În cadrul programului SPIN am studiat Macromodelul Dobrescu.

Ca temă de
proiect am ales ‚’’Macromodelul Dobrescu. Previziuni pe termen scurt 2011’’.
Mai multe variante ale modelului au fost testate pe parcursul anilor 1991-1995. La
elaborarea macromodelului un loc important l-a ocupat Institutul Național De Cercetare
Economică.
Modelul a trecut prin șase versiuni, în ultima se rasfrânge experinența acumulată de
utilizarea celorlalte cinci versiuni și în același timp au loc schimbări importante
metodologice și informaționale.
Macromodelul insistană pe principalele comportamente relaționare și pe descompunerea
sectoriala a economiei bazată pe tehnici de intrari și ieșiri. De asemenea se concentrează
pe probleme de date în special în reestimarea în euro a comerțului exterior și a ratei de
schimb, aproximarea indicelui în prețuri constante a bunurilor fixe, determinarea
coeficientului alfa folosit în funcția de producție. Detaliează analize econometrice ale
principalelor comportamente relaționare. Acesta este împartit în următoarele secții:
• Piața muncii,
• Funcția de producție,
• Absorții interne,
• Comerț extern,
• Prețuri și rata de schimb,
• rate de interes.

Blocul sectorial fixează atenția asupra estimării coeficientului de intrari aij , asupra
structurii importului și ale utilizării finale a resurselor. Analiza econometrică
corespunzătoare este completata de câteva simulări parțiale. Descrie deasemenea sistemul
comportamentelor și prezentarea ecuațiilor macromodelului și prezintă un posibil
scenariu al economiei României în anii 2005-2010. Macromodelul prezintă reacțiile la
schimbări ale indicatorilor exogeni și a diferitelor impicărilor temporale a diferitelor
șocuri.
În final sunt așteptate viitoare dezvoltări ale macromodelului.
 Macromodelul estimează pe termen scurt și mediu implicațiile economice pentru
politicile interne și schimbările în contextul internațional.

Se introduc unele metodologii și informații îmbunătățite.Cea mai semnificativa

dintre acestea este descompunerea structurala a economiei, asociata cu intrarile- iesirile
tehnice. Iesirile si absorbtiile se impart in :

• Agricultura, silvicutura, vanatoare si pescuit

• Minerit si energie (cred ca industria energetic:P)

• Industria prelucratoare

• Constructii

• Transport, posta si comunicatii

• Comert si servicii. Acestea pot fi usor clasificate (traduse) in cele trei clasice
sectoare : primare(a-b), secundare (c-d), si tertiare (e-f)

Deoarece tabelele cu intrari si iesiri sunt stabilite anual, modelul contine doar indicatori
anuali. Acestia sunt exprimati in valuta locala (RON). Cand au existat mai multe surse
pentru acesti indicatori, de preferat sunt datele extrase sau derivate din conturile
nationale.

Seriile statistice sunt relative,scurte si adesea fracturate (datorita proceselor de

transformare de tranzitie). Este cunoscut ca testul ADF de stationaritate nu ofera rezultate
sigure in cazul in care numarul observatiilor este limitat. Cu toate acestea seriile
satisfacute au fost folosite, ca o regula. Testul de cauzalitate Granger a fost calculat
pentru unu, doua sau trei laguri. Metodele simpliste de estimare au fost de asemenea
preferate. Pauzele structurale din evolutie a unor indicatori au fost atenuate de
incluziuuni. Evident aceste circumstante pot slabi stabilitatea coeficientilor econometrici
de aceea trebuie acualizate continuu.
 Principalele relatii sunt grupate in sapte sectiuni:

• blocuri de intrari-iesiri,

• piata muncii,

• functia de productie,

• absorbtii interne,

• comert exterior,

• preturi ,

• rata de schimb,

• dobanzi.

Modelul contine doar indicatori anuali. Indicatorii nominali sunt exprimati in

valuta nationala(RON). Luand in considerare ponderea mare a Uniunii Europene in
Romania privind comertul exterior, exportul, importul, si rata de schimb au fost
transformati in euro.

Versiunea din 2005 este compusa din 182 ecuatii, din care 62 sunt estimatori
econometrici si 120 sunt relatii contabile ( identitati, definitii tehnice, conditii de
echilibru). Ele pot fi grupate in urmatoarele blocuri principale:

• Coeficienti de intrari iesiri

• Iesiri

• Factori de productie si venitul fortei de munca

• Absortii interne si comert exterior

• Preturi si rate de schimb

 • Financiar si variabile monetare.

Principalele relatii de comportament

In ceea ce priveste relatiile de comportament, versiunea actual a modelului retine cateva

specificatii din care:

• Sunt in concordanta cu teoremele standard ale macroeconomie.

• Descrie corect particularitatile economiei pietei romanesti

• Genereaza rezultate plauzibile in simulare.

Principalele relatii vor fi grupate in 7 sectiuni

1. Blocuri de I-O

2. Piata fortei de munca

3. Functia de productie

4. Absortiile interne

5. Comerț exterior

6. Preturi si rata de schimb

7. Dobanda

1. Blocurile de I-O

Aceste blocuri opereaza cu doua categorii de coeficienti:

• Coeficientii de intrare (aij) implicati in determinarea iesirilor

• Cele care definesc utilizarea finala a resurselor (mai precis, este sectorul de
distributie).
 • Pentru a clasifica activitatile economice adoptate ( a celor 6 sectoare), 36 de
coeficienti de intrare vor fi calculati.

Estimarile econometrice din acesti coeficienti se bazeaza pe mai multe ipoteze.

2. Piata muncii

Trei relatii principale ( implicate in functionarea mecanismelor pietei muncii) vor fi

analizate:

1.Rata de participare a fortei de munca

2.Rata somajului

3.Rata pe venituri din munca pe salariat.

1. Ecuatia venitului din munca va fi astfel exprimat:

rlLIE=c(100)*rlLIE(-1)+c(101)*dru+c(102)*rCPI

unde LIE – venitul nominal pe persoana

rCPI – indicele preturilor de consum

dru – variatia ratei somajului (dru=ru-ru(-1))

3. Functia de productie

Punctual de inceput este functia de productie obisnuita cu capital si forta de munca,

exprimata in indici anuali. Din cauza circumstantelor déjà prezentate, activele fixe, sunt
folosite in sistemul conventional acceptat.

4. Absorții interne

Au fost examinate trei relații:

• Consumul de produse de uz casnic (inclusiz administrațiile private)

 • Consumul de produse publice
• Formari de capital fix

5. Comerț exterior

Atât importul cât si exportul fac referire la toate tranzacțiile (atât bunuri cât si servicii)

6. Prețuri si Rate de Schimb

Considerăm deflatorul produsului intern brut ca un indice de preț principal obținut in

felul următor:
PGDP = IGDP/IGDPc

Indicele prețului de consum (CPI) și indicele prețurilor de active fixe corporale (PK) sunt
estimate in două faze: inițial ca ecuații econometrice și ulterior ca componente ale
deflatorului GDP

Este necesar sa introducem o legătură explicita a indicelui prețurilor de consum și

indicele prețurilor de active fixe corporale cu deflatorul produsului intern brut.
În cazul economiei române- în afară de efectele inerte- doi factori sunt
considerați esențiali in determinarea ratei de schimb: inflația și afluxul de capital străin.

7. Varianta curentă a macromodelului român include inflația și exporturile reale ca

factori explicativi a ratei de dobânda prin expresia ei cumulativă- nominal GDP

Scenariul modelului

Macromodelul incepe de la datele statistice ale anilor anteriori și mai mulți indicatori
exogeni, specifici anului curent, carre în mod separat sunt stabiliți sau extrași din alte
prognoze.
1. Printre ei, indicele așteptat al veniturilor dispensabile (IY) are un rol esențial.
Experienta Romaniei arata ca pentru a minimalizapierderile deja produse si
pierderile posibile in viitor, sindicatele in comert exercita o presiune considerabila
pentru a obtine anumite a obtine anumite cresteri de venituri nominale. Multe
dintre acestea sunt negociate si aprobate dinainte. Probabilitatea de a indeplini
aceste asteptari s-au dovedit a fi semnificative. Politica bugetara (venitul si
cheltuieli publice principale) este deasemenea definit in avans. Sunt din ce in ce
mai multe metode credibile de a apoxima posibile transferuri din strainatate.
Estimatia lui IYd merita o investitie speciala. Deocamdata , il luam in considerare
cum este. Evident, in viitor, situatia s-ar putea schimba substantial. Structura
macromodelului permite schimbarea spre alte- eventual mai relevante- tinte.

2. Bugetul public este estimat folosind urmatorii coeficientii exogeni

vato – raport a taxelor valorii adaugate (GVA), accizelor si alte taxe
indirecte,similare
cd –raportul (importului de bunuri si servicii exprimate in RON) ale taxelor vamale
dtobr –raportul (GDP) al taxelor directe si alte venituri (excluzand taxele indirecte)
a bugetului general consolidat
shnit –parte a sectorului in taxele indirecte nete totale i=1....6
ctr –raportul (a cheltuielilor generale din bugetul consolidat ) a transferurilor
guvernamentale
obe – raportul (GDP) a altora cheltuieli (excluzand transferurile guvernamentale) la
Bugetul general consolidat
subp –raportul (cheltuielilor a bugetului general consolidat) a bugetului de
subventii de bunuri

In mod deliberat, versiunea prezenta a macrodelului contine o structura concisa a

bugetului general consolidat. Imbunatatirea in viitor vor dezvolta considerabil acest
sector.
3. Politica monetara este reprezentata de masa monetara (M2) , supusa controlului
acest sector.
4. Mediul intrenational este caracterizat de urmatorii parametrii:
 NOCAE –venituri nete si transferuri curente miliarde euro
FDPIE –investitiile directe straine de portofoliu, miliarde de euro
IWTc –indexul anual a comertului mondial, volum
WTDsdr –deflatorul comertului mondial, SDRs
STIRAE –rata dobanzii pe termen scurt in economii avansate

Acestea si alte informatii similare pot obtinute din prognoze ale institutiilor financiare
internationale si a centrelor specializate de cencertare. Cum ar fi in cazul indicatorilor
de buget public, urmatoarele variante ale macromodelului s-ar putea extinde
variantelor de indicatori cu privire la cotextul informational (dezagregare regionala,
starea pietelor internationale straine)

5. Numarul populatiei pe parcursul a 15 ani (AP) –implicat in determinarea fortei de

munca- este extras din predictiilor demografice. In final- in mod exogen- rata
deprecierii indicelor preturilor de active fixer corporale (dfa) este estimata.

A. Ipoteze calculate
1. variabilele exogene au fost definite conform urmatoarelor premize

a) asteptarile cu privire la inflatie se diminueaza semnificativ in timp, deci indicele

veniturilor dispensabile asteptate este in scadere la 1.1325 in 2007
b) procesul de remonetizare al economiei continua, dar scaderea rapida monetara
este indusa de normalizarea graduala a dinamicii preturilor
c) afluxurile de capital strain sunt stationare sau cresc moderat, valoarea in 2007 este
de 4.75
d) numai bugetul consolidat este limitat, coeficientul de evaluare a cheltuielilor si
veniturilor sunt aliniate (in moduri specifice macromodelului ) la parametrii din
ultimul program economic preaderare pentru 2005-2007. De exemplu, txele
 directe si alte venituri bugetare sunt evaluate ca fiind in jurul a 19% din GDP,
transferurile catre populatie sunt de 45,5 % din cheltuielile bugetare.
e) Deprecierea capitalului fix este 0,05, care corespunde unei perioade medii de
utilizare de 20 de ani
f) Mediul extern este relativ stabil, nu au fost luate in considerare posibile socuri
care sa vina din acesta directie, rata dobanzii pe termen scurt in economii avansate
este considerata a fi 0,018 deflatorul comertului mondial este in jur de 1,34 si
indicele comertului mondial in volum este de 1,045
g) Proiectarea cu privire la populatia cu varsta de peste 15 ani sunnt in concordanta
cu proiectele demografice curente, populatia cu varsta de peste 15 ani este
considerata in 2007 a fi in jurul a 18,1 milioane de oameni. Structura pe sectoare a
taxelor indirecte nete care rezulta din tabelele de intrari si iesiri au fost posibile in
mare.

2. Economia Romaniei este supusa in intervalul 2005-2006 unor influente negative

care au efect intarziat de 1-2 ani.Structura curenta a macromodelului este facuta in
asa fel incat influentele sunt introduse pe baza estimarilor experte a factorului de
productivitate total. Deci functia corespunzatoaredin sistem (ITFP) este inmultita
cu urmatoarele numere care sunt mai putin de 1: 0,98 in 2005-2006, 0,985 in 2007
3. Solutiile obtinute pentru acest interval genereaza 3 conditii inerte care cer tratari
speciale
• O crestere semnificativa a consumului de bunuri private decat inmultirea
investitiilor
• O aproximare , mica la inceput si exploziva mai tarziu, a ratei de schimb a
RON
• O crestere semnificativa in primii ani a importului de bunuri si servicii cu
severe deteriorari a balantei de schimb

Aceste tendinte sunt interlegate. Exista posibilitatea ca rezultatele lor, cel putin partial din
specificarea functiei de baza deasemenea si din seria de date folosita in regresie. Cel
putin la fel de plauzibila ste si explicatia cum ca evolutiile sunt intr-adevar
comportamentul real al economiei romane. In constructia acestui scenariu folosim
versiunea de macromodel din 2005, a doua presupunere este considerata a fi adevarata.

3.1. Pe parcursul intregului interval ecuatia pentru consumul intern a fost impartita la
1,095 pe cand ecuatia pentru formarea de capital brut fix a fost inmultita cu aceeasi
cantitate.
3.2. In ecuatia ratei de schimb valutar a fost introdus un coeficient corectiv, care mentine
deprecierea intr-un interval economic ce poate fi sustinut.
3.3. Ecuatia importului este inmultita cu 0,95,in 2005-2006 si cu 0,975 in 2007
Coeficientii de mai sus au fost derivati prin rezolvarea repetata a modelului pentru a fi
mai aproape de indicatorii principali din simularile efectuate in Programul Economic de
Predare.
Tehnica propusa nu trebuie vazuta numai ca un exercitiu de calcul, este motivata de un
rationament mai profund. Daca managementul macroeconomic nu se schimba,
probabilitatea de a obtine scenariul de baza va fi redus. Probabilitatea devine acceptata
doar in cazul in care masurile de austeritate pentruajustarile cererilor interne, rata de
schimb si importurile sunt adoptate si devin efective. Cu alte cuvinte, coeficientii
prezentati in 3.1., 3.2. si 3.3. ar trebuii considerate nu numai ca ingrediente de calcul de
asemeneasi puncte importantein cererea politicii macroeconomice mixte pentru aceasta
perioada. Atat in Guvern cat si in Banca Nationala Romana sunt exprimate frecvent
disponibilitatea de a actiona in acest aspect.

Rezultatele simularii
Principalii indicatori ai unei solutii plauzibile pentru economie al sistemului sunt
prezentate in tabel tabel pg 124
Asadar, reducerea asteptarilor cu privire la inflatie induce o abreviere in GDP
nominal, rata este in crestere (IGDPc). Merita mentionat ca resursele cresterii sunt
factorii totali de productivitate si cresterea de capital .
Cum era de asteptat premisa pentru acesta evolutie e o dezinflatie semnificativa.
Cu respect pentru cererea interna conform cu ipotezele adoptate a PIB fix ramane
ridicat. In timp ce rata anuala a consumului intern tinde a fi de 7%. In ciuda tuturor
corectiilor (mentionate mai sus) introducerea in import si a ecuatiei ratei de schimb ,
balanta deficitului de comert ramane problematica(12% din GDP).Asta inseamna ca
problema de a stimula activ exporturile si a continua expansiunea importurilor in
limitele rezonabile ar trebuii sa fie o preocupare majora a institutiilor guvernamentale
si a Bancii Nationale Romane.