CURS DE SITUATII FINANCIARE ANUALE ALE INTREPRINDERILOR

1. CONCEPTUL DE SITUATII FINANCIARE

Obtinerea unei imagini fidele a pozitiei financiare, performantelor si

modificarilor pozitiei financiare reprezinta obiectivul fundamental al contabilitatii.
Realizarea unui asemenea deziderat nu presupune intotdeauna focalizarea pe
elemente de detaliu, ci mai curand agregarea lor in imagini globale, care surprind
viata actuala si perspectivele intregului.
A decide corect si operativ inseamna a fi in permanenta bine informat Elaborarea
deciziilor economice si aprecierea activitatii trecute se fundamenteaza esential pe
informatii de natura contabila. Structurarea si agregarea informatiilor de aceasta
natura are loc in situatiile financiare anuale ale entitatilor.
Situatiile financiare anuale ale entitatilor sunt documente oficiale care trebuie sa
prezinte o imagine fidela a pozitiei financiare, performantelor si modificarilor
pozitiei financiare. Prin aceste situatii se prezinta intr-o structura formalizata
informatii de natura financiar-contabila necesare utilizatorilor.
Intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale se face la sfarsitul fiecarui
an, deoarece in Romania, in prezent, exercitiul financiar este anul calendaristic.
Redactarea situatiilor financiare anuale este obligatorie si in cazul fuziunii, diviziunii
sau incetarii activitatii, evenimente care pot surveni oricand in cursul exercitiului,
motiv pentru caredenumirea de situatii financiare anuale in acest caz este improprie.

2. OBIECTIVUL SITUATIILOR FINANCIARE

Obiectivul situatiilor financiare anuale il reprezinta furnizarea de informatii

despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a
entitatilor, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor
economice. Conform cadrului general IASC, majoritatea utilizatorilor au nevoie de
aceste informatii pentru:
 a hotari cand sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda o investitie de capital ;
 a evalua raspunderea sau gestiunea manageriala ;
 a evalua capacitatea entitatii de a plati si de a oferi alte beneficii angajatilor
sai;
 a evalua garantiile pentru creditele acordate entitatii;
 a determina politicile de impozitare;
 a determina profitul si dividendele ce pot fi distribuite;
 a elabora si utiliza date statistice despre venitul national;
 a reglementa activitatea intreprinderilor.

1
Totusi, situatiile financiare nu ofera toate informatiile necesare utilizatorilor
deoarece:
 in buna masura exprima efecte financiare ale unor evenimente trecute;
 nu contin, de regula, informatii nonfinanciare.
Situatiile financiare prezinta rezultatele obtinute in gestionarea resurselor de catre
managementul entitatii, ceea ce semnifica, de fapt, competenta si legitimitatea
acestei structuri. Functie de informatiile mentionate, investitorii vor decide asupra
optiunii adecvate: pastrarea investitiei, dezvoltarea acesteia sau retragerea din
afacere.

3. POZITIE FINANCIARA, PERFORMANTA SI MODIFICARI

IN CADRUL POZITIEI FINANCIARE

Utilizatorii situatiilor financiare urmaresc cu prioritate capacitatea entitatii de a

genera numerar sau echivalente de numerar, inclusiv, continuitatea activitatii
acesteia. De parametrii mentionati depinde capacitatea firmei de a-si plati angajatii si
furnizorii, de a rambursa la scadenta creditele si dobanzile aferente, de a remunera
proprietarii investitiei. O evaluare corecta a acestor aspecte solicita informatii
multiple asupra pozitiei financiare, performantei obtinute si a modificarilor
intervenite in pozitia financiara.
Pozitia financiara a entitatii depinde de:
 resursele economice pe care le controleaza;
 structura financiara a acestora;
 lichiditatea si solvabilitatea dovedita;
 capacitatea de adaptare la schimbarile mediului economic.
Pozitia financiara rezulta sintetic din relatia:
Capital propriu = Active totale – Datorii totale
Performanta entitatii vizeaza posibilitatea acesteia de a obtine profit. De aici
rezulta dimensiunea potentiala a resurselor pe care firma le va detine si controla in
viitor.
Determinarea performantei rezulta din relatia:
Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli
Modificarea pozitiei financiare rezulta din informatiile referitoare la modul de
desfasurare a activitatilor de exploatare, finantare si investitii in perioada raportata.
Functie de aceste informatii, poate fi evaluata capacitatea viitoare a entitatii de a
genera numerar sau echivalente de numerar.

2
 4. CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUATIILOR FINANCIARE

Utilitatea informatiilor continute in situatiile financiare depinde de urmatoarele 4

caracteristici:
 Inteligibilitatea;
 Relevanta;
 Credibilitatea;
 Comparabilitatea.
Inteligibilitatea presupune ca informatiile trebuie sa fie usor de inteles de un
utilizator care dispune de cunostinte suficiente privind desfasurarea afacerilor si de
notiuni de contabilitate. Exista informatii complexe si relevante in situatiile
financiare pe care nu toata lumea le intelege. A sustine ca orice informatie contabila
cu carácter complex poate fi inteleasa oricand si de oricine inseamna a nega
necesitatea calificarii si perfectionarii resurselor umane in acest domeniu.
Relevanta exprima insusirea informatiei de a influenta esential procesul de
elaborare a deciziilor. Astfel va putea fi estimata capacitatea entitatii de a profita de
oportunitati si de a reactiona rapid la situatii nefavorabile, in sens de adaptare. De
asemenea, relevanta informatiei permite previzionarea rezonabila a pozitiei
financiare si performantei viitoare a firmei. Informatia relevanta este acea informatie
care ajuta utilizatorii sa evalueze corect evenimente trecute, prezente sau viitoare,
confirmand sau corectand evaluarile lor viitoare. In acest context opereaza conceptul
numit
 pragul de semnificatie
conform caruia o informatie este semnificativa daca omisiunea sau declararea ei
eronata influenteaza nemijlocit deciziile economice ale utilizatorului. Pragul de
semnificatie reprezinta mai curand o limita decat o insusire primara a informatiei de
a fi utila si relevanta.
Credibilitatea presupune ca informatia sa nu contina erori semnificative, sa nu
fie partinitoare si sa ofere suficiente elemente de certitudine in elaborarea deciziilor
de catre utilizatori. Caracterul de relevanta al informatiei nu genereaza automat
credibilitatea acesteia. Eventualele daune disputate in cadrul unui litigiu nu trebuie
consemnate ca atare in bilant, fiind mai logica prezentarea acestora intr-o nota
explicativa a situatiilor financiare. Pentru a fi credibila, orice informatie trebuie sa
aiba in vedere:
 reprezentarea fidela a rezultatelor si pozitiei financiare a entitatii;
 reflectarea substantei economice a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar
a formei lor juridice;
 prevalenta economicului asupra juridicului.
La randul ei, credibilitatea presupune ca informatia sa fie:
 Neutra, ceea ce inseamna nepartinitoare, lipsita de influente. Situatiile
financiare nu sunt neutre daca prin selectarea si prezentarea informatiei
influenteaza luarea deciziei sau formularea unui rationament pentru a
realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat.
3
  Prudenta. Incertitudinile care planeaza asupra multor evenimente si
tranzactii ale entitatiiimpun in mod obiectiv elaborarea unei informatii
prudente. Neincasarea creantelor incerte, durata de utilizare probabila a
utilajelor si echipamentelor, eventualele reclamatii aferente produselor
vandute cu o perioada de garantie se afla constant sub semnul intrebarii.
Evitarea supraevaluarii activelor si veniturilor, a subevaluarii cheltuielilor
si datoriilor, la care adaugam luarea in considerare a eventualelor pierderi,
riscuri si deprecieri probabile, constituie dimensiuni esentiale ale
principiului prudentei, regasite firesc intr-o informatie contabila de aceeasi
natura.
 Integrala. Pentru a fi credibila, informatia din situatiile financiare trebuie
sa fie completa, evident in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie
conjugat cu costul obtinerii acesteia. Nu vom prefera o informatie completa
a carui cost de obtinere depaseste net marimea riscului asumat printr-o
decizie aleatoare. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa
induca in eroare si astfel sa nu mai aiba un carácter credibil si sa devina
defectuoasa din punct de vedere al relevantei.
Comparabilitatea. Orice informatie castiga in valoare daca poate fi comparata in
timp si in spatiu, respectiv daca poate fi raportata la alte valori de referinta.
Consemnarea si cuantificarea efectului financiar al acelorasi tranzactii si evenimente
trebuie efectuate in mod consecvent, intr-o maniera unitara, atat in cadrul entitatii,
de-a lungul timpului, cat si in cadrul mai multor entitati, in acelasi moment. Orice
modificare intervenita in metodele de evaluare si prezentare a informatiilor in
situatiile financiare trebuie mentionata in politicile contabile ale entitatii.
Comparabilitatea nu trebuie sa conduca la imobilism si stagnare in politicile
contabile.

5. UTILIZATORII SITUATIILOR FINANCIARE

UTILIZATORUL DECIZII ECONOMICE POSIBILE PE BAZA

SITUATIILOR FINANCIARE
Investitorii  mentinerea, majorarea sau reducerea capitalului investit;
actuali  retragerea totala a capitalului investit;
 controlul rezultatelor obtinute, al profitului si al
dividendelor care pot fi distribuite.
Investitorii  retinere, prudenta sau refuz in investirea capitalului;
potentiali  decizia de investire a capitalului in conditiile unui mediu
prielnic afacerilor.
Statul  elaborarea strategiilor si politicilor fiscale;
 controlul fiscalitatii;
 sanctiuni sau alte masuri de constrangere financiara pentru
neplata datoriilor fiscale si aparitia arieratelor;
4
  alocarea sau sistarea resurselor financiare in politica
investitiilor de stat;
 stabilirea unor indicatori economici (statistici) la nivel
macroeconomic.
Banci si alte  acordarea, restrictionarea sau sistarea creditarii, functie de
institutii de credit bonitatea financiara a firmei;
 aplicarea sanctiunilor financiare in cazul nerambursarii la
scadenta a datoriilor, inclusiv cererea de constatare a starii
de faliment.
Furnizorii  elaborarea strategiilor de marketing si perfectarea
contractelor economice cu partenerii comerciali;
 bonitatea firmei client;
 solicitarea platilor in avans, acreditive etc.;
 mentinerea, majorarea sau sistarea livrarilor;
 rezilierea contractelor deja incheiate.
Clientii  obtinerea de informatii privind bonitatea financiara si
performantele firmei furnizoare;
 negocieri privind perfectarea contractelor de cumparare;
 mentinerea, suplimentarea sau rezilierea contractelor cu
firmele furnizoare.
Angajatii  siguranta locului de munca;
(sindicate)  nivel rezonabil de remunerare;
 protectie sociala;
 acordarea unor forme de stimulare si cointeresare materiala,
inclusiv a unor oportunitati profesionale.
Manager  corectarea abaterilor de la parametrii obiectiv;
 optimizarea functiei de productie;
 strategii si tactici in domeniul investitiilor;
 strategii de personal: calificare, reprofilare, disponibilizare,
angajare etc.;
 mentinerea si dezvoltarea capitalului firmei;
 asigurarea principiului prudentei si al continuitatii activitatii
prin metodele de evaluare, utilizarea provizioanelor si
ajustarilor, sistemele de amortizare;
 strategia recuperarii creantelor;
 cresterea gradului de solvabilitate si autonomie financiara;
 strategia rambursarii datoriilor;
 strategii de alegere a partenerilor comerciali optimi;
 ameliorarea imaginii firmei prin cresterea calitatii
produselor, respectarea riguroasa a clauzelor contractuale
incheiate cu partenerii comerciali, reclama si publicitate,
cresterea fondului comercial;

5
Publicul  procese de atragere sau de migrare a fortei de munca
potentiale spre zone mai active economic si mai bine
remunerate.

Prin natura si continutul lor, datele continute in situatiile financiare trebuie :

 sa fie accesibile pentru orice persoana care are cunostinte despre lumea afacerilor
si doreste sa se informeze asupra acestui domeniu ;
 sa permita investitorilor si creditorilor sa-si formuleze o opinie corecta si
relevanta asupra mediului economic al firmei, rezultatelor obtinute, inclusiv
asupra elementelor de risc potential ;
 sa ofere informatii suficiente cu privire la datoriile si creantele entitatii,
lichiditatea si solvabilitatea acesteia;
 sa exprime intr-o forma clara obligatiile entitatii, inclusiv raporturile cu
actionarii/asociatii si statul (drepturi si obligatii).

6. LUCRARI CONTABILE PRIVIND INCHIDEREA

EXERCITIULUI FINANCIAR

Intocmirea situatiilor financiare anuale este precedata de efectuarea unor lucrari

contabile preliminare, desfasurate in urmatoarea succesiune:
 intocmirea balantei de verificare primara;
 inventarierea elementelor de activ si de pasiv;
 contabilizarea operatiilor de regularizare:
 diferentele constatate la inventariere;
 amortizarile;
 provizioanele;
 ajustarile pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor;
 diferentele de curs valutar;
 delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor;
 variatia stocurilor.
 determinarea rezultatului contabil;
 determinarea rezultatului fiscal, a impozitului pe profit si contabilizarea acestuia;
 intocmirea balantei de verificare finala;
 inchiderea conturilor de activ si de pasiv.
Intocmirea balantei de verificare primara. Operatiunile economice
consemnate in documente au fost transpuse sub forma articolelor contabile in evidenta
contabila cronologica, de aici prelucrarea continuand in evidenta contabila sistematica,
sursa a datelor continute in balanta de verificare. Prin intermediul balantei se realizeaza
centralizarea si controlul sumelor inregistrate in conturi. Se descopera astfel eventualele
erori care au condus la disparitia relatiilor de echilibru valoric dintre debitul si creditul

6
conturilor pe totalul general al balantei. Precizam ca in aceasta balanta figureaza cu sold
atat conturile din clasa cheltuielilor, cat si cele din clasa veniturilor. Este vorba numai
despre cheltuielile si veniturile perioadei curente din clasele 6 si 7, aferente de regula
ultimei luni a exercitiului financiar, respectiv luna decembrie.
Inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv. Prin datele ei,
balanta de verificare exprima ceea ce ar trebui sa existe in realitate pe teren. De regula,
intre datele balantei de verificare si situatia faptica, apar diferente sau nepotriviri. Pentru
constatarea, descrierea si evaluarea existentului faptic la un moment dat are loc
inventarierea generala. Operatiune complexa, inventarierea poate fi realizata de
personalul propriu al entitatii sau de terti. Nu pot face parte din comisia de inventariere
gestionarii depozitelor supuse inventarierii si contabilii care tin evidenta gestiunii
respective. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor faptice
mentionate in listele de inventariere cu cele din contabilitate, respectiv evidenta tehnic-
operativa. Pentru elementele la care se constata deprecieri se intocmesc liste separate,
solutia contabila fiind inregistrarea unei ajustari pentru depreciere sau pierdere de
valoare in cazul deprecierilor reversibile sau consemnarea unei amortizari suplimentare
in cazul deprecierilor ireversibile.
Contabilizarea operatiilor de regularizare are in vedere tratamentul contabil al
tuturor diferentelor constatate la inventariere. In acest scop in evidenta contabila
cronologica vor fi redactate articole contabile referitoare la:
 plusuri de inventar

- inregistrarea plusului de inventar la utilaje in valoare de 2500 lei

2131 = 131 2500

- inregistrarea plusului de inventar la materii prime in valoare de 1500 lei

601 = 301 -1500

- inregistrarea plusului de inventar la produse finite in valoare de 2100 lei

345 = 711 2100

- inregistrarea plusului de inventar la numerarul existent in caserie in suma de

5 lei

5311 = 7588 5

 minusuri de inventar

- inregistrarea minusului de inventar la un utilaj, valoare contabila 2000 lei,

valoare amortizata 1800 lei

7
 % = 2131 2000
2813 1800
6583 200

- inregistrarea minusului de inventar la materiale auxiliare in suma de 10 lei

6022 = 3022 10

- inregistrarea minusului de inventar la semifabricate in suma de 100 lei

711 = 341 100

- inregistrarea minusului de inventar la numerarul existent in caserie in suma

de 3 lei

6588 = 5311 3

- inregistrarea minusului de inventar la marfurile din magazin, pret cu

amanuntul 47,6 lei, TVA 7,6 lei, adaos comercial 10 lei

% = 371 47,6
607 30
378 10
4428 7,6

- imputarea minusului de inventar la semifabricate gestionarului la pretul de

120 lei+TVA 19%

4282 = % 142,8
7588 120
4427 22,8

 regularizarea amortizarilor

- inregistrarea constatarii unei deprecieri suplimentare definitive la un mijloc

de transport in suma de 1500 lei

6811 = 2813 1500

 regularizarea provizioanelor

- anularea unui provizion pentru litigii in suma de 990 lei

8
 1511 = 7812 990
- majorarea unui provizion pentru garantii acordate clientilor cu 800 lei

6812 = 1512 800

 regularizarea ajustarilor pentru deprecierea/pierderea de valoare a activelor

- inregistrarea unei ajustari pentru deprecierea unui utilaj in suma de 500 lei

6813 = 2913 500

- diminuarea unei ajustari pentru deprecierea stocului de produse finite cu

suma de 350 lei

3945 = 7814 350

 regularizarea diferentelor de curs valutar

- inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs valutar in suma de 400 lei

aferente creantei fata de un client extern

665 = 4111 400

- inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs valutar in suma de 300 lei

aferente datoriei fata de un furnizor extern

665 = 401 300

- inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs valutar in suma de 200 lei

aferente disponibilitatilor bancare in valuta

665 = 5124 200

- inregistrarea diferentelor favorabile de curs valutar in suma de 400 lei

aferente creantei fata de un client extern

4111 = 765 400

- inregistrarea diferentelor favorabile de curs valutar in suma de 300 lei

aferente datoriei fata de un furnizor extern

401 = 765 300

9
 - inregistrarea diferentelor favorabile de curs valutar in suma de 200 lei
aferente disponibilitatilor bancare in valuta

5124 = 765 200

 regularizari privind delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor

- inregistrarea cheltuielilor cu chiriile platite la cheltuielile perioadei curente in

suma de 1200 lei

612 = 471 1200

- inregistrarea veniturilor din chiriile platite la veniturile perioadei curente in

suma de 2000 lei

472 = 706 2000

Determinarea rezultatului contabil presupune inchiderea conturilor de

cheltuieli si de venituri ale perioadei curente din clasele 6 si 7 prin contul de profit si
pierdere 121 astfel:
- inchiderea conturilor de cheltuieli si a contului 711 “Variatia stocurilor” cand
prezinta sold debitor

121 = %
ct. cheltuieli
711

- inchiderea conturilor de venituri, inclusiv a contului 711 “Variatia stocurilor”

cand prezinta sold creditor

% = 121
ct. venituri
711

In urma inchiderii conturilor de cheltuieli si venituri ale perioadei curente se

determina rezultatul contabil: soldul debitor al contului 121 reflecta pierderea entitatii,
iar soldul creditor al acestui cont reflecta profitul contabil (brut).
Determinarea rezultatului fiscal, a impozitului pe profit si contabilizarea
acestuia. Rezultatul fiscal se determina dupa relatia:

Rezultat fiscal = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile fiscal – deduceri

fiscale – pierdere fiscala reportata din exercitiile precedente.

10
Daca rezultatul fiscal este profit se determina impozitul pe profit prin aplicarea cotei
legale de impozit (16%) asupra profitului impozabil:

Impozit pe profit = Rezultatul fiscal (profit) * 16%.

Impozitul astfel determinat se inregistreaza in contabilitate prin formula contabila :

691 = 4411 impozitul datorat.

Ulterior contul 691 de cheltuieli cu impozitul pe profit se inchide prin conul 121 de
profit si pierdere astfel :

121 = 691

Dupa inchiderea contului 691, soldul contului 121 reflecta profitul net inregistrat de
entitate.
Intocmirea balantei de verificare finala este lucrarea prin care se centralizeaza
miscarile de valori pe baza datelor continute in registrul sistematic cartea-mare. Spre
deosebire de prima balanta, acum conturile de cheltuieli si venituri nu mai prezinta sold
deoarece au fost inchise prin contul de profit si pierdere.
Inchiderea conturilor de activ si de pasiv presupune redactarea urmatoarelor
formule contabile cu ajutorul contului 892 “Bilant de inchidere”:

892 = %
ct. activ

si

% = 892
ct. pasiv

7. REDACTAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

Bilantul se intocmeste prin preluarea si centralizarea soldurilor conturilor din

clasele 1 – 5. Prin bilant se determina doi indicatori:
 fondul de rulment calculat ca diferenta intre active circulante si obligatii
nete;
 pozitia financiara neta curenta ca diferenta intre total active si obligatii
curente.
Contul de profit si pierdere se intocmeste prin preluarea si centralizarea
rulajului cumulat al conturilor de cheltuieli si venituri din clasele 6 si 7 respectiv a
11
soldului debitor/creditor al contului 711 inainte de inchidere. Prin contul de profit si
pierdere se determina:
 rezultatul din exploatare = venituri din exploatare – cheltuieli de
exploatare;
 rezultatul financiar = venituri financiare – cheltuieli financiare;
 rezultatul curent = venituri din exploatare + venituri financiare – cheltuieli
de exploatare – cheltuieli financiare;
 rezultatul extraordinar = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare;
 rezultatul brut = venituri totale – cheltuieli totale;
 rezultatul net = rezultatul brut – cheltuieli cu impozitul pe profit.
Situatia modificarilor capitalului propriu cuprinde o prezentare pe fiecare
element de capitaluri prprii a soldului la inceputul exercitiului, cresterilor, reducerilor si
a soldului la sfarsitul exercitiului.
Situatia fluxurilor de trezorerie reflecta influenta activitatilor de exploatare, de
investitii si de finantare asupra mijloacelor banesti ale entitatii (crestere/descrestere).
Notele explicative la situatiile financiare anuale contin informatii suplimentare si
relevante pentru necesitatile utilizatorilor privind elementele semnificative:
 Nota 1 “Active imobilizate” prezinta valoarea bruta si ajustarile activelor
imobilizate (amortizari si ajustari pentru depreciere sau pierdere de
valoare) cu sold la inceputul exercitiului, cresteri, reduceri si sold la
sfarsitul exercitiului;
 Nota 2 “Provizioane” prezinta pe categorii de provizioane soldul la
inceputul exercitiului, transferuri in cont, transferuri din cont si sold la
sfarsitul exercitiului;
 Nota 3 “Repartizarea profitului” prezinta profitul net repartizat pe
destinatiile legale si profitul ramas nerepartizat;
 Nota 4 “Analiza rezultatului din exploatare” prezinta modul de formare a
rezultatului din exploatare cu ajutorul urmatorilor indicatori: cifra de
afaceri neta, costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate, cheltuielile
activitatii de baza, cheltuielile activitatilor auxiliare, cheltuielile indirecte
de productie, rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete, cheltuielile de
desfacere, cheltuielile generale de administratie, alte venituri din
exploatare si rezultatul din exploatare;
 Nota 5 “Situatia creantelor si datoriilor” prezinta pe total si pe categorii de
creante si datorii soldul la sfarsitul exercitiului defalcat pe termene de
lichiditate (sub 1 an si peste 1 an) respectiv pe termene de exigibilitate
(sub 1 an, 1-5 ani, peste 5 ani);
 Nota 6 “Principii, politici si metode contabile” prezinta reglementarile
contabile aplicate la intocmirea situatiilor financiare anuale, abaterile de la
principiile contabile si de la politicile contabile, de la metodele de
evaluare, motivele absentei comparabilitatii, suma dobanzilor incluse in
costul activelor cu ciclu lung de fabricatie, aspecte legate de reevaluarea
imobilizarilor corporale, ajustarile exceptionale de valoare efectuate in
scop exclusiv fiscal etc.;
12
 Nota 7 “Participatii si surse de finantare” prezinta informatii legate de
certificatele de participare, valori mobiliare, obligatiuni convertibile,
capitalul social subscris, actiunile emise, actiuni rascumparabile, actiuni
emise in timpul exercitiului, obligatiunile emise;
 Nota 8 “Informatii privind salariatii, administratorii si directorii” prezinta
informatii legate de indemnizatiile, avansurile si creditele acordate
organelor de administratie, conducere si supraveghere, obligatiile
contractuale privind plata pensiilor catre fostii membrii ai organelor de
administratie, conducere si supraveghere, precum si informatii privind
salariatii entitatii (numar mediu, salarii platite, cheltuieli cu asigurarile
sociale si alte cheltuieli cu contributiile pentru pensii;
 Nota 9 “Principalii indicatori economico-financiari” prezinta urmatorii
indicatori:

1. Lichiditatea curenta = active curente / datorii curente

2. Lichiditatea imediata = (active curente – stocuri) / datorii curente
3. Gradul de indatorare = capital imprumutat *100 / capital prorpiu sau
capital angajat
4. Indicatorul privind acoperirea dobanzilor = profit inaintea platii
dobanzii si a impozitului pe profit / cheltuieli cu dobanda
5. Viteza de rotatie a stocurilor = stoc mediu*365 / costul vanzarilor
sau costul vanzarilor / stoc mediu
6. Viteza de rotatie a debitelor clienti = sold clienti*365 / cifra de
afaceri
7. Viteza de rotatie a creditelor furnizori = sold furnizori*365 /
/Achizitii de bunuri
8. Viteza de rotatie a activelor imobilizate = cifra de afaceri / active
imobilizate
9. Viteza de rotatie a activelor totale = cifra de afaceri / total active
10.Rentabilitatea capitalului angajat = profit inaintea platii dobanzii si
a impozitului pe profit / capital angajat
11.Marja bruta din vanzari = profitul brut din vanzari*100 / cifra de
afaceri

 Nota 10 “Alte informatii” prezinta alte informatii privind relatiile entitatii

cu filiale, entitati asociate sau cu alte entitati in care se detin participatii,
informatii privind impozitul pe profit, cifra de afacerivenituri si cheltuieli
extraordinare, venituri si cheltuieli inregistrate in avans, sumele achitate
intr-un contract de leasing, efecte comerciale scontate neajunse la
scadenta, datorii probabile si angajamente acordate etc..

13