Sunteți pe pagina 1din 9

c 

 


 
   



Interventia statului presupune un ansamblu de masuri in sepcial in domniul economic si social care
vizeaza reducerea dezechilibrelor si realizarea buna starii economico sociale
Primele teorii referitoare la interventia statului in econimie se regasesc in doctrina mercantilista(16-
18),statul trebuia sa urmareasca prin masurile de politica economica protectionista, dezvoltarea
activitatii agentilor economici interni,si realizarea unui excedent al balantei comerciale.In sec 18
apare doctrina fiziocrata reprezentantii acesteia fiind impotriva interventiei statului in economie
deorece considerau ca economia se auto regeleaza prin functionarea libera a pietelor ajune gandu-se
astlfel la echilibru economic.
Reprezentanti clasiciscmului adimit interventia statului in economie in principal pt a colecta
impozitele pt intretinerea apratului administrativ si a armatelor,un element imp find asigurarea
securiitatii si justitiei sociale.
Totalitarismul economic cuprinde teoriile opuse clasicismului statul implicanduse direct in activitatea
economica si subordonandu-si vointa agentiilor economici individuali.
Intre aceste 2 externe sau dezvoltat in secolul 20 anumite curente de gandire mai importante,
reprezentanti acestora recomandand o mai puternica interventie a statului in economie in special pe
cale indirecta.
Un prim curent este Keynnesism-ul in care rolul cel mai important in echilibrarea cerei cu oferta
globala il detin investitiile,variabilele economice monetare au o influenta insemnata asupra
variabilelor reale.
Monetarismul,moneda este principapul element care determina dezechilibrele economice,atunci
cand cresterea masei monetare nu este corelata cu cresterea productiei nationale exprimata in
general prin PIB.
Cel mai important rol in atenuarea dezechilibrelor il au masurile pe care le -ia statul asupra
veniturilor preturilor creditului si economisirii
Sinteza neoclasica(paal Samuleson) care recomanda combinarea masurilor de politica econimica
luate de stat la nivel macro economic,cu asigurarea libertatii si dezvoltarii agentilor economici privati
Realizarea echilibrului dintre cererea si oferta agregate asigura realizarea cresterii economice
stabilitatea preturilor, si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca.
Post sau neo keynessiste pun in centru atentiei realizarea unei corelatii corespunzatoare intre
volumul productiei si repartizarea veniturilor

Factori determinanti pentru necesitatea interventiei statului in economie.

Necesitatea realizarii stabilizarii macroeconomice si a cresterii economice


Insuficienta initiativei private in anumite domenii in care chletuielile de productie sunt ridicate iar
agentii econimici privatii nu ar putea fi eficienti nu ar putea obtine progiturii ridicate sau chiar s-ar
gasii in situatia in care nu si-ar acoperii costul de productie
Necesitatea asigurarii unor programe de asistenta sociala programe medicale sau educationale pt
intraga colectivitate
Necesitatea realizarii protectiilor consumatorilor in special a celor cu veniturii nici
Necesitatea apararii nationale
_xistenta externalitatilor care reprezinta efecte pozitive si negative ale proceselor de productie si
consum
Rolul statului consta acum in stimularea activitatiilor din care rezulta externalitatii pozitive si franarea
celor din care rezulta externalitatii negative
Necesitatea asigurarii ordnii de drept,care trebuie sa sustina buna functionare a mecanismului
economic
Necesitatea adaptarii economiei nationale la schimbarile care intervin in cadrul economiei mondiale
si care afecteaza intr-o anumita masura direct sau indirect toate statele
Modalitatile de interventie a statului in economie s-au multiplicat si diversificat in timp.Pana in sec 20
interventia statului se limita la intretinerea aparatului adiministrativ functionarea armatelor si
colectarea impozitelor.In prezent exista cateva modalitatii mai importante care se regasesc in toate
statele insa rolul lor poate sa difere de la o tara la alta sau de la o perioada la alta.Obiectivele
urmarite sunt realizarea cresterii economice a stabilizarii macro economice realizarea stabilitatii
preturilor,reducerea somajului,reducerea datoriilor externe publice si echilibrarea balantei si a celei
de plati externe.
Principalele modalitati de intervenite sunt-sistemul de impozite si taxe prin care statul influenteaza
volumul productie si consumul influentand veniturile agentilor economici.
Cheltuielile pubice care sunt facute fie pt dezvoltarea unor activitatii fie reprezinta transferuri fara
contra prestatie catre ceilalati agentii economici.Ponderea cheltuielilor publice in produsul national
este un indicator care arata gradul de implicare a statului in economie.
Prin intermediul institutiilor publice si a inteprindorilor publice
Prin intermediul progrmarii economice care are caracter orientativ si care se refera la domeniile cele
mai importante ale vietii economice cum ar fi alocarea eficienta a resurselor dezvoltarea anumitor
ramuri de interes strategic,diminuarea externalitatilor negative,alegerea unui anumit sistem de
contabilitate nationala sau unor anumite tipuri de modele de crestere economica si dezvoltare .

c 
 
   

_conomistul Timbergen defineste rolul economic al statului ca fiind reprezentat de realizarea unui
optim al buna starii.Pt a realiza aceasta buna stare statul trebuie sa gaseasca un mod sau modalitate
de alocare a resurselor disponibile astfel in cat sa stransforme preferintele indivduale intr-un optim
al bunastarii generale in economiile traditionale in care nu existau acumulari mari de capitalurii
transformarea preferintelor individuale in bunastare sociala se realiza prin functionarea libera a
pietei in economiile moderne statul se implica din ce in ce mai mult in economie iar transformarea
preferintelor individuale in bunastare sociala nu se mai poate face simplu si direct ci presupune
luarea in cosiderare a optiunilor grupurilor sociale respectiv ale colectivitatior.interventia statului are
atat o componenta economica cat si una politica.Componenta economica se refera la alocarea
resurselor astfel in cat sa fie stimulata dezvoltarea agentilor economici privatii si functionarea
mecanismelor pietei componenta politica presupune realizarea unui sistem de institutii democratice
care sa urmareasca buna functionare in sistemul economic si sa asigure corectarea dezechilibrelor
grave cu care se confrumta economiile nationale.De-a lungul timpului au existat diferite conceptii
privind modul si gradul de implicare al statului.
Cele 2 conceptii extreme total opuse sunt urmatoarele
-conecptia monista care considera ca statul este un factor exogen sistemului economic si care isi
impune vointa din afara.Aceasta conceptie a fost preluata si in cazul economiilor centralizate
-conceptia pruralista care cosidera statul ca fiind un agent economic care costituie oferta totala de
bunuri si servicii publice fiind reprezentat de guvern.Cerere pt aceata oferta provine de la poplatie.
In cazul interventiei statului in economie apar anumite imprefectiuni determinate de o serie de
factori dintre care cei mai importanti ar fi dificultatea de a determina cu precizie masurile cele mai
potrivite apoi dificulatetea de a pune in practica aceste masuri uneori chiar imposibilitatea de a le
pune in practica si birocratia.Intre diferitele categorii de masuri puse in practica de stat pot exista
anumite contradictii ceea ce inseamna ca interventia intr-un domeniu poate avea efecte pozitive in
domeniul respectiv si efecte negative in alte domenii.De ex, o politica de redistribuire a veniturilor
poate fi in avantajul agentilor economici consumatori si dezavantajul investitorilor ceea ce are efecte
negative asupra cresterii economice.Kaldor defineste ca obiective principale ale interventiei statului
in economie cresterea economica ocuparea stabilitatea preturilor si echilibru extern.In ultimi ani s-au
conturat 3 tipuri mari de teorii care se refera la rolul statului in economie.
-analiza economiei bunastarii,aici statul are rolul de a reglementa problema externalitatilor de a
acorda subventii agentilor economici producatorii de a favoriza circulatia informatie de a redistribui
echitabil venituril
-analiza relatiilor de negociere dintre agentii economici,aici statul trebuie sa aiba rolul de a
intermedia negocierile intre diferite grupuri de agenti economici consideranduse ca aceste grupuri
asigura cea mai buna functionare a mecanismului economic.Se refera in primul rand la relatiile
industiale de tip neo corporatist
-analiza neocheinesiana conform careia rolul statului se refera la stabilitatea preturilor,cresterea
gradului de acupare atenuarea crizelor economice realizarea stabilizarii macro economice.
Interventia statului in economie se face in conditii de incertitudine.Aceasta poate proveni pe
deoparte din imposibilitatea de a prevedea amploarea reactilor agentilor economici care li se
adreseaza masurile de politica economica luate de stat deasemenea nu poate fi prevazuta viteza de
reactie a agentilor economici respectivi.Incertitudinea poate preveni si din faptul ca nu se poate sti
din inainte in ce mod se combina diferite efecte pozitive si neative pe care le au in timp masurile de
politica economica.In momentul in care statul stabileste anumite obiective ale politici economice
trebuie sa stabileasca si instrumentele necesare precum si modul in care se imbina sau se potrivesc
obiectivele cu instrumentele.de asemenea este important sa se determine care este perioada de
timp pe care se manifesta problema pe care statul urmareste sa o rezolve,daca problema se
manifesta pe termne scurt de cele mai multe ori se prefera ca statul sa nu intervina deloc pentru
rezolvarea problemei respective deorece este posibil ca problema sa se rezolve de la sine prin libera
functionare a mecanismelor pietei sau este posibil ca intr-un timp scurt realitatea economica se se
modifice cosiderabil iar masurile luate sa nu mai corespunda deloc sau in mare parte noilor conditii.
In tot deauna exista un delacalaj intre momentul in care apare o anumita problema economica si
momentul in care se iau deciziile de politaca economica si se manifesta efectele acestor decizii._xista
2 mari tipuri de decalaje pedeoparte ar fi cele
A interne
-decalajele de recunoastere reprezinta perioada de timp dintre momentul in care apare problema si
momentul in care statul se hotaraste ca trebuia sa i-a anumite masuri
-de decizie-reprezinta perioada de timp dintre momentul in care staul a decis ca trebuie sa ia
anumite masuri si momentul in care stabileste masurile necesare si incepe sa le puna in practica
B externe-perioada de timp dintre momentul in care staul pune in practiva masurile de politica
economica si momentul il care se produc toate efectele combinate ale acestor masuri
_xisita cateva mari tipuri de politici economice.Ifunctie de perioada de timp la care se refera politicile
pot fi:
-politici conjuncturale sunt pe termne scurt
-politici stucturale care se refera la termenul mediu si lung si care urmaresc corectarea dezechilbrelor
grave care se manifesta in cadrul economiilor nationale
In functie de amploarea lor
Politici care se refera la anumite sectoare economice sau variabile economice
Globale care se refera la majoritatea sectoarelor sau variabilelor economice
In functie de obiectul lor exista:
-politici de stabilizare a preturilor prin care se urmareste in primul rand reducerea inflatiei politici de
relansare care se refera la stimularea cererii globale in special prin actiuni asupra modului de
redistribuire a venitului
-politici publice bazate pe oferta se refera la stimularea ofertei pt realizarea cresterii economice si a
stabilizarii macro economice
In acest caz se actioneaza in principal asupra factorilor de productie,munca si capital
Politicile economice traditionale se bazeaza pe teoria cheinesiana si cuprind pe deoparte politaca
bugetara si fiscala si pe dealta parte politica monetara la acestea s-au adaugat in timp politici
referitoare la oacuparea fortei de munca la relatiile concurentiale,politici financiare si politici care
reglementeaza relatiile economice externe,in principal cele de comert exterior.

c 

Politica fiscala si bugetara

Principlalul instrumesnt de politca fiscal il reprezinta impozitele si taxele,percepute de stat de la


ceilalt agentii economici.Impozitele si taxele au ponderea cea mai mare in totalu veniturilor bugetare
putand sa ajunga chiar pana la 70%.Cunatumul impozitelor si taxelor trebuie stabilii astfel incat pe
deoparte sa asigure statului resursele necesare pt asi sustine cheltuielile sip e de alta parte sa asigure
celorlalti agenit economici veniturile ncesare pentru dezvoltarea activitatii lor.Cuantumul impozitelor
si taxelor depinde intr-o anumita perioada de situatia economico- financiara a agentilor economici de
volumul produsului national brut si de modul in care se imparte acesta pentru investitii sau celelalte
categorii de utilizarii.Atunci cand statul urmareste dezvoltarea activitatii economice trebuie sa lase la
dispozitia agentilor economici venituri mai mari si pt aceasta trebuie sa reduca impoziltele si taxele
stimuland astfel consumul si investitiile,acest tip de politica fiscal se numeste politica fiscal
expansionista.Daca statul urmareste reducerea volumului activitatii agentilor economicii trebuie sa
screasca impozitele si taxele ceea ce poarta numele de politica fiscal restrictive.Atunci cand efectele
poiticii fiscale se obtin ca rezultat al unor masuri intreprinse de stat in acest domeniu politica fiscal se
numeste discretionara._ste posibil insa ca anumite efecte sa se obtina in domeniul fiscal nu ca
rezultat direct al unor masuri de politica fiscala ci ca rezultat al unor masurii de politica economica
intreprinsa in alte domenii,in acest caz vorbim de o politica automata.
In situatia in care statul doreste sa atenueze imflatia trebuie sa actioneze diferit asupra
consumatorilor respective producatorilor, 

 

 


        

  
      
     
             
       
     
Presiunea fiscal este raportul dintre volumul impozitelor si taxelor si PIB.
Reducerea excesului de cerere agregata se numeste D_FLATI_.
D_ INFLATIA se produce atunci cand scad preturile bu„     ceea ce insemna o
reducere a idicelui genral al preturilor bunurilor si serviciilor de consum.
In tarile dezvoltate predomina impozitele pe consum si pe veniturile societatilor (25-40%).
In afara de veniturile fiscal bugetul mai cuprinde si veniturile ne fiscale care provin de la institutii
publice sau regii autonome ale caror cheltuielii au fost suportate de stat.
Veniturile sunt folosite pt sustinerea chletuielilor publice.Ponderea chletuilelilor publice in PIB arata
gradul de implicare a statului in economie.In tarile slab dezvolatate aceasta pondere nu depaseste 30
la % pe cand in cele dezvoltate poate ajunge pana 50%.Cheltuielile publice influenteaza echilibru
economic deorece sunt parte a cererii agregate.Cheltuielile publice se ofera atat la obiective legate
de productie cat si la alte tipuri de obiective.In primul rand statul chletuieste pentru a furniza
utilitatile publice si pe cele publice.Deasemenea statul mai poate sa mai cheltuiasca pe achizitionarea
de bunuri si servicii.Atunci cand statul ofera pe piata aceste bunuri cumparate anterioar rezulta o
crestere semnificatica a aofertei totale ceea ce determina reducerea preturilor.

Diferenta dintre veniturile si chletuielile bugetare reprezinta soldul bugetului.Situatia cea mai buna
este atunci cand este echilibrat.Atunci cand soldul este negativ bugetul este deficitar,in umtimii ani in
majoritatea statelor s-au inregistrat deficite bugetare,ceea ce are o serie de efecte negative.
Unul dintre efecte ar fi:statul se imprumuta de la agentii economici privatii pt acoperirea
deficitului,rezulta ca acestia vor avea la dispozitie resurse mai putine pt desfasurarea activitatii,ceea
ce conduce la scaderea investitiilor si a aconsumului,daca firmele private doresc sa investeasca mai
mult sunt obligate sa apeleze la credite ceea ce inseamna cresterea cereri de credite care conduce la
cresterea ratei dobanzii,crescand rata dobanzii in viitor se vor acorda mai putine credite.
Posibilitatea ca aceasta situatie in care exista un deficit bugetar sa afecteze inteprinderile nationale si
sa le defavorizeze in conpetitia cu firmele externe pe paita mondiala,achitarea datoriei publice si a
dobanzii aferente care sporesc cheltuielile bugetare si in anii urmatorii.Pt a acoperii deficitul bugetar
statul poate recurge la imprumuturi interne sau externe,in tarile dezboltate predominca
imprumuturile interne iar in celelalte imprumutirile externe.cei mai mari creditori internationali sunt
statele unite ale americii si japonia,acoperirea deficitului cu ajutorul imprumuturilor externe este o
masuta de FMI.
O alta masura practicata din ce in ce mai mult in ultimii ani o reprezinta emisiunea si vanzarea
hartiilor de valoare de catre stat,prin vanzarea acestor hartii emise de catre stat statul primeste de la
cei carora le vinde anumite sume care reprezinta de fapt imprumuturi facute de stat de la acestia
fiind imprumuturi rezulta ca exista o data ulterioara si anume scadenta la care trebuie restituit
imprumutul iar hartiile de valoare care sunt titluri de credit se intorc la emitent adica la stat.Pana la
acadenta statul trebuie sa asigure cumparatorilor venituri anuale fixe care reprezinta dobanda pt
imprumut.Anumiti economisti sustin ca un deficit bugetar este benific pe termen scrut deorece sunt
mobilizate resurse banesti care pot folosii la dezvoltarea activitatilor economice.conform altor pareri
deficitul este benefic numai atunci cand este realizat pt a se echilibra anumite piete.Pt a determina
capitolele de venituri si cheltuielii bugetare exista 3 metode principale.
1-metoda automata-stabilirea veniturilor si cheltuielilor dintrun an pe baza valorilor inregistrate in
ultimul an al carui exercitiu s-a incheiat deja
2-metoda marorarii sau diminuarii-veniturile si cheltuilile dintrun an se determina cu ajutorul unei
previziunii realizata be baza unui sir de date referitor la ultimii 5 ani.
3-metoda evaluarii separate a tuturor capitelor si subcapitelor de venituri si scheltielii in funcite de
obiectivele propuse pt anul respectiv.

_xista 2 metode de echilibrare a bugetului:


1.bugetul echilibrat annual-presupune ca in fiecare an sa se urmareasca realizarea echilibrului sau
egalitatii dintre venituri si cheltuielii.Aceasta metoda a fost folosita in perioada interbelica si nu a
avut succes din cauza ca s-a pornit de la deficit bugetar ceea ce a presupus practicarea unei politici
fiscare restrictive in dorinta de a spori dorintele statului.In anul urmator agentii economicii privatii,au
dispus de resurse mai putine si au redus volumul activitatii de aici rezulta ca impozitele si taxele au
scazut pertotal ca valoare si ca suma deorece coantumul s-a aplicat la o baza mai mica aceasta
inseman reducerea veniturilor statului si a facut necesara o noua crestere a impozitelor si taxelor.
2.un buget echilibrat ciclic urmarindu-se ca d000eficitele acumulate in faza de criza sau recesiune
econimica sa fie acoperite in timpul perioadelor de expansiune aceasta metoda are efecte negative in
situatia in care exista direfente marii intre duratele perioadelor de recesiune si expansiune,daca
expansiunea dureaza mai putin este posibil ca deficitele sa nu poata fi acoperite si sa fie necesara
practicarea unei politici economice restrictive inclusiv in fazele de recusiune.

c  
 



Pe piata financiara se tranzactioneaza titluri de valoare pe termen mediu si lung. Principalele hartii de
valoare tranzactionate sunt actiunile si obligatiunile. Actiunile sunt titluri de proprietate deoarece
exprima dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al unei forme.
Venitul pe care il aduc detinatorului se numeste àà„à si este un venit variabil deoarece
reprezinta o cota sau un procent din capitalul firmei.
Fiecare din actiuni reprezinta o parte egala din capital. Drepturile si obligatiile detinatorilor sunt
direct proportionl cu numarul de actiuni obtinute.
Actiunile pot fi nominative daca au inscris pee le numele detinatorului sau la purtator daca nu au
inscris nici un nume deci le poate detine oricine. In afara de actiunile obisnuite mai exista si actiuni
preferentiate care ofera anumite beneficii suplimentare la impartirea profitului sau drepturi de vot
suplimentar in adunarea generala a actionarilor iar venitul adus de acesta este fix.
Obligatiunile sunt titluri de creanta deoarece reprezinta imprumuturi pe termen mediu si lung.
_mitentul obligatiunilor este agentul economic care se imprumuta deoarece prin vanzarea
obligatiunilor primeste suma care reprezinta imprumutul de la cel care cumpara. La scadenta
obligatiunile se intorc la emitent iar pe toata perioada pana la scadenta emitentul este obligat sa
plateasca detinatorilor o suma fixa care reprezinta de fapt dobanda pentru imprumut.
Cele mai simple sigure sunt obligatiunile emise de stat. in afara de acestea se mai tranzactioneaza si
banuri de tezaur prin care statul se imprumuta si care pot fi vandute numai bancilor sau altor
institutii financiare pe termen scurt.
Bilete de tezaur ʹimprumuturi ale statului de la institutiile de orice tip sau populatie.
Obligatiunile municipal care sunt emise de AP locala si certificatele de trezorerie care se vand numai
populatiei.
á

 „
„ 


 „ 

- Piata primara pe care se tranzactioneaza numai titluri de valoare nou emise, deci ofertantul
este chiar firma emitenta- tranzactiile de pe aceasta piata contrebuinteaza in mod direct la
finantarea activitatiilor economice a emitentiolor. Tranzactiile se realizeaza prin banci iar
pretul de vanzare este fix si este egal cu valoarea nominal a titlurilor. Obligatiunile se pot
vinde si la un prêt mai mic in dorinta de a schimba vanzarile in momentul respective iar
diferenta de prêt se recupereaza la scadenta. 
- Piata secundara unde se tranzactioneaza numai hartii de valoare emise anterior si nu
contribuie in mod direct sau deloc la finantarea activitatiilor economice emitentilor deoarece
ofertantii pot fi oricare dintre agentii economici. Piata secundara e reprezentata de bursele
de valori iar cursul sau pretul este variabil intrucat depinde de o serie de factori.

in afara de raportul dintre cererea si oferta de titluri alti 2 factori important sunt 

à
„


„ 

Daca rata dobanzii creste cei care au disponibilitati banesti vor prefer sa le foloseasca pe piata
monetara pentru a acorda credite deoarece veniturile obtinute sub forma de dobanda sunt mai
mari. Rezulta ca vor folosi o parte mai redusa din disponibilitatile lor banesti pentru a cumpara
hartii de valoare. Ceea ce inseamna ca se reduce cererea de hartii de valoare astfel scade cursul
=> intotdeauna cursul si rata dobanzii sunt invers proportional.
Atunci cand rata inflatiei creste sumele obtinute ca venituri de pe urma hartiilor de valoare au o
putere de cumparare mai redusa ceea ce inseamna ca sunt mai putin tentante pentru
cumparatori si in consecinta cererea de hartii de valoare scade ceea ce duce la scaderea cursului
lor.
Pe piata secundara cererea si oferta pot sa previna de la orice tip de agent economic. Detinerea
hartiilor de valoare prezinta anumite avantaje si anume lichiditatea care exprima posibilitatea
transformarii acestora in disponibilitati banesti intrun timp foarte scurt; rentabilitatea exprimata
de veniturile obtinute de pe urma hartiilor de valoare detinute; protectia impotriva deprecierii
monedei si participarea la dezvoltarea afacerilor.
Prima bursa de valori din Romania s-a infiintat in 1881. Dupa al 2 lea razboi mondial s-a desfiintat
si au reaparut intr-o forma incipient in 1990 piata primara iar in 1991 piata secundara.
In forma actual, bursa de valori Bucuresti s-a infiinta in 1995, iar piata extrabursiara Rosdag in
1997. In primii ani dupa infiintare tranzactiile au fost relative reduse cresterii semnificative
inregistrandu-se dupa 2000 si in special dupa 2004. Deoarece se considera ca dupa 2004 s-au
constatat cresteri ale principalilor indicatori macroeconomici de rezultate s-a redus inflatia rata
dobanzii a inregistrat tendinte de scadere s-a imbunatatit sistemul legislative si s-a constatat o
inviorare a mediului de afaceri.
Pentru ca o firma sa poata participa la o bursa de valori trebuie sa respecte anumite conditii. In
cele mai multe tari una dintre ele este sa vanda cel putin 25% din actiuni catre populatie, sa aiba
un anumit capital minim sis a fi obtinut profituri in general in ultimii 5 ani.
_volutia bursei este reflectata de evolutia indicilor bursieri. Acesti indici se calculeaza fie pentru
toate actiunile care participa la bursa respective fie pentru un esantion reprezentativ. Modul de
calcul este urmatorul: se determina ponderea fiecarui tip de actiuni in total, fiecare pondere se
inmulteste cu pretul corespunzator actiunii respective iar rezultatul se imparte la numarul de
tituluri (indicele este o medie ponderata a cursurilor).
Internationalizarea pietei capitalurilor care in Romania s-a realizat dupa 2004. Participarea
titlurilor de valoare proprii pe pietele international e importanta deoarece favorizeaza
mobilizarea capitalurilor si sporeste posibilitatea de a investi.
Pentru evidentierea gradului de internationalizare se folosesc 2 indicatori:

1. Ponderea de titluri de valoare in PIB


2. Modul in care au fost folosite aceste titluri de valoare pentru mobilizarea resurselor de
investitii.

Pentru extinderea gradului de internationalizare in fiecare tara se iau masuri generale cat si
masuri specific.
In Romania, in cadrul masurilor generale se include masurile referitoare la realizarea stabilizarii
macroeconomiei reducerea inflatiei imbunatatirea sistemului legislative restructurarea
intreprinderilor etc.
In cadrul masurilor specific, reducerea fondurilor straine folosite pentru investitii si incercarea de
a o atrage mai multe fonduri nationale, cresterea rezervelor minime obligatorii pentru depozitele
in valuta in special pe termen scurt.

Cursul paote fi un curs oficial care este calculat de banca nationala sau paote fi un curs de piata
care se formeaza liber :* pe baza raportului dintre cerererea si oferta de valute.:x
Cursul de piata este influentat si de alti factori cum ar fi rata dobanzii si rata inflatiei.Pana in anul
1973 majoritate cursurilor erau fixe,tarile FMI aveau dreptul sa varieze cursul de schimb doar in
limita +/- 1%din valoarea ulterioara.Dupa 1973 toate tarile au trecut la cursuri variabile.flotante.
Pana in 1973 valoarea unei monede in raport cu alte moneda nationala se stabilea pe baza
continutului in aur .cresterea sau scaderea valorii unei monede se numea revalorizare respectiv
devalorizare.Dupa 1973 valoare unei monede in raport cu alta moneda staina s-a stabilt pornind
de la raportul intre puterile de cumparare ale celor 2 monede.Piata valutara are 2 segmente
1.piata la vedere ʹ pe care tranzactiile se efectueaza in max 2 zile lucratoare si la cursul afisat in
momentul respectiv
2.piata la termen pe care tranzactiile se efectueaza in termen de 12 luni.
Bancine nationale din fiecare tara actioneaza asupra cursului de schimb in dorinta de a realiza
echilibru extern si de a proteja valoarea nationala in roport cu monedele staine.
Cursul oficial este valabil o zi lucratoare si are caracter orientativ pt celelalte banci.Celelalte
bancii oscileaza in jurul cursului oficial.raportul de schimb reprezinta o egalitate intre 2 cantitati
de moneda nationala diferita.egalitate fiind stabilita pe baza puterii de cumparare a celor 2
monede nationale.Paritatea dintre puterile de cumparare descrisa prin raportul de schimb
reprezinta puterea de cumparare a unei monede,iar puterea de cuparare interna reprezinta
cantitatea de bunuri si servici care se paote achizitiona cu o unitate monetara nationala.Piata
valutara este cea pe care se schimba diferite unitatii monetare straine pe unitatii monetare
nationale iar piata valutara internationala este cea pe care se schimba diverse unitati monetare
internationale intre ele.
O crestere a cantitatii de moneda nationala care revine unei unitati monetare staine relecta o
depreciere a monedei nationale
Modificarea pe piata valutara se poate realiza si prin vanzarea cumpararea de valute de catre
banca nationala.
Deprecierea monedei,acesta depreciere are 2 efecte ʹ efectul pret care se manifesta imediat prin
cresterea preturilor marfurilor importate si reducerea preturilor marfurilor exportate,prin
urmare cresc cheltuielile facuta pt importuri si scad veniturile obtinute de pe urma
exporturilor,aceasta determina creearea si agrearea deficitului balantei de pret externe pe
termne mediu se mainifesta al doilea efect care se cheama efectul venit care se manifesta prin
cresterea volumului de bunuri exportate care devin relativ mai ieftine decat inainte si reducerea
volumului de bunuri importate care sunt din ce in ce mai scumpe in acest fel chletuileli pt
importuri incep sa se reduca iar veniturile obtinute de pe urma exporturilor cresc ,drept urmare
soldul balantei de plati externe devine pozitiv si se afla in crestere.
_fectele benefice sunt anulate pe termen lung din cauza cresterii inflatiei importate
Banca centrala poate actiona asupra cursului de schimb pt a modifica ratele dobanzilor,efectele
combinate ale modificarii cursului de schimb si ratelor dobanzilor au fost descrise de 2
economisti intr-un model,respectiv mundel si flening
Daca la un mont dat creste cererea externa pt produsele unei tari activitatea economica interna
se dezvolta,creste productia i-ar pt aceasta agentii economici interni creste cererea de credite pt
investitii.
Cresterea cererii pe piata monetara determina cresterea ratei dobanzii,aceasta insemnand ca
moneda nationala devine mai puternica si mai tentanta,deasemenea cresc investitiile straine din
interiorul tarii si fluxurile de capital dinspre interior spe exterior.
Pe termen lung insa vor creste preturile produselor realizate pe piata interna deoarece creditele
pt investitii vor fii din ce in ce mai scumpe aceasta v-a determina ulterior o reducere a cererii
externe pt produsele interne,in etapa in care productia interna creste creste si gradul de ocupare
a fortei de munca aceasta fiind considerata o modalitate de a exporta somaj.un efect asemanator
se realizeaza prin cresterea cheltuilior publice sau reducerea fiscalitatii care determina cresterea
productiei interne
In situatiai in care banca centrala decide cresterea masei monetare aflate in circulatie rezulta
reducerea ratei dobanzii ca urmare a cresteti ofertei pe paita monetara
Moneda nationala devine mai putin tentanta pt straini si cresc flusurile de capital strain catre
exterior,ceea ce duce la o scadere a productiei.
_fectele benefice
Ale deprecierei monedei nationale se pot realiza in practica numai daca tarile respective se alfa in
faze diferite ale ciclului economic tarile aflate in recesiune trebuie sa recurga la deprecierea
monedei nationale care determina cresterea volumului activitatii economice interne iar
productia realizata de aceste tarii v-a fi comparata de tarile care au mai multe disponibilitatii
banesti si se afla int-o faza de crestere a ciclului economic