Sunteți pe pagina 1din 5

RECENZIE

Recenzor: Mihai Roman

Articol recenzat:

Nr. 192. Thomas Laubach, John C. Williams, Measuring the Natural Rate of
Interest, The Review of Economics and Statistics, Vol. 85, No. 4 (Nov., 2003),
pp. 1063-1070

1. Rezumat articol

În articolul recenzat elementul central îl constituie analiza ratei naturale a dobânzii,


care este definită ca acel nivel al ratei dobânzii pe termen scurt pentru care outputul se
situează la nivelul potenţial şi inflaţia este constantă.
Importanţa analizei rezidă în faptul că rata de echilibru a dobânzii („naturală”) oferă
informaţii eficiente cu privire la politica monetară. Rolul acesteia este ilustrat cu precădere în
regula Taylor (1999) conform căreia rata reală a dobânzii este mai mare decât nivelul natural
în cazul în care inflaţia este mai mare decât ţinta propusă.
Scopul articolului este acela de a estima nivelul ratei naturale a dobânzii în raport cu
diverşi factori de influenţă şi de a evidenţia principalele dificultăţi şi erori în estimarea
acesteia.
În prima parte a articolului este efectuată o scurtă trecere în revistă a literaturii de
specialitate. Metoda de analiză propusă constă în utilizarea filtrului Kalman pentru estimarea
NAIRU (ratei naturale a şomajului pentru care inflaţia este constantă).
În continuare este prezentat modelul utilizat pentru estimarea ratei naturale a dobânzii.
Acest model pleacă de la legătura dintre rata dobânzii, elasticitatea intertemporală a
consumului gospodăriilor şi ritmul de creştere a consumului gospodăriilor, împreună cu alţi
factori de influenţă specifici. Pornind de la ideea că factorii de influenţă specifici nu sunt
observabili se aplică filtrul Kalman pentru a estima rata naturală a dobânzii, nivelul outputului
şi cel al ritmului de creştere economică. Se explică pas cu pas modul în care este construit
modelul econometric, pornind de la variabilele utilizate (PIB, inflaţie, rata dobânzii ritm de
creştere economică), modul în care acestea sunt incluse în model precum şi tipul de model
autoregresiv utilizat.
Estimarea parametrilor se face secvenţial. În primul pas se aplică filtrul Kalman pentru
a se estima rata naturală a outputului. Ulterior se estimează ceilalţi parametri ai modelului şi
se determină intervalele de încredere şi erorile standard.
În partea a doua se aplică modelul. Pentru aceasta au fost utilizate date trimestriale din
economia Statelor Unite din 1961 (T1)până în 2002 (T2).
În urma estimării parametrilor modelului s-au obţinut următoarele rezultate:
 Estimatorii obţinuţi au 90% grad de încredere şi sunt robuşti la variaţiile
parametrilor;
 Coeficienţii obţinuţi diferă de cei ai altor modele, însă există o legătură
puternică între ritmul de creştere economică şi rata naturală a dobânzii;
 Rata naturală a dobânzii este determinată relativ imprecis;
 Estimatorii ratei naturale a dobânzii sunt foarte sensibili la variaţia
outputului şi a ritmului de creştere economică;
 O altă concluzie de bază este aceea că rata naturală a dobânzii este dificil
de estimat cu precizie în timp real;
 Datorită impreciziei metodei filtrului Kalman de a oferi estimatori
nedeplasaţi pentru rata naturală a dobânzii s-a apelat şi la alte metode de
analiză cum ar fi aplicarea filtrului Hodrick-Prescott (1997) sau a filtrelor
de bandă (Baxter şi King (1999));
 Utilizarea celor două metode aduce rezultate asemănătoare.
În concluziile articolului se subliniază metodele utilizate, rezultatele obţinute şi
faptul că orice metodă ar fi folosită vor exista erori, nici una dintre acestea nefiind
suficient de precisă.
2. Organizare

Organizarea articolului este una clasică, corectă din punct de vedere ştiinţific. Astfel,
sunt introduse ca părţi distincte Abstract, Introducere, Descrierea literaturii de specialitate în
cadrul descrierii modelului utilizat, aplicarea modelului, precum şi concluzii şi bibliografie.
Paragrafele şi subparagrafele articolului au fost utilizate judicios pentru prezentarea,
definirea şi lămurirea problemelor analizate. Există un fir logic al prezentării şi argumentării
(care pleacă de la prezentarea modelului, a specificaţiilor acestuia, a modului în care se aplică
pas cu pas metoda propusă şi respectiv de aplicare a acestuia cu interpretarea rezultatelor
obţinute) care face articolul uşor de parcurs.
Obiectivele articolului (respectiv determinarea ratei naturale a dobânzii şi evaluarea
estimatorilor factorilor de influenţă, împreună cu erorile asociate) au fost descrise
corespunzător şi atinse prin studiul de caz prezentat.

3. Conţinut

a) Originalitate: tema analizată de autori în acest articol este una relativ consacrată
(determinarea ratei naturale a dobânzii a fost propusă de Wicksell în 1936) şi a
mai fost analizată anterior şi de alţi economişti. Noutatea temei constă în special
în studiul de caz prezentat şi în concluziile ce s-au desprins în urma analizelor
efectuate. Originalitatea articolului constă în varietatea metodelor noi utilizate
pentru determinarea ratei naturale a dobânzii şi în calitatea concluziilor desprinse
de autori.
b) Noutate: În acest articol sunt combinate tehnici de analiză relativ noi pentru
momentul apariţiei articolului şi se aduce o lumină nouă asupra domeniului
analizat prin faptul că se demonstrează că nici una dintre metode nu este
infailibilă sau poate fi aplicată cu un grad de siguranţă mare.
c) Relevanţă şi calitatea metodelor/tehnicilor descrise:
i. Tema analizată este importantă prin prisma faptului că rata naturală a
dobânzii oferă informaţii eficiente cu privire la politica monetară.
Problema de bază este aceea că informaţiile sunt în special pentru
perioade anterioare, fiind dificil de aplicat pentru perioadele curente.
ii. Este o temă utilă din perspectiva decidenţilor de politici
macroeconomice de tip monetar, deoarece prin determinarea ratei
naturale a dobânzii pot fi luate măsuri coerente anticriză sau anti-
inflaţie.
iii. Metodele descrise sunt aplicabile însă dificultatea acestora le face
accesibile doar unui număr restrâns de cercetători, care au baze
matematice, econometrice şi de analiză economică foarte bine puse la
punct.
iv. Metodele şi tehnicile descrise în articol erau pentru anul 2003 de mare
actualitate (metoda filtrului Kalman, filtrul H-P sau filtrul de bandă au
fost dezvoltate la sfârşitul anilor 90). Ideile şi concluziile desprinse din
articol sunt pertinente şi pot constitui puncte de plecare pentru noi
cercetări în domeniu, eventual pentru dezvoltarea unor metode mai
precise de determinare a ratei naturale a dobânzii.
v. Problema analizată în cadrul articolului este una relativ veche, dar care
rămâne de actualitate prin necesitatea determinării unor metode şi
tehnici adecvate pentru evaluarea ratei naturale a dobânzii. Problema
nu este banală, iar metodele utilizate sunt de mare actualitate şi
profunzime ştiinţifică.

d) Calitate
i. În cadrul articolului sunt descrise competent metodele şi tehnicile
utilizate, care nu sunt din cele triviale. Aparatul econometric,
matematic şi statistic necesar pentru analiza problemei propuse este
unul complex, care permite atât evidenţierea unor rezultate pertinente
cât şi a dimensiunii erorilor ce pot fi obţinute. Nu există greşeli de
ordin tehnic în analiza efectuată.
ii. Rezultatele obţinute de către autori sunt corecte, fiind confirmate şi de
alte cercetări. Ipotezele efectuate în cadrul articolului sunt în cea mai
mare parte credibile. Poate fi de discutat doar tipul de model
autoregresiv utilizat de autori, deoarece ar putea fi testate şi alte tipuri
(AR(3) de exemplu).
iii. Corectitudinea rezultatelor obţinute poate fi verificată prin analiza
tabelelor prezentate şi a gradului de eroare ce însoţeşte determinarea
estimatorilor.
4. Prezentare, gramatică, stil
Limbajul utilizat este corect din punct de vedere ştiinţific, dar poate fi uşor de citit
şi înţeles doar de către specialişti în domeniu. Pentru nespecialişti este mai dificil de urmărit
metodologia aplicată şi rezultatele obţinute. Este un articol cu pronunţat caracter aplicativ, în
partea a doua fiind aplicate mai multe metode şi tehnici de estimare econometrică pentru
determinarea parametrilor modelului descris în prima parte. Stilul şi exprimarea autorilor sunt
clare şi coerente, fără greşeli gramaticale sau de exprimare. Figurile ce însoţesc analizele sunt
corect concepute, clare şi sugestive, evidenţiind elementele principale ale cercetării.

5. Citări şi surse bibliografice


Sursele citate de către autori sunt relevante pentru momentul apariţiei articolului.
Citarea se face conform cerinţelor jurnalului în care a apărut (The Review of Economics and
Statistics) iar articolele citate sunt prezente în secţiunea Referinţe. Bibliografia este completă,
fiind citate lucrările reprezentative pentru tema abordată.
Nu sunt prezente cuvinte cheie, dar această omisiune este datorată formatului impus
de către editorii revistei.

6. Sugestii pentru îmbunătăţirea articolului


Concluziile autorilor pot fi considerate doar parţiale datorită setului de date particular
utilizat. Este posibil ca pentru alte seturi de date, pentru alte economii eventual, rezultatele să
difere substanţial de cele obţinute în acest articol. Cercetările pot continua prin aplicarea
metodelor prezentate şi pentru alte economii, pentru a se face un studiu comparativ al
rezultatelor obţinute.