P. 1
Referat.clopotel.ro Unde Mecanice

Referat.clopotel.ro Unde Mecanice

|Views: 1,445|Likes:
Published by Cucu Bau

More info:

Published by: Cucu Bau on May 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2013

pdf

text

original

Def : Unda mecanica reprezinta forma de propagare a perturbatiei im mediu.

Forma - unde plane - unde sferice Foarte important : Unda constituie transport de energie.Propagarea se face cu o anumita intarziere (nu se transmite instantaneu) II.
a)

unde intr-un mediu unidimensional Unde transversale (oscilatia se produce perpendicular pe directia de propagare) Vt = √ T / μ ; μ=m/l t = tensiunea ; μ=masa unitatii de lungime

b) Unde longitudinale Ve = √ E / φ E – unde de elasticitate ; φ – densitate Fenomenul de propagare depinde de sursa prin FRECVENTA si de mediu prin VITEZA. • viteza de propagare depinde de natura mediului Mediu omogen si izotrop Pentru mediu omogen unda se propaga cu viteza constanta. In acest mediu unda se propaga identic dupa toate directile. II. Suprafata de unda. Front de unda Def : Suprafata de unda reprezinta multimea punctelor care oscileaza in faza. Def : Frontul de unda reprezinta locul geometric al punctelor la care perturbarea a ajuns la un moment dat. Unde - plane - sferice

Referat.clopotel.ro

b) d ~2 In acest caz in compartimentul 2 se inregis – treaza unde in intreg mediul ca si cand paravanul nu ar exista. Obs. La suprafata de separare a 2 medii pot aparea fenomene specifice : Referat. Explicatie : Fiecare punct al frontului de unda constituie sursa secundara de la care perturbarea continua. Def.Principiul lui huggens Experiment. Se considera o cuva cu mercur. : Sursele secundare inlocuiesc sursa principala. Obs.ro .clopotel. a) Consideram deschiderea fantei mai mare decat lungimea de unda. d>λ λ-distanta dintre doua maxime consecutive  in compartimentul 2 se inregistreaza perturbatii doar in conul cu varful in sursa si laturile delimitate la deschidere. : Difractia este fenomenul de ocolire aparenta a obstacolelor de catre unde.

Deosebiri : 1) unda incidenta (inainte de reflexie) 2) unda reflectata (dupa reflexie) i < de incidenta . Referat.unda se poate intoarce in mediul de provenienta cu schimbarea directiei de propagare. 2) unda poate patrunde prin suprafata in celalalt mediu tot cu schimbarea directiei de propagare.clopotel.comuna I I`B = I I`A I A = I`B = V • t I = I` Legile reflexiei : 1) Incidenta normala si reflectata se gasesc in acelasi plan. 1) Reflexia undelor Definitie : intoarcerea undelor in mediul de provenienta. 2) Unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie.ro . fenomenele pot avea loc separat sau simultan. cu schimbarea directiei de propagare.lat. In functie de natura suprafetei de separare . Consideram : 2 medii separate printr-o suprafata plana.Viteza de propagare a undei in acelasi mediu este aceeasi. r  < de referinta Δ IBI` = Δ IAI` I I` . Consideram o unda plana care intalneste suprafata de separare a 2 medii. Obs.

Legi : 1) Unda incidenta. n21 = n2/n1 Δφ = 2π / λ • Δx . sin i / sin r = V1 / V2 =n21 2) Raportul dintre sinusul < de incidenta si sinusul < de refractie este o constanta. si este egal cu indicele de refractie relativ al mediului 2 fata de primul mediu.ro . normala si refractata se gasesc in acelasi plan.Unda va avea viteze diferite de propagare in cele 2 medii. Consideram : suprafata de separare a 2 medii caracterizate prin indicii de refractie diferiti (n1. 2π / λ = K y = Asin2π (t/T – x/λ) Referat.clopotel.n2).Refractia undelor Definitie : Fenomenul de patrundere a undei in alt mediu cu schimbarea directiei de propagare.

ro . Datorita proprietatilor elastice ale mediului.De exemplu. Propagarea undelor apare aproape in toate domeniile fizicii. Energia undelor este energia cinetica si potentiala a substantei insa transmiterea energiei se face prin trecerea ei de la o portiune de substanta la cea vecina. arata ca miscarea reala a diferitelor portiuni de apa este usor in sus sau in jos. Daca insa miscarea particulelor care transporta o unda mecanica are loc inainte si inapoi de-a lungul directiei de propagare. De exemplu in cazul undelor pe apa. Aceasta perturbatie sau unda se propaga deci prin mediu. Energia poate fi transmisa pe distante considerabile prin intermediul miscarii ondulatorii. daca un resort vertical sub tensiune este pus sa oscileze in sus si in jos la un capat. Toate mediile materiale. aerul sau otelul poseda aceste proprietati si pot transmite astfel de unde mecanice. se va propaga o unda transversala de-a lungul corzii. avem atunci o unda longitudinala. perturbatia se transmite de la un strat vecin.ducand la oscilatii in jurul pozitiei de echilibru. Elasticitatea este cea care da nastere la forte de restabilire asupra oricarei portiuni de mediu deplasata din pozitia sa de echilibru. Observam ca mediul insusi nu se misca ca un intreg odata cu propagare undei. Este necesara existenta unui mediu material pentru a transmite undele mecanice. Cu toate aceste undele de apa se misca progresiv dea lungul apei. De exemplu .transferand astfel energie acestora. apa. Proprietatile mediului care determina viteza unei unde prin acel mediu sunt inertia si elasticitatea sa. inclusiv de exemplu. Undele de lumina nu sunt unde mecanice. Unda elastica. cand o coarda verticala 919m123j sub tensiune este pusa sa oscileze inainte si inapoi la un capat. se va propaga o unda longitudinala de-a lungul Referat.mici obiecte care plutesc cum ar fi dopurile de pluta. Undele mecanice sunt caracterizate prin transportul de energie prin substanta datorita miscarii unei perturbatii in acea substanta fara vreo miscare de ansamblu a substantei insasi.clopotel. Acesti doi factori determina impreuna viteza undelor. unde radio sau unde electromagnetice.Dar deoarece campurile magnetic si electric sunt perpendiculare pe directia de propagare. Perturbatia care se propaga nu este o miscare de substana ci un camp electromagnetic .MECANICE 1. Exista de asemenea unde sonore. Atunci cand ele ating obiecte care plutesc le pun in miscare.lumina de exemplu trece liber prin spatiul vid dintre stele. diferitele portiuni ale mediului oscileaza doar pe distante limitate.inainte si inapoi. Daca miscarle particulelor materiale care transmit unda sunt perpendiculare pe directia de propagare a undei avem o unda transversala.nu printr-o miscare la distanta mare a substantei insasi.inertia este aceea care ne spune cum aceasta portiune deplasata de mediu va raspunde la aceste forte de reestabilire.considerand modul in care miscarile particulelor de substanta sunt corelate cu directia de propagare a undelor insesi. undele de lumina sunt si ele unde transversale. Propagarea unei perturbatii într-un mediu elastic. Undele mecanice isi au originea in deplasarea unei anumite portiuni dintr-un mediu elastic de la pozitia sa normala. Suntem cu totii familiarizati cu undele pe apa. Tipuri de unde Putem distinge mai multe tipuri de unde . Nu avem insa nevoie de un astfel de mediu pentru a transmite undele electromagnetice. precum si unde luminoase.Perturbatia se misca de-a lungul corzii insa particulele corzii vibreaza perpendicular pe directia de propagare a perturbatiei.

O astfel de relatie este exprimata matematic printr-o ecuatie liniara.Cu toate acestea noi putem totusi ascula o anumita statie. bi-. Daca mediul este omogen si izotrop.este pur si simplu rezultanta elongatiilor pe care le-ar produce fiecare unda individuala.daca toate celelalte statii ar inceta emisia. Undele sonore sau undele luminoase care sunt emise radial de la o mica sursa sunt tridimensionale.desi unda sonora care ajunge la urechile noastre de la intreaga orchestra este foarte complexa. Principiul suprapunerii Este un fapt experimental ca pentru multe tipuri de unde.Analog.Faptul ca undele actioneaza independent una de alta inseamna ca elongatia unei particule la un moment dat.Departe de sursa. Pentru o unda periodica putem generaliza ideea trasand suprafete ale caror puncte se afla in aceeasi faza a miscarii.Acest proces de compunere vectoriala a elongatiilor unei particule se cheama suprapunere(superpozitie)de exemplu undele radio de diferite frecvente trec prin antena de radio. atunci cand se propaga undele pe apa. dupa numarul de dimensiuni in care ele propaga energia. Sa consideram o perturbatie tridimensionala. Undele pot fi clasificate mai departe dupa comportarea unei particule de substanta care transporta unda in timpul propagarii undei.doua sau mai multe unde se pot propaga prin acelasi spatiu. directia de propagare este intotdeuna perpendiculara pe frontul de unda. Cel mai simplu caz particular al unei unde periodice este o unda armonica simpla care pune fiecare particula intr-o miscare armonica simpla. Daca perturbatiile se propaga intr-o singura directie undele se numesc unde plane. Apoi se pot trasa suprafete analoage pentru perturbatiile urmatoare. Pentru undele electromagnetice principiul suprapunerii este valabil din cauza ca relatiile matematice dintre campul electric si cel magnetic sunt liniare. Putem duce o suprafata prin toate punctele care sufera o aceeasi perturbatie la un moment dat. care indica directia de propagare a undelor se numeste raza. Apoi se misca un timp scurt si in sfarsit ramane iarasi in repaus. O linie perpendiculara pe fronturile de unda .indepent una de alta. si tridimensionale.curentii electrici produsi in antena. Referat.resortului.Fronturile dse unda sunt sfere.iar razele sunt linii radiale care pleaca din sursa punctiforma in toate directiile. Fiecare particula ramane in repaus pana o atinge perturbatia. Aceste suprafete se cheama fronturi de unda.Aici perturbatia se propaga in toate directiile de la o sursa puntiforma de unde.prin actiunea suprapusa a tuturor acestor unde sunt foarte complecsi.clopotel. Undele care se misca de-a lungul corzii sau resortului ca in figura sunt unidimensionale. produse prin caderea unui obiect sunt unde bidimensionale.ro .intr-un sunet putem asculta notele emise de instrumentele individuale dintr-o orchestra.De exemplu in cazul undelor pe suprafata apei particulele de apa se misca atat in sus si in jos. cat si inainte si inapoi.aplicand o singura deplasare lateral la capatul ei. Pentru undele din medii deormabile principiul suprapunerii(superpozitiei) este valabil ori de cate ori relatia matematica dintre deformatie si forta elastica este o simpla proportionalitate. Fronturile de unda pot avea mai multe forme.fronturile de unda sferice au o curbura foarte mica si pe o regiune limitata ele pot fi adesea privite ca plane. Unele unde nu sunt nici pur longitudinale nici pur transversale. Un alt caz simplu este cel al undelor sferice.acelasi ca cel pe care l-am receptiona. De exemplu putem produce o perturbatie sau o unda singulara care sa se propage pe o sfoara intinsa .semnalul pe care il receptionam de la aceasta statie fiind in principiu. Spirele vor vibra inainte si inapoi in directia in care se propaga perturbatia de-a lungul corzii. descriind traiectorii eliptice. Undele pot fi clasificate de asemenea in unde uni-. Undele de suprafata sau ondulatiile de pe apa. Daca miscarea noastra este periodica atunci vom produce un tren periodic de unde in care fiecare particula a sforii are o miscare periodica. Daca continuam sa miscam capatul sforii inainte si inapoi se produce un tren de unde care se propaga de-a lungul sforii.

clopotel. Fourier (1768-1830) tot ceea ce este necesar pentru a construi cea mai generala forma a unei unde periodice sunt undele armonice. Interferenta undelor Interferenta se refera la efectele fizice ale suprapunerii a doua sau mai multe trenuri de unde.Daca ϕ este 0. Fourier a aratat ca orice miscare periodica a unei particule poate fi reprezentata ca o combinatie a miscarilor armonice simple. Aceasta ne da o privire asupra semnificatiei diferentei de faza ϕ .Adica daca ϕ este foarte mic. el face posibil sa analizam o miscare ondulatorie complicata ca o combinatie de unde simple. cele doua unde au peste Referat. Daca ϕ este foarte mic (in comparatie cu 1800). amplitudinea rezultanta va fi apropiata de 2ym. Ecuatiile celor doua unde vor fi: Y1=ym sin(Kx-ω t-ϕ ) si Y2= ym sin(Kx-ω t) Putem retranscrie prima ecuatie sub doua forme echivalente: Y1=ym sin[k(x-ϕ /k)-ω t] sau Y1=ym sin[xk-ω (t+ϕ /ω )] Ecuatiile ne sugereaza faptul ca daca luam un „instantaneu” al celor doua unde la un moment t.ro . Prin urmare orice miscare a unei surse de unde poate fi reprezentata cu ajutorul miscarii armonice simple. asa numita integrala Fourier.+B1cosω t+B2cos 2ω t+B3cos 3ω t+……. Aceasta expresie se cheama serie Fourier . Ecuatiile ne sugereaza faptul ca daca ne-am aseza in orice punct x. Deoarece miscarea sursei genereaza undele. dupa cum a aratat matematicianul francez J. In adevar. putem descompune pe y(t) dupa cum urmeaza: Y(t)=A0+A1sin ω t+A2sin 2ω t+A3sin 3ω t+……. acolo unde este valabil. Unde ω =2π /T. Din formula trigonometrica pentru suma sinusurilor a doua unghiuri SinB+sinC= 2 sin (B+C)/2cos (C-B)/2 obtinem Y=ym [2 sin (kx-ω t-ϕ /2) cosϕ /2] Y=(2 ym cosϕ /2) sin(kx-ω t-ϕ /2) Unda rezultanta corespunde unei noi unde avand aceeasi frecventa dar cu amplitudine 2ymcos ϕ /2. Coeficientii A si B sunt constante care au valori bine definite pentru orice miscare periodica particularay(t). cele doua unde vor da nastere la doua miscari armonice simple avand o diferenta de timp constanta ϕ /ω . In aceasta consta importanta miscarii armonice simple si a undelor armonice simple. cum este o perturbatie. De exemplu daca y(t) reprezinta miscarea unei surse de unde avand o perioada T . Sa gasim acum unda rezultanta care in ipoteza ca se produce suprapunerea este egala cu suma ecuatiilor sau y=y1+y2= ym sin(Kx-ω t-ϕ )+ sin(Kx-ω t). suma se inlocuieste cu o integrala. cos ϕ /2 este ≅ cos 0=1. le vom gasi deplasate una fata de alta de-a lungul axei x cu o distanta constanta ϕ /k.Daca miscarea nu este periodica. nu este o surpriza ca undele insasi pot fi analizate ca fiind combinatii de unde armonice simple.Sa considera doua unde de frecvente si amplitudini egale care se propaga cu aceeasi viteza pe aceeasi directie (+x) dar cu o diferenta de faza ϕ intre ele.Importanta principiului suprapunerii din punct de vedere fizic este aceeaq ca.

tot aceeasi faza. 2π . La capete.3. 3π . Interferenta acestor unde va da nastere in coarda unor unde numite unde stationare descrise de ecuatia: F=f1+f2 =2·A·cos(k·x+π /2)·sin(ω ·t+π /2) =2·A·sin(k·x)·cos(ω ·t) (3) Aceasta ecuatie reprezinta ecuatia undelor stationare sau a modurilor de vibratie intr-o coarda.ro . efectele de interferenta se obtin cu trenuri de unde care sunt generate de aceeasi sursa(sau de surse care au o diferenta de faza fixa intre ele) dar care parcurg drumuri diferite pana la punctul de interferenta. Se spune atunci ca undele interfera constructiv. vor exista noduri. functiile de unda care descriu propagarea undei progresive si a undei regresive sunt: f1(t–x/v) = A·sin [ω ·(t–x/v)] = A·sin(ω ·t–k·x) f2(t+x/v) = A·sin [ω ·(t+x/v)+π ] = A·sin(ω ·t+k·x+π ) (2) unde k=ω /v=2π /λ este numarul de unda.Creasta unei unde corespunde cu creasta celeilalte si analog pentru vai.… (6) Referat. iar lungimea corzii si lungimea de unda λ vor fi legate prin relatia de discretizare (cuantificare) a luiTaylor: L = n·λ n /2 λ n=2·L/n n = 1. In cazul corzilor (fire elastice cu sectiune constanta) viteza frontului de unda in coarda supusa unei tensiuni mecanice T si avind o densitate liniara µ = m/L este: v = (T/µ )1/2 (1) In coarda se propaga in sens direct unde progresive. cele doua unde interfera constructiv.… (4) Valorile de amplitudine maxima.3. dar distribuita in spatiu dupa relatia A(x) = 2·A·sin(k·x).Daca diferenta de drum este 0. .2. Amplitudinea rezultanta este egala cu dublul amplitudinii unei singure unde. adica k·x = n·π de unde se obtine: xnod = n·π /k = n·π /[2π /λ ] = n·λ /2 n = 1.Pentru diferente de drum de 1/2 λ . numite ventre. Daca ϕ este apropiat de 1800.4π etc. Se spune atunci ca undele interfera distructiv. adica k·x=(2n+1)π /2 sau xventru = (2n+1) λ /4 n = 1. 3/2 λ . deoarece coarda este fixa. teoretic. prin noduri. amplitudinea rezultanta va fi aproape 0.5/2 λ . λ . In practica. 5π si undele interfera distructiv.2. care satisfac conditia: A(x)=0. Unde stationare Undele transversale (particulele mediului oscileaza perpendicular pe directia de propagere) sunt posibile numai in mediile solide elastice. pe de alta parte. Conform acestei ecuatii fiecare punct al mediului executa o oscilatie de amplitudine constanta in timp. neputindu-se transmite.2λ . Diferenta de faza ϕ dintre undele care ajung intr-un punct poate fi calculata afland diferenta dintre drumurile parcurse de ele de la sursa pana la punctul de interferenta. satisfac conditia: A(x)= ± 2·A.3λ etc. Diferenta de drum este ϕ /k sau ( ϕ /2π )λ . Daca ϕ este exact 1800 creasta unei unde corespunde exact vaii celeilalte.2.clopotel.astfel incat ϕ =0 .… (5) Energia undelor stationare ramine localizata. Valorile minime ale amplitudinii se obtin in anumite puncte numite noduri.3.ϕ =π .Adica pentru ϕ ≅ 1800 cos ϕ /2 ≅ cos 900=0. iar in sens invers unde regresive. Pentru oscilatii armonice.

Frecventele pentru care coarda vibreaza in regim stationar alcatuiesc un spectru discret de valori proprii de vibratie al corzii.Figura 1. Intr-o unda complexa miscarea unei particule nu mai este o miscare armonica simpla si forma undei nu mai este o curba sinusoidala. Prin extensie.clopotel.) si undele mecanice (sunetele. indiferent de diferenta lor de faza. Daca insa suprapunem unde care au frecvente diferite unda rezultanta a fi complexa. sau rezonantele. diferenta de faza variaza de la a la b si vedem cum variatia diferentei de faza poate da o rezultanta de diferite forme.… (7) Pentru n=1 se obtine frecventa fundamentala. ori distanta dintre doua puncte din spatiu între care defazajul relativ al oscilatiilor este de 2π radiani. cuantificate prin relatia: ν n = v/λ n = (n/2L)(T/µ )1/2 n = 1.ro . Unde complexe Undele pe care le-am considerat pana acum au fost de tip armonic simplu. Acestea impreuna formeaza modurile de vibratie ale corzii si sunt ilustrate in figura 1. In figurile alaturate se compun doua unde avand aceeasi amplitudine dar avand frecvente in raportul 3:1 . perioada Referat. lungimea de unda este un parametru de baza al oricarui fenomen ondulatoriu (unda) care se propaga în spatiu si anume reprezinta distanta parcursa de unda pe durata unei oscilatii. În fizica. pot avea numai anumite frecvente. Astfel de fenomene pot fi de exemplu undele electromagnetice (lumina. careia ii corespunde modul fundamental de vibratie (armonica fundamentala) iar pentru celelalte valori ale lui n se obtin armonicele superioare. dar noi vom auzi si interpreta acestea ca cele doua frecvente initial. dar amplitudini si faze arbitrare rezulta din nou o unda e acest tip simplu. timpanul urechii noastre va vibra in modul reprezentat de rezultanta din fiecare caz. Moduri de vibratie intr-o coarda de lungime L. avand aceeasi frecventa si viteza. ν 1. Daca undele rezultante reprezinta lumina vizibila ochii nostri vor avea aceeasi senzatie a unui amestec de doua culori indiferent de diferenta de faza a componentelor. Daca acestea sunt une sonore. etc. undele seismice. Am observat ca suprapunerea unui numar de astfel de unde. pentru orice fenomen care se repeta în spatiu. 2. Modelul undei plane. Suprafata de unda reprezinta multimea punctelor care oscileaza in faza.3. Frontul de unda reprezinta locul geometric al punctelor la care perturbarea a ajuns la un moment dat. undele radio. etc. Osciloscopul cu raze catodice ne ofera cea mai simpla cale de a observa cum pot fi sintetizate si analizate undele complexe intermenii undelor armonice simple. rezulta ca undele stationare.). sau modurile de vibratie ale corzii.2. in care elongatiile in fiecare moment sunt reprezentate de o curba sinusoidala. Tinind cont de viteza undelor transmise prin coarda.

principiul lui Huygens permite aflarea frontului de unda pentru toate punctele. presiunea instantanee locala a mediului în cazul undelor sonore. De aceea. inversa perioadei temporale.de repetare se poate numi lungime de unda. iar indicatorul care se are in vedere aici este raportul dintre dimensiunile deschiderii si lungimea de unda. În cazul undelor sonore propagate în aer c este 343 m/s la temperatura de 20°C. În cazul luminii c este 299.792. deschidere) de dimesiuni comparabile cu lungimea de unda. si se propaga in sensul indepartarii de sursa fizica initiala. exista conventia de a considera ca toate lungimile de unda se refera la propagarea în vid. Punctele de pe supra-fata de unda S1 produc la randul lor unde sferice secundare. Lungimea de unda este legata de viteza de propagare a undei respective si de frecventa ei prin relatia unde simbolurile reprezinta: λ = lungimea de unda. În timp ce lungimea de unda depinde de mediul în care se propaga unda. cladire. atunci unda se propaga mai departe ocolind obstacolul prin schimbarea directiei. trebuie precizat sau convenit mediul de propagare.clopotel. în precizarea parametrilor undei se prefera adesea frecventa acesteia. Daca totusi o unda este descrisa prin lungimea de unda a oscilatiilor sale. receptorul si mediul de propagare sînt în repaus relativ. prin acest efect nu apar unde inverse. în cazul luminii. f = frecventa undei. cel putin în cazul în care sursa.458 m/s în vid (valoare exacta. Principiul lui Huygens este valabil atat pentru undele elastice. etc. Trebuie precizat ca formula anterioara este riguros exacta numai în cazul undelor plane care se propaga într-un mediu omogen. În acest caz idealizat. ci numai unde progre-sive. lungimea de unda este cea mai mica marime λ care îndeplineste relatia u(x) = u(x + kλ) unde u este parametrul oscilant al undei (de exemplu intensitatea cîmpului electric în cazul unei unde electromagnetice. Frontul si razele undei in momentul atingerii obstacolului sufera discontinuitati. O imagine a acestui mecanism este reprezentata in figura. prin definitia metrului) si doar putin mai mica în aer. Lungimea de unda are un sens bine definit numai în cazul unei unde monocromatice. copac. iar suprafata de unda S2 reprezinta punctele de tangenta ale acestor unde secundare. Referat. cat si pentru cele electromagnetice. c = viteza de propagare a undei în mediul respectiv. frecventa undei este constanta. paravan. atunci distanta la care functia îsi repeta valorile se numeste lungime de unda. Reflexia si refractia undelor Undele care se genereaza permanent de catre punctele mediului se numesc unde secundare sau elementare. Altfel spus. De exemplu în matematica.). Daca o unda elastica in propagare intalneste un obstacol (perete. iar k este un numar întreg. adica de o singura frecventa si ale carei oscilatii se repeta la infinit.ro . Sursa punctiforma din O produce intr-un mediu omogen si izotrop unde sferice. Se admite ca absenta undelor inverse se datoreaza unei interferente a undelor elementare prin care in punctele din spatele frontului oscilatiile se distrug reci-proc. cu exceptia celor ale deschiderii insasi. lq132h5469kqqu Principiul lui Huygens afirma o echivalenta intre originea undei si orice punct atins de unda. In cazul unui obstacol de tip „perete cu o deschidere (apertura)“. De exemplu. in sensul ca in acest punct se repeta identic fenomenele din origine. 3. x este pozitia de-a lungul directiei de propagare a undei. T = perioada undei. daca o functie sinusoidala are ca argumentpozitia în spatiu. ramanand in stare activa doar punc-tele de pe frontul de unda cel mai avansat.

viteza de propagare de 340 m/s. De exemplu.. este legata de dificultatea faptului ca lungimile de unda ale luminii sunt foarte mici. Efectul prezentat se poate generaliza in sensul ca orice obstacol solid de dimensiuni apropiate lungimii de unda ocoleste obstacolul. in compartimentul din dreapta apar doua fenomene ondulatorii: difractia si interferenta undelor secundare. inseparabil de fenomenul de interferenta. care confirma natura ondulatorie a acesteia. Din aceste date rezulta ca pe obstacole ca usi. ferestre.clopotel. este fenomenul difractiei luminii. Grimaldi. Punerea in evidenta si chiar vizualizarea difractiei se poate face cu ajutorul unui dispozitiv format dintr-un diapazon prevazut cu un ac vibrator si un vas cu apa. La frecventa standard de 1000 Hz. idee aparuta in urma unor fenomene de difractie a acestor particule pe reteaua cristalina a corpului solid. Punerea in evidenta pe cale experimentala a acestui fenomen. de F. Dimensiunea orificiului este comparabila cu lungimea de unda a undelor de suprafata care se produc. Formal. Sunetul in aer are frecventa audibila cuprinsa intre 20 Hz. Teoria completa a difractiei se face de regula la studiul undelor electromag-netice si in particular la difractia luminii. Interferenta undelor Interferenta se refera la efectele fizice ale suprapunerii a doua sau mai multe trenuri de unde.Sa considera doua unde de frecvente si amplitudini egale care se propaga cu aceeasi viteza pe aceeasi directie (+x) dar cu o diferenta de faza j intre ele. Vasul este compus din doua compartimente separate printrun perete prevazut cu un mic orificiu O practicat la nivelul suprafetei lichidului.7 cm si 17 m. Ecuatiile celor doua unde vor fi: Y1=ym sin(Kx-wt-j ) si Y2= ym sin(Kx-wt) Putem retranscrie prima ecuatie sub doua forme echivalente: Y1=ym sin[k(x-j/k)-wt] sau Referat.. se poate spune ca unda ajunsa in punctul O isi schimba directia de propagare. lungimea de unda in aer este de 34 cm. Daca in peretele despartitor se practica doua orificii identice si simetrice fata de dreapta SO. iar lungimea de unda intre 1. ceea ce explica audibilitatea sunetului in spatele acestor obstacole. Diapazonul este pus in stare de vibratie prin lovire. cu dimensiunile de ordinul metrilor. Orificiul O devine sursa secundara de unde identice cu cele produse in S. si 20.Fenomenul de ocolire aparenta a unui obstacol de catre unda elastica se numeste difractie.000 Hz. se observa o serie de irizatii ce se datoreaza fenomenului de difractie. Natura ne ofera totusi mijloace cu ajutorul carora putem urmari calitativ fenomenul. in toata regiunea umbrei geometrice din afara conului dus din varful S. si anume in jur de 1mm. Un fenomen important produs de lumina. Receptarea in linie dreapta a sunetului nu este posibila deoarece obstacolele solide (ziduri. In acest caz. Explicatia este continuta in principiul lui Huygens. cladiri) sunt practic total absorbante pentru sunete. Difractia este un fenomen fizic tipic ondulatoriu si deosebit de important in fizica. holuri. M. descoperit in 1665.ro . stalpi. Se constata ca undele se propaga in compartimentul din dreapta si in spatele orificiului. astfel incat acul atasat unuia din brate prin vibratie devine sursa de unde elastice. se obtine echivalentul dispozitivului Young din optica. vehicule. se produce difractia. In acest fel. iar in locul orificiului se plaseaza un obstacol. Difractia apare ca o consecinta a principiului lui Huygens. Acelasi fenomen se obtine daca lipseste peretele despartitor. daca avem in vedere ideea dupa care particulele elementare au si proprietati ondulatorii (modelul corpuscul-unda). 4. undele secundare se propaga si in spatele orificiului. daca privim printr-un fulg de pasare sau printr-o panza de umbrela o sursa luminoasa indepartata. Frontul undei difractate se construieste cu ajutorul principiului lui Huygens.

satisfac conditia: Referat. Daca j este exact 1800creasta unei unde corespunde exact vaii celeilalte. l. Conform acestei ecuatii fiecare punct al mediului executa o oscilatie de amplitudine constanta in timp. care satisfac conditia: A(x)=0. Undele transversale (particulele mediului oscileaza perpendicular pe directia de propagere) sunt posibile numai in mediile solide elastice.5/2 l. functiile de unda care descriu propagarea undei progresive si a undei regresive sunt: f1(t–x/v) = A·sin [w ·(t–x/v)] = A·sin(w ·t–k·x) f2(t+x/v) = A·sin [w ·(t+x/v)+p ] = A·sin(w ·t+k·x+p ) (2) unde k=w /v=2p /l este numarul de unda. amplitudinea rezultanta va fi aproape 0. Se spune atunci ca undele interfera distructiv.2. 3p. 3/2 l.… (4) Valorile de amplitudine maxima. Din formula trigonometrica pentru suma sinusurilor a doua unghiuri SinB+sinC= 2 sin (B+C)/2cos (C-B)/2 obtinem Y=ym [2 sin (kx-wt-j/2) cosj/2] Y=(2 ym cosj/2) sin(kx-wt-j/2) Unda rezultanta corespunde unei noi unde avand aceeasi frecventa dar cu amplitudine 2ymcos j/2. amplitudinea rezultanta va fi apropiata de 2ym. Sa gasim acum unda rezultanta care in ipoteza ca se produce suprapunerea este egala cu suma ecuatiilor sau y=y1+y2= ym sin(Kx-wt-j )+ sin(Kx-wt).2l.Pentru diferente de drum de 1/2 l. cos j/2 este @ cos 0=1.astfel incat j=0 .Adica pentru j@1800 cos j/2 @ cos 900=0.Daca diferenta de drum este 0. Daca j este apropiat de 1800. Se spune atunci ca undele interfera constructiv.3. le vom gasi deplasate una fata de alta de-a lungul axei x cu o distanta constanta j/k.Adica daca j este foarte mic. Diferenta de drum este j/k sau ( j/2p)l. Daca j este foarte mic (in comparatie cu 1800). cele doua unde vor da nastere la doua miscari armonice simple avand o diferenta de timp constanta j/w.Daca j este 0.ro . Aceasta ne da o privire asupra semnificatiei diferentei de faza j. dar distribuita in spatiu dupa relatia A(x) = 2·A·sin(k·x).j=p. Pentru oscilatii armonice. 2p. adica k·x = n·p de unde se obtine: xnod = n·p /k = n·p /[2p /l ] = n·l /2 n = 1. iar in sens invers unde regresive. Diferenta de faza j dintre undele care ajung intr-un punct poate fi calculata afland diferenta dintre drumurile parcurse de ele de la sursa pana la punctul de interferenta. Amplitudinea rezultanta este egala cu dublul amplitudinii unei singure unde. pe de alta parte. numite ventre. 5p si undele interfera distructiv.Y1=ym sin[xk-w(t+j/w)] Ecuatiile ne sugereaza faptul ca daca luam un „instantaneu” al celor doua unde la un moment t. Valorile minime ale amplitudinii se obtin in anumite puncte numite noduri.3l etc. .Creasta unei unde corespunde cu creasta celeilalte si analog pentru vai.4p etc. Ecuatiile ne sugereaza faptul ca daca neam aseza in orice punct x. cele doua unde au peste tot aceeasi faza. Interferenta acestor unde va da nastere in coarda unor unde numite unde stationare descrise de ecuatia: F=f1+f2 =2·A·cos(k·x+p /2)·sin(w ·t+p /2) =2·A·sin(k·x)·cos(w ·t) (3) Aceasta ecuatie reprezinta ecuatia undelor stationare sau a modurilor de vibratie intr-o coarda.clopotel. In cazul corzilor (fire elastice cu sectiune constanta) viteza frontului de unda in coarda supusa unei tensiuni mecanice T si avind o densitate liniara m = m/L este: v = (T/m )1/2 (1) In coarda se propaga in sens direct unde progresive. In practica. efectele de interferenta se obtin cu trenuri de unde care sunt generate de aceeasi sursa(sau de surse care au o diferenta de faza fixa intre ele) dar care parcurg drumuri diferite pana la punctul de interferenta. cele doua unde interfera constructiv.

Orificiul O devine sursa secundara de unde identice cu cele produse în S. sau rezonantele. Explicatia este continuta în principiul lui Huygens.… (7) Pentru n=1 se obtine frecventa fundamentala. Diapazonul este pus în stare de vibratie prin lovire.… (5) Energia undelor stationare ramine localizata. sau modurile de vibratie ale corzii. Frecventele pentru care coarda vibreaza in regim stationar alcatuiesc un spectru discret de valori proprii de vibratie al corzii. adica k·x=(2n+1)p /2 sau xventru = (2n+1) l /4 n = 1. prin noduri. în compartimentul din dreapta apar doua fenomene ondulatorii: difractia si interferenta undelor secundare. &Icirc. vor exista noduri. Punerea în evidenta si chiar vizualizarea difractiei se poate face cu ajutorul unui dispozitiv format dintr-un diapazon prevazut cu un ac vibrator si un vas cu apa. 7 cm si 17 m. Sunetul în aer are frecventa audibila cuprinsa între 20 Hz. neputindu-se transmite. Referat. Acestea impreuna formeaza modurile de vibratie ale corzii si sunt ilustrate in figura 1. n acest caz. si 20. se poate spune ca unda ajunsa în punctul O îsi schimba directia de propagare.ro .clopotel.3. Daca în peretele despartitor se practica doua orificii identice si simetrice fata de dreapta SO. Teoria completa a difractiei se face de regula la studiul undelor electromag-netice si în particular la difractia luminii. teoretic. rezulta ca undele stationare. Formal. n1. &Icirc.A(x)= ± 2·A.2. Acelasi fenomen se obtine daca lipseste peretele despartitor. La frecventa stand. în toata regiunea umbrei geometrice din afara conului dus din vârful S. careia ii corespunde modul fundamental de vibratie (armonica fundamentala) iar pentru celelalte valori ale lui n se obtin armonicele superioare. n acest fel. Se constata ca undele se propaga în compartimentul din dreapta si în spatele orificiului. Frontul undei difractate se construieste cu ajutorul principiului lui Huygens. si anume în jur de 1mm. Vasuleste compus din doua compartimente separate printr-un perete prevazut cu un mic orificiu O practicat la nivelul suprafetei lichidului.3. viteza de propagare de 340 m/s. 000 Hz. deoarece coarda este fixa.. iar lungimea de unda între 1. cuantificate prin relatia: nn = v/ln = (n/2L)(T/m )1/2 n = 1.2. iar lungimea corzii si lungimea de unda l vor fi legate prin relatia de discretizare (cuantificare) a luiTaylor: L = n·ln /2 ln=2·L/n n = 1. Dimensiunea orificiului este comparabila cu lungimea de unda a undelor de suprafata care se produc.. iar în locul orificiului se plaseaza un obstacol. La capete. astfel încât acul atasat unuia din brate prin vibratie devine sursa de unde elastice.Difractia undelor Fenomenul de ocolire aparenta a unui obstacol de catre unda elastica se numeste difractie.… (6) Tinind cont de viteza undelor transmise prin coarda. 5. se obtine echivalentul dispozitivului Young din optica..3. pot avea numai anumite frecvente. undele secundare se propaga si în spatele orificiului. Efectul prezentat se poate generaliza în sensul ca orice obstacol solid de dimensiuni apropiate lungimii de unda ocoleste obstacolul.2.

lovire(tambal) prin piscare( chitara. Acustica Vibratiile corpurilor materiale se propaga prin aer( in general prin orice alt gaz).6. de cand tuburile electronice ne permit sa producem orice frecvente fixe sau variabile. vibreaza anumite fibre. cu un ciocan de lemn sau cauciuc. mai ales in domeniul audibil.clopotel. si anume aproximativ intre 4 x 10 la puterea minus 16 W/cm patrat si 2 x 10 la puterea minus 2 W/cm patrat. Aceste limite variaza insa de la persoana la persoana . In cercetarile de acustica. prelucrata cu multa grija pentru a avea peste tot aceeasi sectiune. astfel la aceeasi persoana limita superioara scade cu varsta . Ea se aseaza pe o cutie de rezonanta deschisa la un capat si facuta din lemn de brad. Unele substante. Vibratiile produse intr-un punct al unui mediu elastic se propaga in acel mediu din aproape in aproape sub forma de unde. fiindca pun in joc energii acustice foarte mari. Se constata ca frecventa sunetelor este cuprinsa aproximativ intre 16 Hz si 20000 Hz. sirenele nu mai au decat o insemnatate istorica. cu fibrele cat mai regulate. Vibratiile de frecventa mai mica de 16 Hz se numesc infrasunete . produce un sunet. al carui frecventa este data de produsul dintre numarul gaurilor si numarul de rotatii pe secunda. fluierele. astfel. Coardele sau strunele : folosite in instrumentele muzicale. sunt facute de obicei din metal sau din mate de oaie uscate si rasucite. Ele sunt folosite pentru anciile principalelor instrumente. Domeniul lor se limiteaza acum numai la semnalizarile acustice. El produce sunete foarte inalte si ne serveste ca sa masuram limita de percepere a acestor sunete. Mentionam numai fluierul lui Galton. fiindca frecarile transforma energia mecanica in caldura. cum sunt vata. excitant terminatiile corespunzatoare ale nervului auditiv. precum si curentii de aer si intensitatea sunetului. slabirea va fi mai rapida pentru sunetele inalte. cu care putem produce astfel de oscilatii. Intensitatea minima care exercita senzatia auditiva se numeste prag de audibilitate. mandolina). si ajungand la ureche produc senzatia auditiva pe care noi o numim sunet. Diapazoanele: sunt formate de obicei dintr-o furca facuta din otel. Le putem face sa vibreze prin percutie. harfa. Perceperea sunetelor de catre om se realizeaza prin intermediul urechii. care se roteste in fata unui orificiu prin care vine un curent de aer. dar teoria lor este destul de complicata. Asa se explica de ce atunci cand ascultam de departe o fanfara. dar avem adesea interesul sa ne referim cu deosebire la aceasta forma simpla. ca sa-i cunoastem frecventa de oscilatie. Uneori i se adapteaza un dispozitiv de intretinere electrica la fel cu acela folosit pentru sonerii. Frecventa poate fi variata. lungind sau scurtand coloana de aer in niste suruburi micrometrice. Sirenele: ele sunt formate dintr-un disc metalic. si coardele vibrante. Cantecul caracteristic alo turbinelor si motoarelor de turatie provine dintr-un fenomen analog. Se constata de asemenea ca si intensitatea sunetelor audibile este cuprinsa intre anumite limite. se numeste prag tactil. Sub actiunea unui sunet de inaltime data. contrabas) Tuburile sonore : au aplicatii numeroase la instrumente muzicale: orga sau instrumente de suflat. ci si pe cele care nu produc senzatie auditiva. la randul sau transmite excitatia la creier. Obiectul acusticii il constituie studiul producerii si propagarii sunetelor. iar cele mai mari de 20000 Hz se numesc ultrasunete. Intreruperea si deschiderea periodica a curentului. Exista numeroase mijloace. In aer sau in lichide avem de-a face cu unde longitudinale. Intensitatea maxima peste care apare aceasta senzatie. Diapazonul se excita prin lovire. Daca intensitatea sunetelor creste prea mult. Cele mai intrebuintate sunt: diapazoanele. si in general cu varsta. Cum frecarea creste cu amplitudinea vitezei de oscilatie. rumegusul de Referat. si are o serie de gauri periferice. umiditatea aerului( viteza e mai mare in aerul umed decat in cel uscat). ionizarea aerului care duce la cresterea vitezei. In orice mediu de propagare sunetul pierde treptat din intensitate. care. folosim toate felurile de muzica. Lungimea ei se calculeaza in asa fel incat sa cuprinda un sfert al lungimii de unda. sau sa ne apropiem cat mai mult de dansa. cum ar fi ultrasunetele. auzim numai basii si toba mare. ingloband aici nu numai vibratiile auditive. si sunt facute din bucati intregi de lemn de trestie. constanta si caldura specifica a gazelor. Odata construit diapazonul trebuie etalonat. si nu are nevoie de o descriere speciala. Fluierul: este bine cunoscut. In laboratoare. iar aceasta cu frecventa . viteza de propagare va fi E/ρ Factorii care influenteaza viteza de propagare a sunetelor sunt: temperatura.ro . violoncel. in ureche apare o senzatie de durere si de presiune. in conditii mult mai avantajoase. sau prin frecare(violina. in aer sau in apa. pluta. Trebuie sa mentionam insa ca nu toate oscilatiile receptionate de ureche sunt percepute auditiv.

Williams. O alta aplicatie utila este si realizarea unui bisturiu cu ultrasunete.lemn sau alte tencuieli speciale.S.Ele se propaga ca si sunetele sub forma de unde elastice.X.In cazul folosirii ultrasunetelor pentru stabilirea unui diagnostic intensitatea lor este mult mai redusa dar totusi reclama prudenta. betonul.S-a constatat ca infrasunetele de intensitati mari.etc.) si care impresioneaza negativ urechea omeneasca. Infrasunetele sunt oscilatii sonore de frecvente foarte joase.deci urechea umana nu le aude.provocand chiar moartea.astfel incat in ciuda vremii bune se pot resimtii efectele lor.)facand experiente pe animale apoi pe oameni.B.prin explozia in atmosfera a unui meteorit.fara a produce nici cele mai mici deteriorari suplimentare ale acestor piese. Ultrasunetele pot fi produse prin mijloace mecanice(generatorul Hartman).O alta aplicatie o constituie defectoscopia cu ultrasunete.avand o lungime de unda mai mica decat sunetele. Zgomotul poate fi definit ca vibratii sonore fara caracter periodic care se propaga prin diverse medii(aer. eh942j4515vhhx Ultrasunetele. de aceea trebuie asociate cu paturi izolante. cum sunt metalele. dar este dezastruoasa in ceea ce priveste izolatia fonica.Astfel s-ar putea gasi o explicatie pentru catastrofele misterioase care au avut loc pe diferite mari si oceane.Conform ipotezei amintite in timpul furtunilor sunt emise infrasunete care se propaga cu viteza sunetului.mijloace electromagnetice.virusul gripei. si de aceea le folosim ca izolanti.Efectele ultrasunetele diferitelor stari de agregare a materiei si asupra organismelor vii sunt variate:unele fiind utile altele fiind daunatoare. piatra sau sticla transmit undele sonore pana la distante mari.De-a lungul timpului au fost gasite pe diferite mari nave abandonate sau avand la bordul lor cadavre ale caror fete purtau expresia durerii si a groazei.Astazi infrasunetele pot fi produse de unele tipuri de turbine. Referat.la frecventa de 7Hz pot traumatiza grav sistemul nervos. 7. Lichidele transmit de asemenea sunetele.Pretutindeni el este insotit neincetat de un cortegiu de sunete si zgomote de cele mai diferite intensitati avand efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si chiar asupra sanatatii sale.cercetator la Departamentul de Biofizica al Universitatii Manchester(M. Asa cum nu pecepe vibratiile de frecvente foarte joase(infrasunetele).Dintre aplicatiile utile face parte sondajul submarin pe baza de ultrasunete utilizat pentru a stabili adancimea apei sau pentru detectarea unor vase esuate in adancul marilor. atenueaza sunetele foarte repede.meduzele aud infrasunetele si simt aparitia furtunilor si uraganelor care coboara si sub frecventa de 16Hz.Dr.urechea umana nu le percepe nici pe cele de frecvente foarte inalte(ultrasunetele).insa ultrasunetele au si multe efecte nocive asupra omului atunci cand acesta se afla in imediata apropiere a sursei. cu atenuari foarte mici. Tot pe seama actiunii infrasunetelor cercetatorii explica si senzationala distrugere a unei paduri siberiene in 1908.ro .Ultrasunetele si infrasunetele Infrasunetele. Ultrasunetele sunt vibratii sonore situate intre 20000-1000000Hz.-101 utilizabil cu bune rezultate in neurochirurgie.H. Folosirea lor in constructie are avantaje din punct de vedere ingineresc.Fiintele marine.care permite punerea in evidenta a unor defecte in elementele de beton armat sau in organele de masini.clopotel.avioane turboreactoare cum ar fi avionul Concorde.sistemul circulator. a fabricat un bisturiu cu ultrasunete numit D.Societatea olandeza A.Masuratorile efectuate arata ca infrasunetele provocate de furtuni pe mari si oceane au o frecventa medie de 6Hz.ajungand la mari departari cu mult inaintea furtunii propriu-zise. Transmiterea prin vid este imposibila.mai greu prin aer decat prin lichide sau solide.considera ca terapia cu ultrasunete poate dezintegra globulele rosii din sange si afecteaza chiar globulele albe.apa. Ultrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau virusuri ale unor boli contagioase cum sunt bacilul tuberculozei.situate sub 16Hz.cum ar fi pestii.O recenta ipoteza lansata de savanti incearca sa dea o explicatie absolut stiintifica unor "misterioase" accidente si catastrofe. Cele elastice.omul traieste intr-o continua ambianta sonora.Unele fiinte cum ar fi liliacul percepe si ultrasunetele.Oamenii nu sesizeaza in mod direct prezenta infrasunetelor dar unele modificari ale starilor fizico-pshice confirma ca si organismele umane sunt totusi influentate.sau mijloace termice. Zgomotul si efectele sale nocive In conditiile civilizatiei contemporane.

Efectele poluarii sonore pot fi: Infrasunetele care pot aparea la automobile cu viteza mare. Frecventa reprezinta numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in numar de perioade pe secunde sau Hz.Aceste insusiri confera zgomotului potente nocive.zgomotul constitue un asmblu de sunete fara armonie. fiind utilizate la reducerea zgomotelor. sunetele se caracterizeaza prin frecventa definita ca numar de oscilatii complete dintr-o unitate de timp. fisurarea cladirilor. cutremure.durata si frecventa.ea se accentueaza in cazul maririi intensitatiim.Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr-o pierdere definitiva si ireversibila a auditiei. spargerea geamurilor etc. 1)Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scadere temporara a pragului perceptiei auditive.Efectul nociv al zgomotului este direct proportional cu durata acestuia iar peste anumite limite de suportabilitate se ajunge la o pshihoza periculoasa.atmosfera.ro .traumatism sonor si surditate profesionala. .sursa de zgomot. .)este o marime fizica si reprezinta unitatea logaritmica calculata pornind de la pragul absolut de audibilitate 0 d. Zgomotul poate prosuce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseala auditiva.Infrasunetele sunt foarte greu absorbite.obstacolele intalnite.de distanta si posibilitatile de transmitere sau multiplicare.B. explozi. iar fiziologii considera zgomotul .impuscaturi. oameni. Sunetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabila sa produca o senzatie auditiva. Durata reprezinta timpul cat excitantul sonor(zgomotul)actioneaza asupra analizatorului auditiv. Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trasaturile sursei.B.Fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite.persoana respectiva are senzatia ca zgomotul este mult mai intens decat cel pe care il auzea anterior cu urechea dreapta.Sunetele joase cuprind gama de frecvente cuprinse intre 30-400Hz. Atmosfera poluata si ceata atenueaza zgomotele.eruptii intense de gaze din recimpiente sub presiune. Sursele de zgomot sunt :industria. mijloace de transport. Poluarea sonica produce stress.In acest caz se poate spune ca urechea dreapta s-a adaptat la zgomot. si cu ofrecventa cuprinsa intre 500-800Hz produce dupa 60 de minute de expunere o scadere temporara a auditiei. orasele. 2)Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului. instabilitate psihica. . deci se Referat. In aer viteza de propagare este de 340 m/s. aparate. Poluarea Fonica Ca orice alt tip de poluare si poluarea sonica are numai efecte negative in special pentru om. Obstacolele de asemenea atenueaza intensitatea sonora.Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92d.Dupa -Larousse . Este produs din surse naturale dar mai ales antropice: utilaje. Zgomotul este o suprapunere dezordonata a mai multor sunete. Nivelul zgomotului se masoara tinandu-se seama atat de intensitatea.cat si de frecventa sunetelor care-l compun.Decibelul(d.B. Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc taria sau intensitatea. pentru un sunet de 1000Hz.S-a admis ca cifra 80 pe scara de decibeli sau pe scara de foni reprezinta pragul la care intensitatea sunetului devine nociva.clopotel.indiferent de preferinte si de starea psihica a individului. randament scazut. mijloacele de transport. la apropierea furtunii.S-a observat ca daca zgomotul intens actioneaza un anumit timp asupra urechii drepte iar apoi asupra celei stangi. diminuarea sau pierderea capacitatii audutive.cele mijlocii 4001000Hz iar cele inalte peste 100Hz. Ele produc zgomote de diferite intensitati si pot fi stationare sau mobile. la elicoptere.orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila. 8. oboseala.inaltimea este direct proportionala cu frecventa. Ca orice unde elastice.Ea se masoara in decibeli sau foni. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante si nu se propaga in vid. 3)Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati expuse in mod deosebit la zgomot.In banda de frecvente 1000-5000Hz in care urechea are sensibilitatea cea mai ridicata.Astfel de situatii se intampla in cazul unor explozii.Dupa vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz. Propagarea sunetelor este influentata de: .distanta. in timpul zborului avioanelor supersonice.frecventei si timpului de expunere a zgomot.Fonul este unitatea de masura fiziologica de perceptie de catre urechea umana a celei mai slabe excitatii sonore.

virusii cum ar fi: bacilul tuberculozei. . Spre deosebire de undele P. . Ultrasunetele au frecvente de 20000Hz . Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorari ale cladirilor. la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. . Infrasunetele ca si ultrasunetele sunt percepute de sugari. ele deplaseaza in afara particule de roca.atenueaza putin cu distanta. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde.. Animalele receptioneaza ultrasunetele iar lilieci utilizeaza ultrasunetele emise de ei pentru orientarea in timpul noptii. se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. undele pun in miscare particule minuscule de roca. 2. prin intermediul caruia influenteaza alte organe. Se face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare: 1.6 pana la 8 kilometri/secunda). deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. Atunci cand se deplaseaza prin roca.traumatisme. si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. Aceste traume pot fi ameteli. instrumentelor.. astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. 9. In fiecare cutremur. a capacitatii de munca. indepartandu-le si apropiindu-le. La om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange.ro . Unde primare. inainte si inapoi. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. .scaderi in greutate. lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului. voma. lichide si gazoase. tahicardie. Undele L sunt cele mai lente dintre toate. astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului.clopotel. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului. nervozitate. al tifosului.surditate la perceperea sunetelor de inalta frecventa. greata sau chiar pierderea echilibrului. un fals efect de euforie. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. In timp ce aceste unde sunt in miscare. apar migrene. Ele se pot deplasa prin substante solide. pe directia pe care circula unda. astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului. impingandu-le perpendicular cu calea undelor. dureri. energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice. in industrie sau in aparatura electrocasnica. depinzand de materialul prin care se deplaseaza. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. ajung la suprafata putin in urma undelor P. exista mai multe tipuri de unde seismice. Undele superficiale – uneori denumite unde lungi sau mai simplu. Ultrasunetele distrug bacteriile. deficienta in recunoasterea culorilor. Ele circula doar prin materiale solide. Zgomotul actioneaza asupra intregului organism. iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. denumite si unde S sau unde de taiere. denumite si unde P sau unde de comprimare. animale si pasari. Elemente de seismologie Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului. ca urmare a expunerii la zgomote intense un timp scurt. Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa – ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc. aparatelor. tulburari ale somnului. Sursa : INTERNET Referat.instalarea oboselii auditive care poate disparea o data cu disparitia zgomotului. virusul gripei. deoarece senzatia auditiva ajunge la sistemul nervos central.reducerea atentiei. Efectele resimtite de om sunt: . deci creste riscul producerii accidentelor. si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului.1 miliard Hz. La adulti infrasunetele produc ameteala. sau chiar efecte cumulate. Pentru reducerea zgomotelor se utilizeaza procedee sau tehnici specifice sursei de zgomot. unde L – sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor. Unde secundare. Sunt produse in natura.

ro .+MANUAL Referat.clopotel.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->