Sunteți pe pagina 1din 30

ADVANCED

ROUTER TUTORIAL
ÎN ACEST NUMĂR:

ŞTIREA LUNII
pag. 4 Microsoft va oferi suport SUSE Linux

INTERFEŢE GRAFICE
pag. 6 10 mituri despre Unix, Linux şi interfeţe grafice

SOFTWARE
GPixPod
Vim - Unixul Editor
pag. 9

Jabber - comunică liber


pag. 11

Lmms
pag. 13

Quodlibet
pag. 15

Streamtuner - sau cum să ascultăm muzică pe Internet


pag. 17
pag. 18

HOW TO
Advanced router tutorial
Cum se foloseşte consola Linux?
pag. 19

Kpf - o utilitate a KDE-ului de care puţină lume


pag. 21

se foloseşte
pag. 24

INTERVIUL LUNII
pag. 25 Dreamlinux - Visând Linux

SISTEME DE OPERARE
pag. 28 Plan9 - aproape Unix ...dar mai civilizat

LOG OUT
pag. 30 Narcomanii
Backspace
Î ntr-o lume în care... [back-
space, backspace, backspace]
Linux ne-a... [backspace, backspace]
le-a aşternut pe ecran când şi cum a
putut: noaptea, dimineaţa la 5, în tim-
pul serviciului, chiulind de la ore.
Ok – hell. Erase and rewind. Rezultatul este OpenIT.
Nu – nu am să vă vorbesc Se doreşte a fi o revistă făcută Vrem să fie ceea ce Free
despre cât de cool e să foloseşti de noi toţi. Da – şi de tine. Pentru că
Linux sau soluţii OSS. Nu vă spun în cazul în care ai ceva de spus, sun- Software Foundation este
nici de BSD sau alte sisteme de oper- tem aici ca să ascultăm. pentru Linux.
are alternative. Şi nu – nu rostesc nici Ca jurnalist, ştiu cum e să scrii
cuvântul cu ”Micr....” în acest editorial cu teama de a scrie greşit. Ştiu cum
pe care am onoarea să îl scriu în e să te gândeşti ”le va place?” sau Vrem să fie ceea ce Linux
această seară. ”merită?”. Eu am fost plătit pentru
Suntem la primul număr al revis- lucrul meu în presa scrisă. OpenIT e este pentru noi.
tei OpenIT. Primul număr – care, tre- free. Debarasează-te de prejudecăţi
buie să înţelegeţi – a ieşit după săp- şi idei preconcepute şi încearcă-ne! ECHIPA OpenIT

C
tămâni lungi de muncă. Revistă care Suntem oameni ca tine iar tu eşti un
a fost facută de o mână de oameni om ca noi. Nu muşcăm.
Redactori / corectură:
care nu s-au văzut în veci la faţă dar
Ionuţ Arţărişi, Dragoş Badea,
care au reuşit într-un timp destul de e vrem să fie OpenIT?
Răzvan T. Coloja, Robert Datcu,
scurt să formeze un grup ce să poată Vrem să fie ceea ce Free
Flavius Ivaşcu, Alexandru Lazăr
funcţiona ca o echipă. Şi vă spun Software Foundation este pentru
asta din perspectiva unui om care Linux.
Sigla: Radu Potop
timp de 4 ani a scris pentru o revistă Vrem să fie ceea ce Linux este
IT şi a coordonat o alta de care poate pentru noi.
Webmaster: Dragoş Badea
aţi auzit. Un mijloc.
Vă spun că nu e uşor să faci o Un scop.
Grafică/DTP: Drăgoi M. Ştefan
echipă. Şi e cu atât mai greu să Un mod de afirmare.

C
menţii o echipă atunci când nu o con- Un loc în care să poţi să te faci
Colaboratori ai acestui număr:
duce nimeni – cum e cazul nostru. auzit, vorbind despre ceea ce îţi
Ion Alin, Constantin Caraivan,
place. Un suport prin intermediul
Cosmin Gorgoveanu
ând s-a pornit acest proiect tre- căruia să rămâi informat şi să îi
buie să recunosc că eram informezi pe alţii, prin care să afli că
E-mail colaboratori:
sceptic. Nu credeam să iasă ceva există oameni în România care gân-
redactia@openitromania.org
până la urmă, asta din cauză că desc ca tine.
lumea se cunoştea după nickname şi
Website:
după câteva mii de cuvinte de pe un Şi să vă spun ce ne uneşte?
www.openitromania.org
forum. Şi uite că totuşi, fiecare a pus Nu Linux.
ce şi cum a putut: articole, Nu OSS-ul.
Condiţii de licenţiere:
tehnoredactare, promovare, grafică, Ci pasiunea pentru ele...
Copierea, distribuirea şi/sau modi-
spaţiu pe web, corectură. Şi nu în
ficarea, chiar şi în scopuri comer-
ultimul rând... timp. Şi dacă găsiţi greşeli în revistă...
ciale, a oricărui material ce se
Şi uite că totuşi se poate. Se gândiţi-vă că e precum software-ul
găseşte în revistă sau pe site este
poate ca o mână de oameni să Open Source: take it or leave it or
posibilă doar cu respectarea
pornească de la o idee şi să o trans- help us make it better.
cumulativă a următoarelor condiţii:
forme în ceva palpabil (atât cât poţi
precizarea sursei materialelor prin
numi ”palpabil” un PDF).
referinţă la adresa web www.open-
Nu suntem conduşi de nimeni.
Răzvan T. Coloja itromania.org, precum şi dis-
Fiecare scrie din plăcere, fiecare vrea
tribuirea rezulatului muncii dum-
să-şi aducă aportul într-un fel sau Redactor şi voluntar OpenIT neavoastră sub aceleaşi condiţii
altul comunităţii Open Source aşa
de licenţiere.
cum ştie mai bine. Fiecare are idei şi
ŞTIREA LUNII

Micr osof t va o fe ri supo rt SU S E L inux . .. !! !


O k, am trăit s-o văd şi pe
asta...Bănuiam eu că odată
şi odată tot avea să se întâmple:
suport pentru virtualizare (Xen?) si
care foloseşte SUSE Linux
Enterprise va fi scutit de batăile de
Răspunsul îl dau tot ei: „We will con-
tinue to compete in a number of are-
nas, including the desktop, identity
Microsoft va oferi suport Linux. Şi nu cap privitoare la legislaţie. Microsoft and security management, and sys-
orice Linux, ci SUSE. Novell este îl va lăsa în pace, nu va intenta pro- tems and resource management. At
cotată ca a doua mare companie ces. the product level, Windows and
care oferă soluţii Linux comerciale. SUSE Linux Enterprise will continue
Despre Microsoft nu vă mai to compete; however, the agreement
povestesc... Dacă nu ai auzit de ei, Rivali? is focused on making it easier for
nu eşti de pe Pământ. În acest arti- customers who want to run both
col vreau să dezbat în detaliu impli- Asta nu înseamnă că Novell şi Windows and Linux to do so. This is
caţiile pe care le aduce acest acord Microsoft nu vor fi rivali în conti- a very common relationship for large
semnat de cele două companii. Întâi nuare. Într-un mod paradoxal, businesses where we simultaneous-
şi-ntâi, să vedem ce întrebări se Microsoft va promova SUSE Linux, ly partner and compete in different
pun: dar şi propriile produse. Novell are areas.“
doar de câştigat din întreaga Adică “toate-s vechi şi noi sunt
1. De ce Novell şi nu RedHat? afacere. Microsoft pe de altă parte... toate”, dar restul se schimbă. Un fel
2. De ce Novell şi nu Canonical? Ia să vedem noi “D DE CE de “păi să vezi.. nu... adică da...
3. De ce Linux? ACUM?“. Circumstanţele sunt urmă- adică nu...adică da...“.
4. Cum, când şi pentru ce profit? toarele: Bill Gates şi-a anunţat ple- Ar mai fi de luat în calcul tensi-
5. Cum va afecta asta afacerile carea de la Microsoft acum câteva unea dintre Oracle şi RedHat.
Novell şi Microsoft? luni. Comisia Europeană stă cu RedHat s-a băgat pe baze de date.
ciomagul deasupra capului lui Oracle s-a băgat pe Linux. Lumea e
În esenţă, Novell a semnat trei Ballmer iar Microsoft va trebui să haotică şi îmi vine să mă ascund pe
contracte cu gigantul din Redmond: lanseze Vista pe data de 30 o insulă vreme de trei ani, să scot
• un acord de cooperare Noiembrie. Cu alte cuvinte, în prag capul la iveală precum melcul când
tehnică în domeniul virtualizării; de lansare Vista, cu pregătirea totul se termină şi să privesc ruinele
• un acord de cooperare plecării lui Gates, e extrem de ciudat parteneriatelor periculoase cum
tehnică în domeniul managementului că Microsoft a ales să facă un fumegă din depărtare.
serviciilor web; parteneriat cu Novell. În al doilea
• un acord de cooperare rând, dacă luăm în calcul campania
tehnică în domeniul compatibilităţii Get The Facts şi FUD-ul răspândit Oracle?
formatelor de documente. până acum, lucrurile devin şi mai
bizare. Cei de la Novell afirmă sus şi
Printr-un contract ce face Cei din Redmond se chinuie de tare că nu - nu faptul că RedHat e
referire la brevete, Microsoft şi ani de zile să păteze imaginea mai puternic i-a determinat să facă
Novell se angajează să nu se dea în Linux-ului: Linux e unstable. TCO-ul acest parteneriat cu Microsoft. Nu -
judecată din cauza anumitor brevete Microsoft e mai mic decât TCO-ul nu faptul că Oracle i-a râs în nas lui
software. Adică “nu mă calci pe Linux. Durează mai mult să Szulik când a anunţat acum câteva
bătături, nu te calc nici eu“. Mi se antrenezi oamenii să folosească zile că îşi lansează propria distribuţie
pare echitabil. Linux. Cunoaştem povestea... Şi Linux a fost cauza determinantă. Nu.
Să vedem ce spun cei de la acum ne întoarcem cu 180 de grade Vremea.
Novell când le punem întrebarea şi anunţăm sus şi tare că facem Vremea i-a afectat la cap şi -
“bine, bine - dar ce înseamnă asta propaganda SUSE. Like... what the într-un moment de neatenţie - cei de
pentru Linux?“. Novell şi Microsoft heck? Eu sunt de-a dreptul bulver- la Novell au călcat strâmb şi au
sunt ambele de acord că există loc sat. căzut cu pixul fix în hârtiile lui
destul pe piaţa serverelor (riiiiight...) Ballmer.
şi că nu e nevoie să se bată pentru
o felie de caşcaval. Mai bine îşi Vor concura Novell şi
împart clienţii atunci când vine vorba Microsoft de acum Ce beneficii financiare
de platforme care suportă atât înainte? vor avea cele două
Windows cât şi Linux. Microsoft va companii?
sugera clienţilor care se folosesc de Pe site-ul Novell se răspunde la
astfel de platforme să folosească o întrebare care chinuie pe toata Novell va înregistra o creştere
SUSE când e cazul. Cuvântul-cheie lumea: vor concura Novell şi a profitului. Daca aveţi bani investiţi
aici este “vvirtualizare“. Un server cu Microsoft de acum înainte? în acţiunile Novell, vindeţi mobila şi

OpenIT România / Noiembrie 2006 4


mai cumpăraţi câteva. Le-a crescut Microsoft şi Novell, prima companie flă din greu în ceafă?... Îşi pregătesc
preţul cu 19cenţi în primele ore de la se angajează să nu dea în judecată terenul după cum o fac şi cei de la
publicarea anunţului (o creştere de din cauza brevetelor software acele Novell. Acum că RedHat se implică
15,7%!). Prin faptul că sunt protejaţi persoane care lucrează la proiecte în bazele de date şi Oracle se
de acordul referitor la brevete, open-source non-comerciale. implică în distribuirea de soluţii Linux
Novell poate respira liniştită aerul cu Bestial! Asta chiar e interesant... dezvoltate in-house... Mamă
miros de USD. Microsoftul iese dintr- Adică: eu, ca developer OSS, nu voi Doamne - ce haos!
un mic impas. putea fi târât în instanţă de către
S-au adunat multe pe capul avocaţii Microsoft, asta deoarece
Microsoft-ului în ultimul an. Nu le Novell nu le va permite asta. Atât Cine pierde?
mai merge cum le mergea odinioară. timp cât nu dezvolt softare comer-
Google le-a păpat din bănet pe cial... Hopaaa... Cine pierde cel mai mult din
partea web, Linux pe partea Să va explic: asta nu îi prote- toată afacerea? Nu RedHat. Nu
serverelor, tentativa de asociere cu jează pe RedHat de Microsoft. Canonical. Nici chiar Oracle - dacă
SCO a fost un real eşec iar IBM şi Novell oferă garanţii legale la ei v-aţi gândit. Nu - nici Microsoft
micile companii cu ţintă declarată doar soluţiilor non-comerciale. sau Novell.
open-source stau precum şacalii, Matthew Szulik, te paşte ceva
gata să sfâşie şi ei o halcă de profit groaznic...
din carnea clienţilor MS. Prevăd că peste un an când UNIX.
Microsoft-ul va căuta (şi găsi) nod în
papură celor de la RedHat sau Cuvântul-cheie aici este
Şi acum? Canonical, băietii de la Novell îşi vor “UNIX“. Novell a cam lăsat baltă
râde în barbă deoarece vor fi prote- NetWare-ul şi o duce bine cu SUSE.
Şi acum Microsoft şi Novell vor jaţi. Repet: acordul îi apară pe cei RedHat prosperă. Oracle are acum
realiza împreună... ceva. Nu s-au care nu oferă soluţii comerciale. Linux-ul lui. Heck - până şi Microsoft
dat detalii referitoare la partea finan- Avocaţii RedHat probabil ca au băut face ce face şi realizează acorduri-
cială a tranzacţiilor din data de 3 deja trei cafele în dimineaţa zilei de surpriză cu Novell. Dar adevăratul
noiembrie când a fost făcut public 3 noiembrie 2006. looser aici este UNIX.
anunţul, dar se ştie că cele două Cei ca SCO. Cei ce oferă încă
companii vor înfiinţa un centru de UNIX comercial. Vor fi îngropaţi de
cercetare în domeniul virtualizării, Mono, OpenOffice.org vii.
managementului web şi al soluţiilor şi Samba Novell va prospera până în
documentelor electronice. punctul în care RedHat va risca să
Microsoft va livra 70.000 de Da - acordul acoperă şi aceste piardă bani din cauza lor. Microsoft...
cupoane de întreţinere SUSE Linux trei proiecte. Că vă vine să credeţi, Încă nu e clar în ce direcţie bat. Vom
Enterprise Server (nu-mi vine să că nu, clientii vor primi suport şi pen- vedea după ce apare Vista.
cred cât de bizar sună şi acum tru Mono, Samba şi OpenOffice.org. Canonical “a muşcat-o” oarecum la
propoziţia) precum şi suport pentru Aceste trei tehnologii, alături de faza asta. Edgy Eft nu e ceea ce se
clienţii proprii care sunt interesaţi de .NET-ul celor de la Microsoft, vor fi aştepta lumea să fie. Oracle? Nici
acest domeniu. Asta pentru ca ai lor îmbunătăţite pe parcursul celor 5 ani situaţia lor nu e prea roz, cu toate că
clienţi să beneficieze “de suport pen- stipulaţi în contract. Care contract, acum au propria lor distribuţie.
tru ambele tehnologii“. când vine vorba de cele trei Adevăratul câştigător din
Asta nu înseamnă că Microsoft proiecte, face referire şi la partea de întreaga afacere, dacă e să privim
va VINDE Linux. Nici pe departe. proprietate intelectuală. Cu alte de departe lucrurile este Novell.
Vor lucra la interoperabilitate. cuvinte, developerii Samba, Mono şi În speranţa că v-a plăcut arti-
Microsoft a cumpărat 70.000 de OpenOffice.org vor putea lucra liniş- colul, vă aştept cu mai multe în
cupoane de la Novell, cupoane care tiţi, fără teama de a fi daţi în jude- viitoarele newslettere de pe
vor permite celor care vor să reali- cată. Ba li se face şi reclamă. www.stirinoi.com
zeze o interoperabilitate cu Windows
pe serverele virtualizate SUSE (sau
invers) să primească suport de la Sună bine
Microsoft. Mai mult - atenţie - Răzvan T. Coloja
Microsoft va recomanda SUSE Sună prea bine, right? ŞTIU!
Enterprise Linux celor care sunt Totul sună mult prea bine şi asta mă
interesaţi de virtualizare Linux. Aici e îngrijorează. Fuck! Ceva TREBUIE
partea pe care Novell - sunt sigur - o să fie la mijloc. Microsoftul nu o
apreciază cel mai mult. duce chiar atât de rău. Doar dacă...
Doar dacă cei din Redmond sunt
siguri că Vista va fi un eşec... Dacă
Legislaţie îşi pregătesc terenul? Dacă ei ştiu
că vor avea bătai de cap cu Vista,
Prin acordul încheiat între cu Comisia Europeană care le răsu-

OpenIT România / Noiembrie 2006 5


INTERFEŢE GRAFICE

F enomenul miturilor software


este arhicunoscut. Cineva
află ceva despre un program, şi, fără
mai utile – dar o căutare ca cea pe
care am sugerat-o mai sus o să
scoată la iveală unele amuzante.
grafice. Unele pot rula aplicaţii X
folosind Xfree sau Xorg.
Chiar şi pentru Linux şi *BSD
a încerca, îl ridică la rangul de con- există alternative, ca MicroGUI, dar
cluzie, eventual bine împănat. LISP acestea sunt mai puţin răspândite pe
este lent. C este greu de învăţat. 10. E nevoie de X11 sistemele desktop. În schimb, în
Microsoft a inventat interfaţa grafică. pentru o interfaţă cazul altor sisteme (de exemplu, pe
Linux nu merge decât pe servere. Şi grafică sistemele PDA), unde X11 este
aşa mai departe. nepractic, sunt folosite alte soluţii.
O căutare pe Google (eventual Nu chiar. E drept că, pe majori-
prin forumurile destinate special uti- tatea sistemelor Unix şi Unix-like, X
lizatorilor Mac sau Windows) o să (XFree sau Xorg) este un standard. 9. X11 este vechi, lent
scoată la iveală câteva zeci de mituri Dar există sisteme care nu folosesc şi cu puţine facilităţi
despre interfaţa grafică din Unix şi numai X11. De exemplu OS X, QNX
sistemele asemănătoare (inclusiv sau Plan 9 folosesc propriile lor Nu putem obiecta foarte mult
Linux). Am adunat numai 10 – cele implementări pentru subsisteme asupra ideii că X11 este vechi ca şi
concept. Într-adevăr, a apărut în anii
‘80. Dar, ca şi facilităţi, întrece cu
mult orice altă alternativă, de la
Quartz (OS X) la NeWS (NeXT),
GDI sau Aero (Windows).
Nici ca viteză nu stă foarte
prost, în sensul că poate rula şi pe
sisteme foarte slabe (inclusiv 486,
sau chiar 386, dar cu procesor
matematic, dacă îşi mai aduce
aminte cineva cu ce se mănâncă).
Senzaţia de “lent” vine de la pro-
gramele de “deasupra” lui – window
managere sau jucării ca xdesktop-
waves.

8. Interfaţa grafică
este urâtă
Desigur, aici ţine în primul rând
de gust, dar de ani buni există posi-
Desktop Enlightenment bilitatea de a folosi skin-uri – şi încă

OpenIT România / Noiembrie 2006 6


o grămadă. Ca urmare, trebuie să fii un mediu desktop care include apli- continue o vreme. Ba, unele au fost
destul de mofturos ca să nu găseşti caţii şi de multe ori un întreg API, ca inventate aici şi imitate prost pe alte
ceva bun. Gnome, XFCE sau KDE. platforme. Prima versiune GNU
Ideea aceasta a venit de la fap- Unele (ca XPDE) îşi propun să Emacs, de exemplu, a apărut în
tul că, la începutul anilor ‘90, stan- imite complet interfaţa Windows, sau 1984, cam odată cu Windows 1.0
dardele pentru interfeţe grafice erau măcar să se apropie întrucâtva (prima versiune Emacs a apărut în
toolkit-urile Motif şi Xview, care, (fvwm95, XPDE, sau într-o oarecare chiar anii ‘70), şi majoritatea încer-
comparate cu GTK de acum, de măsură chiar KDE). Desigur, unele cărilor de a imita Emacs pe alte plat-
exemplu, arătau cu siguranţă, dacă window managere ca ion2 nu sunt forme au eşuat lamentabil.
nu absolut oribil, măcar cioplite din foarte intuitive pentru cineva învăţat Bineînţeles că există aplicaţii
topor. Singura consolare este, pro- cu Windows sau OS X, iar altele (ca slabe – dar, într-un mediu în care
babil, că nici cele de pe alte plat- xfwm4) sunt gândite ca parte a unui existenţa nu ţine neapărat de câte
forme nu erau cu mult mai “fru- mediu desktop (în cazul numitului copii vinzi ci şi de cât îţi place să
moase”. xfwm4, împreună cu XFCE). Despre lucrezi, e normal ca ele să existe în
acestea din urmă, mulţi utilizatori nici continuare. O aplicaţie open-source
nu ştiu că le rulează, pentru că por- proastă rămâne disponibilă – în timp
7. Interfaţa grafică e nesc automat ca parte integrantă a ce o aplicaţie comercială atât de
greu de folosit pentru mediului desktop folosit. slabă încât nu se vinde, dispare
repede. Aşa se face că programele
un utilizator obişnuit open-source slabe par atât de multe.
cu Windows 6. Aplicaţiile cu GUI Chiar sunt multe, pentru că nu le
sunt mult sub cele de “goneşte” nimeni.
Mai întâi, să punem punctele
pe i şi j, căciuliţele pe ă şi virgula pe alte platforme pe
sub ţ: cu câteva excepţii (ca sus- care le imită 5. Aplicaţiile GUI sunt
numitele OS X sau QNX, minoritatea
ce nu foloseşte X11), nu există “o” Să dăm celor de la Adobe ce insuficiente – ai nevoie
interfaţă grafică, ci mai multe. De este al lor: Gimp nici nu se apropie de consolă ca să te
fapt, nu se ştie exact câte, dar arată de Photoshop, dar, cum bine spunea descurci
cu siguranţă că există câteva zeci. Murphy, toate generalizările sunt
Ideea de window manager false. În parte, asta este adevărat.
(manager de ferestre) defineşte De exemplu, se poate spune că Aplicaţiile GUI sunt insuficiente pen-
totul. X11 se ocupă doar de Firefox “imită” Internet Explorer – dar tru multe lucruri. De exemplu,
desenarea pe ecran ca atare – în ca şi facilităţi, browser-ul celor de la deschideţi file manager-ul preferat
timp ce managerele de ferestre se Microsoft este departe. Există multe (Windows Explorer, o fereastră
ocupă cel puţin de manipularea fere- aplicaţii grafice care se descurcă Finder, Konqueror, Nautilus sau
strelor. Unele adaugă o serie de alte excelent – Amarok, XMMS, VLC, orice altceva) şi încercaţi să copiaţi
facilităţi (ca panel-ul IceWM), sau OpenOffice, Anjuta, Konqueror, toate MP3-urile codate la 192 kbps,
sunt introduse într-un mare pachet – Nautilus, K3B şi lista poate să mai mai mari de 8 MB şi să le recodaţi la
128 kbps. La o colecţie de câteva
mii de melodii, eu voi fi terminat
demult în timp ce îndrăzneţii care au
intrat în hora mea cu exemplul încă
mai selectează fişierele.
Shell-urile Unix (sh, bash, ksh,
tcsh, zsh – preferatul meu – şi multe
altele) sunt mult, mult mai puternice
decât “bătrânul” cmd.exe. Aşa că
mulţi utilizatori învaţă să le
folosească imediat ce îşi dau seama
de limitările general valabile pentru
interfeţele grafice.
Asta nu înseamnă că trebuie să
ştiţi pe de rost zeci de comenzi pen-
tru a asculta muzică. Aplicaţiile GUI
de pe sistemele Unix sunt de multe
ori arhisuficiente pentru majoritatea
nevoilor unui utilizator. Acolo unde
nu sunt – linia de comandă poate fi
o soluţie.

Desktop KDE

OpenIT România / Noiembrie 2006 7


4. Durează mult să
compilezi aplicaţiile cu
GUI
De fapt, durează mult să com-
pilezi aplicaţii complexe (ca şi
mărime a codului). Aşa se face că o
compilare OpenOffice, să zicem,
durează foarte mult – dar tot aşa se
face că durează mult mai puţin să
compilezi Leafpad (un editor
asemănător cu Notepad) decât
Apache, faimosul web server.
Soluţia perfectă în 90% din
cazuri este formată din pachete pre-
compilate. Restul de 10% sunt for-
mate din situaţiile unor distribuţii ca
Gentoo, unde mai totul se com-
pilează pentru optimizare (deşi pen-
tru OpenOffice, de pildă, există şi
aici pachete precompilate), sau ale
unor distribuţii tinere (ca Arch) ori
mai “închise” (ca Slackware) unde
Amarok sub Gnome
există puţine pachete precompilate. ţia de “lent”. sus a ecranului. Cei mai mulţi vă vor
Vestea bună? E nevoie de spune că îi enervează lucrul pe alte
foarte puţină memorie pentru a se sisteme care nu au aşa ceva.
3. Aplicaţiile Gnome nu aduna prea multe. De dragul exem-
merg pe KDE şi nici plului, am acum pe ecran Firefox,
invers, sau când merg, Emacs, Amarok şi tkman – deci 1. Sistemele Unix nu
patru toolkit-uri diferite, şi încap sufi- au interfaţă grafică
sunt foarte lente cient de bine în cei 128 MB pe care
îi am. Desigur, mama tuturor miturilor.
Nici pe-aproape. Şi Gnome, şi
KDE sunt medii desktop modulare. Mai toate au – dar în aproape toate
Spre exemplu, un mediu Gnome cazurile, ea este opţională. Există
tipic este format din mai multe apli-
2. Multe programe nu cazuri când nu este nevoie de o
caţii ce folosesc bibliotecile GTK, seamănă deloc cu cele interfaţă grafică. De exemplu, un cal-
GDK, Pango şi cele câteva biblioteci din Windows, ceea ce e culator folosit ca router nu numai că
specifice Gnome (adică, dezvoltate un lucru rău nu are nevoie de un GUI – dar ar fi
de membrii echipei Gnome). Asta nu chiar în plus, folosind resurse ce ar
înseamnă că o aplicaţie care le Desigur, multe nu seamănă putea fi utilizate pentru altceva.
foloseşte nu poate rula într-un alt (Synaptic, de exemplu, nu seamănă Aşa se face că, în cele mai
mediu. cu nimic de pe Windows, pentru că multe cazuri, depinde de utilizator:
Desigur: KDE nu foloseşte bib- nu există aşa ceva acolo; Emacs dacă utilizatorul vrea un GUI, este
liotecile GTK, aşa că o aplicaţie GTK seamănă foarte puţin cu Notepad). liber să instaleze X11, window ma-
(aşa cum e GAIM) va aduce după Ceea ce nu este neapărat un lucru nagerul şi mediul desktop preferat.
sine încărcarea unor biblioteci supli- rău. Metoda cea mai “populară” nu
mentare în memorie, pe lângă cele este neapărat cea mai bună.
deja folosite de KDE. Dacă se Întrebaţi-i pe utilizatorii OS X Ioan-Alexandru Lazăr
adună prea multe, va apărea senza- dacă le place meniul din partea de

OpenIT România / Noiembrie 2006 8


SOFTWARE

L ucrez de ceva timp cu unele


programe destinate iPod-
urilor. Aplicaţii de manevrat muzica
imagini în galeria dispozitivelor
Apple care suportă fotografii digitale.
câteva ori – pot să vă asigur că totul
este OK.

şi playlist-urile cum ar fi Amarok, Pentru asta exista GPixPod. GPixPod depinde de Python
YapiPod sau GTKPod. În GTKPod Deocamdată este singura aplicaţie 2.4, PyGTK 2.8 şi Glade 2.8. A fost
avem posibilitatea de a manevra peste care am dat şi care ştie să inclusă şi în repository-urile oficiale
coperţile albumelor după bunul plac. transfere imagini pe dispozitivul iPod Ubuntu Edgy Eft.
Din păcate, acestea trebuie setate Nano-ul personal. Versiunile anterioare lui 0.6.2
manual dacă dorim să fie vizibile pe m-au dezamăgit puţin. Asta
dispozitive cu ecran digital precum Programul este bazat pe GTK deoarece toate modelele iPod ce
iPod Nano sau iPod Video. Setările şi este destul de simplist. Permite suportă afişare erau suportate, mai
nu sunt bine păstrate şi va trebui să copierea imaginilor în formatul lor puţin Nano-ul meu de 1GB.
setăm coperta în mod individual original dar alcătuieşte automat şi
pentru fiecare album în parte. thumbnail-urile necesare afişării în Programul poate afişa imagini
galeria iPod-ului. Din fericire, şi în modul fullscreen şi slideshow.
La Amarok, treaba stă cu ceva PgpixPod suportă o mulţime de for- Ţi-ai pierdut colecţia de fotografii?
mai bine: coperţile sunt atribuite mate şi permite şi adăugarea de Nici o problemă: GpixPod oferă
automat. Totuşi, deşi Amarok este comentarii imaginilor pe care le suport pentru exportarea colecţiei de
un excelent utilitar de redat muzica transferăm. Putem alcătui albume thumbnail-uri. Noua versiune
dar şi de manevrat playlist-ul iPod- după bunul plac iar conectivitatea cu funcţionează corect şi cu recentul
urilor, nu permite încă transferul de dispozitivul a fost testată de mine de firmware 1.2 lansat de Apple. După

OpenIT România / Noiembrie 2006 9


cum ştim, firmware-urile sunt ade-
vărate piedici în calea dezvoltării de
soluţii open-source, asta deoarece
sunt în 99% din cazuri tehnologii
proprietare la care dezvoltatorii
opensource nu au acces.

Când importăm imagini folosin-


du-ne de acest program avem mai
multe opţiuni: să copiem doar imagi-
nea scalată a pozei (destul de mare
încât să poată fi vizualizată corect
pe ecranul mic al iPod-ului tău) sau
să copiem şi acest thumbnail dar şi
imaginea originală. Astfel, dacă
mergi pe la un prieten şi vrei să-i
copiezi un wallpaper de pe Nano-ul
tău, o poţi face fără să îl laşi să se
întrebe cum să scaleze mai bine un
thumbnail de 100x120 pixeli.

Din Edit > Preferences putem


seta modelul iPod-ului nostru, pre-
cum şi calea prin care sistemul va
accesa acest iPod. Tot de aici deci-
dem dacă imaginile în cauză vor fi
rotite sau nu după copiere, şi dacă
da – în ce directie. Nu vrem să tot
întoarcem dispozitivul când încolo,
când încoace, atunci când prezen-
tăm cuiva o serie de fotografii de la
nunta vecinului.

Cache-ul îl putem păstra fie pe


calculatorul de pe care copiem ima-
ginile, fie direct pe iPod. Dacă dis-
puneţi de spaţiu destul pe dispozitiv,
vă recomand a doua opţiune. Cu Fit,
Zoom sau Stretch putem specifica
modul în care imaginea va fi afişată
pe ecran: în întregime, cu zoom sau
dimensionată pe întreg afişajul.

Concluzie

Fiind singurul program de acest


gen pe care l-am găsit în Linux, nu
mă pot pronunţa cu referire la cât de
“bun” ar putea fi, deoarece nu am un
punct de comparaţie. Tot ce pot să
vă spun este că îşi face treaba, şi, în
ceea ce mă priveşte, îmi ajunge.

Resurse

Pagina web a proiectului:


http://www.gpixpod.org/wordpress/

Pagina Apple iPod:


http://www.apple.com/ipod/ipod.html

Răzvan T. Coloja

OpenIT România / Noiembrie 2006 10


SOFTWARE

UNIXUL EDITOR
plugin pentru activitatea ta preferată. în orice alt editor de texte, vei
Funcţiile editorului sunt prea multe începe să scrii exact din locul unde
pentru a fi străbătute într-o carte, de era cursorul. Pentru a te întoarce la
aceea voi trece doar prin cele de modul NORMAL, trebuie doar să

N
bază în acest articol. Atenţie totuşi, apeşi tasta ESC. Pentru a salva
vim nu este un editor WYSIWYG fişierul foloseşte comanda :w
(What You See Is What You Get), <nume-fişier> în modul NORMAL.
umele acestui puternic editor
nu are asistenţi de genul lui Clippit Dacă vrei să ieşi din editor fără a
vine de la “strămoşul” său,
(TM) şi în general, e nevoie să ştii salva nimic, foloseşte comanda :q!,
vi, care este distribuit cu majoritatea
măcar cele câteva comenzi pe care iar dacă vrei să salvezi şi să ieşi poţi
sistemelor de operare UNIX şi care
le voi enumera aici pentru a-l putea folosi comanda :wq. Poţi observa
a fost creat de Bill Joy în 1976; fiind
folosi. Odată stăpânit totuşi, este o cum am folosit două comenzi într-
o variantă îmbunătăţită a acestuia a
unealtă grozavă şi extrem de puter- una singură, w (write), salvează
ajuns să fie numit Vi IMproved. Cea
nică. fişierul şi q (quit), părăseşte vim. Am
mai mare parte a programului este
folosit ! la comanda :q! pentru a
scrisă de Bram Moolenaar, iar pro-
ignora avertismentul vim care îmi
gramul este în continuă dezvoltare,
chiar dacă prima apariţie a avut loc vim spune că schimbările făcute la fişier
se vor pierde.
în 1991.
Asta ar fi prima comandă cu
care poţi începe lucrul la un nou fişi-
er. Prima oară când intri în editorul Nord-Nord-Vest
Editor pentru ce? vim, vei observa că te afli în modul
NORMAL. Acest mod este folosit in Navigarea în interiorul fişierelor
Vim poate să editeze un număr principal pentru navigaţie, manipu- vim este mult uşurată de folosirea
uimitor de tipuri de fişiere şi o face şi larea textului şi comenzi mai ample unor taste de pe linia de mijloc a
bine - syntax highlighting, autoindent legate de fişierul editat, sau folosirea tastaturii, astfel utilizatorul nu este
etc. De la fişiere de configurare, unor programe exterioare. Vim este nevoit să mute mână până la tastele
până la e-mail-uri, post-uri pentru un editor modal, ceea ce înseamnă săgeţi, o operaţiune considerată
blog, programe, scripturi, css-uri, că poţi schimba funcţiile tuturor cronofagă atunci când este vorba de
pagini Wikipedia, TeX, articole pen- tastelor prin schimbarea modului. Un fişiere mari. Tastele h, j, k, l sunt
tru reviste electronice, vim poate fi al doilea mod este modul INSERT în folosite pentru mişcare în felul urmă-
configurat pentru aproape orice, sau care poţi intra folosind tasta i. Acum tor: H mută cursorul la stânga, iar l
dacă nu, poţi oricând descărca un poţi scrie folosind tastatura la fel ca în dreapta (dintre cele 4, sunt pozi-
ţionate la periferie, în direcţia pe
care o şi reprezintă). O metodă
uşoară de a le ţine minte e să te
gândeşti că j arată ca o săgeată în
jos, iar k pare să îţi arate ceva dea-
supra lui. Pentru a muta cursorul la
sfârşitul rândului apăsaţi $, iar pen-
tru a-l muta la începutul rândului
apăsaţi 0. Pentru a merge la
începutul primului paragraf folosiţi
gg, iar pentru a merge la începutul
ultimului paragraf din fişierul la care
lucraţi, folosiţi G.

Şterge
Cu vim, ai o flexibilitate foarte
mare atunci când greşeşti. Pentru a
şterge literă cu literă poţi folosi tasta

OpenIT România / Noiembrie 2006 11


respectiv mai sus în text. După ce
am apăsat Enter, vim va evidenţia
cuvântul căutat oriunde apare aces-
ta în text, chiar în textul nou scris.
Pentru a sări de la un cuvânt la altul
putem folosi acum tasta n, iar pentru
a face vim să nu mai sublinieze
cuvintele în acest fel putem folosi
comanda :noh.

Ajutor
x, iar pentru a înlocui litera de sub zi utile ar mai fi :tabfir (primul tab),
cursor cu o altă literă, apasă tasta r tabl (ultimul tab), tabp (tabul Dacă ai vreodată o comandă
urmată de litera pe care vrei să o pui dinainte). Bineînţeles, poţi schimba despre care ai vrea să ştii mai multe,
în loc. Dacă ai făcut greşeli ceva mai aceste combinaţii de taste, dacă nu poţi folosi oricând comanda :help
mari poţi folosi dw pentru a şterge sunt pe placul tău. urmată de comanda cu pricina. Te
un cuvânt întreg, sau d$ pentru a las pe tine să descoperi ce face
şterge totul până la sfârşitul rândului. comanda :ab şi care este metoda
Dacă vrei să ştergi tot rândul poţi corectă de folosire a ei, trebuie doar
folosi dd.
Comenzi exterioare
să citeşti :help :ab.
Pentru a folosi o comandă Nu am destul spaţiu nici măcar
exterioară vim, trebuie să prefixaţi pentru a enumera toate comenzile
Combinaţii comanda shell-ului folosit cu :!. vim în acest articol introductiv care
Astfel dacă vrem să vedem ce alte şi-ar depăşi astfel scopul, dar dacă
Cam toate comenzile enume- fişiere se mai află în directorul ţi-a plăcut articolul şi mai vrei, scrie-
rate mai sus, pot fi multiplicate curent vom folosi :!ls, iar dacă am mi şi poate în numerele viitoare vor
folosind comenzi simple, ceea ce te vrea să edităm un nou fişier vim, am mai apărea şi alte articole vim. Sper
va scuti de la a apăsa x de o sută folosi comanda :!vim fişier-nou (da’ că am reuşit măcar să te entuzias-
de ori, sau h, de 13 ori. Pentru a asta ar însemna să pornim vim din mez cu acest articol, pentru că abia
repeta o comandă de un anumit vim. Drăguţ, nu?). am încercat apa marelui ocean de
număr de ori, trebuie să prefixezi
comenzi şi posibilităţi pe care ni le
aceea comandă cu numărul dorit.
oferă vim. Acum probabil că te vei
Astfel, poţi folosi 3x pentru a şterge
următoarele 3 caractere începând cu Căutare putea arunca în primul tău flame-war
vim vs. emacs. Succes!
cel de sub cursor, sau 23l pentru a
muta cursorul cu 23 caractere în Pentru a căuta un cuvânt sau
stânga. Deasemenea poţi folosi 2dd un şir de litere putem folosi comen-
pentru a şterge următoarele două zile / şi ? pentru a căuta mai jos şi Arţărişi Ionuţ
rânduri, iar lista poate continua cu
alte exemple. Atenţie totuşi, rişti să
pierzi multe date, cu aceste co-
menzi. Hmm... ba nu, de fapt
riscurile sunt reduse la minim de
comanda undo, care se poate folosi
cu ajutorul tastei u. Şi această
comandă poate fi prefixată de un
număr (34u anulează ultimele 34 de
modificări). Iar dacă ai crezut greşit
că ai greşit, poţi folosi Ctrl+R pentru
a anula comenzile undo, deci e
foarte greu să pierzi cu adevărat
date în vim.

Tab-uri

De la versiunea 7, vim are şi


suport pentru taburi, astfel poţi crea
un nou tab cu ajutorul comenzii :tab-
new, iar apoi poţi să treci de la un
tab la altul folosid :tabn. Alte comen-

OpenIT România / Noiembrie 2006 12


SOFTWARE

Un client liber de IM!

I maginează-ţi o lume în care


utilizatorii unei căsuţe de e-
mail Yahoo nu pot comunica cu uti-
de servere din jurul lumii. Părintele
Jabber este Jeremie Miller, iar
proiectul lui este relativ nou - deşi a
Avantajele libertăţii
Jabber poate fi folosit de către
lizatorii unei căsuţe de e-mail MSN început munca la serverul jabberd în oricine, gratis, fără adware sau alte
sau cu cei ai unei căsuţe de e-mail 1998, prima apariţie publică a aces- inconveniente ale celorlalte servicii
de pe un server personal. Pot comu- tuia a avut loc în luna mai a anului de IM proprietare. Oricine poate
nica doar între ei, doar utilizatorii 2000. Setul de protocoluri XML pe avea server-ul propriu ce rulează
aceluiaşi server. Acum imaginează-ţi care este construit Jabber este Jabber, iar utilizatorii acelui server
o lume în care clienţii unei reţele open-source şi poate fi modificat de pot comunica cu oricare alt server
telefonice nu pot comunica cu clienţii către oricine. În acelaşi timp este Jabber din lume, care acces către
unei alte reţele telefonice. Ei bine, menţinut un standard pentru ca Internet. Transmiterea informaţiilor
cam asta e situaţia in momentul de oricine să poată folosi acest protocol între doi utilizatori Jabber se poate
faţă cu serviciile de mesagerie indiferent de versiunea sau tipul sis- face în siguranţă folosind tehnologii
instant. temului de operare sau al clientului de criptare a datelor cum sunt SASL
folosit. şi TLS care sunt incluse în XMPP.
(acum vă puteţi pune în aplicare pla-
Vreau standarde! mit urban nurile de cucerire a lumii fără griji ;) ).
Trebuie să ai un server
Motivul pentru care s-a ajuns Jabber pe calculatorul tău pentru a
aici este inexistenţa unui standard putea vorbi cu un alt utilizator Cum funcţionează?
de mesagerie instant care să poată Jabber.
fi adoptat de către toată lumea. Ei Greşit! Oricine poate folosi
Jabber este un serviciu
bine, aici intervine Jabber şi XMPP serviciul Jabber fără a avea nevoie
descentralizat. Asta înseamnă că nu
(Extensible Messaging and de un server propriu. Există o
există un singur server central care
Presence Protocol)—protocolul pe mulţime de servere dedicate care
este “stăpânul” celorlalte. Toate
care este bazat. Jabber este alterna- pot fi folosite de oricine (exemple:
serverele Jabber, chiar şi cel pe
tiva liberă la toate protocolurile pro- jabber.org, jabber.ro, gabfest.net
care ţi-l vei crea tu—dacă te vei
prietare folosite de marea masă a etc.), iar înregistrarea înseamnă
hotărî vreodată că cele câteva sute
populaţiei. Chiar în acest moment doar găsirea unui nick nefolosit şi
existente nu-ţi ajung ;)—comunică la
peste 9600 de utilizatori folosesc folosirea lui pentru conectarea la
acelaşi nivel.
Jabber, dintre cei aproape 200 000 un server jabber cu ajutorul unui
Comunicarea între doi utilizatori
de utilizatori înregistraţi la cele 2000 client care suportă acest protocol.
Jabber se face prin intermediul a cel

OpenIT România / Noiembrie 2006 13


puţin un server (două, dacă utiliza- transporturi. Pentru o listă oficială cu După ce v-aţi înregistrat ID-ul
torii şi-au înregistrat ID-ul la servere servere consultaţi jabber şi v-aţi logat cu Psi, căutaţi în
diferite). Să luăm ca exemplu pe cei http://www.xmpp.net. Puteţi alege de meniu Service Discovery, apoi trans-
doi utilizatori maploin@jabber.org şi aici şi tipul de criptare a datelor. portul preferat, şi butonul Register.
maploin@jabber.ro. Observaţi cum Apăsaţi Register. Acum tot ce va Acum vi se vor cere informaţii
este definit un utilizator şi faptul că mai trebui să faceţi e să vă ţineţi despre contul de pe acel protocol,
cele două ID-uri sunt independente degetele încrucişate sperând că ID- iar dacă registrarea a fost cu succes
chiar dacă poartă acelaşi nume, din ul nu este deja înregistrat. Dacă totul listă vă va apărea un nou prieten în
cauză că au fost înregistrate la ser- a mers bine, veţi primi şi un mesaj listă: yahoo.jabber.org.uk . Acesta ar
vere diferite. Pentru ca de bun venit de la Jabber şi acum vrea să vă roage să-l autorizaţi pen-
maploin@jabber.org să-i spună lui veţi putea începe să adăugaţi ID- tru a purta discuţii cu el, iar în
maploin@jabber.ro cum e vremea în urile prietenilor la lista de contacte. schimbul acestui serviciu mărunt el
ţara .org ;), mesajul lui va trebui să vă va oferi posibilitatea de a vorbi cu
ajungă întâi la serverul jabber.org, toţi vechii prieteni de pe protocolul la
care îl va trimite la serverul Transporturile Jabber care tocmai v-aţi înregistrat.
jabber.ro, care apoi va fi trimis la
maploin@jabber.ro, care se va Dacă o să vă fie vreodată dor
bucura să afle că e soare afară. de vechii prieteni care că n-au aflat Concluzie
despre minunatul protocol Jabber şi
folosesc protocoluri proprietare cum Acum vă puteţi bucura de be-
Ureche la floare ar fi MSN, AIM, ICQ, Yahoo! sau neficiile open-source-ului şi prin
chiar IRC, nu disperaţi! dezvoltatorii folosirea unui serviciu de mesagerie
Ca să vedeţi cât de simplu este Jabber s-au gândit şi la asta. instant open-source. Aşa că nu mai
să înregistraţi un nou ID jabber şi să Transporturile Jabber fac legătura staţi, începeţi să convertiţi şi pe alţii
îl folosiţi, vă voi arăta cum puteţi dintre protocolul Jabber şi celelate la Jabber, doar aşa putem schimba
face asta folosind (probabil cel mai protocoluri proprietare. Tot ce aveţi lumea. Nu vă plângeţi că nu aveţi cu
popularul) client de IM open-source: nevoie pentru a vorbi cu prietenii de cine vorbi pe Jabber, dacă nici voi
Gaim-1.5.0. pe Yahoo! este un server Jabber nu aveţi o prezenţă pe acest proto-
care să folosească aceste transpor- col, iar dacă oricum folosiţi Gaim
Selectaţi din meniu: turi. acest exemplu vom folosi pentru contul de Yahoo, de ce să nu
Tools>Accounts>Add, după care va serverul jabber.org.uk care suportă adăugaţi şi un cont Jabber? Nu vă
trebui să vă alegeţi un ID şi un ser- transporturi pentru Yahoo!, ICQ, costă nimic.
ver. Eu mi-am ales maploin@jab- MSN, AIM şi IRC. Deasemenea vom
ber.org.uk, deoarece serverul jab- folosi un client Jabber ceva mai
ber.org nu suportă nici un fel de avansat: Psi-0.10 cu care ne putem
registra la transporturile oferite de Ionuţ Arţărişi
serverul jabber.org.uk.

Crearea unui nou cont Jabber Descoperirea transporturilor

OpenIT România / Noiembrie 2006 14


SOFTWARE

L REVIEW
LMMS
MMS,
este un
software de creat mu-
zică, ce poate genera sunete
simple şi anume generatoare de
semnal software, cât şi sunete com- mate ascunde
plexe, mixând şi compunând sunete “*.mmp” şi “*.mpt”, poate sau afişa diferitele ferestre ale pro-
diferite pentru a crea un ritm. LMMS, exporta în WAV şi OGG, şi poate gramului şi un analizator grafic ce
încearcă să fie o alternativă Open importa fişiere MIDI. arată nivelul de folosire a procesoru-
Source a Fruity Loops. LMMS este lui.
un acronim, care vine de la Linux Programul dispune în partea
MultiMedia Studio. Interfaţa stângă de o bară din care se pot
LMMS poate fi folosit pentru a alege mai multe secţiuni. În secţi-
produce muzică electronică pe sis- În partea de sus a ecranului se unea “Instrument Plugins”, se gă-
temul tău de acasă. Programul găseşte bara de lucru de pe care se sesc bineînţeles sintetizatoarele. În
include din păcate doar 3 sintetiza- poate crea un proiect nou, salva şi secţiunea “My Projects” a programu-
toare, la care se pot adăuga şi altele deschide un proiect. Pe această lui se pot găsi alături de proiectele
datorită suportului VST. bară se găseşte indicatorul tempo- personale, şi o serie de melodii
O altă facilitate interesantă a ului. Cu ajutorul acestuia unei demonstrative. În secţiunea “My
programului, pe lângă suportul VST, melodii i se poate da un tempo de la Samples”, se găsesc toate sample-
este facilitatea MIDI, prin care se minim 10 BPM până la maxim 999 urile de care dispune programul, şi
poate conecta orice dispozitiv BPM. Pe aceeaşi bară se găsesc aici pot fi adăugate şi cele create de
disponibil pe portul MIDI pentru a două slidere, unul pentru volum utilizator. Aici se găseşte totul de la
interacţiona cu programul, de exem- master, iar celălalt pentru Pitch. Tot bass, până la tobe şi efecte.
plu o claviatură. pe aceeaşi bară se găsesc Următoarea secţiune se numeşte
LMMS salvează în două for- butoanele cu ajutorul cărora se pot “My Presets”, în care bineînţeles că

LMMS - General Settings LMMS - Audio Settings

OpenIT România / Noiembrie 2006 15


să se ştie că nu se pot adăuga respectabil. Sintetizatorul se
fişiere comune, cum ar fi MP3 sau numeşte “TripleOscillator”, şi poate fi
WMA. întâlnit în Fruity Loops, şi chiar şi
alte programe sub denumirea de
“3xOSC”. Acest ultim sintetizator dis-
Beat & Bassline Editor pune şi de o colecţie destul de mare
de presetări, cum ar fi “ArpKing”,
În acest editor se adaugă cele “Crystallo” sau “FutureBass”.
mai multe canale, şi anume sample-
LMMS - Midi Settings uri, sintetizatoare, etc. În această
fereastră se lucrează efectiv la Concluzie
se găsesc presetările pentru cele melodie, aici găsindu-se şi Step
câteva sintetizatoare. Urmează două Sequencer-ul şi Piano Roll-ul. Cu Un mare inconvenient al pro-
secţiuni care au de fapt rol de file ajutorul Piano Roll-ului se poate gramului ar fi că nu poate importa
manager, pentru că dau utilizatorului înregistra foarte uşor folosind MIDI, fişiere MP3, dar acest lucur nu con-
acces la directorul Home, şi la Root. notele de pe o claviatură conectată tează dacă fişierul este convertit în
la computer, iar cu ajutorul Step OGG.
Sequencer-ului este destul de uşor Pe site-ul programului există o
Configurare de creat un ritm de tobă. platformă de filesharing, prin care se
pot distribui sample-uri făcute de
Fereastra de configurare a pro- useri.
gramului este împărţită în 3 secţiuni, Sintetizatoare LMMS se îndreaptă în direcţia
şi anume secţiunea de setări ge- Fruity Loops, iar dacă va reuşi să
nerale, fereastra de setări audio şi Cele 3 sintetizatoare de care atingă un nivel de dezvoltare
cea de setări MIDI. dispune programul sunt următoarele: asemănător cu cel al Fruity Loops-
În secţiunea “General Settings”, Primul sintetizator se numeşte ului la ora actuală, va fi unul dintre
se poate găsi un slider ce cores- “AudioFileProcessor”, şi este defapt cele mai puternice softuri pentru
punde buffer-ului audio şi 3 butoane un sampler ce poate fi folosit pentru creat muzică. Personal am căutat
de tip radio: “Disable tooltips”, adăugarea de sample-uri externe. foarte mult un program pentru Linux
“Classic knob usability” şi “GIMP-like Cel de-al doilea sintetizator se care să se asemene măcar puţin cu
windows”. numeşte “PluckedStringSynth”, şi Fruity Loops, şi în sfârşit am găsit...
În secţiunea “Audio Settings”, poate fi folosit pentru sintetizarea LMMS.
se găseşte un combo box, din care unei chitări. Site-ul proiectului LMMS poate
poate fi selectată interfaţa audio, şi Cel de-al treilea sintetizator fi găsit la adresa, http://lmms.source-
anume “ALSA”, “Jack”, “OSS” sau este şi cel mai puternic, un sitetiza- forge.net
“SDL”. Mai jos se găseşte o casetă tor care nu ar trebui să lipsească din
text în care pot fi introduse comenzi nici un program de creat muzică Ion Alin
suplimetare ce ar trebui date inter-
feţei audio şi o căsuţă cu numărul de
canale către care se face ieşirea.
În secţiunea “MIDI Settings”, se
găseşte un combo box, cu ajutorul
caruia se poate selecta interfaţa
MIDI prin care se doreşte să se facă
comunicarea, iar mai jos se găsesc
setările pentru interfaţa aleasă.

Song Editor
Cu ajutorul ferestrei “Song
Editor”, se pot adăuga beat-uri, linii
de bass, şi sample-uri melodiei.
Această fereastră este sinonimă cu
fereastra “Playlist Editor” din Fruity
Loops. Modulele prin care se
adaugă liniile de bass, etc. sunt
deosebite prin culori şi sunt aranjate
pe o scală ce măsoară timpul de la
începutul şi până la sfârşitul
melodiei. Atunci când se adaugă
sample-uri în Song Editor, ar trebui LMMS rulând pe Kubuntu 6.06

OpenIT România / Noiembrie 2006 16


SOFTWARE

Q uodlibet este un player audio


scris în Python şi bazat pe
GTK+. Este o opţiune foarte bună
bilitatea de a căuta o melodie prin
biblioteca multimedia sau de a-ţi
asculta şi aranja playlist-urile.
să creezi un director
~/.quodlibet/plugins/ după care, în
funcţie de tipul pluginului va mai tre-
pentru cei care vor mai mult de la un bui să creezi un director. În cazul
player audio decât MPD sau XMMS, celor două plugin-uri prezentate aici
dar totuşi nu vor tot ce le poate oferi Scrierea de tag-uri directorul va fi ~/.quodlibet/plugins/
Amarok, consumul de resurse fiind events. Pentru numele directorului
mai redus decât al acestuia din Probabil cel mai mare avantaj pe care trebuie să-l creezi, vezi situl
urmă. Câteva dintre posibilităţile pe pe care îl are Quodlibet asupra altor oficial.
care ţi le oferă acest player ar fi: playere multimedia este suportul OSD - sau On Screen Display
suport complet Unicode, editarea foarte bun pentru scrierea şi modifi- îţi va afişa o casetă pe ecran cu
tag-urilor pentru toate cele 5 formate carea tag-urilor. Aş putea adăuga datele despre melodia pe care o
suportate (Ogg Vorbis, FLAC, MP3, chiar cel mai bun pe care l-am întâl- asculţi în acest moment. Poţi alege
Musepack şi MOD) la mai multe nit. Odată cu Quodlibet aţi instalat fontul, culoarea, mărimea, poz-
fişiere odată, suport pentru radio de fapt şi un program pe care îl iţionarea şi timpul cât această
online, shuffle care o ia de la capăt puteţi folosi şi separat de scriere a casetă va fi prezentă pe ecranul tău.
doar după ce a cântat toate piesele tag-urilor numit Exfalso. Cu ajutorul QLscrobble - odată cu
şi multe altele cu ajutorul plugin- lui puteti redenumi mai multe fişiere creşterea popularităţii social net-
urilor. odată, în funcţie de tag-uri, folosind working-ului, tot mai mulţi utilizatori
Toate exemplele din acest arti- notaţii foarte lizibile de genul: îşi înregistrează ultimele melodii
col le voi face folosind ultima versi- ~/muzică/<artist>/<album>/<track- ascultate online, pentru a ţine o evi-
une şi anume 0.23.1. Îţi recomand number> - <title>.ogg. Deasemenea denţă sau pentru a le arăta şi altora
ultima versiune deoarece dezvolta- puteţi să extrageţi tag-uri din numele ce ascultă ei, dar asta este o altă
torii sunt foarte activi şi prolifici, un unuia sau a mai multor fişiere poveste, care va fi povestită cu altă
nou release apărând o dată la câte- folosind aceleaşi simboluri şi puteţi ocazie. Acest plugin asigură trans-
va săptămâni. Dacă maintainerii dis- să numerotaţi mai multe cântece miterea numelui melodiilor ascultate
tribuţiei tale au fost mai leneşi în automat. Pentru scrierea automată a în quodlibet la serverul Last.fm(TM)
ultimul timp, poţi descărca ultima tag-urilor folosind baza de date care le va înregistra în profilul tău.
versiune de pe http://www.sacred- MusicBrainz - ceea ce înseamnă că
chao.net/quodlibet/wiki/download/ - întâi va fi generată o semnătură a
instalarea nu necesită compilare fişierului care apoi va fi trimisă la Multe dintre abilităţile quodlibet
datorită Python. această bază de date online, întor- vi le voi lăsa nedescoperite, cum ar
cându-se cu câteva sugestii pentru fi căutarea bazată pe expresii,
tag-urile care i-ar putea corespunde folosirea coperţilor de albume de
1000 de chipuri - va trebui să folosiţi un plugin spe- tipul .folder.png sau salvarea
cial. numărului de ascultări a fiecărei
De fapt sunt doar vreo 6. piese în interiorul fişierului multime-
Quodlibet are mai multe moduri care dia respectiv. Quodlibet este un
pot fi accesate din meniul View. Poţi, Unplugged? proiect care se mişcă foarte repede
de exemplu, să vizualizezi toate şi de unde poate că într-o zi va
albumele din biblioteca multimedia Deşi Quodlibet este foarte put- apărea un Amarok în GTK+/Python.
quodlibet pe care le-ai introdus deja ernic şi util chiar şi fără plugin-uri, Eu zic că merită măcar încercat
din meniu şi poţi vedea şi coperta contribuţia comunităţii la crearea dacă vrei să mai vezi ceva nou şi cu
albumelor. Poţi deasemenea să acestora parcă îl face să valoreze un raport abilităţi/resurse consumate
cauţi prin sistemul tău de fişiere dublu. La momentul în care scriu, destul de favorabil.
muzica pe care vrei să o asculţi, cu existau pe pagina oficială 37 de
un browser minimal integrat, dar pluginuri diferite. Instalarea lor nu
care mie cel puţin mi s-a părut foarte este deloc grea, dar trebuie făcută Arţărişi Ionuţ
ergonomic. Pe lângă astea ai posi- “manual” totuşi. Mai întâi va trebui

OpenIT România / Noiembrie 2006 17


Î
SOFTWARE

n era internetului, nu mai lat local pe computer-ul ascultătorilor folosind un program dedicat, stream-
este aşa interesant să de pretudindeni. Astfel de programe ripper. Streamtuner se va ocupa şi
asculţi muzica depozitată pe discul se prezintă ca plugin-uri ale celor de editarea metadatelor ID3 pentru
local. Chiar şi cu capacităţile actuale mai cunoscute player-e audio, dar colecţia locală astfel creată.
ale discurilor, de ordinul sutelor de există şi programe de sine stătă-
gigaocteţi, materialul muzical trebuie toare. Streamtuner se doreşte a fi o Streamtuner este un program
adunat şi catalogat. Nu ar fi mai interfaţă între marea majoritate a free, sub licenţă BSD. Pentru insta-
comod să te bucuri de produsul final colecţiilor de posturi radio online şi lare, aveţi nevoie de librăriile gtk2 şi
– mii de ore de muzică, gata catalo- player-ul audio local. Este aproape libcurl. Pentru imbunătăţirea capabili-
gată şi indexată, potrivit gusturilor un program independent şi nicide- tăţilor programului, nu strică să aveţi
tale? Ei bine, bătrânul radio se mută cum un plugin; spunem aproape instalate şi libxml2, TagLIB, Python
pe Internet, aşa că orice ‘internaut’ şi PyGTK. Şi desigur, XMMS. Marea
ce dispune de o conexiune decentă, majoritate a distributiilor oferă
dar mai important, stabilă, işi implicit toate aceste librării, iar
poate oferi propria colecţie pentru multe distribuţii veţi
muzicală altor curioşi, în găsi pachete precompi-
regim de radio-online, late. Interfaţa simplă,
devenind astfel un mic curată, precum şi
DJ. Câteva setări, intuitivul mod de
câteva progrămele, lucru al acestui
emoţia de început ... program, ce nu
şi eşti ONLINE! abuzeaza de

Explozia radio- ...sau cum să ascultăm resursele compu-


ter-ului dvs, îl fac

muzică pe Internet
urilor online ca şi a extrem de necesar şi
materialului audio stream, de neînlocuit de pe
în general, a determinat desktop-ul dvs.
apariţia ‘mega-colecţiilor’, în fapt
nişte directoare care cuprind rezul- Resurse adiţionale:
tatul indexării şi catalogării materi-
alului sonor oferit de diverşi entuzi- deoarece orice material sonor ce Streamtuner:
aşti, după diferiţi parametri, cum este găsit şi dorit a fi ascultat va fi http://www.nongnu.org/streamtuner
sunt ţara de origine a celui ce oferă oferit prin intermediul unui player
stream-ul, caracteristicile de perfor- audio. Şi iată, bătrânul XMMS îşi SHOUTcast::
manţă ale acestuia, alte detalii dovedeşte încă o dată utilitatea. http://www.shoutcast.com
tehnice legate de radio-ul respectiv, Indiferent de server-ul de sunet
şi, nu în ultimul rând, genul muzical instalat pe calculatorul dvs, stream- Live365:: http://www.live365.com
oferit de radio-ul respectiv. Astfel de tuner vă aduce aproape de urechile
mega-colecţii sunt sistemele dvs. stream-ul audio preferat, prin Icecast: http://dir.xiph.org
SHOUTcast, Live365, Icecast, pre- intermediul XMMS. Vă puteţi defini
cum şi altele. bookmarks-uri, vă puteţi alcătui liste Streamripper:
predefinite cu posturile favorite, http:// streamripper.sourceforge.net
Din acest minunat mecanism adăuga manual stream-uri audio, şi,
mai lipseşte ceva: un program insta- de ce nu, salva muzica local pe disc, Robert Datcu

OpenIT România / Noiembrie 2006 18


Advanced Router Tutorial
HOW TO

C u ce vă poate ajuta acest


tutorial? Să faceţi un router
care să împartă o conexiune la un
Serviciile pentru reţea 255.255.255.0;
}
}
Dnsmsq
număr mai mic sau mai mare de cal-
culatoare, în funcţie de configuraţia Acest mic daemon va oferi un În funcţie de numărul de clienţi,
folosită. Va include un server DHCP cache pentru DNS, reducând simţi- se vor mai adăuga si alte intrări
care poate asigna IP-uri în funcţie tor timpul in care este ”rezolvat” “Host”, specificând, bineînţeles alte
de MAC-urile plăcilor de reţea, un numele unui domeniu. Instalare: ip-uri si MAC-urile corespunzătoare.
cache DNS local, filtrare în funcţie emerge dnsmasq, apt-get Pentru a porni acest serviciu se
de MAC şi IP pentru a împiedica dnsmasq,consultaţi manualul dis- foloseşte comanda
folosirea unor setări diferite de cele tribuţiei sau compilaţi sursa descăr- /etc/init.d/dhcpd start.
oferite de DHCP, setarea unei benzi cată de la adresa http://www.thekel-
garantate şi a unei benzi maxime leys.org.uk/dnsmasq/.
pentru fiecare client. În cazul meu, singura modifi- Routarea propriu-zisă
care a fişierului de configurare
(/etc/dnsmasq.conf) a fost
Configurarea plăcilor adăugarea liniei interface=eth1, IPTABLES
de reţea pentru a limita folosirea DNS-ului
doar in interiorul reţelei private. Cu ajutorul iptables vom stabili
Vom considera eth0 interfaţa Pentru a porni la startup, folosiţi clienţii pentru care router-ul nostru
conectată la internet şi eth1 inter- comada rc-update add dns- va oferi acces la internet. Filtrarea
faţa conectată la reţeaua privată. masq default pentru Gentoo sau se va face după combinaţia MAC şi
Dacă nu au fost deja configurate, consultaţi din nou manualul dis- IP. Chiar dacă toate PC-urile din
vom face acest lucru folosind utili- tribuţiei utilizate. LAN vor avea acces la internet, este
tarul ifconfig. Pentru început ne vom Serviciul poate fi pornit cu recomandabil ca un calculator să
asigura că sunt pornite: comanda /etc/init.d/dnsmasq folosească mereu aceeaşi adresă IP
start. pentru a putea vedea date precum
ifconfig eth0 up traficul facut de fiecare client şi pen-
ifconfig eth1 up DHCPD tru a putea seta laţimea de bandă.

Apoi le vom configura: DHCP va oferi setările de reţea Mai intâi blocăm orice fel de forward:
pentru fiecare client, în funcţie MAC-
ifconfig eth0 ip_ul_asig- ul plăcii de reţea. Fişierul de configu- iptables -P FORWARD DROP
nat_de_provider netmask rare (/etc/dhcp/dhcpd.conf) va
255.255.255.0 arăta ca mai jos: Activam opţiunea de masquerade-
ifconfig eth1 192.168.10.1 ing:
netmask 255.255.255.0 authoritative;
ddns-update-style interim; iptables -t nat -A
Adăugăm ruta implicită (gateway-ul): POSTROUTING -o eth0 -j MAS-
subnet 192.168.10.0 netmask QUERADE
route add default gw 255.255.255.0 {
ip_ul_gateway_ului_de_la_isp Host client_1 { Acum adăugăm clienţii:
dev eth0 hardware ethernet
mac_client (de forma iptables -A FORWARD -s
Şi setăm DNS-ul: xx:xx:xx:xx:xx:x); 192.168.10.y -i eth1 -o
fixed-address 192.168.10.y eth0 -m mac –mac-source
echo “nameserver ip_dns” > (ip-ul pe care il va primi xx:xx:xx:xx:xx:x -j ACCEPT
/etc/resolv.conf clientul, unde y> 1);
option routers Executăm comanda de mai sus
În afara de DNS, aceste setări 192.168.10.1; pentru fiecare client, ţinând cont de
nu se vor păstra după restart. Pentru option domain-name-servers ce am scris in fisierul de configurare
a le face permanente, consultaţi 192.168.10.1; al daemon-ului DHCP.
manualul distribuţiei folosite. option subnet-mask În acest moment, fiecare calcu-

OpenIT România / Noiembrie 2006 19


lator din reţeaua noastră va putea /etc/htb/eth1-qos.cfg, care va Pentru fiecare client se adaugă
trimite date pe internet, dar nu va arăta aşa: câte o intrare “client”, folosind ace-
primi nici un răspuns. Pentru a laşi nume şi acelaşi ip ca în fişierul
remedia acest “mic” incovenient, class class_1 { de configurare dhcpd.
vom executa comanda: bandwidth Dacă se doreşte şi limitarea
banda_garatata_de_ISP, in benzii de upload, se va edita fişierul
iptables -A FORWARD -i kbps; /etc/htb/eth0-qos.cfg, care
eth0 -m state —state RELAT- limit are o sintaxa aproape identică cu
ED,ESTABLISHED -j ACCEPT banda_maxima_oferita_de_ISP, sintaxa folosită pentru limitarea
in kbps; canalului de download.
De acum, fiecare calculator va priority 1; Pentru a vedea realtime band-
avea acces la internet, dar nu vom burst 0; width-ul consumat de fiecare client,
putea controla lăţimea de banda alo- client client_1 { se va folosi comanda
cată fiecăruia şi nu vom putea vedea bandwidth /etc/init.d/rc.htb show_eth1.
ce trafic s-a făcut. Pentru a avea banda_garatata_pentru_acest_ Pentru a vedea traficul total
acces la aceste opţiuni, vom instala user; facut de un client se va folosi
HTB-TOOLS ()care simplifică limit comanda tc -s class show
lucrurile ce s-ar face în mod normal banda_maxima_pentru_acest_us dev eth1, clienţiilor fiindu-le asig-
cu tc. er; nate clasele incepând cu 1:21 pen-
priority 1; tru primul client din fisierul de confi-
HTB-TOOLS burst 0; gurare, 1:22 pentru al doilea client,
dst { şi asa mai departe.
Se instalează conform 192.168.10.y/32;
instrucţionilor de aici: http://htb- };
tools.arny.ro/content.php?content.7 }; Pentru feedback sau ajutor,
sau conform celor din arhiva tar.gz: }; aştept email-urile voastre la
(în arhiva sunt şi instrucţuni în limba gorgovancosmin@gmail.com.
română, daca ţin bine minte). class default { bandwidth
Pentru a seta banda de down- 8; };
load, se editează fişierul Gorgovan Cosmin

Căutăm vrăjitori open source.


Detalii în globul de cristal
redactie@openitromania.org

www.openitromania.org

OpenIT România / Noiembrie 2006 20


HOW TO

Cum se foloseşte consola Linux?

L a început, vreau să răspund


la câteva întrebari pe care
unii din voi le-ar putea pune:
tor de comenzi (în engleză shell) şi
utilitare
Nucleul “controlează” hard-
fisier2 - unde să mute?
Apoi vin opţiunile:

ware-ul. El spune procesorului ce să mv -l fisier1 fisier2


a) Ce este consola? facă, ţine evidenţa memoriei, în prin-
Este modul de a controla calcu- cipiu face toată munca “de jos”. Ce este -l ? Manualul cp (man
latorul folosind doar tastatura şi Deasupra lui vine shell-ul. cp), ne zice cam aşa:
monitorul, fără mouse, touchpad, Acesta este “interpretorul”, cel care
etc. “traduce” comenzile omului în -l, —link
comenzi pricepute de nucleu. Pe link files instead of copying
b) Cum se ajunge în consolă? lângă shell, programele pot “discuta”
Apăsati Alt-Ctrl-F1, F2, ... iar cu cu kernelul şi prin funcţii specifice, deci -l zice calculatorului să facă
Alt-Ctrl-F7 se revine în interfaţa dar acesta este domeniul programa- legături către fişiere, nu să mute
grafică, numită server X. Sau Alt-F2, torilor, şi nu priveşte subiectul aces- fişierele.
şi scrieţi xterm, konsole, gnome-ter- tui articol.
minal, xfce-terminal acolo şi daţi Acum vine partea interesantă La fel se procedează pentru
Enter. Sau căutaţi în meniuri pentru utilizatorul normal, fie el om fiecare comandă:
Terminal, Konsole, ... mă rog, aţi care vrea să vadă de ce nu merge o - se caută comanda dorită
prins ideea. aplicaţie, administrator de sistem, - se caută manualul comenzii: man
sau pur şi simplu utilizator băgăcios. nume_comandă
c) Cum se numeşte acest mod de a - se aleg opţiunile dorite.
lucra cu calculatorul?
Se numeşte CLI - command Mare atenţie când scrieţi!
line interface - interfaţa în linie de Compunerea unei Calculatorul nu înţelege comenzi
comandă. Sună ciudat, dar de fapt comenzi greşite!
numele e logic: controlaţi calcula-
torul dându-i comenzi, câte una pe Shell-ul este locul unde puteţi Acum că am lămurit în mare ce
linie. Ca atare: “linie de comandă”. da comenzi direct sistemului. Ca trebuie să scrieţi, şi acum, haideţi să
atare, este puternic, dar şi mai greu intrăm în lucruri de fineţe.
Aţi văzut că am pus probabil o de înţeles şi de folosit decât o inter-
mică explicaţie despre rezolvarea faţă grafică.
problemelor Midnight Commander în Cum arată o comandă? Cam
Mrxvt. Erau presăraţi pe acolo nişte ca o propoziţie mai simplă şi Cum găseşte calcula-
termeni magici: PATH, LANG, tâmpiţică: torul comanda respec-
export,... /bin/bash. Subiect Predicat tivă?
Complemente: Calculator Fă
Asta Aşa Trebuie să dăm o comandă.
Introducere (sper că n-aţi chiulit de la gramatică, Dar acea comandă înseamnă de
e de bază aici) obicei executarea unui program. Mai
Haideţi să-i luăm pe rând să-i precis, rularea executabilului
lămurim. Când lucraţi grafic, ca în - Subiectul este mereu calculatorul, (echivalentul .exe din Windows). Şi
Windows sau KDE, Gnome, ce se aşa că nu este specificat: Calculator cum ştie calculatorul care e acea
întâmplă în sistem vă este ascuns, - nu mai e nevoie să îl zicem, e comandă? Păi, logic, ştie după
şi dacă aveţi probleme, nu ştiţi ce să implicit adresa şi numele programului
faceţi. De aceea e bine să ştiţi ce e - Predicat: comanda efectivă - calcu- (numele de fapt e parte a adresei).
sub capotă. latorul trebuie să ştie ce să facă Cum arată o adresă? Păi cam
Presupun că prima parte o ştiţi: - Complemente: cu ce să facă? ce aşa:
- calculatorul are două “părţi”: hard- să le facă exact? unde? .... /usr/bin/program,
ware şi software; hardware-ul e /home/gigi/program.
“metalul”, iar software-ul sunt pro- Ok, model de comandă:
gramele care pun “metalul” în acţi- / de la început înseamnă (rroot)
une. mv fisier1 fisier2 rădăcina, adică rădăcina arborelui
- software-ul se împarte în: sistem de directoare din calculator. Când
de operare şi aplicaţii mv - vine din engleză, de la “move” - sunteţi în /, sunteţi practic în punctul
- sistemul de operare e împărţit în mută din care puteţi vedea orice fişier de
nucleu (în engleză kernel), interpre- fisier1 - ce să mute? pe hard disk, trebuie doar să navi-

OpenIT România / Noiembrie 2006 21


gaţi spre el folosind cd (change Depinde de shell-ul folosit, personal rare decât să lansezi progrămelul
directory): folosesc zsh, care are zshrc. care configurează.

cd /home/gigi Reţineti principiile, sunt impor- 4) Programele scriu configurările în


tant: aceste fişiere. Îndată ce te înveţi cu
Între / (slash) găsiţi numele de a) majoritatea programelor au fişiere acest mod de lucru, vei şti unde să
directoare, iar în directoare sunt de configurare, care pot fi găsite în cauţi, nu vei mai depinde de multe
fişierele. Cu menţiunea că slash-ul /etc, sau în $HOME (variabila de programe - vor deveni inutile, şi vei
fix de la începutul şirului înseamnă mediu care zice unde este “căsuţa” şti ce trebuie salvat/copiat, când
mereu root. utilizatorului, se mai notează şi aşa: schimbi calculatorul, pentru a nu
~), în $HOME fiind ascunse - au pierde reglajele făcute de tine ;)
punct în faţă.
Variabile de mediu b) configurările din $HOME sunt Loguri
(environment vari- pentru un singur utilizator, cele din
ables) /etc sunt globale; ca prioritate, cele Logurile sunt nişte fişiere text
locale sunt mai tari unde programele scriu activitatea
Acum să zicem că vreau să lor. Ca atare, în funcţie de reglaje,
pornesc xmms. Alt-F2: c) fişierele de configurare se termină acolo veţi vedea cum a pornit un
/usr/bin/xmms. Cam enervant, de obice cu rc, dar nu e obligatoriu: program, cum s-a oprit/a fost oprit,
nu? N-ar fi mai simplu să zic direct căutaţi tot ce ar putea avea legătura dacă dă vreo eroare, de ce nu
xmms? cu programul, pentru a fi siguri. porneşte...
De aceea au apărut variabilele Cum se folosesc logurile? Păi,
de mediu. Acestea sunt nişte reglaje Nu vă speriaţi de fişierele de relativ simplu, se citesc şi se caută
pentru opţiuni des folosite. Una din- configurare. mesaje “speciale”:e error, warning, !!!,
tre opţiunile des întâlnite e PATH ...
(calea). Aici se pun directoarele în 1) Multe dintre ele sunt comentate. Unde se găsesc logurile? Păi
care se vor căuta automat programe Ce înseamnă asta? Programul de obicei sunt în /var/log/, şi se
când vreţi să porniţi ceva. citeşte ce scrie în fişier şi ia totul termină în .log. De exemplu, dacă
Ca să vedeţi cum arată: drept comenzi. Dar pentru că acel nu vă porneşte interfaţa grafică din
fişier e citit şi de oameni, s-a făcut o cauza driverelor ATI sau NVIDIA, de
echo $PATH convenţie: un rând care începe cu obicei e Xorg.0.log. În general, e
(PATH este o variabilă, de aceea un anumit caracter e ignorat de pro- bine să aruncaţi un ochi pe aici.
are la început $). gram, fiind doar o descriere pentru Dacă sunteţi în consolă, le
omul care citeşte, un comentariu. vedeţi cu cat, more, less. cat e inefi-
O să vedeţi că probabil PATH La shell-uri şi multe programe cient pentru fişiere mari, more nu
arată cam aşa: acel caracter e #. Deci în această ştie să mearga înapoi, deci less e
/usr/local/sbin:/usr/local/ situaţie: cel mai bun.
bin:/usr/sbin:/usr/bin:/sbi less Xorg.0.log, notaţi ce
n:/bin:/usr/bin/X11:/usr/ga # setez variabila X pare mai bizar, şi încercaţi să căutaţi
mes X=1 pe net eroarea.

deci /usr/bin este în el. Excelent! primul rând nu e citit de program, ci


Acum pot porni xmms fără să dau e pentru oamenii care se uită la con-
/usr/bin/xmms. Foarte comod, figurări. Al doilea e în schimb citit. Shell-ul în sine
mai ales pentru căi lungi.
2) Apoi, multe dintre fişierele de con- Shell-ul e el însuşi un program,
figurare au manuale. man şi vă oferă diferite facilităţi / opţiuni
Fişiere de configurare nume_fisier vă arată cam ce tre- /reglaje.
buie să scrieţi, de exemplu:
Ca orice variabilă de mediu, Care sunt mai importante?
este trecută în fişierul de configurare man fstab - tab completion - autocompletare cu
a shell-ului vostru. Acest fişier de Tab
configurare se numeşte de obicei vă descrie cum arată un fstab corect Să zicem că avem fişierul
nume_programrc, şi este fie în /etc: scris (fişierul pentru montarea sis- ion.gigi în /home/eu/. Sunt în
/etc/bashrc, fie în temelor de fişiere la pornirea calcu- /home/eu, şi vreau să redenumesc
/home/nume_utilizator: latorului). ion.gigi în avionu. Cum fac?
/home/nume_utilizator/.bash
rc. În “căsuţa“ voastră reglajele sunt 3) Distribuţiile serioase au documen- mv ion[Tab] avionu
cu punct în faţă, ca să fie ascunse: taţie bună pentru fişierele de config-
.bashrc. Uneori este denumit pro- urare. Aşa că de multe ori e mai Când tastaţi [Tab], dacă în
file, exemplu: /etc/profile. rapid să editezi fişierul de configu- directorul curent nu mai e nici un fişi-

OpenIT România / Noiembrie 2006 22


er care să înceapă cu ion, în afara numit stdout, care reprezintă practic ">" a trimis lista:
de ion.gigi, shell-ul va adăuga .gigi monitorul. Erorile sunt trimise către georgel
la nume, rezultând ion.gigi. Rapid, stderr, care e tot monitorul. De multe ionel
comod, eficient, mai ales când sunt ori, ceea ce ne interesează este mitica/
nume lungi de fişiere. doar o bucăţică din ce se vede, şi în fişierul listă_fişiere.txt. Dacă nu
Dacă sunt mai multe, nu va uneori e greu de găsit. De aceea mă credeţi, daţi ls în directorul
face nimic, dar dacă daţi încă o dată este mai util să trimitem ce ar vostru home şi trimiteţi outputul
Tab, va pune lista fişierelor care se apărea în mod normal pe monitor (ceea ce ar trebui să apară pe
potrivesc. către altceva - eventual un fişier. ecran), către un fişier, folosind >
Cum facem asta? Să luăm un nume_fişier. Apoi uitaţi-vă în fişierul
- redirectare exemplu: nou creat: bingo! Lista este acolo!
Majoritatea programelor comu-
nică ceea ce fac utilizatorului. Sau $ ls (va urma)
chiar dacă nu o fac implicit, pot fi georgel
forţate (vezi optiunea -v -> verbose - ionel
"gălăgios"). Tot ceea ce spun ele uti- mitica/ Constantin Caraivan
lizatorului este trimis către ceva $ ls > listă_fişiere.txt

OpenIT România / Noiembrie 2006 23


KPF
HOW TO

Introducere pe care le-am cumparat. Vorbesc mai multe partajări de acest fel, care
(cu ajutorul Kopete) cu Daria, care vor apare lângă prima în panel.
Aşa cum probabil ştiţi, KDE foloseste Yahoo! Messenger pe Practic, pentru fiecare folder
este una din cele mai populare inter- Windows. Îi spun ce ascult şi ea zice partajat (este necesar ca poturile să
feţe grafice pentru sistemele de că vrea şi ea să asculte piesa. Dar fie diferite) KDE creează un server
operare Unix şi Unix like (Linux, vai! Nu pot transfera fişiere între YM web ce “ascultă” pe portul specificat
BSD, AIX, Solaris etc.) şi de aseme- şi Kopete. Cum web developer nu în setări, iar când maşina este acce-
nea, prima interfaţă grafică ce a avut sunt şi habar n-am cum să setez un sată prin web (HTTP) pe portul
facilităţile necesare pentru a intra în server HTTP iar melodia e prea specificat, va servi într-un format
competiţie cu binecunoscutele, la mare ca să i-o trimit pe mail (Yahoo! HTML conţinutul folderului partajat,
vreme aceea (1996), interfeţe Mail sucks), va trebui să găsesc o împreună cu subfolderele sale.
grafice ale Windows 95 şi Macintosh cale să ajungă la ea. Aici intervine
System 7.5 care deja veneau cu KPF. Merg în Konqueror în
facilităţi extraordinare pentru utiliza- /home/bedeabza şi dau click Cum se accesează:
tor. dreapta -> Properties pe folderol
KDE a apropiat utilizatorul de muzica. Apoi aleg tabul sharing, Pentru ca cineva să acceseze
rând de Linux şi cu timpul a evoluat, unde voi fi întâmpinat de nişte setari aceasta resursă, trebuie să acce-
datorită comunităţii, într-o interfaţă pentru partajare. seze ip-ul tău pe portul specificat în
grafică complexă cu o sumedenie de În prima fază trebuie sa bifez setări. De exemplu, de pe aceeaşi
programe aferente, create de comu- “Share this directory to the web” maşină va fi: http://localhost:8001, şi
nitate, pentru comunitate. De aceea, pentru a avea acces şi la restul conform setărilor de mai sus, îmi va
există programe pentru KDE care setarilor, care sunt: Listen port: val- fi arătat conţinutul folderului muzica.
suplinesc aproape orice program de oarea portului răspunzator cu conex-
Windows. Pentru o listă vastă a pro- iunea. Veţi vedea mai târziu unde
gramelor pentru KDE vizitează intervine şi Bandwidth limit: limitarea
http://www.kde-apps.org/. de banda pentru respectivul server
Lumea nu numai că nu de fişiere, pentru ca da, practic aţi
cunoaşte în totalitate capabilităţile creat un server de fişiere accesibil
KDE-ului împreună cu extensiile într-o interfaţă web.
sale, dar există multe facilităţi inte-
grate într-o instalare default despre
care prea puţină lume are habar.
Una din aceste capabilităţi ar fi KPF.

Prezentare În această interfaţă se poate


naviga dupa bunul plac, ca şi în
KPF (KDE Public FileServer) Konqueror, doar că nu pot fi efectu-
este o extensie a KDE-ului care per- ate decât acţiuni de citire, evident.
mite unui utilizator de rând să parta- Pentru ca cineva din afară să
jeze foldere prin intermediul unei îmi acceseze serverul de fişiere, voi
interfeţe web. Adică, fişierele vor fi folosi ip-ul meu, urmat de simbolul
downloadabile. “:” (două puncte) şi apoi de port
Tot ce ai nevoie ca să foloseşti (8001 în acest caz). Deci dacă ip-ul
capabilitatea este un KDE proaspăt meu ar fi 193.203.204.194, adresa
Odată ce aţi apăsat OK, fereas-
instalat şi o conexiune la reţea. va fi aceasta:
tra se va închide, iar în panel
Pentru acces din afara reţelei la care http://193.203.204.194:8001/
(taskbar) în dreapta, vă apare o
eşti conectat ai nevoie, evident, de
noua “chestie”, un panou, care zice
un ip rutabil.
“Idle”. Acesta e locul unde va fi
localizat graficul conexiunii, pentru a Încheiere:
vedea cine ia, ce ia, cu ce viteza şi
Cum funcţionează? asa mai departe. Cam atât despre KPF. Dacă
Cu ajutorul KPF pot fi create mai e ceva de descoperit, vă las pe
Userul meu este bedeabza. Să voi să descoperiţi. Acum ce pot
zicem că în /home/bedeabza/mu- spune, sharing fericit şi eficient !
zica/ îmi depozitez eu toate mp3-
urile rezultate din rip-area CD-urilor Dragoş Badea

OpenIT România / Noiembrie 2006 24


INTERVIUL LUNII

O aspetele acestui prim interviu


găzduit de revista noastră
este un dezvoltator al unei distribuţii
propriei distribuţii graţie modular-
izării. Apoi, pentru testarea capabil-
ităţilor Mkdistro, am creat mai multe
dezvoltatori ai proiectului
Dreamlinux?
Drjesteves: Nucleul echipei dezvolta-
mai puţin cunoscute, şi anume distribuţii de test, complet torilor, încă de la începuturile proiec-
Dreamlinux. Astfel, cu multă amabili- funcţionale, cuprinse într-o colectie tului, este format din 4 membri:
tate, brazilianul João Esteves (aka numită de noi Little Dreams Nelson, Andre Felipe, Gaspar si
drjesteves) a acceptat să răspundă Collection, folosind mai toate win- subsemnatul - João Esteves. Dar
invitaţiei noastre. dow-manager-ele din lumea Linux Dreamlinux este un proiect deschis
(IceWm, WMaker, Enlightement, diferitelor contribuţii ale utilizatorilor
OpenIT: Descrie conceptul şi istoria Fluxbox, EDE si TDE), împreuna cu şi contăm pe implicarea mai multor
Dreamlinux. aplicaţiile obişnuite dintr-o distribuţie, oameni interesaţi şi calificaţi, astfel
Drjesteves: O poveste fericită - dis- rezultând imagini în jurul a 200 MB. încât dezvoltarea versiunilor viitoare
cutam pe forumul Kurumin (cea mai Pe măsura apariţiei acestor dis- să fie mai uşoara, mai productivă şi
folosită distributie Linux din Brazilia, tribuţii-test, au apărut şi diferite sug- cu rezultate inovatoare.
creată de Carlos Morimoto), despre estii şi cerinţe specifice ale utilizato-
posibila personalizare a acestei dis- rilor. Am luat hotărârea dezvoltării OpenIT: Cum se dezvoltă o dis-
tribuţii, dupa ce este instalată pe dis- unei distribuţii “mai complete“, cu tribuţie ca Dreamlinux? Lucraţi cu
cul computer-ului. Cu această mai multe aplicaţii disponibile şi un termene intermediare sau limită?
ocazie, Nelson Gomes da Silveira concept grafic deosebit, construit de Drjesteves: Deoarece Dreamlinux
(aka nelsongs) a postat pe forum un andrefelipe, designer-ul din echipa este un proiect incă tânăr, dez-
ghid de remasterizare, care rapid s-a de dezvoltatori a proiectului nostru. voltarea s-a bazat până acum, pe
transformat intr-un script ce automa- Actual sunt disponibile în portugheza implicarea tuturor membrilor echipei
tiza diferitele operaţii prezentate în braziliană şi engleza două imagini: în diferitele stagii ale dezvoltării,
ghid. Asa că am decis atunci consti- DreamWorks 2.0 şi DreamWorks fiecare realizându-şi munca în
tuirea unei echipe - Crazy Remaster- 2.0-XGL. fiecare etapă. Cum fiecare dintre noi
care să se ocupe de îmbunătăţirea este implicat şi în alte activităţi,
script-ului respectiv, astfel încât, la OpenIT: Ce inseamna pentru voi munca la Dreamlinux a fost facută
sfârşitul dezvoltării acestuia, scriptul Dreamlinux? doar în timpul nostru liber.
permitea remasterizarea nu numai a Drjesteves: Foarte multe, toate sub-
Kurumin Linux (scopul nostru iniţial), sumate unui vis comun: oportuni- OpenIT: De ce aţi ales Debian ca
ci şi a Knoppix, Kanotix şi Beatrix tatea de a invăţa ceva nou şi a bază pentru Dreamlinux?
Linux. Am observat în cadrul struc- depaşi problemele inerente, con- Drjesteves: De fapt am ales Morphix
turii modulare a proiectului Morphix tribuţia la răspândirea Linux şi ca principală sursă de inspiraţie pen-
alternative interesante şi oportunităţi oferirea utilizatorilor a unei distribuţii tru proiectului nostru, dar folosim şi
- aşa că am luat Morphix drept bază de calitate si cu un aspect deosebit, Debian - o distribuţie solidă, cu
pentru ceea ce a devenit proiectul precum şi asigurarea unei unelte numeroase pachete disponibile.
Dreamlinux, având în permanenţă prin care orice utilizator işi poate Credem că am luat decizia potrivită.
dorinţa modularizării şi uşoarei crea o distribuţie personalizată; toate
integrări a modulelor de bază, ca şi acestea pe lângă prietenia legată OpenIT: Ce credeţi despre ‘războiul
a celor principale. Nelsongs a creat între membrii activi ai proiectului. rece’ Ubuntu - Debian? Cum credeţi
Mkdistro, astfel încât a devenit posi- că este afectat Debian de creşterea
bil pentru orice utilizator construirea OpenIT: Cine formeaza echipa de şi succesul rapid al Ubuntu?

OpenIT România / Noiembrie 2006 25


Drjesteves: Nu credem că este un source si a fenomenului GNU/LINUX Conectiva Linux, chiar dacă a fost
“război rece“. Ubuntu este o dis- in Brazilia? cumpărată de Mandriva Linux. La
tribuţie excelentă, şi işi caută propri- Drjesteves: În Brazilia, situaţia open- nivel enterpise şi profesional,
ul drum, cu multă competenţă şi source este bună şi într-o continuă proiectele pot fi controlate de către
succes. Debian, ca sursă de inspi- îmbunătăţire. Practic, există cei implicaţi.
raţie sau bază a numeroase dis- implicarea guvernului central în
tribuţii este incă în top şi se bucura numeroase proiecte, inclusiv OpenIT: Ce părere aveţi despre for-
de o bună reputaţie. Învingătorii sun- înlocuirea în diferite arii ale adminis- matele proprietare - oferiţi totuşi dri-
tem noi, dezvoltatorii şi utilizatorii de traţiei a sistemelor proprietare cu vere în format binar pentru accelera-
free-software. alternative opensource, cu rezultate toarele grafice Nvidia şi ATI?
excelente. E o problemă de timp, Drjesteves: Suntem absolut convinşi
OpenIT: Vorbiţi un pic despre dar viitorul este promiţător, cu tot şi ne aşteptăm ca, şi mai mult, pro-
Morphix si Kanotix, două proiecte de mai multe migrări. Ne putem lăuda ducătorii hardware şi dezvoltatorii
care Dreamlinux este strâns legat. cu minunatul Marcelo Tossati (cel software vor vedea în Linux o exce-
Drjesteves: Ambele sunt proiecte care menţine ramura 2.4.x a kernel- lentă alternativă pentru propriile pro-
excelente. Din Morphix am preluat ului Linux) şi tradiţionala şi excelenta duse. Este o piaţă în creştere, şi nu
schema de module şi ne-am inspirat
referitor la modul de personalizare şi
de construire a unei distribuţii. De la
Kanotix, cu ultimele versiuni
Dreamlinux, am preluat kernel-ul,
datorită bunei detecţii hardware şi
incorporării unor tehnologii ca reis-
erfs şi unionfs, folosite de noi în
Dreamlinux şi Mkdistro.

OpenIT: De ce aţi ales XFCE? Nu


era mai simplă folosirea Gnome sau
a KDE?
Drjesteves: KDE şi Gnome au multe
calităţi şi sunt înzestrate cu function-
alitaţi folosite de multe distribuţii.
Alegerea XFCE din partea noastra a
urmărit oferirea unui desktop “light“,
care totuşi să reunească cât mai
multe facilităţi. Am observat că s-a
lucrat mult la XFCE, acesta apropiin-
du-se de KDE şi Gnome. Viteza
superioară a XFCE a fost insă deter-
minantă în alegerea acestuia pentru
Dreamlinux. Totuşi, amintim că orice
utilizator are posibilitatea folosind
Mkdistro să îşi construiască propria
distribuţie, folosind WM/DE favorit.

OpenIT: Cum vedeţi utilizatorii şi


comunitatea din jurul Dreamlinux?
Drjesteves: Întotdeauna nu uităm, că
pe lângă calitatea noastră de dez-
voltatori, suntem şi utilizatori. Încer-
căm să înţelegem şi să răspundem
diferitelor doleanţe ale utilizatorilor
noştri, indiferent de natura acestora,
şi care sunt postate pe forumul
Dreamlinux. Totuşi, timpul limitat a
împiedicat răspunsuri rapide din
partea noastră, aşa ca dorim să con-
tăm pe utilizatori mai avansaţi, care
să ofere răspunsuri rapide şi atenţie
noilor utilizatori.

OpenIT: Care este situatia open-

OpenIT România / Noiembrie 2006 26


există motive pentru a nu o lua în când ajungem la o Cupă Mondială Şi noi ne dorim ca prin munca noas-
considerare economic. În distribuţia dorim să câştigăm, motivaţi fiind de tră să sprijinim acest efort. Pentru
noastră, încercăm să includem ceea valoarea şi faima jucătorilor noştri. utilizatorii romăni, salutări şi un
ce poate uşura sau îmbunătăţi expe- Dar ştim să şi pierdem şi suntem “mulţumim foarte mult“ pentru
rienţa utilizatorului, respectând însă siguri că la următoarea cupă mondi- interes şi afecţiune.
întotdeauna termenii licenţelor. ală vom realiza mai multe.
OpenIT: Mulţumesc şi eu frumos.
OpenIT: Aveţi timp şi pentru alte OpenIT: Un mesaj de încheiere pen-
activităţi în afara Dreamlinux? tru utilizatorii Linux şi opensource
Drjesteves: Toţi avem şi alte extra- din România? Dreamlinux - Porque os
activităţi în afara Dreamlinux, dar ne
place ceea ce facem şi încercăm să
Drjesteves: Mulţumim pentru buna
primire a distribuţiei noastre la nivel
sonhos podem ser rea-
găsim cât mai mult timp disponibil internaţional şi fiţi siguri că de lizados... because dreams
pentru acest proiect. Acumulând fiecare dată sistemele de operare can come true!
experienţa în acest timp, credem că free vor găsi căi de a merge înainte,
pe viitor ne vom împărţi mai bine înlăturând diferitele obstacole şi
munca şi astfel vom avea mai mult oferind opţiuni mai bune utilizatorilor. Robert Datcu
timp personal. Motivaţia oferită de
această distribuţie ne face încă să
alocăm mult timp preţios
îmbunătăţirii acestuia.

OpenIT: Cum vedeţi viitorul


Dreamlinux?
Drjesteves: Ne aşteptăm şi muncim
pentru asta - ca visul nostru să dev-
ină realitate. O distribuţie calitativă,
inovatoare în multe aspecte şi cu un
aspect deosebit; de asemenea,
dorim ca Mkdistro să devină total
funcţional, astfel încât fiecare utiliza-
tor să îşi construiască propriul
dream Linux.

OpenIT: Cum vedeţi eşecul


naţionalei “cariocas“ la ultima cupă
mondială? Vă aşteptaţi să cuceriţi
cupa?
Drjesteves: Mda, nu a fost cum ne
aşteptam cu toţii ... De fiecare dată

OpenIT România / Noiembrie 2006 27


SISTEME DE OPERARE

D e când mă ştiu am dat să fug


atunci când am auzit
întrebarea “Ce e Unix”. Evident,
decis că Plan 9 poate fi publicat sub
licenţă open source – ceea ce s-a şi
întâmplat de altfel.
Unix scrisă în C a apărut (în anii ‘70,
pe sistemele PDP-11), a venit cu
câteva idei interesante. Toate
tentaţia e să spui că e un sistem de Ce este mai interesant la el – şi resursele sistemului (unităţi de
operare, numai că “e mai multe”. Un subiectul celor ce le citiţi – este stocare, adaptoare de reţea
set de standarde? Un sistem de arhitectura sa. Aş avea nevoie de ş.a.m.d.) erau “numite” prin
operare care respectă standardele prea mult spaţiu (şi de prea multă intermediul unui fişier. Prin
Unix (Single Unix Specifications)? bunăvoinţă din partea plictisului intermediul unui set de system call-
Realitatea e că multe sisteme vostru) pentru o radiografie uri foarte simple, manipularea lor era
de operare se numesc Unix-like, în completă. De aceea, o să revin la mult mai simplă, în special ca
principal ca urmare a faptul că titlul articolului. Pentru că, într- urmare a apariţiei limbajului C (deşi,
certificarea Unix nu cere doar adevăr, Plan 9 este un Unix mai ca pe post de paranteză, nici
standarde, ci şi nişte fonduri civilizat. Iată de ce. limbajul de asamblare al PDP-11 nu
serioase. Mulţi utilizatori de sisteme era haosul de pe procesoarele x86
Unix-like (ca Linux) se uită la ideea de azi).
de Unix ca la un fel de Graal. Poate Lucruri simple Design-ul întregului sistem era
au dreptate. Totuşi, încă de câţiva uşor de sintetizat: un proces
ani buni, unii au o idee un pic diferită Atunci când prima versiune colabora cu kernelul. Acesta din
faţă de Unix.

Al nouălea plan
Rob Pike a fost unul dintre cei
care au ajuns la concluzia că Unix a
fost prea terfelit pentru a mai fi
sistemul curat şi simplu de la
început. Astfel încât a lăsat Graalul
deoparte şi, împreună cu o echipă
de programatori de la Bell Labs, a
început lucrul la Plan 9.
La momentul apariţiei primei
versiuni, Plan 9 a fost apreciat
unanim, dar, ca multe alte proiecte
Bell Labs, n-a trecut foarte departe
de porţile companiei. În parte
datorită faptului că nu este chiar un
sistem prietenos, dar şi pentru că nu
este intenţionat ca un sistem
desktop în sensul tradiţional al
cuvântului. Ulterior, Bell Labs a

OpenIT România / Noiembrie 2006 28


urmă oferea o interfaţă între proces şi aşa mai departe, astfel încât, la sine (motiv din care Plan 9 poate
şi trei mari elemente – familiarele începutul anilor ‘90, chiar şi câţiva trata ca un sistem de fişiere nu doar
block devices (componente care dintre vechii partizani Unix o partiţie de pe hard disk, ci şi un
lucrează cu blocuri de date de începuseră să cârcotească. Multe site ftp, propriul wiki, un server de
dimensiuni fixe, ca hard disk-urile), dintre aceste adăugiri erau mail şi aşa mai departe).
char devices (componente care incompatibile, consistenţa kernel-ului Este ceea ce Pike a numit un
lucrează cu stream-uri de bytes, era în bună parte periclitată. Aşa că “server multiplexer”. În loc ca
cum erau terminalele), şi sistemul am ajuns cu un kernel Linux cu sistemul şi programele asociate să
UFS (Universal Filesystem). De aproape 400 de system call-uri. manipuleze datele primite de la
unde şi celebra zicală: în Unix, totul Într-una din prezentările sale, resursele sistemului, datele
e un fişier. chiar Rob Pike a arătat de ce o gestionate sunt cele primite de la
Nu la mult timp după apariţia parte din moştenirea Unix devenea serverele din cadrul sistemului,
Unix s-a dovedit totuşi că nu chiar deja ca un balast. Deschideţi o astfel încât operaţiile se desfăşoară
totul e un fişier şi nu chiar totul este fereastră xterm şi lansaţi stty. Veţi unitar. Asta înseamnă şi că sistemul
“numit”, astfel încât să fie vedea că o fereastră are un baud de operare nu mai operează direct
manipulabil. De exemplu, procesele rate – iar textul din fereastra xterm cu datele, ci rămâne pur şi simplu ca
şi descriptorii de fişiere nu puteau fi nu poate fi editat, pentru simplul fapt o interfaţă între procese şi datele ca
accesate astfel. Unele probleme au că sistemul încă încearcă să lucreze atare.
fost corectate, şi totuşi au rămas cu un teletype. Acest model simplifică foarte
câteva. mult operaţiile. Practic, orice resursă
Cea mai mare problemă (care poate fi un server – sistemele de
şi-a arătat colţii la sfârşitul anilor ‘70, Soluţia? fişiere (inclusiv cele distribuite), hard
când au început să apară primele disk-urile, plăcile grafice, plăcile de
reţele) a fost cea legată de existenţa Rob Pike şi alţii au venit cu o sunet, imprimantele – în fine, practic
mai multor resurse, dar a unei soluţie, care fusese de fapt sugerată orice, iar interfaţa rămâne unitară.
singure interfeţe. Exemplul canonic încă din anii ‘70: un model de date Plan 9 nu se conformează unui
este acela al sistemului de fişiere. Şi activ. Mergând pe marginea acestei design obişnuit pentru kernel.
/dev/eth0, şi /bin/cat sunt fişiere – idei, sistemul Plan 9 implementează “Miezul” sistemului este un set de
dar resursele, ca atare, sunt diferite. o arhitectură net diferită. resurse fixe cu strictul necesar –
/dev/eth0 este “avatarul” unei plăci Kernelul oferă o interfaţă hardware-ul în principal – iar toate
de reţea între fişiere, iar /bin/cat este comună pentru un model client- celelalte elemente, ca sistemele de
un fişier de pe disc. server. Un server este responsabil fişiere, sunt servere. Aşa se face că
De aceea, au apărut tot felul de de colaborarea cu o resursă a resursele calculatoarelor pot fi uşor
invenţii ciudate – şi, în paralel cu sistemului, iar apoi, prin intermediul partajate în reţea – iar asta se face
apariţia mai multor versiuni Unix – interfeţei comune, orice proces complet transparent, neexistând o
modelul, iniţial atât de simplu, a poate accesa resursele într-un mod distincţie clară între fişierele stocate
început să devină tot mai încurcate. unitar. Asta înseamnă că nu mai local şî cele stocate pe alte sisteme.
Au trebuit adăugate tot mai multe apare o distincţie între serverul Au dispărut şi multe system call-uri.
module, tot mai multe system call-uri asociat unei resurse şi resursa în ptrace şi kill nu mai există – fiind
înlocuite pur şi simplu de operaţiile
I/O simple, realizate asupra fişierelor
din /proc, “încarnarea” proceselor
între fişiere.

Plan 10?
Vor mai trece, cu siguranţă,
câţiva ani până când arhitectura
Plan 9 să devină răspândită pe
scară largă. În bună parte, Plan 9 a
rămas o platformă de cercetare, dar
arhitectura sa este o lecţie destul de
bună.
La momentul actual, ne
confruntăm evident cu
imposibilitatea unei schimbări
radicale de direcţie în cadrul
sistemelor de operare majore. Dar
mai e timp.

Ioan-Alexandru Lazăr

OpenIT România / Noiembrie 2006 29


LOG OUT

Narcomanii

A idoma reclamei la un produs


tip credit card, începem o
scurtă enumerare: sistem de oper-
pare desprinsă din luptele şi scenari-
ile antitero - pe buzele tuturor auzin-
du-se cuvântul magic COUNTER-
ne descurcăm. A eliminat gunoiul
numit un client de mail incredibil. A
instalat tot felul de software gratuit
are - 310 RON, suită aplicaţii birou - STRIKE. sau GPL, şi a văzut că acest nou
700 RON, antivirus - 93 RON. Suntem dependenţi de anumite tratament dă roade. Calculatorul pro-
Pentru toate aceste bunătăţi produsele software. Fie că sunt sis- priu se mişca mai repejor, mesajele
există portofelul micului antreprenor. teme de operare, jocuri, suite birou, de pe internet cu partide de cărţi
Sistemul de operare, suita de birou antiviruşi, programe de grafică sau nemaipomenite sau fete gata să
şi antivirusul sunt ca Take, Ianke şi clienţi mesagerie email. ofere plăcere , aproape au încetat.
Cadâr. Împreună. Bogata gură a lumii a răspândit Povestea noastră nu are un
Şi listate conform variantelor faima acestor produse. Uneori, final fericit. Antreprenorul nostru
OEM şi cu cele mai puţine facilităţi. aceeasi bogată gură colectivă a uitat (sau narcomanul vindecat) va
Micul antreprenor nu are nici o să spună CÂŢI BANI costă aceste relaţiona cu instituţiile private sau
şansă. Este o victimă a societăţii de produse. autorităţi. Fie bănci, fie agenţii
consum - varianta infomatizare Şi am ajuns astfel cu toţii mici guvernamentale, toate îi vor cere
forţată. Lipsa unei bune şi corecte piraţi. Foarte puţini s-au luptat să raportări şi documente diverse în for-
documentări în momentul luării unei arate că un calculator poate exista şi mate specifice produselor care costă
decizii, cu greu îi poate fi imputată. funcţiona şi fără produsele mai sus mulţi bani. Şi antreprenorul nostru se
Calculatorul nou achiziţionat - menit amintite. Şi mai puţini s-au obosit să va întreba la ce bun să se bată de
să îi rezolve o parte a problemelor, înţeleagă ceva din cele spuse. unul singur cu un sistem indolent.
este încărcat puternic de costurile Suntem cu toţii în postura unor nar- Atâta timp cât statul român
software-ului. La care statul român, comani, care sunt ispitiţi zilnic. Orice ignoră soluţiile opensource, ba chiar
cu graţia-i cunoscută, aplică un TVA mică acţiune de purificare sau dezin- încurajează produsele software ce
usturător. toxicare a fost sortită eşecului. Statul costă foarte mult, deşi în cele mai
Dar fiul antreprenorului de mai român, să îl numim în continuare multe cazuri există alternative gratu-
sus are toate şansele unei decizii medicul-şef, face orice, numai dezin- ite şi la fel de bune, sau chiar mai
fundamentate. El are la dispoziţie toxicare nu. Aşa nu suntem împiedi- bune, nu putem cere nimic firmelor
internetul, presa scrisă, TV-ul, caţi, ba chiar putem spune că sun- private, angajaţilor acestora sau per-
gaşca, şcoala ... tem încurajaţi, să continuăm în viciul soanelor de bună credinţă. Vom
Aberez. Punct. Presa - scrisă nostru. continua să plătim sume imense,
sau audio-vizual nu vorbeşte de Antreprenorul narcoman a avut care pot fi numite TAXE pe VICIU.
asemenea lucruri, instituţia numită voinţa să renunţe. A început uşor - a
şcoală îl consideră un mic infractor, schimbat o suită office pentru care a
iar orice atingere a mouse-ului este plătit ceva, pe o suită office gratuită.
atent supravegheată; gaşca, grupul A strâmbat din nas - programul ăsta Robert Datcu
social din care face parte micuţul de calcul tabelar este altfel - dar hai,

OpenIT România / Noiembrie 2006 30