PAC 10

10.1. Simularea rotirii unui arbore cu camă.

I. Modelarea de tip Part
a. Arborele
1) Deschideţi un un nou fişier, de tip Part, în care deschideţi o schiţă plană, în planul
Front.
2) Realizaţi
conturul
din figura
10.1.1,
apoi Exit
Sketch.
3) Revolved
Boss/Base
pe 3600,
pentru
Fig. 10.1.1 contur, axa
de rotaţie
fiind baza
poligonului.
4) Rotiţi, cu Rotate View modelul, pentru a vedea direct faţa plană circulară, Ø40 mm şi
deschideţi o nouă schiţă pe această faţă.
5) Trasaţi un contur
hexagonal (cu Tools,
Sketch Entities,
Polygon), cu centrul în
origine şi cu latura de
10 mm. Exit Sketch.
6) Extrudaţi conturul, spre
exterior, pe lungimea
de 15 mm. OK, pentru a
obţine arborele, care are
aspectul ca în figura
Fig. 10.1.2 10.1.2.
7) Salvaţi Part-ul, cu
numele
ARBORESIM.
sldprt, fără să
închideţi.

b. Cama
1) Deschideţi un nou
Part, iar în planul
Front, o schiţă
nouă.
2) Trasaţi un cerc
a) b) Ø50, cu centrul în
Fig. 10.1.3 origine. Apoi
construiţi, cu
centrul plasat la 10
mm de origine, un hexagon cu latura de 9 mm, ca în figura 10.1.3 a).
3) Extrudaţi, pe distanţa de 15 mm. După OK, aspectul este cel din fig. 10.1.3 b), dacă
folosiţi şi Rotate View, .
4) Salvaţi, sub numele CAMASIM.sldprt, fără să închideţi.

c. Suportul
1) Deschideţi o nouă schiţă, în planul Front al unui nou Part.
2) Trasaţi o linie orizontală, lungă de 100 mm.
3) Extrudaţi, impunând în caseta Extrude, o
distanţă D1=15 mm şi o grosime T1=100 mm.
4) Selectaţi o faţă mare, dechideţi o nouă schiţă şi,
construiţi un cerc, Ø20 mm, cu centrul plasat la
50 mm de muchii.
5) Extruded Cut, cu opţiunea Through All,
pentru a obţine, după OK, o gaură străpunsă.
Aspectul suportului este cel din figura 10.1.4.
6) Salvaţi, sub numele SUPORTSIM.sldprt, fără să
închideţi.

II. Ansamblul
1) Deschideţi un nou File, de tip Assembly.
2) Din caseta Insert Component, selectaţi
SUPORTSIM şi plasaţi piesa în spaţiul de Fig. 10.1.4
desenare.
3) Insert, Component, Existing Part/Assembly, apoi selectaţi piesa ARBORESIM şi
plasaţi-o în
spaţiul de

Fig. 10.1.5
reprezentare. Schimbaţi-i culoarea, folosind Edit Color, după selectarea arborelui
plasat lângă suport.
4) Folosiţi Move Component şi Rotate Component, pentru a plasa arborele (mobil), în
poziţia sugerată de figura 10.1.5.
5) Plasaţi, prin acelaşi algoritm, CAMASIM pe desen şi aşezaţi-o cam ca în fig. 10.1.5,
după ce aţi ameliorat vizualizarea, prin Edit Color.
6) Folosiţi Mate şi condiţia de concentricitate între arbore şi gaura din suport. Următorul
Mate va aduce în contact, prin coincidenţă, faţa de formă coroană circulară mărginită
de tronsonul cu diametru maxim al arborelui şi faţa plană, vizibilă, care conţine
gaura, a suportului. Rezultatul este prezentat în figura 10.6 a).
7) Reluaţi operaţia Mate, selectaţi câte două muchii ale locaşului, respectiv ale capătului
hexagonal de arbore, pentru a le face să coincidă. Ansamblul capătă aspectul din fig.
10.1.6 b).
8) Activaţi comanda Rotate Component, apoi rotiţi arborele, cu click-ul apăsat pe
muchia desemnată ca motor, în fig. 10.1.6 b). Observaţi şi rotirea camei. Dezactivaţi
Rotate Component.
9)
Activaţi

a) b)
Fig. 10.1.6

comanda Simulation, , din bara Assembly. Alegeţi, în caseta deschisă, Rotary

Motor, . În noua casetă de dialog care poartă acelaşi nume, selectaţi muchia
"motor", din fig. 10.1.6 b), alegeţi sensul şi impuneţi o viteză mică de rotaţie.
10) După OK, reactivaţi comanda Simulation, şi optaţi pentru Calculate Simulation. Pe
ecran apare un avertisment, referitor la coliziuni (intersecţii) şi sunteţi anunţaţi că
simularea continuă, ignorând coliziunile. OK. Veţi observa "funcţionarea"
ansamblului, dar cama este transparentă, semn că este afectată de coliziuni. Reactivaţi
Simulation şi apăsaţi pe Stop Record or Playback, pentru a opri înregistrarea.
11) Ştergeţi, din Feature Manager Design Tree, simularea.
12) Salvaţi, sub numele CAMA.sldasm.
13) Deschideţi Part-ul CAMASIM. În Feature Manager Design Tree, deschideţi semnul
+, din dreptul operaţiei de extrudare. Deschideţi, cu dublu click schiţa de bază.
Modificaţi lungimea laturii hexagonului, făcând-o de 10 mm. Salvaţi şi acceptaţi
reconstrucţia modelului.
14) Redeschideţi ansamblul, şi, după Open, , răspundeţi afirmativ la cerinţa de Rebuild
a ansamblului.
15) Reluaţi procedura de simulare, observând că au fost eliminate coliziunile. Stop
Record or Playback.
16) Activaţi Simulation, dar, de data aceasta, optaţi pentru Replay Simulation.
Observaţi posibilitatea de a modifica viteza, de a relua, constitui un ciclu etc.
17) Încercaţi şi alte posibilităţi de editare, cu consecinţe asupra construcţiei pieselor şi
funcţionării ansamblului.

OBSERVAŢIE
Sunt evidente avantajele proiectării parametrice, care propagă parametrii, inclusiv cei
modificaţi, de la piesă la ansamblu şi invers, prin comanda Rebuild.
10.2
Simularea funcţionării unui angrenaj, folosind construcţia realizată în APLICAŢIA 9.2.
1) Deschideţi, cu Open, , selectând ANSROTI.sldasm, în File of Types, fişierul cu
numele ANSROTI.sldasm.
2) Rotiţi, cu Rotate View, pentru a vedea capetele libere, de dincolo de suport, ale
arborilor, ca în figura 10.2.1.
3) Activaţi Simualtion, , din bara Assembly, şi selectaţi Rotary Motor.
4) Selectaţi muchia circulară de capăt a arborelui pinionului, ca în fig. 10.2.1 şi apoi
impuneţi o viteză unghiulară redusă. OK.
5) Simulation, Calculate Simulation, şi urmează angrenarea. Dacă există coliziuni, veţi
fi avertizaţi prin text şi prin transparenţa pieselor aflate în coliziune. Uneori simularea
poate continua, chiar dacă există imprecizii.
6) Dacă simularea este întreruptă sau nu are loc, trebuie făcute corecţii geometrice:
verificaţi cotele şi, eventual măriţi distanţa între axe, pe shiţa care conţine găurile din
suport, prin Edit Sketch, de la operaţia Extrude Cut. După închiderea schiţei, salvaţi
modificarea, apoi reconstruiţi (Rebuild) ansamblul, atunci când sunteţi solicitat să
procedaţi la

Fig. 10.2.1
reconstruire. După o încercare – două, veţi decide singuri asupra metodei folosite şi
veţi aprecia lejeritatea cu care programul operază modificările constructive impuse de
operator.
10.3
Simularea cinematică a funcţionării unui ansamblu de tip mecanism cu camă.
I. Realizarea modelelor de tip Part.
a. Cama
1) Deschideţi o schiţă 2D, în planul Front. În ea, cu centrul în origine, trasaţi un cerc
Ø40 mm. Pe axa y, deasupra cercului trasat, plasaţi centrul unui alt cerc, Ø10. Add
Relation, şi impuneţi constrângerea de tangenţă a celor două cercuri.
2) Trasaţi o dreaptă înclinată, care să treacă prin dreapta celor două cercuri. Add
Relation, pentru a face dreapta tangentă la cercul mic. Selectaţi apoi centrul cercului
Ø10 şi fixaţi-l, pentru a evita deplasarea sa. Impuneţi şi condiţia de tangenţă dintre
cercul mare şi dreaptă.
3) Trasaţi, cu Centerline, o axă verticală, prin origine. Selectaţi axa şi tangenta la cele
două cercuri. Activaţi apoi Mirror, din bara Sketch, pentru a construi simetrica
dreptei faţă de axă. Folosiţi Trim Entities, pentru a realiza conturul închis, din figura
10.3.1 a).
4) Închideţi schiţa, apoi extrudaţi, fără Draft, pe distanţa de 20 mm.
5) Selectaţi faţa plană dinspre dvs. şi deschideţi o schiţă plană. Cu centrul în origine,
trasaţi un cerc Ø30 mm, ca în fig. 10.3.1 b).
6) Închideţi schiţa şi extrudaţi, fără Draft, pe distanţa de 50 mm, spre dvs.
7) Salvaţi modelul, sub numele CAMA1.sldprt, fără să-l închideţi.

b. Tachetul
1) Deschideţi o
nouă schiţă
plană, în
planul Front.
Trasaţi un
cerc Ø10 mm,
cu centrul în
origine.
2) Extrudaţi, pe
distanţa de
100 mm.
3) Selectaţi din
nou planul
Front, în care
trasaţi
a) b) dreptunghiul
Fig. 10.3.1 din figura
10.3.2 a).
4) Extrudaţi dreptunghiul, pe distanţa de 10 mm. Atenţie, extrudarea se face astfel încât
talpa tachetului să nu se suprapună peste tijă; folosiţi, eventual, Reverse Direction.
Rezultatul este surprins de fig. 10.3.2 b).
 5) Salvaţi, sub

a)

b)
Fig. 10.3.2

numele TACHET1.sldprt, dar nu închideţi.

c. Batiul
1) Deschideţi o schiţă plană în planul Front.
2) Trasaţi un segment orizontal, lung de 100 mm, al cărui mijloc este originea.
3) Extrudaţi, impunând Blind, D1=50 mm şi T1=10 mm. După OK, obţineţi placa de bază
a batiului.
4) Selectaţi o faţă plană 100×50, pe care, într-o nouă schiţă, trasaţi dreptunghiul 100×10,
din figura 10.3.3 a), folosind punctele de mijloc ale muchiilor lungi de 50 mm.
Închideţi schiţa.
5) Extrudaţi, pentru a obţine un perete vertical, înalt de 150 mm.
6) În partea superioară a peretelui, trasaţi dreptunghiul 100×10 (fig. 10.3.3. b), pe care îl
extrudaţi, spre exterior, pe distanţa de 20 mm.
7) Pe faţa plană pe care aţi trasat dreptunghiul, reprezentaţi şi cercul Ø30, din aceeaşi
figură. Utilizaţi Extruded Cut, cu opţiunea Through All, pentru a realiza gaura
circulară Ø30.
 a)

b) c)
Fig. 10.3.3
8) Selectaţi faţa superioară de pe nervura orizontală. Trasaţi un cerc Ø10, cotat ca în fig.
10.3.3 c). Extruded Cut, pe grosimea de 10 mm, pentru a realiza gaura prin care trece
tachetul. După OK batiul poate fi considerat ca fiind realizat.
9) Salvaţi, sub numele BATIU1.sldprt, fără să închideţi.

II. Realizarea ansamblului

1) Deschideţi un nou fişier, de tip Assembly.
2) Din caseta de dialog Insert Component,
selectaţi BATIU1 şi plasaţi în spaţiul de
reprezentare modelul BATIU1.
3) Insert Component, Existing Part şi, din
casetă, selectaţi CAMA1, apoi plasaţi în
spaţiul de reprezentare cama. Schimbaţi
culoarea, după selectare, cu Edit Color.
Plasaţi cama, folosind Move Component şi
Rotate Component, astfel încât arborele să
poată fi făcut coaxial cu gaura Ø30, iar corpul
camei să se găsească sub gaura Ø10 din batiu.
4) Mate, selectaţi în casetă arborele camei şi
gaura, pentru a impune constrângerea de Fig. 10.3.4
coaxialitate. Verificaţi cu Rotate Component dacă se poate roti cama, faţă de batiu.
 5) Insert Component, plasaţi şi tachetul aproape de ansamblu. Schimbaţi culoarea,
rotiţi tachetul pentru a putea face tija
coaxială cu gaura Ø10. Mate, pentru a
îndeplini constrângerea. Apoi, folosind
şi figura 10.3.4, impuneţi restricţia de
paralelism pentru feţele indicate.
6) Apropiaţi tachetul de camă, ca în figura
10.3.5. Mate, iar în caseta de dialog
Mate, optaţi pentru Advanced Mates şi,
în fereastra deschisă, selectaţi Cam
Follower, . În fereastra Mate
Selections, selectaţi pe desen cele 4
suprafeţe exterioare ale conturului
camei. Drept Cam Follower, selectaţi
faţa dinspre camă a tălpii tachetului. OK
Fig. 10.3.5
pentru a "lipi" tachetul de camă.

III. Simulări cinematice

1) Activaţi comanda Simulation, , şi optaţi pentru Rotary Motor. În caseta de dialog,
impuneţi Direction Reference pentru muchia circulară din extremitatea arborelui
camei, optând pentru o viteză unghiulară redusă. OK.
2) Asiguraţi-vă că între camă şi tachet, contactul se produce, la începutul simulării, la
vârful camei. Dacă nu, folosiţi Rotate Component pentru camă.
3) Simulation, Calculate Simulation şi cama începe să se rotească, provocând şi
deplasarea axială a tachetului, dacă nu apar coliziuni şi suprapuneri geometrice.
4) Simulation, Stop Record or Playback, pentru oprire.
5) Simulation, Replay Simulation pentru animaţia reluată.
6) Intraţi în Feature Manger Design Tree, selectaţi Simulation cu click - dreapta şi
ştergeţi, din meniul scurt.
7) Eliminaţi, tot din Feature Manger Design Tree şi
Mate-ul privitor la camă.
8) Reluaţi Simulation, şi impuneţi Rotary Motor ca şi în
cazul precedent. Tot în Simulation, optaţi şi pentru
Gravity, o muchie verticală fiind direcţia, sensul fiind
spre talpa batiului. Intensitatea este tot redusă. Poziţia
de start va fi aceeaşi, ca şi la pct. III.2. Observaţi
simularea şi tendinţa de desprindere a tachetului de
profilul camei.
9) Eliminaţi forţa de gravitaţie din Simulation, în schimb
introduceţi un arc (Linear Spring), cu o lungime liberă
de 50 mm şi o constantă elastică de 0.1 N/mm. Arcul
uneşte talpa tachetului cu batiul, ca în figura 10.3.6.
Motorul rotativ este menţinut. Simularea evidenţiază
contactul permanent dintre camă şi tachet.
10) Reluaţi diverse modalităţi de a simula cupla camă
tachet, folosind indicaţiile cuprinse în aplicaţie.
11) Modificaţi aspectul tachetului, eliminând, de, exemplu
talpa. Veţi observa, după Rebuild, punctele în care
Fig. 10.3.6
mecanismul se blochează.
12) Construiţi came, folosind diverse contururi generatoare,
pentru a analiza comportarea cuplei camă – tachet.