PAC 9

9.1.
Subansamblu format dintr-un arbore, o pană paralelă şi o roată
dinţată.
I.Arborele

1) Deschi
deţi o
schiţă,
în
planul
frontal.

Fig. 9.1.1
Realizaţi conturul din figura 9.1.1, pornind din origine. Exit Sketch.
2) Revolved Boss/Base, , din bara Features. În caseta de dialog Revolve, selectaţi
drept axă, linia orizontală inferioară, conturul desenat drept obiect şi impuneţi un
unghi de 3600. Dezactivaţi opţiunea Thin Feature. OK, . Rezultatul este prezentat
de figura 9.1.2.

Fig. 9.1.2

3) 3) Modificaţi vizualizarea, prin Hidden Lines Removed, , activaţi planul Front,

apoi, cu Normal to, , din Standard Views, activ, deschideţi o schiţă.
4) R
e
a
li
z
a
ţi

Fig. 9.1.3 Fig. 9.1.4

conturul canalului de pană, din fig. 9.1.2. Închideţi schiţa.

5) Extruded Cut, , din bara Features. În caseta de dialog Cut Extrude, impuneţi
Through All ca End Condition, pentru a realiza un canal de pană limitat de planul
Front şi de suprafaţa exterioară a tronsonului corespunzător.
 6) Rotiţi modelul, selectaţi fundul canalului şi deschideţi o schiţă pe el. Convert
Entities, , din bara Sketch, pentru a transforma muchia care limitează faţa într-un
contur plan, ca în figura 9.1.3. Închideţi schiţa.
7) Extruded Boss/Base, , din bara Features, pentru a reduce adâncimea canalului.
În caseta Extrude, impuneţi sensul extrudării spre exterior şi înălţimea de 11 mm.
OK.
8) Selectaţi planul Top, Normal To, Sketch. În vizualizarea Hidden Lines Removed,
, trasaţi, un cerc Ø7, în zona tronsonului subţire, ca în figura 9.1.4. Exit Sketch.
9) Extruded Cut, din bara Features, pentru a realiza gaura străpunsă Ø7. În casetă,
selectaţi, atât pentru Direction 1, cât şi pentru Direction 2, Through All, drept End
Conditions. OK şi gaura este realizată.
10) Teşiţi la 0,5×450, folosind Chamfer, , din bara Features, muchiile de capăt ale
arborelui,
astfel încât,
modelul va
arăta, după
OK, , ca
în figura
9.1.5.
11) Salvaţi, sub
numele

Fig. 9.1.5
ARBORE.sldprt. Extensia este adăugată automat.

II. Pana paralelă

1) Deschideţi o schiţă nouă, în planul Front şi realizaţi conturul simetric faţă de axa x,
din figura 9.1.6 a). Închideţi schiţa.
2) Extrudaţi,
folosind
Insert,

a) b)
Fig. 9.1.6

Boss/Extrude, Extrude, . În caseta Extrude, impuneţi o înălţime de extrudare

D1=7 mm. OK, , pentru a obţine pana paralelă, ca în fig. 9.1.6 b).
3) Salvaţi, sub numele PANA.sldprt.

III. Roata dinţată

Urmează realizarea modelului unui pinion cilindric cu dinţi drepţi, cu 31 de dinţi şi cu
modulul de 2 mm. Dantura se consideră nedeplasată.
1) Deschideţi o schiţă, în planul Front. Cu centrul în origine, trasaţi 4 cercuri: Ø57 -
cercul de picior; Ø58 – cercul de început al profilului danturii; Ø62 – cercul de
divizare
şi Ø66 –
cercul de
cap.
Trasaţi
verticala
OA, cu
punctul
A –

a) b)
Fig. 9.1.7

intersecţia cu cercul de divizare. Duceţi din A, spre dreapta, cu Line, o dreaptă

înclinată, care să nu intersecteze cercurile. Selectaţi pe desen punctul A şi fixaţi-l. Cu
Add Relation, , din bara Sketch, sau cu Tools, Relations, Add, impuneţi
constrângerea de tangenţă, dintre ultima dreaptă şi cercul Ø 58. Punctul de tangenţă
este T. Construiţi, cu centrul în T, cu Circle, cercul de rază TA. Acest cerc defineşte,
aproximativ, profilul dinţilor. Figura 9.1.7 a) prezintă schiţa actualizată. Cu Trim,
îndepărtaţi entităţile în plus, până obţineţi schiţa din figua 9.1.7 b). Racordaţi, cu
Fillet, cu o rază de 0.5 mm profilul dintelui, cu cercul de picior. Duceţi o axă, cu
Centerline, pornind din origine, înclinată spre dreapta, cu cîteva grade, care să
intersecteze cercul de cap. Impuneţi, unghiul de 360/1240, prin cotare cu Smart
Dimension, între această dreaptă şi segmentul OA. Folosiţi Mirror, , nu înainte de
a selecta profilul dintelui (inclusiv arcul obţinut prin racordare) şi linia de axă abia
trasată. Uniţi punctele de extrem ale celor două racordări cu un segment de dreaptă.
Îndepărtaţi, cu Trim, tot ce prisoseşte profilului limitat de un arc de cap, cele două
profile laterale şi dreapta de bază.
2) Extrudaţi profilul obţinut, pe distanţa de 20 mm.
3) Selectaţi planul Front, Normal to şi deschideţi o nouă schiţă. În ea, duceţi un cerc,
cu centrul în origine, care să aibă raza de 28.5 mm, definită de extremitatea unei
racordări a profilului dintelui, ca în figura 9.1.8 a). Închideţi schiţa.
4) Extrudaţi ultimul cerc creat, pe distanţa de 20 mm, în aceleşi sens cu extrudarea
folosită pentru crearea dintelui. Veţi obţine corpul roţii şi un dinte.
5) Activaţi View, Temporarry Axes.
6) Activaţi comanda Crcular Pattern, , pentru a multiplica dintele. În caseta de
dialog, selectaţi axa roţii, ca Pattern Axis, 31 ca Number of Instances, Equal
Spacing, 3600 ca unghi de multiplicare şi Extrude 1 (extrudarea referitoare la dinte),
ca

a) b)
Fig. 9.1.8
operaţie de multiplicat (Feature to Pattern). După OK, veţi obţine roata ca în figura
9.1.8 b).
7) Selectaţi o faţă plană a roţii şi deschideţi o schiţă. În ea, cu centrul în origine, trasaţi
un cerc
Ø30
mm,
cerc ce
va
constitui
alezajul
roţii.
Apoi,
simetric
faţă de
a) b) origine,
Fig. 9.1.9
construiţi un dreptunghi 8×3, cu o latura inferioară tangentă în mijloc, la cerc. Folosiţi
Extend şi Trim, pentru a prelungi laturile verticale ale viitorului canal de pană şi
pentru a şi îndepărta elementele care prisosec, astfel încât, schiţa să arate ca în figura
9.1.9 a). Închideţi schiţa.
8) Extruded Cut, , din bara Features, se deschide caseta de dialog, în care,
impuneţi Through All ca End Codition, pentru a străbate modelul. OK, pentru a
obţine pinionul, aşa cum arată în fig. 9.1.9 b).
9) Salvaţi, sub numele PINION.sldprt.

IV. Modelul ansamblului

Urmează montarea celor 3 Part-uri finalizate, pentru a realiza un subansamblu.
1) Deschideţi un nou fişier, cu New File, , având grijă ca elementele componente să fie
deschise.
2) În caseta de dialog New SolidWorks Document, selectaţi Assembly, .
3) În caseta de dialog Insert Component, care se deschide în Property Manager, apare
lista cu documente deschise, unde regăsiţi componentele active. Selectaţi ARBORE
 (dacă nu există în listă, apelaţi la Browse). Un click pe numele Part-ului, şi acesta
apare, ca model, în spaţiul de reprezentare.
4) Micşoraţi imaginea, cu Zoom In/Out, , pentru a face loc celorlalte elemente
componenete
ale

Fig. 9.1.10

subansamblului.
5) Insert, Component, Existing Part/Assembly, şi, din listă, selectaţi acum PANA, pe
care o dispuneţi pe ecran.
6) Repetaţi operaţia, pentru PINION. Cele 3 componente apar, ca în figura 9.1.10.
7) Selectaţi pe ecran PANA, activaţi Edit Color, , din bara Standard şi schimbaţi
culoarea penei. Procedaţi la fel cu pinionul, pentru o vizualizare mai bună.
8) Folosiţi Move Componenet, şi Rotate Component, , din bara Assembly, care
se dechide automat, pentru a aduce pana aproximativ în poziţia de montaj, ca în figura
9.1.11 a). Activaţi Hidden Lines Visible, , pentru a vizualiza toate muchiile.
9) Activaţi comanda Mate, , din bara Assembly, apoi, în caseta Mate, în fereastra
Mate

a) b)
Fig. 9.1.11
Selections, selectaţi pe desen muchiile care vor deveni coincidente, de la Mate I, din
fig. 9.1.11 a). Activaţi, dacă nu s-a activat singură, opţiunea Coincident, , din
 fereastra Standard Mates. OK, . Selectaţi apoi muchiile circulare, necesare pentru
Mate II, tot pentru coincidenţă, conform fig. 9.1.11 a). După OK, pana se va plasa
corect în canalul de pe arbore, deoareace i-au fost preluate toate gradele de libertate, în
raport cu arborele.
10) Închideţi Mate cu .
11) Folosiţi Move Component şi Rotate Component, pentru a aduce roata
dinţată într-o poziţie convenabilă montajului, cam ca în fig. 9.1.11 b).
12) Activaţi Mate, iar în casetă, selectaţi faţa laterală a penei (fig. 9.1.11 b),
pentru Mate III, operaţie care mai necesită şi selectarea feţei corespunzătoare din
canalul din roată. Impuneţi coincidenţa, apoi OK. Pentru Mate IV, selectaţi alezajul
din roată şi tronsonul pe care se montează roata pe arbore, ca în fig. 9.1.11 b),
condiţia de constrângere fiind Concentric. OK. Mate V asigură, după selectarea
feţelor care vor deveni coincidente (una, faţa laterală a roţii, cealaltă faţa
corespunzătoare de pe umărul din capătul canalului de pană de pe arbore), montarea
completă a roţii şi preluarea tuturor posibilităţilor de mişcare a roţii faţă de arbore.
13) Închideţi Mate cu .
14) Salvaţi
ansamblul, sub
un nume
potrivit, de
exemplu
ANS1.sldasm,
extensia fiind
introdusă
automat de
program.
Aspectul
modelului este
cel din figura
9.1.12.

9.2
Aplicaţia
Fig. 9.1.12
urmăreşte
realizarea
unui ansamblu care necesită aplicarea de restricţii de tip Advanced Mates, pentru
două roţi dinţate aflate în angrenare. Va fi folosit pinionul deja construit, în
aplicaţia anterioară, care va angrena cu o roată cu modulul de 2 mm.

I. Roata dinţată
1) Deschideţi modelul salvat sub numele PINION.sldprt, în aplicaţia anterioară. Dacă nu
l-aţi salvat, reluaţi procedura de realizare a pinionului din figura 9.1.9 b), apoi salvaţi.
2) Urmează modificarea pinionului, pentru a realiza o roată dinţată cilindrică cu dinţi
drepţi, cu 50 de dinţi, care să angreneze cu pinionul din aplicaţia precedentă. Prima
operaţie: în Feature Manager Design Tree, executaţi un click pe semnul + din
dreptul extrudării care a condus la realizarea corpului roţii (probabil Extrude 2).
 3) Selectaţi schiţa conţinută (probabil Sketch 2), click-dreapta, Edit Sketch şi, pe schiţa
apărută, modificaţi diametrul cercului: treceţi de la 57 mm la 95 mm. Închideţi schiţa
şi veţi obţine rezultatul din figura 9.2.1 a). se observă că divizarea se meţine după
cercul precizat în aplicaţia precedentă.
4) Activaţi Temoprary Axes, din View, pentru a face vizibilă axa noului corp al roţii.
5) Click -
drepta pe
operaţia
Circular
Pattern,
de

a) b)
Fig. 9.2.1

multiplicare a dinţilor. În meniul scurt, selectaţi Edit Feature.

6) În caseta Circ Pattern, selectaţi, ca axă a multiplicării, noua axă a corpului roţii şi
impuneţi, ca număr de elemente (Number of Instances), 50. OK, în casetă. Figura
9.2.1 b) prezintă rezultatul ultimei operaţii.
7) Verificaţi în View, şi, dacă este activă opţiunea Hide All Types, dezactivaţi-o.
8) În Feature
Manager
Design,
Tree,
detaliaţi,
prin click
pe +,
procedura
Cut-
Extrude1,
prin care
aţi realizat
alezajul
a) b)
din roată.
Fig. 9.2.2
Apoi, Edit
Sketch,
din meniul scurt, pe shiţa cuprinsă în procedură.
9) Activaţi Normal to, din Standard Views, pentru a ajunge la figura 9.2.2 a).
10) Tools, Sketch Tools, Move şi, în fereastra de dialog Move, selectaţi tot conturul activ,
al alezajului şi canalului de pană, în calitate de Entities to Move. În fereastra Start
Point, selectaţi pe desen centrul alezajului (originea). Ca destinaţie (From Point
Defined, selectaţi pe desen centrul roţii, vizibil acum, după anularea lui Hide All
Types. Închideţi schiţa, şi după Rotate View, obţineţi roata dinţată din fig. 9.2.2 b).
11) În această etapă se poate apela la modificarea dimensiunior alezajului şi a canalului de
pană.
12) Salvaţi, cu Save As, sub titlul ROATA.sldprt.
II. Suportul arborilor
1) Deschideţi o
schiţă, într-un
nou Part, în
planul frontal.
2) Trasaţi o linie
orizontală,
lungă de 150
mm, care
trece prin
origine.
3) Activaţi
comanda
Extruded
Boss/Base,
impuneţi
D1 =14 mm şi
T1 =100 mm în
caseta
Extrude
Thin 1. OK.
4) Activaţi o faţă
Fig. 9.2.3 mare a plăcii
realizate şi
deschideţi o schiţă pe ea. Realizaţi cele două cercuri, din figura 9.2.3. Egalitatea
diametrelor cercurilor se impune prin Add Relation, după ce unul dintre cercuri a fost
cotat la Ø20 mm. Distanţa dintre axe este de 81 mm.
5) Activaţi Extruded Cut, din bara Features, optaţi pentru Through All, apoi OK,
pentru a realiza găurile în care vor fi montaţi arborii de sprijin ai celor două roţi.
6) Salvaţi pieasa obţinută, sub numele SUPARB. sldprt, fără să închideţi.

III. Ansamblul
1) Deschideţi un nou fişier, de tip Assembly.
2) Din caseta de dialog Insert Component, selectaţi SUPARB. Dacă nu regăsiţi Part-ul
în casetă, apelaţi la Browse. Plasaţi suportul în spaţiul de reprezentare.
3) Insert, Component, Existing Part/Assembly şi, folosind Browse, selectaţi Assembly,
în rubrica Files of Type, apoi optaţi pentru subansamblul deja realizat, salvat sub
numele ANSARB.
4) Plasaţi subansamblul în spaţiul de reprezentare şi rotiţi-l, cu Rotate Compoment,
pentru a ajunge cam în poziţia din figura 9.2.4.
5) Activaţi Mate şi selectaţi, ca prime entităţi, în fereastra Mate Selection, feţele
circulare, notate în fig. 9.2.4 ca "feţe concentrice", supunându-le apoi constrângerii de
concentricitate; după OK, selectaţi feţele numite "feţe coincidente" în fig. 9.2.4, apoi
impuneţi condiţia de coincidenţă. OK.
6) Activaţi Rotate Component, selectaţi un punct pe pinion şi rotiţi-l; veţi observa rotirea
arborelui, cu pana şi pinionul, în alejajul din supot.
7)

Fig. 9.2.4

Folosind Insert, Component, Existing Component/Assembly, plasaţi pe rând, în spaţiul

de reprezentare,
Pat-urile
ARBORE,
PANA şi
ROATA. Puteţi
apela la Mate,
după
introducerea
fiecărei piese,
sau în final.
Oricum,
urmăriţi
aceleaşi
algoritm de
montare, ca şi
în aplicaţia
Fig. 9.2.5 precedentă, cu
excepţia
plasării întîi a arborelui în locaşul din suport, în aceeaşi poziţie ca şi arborele din
subansamblul ANS1. După montare, ansamblul va arăta ca în figura 9.2.5
8) Încercaţi şi rotiţi una dintre roţi, cu Rotate Component. Va exista tendinţa firească, de
interferenţă a danturilor roţilor. Selectaţi faţa plană dinspre dvs. a unei roţi (fig. 9.2.5).
Normal To, apoi măriţi, cu Zoom to Area, zona de angrenare, ca în figura 9.2.6 a).
9) Corectarea poziţiei relative a dinţilor, se face, folosind tot Rotate Component, pentru
o roată, pînă când ajungeţi la aspectul static, din fig. 9.2.6 b).
 10)
Activaţi
comanda
Mate, cu
opţiunea
Advaced
Mate; în
fereastră,
selectaţi
Gear, ,
ca
a) posibilitate
de definire
a
angrenării;
selectaţi o
muchie
circulară a
pinionului
şi o muchie
circulară a
roţii;
b) impuneţi
Fig. 9.2.6 numărul de
dinţi pentru
pinion (Teeth=31), respectiv pentru roată: Teeth=50. OK, pe Mate şi ieşiţi din Mate.
11) Rotiţi iar o roată, şi veţi observa că sunt respectate condiţiile geometrice ale angrenării.
12) Salvaţi, sub numele ANSROTI.sldasm. Închideţi sesiunea.