Sunteți pe pagina 1din 30

Analiza situaţiei

3 industriei confecţiilor
de îmbrăcăminte

3.1 Diagnoza tehnologiilor şi a produselor

În industria confecţiilor de îmbrăcăminte pot fi considerate utilaje şi


tehnologii performante cele achiziţionate după anul 1990, care au permis
creşterea performanţelor semifabricatelor şi a produselor finite specifice
ramurii.
Cele mai importante tehnologii noi care s-au implementat în
procesele de producţie sunt următoarele:

• În filaturi:
¾ cântărirea, dozarea şi amestecarea automată a componenţilor
folosiţi la obţinerea fibrelor cardate şi semipieptănate;
¾ extinderea tehnologiei de filare a firelor de bumbac prin
sistemul OE (capăt liber);
¾ introducerea tehnologiei de filare pe selfactoare a firelor
cardate din lână şi lână în amestec;
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

¾ eliminarea operaţiei de înnodare manuală şi semimecanică a


firelor cu sistem automat de lipire de tip „Splaiser” şi
obţinerea firelor fără noduri.

• În ţesătorii:
H extinderea tehnologiilor de ţesere cu sistem de inserare a
bătăturii cu jet de aer şi greifer;
H introducerea sistemelor electronice de proiectare a noilor
structuri de ţesături;
H comanda, controlul şi reglarea automată cu microprocesoare
a unor funcţiuni şi parametri tehnologici la bobinat, încleiat,
urzit şi ţesut.

• În tricotaje:
 dotarea maşinilor de tricotat cu furnizoare de fir cu
alimentare pozitivă (tip MEMMINGER), pentru eliminarea
tensiunilor din fire, în vederea obţinerii stabilităţii tricotului;
 tehnologie de tricotare cu fire elastomere şi alte tipuri de fire
speciale;
 tehnologie de obţinere a ciorapilor pe maşini circulare de
tricotat, automatizate şi computerizate, cu posibilitatea
utilizării unui număr mare de culori;
 folosirea tehnologiei de încheiere a ciorapilor prin procedeul
de coasere simultană cu mai multe fire.

• În finisaje:
› tehnologie pentru realizarea de efecte speciale de finisare ca:
luciu, tuşeu, voluminozitate, efecte de şifonare etc.;
› tehnologii vizând reducerea tensionării şi automatizarea
completă, prin sisteme asistate de calculator pentru maşinile
şi instalaţiile de controlat, metrat, rolat, de detectare şi
marcare a defectelor, precum şi ambalarea ţesăturilor;
› tehnologii de finisare în mediu de spumă, la fazele de
vopsire, apretare şi imprimare şi realizarea automată a
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

dozărilor şi amestecurilor de coloranţi la maşinile de


imprimat cu şabloane rotative;
› tehnologii noi, bazate pe concentrarea într-un agregat a unor
faze şi operaţii în procesul tehnologic de finisare şi control
automat al parametrilor tehnologici.

• În confecţii textile:
Ô adoptarea sistemelor automate şi semiautomate de:
proiectarea îmbrăcămintei, croire, confecţionare, finisare,
ambalare şi transport.

Nivelul tehnic şi calitativ al produselor

ˆ Firele de bumbac – 70% din producţie sunt la limita inferioară


a competitivităţii, exprimată prin raport preţ/calitate.
ˆ Firele de lână – 55% din producţie sunt la limita inferioară a
competitivităţii, exprimată prin raport preţ/calitate.
ˆ Ţesăturile din bumbac – realizate pe maşinile de ţesut late şi
extralate, finisate superior, sunt competitive în proporţie de cca. 30% din
producţie.
ˆ Ţesăturile din lână – sunt, în mare majoritate competitive, atât
pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.
ˆ Ţesăturile din fire subţiri de in şi cânepă – realizate cu
finisaje în concordanţă cu cerinţele pieţei, sunt competitive atât sub formă
de metraj cât şi sub formă de confecţii.
ˆ Ţesăturile tip mătase – finisate superior, sunt competitive.
ˆ Tricotajele din bumbac – cu complexitate mare de prelucrare,
sunt competitive.
ˆ Tricotajele din lână şi amestecuri tip lână cu fibre
modificate – sunt competitive.
ˆ Tricotajele tip mătase, pentru îmbrăcăminte, sunt competitive.
ˆ Ciorapii şi ciorapii-pantalon – sunt produse competitive.
ˆ Confecţiile textile – sunt competitive pe piaţa mondială şi
agreate de Uniunea Europeană.
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

ˆ Confecţii din piele, blană şi înlocuitori – 50% din producţie


este de mare competitivitate, de bună calitate şi competitivă sub raport
preţ/calitate.

3.2 Modul de asigurare a materiilor prime


şi a semifabricatelor pentru producţia finită

La nivelul anului 1989, industria textilă prelucra materii prime din


ţară, care reprezentau circa 75% din totalul materiilor prime necesare.
Asigurarea cu materii prime de bază, după anul 1989 se realizează
astfel:

Tabel 3.1
Produsul Sursa U.M. 1989 1994 1996 2000 2001 2002 2003
Bumbac – import mii tone 72,7 41,6 40,4 25,9 28,7 25,1 22,2
fibre
Lână brută – ţară mii tone 27,6 25,1 23,2 18,0 16,8 16.9 0,3
fibre import mii tone - - - 0,2 0,2 2,4 0,1
Lână spălată import mii tone - - - 0,9 0,9 2,4 1,8
23–25 microni
Lână fină sub import mii tone 1,0 1,2 1,1 1,4 1,5 1,5 1,8
21 microni–
fibre
Fibre şi fire ţară mii tone 173,2 63,5 45,5 11,7 10,5 11,5 8,5
chimice import mii tone 4,9 8,8 12,1 28,8 30,5 32,7 46,5
Fibre de in ţară mii tone 17,5 0,7 0,8 0,2 0,1 0,1 0,1
import mii tone 0,3 2,4 2,1 1,4 1,1 1,5 1,6
Fibre de ţară mii tone 23,0 4,8 2,2 2,6 0.6 0,7 1,3
cânepă – iută import mii tone 2,7 3,2 3,9 2,6 0,6 0,6 1,0

Sursa: M.E.C., M.A.A.P., I.N.S.

Din analiza tabelului de mai sus se remarcă:


Ô creşterea substanţială, an de an, a importului de fibre şi fire
chimice, ca urmare a declinului producţiei din ţară (funcţionarea
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

discontinuă a unor linii tehnologice şi sistarea producţiei la


majoritatea producătorilor);
Ô reducerea, de aproape 2 ori, a producţiei autohtone de lână, de
peste 140 ori a fibrelor de in şi de peste 40 ori a fibrelor de
cânepă;
Ô reducerea vertiginoasă a producţiei de in şi cânepă, practic
abandonarea acestor culturi în România – Anexa 4.
Pe fundalul neabordării, încă, a restructurării reale a sectoarelor
industriei primare, a restrângerii severe a suprafeţelor cultivate cu plante
tehnice, precum şi a reducerii producţiei de lână şi piei brute, a avut loc o
ruptură a „filierei produsului”, cu efecte negative asupra sectoarelor
primare.
Deşi România are o îndelungată tradiţie în cultura inului şi a cânepei,
susţinută de potenţialul climatic şi agricol deosebit, producţia de in şi cânepă
pentru fibră s-a redus vertiginos după anul 1989, ajungându-se, practic, la
abandonarea acestor culturi.
Astfel, producţia furnizorilor de materii prime pentru industria de
confecţii (filaturi, ţesătorii, tăbăcării) a scăzut foarte mult. Relansarea
culturilor de plante tehnice, dar şi asimilarea tehnologiilor avansate de
fabricare a ţesăturilor de către utilizatorii acestor materii prime pot fi
realizate prin atragerea capitalului străin.
De exemplu, prin introducerea cotonizării cânepei se realizează:
o materia primă pentru materiale textile ecologice;
o ţesături fine, cerute pe piaţa mondială;
o prin amestec cu fibre obţinute din alte specii de plante mai puţin
rezistente, îmbunătăţirea calităţii acestora din urmă.
Lipsa resurselor materiale autohtone a generat importuri procesate în
sistem lohn.
Distrugerea industriei textile româneşti, industrie care constituie un
real potenţial de valută pentru ţară, s-a produs pentru că nu au fost găsite
încă soluţii de finanţare.
Datele cu privire la gradul de valorificare pentru in, bumbac, lână
cardată şi pentru lână pieptănată sunt prezentate în Anexa 5.
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

Înainte de anul 1990, România era a doua cultivatoare de cânepă din


lume, după fostul U.R.S.S.
În România, la Sânicolaul Mare, a funcţionat cea mai mare
întreprindere integrată din lume care producea fuior, câlţi (cinci calităţi),
plăci aglomerate (şapte calităţi), pânza pentru saci, etc. 80% din aceste
produse se exportau.
Pe teritoriul României mai lucrau 33 de întreprinderi de in şi cânepă
care valorificau producţia de cânepă şi in realizată în România şi, de multe
ori, şi cea produsă în partea de Est a Ungariei.
Cânepa a beneficiat de un program naţional de cercetare coordonat
de cel care a fost acad. Prof. Nechifor Ceapoiu, apoi de ing.
Oprea Segârceanu, cercetător la SCA Lovrin.
Au fost realizate câteva soiuri de cânepă dioică extrem de valoroase
sub aspectul producţiei de tulpini, fibră şi sămânţă: Fibramultă 151 – autor
N. Ceaopiu; Lovrin 110 (cânepă monoică) – autor Rodica Parashivoiu şi
Valeriu Tabără; de asemenea, s-au creat la SCA Secuieni Neamţ primele
soiuri de cânepă Secuieni 1 şi Irene.
Azi, cu mari eforturi se mai menţin sectoarele de ameliorare şi creare
de soiuri de cânepă la SCA Lovrin şi SCA Secuieni Neamţ.
Este de neînţeles cum o plantă de valoarea cânepei a fost trecută în
uitare, dacă se ţine seama de întrebuinţarea pe care o are în diverse domenii.
Cânepa cotonizată, obţinută în urma unui proces de topire prelungit,
determină desfacerea fascicolului de fibre tehnice în fascicole de fibre
elementare. Cânepa cotonizată se utilizează în ţesături fine:
¾ singură – ţesături pure de cânepă;
¾ în amestec cu bumbacul – cel mai frecvent, 50%;
¾ în amestec cu lâna (20-30%);
¾ în amestec cu mătasea (30-50%).
Cânepa cotonizată asigură ţesăturilor o calitate egală cu a celor de in,
sau superioară acestora.
• se pretează la un tors foarte uşor;
• se poate amesteca cu orice fibră vegetală sau animală;
• corectează deficienţele celorlalte fibre în ceea ce priveşte
rezistenţa;
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

• ţesăturile rezultate din amestecul de cânepă cotonizată cu


bumbacul sunt cu 10-20% mai rezistente decât ţesăturile din
bumbac pur.
Cotonizarea cânepei reprezintă un element esenţial pentru relansarea
culturii de cânepă, pentru a se obţine materie primă pentru materialele
textile ecologice.
Din cânepa cotonizată pură sau în amestec se realizează ţesături cu
un grad mare de fineţe, pentru:
9 articole de îmbrăcăminte pentru bărbaţi şi femei;
9 batiste;
9 şerveţele;
9 feţe de masă.
Până acum, în România, cânepa şi produsele de topire nu au fost
supuse cotonizării, obţinerea de fibre elementare în urma procesului de
topire fiind, practic, ignorată.
Prin introducerea cotonizării cânepei s-ar putea mări domeniul de
utilizare:
a. o utilizare mai eficientă a câlţilor de cânepă (după cotonizare
rezultă fibre scurte – ceea ce se poate obţine şi din câlţi);
b. se reduce proporţia de câlţi din total fibră conţinută în tulpini;
c. creşte randamentul în fibra utilă de calitate superioară;
d. se poate înlocui o parte din bumbac la filaturi şi ţesături, fără să
se modifice calitatea acestora;
e. din cânepa cotonizată pură, s-ar putea realiza ţesături originale,
mai rezistente decât cele din bumbac;
f. prin amestec cu fibre obţinute din alte specii de plante mai puţin
rezistente s-ar putea îmbunătăţi calitatea acestora din urmă;
g. sursa de materie primă naturală pentru o îmbrăcăminte ce
protejează sănătatea oamenilor;
h. materie primă excelentă din punct de vedere al calităţii pentru
ţesături şi alte componente din interiorul automobilelor de lux.
Agricultura nu dispune de dotarea tehnică pentru a asigura recolte
bune, iar pentru aceasta nu există mijloace de creditare.
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

Seminţele de cânepă se folosesc la fabricarea uleiurilor de cânepă –


materie primă deosebit de valoroasă pentru industrie (vopsele, lacuri,
produse cosmetice).
Turtele care rezultă din extragerea uleiurilor din seminţe se folosesc,
cu rezultate bune, în alimentaţia animalelor şi păsărilor.
Lemnul de cânepă se foloseşte la fabricarea celulozei, iar puzderia
este excelent combustibil, înlocuind cu succes lemnul de brad, ca materie
primă în industria celulozei şi a celofibrelor.
De asemenea, florile şi seminţele de cânepă se folosesc în medicină.
Cânepa, folosită ca şi componentă esenţială pentru o agricultură
biologică reală, presupune:
” limitarea drastică sau excluderea produselor de protecţie a
plantelor (erbicide, insecticide, fungicide);
” reducerea cantităţilor de substanţe chimice de sinteză furnizoare
de elemente nutritive pentru plantele de cultură.
La fel ca şi leguminoasele pentru boabe şi leguminoasele perene,
cânepa este:
• amelioratoare a însuşirilor de calitate a soiurilor;
• distrugătoare a unor buruieni, problema în culturile agricole care
impun costuri ridicate pentru combatere (pălămida, costreiul,
Xantium sp., Abutilon etc.).
Într-un sistem de agricultură biologică, cânepa nu poate fi omisă din
structura culturilor (asolament) fie numai şi pentru efectele benefice ce le
are asupra solului:
• combate buruienile;
• limitează sau exclude erbicidele;
• măreşte fertilitatea (migrarea potasiului în sol în faza de
maturitate).
La aceasta trebuie adăugat statutul cânepei ca sursă de materie primă
ecologică – FIBRA, utilizată pentru:
ˆ obiecte de îmbrăcăminte ecologică;
ˆ materiale pentru interioarele autoturismelor de lux.
Numai aceste considerente ar trebui să-i redea cânepei statutul de
fibră naţională.
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

Avem, deci, imaginea asupra a ceea ce înseamnă această plantă


tehnică asupra producătorului agricol şi asupra utilizatorilor de materii
prime provenite din cânepă.
Un alt element esenţial ce combină economicul cu socialul şi
protecţia mediului îl constituie faptul că ar putea fi salvate suprafeţe de
pădure de cea mai bună calitate, dacă, prin recultivarea cânepei, o parte ar fi
folosită la fabricarea hârtiei.
Pe lângă toate acestea, cânepa a făcut parte din viaţa poporului
român, fiind element esenţial în dezvoltarea civilizaţiei sale.
De văzut, în acest sens, modelele (opere de artă) de haine, de toate
felurile, cu specific pentru zonele etnogeografice de pe teritoriul României.
Staţiunea de cercetări agricole SCA Lovrin (Timiş) a menţinut şi
dezvoltat:
¾ laboratorul de ameliorare a cânepei;
¾ sistemul de producere de sămânţă a celui mai valoros soi de
cânepă Lovrin 110;
¾ a menţinut prin producerea de sămânţă valoarea biologică şi
economică a soiului Lovrin 110;
¾ a ajutat la omologarea pentru cultivare în Germania şi implicit în
UE a soiului Lovrin 110.
De curând SCA Lovrin (Timiş), pe baza unui contract de cercetare cu
firmele Mercedes şi BMW, a transmis acestora datele reieşite din studiul de
cercetare privind folosirea fibrelor de cânepă pentru confecţionarea unor
componente de interior în industria automobilelor.
În ţări dezvoltate, cum ar fi Germania, statul finanţează în proporţie
de 85-92% culturile de in, precum şi filaturile. De asemenea, în topitorii
sunt acordate subvenţii de 100$/t fibră.
În Marea Britanie, pe data de 20 februarie 2001, ministrul britanic al
industriei textile a făcut public un raport privind desfăşurarea măsurilor
concrete pe care guvernul le-a luat pentru a veni în sprijinul industriei textile
şi a confecţiilor.
Conform raportului intitulat „Sprijin guvernamental pentru industria
textilă şi a confecţiilor”, peste 75 de milioane de lire sterline au fost investite
în acest sector, din 1997 până în prezent. Banii au fost destinaţi unor
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

domenii diverse – investiţii practice de capital, sprijinire a exporturilor,


dezvoltare tehnologică, cercetare, instruire etc.
Datorită impactului pozitiv pe care acest sprijin l-a avut, guvernul
britanic este hotărât să investească în continuare în această industrie.
În luna iunie 2000, Departamentul pentru Comerţ şi Industrie
britanic a lansat un plan de acţiune în 12 puncte. La nici un an de la acea
dată, guvernul britanic justifică modul în care au fost folosite, deocamdată,
fondurile pentru redresarea industriei textile. Doar câteva dintre cele mai
importante acţiuni sunt:
H 2 milioane au fost destinate perfecţionării industriei – s-a
înregistrat o creştere de 25% în participarea companiilor de
textile şi confecţii la târguri internaţionale de profil, asistate de
Trade Partners UK.
H 2 milioane de lire au fost investite în companii textile pentru
dotarea cu tehnologii care să permită realizarea unei game de
produse textile noi.
H 1,5 milioane au fost investite în sprijinirea unei iniţiative de
dezvoltare a lanţului de aprovizionare din domeniul textil şi al
confecţiilor, lanţ care reuneşte toţi specialiştii, de la filatori până
la detailişti.
H 60.000 de lire au fost destinate sprijinirii tinerilor designeri care
expun la London Fashion Week.
H 30.000 de lire au ajutat la dezvoltarea afacerilor on-line a peste
40 de companii care şi-au perfecţionat site-urile web.
În România, majoritatea combinatelor de producere de fire şi fibre
artificiale au fost închise. Toate combinatele de producere a vâscozei au fost
închise, firele de vâscoză fiind aduse prin import.
Urmare a lichidării majorităţii fabricilor de căptuşeli (S.C. Relontex
– Bucureşti, Borangicul etc.) numai 15% din necesarul de căptuşeli se poate
asigura din ţară. Prin găsirea soluţiilor de finanţare a societăţilor comerciale
producătoare de căptuşeli şi accesorii ar putea creşte ponderea producţiei
procesate în regim semi-lohn, de către întreprinderile de confecţii.
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

În România au fost 16 fabrici producătoare de ţesături cu destinaţia


„căptuşeli”. În prezent au mai rămas doar trei, care pot produce căptuşeli
pentru îmbrăcăminte.
Aceste societăţi au avut mulţi beneficiari externi, dar i-au pierdut
datorită preţurilor ridicate faţă de cele practicate pe plan mondial (raportul
fiind de 1:5).
Capacităţi de producţie pentru căptuşeli confecţii
existente la 31.XII.2003
Tabel 3.2
Capacitatea
Nr. crt. Societatea
mp/lună
1. SC „TOMIRIS” SA Iaşi 500.000
2. SC „MATEX” SA Deva 500.000
3. SC „TEXTOR” SA Tg. Mureş 25.000
TOTAL 1.025.000

La desfiinţarea unor capacităţi de producţie a contribuit şi


schimbarea obiectului de activitate a unor societăţi comerciale de profil, în
urma privatizării.
Erorile, disfuncţionalităţile, dar şi ilegalităţile înregistrate în
procesele de lichidări au fost confirmate de chiar ministrul Privatizării, care,
în luna octombrie 2001, a hotărât scoaterea din lichidare judiciară a
combinatului chimic Dunacor – Brăila, fost producător de fire şi fibre
artificiale. Nemulţumit de modul în care acţiona firma băcăuană Sierra
Quadrant, lichidatorul combinatului, ministrul Privatizării, a găsit o ofertă
de preluare integrală a societăţii de către investitorul PAL. Pe structurile
imobiliare ale Dunacor, ministrul Privatizării speră să poată „răsări” alte
activităţi, în special producţia de plăci aglomerate (PAL) şi mobilă, scopul
declarat fiind transformarea Dunacor într-un parc industrial, după modelul
celor deja hotărâte de Guvern a fi făcute pe structura unor fabrici militare
în Prahova şi Dâmboviţa, care pun la dispoziţie utilităţile pentru organizarea
altor activităţi.
La sfârşitul anului 2002, gradul de înnoire a capacităţilor de producţie
a fost de 27% în filaturi, 36% în ţesătorii şi finisaje şi 62% în tricotaje.
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

În anul 2002, pentru modernizarea agenţilor producători din


industria textilă au fost achiziţionate din import:
o 238 maşini şi aparate pentru prepararea materialelor textile, cu o
valoare de 2.968.070 euro;
o 106 maşini de ţesut, cu o valoare de 1.197.181 euro;
o 3864 maşini şi aparate pentru spălat, curăţat, stoarcere, uscare,
ţesături, cu o valoare de 15.834.158 euro;
o 1157 maşini de tricotat, cu o valoare de 14.450.328 euro.
Câteva dintre societăţile comerciale cu pondere în sectorul textil,
modernizate, sunt:
• Textila Dacia – Bucureşti;
• Textila Unirea – Bucureşti;
• Iaşitex – Iaşi;
• Vastex – Vaslui;
• Tuvic Impex – Bucureşti;
• Universal Agent Trading – Bucureşti;
• Itancar Textil;
• Textila Ardeleana – Satu-Mare;
• Textila – Piteşti.
De asemenea, au fost puse în funcţiune o secţie de finisaj textil la
S.C. Prod Cresus SA Bacău şi o capacitate nouă de tricotaje la Braşov:
Promar Tececom Grup Braşov.
Au fost restructurate următoarele societăţi comerciale:
• Filatura Botoşani (reprofilată pe confecţii);
• Dunăreana Giurgiu;
• Filatura de bumbac Gura Humorului;
• Fintex Fălticeni;
• Integrata Botoşani;
• Argeşana Piteşti;
• Intex Păuleşti.
În anul 2001 au fost privatizate următoarele societăţi comerciale:
• Ţesătura de bumbac Tg. Mureş (reprofilată pe confecţii);
• Cazanele Orşova;
• Integrata de lână Suceava;
• Carlin Pătârlagele.
Tot în cursul anului 2001 au fost închise societăţile comerciale:
• Musceleana Cetăţeni Argeş;
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

• Filatura de bumbac Murgeni;


• Filatura de bumbac Filis Isaccea;
• Filatura Luduş;
• Filatura de lână Mizil;
• Textila Griviţa Bucureşti;
• Tomistex Constanţa.
În anul 2001 au fost declarate în stare de faliment societăţile
comerciale:
• Tesma Lupeni;
• Artin Zalău.
În industria de confecţii îmbrăcăminte, gradul de înnoire al
capacităţilor de producţie, în 2002, a fost de 88%.
În anul 2002 au fost achiziţionate, din import, 26.081 maşini de
cusut, în valoare de 48.283.606 euro, au fost modernizate 235 I.M.M-uri
producătoare de confecţii şi puse în fabricaţie 65 noi I.M.M.-uri.
Câteva dintre societăţile comerciale modernizate în cursul anului
2001 sunt:
• Meconf Craiova;
• Sib Dress Sibiu;
• Rapsodia Botoşani;
• Rotex CMC Impex Rm. Sărat;
• Braiconf Brăila;
• Confecţii Tulcea;
• Samric Bucureşti,
• Moda Arad;
• Moda Tim – Timişoara;
• Faberom Bucureşti;
• Fantex SRL Tulcea;
• Garment Fashion Bucureşti.
Ca urmare a modernizării şi retehnologizării agenţilor producători,
producţia de confecţii textile a crescut cu 52,5%.
Pentru modernizarea sectoarelor primare ale industriei textile s-au
elaborat următoarele proiecte de investiţii, aşa cum se poate vedea în tabelul 3.4.
Propuneri de investiţii
în sectoarele primare ale industriei textile
Tabel 3.4
Nr. Obiectul de Valoarea Cofinanţare solicitată Cofinanţare proprie
Firma Obiectivul investiţiei
crt. activitate investiţiei (PHARE, UE etc.) din:
rambursabilă nerambur- surse proprii surse atrase
sabilă
1. Producere de Ţesătorie: 4.000.000 1.000.000 3.000.000 - -
SC TEXTOR ţesături tip mătase, - 20 maşini de ţesut
SA confecţii, textile. SOMET EXCEL
Tg. Mureş Comercializarea THEMA 11 E, cu 3.000.000
produselor şi a jacquard electronic 800.000
serviciilor STAUBLI 200.000
realizate, pe piaţa - 1 urzitor pentru fire
internă şi externă filamentare
.- 1 maşină de bobinat
moale cu 48 fuse
Vopsitorie: 1.000.000 1.000.000 - - -
- 2 jiggere automate
INTES (Italia) cu 400.000
programator de
proces
- 2 aparate de vopsit 600.000
sub presiune la TI,
pt. fire (un aparat de
400 kg şi unul până la
100 kg)
Nr. Obiectul de Valoarea Cofinanţare solicitată Cofinanţare proprie
Firma Obiectivul investiţiei
crt. activitate investiţiei (PHARE, UE etc.) din:
rambursabilă nerambur- surse propriisurse atrase
sabilă
Finisaj: 1.000.000 250.000 750.000 - -
- 1 ramă uscat-
termofixat cu 1.000.000
5 câmpuri, lăţime
2400 mm, la care
proc. tehnologic este
condus de pe un
calculator tip
BRUCKNER sau
MONFORTS
Confecţii: 1.000.000 250.000 750.000 - -
- maşini de cusut
industriale, surfilat, 1.000.000
cusut nasturi, cusut
butoniere, mese de
croit, călcat
Laboratoare: 50.000 50.000 - -
- diverse aparate 50.000
Nr. Obiectul de Valoarea Cofinanţare solicitată Cofinanţare proprie
Firma Obiectivul investiţiei
crt. activitate investiţiei (PHARE, UE etc.) din:
rambursabilă nerambur- surse propriisurse atrase
sabilă
2. S.C. SILTEX Ţesătorie de lână Retehnologizarea 5.420.000 - 1.355.000 4.065.000
LG S.A. Spălătorie de lână capacităţilor de
Sighişoara brută producţie. 1.000.000 800.000 200.000
Achiziţionarea de utilaje
de finisare textilă,
războaie de ţesut.
Achiziţionarea de piese
de schimb (garnituri
carde).
3. S.C. ZEFIR Produce şi Optimizarea costurilor
S.A. comercializează energetice, cât şi 325.000 Avans 15%
Bucureşti ţesături tip bumbac reducerea poluării
şi tip in mediului: 550.000
1 cazan abur 6 t/h, un
grup electrogenerator de
600 kwh, staţie
dedurizare 40 mc/h.
Modernizarea ţesătoriei:
6 maşini de ţesut cu
ratieră.
Nr. Obiectul de Valoarea Cofinanţare solicitată Cofinanţare proprie
Firma Obiectivul investiţiei
crt. activitate investiţiei (PHARE, UE etc.) din:
rambursabilă nerambur- surse propriisurse atrase
sabilă
4. S.C. Producerea de Reutilarea secţiei de 1.000.000 1.000.000
PRODIN S.A. ţesături tip bumbac, finisaj cu:
in, cânepă, iută. - 5 jiggere
Finisarea - un uscător de înaltă
materialelor textile. frecvenţă pentru bobine
Producerea cu fire vopsite
articolelor - o ramă apretare-uscare. 500.000 500.000
confecţionate din Asigurarea completării
ţesături. capitalului de lucru,
Comerţ exterior, respectiv, aprovizionarea
operaţiuni de cu materii prime pentru
import-export cu desfăşurarea ritmică a
mărfuri vizând procesului de producţie.
obiectul de
activitate
5. S.C. Prelucrarea fibrelor Linie de confecţii uşoare
INDUSTRIA naturale in-cânepă, femei (croit, cusut şi 250.000 - 250.000
IUTEI S.A. in fire, ţesături. finisat) din ţesături
Bucureşti Producerea ecologice in-cânepă,
confecţii uşoare produse în fabrică.
femei.
Nr. Obiectul de Valoarea Cofinanţare solicitată Cofinanţare proprie
Firma Obiectivul investiţiei
crt. activitate investiţiei (PHARE, UE etc.) din:
rambursabilă nerambur- surse propriisurse atrase
sabilă
6. S.C. Produce fire Modernizarea secţiei de 900.000 - 650.000 100.000 150.000
CETATEA semi-pieptănate de ţesătorie cu 10 maşini de
S.A. lână şi tip lână ţesut tip SULZER.
Tg. Neamţ Ţesături bbc şi tip Realizarea unei fabrici 838.570 - 588.570 100.000 150.000
bbc de tricotaje pentru
produse de complexitate
ridicată
7. S.C. Producerea de Dezvoltarea capacităţii 2.800.000 700.000 2.100.000
TRANSIL- ţesături din lână de fire pieptănate tip lână
ANA S.A. pentru confecţii. în vederea acoperirii
Ghimbav necesarului intern de
consum pentru ţesături.
8. S.C. STOFE Producerea de Modernizarea fluxurilor 3.900.000 975.000 2.925.000
BUHUŞI S.A. ţesături din lână de producţie
Buhuşi cardată pentru
confecţii.
9. S.C. MYT Producerea de Dezvoltarea unei 3.750.000 900.000 2.850.000
DAN IMPEX ţesături din lână capacităţi de producţie
SRL pentru confecţii. (integrate) pentru
Constanţa realizarea a 500.000
mp/an ţesături tip lână
din fire pieptănate

Sursa: FEPAIUS
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

Ca urmare a schimbării structurilor de producţie s-a schimbat şi


structura de consum a resurselor energetice, astfel:

Evoluţia consumurilor energetice

Tabel 3.5- mii Mwh -


1989 1994 1996 2000 2001 2003
Total industria textilă
şi de confecţii 1656 708 683 637 615 605
îmbrăcăminte
dintre care:
y textile şi produse 1567 598 535 502 485 480
textile
y confecţii de 89 110 148 135 130 125
îmbrăcăminte
Sursa: I.N.S.

Scăderea consumului de energie electrică este determinată de


reducerea accentuată a producţiei în filaturi, ţesătorii şi finisaje textile.
Analizând consumul energetic la total producţie realizată (inclusiv
lohn-ul), a rezultat că în anul 1989, pentru realizarea unei producţii de 1 mil. $
se consumau 0,45 mii Mwh (0,65 la textile, 0,05 la confecţii), ajungându-se
ca în anul 2003 consumul să se reducă la 0,42 mii Mwh/1 mil. $ producţie
industrială (respectiv 0,90 la textile, 0,11 la confecţii).
Consumul de energie electrică a scăzut în anul 2003, faţă de anul
1989, dar este mult mai mare, raportat la producţia industrială realizată pe
subsectoare. Aceasta denotă că nu toate capacităţile de producţie sunt
modernizate şi utilizate la parametrii normali şi nu s-au luat măsuri pentru
optimizarea consumurilor energetice.
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

3.3 Principalii producători în industria de textile


şi de confecţii de îmbrăcăminte

Principalii producători din industria de textile sunt societăţi care


funcţionează de peste 100 ani (Carpatex - S.A. Braşov, Stofe - S.A. Buhuşi,
Dorobanţul - S.A. Ploieşti, Libertatea S.A. Sibiu, Textila - S.A. Sfântul
Gheorghe), care prin performanţele lor de calitate şi preţ, au dobândit
avantaj competitiv la export.
Alţi producători importanţi în acest domeniu sunt: EL-Tex S.A.
Prejmer, Argeşana S.A. - Piteşti, Trainica S.A. - Pucioasa.

Carpatex S.A. - Braşov a fost fondată în anul 1823 şi restructurată


în 1990.
Activităţile de producţie sunt: filatură, ţesătorie, finisaj şi finisaj
special. La nivelul anului 2001 numărul de angajaţi era de 1200.
Capacitatea de producţie lunară – 0,4 t fire lână şi 0,3 milioane m2
stofă lână. Formele de cooperare sunt: în primul rând, producţie în lohn şi
într-o mică măsură, dezvoltarea colecţiilor proprii.
Partenerii pentru producţia în lohn sunt: Germania, Anglia, Suedia,
Italia, Franţa, SUA şi Canada.
Principalii clienţi pentru export în regim OPT sunt: Gerke, Weil,
H&M, Mickey Blumfield, Steilmann, Confitalia.

Dorobanţul S.A. - Ploieşti a fost fondată în anul 1886 şi restructurată


în 1990. Activităţile de producţie: filatură, ţesătorie, finisaj.
La nivelul anului 2001, numărul de angajaţi era de 1500, iar
capacitatea de producţie lunară de 130 t fibre lână şi 60.000 m2 stofe lână.
Formele de cooperare sunt: producţie în lohn şi, în mică măsură, dezvoltarea
colecţiilor proprii. Partenerii pentru producţia în lohn sunt: Anglia, SUA,
Canada, Germania, Italia.
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

EL-TEX S.A. – Prejmer a fost fondată în anul 1921 şi organizată ca


societate comercială în anul 1990.
Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 550.
Capacitatea de producţie lunară a acestei ţesătorii este de 40 t fire
lână şi 60.000 m2 stofe lână. Pe lângă producţia în lohn, realizată cu Japonia,
SUA şi Suedia, are preocupări pentru dezvoltarea colecţiilor proprii.
Principalii clienţi pentru export sunt: Nissho, Iwal, Verona Fabrics,
Rovex.

Stofe Buhuşi S.A. a fost fondată în anul 1885 şi restructurată în anul


1990.
Numărul de angajaţi în anul 2001 era de 700.
Activităţile de producţie sunt: filatură, ţesătorie şi finisaj.
Capacitatea de producţie lunară: 35 t fire lână şi 0,27 milioane m2
stofe lână.
Operaţiunile OPT sunt realizate cu parteneri din SUA, Italia, Anglia,
Spania, Franţa, Germania. Principalii clienţi pentru export sunt: Durelle –
S.U.A., Nas – Franţa, Altimo Clothing, Textura – Italia ş.a. Pe lângă
producţia în lohn, are preocupări pentru dezvoltarea colecţiilor proprii.
Principalii producători de confecţii sunt: majoritatea societăţilor
comerciale desprinse din fosta I.C.T.B. (13 unităţi – 9 unităţi comerciale de
confecţii, o unitate de import-export, una de cercetare de produse şi
tehnologii pentru confecţii, una de cercetare de dispozitive, echipamente şi
utilaje pentru confecţii şi o societate mixtă româno-engleză Time
International), ca de exemplu: Internaţional Conf S.A., Faberom S.A.,
ModConf S.A., ModStar S.A., MondoConf S.A., SABA S.A., Samric S.A.,
StilConf S.A., TriConf S.A.
Alţi principali producători în domeniul confecţiilor sunt: Moda S.A.
– Arad, Craimodex – Craiova, ModaTim – Timişoara (confecţii pentru
femei), Oradinum S.A. – Oradea (costume bărbăteşti), Braiconf S.A. - Brăila
(cămăşi bărbăteşti), Târnava S.A. - Sighişoara (cămăşi bărbăteşti), Confecţii
Bârlad S.A. – Bârlad, Confecţii – Tulcea (cămăşi bărbăteşti, bluze femei),
Flacăra - Cluj-Napoca (confecţii femei şi bărbaţi), Iaşi Conf S.A. – Iaşi
(confecţii femei, bărbaţi, copii), Star Mod S.A. - Suceava (confecţii femei),
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

Asco S.A. – Bacău (confecţii femei, îmbrăcăminte de sport şi timp liber,


confecţii bărbaţi, confecţii copii).

Internaţional Conf S.A. a fost organizată ca societate comercială,


prin scindarea ICTB, în anul 1991.
Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat, finisaj
special.
Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 1150. Principalele produse
sunt confecţiile pentru bărbaţi (cu precădere costume).
Capacitatea de producţie lunară este de 30.000 costume pentru
bărbaţi. Producţia în lohn ocupă ponderea cea mai însemnată (mai mult de
90%), iar restul reprezintă "exporturi integrale mascate". Această formă de
export presupune folosirea materiilor prime româneşti (în cazul de faţă stofe
de lână de la Dorobanţul S.A. - Ploieşti, Carpatex S.A. – Braşov), dar care
nu sunt achiziţionate direct de Internaţional Conf S.A.

Atât Dorobanţul S.A. – Ploieşti, cât şi celelalte filaturi şi ţesătorii,


operează în sistem lohn, interesate fiind atât în obţinerea valutei, cât şi a
materiilor prime de la partenerii externi. Aceştia vând stofele
întreprinderilor de confecţii româneşti şi importă confecţiile obţinute. Chiar
dacă materiile prime sunt româneşti, manopera românească, firma de
confecţii operează tot în sistem lohn.
De asemenea, sunt dezvoltate colecţii proprii într-o pondere mai
mare decât la celelalte societăţi comerciale. În urma prezentării acestor
colecţii proprii la târguri şi expoziţii sunt încheiate contracte cu parteneri
externi. De altfel, Internaţional Conf S.A. participă în fiecare an la Târgul de
confecţii din Köln, târg cu mare tradiţie în domeniu. Ponderea colecţiilor
proprii la Internaţional Conf S.A., ca şi exporturile aşa-zis integrale (sub
10% din producţie) este mare, comparativ cu principalii producători din
ramură, dar continuă să primeze producţia în lohn.
Partenerii externi, respectiv pieţele de desfacere la export, sunt:
Germania, Italia, Franţa, SUA, Olanda.
Principalii clienţi pentru export sunt: Rosner, ECCE, MultiModa.
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

La nivelul firmei nu există o strategie de creştere a exporturilor


integrale, deşi există preocupări legate de dezvoltarea şi prezentarea
colecţiilor proprii la târguri şi expoziţii. Producţia în lohn este considerată
foarte importantă pentru firmă, argumentele fiind imposibilitatea
achiziţionării materiilor prime interne (cele de calitate fiind livrate de filaturi
la export în sistem lohn, iar cele disponibile pieţei interne fiind de slabă
calitate şi costuri mari).

Samric S.A. a fost organizată ca societate comercială, prin scindarea


ICTB, în anul 1991.
Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat.
Numărul angajaţilor era, în anul 2001, de 1700.
Principalele produse sunt confecţiile pentru bărbaţi (costume,
sacouri, pantaloni, articole sport).
Capacitatea de producţie lunară este de 50.000 confecţii bărbaţi.
Producţia în lohn ocupă ponderea cea mai însemnată.
Partenerii externi sunt: Germania, Franţa, Italia, Anglia, SUA,
Canada, Portugalia, Anglia. O mică parte a producţiei este livrată pe piaţa
internă (circa 5%). Canalele de distribuţie folosite sunt magazine de incintă,
magazine universale, un magazin specializat pentru confecţii bărbaţi
aparţinând firmei Samric S.A. Bucureşti, situat pe Calea Moşilor.

Confex Internaţional S.A. a fost organizată ca societate comercială,


prin scindarea ICTB, în anul 1993.
Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat, broderie.
Numărul de angajaţi era, în anul 2001, de 2000.
Principalele produse sunt: confecţii pentru bărbaţi, confecţii pentru
femei, îmbrăcăminte de sport şi timp liber, confecţii pentru copii.
Capacitatea de producţie lunară este de 20.000 confecţii bărbaţi,
12.000 îmbrăcăminte de sport şi timp liber, 10.000 confecţii pentru femei,
9000 confecţii pentru copii. Producţia în lohn ocupă cea mai mare pondere,
existând şi preocupări pentru dezvoltarea colecţiilor proprii.
Parteneri externi sunt: SUA, Franţa, Anglia, Belgia, Olanda, Italia,
Germania.
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

Principalii clienţi pentru exportul produselor firmei Confex


Internaţional S.A. sunt: Rafaella, Norton McNaughton, Carrefour, Weil,
CMT, Groupe Andre ş.a.
La nivelul firmei nu există o strategie de dezvoltare a exporturilor
integrale.

ModConf S.A. a fost organizată ca societate comercială în anul 1991.


Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 1650.
Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat. Principalele
produse sunt confecţiile pentru femei, existând o capacitate de producţie
lunară de 60.000 pentru aceste produse. Ponderea principală este deţinută de
producţia în lohn.
Partenerii externi sunt: Germania, Italia, Belgia, Olanda, SUA.
Principalii clienţi pentru exportul produselor firmei sunt: Rosner,
Kenzo, Vestemene ş.a.
O mică parte a producţiei este destinată pieţei interne.
Celelalte societăţi comerciale desprinse din fosta I.C.T.B., care
desfac, într-o pondere mică comparativ cu producţia în lohn, pe piaţa
internă, folosesc drept canale de distribuţie magazine de incintă, magazine
universale şi magazine specializate proprii. În magazinele de incintă desfac
în proporţii nesemnificative (maxim două costume pe lună) şi societăţile
comerciale nu se adresează pieţei interne, făcând doar export.

Moda Arad S.A. a fost fondată în anul 1959 şi restructurată în anul


1990.
Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 1200.
Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat. Principalele
produse sunt confecţiile pentru femei, existând o capacitate de producţie
lunară de 50.000 pentru aceste produse.
Majoritatea producţiei este în lohn, parteneri externi fiind Germania
şi Anglia şi o mică parte din producţie destinată pieţei interne. Pentru
aceasta, firma Moda S.A. deţine un magazin specializat în centrul oraşului,
unde desface confecţii de lux pentru femei.
Printre principalii clienţi pentru export se numără Betty Barclay.
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

Braiconf S.A. - Brăila a fost restructurată în anul 1990.


Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 3400.
Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat.
Principalul produs îl reprezintă cămăşile bărbăteşti, pentru care
există o capacitate de producţie lunară de 500.000 buc. Ponderea principală
o reprezintă producţia în lohn şi, cu pondere mai mică, producţia pentru
piaţa internă. Există, de asemenea, preocupări pentru dezvoltarea colecţiilor
proprii.
Parteneri externi sunt: Germania, Italia, Franţa, Belgia, Olanda. La
nivelul firmei nu există o strategie de reducere a producţiei în lohn,
respectiv de dezvoltare a exporturilor integrale, argumentele fiind
inexistenţa materiilor prime în ţară.

Confecţii Bârlad S.A. a fost fondată în anul 1939, restructurată în


1990.
Numărul de angajaţi, în anul 2001, a fost de 2593.
Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, călcat, broderie.
Principalele grupe de produse sunt: confecţiile pentru bărbaţi (cămăşi),
confecţiile pentru femei (bluze) şi articole sport şi pentru petrecerea
timpului liber.
Capacitatea de producţie lunară este de 208.000 cămăşi bărbaţi,
25.000 bluze femei şi 70.000 articole sport.
Producţia este în lohn, partenerii fiind Italia, Germania, Anglia,
S.U.A. iar clienţii cei mai importanţi sunt: Milena, Versace, Alea, Richard
Roberts.
Nu există preocupări pentru dezvoltarea colecţiilor proprii, cu atât
mai puţin strategie pentru reducerea lohn-ului.

Exporturi integrale, reprezentând cea mai mare parte a producţiei,


sunt realizate de firme ca Textila Dacia S.A. – Bucureşti, Argeşana S.A. –
Piteşti ş.a.
Aceste firme, însă, nu produc confecţii îmbrăcăminte, ci lenjerie de
pat – Textila Dacia S.A. şi pături – Argeşana S.A. Pe de altă parte, ambele
firme au ţesătorii proprii.
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

Flacăra Cluj-Napoca S.A. a fost restructurată în anul 1990.


Numărul de angajaţi, în anul 2001, a fost de 2500.
Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, finisaj. Principalele
grupe de produse sunt: confecţii pentru bărbaţi şi pentru femei.
Capacitatea de producţie lunară este de 500.000 confecţii pentru
bărbaţi şi 500.000 confecţii pentru femei.
Producţia este în lohn, principalii parteneri fiind Italia (Benetton,
Coin), Germania (Bernd Berger Mode GmbH, Hirchs), Belgia, Anglia,
SUA. Pachetul majoritar de acţiuni este deţinut de societatea româno-
germană Leotex Industries.
Producătorul de articole de îmbrăcăminte Flacăra Cluj furnizează
companiei italiene Benetton, în baza unui contract de lohn, costume, sacouri
bărbăteşti şi, mai nou, pardesie.
Contractul cu Benetton este semnat pe o perioadă de trei ani, iar
lunar, Flacăra îi livrează acestei firme între 10.000 şi 15.000 de costume
bărbăteşti, în valoare de aproximativ 130.000 de dolari.
Prezent în 120 de ţări din lume, grupul Benetton a devenit foarte
cunoscut datorită mărcilor de îmbrăcăminte United Colors of Benetton şi
Sisley, precum şi a produselor şi echipamentelor sportive sub mărcile
Playlife, Nordica, Prince, Rollerblade şi Killer Loop. Produsele Benetton
sunt comercializate printr-o reţea mondială de 6.000 de magazine, care
generează anual o cifră de afaceri de peste două miliarde euro. Franciza
United Colors of Benetton a fost cumpărată acum câţiva ani şi în România,
de firma Business Development and Trading, parte a grupului Altrom, având
cinci magazine în toată ţara.
Pentru anul 2001, conducerea societăţii Flacăra estimează realizarea
unei cifre de afaceri de peste 200 mld. lei, numai din comenzile primite prin
contractele de lohn.
Trecerea la producerea materiilor prime autohtone ar genera
majorarea de 5-6 ori a cifrei de afaceri şi creşterea eficienţei economice.
Şi compania Calvin Klein (CK) este interesată de o colaborare cu
Flacăra, însă, deocamdată, fabrica nu a răspuns acestei solicitări, apreciindu-se
că pentru onorarea comenzilor firmei CK, ar fi necesară extinderea liniilor
de producţie, care acum sunt utilizate la maximă capacitate.
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

Societatea a investit în anul 2001, 23 de miliarde de lei (circa


800.000 dolari) pentru modernizare şi achiziţionare de utilaje performante,
care se adaugă celor 70 de miliarde de lei cheltuite pentru retehnologizare în
perioada postprivatizare.

PIF-SRL Timişoara organizată ca societate comercială în anul 1991.


În anul 2001, numărul de angajaţi, era de 90.
Activităţile de producţie sunt: croit, confecţionat, brodat, finisaj.
Capacitatea de producţie lunară este de 6000 confecţii pentru bărbaţi,
12.000 confecţii pentru femei şi 6.000 confecţii pentru copii. Materia primă
de bază folosită este inul şi cânepa, iar firma şi-a dezvoltat colecţii proprii
cu specific românesc, reuşind să efectueze exporturi integrale. Firma este şi
sponsorul oficial al formaţiei RO-MANIA. Inul şi cânepa sunt procurate de
la ţesătoria Paşcani şi o mică ţesătorie din Timişoara.
Partenerii pentru export, în sistem lohn, sunt: Germania, Belgia, iar
principalii clienţi sunt: Oliver Laurent, SigiKid.

În anul 1992 s-a înfiinţat la Bacău firma Cristian, devenită astăzi


unul dintre principalii producători şi exportatori de produse tricotate de pe
piaţa românească. Dotarea cu echipamente moderne, asistate de calculator,
şi crearea unei echipe profesioniste, specializată în Germania şi Italia, au
avut ca rezultat realizarea unei producţii de 120.000 de piese lunar. Lărgirea
portofoliului de comenzi a cuprins nume precum Quelle, Neckermann,
Hennes & Mauritz, Etam, Carrefour.
La Madrid, în anul 1995, firma Cristian a obţinut „Trofeul de
Bronz” acordat pentru calitate, de către Uniunea Europeană.
O nouă unitate de producţie ce a fost terminată în anul 2001,
deschiderea a trei magazine în ţară, crearea unei imprimerii pentru textile,
sunt doar câteva dintre realizările firmei.
Firma Cristian îşi exportă produsele în mai multe ţări din Europa şi
America, dar are şi reţea de distribuţie în România (în Bucureşti, un
magazin la hotelul Ambasador, altul la hotelul Holiday Inn din Sinaia şi cel
de-al treilea la Bacău).
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

O firmă importantă, dintre cele producătoare de resurse materiale


necesare industriei textile este Fibrex Nylon – Săvineşti.
Anul 2001, confirmând tendinţa de expansiune a inului, a dus la
închiderea, la sfârşitul lunii iunie 2001, a sectorului chimic (fabrica de acid
adipic şi secţia de caprolactamă) în care lucrau aproximativ 5-600 angajaţi.
Preţul scăzut al caprolactamei pe pieţele internaţionale şi moda inului au dat
peste cap planurile firmei italiene Radici, care deţine, din februarie 2000,
aproape 90% din acţiunile Fibrex-Nylon.
În ultimii doi ani, preţul caprolactamei a scăzut de la 1350 Euro/tonă
la 1050-1100 Euro/tonă, astfel încât importurile din Polonia, de exemplu, au
ajuns mai ieftine cu circa 180 euro faţă de producţia din România. Este
vorba de tehnologia învechită a fabricii de la Săvineşti şi costul mai mare al
materiei prime (fenol, amoniac etc.). Oficiali ai firmei afirmă că în
momentul preluării Fibrex, grupul italian cunoştea dotarea tehnică, dar
evoluţia preţului mondial a fost surprinzătoare, nefiind luată în calcul nici de
alte companii, ca Du Pont, spre exemplu.

La nivelul firmelor de confecţii nu există o strategie de dezvoltare a


exporturilor integrale, deşi ponderea ţesăturilor româneşti în prelucrare a
crescut semnificativ, începând cu anul 1999. Ponderea principală o
constituie producţia în lohn, iar unele firme practică ceea ce este denumit
„semi-lohn” (folosesc căptuşeli, materiale auxiliare şi accesorii de pe piaţa
internă), în măsura în care acesta este acceptat de partenerii lor externi.
Ponderea producţiei firmelor de confecţii pe piaţa internă este foarte
mică. Principalii producători pentru piaţa internă sunt IMM-uri şi SRL-uri.
Exporturile pe care le fac societăţile comerciale de confecţii (cu atât
mai mult exporturile integrale) au permis acestora asigurarea resurselor
valutare atât pentru necesităţi proprii, cât şi pentru alte ramuri industriale.
Continuarea şi dezvoltarea procesării în sistem lohn este nocivă, atât
pentru sectorul primar, cât şi pentru sectorul confecţii. În etapa actuală
trebuie să se înţeleagă necesitatea renunţării la lohn şi, în acelaşi timp,
necesitatea sprijinirii industriei textile, a găsirii surselor de finanţare pentru
revigorare.
Analiza situaţiei industriei confecţiilor de îmbrăcăminte

De asemenea, se impun măsuri pentru creşterea desfacerii produselor


româneşti pe piaţa internă. Deşi au fost limitate importurile de confecţii
second-hand, prezenţa confecţiilor româneşti pe piaţa internă este
condiţionată de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei.
În ceea ce priveşte confecţiile de piele şi blană, acestea se exportă
într-o pondere mult mai mică pe pieţele UE, faţă de confecţiile textile.
Exportul se efectuează preponderent în sistem lohn, cu parteneri din: Italia,
Germania, Austria, Anglia. Aceste produse sunt, în majoritate, de calitate
medie.

Manpel S.A. Târgu Mureş a fost organizată ca societate comercială


în anul 1990.
Numărul de angajaţi, în anul 2001, era de 1100.
Capacitatea de producţie lunară pentru confecţii din piele, pentru femei,
este de 50.000, iar pentru confecţii din piele pentru bărbaţi – de 55.000.
Manpel S.A. Târgu-Mureş exportă în ţările scandinave mănuşi
(export integral).

Favior S.A. (fost Vidra Orăştie) a fost organizată ca societate


comercială în anul 1990.
Numărul de angajaţi, era în anul 2001, de 741.
Capacitatea de producţie lunară este de 3000 confecţii pentru femei
şi 3000 confecţii pentru bărbaţi. Ponderea principală este deţinută de
producţia în lohn.
Principalul partener extern este Italia, iar cei mai importanţi clienţi
sunt: Aysun, Linea Pelle, Gardini Marina, Space 2000, Londenfrei, Nosik.
Favior S.A. se adresează şi pieţei interne (acoperă 60% din produsele
din piele şi blană comercializate pe piaţa internă). Acestea sunt produse de o
calitate foarte bună (lux), cum ar fi: haine de blană, în principal de nutrie,
geci din piele, geci căptuşite, pantaloni din piele, haine din piele îmblănite.
Full business în industria confecţiilor de îmbrăcăminte din România

Un important segment al pieţei româneşti este asigurat cu produse de


lux din piele importate din Italia.
O mică pondere de confecţii din piele şi blană se importă din Turcia
(produsele se situează la un nivel calitativ mediu).
O listă exhaustivă a principalelor societăţi comerciale din industria
textilă şi a confecţiilor de îmbrăcăminte este prezentată în Anexa 6.