NERVII CRANIENI

-semiologie –

-2-
V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII
si paralizii combinate ale acestora
 Nervul trigemen V
• Anatomie.
Nerv mixt, senzitiv dar si motor. Dermatoamele trigeminale – v. fig.
Ramurile trigeminale : oftalmica, maxilara, mandibulara (mixta).
Protoneuron senzitiv – in ganglionul Gasser.
Deutoneuronul – N2 – in nucleii tractului spinal, principal pontin , mezencefalic ai trigemenului.
Formeaza apoi tracturile trigemino-talamice ventral si dorsal, major decusate in puntea superioara,
care ajung la N3.
N3 – nucleul VPM talamic, iar prin radiatiile senzitive se ajunge la N4 in aria fetei din homomunculusul
senzitiv in ariile 3,1,2 parietale.
Nucleul masticator al trigemenului -in punte - contine motoneuronii ce ajung la muschii masticatori
(masseter, temporal, pterigoidieni intern si extern).

dr Sorin Tuţă
 Nervul trigemen V

• Examinare – sensibilitate – tactila, termica, algica; pucte trigeminale; reflex cornean;

volum si consistenta muschi masseter si temporali, deschiderea gurii; proba “creionului”,
reflex masseterin.
• Patologie

- nevralgia trigeminala – este esentiala sau secundara, in primul caz ex obiectiv si RMN
cerebral sunt normale, in al doilea caz ex neurologic sau / si RMN sunt anormale, identifica
cauza. Nevralgia esentiala este caracterizata de dureri lancinante, atroce, cu durata de
secunde-2 min, repetate pe parcirsul zilei, spontane sau declansate de atingerea unor
zone trigger faciale. Poate afecta una sau mai multe ramuri trigeminale.
Tratamentul – de electie Carbamazepina (pana la 1600mg/zi), pregabalin, lioresal, amitriptilina, f rar
opiacee usoare (dihidrocodeina pe termen scurt). Se prefera monoterapia. Tratament chirurgical in
cazuri insolvabile (rhizotomie percutana retrogasseriana prin radiofrecventa, gammaknife,
decompresie arteriala selectiva).

dr Sorin Tuţă
 Nervul trigemen V

• Paralizia trigeminala

Hipo/anestezie in teritoriul uneia sau mai multor ramuri trigeminale.

Abolire de reflex cornean, homolateral, dar si cosensual.
Atrofie muschi masticatori, dificultate in masticatie, sau “cadere” de mandibula in afectarea
bilaterala.
Devierea mandibulei spre partea paralizata, la deschiderea gurii, fiind impinsa de muschiul
pterigoidian extern sanatos.
Diminuare sau abolire de reflex masseterin.
Keratita neuroparalitica.

CAUZE – tumori de trunchi cerebral, neurinoame de trigemen, accidente vasculare pontine,

tumori ale regiunii gasseriene.

dr Sorin Tuţă
 Nervul facial VII

• Anatomie.
• Nerv mixt, motor, senzitiv, senzorial (prin VII bis, intermediarul Wrisberg), vegetativ.
• Originea fibrelor motorii se afla in nucleul facialului din punte, cele senzitive in ganglionul geniculat,
ca si cele senzoriale, iar cele vegetative in nucleul salivator superior si lacrimo-muco-nazal din
punte.
• Examinare.
• Mimica faciala – muschii mimicii faciale.
• Reflexul cornean – v. anterior.
• Testul Schirmer ptr secretia lacrimala.
• Examinarea gustului in 1/3 anterioara a limbii.

dr Sorin Tuţă
 Nervul facial VII
• Paralizia nervului facial= paralizia faciala periferica.
Afectarea motorie – asimetrie faciala cu stergerea pliurilor frontale, nu poate increti fruntea, spranceana
poate fi coborata, fanta palpebrala este mai larga, pana la aspect de lagoftalmie, nu poate inchide
fanta palpebrala, are semnul Charles-Bell, clipeste mai rar, reflexul cornean este diminuat/abolit
homolateral, dar prezent cosensual; santul nasogenian sters, comisura bucala tractionata de partea
opusa si coborata homolateral.
Senzorial - hipo/aguezie homolateral.
Secretia lacrimala – eventual scazuta, dar cu epiphora.
Eruptie zosteriana in conca apare in zona Ramsay-Hunt, in caz de etiologie zoosteriana a paraliziei.
Hiperacuzie dureroasa prin afectarea muschiului scaritei
Risc de keratita prin hiposecretie larimala si absenta clipitului, necesita administrarea de “lacrimi
artificiale”.
Diagnosticul diferential intre paralizia faciala periferica si centrala:
Cauze paralizie faciala periferica: - Paralizia faciala periferica poate avea si afectare de gust, auz, prinde atat teritoriul
- idiopatica Bell ramurii superioare fronto-temporale cat si cea inferioara cervico-faciala
- Paralizia faciala centrala este pur motorie si afecteaza mai ales teritoriul ramurii
- virale, bacteriene (borrelioze) motorii inferioare cervico-faciale, destinat musculaturii din ½ inferioara a fetei.
- tumori parotidiene, sarcoidoza
- AVC trunchi Tratament :
- neurinom acustic - Corticoterapie: metilprednisolon sau prednison 3 sapt,
- otite medii cu osteita - in caz de herpes zooster se administreza Acyclovir oral
- diabet zaharat - terapia diabetului si benfotiamina in neuropatie faciala diabetica
- poliradiculonevrita
dr Sorin Tuţă
Nervii acustic si vestibular VIII

dr Sorin Tuţă
 Nervii acustic si vestibular VIII

• Examinare
• Nervul acustic: acumetria fonica, instrumentala, audiometria.
Hipoacuzia
- de transmisie, prin afectarea lantului de oscioare ale urechii medii (ex otoscleroza, otite medii,etc).
- de perceptie (senzoriala), prin afectarea urechii interne sau nervului acustic.
Testele cu diapazonul:

proba Weber – diapazonul rezoneaza pe linia mediana a capului (vertex sau frontal),

proba Rinne’ – diapazonul este aplicat pe mastoida fiind cronometrat timpul de conducere osoasa
si ulterior aeriana.

In hipoacuzia / surditatea de transmisie proba Weber este lateralizata de partea urechii

hipoacuzice, iar la proba Rhinne’ este negativa, adica dupa epuizarea transmisiei osoase nu se
mai percepe nici un sunte la cea aeriana.

iar in surditatea de receptie Weber lateralizat de partea urechii sanatoase; la Rhinne’ este
pierduta si conducerea osoasa si cea aeriana.

dr Sorin Tuţă
 Nervul glosofaringian IX

• Anatomie. Nerv mixt, senzitiv, senzorial, motor, vegetativ. Originea reala a fibrelor motorii
somatice se gaseste in 1/3 superioara a nucleului ambiguu din bulb; fibrele senzitive si senzoriale
au originea in neuronii din nucleii Ehrenritter (intracranian, senzitiv) si Andersch (extracranian,
senzorial). Fibrele vegetative sunt parasimpatice si au originea in nucleul salivator inferior.
- motor- inerveaza muschii stilofaringian, palatoglos, constrictor superior al faringelui, toti avand rol
in deglutitia pentru solide.
- senzitiv- asigura inervatia bazei limbii, pilierilor amigdalieni, partea posterioara a valului palatin,
trompa Eustacchio si urechea medie.
- senzorial – gustul amar (1/3 posterioara a limbii).
- vegetativ – asigura inervatia glandei parotide , prin nervul auriculotemporal, iar prin nervul
Hering reflexul carotidian cardiodepresor.

dr Sorin Tuţă
 Nervul glosofaringian IX
• Manifestari clinice (pareza de glosofaringian):
• - dificultate in deglutitia pentru solide, reflexele faringian si partial si velopalatin sunt
diminuate, abolite, nu rareori la pareza IX, fiind asociata o pareza de X, din acest motiv fiind
posibila si disfonia cu voce nazonata.
• semnul cortinei Vernet – peretele posterior al faringelui (mucoasa sa fiind plicaturata) este
tractionata spre partea sanatoasa.
• hipo/aguezie pentru amar.

• Nevralgia de nerv glosofaringian

• esentiala sau secundara,
• esentiala – paroxisme de durata scurta (secunde, rar minute) de dureri lancinante,
fulgurante, situate la baza limbii si iradiind spre gat, unghiul mandibulei, ureche, declansate
mai ales de deglutitie, dar si masticatie, tuse, stranut. Ex neurologic este normal.
• secundara – durerile sunt mai atenuate, uneori continue, la examenul obiectiv apar semne
de pareza a nervului IX. Cauze = neurinoame IX, tumori baza limba, meningioame de gaura
rupta posterioara, sau bazei craniului, anevrisme terit vertebrobazilar, sau carotidian
cervical, flebite jugulare, anomalii ale jonctiunii craniorahidiene (platibazie, impresiune
bazilara, sindrom Arnold Chiari).

dr Sorin Tuţă
 Nervul vag X

• Anatomie – nerv mixt, senzitiv-motor si somatovegetativ.

• Originea aparenta in santul colateral posterior al bulbului, iese din craniu impreuna cu nervii
IX, XI si vena jugulara prin gaura rupta posterioara, la gat formeaza cu vena jugulara si
carotida interna pachetul vasculonervos al gatului. Trece in torace unde se distribuie spre
esofag, laringe, traheobronsic, cord, apoi intrabdominal inerveaza vegetativ teritoriul
gastrointestinal si colonul ascendent si jumatate din transvers.
• Nucleul motor = nucleul ambiguu, - 1/3 mijlocie- avand ca destinatie muschii constrictori
mijlociu si inferior ai faringelui, dilatatori ai corzilor vocale, tensor si ridicator ai valului
palatin, avand in final ca functie deglutitia pentru lichide si inspirul.
• Nucleul senzitiv somatic – N1- ganglionul superior (jugular) al vagului, asigura sensibiltatea
unei zone din faringe, laringe, perete posterior al conductului auditiv extern, zona
retroauriculara, dura mater in fosa posterioara. N2 = nucleul fasciculului solitar.
• Functia vegetativa – nucleul dorsal al vagului din partea dorsala a bulbului, pentru teritoriul
traheobronsic, cardiac, gastrointestinal.
• Functia viscero-senzitiva – N1- ganglionul inferior al vagului (plexiform), asigura aferentele
senzitive catre nucleul senzitiv dorsal al vagului (N2) de la acelasi vast teritoriu pneumo-
cardio-gastro-enterocolic, asigurand reflexe vago-vagale de tuse, salivatie, functii secretorii
gastro-intestinale, vasomotorii, sinocarotidiene cardioinhibitorii, etc.

dr Sorin Tuţă
 Nervul vag X
• Examinare:
- sensibilitatea zonei faringiene, velopalatine (teritoriu mixt vag si glosofaringian), ridicarea la fonatie
a valului, reflexul velopalatin, fonatia, examinarea corzilor vocale.
Paralizia vagala – semne clinice:
- tulburari de deglutitie pentru lichide, care adesea reflueaza pe nas, trahee cu tuse,
- pareza de val vizualizata la inspectie si fonatie, cu deviere spre partea sanatoasa, vocea este
nazonata.
- pareza de coarda vocal homolaterala, in adductie, prin afectarea cricoaritenoidianului posterior
- diminuare de reflex velopalatin
- hipoestezie velo-palato-faringiana
- afectarea nervului laringeu inferior (recurent), ramura a vagului, dar care contine fibrele nervului
accesor (IX) cu origine in 1/3 inf a nucleului ambiguu, produc disfonie sau voce bitonala.
- leziunea vagala bilaterala este extrem de grava, cu sufocare prin pareza bilaterala in adductie a
corzilor vocale, edem pulmonar, aritmii, dilatatie gastrica acuta si ileus paralitic cu major risc vital
(necesita intubare, ventilatie asistata si terapie intensiva).
Etiologie: - AVC bulbare (sindrom Wallenberg), encefalite de trunchi, siringobulbie, glioame de trunchi,
meningioame de gaura rupta posterioara, carcinoame de baza de craniu, nevrite inflamatorii,
tumori cervicale sau toracale

dr Sorin Tuţă
 Nervul accesor (XI)
• Anatomie – este un nerv pur motor, cu dubla origine – craniana si spinala. Componenta spinala
are originea in motoneuronii din coarnele anterioare ale maduvei din segmentele C1-C5, de unde
radacinile fuzioneaza lateromedular si formeaza un trunchi ascendent ce patrunde intracranian
prin foramen magnum. Componenta intracraniana are originea in 1/3 inferioara a nucleului
ambiguu din bulb, unindu-se laterobulbar cu cea spinala si iese ca trunchi unic din craniu prin
gaura rupta posterioara.
• Nervul accesor inerveaza prin componenta spinala muschii sternocleidomastoidian si trapez, iar
prin componenta bulbara ce ia calea nervului laringeu inferior (recurent) inerveaza muschii
adductori ai corzilor vocale cu rol in fonatie.
• Examinare. – forta muschilor trapez si SCM , fonatie, laringoscopie.

Paralizia n. XI = - atrofie m trapez si SCM, - umar in epolet, - deficit de ridicare umeri, a abductiei bratelor peste 90*,
- limitarea rotatiei, flexiei si extensiei (inclinarea spre spate) a capului ; - disfonie, voce bitonala.

dr Sorin Tuţă
 Nervul hipoglos XII

• Anatomie - Nerv motor cu origine reala in nucleul hipoglosului din partea dorsala a bulbului
rahidian, origine aparenta in santul preolivar, apoi iesire din craniu prin foramen condilian, pentru a
se distribui la majoritatea muschilor limbii.
• Asigura functia motorie a limbii in actele de propulsie a bolului alimentar spre faringe, articularea
unor litere (consoanele linguale L, R, D, H, N,S, T, etc.).
• Examinarea – inspectia limbii – fasciculatii, atrofie, deviere a limbii (de partea opusa nervului
paralizat in cavitatea bucala, sau “arata” nervul paralizat cand este in protruzie in afara cavitatii
bucale, fiind impinsa de m. genioglos sanatos). Examinare indirecta a fortei musculare (impinge cu
limba contrarezistenta prin obraz, sau in protruzie).
• Paralizia de hipoglos- leziuni bulbare – vasculare, tumorale, SLA - leziuni de baza de craniu-
neoplazii la nivel cervical, traumatisme laterocervicale, disectii de carotida, postendarterectomie,
etc.

dr Sorin Tuţă
 Paralizii asociate de nervi bulbari

• Sindromul Wallenberg – IX, X, XI int;

• Sindromul Vernet – gaura rupta posterioara – IX, X, XI.
• Collet-Sicard de raspantie condilo-rupta posterioara – IX, X, XI, XII.
• Villaret – de spatiu retroparotidian, - IX, X, XI, XII, plus sindrom Claude Bernard
Horner.
• Sindromul Garcin = paralizie progresiva a nervilor cranieni de o parte a bazei
craniului, cu debut inferior (nervii bulbari) sau debut superior cu prindere oculomotori,
uzual nervii optic si olfactiv fiind menajati, dar exista si cazuri cu paralizii complete de
nervi I-XII. Etiologia frecventa – metastaze de baza de craniu, carcinoame de baza,
osteomielita de baza de craniu.

dr Sorin Tuţă