Tinerii liberali, nr.

19, Costesti
Revista online:
http://www.tnlcostesti.xhost.ro
http://arges.tnl.ro
http://2012.tnl.ro

Luna mai aduce in

acest numar cateva eveni-
mente importante care au
avut loc recent sau au fost
uitate de romani.
Este vorba de protestul
tinerilor liberali de pe 7
mai cand 8000 de tineri au
participat la un mars de
protest impotriva guver-
nului Boc.
In al doilea rand 9
mai1950 cand a luat fiinta
CECO precursoarea UE in
care din 2007 a intrat si
Romania. TNL - In lupta cu Bancuri
In al treilea rand semni- puterea pag. 5
ficatia zilei de 10 mai.
Si nu in ultimul rand,
pag. 2
24 mai 1875, anul infiin-
tarii PNL.
Ce vrei sa te faci
cand vei fi mare? Cu Bizonu’ la ...
Caseta tehnica:
Dan Serban - redactor sef pag. 3 final de cariera
Colaboratori: pag. 6
Marian Latzar
Tanase Valentina Pagini din istoria
VIZITATI-NE liberala P.N.L. - 136 de ani
pag. 4 pag. 7

120 de curiozitati despre

corpul uman,
pag. 8

1
 T.N.L. - In lupta cu puterea
7 mai 2011 a fost ziua in care tinerii liberalii
au intrat in lupta cu puterea. Aproximativ 8000 de
tinerii a participat la marsul de protest impotriva
guvernului Boc.

Din partea Argesului au participat un numar

considerabil de tineri numarand peste 220 de per-
soane.
Intalnirea s-a facut la Romexpo, unde s-au
desfasurat alegerile T.N.L. Romania, castigate de
Florin Alexe, presedinte si in mandatul anterior.
Marsul de protest a fost condus de Crin An-
tonescu, Varujan Vosganian, Calin Poescu
Tariceanu si alte varfuri de baza ale Partidului Na-
tional Liberal.

2
 Tu ce vrei sa te faci când vei fi mare?
Totul începe cu una dintre cele mai
des întâlnite fraze: “Ce vrei sã te faci când
vei fi mare?”. S-ar putea spune cã inceputul
este atunci când, defapt crezi cã totul se
terminã, moment ce coincide cu luarea
unei decizii ce îți va influența viitorul, şi
anume, deciderea direcției într-o carierã.
De-abia ce pãşeşti de pe bãncile
liceului şi, dupã muncã asiduã, pentru unii,
şi treci de BAC, te vezi deja pus în situația
de a alege facultatea pe care vrei sã o
urmezi şi, mai mult, un pas foarte impor-
tant pentru viitoarea carierã. Este cumpãna,
sa spunem, care îți va decide viitorul. Şi
acum vine o foarte importanta întrebare:
dar cum ai putea tu sã ştii daca peste încã 5
ani o sa mai fii mulțumit de alegerea fãcutã
şi nu o sa realizezi cã ți-ar fi plãcut sã îm-
brãțişezi o altã profesie sau, defapt esti mult
mai priceput într-o altã direcție? Şi asta ar
cam fi marea problemã pe care o confrun-
tãm azi, în societate, în masa, pentru cã ne
lipseşte timpul de care avem nevoie pentru
a ne cunoaşte pe noi înşine, de a ne da
şansa sã ne maturizãm în aceastã direcție, şi
de a fi siguri cã o sã luãm cea mai bunã de-
cizie. Într-adevãr, facem parte dintr-o soci-
etate aflatã în continuã mişcare şi nu este
niciodata timp de pierdut, însã, pânã la
urma, noi suntem defapt cei care se pierd în
societate. În marea grabã, noi suntem cei
buimãciți şi pierduți undeva, pe un drum.
Un bun exepmlu în acest sens sunt
vecinii noştri, ceva mai indepãrtați, ce-i
drept, nordicii, care îşi îndeamnã odraslele
ca, dupã terminarea liceului, sã paşeascã
mai degrabã în câmpul muncii, decât pe
bãncile facultãții, astfel îşi vor da seama
singuri pentru ce sunt buni şi sã realizeze
ce vor “sã se facã când vor fi mari”. Tocmai
de aici vine şi problema la nivel de Româ-
nia unde, gradul de ocupare în câmpul
muncii, în acelaşi domeniu în care sunt
certificați (licențã, masterat etc) este din ce
în ce mai scãzut.
Aşadar, atunci când te vei decide
care îți va fi viitorul, gândeşte-te nu o data,
de trei ori, de patru ori, şi asigurã-te cã îți
vei acorda timpul necesar când vei vei
cãuta rãspunsul la întrebarea “ Ce vrei sa te
faci când vei fi mare?”.
de Valentina Tanase
3
 Pagini din istoria liberala
10 mai
Data de 10 Mai, sarbatoarea Regatului Romaniei, interzisa de comunisti, ignorata
de catre autoritatile romane de dupa 1989, este legata de trei evenimente cruciale din is-
toria moderna a tarii noastre:

Pe 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen soseste in Bucuresti, capi-

tala Romaniei, si depune juramantul in fata Parlamentului (tablou de Theodor Aman -
Muzeul Aman, Bucuresti).

Pe 10 Mai 1877, dupa ce cu o zi inainte Parlamentul dezbatuse problema, Carol I

proclama solemn Independenta absoluta a Romaniei. Comunistii, dupa 1947, au incercat
sa inlature orice urma a monarhiei din istoria tarii, "mutand" sarbatorirea independentei
pe 9 mai. In imagine, Carol I, pe frontul anitotoman, la Poradim (forografie de Carol
Popp de Szatmary, Biblioteca Academiei, Cabinetul de Stampe).

4
 Din diversele preocupari ale tinerilor liberali
Bancuri
La un bar de vânători şi pescari vine unul care
era de al casei şi începe să se laude că el ar fi cel
mai mare vânător şi cel mai mare cunoscător de de
blănuri din lume.
- Du-te dracului, îi zic ăia, nu se poate.
- Vreți să punem pariu? Mă legați la ochi şi
aduceți ce blană vreți, OK?
- OK!
Ia ăsta blana, o pipăie, pune mâna la gaura de
glonț, duce mâna la nas şi zice:
- Căprioară împuşcată cu Browning de 16mm.
Toți în cor:
- Uaaaauuuuuuoooo.
Câştigă pariul cu ăia şi se îmbată mangă. Se
trezeşte omul dimineața “acasă” cu mari dureri de
cap, se duce la baie, vede că are un ochi vânăt. O
întreabă pe soție ce are la ochi şi aia zice:
- De la mine ai vânătaia că ai venit acasă
“mort”, ai băgat mâna la blăniță, ai dus-o la nas şi
ai zis “Dihor, omorât cu toporul”!
Medicul legist descoperă la un cadavru pe care
îl avea de autopsiat o sculă imensă. O taie şi o duce
acasă în formol pentru a-şi îmbogăți colecția per-
sonală de ciudățenii. Soția sa îl vede şi strigă speri-
ată:
- Dumnezeule! A murit săracul Popescu de la
etajul doi ?
Şefu’, nu vă supărați, n-am nici un chef de
muncă după weekend, dați-mi o zi liberă, vă rog!
- Hai, Mişule, fii om serios, avem o groază de
treburi de făcut azi! Mi se mai întâmplă şi mie, dar
ştii cum fac? Trag o partida bună de sex cu nev-
astă-mea şi mă înviorez extraordinar, capăt o en-
ergie fantastică! Hai, tinere, fă ca mine şi vino la
serviciu!
Peste două ore, şeful îl vede pe Mişu muncind
cu un spor teribil, ca niciodată.
- Ai văzut, Mişule, că se poate?
- Mare om eşti, şefule! Câtă dreptate ai avut! O
partidă de sex cu nevastă-ta este energie curată…
- De ce nu a avut prințul William parte de o pe-
trecere a burlacilor?
- Pentru că e cel puțin ciudat să bagi în chiloții
unei stripteuze bancnote care au imprimate pe ele
chipul bunicii tale.
Dumnezeu ii chiama pe Bush, Binladen si
Basescu in paradis si le spune ca trebuie sa se in-
toarca la propriul popor si sa le zica ca pentru ur-
matorii 20 de ani vor trebui sa curete excremente
ca pedeapsa.
Bush merge la ai sai si le spune:
-Am o veste proasta si o veste buna pt voi.
Vestea buna este ca Dumnezeu exista si prostii aia
de musulmani credeau in cineva care nu exista. Iar
vestea proasta este ca va trebui sa curatam excre-
mente pt urmatorii 20 de ani.
Binladen mere la ai sai si zice:
-Am 2 vesti proaste pentru voi. Prima e ca
Dumnezeu exista si noi credeam in ceva ceva ce nu
exista. Iar a doua este ca va trebui sa curatam ex-
cremente pentru urmatorii 20 de ani.
Basescu mere la ai sai si zice:
-Am doua vesti bune pentru voi. Prima este ca
tata ii bine si va saluta pe toti. Iar a doua este ca
avem locuri de munca pt urmatorii 20 de ani.
Prin oceanul Pacific trecea un vapor.
Unul dintre pasageri ii arata capitanului ca pe o
insulita e un om zdrentaros care sare si da din
maini.
Stiti de ce a castigat Binladen partida de sah cu
Bush?.................
Pt. ca arabul i-a luat doua turnuri.
Cica ajunge Bin Laden la poarta raiului. Apare
Sfantul Petru care ii zice:
-Tu doar nu vrei sa intri?
La care Bin Laden ii raspunde:
-Nu, dar aveti voi 3 minute sa iesiti!!!
5
 Cu Bizonu’ la …final de cariera
-episodul 9-

Zborul până-n Franța a fost unul plin de angoase. Roțile sistemului meu de logistică se-nvârteau
ca de fiecare dată când eram la ananghie, dar parcă acum erau prea obosite. Am reuşit totuşi să mă ocup
de toate detaliile şi nu mai aveam altceva de făcut decât să aştept.

De aşteptat, mă aşteptau şi doctorii, care m-au luat în primire încă de la scara avionului. Deşi se chinuiau
pe drum să mă asigure că era doar un control de rutină, citeam în ochii asistentei privirea aceea specifică
aruncată unui zombi. „– Move it! dead man’s walking!” le-am strigat indivizilor care se-mbulzeau pe
coridoarele spitalului, însă nimeni nu se clintea din loc. Pe deasupra, mă mai şi înjurau, considerându-
mă un englezoi jegos, venit să le întineze glia străbună. Dar jignirile nu mă afectau; mai rău mă îngrijora
faptul că pierdeam din vedere strălucirea zilei şi mă izbea cu duşmănie lumina artificială.

Merde! cine-a zis că „de ce ți-e teamă, de-aia nu scapi” a avut mare dreptate. Intrat în rezerva privată,
ştiam că-mi va fi greu: cum eram eu photophob şi seringophob, urma să am parte doar de neoane şi in-
jecții. Şi uite-aşa, în 3 zile am ajuns să fiu mai ciuruit decât câmpul de luptă de la Verdun şi ajunsesem să
dorm doar cu morfină pe vene. Şi-n a treia zi după Scripturi, a venit şi diagnosticul final: cancer la go-
nade, fază terminală, cu speranță de viață între 30 şi 100 de zile! Ştirea nu m-a surprins, căci mă aştep-
tam să mă curăț repede şi-mi părea bine că n-apucam 80 de ani şi să mă perpelesc că nu vreau să mor.
Merde! Moartea te loveşte doar o dată – ce rost are să-ți fie frică!

Frica îi cuprinsese însă pe-ai mei, care trecuseră imediat peste împotrivirea mea şi mă puseseră pe
chimioterapie. „Cool thing chimio, man!” Într-o săptămână am ajuns de boram orice înghițeam iar părul
capilar mi-l epilam parțial, cu prosopul, după fiecare duş. Oricum … nu-l suferisem o viață să fie mai
lung de-un deget …

Într-o zi normală cu vomă şi scaun tare, am primit vizita frățiorului meu de cruce: „– Să ne trăieşti bă’
bolovane” a rostit el de cum a intrat pe uşă; „arăți bine!!!” m-a ironizat el, provocându-mi o criză de
râsete flegmoase. „– Ei, na! Să ştii că aşa făcea şi Grivei al meu înainte să se ducă * de suflet.” „– Ei, aş!”
am răspuns. „Mai e mult până-mi haleşti diminețile …” Şi dialogul nostru ar mai fi continuat, dacă nu
ne-ntrerupea maică-mea. Săraca, nu era învățată cu modul acesta de prietenie şi după atâtea nopți ne-
dormite la căpătâiul patului, se-nțelege că era cu nervii la pământ. Aşa c-am fost nevoit s-o rog să iasă să-
şi ia o cafea.

Rămaşi singuri, Adi m-a privit cu o imensă părere de rău şi dădeam să cred că mai avea puțin şi izbucnea
în plâns. „– Ei, kardeş, mă superi! Băieții nu plâng; ce dracu! Fă-mă să râd, nu să caut batiste pe sub
pernă!”. Adi se adună cum putu şi el mai bine şi apoi zise cu voce molâie: „– Bă’ bolovane, fă-te bine, că-
ți dau veşti bune …” „– Ce veşti kardeş? E gata sicriul meu glisabil?” „– Nu, nu e asta” răspunse el, luând
o mimică serioasă. „Taci şi ascultă: femeia pe care ai iubit-o o viață şi care acuma nu mai e printre noi, ți-
a ascuns o mare taină …” „– Acu’ ce mai e nou?” l-am întrerupt eu râzând demonic; „era gay?” „– Nu
frate” mi-o tăie scurt Adi, încruntând din sprâncene. „A avut cu tine un copil.” „– Ce??” am izbucnit eu.
„Cum? Când? Şi de ce nu …?” „– O cheamă Beatrice, are 3 anişori şi-a crescut-o mătuşă-sa Veta în taină.
Am văzut-o şi eu ieri şi-ți seamă leit: aceleaşi sprâncene împreunate, privire animalică şi 3 alunițe-n
linie de pe gât până la pudoare.” „– Şi Veta asta, a scos-o acuma la interval, ca să-mi ia moştenirea?”, am
întrebat eu cu răutate, în loc să mă umplu de fericire. „– Hm! Nu. Eu am aflat pe căi ascunse şi-am reuşit
să o văd cu mare greutate. Dar îți spun: eşti tu, în miniatură şi cu țâțe!” şi-a schițat un zâmbet ironic. „–
Felicitări! Eu aştept afară să-mi spui ce urmează să facem. Odhin să te aibă-n pace, frate!” mi-a urat el,
punându-şi pumnul în piept şi salutându-mă cu respect, după care m-a lăsat singur între aceeaşi pereți
albi şi trişti

6
„– Clasică treaba, nu-i aşa kardeş?” m-am întrebat, pornind morişca autocriticii. „Pe pat de moarte afli că
eşti deja tată. Nu e băiat, dar e o fetiță care ți-a moştenit semnele distinctive. Dacă e la fel de deşteaptă ca
tine şi de vicleană şi frumoasă ca maică-sa … n-ai făcut degeaba umbră pământului atâția ani. Ah!
mumă-sa. Eeeh! Nica-Nica” am făcut eu clătinind din cap. „De ce mama dracului nu mi-oi fi zis tu de la
început? De ce m-ai lăsat să plec de lângă voi şi să pierd 3 ani lângă o femeie ştearsă şi searbădă? Nu ştiai
că mi-era greață de fiecare dată când o sărutam?! Nu ştiai că mă îmbătam ca porcu’, numai să nu împart
perna cu ea?! Oare nu citeai în ochii mei cât de fericit eram cu tine în garsoniera noastră? Şi cât de is-
teață ai fost să acoperi toate urmele … Merde! ce femeie am pierdut …”

Şi fără să mai zăbovesc, l-am sunat pe doctorul meu: „– Doctore, vreau să-mi văd fetița cum râde, cum
creşte şi cum îmi cere s-o conduc la altar. Nu mă interesează ce şi cum faci, da’ fă-o! Operează-mă, taie-
mi-le şi pune-mi altele de fier, da’ numai fă-mă bine …”

Vocea din partea cealaltă a firului tăcea însă, şi-un oftat prelung mi-a înmuiat mâinile, scăpând prin pat
telefonul fix. Pe pătură, vocea doctorului răsuna cu ecou: „– PREA TÂRZIU BIZONULE …”

Reacții: aidatoriilamine@yahoo.com

P.N.L. - implineste azi 136 de ani de la infiintare

Crin Antonescu a declarat cu ocazia zilei poartă amprenta liberalilor - de la independență şi

P.N.L urmatoarele.
"În urmă cu 136 de ani, odată cu aşa-numita
coaliție de la Mazar Paşa, lua naştere Partidul
Național Liberal. În frunte cu Ion C. Brătianu, îşi
începea istoria glorioasă, dar şi zbuciumată, par-
tidul care a înfăptuit România modernă. Marile
momente care au scris parcursul acestei națiuni
unire la integrarea în Uniunea Europeană. Dar
astăzi avem a face mai mult decât un bilanț. Şi mai
mult decât un exercițiu de memorie. Nu este mo-
mentul pentru triumfalism şi emfază, ci pentru re-
alism şi hotărâre. Avem datoria ca, păstrând
trecutul în fundalul conştiinței şi avându-l ca reper
în acțiunea noastră politică, să privim spre viitor"

7
 120 curiozitati despre corpul uman

Corpul uman este o masinarie care intrece cu mult orice forma, oricat de avansata, a tehnologiei
moderne. Noi, care ne folosim in fiecare zi de aceasta tehnologie ultraperformanta, corpul, nu prea stim
cate lucruri poate el sa faca.
Poate ca urmatoarele randuri va vor trezi interesul si va vor creste dorinta de a va cunoaste pe voi in-
siva cu adevarat.

11. Corpul omenesc elibereaza in 30 de minute destula energie cat sa incalzesti un litru de apa.
.
12. Corpul uman are 206 de oase.

13. Corpul uman produce zilnic un miliard de celule rosii.

14. Corpul unui om contine: destul potasiu pentru a provoca explozia unui tun de jucarie; destul
zahar pentru a umple un borcan; destula grasime pentru a face 7 bucati de sapun; destul fier pentru a
face un cui; destul sulf pentru a deparazita un caine.

15. Corpul utilizeaza 300 muschi pentru a tine corpul in pozitie stabila, dreapta.

16. Creierul continua sa transmita semnale sub forma de impulsuri electrice timp de aproximativ 37
de ore dupa moarte.

17. Cresterea creierului se opreste in jurul varstei de 15 ani.

18. Culoarea parului depinde de melanina (pigment). Pe masura ce imbatranim se secreta tot mai
putina melanina si se formeaza mici bule de aer aparand astfel aspectul carunt al parului.

19. Daca ati manca fiind asezati in cap mancarea s-ar duce in sus, deoarece muschii esofagului vor
continua sa impinga mancarea catre stomac.

20. Daca cantitatea de apa din corpul omenesc este redusa cu 1% iti va fi sete, iar daca este redusa
cu 10% vei muri.