1

Programul de ameliorare
a taurinelor în Republica Moldova
pentru anii 2003 - 2010

Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 159 din 14.07.2003 (Anexa nr. 2)

1. Direcţiile principale de ameliorare

a taurinelor
În prezent şi în perspectivă, scopul principal în creşterea bovinelor urmăreşte producerea,
conservarea şi utilizarea eficientă a resurselor genetice ca urmare, sporirea continuă a
producţiilor de lapte şi carne, posibilitate care, însă, este dependentă de numeroşi factori
socio-economici.
Aferent scopului menţionat o problemă aparte o reprezintă alegerea materialului biologic sub
raportul „specializării" şi a celui productiv, care va fi stabilit în funcţie de nevoile sociale actuale şi
viitoare, de baza tehnico-materială şi de perspectivă astfel:
- în prezent efectivul de taurine (70%) este reprezentat de diferite rase şi hibrizi
caracterizate prin potenţial de producţie scăzut. Corespunzător îmbunătăţirii condiţiilor tehnico-
materiale, aceste populaţii vor fi cuprinse în programe de ameliorare proprii, concomitent cu
extinderea raselor aflate în exploatare;
- în gospodăriile colective, dezvoltate economic, efectivele de bovine sînt
reprezentate de populaţii ameliorate şi cu potenţial de producţie sporit, în general
specializate, care în funcţie de scopul urmărit se vor creşte în rasă pură sau prin hibridare.
Raportul între rasele specializate pentru lapte şi carne va fi de 4:1- 6:2, cu menţiunea pătrunderii
intense a raselor mixte, în deosebi a celor de tip Simmental;
- în fermele de elită, în care densitatea efectivelor de taurine va fi ridicată şi tehnologiile
de exploatare intensive se vor creşte, cu prioritate, populaţii de taurine ameliorate în rasă pură
de tip morfoproductiv diferit (lapte, lapte-carne, carne).
Situaţia actuală din republică reprezintă un complex problematic, care redat sintetic vizează
potenţialul de producţie al populaţiilor existente şi posibilităţile de îmbunătăţire al acestuia,
perfecţionarea şi adoptarea celor mai eficiente tehnologii de exploatare, concentrarea şi
 2

specializarea producţiei, valorificarea şi eficienţa economică a acesteia.

Ca urmare a multiplelor însuşiri morfoproductive pe care le întrunesc diferitele populaţii
de taurine, în republică se vor creşte un număr variabil de rase (între 3-5 rase), alegerea lor şi
numărul acestora reprezentînd un mijloc real de folosire judicioasă a condiţiilor naturale şi
de valorificare eficinetă a resurselor vegetale din fiecare zonă. Progresul fenotipic de producţie
va fi realizat pe baza programelor de ameliorare proprii fiecărei populaţii, în care, alături de
selecţie riguroasă, se va practica sistemul „presiunii prin masculi" testaţi amelioratori, a
transferului de embrioni şi, în perspectivă, a ingineriei genetice.
Actualimente în ţară se creşte rasa Bălţată cu Negru tip moldovenesc, ponderea căruia
după datele evidenţei raselor la 1.01.90 constituia 99,18% şi alte rase 0,82%.
Conform Nomenclatorului raselor omologate în Republica Moldova se prevede creşterea
şi exploatarea raselor Bălţată cu Negru, Roşie de Stepă, Simmental pentru producerea laptelui şi
Hereford, Şarole şi Aberdin Angus pentru producerea cărnii. Un rol important se acordă rasei
Bălţată cu Negru, ca una din cele mai productive rase pentru lapte, ponderea căreia şi în
continuare va constitui nu mai puţin de 70%, apoi raselor Roşie de Stepă şi Simmental - 10-15%
şi raselor specializate pentru carne la nivel de 15%

Luînd în consideraţie că în prezent lipseşte materialul biologic al raselor Roşie de

Stepă şi Simmental în banca de material seminal a întreprinderilor zonale de prăsilă şi
însămînţare artificială a animalelor. este necesar importul materialului seminal a acestor
rase, iar în perspectivă şi a taurilor reproducători ai acestor rase.
Reieşind din efectivul de vaci din ţară (300 mii capete) şi ponderea raselor omologate
este necesar importul materialului seminal al raselor Roşie de Stepă 75,0 mii doze şi
Simmental 112,5 mii doze.
Pentru procurarea materialului seminal sunt necesare de resurse financiare în sumă de
2639 mii lei.
Pentru creşterea şi exploatarea în continuare a raselor menţionate este necesar importul
a 10-12 tauri-reproducători de fiecare rasă cu potenţial genetic valoros, pentru care sunt
necesare resurse financiare în sumă de 348 mii lei.
Pentru intensificarea procesului de selecţie cu rasele Roşie de Stepă şi
Simmental este necesar importul a 1000 viţele-fiice de tauri valoroşi pentru fiecare rasă în
sumă de 4000 mii lei.
 3

Pentru iniţierea lucrului de creştere a raselor specializate pentru carne în băncile de material
seminal ale întreprinderilor zonale de prăsilă şi însămînţare artificială sunt rezerve de material
seminal, însă în continuare, conform programelor de creştere a raselor specializate pentru came,
va fi necesar importul de material biologic al acestor rase.
Dezvoltarea creşterii taurinelor în republică va avea ca fundament obiectiv
aplicarea numeroaselor măsuri tehnico-organizatorice complexe, care vizează în principal:
conservarea şi utilizarea eficientă a resurselor genetice; îmbunătăţirea potenţialului biologic şi
productiv al populaţiilor de taurine existente; elaboiarea
tehnologiilor noi de exploatare şi perfecţionare a raselor şi liniilor existente;
îmbunătăţirea şi lărgirea continuă a bazei tehnico-materiale, îndeosebi pentru
procurarea şi folosirea judicioasă a resurselor genetice mondiale; prevenirea şi
combaterea bolilor; valorificarea superioară a producţiei; interesarea crescătorilor;
organizarea şi orientarea cercetării ştiinţifice privind obiectivele preconizate;
pregătirea cadrelor de specialitate etc. Toate aceste măsuri sînt principalele căi şi mijloace care,
aplicate judicios, vor conduce la dezvoltarea zootehniei, în general şi a creşterii taurinelor, în
special, la aplicarea conceptului noii revoluţii agrare în acest domeniu de activitate.

2. Organizarea lucrului de selecţie

2.1. Institutul Naţional pentru Zootehnie şi Medicină Veterinară
In legea Republicii Moldova privind selecţia şi reproducţia în zootehnie, elaborarea

programelor de ameliorare curente şi perspective, întocmirea planurilor curente de potrivire a

perechilor, efectuarea aprobării realizărilor în zootehnie şi dirijarea metodică a procesului de

ameliorare a raselor şi liniilor existente şi creare a noilor rase şi linii de taurine se încredinţează

Institutului Naţional pentru Zootehnie şi Medicină Veterinară şi se realizează prin intermediul

subdiviziunilor lui (fig.l).

Institutul este veriga principală în organizarea şi desfăşurarea lucrului de creştere şi
ameliorare a raselor omologate în ţară şi are următoarele funcţii:
 4

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

INSTITUTUL NAŢIONAL PENTRU ZOOTEHNIE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

SECŢIA AGRICOLĂ SECŢIA DE CENTRUL DE TRANSFER TEHNOLOGIC PENTRU AMELIORAREA

EXPERIMENTALĂ CERCETARE ŞI REPRODUCEREA ANIMALELOR

Ferma taurine de prăsilă Ameliorarea taurinelor

Eleverul pentru creşterea Biotehnologii în reproducţie Reproducţie şi transfer tehnologic

reproducătorilor şi transfer de embrioni

Ferma ovine de prăsilă Ovicultură şi apicultură Evidenţă zootehnică şi bonitare

5
Prisaca de prăsilă Alimentaţie şi prepararea
nutreţurilor Ameliorare şi marketingul animalelor de prăsilă

Fitotehnie şi prepararea
nutreţurilor Medicină veterinară şi
biotehnologii farmaceutice
legături administrative Oficiile zonale pentru ameliorare şi reproducţia animalelor
Legenda: legături de prestare a serviciilor zooveterinare (Făleşti, Sîngerei, Maximovca, Comrat, Cahul)
Păstrarea resurselor
Subdiviziunile INZMV genetice animale
Oficiile locale pentru prestarea serviciilor zoovetrinare
Personae fizice şi juridice care nu fac
parte din componenţa INZMV

Deţinătorii de animale, gospodării de producţie zootehnică de toate categoriile

Fig. 1. Structura organizatorică a Institutului Naţional pentru Zootehnie şi Medicină Veterinară

(după asocierea cu Agenţia de Stat pentru Ameliorarea şi Reproducţia în Zootehnie)
 5

- elaborează programe de creştere şi exploatare a raselor prin utilizarea

biotehnologiilor moderne;

- perfectează programe de împerecheri ale raselor omologate;

- efectuează cercetări în ameliorare, creştere, exploatare, reproducţie, alimentaţie şi

medicină veterinară;

- creează linii, tipuri noi de taurine;

- selectează pentru creştere la elever;

- colectează material seminal al taurilor-reproducători;

- elaborează structuri optimale de dirijare a lucrului de selecţie.

2.2. Reproducătorul Republican al taurinelor de prăsilă

(Maximovca)
Ferma prezintă obiectul strategic al procesului de selecţie şi genetică a taurinelor de lapte
din Republica Moldova (fig.2) şi are următoarele funcţii.

1. Restabilirea fondului genetic prin ameliorarea efectivelor existente şi crearea unor noi linii
autohtone Osbordei Aivengo, Sanisad Standard Twin, Rozeif Siteişin, Montvic Ciftein, Fond
Mătt, Paclamar Butmeiker, Valiant, Pabst, Guverner cu producţia de lapte de 7000-7500 kg
lapte (tab.l).

2. Creşterea tineretului de prăsilă care asigură obţinerea greutăţii corporale a viţelelor la

însămînţare la vîrsta de 18 luni de 380-400 kg.
Tabelul l
Indicii productivi ai efectivului de taurine (a. 2003-2010)

Indicii A n i i
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Numărul de vaci 90 100 110 120 135 150 170 180
Producţia medie de lapte pe 3500 4000 4700 5400 6000 6500 7000 7500
cireada, kg
Procentul de grăsime 3,7 3,7 3,7 3,8 3,8 3,8 3,9 3,9
Greutatea corporală a vacilor 550 550 600 600 600 650 650 650
adulte,kg
Viteza mulsului, 1,9 1,9 2,0 2,0 2,0 2,5 2,5 2,5
kg/min
Efectivul de vaci mame de 5 30 50 70 90 110 115 125
tauri ;
Producţia de lapte a vacilor-mame - 6000 6300 6800 7300 7600 7800 8000
de tauri, kg
6
 7
3. Obţinerea tăuraşilor de prăsilă de linii necesare în scopul completării eleverului.
4. Comercializarea animalelor de prăsilă.
5. Iniţierea liniilor de taurine de tip Bălţat cu Negru moldovenesc cu parametrii
stabiliţi ai productivităţii.
6. Transfer de embrioni în scopul obţinerii taurilor valoroşi.
7. Pregătirea specialiştilor pentru însămînţarea artificială şi transfer de embrioni

2.3. Eleverul
Activitatea eleverului este bazată pe următoarele principii (fig.3) :

- selectarea şi testarea viitoarelor mame producătoare de tauri de rase Bălţată

cu Negru, Roşie de Stepă, Simmental, Şarole, Limuzin şi Hereford.

- selectarea, creşterea şi testarea tăuraşilor după indicii de dezvoltare şi calităţile

reproductive, precum şi după calitatea descendenţei;
- colectarea şi depozitarea materialului seminal şi transmiterea în secţia de păstrare
a resurselor genetice animale (banca genofondului).
Eleverul va fi completat în total cu 60 tauri din 8 linii(tab.2), de la care se va acumula
anual 1,2 mii doze material seminal. De la fiecare taur din liniile

nominalizate vor fi acumulate cîte 20 mii doze.

La elever vor fi întreţinuţi şi tauri de rase specializate pentru carne Şarole, Hereford,

Aberdin Angus, de la care va fi acumulat material seminal şi utilizat conform programului de

împerecheri la solicitarea oficiilor zonale.

2.4. Ferme de prăsilă

Fermele de prăsilă sunt veriga principală a procesului de selecţie. Sarcina principală a

fermelor de prăsilă este păstrarea genofondului, asigurarea creşterii efectivului de taurine de

tipul Bălţat cu Negru Moldovenesc şi alte rase omologate în ţară cu parametrii stabiliţi ai

productivităţii.
In gospodăriile de prăsilă vor fi aplicate biotehnologii moderne de ameliorare (imuno şi
citogenetice) a calităţilor productive.
8

Tabelul 2
 9
Planul de completare a eleverului cu tăuraşi de tipul Bălţat cu Negru Moldovenesc
pentru anii 2003-2010
Nr. A n i i
d/o Linia 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1. Osborndeil Aivengo 8 6 5 7 6 7 7 7
2. Sanisaid Standaut Twin 8 8 8 8 7 9 8 7

3. Rozeif Siteişin 6 6 6 7 8 8 8 8
4. Montvic Ciftein 9 8 9 8 9 8 7 7
5. Nou-Na Mi Fond Mătt 9 9 8 8 8 6 7 8

6. Paklamar Butmeiker 5 6 6 7 6 7 8 8
7. Valiant 9 9 9 8 8 8 7 7
8. Pabst Guverner 6 8 9 7 8 7 8 8

Direcţiile principale de activitate:

 testarea taurilor după calitatea descendenţei şi depistarea taurilor lideri
pentru iniţierea liniilor noi de taurine de tip Bălţat cu Negru Moldovenesc;
 selectarea tăuraşilor de prăsilă continuatori de linii pentru creştere la elever;
 comercializarea tineretului de prăsilă;
 comercializarea vacilor reformate;

Numărul fermelor de prăsilă şi a efectivului de vaci şi viţele se va comercializa pe etape (tab.3).

Tabelul 3
Indicii cantitativi şi calitativi de dezvoltare a gospodăriilor de prăsilă

An i i
Unitatea de
Indicii principali 2002 de 2008 2010
măsură
facto
Numărul de ferme de prăsilă ferme 8 25 40
Efectivul de vaci de rasă cap. 2181 9000 14000
Producţia de lapte la o vacă kg 3150 3300 4500
Producţia globală de lapte mii tone 6,9 29,7 63

2.5.Centrul de transfer tehnologic pentru ameliorarea şi reproducţia animalelor

Direcţiile de activitate ale Centrului de transfer tehnologic pentru ameliorarea şi reproducţia
animalelor sunt bazate pe programele de ameliorare a animalelor de rasă elaborate de Institutul
 10

Naţional pentru Zootehnie şi Medicină Veterinară şi funcţionează după organigrama indicată în

fig.4.

Centrul de Transfer Tehnologic pentru Ameliorarea şi

Reproducţia Animalelor

Fig. 4. Organigrama Centrului de Transfer Tehnologic pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor

Centrul de transfer tehnologic pentru ameliorarea şi reproducţia animalelor :
 organizează şi efectuează însămînţarea artificială a efectivului-matcă de
taurine;
 creează masive de taurine de tip solicitat cu potenţial înalt al productivităţii;
 organizează lucrul de selecţie şi ameliorare, testarea reproducătorilor după
calitatea descendenţei, acordarea asistenţei la evidenţă a productivităţii în
gospodăriile ţărăneşti, de fermieri şi individuale. Realizarea lucrului se
efectuează prin oficiile zonale: Făleşti, Sîngerei, Maximovca, Comrat,
Cahul şi oficiile lor teritoriale.

2.6. Oficiile zonale

 11
Oficiile zonale Făleşti, Sîngerei, Maximovca, Comrat şi Cahul asigură:
 livrarea materialului seminal la toate oficiile de însămînţare artificială din
zona de deservire;

 înzestrarea cu utilaj necesar şi instrumente a oficiilor locale pentru

efectuarea însămînţării artificiale;

 coordonarea metodică a activităţii tehnicienilor pentru însămînţarea

artificială şi a zootehnicienilor selecţionatori;

 efectuarea analizei situaţiei de reproducţie a cirezii şi a lucrului de

ameliorare şi prezentare a informaţiei necesare despre calităţile productive

ale efectivelor supuse evidenţei.

Subunităţile structurale ale oficiilor zonale sînt oficiile teritoriale.

2.7. Oficiile teritoriale (raionale)

Oficiile teritoriale :
 asigură (organizează) deservirea controlului şi asistenţa gospodăriilor de prăsilă, ţărăneşti şi

de fermieri, efectuează bonitarea taurinelor de rasă;

 organizează însămînţarea artificială a efectivului matcă şi evidenţa documentelor
necesare;
 determină originea animalelor şi apreciază exteriorul lor, pregăteşte
materiale necesare pentru bonitare;
 organizează marcarea şi numerotarea animalelor;
 pregăteşte rapoarte informative după toate formularele stabilite şi prezintă
informaţie despre evidenţa de prăsilă;
 prezintă materialul necesar despre gospodăriile supuse controlului.

In această structură sînt angajaţi specialişti zootehnişti şi veterinari, tehnicieni pentru

însămînţarea artificială a animalelor, numărul cărora se determină de efectivul de taurine din zona de

deservire. Efectivul de animale la un tehnician va constitui nu mai puţin de 500 capete pe an.

2.8.Gospodăriile de fermieri (ferma de producere a laptelui)

Ferma de lapte este baza economică pentru obţinerea profitului suficient şi acoperirea tuturor
cheltuielilor de producere. Practica ţărilor dezvoltate mărturiseşte, că cele mai rentabile sînt fermele
cu un efectiv de 50 capete, cu un nivel productiv înalt (5000-6000 l lapte). Crearea gospodăriilor deja
 12

în primii 3 ani (cu susţinerea din partea Statului) poate asigura obţinerea productivităţii de 5000-6000
kg lapte pe an. Pentru asigurarea deplină a animalelor cu nutreţuri produse pe terenul propriu
recalculat la un animal pentru un an este necesară o suprafaţă de cel puţin l ,2-1,5 ha teren agricol.
Gospodăriile fermiere vor crea infrastructura necesară pentru producerea laptelui, reieşind din
posibilităţile existente.

2.9. Producerea cărnii de taurine de calitate

Pe piaţa de desfacere mai insistent se solicită carne de taurine de calitate, care corespund

standardelor europene. Pentru aceasta este necesar de a utiliza rase specializate, care va

permite obţinerea producţiei de carne competitivă pe piaţa internă şi externă. Utilizarea

materialului seminal de rase specializate pentru carne Şarole, Hereford, Aberdin Angus la

însămînţarea efectivului de matcă al taurinelor de lapte va permite obţinerea metişilor pentru

îngrăşare şi comercializarea lor la un preţ mai avantajos, iar calitatea cărnii va fi mai sporită

(fig. 5). Materialul seminal al raselor specializate pentru carne va fi utilizat strict conform

programului de împerecheri elaborat de Institutul Naţional pentru Zootehnie şi Medicină Veterinară.

Fig. 5. Schema de obţinere a metişilor pentru producerea cărnii de bovină

Implementarea tuturor elementelor acestui program pe scară largă în producţie, va asigura
realizarea potenţialului genetic de productivitate al taurinelor de rase autohtone şi importate, va
contribui la sporirea considerabilă a volumelor producţiilor de lapte şi carne în ţară.