Sunteți pe pagina 1din 6

Transfuzia sangvina

Ce este transfuzia de sange?

Transfuzia de sange este un tratament medical ce consta in inlocuirea sangelui sau a


unor componente sanguine care s-au pierdut printr-o sangerare (intr-un accident, operatie
sau boala).

Cand este necesara o transfuzie de sange?

Este nevoie de o transfuzie de sange atunci cand s-a pierdut o cantitate semnificativa
de sange sau cand organismul nu poate reface cantitatea de sange pierduta sau pierde in
continuu un component important al sangelui. 
Sangele se poate pierde in: 
- accidente sau interventii chirurgicale majore ;
- boli care pot duce la pierderi de sange (hemoragii), ca ulcerul gastric activ ;
- boli ce distrug celulele sangelui, ca anemia hemolitica sau trombocitopenia .
Unele boli, ca hemofilia, impiedica organismul sa produca unele componente ce
lipsesc din sange. Transfuziile sau administrarea componentelor ce lipsesc din sange sunt
folosite in tratamentul acestor boli. 
Sangele integral este rareori folosit in transfuziile de sange chiar si atunci cand este
nevoie de transfuzii pentru hemoragii. De obicei, numai unele componente ale sangelui
(preparate de sange) sunt folosite pentru transfuzii. Sangele are multe componente,
incluzand eritrocitele (celule rosii), plasma, albuminele (proteine), trombocitele sifactorii
de coagulare.

Care sunt efectele secundare ale transfuziei de sange?

Desi este imposibila transfuzia de sange fara nici un efect secundar, in tarile in curs de
dezvoltare si in tarile dezvoltate, sangele din transfuzii este, in general, necontaminat
(fara nici un germene, bacterie, virus etc). Sangele recoltat pentru transfuzii este testat cu
grija pentru microorganisme patogene (care pot produce boli). Transmiterea de boli prin
transfuzii de sange este foarte rara in zilele noastre si s-a constatat ca sunt sanse de 1 la
1.000.000 de unitati de sange transfuzate. 
Cel mai important risc intr-o transfuzie de sange este administrarea de sange cu grupa
sangvina incompatibila. Se intampla cam la 1 din 14000 de transfuzii. Transfuziile de
sange cu grupa de sange gresita pot duce la o reactie severa, uneori amenintatoare de
viata. 
Chiar si cu grupa de sange corespunzatoare, poate exista o reactie usoara cu, dispnee
(dificultatea in respiratie), durere, palpitatii (batai cardiace rapide), frisoane
si hipotensiune. O reactie usoara la transfuzia de sange este ingrijoratoare dar este foarte
rar amenintatoare de viata cand este tratata prompt.

Ce sunt grupele de sange si de ce sunt ele importante?


Grupa de sange indica markerii specifici (antigenii) eritrocitelor si plasmei unui om.
Acesti markeri permit corpului sa recunoasca sangele ca fiind propriu. Daca se foloseste
sange cu alt tip de grupa sangvina, sistemul nu il recunoaste ca propriu si il distruge
rezultand o reactie posttransfuzionala. O reactie usoara la transfuzia de sange este
ingrijoratoare dar este foarte rar amenintatoare de viata atunci cand este tratata imediat. O
reactie grava la transfuzia de sange poate fi fatala. 
Cea mai importanta clasificare a tipurilor de grupe de sange este sistemul ABO  si 
sistemul Rh . Sistemul ABO consta in grupele de sange A, B, AB si O. Persoanele cu
sangele de tip AB sunt considerati primitori universali pentru ca ei pot primi orice tip de
sange din sistemul ABO. Persoanele cu grupa de sange O sunt numiti donatori universali
deoarece pot dona sange persoanelor cu orice grupa de sange din sistemul ABO. Tipurile
de sange din sistemul Rh pot fi Rh pozitive sau Rh negative. O persoana a carei grupa de
sange este A+ are sange de grupa A din sistemul ABO si Rh pozitiv. 
Exista peste 100 de alte subgrupe de sange minore care pot da uneori reactii usoare la
transfuzii si pot determina, foarte rar, reactii severe.

Cum se recolteaza sangele?

Sangele pentru transfuzii este recoltat de la voluntari prin bancile de sange. Obiceiul de
a plati donatorii a fost pus in vigoare pentru a asigura o rezerva mai mare de sange
necontaminat. Inainte de a dona, voluntarii trebuie sa raspunda asistentilor sociali la
cateva intrebari despre starea lor de sanatate, antecedente (un istoric al bolilor) si posibile
expuneri la boli in timpul calatoriilor prin tari straine, comportament sexual sau abuz de
droguri. Doar persoanele care trec cu bine de acest chestionar au posibilitatea sa doneze. 
Dupa recoltare, sangele este testat cu grija pentru prezenta unor microorganisme patogene
si se determina grupa de sange a individului. Daca exista suspiciunea ca sangele ar putea
fi infectat acesta este nefolosit si aruncat. Marea majoriatate a sangelui care trece de
aceste teste este fractionat, de exemplu in eritrocite, plasma si trombocite, inainte de a fi
folosit. Foarte putin sange integral este folosit pentru transfuzii. 
Sangele si componentele lui pot fi pastrate pentru o perioada limitata de timp si apoi se
arunca. De aceea, bancile de sange sunt intr-o continua campanie de recrutare a
donatorilor si incurajeaza participarea regulata a acestora.

Indicatiile transfuziilor de sange

Transfuziile folosesc in tratamentul pierderilor de sange (hemoragiilor) sau pentru


suplimentarea fractiunilor de sange care nu se pot reface.

Tratamentul hemoragiilor
Hemoragiile pot fi rezultatul unor accidente, a unor interventii chirurgicale majore sau
boli care distrug eritrocitele sau trombocitele, doua componente importante ale sangelui.
Daca se pierde prea mult sange, corpul nu mai poate mentine o presiune normala a
sangelui si intra in soc. Pierderea de sange scade, de asemenea, si numarul de celule rosii
transportoare de oxigen ceea ce duce la oxigenarea insuficienta a organismului .  
Sangele integral este folosit foarte rar pentru tratamentul pierderilor de sange. In locul
acestei proceduri, pacientul primeste fractiunea de sange care ii lipseste cel mai mult.
Daca persoana a pierdut multe eritrocite i se da masa eritrocitara. Daca are volumul de
plasma scazut i se administreaza plasma si alte fluide pentru a mentine presiunea
sangelui. Daca a pierdut foarte mult sange are nevoie si de factori de coagulare
sau trombocite pentru a preveni sangerarile. 
Sangele pierdut in timpul unei operatii poate fi recuperat, filtrat si transfuzat
pacientului. Acest procedeu reduce cantitatea de sange nou care ar trebui transfuzat.

Donarea de sange

Sangele este recoltat de la voluntari care pot dona o data la 8 saptamani. Pentru a dona
sange trebuie indeplinite urmatoarele conditii: 
- varsta de cel putin 17 ani 
- greutatea de cel putin 50 kg 
- sanatos clinic 
Centrele de donare au 5 etape de protectie a rezervelor de sange impotriva infectiilor: 
- screeningul donatorului. Pentru a dona sange trebuie completat un chestionar despre
starea de sanatate, antecedente (istoria bolilor), calatoriile in tari unde sunt frecvente
anumite boli si despre comportamentele care pot creste riscul de a contacta unele boli, ca
sexul neprotejat si consumul de droguri. Se verifica temperatura corpului,tensiunea
arteriala si volumul de celule rosii (eritrocite) dintr-o mostra de sange. Nu poate dona
sange persoana care nu face fata acestor teste de screening, care poate fi expusa unor boli
infectioase sau este anemica 
- listele donatorilor respinsi. Organizatiile care recolteaza sange trebuie sa pastreze liste
cu numele persoanelor care sunt respinse pentru totdeauna din programul de donatii.
Potentialii donatori trebuie sa fie cautati si pe aceste liste. Pe listele donatorilor respinsi
se afla oameni care au avut cancere de diferite tipuri, care au avut dupa varsta de 11 ani
sau au risc crescut pentru SIDA 
- testarea sangelui. Dupa donare, fiecare unitate de sange este verificata pentru unele boli
cu transmitere prin sange, ca de exemplu hepatita B, hepatita C sau . Daca este gasita
vreo boala, sangele este aruncat 
- carantina. Sangele donat este pastrat separat si nu poate fi utilizat decat dupa ce trece cu
bine toate aceste teste 
- asigurarea calitatii. Centrele de transfuzii trebuie sa tina evidente stricte asupra fiecarei
unitati de sange. Daca apare o problema la donarea unei unitati de sange, centrul de
transfuzii trebuie sa avertizeze centrele de donare si sa colaboreze pentru rezolvarea
problemei.

A dona sange pentru propria utilizare


Persoanele care urmeaza sa fie supuse unor operatii si este posibil sa aiba nevoie de
transfuzii de sange, ar trebui sa ia in considerare donarea de sange sau recoltarea
propriului sange inainte de operatie (transfuzie autologa). Multi oameni iau in considerare
aceasta optiune pentru a se proteja de unele boli cu transmitere prin sange sau de reactiile
de incompatibilitate asociate cu transfuziile de sange. 
Nici transfuzia autologa nu este lipsita de riscuri. Cele mai multe probleme care apar,
indiferent de tipul de transfuzie, sunt rezultatul unor greseli administrative, si anume
transfuzia cu grupa de sange necorespunzatoare. Aceste tipuri de greseli sunt rare, dar pot
duce la administrarea unei alte unitati de sange decat cea pe care a donat-o persoana
inainte de operatie. De asemenea, este posibil ca donarea inainte de operatie sa creasca
riscul de necesitate a unei transfuzii in timpul operatiei pentru ca sangele nu a avut destul
timp sa se refaca.

Grupele de sange

Sangele este clasificat in functie de prezenta sau unor markeri specifici (antigene) de
pe celulele rosii si din plasma, care permit sangelui sa fie recunoscut ca propriu. Daca se
introduce in circulatie alta grupa de sange, sistemul imun nu-l recunoaste si il distruge
rezultand o reactie posttransfuzie.

Sitemul ABO
Sistemul ABO consta in grupele de sange A, B, AB si O. Persoanele cu sangele de tip
AB sunt considerati primitori universali pentru ca ei pot primi orice tip de sange din
sistemul ABO. Persoanele cu grupa de sange O sunt numiti donatori universali deoarece
pot dona sange persoanelor cu orice grupa de sange din sistemul ABO. Incompatibilitatea
cu grupele ABO si Rh este responsabila de cele mai serioase, uneori fatale, reactii la
transfuzii. 
Sistemul Rh clasifica sangele ca Rh pozitiv sau Rh negativ si se bazeaza pe prezenta
sau absenta factorului Rh in sange. Persoanele cu Rh pozitiv pot primi sange Rh negativ;
persoanele cu Rh negativ vor avea o reactie la transfuzie daca vor primi sange tip Rh
pozitiv. Reactiile la transfuzii cauzate de incompatibilitate Rh pot fi grave.

Grupele de sange minore


Exista mai mult de 100 de subtipuri de grupe de sange. Majoritatea au un efect minor
sau nici un efect in timpul transfuziilor, dar unele dintre ele pot fi cauza principala a unor
reactii usoare la transfuzie. Reactiile usoare sunt ingrijoratoare dar, daca sunt tratate rapid
sunt foarte rar fatale.

Riscurile transfuziei de sange


Riscurile transfuziilor de sange includ reactiile la transfuzii (reactii mediate imun),
reactiile nonimune si infectarea sangelui.

Ractiile mediate imun


Recatiile mediate imun apar cand sistemul imunitar ataca fragmente din sangele
transfuzat sau cand sangele transfuzat este cauza unor reactii alergice. 
Majoritatea reactiilor la transfuzii apar datorita erorilor de compatibilitate a sangelui
primitorului cu sangele transfuzat. Aceste erori administrative pot apare datorita
etichetarii gresite a unitatilor de sange sau a etichetelor nelizibile. Se depune mult efort
pentru prevenirea acestui tip de erori care intervin aproximativ o data la 14000 de
transfuzii. Chiar si administrarea grupei de sange corespunzatoare poate duce la reactii
usoare post-transfuzionale. 
Aceste reactii pot fi usoare sau severe. In majoritatea cazurilor, cele usoare nu sunt
fatale daca se intervine la timp. Totusi si reactiile usoare pot fi ingrijoratoare. Reactiile
severe pot fi fatale. 
Exista cateva reactii mediate imun:
-reactiile febrile nehemolitice produc febra si frisoane fara hemoliza (fara distrugerea
celulelor rosii). Aceasta este cea mai frecventa reactie post-transfuzionala. Poate apare
chiar si atunci cand sangele a fost compatibil si corect transfuzat. Cu cat mai multe
tranfuzii primeste un om cu atat mai mult creste riscul aparitiei unei astfel de reactii 
-in reactiile hemolitice, celulele rosii transfuzate sunt distruse de sistemul imun al
persoanei primitoare. Aceasta reactie are loc cel mai frecvent in cazul incompatibilitatii
de grupa sanguina ABO sau Rh, dar mai pot fi implicate si unele dintre subtipurile
minore de sange, cazuri in care reactiile pot fi fatale 
-reactiile alergice pot fi severe sau usoare. Reactiile alergice usoare pot include
(mancarimi), urticarie si wheezing(respiratie dificila). Reactiile alergice severe pot
include socul anafilactic, un raspuns fatal 
-o reactie imuna la trombocite, in sangele transfuzat, duce la distrugerea lor. Persoanele
care dezvolta o astfel de reactie pot avea dificultati in gasirea unui sange care sa nu dea
aceasta reactie 
-in ocazii rare o reactie imuna posttransfuzionala poate ataca plamanii primitorului
(transfuzia cu reactie incrucisata si insuficienta respiratorie acuta). Duce la dificultate la
respiratie si alte simptome. Majoritatea se refac complet dupa o astfel de reactie.

Reactii nonimune
Reactiile nonimune implica alterari fizice ale sangelui datorita transfuziei. 
-hipervolemia (supraincarcarea circulatorie) apare cand se administreaza prea multe
lichide in timpul transfuziei, in mod special in cazul in care primitorul nu a pierdut sange
inaintea transfuziei. Hipervolemia poate necesita tratament cu (diuretice) care sa creasca
diureza (eliminarea de urina) pentru a ajuta corpul sa elimine lichidul in exces 
-supraincarcarea cu fier (posttransfuzionala) apare cand este transfuzata o cantitate mare
de sange integral sau decelulele rosii. Cand celulele rosii mor, fierul din hemoglobina
este eliberat si este stocat in corp. De vreme ce fierul este eliminat foarte incet de
organism, cantitatile mari de fier care ajung in corp pot depasi capacitatea acestuia de a-l
stoca. Supraincarcarea cu fier poate fi tratata cu medicamente fixatoare de fier.

Transmiterea de boli infectioase


Transmiterea unor boli infectioase virale ca hepatita B, hepatita C sau HIV prin
transfuziile de sange, a devenit rara datorita masurilor luate de asociatii specializate
asupra recoltarii, testarii, pastrarii si transfuzarii sangelui. Transmiterea unor boli
infectioase posttransfuzionale in tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare apare doar o
data la 1.000.000 de unitati transfuzate. Riscul unei infectii cu o boala cu transmitere prin
sange este mai mare in tarile mai putin dezvoltate. Este posibil ca sangele, in special
trombocitele, sa fie contaminat in momentul donarii sau dupa acest moment. Transfuzia
cu sange infectat duce la (sange contaminat cu bacterii). Acest risc este totusi destul de
mic datorita masurilor luate in timpul donarii si la manipularea acestuia. Un risc mai
mare il prezinta transfuzia cu masa trombocitara. Spre deosebire de celelalte componente
ale sangelui, trombocitele pot fi pastrate la temperatura camerei. Daca exista bacterii,
acestea se vor multiplica si vor produce o infectie dupa transfuzare.
Primirea de sange transfuzat
Inainte de transfuzia de sange, sangele primitorului este testat pentru a determina grupa
de sange. Sangele sau fractiunile de sange care sunt compatibile cu sangele primitorului
vor fi comandate de . Acest sange poate fi retestat la laboratorul spitalului pentru
confirmarea grupei. O mostra din sangele donatorului este combinata cu o mostra din
sangele primitorului pentru a verifica daca da reactii de hemoliza sau aglutinare. 
Inainte de transfuzia propriu-zisa, medicul si asistentele medicale verifica eticheta de pe
punga de sange si o compara cu sangele primitorului a carui grupa este trecuta in fisa
medicala a pacientului. Doar cand toata lumea ajunge la concluzia ca aceasta este grupa
corecta de sange, se trece la transfuzare. Daca pacientul primeste grupa de sange gresita
apare o reactie posttransfuzionala, usoara sau severa. 
Daca pacientul s-a pregatit pentru transfuzie cu propriul sange (donare autologa),
combinarea sangelui nu este necesara, dar eticheta este verificata si de medic si de
asistente pentru a confirma ca este sangele primitorului. 
Este necesar un cateter intravenos. Legatura intre cateter si transfuzie este facuta de un
tub si punga cu sange este asezata mai sus de nivelul corpului. Sangele va trece usor in
vena. Medicul sau o asistenta monitorizeaza transfuzia pentru detectarea incipienta a unor
reactii adverse.

Sangele de sinteza

Medicii spera ca in curand sa dispuna de sange de sinteza sau inlocuitoare de sange.


Inlocuitoarele de sange studiate contin substante care transporta oxigenul (ca
perfluorocarbonul) si hemoglobina fara celule-portiunea din celulele rosii care transporta
oxigenul. 
Avantajele sunt urmatoarele: 
-produsele din sange de sinteza pot fi pastrate pentru perioade mai lungi de timp. Sangele
donat trebuie folosit in cateva saptamani de la donare 
-produsele din sange de sinteza pot fi pastrate la temperatura camerei. Sangele uman
trebuie refrigerat pana la utilizare 
-nu exista riscul aparitiei de reactii posttransfuzionale datorita incompatibilitatii grupelor
de sange 
-produsele din sange de sinteza pot fi sterilizate, eliminand riscul unor boli infectioase. 
Produsele din sange de sinteza testate inca nu sunt ideale, de exemplu ele pot modifica
testele, sunt mult mai repede consumate in organism iar transportorii de oxigen mai putin
eficienti. 
Multe din aceste produse sunt fabricate dar, o data aprobate, utilizarea lor va fi limitata
la urgentele cu pierderi mari de sange in urma unor accidente.

Bibliografie: www.sfatulmedicului.ro