Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Globalizare Şi Localizare
Globalizare Şi Localizare
Globalizare Şi Localizare
1
dintre toate părţile lumii, în special la nivel economic şi al comunicaţiilor, într-o aşa manieră
încât barierele naţionale anterioare ce îngrădeau circulaţia informaţiilor, a finanţelor, a
bunurilor, a serviciilor devin drastic limitate. Faptul acesta determină apariţia unei competiţii
la nivel global în ceea ce a devenit un oraş global şi o piaţă globală unică.”
În continuare Usman ridică o problemă deosebit de interesantă, punându-şi întrebarea
dacă nu cumva globalizarea este un mit creat de cei puternici care vor să-şi impună bunurile,
serviciile, investiţiile şi întreg stilul lor de viaţă asupra celor mai slabi, pentru ca ei să
continue să obţină profituri din resursele, producţia şi consumul celor mai slabi pe care să-i
menţină subjugaţi din punct de vedere al politicii, economiei sau al mentalităţii.
De asemenea Usman problematizează şi concepţia de oraş global- care pare să fie mai
degrabă împărţit în două zone, care nu le sunt disponibile oricărei persoane; prima zonă se
foloseşte de cealaltă pentru a devenii din ce în ce mai prosperă în timp ce a doua zonă suferă
un regres considerabil.
2
1.”conservarea in situ a pieţei şi a unei părţi din monumente
2.strămutarea monumentelor valoroase
3.organizarea unui muzeu care să prezinte istoria şi memoria comunei Roşia Montană
4.organizarea unei campanii de achiziţionare a patrimoniului mobil etnologic specific
practicării mineritului aurifer, agriculturii, creşterii animalelor, industriei casnice textile,
croitoriei, cizmăriei, precum şi a unor mărturii de viaţă spirituală(fotografii, obiecte de cult şi
ceremonial, costume populare, uniforme, ţinute de paradă)
5.organizarea unei campanii de salvare a elementelor de arhitectură (stâlpi,feronerie,
tâmplărie) a pieselor de mobilier, a corpurilor de iluminat specifice, a firmelor vechi şi al altor
artefacte cu valoare culturală.”
Elementele de cultură urbană se regăseau în mare măsură şi prin acea zonă: existau
săli luxoase destinate restaurantelor, jocurilor de biliard, pokerului sau clasicelor jocuri de
noroc: chemin de fier, ruletă. Iluminatul stărzilor se realiza până la electrificarea localităţii
prin felinare cu gaz; cinematograful este înfiinţat aici în perioada interbelică şi funcţiona într-
o clădire de factură orăşenească; aparatele radio îşi fac şi ele prezenţa în zonă.
Grupul de etnologi descriu şi o serie de ceremonii, de obiceiuri şi tradiţii specifice
zonei: jocul făşingarilor, aprinderea focurilor rituale, jocurile de Paşti, udatul fetelor, majalis.
Crăciunul şi Anul Nou erau prilejul unor manifestări de o mai largă răspândire în Transilvania
(colindul, Irozii, jocul caprei, cetele de mascaţi şi altele).
Etnologii înregistrează o serie de obiceiuri aflate în legătură cu evenimentele fundamentale
din ciclul vieţii, însă spre deosebire de cele legate de sărbătorile calendaristice acestea s-au
conservat într-o mai bună măsură (ceremonia botezului copiilor, nunta, înmormântarea,
parastase sau comemorare, priveghiul de joc, priveghiul de jale).