Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sunt utilizate mai ales pentru pregatirea instrumentarului si a altor materiale in derea sterilizarii.
Se foloseste curatirea mecanica si spalarea.
Spalarea se intrebuinteaza pentru pregatirea instrumentelor, a rufariei si sticlariei de laborator in
derea sterilizarii, dar si pentru curatirea mainilor chirurgului si a campului operator.
Pentru aceasta se utilizeaza apa si sapun, detergenti, iar pentru curatirea mecanica a
instrumentarului se mai foloseste si amoniacul, sol. 2%.
Caldura
Caldura actioneaza prin precipitarea proteinelor din membrana bacteriilor, precipitare care apare
dupa atingerea temperaturii de 50°C. La aceasta temperatura se rup legaturile de hidrogen,
favorizind astfel denaturarea proteinei.
Rezistenta la caldura a bacteriilor este diferita, ea fiind in legatura cu diferenta constituentilor
celulari. Astfel celule care sunt bogate in apa sunt mult mai sensibile la actiunea caldurii.
Microorganismele care contin putina apa sau sunt liofilizate, rezista mai mult la caldura, iar
atunci cand se foloseste caldura uscata pentru sterilizare, temperaturile la care acesta se
realizeaza sunt mult mai ridicate decat atunci cand se foloseste caldura umeda.
Apa din compozitia microorganismelor absoarbe caldura proportional cu volumul sau. Asa se
explica de ce bacteriile sporulate, care contin putina apa, rezista la temperaturi mult mai crescute
fata de formele getati care contin apa mai multa si sunt distruse la temperaturi mult mai scazute.
Caldura este utilizata sub 2 forme: uscata si umeda.
a. Flambare.
b. incalzire la rosu.
c. Fierul de calcat.
d. Etuva cu aer cald (Pupinel).
a. Flambarea este un procedeu chi si imperfect de sterilizare, care astazi se utilizeaza in conditii
de extrema urgenta. Metoda consta in trecerea prin flacara a instrumentelor metalice, sau aprin-
zand alcoolul turnat peste instrumentele asezate intr-o cutie metalica. in prezent metoda este
indicata in:
- flambarea gurii eprubetelor;
a) fierbere;
b) vapori sub presiune.
a) Fierberea a fost prima metoda de sterilizare utilizata. A fost mult timp folosita atat in spitale,
cat si in unitatile ambulatorii. Astazi, datorita utilizarii pe scara tot mai larga a siringilor si
materialelor de unica utilizare si folosirii celorlalte metode de sterilizare, fierberea se utilizeaza
in conditii exceptionale. Prin fierbere apa nu depaseste 100°C, deci o parte din germeni si
virusuri nu sunt distrusi. Pentru a creste cu 2-3°C temperatura se adauga in apa dirse substante
cum ar fi: carbonat de sodiu 1-2%, formol 0,5-l %0, care pe parcurs strica instrumentele.
Pentru fierbere se foloseau fierbatoare speciale pentru seringi cu alimentare la curentul electric.
Prin fierbere se pot steriliza: seringi, tuburi de cauciuc, instrumentar chirurgical etc.
Se procedeaza astfel: dupa asezarea instrumentelor in fierbator se adauga apa incat aceasta sa
depaseasca instrumentele, cu mult peste nilul lor. Se pune capacul, apoi se da drumul la sursa de
caldura. Din momentul cand apa incepe sa fiarba se cronometreaza 30-40 de minute, timp in care
sterilizarea prin fierbere se considera terminata. in acest timp nu se pun alte instrumente in
fierbator si nici nu se adauga apa. Instrumentele si seringile astfel sterilizate se pot utiliza maxim
8 ore.
b) Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune. Este metoda cea mai utilizata astazi pentru
sterilizarea unor materiale si a instrumentelor chirurgicale. Metoda are la baza principiul cresterii
temperaturi apei sub influenta presiunii astfel:
- la 1 atm. - apa fierbe la 120°C;
Cele 5 robinete sunt utilizate pentru: admisia aburului in autoclav, evacuarea condensului,
evacuarea aburului, uscare, renirea la presiunea normala.
Spitalele noastre, in marea majoritate sunt dotate cu autocla tip ITM, care functioneaza astfel:
- Se introduc casoletele cu materiale in interiorul autoclavului, avand orificiile laterale deschise.
- Se inchide capacul autoclavului, rificand daca zavoarele au patruns prin orificiile din rama.
- Se inchid toate robinetele, cu exceptia celui de pe capac (evacuarea aerului din autoclav).
- Se deschide robinetul de admisie al aburului sub presiune in autoclav. Cand interiorul
autoclavului s-a umput cu aburi, prin robinetul de pe capac ies aburi in jet continuu, moment in
care acesta se inchide, iar presiunea din interiorul autoclavului incepe sa se ridice.
- Cand presiunea din interiorul autoclavului a ajuns la 1,5 sau 2,5 atmosfere, se deschide
robinetul de evacuare al aburului si cel de evacuare al condensului si se asteapta 2-3 minute sa se
evacueze condensul.
- Se inchide robinetul de evacuare al aburului, lasand deschise in continuare robinetul de
evacuare a condensului si cel de admisie al aburului pana ce presiunea din interior se ridica din
nou la 1,5 sau 2,5 atmosfere. La aceasta presiune se inchide robinetul de admisie al aburului in
autoclav, se deschide robinetul de evacuare al aburului, lasandu-l deschis pana ce presiunea din
interior scade la 0,5-0,2 atmosfere, cand se inchide robinetul de evacuare al aburului si se
deschide robinetul de admisie al aburului in autoclav. Se realizeaza astfel operatiune de
"purjare\", operatiune care se repeta de 2-3 ori.
- Robinetul de uscare si cel de evacuare a aburului raman inchise, iar cel de admisie a aburului si
cel de evacuare a condensului se deschid. Se asteapta ca presiunea in interiorul autoclavului sa
ajunga Ia1,5 sau 2,5 atmosfere (in functie de ceea ce vrem sa sterilizam) si se mentine la acest nil
timp de 30-40 minute, necesar sterilizarii.
- Se inchide apoi robinetul de admisie al aburului si se lasa deschise robinetul de evacuare a
aburului si cel de evacuare a condensului pana cand presiunea din autoclav a scazut la 0,2-0,1
atmosfere, cand se inchid si aceste robinete.
- Se deschide apoi robinetul de uscare, in acest moment in autoclav se produce vid, fapt dodit
prin scaderea presiunii din interiorul autoclavului la valori de 0,8-2 atmosfere. Se asteapta circa
15-20 minute, timp in care uscarea este terminata.
- Se deschide robinetul de renire la presiunea atmosferica, tradusa prin atingerea la zero a
presiunii din interiorul autoclavului, dupa care capacul autoclavului se poate deschide. Dupa
terminarea sterilizarii casoletele si cutiile se inchid si se ban-deroleaza. Pe banderola se inscriu
data, ora, codul celui care a facut sterilizarea si semnatura.
La autoclav se pot steriliza: inntarul moale, seringi, tuburile de dren, manusi de cauciuc, sonde
de dirse tipuri, instrumentar chirurgical si instrumentar pentru chirurgia laparoscopica.
La acest tip de autoclav durata si temperaturile de sterilizare sunt:
- Inntarul moale: 30-40 min la 2,5 atm.
- Manusi de cauciuc si tuburi de dren: 30-40 min la