Sunteți pe pagina 1din 11

Concepte, definiţii, puncte de vedere privind turismul balnear şi

staţiunile balneare

Multitudinea definiţiilor turismului balnear duce la afirmaţia că acest tip de

turism reprezintă călătoria efectuată cu scopul tratării recuperării sau prevenirii

anumitor boli, în cazul unor persoane cu deficienţe funcţionale, pentru relaxare,

recreere şi realizarea unei stări de bine, prin intermediul curelor terapeutice, în

staţiuni balneare. Factorii terapeutici naturali, ape termale şi minerale, nămolurile

terapeutice, mofetele, completate cu procedurile de fizioterapie reprezintă

principala activitate a bazelor de tratament din staţiunile balneare. Alături de

acestea, oferta centrelor de bunăstare bazată pe noile cerinţe pe piaţa turistică

balneară şi un personal profesionist ce asigură servicii de cea mai bună calitate, în

structuri moderne de cazare, alimentaţie, tratament şi agrement reprezintă imaginea

turismului de bunăstare în mileniul trei.

Concluzii

Prezentarea unor concepte şi definiţii a termenilor turistici utilizaţi în

activitatea turistică balneară reprezintă un mijloc de informare, de interpretare şi

înţelegere a proceselor şi activităţilor turistice, a calităţii factorilor terapeutici, a

indicaţiilor şi contraindicaţiilor terapeutice, toate menite a orienta turistul în

alegerea staţiunilor şi a factorilor naturali de cură adecvaţi cerinţelor personale.

Circulaţia turistică

Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi

nivelul de valorificare a potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător

de creşterea şi diversificarea bazei de cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de

tratament şi de intensificarea bazei de agrement.

11.1. Factorilor care influenţează circulaţia turistică


11.1.1. Factori ce caracterizează turistul

Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de

trai (veniturile disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de

călătorie (timpul disponibil pentru concediu, timpul disponibil pentru călătorie,

distanţa parcursă, mijloacele de transport, fracţionarea vacanţelor, etc).

11.1.2. Factori ce caracterizează destinaţia turistică.

Analiza SWOT

16.1. Puncte tari ale turismului balnear din Carpaţii Occidentali, Câmpia

şi Dealurile Banato - Crişene

• existenţa apelor termale şi minerale cu efecte terapeutice în tratarea afecţiunilor

reumatismale, post – traumatice, hepatice, cardiovasculare, ginecologice, ale

tubului digestiv, ale sistemului nervos central, periferic şi ale altor afecţiuni

asociate, precum şi deţinerea licenţei de exploatare a acestora pe o perioadă

îndelungată

• existenţa altor factori terapeutici importanţi în tratarea diferitelor afecţiuni:

nămoluri terapeutice, emanaţii de gaze terapeutice, o climă temperat continentală

25favorabilă practicării turismului balnear în tot cursul anului şi un relief variat ce

oferă un potenţial important pentru practicarea mai multor forme de turism.

16.2. Puncte slabe ale turismului balnear

• folosirea în prea mică măsură a potenţialului turistic balnear, implicarea redusă a

agenţilor de turism în promovarea potenţialului turistic balnear, colaborarea

defectuoasă a factorilor implicaţi în fenomenul turistic, incapacitatea de a demara

un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea

concura cu succes pe piaţa internaţională;

• ofertă de servicii turistice puţin diversificată şi necoroborată cu preţul şi calitatea


serviciilor turistice prestate;

16.3. Oportunităţi ale turismului balnear

• accesarea diverselor fonduri europene ar putea introduce în circuitul turistic

localităţile ce dispun de factori balneari neexploataţi până în prezent;

• pe baza unor studii de fezabilitate şi documentaţii tehnice s-ar putea dezvolta noi

unităţi de cazare, alimentaţie, agrement şi baze de tratament care să atragă un

număr cât mai mare de turişti;

• realizarea şi susţinerea proiectelor care duc la dezvoltarea turismului balnear şi

pun în valoare turistică factorii curativi;

16.4. Ameninţări ale turismului balnear

• reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către destinaţii externe, cu o

calitate a serviciilor net superioară, dar şi micşorarea puterii de cumpărare a

populaţiei;

• îmbunătăţirea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţării

vecine, direct concurente ale României şi coroborarea nivelurilor tarifelor cu

calitatea serviciilor. Exemplu staţiunile termale din Ungaria;

• neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii şi

nerespectarea principiilor „dezvoltării durabile” în evoluţia turismului românesc;

• poluarea accentuată a mediului natural şi intervenţia tot mare a omului în natură;

16.5. Sugestii de dezvoltare a turismului balnear în partea de vest a ţării

Obiectivele dezvoltării turismului balnear din vestul ţării pot fi:

- obiective extraeconomice ce urmăresc valorificarea resurselor de ape

minerale, termale, a gazelor şi nămolurilor terapeutice, a bioclimatelor şi a altor

factori de cură, precum şi a potenţialului natural şi antropic din vestul ţării

- obiective economice care urmăresc creşterea circulaţiei turistice interne şi


internaţionale în staţiunile balneoclimaterice de interes naţional şi local, creşterea

veniturilor în turism şi în ramurile adiacente acestuia, sporirea veniturilor

angajaţilor, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea economică a unor regiuni sărace

din punct de vedere economic, dar cu valenţe balneare deosebite, etc.

Este necesară conceperea unor planuri strategice de dezvoltarea a turismului

balnear, care să pornească de la o viziune interogatoare şi să antreneze toţi factorii

implicaţi în dezvoltarea acestuia. Atingerea unui astfel de obiectiv major necesită

realizarea unor obiective specifice cum sunt: creşterea competitivităţii produsului

turistic balnear, relansarea produsului turistic balnear românesc pe piaţa locală,

regională, naţională şi chiar internaţională, modernizarea infrastructurii,

26perfecţionarea cadrului legislativ organizat necesar dezvoltării turismului balnear

competitiv, perfecţionarea pregătirii profesionale a forţei de muncă care va lucra în

turismul balnear, asigurarea condiţiilor de practicare a turismului balnear de către

diferite categorii de populaţie, promovarea industriei turistice.

să fie pus în valoare. Cu strategii adecvate, atât la nivel macroeconomic cât la nivel

microeconomic, se poate răspunde noilor cerinţe manifestate pe piaţa turistică

balneară prin crearea unor staţiuni polivalente, cu un profil de bază al staţiunii

modernizat, dar şi prin apariţia unor staţiuni cu profiluri noi: înlăturarea stresului,

repunerea în formă, înfrumuseţarea, profilaxia. Reuşita unui astfel de plan de

dezvoltare ar face din turismul balnear românesc un punct de atracţie nu numai

pentru turiştii români, ci mai ales pentru cei din celelalte state ale UE.

Valoarea deosebită a potenţialului turistic balnear din partea de vest a ţării,

conferit de diversitatea, volumul şi valoarea terapeutică a substanţelor minerale

terapeutice pe de o parte şi tendinţele manifestate pe piaţa turistică internaţională ca

urmare a dezvoltării turismului de sănătate pe de altă parte, oferă posibilitatea ca în


condiţiile unei strategii adecvate, turismul balnear să devină unul dintre punctele

forte ale turismului românesc care să îi confere acestuia şansa relansării pe piaţa

turistică internaţională.

Bibliografie selectivă:

1. Berlescu Elena, (1996), Mică Enciclopedie de Balneoclimatologie a

României, Editura ALL, Bucureşti;

2. Ciangă, N., (1998), Turismul din Carpaţii Orientali, Editura Presa

Universitară Clujană, Cluj – Napoca;

3. Măhăra, G., (1994), Contibuţii la stabilirea stresului bioclimatic în

depresiunile golf ale Munţilor Apuseni, Analele Universităţii din Oradea,

Tom IV, Oradea;

4. Măhăra, G., (1995), Stresul bioclimatic cutanat pe versantul vestic al

Munţilor Apuseni, Analele Universităţii din Oradea, Tom V, Oradea;

5. Pricăjan, A., (1985), Substanţele Minerale Terapeutice din România,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

6. Teleki, N., Munteanu, L., Stoicescu, C., Teodoreanu Elena, Grigore, L.,

(1984), Cura balneoclimatică din România, Editura Sport – Turism,

Bucureşti;

7. Teodoreanu Elena şi colab., (1984), Bioclima staţiunilor balneoclimaterice

din România, Editura Sport – Turism, Bucureşti;

8. Teodoreanu Elena şi colab., (1986), Cura Balneoclimaterică – indicaţii şi

contraindicaţii, Editura Medicală, Bucureşti;

9. Ţenu, A., (1973), Apele subterane şi de adâncime din Banat, Editată de

Serviciul Studii Documentare şi Publicaţii tehnice ale Institutului de


Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti ;

10. Ţenu, A., (1981), Zăcăminte de ape hipertermale din nord – vestul

României, Editura Academiei Române, Bucureşti;

11. *** Guvernul României, Autoritatea Naţională pentru Turism, Strategia

naţională de dezvoltare economică a României pe termen mediu, 2000-

2004 Bucureşti, martie 2000.

12. *** Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026; măsură diverselor solicitări
ale clientelei, este important ca unitatea de cazare să

ofere o gamă largă de servicii complementare adaptate nevoilor acestui segment.

Bazei de alimentaţiei îi revine un rol important în efectuarea cu succes a

tratamentelor, ea poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului (fiecărui tip de

afecţiune fiindu-i recomandat un anumit regim alimentar), fie o modalitate de

tratament în sine: dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi

nutriţioniste care vizează educaţia în scopul asigurării unei vieţi sănătoase.

Deţinătorii stabilimentelor de alimentaţie publică ar trebui să ţină cont atât de cele

enumerate mai sus, dar şi de oferirea unor servicii ireproşabile celor turiştilor.

Agrementul până în prezent nu reprezintă un serviciu de bază în cazul

turismului balnear. Importanţa sa tinde să devină din ce în ce mai mare odată cu

modificările înregistrate în structura cererii turiştilor. Astfel, curanţii manifestă tot

mai intens pentru nevoia de a nu mai fi trataţi ca bolnavi, ci ca turişti, aceasta cu

atât mai mult cu cât efectuarea tratamentelor nu ocupă decât jumătate de zi.

Trebuie precizat că o componentă indisolubilă a curei balneare o reprezintă

detaşarea de cotidian, de problemele vieţii de zi cu zi, la aceasta contribuind în mod

semnificativ agrementul cu toate componentele sale. În urma studiilor de

specialitate, cercetătorii au evidenţiat rolul terapeutic al agrementului ca adjuvant al

curei balneare, fiind chiar o etapă a tratamentului, ce trebuie efectuată sub control
medical. Problema dezvoltării agrementului se pune tot mai acut în cazul turismului

de sănătate al cărui slogan este „punerea în formă” (fitness), pentru că anumite

forme de agrement reprezintă chiar motivaţia deplasării, iar de modul în care acesta

este conceput şi realizat, depinde şi aprecierea generală a staţiunii.

În conformitate cu cerinţele pieţei internaţionale în staţiuni ar trebui să se

dezvolte şi să se modernizeze baza de agrement, cu scopul atragerii turiştilor

dornici de relaxare, refacere şi recreere. Deplasarea interesului spre întreţinerea şi

menţinerea sănătăţii populaţiei active, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea

cheltuielilor asigurărilor de sănătate şi pentru dezvoltarea sectorului de întreţinere

este una dintre soluţiile turismului balnear.

Transporturile turistice, pe lângă contribuţia pe care o au la valorificarea

ofertei balneare şi în alegerea destinaţiei călătoriei, se confruntă, în cazul turismului

balnear cu o serie de probleme de organizare, determinate atât de necesitatea

asigurării unui confort suplimentar pentru a nu agrava starea de boală a curanţilor şi

cu necesitatea adaptării mijloacelor de transport la cerinţele diferitelor segmente de

clientelă, cât şi cu nevoia de a păstra nealterată calitatea factorilor de mediu,

condiţie obligatorie în cazul turismului balnear. În prezent, atât infrastructura, cât şi

mijloacele de transport necesită renovări şi modernizări la standarde europene. De

aceea se impune tot mai pregnant tendinţa de a utiliza în staţiunile balneare numai

mijloace de transport nepoluante, (celelalte putând fi lăsate în parcările special

amenajate de la intrările în staţiuni), refacerea drumurilor din staţiuni, dar mai ales

modernizarea căilor de acces spre acestea.

S-a constatat că în ultimii patru ani pe fondul relansării creşterii economice

şi a finalizării procesului de privatizare, după perioade de stagnare şi criză,

potenţialul extraordinar pe care ţara noastră îl are în domeniul balnear a reînceput


29Calitatea produselor turistice este dată la rândul ei de calitatea naturală

(condiţiile mediului), calitatea materială (echipamente hoteliere, de servire a mesei,

dotarea bazei de tratament, mijloce de transport, evenimente culturale şi sportive,

spectacole, ş. a.) şi calitatea imaterială (serviciile, sistemul de informare a

clienţilor, managementul firmei).

O infrastructură adaptată şi eficientă este în egală măsură necesară pentru a

evidenţia avantajele naturale ale unui loc (frumuseţea şi diversitatea peisajului,

factorii climatici, aerul ş.a.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. Nu

este vorba numai de căile de comunicaţie (aeroporturi, drumuri, căi ferate şi servicii

publice), centrele turistice au nevoie şi de alte tipuri de infrastructură, în special în

domeniul tratamentului, agrementului, relaxării şi refacerii (culturii, sporturilor şi

spectacolelor), cerinţe tot mai actuale pe piaţa turistică balneară.

Turismul balnear este printre puţinele forme de turism care valorifică într-o

mare măsură progresul tehnic atât la nivelul echipamentelor medicale moderne care

sunt prioritare pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cât şi la nivelul celorlalte

categorii de echipamente (cazare, alimentaţie, agrement). Nealinierea dotărilor la

noile tendinţe manifestate pe plan mondial poate duce la izolarea unei zone

balneare, indiferent de calitatea resurselor naturale existente. Cercetările ştiinţifice

contribuie la creşterea eficienţei tratamentelor şi la recunoaşterea lor în lumea

medicală.

Motivaţia îngrijirii sănătăţii determină modificări în conţinutul turismului

balnear care devine mai complex decât în cazul celorlalte forme de turism, fiind

rezultatul combinării resurselor naturale (factori terapeutici), cu serviciile turistice

(transport, cazare, alimentaţie, agrement) şi cu tratamentul balnear care devine

serviciu de bază. Totodată, conţinutul şi specificitatea turismului balnear impun


particularizarea fiecăruia dintre serviciile turistice la cerinţele turismului balnear,

ajungându-se ca unele dintre ele să reprezinte chiar o continuare a tratamentului.

Infrastructura de cazare din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării a

cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare sinuoasă şi sincopată. În prezent ar fi

nevoie de investitori care să construiască sau să renoveze spaţiile destinate

turismului balnear, respectând strategiile unei dezvoltării durabile, pentru a

răspunde solicitărilor turiştilor şi pentru a nu deteriora calitatea factorilor de mediu.

Oamenii trebuie să conştientizeze şi să înveţe faptul că mediul este un „bun

perisabil” care se reface foarte greu, iar afectarea profundă a acestuia va conduce şi

la dereglarea activităţii sectorului turistic.

Spaţiile de cazare trebuie să asigure pe lângă condiţiile de igienă şi confort

optime şi o serie de comodităţi care să-i uşureze curantului şederea în cameră. În

acest sens echipamentele hoteliere, prin dimensionarea spaţiilor, construirea unor

holuri mai largi, existenţa unor dotări speciale în baie, a lifturilor de tip sanatorial, a

paturilor ergonomice şi chiar a modului de dispunere a mobilierului, trebuie să fie

adaptate sejurului într-o staţiune balneară. Cercetări recente au arătat că şi coloritul

(cromoterapia), sonorizarea (meloterapia), mirosurile (aromoterapia), iluminatul,

pot contribui la reuşita tratamentului. Pentru a putea răspunde într-o cât mai mare

28Concluzii

Considerăm că în foarte scurt timp deficienţele pe care le are turismul

balnear în momentul de faţă, se vor putea estompa, iar staţiunile balneoclimaterice

din arealul studiat, vor reveni printre destinaţiile europene importante, care vor

atrage un număr însemnat de turişti. Singura restricţie va fi impusă de

competitivitatea destinaţiilor învecinate, iar pentru ca staţiunile din vestul României

să devină destinaţii competitive trebuie îmbunătăţit managementul în domeniul


turismului, pe baza unor strategii coerente.

17. Concluzii generale

Dezvoltarea turismului balnear şi de recreere, poate duce la o dezvoltare

economică durabilă a staţiunilor de interes general, dar şi a localităţilor rurale ce

dispun de factori balneari, datorită efectului multiplicator al acestei activităţi.

Se vor resimţi influenţe pozitive asupra mediului ambiant şi asupra

economiei dintr-o regiune - agricultură, transporturi, construcţii, industrii de

prelucrare şi alimentare, serviciilor din cele mai diverse domenii.

Odată cu dezvoltarea turismului, creşte presiunea antropică asupra

mediului înconjurător şi apar fenomene de degradare a acestuia. Natura

transformată de om îşi pierde din valenţele sale recreative, însă ca o compensaţie a

acestui fenomen, omul şi-a diversificat zestrea turistică producând noi valori,

înnobilându-şi ambientul odată cu ridicarea standardului său de civilizaţie.

Stabilirea strategiei turistice va avea în vedere elementele ce pot influenţa

decizia turistului în alegerea destinaţiei sale. Condiţiile factoriale, care influenţează

turiştii în alegerea locaţiilor pentru petrecerea concediilor sunt reprezantate de:

resursele naturale (izvoare cu apă minerală şi termală, nămoluri teraputice, mofete,

alţi factori naturali de cură balneară, climat, peisaj, cursuri de apă, lacuri, plaje,

situaţie geografică, patrimoniu cultural, colecţii de artă, ş.a.), resursele de capital şi

infrastructură (turismul are nevoie de infrastructură dezvoltată, mijloace de

transport moderne, condiţii corespunzătoare de cazare, alimentaţie şi agrement,

amenajări locale şi regionale, nivelul investiţiilor din turism depinde de sursele

financiare pe care capitalul autohton sau internaţional le alocă dezvoltării acestui

sector) şi resursele umane.


Combinarea celor trei grupe de factori formează baza poziţiei concurenţiale

a unei destinaţii. Poziţia concurenţială a unei destinaţii este determinată în mare

măsură de gradul său de specializare şi de calitatea ofertanţilor.

27