Cutremur

Epicentrele cutremurelor de pe glob, 1963 - 1998

Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce

constau în vibrații originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă
de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind
des cauzate de o activitate vulcanică.

În unele țări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale
plăcilor tectonice care provoacă daune majore și seism sau mișcări seismice
pentru cele care trec neobservate.

Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită
pentru a evalua intensitatea cutremurelor.

Panorama foto San Francisco după cutremurul din 1906

Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcții,

clădiri, chiar localități întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe
naturale. Cutremurele submarine pot declanșa formarea de valuri uriașe
până la 30 de m înățime atingând viteze neașteptate (800 km/h), astfel în
Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube foarte mari materiale, cu pierderi
de vieți omenești. Știința care se ocupă cu studiul cutremurului (mișcărilor
seismice) se numește seismologie.

Cutremurul de pământ

Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu

ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste
mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de propagare
circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafață, (situat deasupra
hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit
epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de
intensitatea și direcția de propagare a undelor, ci și de profunzimea
hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea cutremurului,
măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai
aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale,
verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc:
cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de prăbușire.

Cauzele producerii cutremurelor

Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:

1. Naturale:

deplasarea plăcilor tectonice

erupții vulcanice

impactul cu meteoriți

2. Antropice

mijloacele de transport(produc minicutremure)

explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran)

edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)

Anual se înregistrază circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din
ele pot provoca pagube.

Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșază avalanșe și

valuri seismice, produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție
de intensitatea și de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane și
economice.

[modificare]Distribuția cutremurelor

Harta seismicității evidențiază teritoriile în care seismele se manifestă

puternic și frecvent:

centura de foc a Pacificului, căreia îi revin circa 80% din cutremurele

puternice globale și 90% din toată energia seismică anuală

brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde și munții Carpați cu zona

seismogenă Vrancea

Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului

Pacific, Riftul Est-African ș.a. au o activitate seismică mai redusă.

Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice
cutremure din România își au focarul în munții Vrancei, fiind produse de
mișcări ale scoarței terestre.

Există și zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice

sunt următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian,
platforma rusă, Groenlanda ș.a..
[modificare]Producerea cutremurelor

Undele P şi S

În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică din

punctul situat deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele
valuri care vor porni se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri
longitudinale, care se propagă asemănător cu undele sonore: produc mișcări
în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele primare sunt urmate
de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui
perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață,
provoacă unduirea solului și accentuează efectul distrugator al undelor
secundare.

1. Unda P :

este o undă longitudinală, de compresie

determină mișcarea particulelor solului paralel cu direcția de propagare

unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcția de mers

amplitudinea acestei unde este direct proporțională cu magnitudinea

(energia cutremurului)

este percepută la suprafață de către oameni ca pe o săltare, un mic șoc în

plan vertical

nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conține (transportă)

aproximativ 20% din energia totală a cutremurului

2. Unda S :

este o undă transversală, de forfecare

determină mișcarea particulelor solului perpendicular (transversal) față de

direcția de propagare

deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui șarpe (mișcări

ondulatorii stânga-dreapta față de direcția de înaintare)

este resimțită la suprafață sub forma unei mișcări de forfecare, de balans în

plan orizontal
este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a
cutremurului

determină distrugeri proporționale cu magnitudinea cutremurului și cu durata

de oscilatie

clădirile cad datorită intrării în rezonanță a frecvenței proprii de oscilație a

structurii clădirii cu frecvența undei incidente, în acest caz efectul distructiv
fiind puternic amplificat .

Cele trei tipuri de margini

Munţii Himalaya, un exemplu de munți formați prin încrețire

Suprafața globului este divizată în plăci tectonice. În timpul deplasării lor,

acestea inevitabil vor întâlni alte plăci tectonice în cale. Când două plăci se
întâlnesc, își lovesc și își deformează marginile astfel:

1. Margini divergente

Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică
și care se mișcă depărtându-se una de alta, în spațiul care apare, iese la
suprafață roca încinsă din manta, formându-se vulcani. Această rocă încinsă
se răcește în apa oceanului, se întărește și duce la formarea unei noi cruste
oceanice. Ea împinge cele două plăci forțându-le să se depărteze ducând la
apariția cutremurelor în locul respectiv. Locul în care acest fenomen apare se
numește zonă de divergență.

2.Margini convergente

Când două plăci se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul
acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea plăcilor care se
ciocnesc. Astfel: - daca se ciocnește o placă oceanică de una continentală,
cea oceanică, fiind mai subțire și mai densă va fi forțată să intre sub cea
continentală care este mai ușoară și mai groasă. Aici apare fenomenul de
subducție . Crăpătura scoarței pe unde placa pătrunde în manta se numește
fosă. -când se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate fi împinsă
sub cealaltă. -când se ciocnesc două plăci continentale, se creează arii de
munți pentru că marginile care se ciocnesc se vor încreți, se vor compresa și
vor fi împinse la suprafață. Acesta este procesul formării munților prin
încrețire (ex.: Himalaya). Zona în care două plăci se ciocnesc se numește
zonă de convergență.

3.Când plăcile tectonice trec unele pe lângă altele ele vor aluneca, se vor lipi,
se vor freca una de alta ducând la apariția unei presiuni care va face ca
plăcile să se zdruncine, să se smucească formând cutremure.

[modificare]Cutremure cunoscute

[modificare]Europa

464 î.Hr., Cutremur Sparta, 20.000 morți

1107, 5 noiembrie, Cutremur de gradul 6,2 în România

1126, 8 august, Cutremur de gradul 6,2 în România

1170, 1 aprilie, Cutremur de gradul 7 în România

1196, 13 februarie, Cutremur de gradul 7 în România

1230, 10 mai, Cutremur de gradul 7,1 în România

1268, Cutremur în CiliciaTurcia, 60.000 de morți

1276, Cutremur în România

1327, Cutremur de gradul 7 în România

1356, 18 octombrie, Cutremur la Basel, Elveția, până azi cel mai puternic
cutremur Europa centrală

1446, 10 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în România

1456, 5 decembrie, Cutremur distruge orașul Napoli, 30.000 până la 40.000

morți

1471, 29 august, Cutremur de gradul 7,1 în România

1516, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 7,2 în România

1523, 19 noiembrie, Cutremur de gradul 5,3 în România

1530, Cutremur de gradul 4,7 în România

1545, 19 iulie, Cutremur de gradul 6,7 în România

1550, 26 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România

1558, 2 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România

1569, 17 august, Cutremur de gradul 6,7 în România

1571, 10 mai, Cutremur de gradul 6,5 în România

1590, 10 august, Cutremur de gradul 6,8 în România

1599, 4 august, Cutremur de gradul 6,1 în România

1604, 3 mai, Cutremur de gradul 6,7 în România

1605, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în România

1606, 13 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România

1620, 8 octombrie, Cutremur în România

1637, 1 februarie, Cutremur de gradul 6,6 în România

1679, 9 august, Cutremur de gradul 6,8 în România

1681, 8 august, Cutremur de gradul 6,7 în România

1693, 11 ianuarie, Cutremur în Sicilia(Italia), 60.000 de morți

1701, 12 iunie, Cutremur de gradul 6,9 în România

1711, 11 octombrie, Cutremur de gradul 6,1 în România

1738, 31 mai, Cutremur de gradul 7 în România

1746, 7 decembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România

1750, Cutremur în România

1755, 1 noiembrie, (8,7 grade) Cutremurul din Lisabona, circa 60.000 morți,
Cutremurul cel mai intens din istorie Tsunami

1756, 18 februarie, Cutremur pe Valea Rinului, Germania cu Epicentru în

Düren, Cutremur cel mai puternic din Germania de gradul VIII apreciat pe
Merc alli. Studii geologice ulterioare 6,2 grade Richter.

1778, 18 ianuarie, Cutremur în România

1783, 4 februarie, Cutremur în (Calabria) Italia, 50.000 de morți

1784, 18 martie, Cutremur de gradul 5,8 în România

1790, 6 aprilie, Cutremur de gradul 6,9 în România

1793, 8 decembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România

1802, 26 octombrie, Cutremur de gradul 7,9 în România

1812, 5 martie, Cutremur de gradul 6,5 în România

1823, 5 ianuarie, Cutremur în România

1829, 26 noiembrie, Cutremur de gradul 7,3 în România

1832, 19 februarie, Cutremur de gradul 5,9 în România

1834, 15 octombrie, Cutremur de gradul 6,8 în România

1838, 23 ianuarie, Cutremur de gradul 7,5 în România

1847, 15 octombrie, Cutremur în România

1859, 17 octombrie, Cutremur în România

1865, 27 aprilie, Cutremur de gradul 6,4 în România

1868, 13 noiembrie, Cutremur în România

1868, 23 noiembrie, Cutremur de gradul 6,4 în România

1868, 27 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România

1879, 10 octombrie, Cutremur în România

1880, 3 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România

1892, 14 octombrie, Cutremur în România

1894, 31 august, Cutremur de gradul 6,5 în România

1894, 2 septembrie, Cutremur în România

1908, 6 octombrie, Cutremur de gradul 7,1 în România

1908, 28 decembrie, (7,5 grade) Cutremurul distruge Messina (Sicilia) și

Reggio Calabria (pe peninsula Italiei) circa 84.000 morți (70.000 in Messina,
15.000 in Reggio Calabria).

1912, 25 mai, Cutremur de gradul 6,3 în România

1915, 13 ianuarie, Cutremur în Avezzano Italia

1915, 9 octombrie, Cutremur de gradul 4,5 în România

1915, 19 octombrie, Cutremur de gradul 4,8 în România

1916, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România

1923, 3 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Rusia

1934, 29 martie, Cutremur de gradul 6,9 în România

1940, 10 noiembrie, Cutremur de gradul 7,4 în România, circa 1.000 de morți

(vezi și Cutremurul din 1940)

1945, 7 septembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România

1952, 4 noiembrie, Cutremur de gradul 9 în Rusia

1959, 27 mai, Cutremur de gradul 5 în România

1977, 4 martie, Cutremur de gradul 7,2 în România (vezi și Cutremurul din

1977)

1978, 3 septembrie, Cutremur de gradul 5,7 in Albstadt, Schwäbische Alb,

Germania Pagube în valoare de milioane de mărci.

1986, 30 august, Cutremur de gradul 7,1 în România

1990, 30 mai, Cutremur de gradul 6,9 în România

1990, 31 mai, Cutremur de gradul 6,4 în România

1991, 12 iulie, Cutremur de gradul 5,7 în România

1991, 18 iulie, Cutremur de gradul 5,5 în România

1991, 2 decembrie, Cutremur de gradul 5,6 în România

1992, 13 aprilie, Cutremur de gradul 5,9 in Roermond graniță cu Olanda și

Germania, 1 mort

1999, 17 august, Cutremur de gradul 7,4 în nord-vestul Turciei, peste 20.000

de morți

2004, 27 octombrie, Cutremur de gradul 6 în România

2006, 8 ianuarie, Cutremur de gradul 6,9 în Grecia , Epicentru circa 200 km

sud-vest de Atena

2007, 21 februarie, Cutremur de gradul 6,2 în Norvegia; este cel mai puternic
seism înregistrat vreodată în această țară

2008, 16 decembrie, Cutremur de gradul 4,7 în Suedia; Nu s-au inregistrat

victime; este cel mai puternic cutremur din Suedia din ultimii 100 de ani.
2009, 6 aprilie 2009, cutremur de gradul 6,3 în Italia. Cutremurul este
considerat cel mai grav înregistrat în Italia în ultimii zece ani. După cutremur
au fost înregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de moment
6,2 și al căror hipocentru a fost localizat în zona L'Aquila.

2009, 25 aprilie, Cutremur de gradul 5,02 (scara Richter) cu epicentru la

95,80 km adâncime, în zona Vrancea, România. Nu s-au înregistrat victime; a
fost resimțit în puține localități.

2009, 5 august, Cutremur de gradul 5,5 (scara Richter) cu epicentru la 6 km

adâncime, în zona Shabla, Bulgaria, Marea Neagră.

2009, 6 septembrie, Cutremur de gradul 5,2 (scara Richter) în Peshkopia,

nord-estul Albaniei. Seismul a produs pagube materiale, dar nu și victime.

[modificare]America de Nord

1957, 9 martie, cutremur de gradul 8,6 în Alaska

1964, 28 martie, cutremur de gradul 9,2 în Alaska

1965, 4 februarie, cutremur de gradul 8,7 în Alaska

1985, 19 septembrie, cutremur de gradul 8,1 în Ciudad de Mexico

2007, 9 ianuarie, cutremur de gradul 5,6 în provincia Columbia Britanică din

Canada

[modificare]America Centrală

2010, 12 ianuarie, cutremur de gradul 7,0 în Haiti

[modificare]America de Sud

1906, 31 ianuarie, Cutremur de gradul 8,8 în Ecuador

1960, 22 mai, Cutremur de gradul 9,5 în Chile, cel mai puternic seism
înregistrat

1970, Cutremur în Peru, 66000 de morți

2006, 13 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în provincia Santiago del Estero

din Argentina

2010, 27 februarie, Cutremur de gradul 8,8 in Oceanul Pacific cu efecte

devastatoare pentru Chile

[modificare]Asia

856 î.Hr., 22 decembrie, Cutremur în Damghan (Iran), circa 200.000 de morți

893 î.Hr., 23 martie, Cutremur în Ardabil (Iran), circa 150.000 de morți

1138, 9 august, Cutremur în Aleppo (Siria), circa 230.000 de morți

1290, septembrie, Cutremur în Chihli (China), circa 100000 de morți

1556, 23 ianuarie, Cutremur în (Shansi) China, circa 830.000 de morți

1667, Cutremur în Shamakha Azerbaijan, circa 80.000 de morți

1727, 18 noiembrie, Cutremur în (Tabriz) Iran, circa 77.000 de morți

1737, 11 octombrie, Cutremur în Calcutta India, circa 300.000 de morți

1923, 1 septembrie, Cutremur de gradul 8,3 în Regiunea Kantō (Japonia),

circa 143.000 de morți

1927, 22 mai, Cutremur de gradul 8,3 în China, circa 200.000 de morți

1929, 16 decembrie, Cutremur de gradul 8,6 în Gansu (China), circa 200.000

de morți

1932, 25 decembrie, Cutremur de gradul 7,6 în China, circa 70.000 de morți

1935, 30 mai, Cutremur de gradul 7,5 în Quetta (Pakistan), între 30.000 și

60.000 de morți

1938, 1 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Indonezia

1948, 5 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în Ashgabat (Turkmenistan), circa

110.000 de morți

1950, 15 august, Cutremur de gradul 8,6 în India

1976, 27 iulie, Cutremur în Tangshan (China), circa 255.000 de morți

1990, 20 iunie, Cutremur de gradul 7,7 în Iran, circa 50.000 de morți

1993, 30 septembrie, Cutremur de gradul 6,4 în Maharastra (India), circa

7.600 de morți

1995, 17 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Kobe-Osaka (Japonia), circa

6.500 de morți

1998, 22 mai, Cutremur de gradul 7,1 în Afganistan, circa 5.000 de morți

2001, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 7,9 în Gujarat India, peste 20.000 de

morți

2003, 22 mai, Cutremur în Bam (Iran), circa 31.000 de morți

2004, 26 decembrie, Cutremur de gradul 9,1 în Sumatra (Indonezia), peste
220.000 de morți

2005, 28 martie, Cutremur de gradul 8,7 în Sumatra (Indonezia), circa 1.000

de morți

2007, 21 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Indonezia

2008, 12 mai, Cutremur de gradul 7,5 în China, circa 55.000 morti

2011, 11 martie, Cutremur de gradul 8.9, (urmat de tsunami), pe coasta de

est a Japoniei, în apropierea orașului Sendai. [1] [2] [3] [4]

[modificare]Africa

236, Cutremur în Algeria

1856, 22 august, Cutremur de gradul 7,3 în Algeria

1910, 24 iunie, Cutremur de gradul 6,6 în Algeria

[modificare]Cele mai intense cutremure înregistrate

După datele furnizate de USGS; Gradul de intensitate pe scara Richter.