Sunteți pe pagina 1din 14

Mărimi şi unităţi de măsură electrice

Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de


măsurare
Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice

Ing. Carmen Gaşpar 1


Mărimi şi unităţi de măsură electrice
Intensitatea curentului
Tensiunea electrică
electric
 Este cantitatea de sarcină  Este lucrul mecanic efectuat de
electrică ce trece prin sursă pentru deplasarea sarcinii
secţiunea transversală a unui electrice în întregul circuit.
conductor în unitatea de timp.  Dimensional: [U]=L2*M*T-3*I-1
 Unitatea de măsură în SI este  Unitatea de măsură în SI, este
Amperul (A), care este
Voltul (V), care este tensiunea
intensitatea a doi curenţi
electrică determinată de un
electrici constanţi, identici,
câmp electric uniform, cu
care circulând prin două
intensitatea de un amper pe
conducte rectilinii, paralele,
metru, pe distanţa de un metru,
foarte lungi, de secţiuni
măsurată de-a lungul liniilor de
neglijable, aşezate în vid la
câmp.
distanţa de 1 m unul faţă de
altul, produce între aceste
conductoare o forţă de 2*10-7N
pe fiecare m de lungime.
2
Mărimi şi unităţi de Energia electrică
măsură electrice  Reprezintă puterea electrică consumată
de un receptor, într-un interval de timp.
Rezistenţa electrică  Se exprimă cu relaţia: W=P*(t2-t1)
 Este câtul dintre tensiunea la  Un generator electric transformă energia
borne U şi intensitatea I a de altă natură în energie electrică, care nu
curentului electric continuu este energia curentului electric, ci energia
care parcurge conductorul. câmpului din circuitul electric.
 Dimensional: [R]=L2*M*T-3*I-2  Energia electrică variază, chiar dacă
 Unitatea de măsură în Si intensitatea curentului din circuit rămâne
este ohmul (W), care se constantă.
defineşte ca fiind rezistenţa  Relaţia de definiţie: W=U*I*t=I2*R*t=U2*t/R
electrică dintre două puncte  Dimensional: [W]=L2*M*T-2
ale unui conductor filiform, 
între care, aplicând Unitatea de măsură în SI, Joule (J);
tensiunea electrică de un 1J=1W/s, iar în practică kilowattoră (kWh)
volt, se stabileşte un curent  Joulul esteenergia electrică dezvoltată în
electric constant cu timp de o secundă, într-un circuit electric
intensitatea de 1 amper, parcurs de un curent electric constant, cu
atunci când conductorul nu intensitatea de un amper, când tensiunea
este sediul unor tensiuni electrică aplicată la bornele circuitului este
electromotoare. de un volt.
3
Puterea electrică
 Puterea electrică este energia primită sau cedată de un sistem
electric, în unitatea de timp.
 Dimensional: P=L2*M*T-3

În curent alternativ se deosebesc următoarele tipuri de puteri:


 Puterea aparentă, care este produsul dintre valoarea tensiunii
efective, U (indicată de un voltmetru montat la bornele circuitului) şi
intensitatea efectivă I (indicată de un ampermetru înseriat în circuit).
P=U*I
Unitatea de măsură a puterii aparente este voltamperul (VA).
 Puterea activă în curent alternativ este puterea disipată de un
rezistor de rezistenţă R, ea fiind produsul dintre tensiunea efectivă,
intensitatea efectivă şi factorul de putere.
P=Pa*cosϕ=U*I*cosϕ, unde cosϕ este factorul de putere
Unitatea de măsură a puterii active este wattul (W).
 Puterea reactivă este dată de relaţia: Pr=Pa*sinϕ
Unitatea de măsură a puterii reactive este varul (VAR).
4
Caracteristicile metrologice ale Se referă la comportarea
mijloacelor de măsurare, în raport
mijloacelor electrice de măsurare cu mărimea supusă măsurării şi
 Intervalul de măsurare, este modul de obţinere a rezultatelor.
intervalul de valori ale mărimii
de măsurat, cuprins între o  Sensibilitatea (S) este raportul dintre
limită inferioară şi una variaţia mărimii de ieşire şi de intrare.
superioară, unde mijlocul de
măsurare furnizează informaţii
 Constanţa aparatului, inversul
cu incertitudini de măsurare sensibilităţii.
prestabilite.  Incertitudinea de măsurare este
 Capacitatea de suprasarcină domeniul de valori în care se pot
este capacitatea unui mijloc de situa erorile de măsurare.
măsurare electric de a suporta,  Exactitatea reprezintă calitatea
fără defecţiuni, sarcini ce mărimii, funcţie de inceritudinea de
depăşesc condiţiile de referinţă, măsurare.
sau intervalul de măsurare.  Eroarea limită de măsurare este
 Rezoluţia (prag de sensibilitate) valoarea maximă posibilă pentru
este cea mai mică valoare a eroarea aparatului, care garantează
mărimii de intrare, care că erorile de măsurare, cu care se
determină o variaţie sensibilă a realizează operaţia, sunt mai mici ca
mărimii de ieşire. eroarea limită de măsurare.
5
Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice
Mijlocul
Lanţ de
de măsurare
măsurareelectric se poate reprezenta ca o reţea de captare,
numită lanţ de măsurare.

Semnalul metrologic, este un 1.Aparate analogice


semnal energetic purtător al
 Se caracterizează prin faptul că
informaţiei de măsurare, dat de
mărimile în care este convertit
mijlocul de măsurare electric. semnalul metrologic şi mărimile de
Semnalul metrologic care circulă ieşire, sunt legate de mărimea de
de-a lungul lanţului de măsurare măsurat prin relaţii (de exemplu de
este constituit dintr-o mărime proporţionalitate).
fizică, un parametru variabil, ce
 Urmăresc continuu, variaţia
mărimii de măsurat.
ia valori în funcţie cu valoarea
 Valoarea măsurată se obţine prin
mărimii măsurate.
aprecierea poziţiei unui ac
Funcţie de semnalul indicator, a unui inscriptor sau a
metrologic,mijloacele de unui spot luminos, în raport cu
măsurare electrice se clasifică reperele unei scări gradate.
în: analogice, digitale şi mixte.
6
3.Aparate electrice de
2.Aparate digitale măsurare mixte
Au caracteristic faptul că rezultatul
Au semnalul metrologic
măsurării se obţine parţial sub formă
discontinuu, măsurarea
repetându-se după un anumit digitală şi parţial sub formă analogică.
interval de timp, iar valoarea După principiul de funcţionare se clasifică:
măsurată este prezentată sub a.Aparatele magnetoelectrice,
formă de număr în afişaj. funcţionează numai în curent continuu şi
Ele se pot realiza pe baza unei sunt formate din unul sau mai mulţi
metode electrice de măsurare magneţi permanenţi, ficşi sau mobili, şi
analogice sau pe baza unei una sau mai multe bobine, parcurse de
metode electrice de măsurare curentul de măsurare.
digitale.
b.Aparatele feromagnetice, sunt formate
Metodele electrice de măsurare
digitale au avantajul obţinerii dintr-o bobină fixă, parcursă de curentul
directe a valorii măsurate, de măsurat, şi o piesă din Fe, introdusă în
exactitate ridicată şi câmpul magnetic creat de curent.
posibilitatea înregistrării sau c.Aparate electrodinamice, sunt alcătuite din
transmiterii la distanţă a una sau mai multe bobine mobile, parcurse
informaţiei de măsurare. de curentul de măsurat. Dacă bobina este
din Fe, se numesc ferodinamice. 7
Simbolurile aparatelor de măsurare mixtă d.Aparatele electrostatice, sunt formate din
piese metalice fixe şi piese metalice
mobile, între care se exercită forşe
electrostatice.
e.Aparatele termice cu fir cald,
funcţionează prin dilatarea unui fir
conductor parcurs de curentul de măsurat.
f.Aparatele de inducţie, acţionează asupra
curenţilor pe care conductoarele mobile îi
introduc în piese.
g.Aparatele cu redresor sunt formate prin
asocierea unui aparat magnetoelectric cu
unul sau mai multe dispozitive redresoare.
h.Aparatele electrostatice funcţionează la
frecvenţe înalte.
Aparatele feromagnetice, electrodinamice,
electrostatice şi termice funcţionează în
curent continuu şi alternativ. Aparatele
feromagnetice şi electrodinamice folosesc
frecvenţa reţelei de 50 Hz. Aparatele termice
măsoară curenţi la frecvenţe foarte înalte.
8
Aparate magnetoelectrice 1-magnet
permanent; 2-
1.Ampermetre şi voltmetre piese polare; 3-
magnetoelectrice miez cilindric; 4-
şunt magnetic; 5-
 Au ca element de bază un dispozitiv
magnetoelectric, cu sensibilitate bobină mobilă; 6-
micşorată pentru creşterea preciziei corector de zero.
şi a fidelităţii.  Circuitul magnetic conţine: magnet
 Pot fi folosite pentru măsurarea permanent sub formă de potcoavă cu
tensiunii şi curentului. Astfel dacă două piese polare şi un şunt magnetic.
unui milivoltmetru îi înseriem o
rezistenţă adiţională, îl transformăm  Reglarea poziţiei şuntului permite
în voltmetru şi totodată îl putem menţinerea constantă a inducţiei în
utiliza ca ampermetru, prin şuntarea întrefier.
lui cu rezistenţe bine calculate.  În întrefier se roteşte o bobină mobilă,
 Avantaje: sensibilitate mare, consum pe care se înfăşoară un conductor
relativ mic, scară uniformă, izolat şi care este fixată pe un ax de
amortizare bună. rotaţie.
 Principiul de funcţionare constă în:  Acul indicator se fixează pe un ax cu
oscilaţia limitată de contragreutăţi, iar
acţionarea unui câmp fix de inducţie cuplul rezistent e creat de arcuri
magnetică asupra unei bobine spirale.
parcurse de curent.  Amortizarea se face cu curenţi ce se
induc şi care crează un cuplu de
frânare.
9
2.Galvanometre
 Sunt dispozitive de măsurat magnetoelectric,
utilizate pentru măsurarea curentului electric
continuu de valori mici.
 Au sensibilitate mare, dar este puţin robust şi
precizie mică.
 Cu ajutorul circuitului din figură se determină
valorile caracteristicilor galvanometrului: Schema de determinare a
caracteristicilor
rezistenţa critică exterioară (rezistenţa galvanometrului
conectată la borne, pentru care funcţionarea are • Au clasă de precizie
loc în regim critic); rezistenţa internă (rezistenţa
electrică măsurată la borne); perioada bună, sensibilitate
oscilaţiilor libere (timpul necesar pentru a ridicată şi consum de
efectua o ocilaţie completă). putere pentru măsurare
 Clasificarea galvanometrelor: magnetoelectrice, mic.
balistice, de rezonanţă. • Dezavantaj:
 Datorită cuplului mediu nul, nu dau indicaţii în funcţionează numai în
curent alternativ. curent continuu şi nu
 Erorile sunt determinate de frecările în lagăre, suportă supraîncărcări
de etalonarea imprecisă sau de asamblarea mari.
defectoasă.

10
Aparate feromagnetice 2.Aparatul feromagnetic
Principiul de funcţionare constă în cu repulsie
interacţiunea dintre câmpul magnetic al 1-bobină rotundă; 2-piesă
unei bobine fixe parcurse de curentul fixă; 3-piesă mobilă
de măsurat şi una sau mai multe piese
mobile din material feromagnetic. Este format dintr-o bobină
rotundă, cu două piese de Fe
1.Aparatul feromagnetic cu moale, una fixă şi una mobilă,
atracţie care se magnetizează şi se resping, ceea ce
determină deplasarea piesei.
1-bobină; 2-piesă
Erorile de funcţionare în curent continuu, se
de Fe moale
datorează histerezului magnetic al piesei
 Este format dintr-o mobile, ce determină indicaţii diferite la
bobină în care poate creşterea şi descreşterea curentului de
pătrunde o piesă de măsurat (erori de 3-4%).
În curent alternativ, se produce o slăbire a
Fe moale, sub acţiunea câmpului
câmpului, provoccând erori de 1-2%. Pentru a
magnetic creat de curenţii din
reduce aceste erori, se utilizează piese mobile,
bobină. de dimensiuni reduse şi carcase din material
 Piesa se magnetizează şi este
plastic.
atrasă în interiorul bobinei. 11
Aparate electrodinamice şi ferodinamice
Principiul de funcţionare a acestor 2.Aparat
aparate constă în interacţiunea
dintre câmpul magnetic creat de ferodinamic
curentul ce trece print-o bobină fixă
şi curentul care parcurge o bobină
mobilă.
 În cazul aparatelor ferodinamice,
bobina fixă este prevăzută cu un
1.Aparat miez feromagnetic în scopul întăririi
câmpului.
electrodinamic
 Aparatele ferodinamice, nu sunt
influenţate de câmpuri magnetice
 Erorile ce apar la aparatele exterioare, ele având un câmp
electrodinamice sunt cauzate de propriu mai intens, dar prezintă
câmpurile magnetice exterioare efectul de histerezis magnetic al
curenţilor turbionari ce apar în miez.
 Pentru micşorarea erorilor,
 Pentru micşorarea erorilor, se
aparatele electrodinamice se
realizează cu miezul din tole
ecranează. secţionate.
 Ambele aparate funcţionează în
curent continuu şi alternativ. 12
a-cu variaţia
Aparate electrostatice suprafeţei
armăturilor;
 Utilizează forţa electrostatică b-cu variaţia
exercitată de armătura fixă a distanţei
unui condensator variabil, dintre
asupra armăturii mobile. armături.
 Varierea capacităţii se poate  În cel de-al doilea caz, se produce o
realiza prin: varierea deplasare a plăcii mobile suspendate
suprafeţei active a armăturilor între cele două plăci fixe (o atragere
(fig.a) sau varierea distanţei datorită energiei de semn contrar şi o
dintre armături (fig.b). respingere datorită energiei de acelaşi
 La aplicarea unei tesiuni între semn) şi cuplul rezistent este dat de
armăturile fixe şi mobile, greutatea plăcii mobile.
acestea se încarcă cu  Aparatul funcţionează şi la tensiune
electricitate de semn contrar şi alternativă, cuplul mediu fiind diferit de
se resping. zero.
 În primul caz, se rotesc  Avantaj: nu absorb curent, măsurarea
armăturile mobile în spaţiul făcându-se cu consum practic nul.
dintre armăturile fixe şi cuplul
rezistent este dat de arcurile
 Se folosesc numai ca voltmetre pentru
spirale. măsurarea tensiunilor înalte.

13
Aparate termice
1-fir activ; 2-arc plat de oţel; 3-fir de mătase;
4-rolă; 5-fir de bronz fosforos.

 Principiul de funcţionare se
bazează pe dilatarea unui fir
parcurs de curentul de  Prin întinderea arcului de oţel, firul
măsurare.
activ provoacă rotirea rolei şi a acului
 Dilatarea este transmisă la acul indicator.
indicator, printr-un sistem de  Aparatele termice funcţionează în
amplificare mecanică.
curent continuu şi alternativ, până la
 Firul activ este confecţionat din frecvenţe de sute de kilohertzi.
aliaje cu coeficient ridicat de  La frecvenţe înalte, apar erori
dilatare termică (Pt, Ag) şi
apreciabile.
diametru redus (maxim 0,1mm).
 Dezavantaje: consumul de putere
 Firul activ este întins pe arcul
ridicat, firul activ fragil, inerţie termică,
plat de oţel, prin intermediul unui
care împiedică urmărirea variaţiilor
fir de mătase, înfăşurat pe o
rapide de curent.
rolă, şi de un fir de bronz.

14

S-ar putea să vă placă și