Gheorghe Ioana Virginia

Cls a XII A

Grecia
Date generale:

 Republica Elenă;
 Stat in S Europei;
 Suprafaţa:131990 km*km
 10264000 locuitori
 Capitala:Atena
 13 regiuni
 Densitatea:78 loc/km*km
 Aniversarea proclamarii indepenţei:25 martie 1821
 Limba:greacă
 Moneda naţională:drahma

Capitala
Atena, oras situat in Atica, la poalele colinei Acropole (156 m) si la 5 km de
mare; populatia de 3 096 775 loc. n2o7od
Primele vestigii ale unei asezari umane pe Acropole dateaza din mileniul 3-2
i.Hr. Polis hegemon al Aticii (sec 8-7 i.Hr.), Atena devine, in sec. 5 i.Hr.,
dupa respingerea invaziei persane si dupa intemeierea Ligii delio-atice, cel
mai stralucit centru economic, politic, dar mai ales cultural, al intregii lumi
grecesti. In ciuda infrangerilor in razboiul peloponesiac (404 i.Hr.) si a
cuceririi macedonene (388 i. Hr.), Atena ramane metropola spirituala a
Greciei, pozitie pastrata si sub dominatia romana. In timpul stapanirii
bizantine si indeosebi a celei turcesti, Atena ajunge la nivelul unei umile
asezari rurale cu 2-3000 loc. La 18.09.1834 devine capitala Greciei
independente.
Astazi, agomeratia urbana a Atenei concentreaza 1/3 din pop. tarii si circa
60% din productia industriala a Greciei (metalurgie feroasa si neferoasa,
constructii navale, petrochimie, ciment, textile, confectii). Mare centru
financiar-bancar, comercial, cel mai insemnat nod de comunicatii (feroviare,
rutiere, aeriene) al tarii. Activ centru cultural stiintific: Academia din Atena,
zeci de societati stiintifice, universitate politehnica, institute de cercetare,
numeroase muzee (muzeul National de Arheologie, Muzeul Bizantin,
Muzeul Benaki), mari biblioteci (Biblioteca Nationala), teatre, observator
Gheorghe Ioana Virginia
Cls a XII A

astronomic. Monumente: complexul antic de pe colina Acropole, biserici

bizantine, monumentul eroului necunoscut, cladirea Parlamentului,
manastirea Daphni, locul de desfasurare a primelor Jocuri Olimpice moderne
(1896).

Natura:

Grecia ocupă partea sudică a Peninsulei Balcanice şi circa 2000 insule din
Marea Egee, Marea Ionică şi Marea Mediterană.Relieful este predominant
muntos(4/5 din teritoriu).Astfel, în partea continentală se află munţii
Rodopi(în N), masivul Olimp(alt.max. din Grecia, 2911m), munţii Pindului
şi munţii Peloponesului, iar insulele sunt, la rândul lor, muntoase (800-
1000m, în insula Creta altitudinea trecând de 2400m). Câmpiile ocupă
suprafeţe mai mari numai în N ţării (Câmpia Tessaliei I Câmpia
Macedoniei).Seismele sunt frecvente.Climă mediteraneeană, cu veri toride şi
ierni umede(aspre în munţii din N);precipitaţiile, în general reduse(Atena,
400 mm/an), sunt mai bogate in Nv (1300 mm/an).Râurile au debite
variabile, mai importante fiind Vardarul, Struma şi Marita.În vegetaţie,
alături de formaţii tipic mediteraneene (maquis, şibleac, frigana) se întâlnesc
păduri de stejar, fag, conifere şi pajişti de capre sălbatice ş.a.Există 10
Parcuri Naţionale şi 15 Rezervaţii Naţionale ce ocrotesc elemente rare din
floră(ex pinul de Alep) şi faună.

Populaţia:

Grecia are 10 264 00 locuitori;natalitate 10,1 la mie, mortalitate 9,3 la

mie;popoulaţie urbană 63%.Oraşe principale:Salonic, Patras, Larissa,
Iraklion, Volos.Greci 98%, aromâni, turci, albanezi.Circa 3 milioane de
greci trăiesc în străinătate.Cele mai populate zone sunt Atica (datorită
prezenţei conurbaţiei Atena-Pireu), ce grupează peste 1/3 din populaţia ţării,
Câmpia Macedoniei (peste 200 loc./km*km), Insulele Ionice (Korfu, 155
loc./km*km), Lesbos, Samos, V Peloponesului(80 loc./km*km).Valori mai
scăzute ale densităţii populaţiei se întâlnesc în Creta (60 loc./km*km), Epir
(35 loc./km*km) şi E Peloponesului (25 loc./km*km).Valorile cele mai
scăzute sunt în republica autonomă a călugărilor de pe Muntele Athos (4
loc./km*km).Culte:ortodoxism 98%, islamism, catolicism, Protestantism.
Gheorghe Ioana Virginia
Cls a XII A

Statul:

Republică parlamentară, potrivit Constituţiei din 16.06.1975.Activitatea

legislativă este exercitată de Adunarea Naţională, iar cea executivă de
preşedinte şi de Consiliul de Miniştri, format în urma alegerilor
legislative.Partide politice:26 de formaţii, printre care Noua Democraţie (f.
1974;de guvernământ), Mişcarea Socialistă Panelenă (PASOk;f.1974),
Coaliţia Stângii (f.1989;alianţă a 9 partide, printre care şi P.Comunist din
Grecia, f. 1918), Renovarea Democratică (f.1985), Uniunea Centrului
Democratic (f.1974).Şeful statului (preşedinte ):Constantin
Karamanlis(30.03.1990;n.1907); rpim minstru:Constantin
Mitsotakis(10.04.1990).

Turismul

Cei mai multi turisti provin din Marea Britanie si Germania, precum si din
Italia, Franta si Olanda; venituri din turism: 5,18 md.$. Principalele zone sau
obiectice: Atena si imprejurimile ( Cap Sunion cu templul lui Poseidon, ins.
Egina, Elefsis, Marathon, Salamina), Peloponesul, Olympia, Corint, Mistra,
Vasse (templul lui Apollo), ins. Rhodos (vestigii elenistice, venetiene), ins.
Creta (urme ale civ. minoice -; Cnossos, urme romane, arabe, venetiene),
Salonic (bisericile sf. Sofia si Sf. Dumitru, Turnul Alb, Arcul de Triumf al
imparatului Galerius), ins. Ionice (Ithaka, Kerkyra, Kythera etc.). O buna
retea rutiera, numeroase porturi si legaturi prin ferry-car cu Italia si ins. Din
arhipeleag favorizeaza accesul milioanelor de turisti, al caror nr. A sporit de
10 ori in ultimul patrar de secol, incasarile marindu-se in acelasi interval de
30 ori.
Clima este mediteraneana, cu veri toride (iulie -; 27 C la Atena), temperate
de brize pe litoral si de altitudine in restul tarii. Iernile sunt blande si umede,
ploioase in S si aspre, cu zapezi, in muntii dinN. Precipitatiile, in general
reduse (Atena, circa 400 mm/an), sunt mai bogate in NV.
Raurile au debite variabile, foarte scazute in timpul verii, mai importante
fiind Vardarul/Axios, Aliakmon, Struma/Strymon, Nestos/Mesta, Maritsa/
Evros.
Alaturi de formatiuni tipic mediteraneene, se intalnesc paduri (20% din
teritoriul tarii) de stejar, fag, conifere si pajisti de munte. Fauna este
asemanatoare celei din Europa Centrala ( lupi, ursi, jderi); in rest, sunt
Gheorghe Ioana Virginia
Cls a XII A

dominante elemente mediteraneene (sacali, porci spinosi, capre salbatice).

Numeroase pasari din N si centrul Europei poposesc in anotimpul rece pe
teritoriul Greciei.
Istoria
Stralucita civilizatie minoica, care infloreste in Creta in mileniile 3-2 i.Hr.,
poate fi considerat prima manifestate a civilizatiilor europene. Venite la
inceputul mileniului 2 i.Hr. din N Peninsulei Balcanice, triburile indo-
europene, ale grecilor isi extind, in sec. 15 i. Hr., stapanirea asupra Cretei si
Ciprului, creand civilizatia miceniana; in sec.12 i.Hr., dorienii, ultimul val
indo-european, distrug civilizatia miceniana, stabilindu-se indeosebi in
Pelopones. In jurul anului 1000 i. Hr., grecii colonizeaza coastele Asiei Mici
si insulele din Marea Ionica. Orasele stat fondate aici vor cunoaste, in
urmatoarele 4 secole, o dezvoltare mai rapida decat in cele din Grecia
metropolitana. In sec.8-7 i.Hr., epoca marii colonizari, grecii intemeiaza
orase pe coastele Marii Negre si ale Mediteranei. Incercarea Imperiului
Persan de a cuceri Grecia esueaza in fata rezistentei statelor grecesti. Sec. 5
i. Hr., dominat de Atena, ramane epoca de aur a democratiei si civilizatiei
clasice grecesti. In urma bataliei de la Cheroneea (388 i.Hr.), Macedonia isi
impune dominatia asupra Greciei. Prin cucerirea Imperiului Persan de catre
Alexandru cel Mare, regele Macedoniei (336-323 i.Hr.), sunt puse bazele
lumii elenistice. In 146 i. Hr., intreaga Grecie este transformata in provincie
romana. Din 395 d. Hr., Grecia face parte din Imperiul Bizantin, suferind in
secolele urmatoare, raidurile devastatoare ale populatiilor migratoare. In
1204, cruciatii cuceresc Constantinopolul si intemeiaza Imperiul Latin.
Imperiul Bizantin, care recucereste, in 1261, vechea capitala, este ocupat in
sec. 14-15, de catre turcii otomani, la 1453, sultanul Mehmed II intrand
Victorios in Noua Roma de pe malurile Bosforului, al carei nume este
schimbat acum in Istanbul.
Indelungata rezistenta antiotomana a poporului grec culmineaza in anii
1821-1829, cu Razboiul de eliberare nationala. Prin tratatul de la Adrianopol
(1829), Imperiul Otoman recunoaste independenta Greciei, declarata la
13.01.1822. proclamata regat la 08.08.1832, Grecia isi stabileste , din 1834,
capitala la Atena. De la obtinerea independentei pana la sfarsitul razboaielor
balcanice, Grecia este preocupata de reunirea, sub autoritatea sa, a tuturor
teritoriilor locuite de greci. In primul razboi mondial, Grecia se alatura in
1917, Antantei. Razboiul purtat impotriva Turciei in 1919-1922 se incheie
cu un dureros esec; circa 1,5 mil. Greci din Asia Mica sunt constransi sa se
refugieze in Grecia. La 25.03.1924, Grecia se proclama republica, dar
monarhia este restaurata in urma unei lovituri de stat militare din
Gheorghe Ioana Virginia
Cls a XII A

10.10.1935; gen.Ioannis Metaxas instituie, intre 1936 si 1941, propriul sau

regim dictatorial. Atacata de Italia lui Mussolini la 28.10.1940, Grecia se
apara cu succes, dar dupa invazia Germaniei din 06.04.1941 este obligata sa
capituleze la 23.04.1941. Ocupatia straina ia sfarsit in toamna anului 1944,
in urma acctiunilor conjugate ale Armatei de Eliberare din Grecia (ELAS) si
trupelor britanice. In sept. 1946, in urma unui plebicist, regele George II
revine pe tronul Greciei. Disensiunile dintre fortele comuniste si cele
nationaliste declanseaza un sangeros razboi civil (1946-1949).
Dupa cel de-al II-lea razboi mondial, Grecia intra in sfera de interes a tarilor
occidentale; in 1952, este inclusa in NATO, in 1961, devine membru asociat
al CEE. Perioada 1945-1967 este caracterizata de o puternica instabilitate
politica. Lovitura de stat militara din 21.04.1967, condusa de col. G.
Papadopoulus, instituie regimul dictatorial al ‘coloneilor’, Grecia revenind la
un guvern civil in 1974, dupa declansarea crizei cipriotice. Referendum din
08.12.1974 aproba forma de stat republicana, consacrata prin noua
Constitutie din 11.06.1975. Alegerile parlamentare din 1981, 1985 si 1989
sunt castigate de Miscarea Socialista Panelena (PASOK), cele din 1990 de
partidul conservator Noua Democratie, condus de Constantin Mitsotakis;
PASOK revine la putere in 1993, iar A. Papandreu formeaza din nou
guvernul. Dupa demisia lui Papandreu pe motive de boala, Kostas Simitis,
succesorul lui in fruntea guvernului si la conducerea partidului, organizeaza
alegeri parlamentare anticipate, castigate din nou de PASOK. Disputele
legate de delimitarea platoului continental din Marea Egee, ca si
nesolutionarea problemei cipriote tensioneaza periodic relatiile Greciei cu
Turcia, ambele membre ale NATO. Si relatiile greciei cu alti vecini, Albania
si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, cunosc perioade de incordare.
Kostis Stephanopoulus, sef al statului din 1995, este ales de catre Parlament,
in februarie 2000, pentru un nou mandat de 5 ani. In ianuarie 2000, Grecia
adera la Spatiul Schengen, iar la 01.01.2001 devine al 12-lea stat membru al
UE care adera la zona Euro.
Limbile

Limba oficiala este greaca -; limba materna declarata a aproape intregii

populatii - care este o limba izolata din familia indo-europeana. Cele 2 faze
principale, veche si moderna, ale limbii grecesti prezinta mari deosebiri.
Greaca veche, vorbita in Peninsula Balcanica din mileniul 2 i. Hr. este limba
Europeana cu cele mai vechi traditii literare. Dialectul attic a devenit din sec.
4-3 i.Hr. baza limbii comune, in uz pana in sec. 6 d.Hr. Greaca a fost prima
Gheorghe Ioana Virginia
Cls a XII A

limba europeana care a servit ca mijloc de comunicare si de propagare a unei

civilizatii de maare prestigiu. Ea a fost limba oficiala in perioada Imperiului
Bizantin si a stapanirii turcesti
Greaca moderna, dezvoltata dupa caderea Constantinopolului are doua
forme, cu deosebiri in gramatica si vocabular: forma “purificata, mai
apropiata de graca veche si folosita in imprejurari solemne si limba vorbita,
populara, adoptata din 1976 ca limba oficiala.
Greaca se scrie incepand din sec.10-9 i. Hr. cu alfabetul grecesc, adus,
conform legendei, de Cadmos, fondatorul Tebei. Are 24 de litere; ortografia
este conservatoare (continua sa noteze vechii diftongi), cu unele simplificari
-; renuntarea la cele 2 spirite si care insoteau vocalele initiale, notand
prezenta, respectiv absenta unui h; se scrie de la stanga la dreapta. Alfabetul
grecesc sta, direct sau indirect, la baza alfabetelor etrusc, latin, chirilic. Din
greaca provin foarte multe cuvinte ca pedagog si elemente de compunere pt.
termenii din domeniile stiintei si culturii din limbile europene, ajunse
indirect si in romana, precum si cuvinte romanesti imprumutate direct din
greaca medie (ex. calimara)
In Grecia se vorbesc si turca, albaneza, dialectele aroman si meglenoroman
ale limbii romane.
Greaca este limba cooficiala in Cipru si este vorbita si de cele peste 5
milioane de greci care traiesc in SUA, Germania, fosta URSS.
Armata
Serviciul militar se bazeaza pe recrutarea cu durata variabila (19 luni in
trupele de uscat si 21 luni in marina si in aviatie). Efectivele militare sunt
relativ importante, pornind si de la pozitia tarii in sist. militar NATO (flancul
sudic al aliantei): 116 000 pers. in trupele de uscat, 19 500 in marina si 30
170 in aviatie. Acestora li se adauga trupele paramilitare ale jandarmeriei
(26 500 pers.) si ale Garzii Nationale (35 000 rezervisti). Echipamentul
militar include, intre altele, peste 1500 tancuri, 150 elicoptere, 8 submarine
diesel, 4 distrugatoare, 11 fregate, 458 avioane de lupta de prod. Americana
si franceza cuprinse in 15 escadrile, 17 avioane de transport C 130 Hercules.
In 1999 cheltuielile pentru aparare s-au ridicat la 1220 drahme. In Grecia
sunt 2 baze militare ale SUA (420 militari in august 1999).
Economia
Cea mai saraca dintre tarile Uniunii Europene, avand insa un PIB/loc. mai
ridicat decat orice tara din regiune, Grecia dispune de resurse miniere relativ
variate: lignit, bauxita, magneziu, apoi minerale de fier, nichel, petrol,
marmura, cu prod. modeste in general, cu exceptia lignitului, bauxitei,
Gheorghe Ioana Virginia
Cls a XII A

marmurei. Industria, sustinut dezvoltata in ultimele decenii, contribuie cu

peste ¼ la formarea PIB, antreneaza 1/5 din populatia activa; produce, intre
altele, alumina, aluminiu, feroaliaje, nave maritime, ingrasaminte chimice,
ciment, textile, ulei de masline, tigarete, bauturi. Principalele centre
industriale sunt Atena si orasele din jur (Pireu, Aspropirgos, Elefsis etc.),
apoi Salonic, Volos si Patras. Agricultura este dominata de sectorul vegetal.
Se cultiva cereale, bumbac, tutun, sfecla de zahar. Culturi specifice sunt
maslinul, cu o larga raspandire teritoriala, vita de vie, citricele. Zootehnia
este axata pe cresterea ovinelor si caprinelor. Este inca bine dezvoltata
apicultura, iar pescuitul se afla in crestere. Agricultura moderna este
evidenta in special in marile campii din N tarii. Grecia dispune de o
puternica flota maritima, care, alaturi de turism, contribuie la acoperirea
partiala a deficitului balantei comerciale. Principala problema economica a
Greciei o reprezinta persistenta dificultatilor sectorului de stat, in pofida
aplicarii unor masuri nepopulare, de austeritate; acestea au avut ca efect
pozitiv reducerea, ptr. prima oara dupa 1973, a inflatiei sub 10% anual in
1995. Datoria publica ramane considerabila, ca si datoria externa, de altfel,
care se apropie de 42 md $. Sub raport economic, Grecia beneficiaza de un
insemnat ajutor din partea UE si de destramarea economiilor centralizate din
centrul si E Europei, marindu-si prezenta comerciala si financiara pe pietele
Romaniei, Bulgariei si in spatiul ex-iugoslav. Comert exterior: prod.
industriale, prod. agro-alimentare, prod. petroliere, materii prime si
semifabricate si import: bunuri de capitasl, bunuri de larg consum,
combustibili, lubrifianti, materii prime. Principalii parteneri la export:
Germania, Franta, Italia, Japonia si la import: Germania, Italia, SUA, Franta,
Marea Britanie, Olanda, Elvetia.