Username / Parola inexistente

Am uitat parola x Creaza cont nou

Home Exploreaza
Upload
Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba
Literatura romana
Management
Medicina
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie
Stiinta
Arhitectura constructii
Astronomie
Chimie
Drept
Fizica
Informatica
Matematica
Stiinte politice
Tutorials
Tehnica mecanica
Timp liber

Elemente de Arhitectura si Sistematizare - proiect Locuinta si anexe aferente

Arhitectura constructii

ALTE DOCUMENTE
Consideratii despre mixarea mortarului pentru betonul stampilat
Ghid de executie
CARACTERISTICI GENERALE ALE MATERIALELOR
COTAREA DESENULUI DE CONSTRUCTII
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA
MEMORIU DE ARHITECTURA
Lungimile de imbracaminti rutiere pe drumurile nationale din Romania
Descrierea PARCARII SUPRAETAJATE KLAUS, de tipul P 310
Termoizolarea peretelui la exterior (balcoane, case)
TEHNOLOGII DE LUCRU ALPINISM UTILITAR

Piese scrise

a) Tema proiectului Locuinta si anexe aferente

b) Memoriu tehnic justificativ:

I. Capitolul I Date Generale

Caracteristicile amplasamentului :
· Imoblilul va fi construit in judetul Botosani, municipiul Botosani, Str. n
r. 7
· Terenul are o panta intre 949i81j 3º si 9º, sub forma aproximativ patratica, c
u suprafata de 1600 mp. Categoria de folsinta este intravilan
· Tema: se va construi o locuinta cu nivel de inaltime P+M cu structura de r
ezistenta pe zidarie portanta.

Sursele de apa, energie electrica, telefon, gaze:

Alimentarea cu apa se va face prin intermediul racordarii la reteaua d

e apa a orasului Botosani.
Energia electrica se va racorda la retaua existenta prin tabloul de di
stributie care va asigura necesarul pentru noua constructie.
Gazul metan este existent in zona.

Organizarea de santier, demolari, devieri de retele:

Oraganizarea de santier se va face pe proprietate, in zone usor de acc

esat din strada atat pentru utilaje cat si pentru masinile care vor asigura apro
vizionare cu materiale.

Categoria constructiilor propuse:

· Functiunea: locuinta
· Regim de înaltime P+1
· Inaltimea la jgheab 5.90 m
· Aria construita 182.35 m
· Aria desfasurata 200.61mp
· Aria utila 121.33 mp

Categoria de importanta a obiectivului:

Cladirile se inscriu in categoria cladirilor de importanta normala(con

form HGR nr 766/1997), clasa a IV-a de importanta(conform nornativului P100-1/20
06).
Verificarea proiectului se va face la exigentele A1 rezistenta si stab
ilitate la solicitari statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru const
ructii civile, industriale si agrozootehnice cu structura de rezistenta din beto
n, beton armat si zidarie (legea nr. 10/ 1995).

Verificarea proiectului se va face la exigentele A1 rezistenta si stabilitate la

solicitari statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru constructii civ
ile, industriale si agrozootehnice cu structura de rezistenta din beton, beton a
rmat si zidarie (legea nr. 10/ 1995).

II. Capitolul II Descri

erea functionala

Functiuni:
Se solicita construirea unui imobil parter si etaj ce vor avea destina
tia locuinta.
La parter se vor amplasa: Camera de zi, Dormitor, Baie, Bucatarie, Hol
, Garaj.
La etaj se vor amplasa: Dormitor, Dormitor, Magazie, Uscatorie, Hol, C
amera.
Parterul va avea o inaltime de 3,40 m si etajul o inaltime de 2,50 m.

III. Capitolul III Soluti

constructive si de finisaj

Sistemul constructiv:
Suprastructura constructiei va fi din zidarie portanta cu samburi si centuri din
beton armat iar suprastructura constructiei va fi din cadre de beton armat.
Infrastructura constructiei va fi realizata sub forma unor fundatii din beton cu
talpi continueiar infrastructura constructiei va fi realizata cu fundatii izola
te din beton legate prin centuri.
Locuintele vor fi prevazute cu instalatii electrice, sanitare, termice, conform
cerintelor actuale de confort.
Trotuarele din jurul caselor se vor vor realiza din beton si vor avea
latimea de 1,4 m.

Finisaje:

- Interioare:
Zugravelile în living, bucatarie, bai, holuri, dormitoare si dressing se
vor executa cu vopsea lavabila pentru interior; baile, bucataria vor fi prevazu
te cu gresie si faianta; holul de la parter va fi prevazut cu gresie; treptele d
e acces intrare vor fi prevazute cu gresie de exterior antiderapanta. În living, d
ormitoare si holul de la mansarda se va pune parchet.
- Exterioare :
Constructiile vor fi finisate cu vopsea lavabila pentru exterior de culoare crem
.
Tâmplaria exterioara este din PVC alb cu geam termopan, iar tâmplaria interi
oara este din lemn de rasinoase.

Acoperisul este de tip terasa, necirculabil, izolat termic si impotriva apei. Co

lectarea si scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin intermediul jghiaburilo
r si burlanelor.

Tipuri de pereti:

Peretii exteriori cu structura mixta, cu calitati de izolare termica:

strat portent zidarie GVP + termoizolatie din polistiren extrudat la parter si p
olistiren expandat la etaj.
Solutia curenta : 25 cm zidarie GVP + 10 cm izolatie din polistiren,
Peretii interiori portanti vor fi din zidarie de caramida plina: Dn =
25 cm.
Peretii interiori autoportanti vor fi alcatuiti din fasii Hebel cu gro
simea de 7,5 cm si 10 cm.
Dimensiunea golurilor de usi si ferestre :

A. PARTER:
Goluri de usi : - intrare in cladire 150
- baie 80
- garaj 2 x 270
- camera de zi 2 x 80
- dormitor 80
- bucatarie 80
Goluri de ferestre : - baie 125
- bucatarie 120
- garaj 2 x 150
- dormitor 125
- camera de zi 220

B. ETAJ:
Goluri de usi: - dormitor 90
- dormitor 90
- magazie 90
- uscatorie 80
- camera 90
Goluri de ferestre : - dormitor 200
- dormitor 150
- magazie 200
- uscatorie 150
- camera 155
Nr.crt
INCAPEREA

SUPRAFATA

minima
uzuala
maxima
1
Camera de zi
20.0
25 - 35
40.0
2
Sufragerie
10.0
15 - 20
25.0
3
Birou, camera studiu
10.0
12 - 15
20.0
4
Bucatarie
10.0
14 - 16
20.0
5
Camara
10.0
1.5 - 2
2.50
6
Debara ,oficiu
0.75
1.5 - 2
3.00
7
Baie
3.50
4 - 4.5
5.00
8
Camera personal
10.0
12 - 14
15.0
9
Dormitor principal
12.0
14 - 16
18.0
10
Dormitor individual
10.0
12 - 14
15.0
Intocmirea si prezentarea schitei fundamentale

a. Intocmirea schitei functionale

Schita fundamentala se intocmeste la scara redusa deoarece prezitna nu

mai date generale privind incaperile cladirii, dimensiunile orientative si pozit
ia acestora, pozitia peretilor a scarii si a golurilor pentru usi si ferestre.

Initial schita functionala are ca scop stabilirea amplasarii încaperilor, precum s

i a golurilor pentru usi si ferestre, pentru asigurarea unui functional optim, a
stfel încât se poate întocmi cu linii de egala grosime, fara a se diferentia peretii d
e diferite tipuri si fara precizarea dimensiunilor golurilor.
Ulterior, dupa stabilirea structurii de rezistenta în concordanta cu cer
intele functionale, precum si a alcatuirii peretilor exteriori si interiori, pre
zentarea schitei functionale se poate face prin linii de grosimi diferite, sau c
u linii duble, corespunzatoare cu grosimile la scara ale peretilor, si se pot st
abili, de asemenea, dimensiunile initiale pentru golurile din pereti.

b. Tipuri de pereti. Grosimi

În cazul cladirilor de locuit cu structura de rezistenta din diafragme de zidarie,
executate pentru conditiile similare celor prevazute în proiectul de fata, se poa
te utiliza o gama larga de tipuri de pereti, din diverse materiale.
Functie de rolul pe care îl îndeplinesc în cadrul cladirii peretii pot fi :
1). Pereti exteriori, cu rol portant si de închidere;
2). Pereti interiori portanti, având si rol de separare;
3). Pereti interiori autoportanti, numai despartitori.
 Grosimile peretilor utilizati în cadrul proiectului se recomanda astfel
:
a). Pereti exteriori cu structura mixta, cu calitati de izolare termic
a : strat portant zidarie c.p. sau g.v. + termoizolatie din zidarie b.c.a.
Solutia curenta : 24 cm zidarie G.V.P + 20 cm zidarie blocuri b.c.a.
rezulta grosimile : efectiva def = 44 cm; nominala - dn = 45 cm;
b). Pereti interiori portanti vor fi numai din zidarie de caramida pli
na, respectiv de o caramida ( I c.p ), cu grosime nominala dn = 25 cm;
c). Pereti despartitori autoportanti pot avea diverse alcatuiri:
½ c.p 12,5 cm; ¼ c.p 7,5 cm ( la spatii secundare );
fâsii Hebel cu grosimi de 7,5 cm; 10 cm; 12,5 cm; 15 cm;
fâsii ipsos- carton ( Knauf ): 3 cm; 4 cm; 5 cm si cu goluri : 7 cm; 10
cm.
Se indica distantele dintre axele de trasare ale peretilor portanti, c
are trebuie sa fie dimensiuni modulare, adica multipli ai unui modul M uzual. Pe
ntru pereti portanti din zidarie de caramida se adopta în mod obisnuit modulul M =
3 Mo = 3 x 10 cm = 30 cm.
Se precizeaza destinatia încaperilor si a spatiilor aferente, pentru a s
e pune în evidenta relatiile dintre ele.
Se plaseaza orientativ golurile de usi si de ferestre si se înscriu even
tual dimensiunile aproximative ale acestor goluri.
Se stabileste pozitia si forma scarii de acces la etaj si la subsol.

Dimensionarea termica a peretilor exteriori

Peretii exteriori ai cladirilor cu prezenta permanenta sau de lunga durata a oam

enilor trebuie sa asigure, pe lânga rezistenta mecanica necesara preluarii încarcari
lor, si o protectie termica adecvata pentru perioadele reci ale anului, astfel încât
temperatura interioara de confort din încaperi sa poata fi realizata cu un consum
rational de energie pentru încalzire.
În acest scop, peretii exteriori trebuie sa aiba o rezistenta globala la
transfer termic Ro cel putin egala cu valoarea prescrisa de normele în vigoare (
STAS 6472/3-89 si Normativul C 107-97 ), respectiv Rno = 1,40 m2 . KW.
Deoarece în varianta de alcatuire monostrat peretii exteriori din zidari
e de caramida sau alte blocurivnu satisfac cerintele de izolare termica, se reco
manda structura compusa, multistrat, una din variantele uzuale fiind :
Zidarie din caramizi cu gauri verticale tip GVP, def = 0,24 m;
Zidarie din blocuri de b.c.a GBN 35, cu strat de izolare termica.
 Grosimea necesara de izolatie termica ( X ) se determina prin calcul,
conform Normativului C107-97, din conditia ce rezistenta globala la transfer ter
mic a peretelui ( Ro ) sa fie cel putin egala cu rezistenta la transfer termic
minima normata pentru pereti exteriori ( Romin ) :

Rezistenta globala la transfer termic a peretelui reprezinta suma rezistentelor

la transmisie termica a straturilor componente, la care se adauga rezistentele t
ermice la suprafata interioara si exterioara a peretelui :

Axa modulara de trasare a acestor pereti se considera la jumatatea grosimii, res

pectiv la 12,5 cm de fete ( suprapusa pe axa geometrica ).

c. Peretii interiori autoportanti se pot executa, de asemenea, în variante divers

e, precizate în tema proiectului. Pentru simplificarea se vor considera pereti din
zidarie de caramida ceramica plina, cu grosimile:
De o jumatate de caramida ( ½ c ), cu grosimea efectiva de 11,5 cm si g
rosimea nominala de 12,5 cm, care se utilizeaza pe plansele de ansamblu.
De un sfert de caramida plina ( ¼ c ), cu grosimea efectiva de 6,3 cm si
grosimea nominala de 7,5 cm, care se utilizeaza pe planse.
De mentionat ca peretii interiori autoportanti despartitori nu prezint
a axe modulare, pozitia lor pe planuri fiind determinata de cerinte functionale.
De asemenea, grosimea nominala a tuturor peretilor, respectiv la desen
area lor pe planuri, nu se I-au în considerare straturile de tencuiala.
Tipuri de pereti utilizanti la proiectarea cladirii

Fazele executiei planului parter

Planul parter reprezinta urma unui plan orizontal cu care se face o se
ctiune imaginara prin cladire, pe la jumatatea inaltimii ferestrelor parterului.
Se deseneaza elemente sectionate, precum si cele vazute sub planul taietor, dup
a indepartarea virtuala a portiunii de cladire de deasupra.
Având în vedere complexitatea datelor ce se prezinta pe aceasta plansa, sc
ara cea mai adecvata este 1:50, desi se poate folosi si scara I:100.
Pentru o executie eficienta si corecta a acestui plan orizontal se pro
pune un mod de lucru pe faze, valabil si în cazul întocmirii plansei cu ajutorul pro
gramului AUTOCAD sau a altui program de grafica pe calculator.
Aceste faze de lucru, într-o succesiune logica, sunt urmatoarele:
a. trasarea axelor peretilor portanti exteriori si interiori;
 b. trasarea liniilor corespunzatoare fetelor peretilor portanti;
c. stabilirea pozitiei peretilor autoportanti despartitori;
d. stabilirea marimii si pozitiei golurilor de usi si ferestre
e. proiectarea scarii: dispunere, alcatuire, dimensiuni;
f. prevederea de mobilier si echipamente sanitare standard;
g. completarea cu elemente exterioare specifice parterului;
h. cotarea planului la interior si exterior;
i. definitivarea plansei; elemente de identificare.

Stabilirea marimii si pozitia golurilorde usi si ferestre

Datorita pozitiei conventionale pe la mijlocul înaltimii ferestrelor, planul orizo

ntal de sectionare a cladirii întâlneste la fiecare nivel si golurile prevazute în per
eti pentru tâmplarie, respectiv pentru usi si ferestre. Ca urmare, pe planurile or
izontale ale proiectului, inclusiv pe planul parterului, trebuie respectate aces
te goluri, cu semnele conventionale standardizate.
Pe planurile orizontale sunt puse în evidenta numai latimile golurilor si pozitia
lor în cadrul peretilor, dar prin cotarea specifica ulteriora se vor explicita amb
ele dimensiuni.
Nominalizarea unui gol se face prin precizarea in ordine a dimensiunii latimii (
B), si apoi a inaltimii (H), sub forma de B x H.
Desi in cazul cladirilor particulare, cum sunt vilele, se pot adopta usi si fere
stre cu diverse dimensiuni, in acord cu dorinta utilizatorului, se recomanda uti
lizarea dimensiunilor modulare pentru golurile de pereti, care determina rationa
lizarea executiei si reducerea costurilor de productie pentru elemente de tampla
rie.
Ca urmare, in cadrul proiectului se va tine seama de recomandarile din norme pri
vind dimensiunile golurilor, precizate mai sus.

Dimensiunile golurilor de usi si ferestre pentru cladiri de locuit

( Conform STAS 4670/87 )

Ferestre
Latimile ( Bf )- multiple de 30 cm, începând cu 60 cm;
Se recomanda ca : åS ferestrelor ³ 1 x S pard. Încaperii.
6
Înaltimile : ( Hf ) multipli de 30 cm, începând cu 60 cm.

Înaltimile uzuale: 1,20 m; 1,50 m; mai rar 1,80 m.

Usi
Latimile ( Bu ) - multipli cu 10 cm între 60 si 100 cm si multipli de 30 cm începând c
u 120 cm;
Înaltimile: ( Hu ) - multipli de 30 începând cu 210 cm.
- La încaperile secundare se admite si Hu = 190 cm.
- Hu - se considera de la suprafata pardoselii finite.
Dimensiunile uzuale ( recomandate ) de usi:
intrarea în cladire : 100x240cm; 100x220; 100x210;
incaperi principale: 100x220; 100x210; 90x210;
bucatarie: 90x210; 80x210; baie: 80x210;
debara, camara, oficiu etc: 70x190cm; 80x200cm.

Amplasarea golurilor de usi si ferestre in pereti

Semne conventionale uzuale pentru usi si ferestre

Reprezentarea conventionala a golurilor de usi si ferestre la cladiri civile est

e reglementata de STAS 1434/83 . Dintre tipurile de tâmplarie au fost selectionate
cele adecvate tipului de cladire care se analizeaza.
De remarcat ca zona de perete din dreptul ferestrei nu este taiata de planul de
sectionare, astfel încât reprezentarea acestei portiuni se va face cu linii subtiri,
caracteristice tuturor elementelor care se prezinta în elevatie.
În ceea ce priveste usile, se pot adopta cu prag sau fara prag: pentru a
ccesul în balcoane si terase sunt indicate usile cu prag, care împiedica patrunderea
apei din precipitatii în încaperi, iar pentru interior se poate adopta oricare din
variantele, cea fara prag având avantajul unei circulatii mai comode.
Se observa ca sensul conventional al elementelor de tâmplarie se complet
eaza cu linii de ax, terminate cu cerculete la capatul dinspre arcul interior si
exterior al ferestrei.

Document Info
Accesari: 1980
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Creaza cont nou
A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2011 )