P. 1
Consiliere scolara

Consiliere scolara

|Views: 7,162|Likes:
Published by Teodora Demian

More info:

Published by: Teodora Demian on May 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2013

pdf

text

original

Nu există o reţetă valabilă în orice situaţie şi pentru orice tip de abuz. Amintim doar
câteva principii de care trebuie să ţină cont orice consilier atunci când lucrează cu un copil abuzat.

Principiile consilierii abuzului:

•ascultarea activă a copilului;
•perceperea copilului ca pe o persoană valoroasă şi specială;
•oferire de sprijin în asumarea unor decizii personale;
•evitarea etichetărilor;
•evitarea criticilor adresate persoanei;
•evitarea judecării;
•validarea emoţională;
•dezvoltarea stimei de sine a elevului şi a sentimentului de competenţă;
•învăţarea modalităţilor de a face faţă situaţiilor de stres;
•sesizarea organelor de resort (direcţia de protecţie a copilului)

Neglijarea, izolarea, ignorarea sau blamarea copilului are ca şi consecinţe tulburări
emoţionale şi comportamentale grave (performanţe şcolare scăzute, abandon şcolar, depresie,
prostituţie, suicid, delincvenţă). Copiii abuzaţi îşi formează un sistem disfuncţional de percepţie a lor,
a celorlalţi şi a lumii, ce are efecte negative pe termen lung.

3.6. Situaţii problematice şi luarea de decizii

Rezolvarea de probleme este una dintre cele mai importante abilităţi în dezvoltarea personală
a copiilor şi adolescenţilor. Această abilitate le permite elevilor să facă faţă într-un mod adaptativ
situaţiilor de criză, să ia decizii responsabile şi să evite implicarea în comportamente de risc. Multe
dintre comportamentele de risc au ca funcţie “rezolvarea” problemelor emoţionale şi a conflictelor
într-un mod total neadaptativ. Acest model de abordare a problemelor îi face pe tineri să fie nepregătiţi
pentru situaţiile de viaţă şi să adopte comportamente negative, de risc pentru sănătatea lor mentală şi
fizică. Dezvoltarea abilităţii de rezolvare a problemelor îi învaţă pe copii şi adolescenţi să rezolve
situaţiile dilematice într-un mod care să le protejeze calitatea vieţii. În consecinţă, dezvoltarea
abilităţilor rezolutive stă la baza dezvoltării personale (stimă de sine, comunicare, decizie, planificarea
vieţii şi carierei) şi prevenirii comportamentelor de risc (fumat, consum de alcool, droguri, pasivitate,
agresivitate, suicid).

Cel mai adesea, problema este definită ca diferenţa între starea curentă şi o stare dorită,
diferenţă nedepăşită spontan datorită existenţei unor impedimente. Discrepanţa dintre starea curentă şi
cea dorită este generată de existenţa unor obstacole care pot include atât caracteristici obiective
(condiţii fizice, sociale etc.), cât şi caracteristici subiective (expectanţe nerealiste, absenţa
informaţiilor). Caracteristicile proprii ale problemei pot induce alte situaţii problematice (dificultatea
sau gravitatea în sine a problemei).

Situaţia problematică implică găsirea unei soluţii sau optarea între mai multe soluţii posibile.
Altfel spus, rezolvarea de probleme presupune luarea unei decizii.
Orice problemă conţine trei elemente de bază: datele sau starea curentă (de exemplu, o
dorinţă neîmplinită), scopul sau starea dorită (împlinirea dorinţei) şi restricţiile impuse care ghidează
alegerea deciziei de rezolvare.

Problemele pot fi clasificate în funcţie de gradul de definire sau structură, de specificitate şi de
importanţă. După gradul de definire există probleme bine definite în care sunt specificate toate cele trei
elemente (de exemplu, “Până acum am mers la discotecă. Aş dori să merg mai des, de cel puţin 2 ori
pe lună. Nu pot realiza acest lucru întrucât părinţii nu îmi dau voie, nu au suficienţi bani.”), probleme
slab definite
ce implică absenţa unor componente sau lipsa de claritate a unora dintre ele (spre

33

exemplu, “Aş vrea să fiu fericit toata viaţa.”). Copilul şi adolescentul trebuie încurajat în identificarea
cât mai clară a elementelor unei situaţii problematice. Cu cât aceste elemente sunt mai bine definite cu
atât mai uşor se vor găsi soluţii de rezolvare. Problemele slab definite vor conduce la soluţii rezolutive
neclare sau vor persista prin absenţa reperelor rezolutive.
După gradul de specificitate sunt probleme specifice (“Mama mi-a dat doar 10 mii, iar eu am
nevoie de o sumă mai mare de bani.”) şi probleme generale (“Mereu am nevoie de mai mulţi bani.”).
Este recomandat să luăm în calcul confruntarea cu probleme specifice, punctuale. Problemele generale
pot duce la preocupări sterile şi îngrijorări de lungă durată, rareori având soluţii punctuale. Problema
generală poate fi segmentată în probleme specifice în funcţie de cauzalitatea lor.
După criteriul importanţei, există probleme minore (“Mi-am uitat ceasul la prietena mea.”) şi
probleme majore (“Am pierdut tot ce aveam mai scump în viaţă.”). Evaluarea tipului de problemă este
un proces individual.

Problemele sunt intrinseci vieţii psihice şi sociale, iar receptivitatea la ele facilitează o
adaptare eficientă la problemele cotidiene. Ignorarea, evitarea sau negarea lor este adesea asociată cu
disfuncţii în adaptare şi cu scăderea performanţelor din diferite domenii. De exemplu, dacă un elev îşi
ignoră abilităţile sociale scăzute, acest fapt poate avea consecinţe negative de lungă durată cum ar fi
lipsa prietenilor sau izolarea socială. Recunoaşterea existenţei unor probleme ca modalitate de
dezvoltare a unor abilităţi sau competenţe modifică perspectiva asupra convingerii că a avea probleme
are numai consecinţe negative. Situaţia problematică nu mai trebuie văzută ca o lipsă de abilităţi, ci ca
o situaţie normală de viaţă.

Etapele diferite ale dezvoltării cognitive, emoţionale şi sociale implică confruntarea cu tipuri
diferite de probleme a căror rezolvare facilitează depăşirea stadiului respectiv şi promovează
dezvoltarea personală. Spre exemplu, abilităţile de a face faţă presiunii grupului contribuie la
conturarea şi dezvoltarea atitudinilor asertive personale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->