MEGA Decembrie 2010, ediţia nr.

13. Comerţul exterior

În acest capitol sunt analizate principalele evoluţii în comerţul exterior al Moldovei după recesiunea
bruscă din 2009. Analiza demonstrează că restabilirea care a urmat variază semnificativ în diferite
categorii de bunuri şi destinaţii şi surse geografice pentru exporturi şi importuri. În acelaşi timp, este
posibilă revenirea la modelul deficitului comercial, existent înainte de criză. În acest capitol autorii au
ajuns la concluzia că deşi este mai stabil, comerţul exterior va avea parte de o relansare foarte
anevoioasă şi neomogenă, în funcţie de perspectivele anemice de creştere economică în principalele
economii partenere.

Luminiţa de la capătul tunelului...

Aceleaşi canale care au adus criza economică globală în Moldova, pare să tragă acum economia
moldovenească în direcţie opusă. Astfel, până la sfârşitul trimestrului trei al anului 2010, atât
exporturile, cât şi importurile (susţinute de remitenţe mai mari) au dat semnale clare de restabilire.
Aceste tendinţe pozitive au corespuns perfect dinamicii comerciale mondiale: comerţul mondial cu
mărfuri a crescut în perioada ianuarie-septembrie 2010 cu 23% comparativ cu aceeaşi perioadă a
anului trecut11. În Moldova comerţul exterior s-a extins cu practic 15% comparativ cu aceeaşi
perioadă a anului trecut. Mai detaliat, exporturile au crescut cu aproape 13%, pe când importurile au
crescut cu 15,5%. În general datele comerciale arată că exporturile şi importurile oscilează în jurul
nivelurilor anului 2007 (comerţul a ajuns la maxim pe parcursul primelor trei trimestre ale anului
2008, înainte de a fi afectat de criză).

Examinarea datelor trimestriale oferă o imagine mai nuanţată (Figura 25). Deşi importurile au suferit
o descreştere mai puternică după criza financiară, restabilirea lor a fost mult mai robustă şi
consecventă până în trimestrul 3 al anului 2010, când tendinţele s-au inversat. Pe de altă parte,
exporturile au făcut faţă mai bine crizei globală, dar de atunci creşterea lor a fost mult mai
neregulată. Creşterea neomogenă a exporturilor şi relansarea puternică a importurilor ne oferă
dovezi simple a revenirii deficitelor comerciale enorme, chiar dacă sub o formă puţin mai liniștită.
Într-adevăr, în perioada ianuarie-septembrie 2010, deficitul comercial a crescut cu 17,2% comparativ
cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cam atât despre noul model de creştere economică …

Figura 25. Creșterea trimestrială a exporturilor și importurilor moldovenești, modif. % f.a.p.

Surse: BNS și calculele Expert-Grup;

11
OMC, date statistice privind comerţul cu mărfuri pe termen scurt, decembrie 2010.
62 | P a g i n a
MEGA Decembrie 2010, ediţia nr.3

Dragostea e încă vie ...

Moldova poate fi în proces de integrare europeană, dar comerţul ei arată o înclinaţie tot mai mare
către pieţele estice. Într-adevăr, deja în al doilea trimestru al anului 2009, Rusia a depăşit România ca
principală ţară de destinaţie a exporturilor moldoveneşti şi de atunci şi-a consolidat poziţia. Dacă
până la sfârşitul anului 2009 Rusia era destinaţia a 22,3% din exportul total (19,7% un an mai
devreme), în cel de-al treilea trimestru al anului 2010 ponderea ei a ajuns la 24,5%. De exemplu,
exporturile către România au scăzut până la 16,6% în T3-2010, în comparaţie cu 19,9% în T3-2009 şi
21,1% în T1-2009. Dată fiind ponderea importantă a ambelor ţări în regiunile mai mari de destinaţie a
exporturilor - UE şi CSI - tendinţele regionale de export urmează în mare măsură exporturile spre
aceste două ţări. Acest fapt indică reechilibrarea geografică în evoluţia exporturilor.

Figura 26. Creșterea exporturilor pe ţări și regiuni de destinaţie, modif. % f.a.p., 2009–T1/T3’2010.

Note: UE-5 include Romania, Germania, Italia, Marea Britanie și Polonia, CSI-4 include Rusia, Ucraina, Belarus și
Kazahstan;
Surse: BN și calculele Expert-Grup;

Există multiple explicaţii ale acestor evenimente, unele din ele fiind generale, altele - specifice. Un
factor general este criza financiară globală. Se pare ca impactul ei a fost mult mai puternic şi mai
profund în economiile CSI şi acest fapt a afectat mult mai dramatic exporturile moldovenești către
aceste pieţe. Dar din moment ce și relansarea pare să fie mai pronunţată în această regiune, evoluţia
exporturilor are forma literei „V”. Relansarea economică în UE are un ritm moderat, ceea ce rezultă
într-o revenire sub forma literei „U” a exporturilor către ţările respective.

Există şi particularităţi. Ele se referă preponderent la căile divergente urmate de exporturile către
principalii parteneri comerciali din ambele regiuni economice. Anul trecut am fost martorii unei
reveniri uimitoare a Rusiei ca principala destinaţie a exporturilor moldoveneşti şi a unei abandonări
nu mai puţin bruşte de către România a acestei poziţii. Acum apare tot mai evident faptul că aceste
două evoluţii sunt destul de diferite ca natură, dar au şi efecte disimilare pe termen lung.

Scăderea exporturilor moldoveneşti către România s-a dovedit a fi mai profundă şi mai prelungită
decât s-a aşteptat, din cauza efectelor crizei economice globale, condiţiilor climatice proaste
(exporturile de zahăr au cea mai mare pondere în exporturile moldoveneşti către România, dar
recolta de sfeclă de zahăr a fost mică în anul 2009). Odată cu reculul crizei, exporturile către România
au crescut cu 5% în T3-2010 (şi au crescut mai departe în octombrie) şi vor creşte în continuare,
fiindcă recolta a fost mai mare. Pe de altă parte, exporturile către Rusia au crescut mai repede şi mai
puternic decât s-a aşteptat datorită unei relansări relativ robuste a economiei ruseşti şi unei anumite

63 | P a g i n a
MEGA Decembrie 2010, ediţia nr.3

liberalizări a comerţului cu vinuri realizate la sfârşitul anului 2009. Această liberalizare s-a inversat
recent. Exportul total de băuturi a crescut în prima jumătate a anului cu 17,3%12, dar în al treilea
trimestru aceste exporturi au scăzut cu 4,2%, ceea ce poate fi perceput ca indicator al faptului că
restricţiile la importuri impuse de „Rospotrebnadzor” au influenţat situaţia.

Pronosticuri pentru anul 2011

• Relansarea comerţului exterior pare să capete noi forţe odată cu consolidarea comerţului
global şi regional. Până la sfârşitul anului 2010, atât contextul extern mai favorabil (comerţul
mondial de mărfuri se estimează să crească cu 13,5% în acest an)13, cât şi baza comparativă
mică, vor contribui la îmbunătăţirea indicatorilor comerciali. Cu toate acestea, în continuare
pentru anul 2011 ne aşteptăm ca restabilirea comerţului să se încetinească din cauza
dispariţiei efectului bazei comparative mai mici, precum şi a faptului că creşterea economică
în marea majoritate a partenerilor comerciali se aşteaptă să fie anevoioasă (UE) sau mult mai
puţin solidă decât în 2010 (CSI).
• În plus, relaţiile comerciale cu Rusia (partener comercial principal la nivel de ţară) sunt încă
incerte după alegerile parlamentare din noiembrie 2010. Dar totuşi ne aşteptăm ca noua
coaliţie de guvernare să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia şi să încurajeze legăturile
comerciale.
• Partea pozitivă este că condiţiile climaterice mai bune în vara şi toamna anului 2010 vor
contribui la creşterea exporturilor către România până la sfârşitul anului 2010, ceea ce va
continua în 2011 deoarece România va trece de recesiune şi se va întoarce pe făgaşul
creşterii.
• Relaţiile cu UE se vor consolida pe termen mediu, odată cu progresul negocierilor privind
încheierea ALSAC. Implementarea respectivului Plan de acţiuni de către Guvern va necesita
eforturi durabile de reformare, care pot să aducă efecte colaterale pozitive asupra
competitivităţii exporturilor moldoveneşti şi infrastructurii comerciale. Din moment ce
Moldova va trebui să încheie un acord de comerţ liber cu Turcia înainte de a conveni asupra
acordului cu UE, deschiderea hotarelor pentru bunurile turceşti va fi un test serios pentru
pregătirea şi competitivitatea economiei moldoveneşti14.
• UE de asemenea a hotărât să majoreze cu 80% cota pentru importurile de vinuri din
Moldova, începând cu anul 2011. Cu toate acestea, nu ne aşteptăm ca decizia respectivă să
aibă un impact crucial asupra exporturilor de vinuri moldoveneşti către UE. Atât simulările
noastre15, cât şi interviurile cu exportatorii de vinuri demonstrează că companiile vinicole
moldoveneşti deja folosesc la maxim potenţialul lor de export şi pot creşte aceste exporturi
cu cel mult 10%.
• După o restabilire robustă, creşterea importurilor ar putea să se echilibreze, deoarece
principala forţă motrice, remitenţele, vor avea o creştere dificilă, din moment ce relansarea
în UE va continua să fie moderată, iar sectorul construcţiilor va continua să fie inert în marea
parte a regiunii.

Provocările şi recomandări de politici

• Deşi starea economiei globale s-a îmbunătăţit într-o anumită măsură pe parcursul ultimelor
luni, mai există riscuri importante care ar putea împiedica relansarea economică. În acelaşi
timp, din moment ce perspectivele de creştere sunt mult mai bune pentru economiile în curs
de dezvoltare, în special pentru Asia, a venit timpul ca exportatorii moldoveni să atragă mai
multă atenţie pieţelor asiatice. Anume acolo se află cel mai mare potenţial de creștere a

12
Dată fiind indisponibilitatea datelor statistice cu privire la exporturile de vin pentru primele trei trimestre ale anului 2010, folosim ca
indicator exporturile de băuturi.
13
Estimări OMC.
14
Logos Press, Турецкий тест для Молдовы, Dmitri Kalak, 3 decembrie 2010.
15
Rezultatele cercetării vor fi publicate până la sfârşitul lunii ianuarie 2011.
64 | P a g i n a
MEGA Decembrie 2010, ediţia nr.3

cererii de consum, cel puţin pentru termen scurt şi mediu. În acelaşi timp, dacă această
sarcină este pusă doar pe seama companiilor, va fi foarte greu de a o realiza. Sunt necesare şi
eforturi din partea conducerii ţării. Acest fapt ne face să ne întrebăm despre eficienţa
diplomaţiei economice moldoveneşti şi a agenţiilor de stat specializate şi a rolului lor în
promovarea exporturilor. A venit oare timpul unei reforme generale? Structura şi mandatul
acestor agenţii trebuie revizuite şi eficientizate. Ele trebuie să lucreze în legătură strânsă cu
mediul de afaceri şi să-l ajute. Statul ar putea examina opţiunea de a transforma aceste
agenţii în organe public-private pentru a beneficia de mai multe opinii şi experienţe din
sectorul privat. Mai mult decât atât, companiile şi statul trebuie să lucreze împreună asupra
campaniei de promovare a imaginii ţării, care trebuie să meargă în paralel cu promovarea
exporturilor. Această campanie trebuie să fie consecventă ca și conţinut şi cuprinzătoare ca
perioadă de timp şi trebuie să fie realizată de agenţii specializate în comunicare cu publicul,
pentru a obţine efectele dorite. Efectul campaniilor de promovare a sectoarelor susţinute de
stat trebuie apreciat în funcţie de rezultatele obiective şi rapoartele oficiale.
• Pe termen scurt rolul pieţelor CSI va creşte. Deşi acest fapt va aduce efecte pozitive, de
exemplu va ajuta exporturile moldoveneşti să treacă mai bine peste cererea letargică de pe
pieţele UE, el totuşi va face exporturile moldoveneşti să depindă de capriciile politice sau
normative specifice acestor pieţe. Pentru a valorifica beneficiile, politica externă a Moldovei
trebuie să fie atentă şi pragmatică, iar infrastructura de afaceri, inclusiv controlul calităţii,
trebuie îmbunătăţită. Rolul instituţiilor de stat specializate trebuie să fie adaptat la interesele
activităţilor economice şi ale consumatorilor, fără a compromite astfel de aspecte-cheie cum
ar fi calitatea şi securitatea alimentară. Într-o perspectivă mai de durată, trebuie să se
continue diversificarea geografică a exporturilor pentru a ajunge în ţări din afara UE şi fostei
URSS. Sectorul vinificaţiei poate servi drept hârtie de turnesol în această privinţă. Industria
vinicolă, zilele de glorie ale căreia au trecut demult, a fost afectată puternic de embargoul
rus, criza economică globală şi de politicile de stat dăunătoare. Chiar dacă majorarea cotelor
de vin de către UE este un eveniment binevenit, impactul acestei acţiuni va fi limitat. Din
moment ce vinificatorii au sarcina grea de a se moderniza şi a diversifica pieţele de desfacere
şi produsele în contextul creşterii datoriilor corporative, devine clar că ei nu vor putea de unii
singuri să realizeze sarcina respectivă. Pentru aceasta este necesar ca viziunea strategică să
fie susţinută de eforturile conjugate ale companiilor, a sectorului financiar (susţinerea IFI este
crucială) şi de politici şi acţiuni de stat eficiente (nu ezitante sau diletante).
• Implementarea Planului de acţiuni pentru negocierea ALSCA între UE şi Moldova, care va
începe curând, va developa mai multe aspecte problematice. Este extrem de important ca
Guvernul şi companiile să vină pregătite şi bine documentate la discutarea acestor aspecte.
În caz contrar, va exista riscul de a omite careva interese legitime şi de a planta seminţele
discordiilor pentru viitor sau de a încetini procesul de negocieri din cauza „descoperirii”
tardive a anumitor obligaţiuni dificil de implementat.

65 | P a g i n a