Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Ionii de calciu
Generalitati
Calciul are o structura electronica simpla si regulata, nivelul in curs de completare fiind
exterior ns. Avand electronul distinctiv ns slab legat, calciul formeaza cu usurinta ioni
electropozitivi Ca2+ manifestand o singura stare de oxidare in compusii lui.
In chimia analtica , Ca2+ se poate identifica prin incercari pe proba uscata (solida)
si anume reactia flacarii. In acest caz Ca2+ coloreaza flacara in rosu-portocaliu.
Incercarile pe proba umeda de identificare a Ca2+ se face utilizand un amestec
solid care se dizolva in apa distilata. Se adauga o solutie de tampon amoniacal formata
din 5 picaturi de NH4Cl si 3 picaturi de NH3. Se adauga reactivul grupei (NH4)2CO3 pana
nu mai precipita. Solutia se centrifugheaza. Precipitatul se dizolva cu acid acetic 2 N.
Solutia se precipita complet cu dicromat de potasiu 0,25 M in exces. Se va centrifuga iar
solutia supranatanta se trateaza cu 1-2 picaturi de NaOH 2N. Va rezulta o solutie care se
precipita complet in exces cu dicromat de potasiu 0,25 M. Se centrifugheaza solutia iar
din soluitia supranatanta se ia o picatura pe lamela microscopului si se trateaza cu 1
picatura de H2SO4 2 N.
Rezulta un precipitat incolor (alb) care certifica prezenta prezenta Ca2+. Reactiile chimice
sunt urmatoarele:
Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii
metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult
mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea
concentratiei acestor ioni. Apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in
exces se depun pe vase, cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor;
cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de
producerea unor afectiuni cardio-vasculare.
Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii
de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de
celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc).
Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . Duritatea excesiva a apei are
implicatii de ordin economic.
Conventional , duritatea se exprima in grade de duritate care pot fi grade germane (1 grad
= 10 mg CaO) sau grade franceze (1 grad = 10 mg CaCO3). La noi in tara,exprimarea
duritatii se face in grade germane.
Determinarea duritatii totale a apei se face prin doua metode:
- metoda cu amestec alcalin
- metoda complexonometrica
Metoda cu amestec alcalin:
Principiul metoddi consta in transformarea bicarbonatilor de Ca si Mg in cloruri (prin
tratare cu HCl) si precipitarea carbonatilor de Ca si mg prin tratarea apei cu amestec
alcalin de NaOH si NaCO3.
Metoda complexonometrica:
Se bazeaza pe prorpietatea ionilor de Ca2+ de a forma complecsi cu anumite substante.
Cantitatea de Ca2+ existenti in apa se pot determina cu ajutorul unei substante complexe
numita complexon III.
Rolul calciului in organismul uman
Din totalul calciului ionic existent in organismul uman, 1% din acesta se regaseste sange,
lichide interstitiale si tesuturi iar 99% in oase, cartilaj, dinti. Smaltul dintilor contine
calciu sub forma de apatita.
Ionii de calciu (Ca2+) se gasesc in organismul uman in plasma sanguina, alaturi de alte
elemnte esentiale. In medicina determinarea calciului ionic ofera indicatii despre efectul
proteinelor totale si albuminei asupra nivelului de calciu seric.
Ca2+ este implicat in numeroase procese fiziologice. In celulele plantelor cea mai
mare parte dinn cantitatea de Ca2+ este implicata in structura si functionarea membranei
celulare si peretelui celular.
In ceea ce priveste simbioza plantei rhizobia fixarea insuficienta a azotului, se
datoreaza insuficientei cationilor de ca2+ (deficienta raportata de catre Greenwood &
Hallsworth 1960).
Studiul interactiunii intre ionii de B- si Ca2+ este un subiect important in nutritia
minerala a plantelor. Cantitatea si disponibilitatea de nutrienti esentiali pentru cresteres si
dezvoltarea plantelor este influentata de distributia Ca2+ in tesut. Interactiunea ionilor de
B- si cattionilor de Ca2+ are un rol important in transportul de IAA prin membrana celulei
(Tang & de la Fuente 1986).
Cu toate acestea cele mai multe investigatii in ceea ce priveste relatia dintre B- si
2+
Ca s-a axat pe structura si functia peretelui celular. Astfel, ansamblul de polizaharide ce
formeaza peretele celular al plantelor este influentat de ambii ioni de B- si Ca2+ si anume:
Ca2+ realizeaza legarea grupelor carboxi ( - COOH ) de-a lungul pectinei (polizaharida
ce intra in structura peretelui celular al plantelor) [Demarty, Morvan & Thellier 1984] iar
acidul boric leaga resturile apiosyl realizand astfel dimerizarea ramnogalacturonanului II.
Cercetatorii O`Neil si Fleischer au demonstrat ca marimea porilor de B-
defavorizeaza peretii celulelor ca urmare a existentei ramnogalacturonanului monomeric
in loc de ramnogalacturonanului dimeric, ca urmare a indepartarii Ca2+ prin chelare
(legare). De aici rezulta necesitatea de interactiune intre ionii de B- si Ca2+.
Van Duit a descris ca, Ca2+ este capabil de a forma complecsi cu anionul B- prin
interactiune directa. Acesti complecsi sunt de tipul borati-polihidroxi-carboxilici.
BIBLIOGRAFIE
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate