Laborator 12. Comparatoare si generatoare de semnal cu amplificatoare operationale.

Partea I. Comparatoare de tensiune cu AO.

Amplificatoarele operaţionale sunt circuite integrate, a căror simbol este prezentat în Figura 1.

Figura 1. Simbolul amplificatorului operaţional.

AO-ul are o amplificare în tensiune (definită ca raportul v0/viD) foarte mare, de ordinul sutelor de mii,
unde viD reprezintă diferenţa tensiunilor aplicate pe cele două intrări, iar v0 este tensiunea de ieşire. Deoarece
amplificarea în tensiune este foarte mare, de îndată ce tensiunea viD este diferită de 0, ieşirea se stabileşte, în
funcţie de semnul tensiunii de intrare diferenţiale, la o valoare constantă, numită tensiune de saturaţie pozitivă,
respectiv negativă, aşa cum este sugerat şi în Figura 2, care reprezintă caracteristica de transfer (de
funcţionare) a AO-ului.

Figura 2. Caracteristica de transfer (de funcţionare) a AO-ului.

Un element de circuit care are o caracteristică de transfer de tipul celei din Figura 2 poate îndeplini funcţia
de comparator de tensiune. Astfel, dacă pe intrarea inversoare se aplică o tensiune de prag VP, iar pe intrarea
neinversoare se aplică tensiunea de intrare vIN care reprezintă informaţia – vezi Figura 3, comportamentul
circuitului este caracterizat de următoarea ecuaţie:

V v IN ≥ VP
V0 =  SAT + (1)
VSAT − v IN < VP

1
din care se observă că circuitul este capabil să realizeze operaţia de comparaţie între două tensiuni.

Un astfel de circuit poate monitoriza depăşirea unui prag critic de către o mărmie fizică. De exemplu, dacă
semnalul vIN provine de la un senzor care măsoară temperatura într-o cameră, iar valoarea VP corespunde unui
prag maxim admis pentru temperatura camerei, circuitul din Figura 3 sesizează depăşirea temperaturii maxime şi
în consecinţă poate declanşa o alarmă.

Figura 3. Comparator simplu de tensiune cu AO (pentru simplitate în figură nu s-au mai desenat tensiunile de alimentare).

În cazul în care peste tensiunea de intrare vIN se suprapune un semnal parazit, când vIN are o valoare
apropiată de tensiunea de prag VP pot apare tranziţii false între VSAT+ şi VSAT-. De exemplu, dacă vIN <VP dar
are o valoare foarte apropiată de VP, în mod normal V0=VSAT- (vezi Figura 4.a). Dar, datorită semnalului
parazit, tensiunea totală care apare pe intrarea neinversoare, vIN+Vparazit, poate manifesta o succesiune rapidă
de depăşiri/scăderi faţă de valoarea VP, ceea ce generează tranziţii false (vezi Figura 4.b).

Figura 4. a. Cazul ideal: vIN nu este afectat de semnale parazite; b. Cazul real: peste vIN se suprapune un semnal parazit =>
tranziţii false ale lui vo.

Pentru evitarea tranziţiilor false se introduce un nou tip de comparator – comparatorul cu histerezis –
Figura 5.a.
Introducerea unei reacţii pozitive înr-un amplificator are drept efect creşterea amplificării. Aşadar, în cazul
unui amplificator operaţional, introducerea reacţiei pozitive determină creşterea amplificării în tensiune, deci
funcţionarea amplificatorului este caracterizată de o caracteristică de transfer similară cu cea din Figura 2, dar în
care, tranziţia între cele 2 tensiuni de saturaţie este şi mai abruptă. Din acest motiv, tensiunea de ieşire a
amplificatorului poate avea ca şi în cazul absenţei reacţiei, doar 2 valori distincte: VSAT+ sau VSAT-.

2
 Figura 5 Comparatorul cu histerezis: a- schema de bază; b- caracteristica de transfer.

În cazul comparatorului cu histerezis din Figura 5.a, reacţia pozitivă este introdusă de rezistenţa RF.
Funcţionarea comparatorului este caracterizată de ecuaţiile

V v IN < VP
V0 =  SAT + (2.a)
VSAT − v IN ≥ VP

în care, spre deosebire de comparatorul predecednt, valoarea lui VP nu mai este fixă ci ia 2 valori distincte,
care depind de starea în care se află iniţial comparatorul. Astfel:
• dacă iniţial vIN < VP, atunci V0=VSAT+; dacă vIN creşte, la un moment dat valoarea sa devine egală cu
valoarea curentă a lui VP, care este notată VPMAX, valoarea respectivă fiind:

R1
VPMAX = ⋅VSAT + (2.b)
R1 + RF

De îndată ce vIN >VPMAX, comparatorul îşi schimbă starea din VSAT+ în VSAT-.

• dacă iniţial vIN > VP, atunci V0=VSAT-; dacă vIN scade, la un moment dat valoarea sa devine egală cu
valoarea curentă a lui VP, care este notată VPMIN, valoarea respectivă fiind:

R1
VPMIN = ⋅VSAT − (2.c)
R1 + RF

De îndată ce vIN < VPMIN, comparatorul îşi schimbă starea din VSAT- în VSAT+.
Conform c acest tip de comportament, caracteristica de transfer a comparatorului cu histerezis este prezentată în
Figura 5.b, în care diferenţa dintre VPMAX şi VPMIN se numeşte tensiune de histerezis şi se notează VH.

VH = VPMAX − VPMIN (2.d)

Modificarea pragului VP la care comparatorul îşi schimbă starea, elimină tranziţiile false specifice primului tip
de comparator şi astfel semnalele parazite nu mai influenţează functionarea comparatorului.

Partea II. Generator de semnal cu AO.

3
 Figura 6. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO

Introducerea unei reacţii pozitive într-un amplificator, permite totodată obţinerea unui nou tip de circuit
care se numeşte oscilator (sau generator de tensiune). Acest circuit generează la ieşirea sa o tensiune
dreptunghiulară periodică. Modul în care funcţionează acest circuit este următorul: AO-ul este inclus într-o buclă
de reacţie pozitivă realizată prin intermediul rezistenţei RF. Din acest motiv, ieşirea sa tranzitează succesiv între
cele 2 tensiuni de saturaţie, în funcţie de valoarea tensiunii de intrare diferenţiale viD. Valoarea acestei tensiuni
este egală cu diferenţa dintre tensiunea aplicată pe intrarea neinversoare, care este tensiunea de prag VP şi se
poate exprima prin relaţia:

 R1
 R1 + RF ⋅ VSAT +

VP = sau (3.a)
 R1
 ⋅ VSAT −
 R1 + RF

şi tensiunea aplicată pe intrarea inversoare, care este egală cu tensiunea de pe condensatorul C. Această tensiune
este variabilă: când vo este VSAT+, condensatorul tinde să se încarce prin R la această valoare. Etapa de
încărcare durează atât timp cât vo=VSAT+, iar AO-ul se află în această stare atât timp cât tensiunea vC < VP. În
momentul în care tensiunea vC devine mai mare decât VP, ieşirea AO-ului basculează în VSAT-. În continuare C
se descarcă prin R la această valoare. Această etapă durează atât timp cât vo=VSAT-, iar AO-ul se află în această
stare atât timp cât tensiunea vC>VP. În continuare, fenomenele se repetă, intervalul de repetiţie depinzând de
valorile lui C şi a lui R. Perioada tensiunii generate este:

 R1 
T = 2 ⋅ R ⋅ C ⋅ ln1 + 2 ⋅  (3.b)
 RF 

în care s-a considerat că cele 2 tensiuni de saturaţie sunt egale: VSAT+=VSAT-.

Toate rezultatele obţinute se vor trece în Tabelul 1.

Realizarea practică a circuitelor cu AO.

1. Comparator simplu de tensiune

4
a. se va verifica la sursa de alimentare HM8040 dacă ledul ON este stins, dacă nu este stins, atunci se va apăsa
butonul OUTPUT al sursei de alimentare HM8040 ⇒ se stinge ledul, iar sursa este deconectată;

b. se va realiza circuitul din Figura 7, care reprezintă un comparator simplu de tensiune şi se va alimenta acesta
de la 2 surse de tensiune continuă, setate la valorile de 15V, pentru a asigura o alimentare diferenţială pentru AO.
Se reaminteşte în Figura 7.b modul de alimentare diferenţial (necesită utilizarea a două surse de alimentare
conectate în serie).

Figura 7. Comparator simplu de tensiune.

Figura 7.b. Alimentarea diferentiala a AO-ului

c. după realizarea circuitului şi alimentarea sa, se va chema cadrul didactic pentru verificarea circuitului;

e. Se va observa modul de funcţionare al comparatorului variind tensiunea de intrare în circuit prin reglarea
cursorului potenţiometrului. Circuitul compară tensiunea vIN cu tensiunea de prag VP şi semnalizează când prima
tensiune este mai mare decât a 2a, prin aprinderea ledului. Valoarea tensiunii de prag VP este:
R1
VP = ⋅VCC iar ledul se va aprinde atunci când tensiunea de intrare vIN devine mai mare decât această
R1 + RF
valoare.

5
2. Comparator cu histerezis

a. Se va deconecta de la placa de testare sursele de alimentare (numai în acest caz se pot opera modificări asupra
circuitului de pe placa de testare): în acest sens, la sursa de alimentare HM8040, se va apăsa butonul OUTPUT
⇒ ledul ON se stinge;

b. se va regla de la generatorul de semnal frecvenţa tensiunii sinusoidale la valoarea de 1kHz, iar amplitudinea se
va regla pe valoare maximă.

c. se va realiza circuitul din Figura 8, care reprezintă un comparator cu histerezis;

d. după realizarea circuitului şi alimentarea sa, se va chema cadrul didactic pentru verificarea circuitului;

e. Se vor vizualiza pe osciloscop, pe canalul 1, pe rând, tensiunea de ieşire vo şi tensiunea de intrare v IN, iar pe
canalul 2 tensiunea de prag (se citeşte de pe R1); se vor măsura tensiunile de prag ale comparatorului (masa
sondelor se va conecta la masa montajului):
- mai întâi, prin apăsarea comutatorului GD de la osciloscopul HM303, (situat lângă mufa la care este
conectată sonda de măsură de pe canalul 2) se va fixa pe ecranul osciloscopului, din potenţiometrul Y-
POS2, nivelul de 0 volţi; în acest moment, pe ecran se va vedea o linie continuă;
- apoi se va elibera comutatorul GD; în acest moment, pe ecran apare forma de undă a lui vP;
- tensiunea VPMAX se va măsura astfel: se va măsura pe ecranul osciloscopului intervalul dintre valoarea
maximă a tensiunii şi nivelul de 0 volţi; valoarea obţinută este tensiunea VPMAX
- tensiunea VPMIN se va măsura astfel: se va măsura pe ecranul osciloscopului intervalul dintre valoarea
maximă a tensiunii şi nivelul de 0 volţi; valoarea obţinută este tensiunea VPMIN

Figura 8. Comparator cu histerezis.

f. Se vor calcula cu formulele 2 cele 2 valori distincte ale tensiunilor de prag, iar rezultatele se vor trece în
Tabelul 1.

3. Generator de semnal

6
a. Se va deconecta de la placa de testare sursele de alimentare (numai în acest caz se pot opera modificări asupra
circuitului de pe placa de testare): în acest sens, la sursa de alimentare HM8040, se va apăsa butonul OUTPUT
⇒ ledul ON se stinge;

b. se va realiza circuitul din Figura 9, care reprezintă un generator de semnal dreptunghiular (acest circuit este
capabil el însuşi să genereze un semnal, deci nu mai este necesar să se aplice la intrare un generator de semnal).

Figura 9. Generator de semnal dreptunghiular.

c. după realizarea circuitului şi alimentarea sa, se va chema cadrul didactic pentru verificarea circuitului;

d. Se vor vizualiza pe osciloscop, pe canalul 1, tensiunea de ieşire vo şi se va măsura amplitudinea tensiunii

respectiv perioada semnalului generat, apoi se va calcula frecvenţa semnalului cu relaţia:

e. Se va calcula cu formula 3.b perioada semnalului generat, apoi se va calcula frecvenţa semnalului cu relaţia.
Rezultatul obţinut se va trece în Tabelul 1.

Simularea în Orcad a circuitelor cu AO.

1. Generarea caracteristicii de transfer a AO-ului.

Se va edita şi simula circuitul din Figura de mai jos, în care toate sursele de tensiune sunt de tipul VDC, iar
amplificatorul operaţional este uA741 din librăria evala. Sursa de tensiune vIN se va seta la valoarea 0V, iar
sursele de alimentare VCC şi VEE la valorile indicate pe circuit. Pentru simulare se va selecta analiza DC
Sweep, care permite obţinerea variaţiei unei mărimi electrice, în funcţie de altă mărime electrică din circuit. În
acest sens, în câmpul Sweep variable se specifică mărimea electrică care va fi variată, care, pentru circuitul
simulat, este mărimea electrică de intrare VIN. Astfel, se bifează opţiunea Voltage source, iar în câmpul Name se
precizează numele pentru vIN, aşa cum apare în circuitul editat. În secţiunea Sweep type se precizează modul în
care se variază mărimea selectată în câmpul Name. În cazul acestui circuit, mărimea electrică selectată se va
varia liniar, în intervalul VEE÷VCC, cu un pas de 0.01V. Aceste date se introduc astfel: se bifează opţiunea

7
Linear, în câmpul Start Value se trece valoarea lui VEE, în câmpul End Value se introduce valoarea VCC, iar
în cîmpul Increment se introduce 0,01V.
După introducerea acestor date se va tasta comanda OK. Pentru vizualizarea graficului se va aduce sonda pentru
tensiuni din bara de instrumente pe nodul la care este conectată ieşirea AO-ului.
După simularea circuitului, graficul rezultat reprezintă caracteristica de transfer a AO-ului. Pe acesta
caracteristică, cu ajutorul cursorului se va măsura valoarea celor 2 tensiuni de saturaţie precum şi amplificarea în
tensiune a AO-ului. Amplificarea în tensiune a AO-ului se calculează cu formula

∆Vo V − Vo 2
AV _ AO = = o1
∆VIN VIN 1 −V IN 2

determinată în regiunea liniară a carateristicii, unde (VIN1, VO1) reprezintă coordonatele unui punct de pe
caracteristică, iar (VIN2, VO2) reprezintă coordonatele altui punct de pe caracteristică. Pentru obţinerea unor
rezultate corecte, cele 2 puncte alese se vor considera ca fiind în jurul originii graficului. Rezultatele obţinute
după măsurători se vor trece în Tabelul 1.

2. Generarea caracteristicii de transfer a comparatorului cu histerezis

Se va edita şi simula circuitul din Figura de mai jos, în care toate sursele de tensiune sunt de tipul VDC. Sursa de
tensiune VIN se va seta la valoarea 0V, iar sursele de alimentare VCC şi VEE la valorile indicate în circuit.
Valorile rezistenţelor din circuit vor fi cele măsurate cu ohmetrul.
Pentru simulare se va selecta analiza DC Sweep, care permite obţinerea variaţiei unei mărimi electrice, în
funcţie de altă mărime electrică din circuit. În acest sens, în câmpul Sweep variable se specifică mărimea
electrică care va fi variată, care, pentru circuitul simulat, este mărimea electrică de intrare v IN. Astfel, se bifează
opţiunea Voltage source, iar în câmpul Name se precizează numele pentru vIN, aşa cum apare în circuitul editat.
În secţiunea Sweep type se precizează modul în care se variază mărimea selectată în câmpul Name, care, pentru
această simulare se va varia liniar, cu un pas de 0.01V: se bifează opţiunea Linear, iar în cîmpul Increment se
introduce 0,01V.
În cazul acestui circuit, tensiunea de ieşire variază diferit, în funcţie de sensul de variaţie al tensiunii de intrare
(crescător, respectiv descrescător). Din acest motiv trebuie realizate 2 simulări diferite, una pentru cazul în care
VIN variază de la VEE la VCC (în câmpul Start Value se introduce valoarea lui VEE, în câmpul End Value se
introduce valoarea VCC), respectiv una pentru cazul în care V IN variază de la VCC la VEE (în câmpul Start
Value se introduce valoarea lui VCC, în câmpul End Value se introduce valoarea VEE). Pe graficul obţinut
după prima simulare se va determina prin măsurători cu ajutorul cursorului valoarea tensiunii de prag VPMAX
şi a amplificării în tensiune AV a circuitului (determinată după procedura indicată la punctul precedent), iar pe
graficul obţinut după a 2a simulare se va determina prin măsurători cu ajutorul cursorului valoarea tensiunii de
prag VPMIN. Valorile obţinute se vor trece în Tabelul 1.

AMPLIFICATOARE OPERATIONALE (AO)

8
Probleme generale

Amplificatoarele operationale (AO) sunt amplificatoare de curent continuu cu

amplificare foarte mare de tensiune destinate sa functioneze cu reactie negativa puternica. Ca
urmare amplificarea totala va depinde în general doar de proprietatile retelei de reactie. Desi
în realizari mai vechi se întâlnesc si în variante discrete, acum sunt cunoscute sub forma
integrata.
AO este elementul principal al familiei circuitelor integrate analogice, pentru care
semnalul de iesire are o variatie continua în timp urmarind dupa o lege anumita semnalul (sau
semnalele) de intrare. De asemenea AO face parte din categoria circuitelor liniare, care au