P. 1
Cursuri Criminologie

Cursuri Criminologie

|Views: 339|Likes:
Published by magdich08

More info:

Published by: magdich08 on May 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/08/2014

pdf

text

original

CURS 1

OBIECTUL CERCETARII CRIMINOLOGICE
In sens etimologic cuvantul criminologie este compus din 2 cuvinte grecesti: crimen, care inseamna acuzatie, infractiune si logos, care inseamna discurs, stiinta. Astfel putem defini criminologia ca stiinta crimei sau ca studiul stiintific asupra fenomenului criminal. Obiectul principal de studio il constituie fenomenul criminal care are 3 componente: crima, criminalul si criminalitatea. In alte doctrine fenomenul criminal cuprinde in locul elementului criminalitatii, victima, astfel fenomenul criminal fiind compus din crima, criminal si victima. S-a constat acest interes pentru victima incepand cu sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Astfel si in dreptul penal a inceput sa se acorde un interes deosebit victimei, iar cu timpul, datorita interesului deosebit acordat acestui element, a luat nastere o noua stiinta, victimologia(la inceput considerata fi parted din stiinta criminologica). Prima conceptie doctrinara in cadrul careia fenomenul criminal este compus din crima, criminal si criminalitate mai are ca obiect de cercetare si practica anticriminala. Pentru primul element al ambelor conceptii si anume, crima, se folosesc mai multi termeni: delict, comportament deviant, infractiune, notiunea de comportament deviant fiind mai larga ca cea de delict pentru ca ar cuprinde si diferite manifestari care favorizeaza criminalitatea (alcoolismul, prostitutia, consumatorii de droguri etc.). Astfel un cercetator american a alcatuit catalogul de la San Francisco, in cadrul caruia, erau enumerate faptele incluse in notiunea de comportament deviant. Nu toate delictele sunt comportamente deviante si nu toate comportamentele deviante sunt si delicte conform unui cercetator american. Conceptul de crima nu echivaleaza intotdeauna cu cel de omor, el reprezinta in sens nejuridic o infractiune cu intentie contra vietii(omor) insa prin aceasta nu trebuie intelese neaparat cele trei notiuni de omor. De asemenea, tot in sens nejuridic elementul de crima mai reprezinta si faptele care au avut ca efect moartea victimei insa fara a se urmari cu intentie acest rezultat. In sens penal este bine cunoscut faptul ca, in actualul cod penal, nu exista notiunea de crima, ea fiind intr-adevar inclusa in codurile penale anterioare. Din punct de vedere criminologic, crima, dupa cum am mentionat si mai sus, se regaseste in notiunile de delict , fenomen deviant, infractiune. Nu exista insa o echivalenta perfecta intre notiunea de crima si cea de fenomen deviant, delict sau infractiune. Chiar daca nu tote faptele care prezinta un anumit pericol social nu sunt incriminate de dreptul penal, criminologia nu adopta aceeasi atitudine fata de acest gen de fapte. Astfel dreptul penal nu va incrimina faptele care, in prezent, nu reprezinta infractiuni, dar care pot deveni in viitor si nici faptele care au reprezentat infractiuni in trecut. Astfel pentru ca o fapta sa fie considerata infractiune in dreptul penal trebuie indeplinite cele trei conditii( sa fie inclusa in normele penale, sa fie savarsita cu vinovatie si sa prezinte pericol social).

1

CURS 2

CRIMINALITATEA
In general, pin criminalitate intelegem ansamblul faptelor penale comise intr-o anumita perioada de timp, pe un anumit teritoriu. Sens mai restrans: diferite categorii de criminalitate - le putem obtine regrupand faptele penale in fct de diverse criterii: I Casificarea subiectiva - se refera la acele categorii de criminalitate obtinute prin raportare la un element ales in mod arbitrar in functie de interesul cercetarii criminologice. (ex: teritoriu – criminalitatea nationala). II Clasificarea obiectiva - se refera la categoriile de criminalitate obtinute prin raportare la un element constant, obiectiv, gradul de cunoastere a faptelor penale de catre organele de justitie penala. 4 cat.: - crim. Reala - cifra neagra a criminalitatii - crim. Aparenta - crim. Legala Crim. Reala = ansamblul faptelor penale comise in realitate, indiferent daca au ajuns sau nu la cunostinta org. de justitie penala Cifra neagra = ans. faptelor penale comise, dar care nu ajung la cun. org. de urmarire penale (crim. ascunsa) Factori care o genereaza: a)abilitatea infractorilor b) ineficienta organelor de cercetare penala c) pasivitatea victimelor a) acele ipoteze in care infractorul opereaza intr-un asemenea fel incat urmele materiale ale infractiunii si rezultatele socialmente periculoase sunt imposibil de depistat de catre org. de cercetare penala; b) 207 C. Proc. Penala – inef org de cercetare ale politiei 208 – “ - -inef. org. de cercetare penala 209 – “ - -inef. org parchetului Exemple de manifestare: lipsa de organizare, incompetenta profesionala, incorectitudine c) – persoanele vatamate direct sau indirec in urma unei infractiuni nu reclama aceste fapte organelor de justitie penala si acestea nici nu pot lua la cunostinta in alt mod despre comiterea acestor fapte Posibilitati de evaluare a criminalitatii- 2 tehnici: 1. Anchetele de auto-confesiune 2. Anchetele de victimizare

2

Criminalitatea aparenta= fapte care ajung la cun organelor de urm. penala (denunt, plangere, sesizare din oficiu) Cauzele crim. aparente : 1. Cauze care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea acesteia 2. Dosarele cu autor necunoscut Crim. legala = faptele pt. care s-a pron. o hot. judecatoreasca de condamnare ramasa definitiva Criminalitatea, inteleasa ca ans. de fapte penale sau cu justificata aparenta penala repr. un fragment final al fenomenului criminal ca obiect de cercetare a criminologiei. Fenomenul criminal perceput ca realitate umana si sociala, iar nu ca simpla abstractie juridica include o realitate individuala, crima, si agentul acesteia, criminalul, precum si o realitate colectiva, sociala, criminalitatea. CURS 3

PRACTICA ANTICRIMINALA
Dublul caracter al cercetarii criminologice • Cercetare fundamentala • Cercetare aplicativa Acest caracter duce la dublarea obiectului de studiu al criminologiei, pe langa studiul criminal si studiul practicii anticriminale. Preocuparile practice legate de fenomenul criminal sunt directionate in 3 categorii: 1. prevenirea si combaterea fenomenului criminal 2. reactia sociala impotriva crimei 3. mijloacele de lupta impotriva criminalitatii: a. mijl. juridice- totalitatea normelor de drept care contribuie direct sau indirect la combaterea fenomenului criminal b. mijl. Empirice- sunt practicile institutionale ( Politia, Parchetul, Instantele de judecata, Penitenciare ) care vizeaza combaterea fenomenului criminal. -din a si b rezulta 3 domenii principale in care se dezvolta practica anticriminala: A: domeniul dr. penal si al aplicarii lui B: domeniul tratamentului delincventilor C: domeniul prevenirii criminalitatii Practica anticriminala reprezinta sistemul mijloacelor apicate de stat in scopul stapanirii fenomenului criminal.

3

psihologica. miscarile occidentale. MODALITATI DE CUNOASTERE IN CERCETAREA . cunoasterea cauzala ( etiologia criminala) – se incearca aflarea cauzelor. PROCEDEE SI SCOPUL LOR IN CERCETAREA CRIMINOLOGICA I. 3. etc. fapte. cunoasterea dinamica. motiv pt care in domeniul acestui tip de cunoastere utilizam notiuni precum : volum. dinamica-evolutie in timp si spatiu a fen.primele cercetari au fost de natura descriptiva si au avut ca obiect cercetarea criminalitatii – aprecieri cantitative . Dinamica implica nu doar o cunoastere cantitativa ci si una calitativacand se fac aprecieri asupra trendului nu este suficient sa se aiba in vedere doar indicii cantitativi ci si alti factori si in functie de care sa fie corijate statisticile. conditiilor si factorilor ce determina sau favorizeaza fenomenul criminal. conditii. in cunoasterea cauzala avem de a face cu o cunoastere calitativa iar procesele utilizate sunt cele de cauze. O evolutie in timp si spatiu a fenomenului criminal comporta 3 tipuri de descriere: a. sociologica. cunoasterea descriptiva. structura-delimitare in functie de diferite categorii de fapte penale. III. variatiile sezoniere.se urmareste intelegerea proceselor ce insotesc “trecerea la act”. METODELE UTILIZATE SCOPUL CERCETARII CRIMINOLOGICE I.criminalitatea in timpul unui razboi.trendul criminalitatii b. etiologia crimei ca fenomen individual si etiologia crimei ca fenomen colectiv sau in functie de directia de cercetare: biologica.oscilatie a criminalitatii in functie de anotimpuri c. Spre deosebire de cunoasterea descriptiva. structura si dinamica fenomenului criminal ( volum-delimitare strict cantitativa. Poate fi divizata fie in functie de obiectul de studiu. ca realitate bine individualizata in viata autorului. II.CAPITOLUL II MODALITATI DE CUNOASTERE. tendinta pe termen lung. Exista diverse criterii privind persoanele care intocmesc studiile privind cercetarea criminologica Din punct de vedere cronologic putem identifica 4 tipuri de cunoastere : 1.Aceasta cunoastere s-a nascut odata cu Scoala Pozitivista Italiana. In ceea ce priveste evolutia in spatiu pot fi utilizate criterii geografice sau statale. criminal). Este vorba despre o cunoastere calitativa ce urmeaza explicarea conduitei criminale printr-o succesiune de etape: • este interesata de conduita criminala ca actiune izolata. 4 . 2. calamitate.

Metoda stiintifica reprezinta ansamblul procedeelor ce conduc gandirea spre cunoastere.Putem distinge 3 etape: • observarea faptelor.• este interesata de cunoasterea conduitei criminale ca o explicatie in sine diferita de trecutul infractorului. cantitative.in ceea ce priveste studierea faptelor . intrucat delincventa se caracterizeaza prin subiectivitate. 2. o metoda mai putin riguroasa. metoda inductiva reprezinta ansamblul procedeelor prin care gandirea trece de la particular la general. metoda deductiva reprezinta ansamblul procedeelor prin care un principiu general este aplicat la cazuri speciale ( particulare). In utilizarea mijloacelor de combatere a fenomenului anticriminal trebuie analizata nu doar eficienta anumitor metode ci si legalitatea lor. cunoasterea axiological.folosesc masura ca si mijloc de cunoastere ( statisticile si prelucrarea lor). factorii exogeni sau endogeni. primul care a abordat problema epistemologiei care reprezenta studierea metodelor cercetarii stiintifice. metoda empirica este bazata pe observarea realitatii sip e experiment. 3.nu se pot produce crime in laborator Metode: 1.Observatorul filtreaza subiectiv ceea ce observa.permit obtinerea de date in vederea studierii criminalitatii: 5 . II. 1. A fost elaborata de John Stuard Mill. • inductia ipotezei • verificarea experimentala. macrocriminologice. PROCEDEE UTILIZATE IN CERCETAREA CRIMINOLOGICA. reprezentand “calea ce trebuie urmata”.este propriu celui de-al doilea obiect al cunoasterii criminologice si anume evaluarii practicii anticriminale. Tehnica presupune o colectare a datelor. Cuvantul “metoda” provine din grec. METODE SI TEHNICI. Tehnici: 1. Tehnicile reprezinta felul practice in care se utilizeaza o metoda. 2. “meta”=spre si “odos”=cale. in studiul criminal nu avem de a face cu fapte obiective. istoricitate. pe cand metoda permite o cunoastere de ansamblu. a mijloacelor legale utilizate in practica anticriminala. Se urmareste stabilirea gradului de eficacitate. 4. dar care a stat la baza marilor descoperiri.folosesc ca metode de cercetare in caracterizarea obiectului de studiu. calitative.

falsificarea datelor. microcriminologice. 6 .procedee cantitative b. predictiva (anticipeaza evolutia fenomenului criminal).Scopul poate fi imediat ( cunoasterea fenomenului criminal in toata complexitatea lui) si unul mediat ( stabilirea celor mai eficiente mijloace pentru combaterea fenomenului criminal. statistici. examenul clinic. b. tehnicile de evaluare a cifrei negre d.asemanator tehnicilor medicale si consta intr-un examen general patologic.reprezinta procedee de investigare a trecutului delincventului. explicativa ( cunoasterea cauzala si conditiile ce determina fenomenul criminal).reflecta totalitatea fenomenului criminal intr-o perioada -de serie. 2. fluctuatii in activitatea represiva a organelor judiciare. care au intocmit tabele de predictie si de sotii Glaser care au evidentiat importanta locului de munca in recidiva. reprezinta metode. d. modificari legislative. si factori subiectivi: prezentarea trunchiata a unor date. Finalitatea cercetarii presupune stabilirea scopului si functiilor.de masa. Studiile prin cohorte. c. actele civile).evaluarea prejudiciilor materiale cauzate prin savarsirea diferitelor fapte penale precum si evaluarea cheltuielilor necesare pentru intretinerea aparatului represiv al statului.se raporteaza la anumite fapte penale Statisticile pot fi viciate si putem avea factori obiectivi care viciaza: modificari intervenite in sistemul de inregistrare.procedee prin care se exprima numeric diferite categorii de criminalitate. Se realizeaza prin interviuri cu acesta sau prin exploatarea unor surse cu caracter biologic ( cazierul judiciar. Elaborate de sotii Bluek. Functiile : descriptiva ( se realizeaza stabilirea caracteristicilor fenomenului criminal).a. Poate fi precedat de un studiu de personalitate si succedat de o analiza sociala completa. distorsionarile care au loc in urma unor campanii impotriva unor fapte ( ex Campania anticoruptie) c. statisticile criminale.se examineaza evolutia individului pe parcursul unei perioade. jurnalele tinute de delincventi.Acestia au trecut impreuna un eveniment essential al existentei lor. Studiile de urmarire ( follow-up).permit obtinerea unor date privind crima ca fenomen individual: a.Autorul este Ettiene de Grec. estimarile privind costul crimei. profilactica ( presupune celor mai adecvate metode in combaterea fenomenului criminal). Biografiile criminale.au fost inspirate de studiile de urmarire insa prin intermediul acestora se are in vedere evolutia sau devenirea unui ansamblu de subiecti intitulat cohorta.Biografiile trebuie folosite cu anumite limitari deoarece delincventii au tendinta sa exagereze. psihiatric si psihanalitic. dinamice si evolutive si la origine prin intermediul lor se urmarea reintegrarea sociala a delincventilor.

Ea este parte integranta a strategiilor de raspuns contra fenomenului criminal. penal = o ramura a sistemului de drept ce se raporteaza la normele si institutiile dr penal ca drept pozitiv. criminal si practica anticriminala – zona aplicativa de punere in miscare a strategiilor de raspuns. Criminal . dr penal si politica anticriminala duc la crearea unui sistem de control. Diferente intre criminologie si dr penal apar intrucat dr penal este o stiinta normativa in care utilizam cu precadere rationamente deductive. criminal intra atat cunoasterea cat si stapanirea fen.In zona controlului fen. de studiu = stiinta politica anticriminala. Criminologie – politica anticriminala Politica penala (anticriminala) = in sens strict –actiune represiva a statului. Controlul fen. Politica anticriminala are dublul ob. culegand si prelucrand date. criminal. Politica anticriminala – ansamblul teoriilor si strategiilor concepute in scopul stapanirii fen. Intre zona teoretica si cea practica a politicii anticriminale apare decizia de politica anticriminala – vointa politica si care are caracter statal . CURS 4 Comparatie intre drept penal si criminologie Dr. Raporturile stranse intre criminologie.se axeaza asupra practicii anticriminale pentru a o evalua dar indirect se axeaza sip e fenomenul criminal pentru a analiza impactul pe care practica anticriminala o are asupra fenomenului criminal. Astazi se opteaza pt o abordare manageriala fiind considerata o gestiune a fenomenului criminal. exclusive. Doctrina dr penal = conceptiile si teoriile privind dr penal Criminologia este intr-un raport de interdependenta atat cu dr penal cat si cu doctrina dr penal.axata pe fenomenul criminal. 7 . • latura practica (criminologie aplicativa). criminal si sistemul mijloacelor aplicate efectiv de stat in acelasi scop.Distinctia de penal si politica anticriminala. Cercetarea criminological are o • latura teoretica (criminologie teoretica).o zona teoretica de analiza a fen.CAPITOLUL III DEFINIREA CRIMINOLOGIEI Pentru definirea criminologiei trebuie mai intai sa o distingem de alte stiinte criminale si sa descoperim particularitatile prin care se poate individualiza. Criminologia = o stiinta empirica in care utilizam rationamente inductive.

Primele explicatii cu privire la fenomenul criminal Beccaria . penal . Beccaria pune accentul pe principiul nullum crime sine legem. 8 . iar pe de alta parte de evaluarea practicii anticriminale in scopul optimizarii ei. anacronice. penala si stabilirea unor noi principii de baza in dr penal 1. ceea ce este interzis . de aceea trebuie elaborate legi scrise clare si accesibile care sa stopeze abuzurile magistratilor. XV odata cu aparitia perioadei renascentiste privind cautarea adevarului material care a stimulat cercetarea criminologiei. Studiul criminologiei etiologice Criminologia ca stiinta trebuie separata de explicatiile extrastiintifice legate de conceptiile magice/ religioase etc. dintotdeauna a existat un interes cu privire la crima insa cercetari efective exista incepand cu sec. clare si accesibile. Ei trebuie protejati impotriva abuzului de puteri. c. – Thomas Moss). Ideile exprimate au stat la baza Declaratiei dr omului si cetateanului (1789) care au demarat un sistem juridic penal anacronic si au fixat bazele unui sistem penal modern. multe din principiile afirmate atunci fiind valabile si astazi. trebuie remarcat si aportul cercetarilor empirice cu privire la dezvoltarea acestei ramuri . extrastiintifice. prestiintifice si stiintifice . Beccaria a fost considerat parintele dr penal modern. sale decat prin vointa legii”. Putem discuta de th.precursor al gandirii criminologice C. Necesitatea elaborarii unui cod de legi scrise . din gandirea jur. Principalele idei din opera lui Beccaria • 2 idei principale – demolarea inst. nulla poena sine legem art 8 C . fenologiei. Cartea a avut un mare succes si de aceea a fost tradusa in mai multe limbi. social. Opera sa in domeniul dr penal consta intr-o lucrare de mici proportii “ Despre delicte si pedepse” (1764). noua filozofie politica a lui Beccaria . studiile in fenomenul psihiatriei . La nasterea criminologiei ca stiinta . Beccaria – “ nu poate fi limitat cetateanul in dr. Codificarea riguroasa a delictelor si pedepselor . Discipol al lui Montesquieu – Beccaria isi fundamenteaza ideile referitoare la transformarile care trebuie sa aiba loc in sistemul penal – th . Desi criminologia se contureaza ca stiinta la mijlocul sec XIX odata cu aparitia scolii pozitiviste. Cetatenii trebuie sa cunoasca ceea ce este permis. gandirea utopica din perioada renascentista ( utopia soc. ideile reformiste privind sistemul penitenciar si colectiile de cazuri practice din jurisprudenta.Criminologie = anasamblul cercetarilor cu caracter stiintific ce se ocupa pe de-e parte de studiul fenomenului criminal urmarind cunoasterea acestuia .

Necesitatea prevenirii delictelor. cand o pers. social. Justificarea pedepselor prin caracterul lor retributiv. 7. sa constituie o justa rasplata pt delict si sa fie proportionala cu acesta. . Principiul legalitatii – in majoritatea codurilor penale uneori si in constitutii. penala Procedura penala se baza pe un sistem inchizitorial ( probele erau secrete).i. Se aplicau atunci pedepse barbare . Beccaria este primul care pune sub semnul intrebarii dr. 9 . in sensul ca atunci cand a intrat in societate omul a cedat mici parti din libertatea sa. Pedeapsa se intemeia pe liberul arbitru a. ar putea reprezenta un pericol pentru siguranta statului chiar cand ar fi lipsita de libertatea sa. Desfiintarea pedepsei cu moartea . 5. impotriva procedurii prin care inculpatul era obligat sa depuna un juramant. Desfiintarea torturii ca mijloc de ancheta Beccaria – tortura este un mijloc de a-i condamna pe cei slabi si de a-i achita pe sceleratii robusti. Salbaticia pedepselor e inumana. Beccaria admite ca sunt 2 exceptii : . descurajant si util pentru pastrarea ordinii sociale .2. c. insa e de neconceput ca a fost de acord sa cedeze chiar dr la viata sa. Beccaria – “ necesitatea ca judecata si probele sa fie publice” Nu e de acord cu procedurile secrete si e impotriva delatiunii . de a recurge la pedeapsa cu moartea si este primul care propune abolirea ei. Necesitatea aplicarii unor pedepse moderate dar certe si prompte . 3. Beccaria – “ violenta pedepselor e contagioasa si determina cresterea violentei in comportamentul cetatenilor. inutila intrucat un rol preventiv il cere nu cruzimea pedepsei ci siguranta si promptitudinea aplicarii ei. 4. Accentul pe care il pune pe preventie “ e mai usor sa previi decat sa pedepsesti “ Actualitatea ideilor lui Beccaria Multe din idei sunt de actualitate . Propunerea sa se intemeia pe th.in perioadele de anarhie .impiedicarea savarsirii unor noi crime nu ar fi posibila decat prin eliminarea faptuitorului. Introducerea sistemului acuzatorial si proc. 6.

Majoritatea legislatiilor europene au revenit la principiul sc. Meritele ei deosebite – rolul certitudinii pedepsei in combaterea fenomenului criminal -. In ist. In practica judiciara a Curtii de la Strasbourg – normele jur –clare si previzibile . Prevenirea criminalitatii este o componenta a politicii anticriminale si se elaboreaza practici si strategii pentru prevenirea criminalitatii.Nu ne referim neaparat la lipsa unor texte normative sau la texte scrise in latina . ideile sale au fost preluate de alti cercetatori care le-au dezvoltat si care au creat scoli de gandire.rolul criminogen al unor institutii juridice si al unor practici. Tortura. Ineficienta aplicarii unor pedepse inumane a fost confirmata de studii recente. Sistemul mixt sau inchizitorial – contine faza urmaririi penale care pastreaza intr.( cercetator canadian Cusson).-o anumita masura un caracter secret. Concluzii Desi aceasta lucrare s-a bazat mai mult pe intentie are o incontestabila dimensiune stiintifica . penal principiul 2) formulat de Sc. pedepselor inumane sau degradante – 1987) se constata ca in cadrul proceselor penale inca se folosesc metode care ne amintesc de tortura. clasice (pedeaspa = o rasplata pt fapta savarsita ). ci la faptul ca si astazi cunoasterea legislatiei reprezinta o prioritate . 10 . Sistemul procesual Sistemul acuzatorial – in statele anglo saxone . Tehnicizarea excesiva a textului legal ( text clar si accesibil ). Se incearca o desecretizare si a acestei faza la nivel european . clasica a reprezentat un moment important (s-a facut o corelatie intre norma penala si fapta penala ). desi declarata ca ilegala de multa vreme ( Conventia europeana impotriva torturii . decat de o probabilitate de 5% a primi doi ani de inchisoare. “ Oamenii vor fi mai intimidati de o probabilitate de 10% de a primi un an de inchisoare . idee preluata si dezvoltata de criminología reactiei sociale. Pedeapsa cu moartea exista in state civilizate unde ea un a fost aleasa . Ne confruntam cu o inflatie legislativa care nu permite o cunoastere temeinica a legislatiei penale. Delincventul are liber arbitru si pedeapsa este o bariera in calea manifestarilor lui . Se repune in discutie necesitatea unei astfel de pedepse ( in statele unde ea a fost abrogata). dr. clasice s-a pus mare accent pe delincvent si reeducarea acestuia . Dupa esecul Sc.

in Europa. Primele studii sociale sunt preponderant empirice si interpretarile sunt simpliste. Studiile nu sunt interesate de etiologia crimei ci de formele ei de aparitie. a fost republicata sub numele de “Fizica sociala” sau “Eseu cu privire la dezvoltarea facultatilor omului”(1869). 2. de aceea se inregistreaza o periodicitate asemanatoare celei intalnite in mecanica. Facultatile umane sunt distribuite pe o 11 . de aceea metodele utilizate sunt cele cantitative. dar nu in mod direct ci prin aceea ca s-a elaborate teoria analitica a probabilitatilor care conduce la consolidarea stiintei statisticii pe baza calculului probabilitatilor. structura. Criminalitatea reprezinta un fenomen regulat si constant. in sensul ca trebuie sa concepem crima ca pe un fenomen normal. Sociologia criminala a luat nastere in sec. Cele mai valoroase opere ale sale sunt : “Despre om si dezvoltarea facultatilor sale”. in sensul ca apreciaza ca fenomenul criminal poate fi redus prin imbunatatirea conditiilor de viata. Nu se vorbeste de criminal. distributie. Delincventul concret si decizia sa nu altereaza semnificativ volumul si structura criminalitatii. Normalitatea delictului. ci se vorbeste de crima. fapt social. ci existau preocupari doar in raport cu cresterea criminalitatii si legate de conditiile sociale din acea epoca. Autorul are o pozitie determinista. in general. Quetelet-(1796-1874)-fondatorul “Statisticii Morale”. volum. 3. “Eseu de fizica sociala” (1835). Singura metoda de a investiga criminalitatea este cea statistica. Cele mai importante postulate sunt: 1. Unii autori considera ca aceste teorii au reprezentat inceputul criminologiei ca stiinta si Quetelet si nu Compte ar fi adevaratul parinte al sociologiei. Belgianul Quetelet si francezul Guerry sunt cei doi criminologi care au pus bazele Scolii Cartografice. de aceea foloseste formula “om mediu”. inevitabil si chiar necesar. excesele din sistemele penale. si la inceput nu existau preocupari pt. ca atare de cuantificarea criminologiei. Pe fondul tuturor transformarilor sociale are loc o inflorire a stiintelor sociale. Dezvoltarea studiilor sociale a fost determinate de interesul manifestat de matematicieni celebri Laplace.CURS 5 PRINCIPALELE SCOLI CRIMINOLOGICE SCOALA CARTOGRAFICA sau GEOGRAFICA • • • • • Aceasta scoala este cunoscuta sub diferite denumiri si anume: “Statistica Morala” “Scoala Cartografica” “Aritmetica politica” “aritmetica sociala” “Fizica sau Mecanica Sociala” In cadrul scolii crima este conceputa ca un fenomen de masa.XIX. subiectul de studio nu este un criminal concret ci unul mediu. 4. Crima reprezinta un fenomen social de masa si nu este o problema individuala.

aceste studii ale Scolii Cartografice au fost uitate dupa aparitia Scolii Pozitiviste. opera este mai mult descriptiva decat valorativa. situarea geografica. teoria lui se bazeaza pe distinctia intre 2 tipuri de factori si anume individuali si sociali. Este de parere cu Quetelet si anume ca nici saracia si nici instructia scolara nu au o mare influenta asupra acestei criminalitati. Studiile au fost utilizate de Scoala Criminologica de la Chicago care concepea crima ca pe un fenomen social si colectiv. iarna se comit cele patrimoniale. A constatat regularitatea fenomenului criminal. pe cand nr delictelor contra persoanei este dublu. a publicat in 1833 “Eseu asupra statisticii morale in Franta”. nu face multe comentarii pe marginea statisticilor prezentate. a fost prof. Repartizarea delictelor pe anotimpuri intocmita de Quetelet este valabila. Exista o corelatie statistica intre determinarile pe care le au delincventii si factorii eterogeni : analfabetismul. In aparitia acestor anomalii un rol important il joaca mizeria si conditiile de educatie. principalul autor (1843-1924). saracia. De aceea Scoala Lyoneza a mai fost cunoscuta si sub denumirea de “Scoala Mediului Social”. Constata ca in N Frantei criminalitatea este constituita dominant din delicate contra patrimoniului. in sensul ca cele din S sunt jumatate din cele inregistrate in N. in timp ce in partea Meridionala predomina cele contra persoanei. Lacassagne s-a facut cunoscut la primul congres de criminologie de la Roma (1885). Teza avea la baza 4 idei : • Orice act daunator existentei unei societati este o crima • Orice crima este un obstacol in calea progresului • Mediul social este “zeama” in care ia nastere criminalitatea • Microbul este criminalul care nu are nicio importanta pana in ziua in care isi gaseste “zeama in care sa fermenteze” ‹‹ Societatile isi au criminalii pe care ii merita! ›› SCOALA INTERPSIHOLOGICA 12 . SCOALA LYONEZA Lacassagne .curba asemanatoare cu cea din legea lui Gaus. Guerry. delictele contra persoanelor se comit vara si cele sexuale primavera. insa sip e acestea le pune pe seama mediului social. si din corelarea lor elaboreaza legea tehnica formata din 3 principii: iarna se comit mai multe delicate ca vara. de medicina legala la Universitatea din Lion. unde a facut o critica acerba Scolii Pozitiviste Italiene. Un studiu despre geografia delictelor din Franta in care o particularitate o constituie metoda cartilografica constanta. Autorul recunoaste ca omul criminal prezinta mai multe deficiente corporale si psihice decat omul normal. astfel incat in centru se situeaza cea mai mare parte a indivizilor iar la capete cazurile exceptionale. Primii factori sunt insignifianti si pot indica o predispozitie spre delict.jurist de formatie. mizeria. Determinanti pentru fenomenul criminal sunt factorii sociali care fac sa germineze tendintele si inclinatiile individuale.

existenta unor formatii subculturale deviante correlate cu distrugerea monopolului social si cu inseguritatea claselor privilegiate care pierd in societate rolul de a servi ca model. Cand a scris “Statistica criminala” nu cities opera lui Lombroso. Inventiile sunt creatii ale indivizilor geniali ce se raspandesc prin intermediul fenomenului social in baza proceselor de imitatie pana ce intalnesc un obstacol. Desi a avut stranse legaturi cu Ferry poate fi considerat cel mai mare critic al Scolii Pozitiviste. Principalele lucrari sunt: “Criminalitatea comparata” (1886). El rezuma cele 3 legi ale imitatiei in urmatoarele principii: • Omul imita pe celalalt in proportie directa cu gradul de proximitate sau intimidate. in special al ideilor elaborate de Lombroso. Rivalitatea sa cu … i-a inchis portile…. Teoria sa este guvernata de 3 concepte: inventie.. psiholog si sociolog si a condus impreuna cu Lacassagne arhivele antropologiei criminale. 13 . dezvoltarea in clasele medii si joase a dorintei de bunastare si progress 3.Gabriel Tarde. “Legile imitatiei” (1890). imitatie si opozitie. exodul catre orase care a destabilizat piata muncii 5. Prin analiza facuta criminalitatii a observat ca la sf. societatea reprezinta un grup de personae care imita si de aceea crima nu este departe de a fi o moda si o imitatie. Cu toate aceste critici intemeiate teoria lui a fost preluata in teoriile psihologice moderne. • Cel superior este imitat de cel inferior • Diferite mode criminale concura si se exclude reciproc in timp Teoria sa cu privire la imitatie a fost ulterior preluata si dezvoltata de Sutherland. sec. Era o deformare in statisticile criminale cauzata de o trecere a faptelor din categoria crimelor in cea a delictelor pentru evitarea curtilor cu juri. destramarea moralei traditionale bazata pe un system etic crestin 2. cresterea mobilitatii sociale si geografice dublata de o slabire a pozitiilor claselor dominante traditionale 4. a fost jurist. “Filosofia penala” (1890). In opera sa Tarde identifica 5 factori care contribuie la cresterea criminalitatii: 1. Autorul arata ca aceasta scadere este aparenta pentru ca in realitate nr crimelor a crescut. si de aceea a condus cursul doar la Academia de Stiinte Morale si Politice. Imitatia este inerenta vietii sociale. Pentru Tarde crima nu reprezinta un fenomen antropologic ci unul social guvernat de imitatie. dar ulterior scrierile acestora i-au permis sa-si desavarseasca opera. Inventia este germenul progresului si are o stransa relatie cu stratificarea sociala si cu diferentele nationale. Ferry sau Garofalo. Aceasta teorie nu a fost lipsita de critici si I s-a imputat autorului ca foloseste legile mecanice ale imitatiei in domenii care impugn optiuni personale desi recunoaste existenta liberului arbitru. Acest obstacol poate fi depasit chiar daca nu va lua nastere un alt proces. Autorul concluzioneaza ca in acea epoca imoralitatea este cea care stralucea imitativ si un rau devenea sursa altor rele. Scoala sa poarta denumirea de interpsihologica intrucat a conceput sociologia ca pe o interpsihologie atata vreme cat nu avem de a face cu relatii criminale. XIX a crescut nr delictelor si a scazut cel al crimelor pe fundalul general de crestere al fenomenului criminal.

Desi gandirea sa criminological este imprecisa. Este considerat unul dintre parintii sociologiei remarcandu-se prin aceea ca reduce faptele morale si faptele sociale pe care le considera independente de constiinta individului. profesii ( avocat). “Suicidul”. a cuprins crima ca pe un fenomen de normalitate sociala. CURS 6 POZITIVISMUL ITALIAN Se spune ca inceputurile crim sunt legate de aparitia Scolii pozitiviste italiene. existentei unei administratii in penitenciare. SCOALA SOCIALISTA Explicatiile fenomenului criminal in cadrul Scolii Socialiste au avut la baza opiniile formulate de Marx (1918-1983). Engels (1820-1895). accidental. Considera ca furtul este forma cea mai primitive de protest desi nu va reprezenta nicioata reflexul general al spiritului muncitoresc. tratate. -dezvoltarea cercetarii stiintifice in general si in particular aplicarea metodei inductiei pozitiviste. de factor de sanatate publica si fiind un fenomen permanent ea trebuie analizata intotdeauna intr-un context cultural.SCOALA SOCIOLOGICA Emile Durkheim (1858-1917). “Doua legi ale evolutiei penale”. care reprezinta slabirea rolului normei sociale. Originea criminologiei socialiste este elaborata in opinia lui Engels sub denumirea de “Situatia clasei muncitoare in Anglia”. a cuprins si probleme de interes pentru criminology. s-au impus 2 teze: • efemeritatea istorica a delictului in sensul ca odata cu disparitia societatii va disparea si delictul care nu este decat un produs patologic al acesteia. PREMISELE APARITIEI POZ ITALIAN: -semiesecul Scolii clasice a dr penal. care nu a putut propune solutii viabile pentru limitarea fenomenului criminal. etc.“Despre diviziunea sociala a muncii”. Imposibilitatea realizarii acestor idealuri pe cai legale poate conduce la incalcarea normei. • Utilitatea delictului intrucat intr-o societate delictul produce certe beneficii nu doar pentru cei care il comit ci si pentru ceilalti intrucat el ofera prilejul creerii unor legi. In opera sa. A pus in relatie criminalitatea cu lupta de clasa in cadrul societatii. “Regulile metodei sociologice”. aparat administrative al justitiei.caracteristica pentru sec al-XIX-lea 14 . A pus bazele noii reflexii materialiste si deterministe. raportat la timp si spatiu si nu analizata in mod abstract. A ramas celebru prin introducerea in societate a termenului de “anomie”. Autorul precizeaza ca aceasta apare urmare a tendintelor crescande ale individului spre satisfacerea unor idealuri de confort material.

Benedict Auguste Morel (1809-1873) -de profesie medic psihiatru -a efectuat numeroase cercetari pe care le-a publicat in lucrarea “ Tratat privind degenerescentele fizice.din punct de vedere etiologic .iar unde este atrofiat. 3) zona din partea de mijloc a arcului frontal. . Gall considera ca prin aceste constatari craneoscopice sar aduce servicii justitiei penale fara a o inlocui. Conform acestor studii fiecare functie animica isi are reprezentarea org in creier. -pentru intocmirea acestei lucrari a vizitat penitenciare si spitale de bo adevaoli mintale -a elaborat o adevarata teorie asupra diverselor malformatii cranienesi a alcatuit o harta cerebrala. .o adancitura.face o clasificare a maladiilor mentale .proprietatile dezinfectante ale alcoolului etc.Padova si Viena.corespunde instinctului de aparare. Cesare Lombroso(1835-1909) -s-a nascut la Viena intr-o fam de israeliti -a fost un tanar precoce la 15 ani a publicat Istoria Romei. -trateaza problema nebuniei morale si propune includerea acesteia in sfera nebuniilor ereditare .asa incat acolo unde exista o dezvoltare a cortexului trebuie sa costatam o preeminenta osoasa. 2) zona situata deasupra canalului auditiv – corespunde tendintei de omor.compusa din 3 regiuni: -conform lui Gall 3 zone din harta ar putea interesa studiul fenomenului criminal: 1) in spatele canalului auditiv extern.-o influenta a avut-o si teoria evolutionista. pelagra.in special studiile stiintifice ale lui Darwin-in opera “Despre originile speciilorpe calea selectiei naturale” -studiile efectuate in frenologie si psihologie din prima jumatate a sec al-XIX-lea-cele intocmite de Gall si Morel.intelectuale si morale ale speciei umane” -concepe degenerescentele ca pe o maladie ereditara ce are ca efect o deviere a individului de la tipul normal. Frenologia este o precursoare a stiintelor moderne: neurofiziologie si neuropsihiatrie. -la 30 de ani avea deja publicate 12 carti care cuprindeau studii despre cretinism.teza sa de doctorat “Cretinismul in Lombardia” 15 .cauza crimei rezida in malformatiile si disfunctiile cerebrale.aratand care sunt predispuse catre crima.a facut studii de medicina in Pavia. Ar rezulta ca la o simpla palpare exterioara se poate observa in ce grad una din aceste tendinte e dezvoltata.stabilit in Franta -a publicat in 1810 “Craneologie” sau “Craneoscopie”.la nivelul arcadei spancenoaseCorespunde instictului de proprietate si tendintei spre furt. care s-a dezvoltat in sec al –XIX-lea fara a depasi insa stadiul de prestiinta. Franz Josef Gall (1758-1828) -origine italiana. Admitand ca oasele boltei craniene se muleaza peste cortex.

A castigat recunoastere internationala la primul Congres de antropologie criminala de la Roma-1885.Face un studiu al omului criminal din punct de vedere fiziologicc si anatomic. S-a ocupat de unele aspecte socio-culturale: studii despre tatuaje. Afirma ca epilepsia este una dintre psihozele cele mai atavice si nucleul tuturor degenerescentelor.Femeia criminala. Aceasta foseta i-a dat ideea atavismului la omul criminal. 3) a treia etapa este dedicata epilepsiei care alaturi de atavism este un factor principal in etiologia crimei.in zona occipitala a unei fosete accentuate pe care o putem regasi doar la craniile primitive. .lucrand ca medic militar a facut studii antropometrice comparand datele obtinute din analiza a peste 3 milioane de soldati din diferite zone ale italiei . . Face o paralela intre nebunul moral si criminalul nascut.credinte religioase.licreaza ca medic legist si preda medicina legala . Cauza si remediu.ocazie cu care a facut studii asupra detinutilor de acolo.1862-1873 se ocupa cu studiul bolnavilor mintali . Vorbeste despre analgezie (lipsa durerii) care il apropie si mai mult pe criminal de omul salbatic.jargon .pometii si falcile voluminoase. In aceeasi perioada il cunoaste pe Ferri si pun pun bazele revistei: “ Arhivele psihiatriei si antropologiei criminale”. .1884 medic la inchisoarea din Torino. El vede in epilepsie o punte de leggatura intre omul criminal. . Urmarind aceasta ideea a studiat organismele inferioare-omul salbatic si copilul in care vedea un mic primitiv.1876 Torino. . Cele mai importante lucrari ale sale: .literatura scrisa de detinuti etc. I n aceasta etapa considera stigmatele omului criminal ca fiind degenerescente.asimetrii ale fetei si deschiderilor nazale.orbitele mari si departate.( omul criminal seamana cu omul primitiv) Pornind de la aceasata ideea a studiat 383 de cranii si a stab stigmatele omului criminal: .sinusurile frontale pronuntate.privind nebunia moralape care o considera o maladie ereditara degenerativa.Omul criminal. TEORIA ANORMALITATII BIOLOGICE Opera lui lombroso a inregistrat o evolutie a teoriei omului criminal si am putea aceasta evolutie in 3 etape: 1) ipoteza atavismului: La orig lucrarilor sale a stat descoperirea la craniul unui detinut.alcoolism.Omul de geniu ( geniu si demonia). 2) etapa in care studiaza malformatiile morfo-functionale de natura degenerativa: Studiile s-au fixat aasupra componentei de ordin psihic si reia ideea lui Morel.Crima. .adica oprirea in dezv pe lantul filogenetic. - 16 .criminalul nebun si nebunul moral.

anumite tendintecu care unii se nasc si ca eforturile de a le invinge sunt mai mari decat ale uniu om normal.in realitate a facut referire si la o alti factori care au relevanta in fenomenul criminal (factori sociali .fiind de parere ca in cazul unor persoane convulsiile determinate de epilepsie sunt inlocuite de pornirile catre crima. contestarea viziunii abstracte asupra criminalitatii 2) formularea unor concluzii bazate pe observarea fenomenului criminal pe metoda inductiei pozitiviste si renuntarea la deductia apriorica speculativa 3) negarea liberului arbitru si inlocuirea lui cu determinismul bio-psiho-social 4) inlocuirea ideii de raspundere morala cu cea de raspundere sociala 5) justificarea activitatii juridico-penale prin ratiuni de aparare sociala ce presupun masuri de protectie a societatii: separarea sau eliminarea precum si masurile preventive care pot fi educative sau curative Teoriile etiologice moderne Ulterior studiilor multifactoriale intcmite de Ferri. 2) raportul dintre degenerescente si criminalitate –demonstreaza prin maladiile morfologice si functionale de natura degenerativa. a dorit sa creeza criminalul om.TH lombrosiana parcurge 3 etape: 1) etapa atavismului-sustinuta de existenta fosetei occipitale si a altor stigmate. Fenomenul criminal este determinat de anomalitatea biologica bazata pe atavism organicsi psihic si pe o patologie epileptica. Importanta sa nu trebuie negata deoarece theoriile actuale in special studiile genetice au confirmat cele afirmate de L. afirmand ca natura e o materie prima si circumstantele opereaza in structura biologica( a analizat relevanta unor factori socio-ec: saracia. ca exista un anumit determinism . a potentat studii le in paguba celor care ssutineau importanta factorilor sociali in etiologia crimei. Importanta operei sale: Th lansata de acesta nu trebuie privita ca unica explicatie a fenomenului criminal. teoriile etiologice au reprezentat preocuparile in criminologie pana la mijlocul secolului XX cand au fost 17 . Teoria sa este importanta in acea epoca si pentru faptul ca starneste reactii adverse.Atunci cand este criticata opera sa se porneste de la ideea ca L.ambientali etc). este creatorul “ omului criminal”. CURS 8 Caracteristicile Scolii Pozitiviste 1) studiul complet al fenomenului criminal ca realitate umana si sociala si in mod corelativ.ideea falsa.alcoolul). 3) perceperea crimei ca forma a epilepsiei. Unii critici afirma ca Lombroso a luat in calcul doar elemente antopo-biologice.iar factorul biologic nu trebuie considerat unicul care contribuie la formarea personalitatii criminale. A marcat o interactiune intre acestia .

tipul lepto-somatic/leptomorf – in aceasta categorie intra indivizi care au de obicei un corp prelungit. iar pe de alta parte a facut o distinctie intre tipurile psihologice: schizomatic. ca de altfel in orice tip de comportament In functie de cei 3 factori mentionati si de preeminenta factorului psihic vom imparti aceste teori in 3 categorii: 1) teoriile psiho-biologice 2) teoriile psiho-sociale 3) teoriile psiho-morale 1) Teoriile psiho-biologice Ideea centrala este aceea ca fenomenul criminal/crima sunt determinate de factorii biologici. capul mic si nasul mic. atletic. Structura corpului – Teoria lui Ernest Kreshmer Face parte din scoala criminologica germana.de tipul endocranian. In functie de structura corpului. multe din ele concep criminalitatea pornind de la cauzalitate. cel psihologic. Prezinta extremitati scurte si tendinte spre obezitate. Pot fi reprezentati grafic printr-o linie verticala.Tipul atletic – intra in aceasta categorie indivizii ce se evidentiaza printr-un sistem osteo-muscular bine dezvoltat. Diverse categorii de teorii sau axat pe analiza anumitor factori considerati preponderenti: factorii biologici. picnic si displastic. au un abdomen proeminent si un cap mare. Insa si unele din aceste teorii abordeaza cauzalitatea fenomenului criminal desi nu se considera etiologice.Tipul pignic – este alcatuit din indivizi ale caror cavitati viscerale sunt foarte dezvoltate. . Corelarea se stabileste in functie : . Caracteristiciile teoriilor etiologice moderne: 1) admit ca delincventa este un fenomen multifactorial. . a) Teoria bio-tipologica Cuprinde mai multe variante ce au in comun sustinerea ideii conform careia exista o relationare intre activitatea criminala si biotip. 2) Toate aceste teorii au un factor comun. plecand de la premisa ca aceasta componenta se gaseste in comportamentul criminal. a elaborat o dubla clasificare tipologica realizand pe de o parte o distinctie intre tipurile constitutionale lecto-somatic. si anume.de somatotip – tipul corpului plecand de la embrion . Kreshman stabileste 5 categorii de tipuri constitutionale: . ciclomatic etc.Tipul displastic – format din indivizi ce prezinta caracteristici duse la extrema 18 . Ca reprezentare grafica – un trapez cu baza mare sus . Reprezentarea grafica – un cerc.inlocuite cu teoriile privind reactia sociala si cu cele privind trecerea la actiuni.de structura corpului si vorbeste de teoriile morfocaracteriologice . morali sau sociali fara a nega multifactorialitatea.

Daca aceasta plasticitate nu se coreleaza cu influenta mediului. Intalnim caracteristici ale celorlalte tipuri mentionate anterior combinate pe cale ereditara. Kreshmer e considerat parintele teoriilor somato-tipice. Autorul pleaca de la ideea ca omul e o fiinta nu doar biologica. Manifestarea inadaptarii sub forma unei incalcari a legii reprezinta un raspuns al individului la diversii stimuli din mediu. Nu are o reprezentaregrafica . Cei din acest tip comit cu predilectie infractiuni contra persoanei .tipul leptomorf – sunt predispusi la recidiva.Caracteristiciile celorlalte 3 tipuri: indivizii care sufera de gigantism.tipul picnic inregistreaza rata cea mai scazut de delincventa si rareori intalnim in aceasta categorie criminali de obicei . Relationand aceste tipuri constitionale cu tipurile psihologice se ajunge la urmatoarele concluzii: . comit de regula delicte sexuale incep cariera criminala dupa 18 ani insa sunt predispusi la recidiva.validitatea – cantitatea de energie de care dispune un individ . iar resocializarea nu are mare influenta asupra lor. infantilism. b) Teoria inadaptarii bio-psihice elaborate de criminologul suedez Olof Kinberg in lucrarea “Problemele fundamentale ale Criminologiei”. adica isi modifica reactiile si in functie de factorii psihologici si sociali. numarul cel mai mare de indivizi care comit fapte penale provin din aceasta categorie. se creeaza o stare de inadaptare intre organism si mediu.soliditatea – coeziunea interna a persoanei - 19 . de regula intalnim in randul lor hoti si escroci . E recunoscut pentru ca a respins ipotza unui tip somatic de delinvent.tipul atleto-morf – intalnim in aceasta categorie indivizi violenti. In aceasta lucrare Kinberg reia iedile lui Lombroso incercand sa fundamenteze caracteristiciile principale ale delincventului printr-un complex bio-psihic. ci si psihologica ce se caracterizeaza prin plasticitate. Exista 4 trasaturi: . obezitate. I s-a reprosat in constructia teoriei sale un deficit empiric: desi a cercetat 4414 cazuri nu a alcatuit o statistica si de aceea nu exista informatii cu privire la distributia acestor tipuri in randul populatiei. Nucleul constitutional reprezinta totalitatea tendintelor reactionare ale individului .capacitate – nivelul maxim pe care il poate atinge inteligenta sub influenta unor conditii de mediu optime .tipul displastic e alcatuit din indivizi inapoiati de regula in plan psihic si morfologic.stabilitatea – capacitatea/facultatea individului de a dobandi comportamente ferme fixate pe obiceiuri durabile astfel incat sa poata face acelasi lucru economisind forta . O parte a acestor forme pot sa conduca la o inadaptare sociala.Tipul mixt – cel mai frecvent. Pentru a stabili cauzele criminalitatii ar trebui sa facem un studiu al psihologiei individului si aici trebuie sa avem in vedere 2 caracteristici: nucleul constitutional si functia morala.

Kinberg observa ca nu putem clasifica oamenii in 2 grupuri: buni si rai si ca in fiecare individ se gasesc lucruri bune si rele. raspund emotional dar au o imaginatie deformata a sensului realitatii. Autorul inceasca sa determine factorii care conduc la formarea personalitatii criminale: . o capacitate ce exista la anumiti indivizi de a comite acte criminale in urma unor instigari exterioare care raman sub pragul ce opereaza asupra celorlalti indivizi.disfunctionalitatatile cerebrale si hormonale . dar in cantitatea variabila astfel incat putem crea perechi opuse: supercapacitatea – subcapacitate. insa acestia capata importanta in moemntul in care intalnesc o constitutie criminala.Aceste trasaturi sunt intalnite la toti indivizii. Autorul nu neaga importanta factorilor sociali si a celor fizici. congenitale dobandite care diminuand rezistenta individului la stimulii externi ii permite acestuia sa devina criminal. 4) Indivizii care cunosc regulile morale. In urma combinarii nucleului constitutiv cu functiile morale obtinem indivzi neadaptati care vor reactiona contrar legii penale. In functie de variatia acestei componente avem: 1)indivizi a caror functii morale se reduce la unele cunostiinte dar carora le lipsesc elementele emotionale. Teoria constitutiei crimiale elaborate de Benigno di Tullo Aceasta teorie a fost elaborata si prezentata in lucrarea “Tratat de antropolgie criminala” unde autorul defineste constitutia criminala ca o stare de predispozitie specifica spre cimra. 2) indivizii care nu mai poseda functii morale dar care reactioneaza emotional – categoria asa-zisilor oameni normali 3) indivzii a caror functii morale a suferit modificariin urma unor leziuni patologice ale tesutului cerebral: traumatisme cerebrale si care au afectate elementele emotionale. Integram in aceasta categorie debilii mintali. insa nu trebuie privita ca o determinare absoluta. . 20 . supervaliditate –subvaliditate etc Functia morala reprezinta modalitatea si profunzimea asimilarii valorilor morale.varsta si crizele biologice pe care le determina varsta: pubertatea. Teoria genetica Odata cu dezvoltarea tehniciilor de investigare a metodelor moderne de cercetare s-a incercat o fundamentare a ideilor lansate de Lombroso prin corelarea comportamentului criminal cu disfunctiile genetice. E compusa din elemente emotionale si elemente cognitive. Studiul cimei nu poate fi unul exclusiv biologic ori exclusiv sociologic ci totdeauna va trebui sa fie bio-sociologic. difera masura acestor elemente. cu modificarile pe care le implica si procesele involutive de imbatranire Predispozitia catre crima reprezinta un ansamblu de conditii organice si psihice ereditare. Ei savarsesc fapte antisociale.ereditatea – dar aceasta este o posibilitate sporita ca cineva sa urmeze cariera criminala daca poseda date ereditare in acest sens.

XXXY. Odata cu descrierea cariotipului in 1954. violenti cu predilectie spre crima. picioare lungi. – sindromul TURNER La femei afecteaza cam 1 din 5000 de femei. Jacobs ii caracterizeaza pe cei cu acest sindrom ca periculosi. solduri largi. 2) Excesul de cromozomi: distinctie intre malformatiile observate unde putem intalni formulele de tipul XXX. Fomula e XO. Rice a facut un studiu si a constat ca din 199 internati cu bloi mentale. Jacobs a relevat ca intr-un spital de maxima siguratna pentru blonaci. piept larg si uter mic. Aceste teorii pleaca de la observarea ca fiecare celula cuprinde 23 de perechi de cromozomi din care 22 de perechi reprezinta soma sau partea nereproductiva si o pereche de cromozomi permite gama/germenul. A fost descoperita in 1961 de Sanberg si Jacobs. XXXY. un balans larg al corpului si atrofii testiculare. procentul aceste anomalii e de 1. 21 . subiectii au circumferinta toracica diminuata.In anii ’70 s-au intensificat studiile in acest domeniu si teoriile elaborate sunt cunoscute sub numele de teoriile genetice sau teoriile privind aberatiile cromozomiale. gat scurt. Femei 46 XX. 12 sin 196 sufera de anomalii cariotipice. de aceea se utilizeaza pentru acestia formula XX. Aceasta descoperire a fost considerata semnificativa. XXXX sau XXXX.. Ele prezinta structura joasa.5%. Nu s-a facut vreo asemanare intre acest sindrom si vreo tendinta criminala. formula e XY. 3) Trisomia XYY sau XYYY. sexualitate si deseori prezinta sterilitate. Principiile marformatii observate: 1) Sindromul Turner – in cadrul acestei malformatii se observa lipsa unui cromozom. E asociat cu un nivel scazul al intelectului si faptele comise de acestia sunt diverse dar se observa o tendinta catre fapte cu tematica sexuala. barbati 46 XY. subiectii prezinta tendinte spre alcoolism. intrucat se considera ca in popilatia normala. In situatiile din acea perioada se punea accent pe agresivitatea acestor indivzi decat pe anormalitate. Nu s-a descoperit nicio fromula YO care ar fi probabil letala. 2 aveau aceasta anomalie. la barbati. la barabti intalnim sindromul KLINEFELTER unde intalnim un X in plus – XXY. Aceasta idee se baza pe . 2) Sindromul KLINEFELTER – este prezent in randul celor condamnati: 2% din detinuti prezinta astfel de anomalii si de regula o asemenea disfunctionalitate prezinta si anomanlii mentale. Ca si aparenta. La femei. 3) Trisomia XYY – cea mai mediatizata anomalie cromozomiala motiv pentru care a fost numita “cromozomul cimei”. unul dintre ei e mai mic. au fost descoperite si anomaliile ale acestuia si aceste anomalii au fost corelate cu anumite inclinari spre crima. ambii cromozomi sunt similari ca masura si forma. iar 7 dintre ei prezentau trisomia XYY.

fie este vb de teorii construite de elementele care si-au exercitat influenta anterior si atunci este vorba de teorii istorice sau genetice. la disfuntiile sau la neadaptarile indivizilor din clasa joasa.Edwin Sutherland A fost construita de Edwin Sutherland. a ajuns la concluzia ca nu se poate referi la comportamentul deviant. Teoria angajamentului – Howard Becker I. criminolog american. legatura ce integreaza indivizii in aceste grupuri si subgrupuri constand in substratul psihologic de a-si atinge anumite interese care sunt comune membrilor gruparii. Teoria asociatiilor diferentiate . Sutherland credea ca in plan metodologic nu se poate vorbi de caracterul stiintific al unei teorii criminologice daca aceasta nu raspunde exigentelor la care este supusa orice teorie stiintifica. ci la invatarea efectiva a valorilor criminale. De aceea exista 2 tipuri de teorii stiintificecriminale: fie in functie de elementele care intra in joc in momentul in care infractiunea este comisa si atunci este vorba de teorii mecaniciste. editata ulterior ca „Principii de Criminologie”. situationale sau dinamice. in lucrarea publicata in 1934 – „Criminologie”. Presupunerea de la care pleaca in aceasta teorie a invatarii este aceea de organizare a societatii diferentiata care la randul sau este conectata la ideea de conflict social. Autorul arata ca explicatiile activitatii criminale presupun mai multi pasi.CURS 9 TEORIILE PSIHO-SOCIALE I. in investigatiile sale cu privire la criminalitatea gulerelor albe / economica –(cei dintr-o clasa sociala bine pozitionata: infractiuni comise de SC. Astfel. Teoria conflictelor de culturi – Thorsten Sellin III. Teoria asociatiilor diferentiate – Edwin Sutherland II. Din cauza divergentei ce exista in organizarea sociala este inevitabil ca unele din aceste grupuri sa sprijine modele de 22 . - Teoria lui face parte din aceasta a doua categorie. Organizarea sociala diferentiata presupune ca in comunitate exista diverse asociatii structurale in jurul unor interese si scopuri diverse. coruptie). Teoria anomiei – Robert Merton IV. invatare care poate interveni in orice cultura si in orice clasa sociala.

atitudini. frecventei. iar influenta criminogena este proportionala cu gradul de intimitate al contactului interpersonal. presupune asimilarea modului de orientare a mobilurilor. Este necesara o invatare activa din partea individului. alteori sofisticate. nu este ceva irational. ci si modus operandi. Asociatiile si contactele diferentiate pot varia in privinta duratei. iar modelul este cu atat mai convingator pentru individ cu cat prestigiul ce este atribuit persoanei sau grupului uman este mai mare. O persoana devine delincvent atunci cand intepretarile favorabile violarii legilor le depasesc pe cele de conformare. Invatarea comportamentului criminal include tehnici de comitere a delictului foarte simple unori. a rationamentelor si a atitudinilor. argoul si celelalte simboluri si intrumente de comunicare din lumea criminala. prin mecanisme identice. Procesul de invatare nu presupune doar imitatie. Orientarea mobilurilor se face in functie de interpretari favorabile sau defavorabile dispozitiior legale.comportament deviant. modele de comportament criminal. ci este nevoie de un proces de invatare a modelelor criminale la care sa participe si ceilalti din grup. Comportamentu criminal se invata prin interactiunea cu alte persoane prin intermediul unui proces de comunicare. Nu este nevoie ca acesta sa traiasca intr-un mediu criminogen. ci implica toate mecanismele inerente oricarui proces de invatare 3) 4) 5) 6) 7) 8) 23 . Se invata asadar nu doar comportamentul criminal. Aceasta teoria a fost rezumata in 9 postulate: 1) 2) Comportamentul criminal se invata asa cum invata omul in orice activitate. De exemplu este inferioara influenta pe care o exercita mediile de comunicare in masa in comparatie cu cea exercitata de familie sau de grupul de prieteni pentru ca acestia din urma favorizeaza interpretarea experientelor zilnice si contribuie in mod eficace ca individul sa depaseasca bariere controlului social si sa isi asume valorile criminale. crima se invata. Capacitatea si motivarea necesare pentru comiterea delictului se invata de individ prin contactul cu valori. Crima nu se mosteneste si nu se inventeaza. Partea decisiva a procesului de invatare are loc prin intermediul relatiilor apropiate. ca altele adopta o pozitie neutra. iar altii infrunta valorile criminale si adopta valorile majoritare. intensitatii. Aceasta se intampla cand prin contactele diferentiate se invata mai multe modele criminale decat metodele de conformare. De exemplu impactul pe care il are orice model in primii ani de viata poate fi mai semnificativ decat cel exercitat in etape posterioare. Astfel invatarea are loc mai ales in cadrul unui grup restrans.

: imigranti. conflictul normativ intre cele doua sisteme de referinta este receptat la nivel pshihic. de varsta etc. 3. Conflict cultural = lupta intre valorile morale ori norme de conduita opuse sau aflate in dezacord. despre tipuri de cultura etc. dar nu explica prin aceasta. Anomia este definita ca starea sociala de absenta sau slabire a normei.: Corsica. permite a se vorbi de regiuni culturale. dar bazate pe valori diferite. publicata in 1938. aplicata la grupuri determinate de fiinte umane. 2. Fiecare grup are propriile norme de conduita ce se impun a fi respectate. insa observatiile lui Sellin incep sa fie valabile pentru tot mai multe state. Cultura reprezinta ansamblul de norme si institutii care guverneaza conduita indivizilor in societate si desemneaza scopurile spre care acestia trebuie sa tinda.9) Comportamentul criminal este expresia unui ansamblu de nevoi si valori. iar indivizii se supun unor conceptii morale sanatoase. Teoria anomiei – elaborata de sociologul american Robert Merton Teoria a fost publicata in lucrarea „Teoria sociala si structura sociala” aparuta in 1949. conflictul poate sa apara intre 2 atitudini perfect morale. religioase. 24 . Se poate vorbi de un conflict de culturi atunci cand conduita unei persoane acceptata intr-o societate nu este apreciata in aceeasi maniera in toate grupurile carora le datoreaza supunere. cand asimilarea legislativa este prea rapida. Codul moral al unui individ depinde de experientele pe care le-a trait in diverse grupuri sociale. dar tot pentru a avea bani omul cinstit munceste. In acest sens si cea mai primitiva populatie poseda o cultura. Organizarea sociala reprezinta ansamblul de norme ce reglementeaza accesul la cultura si care indica mijloacele autorizate pentru atingerea scopurilor. Aceasta teorie este mai degraba valabila pentru sociologie americana. care reprezenta la acea data un model multucultural. conflictul intre legi conforme cu valori socialmente acceptate si indivizi ce au coduri de morala particulara. conflictul poate fi determinat de legi arbitrare (ca in cazul starii de ocupatie) sau daca legislatia favorizeaza coruptia. Teoriile conflictului de culturi – Thorsten Sellin Acesta teoria a fost elaborata in lucrarea „Conflictul cultural si crima”. Ex. a institutiilor si produselor muncii care. sociale. In lumea moderna apar tot mai des conflicte din cauza din cauza diferentelor etnice. De cele mai multe ori. Autorul pleaca de la explicarea notiunii de cultura si conflict. III. Ex. iar alteori acest conflict nu afecteaza psihicul persoanei. ceea ce duce la o lipsa de coeziune intre membrii societatii. Cultura = totalitatea ideilor. de exemplu hotul fura pentru a avea bani. Este cazul colonizarii. Exista 3 sisteme generatoate de conflict: 1.

de exemplu afirma despre un furt ca ar fi un simplu imprumut. Teoriile psiho-morale “autonome” A. acestia pot fi considerati de catre infractor ipocriti. 1) O prima justificare: delincventii se considera in general descarcati de responsabilitatea savarsirii faptei. Se impart in 2 categorii: A. 25 . 2) O a doua situatie: cand faptuitorul motiveaza ca prejudiciul e inexistent. 4) O a patra tehnica implica o condamnare a celor ce condamna. intrucat asociaza imaginea lor cu cea a unei mingi de biliard care este aruncata dintr-o situatie in alta. CURS 10 TEORIILE PSIHO-MORALE Isi propun studierea mentalitatii criminale. Becker inverseaza intrebarile „de ce anumti indivizi comit crime?” si spune atentiei intrebarea „de ce anumiti indivizi respecta legea?”. fara a se putea impotrivi.Starea de anomie se instaleaza atunci cand exista un decalaj prea mare intre scopurile propuse si mijloacele legitime accesibile unor categorii sociale. Si acesta teorie are o aplicabilitate restransa. Este o teorie valabila mai degraba societatii americane. Astfel. Teoria angajamentului – apartine sociologului american Howard Becker si a fost publicata in lucrarea „Outsiders” in 1963. structuri eticheteaza individul ca deviant. delincventi deghizati ori indivizi impinsi de ura personala. indepartarea de norme se face prin acordarea prioritatii respectului altei norme considerata mai presanta sau care cere o loialitate de tip superior. in Teoria angajamentului se sustine ca indivizii nu comit crime pentru a nu pierde avantajele pe care le presupune viata sociala in care este angajat. Ele fructifa in special rezultatele cercetarilor si opera freudiana. De aceea nu poate fi considerata o explicatia general valabila a crimei. Teoriile psiho-morale de factura psihanalitica Au la baza rationamente intalnite in psihanaliza. vandalismul conceput ca o razbunare impotriva profesorului ori a reprezentantului administratiei scolare care nu a fost „corect”. 3) O treia situatie: cand incearca sa convinga pe altii ca vatamarea e justa. care considera ca delincventul este o creatie a structurii sociale. De ex.: in cazul agresiunilor comise impotriva homosexualilor. este pentru ca nu este suficient de angajat in viata sociala si nu are ce pierde. autorul mai gaseste una . Daca un individ comite o infractiune. Pe langa aceasta cale spre delincventa. modul in care aceasta se formeaza si se structureaza si trasaturile care o disting de mentalitatea non-criminala.aceea a tehnicilor de neutralizare ce reprezinta justificarile pe care le utilizeaza un individ pentru a justifica propriile actiuni. Teoriile psiho-morale de factura psihanalitica B. Teoria apartine curentului interactionist. atacurilor impotriva minoritatilor. ce se inscrie in zona mai larga a criminologiei reactiei sociale. IV.

Freud considera initial ca aparatul psihic e compus din 3 instrumente si anume inconstient.Contributia lui Freud la dezvoltarea gandirii criminologice: 1. In functie de aceasta impartire. se dezvolta Complexul Oedipian atunci cand individual isi stabileste un obiect sexual exterior si inevitabil. Explicatiile privind etiologia si tratamentul nevrozelor 3. Freud explica visele. eu(raportarea la present. 26 . e unul dintre parinti. actele ratate si aparitia nevrozelor. instinctual sexual se transfera asupra unei alte personae (heteroerotism) a) Instinctual sexual parcurge 3 faze in functie de cele 3 zone erogene la care se fixeaza libidoul: Orala Anala Genital In aceasta perioada. constient si preconstient. Explicatiile privind structura si functionarea aparatului psihic 2. presupune componenta constienta si inconstienta) si supraeu(super-instanta intre sine si eu). instinctual sexual poate sa prezinte unele fixatii care vor genera ulterior tendinte perverse/nevrotice. cel de sex opus. Ulterior Freud spune ca aparatul psihic e format din sine. Referirile la fenomenul criminal 1. 2. Etiologia nevrozelor are la baza 3 elemente(3 factori): Factorul ereditar Renuntarea reala – frustrarile fata de bariera sociala Influenta unor evenimente din prima copilarie Prima copilarie se imparte in 2 etape: a) Etapa autoerotismului – instinctual sexual e canalizat asupra propiei personae b) Apare un obiect sexual exterior. b) Apare.

Daca acest conflict se rezolva prin sublimare(isi gaseste alt obiect sexual). Freud aprecia ca singurul instinct uman care merita a fi analizat este instinctual sexual (a fost acuzat de pansexualism) De asemenea considera ca prin complexul lui Oedip poate fi explicate toata istoria umanitatii. unde instinctul sexual joaca rolul principal. iar daca se rezolva prin refulare(alungarea in subconstient) va avea o personalitate nevrotica. Orice individ trece prin aceasta perioada. Thanatos-readucerea organismului la starea anorganica. Acest conflict se rezolva diferit de la o perosana la alta. Metoda de tratament este cea a terapiei prin transfer:prluare din criminologia clinica in tratamentul delincventului. uciderea lui pater familias si posedarea femeii ce genereaza o constienta a vinovatiei(culpabilitate)la stare general umana. Cum dorintele sunt o expresie a instinctului rezulta ca orice transgresare a tabuului are o origine instinctual. va avea o personalitate normal. Convingerea ca Complexul Oedipian=nucleul tuturor nevrozelor: teoriile privind fixatiile libidoul si cele privind Complexul Oedipian sunt preluate de teoriile personalitatii antisociale. Referintele la fenomenul criminal • Totem si tabu – Freud examineaza anumite tabu-uri cu relevant criminological: uciderea si incestul. masochismul. “Eul si sinele” – o alta viziune asupra instinctelor: exista si altele decat instinctual sexual sunt demne de luat in seama: dualitatea eros-thanatos. vizeaza spre prelungirea si complexificarea vietii. sunt representative :sadismul. Intregul mecanism al antinevrozelor e preluat de teoriile criminalului nevrotic. De asemenea individualizeaza ca si comportamentul criminal se explica printr-un instinct sexual gresit canalizat. 3. Eros – instinctele vietii. ale morale. Considera ca orice transgresare a tabu-ului e expresia unei dorinte refulate. • 2 studii de maturitate: “Dincolo de maturitate”. 27 . inceputurile religiei. ale relatiilor sociale.In esenta complexul Oedipian=tendinta copilului de a poseda parintele de sex opus combinata combinata cu tendinta de suprimare a parintelui de acelasi sex. Complexul Oedipian in viziunea lui Freud – pacatul orginar.

genereaza 3 tipuri de criminali: • Criminalii organici(cazuri patologice) • Criminalii normali(personae psihic sanatoase. Individual decide sa lege sentimental de culpabilitate de un act concret. fantezii. acte ratate) Criminalitatea ocazionala(din cauza unor amenintari. supraeul isi suspenda vocatia morala) Criminalitatea obisnuita. creeaza premizele recidivei. real. nevoia de pedeapsa. de unde reiese ca instinctul morbid are un rol important in aparitia comportamentului criminal. Teoria criminalului nevrotic (“Criminalul si judecatorii sai” . Explicarea criminologiei pe baza sentimentului de vinovatie nu schimba originea instinctuala si doar o intermediaza de sentimentul de vinovatie. ce cuprinde in mare 3 etape: etape. Teoria personalitatii antisociale Individual e vazut de la nastere ca fiinta eminamente instinctive.Staub) Criminalitatea imaginara(apare in vise. Adaptarea la principiul realitatii(care guverneaza relatiile sociale) se face intr-un proces lent. B. E consecutiv unor instinct condamnabile/tendinte in dezacord cu morala sociala. complex. sunt personae care traiesc in colectivitati criminale si se copmporta conform moralei) • Criminalii nevrotici(actioneaza in baza unor mobiluri incontrolabile. • Crima are la baza drept cauza un sentiment de culpabilitate tipic nevrozelor (inconstient. supraeul e invins de sine) 2. 1.Sunt o noua posibilitate de explicare a fenomenului criminal. ghidat de principiul placerii. nu exista un conflict intre eu si supraeu. anormale din punct de vedere social. care sa antreneze pedeapsa ce e resimtita ca o izbavire. Teoriile “autonome” Primele relatii intre parinte si copil Faza formarii supra-eului Faza relatiilor de grup iin cadrul familiei Personalitatea viitoare a individului e influentata de orice carente aparute in aceste 28 . anterior trecerii la fapte). agresiuni asupra eu-ului. intervine culpabilitatea.

3.modele de analiza privind trecerea la act. de ezitari si e posibil ca un eveniment accidental(exp: betia) sa declanseze actul criminal. avand drept consecinta o pregatire deficitara si lipsita de precautii privind imunitatea.• • Teoria instinctelor Teoria personalitatii criminale CURS 11 CRIMINOLOGIE DINAMICA Explicatiile non-cauzale cu privire la fenomenul crminologic au aparut in a doua jumatate a sec. 2. Trecerea la act ca prelungire a explicatiilor etiologice In literature de specialitate explicatiile privind trecerea la act sunt cunoscute ca teorii dinamice complementare. Poate aparea la oricine. Subiectul oscileaza intre dorinta ca victima sa dispara si ideea ca ar putea ajuta la aceasta disparitie. In acest moment apare idea disparitiei eventuale a victimei. dar sub influenta factorilor morali. etapa care presupune ca decizia disparitiei sa fie luata .etapa crizei. Eo etapa contradictorie.modele in care rolul determinant este atribuit personalitatii. etapa in care procesele subconstiente nu au disparut. iar explozia e iminenta.etapa asentimentului ineficace reprezentand perioada inconstienta cand trairile subterane ce tind spre crima apar spontan in zona constientului. 29 . 2. Originea acestor explicatii non-cauzale o regasim in conceptia utilitarista a scolii clasice.etapa asentimentului formulat. 3. Avem modele generale de trecere la act si modele particulare. teoriile dinamice sunt considerate ca fiind o intoarcere la Beccaria si o respingere a lui Lombroso. Criminalul se gaseste intr-o stare morala si fizica acuta. insa lucrurile se petrec in mare parte in mod constient. Criminologia dinamica reprezinta acea ramura a criminalitatii teoretice care se ocupa de studierea fenomenului criminal din punctual de vedere al mecanismelor si al proceselor care insotesc trecerea la act. De aceea. Cele din urma sunt impartite in trei categorii: 1.XX si in ultima vreme tind sa se constituie ca o subramura a criminologiei.modele in care rolul determinant este atribuit situatiei.afectivi poate fi indepartata ideea criminala. Modele particulare Delincventul parcurge trei etape pana la savarsirea infractiunii: 1.

ci rezulta in urma unor procese de interactiune. dar forta motivatoare poate fi intr-un plan indepartat. Caracterul rational al acestei fapte nu trebuie absolutizat.Cohen El foloseste termenul de devianta in sens larg.Considera ca modelele anterioare accentuau situatia sau infractorul. de Greef care analizeaza trecerea la act ca si cum ar fi traita de subiect. in prima faza persoana se gaseste in situatia de a procura droguri. Exista si acte care nu parcurg nici o etapa din aceasta schema si in aceasta situatie subiectul releva o mare usurinta in savarsirea faptelor penale.Becker Consta in succesiunea secventelor care conduc persoana actorului in interactiune cu situatia precriminala pana la consumarea actului. Model propus de J. De regula cand o fapta e comisa pentru prima oara exista intentie. Individul poate alege o directie. El numeste aceste modele sincronice.Pinatel Pinatel descrie actul criminal ca un observatory care analizeaza “dinamica personalitatii agentului”. Considera ca devianta nu e o simpla interactiune actor-situatie. Faptul ca subiectul nu e tinut de amenintarea publica exercitata prin pedeapsa este axplicat prin labilitate.dar aceasta nu reprezinta o 30 . Trecerea la act reprezinta rezultatul luptei unor tendinte opuse ce pot aparea sau nu in zona constientului. Becker considera ca greseala modelului anterior de trecere la act este ca toti factorii ce contribuie la producerea fenomenului actioneaza simultan. Indiferenta afectiva asigura aceasta ultima etapa a trecerii la act. in a doua faza se manifesta dorinta de a face experimental drogului. Acest model se deosebeste de modelul lui E. Pune accentual pe influenta factorilor sociali asupra deviantei si formuleaza o teorie a subculturilor care se apropie de cea a lui Sellin. El considera ca fiecare fraza necesita o explicatie si reunirea acestor explicatii contribuie la explicarea comportamentului de ansamblu. Obstacolele materiale ce ar putea impiedica executarea crimei sunt inlaturate prin agresivitate. (ex: o persoana consumatoare de droguri. Cand se ajunge in situatia de a comite crima subiectul nu trebuie sa fie retinut de sentimentul ca produce un rau aproapelui. Modelul lui H. Modelul general al arborelui elaborate de A. Pune accent doar pe contributia factorilor constienti si rationali in trecerea la act.). trecerea la act se poate face inainte de a se ajunge la fapta si atunci crima are sanse sa esueze. Exista si situatii in care pot aparea factori conjucturali care sa faciliteze sau nu trecerea la act. Pentru ca subiectul sa treaca la actul criminal este nevoie sa nu fie retinut de oprobiul social asociat raufactorilor insemnand o auto-legitimare subiectiva care e subliniata de egocentrism.iar in a treia faza se pune problema de ce o persoana devine fumator constant de marijuana. Autorul afirma insa ca actele nonconforme sunt comise de indivizi care nu au intentia de a actiona in acest sens si de aceea pentru astfel de comportamente e nevoie de o explicatie speciala.Drumul spre crima poate fi oprit in oricare din cele trei etape.

vezi in manual(nu a predat) Teoria strategica elaborata de Maurice Cusson S-a inspirit in elaborarea teoriei din doua surse principale: autobiografiile criminale si gandirea unor sociologi care folosesc un discurs fara ocrespodenta in criminology.rationalitatea si conflictul Comportamentul este definit ca o succesiune de acte. Teoria retinerii. De obicei fac acest lucru pentru ca intampina greutati la scoala.analiza strategica prezuma capacitatea delincventului de a lua decizii rationale. In legatura cu rationalitatea . De regula apare ca un mijloc pentru realizarea scopurilor pe care le urmareste majoritatea oamenilor.dominatia etc. Multi adolescenti se lasa tentati de crima. Analiza strategica concepe delictul ca pe un comportament orientat spre rezultat.apararea propriilor interese. 31 . pentru ca delinceventul isi face un calcul in acest sens. 2. Din formularea acestor surse.comportamentul. el poate alege ulterior intre doua sau trei posibilitati si ca atare alegerea va depinde atat de autor cat si de situatie.analiza strategica fiind mai interesata de ce anume fac oamenii decat de ce sunt ei.situatiile limiteaza actiunea.informatia ii lipseste. avand rationalitatea sa proprie si tinand cont de comportamentul adversarilor si de oportunitatile deschise pentru subiect. reprezentand teorii generale ale actului criminal. Exista trei situatii in care ratiunea e limitata: 1. va opta pentru solutii eficace tinand seama de interesele sale si de constrangeri. In privinta conflictelor.posesiunea.scopuri cum ar fi excitatia. munca si pentru faptul ca frecventeaza prieteni care ii lanseaza in tehnicile criminale.atunci cand autorul nu are obiective clare.e mai interesata de actiune decat de personalitatea subiectului.autorul creeaza o analiza strategica a delincventei prin care arata ca activitatea delictuala aduce mai multe avantaje decat cele imaginate. Patru elemente trebuie luate in calcul: rezultatul. De accea delincventul joaca pe doua fronturi:are o strategie pentru victima si una pentru autor.determinare. Rezultatele trebuie distinse de scopuri si pentru a face distinctie trebuie pusa intrebarea ce aduce crima autorului ei. Constau din miscari de atac si aparare.dar putini ajuns sa se angajeze profound in ea. 3. Strategiile reprezinta actiuni ale omului asupra mediului sau si asupra celorlalti. Teoriile dinamice Explica actul criminal in sine in afara oricarei referinte la trecutul infractorului care e diferit de modelele privind trecerea la act ca prelungire a explicatiilor etiologoce.analiza strategic ail consider ape delincvent actor ce decide tinand cont de atitudinea adversarilor sai.

Exista doua tipuri de alienati: a) tulburarile durabile ale inteligentei si constiintei => arieratia/inapoierea mentala si dementa b) maladiile mentale evolutive La arieratiile mentale starea individului nu a atins niciodata un nivel intelectual suficient de dezvoltat pt.Teoria strategica pune accentul pe actul criminal si nu e interesata de actor si lasa un loc redus factorului afectiv. Vom analiza: . alcoolicii si toxicomanii 1. anormali din punct de vedere mental sau bolnavi mental Bolnavi mental => 5 categorii: 1. care este ireversibila si care il aduce in acelasi stadiu cu arieratul. debilii mental 3.studiul crimei .dementa senila 32 . Prima forma a arieratiei este idiotenia. Ca forme ale dementei mentionam: . Dementa este o stare ce intervine dupa ce subiectul a parcurs o evolutie intelectuala si se produce o slabire progresiva a facultatilor mentale. alienatii 2. a poseda un grad minim de discernamant. CURS 12 ELEMENTE MACRO SI MICROCRIMINOLOGIE Putem defini criminologia ca partea criminalitatii care studiaza fenomenul criminal ca realitate criminala.studiul criminalului (tipologia de criminal) Exista 3 clasificari care au relevanta din punct de vedere criminologic. Putem vorbi de: 1) delincventi adulti si tineri delincventi 2) delincventi de ocazie si delincventi de obicei 3) delincventi normali si delincv. Arieratii sunt iresponsabili si nu au discernamant. dar si din punct de vedere penal. caracterialii 4. Imbecilitatea este un deficit profund (nu foarte profund). perversii 5. un deficit intelectual foarte profund.

Relatia debil mintal – criminalitate este o dimensiune foarte discutata si discutabila. Exista diferite grade. Debilii mintal prezinta o stare de insuficienta mintala. cleptomani) 2. (piromani. Exemple: isteria.paralizarea (?) . Principalele tulburari de caracter sunt definitive si ele pornesc de la maladiile evolutive (psihoza si nevroza). Exista debilitatea profunda. Mai rar infractiuni contra vietii. iar caracterial pot fi considerati psihopati si nevropati. Nevrozele au de-a face cu tulburarile psihice pe care bolnavii le resping. Debilitatea profunda si cea lejera pot fi sesizate direct. dementi sunt: infractiunea de furt. neurastenia. Prin caracter se intelege aceleasi tendinte de natura afective care dirijeaza reactia individului la conditiile de mediu exterior. ca arieratii sunt cunoscuti ca oameni cu deficit de intelect => ca atare sunt protejati. Criminalitatea spec: comit fapte de natura patrimoniala (ex. loviri cauzabile de moarte). Oamenii isi pot stapani aceste tendinte. in functie de coeficientul de inteligenta. comitandu-le doar in cazuri extreme. nevroza obsesionala. 3. Caracterialii Acestia au tulburari de caracter sau comportament.dementa traumatica Dementii – ii intalnim mai des ca autori ai faptelor penale. dar exista o categorie de persoane la care unele tendinte sunt in asa fel incat le domina intreaga personalitate. Psihozele reprezinta alterari ale functiilor psihice esentiale. Acestia au constiinta propriei boli. Specifice pt. Controlul de sine si judecata in capul lor sunt afectate. 33 . delicte sexuale. nevroza de angoasa. delictele sexuale. In general sunt infractori primari – debilii in randul recidivistilor se regasesc rar => concluzia ca este suficienta o singura experienta. fiind considerate ca variante atenuate ale psihozelor si nevrozelor. situata intre arieratia mintala a imbecililor si dezvoltarea normala. violentele. paranoia. infr. dar domina aceste boli. fobia maniaco-depresiva.. Localizarea ei ca boala se face in practica (?) dupa ce se comite o infractiune. Reprezinta o categorie psihopatologica in care pot fi incluse persoane care prezinta un dezechilibru datorita unor tendinte afective exagerate ce le domina personalitatea. Cel care sufera de o astfel de boala nu are constiinta propriei boli. epilepsia. debilitatea lejera si o stare de subnormalitate. in sensul ca exista putini cercetatori care au un grad de certitudine din acest punct de vedere si 2 constatari pot fi retinute. de violenta. fobiile si cleptomania. Starea de subnormalitate se poate depista doar in urma unui control psihologic. Nevroticii ajung rar sa comita infractiuni. Statisticile arata ca procentul debililor in populatia penitenciara este mai mare decat procentul debililor mintal in populatia totala. Psihozele se afla de multe ori la originea unor acte criminale. vatamare corporala. Furturi. infractiunile contra bunelor moravuri. pt. Dementa a aparut mai tarziu. cum ar fi omorul. Pot fi date ca exemple schizofrenia. violenta. Maladiile evolutive: psihoza si nevroza.

marijuana) 34 . prodund egocentrica si agresiva. Exista substante care au influente definitive asupra organismului: 1) drogurile usoare – produc o excitatie psihica atunci cand sunt consumate impreuna cu alcoolul. infractiuni contra vietii sexuale. caracterialii (mai ales subcategoria psihopatilor) se intalnesc des in randurile delincventilor.  Legea 143/2000 Vorbim de toxicoman doar in cazul ingestiei repetate de substante. Alcoolismul actioneaza asupra sistemului nervos in 2 modalitati: 1) modifica fondul mental al individului. (?) 5. o dorinta sexuala. Persoana este lipsita de activitate. a scapa de sub presiunea lor poate savarsi infractiuni de violenta sau infr. 2) betia propriu-zisa – o stare de agresivitate. Perversii sunt recidivisti incorigibili si fac parte din lumea interlopa. ale importantei vietii. de obicei in aceasta stare se provoaca delirul => la multe infractiuni de violenta.alcoolizarea (betia pasagera) .alcoolismul (betia cronica) Alcoolizarea are 2 faze: 1) sub-betia – diminuarea atentiei. Alcoolicii si toxicomanii Alcoolicii => ingestia de alcool provoaca 2 tipuri de tulburari mintale: . 4. Face rau din placere si este deseori intalnita in randul delincventilor. 2) Existenta unor episoade delirante acute: delirum tremens. unde subiectul isi imagineaza pericole iminente pe care le resimte ca fiind reale si pt. ceea ce conditioneaza la o dependenta fizica/psihica si nu si atunci cand vorbim de consum ocazional de astfel de substante => doar persoanele dependente. impotriva vietii Toxicomanii => presupun absorbtia de substante naturale/sintetice ce provoaca o perturbare a personalitatii si poate duce la dependenta. Infractiuni savarsite: furtul. impulsiv si isi pierde simtul moral. Perversitatea Este o anomalie afectiva. Se poate ajunge la savarsirea unor infractiuni de violenta (ex: hasis. Exista psihologi care contesta existenta acestor categorii si care sustin ca orice individ care comite o fapta devianta poate fi cu usurinta calificat drept psihopat. abandonarea de familie. Numarul psihopatilor in populatia delincventa trebuie interpretat prudent.Din punct de vedere criminologic. care devine agresiv. diminuarea reflexelor etc. cresterea timpului de reactie.

In societatea contemporana criminalitatea poate fi impartita in 7 categorii: 1) criminalitatea banala 2) delincventa juvenila 3) criminalitatea din imprudenta 4) criminalitatea de afaceri 5) crim. organizata 1) => a avut un curs ascendent in ultima suta de ani. iar libertatea un pericol. iar pe de alta parte coboara varsta la care sunt comise fapte foarte grave 3) => in aceasta categorie intra infractiuni produse din culpa (ex: accidentele de circulatie. Anormalii mintal Reprezinta o categorie dificil de tratat. nu vorbim aici de autori care isi procura principalele mijloace de subzistenta din savarsirea de infractiuni. In aceasta categorie intra actiuni comise in exercitarea profesiei. MACROCRIMINOLOGIA  Reprezinta studiul criminalitatii ca un aspect de masa. criminalilor de drept comun si putem include aici tot ce nu intra celelalte 6 categorii care urmeaza. de cei care activeaza in domeniul afacerii. De la Goethe la Merton s-a rulat ideea ca frecvent societatii ii este specific un anumit tip de criminalitate. 35 . ecstasy) Spre deosebire de drogurile usoare. comertului. ca dezvoltarea tehnicii introduce noi riscuri in societate => posibilitatea producerii unor astfel infractiuni este mult mai mare (ex: culpa medicala) 4) => spre deosebire de criminalitatea organizata (crim. de muzica) Se constata o crestere a acestor fapte pt. consumatorul comite infractiuni contra patrimoniului si uneori infractiuni contra vietii sexuale. sociala sau contestatara 6) crim. heroina. colectiv. prostitutie. LSD. gulerelor albe). Persoanele care comit asemenea fapte intra in categ. Canepa spunea ca fie acestia au/nu au discernamant. terorista 7) crim. incest. perversiuni sexuale. drogurile grele duc la pasivitate ceea ce inseamna ca nu exista o criminalitate determinata in mod direct de consumul lor. 2) => aria faptelor comise de catre adolescenti este in continua expansiune. a face rost de bani. Exista insa o criminalitate legata de consumul lor de droguri sau mai bine zis determinata de imposibilitatea ca la un moment dat consumatorul sa isi asigure pe cai ilicite drogul => pt.2) drogurile puternice – cu ele se obtine o diminuare a functiilor intelectuale si se provoaca o stare de indiferenta (ex: morfina. Problema e cu atat de mult mai dificila cu cat in ultima vreme pretinsa stare stare de anormalitate psihologica incepe sa devina o stare de normalitate. inchisoarea reprezinta o injustitie. al fenomenului criminal.

NU “crima organizata”. structura si maniera diversificata. care a depasit cu mult sfera de actiune a org. bazata pe coruptie si care afecteaza societatea. morala si care in cadrul manifestarii lor prin care se exprima savarsesc anumite infractiuni: distrugerea. Terminologia corecta este “criminalitatea organizata”. Arhetipul acestei tip de criminalitate => mafia. economica. perioada actuala este impletirea terorismului national cu cel international 7) => include faptele penale comise de grupari criminale organizate.5) => fapte comise de grupuri de persoane ce au revendicari de natura sociala. Specific pt. E o criminalitate de trafic. 36 . 6) => terorismul reprezinta infractiunile de violenta comise in scopul de a induce teroarea si care au un mobil politic sau ideologic. clasice de tip mafiot. violenta etc. dar in epoca contemporana. socio-culturala.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->