Sunteți pe pagina 1din 8

MASTER

"PSIHOLOGIE APLICATA ÎN DOMENIUL SECURITATII NATIONALE" –


OPORTUNITATE DE SPECIALIZARE
Ion Duvac*

Dinamica accentuata a mediului contemporan de securitate la început de mileniu a


determinat un val de reforme structurale si actionale în majoritatea statelor membre
NATO1.

Cea mai importanta resursa organizationala a institutiilor cu atributii în domeniul


securitatii nationale din tara noastra ramâne pentru o lunga perioada de timp omul,
chiar daca în deceniul trecut, dupa încheierea razboiului rece, unele structuri de acest
gen din anumite state occidentale au considerat ca ar fi cazul ca prim-planul
prioritatilor sa fie ocupat de catre resursele tehnologice.

A trebuit sa apara terifiantul 11 septembrie 2001 pentru a se constata dupa îndelungi


analize ca politicile de reformarea a sectorului de securitate din SUA în speta nu au
valorizat corespunzator sursele si resursele umane în eficientizarea performantelor
serviciilor de informatii.

Concluziile analizelor referitoare la cauzele care au generat lipsa de reactie a serviciilor


de informatii din SUA constituie pentru orice decident strategic o adevarata lectie
scoala. Regândirea sistemului de securitate românesc în deplin acord cu evolutiile
democratice din tara noastra si cu provocarile mediului contemporan de securitate
presupune angrenarea plenara a tuturor resurselor intelectuale ale organizatiilor din
domeniu, ale clasei politice si nu în ultimul rând ale societatii civile. În ceea ce priveste
organizatiile din domeniul securitatii nationale implicarea specialistilor în stiintele
sociale în general si a psihologilor în particular este o necesitate si în acelasi timp, o
mare provocare pentru cei implicati.

În acest context reformator, independent de acesta s-au produs mutatii semnificative si


în procesul de reasezare a profesiei de psiholog acolo unde îi este locul dupa o perioada
extrem de zbuciumata si de nefasta pe care aceasta a parcurs-o în ultimele decenii ale
veacului trecut.

Având în vedere coincidenta celor doua procese militam pentru implementarea unui
management integrat al serviciilor psihologice din domeniul securitatii nationale ca o
garantie a profesionalizarii depline a specialistilor din domeniu, ca o necesitate a unui
management eficient al resurselor organizationale si pentru asigurare unui suport
stiintific adecvat amplelor reforme din acest important sector al vietii sociale.

Exercitarea profesiei de psiholog în organizatiile din domeniul securitatii nationale este


o mare responsabilitate pentru orice specialist. Tragicele evenimente de la 11
septembrie 2001 au determinat un profund proces de reformare a tuturor structurilor
din domeniul securitatii nationale din majoritatea statelor democratice membre NATO,
iar România nu a facut exceptie. În tot acest proces un loc aparte l-au avut si îl au
psihologii ca principali specialisti în problemele umane si în proiectarile organizationale.
În plan intern, în ceea ce priveste profesia de psiholog s-au produs mutatii semnificative
prin aparitia Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog, cu drept de libera
practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România, a
Normelor Metodologice de aplicare a acesteia, dezvoltându-se cadrul necesar redefinirii
locului si rolului psihologului si al psihologiei în societatea româneasca în raport cu
importanta acestora inclusiv în domeniul securitatii nationale.

Aparitia Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera


practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România2 a
constituit unul dintre cele mai importante momente din istoria psihologiei românesti.
Repunerea în drepturi a profesiei de psiholog nu este un proces usor din mai multe
considerente. În primul rând pentru ca în perioada post-decembrista, datorita vidului
legislativ existent si a absentei unui for profesional puternic, capabil sa apere si sa
promoveze interesele psihologie românesti domeniul nostru a fost invadat de o
multitudine de specializari conexe, de cele mai multe ori cu complicitate tacita a unor
psihologi de marca. Asa cum subliniam si cu alt prilej, în profesia noastra media
coeficientului de inteligenta este cu mult peste media altor profesii, iar orgoliile unor
personalitati au facut ca interesele de breasla sa ocupe un loc secund în preocuparile
domniilor lor. În al doilea rând remarcam un spirit critic pronuntat la unii colegi de-ai
nostri aflat, de cele mai multe ori în raporturi invers proportionale cu gradul de
implicare al acestora în a ajuta la functionarea Colegiului Psihologilor din România, stiut
fiind faptul ca orice început este mai greu.

Unul din marile merite ale legii 213/2004 îl constituie faptul ca legiuitorul, în
întelepciunea sa, a considerat de cuviinta sa includa în rândul comisiilor de specialitate
Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala3, ca fiind
"structura organizatorica de specialitate ale caror atributii sunt stabilite prin
Regulamentul de organizare si functionare interna"4 care "desfasoara procedurile
prevazute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi si propune Comitetului
director eliberarea atestatului în domeniile de specializare corespunzatoare"5 .

De asemenea, Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta


nationala "elaboreaza norme si proceduri de control si supervizare profesionala în
domeniile proprii, aprobate de catre Consiliul Colegiului, asigurând pregatirea
persoanelor cu atributii de control"6 . Aceasta comisie de specialitate, ca si celelalte
"este condusa de un birou constituit din presedinte, vicepresedinte, secretar si dispune
de un secretariat tehnic"7 .
Trebuie mentionat ca este singura profesie liberala din tara noastra care are o astfel de
comisie de specialitate, ceea ce ne face sa consideram acest fapt ca fiind în primul rând
o recunoastere a importantei pe care psihologul si psihologia o au în institutiile cu
atributii în domeniul securitatii nationale, dar si respectul cuvenit pentru meritele unor
psihologi militari care de-a lungul timpului si-au adus contributia la promovarea si
recunoasterea profesiei în tara noastra.

Pe aceeasi linie s-a înscris si Hotarârea de Guvern privind Normele Metodologice de


aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera
practica, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România8 în
care se dezvolta atributiile Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si
siguranta nationala. Potrivit acesteia Comisia de psihologie pentru aparare, ordine
publica si siguranta nationala desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare în
vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor în urmatoarele specialitati:

a) psihologie aplicata în domeniul securitatii nationale;


b) psihologie judiciara – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf."9

În aliniatul al treilea al aceluiasi articol se stipuleaza faptul ca “psihologul atestat în


specialitatea psihologie aplicata în domeniul securitatii nationale are si toate
competentele psihologului atestat în specialitatea psihologia muncii si organizationala,
pe trepte similare de specializare".

Psihologul cu specialitatea psihologie aplicata în domeniul securitatii nationale are


urmatoarele competente10 în functie de treapta de specializare dobândita (psiholog
practicant, care poate fi în supervizare în primul an de activitate în specialitate,
psiholog specialist si psiholog principal):
a) evaluare si selectie profesionala:
- cunoasterea profilului psihologic al candidatilor la ocuparea unor functii/posturi;
- raportarea profilului psihologic al candidatilor la cerintele psihologice ale postului;
- avizarea psihologica a candidatilor;
b) analiza psihologica a activitatii;
c) analiza si prevenirea accidentelor de munca;
d) identificarea si gestionarea factorilor de risc si a vulnerabilitatilor psihologice
individuale si de grup, în scopul prevenirii fenomenelor de inadaptare profesionala;
e) cunoasterea si asistenta psihologica a personalului;
f) asistenta psihologica a persoanelor care executa pedepse privative de libertate si a
altor categorii de persoane, conform legislatiei în vigoare si competentelor profesionale;
g) diagnoza si interventie organizationala;
h) managementul stresului;
i) managementul situatiilor de criza si negocierea;
j) asigurarea psihologica a situatiilor operative;
k) asigurarea suportului psihologic al misiunilor si activitatilor specifice;
l) cercetarea metodologica;
m) formarea si (re)orientarea pe ruta profesionala;
n) formarea profesionala a psihologilor în domeniul de specialitate.

Psihologul care obtine atestarea în specialitatea psihologie judiciara - evaluarea


comportamentului simulat prin tehnica poligraf are, în functie de treapta de specializare
dobândita, urmatoarele competente profesionale11:
a) evaluarea sinceritatii unor persoane banuite de implicarea în activitati antisociale
indiferent de gen;
b) verificarea sinceritatii depozitiei persoanelor cuprinse în procesul judiciar;
c) verificarea loialitatii persoanelor fata de obiectivele organizatiei în care îsi desfasoara
activitatea;
d) verificarea sinceritatii unor persoane implicate în anchete administrative;
e) evaluarea sinceritatii persoanelor în cadrul selectiei de personal;
f) activitati de cercetare stiintifica folosind tehnica poligraf;
g) formarea profesionala în domeniul de specialitate;
h) stabilirea profilului psihologic al infractorului dupa modificarile pe care acesta le
realizeaza în câmpul infractional;
i) efectuarea de noi examinari, în cazul existentei unor contestatii, numai în cadrul unor
comisii.

Competenta în specialitatea Psihologie judiciara – evaluarea comportamentului simulat


prin tehnica poligraf poate fi obtinuta, potrivit normelor de aplicare a legii 213 din 2004
si de catre absolventii facultatilor de drept cu conditia completarii studiilor universitare
cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotarâre a Comitetului director,
precum si formarii complementare în conformitate cu cerintelor acelorasi norme12.

În conformitate cu Normele metodologice de aplicare a legii 213/2004 (art. 24)


obtinerea atestatului de libera practica prin procedurile specifice Comisiei de psihologie
pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala este obligatorie în tara noastra
pentru:
a) psihologii care desfasoara unele sau toate activitatile prevazute la art. 5 din lege în
ministerele si institutiile cu atributii în domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei
nationale;
b) psihologii care, în conditiile legii, avizeaza psihologic persoanele care solicita permis
de arma;
c) persoanele care desfasoara activitati de evaluare a comportamentului simulat prin
tehnica poligraf.

Având în vedere caracterul clasificat al majoritatii activitatilor psihologice desfasurate


de catre psihologii din structurile cu atributii informative în cadrul acelorasi norme de
aplicare a legii se stipuleaza urmatoarele: "Controlul profesional, metodologic si
deontologic pentru psihologii care îsi desfasoara activitatea în institutiile din domeniul
sigurantei nationale se realizeaza numai de catre membrii comisiei aplicative de
specialitate"13 care trebuie sa detina autorizatie de acces la informatiile clasificate de
nivel strict secret (art. 25 din respectivele norme).

În opinia noastra cadrul legislativ existent reclama punerea în acord cu acesta a


normelor interne de specialitate pentru structurile de psihologie din institutiile cu
atributii în domeniul securitatii nationale. Credem ca în aplicarea principiilor de baza ale
profesiei de psiholog în institutiile din domeniul securitatii nationale (principiul
independentei profesionale, principiul responsabilitatii profesionale si principiul
confidentialitatii actului psihologic) responsabilitatea este deopotriva atât a fiecarui
psiholog cât si a angajatorului care trebuie sa implementeze normele profesiei de
psiholog la specificul organizational fara a se crea conflicte normative. Din aceasta
perspectiva credem ca se impune ca la nivelul fiecarei institutii sa se gaseasca
formulele organizationale cele mai potrivite pentru asigurarea unui management
integrat al serviciilor psihologie14 oferite în cadrul acestora. Opinam ca modelele oferite
de organizarea corpului medical sau al juristilor din Ministerul Apararii Nationale si din
alte institutii cu atributii în domeniul securitatii nationale ar putea constitui un bun
exemplu pentru breasla psihologilor. Pentru a întelege mai bine aceasta varianta de
organizare credem ca se cuvine sa precizam faptul ca suntem adeptii coordonarii
unitare a activitatii profesionale a psihologilor din fiecare institutie, chiar daca sunt
dispersati în diverse structuri ai caror manageri ar trebui sa aiba numai
responsabilitatea administrativa.

Principiul responsabilitatii profesionale are o semnificatie deosebita pentru psihologul


care îsi desfasoara activitatea în domeniul securitatii nationale date fiind misiunile pe
care urmeaza sa le îndeplineasca majoritatea beneficiarilor serviciilor sale, iar
eventualele greseli în îndeplinirea unor sarcini de serviciu pot avea urmari tragice.
Psihologul care a ales sa-si desfasoare activitatea într-o institutie cu atributii din
domeniul securitatii nationale are responsabilitati sporite fata de sine, fata de profesie,
fata de organizatie si mai ales fata de beneficiari.

Confidentialitatea actului psihologic trebuie sa fie litera de lege pentru orice psiholog
indiferent de locul sau de munca. Pentru psihologul care îsi desfasoara activitatea
profesionala în acest domeniul mai aparte problema respectarii confidentialitatii
profesionale trebuie privita ca normalitate chiar daca o lunga perioada de timp acesta
era privit ca o anexa a colegilor de la resurse umane sau din alte compartimente.
Apreciem ca se cuvine regândirea modului de implementare a acestui principiu în
concordanta deplina cu aplicarea principiului "need to know", iar cea mai buna solutie
consta în clarificarea raporturilor cu principalii beneficiari ai activitatii sale.

Credem ca beneficiarii activitatii psihologului ar putea fi, în functie de natura atributiilor


sale, subiectii evaluati, managerii subiectilor evaluati, structurile de resurse umane si
atunci când este cazul structurile de securitate (mai ales în identificarea si gestionarea
eventualelor vulnerabilitati psihologice sau factori psihologici cu grad ridicat de risc pe
linie de securitate). Toate aceste aspecte se cuvin a fi temeinic reglementate prin
normele interne, iar subiectii evaluati trebuie sa-si dea acordul scris pentru exploatarea
unor informatii psihologice obtinute la beneficiarii mentionati, fara ca psihologul sa fie
acuzat ca a încalcat principiul confidentialitatii actului psihologic ("Rezultatele
evaluarilor psihologice pot fi prezentate unei terte persoane, numai cu acordul
persoanei evaluate si cuprind informatii relevante în raport cu scopul urmarit, fara a se
motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu
drept de libera practica"15).

Printre cele mai importante argumente pentru o astfel de organizare a psihologilor din
institutiilor cu atributii în domeniul securitatii nationale mentionam urmatoarele:
- coordonarea profesionala a psihologilor din organizatie se realizeaza de catre
specialisti;
- acest mod de organizare asigura un statut mai ridicat profesiei de psiholog;
- permite o mai buna aplicare a principiului independentei profesionale prin faptul ca
evaluarea profesionala se realizeaza numai de catre specialisti pe cale ierarhica, iar
psihologul dislocat în alte structuri, chiar daca ocupa functia de consilier al
comandantului poate sa-si exercite mult mai bine atributiile fara a fi supus presiunilor
determinate de procesul de elaborare a aprecierilor de serviciu;
- se clarifica în mod benefic atributiile profesionale ale psihologului în acord cu
solicitarile organizationale si competentele profesionale dobândite;
- asigura o coordonare unitara a formarii profesionale interne prin forme specifice în
raport de cerintele organizatiei si reglementarile Colegiului Psihologilor din România;
- determina eliminarea efectului de "halo" creat în jurul psihologilor care îsi desfasoara
activitatea în mod solitar în diverse structuri si nu sunt coordonati sau verificati
profesional de catre alti specialisti pe cale ierarhica;
- rezolva într-un mod mai eficient raporturile dintre conducerea de specialitate, nevoile
firesti de supervizare profesionala în diverse activitati si coordonarea administrativa a
psihologilor dislocati în alte structuri din organizatie;
- permite o mai buna utilizare a resurselor psihologice în raport de prioritatile
organizatie din anumite etape de evolutie;
- permite acreditarea cabinetelor psihologice din structura centrala de psihologie
conform standardelor Colegiului Psihologilor din România si considerarea cabinetelor de
psihologie din alte unitati din organizatie ca fiind puncte de lucru ale acesteia.

Aprecierea de serviciu a psihologilor dislocati în alte structuri va trebui sa vizeze


distinct cele doua componente, profesionala si administrativa, responsabilitatea
realizarii acesteia ramânând în sarcina sefilor pe linie profesionala si a structurilor de
profil.

În functie de specificul activitatii fiecarei institutii se impune clarificarea locului si rolului


psihologiei si al psihologului în sensul dimensionarii structurilor si numarului de posturi
în functie de nevoile organizatiei. Daca cerintele unui post exced competentelor
psihologului cu specialitatea psihologie aplicata în domeniul securitatii nationale atunci
psihologii sunt obligati sa-si obtina si specializarile necesare sau institutia este obligata
sa încadreze psihologi care au deja specializarea complementara necesara.

Nu în ultimul rând credem ca este de datoria angajatorului de a asigura conditiile


optime de spatiu, dotare materiala, dotarea cabinetului de profil cu teste psihologice
acreditate de catre Colegiul Psihologilor din România si acces la literatura de
specialitate a fiecarui psiholog. Cabinetul psihologului, indiferent de specificul activitatii
pe care acesta o desfasoara în structura din care face parte trebuie sa creeze un
confort psihologic sporit atât pentru specialist, dar mai ales pentru subiectii care ajung
la acesta, stiut fiind faptul ca de cele mai multe ori întâlnirile cu un psiholog sunt prin
ele însele puternic stresante prin consecintele directe pe care rezultatele obtinute le-ar
putea avea asupra carierei proprii.

Formarea profesionala continua este o obligatie a fiecarui psiholog care se respecta.


Colegiul Psihologilor din România reglementeaza sistemul de creditare al fiecarei
modalitati de formare profesionala si necesarul pentru obtinerea unei specializari sau
trecerea într-o treapta superioara profesionala, inclusiv a sistemelor interne de
pregatire. Din aceasta perspectiva institutia are obligativitatea sustinerii formarii
psihologului în functie de prioritatile sale organizationale16.

Credem ca nu este lipsit de interes faptul ca pentru prima data în România conducerea
Facultatii de Psihologie si stiintele Educatiei din Universitatea Bucuresti, cu sprijinul
neconditionat al regretatului profesor universitar doctor Mielu Zlate – seful catedrei de
psihologie, a decis înfiintarea unui master de Psihologie aplicata în domeniul securitatii
nationale17 ca forma academica de pregatire unitara a specialistilor din acest institutii.
Acest master se adreseaza în primul rând psihologilor care îsi desfasoara activitatea în
organizatiile din domeniul securitatii nationale si celor care ar dori sa aspire la un
asemenea post.

Curricula acestui master a tinut cont atât de principalele atributii ale psihologilor care
îsi desfasoara activitatea în organizatiile din domeniul securitatii nationale cât si de
necesitatea cresterii standardelor de calitate în exercitarea actului psihologic în aceste
institutii. Cursurile acestui master asa cum au fost aprobate de catre conducerea
Universitatii Bucuresti sunt:
a. Managementul serviciilor psihologice din domeniul securitatii nationale – vizeaza
promovarea principiilor privind exercitarea profesiei de psiholog în aceste organizatii,
propune o noua abordare a locului si rolului psihologiei si al psihologului în cadrul
acestora în deplin acord cu reformele profunde care au loc în acest sistem;
b. Modele de cercetare si analiza statistica a datelor – este singurul curs care se întinde
pe durata a doua semestre atât datorita complexitatii materiei de parcurs cât mai ales
din dorinta de asigura absolventilor acestui master deprinderile de cercetare si un
aparat metodologic adecvat;
c. Psihologia personalului în domeniul securitati nationale – vizeaza prezentarea
strategiilor de selectie si evaluare psihologica a personalului din institutiile cu atributii
în domeniu;
d. Diagnoza si interventie organizationala în domeniul securitati nationale – prezinta
posibilitatile de aplicare a metodelor si tehnicilor specifice în aceste institutii. A fost
ultimul curs sustinut de marele profesor Mielu Zlate;
e. Psihologia militara – prezinta aplicarea psihologiei în mediul militar, psihologia
luptatorului etc;
f. Inteligenta emotionala – vizeaza cunoasterea si aplicarea de catre psihologi a
tehnicilor specifice în organizatiile din domeniul securitatii nationale;
g. Psihologia Intelligence-ului – prezinta locul si rolul psihologului si al psihologiei în
domeniul sigurantei nationale, analiza psihologica a tintei, formarea abilitatilor de
pofiler;
h. Psihologia teroristului – vizeaza abordarea din perspectiva profesiei noastre a
teroristului contemporan: recrutare, motivare, metode psihologice de pregatire etc.;
i. Negociere si conflict – sunt prezentate strategii de negociere, negocierea în situatii de
criza, managementul conflictelor;
j. Asistenta si interventie psihologica – prezinta organizarea asistentei psihologice în
organizatiile din domeniul securitatii nationale, managementul stresului, interventia
psihologica în situatiile de criza;
k. Pregatirea psihologica a personalului din domeniul securitatii nationale – vizeaza
forme si metode de pregatirea psihologica a personalului din aceste organizatii;
l. Psihoterapii de scurta durata – asigura formarea teoretica si practica în strategii
terapeutice de scurta durata necesare în îndeplinirea atributiunilor de serviciu;
m. Managementul perceptiei în domeniul securitatii nationale – prezinta rolul
psihologului si al psihologiei în razboiul informational, operatiile psihologice,
dezinformarea etc.;
n. Psihologia judiciara – sunt prezentate aspecte privind victimologia, preventia
infractionalitatii, psihologia infractorului etc.;
o. Psihopatologie militara – prezinta simptomatologia psihopatologica specifica mediului
militar cu incidenta în situatii de pace, criza si post-criza.

În dezvoltarea masterului au fost angrenate atât cadre didactice de prestigiu din


Facultatea de Psihologie si stiintele Educatiei a Universitatii Bucuresti cât si psihologi de
renume din institutiile cu atributii în domeniul securitatii nationale, care, împreuna, au
menirea de a da consistenta formarii practic aplicative a celor care au optat pentru
aceasta specializare.

Nu este mai putin adevarat ca în proiectarea acestui program de formare masterala am


tinut cont de nivelul ridicat al implicarii psihologului si psihologiei în organizatiile din
domeniul securitatii nationale, de sarcinile deosebite pe care acestea le au în procesul
de reformare institutionala si de cadrul legislativ si normativ existent referitor la
profesia noastra.

Bibliografie

1. Legii 213 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica,


înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România;
2. Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei
de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea
Colegiului Psihologilor din România;
3. Regulamentul de organizare si functionare a C Comisiei de psihologie pentru aparare,
ordine publica si siguranta nationala;
4. Procedurile de atestare specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine
publica si siguranta nationala;
5. Codul deontologic al profesiei de psiholog;
6. Codul de procedura disciplinara al profesiei de psiholog;
7. Duvac, Ion – "Implicatii ale aderarii tarii noastre la NATO asupra dezvoltarii
psihologiei militare românesti", Revista de Psihologie Organizationala, vol. IV, nr. 3 – 4,
2004, pag. 155 – 159;
8. Duvac, Ion – "Managementul serviciilor psihologice din domeniu securitatii nationale
în contextul noilor provocari geopolitice" în România în contextul politicii de securitate
europeana, vol. III, Editura ANI, Bucuresti, 2006.

Resurse web:
1. www.copsi.ro ;
2. www.apsi.ro ;
3. www.pse.unibuc.ro .

* Psiholog dr., profesor asociat Universitatea Bucuresti, titular al cursului Intelligence si


securitate nationala din cadrul Masterului "Studii de securitate” organizat de Facultatea
de Sociologie si Asistenta Sociala, coordonator al Masterului "Psihologie aplicata în
domeniul securitatii nationale” organizat de Facultatea de Psihologie si stiintele
Educatiei în cadrul caruia este titular al cursurilor Managementul serviciilor psihologice
din domeniul securitatii nationale si Psihologia intelligence-ului; vicepresedintele
Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din Colegiul
Psihologilor din România

1 Duvac, Ion - "Implicatii ale aderarii tarii noastre la NATO asupra dezvoltarii psihologiei
militare românesti”, Revista de Psihologie Organizationala, vol. IV, nr. 3 - 4, 2004, pag.
155 - 159
2 publicata în Monitorul Oficial nr. 492 din data 06/01/2004
3 Art. 35 alin 1) lit. a) din legea 213/2004
4 Art. 35 alin 1) lit. b) din legea 213/2004
5 Art. 36 alin 1) lit. a) din legea 213/2004
6 Art. 38 din legea 213/2004
7 Art. 37 din legea 213/2004
8 www.copsi.ro
9 art. 18 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea
profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea
Colegiului Psihologilor din România (aprobate prin HG. 788/2005), publicata in M. Of.
721/2005.
10 art. 4 din Procedurile de atestare specifice Comisiei de psihologie pentru aparare,
ordine publica si siguranta nationala ( www.copsi.ro )
11 art. 5 din Procedurile de atestare specifice Comisiei de psihologie pentru aparare,
ordine publica si siguranta nationala ( www.copsi.ro )
12 art. 18 alin. 3) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind
exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si
functionarea Colegiului Psihologilor din România
13 Art. 26 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea
profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea
Colegiului Psihologilor din România
14 Duvac, Ion - "Managementul serviciilor psihologice din domeniu securitatii nationale
în contextul noilor provocari geopolitice” în România în contextul politicii de securitate
europeana, vol. III, Editura ANI, Bucuresti, 2006
15 Art. 9 alin (2) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind
exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si
functionarea Colegiului Psihologilor din România
16 Art. 44 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea
profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiintarea, organizarea si functionarea
Colegiului Psihologilor din România
17 www.pse.unibuc.ro