Academia de Studii Economice Bucureşti

Facultatea de Cibernetică Statistică şi Informatică Economică

PROIECT PACHETE SOFTWARE

MS Excel - WinQSB - SAS

Bucureşti 2010
 SC NaturaVit SA este unul din principalii producatori de produse naturiste din Romania precum
ceaiuri, tincturi, uleiuri si unguente din extracte naturale. Cu sediul in Bucuresti, compania detine 3 centre
de productie in Bacau, Campina si Slatina si 5 magazine proprii in apropierea centrelor de productie, in
Bucuresti si Galati.
In tabelul de mai jos sunt specificate cantitatile si preturile sortimentelor produse si comercializate
in luna martie 2010:

Cantiti Cost Cost total Cantitati Pret

Tip Sortiment Venituri
produse productie productie vandute produs
produs produs totale (lei)
01.03.2010 (buc) (lei) 31.03.2010 cu TVA
ceai iasomie 500 1,60 800,00 394 2,38 937,72
ceai musetel 500 1,80 900,00 500 2,68 1.338,75
ceai slabit 500 2,70 1.350,00 420 4,02 1.686,83
ceai fructe 450 2,20 990,00 450 3,27 1.472,63
ceai ceai verde 450 3,00 1.350,00 375 4,46 1.673,44
ceai hepatic 450 3,10 1.395,00 423 4,61 1.950,56
ceai tonic 480 4,00 1.920,00 480 5,95 2.856,00
ceai detoxifiere 480 4,20 2.016,00 480 6,25 2.998,80
tinctura castane 200 6,50 1.300,00 74 9,67 715,49
tinctura aloe vera 300 8,00 2.400,00 300 11,90 3.570,00
tinctura brusture 250 7,20 1.800,00 199 10,71 2.131,29
tinctura busuioc 200 4,00 800,00 75 5,95 446,25
tinctura papadie 250 5,00 1.250,00 227 7,44 1.688,31
tinctura salvie 250 5,90 1.475,00 102 8,78 895,18
tinctura soc 300 6,00 1.800,00 286 8,93 2.552,55
ulei arnica 100 7,00 700,00 100 10,41 1.041,25
ulei antireumatic 250 9,80 2.450,00 250 14,58 3.644,38
ulei nuca 100 17,50 1.750,00 87 26,03 2.264,72
ulei migdale 100 26,50 2.650,00 96 39,42 3.784,20
ulei mixt 250 5,50 1.375,00 250 8,18 2.045,31
unguent salva 400 1,30 520,00 366 1,93 707,75
unguent sunatoare 400 1,80 720,00 400 2,68 1.071,00
unguent galbenele 450 4,60 2.070,00 450 6,84 3.079,13
unguent catina 450 3,20 1.440,00 231 4,76 1.099,56
unguent propolis 400 4,00 1.600,00 400 5,95 2.380,00
unguent rasina 400 5,00 2.000,00 339 7,44 2.521,31

A. Microsoft Office 2007

Functii predefinite
1. a) Sa se calculeze care sunt costurile totale si profitul total obtinut din vanzarea produselor pe
luna martie.
b) Se foloseste functia matematica SUM(Number 1;Number 2..) pentru coloanele Cost total
productie si Profit.
c) Se obtin urmatoarele rezultate:
Cantitati
Cantiti Cost de Cost total Pret
Tip Sortimente vandute Venituri
produse productie productie produs Profit
produs produs 31.03.201 totale (lei)
01.03.2010 (buc) (lei) cu TVA
0
TOTAL     38.821,00   53.586,89 14.765,89

d) Se observa ca firma are un profit total de 14 765,89 RON pe luna martie 2010.

2. a) Sa se afiseze care produse se afla in stoc la sfarsitul lunii si care au fost vandute integral.
b) Se foloseste functia logica IF (logical test; value if true; value if false) astfel: daca valoarea
din coloana Cantitati ramase este egala cu 0 atunci functia IF va returna in coloana Stoc mesajul
“Vandut”; in caz contrar va returna “Stoc”.

c) Formula pentru coloana Stoc este : =IF(L2:L27=0;"Vandut";"Stoc"). Rezultatele obtinute se

pot vedea in foia de lucru Date a documentului Excel NaturaVit.

Functii financiare
3. a) SC NaturaVit SA isi propune sa-si dezvolte activitatea prin deschiderea unui magazin in
Cluj. Pentru aceasta are nevoie de un capital de 14 000 Euro (56 000 lei). Banca ii acorda
imprumutul cu o dobanda de 16 % pe an, pe o perioada de 5 ani.
b) Se aplica functia financiara PMT (rata_dobanda, reper, vp, vv, tip),
c) Formula pentru plata lunara este =-PMT(0,0133;60;56000). Se observa ca firma trebuie sa
plateasca lunar 1.360,62 lei pentru a achita integral imprumutul:

Suma imprumutata 56.000

Dobanda anuala 16%
Perioada creditului 5
Plata lunara 1.360,62 lei
 4. a) Daca firma isi permite sa economiseasca lunar 1000 lei timp de 3 ani, la o dobanda de 3,2 %
pe an, ar fi mai rentabila economisirea decat imprumutul?
b) Se aplica functia FV (rata_dobanda, nr_rate, platt, vp, tip)
c) Formula pentru Suma obtinuta este =-FV(0,032;36;1000;0;0). Se observa ca in 3 ani firma ar
putea economisi peste 65 000 lei.

Depozit lunar 1.000

Rata dobanzii 3,20%
Perioada
depozitului 3
Suma obtinuta 65.872,34 lei

d) CONCLUZIE: Economisirea ar fi mai rentabila decat imprumutul deoarece intervalul de

timp si rata lunara sunt mai mici decat in cazul imprumutului.

Goal Seek
5. a) In cadrul companiei exista 5 departamente: Aprovizionare, Productie, Vanzari, Resurse
umane si Marketing. Fiecarui departament in parte i se repartizeaza un buget initial. observa ca
unele departamente se incadreaza in bugetul repartizat, altele il depasesc. Cu cat ar trebui sa
creasca bugetul departamentului Productie astfel incat diferenta totala sa fie 0?
b) Se dau urmatoarele date:
  Buget repartizat Buget utilizat Diferenta
Aprovizionare 7.900 7.800 100
Productie 9.000 10.070 -1.070
Vanzari 1.700 1.600 100
Resurse umane 10.000 10.000 0
Marketing 3.600 3.580 20
Total 32.200 33.050 -850

Pentru a echilibra situatia se redistribuie bugetul cu facilitatea Goal-Seek din meniul Data->Data
Tools->What if Analysis astfel:
 c) Se obtine urmatorul tabel, cu valoarea 9.850 lei Bugetul repartizat pt departamentul Productie

  Buget repartizat Buget utilizat Diferenta

Aprovizionare 7.900 7.800 100
Productie 9.850 10.070 -220
Vanzari 1.700 1.600 100
Resurse umane 10.000 10.000 0
Marketing 3.600 3.580 20
Total 33.050 33.050 0

d) CONCLUZIE: Bugetul departamentului de Marketing ar trebui marit cu 850 de lei:

1070 (diferenta initiala) – 220(diferenta cand totalul este 0) = 850 lei.

Pivot Table
6. a) Pentru a putea sti volumul productiei viitoare, este necesar sa realizeze o analiza a produselor
din stoc precum si sa comparam vanzarile pe fiecare tip de produs in parte ca mai apoi sa
realizeze strategii pentru marirea profitului.
b) Se realizeaza un raport cu ajutorul functiei Pivot Table din meniul Insert:

c) Rezulta urmatorul tabel, cu 4 coloane: Produse, Profit produse in stoc, Profit produse vandute
si Profit total:

Sum of Profit Column Labels

Grand
Row Labels Stoc Vandut Total
4431,7162
ceai 1591,54125 2840,175 5
ceai verde 323,4375 323,4375
detoxifiere 982,8 982,8
fructe 482,625 482,625
 hepatic 555,55875 555,55875
iasomie 375,72 375,72
musetel 438,75 438,75
slabit 336,825 336,825
tonic 936 936
tinctura 1848,5675 1170 3018,5675
aloe vera 1170 1170
brusture 331,29 331,29
busuioc -353,75 -353,75
castane 382,3625 382,3625
papadie 438,3125 438,3125
salvie 297,8025 297,8025
soc 752,55 752,55
2205,937 3854,8562
ulei 1648,91875 5 5
antireumatic 1194,375 1194,375
arnica 341,25 341,25
migdale 1134,2 1134,2
mixt 670,3125 670,3125
nuca 514,71875 514,71875
unguent 1320,625 2140,125 3460,75
catina 611,56 611,56
galbenele 1009,125 1009,125
propolis 780 780
rasina 521,3125 521,3125
salva 187,7525 187,7525
sunatoare 351 351
8356,237
Grand Total 6409,6525 5 14765,89

d) Din tabelul tabelul de mai sus reiese ca, desi exista produse ramase in stoc, exista totusi
profit. Astfel pentru produsele din categoria ceai sunt cele mai mari profituri.

Subtotaluri
7. a) Sa se afle ce vanzari a avut fiecare tip de produs in parte.
b) Se foloseste metoda Subtotal din meniul Data->Outline
 c) Se obtine tabelul urmator, in sheet-ul Subtotal din foia de calcul Excel NaturaVit:
Cantiti Cantitati Cantitati
Cost de Cost total Pret Pret Venituri
Tip Sortimente produse vandute ramase
productie productie vanzare TVA produs totale Profit
produs produs 01.03.201 31.03.201 31.03.201
(buc) (lei) (lei/buc) cu TVA (lei)
0 0 0
0,3
ceai iasomie 500 1,60 800,00 394 2,00 8 2,38 937,72 137,72 106
0,4
ceai musetel 500 1,80 900,00 500 2,25 3 2,68 1.338,75 438,75 0
0,6
ceai slabit 500 2,70 1.350,00 420 3,38 4 4,02 1.686,83 336,83 80
0,5
ceai fructe 450 2,20 990,00 450 2,75 2 3,27 1.472,63 482,63 0
0,7
ceai ceai verde 450 3,00 1.350,00 375 3,75 1 4,46 1.673,44 323,44 75
0,7
ceai hepatic 450 3,10 1.395,00 423 3,88 4 4,61 1.950,56 555,56 27
0,9
ceai tonic 480 4,00 1.920,00 480 5,00 5 5,95 2.856,00 936,00 0
1,0
ceai detoxifiere 480 4,20 2.016,00 480 5,25 0 6,25 2.998,80 982,80 0
14.914,7
ceai Total         3522       2 4.193,72  
1,5
tinctura castane 200 6,50 1.300,00 74 8,13 4 9,67 715,49 -584,51 126
1,9
tinctura aloe vera 300 8,00 2.400,00 300 10,00 0 11,90 3.570,00 1.170,00 0
1,7
tinctura brusture 250 7,20 1.800,00 199 9,00 1 10,71 2.131,29 331,29 51
0,9
tinctura busuioc 200 4,00 800,00 75 5,00 5 5,95 446,25 -353,75 125
1,1
tinctura papadie 250 5,00 1.250,00 227 6,25 9 7,44 1.688,31 438,31 23
1,4
tinctura salvie 250 5,90 1.475,00 102 7,38 0 8,78 895,18 -579,82 148
1,4
tinctura soc 300 6,00 1.800,00 286 7,50 3 8,93 2.552,55 752,55 14
11.999,0
tinctura Total         1263       7 1.174,07  
1,6
ulei arnica 100 7,00 700,00 100 8,75 6 10,41 1.041,25 341,25 0
antireumati 2,3
ulei c 250 9,80 2.450,00 250 12,25 3 14,58 3.644,38 1.194,38 0
4,1
ulei nuca 100 17,50 1.750,00 87 21,88 6 26,03 2.264,72 514,72 13
6,2
ulei migdale 100 26,50 2.650,00 96 33,13 9 39,42 3.784,20 1.134,20 4
1,3
ulei mixt 250 5,50 1.375,00 250 6,88 1 8,18 2.045,31 670,31 0
 12.779,8
ulei Total         783       6 3.854,86  
0,3
unguent salva 400 1,30 520,00 366 1,63 1 1,93 707,75 187,75 34
0,4
unguent sunatoare 400 1,80 720,00 400 2,25 3 2,68 1.071,00 351,00 0
1,0
unguent galbenele 450 4,60 2.070,00 450 5,75 9 6,84 3.079,13 1.009,13 0
0,7
unguent catina 450 3,20 1.440,00 231 4,00 6 4,76 1.099,56 -340,44 219
0,9
unguent propolis 400 4,00 1.600,00 400 5,00 5 5,95 2.380,00 780,00 0
1,1
unguent rasina 400 5,00 2.000,00 339 6,25 9 7,44 2.521,31 521,31 61
unguent 10.858,7
Total         2186       5 2.508,75  
50.552,3 11.731,3
Grand Total         7.754       9 9  
38.821,0 50.552,3 11.731,3
TOTAL 6.767 0 7.754 9 9

d) Din tabelul de mai sus rezulta ca cele mai vandute produse sunt cele din categoria Ceai, cu
3622 unitati vandute si cu un profit de peste 4.430 lei.

Grafice
8. a) Sa se reprezinte grafic ponderea de profit pe care o au cele 4 categorii de produse
b) Se selecteaza coloana Profit din Tabelul 7 si se insereaza un grafic Pie Chart
c) Se obtine urmatorul grafic:

Distributia profitului
unguent Total ceai Total
21% 36%

ulei Total
33%

tinctura Total
10%

d) Se observa ca produsele din categoria Tincturi au cel mai mic profit, iar cele din categoria
Uleiuri au cel mai mare profit, profitul fiind proportional cu numarul de bucati produse
 9. a) Sa se reprezinte grafic ponderea de unitati vandute si unitati ramase pentru cele 26 de
sortimente
b) Se selecteaza coloanele Cantitati Produse si Cantitati Ramase si se insereaza un Bar Chart
dupa cum urmeaza:

c) Rezulta urmatorul grafic:

Raport cantitati vandute - cantitati ramase

cantitati vandute Cantitati ramase

106 80
27
75
34 61
219
14
500 480 480 23
420 450 423 51 450
394 375 400 400
148 366 339
126 300 125 286
250 250
227 231
199 13 4

74 75 102 100 87 96

ie el it e e c c c c c
ni re ne ra re io die vie so nica ati uca dale mix
t s
lva re ele na li ina
om set slab ruct erd pati to xifie asta e ve ustu usu apa sal r m n g sa atoa ben cati opo ras
ias mu f i v he a eu i
ce
a to c alo br b p r m n
su ga
l pr
de an
ti
 B. WinQSB

Drumuri de valoare optima

a) Firma are la dispozitie mai multe variante tehnologice de prelucrare a tincturii. Fiecare varianta are
mai multe faze/stadii. Fiecarei faze de prelucrare ii corespunde un cost, firma urmand sa aleaga
varianta care ii permite un cost minim.

2
Faza Faza
2 5
8
5
3 11 2

Faza
6
7 4
Materii
prime

9
5 12

Faza
b) Se foloseste metoda NET (Network Modelling) dupa cum urmeaza:3
 Selectam „Shortest Path Problem” si introducem numarul de noduri:6

 Vom introduce in tabelul alaturat costurile pentru fiecare arc:

  Alegem care este nodul de start si nodul final:

c) Avem ca rezultat urmatorul tabel:

d) Se observa ca cel mai ieftin proces de productie cuprinde 2 faze: Materii prime->Faza2->Faza5-
>Produs Final si costa 10 euro/buc

Problema de transport
a) NaturaVit SA isi desfasoara activitatea in 3 fabrici diferite si isi distribuie produsele catre 5
magazine, toate aflate in diverse orase. Cum costurile de productie sunt identice in toate cele 3
fabrici, singurile costuri relevante sunt cele de transport intre fabrici si magazine. Stiind capacitatile
 de productie si necesarul magazinelor, se doreste a se determina modul de livrare a produselor din
fabrici catre magazine pentru un cost de transport nimim.

Capacitat
  M1 M2 M3 M4 M5 e
C1 1 2 5 3 4 1000
C2 4 2 1 2 1 1200
C3 5 3 1 3 2 1400
Necesar 800 750 750 600 700  

b) Se foloseste metoda NET (Network Modelling) dupa cum urmeaza:

 Selectam „Transportation Problem” si introducem 3 la numarul de surse si 6 la numarul
de destinatii:

 Introducem datele din tabelul 11

 Vizualizam graful aferent problemei:
 c) In urma selectarii optiunii Solve the problem, avem rezultatul de mai jos:

d) Costul total de transport este minim 5600 euro daca :

- Fabrica 1 aprovizioneaza Magazinul 1 cu 800 de buc. si Magazinul 2 cu 200 de buc.
- Fabrica 2 aprovizioneaza Magazinul 2 cu 500 de buc. si Magazinul 5 cu 700 de buc.
- Fabrica 3 aprovizioneaza Magazinul 3 cu 50 de buc, Magazinul 3 cu 750 de buc si
Magazinul 4 cu 600 de buc.

In continuare vom folosi analiza „What If” pentru a analiza cum se modifica costul total daca
creste costul de transport de la o fabrica la un magazin.

1. a) Daca costul de transport intre Fabrica 3 si Magazinul 3 creste, devenind 3 euro cum se modifica
costul total?
b) In meniul Solve and analyse alegem optiunea Perform What if Analysis si modificam costul
transportului de la fabrica 3 la magazinul la 3:

c) In urma selectarii optiunii de mai sus, avem rezultatul:

 d) Costul total de transport este minim 6350 euro daca :
- Fabrica 1 aprovizioneaza Magazinul 1 cu 800 de buc. si Magazinul 2 cu 200 de buc.
- Fabrica 2 aprovizioneaza Magazinul 3 cu 750 de buc. si Magazinul 5 cu 450 de buc.
- Fabrica 3 aprovizioneaza Magazinul 2 cu 550 de buc, Magazinul 4 cu 600 de buc si
Magazinul 5 cu 250 de buc.

2. a) Daca din cauza disponibilizarii personalului fabrica 2 isi reduce capacitatea la doar 600 de
bucati, cu cat se schimba costul minim de transport?
b) In meniul Solve and analyse alegem optiunea Perform What if Analysis si modificam capacitatea
fabricii 2 din 1200 in 600:

c) In urma selectarii optiunii de mai sus, avem rezultatul:

d) Costul total de transport scade la 4400 euro daca :

- Fabrica 1 aprovizioneaza Magazinul 1 cu 800 de buc. si Magazinul 2 cu 200 de buc.
- Fabrica 2 aprovizioneaza Magazinul 2 cu 550 de buc. si Magazinul 5 cu 50 de buc.
- Fabrica 3 aprovizioneaza Magazinul 3 cu 750 de buc si Magazinul 5 cu 650 de buc.
 OBS: Costul minim nu include si aprovizionarea magazinului 4.

C. SAS Enterprise

Se doreste o analiza statistica a datelor referitoare la activitatea pe luna martie 2010 a

companiei NaturaVit. Compania detine urmatoarele informatii:

Tip Sortimente Cantitati Cost

Cost total
produs produs produse produs

ceai iasomie 500 1,60 200,00

ceai musetel 500 1,80 225,00
ceai slabit 500 2,70 337,50
ceai fructe 450 2,20 247,50
ceai ceai verde 450 3,00 337,50
ceai hepatic 450 3,10 348,75
ceai tonic 480 4,00 480,00
ceai detoxifiere 480 4,20 504,00
tinctura castane 200 6,50 325,00
tinctura aloe vera 300 8,00 600,00
tinctura brusture 250 7,20 450,00
tinctura busuioc 200 4,00 200,00
tinctura papadie 250 5,00 312,50
tinctura salvie 250 5,90 368,75
tinctura soc 300 6,00 450,00
ulei arnica 100 7,00 175,00
ulei antireumatic 250 9,80 612,50
ulei nuca 100 17,50 437,50
ulei migdale 100 26,50 662,50
ulei mixt 250 5,50 343,75
unguent salva 400 1,30 130,00
unguent sunatoare 400 1,80 180,00
unguent galbenele 450 4,60 517,50
unguent catina 450 3,20 360,00
unguent propolis 400 4,00 400,00
unguent rasina 400 5,00 500,00

Pentru efectuarea analizei sunt necesare o serie de prelucrari asupra datelor in SAS

Crearea unei tabele

1. a) Se importa in SAS tabelul de mai sus (sheet-ul Date din foia de calcul Excel Costuri)
b) Se deschide File->Import Data->Costuri->Open:
Se modifica formatul la cele 2 coloane ce contin valori exprimate in euro:
c) Se obtine urmatoarea tabela in SAS:
Importarea unui fisier flat
2. a) Se da o lista cu veniturile obtinute din vanzarea celor 4 categorii de produse, in luna martie
2010 (fisier text):
ceai iasomie 394,00 0,60 234,43
ceai musetel 500,00 0,67 334,69
ceai slabit 420,00 1,00 421,71
ceai fructe 450,00 0,82 368,16
ceai ceai verde 375,00 1,12 418,36
ceai hepatic 423,00 1,15 487,64
ceai tonic 480,00 1,49 714,00
ceai detoxifiere 480,00 1,56 749,70
tinctura castane74,00 2,42 178,87
tinctura aloe vera 300,00 2,98 892,50
tinctura brusture 199,00 2,68 532,82
tinctura busuioc 75,00 1,49 111,56
tinctura papadie 227,00 1,86 422,08
tinctura salvie 102,00 2,19 223,79
tinctura soc 286,00 2,23 638,14
ulei arnica 100,00 2,60 260,31
ulei antireumatic 250,00 3,64 911,09
ulei nuca 87,00 6,51 566,18
ulei migdale 96,00 9,85 946,05
 ulei mixt 250,00 2,05 511,33
unguent salva 366,00 0,48 176,94
unguent sunatoare 400,00 0,67 267,75
unguent galbenele 450,00 1,71 769,78
unguent catina 231,00 1,19 274,89
unguent propolis 400,00 1,49 595,00
unguent rasina 339,00 1,86 630,33

b) Se cere sa se importe in SAS fisierul text delimitat prin Tab de mai sus:
 File->Import Data.

 Se selecteaza formatul fisierului: Delimited fields->Tab

 Se defineste formatul campurilor fisierului:

c) In final se obtine tabela Venituri:
Interogari
3. a) Sa se afiseze produsele a caror costuri de productie sunt mai mici de 1 euro
b) Se foloseste optiunea Query Builder din meniul Process Flow:
 Se selecteaza coloanele Tip, Sortimente, Cantitati, Cost si Cost total:
 Adaugam un filtru pentru coloana Cost de_productie, din meniul Filter Data:

 Se selecteaza operatorul „less than” si valoarea 1(euro):

 c) Se obtine urmatoarea tabela ce contine sortimentele cu un cost de productie mai mic decat
1 euro, in luna martie 2010:

Jonctiune interna
4. a) Managerul general doreste sa afle care au fost costurile si profiturile pentru fiecare sortiment
in parte. Deoarece aceste informatii sunt cuprinse in 2 tabele separate se va fac o jonctiune
interna a lor pentru a intocmi un raport pe baza lor
b) Se deschide optiunea Query Builder din meniul Process Flow si se apasa Join Tables:
 Se apasa Computed Columns si apoi Advanced Expression:

 Se scrie expresia: Venituri - Costuri de productie

 Se denumeste noua coloana formata:
  Se selecteaza coloanele care o sa apara in noua tabela:

c) Se obtine urmatoarea tabele :

Interogare cu parametru
5. a) Dorim sa se afiseze sortimentele al caror profit este negativ.
b) Pentru aceasta vom folosi o interogare cu parametru (in functie de ce valoare a profitului se
afiseaza sortimentele ):

 Se deschide optiunea Query Builder din meniul Process Flow, se apasa Add New
Prompt si se seteaza urmatoarele proprietati:
 Se adauga un filtru pentru a adisa doar acele sortimenete al caror profit este mai
mic decat valoarea parametru introdusa de noi de la tastatura:
 Se selecteaza coloanele care se vor afisa dupa interogare:

 Dupa Run, va aparea o fereastra in care vom introduce de la tastatura valoarea

maxima a profitului pentru care se vor afisa informatiile:
c) Obtinem urmatoarea tabela:

d) Se observa ca doar 4 sortimente au profit negativ, dintre care tinctura de castane si cea de
salvie au pierderile cele mai mari.
Grafic

6. a) Se cere sa se creeze un grafic in care sa se reprezinte profitul pentru fiecare produs:

b) Se selecteaza Bar Chart Wizard:

 Se alege coloana Sortimente pe axa X si coloana Profit pe axa Y:

c) Se obtine urmatorul grafic:

d) Se observa ca exista 4 sortimente care au profit negativ de peste 100 euro si 6 sortimente
care au profit de peste 200 euro
Jonctiune externa
7. a) Unul din magazinele companiei a facut deja comanda de produse pentru luna urmatoare. Sa
se afiseze care dintre produsele comandate se afla pe stoc in depozit
b) Se importa mai intai lista cu sortimentele produse si vandute in luna martie si cea cu
produsele comandate pe luna aprilie:
 se importa lista cu comenzile:
 se importa lista cu produsele
 se realizeaza un outer join intre cele 2 tabele astfel incat sa se afiseze produsele
din tabela Comenzi care se afla pe stoc in tabele Stoc

 Se realizeaza un filtru care sa afiseze sortimentele care se afla pe stoc:

  Se selecteaza coloanele care se vor afisa:

c) Se afiseaza sortimentele care au fost comandate si se afla pe stoc in depozit:

Prelucrari
8. a) Sa se listeze pentru toate tipurile de produse, cantitatile si costul total de productie:
b) Se deschide meniul Describe->List Data:

c) Se obtine urmatoare lista:

9. a) Directorul departamentului de productie doreste sa optimizeze timpul de productie astfel ca
trebuie sa stie numarul de sortimente si frecventa lor
b) Se deschide meniul Describe-> One way frecvencies
 c) Se afiseaza urmatoarea tabela:

d) Se observa ca 3 sortimente se produc in numar de 100 de bucati, 2 sortimente se produc in

numar de 200 de bucati […] si 3 sortimente se produc in numar de 500 de bucati.

Distribution analysis
10. a) Sa se faca o analiza statistica a produselor dupa cantitatile vandute:
b) Se deschide meniul Describe-> Distribution Analysis
 c) Se obtin urmatoarele date:

d) Analizand datele de mai sus observam ca s-au vandut, in medie, 440 de bucati de
sortimente de ceai si ca s-au vandut mai multe sortimente a cate 480 de bucati.

Formate definite de utilizator

11. a) Sa sa inlocuiasca valorile din coloana venituri cu „ intre …. si……euro”
b) Se defineste un format din meniul Data-> Define format:
 Avand deschisa tabela Venituri, se deschide Query Builder si se selecteaza
coloanele Sortimente,Cantitati si Venituri; se deschide Properties pentru coloana
Venituri:
 Se selecteaza User defined -> formatul Venituri:
 c) Rezulta urmatoarea tabela:

Aplicarea unui stil asupra unui rezultat HTML

12. a) Sa se aplice un stil predefinit pentru tabela Freqencies:
b) Se apasa click dreapta pe SAS Report One Way Frequencies->Properties
  Se alege un stil:

c) Se da dublu click pe raport si rezulta:

Crearea unui document compus cu document builder
13. a) Sa se creeze un raport care sa cuprinda rezultatel obtinute in toate rapoartele listate in proiect
b) Se deschide Tools-> Create HTML Document

 Se deschide fiecare raport HTML in parte:

  Se alege stilul de reprezentare:

c) Se obtine documentul: