Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

MODELAREA DECIZIEI FINANCIARE ŞI DE GESTIUNE

1. Programare liniară

1.1 S.C VOLVO S.A realizează produsul VOLVO S60 în două variante standard şi de lux.
Procesul de fabricaţie constă în execuţia a şase operaţii succesive. Timpii de execuţie pe unitatea
de produs (în ore) sunt :
VOLVO S60 O1 O2 O3 O4 O5 O6
STANDARD 0,7 0,5 0,6 1,0 0,9 0,4
DE LUX 0,9 1,0 0,5 0,9 1,0 0,7

Profitul unitar obţinut este de 12 u.m. în cazul variantei standard şi de 15 u.m. pentru
varianta de lux.
Timpii disponibili estimaţi pentru fiecare operaţie sunt:
O1-350 ore,
O2-650 ore,
O3-450 ore,
O4-400 ore,
O5-700 ore,
O6-250 ore.
Să se determine programul optim de fabricaţie, adică numărul de produse VOLVO S60 ,
în cele două variante, care trebuie executat astfel încât profitul total obţinut să fie maxim.
Rezolvare.
Fie X1 = numărul de produse VOLVO S60 în varianta standard;
X2 = numărul de produse VOLVO S60 în varianta de lux.

[Max] F(X1,X2) = 12X1 + 15X2

0,7X1 + 0,9X2 ≤ 350

0,5X1 + X2 ≤ 650

0,6X1 + 0,5X2 ≤ 450

X1 + 0,9X2 ≤ 400

1
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

0,9X1 + X2 ≤ 700

0,4X1 + 0,7X2 ≤ 250

X1, X2≥ 0

1.2 S.C TEHNOTOP S.R.L trebuie să răspundă unei cereri de 32 unităţi stivuitoare eşalonate
pe o perioadă de 5 luni. La începutul fiecărei luni unitatea se poate aproviziona cu orice cantitate
din produsul respectiv la un preţ ce variază de la o lună la alta.
Să se determine un model pentru politica de aprovizionare a firmei S.C TEHNOTOP
S.R.L astfel încât toate cererile să fie satisfăcute ştiind că în stoc se găsesc la începutul primei
luni 5 unităţi din perioada anterioară, capacitatea maximă a depozitului este de 11 unităţi iar la
sfârşitul ultimei luni toate produsele sunt vândute.

Luna Cerere (unităţi) Preţ unitar (u.m)

1. ianuarie 6 10

2
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

2. februarie 4 11
3. martie 8 15
4. aprilie 5 12
5. mai 9 13

Rezolvare:

Fie X1 = cantitatea aprovizionată în prima lună

X2 = cantitatea aprovizionată în a doua lună

X3 = cantitatea aprovizionată în a treia lună

X4 = cantitatea aprovizionată în a patra lună

X5 = cantitatea aprovizionată în a cincea lună

[Min] Z = 10X1 + 11X2 + 15X3 + 12X4 + 13X5

6≤ 5 + X1 ≤ 11

4≤ X1 + X2 − 1 ≤ 11

8≤ X1 + X2 + X3 − 5 ≤ 11

5≤ X1 + X2 + X3 + X4 − 13 ≤ 11

X1 + X2 + X3 + X4 + X5 – 18 = 9

→ X1 ≥ 1

X1 ≤ 6

X1 + X2 ≥ 5

X1 + X2 ≤ 12

X1 + X2 + X3 ≥ 13

X1 + X2 + X3 ≤ 16

3
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

X1 + X2 + X3 + X4 ≥ 18

X1 + X2 +X3 + X4 ≤ 24

X1 + X2 + X3 + X4 +X5 = 27

X1, X2, X3, X4, X5 ≥ 0

2. Problema transporturilor

Compania S.C D&P COLECTION S.A dispune de 3 fabrici si 4 centre de distribuţie.

Fabricile sunt plasate în Arad, Constanţa, Iaşi. Capacităţile de producţie ale fabricilor sunt:

Fabrici Capacitatea de producţie

Arad 7000
Constanţa 4500
Iaşi 3500
Total 15000

Centrele sunt plasate în Bucureşti, Braşov, Bacău, Buzău. Cererea pentru produsele
companiei în aceste centre este următoarea:

Centre de distribuţie Cerere

Bucureşti 5500

4
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

Braşov 5000
Bacău 2500
Buzău 2000
Total 15000

Managerul companiei S.C D&P COLECTION S.A ar dori să determine cantitatea care ar
trebui transportată de la fiecare fabrică la fiecare centru de distribuţie astfel încât costurile de
transport să fie minime.

Costurile unitare de transport pentru fiecare rută sunt prezentate în tabelul următor:

Sursa Destinaţia Capacitatea

de producţie
Bucureşti Braşov Bacău Buzău
Arad 8 6 5 6 7000
Constanţa 5 8 7 5 4500
Iaşi 7 7 3 6 3500
Cerere 5500 5000 2500 2000 15000

Rezolvare:

Fie X1.1 = cantitatea transportată de la Arad la Bucureşti

X1.2 = cantitatea transportată de la Arad la Braşov

X1.3 = cantitatea transportată de la Arad la Bacău

X1.4 = cantitatea transportată de la Arad la Buzău

X2.1 = cantitatea transportată de la Constanţa la Bucureşti

X2.2 = cantitatea transportată de la Constanţa la Braşov

X2.3 = cantitatea transportată de la Constanţa la Bacău

X2.4 = cantitatea transportată de la Constanţa la Buzău

X3.1 = cantitatea transportată de la Iaşi la Bucureşti

5
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

X3.2 = cantitatea transportată de la Iaşi la Braşov

X3.3 = cantitatea transportată de la Iaşi la Bacău

X3.4 = cantitatea transportată de la Iaşi la Buzău

[Min] Z = 8X1.1 + 6X1.2 + 5X1.3 + 6X1.4 + 5X2.1 + 8X2.2 + 7X2.3 + 5X2.4 + 7X3.1 + 7X3.2
+ 3X3.3 + 6X3.4

X1.1 + X1.2 + X1.3 + X1.4 ≤ 7000

X2.1 + X2.2 + X2.3 + X2.4 ≤ 4500

X3.1 + X3.2 + X3.3 + X3.4 ≤ 3500

X1.1 + X2.1 + X3.1 ≤ 5500

X1.2 + X2.2 + X3.2 ≤ 5000

X1.3 + X2.3 + X3.3 ≤ 2500

X1.4 + X2.4 + X3.4 ≤ 2000

Xi.j ≥ 0 ; i = 1,3 ; j = 1,4

3. Problema repartizării

6
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

Linia aeriana BLUAIR desfăşoară activităţile zilnice conform orarului:

Număr zbor Plecare Bucureşti Sosire Viena

Bucureşti−Viena 1 6h 7h
Bucureşti−Viena 2 9h30min 10h30min
Bucureşti−Viena 3 11h 12h
Bucureşti−Viena 4 13h30min 14h30min
Bucureşti−Viena 5 16h30min 17h30min
Bucureşti−Viena 6 21h 22h

Număr zbor Plecare Viena Sosire Bucureşti

Viena−Bucureşti 1 7h 8h15min
Viena−Bucureşti 2 10h30min 11h45min
Viena−Bucureşti 3 12h30min 13h45min
Viena−Bucureşti 4 15h 16h15min
Viena−Bucureşti 5 20h30min 21h45min
Viena−Bucureşti 6 22h30min 23h45min

Echipajul trebuie să se odihnească între zboruri cel puţin 4 ore.

Determinaţi perechile de zboruri pentru care timpul întreg de staţionare pe un aeroport

străin să fie redus la minim. Se poate stabili baza echipajelor fie în Bucureşti fie în Viena. Pentru
fiecare pereche de zboruri echipajul va fi repartizat în baza care face posibilă obţinerea unui timp
minim de staţionare.

Bucureşti−Viena Viena−B1 Viena−B2 Viena−B3 Viena−B4 Viena−B5 Viena−B6

Bucureşti−Viena1 24 27,5 5,5 8 13,5 15,5
Bucureşti−Viena2 21,5 24 26 4,5 10 12
Bucureşti−Viena3 19 22,5 24,5 27 8,5 10,5
Bucureşti−Viena4 17,5 20 22 24,5 6 8
Bucureşti−Viena5 13,5 17 19 21,5 27 5
Bucureşti−Viena6 9 12,5 14,5 17 22,5 24,5

Viena−Bucureşti Viena−B1 Viena−B2 Viena−B3 Viena−B4 Viena−B5 Viena−B6

Bucureşti−Viena1 21,75 18,25 16,25 13,75 8,25 6,25
Bucureşti−Viena2 25,25 21,75 19,75 17,25 11,75 9,75
Bucureşti−Viena3 26,75 23,25 21,25 18,75 13,25 11,25
Bucureşti−Viena4 5,25 25,75 23,75 21,25 15,75 13,75
Bucureşti−Viena5 8,25 4,75 26,75 24,25 18,75 16,75

7
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

Bucureşti−Viena6 12,75 9,25 7,25 4,75 23,25 21,25

4. Modelare fazică

4.1 S.C KRAFT FOODS S.A este singurul producător intern de ciocolată care se realizează
în 3 variante: Poiana, Milka, Africana. Stabiliţi pentru perioada următoare structura de producţie
care maximizează gradul de satisfacere simultană a obiectivelor:

A. obţinerea unui venit cât mai mare sau cât mai aproape posibil de 400000 u.m dar nu mai mic
de 340000 u.m

B. suplimentarea cu cantităţi cât mai reduse a disponibilului de resurse

C. realizarea producţiei la nivelul cererii sau cât mai aproape de nivelul cererii

Ipoteze:

I1: cererea si preţul au fost determinate prin studii de marketing

I2: resursele pot fi suplimentate cu maxim de 30 unităţi fizice fiecare

I3: cererea nesatisfăcută trebuie să fie mai mică de 15 unităţi fizice din fiecare variantă a
produsului

8
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

Obiectivele şi restricţiile au fost formulate vag.

Consumurile specifice, cererea şi preţul unitar se regăsesc în tabelul următor:

Specificaţie Poiana Milka Africana Resurse disponibile

R1 45 60 25 149970
R2 10 30 35 249970
Preţ unitar 1500 3000 4000
Cerere 265 165 465

Rezolvare:

Fie X1 = cantitatea de produs Poiana

X2 = cantitatea de produs Milka

X3 = cantitatea de produs Africana

Z = gradul de satisfacere simultană a obiectivelor (între 0 şi 1)

g1(x) ≥ b1 → g1(x) ≥ b1 – α

0 , g 1( x )≤ b 1 – α

{
f 1( x )= g 1(x)−(b 1−α) ; b 1 – α < g 1( x)<b 1
α
1 , g 1( x )≥ b 1

g1(x) = 1500X1 + 3000X2 + 4000X3 ≥ 400000 – 60000

1500 X 1+3000 X 2+ 4000 X 3−340000

≥Z
60000

g2(x) ≤ b2 → g2(x) ≤ b2 + β

0 , g 2(x )≥ b 2+ β
f2(x) =
{b 2+ β−g 2(x )
β
; b 2< g 2(x)<b 2+ β
1 , g 2( x) ≤b 2

9
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

149970+ 30 – ( 45 X 1+ 60 X 2+ 25 X 3)
≥Z
30

249970+30 – (10 X 1+30 X 2+35 X 3)

≥Z
30

X 1 – (265−15)
≥Z
15

X 2 – (165−15)
≥Z
15

X 3 – (465−15)
≥Z
15

0≤Z≤1

[Max] f = Z

1500X1 + 3000X2 + 4000X3 – 60000Z ≥ 340000

45X1 + 60X2 + 25X3 + 30Z ≤ 150000

10X1 + 30X2 + 35X3 + 30Z ≤ 250000

X1 – 15Z ≥ 250

X2 – 15Z ≥ 150

X3 – 15Z ≥ 450

Z≤1

X1, X2, X3, Z ≥ 0

10
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

4.2 S.C DORIS S.R.L doreşte să achiziţioneze o maşină autoutilitară pentru transportul
produselor firmei cu următoarele caracteristici:

C1: preţ cât mai mic

C2: productivitate mare

C3: cheltuieli de întreţinere mici

C4: consum mic de combustibil

C5: capacitate cilindrică mică (cm3)

Există 7 oferte de autoutilitare care au fiecare alte caracteristici, datele fiind prezentate în
tabelul de mai jos:

11
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

Specificaţie C1 C2 C3 C4 C5
Min Max Min Max Min
Ford Transit 15 20 0,035 1,5 1
0,34 0,58 0,75 1 1
Renault 17 21 0,04 2,2 1,2
Trafic 0 0,72 0,5 0,3 0,6
Volkswagen 12,5 19 0,05 1,7 1,4
LT 0,75 0,43 0 0,8 0,2
Iveco J5 12 22,5 0,03 1,9 1,3
0,84 0,93 1 0,6 0,4
Iveco Daily 13,5 18,5 0,045 2 1,5
0,59 0,36 0,25 0,5 0
Citroen 14 18 0,035 2,1 1,25
Berlingo 0,5 0,29 0,75 0,4 0,5
Citroen 16 20,5 0,04 1,8 1,35
Jumper 0,17 0,65 0,5 0,7 0,3
Nivelul de 11 23 0,03 1,5 1
aspiraţie 17 16 0,05 2,5 1,5
Abaterea 6 7 0,02 1 0,5
admisă

Rezolvare:

g1(x) ≤ b1 → g1(x) ≤ b1 + α

0 , g 1( x) ≥ b 1+α
g1(x) =
{
b 1+ α – g 1(x)
α
; b 1< g 1( x )< b 1+ α →1 −
1 , g 1(x )≤ b 1
g 1(x )– b 1
α

C1: preţ cât mai mic

15−11
Ford Transit: 1 – = 0,34
6

17−11
Renault Trafic: 1 – =0
6

12
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

12,5−11
Volkswagen LT: 1 – = 0,75
6

12−11
Iveco J5: 1 – = 0,84
6

13,5−11
Iveco Daily: 1 – = 0,59
6

14−11
Citroen Berlingo: 1 – = 0,5
6

16−11
Citroen Jumper: 1 – = 0,17
6

C3: cheltuieli de întreţinere mici

0,035 – 0,03
Ford Transit: 1 – = 0,75
0,02

0,04 – 0,03
Renault Trafic: 1 – = 0,5
0,02

0,05 – 0,03
Volkswagen LT: 1 – =0
0,02

0,03 – 0,03
Iveco J5: 1 – =1
0,02

0,045 – 0,03
Iveco Daily: 1 – = 0,25
0,02

0,035 – 0,03
Citroen Berlingo: 1 – = 0,75
0,02

0,04 – 0,03
Citroen Jumper: 1 – = 0,5
0,02

C4: consum mic de combustibil

1,5 – 1,5
Ford Transit: 1 – =1
1

13
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

2,2 – 1,5
Renault Trafic: 1 – = 0,3
1

1,7 – 1,5
Volkswagen LT: 1 – = 0,8
1

1,9 – 1,5
Iveco J5: 1 – = 0,6
1

2 – 1,5
Iveco Daily: 1 – = 0,5
1

2,1 – 1,5
Citroen Berlingo: 1 – = 0,4
1

1,8 – 1,5
Citroen Jumper: 1 – = 0,7
1

C5: capacitate cilindrică mică

1– 1
Ford Transit: 1 – =1
0,5

1,2 – 1
Renault Trafic: 1 – = 0,6
0,5

1,4 – 1
Volkswagen LT: 1 – = 0,2
0,5

1,3 – 1
Iveco J5: 1 – = 0,4
0,5

1,5 – 1
Iveco Daily: 1 – =0
0,5

1,25 – 1
Citroen Berlingo: 1 – = 0,5
0,5

1,35 – 1
Citroen Jumper: 1 – = 0,3
0,5

g2(x) ≥ b2 → g2(x) ≥ b2 – β

14
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

0 , g 2(x )≤ b 2 – β
g2(x)¿
{
g 2( x)−b 2+ β
β
; b 2 – β < g 2( x)<b 2 → 1−
1 , g 2( x) ≥b 2
b 2−g 2( x)
β

C2: productivitate mare

23−20
Ford Transit: 1 – = 0,58
7

23−21
Renault Trafic: 1 – = 0,72
7

23−19
Volkswagen LT: 1 – = 0,43
7

23 – 22,5
Iveco J5: 1 – = 0,93
7

23 – 18,5
Iveco Daily: 1 – = 0,36
7

23−18
Citroen Berlingo: 1 – = 0,29
7

23 – 20,5
Citroen Jumper: 1 – = 0,65
7

Soluţia = {0,34; 0; 0; 0,4; 0; 0,29; 0,17}

Max = 0,4 → societatea alege autoutilitara Iveco J5

5. Programare matematică cu mai multe funcţii obiectiv

S.C COLETTE S.R.L o firmă de produse alimentare, de panificaţie doreşte să determine

reţeta pentru un produs special compozit (croissant) cu anumite caracteristici biologice. Baza
informaţiilor este dată în tabelul următor:

15
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

Specificaţie Unitate Produse alimentare Raţia

măsură biologică
(unităţi)
Făină Drojdie Lapte Unt Zahăr Sare
SN1 Unit∕kg 0,03 0,2 0,3 − − 0,5
SN2 Unit∕kg 0,02 − 0,15 − 0,01 0,02 0,09
SN3 Unit∕kg − 0,2 0,01 0,05 − 0,025 0,12
Preţ u.m∕kg 5,3 7 21 24 5 8
Calorii miical∕k 0,9 0,2 3 5,2 3,5 1,5
g
Funcţiile obiectiv:

1. costul să fie minim

2. numărul de calorii să fie maxim
3. cantităţile totale de alimente ce intră în reţeta noului produs să fie minimă

Rezolvare:

Fie X1 = cantitatea din alimentul făină

X2 = cantitatea din alimentul drojdie

X3 = cantitatea din alimentul lapte

X4 = cantitatea din alimentul unt

X5 = cantitatea din alimentul zahăr

X6 = cantitatea din alimentul sare

[Min] f1(x) = 5,3X1 + 7X2 + 21X3 + 24X4 + 5X5 + 8X6

[Max] f2(x) = 0,9X1 + 0,2X2 + 3X3 + 5,2X4 + 3,5X5 + 1,5X6

[Min] f3(x) = X1 + X2 + X3 + X4 + X5 + X6

0,03X2 + 0,2X3 + 0,3X4 = 0,5

0,02X1 + 0,15X3 + 0,01X5 + 0,02X6 = 0,09

16
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

0,2X2 + 0,01X3 + 0,05X4 + 0,025X6 = 0,12

Specificaţie O1 min O2 max O3 min P1 max P2 min P3 max

RHS 44,2 40,11 2,1 85,86 8,3 10,84
Utilitate 1 0,9 0,8 0 0,1 0,2
U1 U2 U3 1 – U1 1 – U2 1 – U3

17
 Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

{α α1 1PO1+ β 1=U 1
→
44,2 α 1+ β 1=1
→
α 1=−0,024
1+ β 1=1−U 1 {85,86 α 1+ β 1=0 { β 1=2,06

{α α2 2PO2+ β 2=U 2
2+ β 2=1−U 2
→{
40,11 α 2+ β 2=0,9 α 2=0,025
8,3 α 2+ β 2=0,1
→{
β 2=−0,1

{α α3 3P3+
O 3+ β 3=U 3
→{
2,1 α 3+ β 3=0,8
β 3=1−U 3 10,84 α 3+ β 3=0,2
→{
α 3=−0,068
β 3=0,94

[Max] f(x) = α1f1(x) + α2f2(x) + α3f3(x) = − 0,172X1 – 0,231X2 – 0,497X3 – 0,514X4 –

0,101X5 – 0,223X6 = −1

−1 + β1 + β2 + β3 = 1,9

6. Gestiunea stocurilor

S.C ESENZZA CAFÉ S.R.L are o cerere anuală de 320 tone de cafea. Costul de lansare a
comenzii este de 810 u.m. Costul de stocare pe zi este de 1,5 u.m. Timpul de avans este de 5 zile.
În ipoteza că vânzarea e uniformă, aprovizionarea se face în cantităţi egale la
intervale de timp egale şi nu se permite lipsa produsului, să se determine elementele gestiunii
optime.

18
Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

19
Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

20
Modelarea deciziei financiare şi de gestiune

21