CRIZANTEMA

Descriere Genul cuprinde plante anuale, bianuale, perene, cu flori in forma de rozeta, de diferite forme, culori si dimensiuni. Exista numeroase specii si varietati de crizanteme. Un lucru interesant la crizantema in general este ca producerea bobocilor este strans legata de fotosinteza, ceea ce inseamna ca prin reglarea artificiala a expunerii la lumina inflorirea se poate realiza la sfarsitul lui octombrie, inceputul lui noiembrie, perioada in care crizantemele sunt cautate. Ingrijire si cultivare Margaretele care cresc pe camp se pot cultiva si in ghivece mari sau direct in gradina, intr-un loc insorit, in pamant fertilizat si usor drenabil. Pentru ca planta sa aiba o forma compacta si multi boboci, tulpinile trebuie retezate din cand in cand pentru a se stimula ramificarea tufei.
Crizantemele plantate in ghivece trebuie udate regulat si tratate cu substante fertilizatoare in timpul perioadei de crestere, pana cand se formeaza bobocii. Varietatile cu tulpina inalta trebuie legate de suporturi sau bete ca sa nu se aplece la pamant sau sa fie rupte de vanturile si/sau ploile puternice. Pentru ca florile sa fie mai mari, mai ales daca sunt menite sa stea in glastre ca flori taiate, indepartati bobocii care apar de-a lungul tulpiniilor si lasati-i doar pe aceia din varf, care vor beneficia astfel de toate substantele nutritive preluate de planta. La sfarsitul lunii august, cand florile s-au ofilit, tulpinile se taie pana la nivelul pamantului sau se scurteaza si se muta intr-un loc ferit, in cazul in care sunt plantate in ghivece.

Inmultire 1. Margaretele si crizantemele se imultesc foarte usor, prin divizarea tufelor. Operatiunea se face primavara si toamna. 2. Prin butasi din portiuni de tulpina de la varf; se planteaza intr-un amestec de pamant, nisip si turba in parti egale, iar ghiveciul se aseaza la loc umbrit, pana apar radacinile. 3. Varietatile anuale de inmultesc prin seminte; acestea se seamana primavara, direct in pamant, iar daca plantele sunt prea dese, se lasa numai cele mai viguroase (nu se transplanteaza). Boli si daunatori Crizantema este sensibila la diferite boli provocate de ciuperci, cum ar fi rugina alba, mucegaiul cenusiu sau putrezirea radacinii; toate acestea sunt favorizate de conditiile necorespunzatoare de cultivare. Pentru a reduce cat mai mult riscurile de aparitie a acestor boli, evitati sa lasati apa sa balteasca la radacina tufei, nu insamantati prea des si, la nevoie, tratati planta cu fungicide si/sau insecticide. Deformarea tulpinii si decolorarea frunzelor sunt cauzate de infecti virotice si sunt foarte greu de combatut. In acest caz, este cel mai bine ca plantele infectate sa fie rupte si aruncate.

NARC Z

t i i t i i t i l li i i j Narci a sau C ri a cum mai este cunoscuta popular, este o floare foarte raspandita la noi, o intalnim in parcuri, in gradinile particulare, in jardinierele de la ferestre, etc. Deseori o intalnim crescuta sal atic pe marginea drumurilor sau pe campuri. Celebritatea ei este egalata in perioada de inflorire doar de lalele sau zambile.

Descrierea plantei Se cunosc foarte multe varietati ale narcisei care se comercializeaza, cu inaltimi de la cele mai pitice, care ating 7 cm sau la cele mari de 50-60 cm. Florile cu forme diferite, dar usor de recunoscut pot fi, de la obisnuitele narcise albe si galbene, pana la cele portocalii, galben pal, roz sau chiar si rosu. Florile narcisei sunt dispuse in varful tulpinei si ating dimensiuni de 2-7 cm. Perioada de inflorire a narciselor debuteaza in februarie si poate tine pana in luna mai la anumite varietati. L cul in gradina Narcisa este o planta foarte rezistenta, motiv pentru care bulbii rezista peste iarna in pamant. Prefera orice tip de sol, iar locurile ideale in gradina sunt cele insorite, descoperite.
Narcisele pitice pot fi utilizate pentru ghivece, jardiniere, straturi sau borduri, iar narcisele cu talia mai mare pot fi cultivate in straturi, grupuri, borduri sau chiar direct in gazon.

Culti area si inmultirea narcisel r Bulbii se planteaza imediat dupa cumparare in lunile august-octombrie. Gropile de plantare au dimensiuni de 5-7 cm si la distante de 10-20 cm, in functie de talia narcisei. De la an la an, narcisele se intind in palcuri mari si se recomanda separarea lor doar daca este necesar si o data la cativa ani. Din punct de vedere estetic se recomanda gruparea narciselor cu alte plante care infloresc in aceeasi perioada: Brandusa, Vioreaua, Laleaua, Panselutele sau Anemonele. Sfaturi utile
y y y y

Verificati bulbii inainte de plantare sa nu fie moi sau mucegaiti! Plantarea bulbilor trebuie facuta cat mai repede dupa cumparare! Dupa inflorire, nu rupeti frunzele ci lasati-le sa se usuce singure! O data la cativa ani dezgropati bulbii si separatii, dar replantati imediat!

¥ ¨  ¤ ¤      ¤ ¤ ¤ ¤    ¤  ¤   ¦ ¥ ¥ ©   § ¦© ¦   ¦  ¥  ¦© ¨ §¦ ¥ £  

 ¤ 

¥ 

¢¡   

¤ 

B

DUSA

Descrierea plantei Brandusa de primavara rasare din bulbi mici ca toate plantele perene cu bulbi care infloresc in lunile friguroase. Frunzele si florile brandusei apar in acelasi timp. Frunzele sunt alungite si foarte subtiri si prezinta o dunga alba. Florile brandusei infloresc deasupra frunzelor si prezinta o forma de cupa. In functie de variatea branduselor, florile pot fi albe, mov, galbene, purpurii sau vargate. Dimensiunile plantei ± frunzele pana la 20 cm, iar florile pana la 10 cm. L cul in gradina Brandusele prefera un sol bine drenat in locurile insorite ale gradinii sau la umbra copacilor si arbustilor din gradina. Este de preferat plantarea in straturi si brazde pentru a avea o pata de culoare in primele luni ale anului in gradina. Culti area si inmultirea brandusei de primavara Bulbii de brandusa cei mai raspanditi in comert sunt hibrizi olandezi cu flori de culoare mov sau galben. Bulbii se planteaza toamna in gropi cu adancimi de 5-7 cm si la distante intre plante de 5 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire. B ANDUSA DE TOAMNA (Colchicum)
Infloreste de la sfarsitul verii si in primele luni de toamna. In ciuda denumirii populare nu se inrudeste cu Brandusa de primavara (Crocus). Este o planta otravitoare.

Descrierea plantei Bulbii brandusii de toamna sunt mult mai mari decat in cazul Crocusului. Florile in forma de cupa apar toamna, au culoarea lila, roz si se ofilesc inainte de venirea frigului. Frunzele brandusei de toamna sunt verzi, lucioase si late cu dimensiuni de pana la 20 cm. L cul in gradina Brandusa de toamna prefera solurile bine drenate si ingrasate, in locurile insorite ale gradinii sau in semiumbra. Covoarele cu flori de branduse de toamna sunt neasemuite in gradina. Cultivarea si inmultirea brandusei de toamna Bulbii se planteaza vara in gropi sapate la 10 cm adancime si la o distanta de 10-15 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire.
Vezi calendarul infloririi altor plante perene cu bulbi in gradina!

inainte de racirea importanta avremii. planta se va lasa aproape uscata. doar 20-30 cm. producand spontan noi plante din semintele din anul precedent. se vor elimina tulpinele cu flori vestejite. in florile sale. dizuolvat in apa cu care este udata. ca iarna sa fie acoperite. se recomanda. . dar poate fi mult mai scunda. Gura leului este o planta care prefera seceta decat excesul de apa: deci.8). Multiplicarea Se efectueaza prin seminte si se practica primavara sau iarna: semintele se seamana intr-un pat cald in februarie-martie sau in aprilie-mai. roz. Planta va primi fertilizant de flori la fiecare 20-25 de zile. cu un pH neutru (5. Daca se doreste sa fie cultivata ca planta perena. rosu. dar nu cu apa din abundenta. alb. totusi. Uneori. Cand rasadul ajunge la aproape 10 cm inaltime. Iarna. . care se deschid apasand floarea din lateral. portocaliu. . desigur. pentru a nu ingheta. Gura leului se prezinta in mai multe culori: galben. Terenul Aceasta planta prefera pamantul foarte putin argilos. . echilibrat. dar si toamna. Particularitatea acestei plante sta. cu doua petale. Expunerea. numele stiintific al frumoasei flori de gradina Gura leului. partial tubulare. lignificata la baza. bine drenat si bogat in marerie organica. Udarea Udarea acestei flori de gradina trebuie sa se faca cu regularitate. colorate in verde inchis.  . gura leului se seamana in aprilie-mai. borodo. Pentru a obtine o inflorescenta mai abundenta. Tulpina florii este carnoasa. Se mai recomanda taierea varfurilor tinerelor plante pentru a se obtine o crestere mai compacta.5-5.Gura leului Generalitati Antirrhinum majus. amintind cu adevarat de guradeschisa a unui leu sau a unui dragon. i se ciupeste varful cu scopul de a se dezvolta lastarii de la baza tulpinei. planta se autoinsamanteaza. universal. Florile sunt fi ate pe tulpinele drepte si prelungi. Florile lasa locul unor pastai lemnoase ce contin numeroase seminte fertile. chiar daca se dezvolta fara probleme in orice fel de sol. frunzele sunt lanceolate. Gura leului se dezvolta frumos daca este cultivata in plin soare pentru a putea sa-si obtina o inflorire perfecta. in gradina. existand si varietati bicolore sau pestrite. Creste pana la 100-120 cm inaltime. atentie ca terenul sa fie bine uscat intre o repriza de udat si alta. Se va utiliza un pamant bun pentru flori. este cultivata ca planta anuala.

parfumate. de pana la un metru si jumatate. perena. bulbii se planteaza la o adancime de 15-20 cm. Pamantul in care se planteaza trebuie sa fie afanat si ingrasat. Cand si unde se face plantarea crinilor In octombrie. Infloresc in perioada verii. ferit de soare prea puternic. Crinii sunt raspanditi in toate regiunile temperate din emisfera nordica si sunt raspanditi in zona Mediteranei. lasand 40 cm distanta intre ei. la subsoara frunzelor. crinii pornesc din bulbi solzosi. Lilium regale este crinul imperial. pe care sunt dispuse si frunzele. care se deschid la inceputul veri. in SUA si Canada. Tulpinile sale sunt inalte. crinul alb. viu si intens colorate. pe tulpina gasindu-se 12 pana la 20 de flori albe. dar si pe continentul american. puternic parfumate. ornamentala prin florile mari. numit asa datorita florilor sale foarte mari. . ‡ prin butasirea solzilor care acopera bulbii si care inradacineaza usor Specii de crin raspandite Lilium candidum. de regula. alungiti. pana in indepartata Japonie. raspanditi in intreaga lume si clasificati dupa forma si felul in care florile lor sunt dispuse fata de axul inflorescentei. in India. iar plantarea bulbilor se face. Locul trebuie sa fie semiumbrit. Infloreste tot la inceputul verii. In sol. in toata Asia. care va afecta dezvoltarea florilor din anul urmator. este cel mai cunoscut crin. toamna in luna octombrie. care apar in varful unei tulpini lungi. lungi. Crinul este o planta ierboasa. care sunt niste bulbi miniaturali formati pe tulpini. compus din amestec de turba si pamant de gradina. Exista mai multe metode de inmultire a crinilor ‡ diviziunea bulbilor se face atunci cand dintr-un bulb mare se obtin mai multe fragmente care vor fi plantate si vor da nastere unor noi plante ‡ prin bulbili.CRINUL Sunt peste 100 de specii de crin.

dupa care se ia vasul de pe foc si se lasa sa se raceasca. care nu este steril si nu poate fi folosit pe rani deschise. iar participantele au fost mai mult decat multumite de efectele tratamentului.un studiu francez efectuat intre anii 1999 si 2001 a verificat efectele unguentului de galbenele pe 254 de paciente supuse la radioterapie.1:5. in schimb este excelent pentru tratarea afectiunilor minore si pentru intretinerea pielii. Pentru cicatrizarea estetica a arsurilor de gravitate mica si medie se folosesc compresele cu tinctura de galbenele diluata cu apa distilata in proportie de 1:3 . care provoaca aparitia unor pete pe piele. care va fi inchis si lasat in frigider. dupa contactul cu substante chimice sau cu radiatii. Pacientele au facut trei aplicatii pe zi cu unguentul de galbenele (care a fost comparat cu unguentul alopat pe baza de trolamina. Arsuri solare . in proportia de 1:5. unde se poate pastra pana la trei luni. reduce senzatia de durere si usturime. Se prepara din sapte linguri de unt. Interventii chirurgicale . dupa care se adauga cele doua linguri de planta fin tocata. favorizand o cicatrizare estetica si lipsita de complicatii. in proportii egale. Se lasa combinatia pe foc vreme de 10 minute. .GALBINELILE galbenele. Cat mai este cald se filtreaza preparatul printr-o strecuratoare curata si se toarna intr-un borcan.un studiu italian realizat in anul 2001 arata ca o combinatie de extracte de galbenele si de sunatoare. trei linguri de flori proaspete marunt tocate si cate o lingurita de miere zaharisita si ceara de albine (ambele le gasim in piete la apicultori).crema de galbenele aplicata de doua ori pe zi ajuta la recapatarea pigmentatiei normale. cel mai frecvent recomandat de radiologi). Galbenelele si frumusetea Depigmentari . au avut mai putine dureri. au suportat mai bine tratamentul radioterapeutic si l-au intrerupt intr-un procent mult mai mic decat cele care au folosit unguentul cu trolamina. diluata cu apa distilata. Studiul a fost facut asupra femeilor care au avut nasteri prin operatii de cezariana. Pacientele tratate cu galbenele au prezentat leziuni ale pielii simtitor mai reduse ca dimensiuni si frecventa. Aplicatii externe Leziuni produse de radioterapie . se amesteca cat sa se dizolve complet. la foc mic. mareste viteza de vindecare a operatiilor. untul si se lasa pana devine lichid. dupa interventii chirurgicale in cancerul de san. mierea si ceara.se foloseste uleiul de galbenele care ajuta la vindecarea rapida. Mai intai se pune intr-un vas. Se fac zilnic spalaturi si se aplica comprese cu tinctura de galbenele si de sunatoare (combinate in proportii egale).

rosu sau visiniu inchis. cu un substrat non-acid. adesea cultivata ca planta anuala sau bianuala. bordand aleile sau. Din acest motiv se achizitioneaza plante din anul precedent pentru a fi puse in pamant primavara. Se utilizeaza un compost constituit din pamnt universal echilibrat. nisip si compost de frunze. bogat in materie organica. nici macar in ceea ce priveste irigarea. Cu instalarea anotimpului cald este bine ca aceste plante sa se bucure de cateva ore pe zi de umbra. Atat frunzele cat si tulpinile au culoarea verde spre gri. bine drenat. Dianthus barbatus este o planta des intalnita in gradini. Expunerea Dianthus barbatus prefera pozitionari insorite. dizolvat in apa de udare. Chiar daca are o viata destul de scurta. nmultirea Se efectueaza primavara: se pot semana garofitele in gradina. cu centrul in culoare contrastanta. Primavara tarziu si vara produce manunchiuri de floricele sub forma de cupa. originara din centrul si sudul Europei. dar sunt mult mai firave si mai scurte. in fiecare an cresc din abundenta noi plante. cu petale franjurate. Sau se va alege si varianta de a fi plantate in gradina toamna. este o planta erbacee perena.GAROFITA Denumita si garoafa turceasca. constituite in grup. colorate in alb. in perioada vegetativa. acoperita de frunze lungi lanceolate. Generalitati Cunoscuta si ca simbol al galanteriei. in gradina planta se autoinsamanteaza. dand nastere la flori noi. . Are tulpina rigida si dreapta. roz. Nu necesita cantitati crescute de apa si nu ridica probleme in perioadele scurte de seceta. Pentru a le prelungi inflorescenta si a obtine plante cu o crestere mai compacta se recomanda tunderea tulpinilor ce poarta flori vestejite. Exista soiuri ce se pot cultiva si in ghivece. prin autoinsamantare. La sfarsitul verii este posibila si prelevarea de butasi din tulpinile plantei: in acest caz florile pastreaza aceeasi culoare cu cele ale plantei mama. din martie pana in octmbrie. uneori bicolor. spre deosebire de plantele obtinute din seminte. dar trebuie sa se tina cont de faptul ca noile plante vor inflori in primavara urmatoare. in mod obisnuit atinge o inaltime intre 15 si 25 centimetri. Boli si paraziti Melcii sunt foarte atrasi de frunzele aromate ale garofitei de gradina. la fiecare 10-15 zile. oferind o placuta pata de culoare. Udarea Garofita de gradina nu este o planta pretentioasa. este indicat sa i se furnizeze ingrasamant pentru plante cu flori. cand culoarea florilor devine o surpriza. Chiar daca au o viata scurta. Nu se tem de frig. mai ales in lunile de primavara. mai bogate si mai frumoase. Solul Cultivarea acestei plante se recomanda sa se efectueze in sol afanat. La unele varietati florile sunt parfumate. infruptandu-se din ele cu lacomie.

Mesajul transmis de acestea este asemanator cu cel al florii-soarelui dar cel al gladiolei nu poate fi ignorat deoarece aceasta cere insistent. Tot ele sunt cele care pot fi interpretate ca un refuz elegant. sub forma de ''sabie''. grabita. Sunt simbolul iubirii insemnand dragostea autoritara. . Acestea ar putea spune ''imi esti indiferenta''. proaspete cu o paleta larga -fiind intalnite atat albe cat si mov. Numele de gladiola vine din latina de la gladius in traducere insemnand sabie datorita formei acesteia. Ocazie Gladiolele sunt cadoul potrivit pentru petrecerile pretentioase sau ocazii mari. La inceput gladiolele aveau marimi mai mici si erau intalnite doar sub culoarea alb-galbui asa ca nu este exclus ca in scurt timp sa intalnim si gladiole albastre.fiind rezultatul hibridizarii. Istorie O legenda atesta aparitia gladiolelor pe pamant de acum 2. Cod Floral Gladiolele sunt florile primilor pasi in dragoste. o singura exceptie facand-o nuanta albastra. Doua surori gemene dar extrem de diferite la caracter si-au gasit intr-o buna zi sfarsitul. sfasiata de durere. s-a rugat ca fiicele ei sa nu fie luate iar Dumnezeu le-a transformat in flori. Fata ascultatoare a fost preschimbata in crin iar cealalta in gladiola. De aici venind si pseudonimul gladiolelor de ''crinul-sabie''. Acestea sunt inrudite cu irisul si se aseamana destul de bine avand o tija alungita si ascutita catre varf. dar care nu cunoaste renuntarea. Mama lor.000 de ani.Gladiola Descriere Gladiolele sunt plante originare din bazinul mediteraneean si Africa de sud. Florile acestora cresc in spic indreptat intr-o parte a tijei avand culori puternice. Simbolistica Gladiolele sunt considerate a fi florile aventurierilor si a aventurii.

Astazi. infloresc si toporasii. avand efect laxativ. Cu siguranta acolo veti vedea toporasi si va veti putea bucura ochii cu frumusetea si delicatetea lor. patru ori pe zi. O lingura de radacina maruntita se fierbe. zeita iubirii. din frunzele si florile de toporasi se prepara un parfum foarte fin. Datorita continutului de acid salicilic. violeta. Fetele isi faceau cununi din toporasi. Se recomanda impotriva racelilor. floare Domneasca. iar florile sunt parfumate. Cura trebuie sa fie de lunga durata ca sa aiba efectul scontat. Decoctul poate fi folosit si in caz de constipatie. in padure sau la marginea padurii. pantofiori. ierboase. se acopera si se lasa 10. Daca nu aveti o padure in apropiere. . fara a le indesa. micsunea. toporasii au efect antiinflamator. a durerilor in gat si bolilor respiratorii. Desi toporasii au fost utilizati. caltunasi. 15 minute la infuzat. au cinci petale catifelate. de trei ori pe zi. a gripei. cat sa le acopere. Se lasa totul la macerat timp de doua saptamani. din specia Viola odorata. intr-un sfert de litru de apa. oamenii au numit toporasul: odorea. ca sa aiba noroc in dragoste. In functie de zona geografica unde cresc. Astfel. Se pune o lingurita de planta intr-o cana cu apa clocotita. febrifuge. Fiind bogati in uleiuri volatile si mucilagii. inca din vechime. Toporasii apar in flora spontana. in tratamente naturiste. Se bea cate o cana de ceai. niste plante gingase.TOPORASUL Primavara. In Grecia antica se credea ca toporasul este floarea Afroditei. devreme. Se pun florile intr-un borcan. antireumatic. Se ia cate o lingura de sirop de trei. pe campii si chiar in gradini. toporasii au actiune emolienta. cunoscut sub numele de parfum de violete. micsandre. anticii considerau ca toporasii erau un leac minunat impotriva durerilor de cap si a bolilor de piele. toporasul Doamnei. atunci mergeti in parcul orasului. si deasupra se toarna miere. Siropul de toporasi se face din flori proaspat culese. lucrul acesta este mai putin cunoscut. Infuzia din toporasi este utila in caz de infectie urinara. timp de cinci minute. Frunzele toporasului au forma de inima. tamaioara. Decoctul din radacina uscata de toporasi calmeaza durerile reumatice. uneori alba sau albastrie. dupa care se filtreaza. pe malurile apelor. de culoare violet. imediat dupa ce apar ghioceii. carligei.

dar a fost cultivat i în Italia în timpul Imperiului Roman. dureaz mai mult. Planta a fost adus în Europa de Carol cel Mare. amestecat cu pu in ap i înghe at sub form de cuburi de ghea . cu atât aroma sa este mai puternic . Busuiocul uscat are o arom mai pu in intens i mai aspr . Uz medicinal: busuiocul are efecte sedative. Arom : gustul busuiocului este aromat. insalada caprese i pizza margherita nu sunt preparate ca la carte f r acest ingredient. vine din grece te (în române te. Busuiocul este sensibil la frig. Întrebuin are: frunzele de busuioc sunt folosite ast zi în mai toate buc t riile lumii. dar italienii par s -i fie cei mai devota i. balonarea i anorexia. dulce i piperat în mod pl cut. Este considerat un antidepresiv. formând o inflorescen . La sfâr itul verii. folosit în ceremoniile religioase. Dac se p streaz într-un recipient bine închis. fiind cultivat ca iarb medicinal în gr dinile de pe lâng m n stiri. . Busuiocul proasp t poate fi t iat fin. Busuiocul cre te pân la 50 cm în l ime. Cu cât se bucur mai mult de soare. cu frunze mari. i stimuleaz produc ia lactic a tinerelor mame.BUSUIOCUL Origine: busuiocul este originar din subcontinentul indian. busuiocul este considerat o plant sfânt . însemnând Äregal´. În India. mânc ruri de legume i sosuri. Busuiocul cre te atât la latitudinile tropicale cât i la cele temperate. Propriet i: busuiocul este o plant anual . ovale. Pesto. într-un loc întunecos i rece. Cel mai bun sezon pentru recoltare este înainte ca planta s înfloreasc . Busuiocul calmeaz tulbur rile de stomac. deci nu trebuie plantat prea devreme. Busuiocul se pune în salate. etan . Ad uga i busuiocul doar cu pu in înainte de a fi gata mâncarea pentru c altfel î i va pierde aroma. Infuzia de busuioc ajut la procesul de transpira ie sau la eliminarea mucusului. planta are flori albe. busuiocul fiind un condiment clasic în buc t ria italieneasc . Mirosul i gustul se datoreaz mult uleiurilor esen iale pe care le con ine. busuioc vine din bulg rescul ± Äbosilek´). denumire englez . pentru a putea fi pus la mâncare pe timp de iarn . rozalii sau liliachii. de un verde închis. El împrumut mânc rii o arom proasp t . P strare: este bine s cump ra i busuioc proasp t cu r d cini pentru c are o arom mai puternic i dureaz mai mult. tia i c «? Numele de Äbasil´. în anotimpul rece.

semintele unor varietati de bujori emit o lumina palida in intuneric. Culoarea foliajului variaza de la verde deschis. dar majoritatea ajung la 90 cm. Inainte ca Paeon sa ii salveze pe Pluto si Marte cu ajutorul radacinii de bujor in timpul razboiului troian. In anii 1800. Bujorii nu trebuie tratati cu prea multe substate fertilizatoare. Se zicea ca planta (parti din ea. mai mult chiar. in 1375. iar bujorul se incadreaza in acest criteriu. De exemplu. astfel ca daca alegeti varietatile potrivite. datele difera in functie de sursa: intre 1. un hibrid care a ramas si astazi in cataloagele comerciantilor de flori. candva in jurul anului 77 d..asemenea ferigii sau lunguiete si late. Fertilizarea in exces. Putin mai tarziu. stralucitor. In mitologia greaca. Asa cum se intampla de obicei cu toti eroii din mitologia greaca. aceeasi floare pe care a folosit-o pentru a-i vindeca pe zei.Se spunea ca exista niste forte puternice in bobocii de flori care stralucesc in noptile cu luna plina. pana la verde inchis. unii la mijloc si altii tarziu. in Franta a inflorit productia de hibrizi de bujori.Hr.Pentru a descoperi originea numelui trebuie sa plecam din China si Japonia inspre muntele Olimp. de fapt) poate trata in jur de douazeci de boli.000 de ani . Frunzele au mai multe forme . Bujorul a fost mereu legat de superstitii. in jurul tulpinilor tinere. Ruperea bobocilor influenteaza de asemenea durata florilor. .Bujorii sunt de trei tipuri: unii infloresc la inceputul sezonului. Dioscoride scrie un tratat despre ierburile folosite in medicina si printre ele include si bujorul.Plinius da prima descriere detaliata a bujorului si a semintelor sale.. Pe unii i-a ajutat atunci cand aveau nevoie si. la unele varietati frunzele sunt deschise la culoare sau au tente rosiatice. dar mai mult ca sigur bujorii au fost cultivati de mult timp. cunoscut si cu denumirea stiintifica Paeonia. Pentru a fi folosite ca remediu. Adaugati numai compost pe pamant. inainte de 1900. bujorul. In aceasta perioada au fost introduse multe varietati de buna calitate. existau legende care povesteau de puterile florii.400 si 4. desi in timp florile vor deveni mai mici. Varietatile mai pitice ating inaltimi de 35 de cm. puteti avea bujori infloriti in gradina pe toata perioada calda. radacinile de bujor trebuiau recoltate noaptea. In ceea ce priveste perioada de cand este cultivat bujorul. oliv.Foliajul variaza considerabil in ceea ce priveste inaltimea si textura. Un lucru interesant este ca frunzele sunt unice pentru fiecare planta. Primavara.BUJORUL Bujorul este una din cele mai cultivate plante pentru flori. evident. isi trage numele de la doctorul Paeon. Floarea apare apoi in descrierea unei gradini. E bine sa lasati toti bobocii pe tufa pana se maturizeaza. inainte ca acest lucru sa fie consemnat in documente. De-a lungul istoriei. 4. mai ales cu cantitati mari de nitrogen produce efecte negative si pot dauna sau chiar distruge planta. in 1603. cunostintele legate de cultivarea si ingrijirea speciilor si varietatilor de bujori s-au inmultit.desigur. ajungand la maturitate sa aiba o nuanta verde inchis (culoarea initiala se mai pastreaza numai pe tulpini si petiol). a atras dusmania altora. primavara. dar in timp acestea se inchid. Se zicea ca ciocanitorile vin si scot ochii celui care deranjeaza floarea pe timpul zilei. iar povetele sale au fost aplicate cu sfintenie pana in Evul Mediu. in 1851 a aparut varietatea "Festiva Maxima". Shakespeare face si el referire la bujor in piesa "Imblanzirea scorpiei". el a putut fi salvat de la moarte numai transformat intr-o floare.O scriere care dateaza din 1157 mentioneaza cultivarea bujorului intr-o gradina englezeasca. Paeon s-a amestecat in problemele personale ale zeilor. asta inca din cele mai vechi timpuri.000 de ani sunt o perioada destul de lunga.

In 1673 in Haarlem este creata laleaua neagra. Pentru a-si reveni. se face in luna octombrie pe brazed. Recoltarea florilor se face in faza de boboc bine colorat. in iunie-iulie sau cel tarziu la 3 ani odata. Anglia si Olanda. se afana solul. Primavara. iar in cazul aplicarii tratamentelor termice la bulbii unor soiuri. patru tipuri de flori: simple rotunjite la varf. simple cu flori franjurate. Pe masura raspandirii in Europa. Ea apare pe ceramica veche si pe vestitele covoare orientale. Laleaua a fost foarte apreciata inca din trecut. apoi pana la plantare se trec in camere mai reci (917ºC). In textele vechi pastrate in moschei. Bobocii se deschid la lumina si isi pierd frumusetea. in general. Scoaterea bubilor din pamant se poate face anual. in pozitie orizontala. Dupa recoltarea florilor. Creste si infloreste bogat daca are apa suficienta si mai ales hrana din belsug. . flori asemanatoare celor de crin. topsin etc. Inflorirea lor este esalonata pe o perioada lunga. rosu. fara urme de rani si de obicei se trateaza cu fungicide inainte de plantare (prafuire cu Derosal. devreme sau seara dupa apusul soarelui. In prezent culturile de lalele in Olanda se intind pe mai mult de 10. uniformi. se curata si se pastreaza in incaperi uscate. laleaua infloreste in tot timpul iernii. eveniment sarbatorit aici anual cu mult fast. siclam. Pe fundul santului de plantare se pune un strat de pamant mai nutritiv (mranita + frunze). Adancimea de plantare este de aproximativ doua ori inaltimea bulbului. arat la 30 cm. soluri usoare mai mult nisipoase decat argiloase.5-7. acestea se indeparteaza. roz. cateva ore. tijele se indoaie iar daca aerul este prea uscat. in 2-3 ani. iar bulbii se cultiva separat pentru producerea in continuare de material saditor. inaltimea si vigoarea. provine din Orientul Apropiat. Bulbii trebuie sa fie mari. A doua patrie a lalelelor a devenit Olanda. Aici laleaua ajunge inca inainte de 1500. cultura se ingrijeste in continuare pana la ingalbenirea si caderea frunzelor. dantelate sau incretite. sunt descrise sute de soiuri de lalele si serbarile fastuoase organizate cu ocazia infloririi lor. maruntit si nivelat. floarea se ofileste repede. Florile se pastreaza la intuneric si racoare in ziar umed. involtev(cu mai multe randuri de petale) si rotunjite la varf. Plantarea bulbilor. lalele papagal. dar nu suporta caldurile excesive. portocaliu. laleaua a ajuns aproape nelipsita in toate gradinile din Germania. Rezista la temperaturi scazute. Florile lalelei prezinta o gama foarte larga de culori: alb. precum epoca de inflorire. dimineata. caracterele florilor etc. Toamna tarziu se protejeaza cu paie sau frunze impotriva gerurilor. Soiurile pentru flori taiate au in general o singura floare pe tija dar se pot folosi in aranjamente si lalele cu mai multe flori pe tija.000 hectare. laleaua fiind recunoscuta peste tot in lume ca floarea nationala a acestei tari. pentru maturarea mugurelui de floare. isi are originea in cuvantul persan "toliban" care inseamna turban. Terenul trebuie sa fie bine pregatit. Pasiunea pentru aceasta floare a devenit echivalenta cu goana dupa aur. ascutite la varf. intr-una sau doua culori. in sezonul de primavara. Numele stiintific al genului din care face parte si anume "Tulipa". Conditii de cultivare si ingri ire Laleaua are nevoie de terenuri insorite. iar in secolul al XVII-lea ea este la mare pret: bulbii se foloseau ca moneda de schimb sau ca zestre si valorau greutatea lor in aur. Permanent se indeparteaza buruienile. eventual se administreaza ingrasaminte. Franta. in gradina. la distante de 20-30 cm intre randuri si 5-10 cm pe rand. galben. de fapt o nuanta foarte inchisa de indigo-violet. turcii fiind cei care au contribuit cel mai mult la raspandirea acestei flori in lume. Soiurile existente in cultura sunt grupate dupa diverse criterii.) pentru a impiedica aparitia mucegaiurilor. regina primaverii. Numele popular de lalea e de origine turceasca. tijele se taie din nou la baza si floarea se scufunda cu totul in apa.LALELE Laleaua. Exista. Bulbii mari se folosesc in anul urmator pentru obtinere de flori. la aproximativ 20ºC pana la sfarsitul lui august. Bulbii se lasa 1-2 saptamani la uscat. Laleaua se inscrie in randul florilor cu mare popularitate si datorita faptului ca prezinta largi posibilitati de cultura si utilizare. bine drenate cu pH 6. floarea lalelei fiind asemuita acestuia.

Veti vedea ca pe masura ce se apropie sfarsitul de sezon tot mai multi maci se vor usca. iar al doilea este macul cultivat de catre om. dupa ultimul inghet. macul rosu poate infrumuseta orice gradina inducand buna dispozitie.Incepand cu luna mai pana la sfarsitul lunii iuliei macul rosu poate fi admirat aproape pretutindeni. Nu se recomanda administrarea in cantitati mari si fara acordul medicului deoarece consumate necorespunzatoar pot avea efecte halucinogene. Petalele de mac folosesc in industria farmaceutica la prepararea ceaiurilor. in cadrul culturilor de cereale. restul componentelor fiind otravitoare. Prepararea petalelor pentru uz medicinal se efectueaza in perioada de maxima dezvoltare a florilor. cu sol neutru si apropiat pe cat se poate de o sursa care sa va permita sa ii udati curatati buruienile de pe suprafata vizata. Semintele vor germina la aproximativ10-15 zile din momentul in care au fost plantate dupa ce au crescut. deoarece au nevoie de lumina in procesul de germinare. incepand cu zonele insorite ale campiei pana la altitudini destul de ridicate. In afara de beneficiile amintite. si mentineti umiditatea solului pana se intampla acest lucru. cunoscut adesea in popor sub numele de mac iepuresc. mac de gradina sau somnisor. datorita semintelor scuturate pe sol si transportate de vant. Pentru a avea o gradina decorata cu multi maci nu trebuie decat sa plantati semintele primavara sau chiar putin mai devreme. Singurele parti ale macului care pot fi administrate in scop medicinal sunt petalele. tincturilor si siropurilor si sta deseori la baza obtinerii morfinei. respectand urmatoarele sfaturi: pentru plantarea macilor alegeti un loc insorit. - . afanati solul pentru a facilita circulatia apei si nivelati suprafata de teren plasati semintele pe pamant fara a le ingropa.MACUL Macul rosu(Papaver Rhoeas). motiv pentru care trebuie indepartati si pastrati doar cei buni. Cele mai bune rezultate le ofera in cadrul tratamentelor impotriva afectiunilor aparatului respirator si a insomniei. spre bucuria tuturor. cand trebuie culese si lasate sa se usuce intr-un loc umbros. Macul rosu este intalnit sub doua tipuri majore: primul este macul de camp a carui aparitie nu este controlata. este o planta erbacee anuala originara din zona Turciei care impresioneaza prin aspectul petalelor sale. una dintre substantele utilizate pentru calmarea durerilor. pe marginea drumului sau in curtile iubitorilor de plante. aveti grija sa udati plantele corespunzator. Florile colorate intens au tulpini inalte acoperite cu perisori protectori. avand caracter spontan. Anul urmator macii vor fi prezenti intr-un numar mai mare.

frumusetea amenajarii sta mai ales in detalii. o gradina mica va deveni un spatiu de o frumusete surprinzatoare. in care florile.unui copac potrivit. plictisitoare si anosta. unde distantele ar estompa dezechilibrul. Si nu uitati ca detaliile sunt foarte importante. arbustii si accesoriile se anuleaza reciproc. aparent neinsemnate. forme fara imaginatie. In final. arbustilor si . dati impresia unei curgeri sau a unor cercuri concentrice. iar rezultatul este un amestec de linii drepte. Daca pentru un arhitect peisagist. In fata unui spatiu mic. aparent mai mare. cu suficienta experienta. multi fac greseala de a trata totul usor. Si in functie de ele veti avea o gradina frumoasa. mai ales in cazul unei gradini mici. O greseala comuna este folosirea unui model cu linii drepte si forme de patrat sau dreptunghi. Pe cat posibil. flori asezate una langa alta la intamplare.MARGARETE Specialistii si pasionatii spun ca. cu ajutorul unui specialist sau cu multa inspiratie. folosind imaginatia si talentul pentru a pune in armonie elementele existente. Spatiul trebuie exploatat la maxim. o gradina dezordonata. Primul criteriu ramane marimea plantelor alese pentru gradina. fara echilibru. pentru a da o forma si a a elimina stridentele si lipsa de echilibru. Tocmai de aceste detalii va depinde rezultatul final. Culorile. O gradina de mici dimensiuni nu inseamna ca veti avea mai putin de munca sau ca nu trebuie sa fiti deosebit de atenti la mici detalii. care trebuie sa dea iluzia de spatiu mai mare. in locul unui proiect care sa impresioneze de la prima vedere. folositi linii curbe intr-o gradina mica. dimensiunile si formele sunt mult mai importante intr-un spatiu restrans decat intr-o gradina de dimensiuni generoase. O structura rigida. chiar daca in realitate nu este deloc asa. un astfel de proiect este deja rutina. . astfel de greseli le fac prea putin interesante. eleganta si pe gustul dv sau un proiect care nu a iesit tocmai bine. si mult mai frumoasa. Oricat de valoroase sau frumoase ar fi speciile alese. pentru un gradinar amator este o interesanta provocare. prin alegerea florilor. Tratand fiecare spatiu ca unul unic.daca este cazul . chiar si o gradina mica si aparent inghesuita va putea deveni o gradina vie.

In cazul achizitionarii produselor Roche din alte surse decat cele autorizate de autoritatile competente. diaree.ROMANITA Denumiri populare: mamorita. roman. Perioada si organul de recoltare: se utilizeaza florile acestei plante ce se cultiva din mai pina-n august. raspindita astazi pe to ate continentele. Produsele originale Roche distribuite in Romania sunt inscriptionate in limba romana si au de asemenea prospectul in limba romana. cancerul. enterocolite. astm bronsic. Ca urmare a aparitiilor recente in presa a unor articole ce mentioneaza prezenta pe piata farmaceutica din tara noastra a unor medicamente contrafacute. Farmaciile pot achizitiona medicamentele Roche in Romania numai prin intermediul distribuitorilor autorizati in acest sens. ulceratii. Deoarece medicamentele din portofoliul Roche se adreseaza unor arii terapeutice complexe. cu predilectie pe soluri nisipoase usoare. a doua oara in septembrie. antihistaminice. ulcer gastric. Ecologie si raspindire: este o planta originara din sudul si sudestul Europei. prin sate pe linga garduri. Aproape des e intilnita in cimpie pe solurile saraturoase. romanit. Uneori poate fi confundata cu alte plante. pe linge locuintele oamenilor. Boli in care se utilizeaza: e utilizata ca antiinflamatoare. rani purulente. amigdalite. arsuri. transplantul sau anemia. marariul ciinelui. precum hepatitele virale cronice. intrucat medicamentele comercializate prin aceste canale nu au garantate originalitatea si eficacitatea terapeutica ce deriva si din respectarea conditiilor obligatorii de manipulare si transport. Uz intern: gastrite hiperacide. insomnii. analgezice. guturai. gastrice. compania Roche Romania semnaleaza pacientilor. Roche Romania recomanda pacientilor. La noi creste in locuri insorite si mai umede. antispastice. eliberarea produselor catre pacienti facandu-se doar pe baza unei retete eliberate de medic. matricea. medicilor si farmacistilor riscul reprezentat de achizitia medicamentelor prin alte canale decat cele autorizate de autoritatile din tara noastra. furunculosa. sinuzite. romasca. ulcere. Perioada de vegetatie: infloreste din luna aprilie pina la sfirsitul lunii august. prin lanuri. musetel de cimp. reumatism. poliartrita reumatoida. . poala sfintei Marii. gripa. Uneori infloreste de 2 ori pe an. abcese dentare. mositel. antiseptice. romanita. hemoroizi. calitatea si originea acestor medicamente nu poate fi garantata. Este cultivata in toate zonele tarii. musatea. pe pagisti. Uz extern: gingivite. menstre cu dureri. medicilor si farmacistilor sa nu apeleze la canale de aprovizionare neautorizate. actiune emolienta. stomatite. moruna. leucoree. cicatrizante. drumuri si cai ferate. tonic capilar. ochiul boului.

insa o data la 2-3 ani trebuie separata. care se intinde si se adapteaza usor mediului de crestere. intr-o rasadnita cu pamant de buna calitate amestecat cu putin nisip grosier. Prin intindere. planta va inflori din nou. Poate ajunge pana la 25 cm inaltime. in ghiveci. intr-o gama variata de tonalitati. La sfarsitul primaverii reduceti treptat udarile astfel incat sa mentineti pamantul umed doar in jurul tuberculului. Reproducere: O metoda de inmultire folosita cu succes este insamantarea. in forma de cupa. Se face intre lunile iulie si septembrie. avand grija ca pamantul sa fie in permanenta umed. O alta metoda de inmultire este divizarea tuberculilor. Cand plantele au crescut destul mutatile in vase din ce in ce mai mari mentinand pamantul umed si la temperatura de 15-18 0C. Lasati planta sa absoarba apa din farfurioara timp de 20 de minute si aruncati lichidul ramas. de la alb-roz la violet. apoi se planteaza in cate un vas si se pastreaza la loc racoros. Tratamente specifice: Planta este predispusa sa fie atacata de melci. Trebuie tinuta intr-un loc uscat si bine aerisit. fertil. Solul preferat: Sol bine drenat. Sadirea: Se sadesc semintele primavara devreme. Daca se indeparteaza florile ofilite. Nu expuneti planta la razele directe ale soarelui sau unei atmosfere prea uscata. la umbra. Inflorirea: Planta infloreste la inceputul verii si pe tot parcursul verii. astfel creste perioada de inflorire. Aspect: Este o planta care se intinde si formeaza grupuri de flori de culoare albastru intens. Planta inflorita trebuie sa fie protejata de frig. Pericole: Nu udati planta prea mult pt. Pastrati rasadnita la temperatura de 18-24 0C. sa aiba suficienta lumina si sa fie fertilizata la 2-3 saptamani (fertilizant lichid adaugat in apa de udat).Clopotei Denumire populara: Clopotelul Carpatin Denumire stiintifica: Campanula Carpatica Specie (Familie): Campanulaceae Descriere: Planta perena. ciclamele pot inflori timp de 3 sau chiar 4 ani. Frunzele si florile deteriorate se indeparteaza smulgamdu-le cu forta chiar din tubercul. ca tuberculii si radacinile pot sa putrezeasca. se aseaza in imediata apropiere a tulpinilor pahare cu bere. Pentru prevenire. turba si nisip in parti egale. Prefera soarele. mov sau albe. Inmultirea: Se inmulteste prin seminte. Primavara tarziu se imparte tuberculul astfel incat fiecare diviziune sa aiba cativa muguri. turnati apa in farfurioara de sub vas. Cultivate cu grija. Cultivare: Cultivati iarna ciclamele. formeaza grupuri de culoare verde-inchis. intr-un loc cald. pe tot parcursul anului de semanare. umed. care au in varf flori albastre-purpurii. altfel va trei foarte putin. . Mutarea se face doar dupa ce s-a incheiat perioada de inflorire. utilizand un amestec de compost pentru gradina format din pamant cu frunze uscate. Udarea se face turnand apa in farfurioara pentru ca apa sa nu balteasca .

apleci capul. Pentru c î i avea sensul i semnifica ia ei.i respect cuvântul dat ~ dac e ti afacerist i i-ai tras averi din mii de epe ~ dac e ti patron i nu. când tii c ai gre it i ai dat-o-n bar Äcu brio´. haide i s v-o prezint: într-un anumit moment al vie ii.i pl te ti angaja ii ~ dac ai ma in tare i crezi c legile rutiere nu sunt f cute i pentru tine« ~ dac e ti Prim Ministru cu nume de onomatopee i ai dat cu ara de gardul coliicum ar fi s nu mai scoate i voi niciun sunet i s lua i în *&^%@ *@(#* voastre pozi ia ghiocelului??? .Dar pentru c unii nu i-o mai amintesc sau poate nici nu au cunoscut-o vreodat . când pozi ia ghiocelului era foarte folosit . pui b rbia în piept i« la i sentimentul de ru ine i vinov ie s se reverse asupra ta. Asta e pozi ia Äghiocelului´! A adar: ~ dac e ti Pre edintele unei ri nebananiere cu o flot pierdut ~ dac e ti pre edinta Camerei Deputa ilor dintr-o ar în care popula ia vede 80 de mu ufani în sal numeri 180.GHIOCEL Era o vreme. cam de câ i aveai tu nevoie ca s î i votezi legile alea de tot gunoiul ~ dac e ti borfa de rând prins cu mâna în buzunarul altuia ~ dac e ti sportiv ³campion´ g sit dopat ~ dac e ti fat /b iat care î i ba i joc de rela ia ta i de persoana pe care ar trebui s o iube ti ~ dac e ti patron de cantin /restaurant/fast food i pui la vânzare cu bun ~ dac e ti pensionar i crezi c ai toate drepturile i nicio obliga ie ~ dac e ti primar de comun /târg/Capital la românesc nici nu poate fi vorba«) i ai averi ce nu pot fi dovedite nici de fiscul american (c de tiin mâncare stricat i tu ~ dac e ti un om care nu. nu tare demult.

hepatic nr. diaree. care au miros caracteristic si gust aromat. brune. lungi de 20-30 cm. de forma ovala si contin multe pungi secretoare. Fructul este o capsula ovala cu numeroase seminte mici. gastric nr. colecistopatii. Intrebuintari Intern se foloseste sub forma de infuzie in: colite.POJATNITA Descrierea speciei Sunatoarea este o planta erbacee. acid clorogenic. cu tulpina dreapta. Principii active: hipericina. Frunzele sunt dispuse opus. uleiului volatil. Creste prin faneturi si locuri aride. ulei volatile. pseudohipericinei. nepetiolate. astringenta si cicatrizanta-datorata hipericinei. Extern in gargarisme (inflamatii ale gingiilor) si ca cicatrizant in arsuri sub forma de cataplasma. Florile sunt grupate in varful tulpinii si ramurilor in forma de buchet. Actiunea vasodilatatoare si hipotensiva este datorata flavonoidelor. Sunatoarea intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic. taninurilor.2 . ramificata in partea superioara. pseudohipericina. Actiune farmacologica Produsul are actiune antiseptica. cauza din care dau impresia ca prezinta puncte translucide cand sunt examinate prin transparenta. inalta pana la 100cm. tanin.2. Acizii clorogenic si cafeic sunt raspunzatori pentru actiunile antiinflamatoare si colagoge. perena. Produsul vegetal folosit Se folosesc partile terminale imbobocite si inflorite. flavonoide. Fiecare floare are 5 sepale si 5 petale de culoare galben-aurie. Sunatoarea infloreste din iunie pana in septembrie. acid cafeic. Nu trebuie sa contina tulpini lemnoase. cu frunze si ramuri de culoare verde si flori galben-aurii. lemnoasa la partea inferioara.

nu creste spontan. care sunt foarte bogate in uleiuri volatile. Se credea ca acela care va consuma salvie inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. a salva.Salvia "Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori". fiind folosita ca detoxifiant. Si in medicina traditionala romaneasca. Cel care oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin. ci doar cultivata. ca atare. Medicii greci si romani . considerand ca devin otravitoare in contact cu salvia. Despre aceasta planta extrem de aromata. era o planta sacra. avand un gust puternic aromatic si astringent. cu frunze verzi. se spunea in Antichitate ca este sacra. inscrisa chiar in numele plantei. Gasim aceasta planta sub forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar. Avand o mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii. considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare.a fi sanatos. salvia are numeroase intrebuintari. Exista multe mituri terapeutice legate de aceasta planta sacra. De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite. protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta perioada. Dioscoride . . si flori rozalbe si violete. O credinta straveche. a vindeca. salvia era un remediu nelipsit. mituri pe care stiinta moderna se straduieste sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica. tonic nervos si psihic. imbracat intr-o tunica alba. salvia era considerata o planta sacra.spune un vechi proverb chinezesc. mai ales in zonele sudice ale tarii. cu efecte protectoare magice. ea este o planta care necesita ingrijiri speciale si. albicioase. fiind adunata cu un intreg ritual. reintineritor. In Roma antica. Salvia este o planta cercetata intens. cum ar fi tinctura. ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii. La romani. fiind adusa pe pamant chiar de zei. "Cine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" . "Salvia" vine din latinescul "salvare" . la fel ca si anumite preparate pe baza de salvie. Mai ales la trecerea dintre iarna si vara. culeasa cu protocol. Romanii interziceau > folosirea obiectelor de metal. se spunea in Evul Mediu. Plinius. careia medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice.Galen.elogiaza si ei salvia. Ea nu este doar un medicament natural cu multiple aplicatii.

Ea mai poate fi intalnita izolat si in Estul Statelor Unite. familia Ruscaceae. Florile sunt albe (rareori roz pal). din radacinile ramase in pamant pe timpul iernii. Lacramioara nu se poate inmulti prin polen. Planta infloreste de la inceputul primaverii pana la inceputul verii. . Descriere Lacramioara este o planta erbacee. numite rizomi. y y y Convallaria majalis var. Keiskei ± intalnita in China si Japonia are fructe rosii si flori in forma de clopotei. Majalis ± intalnita in Europa si Asia are petalele albe. Planta poate fi intalnita in zonele cu temperatura temperata din Emisfera Nordica in Asia si Europa. Tulpina cu flori are in general doua frunze si inflorescenta in forma de chiorchine formata din 5-15 flori la capatul tulpei. care au fost uneori separate de unii botanisti ca fiind specii sau subspecii diferite. cunoscuta si sub denumirea de Margaritar sau Dumbravioara si avand denumirea stiintifica Convallaria majalis. este singura specie de planta care apartine genului Convallaria. iar coloniile formate dintr-o singura tulpina nu produc seminte. Fructul de lacramioara este de culoare rosu aprins si masoara 5-7 mm in diametru. eliptice. Tulpina plantei are o inaltime de aproximativ 15-30 cm si este incadrata de una sau doua frunze mari. vara. masoara 5-10 mm in diametru si au un parfum imbietor. Cand se usuca capata o culoare translucida si sunt rotunde. perena care se extinde pe suprafete mari prin tulpini subterane. Clasificare Se cunosc trei varietati de Lacramioare. de aproximativ 10-25 cm. Planta infrunzeste primavara. Convallaria majalis var.LACRIMIOARA Lacramioara. avand dimensiunea de 1-3 mm. Convallaria majalis var. au forma de clopotei. Montana ± intalnita in SUA care are o dunga verde pe nervura principala a petalelor florilor. Acesta contine cateva seminte de culoare albicioasa sau maronie. care continua sa se extinda. Noile tulpini ale plantelor se formeaza la capatul stolonilor.

din lacrimile pricinuite Elenei din Troia de dezastrele aduse de frumusetea ei trufasa. aceasta planta se gaseste la noi numai in cultura. sunt sesile. astm. frunzele. in tarile anglo-saxone. balon ri. Infloreste in lunile de vara. a uneia si aceleiasi specii vegetale. enterocolite. ÄInamic al toxinei" pentru medicul Trousseau (secolul al XlX-lea). avand fata superioara neteda. cat si alimentare. opuse. Cimbrul (Thymus vulgaris ) si cimbrisorul (Thymus serpyllum) sint varianta cultivata. inalte pana la 30cm. Este un subarbust stufos. acesta era un antidot impotriva muscaturilor de sarpe si a Äotravii pricinuite de creaturile marine". respectiv cea salbatica. cu corola bilabiata asemanandu-se cu cele de cimbrisor. Florile mici pentamere. se folosesc numai partile aeriene atat in scopuri medicinale. tuse spastic . Grecii si romanii o ardeau in cursul ceremoniilor rituale. pl gi purulente. gutoase. iar cea inferioara paroasa. insuficien pancreatic . igien bucal . avind in linii mari aceleasi proprietati. Ac iune farmacologic : Antiseptic intestinal. de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamantului radiaza in mod special. Recoltarea: Vara pe timp insorit. precum si im remediul impotriva durerilor de cap. Indicatii terapeutice: INT. ramificate. dispepsii. Descriere: Originara din tinuturile mediteraneene. coleretic. helmintiaze. astenii. Contraindica ii: In dispepsii i hipopepsii grave. spune legenda. diuretic. ² Dureri sciatice. anorexie. pe povarnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe campii. Raspandire: Cimbrul creste pe pasuni insorite. se pretinde ca zinele adora aceasta planta aromatica. cunoscut si sub denumirea de cimbru de gradina. 2²3 c ni pe zi. Teofrast si Dioscoride considerau cimbrul ca fiind tonic si antispasmodic pentru caile digestive. deoarece inhib activitatea enzimatic . lucioasa. expectorant i calmant al centrului tusei. cu tulpini in 4 muchii. EXT. ² B i locale cu infuzie concentrat (30²50 g la litru) care poate fi utilizat i ca ap de gur . Infuzie (1 linguri la can ). de culoare violaceu-roza. anemii de prim var . EXT. lemnoase in partea inferioara. Are nevoie de multa caldura si mult soare. Se gaseste si in gradina. sunt dispuse terminal la subtioara frunzelor superioare in inforescente sub forma de spic. in orice caz ea este apreciata din cele mai vechi timpuri. Intr în compozi ia ceaiurilor pectoral i contra colicilor. mici lineare. cimbrul ramine si astazi panaceul farmaciilor familiale din Provence si Languedoc. Mod de administrare: INT. cu marginea rasucita. Pentru Pliniu. carminativ. Bron it . stimulent nervos. de culoare verde rosiatica. tuse convulsiv .CIMBRUL Cimbrul s-a nascut. reumatismale. igien capilar . tonic-aperitiv i stomachic.

ceai sau infuzie. Atat in medicina moderna cat si in cea traditionala. pe marginea drumurilor. Tulpina este cilindrica si goala interior. papadia reprezinta un remediu eficient atat pentru oameni cat si pentru animale. Toate partile plantei pot fi exploatate in acest sens. tratand afectiuni interne sau externe. cicoare. este foarte important sa alegi metoda cea mai potrivita pentru indepartarea acesteia. Primavara este consumata sub forma de salata. in orase. . face parte tot din clasa buruienilor. papalunga. Avand in vedere ca radacina sa este foarte adanc infipta in pamant. In magazine. Deoarece are doua posibilitati solide de inmultire (prin rizomi si prin seminte). Papadia se deschide dimineata si se inchide seara. insa atunci cand vine vorba de culturi importante si de aspect imaculat. Taraxacum officinale ocupa un clasament fruntas in randul celor mai rezistente buruieni.P P DIA Papadia (Taraxacum officinale. Prefera zonele insorite sau partial umbrite. Planta regaseste cel mai adesea in Europa si Asia. aceasta nu este cea mai buna alegere. cel mai adesea. lilicea etc. fam. papadia face nota discordanta din acest punct de vedere. ce poate trai in orice mediu sau substrat: pasuni. Asteraceae). Radacina si rizomii se regenereaza foarte repede dupa taiere. in culturi. Aspectul sau placut si culoarea aprinsa o salveaza de multe ori din mainile noastre. pastile. ulei sau tincturi. buha. fanete si poieni. Florile galbene si mari pot fi grupate in numar de 200 in partea superioara a tulpinii. Calitatile sale terapeutice o salveaza inca o data si o recomanda pentru multitudinea de beneficii. Daca in cazul altor buruieni prasitul reprezenta cea mai rapida varianta de distrugere. desi este cea mai notorie planta. iar florile pot fi murate pentru perioada de iarna. acest lucru determinand aparitia ei preponderent in zona de campie si in cea de deal si submontana. La noi in tara este cunoscuta sub mai multe denumiri: floarea-broastei sau floarea gainii. in parcuri si. terenuri necultivate. galbenea. farmacii sau plafar se regaseste sub forma de unguent. Se extinde cu ajutorul rizomilor verticali (2 cm) si se fixeaza cu o radacina pivotanta ce poate depasi 15 cm in adancimea solului. iar frunzele au forma de lance. Este o buruiana deosebit de rezistenta.

Principii active. ² Infuzie (1/2 lingurita la cana) care se bea în 2²3 reprize. cu pedunculul de maximum 1cm.Afectiuni ale aparatului urinar (în special în amestec cu alte specii). Ecologie. Principii active: Principii amare. alterne. antocianidine si saruri de potasiu. Frunzele. calmant si antiseptic ocular.. se administreaza in tratamentul bolilor renale. . cat si numai florile marginale (cu corola asimetrica). Partea utilizata: Inflorescentele ² impropriu . . ² Bai de ochi sau comprese cu infuzie (1 lingurita la cana). tipica pentru semanaturile de grau si de secara. usor astringent. are tulpina inalta de 0. Produsul vegetal folosit. raspandire: Buruiana de culturi. antidiareic. glicozidul cicorina. Indicatii terapeutice: INT. Se utilizeaza atat capitulele florale recoltate in timpul infloririi. se ia de 3 ori pe zi inaintea meselor principale. Substante amare ( centaurozida sau cnicina ) tanin. anorexie. iritatii si înrosiri ale pleoapelor (în uz extern). antocianidine.flori" (Flores Cyani cum receptaculis) care se recolteaza in lunile ² VII²VIII. Florile pentamere. ramificata si acoperita cu peri paslosi. mucilagii.Conjunctivite. grupate in capitule globuloase terminale. uneori creste si pe marginea drumurilor si prin locuri uscate si pietroase în regiunea de campie si de deal din întreaga tara. Ambele produse sunt lipsite de miros si au un gust dulceag. tonic-amar. reumatism. saruri de potasiu. androceul este alcatuit din 5 stamine cu anterele unite. Intra in compozitia ceaiului diuretic.50-1m. Planta anuala sau bianuala raspandita prin semanaturi. Actiune farmacologica: Diuretic usor. Infloreste din iulie pana in septembrie. iar cele periferice au corola asimetrica in forma de palnie cu cinci lobi de culoare albastra. . diaree benigna. Intrebuintari. EXT. Recoltare: Inflorescentele se rup întregi cu pedunculul sub 1 cm.Albastrelele Centaurea cyanus Descrierea speciei. locuri pietroase si pe marginea drumurilor. au culoare alburie din cauza perilor matasosi si sunt lineare. EXT. Actiune farmacologica: are proprietati astringente si diuretice. iar extern sub forma de cataplasme si spalaturi in diferite boli de ochi. sunt tubuloase. tanin. cele centrale au corola regulat tubuloasa. Mod de întrebuintare. Sub forma de infuzie 2-3g/200. INT.

Parazitii care ataca aceste plante sunt: paianjenul rosu. Balsamina se inmulteste prin butasi obtinuti din ramurile laterale in perioada aprilie -octombrie. Acestia pot fi distrusi prin aplicarea unor insecticide cu actiune sistemica. . albe. Se obtine din butasi sau din seminte care se seamana la sfarsitul lunii aprilie. roz. cu temperaturi de pana la 18 °C. simple sau involte. Distanta intre plante se lasa de 20-25 cm. inalt de 40-60 cm. Balsamina prefera locurile luminoase. mustele albe. Iarna balsamina poate servi la ornamentarea apartamentului. Toamna si iarna trebuie adapostita intr-o sera in care temperaturile sa nu scada mai mult de 13 °C. paduchii verzi. iar apoi sunt plantati in vase separate.BALSAMINA Balsamina se prezinta ca un copacel. Are nevoie de multa apa si ingrasaminte suplimentare. violet. rosii. intr-un compost umed . Acestia se tin in apa pana isi formeaza radacini. feriti de lumina puternica timp de 1-2 saptamani. putin ramificat si frumos imbracat de flori mari.

Dupa ce a inflorit.partial umbra Sol: bine drenat. poate parea ciudat ca fiecare tuber face 10. Info . salivare excesiva. Sunt perfecte ca flori taiate. . In general. limba. Calele scunde. Dupa perioada de repaus. pe toata perioada iernii. dar mai putine ca numar. chiar si 30 de flori. hibrizii cu flori colorate se planteaza primavara. galben. cu cat tuberul este mai mare. aceasta data variaza semnificativ in functie de temperatura aerului si a solului. Ca floare taiata. cerate si capete solitare de 15-20 cm lungime. cu petale groase. Tuberii de cala ar trebui sa infloreasca la 60-90 de zile de la plantare. buze. tuberii pot fi replantati. In comparatie cu traditionala cala alba. In functie de varietate. Desigur. Dupa ce foliajul se ofileste. desi ei pot sta astfel chiar si 8-10 luni. de latenta a plantei este foarte importanta pentru dezvoltarea sanatoasa a tuberilor. tuberii trebuie scosi din pamant si pusi la pastrare intr-un loc racoros. rotunde. Culorile sunt variate . precum si de hibrid. voma si dificultati in a inghiti. Avand in vedere ca infloresc pe tulpini ciudate.cala este toxica pentru animale deoarece contine cristale de oxalat de calciu. trebuie sa o udati si sa o tratati cu substante fertilizatoare. infloresc vara si se ofilesc toamna. portocaliu si verde.CALA Denumire populara: cala Denumire stiintifica: Zantedeschia aethiopiea Familie: Araceae Expunere: plin soare . rosu. Respectarea stadiului de repaus.alb. cu atat florile vor fi mai mari. semnele critice de boala sunt iritatiile orale. cala rezista 7-10 zile. Perioada de depozitare este de minim 10 saptamani. incluziv la ingheturi puternice sau umezeala extrema. varietatile de cala special cultivate ca flori taiate vor face flori mai mari si mai inalte. si atunci este perioada cand "stocheaza" energie pentru florile de anul viitor. Aceste ingrijiri sunt importante pentru ca tuberul incepe sa se dezvolte de abia dupa ce infloreste. Cala nu este foarte rezistenta la conditiile de iarna. pot produce 20-25 de flori pe un tuber mare. culoarea levanticai. arsuri si iritatii la gura. fara sa se deterioreze. cala va inflori continuu 6-8 saptamani. umed Descriere Cala (Zantedeschia aethiopiea) este o floare mare. toamna. de ghiveci. La fel. uscat. roz.

. deoarece tulpina c rnoas func ioneaz ca un cordon ombilical prin care pl ntu ele primesc hran . cu benzi alb-crem pe mijloc. de culoare verde deschis. Pute i s introduce i plantele în ap . Caracteristici:frunze decorative Frunze:Frunzele ierboase. au 15-30 cm lungime i sunt verzi. este una dintre plantele cel mai des întâlnite în locuin e i birouri. diferite. împ r i i un tufi în mai multe p r i i replanta i-le separat. Pute i s le l sa i prinse de planta-mam i sa le separa i când vor emile r d cini propii. Inmultire: Modalitatea cea mai simpl de multiplicare const în a ezarea în vase mici. Chlorophytum se cultiva cel mai bine in ghivece sau cosuri suspendate. perene. poart i ei m nunchiuri de frunze folosite pentru reproducerea plantei. expunerea îndelungata în plin soare produce arsuri pe frunze. frumos curbate. Pentru a ajuta tufa sa se dezvolte bogat si uniform rasuciti periodic ghivecele sau cosurile suspendate. pe buna dreptate. Chlorophytum nefiind o planta mofturoasa in privinta aciditatii sau alcalinitatii acestuia. dac nu sunt îndep rtate. aceast a doua metod este mai eficace. ca niste panglici. Fiind foarte u or de crescut i înmul it. ine i plantu ele la umbra pan la apari ia r d cinilor. ce capata pe masura cresterii. sarmoase. în form de panglici sub iri. creând un efect decorativ deosebii. arcuite. Substratul:Substratul de cultura poate fi orice tip de sol. ‡ Men ine i substratul umed mereu prim vara i vara. apar flori albe micu e pres rate pe tulpinile lungi. datorita frunzelor lungi si subtiri. Aceste pl ntu e. Tulpinile cu flori pot fi aranjate in jurul unui cerc de sus inere sau pot fi lasate s curg in cascad peste marginea ghiveciului. pot fi separate de planta-mam i plantate individual. albe. galbene. Planta are nevoie de mult lumin pentru accentuarea contrastului de culoare al frunzelor. lung si gratios. imbracand uniform si elegant recipientul. dar nu formeaza frunzis si isi pierde intensitatea culorii. Este apreciata de iubitorii plantelor decorative prin frunzis. un aspect curgator/pendent. Origine:America de Sud Familia:Liliaceae Ordinul:Gigliacee Forma:curgatoare Aspect:erbacee Planta perena. ‡ Este perfect acomodata la conditiile climaterice din tara noastra. una din cele mai nepretentioase plante de interior. care formeaz repede r d cini. Rezista un timp si in locatii puternic umbrite. Inflorirea se produce doar la exemplarele ce beneficiaza de lumina suficienta. Intretinere:Sunt plante rezistente i au o via a lung dac le este acordat îngrijirea necesara i sunt replantate la timp. dup aproximativ o lun emit r d cini i pot fi plantate în p mânt Chlorophytum se poate înmul i i prin divizare. Perioada de inflorire:Intregul an. pe directia luminii. Planta va forma frunze peste tot. valorificat în special atunci când planta se cultiv în co ule e suspendate. care se revars gra ios în cascad în jurul plantei-mam . stelute mici cu sase petale de culoare alba. apoi trata i-le ca i pe plantele adulte. Are nevoie de mult lumin pentru colorarea intens a frunzelor. Flori:Prim vara i vara. din fiecare rezultând un m nunchi miniatural de frunze frumos v rgate. care se dezvolt în centrul rozetei. în scopul înr d cin rii. cu crestere compacta sub forma de tufa. putin soare direct. colorate verde cu alb i cu flori mici. Voalul-miresei este deosebit de aspectuos când se cultiv în co ule e suspendate sau în ghivece pe suporturi fixate pe pere i la în l ime. provenile din Africa Occidental i Meridional . elegante. striate cu alb pe mijloc. aparand la extremitatile stolonilor. lungi i c me i. cu orice nivel al pH-ului. Expunere:Lumina multa. Un pamant de gradina sau un pamant de flori din comert ii va satisface pe deplin necesarul de nutrienti. formeaza radacini viguroase care tind sa umple rapid ghiveciul. care in contact cu pamantul dezvolta rapid radacini. rizomatoase.Chlorophytum Descriere: Genul Chlorophytum cuprinde circa 250 de specii permanent verzi. Sunt unele dintre plantele cel mai u or de cultivat în cas i sunt disponibile în multe variet i cu frunze lungi. uda i mai rar iarna. erbacee. acesle m nunchiuri cad în cascada. Formeaza stoloni ce sunt presarati cu mici rozete de frunze. ‡ Temperatura minim : 7°C. a pl ntu elor care se formeaz In vârful pedunculilor florali. Datorita acestui frunzis. Florile dau apoi na tere unor pui de plant . fiind considerata. Pedunculii florali.

fosfor. apoi decoctie pîna scade la jumatate. nepatate. -Afectiuni cronice ale rinichilor si cailor urinare (inclusiv litiaza). B3. antireumatic.FASOLEA Descriere: Planta cultivata în scopuri alimentare. fitohormoni. aafectiuni cronice ale rinichiuluicnee. vitamina C. se amestecau cu frunze de ment uscate i sf râmate. antigutos. B1. care. diabet. se puneau i se pl m deau cu smântân . acid citric. triptofan). tirozina. molibden. Principii active: Aminoacizi esentiali (arginina. se preiau de la batozatul fasolii. hidropizie. se puneau pe pântece. aminoacizi liberi (arginin . saruri minerale. acid fosforic. fier). zinc. ulei eteric. i pentru deger turi se foloseau boabe de fasole alb fierte i frecate. E. eruptii. de mai multe ori. pentosan. eczeme. calmant al spasmelor. Se curata de vrejuri. lipide. reconstituant pentru convalescenti. se bea în cursul unei zile. Se luau boabe de fasole alb i tot atâtea semin e de cânep . În tradi ia popular boabele de fasole se folosesc ca leac contra herpesului (numit popular i bube dulci) i pecinginei (nume popular dat mai multor boli de piele contagioase. PP. las ni te pete scor oase ce produc mânc rimi). . calciu. azot. asparagina. datorit c rora au propriet i diuretice i antidiabetice. Partea utilizata: Tecile pastailor albe. vitaminele: A. B6. depurativ. secundar cu proprietati medicinale. 2²3 cani pe zi. acidul aspartic. se ardeau la foc. iar apoi se ungeau bubele cu ea. B5. mangan. Boabele de fasole alb . K i complexul B. triptofan. Indicatii terapeutice: INT. uscându-se. s ruri minerale (potasiu. macerat la rece (4 linguri la litru). Recoltare: Tecile de la soiurile cu pastaia alba. De asemenea din boabe pisate se f ceau pilule care se luau pentru reten ie urinar . Actiune farmacologica: Diuretic. fierte cu 2-3 rânduri de p trunjel i o mân de f in de secar . TBC pulmonar. reumatism. guta. pân se f cea aluat. resturi de frunze. pentru calmarea durerilor dup na tere. asparagin . celuloz . mucilagii. natriu. remineralizant. pastai patate. caracterizate prin erup ii cu b icu e. C. edeme cardiorenale. Mod de administrare: Decoct (o lingura la cana). Din p st i se f cea un ceai pentru rinichi. B2. Semin ele con in amidon. triptofan). Pe arsuri se puneau boabe de fasole pestri pisate împreun cu boabe de porumb. se pisau bine. zaharuri. acid pantoteic. usor hipoglicemiant. nepatate (Fructus Phaseoli sine semine) care se recolteaza in lunile ² IX²X. K. magneziu. Compozi ie chimic : P st ile con in glucide. enzime i substan e minerale. B9. tizolin . acid salicic. cobalt.

iar pe timpul iernii vom efectua udarile la intervale mai mari. prin putrezirea radacinilor. lumina. Este preferata combinatia de pamant de frunze. Inflorescentele sunt bogate si spectaculoase. Butasii se planteaza in pamant nisipos si sunt tinuti la caldura si umbra timp de cateva zile. Sunt plante fara pretentii deosebite. inmultirea se face prin butasi de planta in perioada mai-iunie. La Aloe. frunzele sunt lungi. inguste. in timpul verii. cu spini pe margini de culoare verde. Iarna o vom pastra in camere racoroase cu temperaturi minime de 8-10 grade C. nisip si turba fibroasa. Mutarea in ghivece o vom face abia dupa aparitia radacinilor. cu nuante albastrui. de culoare rosu-corai. si cu multa lumina. inflorescentele aparand la aproximativ 2-4 ani de la plantare. Substratul folosit pentru Aloe trebuie sa fie poros si cu o reactie neutra. . carnoase si suculente. Este important sa udam plantele doar atunci cand pamantul de la radacina este uscat. La Aloe. Excesul de apa putand duce la distrugerea plantei. Aloe se cultiva si se ingrijeste relativ usor. La Aloe.ALOE Aloe este o planta cu o inaltime variabila de la 10 la 100 cm originara in zone calduroase si secetoase. udare abundenta. cresc relativ incet. La asezarea pamantului in ghiveci vom adauga un strat de pietris si vom folosi ghivece gaurite pentru scurgerea apei suplimentare. ingrasamintele se folosesc rar si in cantitati mici. foarte rezistente. Aloe are nevoie de multa lumina si de aceea este de preferata pozitionarea plantei la fereastre catre sud. in forma de lance. Necesita. Se recomanda transplantarea plantei la 2-3 ani. sau prin despartirea puilor de la baza plantei si plantarea lor in ghivece mici. aerare.

dar racoroase si uscate. daca se asociaza cu temperatura scazuta.CACTUS Cactusii sunt plante cu tulpini suculente de forma cilindrica. in locurile de origine. turtita etc. butasii nu se planteaza imediat. Ea se executa primavara si vara (mai-iulie). la multe specii chiar uriase. Incepand cu partea a doua a toamnei.Caldura putina corelata cu umiditatea redusa face ca planta sa treaca printr-o perioada de repaus care poate dura 4-5 luni. de 4-6 cm in diametru. Momentul optim este la aparitia primelor rozete de spini. Cactusii au crestere lenta. Florile sunt mari. Semanatul se poate face oricand. udarea reluandu-se in februarie. Dupa aceea se planteaza la circa 2 cm adancime pe substratul de nisip ceva mai grosier sau in perlit. Nerespectarea repausului constituie cauza neinfloririi si dobandirii unui aspect necaracteristic. dar cel mai bine este primavara. se da numai atata apa cat sa se previna zbarcirea. intens colorate si de durata scurta. Aerul statut este daunator plantelor. Lumina intensa este absolut necesara pentru aceste plante. Abia dupa circa 6-8 luni. Dupa taiere. Ei se tin cateva zile sau saptamani intr-un loc calduros. globuloasa. In lunile noiembrie-decembrie sunt suficiente 2-3 udari. Pamantul in care se cultiva cactusii trebuie sa lase apa sa se scurga bine si sa nu fie prea bogat in componente organice. de diferite forme.Cantitatea de apa si frecventa se cresc treptat.Cactusii se inmultesc in mod obisnuit prin seminte si butasi. Din areole iau nastere spinii. plantele sunt trecute in ghivece foarte mici. Ele trebuie plasate pe cat posibil la fereastra. Se fac butasi de varfuri sau fragmente de tulpina sau pur si simplu se desprind lastarii de la baza plantei sau de pe ramificatiile mai mari. ramificatiile laterale. Aerisirea camerei in care sunt asezati cactusii este obligatorie. Aceleasi locuri insorite. Vara. pe masura ce apar cresteri vegetative noi. Lungimea lor masoara de la cativa centimetri la 20-30 m. Pe suprafata tulpinii se afla numerosi muguri care la cactusi se numesc areole. Fructul este o baca ce contine numeroase seminte (la unele specii este comestibil). O alta metoda de inmultire a cactusilor este altoirea folosita insa numai la speciile care au un sistem radicular foarte slab si o crestere extrem de lenta. ovoidala. nefiresc. in special iarna. aerisit si umbrit. cactusii se trateaza ca orice planta. In acest sezon sunt suficiente temperaturi de 8-10°C ziua si 4-6°C noaptea. Parfumul este prezent numai la cateva specii. . trebuie asigurate iarna. pentru ca ranile facute sa se cicatrizeze (sa formeze crusta). Excesul de umezeala este foarte daunator. florile. Inflorirea este strans legata de ingrijirea acordata fiecarui tip de cactus. Butasirea este mai simpla si rapida. pamantul se tine mai mult uscat decat umed. Frunzele sunt transformate in spini (exceptie Peireskia). ovala. La aparitia primelor radacini se face trecerea in ghivece cu pamant. Daca fereastra are expozitia sudica este cu atat mai bine. in luna ianuarie nu se uda. Perioada de inflorire este primavara si vara pentru majoritatea speciilor.

mai. pentru umbra generoasa a frunzisului sau. Astazi. dar il aflam mentionat si in papirusuri. executate de oameni nepriceputi. se aseaza pe o panza curata si se infasoara in jurul incheieturilor umflate. El formeaza o coroana arcuita simetric. Si alti vindecatori ai Evului Mediu au cunoscut foarte bine artarul. astfel incat descriu un unghi obtuz. artarul poarta flori alb-gal > bui. In secolul Xii. ce pot influenta negativ procesele metabolice. Perioada de inflorire: martie . ori se pun pe ochii obositi. Ea il recomanda pentru combaterea febrei prelungite. rotindu-se prin aer ca niste elice. ca edulcorant in diete. respectiv ca indulcitor. avand practic aceeasi culoare si acelasi luciu pe ambele fete. se gaseste samanta.Hr. Bucatile de scoarta si frunzele proaspete se strivesc bine. Toamna. Intre ele. Este deseori plantat in parcuri. Frunzele sunt lobate. nu se mai foloseste decat siropul. Intepaturile de insecte se pot trata. Extragerea sevei se face dupa anumite reguli. pot duce la uscarea copacului. prin crestarea scoartei. In lunile de primavara. putem conta pe efectul racoritor al frunzelor de artar. frunzele artarului se coloreaza in nuante stralucitoare de rosu si galben. de asemenea. Mai tarziu. Ea se obtine la fel ca rasinile sau cauciucul. cenusie. Bolnavilor cu febra le ajuta frunzele strivite. in special in stazele biliare. Sunt pretuite in special proprietatile sale antipiretice si dezinflamatoare. puse la talpi. Desi recoltarea sevei de artar are o indelungata traditie. Acum. Artarul in medicina populara: Ca leac intrebuintat in medicina populara.Artarul Aria de raspandire: Artarul se intalneste frecvent pe tot continentul european. fie punand frunzele in baia bolnavului. cat si din trunchi si seva. se desprinde de trunchi sub forma unor solzi alungiti. Manevrele brutale. fie pregatind o licoare ce se amesteca in vin. In zilele noastre. E regretabil faptul ca in prezent s-a renuntat aproape cu totul la utilizarea artarului in scopuri medicale. Istoric: Artarul apare deja in scrierile istoricului roman Plinius Secundus (23-79 d. o mica nuca turtita. artarului i se acorda din nou atentie. Scoarta neteda. . Si atunci cand ne simtim labele picioarelor grele si infierbantate. Fructele verzi pot fi vazute inca din mai. pe un trunchi mai degraba scurt. mai ales datorita calitatilor sevei sale. calugarita Hildegard von Bingen il caracterizeaza drept un arbore "uscat si rece". Aspectul: Artarul este un arbore viguros. desi pana la inceputul secolului Xix se preparau remedii atat din crengile si frunzele lui. Fructele sunt prevazute cu doua aripioare imbinate. Toti l-au prezentat ca pe un remediu cu actiune antifebrila. ca unul din cele mai importante remedii folosite in medicina Egiptului antic. ea a fost practic uitata pentru mult timp. seva este foarte apreciata ca sirop. Lobii sunt ascutiti si putin zimtati pe margini. Efect stimulator: in disfunctiile hepatice. artarul continua sa-si pastreze o anume insemnatate. daca el pierde prea multa seva. isi schimba culoarea in maroniu si se lasa duse de vant. atarnand in ciorchini grei pe crengi. dispuse in inflorescente umbeliforme. cu scoarta si frunze proaspete. in varful acestui unghi.). insa rareori depaseste 20 m in inaltime. introduse in sosete.

Mesteac nul este considerat copac na ional în Rusia. membranos. spre deosebire de mâ i orii de anin. i serbat în timpul S pt mânii Verzi de la începutul lui Iunie. c tre mijloc sunt galbeni sau oranj. înrudit cu familia fagului/stejarului. Solzii pistilului sunt alungi i. Apar în perechi. dar nodul de inser ie al pe iolului frunzelor formeaz mici tulpini e laterale. Mugurii apar prim vara devreme i cresc pân la începutul verii. i sunt formate din grupe de câte trei flori femele. Ace tia sunt în general copaci sau arbu ti de talie mic spre medie. dar pu in. la maturitate. Denumirea mesteac nului vine din latinul mastichinus. . Acestea sunt alternante. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celul a samarei sau dou filamente. cu toate c aripile acesteia pot lipsi. Lemnul tuturor speciilor de mesteac n este fin. acoperi i de o coaj fin dar rezistent . cu vini oare ca o pan . Mesteac nul reprezint sursa de hran pentru un num r mare de larve ale genului Lepidoptera. orizontale. cu codi . Ca lemn de ars. care se vor transforma în cele dou aripioare ale fructului. cu doi lobi. prinse la baza mâ i orilor masculi. Coaja con ine multe r ini i are un pigment care d numele diverselor soiuri de mesteac n: ro u. Betula. unde este celebrat în reprezentarea unei zei e. ovulul este solitar. Frunzele variaz de la un soi la altul. i pot fi din ate sau lobate. i se rupe în fâ ii în mod natural. iar la cap t maro închis Fiecare solz prezint dou bractee i trei flori sterile. Solzii amen ilor. amen i (mâ i ori). Ace tia sunt localiza i la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpini elor formate anul trecut. fiecare floare devenind maro la maturitate. separat). la anume specii. solitar. Pistilul poate atârna sau fi erect. Descriere Coaja tuturor soiurilor de mesteac n prezint aceea i caracteristic : este marcat de dungi fine. Amen ii purt tori de stamine pot atârna sau nu. Fructul este o samar . To i mugurii frunzelor cresc lateral. lemno i i în form de con. negru i galben. nu exist mugure terminal. Diferen a între mesteac n i anin (genul Alnus) este c amen ii (mâ i orii) femeli nu sunt lemno i i la maturitate cad i las loc semin elor. cu textur m t soas i care poate fi lefuit fin. Ace ti solzi poart dou sau trei flori fertile. alb. din ate. care cresc mai ales în clima temperat nordic . fiecare floare fiind alc tuit dintr-un caliciu sesil. rotunji i la cap t. bicameral i are dou termina ii. cu trei lobi. este tot din limba Latin . Denumirea tiin ific a genului. cu granula ie mic . cu o coaj alb caracteristic . fiecare floare fiind alc tuit dintr-un ovar. Se formeaz în toamn i stau peste iarn . deschizându-se în acela i timp sau cu pu in timp înainte de apari ia frunzelor. valoarea sa este dintre cele mai bune. prins de tulpini ele ap rute în anul precedent. iar coaja este sub ire. de consisten a unei hârtii fine. de culoare verde stins sau pu in ro ietici. Flori i fructe Florile sunt monoice (flori femele i flori mascule. care se vor transforma în crengi. Frunzele sunt simple.MESTEACANUL Mesteac nul e numele copacilor din genul Betula. Fagaceae. în familia Betulaceae. sunt ovali. Ovarul este plat.

atestate prima data in 1848. varicei. din vestul Europei. anemiei. cai.CASTANUL Castanul comestibil (Castanea sativa) este usor recunoscut datorita fructelor sale cu invelisuri care seamana cu aricii de mare.70 m iar diametrul de 1. Are o circumferinta a trunchiului de peste 6. utilizand toamna castanele abia culese: se pun intr-un recpient plin cu un amestec de nisip si turba in parti egale. asteniei. Incearca sa umpli un vas rustic decorat cu frunze pe margini sau un cos cu o colectie de castane si coji spinoase. fructele fiindu-i consumate doar de catre cerbi. Se crede ca acest castan are peste 500 de ani. zinc. scrie numele oaspetilor tai pe frunze de castan comestibil si introdu-le in despicatura.90. in forma de lance. Paraziti si boli Afidele adesea ataca mladitele si florile. producand o patina lipicioasa. Castenele contin vitamine. grupate cate trei si datorita frunzelor sale lucioase. pe care se prind cu usurinta mucegaiul si ciupercile. Castanul a fost adus adus in Romania. dar departe de inghet. Un astfel de vas reprezinta un aranjament neobisnuit pentru masa. Fructele castanului sunt utilizate in terapeutica naturista in principal in echilibrarea digestiei. Pentru multi dintre noi. Spre deosebire de acesta.fosfor (utile in afectiuni ale oaselor). fiind bune remineralizante ale organismului. Unele exemplare de castani pot fi atacate de boala denimita cancerul castanului. Micile plante ale castanului vor fi cultivate in ghivece timp de cativa ani inainte de a fi plantate in livezi. in dieta celor care sufera de afectiuni cardiovasculare sau de afectiuni renale. Cel mai vechi castan din Romania este cel de la Nereju judetul Gorj. ajuta persoanele in perioada de convalescenta sa se recupereze. minerale. . vite si bineinteles. fructele sale frumoase si netede sunt o amintire a jocurilor cu castane ale copilariei. pe cand o castana cu invelisul partial deschis poate juca rolul de suport pentru biletele cu numele si locul fiecarui oaspete la masa. tratarea diareei. Cu sau fara invelis. castanul salbatic (Aesculus hippocastanum) are un invelis al fructului mai neted si frunze ce pot atinge o latime de 30 cm. la sfarsitul secolului al XVI-lea. castanele salbatice constituie decoratiuni de toamna uimitoare. care va fi tinut intr-un loc racoros si umed. vindecarea hemoroizilor. organizate dupa modelul unor jocuri similare din secolul al XV-lea in care se foloseau alune. Reproducerea Se efectueaza prin seminte. cu marginile zimtate.

semintele brazilor sunt o sursa de hrana pentru pasari . persistente. grandis. pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate. nordmanniana. Deasemenea. popular. cu bractei obi nuit vizibile i r sfrânte. Brazii cresc foarte drepti si din aceasta cauza lemnul de brad se foloseste in special in constructii dar si la fabricarea mobilei. Semin e relativ mari. r spândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice. Specii: Abies alba. Sunt arbori de talie mare cu înr d cinare pivotant . Lujerii sunt netezi. Conurile sunt erecte. in alveolele conurilor se dezvolta semintele bradului. Cand semintele sunt coapte. Cele mai cunoscute conifere sunt: y BradulMolidulPinul Bradul se deorebeste de celelalte specii de conifere mai ales prin asezarea frunzelor care. scoar a mult timp neted cu pungi de r in . alta deosebire fata de foioase care au radacina foarte ramificata. alveolele se desfac si semintele pot iesi din conuri. iar mugurii dispu i terminal întotdeauna câte trei. A. A. cilindrice. se mai numesc si ace. iar pe lujer r mâne axul erect. A. Coroana este piramidal deas . Diferenta majora fata de foioase este ca bradul (ca majoritatea coniferelor. Cazand pe pamant. triunghiulare. Bradul ca si celelalte conifere isi schimba frunzele(acele) treptat de-a lungul intregului an iar noi putem observa acest lucru doar vazand covorul de ace cazute la tulpina bradului. Coniferele au radacina pivotanta. . Bradul face parte din familia de conifere. se schimb la 6-15 ani. cu pungi de r in pe tegument i prinse strâns de aripioar . solzul carpelar cade la maturitate odat cu semin ele. A. Acestea au o lungime medie de 2 cm si sunt dispuse de-a lungul crengilor in acelasi plan. umbroas . A. cephalonica. Altitunea la care cresc si se dezvolta brazii este cuprinsa intre 500m si m iar raspandirea acestora este pe tot globul. dar cu precadare in zonele muntoase ale zonei temperate.BRADUL Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae. Conurile sunt fructele bradului. fata de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur imprejurul crengilor. concolor. pinsapo. veverite si alte rozatoare ale padurii. caci exista si exceptii ± Larice) sta verde pe tot parcursul anului. ele dau nastere la noi brazi. Frunzele bradului sunt mai moi decat ale altor conifere ale caror frunze inteapa mai tare. Prezint frunze aciculare l ite.

Daca imediat dupa ce ati plantat liliacul vremea este foarte calda si umiditatea atmosferica este scazuta. mai intai se taie ramurile rupte sau uscate. Pentru a intineri arbustii mai batrani. puteti reduce ramurile batrane cu 1/3 in fiecare an. Taierile regulate pot incepe cand liliacul a atins 1. . care a atins dimensiuni foarte mari. este recomandat sa taiati cam 1/3 din el in fiecare an. in functie de lungimea radacinilor. Dupa aceea udati din abundenta o data pe saptamana.liliacul trebuie plantat intr-o zona din gradina in care sa primeasca cel putin 6 ore de soare pe zi. Pentru un foliaj cat mai mare. cu atat veti avea mai multi ciorchini cu flori. Taierile de formare la liliac Taierea liliacului este optionala si se poate efectua la 2 saptamani de la inflorire.puneti radacina arbustului intr-o galeata cu apa in timp ce sapati groapa. Atentie insa: daca liliacul a fost altoit aceasta metoda nu functioneaza. pana ajunge la inaltimea pe care o doriti dvs. efectuati taieri primavara devreme .udati arbustul cu multa apa. cand arbustul nu va mai primi apa. apoi se taie trunchiurile care au crescut prea inalte. Un bun semn ca liliacul nu primeste destula apa este aspectul frunzelor. . nu veti mai avea la fel de multe flori. Cele mai frumoase flori cresc pe lastarii tineri. pentru ca in cele din urma sa se rareasca lastarii noi (se lasa numai cei mei vigurosi). atunci trebuie udat. Inaltime: pana la 6 m. vigurosi. Cu cat veti incuraja dezvoltarea lastarilor tineri.8 . Nu uitati ca udarea in exces e la fel de daunatoare ca lipsa apei.2. . Udare-Liliacul nou plantat trebuie sa fie udat de 2-3 ori pe saptamana in prima luna. In cazul unui liliac neingrijit.4 m. partial umbra Udare: regulata si din abundenta Perioada de inflorire: primavara si vara Ingrijire si cultivare Plantarea corecta a liliacului . Diametru: 1-3 m.sapati o groapa mai mult larga decat adanca. Pamantul trebuie sa fie bine udat toamna. pamantul trebuie de asemenea sa fie usor drenabil.Liliacul Familie: Oleaceae. Daca pamantul din jurul radacinii este uscat. care se ofilesc sau se strang.atentie insa. Aspect: arbust Expunere: plin soare. nu ezitati ca udati mai mult arbustul. inainte de venirea inghetului. . liliacul va putea sa reziste perioadelor de seceta. Odata ce s-a adaptat cu locul si pamantul in care l-ati plantat.

Fructul. vasodilatator arterial. palpita iile. Recoltarea: De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. în special datorit complexului de vitamine pe care îl con ine: vitamina A. se vor recolta fructele de mace numai în stadiul de galben-portocaliu. febra. Varietatea Rosa canina 'Assisiensis' este singura care nu are spini pe tulpin . Fructul este foarte bogat în vitamina C. Uscarea lor se face numai pe cale artificiala la o temperatura de 80-85 grade C. ele trebuie uscate imediat dupa recoltare. Pentru ob inerea unei semin e apte de reproducere. Au un diametru de 4-6 cm i sunt formate din cinci petale. Din cca 2 kg fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat. gemuri. dar exist i plante cu flori albe sau roz închis. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie. Este un arbust deciduu. dulce uri. Afec iunile rinichilor i ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semin e de m ce . nord-vestul Africii i în vestul Asiei. Elixirul de m ce este recomandat în tratarea bron itei cronice i a tusei de b trâne e. numit m cea . Florile sunt de obicei roz pal. este utilizat la producerea de siropuri. diuretic. afec iunile hepatice. perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C. cu o în l ime care variaz între 1 i 5 metri. B2. cu 5-7 frunzuli e. Intrebuintari: Fructele de maces se folosesc ca vitaminizant pentru convalescenti si anemici. sub form de cârlig. De aceea. prin ramuri înr d cinate ob inute prin despar irea tufelor existente în flora spontan sau în cultur i prin marcotaj. M ce ul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. deci la început de maturizare. Tulpina este acoperit de epi mici. coleric. P. K. Intern: colagog. ceaiuri. Frunzele sunt penate. diarea. Cultivare i utilizare Înmul irea mace ului se poate face prin semin e. Semintele se folosesc ca diuretic. are o form elipsoid i este ro u sau portocaliu închis. Mod de uscare: Pentru ca fructele sa-si pastreze continutul de vitamina C. C.MACESUL M ce ul(Rosa canina) este o specie de plant nativ în Europa. viermii intestinali (în acest caz. ascu i i. B1. con inând peste 2000 mg din aceast substan la 100 de grame de fruct. principiul lor activ de baza. E. . inflamatii intestinale. i pulberea de m ce e este foarte eficient ). Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. Ceaiul de m ce e trateaz intoxica iile. Tratamente naturale pe baz de m ce M cesul (Rosa canina) este foarte apreciat în medicina naturist . tonic vitaminizant. impiedica formarea de calculi renali.

pinul de munte: are mai multe varietati: (jneapan): arbust indigen de talie mijlocie. de10 cm lungime. (mops): pin pitic. 3-5 m inaltime.5 m. Intalnim mai multe specii de pini: Zarna. vrunzis des. conuri 5-8 cm galbui . verzi. pinul neted. ace rigide de 4 cm. anul 2. ramuri flexibile. acele moi. usor albastrui. brun roscate lucitoare.pinul de padure: arbore indigen de talia II-a. 300 ani arbusti y maturatia conurilor.zarna: este un pin indigen de munte inalt. tufa compacta de 1. tufos. coroana piramidala. ramuri mult intinse in lateral. Pinus nigra . ramuri lungi si dese. conuri ovoidale 8-15 cm. 1.pinul de Himalaia: arbore elegant. conic la tinerete si neregulat la batranete. Pinul de padure..PINUL Pinii fac parte din familia Pinacea. ace rigide de 10 cm. neted.pin neted (strob): originar din America de Nord. crestere de arbore mare. y (globosa viridis): forma pitica pana la 1 m. este unul dintre pinii cei mai frumosi. colorat verde inchis.5 m. ramificat de la baza. Pinul galben..5-2 m inaltime. scoarta neteda. acele grupate cate 5 si lungi de 10-18 cm. (gnom): pin pitic. ramificat. ramuri scurte. pinul de munte y suporta climat bland: pinul de Himalaia. coroana larg ovoidala. grupate cate 3. de California y majoritata prefera terenurile acide y prefera solurile calcaroase pinul negru y pinii nu suporta atmosfera poluanta. ovoidal rotunjita. ramuri rare. 2/1. 2-3 m largime. verde deschis. cate 5. pendule si raman un timp pe arbori. des. imbracata pana la baza intr-un frunzis verde inchis. y nu suporta seceta. inguste. 5-6 m in diametru. scoarta roscata. Conurile sunt foarte lungi . ramuri groase intinse lateral. Pinus ponderosa . Pinus griffithii . Pinus silvestris . coroana piramidala.pinul negru: arbore de talia a II-a. verzui inchis. Pinus cembra . coroana larg piramidala. de mare efect. dezgolit de ramuri pe inaltimi variabile. Pin neted (strob). lungi de 3-7 cm. aglomerate in manunchiuri spre varful lastarilor. Pinul negru. largime 2. Pinus mugo . Pinul de munte.3 Cerinte ecologice pentru pini: y suporta clima aspra: zambru. (arbust din Alpii Centrali): pin pitic. aspect deosebit prin acele lungi 10-25 cm. Caracteristice biologice ale pinilor: y viteza de crestere: inceata (pinul de munte. Pinus strobus . curbate. inaltime 2 m.pinul galben: originar California. acele rigide grupate cate doua cu lungime de maxim 14 cm. ace scurte dispuse radial la varful lujerilor. 2-3 m inaltime. rapida (restul) y longevitate: 500-600 ani arbori. Exista mai multe varietati: y (nana): cultivar arbustiv. usor aplatizat cu frunzis des. frunzis fin cu aspect pendul. zambru). creste ca arbore mare. scurte si groase. acele cate doua sunt grupate cate doua.5-2 m inaltime. .brun lucitoare. globulos si compact. coroana aplatizata. au lungime de 5-9 cm. avand tuplini taratoare. acele grupate cate 5. globulos. 1. de California. formeaza o corana conica. Are si varietati de interes horticol: y (pumila): forma arbust. subtiri.

Maretul stejar arata cel mai impresionant vara. . face un mare efort de supravietuire. numita "frunzele lammas". pana in Ucraina in est si Scotia in nord. stejarul creste si traieste prin fotosinteza ±fabricile sale (frunzele) sunt actionate de energia soarelui. Pasarile au zona de operare specifica: pitulicea mica. El trebuie sa adune substante nutritive (minerale) si apa din sol si sa le transporte pe intreaga sa inaltime ±si pana la cele mai indepartate crengi. diferit.(fluturele alb al stejarului. La fel ca orice planta. cainele stejarului).Intr-o zi de vara. precum si viespele de lemn sapa tunele protectoare in care vor vor ajunge la maturitate ±doar daca scapa de ciocanitoare. traieste pana la 800 ani si ofera adapost unei sumedenii de animale si plante. Dar stejarul rezista acestor atacuri. un singur copac poate sa absoarba peste 450 l apa. ascund fluturii valet si fluturii patati de covor. care la inceput sunt aramii si treptat se inverzesc. fie dupa ce au cazut la pamant. larvele de lemn. In mai. din Spania in vest si sud. anemonele si violetele. cand stejarul adormit se prezeste din somnul de iarna si apar primele frunze. Ex. care la randul sau atrage animalele si pasarile insectivore. iar frunzele moarte de la solul padurii ascund fluturele comun cu evantai. Noaptea. de vietati apar sa profite de ospatul de omizi sau fluturi. Lichenii. incepe ciclul anual.Chiar si cele ramase au nevoie de o sursa permanenta de umiditate pentru a germina. Al doilea val:Prima defoliere este in curand inlocuita cu o generatie ulterioara. Apare o abundenta de insecte in copac.Un stejar matur poate sa aiba pana la 50. Pe trunchiul robust al stejarului. cand are frunzisul complet.stejarul este locuit pe toata durata anului. ramurele si frunze.La baza copacului revenirea soarelui aduce la viata primulele.STEJARUL Maretul stejar cu crengile sale ramnificate creste pana la o inaltime de 40m. mierlele. un alt fel. ticlenii. Stejarii pot sa traiasca pana la 800 ani si cresc pana la o inaltime de aproximativ 40m. pitigoiul albastru si pitigoiul mare. De la varful coroanei pana la capetele radacinilor ±care pot sa se extinda in adancimea solului cat ramurile de deasupra. la sol. In partile moarte ale copacului. desi putine dintre acestea vor cerste si se vor transforma in copaci noi. carligul stejarului. asteptand sa cada ceva de sus. dar in aceste luni calde. poiana va fi o mare de campanul. adesea secetoase. ciocanitoarele patate mici si mari. la toate nivelele. Sub copac.000 de ghinde. radastele si alti gandaci. Exista 100 de specii de fluturi de noapte mai mari. cintezoii si silviile de padure ocupa varful copacului. fie in copac. Trezirea primavara:Primavara. care se raspandesc treptat de-a lungul multor ani pe trunchiul si pe ramurile stejarului. pitigoii mari si cintezoii.Una dintre cele mai impresionante privelisti in tinuturile impadurite temperate din nord o reprezinta stejarul comun (sau european) (Quercus robur). Majoritatea sunt mancate de pasari si de animale. se gasesc macalendrii. dintre care multi si-au primit numele dupa acest copac. Este un arbore foios (caruia ii cad toate frunzele in fiecare an) care se gaseste in toata Europa.

cand este coapta. Ecologie i r spândire : Arbore din compozi ia p durilor de foioase sau a p durilor de amestec. Confuzii: Deoarece mai exist i alte specii de scoru cu fructe ro ii. parasorbinic). Brebu-Nou). foarte dens si dur. Pojorîta). 150-200 mg% vitamina C. cu gust amarui. criteriul de diferen iere îl constituie frunzele. Altitudinal se întilne te din zona de deal pîn în cea alpin . soluri u oare. diuretic. cît i semiumbrit.a. în mai mic m sur i în p durile de pe culmile Dobrogei. Ac iune farmacodinamic . S. este folosit in industria mobilelor. uneori chiar i în molidi uri. umiditate atmosferic ridicat . Se utilizeaza in prepararea gemurilor. Datorit taninurilor are propriet i astringente. Lemnul. Cîrlibaba. Compozi ie chimic : tanin. carotenoizi. Creste in padurile de rasinoase si cele de amestec. este sferic. ulei eteric etc. zaharuri. R spîndit în întreg arcul carpatic i Mun ii Apuseni. scorusa. mai ales spre marginea p durilor i spre lumini uri. usor alungit. pe versan i însori i. de culoare rosie rosie-aprinsa. cu frunze compuse si fructe mari comestibile.SCORUSUL Scorusul de munte este un arbore fructifer inalt de 15-20m. Solicit un climat mai rece. antitusiv. Este indicat in tratarea anemiilor si a bolilor tubului digestiv. pu ind vegeta atît la lumin puternic . galbena lucioasa sau portocalie. hemostatic i adjuvant în tratamentul tuberculozei. . compoturilor si infuziei de ceai. acid malic i al i acizi organici (sorbinic.utiliz ri terapeutice : Utilizat mai mult în medicina empiric în reumatism. iar datorit vitaminei C este antiscorbutic. revene. aucuparia fiind singurul care le are compuse (la celelalte specii sînt simple). Cluj . cel mai adesea între 1 000-1 400 m. Mai r spîndit în jude ul Caras (G rîma. Scorusa este un fruct bogat in vitamina C. Se instaleaz ca specie pionier în t ieturile din zona molidului. Suceava (Vatra Dornei. Fructul comestibil.

placut mirositoare. . rotunde. sunt alb-galbui. numeroase stamine si un ovar globulos. Praful de tei este iritant. pl cut mirositoare. Intern: antitermic. in incaperi aerisite. Fiecare floare este formata din 5 sepale ce cad in momentul infloririi. cu o coroana deasa. Mod de uscare Florile de tei se usuca in straturi subtiri. Se recolteaza cand majoritatea lor sunt complet inflorite. Florile. de culoare verde-galbuie. Observatii La manipularea florilor de tei se va purta masca sau tifon la nas si gura. cu o bractee lung în form de limb . Fiecare floare este format din 5 sepale care cad în momentul înfloririi. Recoltarea Florile de tei se culeg cu bracteea insotitoare. numeroase stamine i un ovar globulos. 5 petale. concrescut aproape pe jum tatea lungimii lui. Frunze Frunzele sunt lung-pe iolate. iar pe fata inferioara se observa nervuri proeminente. teiul este un arbore cu flori Florile Florile. în num r de 2±10 pe ram. ascutite la varf. Sunt des folosite la prepararea infuziilor de ceai. uneori i mai multe. in numar de 2-10. ascu ite la vârf. avand actiune emolienta si sudorifica. Frunzele sunt lung-petiolate. uneori si mai multe. Este raspandit prin padurile din regiunile de dealuri pana aproape de zona muntoasa. cu o bractee lunga in forma de limba. Extern: calmant general(bai).TEIUL Descriere Teiul este un arbore inalt pana la 25 m. descongestiv. a ezate pe un peduncul comun. dupa ce roua s-a ridicat si la 2-3 zile dupa ultima ploaie. de culoare verde-galbuie. concrescut aproape pe jumatatea lungimii lui. Intrebuintari Florile de tei se folosesc in tuse. iar un numar mic de boboci se afla in curs de deschidere. Fructul Fructul este o nuc de form sferic sau oval de dimensiuni mici. Se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C. Recoltarea se face pe timp uscat. provoaca tuse si stranut. Din 3. rotunde. raceala. iar pe fa a inferioar se observ nervuri proeminente. Infloreste in lunile iunie-iulie. Aria de r spândire Este r spândit prin p durile din regiunile deluroase pân aproape de zona muntoas . asezate pe un peduncul comun. Fructul este o nuca de forma sferica sau ovala. 5 petale. sedativ. expectorant. sunt alb-g lbui.5-4 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat.

2. Tulpina si partea de deasupra a frunzelor sunt de culoare purpurie si pe masura ce foliajul se maturizeaza e acoperit de o nuanta metalica de turquise.6 .7.6 . 1. Lavinia Rorich . dar florle sunt deschise numai dimineata. Butasi de tulpina sau frunze . Pericole: planta poate cauza iritatii ale pielii sau reactii alergice. care se intinde ca un covor vegetal. Daca planta arata rau pe la mijlocul verii. Frunzele sunt late de circa 2. De obicei inmugureste iar primavara. ascutite si flori roz. Planta infloreste constant in perioadele calde. neutru (pH 6. dar pe perioadele friguroase de iarna rezista mai bine sub un strat gros de zapada. lasand-o sa dea radacini in timp ce este inca legata de planta-mama.7.8) Descriere: Tradescantia pallida este o planta cu frunze lungi. taiati-o pana la nivelul solului ca sa apara un nou foliaj si sa infloreasca din nou toamna. au trei petale si circa 2 cm diametru. Ingrijire: Tradescantia pallida se cultiva cel mai bine in sol nisipos.5) sau usor alkalin (pH 7.5). Partea interioara a frunzei are o culoare violet-aprins care trece spre roz inspre tulpina.6. Florile sunt roz.trebuie ingropate bine in pamant nisipos.TRADESCANTIA Familie: Commelinaceae Origine: estul Mexicului Tip: planta perena Inaltime: 30-45 cm Diametru: 22-30 cm Expunere: plin soare sau partial umbra Perioada de inflorire: tot anul Tip de pamant: acid sau usor acidic (pH 5. planta rezista si pe un teren secetos si nu se usuca daca nu este udata o perioada mai lunga de timp.consta in indoirea unei ramuri flexibile sau a unei noi mladite in asa fel incat sa intre in contact direct cu solul. Marcotaj . dar se adapteaza bine si pe un teren stancos.6 . Desi prefera pamantul umed.5 cm si lungi de 7-13 cm. Aceasta specie este toleranta la inghet. Inmultire: nu se recomanda inmultirea prin seminte.

florile trebuie rupte Inaltime: 45-91 cm Diametru: 22-30 cm Tip de sol: neutru sau alcalin. Solar Shadow. Solar Spectrum. Pentru ca planta sa creasca mai bine in mijlocul verii. Specii care prefera soarele: Alabama Sunset. cu marginile arse. atat cat pamantul sa nu se usuce. foliajul poate fi folosit la aranjamente florale Descriere: Majoritatea speciilor de coleus ajung rapid la dimensiunea lor maxima. Atat florile cat si ramurile noi ale plantelor tinere trebuie rupte pentru a incuraja un foliaj mai bogat. verde. ramuri Expunere: umbra totala sau partiala Culoarea foliajului: rosu. Saturn. iulie si august. alb. dar udarea excesiva va face ca frunzele sa devina maronii. Burgundy Sun . Prin urmare. Pericole: planta este foarte rezistenta la boli sau insecte daca sunt crescute afara. Prea putina apa dauneaza plantei. trebuie udata destul de des. nesemnificative. Solar Storm. Solar Flare. purpuriu si galben Perioada de inflorire: vara tarziu.CULEUS Familia: Lamiaceae Nume stiintific: Coleus x hybridus Tip: planta anuala Inmultire: seminte. dar bine drenat. Coleus prefera un sol umed. Solar Furnance. in primele 7-10 zile de la plantare radacina trebuie sa fie umeda. ghivece. mai ales atunci cand o plantati. Daunatorii la care trebuie sa fiti atenti sunt gandacii. culoarea frunzelor este pusa mai bine in evidenta la umbra. Speciile care nu tolereaza soarele se decoloreaza cand sunt expuse la soare. Pineapple. roz. afidele si aleuroidele (musca sau fluturele alb). Solar Eclipse. apoi planta poate fi udata numai cand pamantul de la suprafata ghiveciului s-a uscat putin (verificati la 3-5 zile). amestecati apa de udat cu fertilizator in lunile iunie. planta de interior sau de sera. pamant umed Utilizare: borduri. Coleus este atacat de boli precum putrezirea tulpinii sau a radacinii. Desi supravietuieste si in plin soare. in containere sau straturi corespunzatoare. Sunt plante anuale fragile care nu rezista la frig. La sfarsitul verii apar florile mici. Plum Parfait. Pat Martin.

repeta i opera ia de ciupire. sunt necesare dirijarea i tunderea cu regularitate. dar aceasta va dura c teva sezoane i este mai bine s se fac Într-o ser din cas .singulare. Fucsiile sunt cultiva i.Red Ribbons (aib i ro ie) i Pink Galore (roz). Este posibil ca o varietate viguroas . Aceste flori pot fi singulare. forme i dimensiuni. roz. Exist sute de variet i cunoscute ale F. Men ine i 10-16°C iarna. semiduble sau duble. Lumin : Puternic . cu frunze multicolore).planta poate suferi dac temperatura dep e te 21° C. ro ii sau purpurii. cu tulpini moi. cu fermec toarele flori în form de clopo el at rn nd de pe tulpini. Înmul ire: Lua i buta i de tulpin prim vara sau vara. dreapt .FLUXIA Ingrijire: Temperatur : R coare sau c ldur moderat . Ap : Men ine i compostul umed În permanen din prim var p n toamna. de aceea i culoare. care deriv din F. În form de clopo el. Exemple de fucsii t r toare sunt Marinka (ro ie). dar tipurile t r toare se folosesc pe larg În co urile suspendate. de obicei. Florile apar pe noile plante crescute. Uda i moderat iarna. sau nu sunt. s fie dirijat ca plant standard. o plant de cas popular . triph lla.petalele sunt neÎnsemnate sau absente. Golden Marinka (ro ie. ca tufe. pe tufe. cu combina ii de culori de alb.duble sau duble. a a c scurta i tulpinile prim vara devreme. R s dire: R s di i prim vara În fiecare an. Pentru a avea o cre tere ca o tuf . Din p cate. Umiditatea aerului: Pulveriza i frunzele ocazional În timpul perioadei de cre tere. dar cre terea începe din nou prim vara i cu o îngrijire corect planta poate fi inut mai mul i ani. Acestea sunt florile familiare de fucsii . dar nu În b taia soarelui. dec t În camera de zi " ! ! ! ! ! ! ! ! " ! ! " ! ! ! . La acestea. Pentru a men ine planta cu flori multe i bine format . Frunzele vor c dea. C nd fiecare dintre l starii laterali rezulta i a dezvoltat trei seturi de frunze. h brida. dup ce perioada de înflorire s-a încheiat i frunzele au început s cad . Rupe i florile moarte pentru a stimula formarea bobocilor. sunt sortite co ului de gunoi. Exist sute de hibrizi În aproape toate cazurile culoare provine de la sepalele i petalele aspectuoase care sunt. semi. pe merit. O colec ie de asemenea hibrizi poate asigura flori din prim var p n toamna i unii exper i consider fucsia ca planta de cas cu flori cea mai satisf c toare. Este destul de u or ca planta s ierneze într-o camer r coroas . Folosi i un hormon de Încol ire Fucsia (cercelu ) se g se te într-o gam larg de culori.Fucsia h brida este. chiar înainte de a începe cre terea. aproape toate plantele cump rate pentru decorarea casei sau drept cadouri. Pe l ng familiarele tipuri În form de fust hawaian exist hibrizi cu ciorchini sau fucsiile caprifoi. ciupi i v rful dup ce s-au format trei seturi de frunze. culoarea florilor este dat de sepale .

aspidistra. iar prima mea grija este sa ma fac ascultat. planta ornamentala nelipsita din fereastra oricarei case din Anglia. sa fii un mare poet insemna sa urmezi o chemare mai inalta. intr-un avint nebunesc de multumire de sine. este o satira muscatoare la adresa vietii literare si a societatii capitaliste ce ridica banul la rang de religie. Cind ma asez la birou sa scriu o carte. nu-mi spun: Am sa produc o opera de arta . Proiectind naratiunea pe fundalul Marii Depresiuni Economice din anii '30. impotriva dominatiei "zeului-ban´ ce corupe toate aspectele existentei si a "decentei meschine a clasei medii de jos´. un marunt poet londonez trecut de prima tinerete. a razboiului personal purtat de Gordon Comstock. este un redactor de texte publicitare care. publicat pentru prima oara in 1936 si presarat cu numeroase detalii autobiografice.´ (The New York Times) "Lucrul pe care mi-am dorit cel mai mult sa-l fac de-a lungul ultimilor zece ani a fost sa transform scriitura politica in arta. isi paraseste slujba bine platita dupa ce primul sau volum de poezii se bucura de recenzii favorabile in ziarul londonez Times.´ (George Orwell. dar strabatuta de puternice accente comice. Orwell realizeaza o cronica sumbra. in viziunea sa. Romanul satiric al lui George Orwell. un sentiment de injustitie. publicat in 1936. care merita sacrificiul oricarui confort material. emotionanta. al carei simbol prin excelenta este. Personajul sau principal. tinteste tocmai in aceasta forma de narcisism cu un sarcasm zdrobitor. Aspidistra sa traiasca!. Punctul meu de plecare este intotdeauna o izbucnire a spiritului partizan.ASPIDRISTRA Descriere Romanul Aspidistra sa traiasca!. O scriu pentru ca vreau sa dau in vileag o minciuna sau pentru ca vreau sa atrag atentia asupra unui lucru. Gordon Comstock. "Conform mitului artistului muritor de foame. 1946) Anul aparitiei: 2009 . Why I Write.

din care pornesc frunze lungi plate. Pentru o crestere mai viguroasa puteti administra un ingrasamant lichid. la o adnacime de 2 cm.SANSEVIERA Descriere: Sansevieria este un gen care cuprinde aproximativ 60 de specii. Vara se uda dar cand pamantul s-a uscat.rezistenta la aerul uscat si la fumul de tigara. Inmultire: Prin divizarea plantei sau prin butasi de frunze (fasii lungi de 7-10 cm) care se pun la inradacinat intr-un substrat de nisip si turba. Ingrijire: . Necesita transplantare. de culoare alba. .Sansevieria Trifasciata Laurentiin (Sanseviera ) Informatii generale: Aspect: . chiar o singura data pe luna.iarna temperatura sa nu scada sub 14 grade C. odata la 2-3 ani. carnoase. Aceasta se prezinta ca o planta cu un rizom superficial. Plante de apartament . Temperatura optimase situeaza intre 20-28 °C vara si 13-18° iarna. care poate duce la inmuierea frunzelor si uscarea acestora. verde deschis sau alba. impreuna cu apa de udat. cresc pe verticala.paduchii cu scut.este deosebita prin dunga marginala galbena de pe frunze. dar ferit de soare direct. producand flori mici. fara valoare decorativa. originare din Africa si Asia. . bine drenat. in timp ce iarna are nevoie de mai putina apa.prefera lumina plina. Ingrijire: Se poate amplasa atat in spatii luminoase. de culoare verde inchis cu striatii de culoare galbena.prefera caldura. in perioada de crestere. lungi ca niste spade. la inceputul primaverii. Plantele mai in varsta. . . Se recomanda sa se evite udarea excesiva.florile sunt mici si albe.udarea exagerata si frigul. cat si in locuri semiumbrite. . Necesita un substrat fertil. cu lungimi intre 60-100 cm sau chiar mai mari. pot inflori pe durata verii. la interval de o luna. . dar foarte parfumate. daunatori: . Boli.frunzele sunt striate sau dungate in alb si galben. in forma de sabie.

de aceea terenul trebuie bine curatat si mentinut ca atare. Solul potrivit pentru usturoiul salbatic este un sol bine ingrasat. Purul poate fi lesne sufocat de buruieni. Frunzele vor fi recoltate esalonat. Florile purului sunt asemanatoare cu cele ale cepei. usturoi salbatic sau samurasla. desi apare spontan si in Europa de est. ele rasar la 15-16 zile dupa semanat. Puneti usturoiul curatat intr-un blender si amestecati pana cand devine pasta. cat si ca fel principal de mancare.(Allium vineale). In bucatarie sunt folosite frunzele sale subtiri. Pentru o masa care sa cuprinda numai ingrediente naturale si sa fie satioasa. bine drenat si irigat. asemanatoare usturoiului. Popular. si ingustate spre varf. pastele fainoase sunt utilizate atat ca ingredient alimentar. o reteta ideala este cea bogata in substante nutritive. Frunzele sale se pot folosi atat la mancaruri cat si in salate. avand insa o culoare purpuriu-violacee.PURUL Este o planta a carei origine este localizata in Asia Centrala. lasandu-i timp plantei sa isi refaca foliajul. intr-un amestec de nisip cu mranita. inclusiv in tara noastra. face parte din genul Allium. Un asemenea fel de mancare il reprezinta legumele la cuptor cu sos de usturoi si ghimbir. mult mai fina decat cea a usturoiului clasic. Toate partile plantei au o aroma puternica. Planta mai este sensibila si la geruri. Pentru a va putea bucura de salatele cu gust inedit si iarna. sarea si sucul de lamaie . Semintele au o facultate germinativa mai redusa care se pastreaza un singur an. de aceea cel mai adesea se inmulteste prin despartirea tufelor. cilindrice. purul poate fi transplantat in ladite sau alte vase incapatoare. Usturoiul salbatic . este denumit pur. Plantele obtinute din seminte se dezvolta greu. pe timpul iernii e bine sa fie acoperita cu un strat de paie sau frunze uscate. Udat moderat si tinut intr-un loc cu multa lumina si caldura. Paste scurte cu ulei de masline si usturoi Gasindu-se intr-o mare varietate de forme si dimensiuni. un gen care reuneste ceapa. purul se va mentine verde pana primavara. usturoiul si leurda. Aroma pe care o ofera mancarii este unica. Adaugati uleiul foarte incet.

La trandafirii cu inflorire multipla cea mai mare productie de flori se inregistreaza in general primavara.Una dintre cele mai raspandite boli este rugina frunzelor produsa de o ciuperca numita Phragmidium mucronatum. In cosmetica cel mai apreciat este trandafirul de Damasc. acesta conducand la decolorarea petalelor. ferit de vant. Trandafirii cataratori dau un farmec aparte oricarui gard viu Trandafirul este o planta cu tulpina dreapta sau agatatoare. altoire etc. cei cataratori. trebuie avut in vedere ca nu toate soiurile de trandafiri au aceleasi proprietati. acoperita cu spini. petalele de trandafir trebuie culese doar manual. butasire. altii . In cazul utilizarii in scopuri medicale sau cosmetice. bogat in substante hranitoare si cu o buna permeabilitate pentru apa. marcotaj. Unele soiuri trebuie protejate de frigul iernii. grupate in inflorescente. distingem trandafirii de parc. scazand treptat spre toamna. De asemenea. inainte ca roua sa apuce sa se usuce. cei cu frunze incretite etc. fiind folositi si ca portaltoi. trandafirii pitici pentru jardiniere si ghivece. mai mult sau mai putin parfumati si cu o varietate larga de culori. caderea lor si la o inflorire intarziata. majoritatea inflorind o singura data pe an. precum trandafirii de gradina si trandafirii pentru flori taiate care cuprind hibrizii care infloresc de mai multe ori pe an. in octombrie-noiembrie. Un dusman al acestora il reprezinta gargaritele. Este bine sa fie plantati intr-un loc insorit. aparand in special in primaverile calde si ploiase. fie mai ales la speciile agatatoare. pentru alcatuirea unor imprejmuiri naturale sau pentru decorarea unor ziduri. Plantarea se realizeaza toamna. cultivate ca arbusti ornamentali in parcuri.Inmultirea se poate realiza prin seminte. . unii fiind de interior. sau primavara. dimineata devreme. sunt vigurosi.de gradina si care pot fi gasiti inclusiv la hypermarket. dar nici soarele prea puternic nu este tocmai bun. Prima masura este o spalare atenta a plantei pentru indepartarea insectelor. in tufe. Un daunator des intalnit il repezinta paduchii de frunze. La loc umbros va inflori mai putin. deoarece apoi eficacitata acestora scade rapid. originar din regiunile continentale si subtropicale ale emisferei nordice Sunt de remarcat trandafirii pitici. care grupeaza speciile rezistente la conditii mai aspre de clima.TRANDAFIR Descrierea si cultivarea trandafirului Trandafirul este un gen de planta perena din familia Rosaceae. Trebuie sapat adanc primavara si toamna cand se inglobeaza si ingrasaminte organice. are frunze lucioase si flori cu 25-30 de petale ce pot avea diverse culori si cresc fie solitare. in martie-aprilie. Ii prieste un pamant negru. care se hranesc cu seva plantei si invadeaza in special bobocii si lastarii tineri. iar excesul duce la alungirea frunzelor. Conform modului in care au fost impartiti pe grupe de catre cultivatori. Pentru aceasta in noiembrie se ridica un musuroi de pamant la baza tulpinii de aproximativ 30 de centimetri. Lipsa de apa duce la o crestere redusa a trandafirului. Udarea plantei se face cand solul este uscat.

planta are nevoie de o temperatura de 10-15o C si de o lumina buna. de culoare alba..Cyclamen Cuprins:Descriere . Este indicat sa torni apa in suportul pe care sta ghiveciul.. la fiecare 2-3 saptamani. poti sa inmultesti cyclamenul prin divizarea tuberculului . rasucite. este bine sa o asezi intr-un loc racoros cel putin noaptea. La sfarsitul primaverii. cyclamenul formeaza boboci. Semintele se maturizeaza in luna septembrie iar in octombrie se pun in pamant de sera (mranita).Pentru a inflori in fiecare an. rosie sau violet.Cultivare. Semintele vor incolti in 5-6 saptamani. sub forma de tubercul. . Cultivarecyclamenului nu este prea usoara.In perioada de inflorire. 25% pamant de turba si 15% nisip. Solpotrivit pentru cyclamen trebuie sa fie usor acid. pamantul trebuie mentinut in permanenta umed. pot fi mutati in ghiveci cu pamant ud.. este bine sa hranesti planta cu un ingrasamantlichid. insa nu direct de la soare. Aseaza recipientul cu pamant pentru insamantare la umbra. intr-un loc racoros. cyclamenul necesita o perioada de repaus. de culoare verzi-albicioase. dupa care sa indepartezi ce nu a fost absorbit de compost. bine drenat si cu un continut mare de substante nutritive si humus. In aceasta perioada.Udarea se reduce treptat in perioada in care planta intra in perioada de repaus Inmultire Cyclamenul se insamanteaza la sfarsitul verii-inceputul toamnei. cu frunze carnoase. diluat in apa. pe care le veti aseza intr-un ambient racoros.Solu. Florile. au petalele cu varfurile indoite si rasfrante. Daca vrei sa pastrezi planta cat mai mult timp inflorita. cand tuberculii ajung pana la 3-4 cm si dezvolta cateva frunzulite.Udare. Este recomandat sa eviti asezarea ghiveciului cu cyclamen in camere cu aer uscat pentru ca acest ambient poate determina ofilirea florilor si uscarea plantei..Imultire Descriere Cyclamenul are aspect de tufa. tuberculul ramas in ghiveci se pastreaza la umbra. la 4 cm distanta una de alta. intr-un loc cald. Caracteristica acestei plante este tulpina subpamanteana turtita. s-o lasi circa 20 de minute. UdareaToamna si iarna. Indeparteaza pamantul de pe radacini si imparte tuberculul astfel incat fiecare portiune sa aiba cativa muguri. Dupa inflorire. rotunda. Lumina si temperature Incepand cu sfarsitul lunii septembrie. tuberculii isi pierd frunzele si intra in perioada de repaus. foarte mari si frumoase. care poate atinge pana la 12 cm in diametru. Planteaza apoi aceste portiuni in ghivece diferite.Lumina si temperatura . In cateva luni. Dupa trecerea florilor. Poti folosi un amestec de 60% pamant de frunze de fag.

Daca spre exemplu. care intra in componenta urbei contemporane joaca un rol important in formarea aspectului arhitectorial al localitatii. din care motiv este folosit i la recultivarea cu plop a terenurilor virane. În Europa central i r s ritean sunt mai r spândi i plopul negru (Populus nigra). i asa zisul ?puf? se mentine pe parcursul unei luni. a haldelor rezulate din lucr rile miniere. in restul perioadei de vegetatie si acesti arbori isi aduc aportul la purificarea aerului. fiind un arbore pu in preten ios. O deosebita importanta au spatiile verzi pe teritoriul spitalelor. ca atat inverzirea. au un lemn moale. procese-verbale si de obtinut prin lamurire acordul populatiei . cat si defrisarea trebuiesc executate pe baza unui proiect bine argumentat ca sa putem exclude erorile care au fost mentionate.Suprafata plantatiilor verzi pe teritoriul gradinitelor de copii trebuie sa fie de 18-24 m2 la un copil. etc ? 70 % din suprafata. mai ales când arborele a pierdut frunzele. fabricarea oxigenului. pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alc tuiesc aleile de plopi. nu sufer prea mult dac s-au rupt sau au fost t iate din crengi. Europa i China de a ob ine variante de plante rezistente la d un tori. dar la un bolnav trebuie sa revina nu mai putin de 50 m2 la un bolnav. tulpina cre te mai departe. intocmite acte de control. Plopul fiind un lemn de esen moale este folosit la confec ionarea pantofilor de lemn. de toate speciile. sanatoriilor.Suprafata plantatiilor verzi a raioanelor selitibe e determinata de numarul populatiei. plop ? 700 A) Plantatiile verzi. micsorarea poluarii fonice si a arsitei. se poate observa tulpina dreapt a plopului. Ca ?fabrici verzi? arborii de plop sant campioni.Da. existând i o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciuperc parazit (Marssonina brunnea). nu haotic si nu toti odata.PLOPUL Plopul are cca. Plopii in marea majoritate trebuiesc inlocuiti da nu in asa mod. reiesind din suprafata de 9 m2 necesara unei persoane. sau la îmbun t iri funciare prin absorb ia din sol a substan elor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele. Mai intai trebuie eliberat orasul de arborii bolnavi si deteriorati. plopul argintiu (Populus alba). in functionarea teritoriilor orasenesti. UtilizareIarna. la intreprinderile industriale ? 15-20 % din teritoriu. Canada. sau a carierelor de piatr abandonate. plopul tremur tor (Populus tremula) i plopul cenu iu (Populus canescens). amelioreaza conditiile igienosanitare si viata populatiei. Arborii cresc repede.Cele mentionate mai sus ne indica la faptul. egalam capacitatea de purificare a unui arbore de molid (brad) cu 100 % apoi productivitatea unui arbore de pin este de 160 %. 50 de variet i r spândite în emisfera nordic . precum i de-a lungul c ilor ferate. În prezent plopul este obiectul unor cercet ri genetice în SUA. care nu-si indeplinesc functiile ecologice si apoi de revenit la plopi! Arborii trebuie sa fie minutios examinati. tei ± 250 %.Anume pe acest principiu se selecteaza speciile forestiere si de arbusti in structura spatiilor verzi. stejar ± 450 %.

desi nici gradinile cu putina umbra dimineata sau dupa-amiaza nu le dauneaza. in acest caz sunt recomandate soiurile Czar.PRUNUL Denumire stiintifica: Prunus Domestica Expunere: plin soare Sol: tolereaza orice tip De la plantare pana la inflorire: un copac de 2 ani va produce fructe dupa 3 ani de la plantare DescrierePrunul ar trebui sa fie prima alegere pentru un gradinar cu putina experienta care vrea sa aiba o livada de pomi fructiferi.In ceea ce priveste conditiile de care are absoluta nevoie un prun. prunul poare fi cultivat in aproape orice gradina obisnuita si traieste aproape 50 de ani. nu mai adaugati fertilizator . dar nici prea uscat. Tipuri de pruni Trebuie sa aveti mare grija cand alegeti un anume tip de prun. . adaugand un fertilizator de lunga durata. In ceea ce priveste umezeala. batatoriti pamantul pentru ca acesta sa intre bine in contact cu radacinile. In afara de asta. este foarte important sa nu plantati prunii in parcele cu pamant mereu umed. plasati pomul in ea si acoperiti cu pamant radacinile pana la nivelul pamantului din preajma. Nu ii plantati langa alti pomi pentru ca acestia ii vor priva de umezeala de care au nevoie. acestea sunt 3: caldura (importanta mai ales in perioada de polinare).se sapa o groapa destul de mare incat sa incapa cu usurinta radacinile. in functie de dimensiunile prunului la maturitate. Daca il plantati pe o peluza.Prunii prefera locurile aflate in plin soare.Locul de plantare In primul rand. Dimensiuni . Dupa ce ati plantat copacul. asa ca nu trebuie planatati intr-o zona in care temperaturile scad sub zero. Victoria sau Marjorie's Seedling. Ca totii pomii. pregatiti pamantul ca mai sus. Aracul se infige inpamant la cel putin 15 cm de tulpina. daca nu stiti sigur atunci asigurati-va ca nodul dintre radacina si tulpina este la cel putin 5 cm deasupra pamantului. locul trebuie ales dinainte. Nu uitati ca in jurul lui trebuie sa lasati destul loc sa nu fie inghesuit de alte plante sau arbori. Cumpararea unui soi care atinge 9 m inaltime si o coroana mare nu este tocmai cea mai buna idee daca aveti o gradina mica. Plantarea Este bine ca locul de plantare sa se pregateasca cu o luna inainte de plantarea propriu-zisa. si prunul trebuie plantat la aceasi adancime la care a fost plantat inghiveci sau in sera. in detrimentul cantitatii de fructe. Daca totusi zona in care locuiti este una rece. atunci evitati sa plantati soiuri care infloresc prea devreme. pentru ca sa nu fie prea stranse.Pruni trebuie legati de un arac in primii ani de la plantare. Prunii infloresc mai devreme decat ceilalti pomi fructiferi. Este foarte simplu. lumina si umezeala.Daca prunul se va planta intr-un sol care inainte a fost fertilizat pentru alte culturi. verificati din cand in cand legaturile.un pamant prea fertil va duce la dezvoltarea prea mare a pomului in sine. cu fazii de plastic sau sfoara (nu sarma sau alte materiale care ar putea strica tulpina). pentru ca pamantul sa aiba timp sa se aseze. Plantarea in sine este simpla . pentru ca nu au nevoie de ingrijiri deosebite.. iar punctele de legatura se fac din 30 in 30 cm. dar mai sunt cateva stafuri de care trebuie sa tineti seama. De asemenea.

1. Nu exista notiunea de spatiu si timp. Somn foarte profund. Toate functiile incetinesc. agitatia si stresul cotidian perturba aceste ritmiri ancestrale. Somnul de dimineata era considerat boala curata. la ora 2 incepand trezirea naturii. Intrand in starea alfa in mod voluntar. corespunzatoare lumii spirituale. Atat starii de veghe. aura. apar undele beta cu frecvente f = 14-21 Hz. in starea de semisomn. Aceste 4 cicluri reprezinta somnul lent. iar ziua. adica 21-2.SOMIN Cercetarile oamenilor de stiinta. In timpul somnului se produc anumiti hormoni. exista unde alfa cu f = 7-14 Hz. Aceasta ne arata Dan Seracu in cartea Autocontrol pas cu pas. Energia se consuma treptat pana la ora 16. Si la anestezie generala se activeaza aceste unde. Este domeniul inconstientului . Consumul maxim de energie are loc ziua. logic (la stangaci este invers). releva faptul ca ceasul biologic uman functioneaza in deplina concordanta cu energiile din univers. Dar maxima incarcare cu energie a organismului are loc intre orele 21 si 24. scazand treptat din intensitate pana la ora 4 dimineata. in acest domeniu. La frecventa f = 10 Hz se interconecteaza cele doua emisfere cerebrale. se descarca. Somn rapid. 3. Siesta. tot 12 h. cat si starii de somn ii corespund anumite unde cerebrale. care pot fi depistate la encefalograf. organismul. in timpul somnului profund. premonitie. apar unde delta cu frecventa mai mica de 4 Hz. si stanga cu rol analitic. organismul deja incepand sa resimta oboseala. in special populatia de la sate era in acord cu ceasul cosmic. intre orele 9 si 12 (observati similitudinea de ore). radioul si televizorul. cand corpul se repara. tranzit intre veghe si somn. conducand la dereglari ale organismului pe care tehnica medicala. u6m3912uq77odg Cortizonulprodus de organism conditioneaza reactii antiinflamatoare. 4. 2. timp de 12 h. Somn foarte lejer. poti sa-ti folosesti subconstientul in programarea si dirijarea constienta a vietii. 5. reactiveaza acest proces. ramasa mult in urma celorlalte descoperiri. Actiunea sa este legata de temperatura corpului. linisteste durerea. Frecventa f = 10 Hz este numita si frontiera PSI deoarece sub nivelul ei apar fenomene de parapsihologic: telepatie. Tehnologia avansata. Ele corespund lumii fizice in care exista notiunea de spatiu si timp. in starea de veghe. Noaptea. Se revine apoi la primul ciclu (veghe-somn). se incarca cu energie. Orele de somn cele mai bune sunt in pas cu natura. implicit. dreapta intuitiva folosita la ascultarea muzicii. Urmeaza un somn relaxant. 2. Somn profund. in starea de somn. nu mai poate sa le rezolve in totalitate. de obicei intre orele 14-15. Cu cat temperatura este mai scazuta (dimineata sau in timpul siestei) cu atat hormonul este mai activ. al viselor (20-30 min. Somnul are 5 cicluri de durata inegala: 1. se emit unde teta cu frecvente f = 4-7 Hz. de cele mai multe ori incarcat cu vise. inca 20 min. admirarea naturii etc.). 4. tele-kinezie etc. 3. inainte de a se introduce curentul electric si. sculandu-se odata cu rasaritul soarelui (la cantarul cocosilor) si culcandu-se imediat dupa apusul lui. Somn lejer. cand se opreste.

Fluturii genera iei hibernate apar în luna mai. în acestea p trunzând i ciuperca Botrytis Cinerea.grup sanitar propriu si apa calda permanent . prin r nile produse boabelor. începutul lunii septembrie. perforeaz caliciul butonului floral i consum organele florale.minibar .5 EC (deltrametin 25g/l) 0. Vila Vita de Vie este amplasata in centrul statiunii Costinesti. preferând îns vi a de vie. Larvele acestei genera ii fac perfora ii în boabe. .Combatere chimic : *tratament în vegeta ie cu: a)DECIS 2.5 EC (lambda cihalotrin 25g/l) 0. hr nindu-se cu pulpa acestora. Pe lâng pagubele directe pe care le produc asupra boabelor. asteptam sa completati "cartea de oaspeti" in categoria impresii. Ierneaz în stadiul de pup .VITA DE VIE Descriere: Specie r spândit în zona de nord a arealului de cultur a vi ei de vie. sub scoar a butucilor sau a coardelor mai groase. la o distanta de aproximativ 50m de Marea Neagra. La completa dezvoltare.restaurant.03%.Prevenire: distrugerea prin ardere a tuturor coardelor r mase dup t ierile executate în toamn sau prim var . 2 camere 3 pers. Daca ati trecut pragul unitatii noastre si doriti sa va faceti cunoascuta impresia. La sfâr itul lunii august. camerele dispun de urmatoarele facilitati: .aer conditionat. c)KARATE 2.telefon . Restaurantul din doatarea unitatii va sta la dipozitie in fiecare zi cu o gama variata de meniuri la preturi atractive. în ara noastr fiind întâlnit în podgoriile din zona de deal a Transilvaniei.01%. larvele împupeaz la ad postul unei frunze r sucite sau în interiorul ciorchinelui. Plante atacate i mod de d unare: este o specie polifag hr nindu-se cu peste 90 de specii de plante gazd . produce i pagube indirecte. Produce pagube importante.025%. prin aceasta vizându-se distrugerea formelor hibernante ale moliilor. b)FASTAC 10 EC (alfa-cipermetrin 100g/l) 0. larvele ajung la completa dezvoltare. depunând ou le pe bobocii florali sau pe frunze. se transform în pupe i intr în perioada de hibernare. prin consumarea organelor florale i a pulpei boabelor.TV cablu . se retrag sub scoar a exfoliat a butucilor i corzilor. p r sesc locurile de hr nire. Larvele eclozate migreaz în interiorul ciorchinelui. În lunile iulie-august are loc zborul fluturilor din prima genera ie i depunerea ou lor. Activitatea fluturilor se desf oar în timpul serii i nop ii. Va stam la dispozitie pentru anul estival 2010 cu urmatoarele: 5 camere 2 pers. Unitatea dispune de terasa .

iar fructele sunt umplute cu diverse garnituri i îmbuteliate în saramur sau o et. fiind un arbore cu o longevitate extraordin . Cornicabra. Halkidikis i Savory. datorit dimensiunilor considerabile atinse de fructe. se dezvolt foarte bine pe soluri calcaroase atinse de briza m rii. Grecia ofer condi ii excelente dezvolt rii m slinului. Din cele aproximativ 260 de variet i existente în Spania doar 25 sunt frecvent folosite pentru ob inerea uleiului. Olea laxiflora. m slinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau consumate în saramur . Creta i Thassos. Variet ile cultivate prezint multe deosebiri. îns cu un gust mai amar.Olea europaea. Olea europaea.. Din acest motiv m slinele produse în Spania sunt mai rar destinate ob inerii de ulei. Principalele variet i întâlnite în Italia sunt: Frantoio. Olea tsoongii.Exist în jur de 20 de specii de m slini. verilor toride. variet ile întâlnite în Spania au frunze mai late i fructe mai mari. Olea caudatilimba. Adesea sunt extra i sâmburii. y Varietatea Halkidikis este cultivat cu preponderen în zona Halkidiki i este cunoscut i ca m slina mamut. Variet ile des întâlnite în Grecia sunt: Kalamon. printre acestea se num r : Olea brachiata. Hojiblanca. Olea paniculata.Genul olea con ine în jur de 20 de specii larg r spândite în jurul globului. fiind apreciat înc din antichitate. Olea capensis.MASLINUL slinul este un arbore originar din Siria i zonele de litoral din Turcia. Pentru c au un gust amar. Olea salicifolia. Olea guangxiensis. Olea parvilimba. în sud-estul Asiei.Exist . Comp rând aceste variet i cu variet ile descrise de savan ii Romei antice nu s-a reu it o identificare sigur deosebire de cele din Italia.M slinul s lbatic este un pom mic cu aspect de tufi . înt lnit în Attica. Olea exasperata. dând mereu r d cini i l stari noi. elimin par ial gustul amar al fructului în timpul coacerii. Manzanilla i Picual. în sudul Africii. fie erau consumate ca fructe. M slinele erau folosite fie pentru ob inerea uleiului de m sline. dar în general sunt lipsi i de spini. Farga. m slinii pot avea trunchiuri de dimensiuni considerabile. Frunzele m slinilor se men in verzi pe întreaga durat a anului. Olea neriifolia. y Varietatea Kalamon ofer excelente m sline de mas i este intens plantat în Messinia. Leccino i Carolea. este cea mai cunoscut specie din genul Olea. îns dintre acestea doar câteva sunt cultivate pe suprafe e întinse. Este considerat "arborele ve nic roditor". Empeltre. foarte r spândit i în Grecia continental i în arhipelagul elen. Blanqueta. Olea hainanensis. L sa i s se dezvolte natural. Lechin. fiind înregistrate recorduri de peste 10 metri în diametru i peste apte secole de via . iar uleiul extras este inferior din punct de vedere calitativ. Olea tetragonoclada. Gordal. Lakonia i Agrinio. Sunt pomi mici întâlni i în zonele limitrofe M rii Mediterane.Datorit iernilor blânde. M slinele de mas pot fi clasificate în func ie de dimensiuni i de num rul de m sline dintr-un kilogram. în schimb sunt tratate i consumate. Fructele ajunse la maturitate sunt culese în lunile noiembrie i decembrie. având o uimitoare putere de regenerare. în estul Australiei. mai compac i i mai productivi. y Varietatea Savory. Principalele variet i cultivate în Spania sunt: Arbequina. cu cre tere lent i crengi pres rate cu ghimpi. M slinii au o cre tere lent . dar sunt i foarte longevivi. . Doar în Italia au fost identificate peste 300 de variet i. un foarte mare num r de variet i de m slini cunoscu i cresc torilor din ziua de azi. Olea undulata. m slinul european. îns . M slinul prefer climate cu ierni blânde i veri toride. Olea rosea. solului calcaros i întinselor suprafe e de litoral.

320. Pentru pletorici (persoane care au prea mult sânge). sufleu.În perioada înfloritului. Polenizarea trebuie s aib loc în primele 2-3 zile de la deschiderea florilor. formeaz numero i l stari anticipa i. În restul perioadei de vegeta ie. ca adjuvant.8-88.50 mg la 100 g.VISINUL Este un pom înrudit i asem n tor cu cire ul. prin aceasta. pe terenuri plane sau cu pante de pân la 12-13 %. ci pentru a men ine tinere ramuri de semischelet. Vi inul înflore te dup cire .Vi inii pe rod necesit t ieri de fructificare la intervale de 4-5 ani. Din vi ine se prepar sucuri. Pietroase). PP. Aceste t ieri sunt necesare nu atât pentru a norma produc ia pomilor. f r alte alimente. unele soiuri fiind pitice. florile leag slab.5-1 Kg pe zi). Nana. care îndesesc coroana. vi inul are nevoie de timp favorabil (care s permit zborul albinelor) i de temperaturi medii zilnice de 12-17 °C. Ramurile roditoare ale vi inului tr iesc 5-6 ani. Având propriet i diuretice. Planta iile intensive de vi in trebuie amplasate îns . ca i în cazul m rului. În general. fa de 10-12 ani la cire . arina)Soiurile autofertile de vi in sunt. În cursul iernii. vi inul necesit mai pu in c ldur decât cire ul. 6. 1-4 % acizi. C. Northstar).0.Fenomenul etaj rii naturale a ramurilor de schelet se întâlne te i la vi in. i în primii ani de la plantare în livad . par ial autofertile ( Englez timpurie. vitamina E. Durata economic a unei planta ii este de 25-30 de ani. compot. Numai la unele soiuri de cire cu înflorit târziu (Germersdorf. Sua i Germania produc circa 50% din produc ia mondial de vi ine. semischeletul i ramurile de rod se epuizeaz i se usuc natural. Exist i soiuri la care buchetele i pletele sunt aproape la fel de bine reprezentate. vitaminele B1. el rezist pân la -30°C. dar etajele sunt mai apropiate i mai pu in eviden iate decât la cire . de regul . În ara noastra s-au constatat ca exist 6. Cele mai multe soiuri de vi in provin din vi inul comun (Cerasus Vulgaris Mill.04. Vi inele con in: 77. perioada înfloritului se suprapune par ial cu a soiurilor de vi in care înfloresc timpuriu (Englez timpuriu). provitamina A. fiind deci mai rezistent la ger decât cire ul. erbet. Pe vreme ploioas sau rece. Vi inii începe s rodeasc la 3-4 ani de la plantare. se deosebe te de cire . sirop. .Unele soiuri de vi in sunt autofertile (Oblacinska. în care s consume numai vi ine i cire e (0. Meteor. Vi inul se num r între speciile pomicole care valorific cu rezultate bune nisipurile i solurile nisipoase din sudul Olteniei (în regim irigat) i din nord-vestul Transilvaniei. deoarece stigmatul îmb trâne te repede i devine nereceptiv pentru polen. dulcea . Ele au o valoarea energetic de circa 63 kcal la 100 g.6 % ap . la care l starii anticipa i lipsesc. Mari timpurii) i autosterile (Grossa Gamba. Dac nu se aplic cu regularitate aceste t ieri. dar produc ia devine economic la vârsta de 5-6 ani. vi inul are capacitatea de ramificare mai mare decât ciresul. vi inat . B2. precum i numeroase produse: înghe at . sunt indicate 1-2 zile pe s pt mân . Altoirea pe mahaleb este indicat în zone mai secetoase i pe soluri mai bogate în calciu. în pepinier .000 vi ini.8 % zaharuri. Particularit i de cre tere ale vi inuluiVi inul are vigoare mai slab decât cire ul. Moc ne ti. Cultura comercial se poate practic pân la altitudinea de 500-650 m. Dropia. spump. cardiaci i obezi. mai productive.3-13.) care se întâlne te numai în stare cultivat . pe soluri cu fertilitate natural mijlocie sau bun . gem. vi inile se folosesc în tratamentul unor boli ale aparatului urinar. acid folic 0. Un vi in produce 15-25 kg fructe.

argintiu-cenu ie. în nenum rate forme ale produselor române ti: cozonaci. pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux. cu margini întregi. De asemenea. hidra i de carbon 14%. în România. Spontan cre te sporadic în p duri de amestec. Juglona formeaz . ca tratament pentru înt rirea i îns n to irea p rului i a pielii capului. mai ales la deal. ulei eteric. pentru piese de lux în ornamenta ii i decor ri. cantit i mici de ulei volatil. pre ios. Florile femel sunt grupate câte 2 pân la patru. în p duri aproape exclusiv de nuc. pectine.d. Are trunchiul gros i scoar a neted . cu dou cotiledoane mari. în provincia. în confec ionarea de casete scumpe pentru bijuterii . s ruri de Na 4mg% K 545mg% Ca 70mg% P 430mg% vitamina A 4m% vitamina B1 0. cilindrici. care poate ajunge la 30 de metri în l ime. miezul de nuc e folosit în unele tratamente populare. bogate în untdelemn i numit nuc . multiflori.m. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Fran a. dar nu numai . Cojile de nuc lemnoase. niacin 1mg%.10 mg%. Ea apare în alimenta ie. Bulgaria i Romania (în Europa). China (în Asia). atunci când nu se putea folosi untedemnul de m sline. pân .Nucul a fost introdus în vestul i nordul Europei din vremea sau mai devreme. foarte rezistent. în anumite alimente de post (sarmale de post i altele asemenea) etc. foarte rezistent. purpurii. Grecia. verde. pl cinte i alte produse de acela i tip.a. Acest untdelemn era folosit în vechime de români.în special b rcu e. Lemnul de nuc este un lemn greu. colaci. cultura nucului s-a r spândit pe scar larg i în alte regiuni: Noua Zeeland i sud-estul Australiei[1]. sesile. cât i pentru ob inerea de pigment negru (colorant negru). Pericarpul con ine juglon (5 hidroxil 1-4 naftochinon ).000±2. în special în Banat i Oltenia. dar cu destul greutate.Se înmul e te aproape numai prin s mân . Serbia.Florile b rb te ti sunt grupate în amen i masculi solitari sau câte doi. clorofile. având o singur s mân .pentru realizarea unor piese de mobilier i ornamente rustice. este unul din fructele mult folosite de români. uneori solitare. Utilizarea nucului fructul nucului. al turi de untdelemnul de fag sau jir. gr simi 63%. cât i în culturi. inozitol. Cultivat. Înveli ul gros. California (în America de Nord) i Chile în America de Sud. atât ca flor spontan . Descriere arbore viguros. vitamina C 15mg%.35mg% riboflavin 0. Mai recent. r spândit în zona temperat i mediteranean . textile naturale i altele asemenea. acizi organici. în alimente rituale cum sunt coliva sau m cinicii. protide 15%. folosit pentru p r. sub form de infuzie. tari.NUCUL este un arbore din familia. la altitudini de 1. închis la culoare. mai ales din pricina untdelemnului pe care îl con ine. amidon.000 m mai ales la Arslanbob. se folose te atât pentru unele tratamente. coroana foarte larg i bogat . În trecut erau folosite i pentru anumite pedepse (statul pe coji de nuc ). Frunzele sunt mari.Fructul este drup sferic . cre te în toate regiunile rii. Are crengi puternice. juglon . compuse din 5-9 foliole eliptice. glabre. Înflore te în luna mai. zbârcite. Florile sunt folosite în popor. Se folose te pentru mobil de lux. taninuri. sunt folosite pentru confec ionarea de mici juc rii pentru copii . Frunzele con in taninuri elagice 45%. iar în cele dou Americi în secolul 17. Î i are originea în zona geografic întins din Balcani spre est. Cele mai mari p duri se afl unde copacii se dezvolt extensiv. Compozi ie chimic Semin ele con in foarte pu in ap . fin.

ulcer gastro-duodenal. Candida albicans care provoaca des infectii vaginale si este una din cauzele sindromului de colon iritabil). acestia se cristalizeaza provocand probleme de sanatate. gastrita hiperacida. raceala. scaderea nivelului colesterolului crescut. prostatita. gastrita. nevralgii dentare. compresele cu ceai din frunze de zmeur se pot aplica in tratamentul unor eczeme infectioase. uter fibromatos. obezitate. antiseptic intestinal. fibrom uterin. De asemenea. Iata ce efecte are! n Administrat pe cale interna: reglator hormonal puternic. tulburari de tranzit intestinal. Contine. 0 mg de colesterol. In plus. diuretic. chist ovarian. Atentie! Zmeura contine oxalati. astringent. tulburari specifice premenopauzei. 9 g de fibre. Persoanele care au pietre la rinichi sau la fiere netratate trebuie sa evite zmeura. in plante si in animale. Iata cate indicatii are: dismenoree. hemostatic. 0 mg de sodiu. sindrom premenstrual. un gram de grasimi. 50% din DZR de vitamina C. O portie de zmeura (125 g) are 60 de calorii. anti-acid. 14 g de carbohidrati. calciu. bronsita. are proprietati antimicrobiene si anticarcinogene si este o sursa de vitamina C. noduli mamari. substante care se gasesc in mod natural in organismul uman. cicatrizant. Mai vrei argumente? O cura cu zmeura poate valora mai mult decat cateva folii cu medicamente pentru stomac. raguseala. cistita. diabet. raceala. enterocolita. dezinfectant. digestiv. 6 g de z aharuri. pielonefrita. ulcer gastric. de asemenea. boli de inima. Studii de laborator au dovedit ca oxalatii pot impiedica buna absorbtie a calciului in organism. Zmeura contine un antioxidant numit acid elagic care are un rol foarte important in prevenirea distrugerii membranei celulare si prin neutralizarea radicalilor liberi. hemoragie. 4% din DZR de vitamina A si fier si 2% din DZR de calciu. cum ar fi ceaiul din frunze de zmeur. eruptii tegumentar . cicatrizant. dar si antimicrobiene. astringent. afectiuni ale prostatei. Asta ca sa nu mai vorbim despre valoarea inestimabila a preventiei« Deci sa atacam zmeura. dar nu inainte de a ne informa. dar am aflat de la cercetatorii olandezi ca acest fruct are o activitate antioxidanta de 50 de ori mai puternica decat capsunile. cupru. Antocianinele din zmeura ii dau acestui fruct proprietati antioxidante. diaree. Cand cantitatea de oxalati devine prea concentrata. Minunea din frunzele de zmeur Este pacat sa nu ne aplecam privirea asupra unor remedii naturale deosebite. magneziu. afectiuni oculare sau pulmonare. conjuctivita. inclusiv abilitatea de a preveni dezvoltarea unor bacterii si ciuperci (de exemplu. tuse. un gram de proteine. n Folosit extern.ZMEURA Zmeura. de 3 ori mai mare decat kiwi si de 10 ori mai mare decatrosiile. hemoragie uterina. ceaiul din frunze de zmeur este antiseptic.

vânturi reci. gem. în caz contrar. caisat .Cele mai bune soiuri sunt: Mari de Cenad. Selena. l starii nu se maturaz bine. Rozal. vasul întârziat aplatizat. sensibile la pieirea prematur . plum-poxul.Preg tirea terenului se face dup tehnologia obi nuit .Ca sisteme de coroan se recomand : vasul ameliorat. deoarece este o specie preten ioas la clim i sol. permeabile. fructele sunt slab suculente. Mamaia. Întrucât la cais l starii ating frecvent lungimi de 60-100 cm. iar rana se unge cu vopsea de ulei. pieirea prematur . uniform repartizate din care cel pu in 250-300 mm în perioada de vegeta ie. brume. Scurtarea verigii altoi se face numai prim vara la 60-70 cm. viermele prunelor. Litoral.0 % iar dup înflorit cu fungicide organice sau sistemice. p duchii de frunze. degarnisite.5 °C. caisul nu este deosebit de preten ios mai ales atunci când este altoit pe zarz r i migdal.5-2. Boli si d un tori Principalele boli ale caisului sunt: monilioza. dulcea .Este preten ios la lumin . În condi ii de lumin slab . se usuc pe rând câte o arpant sau p r i din pom. ultilizate în consumul proasp t sau la prepararea de compot.5-3 m. reac ioneaz bine la irigare.CAISUL Caisul este o specie foarte apreciat pentru fructele savuroase i parfumate.Fa de umiditate. reu ind chiar i la 500-550 mm precipita ii anuale. lichioruri. cancerul uscat. Sudul rii i par ial partea de vest sunt zone favorabile pentru cais. atât viitoarele elemente de schelet. În condi ii de secet d produc ii mici. iar minima absolut s nu scad sub -25 -26 °C. în plus este efectuat de o boala incomplet cunoscut . c ci prinderea la cais se realizeaz foarte greu. Dac plantarea se face toamna se face un mu uroi mare de p mânt peste r d cini pentru a le feri de ger. Cultura caisului este dificil . iar fructele sunt slab aromate. Venus. viespea cu ferestr u. Umberto. p ianjenii. eventual prim vara foarte devreme. calde. cu veri c lduroase de 18-20 °C în perioada de vegeta ie. p duchele din San Jose. Formarea coroanei se realizeaz prin t ieri în uscat i opera iuni în verde. Ea poate fi brusc sau lent . cât i cele de garnisire. adic s se usuce cât mai pu in pomi prin urm toarele m suri: . feri i de curen i. Plantarea pomilor se face toamna. Distan ele de plantare sunt de 5-6 cm între rânduri i 4-5 cm pe rând. palmeta liber . Pieirea prematur a pomilor este cea mai periculoas boal . Reu e te destul de bine în zonele de câmpie sau coline joase pân la 200-500 m altitudine.Bolile se combat prin 1-2 tratamente înainte de înflorit cu zeam bordolez 1.Aceast boal nu poate fi comb tut total ci numai ameliorat . D un torii sunt p duchele estos. deger u or iarna. cu apa freatic la 2. în mod obligatoriu. suc. coroanele r mân rare. ei trebuie scurta i. ciuruirea frunzelor. prim veri târzii lipsite de geruri de revenire. cu temperatura medie anual cuprins între 10-11.Cere soluri u oare (25 ± 30 % argil ). nectar. De aceea. Iat de ce trebuie s plant m cai ii în cel mai favorabil loc din gr din .

Din frunze. tonic. diuretic. Vara acest fruct tonic poate fi folosit cu succes în diferite preparate culinare. înainte de a se extinde prin toat Europa. Înc din perioada antic . apoi în timpul zilei. Compozitie chimica: fructele confin: 7-10 g% zahan g% substance proteice. Frunzele sunt antireumatismale renumite. Acest fapt era justificat prin faptul c coac za neagr era bogat în vitamine i minerale. unul dintre campionii aborigeni ai plantelor vitaminizante. Se culeg frunzele în perioada de înflorire i coac zele coapte. iar fructele aperitiv.Fructele se consuma pufin in stare proaspata. depurativ. cre te coac zul negru. 1. de-a lungul pâraielor r coroase. astringent. In Romania. Tarile mari producatoare din Europa sunt: Polonia. afectiuni hepatobiliare. coac za se considera fructul care lunge te via a. în mai multe reprize. când muntele este înc viu. de reumatism. B2. Sinergismul dintre vitamina C si antocianozide le comunica proprietatea de a preveni accidentele vasculare si a marii acuitatea vizuala. hemostatic. Elimina acidul uric în exces si purinele. Principalele soiuri de coacaze recomandate in cultu. pe stomacul gol. vitamina C (150 mg%). ml tinoase sau m car umbroase. vitaminele B1. Pentru prima dat a ap rut în Fran a pe coasta Azur. Este bine s consuma i un pahar cu coac ze negre diminea a. negre ca p cura i globuloase. vinuri tonice. Productie : In prezent productia mondiaia de coacaze este in medie de 5 tone anual. Coac za neagr este un izvor de s n tate pentru organismul uman. zis i cassis (ribes nigrum). Coac zele negre faciliteaz digestia. compoturi. ceea ce poate poate completa alimenta ia noastr zilnic . digestiv. Cura de coacaze negre este de folos persoanelor care sufer de artrit . hipotensor. a pancreasului.COACAZA Importanta: se cultiva pentru-fructele sale foarte valoroase din punct de vedere alimentar si terapeutic. Coacazul este o specie care creste prin p durile de la munte. a splinei i a rinichilor. dar sunt foarte prelucrate sub forma de produse cum sunt: sucuri. i prin urmare se folosea drept medicament. se coc vara târziu. Slovacia si Austria . ale c rui fructe. Deasemenea coac za neagr este foarte bogat în vitamina C. tot timpul anului . Coac zele negre dezintoxific în profunzime organismul. saruri minerale. stimuleaz func ionarea ficatului. laxativ. în locuri neap rat umede. siropuri.2 -3. Elibereaz organismul de de euri i toxine i contribuie la sc derea acidului uric i a colesterolului. marmelade. Germania. in urma ultimului recensamant s-au evidential 571 ha in cultura intercalata de coacaz negru si rosu. . varfuri de lastari si fructe se prepara medicamente ceaiuri calmante recomandate in afecfiuni ale inimii. racoritor.6 g% acizi organici. diaree.Frunzele se folosesc pentru ceai. Frunzele au actiune diuretica.

. Toate acestea împreun cu doar 50 calorii. pentru a obtine un fel de pasta. Se rad fin. Se bandajeaza cu un tifon.prin defini ie tuberculul este o tulpin îngropat . Afte. Se extrage sucul. Anorexie: 5 g de seminte de morcov macinate. abcese: câteva frunze proaspete de morcov într-un litru de apa. dupa-amiaza si cu o jumatate de ora înainte de culcare. Se bea câte o jumatate de pahar cu zece minute înainte de fiecare masa principala. Se bea de 3 ori pe zi: dimineata. Se lasa sa fiarba zece minute. majoritatea c r ilor men ioneaz r d cina morcovului ca fiind comestibil . nu tuberculul).Dermatita ulceroasa: se spala 100 g de morcovi cu apa calduta. Se aplica local sub forma de cataplasma.Morcovii împiedic formarea depozitelor pe pere ii arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroz . este o r d cin vegetal . strivite. Se bea încet si. Se schimba cataplasma de doua ori pe zi. Se spala cu apa minerala. Se foloseste acest decoct aplicându-l pe portiunile afectate cu ajutorul unei bucati de tifon sau de vata. Indata ce da în clocot. caldut. Este o plant bienal . o alta jumatate de pahar cu o ora înainte de cina si înca una cu o jumatate de ora înainte de culcare. Lastarul florii ajunge aproape de 1 m lungime. Se aplica pe fata. Se bea o jumatate de pahar dimineata. vitamina K i calciu.MORCOVVUL Morcovul (Daucus carota). apoi se strecoara. Arsuri: se iau trei morcovi. se reduce focul cu o treime si se mai lasa sa fiarba zece minute. sau cataplasme cu morcovi rasi. Se amesteca. iar tuberculul îmagazineaz zaharuri pentru ca planta s înfloreasc în al doilea an. Se lasa sa fiarba în 300 ml de apa timp de 15 minute. de preferinta. Se lasa sa actioneze aproximativ o ora. Se strecoara. cu ramurele de floare albCon ine între altele i multe alte substan e nutritive esen iale pentru organismul uman: acidul folic.000 UI (Unit i Interna ionale) de vitamina A din beta-caro. pe stomacul gol. Furuncule. . Gastrita: sa iau 150 g de morcovi bine spalati si uscati. Se aplica trei cataplasme pe zi. Se aplica pe arsura un strat subtire de ulei de masline. pentru a obtine o pasta. Partea comestibil a plantei este tuberculul (de verificat. Se lasa sa infuzeze într-un vas cu apa clocotita. Piele crapata: câteva frunze proaspete de morcov se fierb în 400 ml apa. Se lasa sa fiarba în 300 ml apa. Se lasa un sfert de ora. Se lasa sa actioneze 30 de minute. apoi se clateste. dac este vorba de tubercul sau r d cin . ulcer varicos. Eczeme: se pregatesc morcovii ca în reteta precedenta. timp de zece minute si se strecoara. pecingine: cataplasme cu frunze proaspete. Se bea un pahar înainte de fiecare masa. pe stomacul gol.Ten gras: se aplica suc proaspat de morcov pe fata si se lasa sa actioneze timp de 15 minute. Se face gargara de sase-opt ori pe zi. se spala bine cu apa calduta. dupa care se filtreaza preparatul. de culoare portocalie. Riduri: doua polonice de suc de morcov. în primul an frunzele care produc alimentul plantei. Diaree: 15 g de seminte de morcov sub forma de pudra. Dispepsie: 5 g de morcov deshidratat (praf). o lingurita de miere lichida. o lingura de ulei de grâu încoltit. apoi pasta obtinuta. Se dau pe o râzatoare fina. Se schimba de doua ori pe zi. timp de 15 minute. Se strecoara. Aceasta este si o masca detoxifianta pentru tenul uscat. . Se fixeaza cu ajutorul unui bandaj si se lasa sa actioneze aproximativ o ora. Un morcov mare mâncat zilnic aduce un aport de 11. pentru a-l bea dupa ce i s-au adaugat putina apa minerala si miere. de mai multe ori pe zi.

in acest scop e indicat sa se foloseasca ingrasaminte naturale. rosiile se uda dimineata. atunci cand apar primele frunze adevarate. atat pentru culturile timpurii cat si pentru cele tarzii. Vara. rasadurile de tomate se pot planta in gradina. anuala. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. in mai multe randuri. Au nevoie de multa hrana. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. se face imediat ce acestia apar. in care se seamana in luna februarie intre 5 si 8 grame samanta la 1 mp.Plantarea se face la 60-70 cm intre randuri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm intre randuri si 30-40 cm pe rand pentru soiurile mai mari. ce contine insemnate cantitati de substante hranitoare. Carnitul este o lucrare foarte indicata. iar la cele tarzii 6-8 ciorchini. 20-60 gr vitamina A. imediat sub frunze. iar la cea tarzie se accelereaza coacerea inainte de caderea brumei. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. Udarea se face la 6-7 zile. La 2-3 saptamani de la rasarire. Rosiile sunt una din principalele culturi din gradina de legume. 20-30 mg fier. 10-15 litri la 1 mp. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare directa in camp. pentru cresterea productiei. de aceea trebuie cultivate in soluri fertile. pentru ca pamantul sa se incalzeasca in timpul zilei. Rosiile(tomatele) cer multa lumina. mai ales in rasadnita si solarii. 20-60 gr vitamina C. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. pentru o buna dezvoltare a fructelor. 40-50 mg calciu. cand solul s-a mai racorit. Copilitul.ROSII Rosia este o planta erbacee. . Consta in retezarea varfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. care se imprastie printre plante si se ingroapa prin prasit in sol. incepand cu mijlocul lunii aprilie si pana in luna mai. inconjurand tulpina in asa fel incat fructele sa aiba loc sa creasca. care e un aliment foarte valoros. iar apa folosita sa nu fie rece. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. fasii de carpe sau alt material textile. sau mranita. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamantul din cuib. ingrasarea pamantului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. udarea se face seara si noaptea. Legarea se face cu sfori. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta.5 litri apa la cuib sau se iriga intre randuriLegatul de arac sau de spalier lucrarea se face pe masura ce tufele se incarca cu rod si devin mai grele. din cei care apar in preajma primului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. Rezultate mai bune se pot obtine prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor in cazul rosiilor timpurii. Rasadul pentru culturile timpurii se produce in rasadnite calde. Pentru cultura de vara. semanatul in rasadnita se face la inceputul lunii martie.Rosiile se cultiva mai mult prin rasad. apoi la 2 saptamani. functie de gradul de uscare al pamantului. Primavara si la inceputul verii.Intr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. atat datorita cultivarii relativ usoare cat si pentru proprietatile fructului. Cand a trecut pericolul brumelor tarzii de primavara. ci trebuie lasata la soare pentru a se incalzi un pic. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm daca vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. prezenta in zonele globului cu climat temperat. ingrasate treptat cu ingrasaminte naturale.

ale membrelor inferioare). traheitelor. tonic muscular. Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mic (LDL) r spunz toare de formarea ateroamelor i contribuie în acela i timp la sporirea cantit ii de lipoproteine cu desitate crescut (HDL) . Siliciu i Zinc. Din aceast cauz poate ameliora durerile de cap i claudica ia intermitent . minerale. bactericid.Usturoiul este util în unele pneumopatii. febrifug.alinaza. contribuie la procesul digestiei i ofera protec ie fa de agen ii cancerigeni. la regenerarea normal a dermei i la men inerea tenului frumos.Deasemenea. de piele sau de colon.Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale. Persoanele care consum cantit i însemnate de ceap i usturoi prezint un risc foarte sc zut de apari ie a cancerului gastric. are efect antihelmintic i anticarcinogenetic. laxativ. enzime. hipotensor (scaderea tensiunii arteriale). expectorant. .Introducerea cu regularitate a usturoiului i a cepei în alimenta ie. Acest compus rezult în urma ac iunii unei enzime. Dar. antiseptic. Con ine vitaminele B1 si C. iar datorit efectului antibiotic este indicat în tratamentul virozelor. usturoiul posed un puternic efect antibiotic. antireumatismal. Cobalt. Magneziu. De asemenea este demn de remarcat i con inutul apreciabil de seleniu.care au un efect protector fa de arteroscleroz . Deosebit de activi sunt cei 70 de compu i ce au în structura lor sulf. sudorific. substan cu un puternic efect antibiotic. detoxifiant. bron itelor. rezolutiv. ele sunt apreciate si în tratamentul unor boli cronice.asupra alinei din compozi ia plantei. înbun t ind astfel performan a cardiac . retiniene.Principalul component activ al usturoiului este alicina.Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei i spasmelor arterelor coronare r spunz toare de producerea crizelor de anghin i a infarctului de miocard. Usturoiul este un vermifid. aminoacizi. Aceste efecte se datoresc celor 200 de substan e active pe care le con ine: vitamine.Cercet rile au demonstrat c utilizarea regulat a usturoiului în alimenta ie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie i tratament a arterosclerozei. accelereaza epitalizarea i vindecarea r nilor. diuretic. antiasmatic. precum i o serie de elemente ca: Brom. De asemenea. fiind i afrodisiac.USTUROI Usturoiul este o plant cu multiple calit i terapeutice cunoscute de mult vreme. la consolidarea rezisten ei fa de agresiuni microbiene i virotice. fortifiant. Pe lang rolul deosebit pe care îl are in buna func ionare a sistemului cardiovascular. avand o serie de efecte benefice pentru organismul uman. usturoiul previne formarea cheagurilor i a trombozei arteriale. pe lâng virtu iile lor nutritive. Iod. contribuie la asigurarea bunei func ion ri a organelor tubului digestiv.

apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. De la baza plantei vor creste noi lastari. plantele nu mai leaga rod. ferind vrejii de umezeala. care in general este destinata la murat. Lang. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp. la distanta de 1 m intre randuri si 0. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul". castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. fie pe brazde (rasaduri reci). acestea producand castraveti. Udarea se face numai la radacina. dupa ce rasar. Bistrita.5 m pe rand. Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai.6 m pe rand. Ileana. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii. deoarece acestia pot putrezi. la distanta de 70/30 cm. fie in ghivece. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul. la 1 m intre randuri si 0. deoarece planta are de suferit. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd. inceputul lunii mai. care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii. . pe care se vor forma mai multe flori femeiesti. Pentru productia de toamna. Cornison. Daca se lasa neculese si imbatranesc. 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna. Levina. se ciupesc. la sfarsitul lunii aprilie. 3000-4000 kg la 1000 mp. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Soiuri: Delicates. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze. repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. Daca plantarea s-a facut prin semanare directa. Recoltarea se repeta la 2-3 zile. De regula se foloseste soiul Cornison. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. iar a doua la 15-20 zile de la prima. deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie.CASTRAVETELE Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. Marina. Famosa.

Se scoate din cuptor. in mancaruri rafinate. dovleacul a ajuns la sfarsitul secolului al XVIII-lea si a fost imediat adoptat si folosit ca aliment. cruda si rasa. o spirala scurta din coaja de lamaie. Se serveste in cupe inalte cu picior. intr-un shaker umplut pe jumatate cu cuburi de gheata. 7-8 secunde. Bostanul copt este ideal ca garnitura la aproape orice tip de mancare. cat si semintele.bostanul de Brazilia. foarte hranitoare si sanatoase. cuburi de gheata. Se presara apoi cu salvia si rozmarinul maruntite si se adauga maslinele deasupra. feliile de circa 5 cm sunt tocmai potrivite Pentru umplutura: 2 linguri frunze salvie si rozmarin. sub forma de placinta sau tarte. dovleacul galben. rezistand chiar si 6 luni . (Catinca Bruma. cat si pe aragaz. altii doar ornamental Astazi exista numeroase specii de dovleac . decorate cu o felie de portocala si o spirala din coaja de lamaie. tocate. cu diverse forme si culori. dulce si gustos. pulpa de dolveac poate fi consumata intr-o varietate de forme: coapta.pulpa fiind galben-portocalie. Bucuresti) . in cuptor sau pe plita. dovleacul rosu.BOSTANUL Exista multe varietati de dovleci. 50 ml sirop de grenadine. inabusita. indiferent de mancarea preparata. 100 g masline fara samburi. Dovleacul de copt. Se coace la cuptorul bine incins. sare. La toate soiurile se folosesc atat miezul. timpul de preparare. pline de savoare. faina. Preparare: Toate ingredientele se agta bine. inclusa in salate sau sufleuri. 20 ml suc proaspat de portocala. Unii sunt utilizati ca aliment. Alte varietati pot fi albe sau portocalii. Aromata si dulce. este mai mare. drojdia dizolvata in apa calduta si ulei. densa si cu gust dulce. verde. mixata cu mere sau pere. care se culege toamna. sa coci bostanul putin. 20 ml Cointreau. In Romania. Suceava) Zodiac Ingrediente: 40 ml votca. Bucatile sa fie mici. dovleacul din America etc. se stropeste cu bulion si se mai lasa la cuptor 10 minute. are o coaja groasa .care ii permite sa fie pastrat timp indelungat. Asta se poate face atat in cuptor. Se serveste fierbinte. Preparare. Se face un aluat din cartofi (fierti si trecuti prin sita). in supe sau in diferite mancaruri de sezon. cuburi de gheata. (Clementina Burileanu. Se intinde aluatul intr-o tava unsa cu ulei si se lasa sa creasca. inlocuind astfel obisnuitul cartof. respectiv 15-20 de minute. circa 25 minute. folosind o tava de copt. dovleacul turban. pepenele tamaios de Marsilia. Una dintre cele mai bune metode de a pune in valoare gustul este ca. Uleiul din seminte de dovleac este foarte cunoscut si apreciat de bucatari. cel gri. o felie de portocala cu miez rosu.

la adâncimea de 3 cm.5 g glucide. 10 mg calciu. care întotdeauna ajut i niciodat nu d uneaz . Calitati curative si actiune farmaceutica: . iar pepenele. cu miez dulce si zemos.3 g fibre alimentare. Se spal i se în eap fiecare în câteva locuri. de culoare cafenie-deschis . Dac rezultatul lipse te.Pepenele verde este un alimentmedicament. Se stie ca dieta noastra este saraca in potasiu si bogata in sodiu. Peste 3 s pt mâni pepenii sunt buni de consumat. Se consum crud. îl fac moale i neted. lubenita. 73 mg potasiu. Nectarul gata trebuie s fie dens. 11 mg magneziu. datorit propriet ilor sale diuretice i abunden ei de lichid din organism. iar spuma se înl tur .100 g pepene rosu contin 30 de calorii. se relaxeaz mu chii. Din semin e se produce ulei. denumiri alternative: pepene verde. 20 micrograme caroten. D m un exemplu din cele mai cunoscute metode de cur are a rinichilor cu pepene verde: seara. C ldura dilat c ile urinare. i se pun în butoi. care se fierbe 5 minute i.În medicina popular este de mult cunoscut faptul c în cazurile de litiaz renal este necesar s se consume mai mult lichid i s se înc lzeasc rinichii. magiun. harbuz. dar din el se poate prepara suc. 6. 400 g de sare i 1. 92 g apa. unisexuate. Peste 3 zile butoiul trebuie dat la rece. când bioritmul rinichilor i al vezicii urinare este mai activ (de la ora 17 pân la 21). prin continutul ridicat de potasiu.Decoctul din cojile de pepene verde proaspete sau uscate (1:10) se administreaz câte un pahar de 3-4 ori în zi ca diuretic. Citrullus lanatus). mai cu seam la copii. 8 mg fosfor. 0. Pepenele verde se folose te i în cosmetic . dulce. cu miezul roz. cu frunze adanc-lobate. se face o baie cald i se consum un pepene verde. . Iar pepenele. Scurta descriere: Tulpini taratoare si agatatoare. Se iau pepenii bine cop i i se stoarce din ei sucul (prin diferite metode). Cura dureaz 7 zile. chiar în doze mari. se strecoar (prin sit ) într-un vas steril. Datorita continutului ridicat de apa. Saramura trebuie s acopere pepenii.HARBUZ Denumirea uzuala: Pepene rosu (lat. care este întrebuin at în industria alimentar . apoi slab. flori galbene. Din 3 kg de miez putem ob ine 200 g de nectar. este un bun diuretic. aromat. Fructele sunt mari. Din suc se poate prepara nectar: sucul se fierbe la foc puternic.2 kg de zah r. pepenele stimuleaza in mod natural eliminarea toxinelor din organism. guta. procedura se repet înc 1-2 s pt mâni. care îmbun t esc tenul. stimuleaz eliminarea nisipului din rinichi. contribuie la buna functionare a sistemului nervos si cardiovascular. Pentru murat se aleg pepeni nu prea mari. fiind recomandat celor care sufera de pietre la rinichi. se recomand pentru tratamentul inflama iilor intestinale. a a fierbinte. Din suc se fac m ti tonice. gem i Ämiere". Dac ea nu con ine zah r. atunci la o c ldare de ap se pun 700-800 g de sare. apoi peste ei se toarn saramura preparat dintr-o c ldare de ap . ucate. Se acoper cu un teasc peste care se pune o greutate.Pepenele verde murat este foarte delicios.

MAZARE

Maz rea este o plant ierboas , cultivat i leguminoas . R d cina sa este pivotant , cu nodozit i. Tulpina este ierboas i volubil , îns f r esut de sus inere. Frunzele sunt compuse i se termin cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite, i un pistil. Fructul se nume te p staie. Maz rea, Pisum sativum, posed numeroase variet i i forme.
R d cina este pivotant i puternic dezvoltat , cu numeroase ramifica ii laterale pe care se g sesc nodozita iile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei s foloseasc fosforul i alte substan e nutritive din compu ii greu solubili. Tulpina are o lungime de 35 - 200 cm i poate fi simpl sau ramificat de la baz . Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza frunzei se afl dou stipele mari, amplexicaule, de form semi-cordat . Are foliolele din vârful frunzei compuse transformate în cârcei. Florile, de culoare alb sau pu in violet-ro cat , sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la soiurile timpurii i câte 2-5 la cele tardive. Corola are form papilionat . Staminele - organele de reproducere mascule ± la maz re sunt în num r de 9 concrescute prin filamentele lor i cea de-a 10-a liber . În mijlocul florii se afl gineceul care este monocarpelar ± carpelele sunt frunze modificate i adaptate la func ia de înmul ire. Este o plant autogam , la care polenizarea se face direct, polenul ajungând pe stigmatele aceleia i flori, îns nu este exclus i polenizarea incruci at , când polenul trece dintr-o floare într-alta, prin mijlocirea vântului, a insectelor, a apei i sub ac iunea omului. Fructul este o p staie dehiscent , cu 3-7 semin e globuloase, netede, de culoare galben , verzuie sau brun . Dup fecunda ie, din ovule se formeaz semin ele. Integumentele ovulului se transform în tegumentul semin ei, din celula ou se dezvolt embrionul, iar din celula secundar se formeaz endospermul, un esut cu substan e de rezerv , necesare pentru hrana embrionului. Forma semin elor la maz re este sferic .

RIDICHEA

Ridichea (Brassica rapa) este o legum cultivat în regiunile temperate pentru r dacina ei suculent i bulboas . Latinii o numeau radicula, varieta ile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari i fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare in Europa, în special în zonele reci, pentru ca pot fi p strate mai multe luni dupa recoltarea lor.
Specia comun de ridiche cea mai comercializat ca legum în Europa i America de Nord este de piele i interior alb, excep ie f când cei 1-3 cm superiori care ies la suprafata pamântului i care sub ac iunea rezelor soarelui se schimba in ro u sau ro u-verde. Aceast parte superioar se dezvolt din esutul tulpinei, dar r mane sudat de r d cin , care este aproape sferic , aproximativ de 5-15 cm diametru i nu are r d cini laterale. R d cina principal care se g se te sub r d cina îngro at este slab i de 10 cm lungime; se taie dup recolectare. Frunzele au o asem nare cu mu tarul, cresc direct în partea superioar aproape f ra sa aib gât. Sunt comestibile dar trebuie s fie proaspete, în mod normal sunt eliminate înainte s ajung la vânzare. Ridichea are un gust în ep tor, asem n tor cu varza, gust care se suavizeaz prin g tire. Ridichea ajunge s cânt reasc mai mult de 1kg, totu i se poate recolecta cand este mic . M rimea este în func ie de varietate i de timpul care este l sat s creasc . Cea mai mare parte sunt variet i speciale, care doar sunt bune imediat dup recolectare i nu se conserv mult timp. Se folosesc în salate (chiar i frunzele crude), depinzând de varietate are pulpa galben , alb , pu in portocalie sau ro iatic . Ridichea este foarte popular în America de Sud se folose te varietatea Raphanus sativus , ridiche alb , care este mai mare decât ridichea european .

CEAPA

Ceapa provine din regiunile de step din Asia central i de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultur , fiind apreciat la ca. 5.000 de ani în urm , cultivat ca plant medicinal , condiment i ca legum . În Egiptul antic ceapa era oferit zeilor, sau era folosit ca moned de plat de a ajunge în rai, astfel au fost pl ti i i lucr torii care au cl dit piramidele. S-au g sit dovezi, resturi de ceap la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. O tabl cu inscrip ii sumeriene cuneiforme datând cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi con ine descrieri de ogoare cultivate cu castrave i i ceap , precum era amitit i ajutorarea s racilor cu pâine i ceap . La romani ceapa constituia un element important din alimenta ia de baz . Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la r spândirea cepei Äcepula³ în Europa central . În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosit i ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep s cultive diferite variante de ceap ca i culoare, form i gust. Descriere Dup metoda de cultivare, exist "ceapa de var " i "ceapa de iarn " . Ceapa de var este sem nat prim vara timpuriu i recoltat în luna august i septembrie. E poate fi depozitat pân în luna martie a anului urm tor. Ceapa de iarn , mai zemoas i mai pu in iute, este sem nat în august, devine adult numai în prim vara urm toare i poate fi recoltat în luna iunie, îns nu poate fi depozitat pentru o perioad de timp îndelungat . Con inutÎn foile de ceap exist o enzim , Alliinase i un aminocid cu sulf Aminoacid (Iso-Alliin) i Propanthial-S-Oxid care provoac l crimarea la t ierea cepe Culturi mixte cu ceap Plantele care se dezvolt bine în cultur învecinat cu ceapa: Folosire În buc t rie este folosit ca i condiment. În medicin , împreun cu usturoiul, ajut la restabilirea i normalizarea circula iei sanguine. Are o ac iune antimicrobian , regleaz metabolismul i mai ales a lipidele, stimuleaz sistemulu imunitar, ajut la combaterea r celii. Aliment apreciat în antichitate pentru virtu ile sale terapeutice (Dioscoride, Pliniu...), tonice i antiinfec ioase, ceapa este un factor de s n tate i de longevitate. De semnalat - sau de reamintit - ceapa alb (dulce) de Tournon, în Ardèche, una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament, cu târgurile ei anuale speciale, ca i marile cepe trandafirii de Toulouges (în Pirineii Orientali). y P r i utilizate: bulbul i sucul lui. y Principalii constituen i cunoscu i: fructani, vitaminele A, B, C; s ruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat i nitra i calcaro i, fier, sulf, iod, siliciu; acizi - fosforic i acetic; disulfur de alil i de propil; ulei volatil; glucochinin ; oxidaze diostaze (acestea din urm sterilizate; prin c ldur ); principii antibiotice.

sinuzita Inflamatii si infectii intestinale: ciroza ascitica Sfera dermatologica: infectii cutanate (abcese. care se transforma in vitamina A in organism) este si ea foarte bine reprezentata. In schimb insa. de exemplu. laringita. elemente care asigura sanatatea celulelor. Interes nutritional si dietetic Varza este o leguma foarte putin calorica. erau incredintati ca varza vindeca melancolia. Prin fierbere insa se pierde cam 30-40 la suta din continutul de vitamina C. anemie simpla Sfera respiratorie: afectiuni bronho-pulmonare. De aceea varza este recomandata in: Astenii Imbatrinire prematura Demineralizari Indicatii particulare: Sfera cardiovasculara si sanguina: ulcere varicoase. TBC Sfera digestiva: ulcer gastric si duodenal. B3. astfel ca o portie de 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A. Sa nu uitam insa ca. tulburarile respective pot aparea in urma consumului verzei impreuna cu carnea (sarmale sau varza calita). In afara de asta. B2. vitaminele C si E si in fibre. ele mai contin zaharoza. Glucidele. B9. nimeni nu se poate plinge ca ar fi avut probleme dupa ce a mincat o salata de varza proaspata. Romanii. asigurind eliberarea toxinelor Este aperitiva si antidepresiva. multi o acuza de provocarea unor tulburari digestive. care completeaza aportul energetic. colita ulceroasa Sfera genito-urinara: fenomene congestive spasmodice si inflamatorii Sfera ORL: angina. ea figurind printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sint foile aflate la exterior). antiscorbutica. ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma. sint prezente si ele la un nivel ridicat. deoarece continutul ei crescut de caroten diminueaza riscul aparitiei cancerului. ea avind in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs. Vitaminele din grupa B sint si ele foarte bine reprezentate: B1. depurativa Contine un pricipiu hipoglicemiant. Caracteristici: Prezinta proprietati dezinfectante si cicatrizante la nivelul tesuturilor Poseda o actiune antiseptica pulmonara importanta si proprietati expectorante Favorizeaza metabolismul glucidelor si absorbtia oxigenului in celule Are actiune anticancerigena: specialistii recomanda folosirea verzei in mod regulat. 200 de grame de varza consumate zilnic acoperind necesarul zilnic de vitamina E.Ea este bogata in special in provitamina A. B5. Varza este de asemenea foarte bogata in vitamina E: 2-7 mg la 100 g. panaritii. saruri minerale si clorofila. glucoza si fructoza. glucide partial asimilabile. in cele mai multe cazuri. 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A Provitamina A (sau carorenul. furuncule. Bogatia vitaminica a verzei trebuie insa subliniata. B6. antrax) si complicatiile acestora. sulful si hitidina pe care le contine varza diminueaza tumorile. Protidele. care face sa fie recomandata in regimul pentru diabetici Indicatii terapeutice generale Gratie continutului sau bogat in vitamine. Fiind foarte bogata in vitamine si saruri minerale. sint constituite in primul rind din pentosan. contuzii si rani Sfera neuro-psihica: nevroza VARZA . Din pacate insa. adica toate cele care constituie grupa anticanceroasa. varza asigura elementele indispensabile sezonului rece Alte proprietati: antidiareica. varza restabileste flora intestinala si contribuie la cresterea numarului de hematii (in special varza alba). In acelasi timp. care furnizeaza o parte din calorii. antiseptica.

verzi. Contine carbohidrati.145 zile. nevralgii.soi timpuriu. putand rezista si la grade Celsius. cu pulpa colorata roz-inchis. Se recolteaza pe masura necesitatilor de consum. Pentru productia timpurie. gust dulce. In faza de incoltire si la formarea radacinii are cerinte mari de umiditate. Durata de vegetatie . in tulburari circulatorii. Durata de vegetatie . Sfecla este mai putin pretentioasa fata de sol. pulpa rosie. fiind sensibila la frig. sodiu. Merge bine in terenuri mijlocii.Sfere diverse: insolatii. Planta rasare dupa 14 zile. incepand din vara si pana toamna tarziu. Lunga de Erfurt . potasiu. la .1 grad Celsius ingheata. Semantul se face in randuri distantate la 30 cm. Temperatura optima este de 20 grade Celsius.cultivare. Samanta incolteste la 6 grade Celsius. stari congestive cerebrale. magneziu. Fiind bogata in substante alcaline combate aciditatea. la 3-4 cm pe rand.100 zile. Cand se ating frunzele. plantele ramanand pe rand grupate in buchete.soi tardiv. Partea comestibila de forma conica alungita. C. la 15-20 iunie. bun pentru culturile de toamana. Radacina este rotunda. vitamina A. cu inele albicioase. la 4 cm adancime. cu frunze alungite. Cand apar primele frunze. Este folosita in alimentatie de peste 2000 de ani si reprezinta un tonic pentru organism. turtita. sfecla se seamana in aprilie. B6 si este o sursa naturala de zahar. Soiurile cu radacina alungita cer mai multa apa decat cele cu radacina rotunda. nisipo-argiloase si bogate in substante hranitoare. fier. de marime mijlocie. se executa buchetatul (raritul pe rand). trecandu-se perpendicular pe directia randului. Sucul de sfecla este benefic in hepatite. se aplica iar raritul. Cere ca iongrasamintele organice sa fie aplicate cu 1-2 ani inainte. . iod. diabet SFECLA Soiuri: Turtita de Egipt . In timp de seceta este nenoie sa fie udta. Devine mai rezistenta la frig dupa aparitia primelor frunze. Sfecla este originara din bazinul Mediteranei si din vestul Asiei. astfel ca distanta dintre plante a ramana 15 cm. anemii. cupru. cu nervuri rosiatice. Cerintele plantei . de caliatae superioara. Peste 10 zile raritul se face lasand distanta intre plante de 4-5 cm pe rand. iar pentru cea de toamna.

are foarte pu in calorii. brânz sau buc i de unc . îns din cauza faptului c cei mai populari sunt cartofii pr ji i. cartofii sunt considera i ca fiind o mâncare la îndemân . sus in speciali tii. O descoperire surprinz toare a cercet torilor arat c broccoli este mai pu in folositor corpului uman decât cartoful. Îns consumul cartofilor cop i. f r gr simi. Cartoful poate aduce multe beneficii organismului uman. de multe ori. cop i sau f cu i piure. contribuie serios la apari ia afec iunilor cardiace sau chiar a unui atac de cord. Pentru a se beneficia la maximum de substan ele nutritive din cartof. Mai mult. Indiferent dac sunt pr ji i. plini de gr sime. Vitamina B6 este necesar pentru formarea aminoacizilor i a acizilor nucleici.96 mg de potasiu. Mai mult. Este bine s se consume cartofii fier i. de magneziu i de fibre. iar ceea ce nu tie mult lume este faptul c . de vitamina B6. În plus. simpli. de potasiu. în 122 de grame de cartof copt în coaj se g sesc 15. beneficiile nu mai apar. Pe lâng aceste substan e nutritive. constituie o surs de fibre care ofer protec ie împotriva bolilor de inim i. cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza.93 g de fibre. astfel g ti i. vitamina B6 m re te performan ele sportive în mod natural. Cartofii mai con in i o varietate de fitonutrien i care ac ioneaz ca ni te antioxidan i. Pentru c aminoacizii i acizii nucleici sunt cruciali pentru formarea noilor celule. Glicogenul este o form de zah r care este depozitat în celulele musculare.74 mg de vitamina C.42 mg de vitamina B6. Acest lucru se întâmpl pentru c planta de cartof face parte din aceea i familie cu planta de ro ie. Cartoful este printre cele mai consumate legume din lume. Cartofii sunt o bogat surs de vitamina C. iar singura plant în care se mai g se te este Lycium chinense (o plant folosit în medicina tradi ional chinezeasc ). Oamenii consum r d cina plantei de cartof. acesta nu trebuie consumat pr jit în ulei sau al turi de alte alimente bogate în gr simi. Cartofii con in i flavonoizi care protejeaz împotriva problemelor respiratorii i a anumitor forme de cancer. se poate spune c vitamina B6 ajut la construc ia celulelor corpului.CARTOFUL Cartofii provin din America de Sud i au fost adu i în Europa la începutul secolului 16. În ceea ce prive te vitamina B6. consumul unui cartof copt îi asigur unui adult 21% din doza zilnic recomandat de vitamin . din care se face . Vitamina B6 este implicat în peste o sut de reac ii enzimatice. consumul de cartofi. Vitamina B6 din cartofi ofer i o protec ie împotriva afec iunilor cardiovasculare i ajut la func ionarea mai bun a sistemului nervos. fructul va sem na izbitor cu ro ia. 509. în cartof se mai g sesc carotenoizi.28 mg de magneziu i 2. Potrivit studiilor. mai mult. Ca urmare. flavonoizi i acid cafeic. 0. explic speciali tii. dac aceast plant este l sat s fac fructe. pân i cartofii cop i sunt Äîmbog i i´ cu unt. Aceast vitamin are rolul de a m ri cantitatea de glicogen din organism i astfel sunt m rite performan ele. Substan a care se g se te în cartofi se nume te kukoamin . Studii recente au ar tat c reputa ia cartofilor de a fi boga i în carbohidra i i c trebuie elimina i din alimenta ia celor care vor s sl beasc este fals . 0. Cercet torii britanici au ajuns la concluzia c în cartofi se g se te o substan care poate reduce tensiunea arterial .

albuminele i carotenul. glucidele. ulgii de ov z sunt un aliment excelent deoarece con in fosfor. clor. În tradi ia popular decoctul din semin e de ov z era un leac obi nuit contra tusei.Alte componente importante ale ov zului sunt carbohidra ii.Ov zul este o cereal foarte indicat în afec iunile digestive.Ov zul ac ioneaz pozitiv i asupra vaselor de sânge i a inimii. întâlnit îndeosebi în regiunile colinare i de munte. Se recomand chiar i copiilor. Decoctul din semin e de ov z se mai lua i ca fortifiant pentru înt rirea pl mânilor.Ov zul este bogat i în inhibitori ai proteozei i din aceast cauz este foarte indicat în lupta cu tumorile pe care le dizolv (în special la cancerul intestinal). Ceaiul i sc ld torile cu ov z se foloseau pentru u urarea na terilor. ov zul se recomand în afec iuni ale pielii (cum ar fi erup iile cutanate. Semin ele de ov z pr jite se foloseau la oblojeli contra reumatismului. ov zul ajut i glandele sexuale. calmeaz durerile din colicile renale i vezicale i vindec litiaz urinar i biliar . Planta înflore te în lunile iunie-august. R d cinile se dezvolt din diferite regiuni ale plantei. (Sursa: Gandul) OVAZ . triptofan. Inflorescen plantei este un panicul (chiorchine) drept i lung de 15-30 cm pe care cresc spicule e cu 2-3 flori. sc zând colesterolul din sânge i glicemia (fiind util i în diabet) i fiind indicat în tratarea anginei pectorale i a ulcerului varicos. în cazurile de astenie fizic i psihic . Moduri de folosire ale ov zului: Supa deas cu semin e de ov z este un meniu foarte întâlnit la nordici. dar i contra diareei. ca expectorant. care este diuretic. fier) i aminoacizi (alanin . valin etc). El se recomand i în afec iunile ficatului i mai ales în inflama ia colecistului (colecistit ). mânc rimi ale pielii) i pentru calmarea durerilor (în caz de contuzii în zona capului sau a gâtului. în insomnii i în st ri de surmenaj. leucin . magneziu.piure. În unele p r i ale rii ov zul se fierbea într-o c ldare i. De asemenea. în junghiuri sau în gut ).Descriere: Ov zul este o cereal anual . fiind foarte s n toas i aducând vindecarea în multe afec iuni. având rol de stimulare a digestiei. . în bron ite. Acest decoct se mai inea în gur contra durerilor de din i. ov zul este un excelent tonic asupra celulelor nervoase. se introduceau mâinile sau picioarele i se ineau pân când lichidul se r cea. rezolvând sterilitatea i impoten a i fiind tonic uterin. Pentru tratarea tusei m g re ti se folosea decoctul din semin e sau ceaiul din nuci verzi i paie de ov z. în laringite i pentru vindecarea tusei. are 5-7 internodii goale în interior. Frunzele ov zului sunt plane i au limbul u or r sucit de la dreapta spre stânga. este înalt de 60-100 cm. comun în cultura de nutre . s n to i sunt i cartofii fier i sau cei prepara i la abur. Compozi ia i ac iunile farmaceutice ale ov zului: Ov zul are aproape acela i con inut ca i grâul. psoriazis.Nu în ultimul rând. în coxartroz . Pe lâng acestea se mai num r foarte multe substn e minerale (potasiu. calciu i magneziu i sunt foarte u or asimilabili. Se pot consuma i de 3 ori pe zi. au form de fascicule.Din punct de vedere a sistemului nervos.Afec iunile respiratorii pot fi tratate cu preparate din ov z. sodiu. în dureri intercostale. care se indic în tratamentul astmului bron ic. îns are în plus mai multe gr simi nesaturate i con ine întregul complex de vitamine B care sunt foarte importante pentru hr nirea creierului. când fiertura se r corea. Tulpina plantei este erect . În plus. fosfor. Pentru ca piureul s aib un gust delicios. de calmare a spasmelor intestinale i rol laxativ. p trund profund în p mânt i au o capacitate mare de absorb ie a substan elor nutritive din sol. este indicat în numeroase afec iuni neurologice. iar la baz are ni te ramifica ii care dau aspectul de tuf . trebuie s se amestece cu pu in ulei de m sline i usturoi. de prim var i de toamn . i aparatul urinar beneficiaz de pe urma ov zului. calciu. iar aluatul din ov z se punea pe umfl turi pentru a se retrage. în dureri dentare.

porumbul comercial este cultivat la o în l ime maxim de 2. albumine. neramificat . Inflorescen a este sub forma unui spic sau panicul. important plant melifer i medicinal . mays. care ne protejeaz împotriva artritei. regional p pu oi. fosfor. Pe aceea i plant se g sesc flori feminine i flori masculine pe aceea i tulpina. germenii sunt utiliza i pentru extragerea uleiului. cucuruz) este o cereal originar din America Central cultivat azi în multe regiuni ale lumii ca plant alimentar . cu frunze lungi i ascu ite la vârf. Porumbul are efect împotriva stresului. vitamina E. porumb mas verde (însilozat). izomeroz -Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutre concentrat(boabe). Are tulpina înalt i groas . însiloza i (nutre suculent) -Particularit i fitotehnice : rezisten bun la secet i caldur . Florile feminine se g sesc la subsoara frunzelor. Stigmatul pistilului este foarte lung i formeaz m tasea porumbului. zinc i potasiu. tulpini (coceni) în amestec cu uree i melas . reprezint alaturi de grâu 80% din produc ia de cereale. adaptabilitate la condi ii diferite de clim . Se strecoar i se vor administra câte 40 de pic turi la culcare (în caz insomnii). glucozei i dextrinei . magneziu. Se va ine 15 zile. Magneziul. industrial i furajer . Florile masculine se g sesc în vârful tulpinii. amidon sau 71 kg. fier. numit tiulete. îns ea are în plus i virtu i antiastmatice. Se va agita de mai multe ori pe zi. aspre. 100 g. 150 de grame de porumb acoper aproximativ 25 % din cantitatea necesar de vitamina B1 pentru un adult. Florile femeie ti se g sesc mai jos pe tulpin . foarte multe vitamine din grupa B. reac ioneaz foarte puternic la iriga ii. sau câte 20 de pic turi de 3 ori pe zi înainte de mese (în caz de astenii).Tinctura de ov z este recomandat celor care sufer de insomnii. Florile b rb te ti sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescen numit spic cumpus ramificat. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât variet ile de porumb de câmp. Fructul este o cariops care con ine amidon. Con ine multe hidrocarburi.5 metri. Carbohidra ii cuprin i în porumb dau energie i nu permit depunerea gr sim . substan e proteice i uleiuri. grupate în inflorescen . las terenul curat de buruieni. valorific bine îngr mintele organice i minerale. Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului. Porumbul con ine de asemenea un anti ± oxidant de frunte i anume vitamina E. agitând de mai multe ori pe zi. Porumbul apar ine familiei Poaceae dup Anca Sârbu 1999. num r relativ redus de boli i d un tori. m lai sau 63 kg. De i unele variet i de porumb pot cre te pân la 7 metri în în l ime. utilizat în alimenta ia dietetic . care este prezent în cantit i mari în porumb completeaz într-un mod excelent lipsa acestui element datorat bolilor legate de îmb trânirea organismului. coeficient de înmul ire foarte mare. Alc tuirea plantei: Frunzele sunt mari i liniare. constituie o bun premerg toare pentru multe plante. glucoz sau 44 l. a inimii i asupra produc iei de globule ro ii. a spirtului. amidon. mai ales în vitamina B1. care se nume te popular: "cocean". alcool sau 50-60 kg. PORUMB Porumbul (Zea mays ssp. prin cantitatea mare de polen pe care o produce. Este bogat în vitaminele din grupa B. a mu chilor. Tinctura se prepar astfel: se macin 50 g de semin e i se pun deasupra 150 ml alcool alimentar de 70 grade. -Randamente de extrac ie : 100 kg. fiind pra itoare. de porumb ± 97 kcal. boabe ± 77 kg. Introducerea porumbului în meniul nostru zilnic mic oreaz riscul apari iei bolilor de inim i a cancerului. care are efect asupra func ion rii sistemului nervos.

gr simi i substan e minerale.pina in luna noiembrie inclusiv. Fermierii experimentati probabil stiu cum sa determine cea mai favorabila zi pentru semanat griu. se poate folosi direct în hrana animalelor. aceasta fiind de peste 220 milioane hectare.GRIU Grâul este considerat cultura agricol cu cea mai mare suprafa cultivat pe plan mondial. 25% din suprafa a arabil i 40% din suprafa a sem nat cu cereale. . boabele de grâu au un raport echilibrat între con inutul de hidra i de carbon i cel de substan e proteice. pâinea produs din f in de grâu reprezint hrana de baz . mai ales t râ ele ce rezult din industria mor ritului.+15°C i trebuie s se încheie în 10-15 zile. la fabricile de celuloz sau pentru prepararea îngr mântului organic. din punct de vedere calitativ. se ob in rezultate mai bune în cazul îns mân rii mai devreme.De regul . boabele de grâu constituie materia prim pentru producerea sau extragerea de substan e utile care intr în procesarea unei mari diversit i de produse agroalimentare. fortificându-se pentru perioada de iarn .. lat. Griul de toamna este semanat incepind cu a doua jumatate a lunii septembrie . grâul are posibilitatea s se înfr easc i s se c leasc ..Sem nat în perioada optim . grâul poate fi cultivat în diferite zone climatice Semanatul griului de toamnaNu se poate de spus ca ³griul de toamna trebuie semanat pe data x´.. În ara noastr suprafa a cultivat cu grâu este de cca. iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha.Griu incoltitStiati c : Facind cercetari oamenii au observat c pentru fiecare zi de întârziere a sem natului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha.În anii cu ierni usoare se obtin rezultate mai bune la semanatul mai târziu. datorit plasticit ii ecologice ridicate. în aceste condi ii putând rezista pân la -20C.+9°C. paiele rezultate dup recoltarea grâului se pot folosi în hrana animalelor sau ca a ternut în grajd. Semanatul griului de primavaraGriul de primavara este semanat atunci cind infloreste ciresul salbatic (Malinul. boabele de grâu au o durat mare de p strare i pot fi transportate la distan e mari f r riscul degrad rii calit ii. corespunz tor cerin elor organismului uman. deoarece au un con inut ridicat în proteine. sem natul poate începe cu 6-7 zile mai devreme sau mai târziu. când iarna î i face apari ia înc din luna noiembrie. când temperatura ajunge la +8. Importan a ce se acord acestei culturi const în urm toarele particularit i: pentru aproape jum tate din popula ia lumii. În al i ani. În func ie de evolu ia vremii. ³Prunus Padus´). dar nu mai devreme de aparitia frunzelor pe stejari. sem natul începe când temperatura aerului este de +13..

Piciorul este umflat la baz . pentru a nu fi confundate cu alte specii necomestibile sau mai pu in apreciate. provine din r d cina latin bolet-. Denumirea de hrib provine din ucrainescul hryb. Este una dintre pu inele ciuperci comestibile Mycorrhiza care cre te în Emisfera Sudic :[1] al turi de diferite specii de pin în Africa de Sud i în apropierea teiului în Noua Zeeland [2]. Caracteristicile generale[3] care ajut la evitarea recolt rii de specii otr vitoare sunt: o culoare ro ie la marginea porilor. Miceliul este format din hife. exprimând calit ile culinare ale speciei. are rolul unei r d cini cu care ciuperca extrage din sol i din resturi vegetale apa i alte substan e nutritive de care are nevoie pentru a se dezvolta. fag (Fagus sylvatica) i brad. molid. cu sensul de comestibil . care con in protoplasm .Miceliul. castan (Castanea sativa). moi i mai pu in gusto i pe m sur ce îmb trânesc. o re ea de filamente subp mântene. Mexic. în Asia. Quercus palustris).HRIBUL ALB Hribul (Boletus edulis) este o ciuperc de p dure comestibil . de aceea se consider [6] c a fost introdus accidental odat cu pinii importa i. iar pe m sur ce se maturizeaz î i schimb culoarea în galben. care înseamn Äciuperc superioar ´ i edulis. Aceast ciuperc are o arom distinct i un miros pl cut. unde are un statut de Denumire de origine protejat . pitarca sau pitoanc . deoarece hribii mai mari ad postesc adesea larve de mu te verzi i devin slino i. structuri delicate. unde cre te în grupuri mari lâng cioturile putrezite de stejar. în Italia. Cei mai aprecia i de gastronomi sunt hribii tineri. Maroc i în vestul Americii de Nord.Cre te în regiunea Borgotaro din apropiere de Parma. mitarc . Dau roade din var pân toamna. în regiunea Mun ilor Stânco i la altitudini de pân la 3500 metri. dup ploi abundente. cu piciorul alb. Lamelele de sub p l rie sunt albe atunci când sunt tinere. burete (regional). cu pere i sub iri. apoi în maro. Descriere P l ria ciupercii mature este de 7±30 cm. Boletus edulis. are culoarea brun-deschis. având culoare ro ie-maronie. Hribul poate fi g sit toamna în Siria i Liban. atinge în l imea de 8±25 cm i o grosime de pân la 7 cm. Piciorul i p l ria constituie un întreg. carpoforul. de mai bine de cincizeci de ani. mesteac n (Betula pendula). mân tarc . Culoarea devine tot mai închis pe m sur ce ciuperca se maturizeaz .[4] Ciupercile pot cre te solitar sau în grupuri. gros i cu p l ria brun -g lbuie. piperat. cu nuan e de alb în p r ile de lâng margini. Se recomand îns s nu se recolteze exemplare prea tinere. Hifele cresc foarte repede în lemn i sol sau în orice suprafa care asigur hrana ciupercilor. schimbarea culorii c rnii atunci când intr în contact cu aerul sau când este lovit i un gust acru. partea vizibil a ciupercii. Distribu ie i habitat Boletus edulis pot fi g site în Europa continental din nordul Scandinaviei pân în Grecia i Italia. Nu este o ciuperc specific Africii de Sud. . copit .Are mai multe denumiri române ti printre care se num r hrib.Boletus edulis a fost g sit în p duri de tei (Tilia) din apropierea ora ului Christchurch în Noua Zeeland .Specimenele ajunse la maturitate deplin pot cânt ri aproximativ 1 kg. Are o concentra ie mare de ap în compara ie cu alte ciuperci comestibile. Î i au habitatul pe suprafe e dominate de arbori de stejar (Quercus robur. Denumirea tiin ific . Quercus petrea. unde este posibil s fi fost plantat[5]. În Africa de Sud cre te din abunden în p durile de pini de pe cuprinsul rii. pin (Pinus sylvestris).

în marja a 12°-18° C. cunoscute sub numele de "champignon". în ciuda costurilor relativ ridicate pentru men inerea temperaturii sc zute. cuticula f r scuame. termofil . datorit faptului c suprafa a p l riei este neted . i Agaricus Blazei. necesitând la fructificare temperaturi relativ sc zute. s-a axat în noastr . alb sau crem. Cre terea ciupercilor champignon reprezint începutul unor afaceri cu ciuperci de succes. preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus. este o ciuperc de cultur . fiind i mai rezistent ca aceasta la virusuri. Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabil . cu un regim termic criofil. fa de Bisporus. . Cu sprijinul mai multor produc tori de miceliu. în func ie de materiile prime utilizate. diminuând profitul. necesitând la fructificare temperaturi mai ridicate fa de Bisporus. ara Cresterea ciupercilor Champignon se desfasoara in ciupercarii cu un grad mare de automatizare si mecanizare. Impreuna vom stabili solutia tehnica optima. Agaricus Bisporus este o ciuperc de cultur . Cultura ciupercilor din specia Agaricus. fa de Agaricus Edulis i a calit ilor inferioare fa de Agaricus Blazei. asigurand echipamente performante. inclusiv recoltare automata. cât i industrial. de culoare alb . a reu it s de in suprema ia produc iei din familia Agaricus. cu desfacere asigurat atât la restaurante i magazine de specialitate. Prezint un randament mai ridicat în privin a costurilor. existând riscul unor contamin ri rapide cu d un tori. cunoscut sub denumirea de "Bulgare de zapada". Agaricus Edulis. în marja a 23° ± 25° C. Se recomand în afaceri cu ciuperci. a c ror ac iune reduce semnificativ produc ia.SAMPINIONI Ciupercile champignon necesit un substrat organic. raspândit sub denumirea de "champignon". care au insitat pe aceast specie. Prin asisten a oferit vom alege împreun varianta optim de ob inere a unui compost de calitate. îns foarte profitabile s-au dovedit i Agaricus Edulis.

ciuperca prin faptul c are în compozi ie iod. a a cum este ergotioneina. anumite toxine termolabile (se distrug prin fierbere). sodiu. c ci exist specii considerate a fi comestibile. uscate sau sub form de gem. glicogen) . se cere mare aten ie. deosebit de benefic organismului uman (Ioana Tudor .Exist doar dou c i de urmat pentru a evita orice confuzie: . în schimb con in destul de mult fosfor. ciupercile se prepar prin fierbere. În natur . se consum crude. se dovede te benefic glandei tiriode.consumul de ciuperci "sigure" (ciuperci comestibile cultivate sau ciuperci comestibile s lbatice atent selec ionate de c tre societ i autorizate. glucide energetice (trehaloz . pe lâng ciupercile comestibile mai se dezvolt i ciuperci otr vitoare (vezi imagini). Cu privire la ciupercile care nu se prepar termic temeinic (se consum crude sau se op resc). Se cunosc. proteine 3-4%. În aceste vegetale se g sesc i substan e antioxidante.consumul de ciuperci spontane culese cu profesionalism (este obligatoriu s se cunoasc temeinic atât a caracterele botanice ale ciupercilor. zinc.În func ie de specie. în medie: ap . îns nu to i aminoacizii esen iali). care provoac intoxica ii mai mult sau mai pu in grave. clor. de obicei cu p l rie i picior) con in o serie de nutrien i benefici organismului uman. cât i cele legate de biologia ii ecologia acestora). iar unele dintre acestea con in acizi organici (malic. dup cum se poate vedea în imaginea 1). cupru. .GLANDA COMOSTIBILA Ciupercile comestibile sunt organisme valoroase i apreciate din punctul de vedere al alimenta iei omului. tartric). sunt indicate în regimurile antiurice.81%. îmb trânire precoce. . demineraliz ri. fosfor. op rire. în lume.Ciupercile comestibile.ro). Ca surs de hran natural nonmarin . peste 100. cupru i cobalt. minerale (potasiu. Cum se pot deosebi ciupercile comestibile de cele otr vitoare?Atragem în modul cel mai serios aten ia. Acestea trebuiesc temeinic cunoscute i evitate. mangan. care de obicei se ocup de exportul lor . siliciu).România export o mare cantitate de ciuperci s lbatice. în regimurile vegetariene ca înlocuitor a c rnii (con in multe proteine. Compozi ia ciupercilor variaz destul de mult în func ie de substratul pe care acestea cresc (vezi ecologia ciupercilor).000 de specii comestibile de ciuperci. dar i în func ie de specie. provitamine A. Corpurile de fructifica ie ale acestora (organele c rnoase care se consum .Ciupercile comestibile sunt s race în lipide.5%. care con in îns . compus termorezistent (nu se distruge prin fierbere). asupra faptului c nu exist niciun "test" sau antidot la care poate recurge culeg torul ori consumatorul de ciuperci pentru a evita confuziile sau otr virea. astenie. Ciupercile sunt s race în calciu dar. iod. falsele credin e populare fiind o cauz major a intoxica iilor cu ciuperci din România (mai multe aici i aici). surmenaj.Ciupercile mai ac ioneaz ca stimulen i organici i cerebrali (Jean Valnet). amnezie.Compozi ia mai detaliat a ciupercilor comestibile este prezentat aici.stiintasitehnica. vitamina D). glucide neenergetice (celuloz i chitin ) -1. din care jum tate prezint calit i alimentare de excep ie. con in în stare crud . stress.) sau cucii (Amanita rubescens). vitamine (complexul B. Compozi ia i valoarea nutritiv a ciupercilor comestibile Ciupercile cu valoare alimentar ridicat . fier . a a cum sunt hribii (Boletus sp.6%. în regimurile specifice altor dereglaje ca: oboseal . glucoz . magneziu.

neted. fag). Pãlãria în stadiul tânãr este boltitã. Piciorul. Carnea gãlbiorilor este albã în interior. Este una dintre ciupercile mult apreciate si rareori e atacatã de dãunãtori. Carnea este compact . ramificate i decurente pe o por iune lung din picior. la început este convex . pe frunzi ul putred i prin mu chi. compact i tare. uneori de numeroase exemplare. galbenã-aurie spre exterior. la maturitate deplin . în special la munte. continuându-se cu pãlãria fãrã o limitã definitivã. c rnoas . Coloritul p l riei variaz de la galbendeschis la galben-auriu i câteodat la portocaliu. Piciorul i pseudolamele au acelea i varia ii coloristice ca p l ria. care uneori poate da senza ie de amar în gur . 3-10 cm. cu marginile aproape regulate.Aparatul fructifer al gãlbiorilor este cãrnos sau fibrocãrnos. iar la maturitate se aseamãnã cu o pâlnie cu marginile încretite. lobate sau ondulate regulat. are un miros si un gust plãcut. în form de trunchi de con r sturnat. prin pãduri umbroase si umede de rãsinoase si de foioase (mesteacãn. ca o emisferã. cu miros de fructe i gust dulceag. carnea este galben la margine i albicioas în mijloc. Culoarea se aseamãnã cu aceea a gãlbenusului de ou. apoi u or adâncit i. rãsucite în jos. Cre te în pâlcuri.BURETI GALBINI P l ria. Piciorul este plin. de culoare portocalie mai pronun at i cu aceea i valoare gastronomic . atât în p durile de conifere cât i în cele de foioase. ca o pâlnie mult adâncit . tare. 3-8 cm. relativ erpuite. Gãlbiorii cresc în grupuri. De la sfâr itul prim verii pân toamna. Poate fi confundat cu Cantharellus friesii. . în sec iune. este foarte robust. cu suprafa a destul de neregulat (cu mici cocoa e) i marginea ondulat . fibroas . Suprafa a himenial (de sub p l rie) este format din pseudolame ca ni te cute.

BURETI

Lactarius deliciosus (L.: Fries) Gray ± rascovi ± palaria este, la inceput, convexa, apoi plata, iar la sfarsitul perioadei de maturizare capata forma de cupa, avand uneori in mijloc un gurgui mic. Cuticula este neteda, lucioasa si lipicioasa pe vreme umeda, avand pe suprafete dungi vizibile concentrice intr-o nuanta mai deschisa sau mai inchisa. Piciorul este cilindric, bont, subtiat la baza, mai intai plin, apoi gol la interior. Pe suprafata lui sunt vizibile mici gropite al caror fund este inchis la culoare. Lamelele sunt dese, subtiri si nu prea inalte, bifurcate si putin decurente in lungul piciorului. Carnea este compacta dar fragila. Cand este rupta, emana mult suc gros portocaliu-aprins, cu gust dulce. Coloritul palariei variaza de la galben-ocru la portocaliu-inchis. Palaria are 10-20 cm diametru, semisferica, apoi intinsa sau in forma de palnie larg deschisa, de culoare alba, se pateaza cu galben sau ocraceu cu varsta, carnoasa, tare, casanta, neteda, cu marginea rulata. Lamelele sunt albe, se ingalbenesc cu varsta, foarte stranse unele de altele, subtiri, decurente, adesea bifurcate la baza. Piciorul are 4-8 cm inaltime si 2-4 cm grosime, este alb, cilindric, usor ingustat catre baza, tare, plin. Latexul este alb, foarte piperat. Sporii sunt hialini, albi in masa, ovoizi, de 6-8x7-9 µ, verucosi, unigutulati.Carnea este alba, apoi galbuie, tare, casanta, cu miros placut, cu gust piperat.Creste pe sol, in grupuri numeroase, in paduri de foioase sau de conifere. Este comestibila. Russula virescens (Schff. Ex Zant) Fr. ± oite, vinetica pestrita ± este o specie micorizanta (Gm), cu dezvoltare in lunile VII ± IX. Se gaseste pe soluri mai mult sau mai putin acide, prin paduri de foioase si de amestec, mai rar de conifere. Palaria, cu un diametru de 5-15 cm, foarte groasa, compacta si carnoasa, este, la inceput, globuloasa, apoi convexa, plata si, la sfarsitul perioadei de maturizare, usor adancita, cu suprafata uneori relativ ondulata. Marginea, neteda sau putin striata, are uneori crestaturi adanci, radiale, iar pielita este neseparabila de carne. Cuticula, cu aspect uscat, este albicioasa si acoperita de o multime de negi proeminenti, verzui, deseori cu forma poligonala. Piciorul, cu o inaltime de 4-9 cm, este cilindric, robust si compact, cu suprafata brumata in partea superioara. Lamelele sunt foarte dese, inalte si carnoase, putin aderente. Sporii sunt de culoare alb-crem. Carnea este alba, consistenta si compacta, cu gust dulce si fara miros (inodora). Variabilitatea coloritului. Negii de pe palarie au o culoare care variaza de la verde-deschis, la verde ca arama coclita si verde-masliniu. Cateodata, palaria este complet alba sau de culoarea cojii de aluna, dar totdeauna sunt prezente crapaturile poligonale. Lamelele sunt alb-crem, deseori patate cu brun-roscat. Carnea piciorului poate capata nuante rosietice. Creste in grupuri cu exemplare uneori numeroase, pe sol, la deal si la munte. Este o ciuperca inconfundabila cu altele, datorita placutelor poligonale de pe cuticula palariei. Este o ciuperca de buna calitate, cautata pentru gustul sau delicat.

CIUPEARCA ALBA OTRAVITOARE

Datorita continutului lor bogat in vitamine, fermenti si hidrati de carbon, precum si gustului lor placut dupa pregatirea culinara, ciupercile constituie un aliment de mare pret. Din cauza, insa, a numeroaselor cazuri de intoxicatie cu ciuperci, multe din gospodine le evita. Si totusi, cunoasterea ciupercilor este posibila pe baza datelor pe care ni le ofera botanica. Se pretinde ca o ciuperca ce isi schimba culoarea la rupere este otravitoare, fapt care nu corespunde in totalitate adevarului, caci daca unele dintre ciupercile otravitoare se albastresc atunci cand le rupi, sunt ciuperci foarte bune de mancat care se innegresc sau devin verzi ori albastre dupa ce le-am rupt.Nici parerea conform careia care ciupercile otravitoare ar innegri o lingura de argint ,nu corespunde rea litatii, caci cea mai. veninoasa dintre ciuperci, ciuperca alba sau buretele viperei, lasa neschimbata lingurita sau banul de argint puse in contact cu ea. Cunoasterea ciupercilor pe baza datelor oferite de botanica ne poate ajuta sa distingem ciuperca comestibila de cea otravitoare. Pentru aceasta trebuie cercetate urmatoarele elemente ale unei ciuperci: felul palariei, pielea care o acopera, adica cuticula, lamele dispuse sub palarie, piciorul, daca acesta este prevazut cu un guleras sau inel si daca la baza piciorului se gaseste acel bulb sau saculet numit volva. Cea mai otravitoare dintre ciuperci, este buretele viperei sau ciuperca alba (Amanita phaloides). Intoxicatiile cu aceasta ciuperca sunt mortale in aproape 80% din cazuri. O recunoastem dupa palaria aproape dreapta, acoperita de o pielita (cuticula) de culoare alba sau galbena-verde ca lamaia, cu lamele albe. In partea de sus, piciorul prezinta un inel cu magini incretite, iar in partea de jos o volva, caracteristica pentru ciupercile otravitoare in general.Din aceeasi familie sunt buretele de lamaie care ii seamana mult, dar are o palarie mai mica, cu o cuticula galbena ca lamaia, presarata cu puncte albe, si buretii pestriti, muscarita sau buretele serpesc (Amanita tnuscaria), cu palaria rosie, patata. Caracteristic pentru toate ciupercile otravitoare este mai ales piciorul, inconjurat de o volva sau ingrosat ca un fel de bulb. Sa trecem acum la ciuercile comestibile: cea mai obisnuita este ciuperca de balegar sau sampinionul. Are o palarie alba sau galbena, de aspect matasos. Lamele sunt de culoare roz, iar piciorul, alb sau cenusiu, are un inel la partea de sus, iar spre baza se ingroasa, subtiindu-se brusc la radacina.Carnea alba si moale are miros de ananas si gust de nuca. Intoxicatia cu ciuperci se datoreaza unei triple otravi pe care buretele viperei o contine: faloidina, care ataca ficatul si provoaca hemoragii, falina, care distruge globulele rosii si amanitina, responsabila de slabirea batailor inimii si de racirea corpului.Aceasta intoxicatie este aproape fara scapare, deoarece semnele intoxicatiei nu apar decat la 1820 de ore dupa consumarea ciupercilor, atunci cand este prea tarziu pentru o interventie cu folos. La inceput, bolnavul varsa neancetat. Colicele abdominale si setea neistovita il chinuie. In aplicarea tratamentului vom incepe cu debarasarea stomacului prin vomitari provocate si prin curatirea intestinului cu o doza de sare amara sau o clisma abundenta.Pentru protejarea ficatului si rinichilor se administreaza bauturi indulcite cu mult zahar. Pana la venirea medicului vom pregati o solutie cu o lingurita de sare de bucatarie la un pahar cu apa, pe care bolnavul o va lua in inghitituri mici, pentru a nu varsa.

AUSTRELE

Sunt semintele comestibile a 120 de specii de salcam australian (in Australia sunt, in total, cca. 700 de specii diferite de salcam). Aborigenii mananca aceste seminte de peste 6.000 de ani, amestecandu-le cu faina, pentru a forma un aluat ce se coace pe carbuni. Salcamul australian atinge 2-3 metri inaltime, cateodata chiar mai mult. Inmultirea sa se face prin seminte. Infloreste la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, iar florile sunt de culoare galbenastralucitoare. Pastaile ce contin semintele au lungimi de 5-10 cm. Recoltarea se face intinzand in jurul arborilor panze si scuturandu-i pentru ca pastaile sa poata fi adunate. Un metru cub de pastai poate sa dea, dupa curatare, doar 10-15 kg de seminte. Descrierea condimentului : Semintele de salcam australian au dimensiuni de 4-6 mm lungime si 3-4 mm grosime, au forma ovoidala si culoare bej-portocalie. Semintele se usuca si se prajesc inainte de a fi folosite, caci in stare proaspata contin thiaminaza, o enzima ce descompune vitamina B1. Semintele de salcam australian sunt bogate in proteine (cca. 26%), contin grasimi polinesaturate si au cca. 30% fibre. Dupa ce sunt uscate si prajite arata asemanator boabelor de cafea si au o aroma si gust usor amarui si de nuca, un fel de amestec intre ciocolata amara, cafea si alune, fiind de aceea folosite la prepararea dulciurilor. Exista si un extract de seminte de salcam australian, de culoare bruna-inchisa, cu aceleasi utilizari culinare ca si pudra obtinuta prin macinarea acestor seminte. Pregatire si depozitare : Semintele de salcam australian se gasesc sub forma de pudra, caz in care se pastreaza in recipiente inchise ermetic, la adapost de lumina, umezeala si caldura, sau sub forma de extract, care se pastreaza la rece.Origine : Australia.Etimologie : Denumirea pentru salcam in multe limbi de circulatie internationala este Acacia, cuvant care provine din limba greaca, de la ³akakia³; acesta s-a format, probabil, din cuvantul ³ake³ ce inseamna ³ac³. ³Salcam³ provine din limba turca (³salkam³); la denumirea romaneasca s-a adaugat adjectivul ce defineste zona originara a arborelui, Australia. In limba engleza salcamii australieni se mai numesc si ³wattle³, iar termenul prin care se definesc semintele acestuia este ³wattleseed³. Utilizari culinare : Aroma lor poate fi descrisa ca un amestec de ciocolata amaruie, cafea si alune. Aceasta le face potrivite pentru prepararea biscuitilor, aluaturilor, inghetatei; pot fi utilizate ca inlocuitor de cafea. In ultimul timp sunt din ce in ce mai bine si mai divers folosite, alaturi de branzeturi si legume, paste, ciocolata, la aromatizarea bauturilor alcoolice, a sosurilor (in special cele emulsionate, ca maioneza), marinadelor pentru carnea de miel, oaie si vita, a dressingurilor

in forma de sabie. Descrierea plantei: Este o planta erbacee. Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. Florile sint mari. Curata rizomii. perena. Lilie-vinata. Floare-vanata. asigurand inmultirii plantei. Curatirea de coaja se face inainte de uscare. si culoarea lor este violet-inchis. . ca o planta decorativa. cu un rizom gros si carnos. Acest miros sc concentreaza daca produsul are vechime mai mare de doi ani. Frunzele sunt lunguiete. se spala. Utilizare: Este bine ca uscarea sa se faca la soare. Se utilizeaza sub forma de decoct. Celelalte trei sunt indreptate in sus. pune-i intr-un vas cu apa. Se scot rizomii. Rizomii prea grosi se despica (5 ²10 cm). Recoltarea: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii ale plantei in anul 2 ²3 de vegetatie. Stinjenita. Rizomii trebuie sa aiba culoare alb galbuie. Se cultiva mult prin gradini. Uneori este indicat ca rizomii sa fie decojiti. Rizomii mici si virful vegetativ se ingroapa. din care porneste o tulpina cilindrica. dupa uscare. acoperite pe partca superioara cu o periuta de peri galbeni. Stinjenel. fiind inlocuit cu un parfum placut dc micsunele. dispuse cite 4 ² 6 in buchet. se scutura. terminata cu multe flori. Are trei stamine si un ovar asezat sub petale. ca expectorant si diuretic. Fructul este o capsula. cu un cutit bine ascutit. slab mirositoare. pentru a evita brunificarea lor.STINJENEL Denumirea populara: Crin-vinat. Lilie. Floarea este formata din trei petale externe indreptate in jos. dupa care se curata de radacini. Infloreste in lunile mai ² iunie. in episoade incepand din luna iulie. putin ascutite. cu miros de iarba. de pamant. Acesta face ca in rizomi sa se petreaca niste procese complexe de transformare chimica. Se scot apoi din apa si se transporta la locul de uscare. pana toamna tirziu (octombrie).

Decoctul 1-2/100 (100-200 ml in 24 de ore) se administreaza ca diuretic. iar ramurile sunt pline la interior si brazdate de patru muchii la exterior. mult ramificate verticilat. Este o planta perena. erbacee. in strat subtire si intoarse in fiecare zi. fara ramuri. cu frunze brune. si altele sterile care apar mai tarziu si sunt mai inalte pana la 60cm. tulpina in sectiune prezinta o lacuna centrala. pe marginea raurilor din regiunea de campie pana la munte. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. substante minerale bogate in bioxid de siliciu (dintre care 10-20% sub forma solubila in apa). incepand din luna iulie pana in septembrie. Principii active: ulei volatil (in stare solida). Tulpinile sunt de doua feluri: unele fertile care apar cele dintai si inalte pana la 40cm. . Produsul vegetal folosit. deoarece produsul innegrit pierde proprietatile sale terapeutice. sunt de culoare brun-deschisa. care creste prin lunci umede si nisipoase. saponozide de natura triterpenica (ecvisetonozida) si flavonoide. uscarea lor se face repede in poduri bine aerisite. Oficinale sunt tulpinile sterile (herba Equiseti) recoltate vara. Intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si diuretic. aspre si tari. cu coaste evidente (6-19).COADA CALULUI Descrierea speciei. Cele fertile apar primavara. sunt de culoare verdedeschis. saruri de potasiu. Produsul nu are miros iar gustul este dulceag. concescute in vagine si se termina cu un spic sporifer oval. iar pulberea 12g in 24 de ore ca mineralizant in tuberculoza pulmonara. Intrebuintari.

bogate în humus i în substan e nutritive. u or s lciu. în gr dinile lor i ar consuma-o zilnic ca aliment i medicament. stimulatoare. cât i r d cinile ajung la maturitate i cap t virtu i vindec toare excep ionale. elina poate fi recomandat pentru toate persoanele. respectiv rizomul îngro at i c rnos. indiferent de vârst i sex. în Fran a. proteine. mai ales. digestive i antireumatismale. care exercit efecte echilibrante asupra organismului uman. fier. În cazul când oamenii ar reu i s cunoasc valoarea deosebit a elinei în alimenta ie i în terapia medical . care imprim mirosul i gustul caracteristic. afrodisiace. iod. realizând o cantitate mondial de peste 20 de tone anual. Ele se pot prelucra sub form de suc sau macerat. magneziu. de culoare verde-intens. Pe lâng un con inut mediu de ap (83%). se g sesc în r d cini: zaharuri (5%). elina. cât i terapeutic . având însu iri diuretice. Se valorific atât frunzele mari. o mare bog ie de s ruri minerale (potasiu. Efecte bune în detoxifierea organismului În lunile de toamn . Uleiul eteric din semin e reprezint 2% din total i este extras. B2. vitamine (A. la intervale scurte. mai ales. depurative. enzime. elina se cultiv pe soluri umede i fertile. reglatoare hormonal i de reîntinerire general . Componentele chimice din r d cini i frunze sunt foarte variate. prin bog ia de vitamine. sodiu. f r îndoial . etc). aflat ast zi în culturile de legume. precum i un ulei eteric (bogat în apiol. Totul este puternic aromat i cu gust dulceag. B1. bergapten i anhidrid sedanoic ). ar planta-o. . Frunzele au devenit celebre de mult vreme. atât frunzele. ceea ce explic atât valoarea alimentar . u or asimilabile. Olanda. India i SUA. detoxifiante. provine dintr-o form s lbatic ce cre tea pe terenurile saline i ml tinoase din lungul litoralului mediteranean i din Caucaz. necesitând o îngrijire atent i o irigare sistematic . Din acest str mo au derivat soiurile selec ionate care se cultiv în toat lumea pentru frunze sau r d cini.elina elina este unul dintre cele mai c utate produse de pe pie ele alimentare. cât. hormoni vegetali i substan e aromatice complexe. Ungaria. semin ele i r d cinile. C). calciu.

arbu ti sau subarbu ti cu lujeri elastici i frunze c z toare.) de aproximativ 200 de ani. . nici iganul nu e om. este un gen de plante din familia Salicaceae. Pe malul drept al Prahovei. o substan asem n toare acidului acetil salicilic care se g se te în aspirin . se afl o r chit (Salix fragilis L. Exist numeroase proverbe populare în care salcia e descris cu o not de sarcasm. Numele popular de "salcie" provine în limba român din latinescul salix. a a numita "salcie plâng toare" ale c rei ramuri atârn de trunchi. Folclor Salcia cre te în abunden pe teritoriul României dar nu este un copac pre uit din cauza lipsei de întrebuin ri. lemnul de salcie nu poate fi folosit la confec ionarea be elor de chibrituri.SALCIA (Salcia). fiind întâlnit în principal pe soluri umede. iazurilor i lacurilor în zonele mai r coroase. Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica. Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul). la km 128. pe malurile râurilor. Utilizare Ceaiul medicinal de salcie are propriet i similare aspirinei Salcia con ine salicina. Altele din p cate au o coloratur rasist : a a cum salcia nu e pom.5. a a cum ar fi: când va face plopul pere i r chita mic unele. Denumire Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie. R spândire Genul Salix este r spândit în întreaga emisfer nordic . cuprinzând arbori. respectiv r chit . Lemnul de salcie este de calitate inferioar el neputând fi utilizat nici m car ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumeg . Din nuielele de r chit (mai ales din r chita ro ie (Salix purpurea) se împletesc co uri i paporni e. folosit în parcuri i gr dini ca plant ornamental .

In acest timp. Produsul vegetal folosit: Stigmatele ² Stigmata crocii de culoare portocalie. o capsula ovala triunghiulara. . Fructul. Frunzele numeroase se dezvolta odata cu florile. La noi. Stigmatele divizate in 3 lancii de 1 ² 4 cm lungime inegal denticulate. pe care adeseori le intrec in lungime. Laciniile perigonului palidviolete. tuse convulsiva. in astm. se gaseste numai ca planta cultivate. intr-o camera incalzita. Iridaceae Descrierea plantei: Este o planta originara din Persia.SOFRANUL(Crocus sativus) Fam. stigmatele se aduna si se usuca pe o sita. eliptice. Recoltarea si uscarea: Florile nu dureaza decit doua-trei zile. Indicatii terapeutice: Antispasmodic. mult asemanatoare bradusei de primavara. isterie.

inclusiv c elandrii. al turi de câine. se adun în haite. dar dep ind în unele cazuri 70 kg. Viteza de alergare a lupului poate dep i 60km/or . La vân toare folose te felurite tactici. este inclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae (Canide).astfel încât acestea se v d clar în urmele l sate pe p mânt moale sau pe z pad . acesta nu a fost niciodat finalizat. având vârful negru. au încercat s m nânce sau au mâncat trupurile celor înghe a i. a a cum se întâmpl i în cazul corbului. În România. Ace ti oameni au fost una din cele dou surse ale legendelor despre omul-lup sau licantropi. iarna. lung de pân la aprox.spre deosebire de râs .LUPUL Lupul.5 m.Alimenta ia i denti ia sunt tipice pentru un carnivor.Este un animal robust i suplu. nu mai prezint un areal continuu.Lupul. al pta i vreme de 6 s pt mâni. În c utarea hranei ei pot parcurge peste 100 km într-o singur noapte. Nu doar mirosul este deosebit de fin. Se cunosc îns cazuri în care lupii. datorat inteligen ei sale deosebite. mai mult decât performan ele fizice. nu se cunoa te nici un caz concret în care un adult s fi fost atacat i mâncat de lupi. dar i auzul i v zul.De i circul nenum rate legende despre oameni mânca i de lupi.8 m. De i s-au înregistrat cazuri de urm rire i schi are a atacului. El se comport atât ca vân tor cât i ca necrofag. se pot asocia între ele. acal i enot. Ea se compune. care. 1821). de obicei între 30 i 50 kg. Greutatea este variabil .timpul s u preferat de vân toare . de fapt. a c rui denumire tiin ific este Canis lupus. Lupul este un animal digitigrad. de licaoni i de alte popoare antice. din dou rânduri de peri: unul foarte des. vânat frenetic în vremea lui Ceau escu. mai ales în iernile grele. lupii.consumând chiar i scoar de copac -. c lcând pe perini ele degetelor i având unghii neretractile . de i nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele europene. lupoaica fat 4-6 pui. de culoare g lbui-cenu ie i un al doilea. numit spic. El a fost primit ca simbol de daci. De i la nevoie este i omnivor. lupul prefer totu i carnea. 1. 2 s pt mâni. Dup o gesta ie de 62-63 zile. mai lung.Performan ele fizice ale lupilor sunt cel pu in impresionante. (Linne.Blana este de o culoare brun-cenu ie cu varia ii multiple. Dar. De multe ori izbute te s observe i s ocoleasc capcanele puse pentru el. lupul are i o inteligen deosebit . Sim urile sale sunt extraordinare.. în teritoriul lor. vulpe. lânos. chiar i romanii avândul ca semn al începuturilor lor (legenda lupoaicei ce i-a hr nit pe Romulus i Remus). s-a impus înc din cele mai vechi timpuri. lupul. de la strategia de înv luire pe flancuri a pr zii la mânarea treptat c tre zone închise. lâng piele. Are o mare rezisten la durere i un mare curaj în lupt . În mod natural lupul se g se te în România în Delta Dun rii. . nenum rate goluri fiind create de vânarea necontrolat . în golul alpin. la care se adaug o coad de pân la cca 0.cât i ziua sau în perioadele de amurg i diminea . fiind un important factor în p strarea echilibrului natural. Alte atacuri înregistrate sunt ale câte unui lup bolnav de turbare.. orbi cca. lupul putând vâna foarte bine atât noaptea . putând supravie ui i cu fructe sau alte vegetale . prezentând o mare amplitudine ecologic .

vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea.000 capete.Elefan iiindienisuntoprad imposibil pentrutigri. deriv din "tigri". alung uneori tigrii de lâng prada capturat . tigrul se afl în vârful piramidei trofice i aproape c nu are concuren . În prezent. A fost înregistrat un caz în care un tigru a ucis o femel adult de rinocer indian. ei vâneaz animale mai Äexotice´ pentru ei ² maimu e. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. erpi boa i chiar crocodili. Ur ii soare.Laomas tigrulconsum dela 30 la 40 kgdecarne. atacând în hait . iarb . Tigrul bengal prefer cerbii. mo ti. Ra ia unui tigru adult este de 50±70 copitate pe an. fructe.000±6. cai.000 capete. la rândul s u. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea. unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. Din când în când. Obi nuiesc s m nânce nuci. al XXlea. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. Tigrii siberieni i ur ii bruni reprezint un pericol serios unii pentru al ii. a c rei popula ie alc tuie te aprox. a c rui grosime poate atinge 5 cm la tigrul siberian.[16]Pe teritoriul întregului s u areal. primii r pesc ur ii mici i chiar atac ur i adul i.[42] Tigrul poate r mâne lâng cadavrul unui cerb sau mistre câteva zile. vite. Foametea o suport u or datorit stratului de gr sime de sub piele. la rândul s u. Ur ii bruni i cei tibetani alc tuiesc 58% din ra ia alimentar a tigrului siberian (îi omoar mai ales masculii). Uneori pot avea probleme cu anumite specii de câini (ca de exemplu câinele ro u indian) care. iepuri i chiar pe te. În prezent. de icâteodat leatac puii. tigrul sumatrian ² sambari.[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. 80% din popula ia total a tigrilor. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. Alimenta ieÎn s lb ticie tigrii se alimenteaz îndeosebi cu copitate. unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. Tigrul (Panthera tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. cuvânt din persana veche. deriv din "tigri". dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4. a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid". gaurul. elanul. porcii s lbatici i nilgaii. pentru a-l termina de mâncat. c prioarele axis. leoparzi. dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4.[16] . sau 50 kgdac efl mând. pot ucide un tigru adult. sambarii. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. fazani.[3][4][5] Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt. al XX-lea.Tigrii pot ucide i alte r pitoare: lupi. Tigrii încearc s doboare i pr zi mai mari. m gari).În sec. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care. ca bivolul indian. dar numai în sezonul cald.În sec. Tigrul siberian vâneaz i el cerbi.000± 6. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care. a c rei popula ie alc tuie te aprox. deaceeaace tia îievit pecâtposibil. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. agresivi din fire. a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid".[3][4][5]Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt. mistre i. Uneori tigrii atac animale domestice (câini. cuvânt din persana veche.TIGRU Tigrul (Panthra tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. dar i cerbi sika. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri. mistre i i tapiri malaezieni. c prioare.[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. 80% din popula ia total a tigrilor. îns cel mai des se întâmpl invers.

Blana este ro cat . care se încruci eaz cu cea de pe membrele anterioare. Detecteaz prada chiar i f r s o vad (dup miros sau dup sunet). lemingi. cu labele din fa . al turi de lup.De i de obicei vulpea e considerat . printre care i turbarea.VULPEA Vulpea. care are vârful alb. Pot fi afectate în special mamiferele cu care vulpile intr în contact direct. iar p r ile laterale g lbui). rar Corpul vulpii nu este mare. Corpul are sub 1 m lungime. gâtul. Are între 7 mai mult. iar tat l pleac la vân toare pentru a asigura hrana întregii familii. i 10 kg.la o singur na tere! Puii de vulpe sunt orbi la na tere. în multe cazuri fiind foarte greu de deosebit vulpea de anumite variet i de câini. Este vorba despre maturi. enot etc. c ci în prima lun puii se hr nesc doar cu laptele supt de la mama lor. puii de vulpe sunt lua i la vân toare de c tre adul i. cea mai r spândit ) i c rbun reas (cu pieptul. este încadrat sistematic în familia Canidae. Exist îns i variet i intermediare. ochii lor deschizându-se abia dup a doua s pt mân de via . Vulpea m nânc . fie prin intermediul p s rilor din ograd .mai ales în mediul rural . abdomenul i vârful cozii cenu ii sau negru-cenu iu i picioarele negre). Puii se nasc în vizuini subterane. partea ventral i vârful cozii albicioase. ca pisicile. [modificare] Caracteristici generale Vulpea este mai mic decât câinele obi nuit i evident mai mic decât lupul. de fapt coloritul s u prezint o mare varietate (de la ro cat aprins pân la galben-cenu iu).a fi ro cat .automat . cele mai multe mici mamifere: oareci de câmp. vin pe lume câte cinci fra i. Începând cu a doua lun . Considerate în trecut ³devoratoare de g ini´. cu numele tiin ific Vulpes vulpes crucigera. din martie pân în mai. De obicei. fie direct prin mu c tur .câteva boli foarte grave. dar boala poate fi transmis i omului. câine. mamifercarnivor. probabil. iar coada stufoas cca 30-40 cm. pentru a începe primele încerc ri pe cont propriu. dar iese în eviden datorit cozii lungi i stufoase. veveri e. ca urmare. de existen a a trei variet i de vulpe: de mesteac n (cu pieptul. dar nu alearg dup ea. iepuri etc. castori. dar au fost studiate i cazuri extreme: un singur pui sau 12 . o singur dat pe an. fiind destul de asem n tor cu al câinelui. . P rin ii sunt foarte grijulii cu micu ii: mama este mereu în preajma puilor pentru a îi ap ra. urmând a reveni alt dat la locul cu ³provizii´. Se vorbe te. cu cruce (care are o dung neagr pe spinare. ci sare asupra sa. popând i. acal. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decât pot mânca la o singur mas i îngroap ce le prisose te. Un alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul c acestea r spândesc . vulpile au fost vânate cu cruzime ani la rând.

Straimosii iepurilor de casa ajung la maturitate sexuala la virsta de 4²6 luni. iesind sa-si caute hrana sau sa se adape la sipotul piraielor. unde isi sapa vizuini pentru culcusul puilor. Traieste de obicei prin locuri deluroase cu tufisuri. acest Äcolorit ruginiu" este specific tuturor iepurilor salbatici . Lungimea corpului ajunge la 40 cm. Coada este neagra spre virf si alba la partea de jos. fara par. in lungul lor. iepuroaicele au gestatia de 28²32 zile si nasc de 5²8 ori pe an. toamna prin desisul padurilor. preferind padurile mici. cimpii. pe care-i alapteaza timp de 4 sapta-mini . de unde iarna coboara spre livezile si gradinile din apropierea satelor. scurt. gradini. vara si-o petrece prin tufisuri. Pintecele este alb-murdar. cu pleoapele lipite. inconjurate sau intrerupte de terenuri agricole.IEPURELE SALBATIC Iepurele salbatic de padure este mic (2²3 kg) si zvelt. galbena. cafenie sau albastra. Fibrele de par. nu de-paseste lungimea urechilor (5²6 cm). livezi. capul. culoare ce se continua pina spre interiorul picioarelor. Ziua sta mai mult ascuns. cite 6²14 pui. Primavara ramine mai tot timpul in semanaturi. git si cap si mai deschise pe spinare si exteriorul picioarelor. au inele de culoare neagra. Iepurele de padure traieste singuratic pe terenurile cu diferite culturi. cu nuante ruginii-galbui mai inchise pe piept. bune de ascunzisuri. iar in timpul noptii devine activ. In totalitatea lui. Blana este de culoare cenusie.

Desi pana acum circa 10. leopon. Panthera leo ± leul. dupa om. iar smocul de par din varful cozii este negru.000 de ani magnificul leu era. In prezent numai 6 subspecii mai populeaza savanele: Panthera leo persica ± leul asiatic Panthera leo senegalensis ± leul vest-african Panthera leo azandica ± leul nord-est-congolez Panthera leo nubica ± leul est-afican sau leul Massai Panthera leo bleyenberghi ± leul sud-vest-african sau leul Katanga Panthera leo krugeri ± leul sud-est-african sau leul Transvaal In trecut in gradinile zoologice exista o practica frecventa. Datorita necesitatii conservarii speciei. femelele cantaresc 120180kg. Puii au pete maronii pe blana. Dimensiunile leilor pot varia in functie de zona in care traiesc. rezultand diverse tipuri de hibrizi (ligru. cel mai raspandit mamifer terestru mare. Exista si lei albi. dupa tigru. culoarea deschisa a blanii lor datorandu-se unei gene recesive. tigon). familia Felidae.LEUL Supranumit si regele animalelor. leoparzii sau jaguarii. cel putin dubioasa: aceea de imperechere a leilor cu tigrii. iar masculii 150-230kg. similare cu cele ale leoparzilor. iar leul african este declarat specie vulnerabila. . insa in medie. Culoarea blanii sale variaza de la galben deschis pana la maro-ocru sau chiar roscat. astazi leul asiatic este pe cale de disparitie. Blana de pe abdomen este mai deschisa la culoare. astazi hibridizarea se mai practica doar in menajeriile private si in gradinile zoologice din China. face parte din ordinul Carnivora. Descriere Leul este a doua felina ca marime.

GIRAFA Girafa este cea mai înalt din toate speciile de animale. întrucât girafele comunic între ele cu ajutorul infrasunetelor. m nânc frunzele arborilor folosind limba. .8 . dar apar ine altei familiei. Când m nânc alimente proaspete i suculente pot sta mult timp f r ap . Alimenta iaRegimul alimentar al girafei este în acord cu fizicul. Cele care traiesc în în sudul Africii prefer ramurile i frunzele care au spini.nu are probleme în a se adapta la alte alimente.Vasele sangvine din partea inferioar a picioarelor sunt supuse unei presiuni foarte mari. girafa este înrudit cu familiile: Cervidae i Bovidae. exist un sistem complex de regulare a presiunii sângelui care previne excesul acestuia când girafa coboar capul s bea. petele de pe gât sau picioare sunt mai mici. Structura osoas a gâtului nu este diferit de cea a altor mamifere.Girafele tr iesc în grupuri de 20-30 exemplare. În partea superioar a gâtului girafei.Limba girafei cât i aparatul digestiv sunt adaptate s digere vegetale cu spini. o pot face i în perioada cea mai c lduroas din zi cand animalele de prad sunt inactive. buza superioar nu este t iat ca la c mile. Girafa are o piele groas i strâns pe extremit ile inferioare ale picioarelor. are o forma mai ascu it . îi permite s . dar fiecare din cele apte oase este mai lung. Alimentul favorit al girafei este Acacia. sem nând ca func ie cu costumul unui pilot de avion supersonic.Blana este de culoare galben . pe care le diger f r nici un tip de probleme. protejându-le de prf. neavând vertebre în plus.i cure e urechile.Originar din Africa. De asemenea consum alte specii de arbori i iarb . Gura este diferit de cea a altor rumeg toare.5 m în l ime i o greutate de 900kg.Limba de culoare neagr . Inima girafei trebuie s pompeze o presiune sangvin practic dubl ca a multor alte mamifere mari pentru a putea men ine fluxul sanguin normal. Are dou coarne i o creast osoas datorit dezvolt rii excesive a oaselor frontale i nazale. În plus are coarne mici acoperite cu piele (ossicoarne)Exist multe modific ri specifice ale structurii girafei. foarte lung (circa 45 de cm). Are un sistem care îi permite s deschid i s inchid fosele nazale în mod voluntar. cu pete de culoare mai închise sau mai deschise. girafa trebuie s se aplece si se a eaz într-o pozi ie vulnerabil .Majoritatea sunetelelor pe care girafa îl emite cu ajutorul pl mânilor s i enormi nu poate fi auzit de urechea uman . o specie de arbore care cre te în savana.5. la b trâne e caut singur tarea. Masculii pot avea 4. Pentru a bea sau a mânca iarb . Giraffidae. care men ine presiunea extravascular ridicat . la tinere e. care cuprinde doar girafa i ruda ei cea mai apropiat okapiGirafele sunt faimoase datorit gâtului lor extrem de lung (care le permite s ajung la frunzele cele mai înalte i mai fragede din arbori) i picioarelor anterioare care sunt mai lungi i mai mari decât cele posterioare. dar în epoca de secet parcurg mai multi kilometri pentru a bea apa din lacuri sau b l i. Numele ei provine din arab i înseamn cea mai înalt dintre toate. care au evoluat aparte comparativ cu a altor mamifere. este un animal care alege mult mâncarea când poate s aleag . în special sistemul circulator. Girafele petrec 16-20 ore pe zi alimentându-se i dac au pui. Dar daca nevoia o cere .

Un urs matur reuseste in cursul unei singure zile sa inghita 70-80 de pesti. poate sa inoate cu usurinta si se catara in copaci. Ursul brun (Ursul cafeniu) traieste in Europa in Muntii Vosgi.50 metri. Traieste in regiunea de padure. Cand e satul. Ursii iubesc aceleasi lucruri ca si oamenii: aerul curat. Cu silueta insa nu are probleme. isi iau picioarele la spinare. in general fuge de om.Ursii sunt de mai multe feluri.Cand ies prima oara la plimbare. El hiberneaza si ataca intotdeauna omul. Se bucura ca niste copii cand intalnesc vreun "coleg de gheturi". Vaneaza. ce poate fi mai placut ca o baie intr-un loc racoros ? In zonele unde somonii urca pentru a-si depune icrele. doarme sau se distreaza. Mierea o culege din fagurii salbatici. auzul si vazul foarte ascutite. Nu ataca omul. iar cand isi dau seama ca vor fi tatici. Toamna. Pentru a gasi toate acestea. Apa rece ca gheata in care ursii inoata ca niste adevarati campioni. Pe o zi torida. Este singurul urs care traieste si la noi in tara in Muntii Carpati. insecte si melci. ursii mananca mai mult decat de obicei. Ursii au nevoie de un iatac confortabil. Altfel. Familia nu-i intereseaza din principiu. munti sau la gradinile zoologice. Ei isi cauta o pestera sau o groapa la radacinile copacilor. acesta fiind omnivor. Dar ursii nu se dau in laturi nici de la muguri. care ii apara de razele soarelui reflectate de zapada. pasari« Daca le e foarte foame. Hrana preferata a ursilor sunt focile pe care le adulmeca deseori si de la un kilometru distanta. Iarna se retrage in barlog. larve. Acesti ursi uriasi au o mare slabiciune: la fel ca si copiii. Ochii lor sunt acoperiti cu o membrana speciala. care se poate gasi in paduri. hranindu-se cu laptele mamei. Important este sa te distrezi! Ursoaica trebuie sa-si creasca puii de una singura. dar cel mai mult le place mierea.60 de metri in lungime. Blana lui alba trebuie curatata si cel mai bine se curata printr-o tavaleala in zapada. intr-o semihibernare (amortire) si nu se hraneste. nu se lasa pana nu linge toata mierea pana la ultima picatura. mancarea buna si linistea. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. inoata si se plimba singuri. Nu e de mirare.Ursul alb (Ursul polar) traieste in nordul extrem al Asiei. dar nu evita intalnirile cu alti "confrati". miere de albine. In schimb. O "curteaza" cu maraituri dulci si tot felul de fite. Ursul brun este inteligent. in regiunile gheturile si a zapezilor vesnice. sunt in stare sa se infrunte cu cei mai fiorosi rivali. ursii stau la panda si se transforma in pescari indemanatici. ea este o mama aproape perfecta. cu doamna ursoaica se vad doar o data pe an. De altfel. ataca elani. Se dau in vant dupa zmeura si afine dulci. Ursuletii raman in grija mamei pana la 3 ani. puii nu au chef decat de joaca. nu ajunge niciodata pana la pielea lor protejata de un puf gros si de o blana deasa. Puii nu parasesc vizuina pana in aprilie. El nu are dusmani naturali. ataca si omul. ingrijindu-se ca orificiul de iesire sa fie ingust si bine ascuns. El este cel mai puternic urs din Europa. dar si in alti munti. macese. iubesc dulciurile. cerbi si caprioarele. Ursul polar este stapanul necontestat al pustiurilor inghetate.URS Ursul este un mamifer. se hraneste cu fructe. fur-nici. Ursii polari sunt niste singuratici. Traieste in preajma Polului Nord. Cand descopera un cuib de albine de padure. Se hraneste cu pesti si foci. Din blana ursului se confectioneaza imbracaminte. este sprinten. Este mai bine sa nu ai de-a face cu o namila care se ridica pe labele din spate. Hrana lui este foarte variata. El este de marime mijlocie.Le e suficient daca o data pe an seduc o "naiva" cu blana alba. in Peninsula Taimir. mere padurete si alte fructe. Atinge o lungime de 1. oua.Ursii polari au mirosul. Sunt pescari abili si nu refuza niciodata un peste dolofan. atinge o tona in greutate si 2. Cand este ranit sau este surprinsa ursoaica cu puiul ei. Un strat gros de grasime ii protejeaza de ger. seminte. Ursii cafenii sunt mari si puternici. Este un rege caruia ii place« sa se joace. El este cel mai mare reprezentant al carnivorelor. Este un animal omnivor. siret si prudent. . de vreme ce "marsaluiesc" sute de kilometri avand ca tovarasi de drum gerul si zapada. Nu le prea place sa se trezeasca cu burta goala cand afara este frig. Baribalul (Ursul negru) traieste in America de Nord in Muntii Stancosi. pentru a aduna rezerve de grasime care ii vor permite sa hiberneze. impermeabila.

mormaitul inceteaza si adultii formeaza un cerc in jurul puilor. astfel ca poate simti apa de la o distanta de 4 km. cand elefantii se intalnesc. Acestia pot fi intalniti in Africa si in India. Exista doua specii mari de elefanti ± elefantul african si cel indian. scot un mormait adanc dar daca turma este amenintata de ceva. Acesta din urma este mai mic decat cel african. .ELEFANT Elefantii sunt considerati a fi cele mai mari mamifere din lume. Cateodata. Elefantul este vegetarian. spre deosebire de elefantul african care are corpul mare si gras si urechile moi. fug unul catre celalalt si in semn de salut scot un sunet asemanator ce o goarna. membrii turmei sunt linistiti. in special in padurile tropicale sau campiile din apropierea apelor. hranindu-se cu iarba. frunze si alte diferite plante pe care le gasesc in aceste zone. Daca totul este in ordine. pe care le are foarte sensibile. Acestia ajung sa consume aproximativ 225 kg de mancare si 90 litri de apa pe zi. Membrii familiei sunt legati ei prin legaturi puternice. toti ajuta la cresterea si apararea puilor. Desi nu vede bine. se ghideaza dupa miros si auz. cu urechi mici si grase si colti mai mici.

000 de astfel de ace. Se deosebesc. membrele posterioare fiind pu in mai mari i musculoase ca cele anterioare. Ei au membre mici i puternice. Partea dorsal i lateral a corpului este acoperit cu ni te ace lungi i ascu ite. Au ni te ochi mici i o ureche extern slab dezvoltat . iar în vest Erinaceus europeus. în Europa. dup ariile de r spândire predominant .ARICI Descrierea speciei Ariciul este un mamifer mic ce apar ine ordinului insectivorelor. având o lungime a corpului de pân la 33 de cm. Greutatea variaz de la 800-1200g. în dependen de specie. unde primul i ultimul deget sunt mai mici în compara ie cu celelalte degete i nu au gheare. . cu o acuitate olfactiv foarte dezvoltat . în est Erinaceus concolor (cel întâlnit i în România). Au un boti or mic i ascu it. Membrele au câte 5 degete. alc tuite din cheratin i având o lungime de 10-20 de mm. Pe corpul unui arici pot fi pân la 15.

. are în jur de 20 . veveri a gri. Cea mai mic specie de veveri cunoscut tr ie te în sud-estul Nigeriei. Are o lungime de aproximativ 7 centimetri. Tr ie te aproximativ 6 ani. Aceast mare familie include veveri a de copac. cu coad lung i stufoas . burta este alb i are o coada lung . apar ine ordinului Rodentia i cuprinde roz toare mici sau mijlocii. Aceast specie de veveri se g se te i în România. este cea mai mare specie de veveri cunoscut . Aceste veveri e uria e tr iesc în sud-estul Asiei i în câteva zone din Nepal.VEVERITA Veveri a este un mamiferroz tor de talie mic . Veveri ele sunt indigene în America. Veveri ele sunt strâns legate dintre speciile existente cu castorul de munte i cu roz toarele Dormice. Specii Cea mai r spândit specie. Orientul Îndep rtat i Japonia) Famili Familia Sciuridae (a veveri elor). care se întâlnesc pe aproape întreaga suprafa a emisferei nordice (Europa. Cânt re te aproximativ o jum tate de kilogram. Veveri a ro cat (Sciurus vulgaris). Cea mai cunoscut i numeroas popula ie o reprezint veveri ele gri. nordul Asiei. tr ie te în America de Nord. semin e. Veveri a dungat (Tamias striatus). Hrana principal este alc tuit din semin e i conuri de pin sau de brad. nuci. este de o lungime de 30-40 de centimetri (inclusiv coada). Pân acum s-au identificat peste 300 de specii de veveri e. Blana veveri ei ro cate este în nuan e de la c r miziu la negru-ro cat. Principala hran a veveri ei const în: alune. sâmburi i fructe de p dure. Veveri ele au ap rut în Eocen. în Camerun i Gabon. veveri a terestr . Corpul i coada împreun ajung pân la 90 de centimetri. veveri a zbur toare. Eurasia i Africa i au fost introduse de om în Australia. marmota. aproximativ 40 milioane ani în urm . popând u i câinele de preerie (Cynomys). cu blan ro cat ori neagr pe spate i alb pe piept.25 de centimetri. Ratufa (Ratufa indica).

1m i o distan între coarne pân la 1. cu coarne în curs de cre tereElanul din Scandinavia are coarnele mai simple.ELAN Coarnele masculului r sar ca ni te raze cilindrice din care ies in fiecare parte prelungiri în unghi drept. Canada de peste 500 de arti ti locali ca f când parte din "Moose in the City" (Elanul în ora ) i expuse prin ora .R.S. i statul New Hampshire este renumit pentru marea popula ie de elani. dar o hait de lupi poate fi o amenin are. În ambele ri este numit Regele p durilor. atinge dimensiunile cele mai impozante: o înal ime pân la 2. Stoorn. dar prin înfiin area unei ferme de elani la Pechora-Ilych în 1949 a fost creat un program. î i va pierde coarnele pe care le posed i îi vor cre te o nou pereche de coarne atipice. Elanul în cultura popular Statuie de sculptorul finlandez. Ini ial au un strat de piele ce se descuameaz când coarnele ajung spre dimensiunea maxim . y . care seam n cu cele ale elanilor din SiberiElanul nord-american (Alces alces americanus) are coarnele mai palmate decat elanii din Eurasia. care apoi se divid ca o furculi .Dac masculul este castrat. aplatizate pân la mijlocul craniului. y Cel mai mare elan din lume.Elan mascul din British Columbia. care de inea un num r de 33 elani domestici în 2003. Statuile au fost vândute iar banii ob inu i au fost da i unor organiza ii i proiecte caritabile. DomesticireaDomesticirea elanului a fost încercat în U.U. O nou pereche de coarne va cre te primavara . [7]. la scar mic .S în perioada interbelic . probabil din cauza formei coarnelor care aduce vag cu o coroan .[2] y În S. pe care le va purta tot restul vie ii. elanul este animalul simbol al statelor Maine i Alaska. decât s -i vâneze ei în i i. dup sezonul de rut. cu toate c ur ii mai frecvent fur elanii uci i de lupi. Primele experimente au fost neconcludente. 326 de statui de elani au fost ridicate în Toronto. Tigrul siberian[4] i Ursul grizzly[5][6]sunt cunoscu i ca du mani naturali ai elanului. Subspecia din Alaska (Alces alces gigas). deformate. Vyborg. y În2000. de domesticire.Masculii î i pierd coarnele toamna târziu. Du manii naturaliUn elan adult are pu ini inamici. Jussi Mäntynen. în special pentru femelele cu pui [3]. Cre terea coarnelor dureaz între trei i cinci luni. Din 1963. implicând cercet ri de selec ie a animalelor pe baza caracteristicilor individuale.Rusia y Elanul este considerat animalul na ional al Suediei i Norvegiei. Ele se num r printre organele cu cea mai rapid cre tere din lumea animal . . programul a continuat la ferma de elani de la Kostroma .A. .8 m. va fi o statuie de 45 m în l ime ce va fi construit în Suedia. specializat în sculpturi reprezentând animale. pentru scopuri turistice i publicitare.

Gabon sau Congo). este omnivor. Sunt animale arboricole. Hrana de baza a ³omului-padurilor´ sunt in principal fructele. gorila si cimpanzeul). fructe sau termite. unde si traiesc aproape 90% din viata. Cele mai cunoscute si mai interesante specii sunt maimutele mari (urangutanul.7 metri. care traieste in padurile ecuatoriale din insulele Borneo si Sumatra. Zair. gorila adulta poate avea pana la 150 kg si o inaltime de 1. conduse de unul sau doi masculi dominanti. sunt foarte bune cataratoare. Mai mare decat celelalte maimute din familia ei. Maestrul Lumpus este un elan. Femela face un singur pui. care se bat deseori pentru cuibul in care isi cresc puii. maimuta urlatoare si tamarinul). putine exemplare putand fi intalnite doar in cateva tari din centrul si vestul Africii (Uganda. din categoria maimutelor foarte mari. fiind animale omnivore. masculii fiind inlocuiti cand ajung la varsta de 12 ani. ca si urangutanul. fapt care le ajuta foarte mult la prins si la sarit din copac in copac. Congo sau Rwanda). termite sau larve de fluturi. Stiati ca mandrilul este cea mai colorata maimuta. mananca si mici animalute. pe care il naste intre decembrie si aprilie. Tab ra Lazlo. traieste in grupuri mari (20-50 de maimute) care se aduna in cete numeroase si foarte galagioase. MAIMUTE Maimutele sau primatele fac parte din categoria celor mai inteligente mamifere de pe pamant. facandu-si culcusul numai in varful copacilor. ultimele existand pe pamant de peste 70 de milioane de ani. existand doua specii mai cunoscute: gorilele vestice si cele estice. Urangutanii sunt vietati nesociabile (mai ales masculii). Micii urangutani se nasc o data la 8-9 ani si raman agatati de mama lor aproape 2 ani.ca si gibonul (sau maimuta care canta) . In lume exista 233 de specii de primate: 172 de maimute propriu-zise si 61 de specii de pre-maimute. alaturi de 5-6 femele si mai multi pui. pe langa care stau pana la 8 ani. dupa cum ii spune si numele.2 metri. scoate niste sunete ciudate in timpul imperecherii sau in timpul luptelor cu alti masculi. Au un vaz extrem de dezvoltat. mai ales un soi anume de pepene salbatic. Ca si celelalte maimute. pot trai pana la 37 de ani?) Mandrilul este o ruda mai mica a babuinului.y În emisiunea Cartoon Network. maimutele mici . De asemenea. mancand plante. Traieste in grupuri numite haremuri. cand parasesc culcusul. Stiati ca urangutanul este cel mai mare mamifer arboricol din lume? Gorila face parte. de pana la 200 de mandrili.cum ar fi gibonul si primatele (babuinul. unul din personajele principale. flori.este o specie de primate care. ambele pe cale de disparitie. mandrilul. frunze. avand nasul rosu inconjurat de diferite nuante de albastru strident? Maimuta urlatoare . in arhipelagul indonezian. mandrilul avand sanse de viata de pana la 40 de ani (in captivitate). \Stiati ca babuinii. avand degete in loc de gheare. in captivitate. Acesti uriasi ai arborilor ating greutati de peste 120 kg si o inaltime de circa 1. . cu blana roscata. fiind intalnit in Africa Centrala si de Vest (Camerun. Urangutanul (sau Omul-padurilor in limba indoneziana) este un mamifer greoi si mare.

agile. care foarte rar supravietuieste. Maimutele urlatoare femele au blana aurie pana la galben-inchis (in timp ce masculii sunt complet negri la maturitate) si nasc un singur pui. dinti ascutiti si mustati sensibile la atingere. numite p ui de somn¶. Primul grup este cel al pisicilor mari ca: tigrii. in mod obisnuit la ceafa. mica. rupand gatul victimei. puternici si agili. Ele sunt vanatori excelenti. Nasul sensibil detecteaza rapid hrana. incluzand persienele cu blana lunga.Pisicile sunt mamifere pradatoare. Familia pisicilor este impartita in doua grupuri. Al doilea grup include cougarii si lincsii.ca un cantat prelung. VANATORUL DIN CASA Chiar si o pisica domestica are instinctele de vanatoare ale rudelor sale salbatice. In total sunt cam 37 de specii de pisici. pana cand sunt destul de aproape pentru a sari. pasari mici si # . Ele vaneaza de obicei noaptea. Pisicile domestice sunt animale populare. Manx si Siameza cu blana scurta. lingand-o cu limba lor aspra. bune cataratoare si saritoare experte. Hr. Pisicile dorm. care o foloseau pentru a-si protejea rezervele de mancare de soareci si sobolani. Pisicile sunt curioase din fire. din Africa. cu simturi dezvoltate. de doua ori mai mult decat alte mamifere. in loc sa o omoare imediat. Ele au gheare curbate. In 2000 i. ele isi pot urmari prada fara sa fie observate. TACTICI DE VANATOARE Cu toate ca majoritatea pisicilor domestice nu trebuie sa-si prinda hrana. falci puternice. prinzand soareci. ea a fost imblanzita de egipteni. cu dinti si gheare ascutite.. alaturi de multe pisici salbatice mai mici si pisica domestica. PISICILE DE CASA Se crede ca pisica domestica provine dintr-o pisica salbatica. Prind prada cu ghearele si o omoara cu o muscatura puternica. instinctul lor este de a vana. Stiati ca masculul maimutei urlatoare are limba roz si neagra pe margini? PISICA Pisica . Astazi sunt multe rasede pisici. in functie de marimea lor. pisicile de Angora.prezenatre generala . cam din zi. Deseori pisicile se joaca cu prada lor. Vertebrele lor flexibile le permit sa-si rasuceasca corpul intr-o multime de pozitii. CARACTERISTICILR PISICILOR Pisicile domestice seamana cu rudele lor salbatice. Datorita picioarelor lor cu pernite moi. Acest fapt le ajuta sasi pastreze blana in conditii bune si le racoreste cand vremea este calda. deobicei la intervale scurte. leii si leoparzii. cu un simt al auzului foarte dezvoltat si vedere foarte buna. in medie. COMPORTAMENTUL PISICILOR Pisicile petrec cel putin o ora pe zi periindu-si blana.

Aceasta se produce prin hr nirea mai variat . perioada de trecere de la Hyracotherium la Orohippus. pe suprafa a incisivilor apar ornamenta ii. se sprijin pe patru membre lungi. piciorul era asem n tor labei de câine (cu degete). Str mo ul îndep rtat al calului. era un animal de m rimea unui câine. dresaj (cai) i consum de carne. cu piept lat. fapt explicat prin schimbarea hranei datorit schimb rii climei din America de Nord (clim uscat ). Incisivii sunt îndrepta i oblic înainte. procesul de evolu ie a calului începe din perioada eocen . Într-o perioad de timp de aproximativ 50 de milioane de ani. ce tr ia în p duri. DINTR -UN PISOI NASCUT FARA BLANA. cu aproximativ 555 de milioane de ani în urm . iar gâtul este puternic i poart o coam . PENTRU A MENTINE BLANA FINA. musculoase.insecte. gâtul. puternice. Propalaeotherium. În urm cu circa 50 de milioane de ani urmeaz un proces lent de evolu ie. ce determin o modificare a denti iei. . atrofierea degetelor de la picioare fiind o adaptare la fug . prin reducerea zonei p durilor i apari ia stepei. Deoarece se tocesc. Astfel. botul i picioarele erau scurte. care se hr nea cu frunze i fructe din p dure. dup care se apreciaz vârsta animalului. terminate cu câte un deget învelit în copit . Este folosit pentru c l rie. calul devine animalul ierbivor.47 miloane de ani) Epihippus. Corpul este zvelt. M selele sunt late. Hyracotherium se deosebea mult de calul de azi: era de m rimea unei vulpi sau c prioare. PISICA PERSANA NECESITA PERIERE REGULATA. Aceast evolu ie are loc treptat. craniul i creierul erau mici. cu creste de smal . Din ii devin mai tari i mai bine fixa i. Din Orohippus ia na tere forma urm toare a calului (ca. Între canini i premolari se afla bara cornoas . hr nindu-se cu frunze. M rimea sa era de 20 de cm în l ime la um r. Evolu ia calului s-a putut urm ri în mod deosebit în America de Nord. celelalte fiind atrofiate). Familia Ecvideelor. Trunchiul. cu forma i m rimea din zilele noastre. CALUL Calul domestic este un mamifer ce face parte din ordinul Perissodactylia. Filogenia calului Reconstituirea evolu iei calului s-a realizat pe baza studuilui fosilelor. Str mo ul calului din aceea perioad era Hyracotherium numit de unii i Eohippus. avea spinarea încovoiat . fiind documentat de fosilele descoperite. SFINXUL FARA PAR A FOST OBTINUT IN ANII 1960. având mai multe degete la picioare decât calul actual (care are numai unul. Caninii sunt mici. str mo ul calului adaptându-se la vegeta ia specific de iarb a stepei.

iar femela Boer. 200-300 gr. vaci. masculul Boer cânt re te 90-130kg. au urechile ³în pic tur ´ i posed coarne. importat în Europa. minerale. De obicei. calitatea i rezisten a urma ilor proveni i din aceast încruci are. Caprele Boer sunt animale cu un temperament blând. cai. din Africa de Sud. coloare de baz alb . dou luni. datorit laptelui foarte consistent. pe zi. 65-80 kg. de la 1 la 4 iezi pe f tare. Pot fi crescute în orice mediu. picioare alungite i umeri c rno i. u or de crescut împreun cu alte animale. vitamine i aminoacizi vitali. dar i la boli. În cca. Caprele Boer sunt capre mari. sporind astfel productivitatea. fiind rezistente la factorii de mediu. f r a avea preten ii de hran ! Carnea de capr Boer este un aliment valoros. Carnea este gustuoas i lispit de mirosul specific caprinelor.CAPRA Capra Boer este o ras de carne. Capra Boer fat de trei ori într-un ciclu de doi ani. oi. în urm cu peste treizeci de ani. gr simi. oligoelemente. iedul Boer ajunge la o greutate de 20 kg. oferind proteine. . cu un trunchi lung. cu gâtul ro cat-maro. i asta. piept lat. Ele au p rul scurt. Masculii Boer sunt folosi i în toate rile pentru ameliorarea raselor locale. de la câmpie pân la golul alpin. Iezii sunt mari la na tere i cresc foarte repede. La maturitate.

Iepurele domestic este descendent din iepurele s lbatic european care este un animal de joac popular i surs de mâncare în multe ri. iepurele de cas este înzestrat cu urechi lungi. iarna este mai deas i mai moale. Reac ioneaz imediat. Iepurii sunt animale sociabile care apreciaz compania celorlal i i sunt nocturni devenind mai activi la apus i pe timpul nop ii. Buza superioar este despicat pe linia median . Iepurii au fost introdu i de c tre oameni în zona mediteran în timpurile romane i în cea mai mare parte din Europa în Evul Mediu. Cre terea i îmblânzirea iepurelui dateaz de peste 6 000 ani. precum i laboratoare. iar vara este mai rar i lung . stufoas i purtat întotdeauna ridicat. musculoas .5 ± 4 kg. chiar violent la prezen a altor animale. ascu ite la vârf. de culori variate în func ie de ras . cu un piept adânc i spate lat. precum i culori i m rime. cu reac ii foarte puternice. Iepurii erau introdu i des în insule de c tre c l tori cu scopul de a furniza o sursa de mâncare. alungit. Corpul este atât lung cât i lat. fiind una dintre particularit ile speciei. sunt animale sociabile. g sindu-se în diferite nuan e i modele.Ca aspect general. Musculatura membrelor posterioare este foarte bine dezvoltat .În general. Labele membrelor posterioare sunt mult mai bine dezvoltate i mai mai late decât cele din fa . femelele î i pot devora puii. pentru piele i blan .Textura bl nii variaz în func ie de sezon. la zgomote puternice i necunoscute. prezint mi c ri ample ceea ce îi permite iepurelui s vad în orice direc ie. fiind ridicate la orice zgomot perceput. În urma fricii determinate de diferi i factori stresan i. Ochii mari. rotunzi. cu varia ii în func ie de ras . f când abstrac ie de multitudinea de rase. în cele mai multe locuri unde erau introdu i. specifice fiec rei rase. fiind crescu i din punct de vedere comercial ca surs de mâncare. late la baz i culcate pe spate. . ata ându-se rapid de persoanele care-i îngrijesc. În grup.Din punct de vedere al comportamentului. cu un botic lat i bine eviden iat.În general iepurele de cas cânt re te între 1. Astfel. Toate modific rile de mediu pot constitui factori stresan i. Capul este ovoidal din profil. i sunt considera i o pacoste agricol deoarece m nânc recolta i rivalizeaz cu animalele de ferm în forare. Coloritul acesteia este extrem de variat.IEPURELE Iepurele domestic este disponibil în multe rase diferite. punând în eviden o coaps generoas .Iepurii exi t în s libertate azi în fiecare continent exceptând Asia i Antartica. fric fa de alte persoane str ine. iar rata lor de reproducere însemna faptul c se acomodau cu succes în libertate. manifestând. iepurii de cas sunt animale deosebit de fricoase i sperioase. nu se instaleaz o ierarhie social vizibil între ei. Coada este scurt . îns . migdala i.

Este inalta de 2 sau 2. Pleoapele o protejeaza de nisip. Ajunge la greutatea aproximativa de 700 kg. dar acestia au ucis-o. atingand varsta medie de 3040 de ani. dupa creatia omului. Speran a medie de via a unui iepure de cas este de 10-11 ani. Traieste impreuna cu familia. pu in preten ioase. Despre camila Se gaseste in desert in Asia sau Africa de Nord. Allah a creat camila din lutul pe care Azrail l-a adus pentru facerea lui Adam. iar odata au fost folosite drept jertfe aduse zeilor pagâni.50 m pana la cocoasa si lunga de 3 m. frunze uscate. Se spune ca o camila a iesit dintr-o stânca. Are picioarele subtiri. Desi se crede ca in cocoasa camila isi pastreaza apa. acest lucru este fals. Din ce a ramas din lut. a aparut acest animal. iar fata si gatul sunt lungi. iar daca este pericolul mare ajunge sa-si calce atacatori in picioare. Pentru a se apara de dusmani camila isi foloseste gura pentru a musca sau chiar scuipa. CAMILA In religia islamica. curmale. Se hraneste cu tot ce gaseste in desert: plante. . juc u e. foarte potrivite pentru mersul in nisip.Sunt animale vivace. adus oamenilor din Thamud. Se cunosc 2 tipuri de camile: Dromaderul (sau camila araba) care are o singura cocoasa si se intalneste mai mult in desert si camila Bactrian care are 2 cocoase. Camilele au devenit semne ale lui Allah si pot fi mâncate. Cocoasa ii foloseste pentru a stoca energie pentru momentele in care nu gaseste mancare. Corpul acesteea este adaptat pentru viata in desert. drept semn al profetului Salih. graunte. dar ave i grij c le place s road orice pentru tocirea denti iei i investigarea mediului de via .

Camila este supranumita vaporul desertului pentru modul in care se misca, desi multi sunt de parere ca aceasta porecla ii provine din posibilitatile de trasportare de care da dovada.
Desi multe animale mor daca isi pierd un sfert din greuatea corpului, camila poate slabi aproape jumatate din greutatea corpului fara sa apara consecinte serioase. Poate bea apa salcie sau sarata, iar cand da de aceasta este capabila sa ingurgiteze in 10 minute o cantitate egala cu o treime din greutatea corpului ei.

Camila poate calatori 5-7 zile fara mancare

GAINA

G ina este o pas redomestic ; sub form s lbatic mai tr ie te în prezent în Asia de Sud Est, India , Indonezia si Europa. Face parte din familia fazanului (Phasianidae), specia Ga llus gallus. Este crescut pentru carne i ou . Masculul g inii se nume te coco '. El este mai mare decât femela, are un cioc ascu it,penajul multicolor, o creast ro ie.

CURCANI

Curcanul (Meleagris gallopavo) este pas re de talie mare originar din America, (SUA, Mexic) care a fost adus în Europa cu 400 de ani în urm de om i domesticit deja în timpul aztecilor. Curcanul face parte din familia Phasianidae.

Morfologie, mod de via
Masculul are coloritul mai viu al penajului, care este negru cu reflexe metalice ar mii i verzui. Capul i gâtul sunt de culoare ro ie, nefiind acoperite de pene. Masculul are deasupra ciocului o cut (pliu) de piele ro ie. Este o specie poligam , un mascul având de regul 3 - 4 femele. Un curcan adult poate atinge în l imea de 1 m i o greutate de 10 kg. Femelele sunt mai mici (90 cm) cu o greutate de 4 kg. În timpul împerecherii culoarea pielii capului desf urând coada în form de evantai. i gâtului devin un albastru i ro u aprins, masculul

R spândire
Pas rea mai tr ie te în form s lbatic în p durile din America, arealul ei de r spândire fiind sudul Canadei, SUA pân în Mexicul de Nord. In form s lbaltic tr ie te în 3 provincii canadiene, 49 de state din SUA i 6 state mexicane, dus de om forma s lbatic tr ie te i în Australia i Noua Zeeland . Nu tr ie te în Alaska i Hawai. CIINE

Câinele este un mamifer carnivor din familia canidelor. Fiind domesticit de cel pu in 14.000 de ani, sau chiar de 15.000 de ani conform dovezilor mai recente, câinele este printre cele mai populare animale de companie ai oamenilor. Exist sute de rase de câini care, de i fac parte din aceea i subspecie, Canis lupus familiaris, variaz semnificativ ca aspect. Rase
Rasele de câini sunt împ r ite în mai multe grupe în func ie de caracteristici
y y y

i utilitate:

standardul AKC (American Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Sportivi, Vân toare, De lucru, Terrieri, Agrement, Non-sportivi, Ciob ne ti, Diverse); standardul UKC (United Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Companie, Paz i ap rare, Vân toare, Ciob ne ti, Rase nordice, De urm , Ogari, Terrieri); standardul FCI (Fédération Cynologique Internationale) le catalogheaz în 10 grupe.

Asocia ia Chinologic Român (AChR) este membr a FCI rasele de câini grupate conform acestui standard.

i din aceast cauz vom prezenta mai jos

Ciob ne ti i câini de turm (cu excep ia raselor elve iene)
Supranumi i i "câini de turm ", câinii ciob ne ti au un talent înn scut pentru a asigura "ordinea i disciplina" turmelor care le sunt date în paz . Foarte curajo i i devota i, nu ezit s înfrunte intru ii, fie oameni sau fiare. Unii dintre ei sunt folosi i i ast zi pentru paz i ap rare, cel mai cunoscut exemplu fiind Ciob nescul German (cunoscutul "Câine-Lup"). Primii câini ciob ne ti au fost de talie mare, dar pe parcursul timpului rasele s-au diversificat, astfel încât exist în zilele noastre i ciob ne ti de talie mijlocie (Pumi, Ciob nescul Suedez, Welsh, Sheltie). De asemenea, ciobanii preferau ciob ne tii cu blan alb , pentru a-i putea deosebi, în cazul în care turma era atacat , de lupi sau ur i.

VACA

Vaca este un animal domestic, membru a subordinului Ruminantia, rumeg toarele, familia Bovidae, care face parte din grupul vitelor cornute mari. Vacile sunt crescute pentru carne, piele, i lapte, i ca animale de trac iune.
Vaca are corpul acoperit cu p r scurt, culoarea variind dup ras . Capul are un bot lung, cu buze umede. Pe ele se g sesc n rile. Ea are urechi mobile, i ochii mari. De gât atarna o cut de piele, numita salb . Coarnele sunt goale pe din untru. Trunchiul voluminos se termin cu o coad lung , cu peri în vârf. Pe partea ventral se g se te o mamel cu patru mameloane. Fiecare picior se termin cu dou degete, învelite în copite cornoase, care protejeaz degetele. Vaca are pe mandibul 6 incisivi la i, t io i, îndrepta i oblic înainte; pe maxilar ei lipsesc, partea anterioar a acestuia fiind acoperit cu o lam

Mai mult de 800 de rase de oaie domestic au fost create. fiind cel mai larg distribuit în lume dintre animalele domestice. y y y y y Variet ile domestice sunt cele mai larg distribuite dintre animalele domestice. Coarnele femelei adult sunt scurte i foarte pu in curbate. ea este un erbivor rumeg tor. OAIA Oaia este un mamiferrumeg tor. Iarba mestecat i îmbibat cu saliv trece de data aceasta în foios i de aici în cheag. care se sprijin pe lama cornoas . având o coad scurt i un adult poate cânt ri de la 75-200 kg. destul de îngust i urechi ascu ite. în medie. În s lb ticie animalele sunt alerg tori sprinteni i c r tori. prin mi c rile mandibulei la stânga i la dreapta. foios i cheag. Când acesta se umple. voluminos. Hr nirea Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf. unde este bine mestecat i rumegat . Rasele sunt adaptate de la de ert la condi iile tropicale. vaca apuc iarba cu buzele. ciur. o strânge cu limba într-un m nunchi i o reteaz cu incisivii. Iarba se adun în burduf. Aceast alc tuire este adaptat la o hran vegetal p scut i înghi it repede.cornoas . putând fi g site în aproape toate rile lumii. aproape în toate cazurile domestic. pe care îl hraneste cu lapte produs de mamele. Oile sunt animale copitate. unde se continu digestia. are o capacitate de circa 20 de litri. în el se depoziteaz iarba. Înmul irea O dat pe an. Burduful. care nu le cad. vaca î i g se te un loc de odihn i începe s rumege. crescut pentru lân . M selele au pe suprafa a lor creste de smal în form de semilun . Oile au un bot lung. vaca d na tere unui vi el. care se termin în intestinul sub ire. Oile i berbecii au coarne scobite. piele. Când pa te. iar în cheag se produce sucul digestiv. Iarba trece din burduf în ciur i de aici în gur . Ciurul i foiosul au pere ii încre i i. Urmeaz un loc gol. cu din ii incisivi superiori lips i cu un stomac cu patru compartimente-vezi artiodactil.5 m. . carne i lapte. Coarnele berbecului sunt masive i curbate spiralat. Lungimea oii este. având copita despicat în dou . neramificate. copitat . 1. numit bar (caninii lipsesc). Ele sunt animale rumeg toare.

masculii au greut i cuprinse între 180-300 kg. Oaia domestic (denumire binomial . Coarne Cerbii sunt mai mari decât ciutele i. descinde foarte probabil din specia de muflon s lbatic din sudul central i sud-vestul Asiei CERB Cerbul (familia Cervidae) este un mamifer din categoria rumeg toare. fenomen care se întinde. Ca ordin de m rime. f r rozete. cresc numai la masculi. cre tere care se termin în septembrie. Aceast familie cuprinde cca 45 de specii. iar cea a animalelor împu cate dup uzura danturii.y Oile ofer 1. cu un accentuat dimorfism sexual. prezint coarne caduce. Ovis aries). paricopitate (Artiodactyla. 2. începe cre terea primului rând de coarne. de obicei. îns în natur cerbii ajung rar la aceast vârst . piele i lân pentru îmbr c minte i covoare. spre deosebire de acestea. Durata de via Longevitatea cerbului este apreciat în libertate la cca 18-20 ani. chiar pân în luna mai. În perioada . de oaie i de berbec 3. Caracteristice cerbului sunt coarnele ramificate care. atunci când împlinesc vârsta de 1 an. La vârsta de 12-14 ani cerbii ajung la maturitate.) este un mamifer ierbivor de culoare brun ± ro cat . renul i elanul. Cerbul (Cervus elaphus L. suli e lungi de 20-30 cm. în luna mai. iar ciutele între 80-150 kg. lapte pentru b ut i pentru brânz . din care se pot aminti c prioara. în func ie de vârsta i vigurozitatea fiec ruia dintre cerbi. carne de miel. Vârsta exemplarelor vii se apreciaz în func ie de aspectul exterior i trofeu. La vi ei. Aceste coarne sunt. Masculii pierd coarnele la începutul fiec rei luni martie. cea mai comun specie a genului Ovis. de regul .

gatul scurt si o fata alungita. Este insa mai mic decat calul si are urechile mult mai lungi. boc ne te sau bonc luie te. care cuprind por iuni de poieni sau lumini uri cu izvoare. Speriat. care le ofer lini te i posed surse de hran . auzul bun i v zul suficient de bun. muguri i uneori scoar de copac. Aspectul acestor animale este asemanator cu al unui cal. frunzare (frunze uscate servind ca a ternut sau nutre pentru vite). dar acum traieste in majoritatea partilor lumii. Varsta pe care o atinge in medie un magar este de 30-40 de ani. Ghinda i jirul constituie hrana de baz . Accept i reac ioneaz bine la hrana administrat complementar de om: fân. Scopul pentru care a fost domesticit era sa care diferite lucruri. iar greutatea este egala cu a unui cal mic. Magarul este vegetariam. frunze verzi r mase sub z pad . MAGAR Magarul a fost un animal salbatic pana la domesticirea acestuia ca catre egipteni. Iarna hrana cerbului se compune din lujeri (tulpin sau por iune de tulpin sub ire la plantele erbacee i ramur tân r de 1-2 ani la plantele lemnoase). Pe vremea cand era salbatic se putea gasi in Africa si Asia. hranindu-se cu vegetale si plante.(?) ca de altfel i femela.împerecherii masculul muge te. Hrana Hrana este deficitar pentru cerb în perioada iernii. cu picioare scurte. Este întâlnit i la câmpie destul de des. Este acoperit cu o blana de culoare gri cu pete albe. precum i plante verzi din terenurile cultivate agricol. are un brahnit nazal. Acesta traieste impreuna cu alti membri ai familiei in gospodariile oamenilor. ca de altfel pentru toate cervidele. Inaltimea la acre ajunge este aproximativ de 1 m. Habitat Cerbul se ad poste te în zonele cu p duri întinse. fara sa aiba o anumita limita . întreg arealul dintre zona alpin i malul m rii. Cerbii au mirosul dezvoltat. cel pu in teoretic. suculente (nutre uri provenite din plante cu tuberculi i din r d cinoase) i concentrate. diferite frunze i ierburi uscate. acoperind. consumand cat I se ofera.

ou le fiind clocite preponderent de femel . fiind p tate cu negru. circa cinci într-un cuib. magarii se grupau intr-un cerc si incepeau sa dea din copite. Magarul este folosit pentru a pazi turme de oi si recent sunt utilizati in vindecarea copiilor bolnavi. Botgrosul migreaz din Europa de Est spre vest sau sud i ierneaz pe teritoriul Turciei. Africa de Nord. Botgrosul Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) este o pas re denumit dup ciocul ei puternic cu care poate sparge u or sâmburii de cire e. îndeosebi în p durile luminoase. sunt verzi-alb strui sau cenu ii. Botgrosul face parte din familia Fringillidae. Cuib re te în arborii i arbu tii din regiunile deluroase i de es. pentru a se apara de pradatori.Inainte de a fi domesticiti. dar i Asia de Est i Japonia. Are penajul cafeniu-ro cat cu negru la b rbie i la aripi. Incuba ia dureaz 13±14 zile. Italiei. Ou le depuse în aprilie-mai. vi ine etc. COCOSTIRCUL . Arealul de r spândire este Europa.

Toamna. i prim vara obi nuiesc s se întoarc la acela i cuib abandonat cu ase luni în urm . familia Corvidae. Corbul . pe ti i mici pas ri sau mamifere. CIOARA Cioara de sem n tur (Corvus frugilegus) este una dintre cele 4 specii europene de p s ri care fac parte din punct de vedere taxonomic din genul Corvus. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc. În general. frugilegus frugilegus are un cioc puternic cu penajul negru. aceast mare pas re migratoare este o specie foarte îndr git . cu acest sunet berzele comunicând între ele. frugilegus pastinator. În Europa.[judecat de valoare] Construie te cuibul pe acoperi uri. pe langa mla tini sau pe margine b l ilor. unde exist umiditate. care tr ie te în regiunile calde ale lumii. în Africa. berzele europene zboar în stoluri spre sud. Se hr ne te cu broa te.Barza (Ciconia ciconia ) este o pas re acvatic cu gâtul lung. inutul Altai. Varianta cea mai mare dintre C. fiind r spândite din Europa de Vest pân în stepele din Asia. Cealalt variant (subspecie) C. Se alimenteaz în câmp i locuri deschise. ajunge în Asia spre est pân la coasta Pacificului. este mai mic cu penajul întunecat cu nuan e purpurii. folosesc un singur cuib mai mul i ani la rând. co uri i pe turnurile bisericilor.

în întregime neagr . din art . este cea mai întâlnita dintre toate ciorile. De-a lungul secolelor. inclusiv in cele din Scandinavia. Masculii au în general penajul mai colorat de un cafeniu p tat pe spate. mâncând insecte. care s conduc la convingerea c este extrem de inteligent. corbii sunt extrem de versatili si optimi ti in g sirea surselor de hran . P s rile tinere pot c l tori în stoluri.Corbul comun (Corvus corax). i Siberia i nord-est Asia.La maturitate corbul comun are între 56 i 69 cm în lungime. Bhutan.cereale. femelele fiind de o culoare cenu ie striat . Exist cel pu in opt subspecii ale corbului. În rest domin culoarea cenu ie cu dungi mai închise. este o pas re cânt toare mare. Corbul comun a coexistat cu oamenii de sute de ani iar în unele zone au fost atat de numero i încat s-a considerat un organism daun tor. a fost un animal din mitologia folcloric . . Ou le sunt clocite timp de 14 zile de ambii p rin i.animale mici i mâncare putred sau de la gunoi.Irlanda i ara Galilor. Sunt p s ri sedentare. P s rile construiesc în arbori sau scorburi cuiburi sferice în care femela depune de trei ori pe an 4-5 ou albe p tate. corbul comun a fost venerat ca o figur spiritual sau zeu.Corbul comun de obicei tr ie te aproximativ de la 10 la 15 ani în s lb ticie. Unele fapte remarcabile de rezolvare a problemelor au fost observate la unele specii. ajungând s tr iasc pe lâng a ez ri omene ti i în regiuni muntoase. literatur i în multe culturi indigene. ordinul Passeriformes: Ele sunt printre cele mai cunoscute i mai frecvente p s ri antropofile din preajma locuin elor.1.63 kg . dar mai târziu vor avea propiul teritoriu. G sit în întreaga emisfera nordic . i este probabil cea mai grea pas re cânt toare. de asemenea cunoscut sub numele de Corbul nordic.fructe. Vr biile sunt într-un num r mare în regiunile mai joase. Este una dintre cele mai mari dou ciori. cu greut i înregistrate variind de la 0. al turi de Corbul Thick-Billed. Vrabie Cu numele de Vrabie se cunosc mai multe specii din familia Passeridae.O parte din succesul sau a fost datorita dietei de omnivor. coasta de nord-vest a Americii de Nord.69 . cu toate c unele exemplare au fost înregistrate cu durata de viata de pana la 40 de ani .

iar spre est pân în Japonia i Kamceatka. y specii din genul Petronia. numita si vrabie albastr . numit i vrabie alondra Cucul Cucul (Cuculus canorus) este o pas re migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes. Morfologie i mod de via Caracteristicile acestor p s ri sunt culoarea cenu ie i cântecul lor prin care masculul marcheaz teritoriul i care se poate asem na cu denumirea dat p s rii. ci femela depune ou le în cuiburi str ine care sunt de regul ale unor p s ri . Pas rea nu cloce te. care se cunosc ca vr bii alpine ( care au deasemenea i numele de Passer italiae y speciile din familia Emberizidae sunt numite ocazional vr bii. y Padda oryzivora (familia Estrildidae). Între ele se g sesc: y Calamospiza melanocorys de aripi albe. care se cunoa te i sub numele de vrabie de orez sau de Java. Poate fi întâlnit în Africa de Nord i Eurasia ² din Portugalia pân în Irlanda.y în general. Are m rimea unui porumbel suplu (30±35 cm). y Passerina cyanea (Cardenalidae). y Chondestes grammacus vrabie bufon. Ammodramus i Tiaris. este ca naspa domestic . Passer domesticus y speciile din genul Montifringilla (Passeridae). y cele din genul Eremopteryx. familia Cuculidae. toate p s rile din genul Passer ( familia Passeridae). y Spizella atrogularis vrabia de barb neagr .

dar ierneaz în regiunile de savan din sudul Africii. Mai tr ie te i în regiunile cu smârcuri sau de step . El poate fi g sit în p durile de foioase.250 m deasupra n. crângurile de pe malul apelor curg toare. fiind printre pu inele p s ri care consum i larvele p roase de insecte. iar partea inferioar a corpului are o nuan cenu ie alb struie. Hr nirea i înmul irea Cucul se hr ne te în special cu insecte. capul i partea superioar a corpului sunt de culoare cenu ie. Pas rea este r spândit mai ales în emisfera nordic . În perioada împerecherii. La mascul. Cucul este o pas re migratoare. Habitatul cucului este foarte larg.m. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elve ia la o în l ime de 2.400 de m. Coada este lung pestri i penele foarte grele.cânt toare mai mici. iar în India la altitudinea de 5. coasta m rilor sau la marginea ora elor. unde tr iesc i p s rile care îi cresc puii. PITIGOI . masculul r mâne circa o s pt mân împreun cu femela. ierneaz în Africa tropical i în sudul Asiei. p ianjeni sau melci.

care num ra ini ial 30 de specii s-a diversificat mult între timp. 70 se afl în Asia. Zborul p s rilor este în salturi (bolte). Masculii sunt mai intens colora i ca femelele. În perioada clocitului p s rile vor hr ni puii i cu insecte. Botgrosul poate s sparg i sâmburi de cire e cu ciocul s u puternic. gr dini. dominând culoarea cenu ie dungat pe aripi. RINDUNICA . 40 de genuri din care 4 au disp rut. lumini uri. Sunt specii de pi igoi ca Leucosticte care populeaz regiuni stâncoase. În cele dou Americi tr iesc 60 de specii. tr ie te in Anzi la altitudinea de 4500 de m. ciocul cel mai bine dezvoltat fiind la botgros. Loxia care are ciocul la vârf încruci at poate s scoat semin ele din conurile de conifere.Caractere morfologice Pi igoii sunt p s ri de m rime mijlocie i mic . 20 de specii. parcuri. Ele fiind prezente pe toate continentele. [modificare]Hr nire i mod de via Hrana principal a pi igoilor const în principal din semin e. savane. 1 . În iarna anului 1946/1947 i 1951/1952 s-a semnalat o migra ie a pi igoilor în Elve ia. p s rile lipsind numai în regiunea arctic . Peudedramidae i Urocynchramidae. i chiar pe insule numeroase din m rile i oceanele lumii. sau Leucosticte brandti în Himalaya la altitudinea de 5400 m deasupra n. Thraupidae. aceast colora ie fiind mai intens la p s rile Euphoniinae. 100 de milioane de p s ri. Passeridae i Ploceidae. Familia Fringillidae cuprinde ca. se presupune c fenomenul de migra ie se datoreaz hranei abundente de semin e din p durile de fagi. respectiv 200 de specii din care 14 au disp rut. un pi igoi tr ie te ca. Coloritul penajului este diferit. iarna speciile nordice ca cele din Scandinavia. Emberizidae.m. în cazuri rare s-a semnalat la pi igoi vârsta de 15 ani. Pe insulele Hawaii subfamilia Drepanidinae.2 ani. Cardinalidae. care tr iesc la tropice. cu o lungime între 9 i 26 cm. La Loxia ciocul apare la vârf încruci at. Majoritatea au un cioc puternic pe sec iune rotund. concentrându-se aici ca. sau râme. iar în Africa 50 de specii. [modificare]R spândire Arealul de r spândire a pi igoilor sunt p durile de foioase i conifere. pe când Carduelis atrata. fructe i muguri de plante. Cele mai multe specii ca. Parulidae. tundr regiuni situate la toate latitudinile globului. în Europa tr iesc ca. zone cultivate.Pi igoii sunt o grup de p s ri cânt toare care fac parte din familia Fringillidae. De unii sunt considera i pi igoi i unele specii din familia Estrildidae. sau de preerie. Asia de Nord pân la Kamciatka migreaz spre sud. p ianjeni. Unii oameni de tiin includ în aceast familie chiar i p s rile din familiile Icteridae. Cele mai multe specii sunt p s ri sedentare.

Ele sunt r spândite pe tot globul cu excep ia Noii Zeelande. Co ofana . Morfologie Ele sunt zbur toare excelente mul umit formei aripilor i a corpului aerodinamic. Pot bea ap zburând razant cu oglinda apei. s pate în maluri sau în scorburile copacilor. cuprinzând aproximativ 19 genuri i peste 75 de specii. Majoritatea speciilor î i construiesc cuibul din p mânt pe zidurile cl dirilor sau pere ii pe terilor. fiind larg deschis în timpul zborului. Speciile din aceast familie au o coad lung bifurcat i picioare mici pu in dezvoltate.Hirundinidae este o familie de p s ri migratoare din ordinul Passeriformes. Caracteristic p s rilor din aceast familie este faptul c prind insectele cu care se hr nesc din zbor. Ciocul este scurt.

Co ofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm i o l ime cu aripile deschise de 90 cm. ca parcuri. pot tr i i în regiuni de smârcuri sau în stuf ri . P s rile din aceast specie pot tr i în locuri diferite.500 m. melci. p ianjeni. Glasul p trunz tor al co ofanei nu se poate confunda. Hrana vegetal este compus din fructe. De asemenea prefer apropierea apelor. fiind albe numai o parte a aripilor. p. În mitologia german . Subspeciile P. pâlcuri de copaci sau la liziera p durilor. Cioc nitoarea . ajungând în c utare de hran pân la în l imi de 5500 m. hemileucoptera fac exep ie de la aceast regul . iar în alte culturi europene fiind considerat pas rea care este solul ce aduce nenoroc. Co ofana se poate întâlni în regiunile de es. prin el pas rea dând alarma. opârle.000 m deasupra n. de obicei în p mânt. Pas rea face parte din categoria bunelor zbur toare. gr dini sau terenuri agricole. Nu exist un dimorfism sexual. este u or recunoscut chiar de cei care nu sunt foarte buni cunosc tori de p s ri. era considerat aduc toare de noroc i amerindienii o considerau un duh. i pui de pas re sau fur ou le din cuiburi. oareci. semin e sau ciuperci. dar predomin culoarea neagr alb struie cu luciu metalic. masculii neputând fi distin i de femele. prieten al oamenilor. Din cauza penajului s u caracteristic. sau era considerat zei a mor ii ÄHel´. P. amfibii. ectoparazi ii de pe vaci i oi. fiind considerat în evul mediu pas rea vr jitoarelor sau a celor certa i cu legea. co ofana era solul zeilor. amenin ând rivalii sau atr gând femela în timpul perioadei de împerechere.Co ofana (Pica pica) este o specie de p s ri din familia Corvidae. P. Prefer locurile deschise luminoase.m. dar pe sol se deplaseaz mai mult prin s rituri. Pas rea consum cadavre de vertebrate. astfel P. asirensis . mamifere mici. Mai ales toamna depoziteaz hrana în locuri ascunse. p. ca i în zonele de munte pân la altitudini de 2. hrana constând din insecte. dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. zburând în form de bolte. de exemplu p uni. În Asia. p. mai rar în p duri. alb cu negru. Este r spândit în Eurasia. p. viermi. Africa de Nord i America de Nord. [modificare]Hr nire Co ofana se hr ne te i cu cu hran vegetal . Descriere Culorile de baz ale penajului sunt alb cu negru. bottanensis poate tr ii la altitudinea de 4. larve. dar mai ales animal . bottanensis. Locul unde poate fi întâlnit cel mai frecvent este Europa. flancurilor i abdomenului. tufi uri. Din cauza faptului c fur mai ales lucrurile care lucesc era temut . în contrast cu Europa.

tiuca . Unele specii fac depozite de hran pe timpuri neprielnice. care se deplaseaz pe distan e mici. coada servind ca punct de sprijin la c ratul pe trunchiuri. ele sunt foarte utile în pomicultur sau silvilcultur . sau l rge te galeria din truchi unde se ascund insectele. Ciocul p s rii este conic. i sunt cunoscute aproximativ 200 specii de cioc nitori. Cele mai multe specii de cioc nitori sunt p s ri sedentare. care este cleioas . In timpul reproducerii masculii multor specii produc un zgomot puternic prin cioc nirea unei ramure uscate cu ciocul. Hrana este constituit mai ales din insecte i larve dar consum i semin e i fructe. Prin distrugerea insectelor d un toare. ele au cea mai bun specializare pentru locomo ia prin c rare pe trunchiurile arborilor care este realizat cu ajutorul ghearelor puternice. Penele aripilor i în special cele ale cozii sunt rigide. nefiind zbur toare bune. protractil . prev zut cu peri. Cioc nitoarele au limba lung de form cilindric . Cioc nitoarele tr iesc i în regiunile cu clim temperat . Caracteristici generale Picidele cuprind circa 201 de specii. putând atinge m rimea unui corb. curbate i ascu ite. Acestea reprezint subfamilia Picinae a familiei Picidae. In general picidele sunt p s ri de talie mare. ascu it cu ajutorul ei cioc nitoarea sap în lemnul arborilor galeria pentru cuib. In Africa i America unele specii tr iesc pe sol. cu ajutorul ei scoate larvele sau insectele din galeriile truchiurilor. dar cele mai multe tr iesc în America de Sud i Indonezia.Cioc nitoarea este una din cele mai cunoscute p s ri din lume. Acestea sunt cele mai inteligente p s ri dup corbi.

5-2 kg. Forma capului este asem n toare cu cea a crapului. icre etc. de unde s-a r spândit în toat China ca pe te ornamental. ordinul Cypriniformes. mai ales dac este învelit într-o cârp ud . molu te. Depunerea icrelor dureaz pân la sfâr itul verii. iar mai apoi în întreaga lume. lipsindu-i îns must ile.tiuca (Esox lucius) este o specie de pe te teleostean din familia esocidelor. crustacee. y Gupi . Dimensiunile obi nuite ale carasului sunt de 10-15 cm. Se hr ne te cu larve. iar greutatea lui poate varia de la 80-150 de grame. gura mare cu din i puternici.500-25 kg. Este un pe te care rezist i scos din ap . cu corpul alungit i turtit lateral. în apele bogate în vegeta ie bate spre verde. El face parte din clasa Actinopterygii. mai multe ore. iar în cele limpezi culoarea carasului este auriu-maronie. dup aceast perioad sufer de fenomenul numit ginogenez . lung de 30-120 cm i având greutatea de 0. între ni te limite ale PH-ului. la 1. pe care pu ini pe ti le suport . vegeta ie. tiuca este un pe te r pitor care tr ie te în ap dulce. adic transformarea lor în femele. La aceast specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele. în mod excep ional. familia Cyprinidae. [modificare]Caracteristici generale y Colora ia solzilor lui depinde de apa în care tr ie te. Reproducerea se realizeaz prim vara când apa atinge temperaturi de 8-10 grade. deoarece nu i se usuc solzii. y Carasul poate tr i în ape foarte s race în oxigen. deoarece masculii. iar forma gurii este obtuz . Carasul Carasul (Carassius Auratus Gibelio) este cel mai cunoscut i r spândit pe te de ap dulce din România. cu buze sub iri. Carasul este originar din Asia de Nord. În apele mâloase solzii lui bat spre culoarea neagr .

triunghi si altele. Datorita faptului ca puii ies la interval de 30 de zile s-ar putea sa nu mai ai unde sa-i tii desi. De asemenea ei pot fi reprodu i în acvariu de cresc torii amatori. pot fi hraniti cu fulgi pentru pesti maruntiti foarte bine. de aceea este de preferat sa le izolezi atunci cand ³nasc´ si dupa. De asemenea. parca ar fi un curcubeu de culori. i provin din m rile calde tropicale. apa mai degraba dura iar pH-ul normal. in momentul cand au pui in burta. Tine minte: desi acesti pesti se inmultesc cu usurinta. iar coada. vela. ia aspecte foarte variate . daca se nasc intr-un acvariu comunitar.Gupi. Au lungimea de 5 centimetri. Le place sa traiasca in bancuri. putin alcalin.steag. in principal negru. sunt foarte colorati. deci cel mai bine ar fi sa tii in acvariu un mascul si doua-trei femele. Coada-spada Coada-spada. verde auriu si argintiu. desi le place sa manance creveti. Temperatura trebuie sa fie in jur de 24 de grade Celsius. Gupi sunt probabil cei mai populari. Crapul .5 litri de apa din acvariu. Pentru Moli este bine sa adaugi o lingura si de sare la fiecare 5. Deoarece puii sunt deja formati atunci cand ies din femela. Desi sunt pesti rezistenti. Vor manca cu placere fulgi pentru pesti si pot trai foarte bine si fara mancare vie. aglomeratia prea mare din bazin sau apa schimbata prea rar ii fac sa se imbolnaveasca usor. femelele sunt sensibile. cu forma de steag. vor fi consumati ca hrana de catre alti pesti sau chiar de catre parinti. sunt usor de hranit.Sunt pe ti exotici care au fost adapta i la condi iile de via într-un mediu artificial acvariul. Moli au numai cateva tipuri de forma a cozii si culorile sunt mai putin variate.Dintre toate speciile apartinand genului Poecilia. Spre deosebire de Gupi. Sunt în general pe ti de talie mic cu un colorit viu sau au forme curioase.

iar incuba ia are loc dup 2-7 zile. Este acoperit cu solzi mari. Pe trunchi i pe coad se g sesc înot toare perechi (dou ventrale i dou pectorale) i neperechi (dorsal . Reproducere i dezvoltare Crapul atinge maturitatea sexual la vârsta de 2-5 ani i se înmul e te în lunilemai-iunie. dou n ri. O femel depune pe vegeta ia subacvatic pân la 2. de obicei. uneori i mai mult. Este r spândit aproape pe tot globul. Exist dou forme de crapi: crapul cu spatele jos i crapul cu spatele înalt. doi ochi. Cavitatea bucal este subterminal . Spatele este. cu buze groase. populând apele dulci i cele salmastre. iar masa maximum 40 kg. care prezint doi lobi egali). cu nuan e alb strii sau verzui. Broasca .Crapul (Cyprinus carpio) este un pe te teleostean din familia ciprinidelor. negricios. cu nevertebrate de fund (hrana principal a unui crap adult).8 cm lungime. iar pe tele este acoperit cu mucus i solzi. când atinge 1. iar mai apoi. Lungimea corpului poate atinge 1 m. Crapul posed patru must i. Înot toarele sunt ac ionate de mu chi. Puietul se hr ne te la început cu zooplancton. flancurile ar mii sau ar mii-g lbui. anal i codal .1 milioane de icre. Tr ie te pân la 30 de ani. iar abdomenul albicios. i botul.

Broasca este numele dat mai multor animale tetrapode amfibii. Broa tele se înmul esc prin ou . Râma . cât i pe uscat. N rile de pe vârful botului se închid când se afl în ap . cu gura larg i cu ochii bulbuca i. din clasa batracienilor. cu picioarele dinapoi mai lungi. care sunt depuse în ap . f r coad . adaptate pentru s rit. Broasca de balt tr ie te atât în ap .

orificiul anal Sistemul circulator: prin vase închise Locomo ia: târâre cu mu chi i chetei Hr nirea: cu resturi organice din sol Înmul irea: indivizii posed atât organe de reproducere feminine cât i masculine. Ciclu de dezvoltare: ou-cocon-sol-râm Racul . La cap tul anterior are orificiul bucal. stomac. y y y y y y Sistemul digestiv: orificiul bucal. faringe. iar la cap tul posterior. fie sub-clas în func ie de autor) i în Annelida. orificiul anal. În sistemele de clasificare clasice sunt plasate în ordinul Opisthopora. esofag. intestin. deci indivizii sunt hermafrodi i. La exterior are pielea umed cu mucus care are rol în respira ie i de sim .Râma este un nume comun pentru cele mai multe dintre componentele familiei Oligochaeta (care este fie o clas . Celulele reproduc toare ajung îns la maturitate în perioade diferite astfel c nu poate avea loc autofecundrea. Tr ie te în sol i are corpul inelat (fiecare inel constituie una din inimile organismului) de pân la 25 cm.

Prima pereche de membre este prev zut cu cle ti puternici. ân arul . în râuri i în b l i i este comestibil. Abdomenul este alc tuit din apte inele i serve te la înot.Racul este un animal care face parte din ordinul crustacee decapode. Tr ie te în Europa. Are corpul divizat în cefalotorace i abdomen. cu carapacea de culoare neagr -verzuie.

împreun cu familiile înrudite ale viespilor i albinelor. care. Acestea sunt u or de identificat dup antenele lor îndoite (sub forma de cot) i dup talia sub ire. în func ie de temperatura apei. apar in ordinuluiHymenoptera. La unele specii. o boal infec ioas grav . Coloniile sunt uneori descrise ca superorganisme deoarece furnicile par s func ioneze ca o entitate unitar . Femelele pot transmite malarie. Fac parte din familia Formicidae. la femel . nu se produce maturizarea ou lor f r consumarea sângelui de mamifere. în care tr ie te i în timpul iernii f r s intre în diapauz . SOPIRLA . Furnicile Furnicile sunt insecte sociale care tr iesc în colonii (mu uroaie) de pân la mai multe milioane de indivizi. Dezvoltarea larvelor se realizeaz în ape st t toare. Adultul depune ou le i iarna. ele lucrând împreun pentru a men ine colonia [3]. i pot forma circa15 ± 25% din biomasa animalelor terestre[4] . când temperatura apei dep e te 10 °C (între sfâr itul lui aprilie i mai). genera iile din prim var i var se succed la fiecare 15±20 zile. Pân în prezent au fost descrise peste 2500 specii din totalul estimat de 22 000 de specii[1][2]. Se poate împerechea i în spa ii restrânse. având o organizare a coloniilor foarte avansat pentru lumea animalelor. masculi fertili (trântori) i femele fertile (denumite m tci sau regine). Indivizii se împart în femele subfertile sau uneori sterile (lucr toare).ân arul este o specie de insect adaptat la mediul urban. Furnicile prosper în cele mai multe tipuri de ecosisteme.

Respira ia este pulmonar . Melcul . In cazul capturarii. cu pielea verde-cenu ie sau pestri . Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali.Mediul de via este terestru. rotunjiti. dar nu servesc la mers. Astfel. ce sunt grupate in 23 de familii. sprijinit pe patru picioare scurte. Inainte de imperechere. Are tub digestiv si glande anexe. Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri. Iarna se ascund în gropi i stau în amor ire pân prim vara. cu cate cinci degete fiecare. Limba este musculoas . sopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare i pe coad . concrescu i cu maxilarul. mobil .respectiv acvatic(secundar). Temperatura corpului este variabil . Organele digestive sunt bine dezoltate. Ochii sunt proteja i de o membran sub ire.prin fecunda ie interna.respectiv insectivor . Reptilele î i au originea în vechii amfibieni. la fel i mirosul.Nume dat mai multor specii de reptile din ordinul saurienilor. soparlele pot evita multi pradatori. exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm. Deplasarea se face prin ondula iile corpului.Culoarea ei este adaptat mediului. Pl mânii sunt ca ni te saci cu pere i cuta i. cu coada lung .I se mai spune popular gu ter. Este totu i un animal insectivor.p ienjeni si râme. deci este un animal târâtor. multe specii sunt gata sa muste. Datorita iutelii si a capacitatii de a se catara (pot urca pana la 4000 m altitudine). Auzul este bine dezvoltat.Ea este în general carnivor . iar limba se termina cu 2 lobi scurti. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil. Pe maxilare opârla are numero i din i conici. care este acoperit cu solzi marunti. In general. C ile respiratorii sunt bine diferen iate. Pot trai in orice mediu. Are o piele c rnoas . bifurcat la vârf i poate fi u or proiectat afar . Soparlele au patru picioare scurte. cu capul i abdomenul acoperite cu pl ci cornoase. îngro at ce formeaz solzi mici si o protejeaz de usc ciune.Se înmul e te prin ou cu coaja calcaroas . aduse pe langa corp. opârla se hr ne te cu insecte. Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti. cu corpul aproape cilindric. îndreptate în afar . regenerabil . masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului. la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m. transparent . Membrele sunt scurte. dar exista si specii fara picioare. a ezate pe laturile corpului.în special se afl în zone de la câmpii pân în zona de munte(în locuri însorite). In general. Se cunosc circa 3000 de specii(anolisul verde). ci la ag are de asperit ile solului si c rare. îndreptate lateral. majoritatea preferand zona intertropicala. dar exista specii ce nu au dinti veninosi. opârla se târ te. sub iat spre vârf. soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale. Cele mai variate si raspandite specii de reptile care traiesc in prezent sunt soparlele. coada soparlelor este mai lunga decat corpul.

Clasa Gastropoda este cel mai numeros grup actual de molu te. Al ii joac rolul Unii melci se pot comporta deopotriv ca masculi într-un sezon deopotriv fiind fertili în mod simultan. În climatul tropical împerecherea poate avea loc de mai multe ori pe an. Uneori are loc i o a doua împerechere. trebuie s se împerecheze cu melci din i ca femele în altul. redus la amfineurieni i scafopode. Gândacul de buc t rie . adaptate atât la via a acvatic cât i la cea terestr . Capul la clasa Lamellibranchia (lamelibranhiate) a regresat pân la dispari ie [modificare]Împerecherea i depunerea de ou De i au atât organe de reproducere masculine cât aceea i specie înainte de depunerea ou lor. În alte climate melcii se pot împerechea în jurul lunii octombrie i a doua oar la diferen de 2 s pt mâni. încreng tura Mollusca. dar în mod normal depun ou în câteva s pt mâni. melcii pot re ine sperma pentru o perioad de pân la 1 an. împerecherea are loc prim vara târziu sau la începutul verii. Dup împerechere. i feminine. Când melcul este dezvoltat destul. ceea ce poate dura ani de zile. cuprinzând peste 90 000 de specii.Melcul face parte din clasa Gastropoda. Capul Este bine dezvoltat i distinct la reprezentan ii clasei Gastropoda (gasteropode) i Cephalopoda (cefalopode).

a fost descoperit pe insula Borneo o specie cu dimensiuni mai mari. amplu r spândit la nivel mondial. În 1877. Originea acestui gândac este neclar . asupra c rora ac ioneaz ca un d un tor. termen familiar de origine germanic ) este un ordin care face parte din clasa Insecta. din familia chrysomelidelor. Gândacul de Colorado Gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) este o insect din ordinul coleopterelor. dar se pare c provine din sud-vestul Americii de Nord (din statul american Colorado i din Mexic). dar a fost eradicat în cele din urm . lungimea lor fiind cuprins între 5 i 100 mm (Megaloblatta blaberoides). a ap rut la bazele militare americane din Bordeaux i a continuat s se r spândeasc pân la începutul celui de-al doilea r zboi mondial în Belgia. . În anul 2005.Blattaria (sinonim Blattodea) sau gândacul de buc t rie (carcalac. Pe capul insectei se afl antene lungi sub form de filament. gândacul de Colorado a fost descoperit pe terenurile cultivate cu cartofi din Germania. Aripile acestor insecte sunt în general atrofiate. La sfâr itul primului r zboi mondial. asociat cu locurile de cultur i de depozitare a cartofilor. rile de Jos i Spania.

Astfel polenul pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductiv ) altor flori din aceea i specie. cele mai importante insecte polenizatoare i interdependen a între ele i plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioz cunoscut sub numele de Ämutualism´. clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita. o asociere între organisme diferite care este avantajoas pentru ambele p r i. care se hr nesc cu nectarul florilor(ca surs de energie gra ie con inutului de zaharuri). Albinele de miere i albinele f r ac adun mari cantit i de miere. activitate ce se soldeaz cu polenizarea florilor. . care mai con ine viespile i furnicile. de fapt. Pe de alt parte unele specii de albine produc miere din nectar. ducând la polenizarea încruci at . care recolteaz mierea pentru consumul uman. Albinele sunt. i cu polen (ca surs de proteine. folosit mai mult la hr nirea larvelor). în unele cazuri. cu producerea mierii.Albina Albinele sunt insecte zbur toare. i. caracteristic ce este exploatat de apicultori.