CRIZANTEMA

Descriere Genul cuprinde plante anuale, bianuale, perene, cu flori in forma de rozeta, de diferite forme, culori si dimensiuni. Exista numeroase specii si varietati de crizanteme. Un lucru interesant la crizantema in general este ca producerea bobocilor este strans legata de fotosinteza, ceea ce inseamna ca prin reglarea artificiala a expunerii la lumina inflorirea se poate realiza la sfarsitul lui octombrie, inceputul lui noiembrie, perioada in care crizantemele sunt cautate. Ingrijire si cultivare Margaretele care cresc pe camp se pot cultiva si in ghivece mari sau direct in gradina, intr-un loc insorit, in pamant fertilizat si usor drenabil. Pentru ca planta sa aiba o forma compacta si multi boboci, tulpinile trebuie retezate din cand in cand pentru a se stimula ramificarea tufei.
Crizantemele plantate in ghivece trebuie udate regulat si tratate cu substante fertilizatoare in timpul perioadei de crestere, pana cand se formeaza bobocii. Varietatile cu tulpina inalta trebuie legate de suporturi sau bete ca sa nu se aplece la pamant sau sa fie rupte de vanturile si/sau ploile puternice. Pentru ca florile sa fie mai mari, mai ales daca sunt menite sa stea in glastre ca flori taiate, indepartati bobocii care apar de-a lungul tulpiniilor si lasati-i doar pe aceia din varf, care vor beneficia astfel de toate substantele nutritive preluate de planta. La sfarsitul lunii august, cand florile s-au ofilit, tulpinile se taie pana la nivelul pamantului sau se scurteaza si se muta intr-un loc ferit, in cazul in care sunt plantate in ghivece.

Inmultire 1. Margaretele si crizantemele se imultesc foarte usor, prin divizarea tufelor. Operatiunea se face primavara si toamna. 2. Prin butasi din portiuni de tulpina de la varf; se planteaza intr-un amestec de pamant, nisip si turba in parti egale, iar ghiveciul se aseaza la loc umbrit, pana apar radacinile. 3. Varietatile anuale de inmultesc prin seminte; acestea se seamana primavara, direct in pamant, iar daca plantele sunt prea dese, se lasa numai cele mai viguroase (nu se transplanteaza). Boli si daunatori Crizantema este sensibila la diferite boli provocate de ciuperci, cum ar fi rugina alba, mucegaiul cenusiu sau putrezirea radacinii; toate acestea sunt favorizate de conditiile necorespunzatoare de cultivare. Pentru a reduce cat mai mult riscurile de aparitie a acestor boli, evitati sa lasati apa sa balteasca la radacina tufei, nu insamantati prea des si, la nevoie, tratati planta cu fungicide si/sau insecticide. Deformarea tulpinii si decolorarea frunzelor sunt cauzate de infecti virotice si sunt foarte greu de combatut. In acest caz, este cel mai bine ca plantele infectate sa fie rupte si aruncate.

NARC Z

t i i t i i t i l li i i j Narci a sau C ri a cum mai este cunoscuta popular, este o floare foarte raspandita la noi, o intalnim in parcuri, in gradinile particulare, in jardinierele de la ferestre, etc. Deseori o intalnim crescuta sal atic pe marginea drumurilor sau pe campuri. Celebritatea ei este egalata in perioada de inflorire doar de lalele sau zambile.

Descrierea plantei Se cunosc foarte multe varietati ale narcisei care se comercializeaza, cu inaltimi de la cele mai pitice, care ating 7 cm sau la cele mari de 50-60 cm. Florile cu forme diferite, dar usor de recunoscut pot fi, de la obisnuitele narcise albe si galbene, pana la cele portocalii, galben pal, roz sau chiar si rosu. Florile narcisei sunt dispuse in varful tulpinei si ating dimensiuni de 2-7 cm. Perioada de inflorire a narciselor debuteaza in februarie si poate tine pana in luna mai la anumite varietati. L cul in gradina Narcisa este o planta foarte rezistenta, motiv pentru care bulbii rezista peste iarna in pamant. Prefera orice tip de sol, iar locurile ideale in gradina sunt cele insorite, descoperite.
Narcisele pitice pot fi utilizate pentru ghivece, jardiniere, straturi sau borduri, iar narcisele cu talia mai mare pot fi cultivate in straturi, grupuri, borduri sau chiar direct in gazon.

Culti area si inmultirea narcisel r Bulbii se planteaza imediat dupa cumparare in lunile august-octombrie. Gropile de plantare au dimensiuni de 5-7 cm si la distante de 10-20 cm, in functie de talia narcisei. De la an la an, narcisele se intind in palcuri mari si se recomanda separarea lor doar daca este necesar si o data la cativa ani. Din punct de vedere estetic se recomanda gruparea narciselor cu alte plante care infloresc in aceeasi perioada: Brandusa, Vioreaua, Laleaua, Panselutele sau Anemonele. Sfaturi utile
y y y y

Verificati bulbii inainte de plantare sa nu fie moi sau mucegaiti! Plantarea bulbilor trebuie facuta cat mai repede dupa cumparare! Dupa inflorire, nu rupeti frunzele ci lasati-le sa se usuce singure! O data la cativa ani dezgropati bulbii si separatii, dar replantati imediat!

¥ ¨  ¤ ¤      ¤ ¤ ¤ ¤    ¤  ¤   ¦ ¥ ¥ ©   § ¦© ¦   ¦  ¥  ¦© ¨ §¦ ¥ £  

 ¤ 

¥ 

¢¡   

¤ 

B

DUSA

Descrierea plantei Brandusa de primavara rasare din bulbi mici ca toate plantele perene cu bulbi care infloresc in lunile friguroase. Frunzele si florile brandusei apar in acelasi timp. Frunzele sunt alungite si foarte subtiri si prezinta o dunga alba. Florile brandusei infloresc deasupra frunzelor si prezinta o forma de cupa. In functie de variatea branduselor, florile pot fi albe, mov, galbene, purpurii sau vargate. Dimensiunile plantei ± frunzele pana la 20 cm, iar florile pana la 10 cm. L cul in gradina Brandusele prefera un sol bine drenat in locurile insorite ale gradinii sau la umbra copacilor si arbustilor din gradina. Este de preferat plantarea in straturi si brazde pentru a avea o pata de culoare in primele luni ale anului in gradina. Culti area si inmultirea brandusei de primavara Bulbii de brandusa cei mai raspanditi in comert sunt hibrizi olandezi cu flori de culoare mov sau galben. Bulbii se planteaza toamna in gropi cu adancimi de 5-7 cm si la distante intre plante de 5 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire. B ANDUSA DE TOAMNA (Colchicum)
Infloreste de la sfarsitul verii si in primele luni de toamna. In ciuda denumirii populare nu se inrudeste cu Brandusa de primavara (Crocus). Este o planta otravitoare.

Descrierea plantei Bulbii brandusii de toamna sunt mult mai mari decat in cazul Crocusului. Florile in forma de cupa apar toamna, au culoarea lila, roz si se ofilesc inainte de venirea frigului. Frunzele brandusei de toamna sunt verzi, lucioase si late cu dimensiuni de pana la 20 cm. L cul in gradina Brandusa de toamna prefera solurile bine drenate si ingrasate, in locurile insorite ale gradinii sau in semiumbra. Covoarele cu flori de branduse de toamna sunt neasemuite in gradina. Cultivarea si inmultirea brandusei de toamna Bulbii se planteaza vara in gropi sapate la 10 cm adancime si la o distanta de 10-15 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire.
Vezi calendarul infloririi altor plante perene cu bulbi in gradina!

. i se ciupeste varful cu scopul de a se dezvolta lastarii de la baza tulpinei. Cand rasadul ajunge la aproape 10 cm inaltime.5-5. numele stiintific al frumoasei flori de gradina Gura leului. Pentru a obtine o inflorescenta mai abundenta. Gura leului este o planta care prefera seceta decat excesul de apa: deci. planta se va lasa aproape uscata. doar 20-30 cm. frunzele sunt lanceolate. planta se autoinsamanteaza. desigur. bine drenat si bogat in marerie organica. care se deschid apasand floarea din lateral. Udarea Udarea acestei flori de gradina trebuie sa se faca cu regularitate. pentru a nu ingheta. cu doua petale.8). chiar daca se dezvolta fara probleme in orice fel de sol. in florile sale. partial tubulare. producand spontan noi plante din semintele din anul precedent. se recomanda. dar poate fi mult mai scunda. echilibrat. in gradina. Tulpina florii este carnoasa. Daca se doreste sa fie cultivata ca planta perena. lignificata la baza. Florile lasa locul unor pastai lemnoase ce contin numeroase seminte fertile. Uneori. inainte de racirea importanta avremii. ca iarna sa fie acoperite. dizuolvat in apa cu care este udata. roz. alb. dar si toamna. dar nu cu apa din abundenta. colorate in verde inchis. Terenul Aceasta planta prefera pamantul foarte putin argilos. universal. Creste pana la 100-120 cm inaltime. se vor elimina tulpinele cu flori vestejite. Florile sunt fi ate pe tulpinele drepte si prelungi. este cultivata ca planta anuala. Iarna. . Se mai recomanda taierea varfurilor tinerelor plante pentru a se obtine o crestere mai compacta. borodo. Multiplicarea Se efectueaza prin seminte si se practica primavara sau iarna: semintele se seamana intr-un pat cald in februarie-martie sau in aprilie-mai.  . Planta va primi fertilizant de flori la fiecare 20-25 de zile. rosu. totusi. cu un pH neutru (5. gura leului se seamana in aprilie-mai. atentie ca terenul sa fie bine uscat intre o repriza de udat si alta. Gura leului se prezinta in mai multe culori: galben. portocaliu.Gura leului Generalitati Antirrhinum majus. existand si varietati bicolore sau pestrite. . amintind cu adevarat de guradeschisa a unui leu sau a unui dragon. Expunerea. Se va utiliza un pamant bun pentru flori. . Gura leului se dezvolta frumos daca este cultivata in plin soare pentru a putea sa-si obtina o inflorire perfecta. Particularitatea acestei plante sta.

CRINUL Sunt peste 100 de specii de crin. este cel mai cunoscut crin. puternic parfumate. dar si pe continentul american. Lilium regale este crinul imperial. Locul trebuie sa fie semiumbrit. Cand si unde se face plantarea crinilor In octombrie. alungiti. bulbii se planteaza la o adancime de 15-20 cm. Pamantul in care se planteaza trebuie sa fie afanat si ingrasat. perena. crinii pornesc din bulbi solzosi. de regula. care va afecta dezvoltarea florilor din anul urmator. Infloreste tot la inceputul verii. pe care sunt dispuse si frunzele. pe tulpina gasindu-se 12 pana la 20 de flori albe. de pana la un metru si jumatate. in India. crinul alb. iar plantarea bulbilor se face. numit asa datorita florilor sale foarte mari. . lasand 40 cm distanta intre ei. parfumate. Exista mai multe metode de inmultire a crinilor ‡ diviziunea bulbilor se face atunci cand dintr-un bulb mare se obtin mai multe fragmente care vor fi plantate si vor da nastere unor noi plante ‡ prin bulbili. Crinul este o planta ierboasa. ‡ prin butasirea solzilor care acopera bulbii si care inradacineaza usor Specii de crin raspandite Lilium candidum. raspanditi in intreaga lume si clasificati dupa forma si felul in care florile lor sunt dispuse fata de axul inflorescentei. lungi. viu si intens colorate. Infloresc in perioada verii. care se deschid la inceputul veri. In sol. ferit de soare prea puternic. toamna in luna octombrie. in toata Asia. ornamentala prin florile mari. care sunt niste bulbi miniaturali formati pe tulpini. care apar in varful unei tulpini lungi. compus din amestec de turba si pamant de gradina. in SUA si Canada. Crinii sunt raspanditi in toate regiunile temperate din emisfera nordica si sunt raspanditi in zona Mediteranei. pana in indepartata Japonie. la subsoara frunzelor. Tulpinile sale sunt inalte.

care provoaca aparitia unor pete pe piele. au avut mai putine dureri. Mai intai se pune intr-un vas. unde se poate pastra pana la trei luni.crema de galbenele aplicata de doua ori pe zi ajuta la recapatarea pigmentatiei normale. diluata cu apa distilata. trei linguri de flori proaspete marunt tocate si cate o lingurita de miere zaharisita si ceara de albine (ambele le gasim in piete la apicultori).un studiu francez efectuat intre anii 1999 si 2001 a verificat efectele unguentului de galbenele pe 254 de paciente supuse la radioterapie. in proportii egale. Se fac zilnic spalaturi si se aplica comprese cu tinctura de galbenele si de sunatoare (combinate in proportii egale). Pacientele tratate cu galbenele au prezentat leziuni ale pielii simtitor mai reduse ca dimensiuni si frecventa. dupa care se adauga cele doua linguri de planta fin tocata.un studiu italian realizat in anul 2001 arata ca o combinatie de extracte de galbenele si de sunatoare. mareste viteza de vindecare a operatiilor. cel mai frecvent recomandat de radiologi). Se lasa combinatia pe foc vreme de 10 minute. se amesteca cat sa se dizolve complet. Se prepara din sapte linguri de unt. in schimb este excelent pentru tratarea afectiunilor minore si pentru intretinerea pielii. iar participantele au fost mai mult decat multumite de efectele tratamentului. reduce senzatia de durere si usturime. mierea si ceara. in proportia de 1:5. Interventii chirurgicale . Aplicatii externe Leziuni produse de radioterapie . au suportat mai bine tratamentul radioterapeutic si l-au intrerupt intr-un procent mult mai mic decat cele care au folosit unguentul cu trolamina. Studiul a fost facut asupra femeilor care au avut nasteri prin operatii de cezariana. care va fi inchis si lasat in frigider. Galbenelele si frumusetea Depigmentari . favorizand o cicatrizare estetica si lipsita de complicatii. dupa interventii chirurgicale in cancerul de san. care nu este steril si nu poate fi folosit pe rani deschise. dupa contactul cu substante chimice sau cu radiatii. dupa care se ia vasul de pe foc si se lasa sa se raceasca.GALBINELILE galbenele.1:5. Pacientele au facut trei aplicatii pe zi cu unguentul de galbenele (care a fost comparat cu unguentul alopat pe baza de trolamina. Cat mai este cald se filtreaza preparatul printr-o strecuratoare curata si se toarna intr-un borcan. . la foc mic.se foloseste uleiul de galbenele care ajuta la vindecarea rapida. untul si se lasa pana devine lichid. Pentru cicatrizarea estetica a arsurilor de gravitate mica si medie se folosesc compresele cu tinctura de galbenele diluata cu apa distilata in proportie de 1:3 . Arsuri solare .

la fiecare 10-15 zile. bordand aleile sau. bine drenat. bogat in materie organica. oferind o placuta pata de culoare. prin autoinsamantare. Are tulpina rigida si dreapta. Udarea Garofita de gradina nu este o planta pretentioasa. Atat frunzele cat si tulpinile au culoarea verde spre gri. Pentru a le prelungi inflorescenta si a obtine plante cu o crestere mai compacta se recomanda tunderea tulpinilor ce poarta flori vestejite. rosu sau visiniu inchis. dand nastere la flori noi. in mod obisnuit atinge o inaltime intre 15 si 25 centimetri. cu petale franjurate. in perioada vegetativa. Nu necesita cantitati crescute de apa si nu ridica probleme in perioadele scurte de seceta. Se utilizeaza un compost constituit din pamnt universal echilibrat. spre deosebire de plantele obtinute din seminte. cu centrul in culoare contrastanta. nisip si compost de frunze. mai ales in lunile de primavara. constituite in grup. Solul Cultivarea acestei plante se recomanda sa se efectueze in sol afanat. mai bogate si mai frumoase. Sau se va alege si varianta de a fi plantate in gradina toamna. in gradina planta se autoinsamanteaza. infruptandu-se din ele cu lacomie. Chiar daca are o viata destul de scurta. nmultirea Se efectueaza primavara: se pot semana garofitele in gradina. dar sunt mult mai firave si mai scurte. cand culoarea florilor devine o surpriza. Expunerea Dianthus barbatus prefera pozitionari insorite. Cu instalarea anotimpului cald este bine ca aceste plante sa se bucure de cateva ore pe zi de umbra. dizolvat in apa de udare. nici macar in ceea ce priveste irigarea. este o planta erbacee perena. Primavara tarziu si vara produce manunchiuri de floricele sub forma de cupa. Generalitati Cunoscuta si ca simbol al galanteriei.GAROFITA Denumita si garoafa turceasca. Din acest motiv se achizitioneaza plante din anul precedent pentru a fi puse in pamant primavara. acoperita de frunze lungi lanceolate. La unele varietati florile sunt parfumate. Nu se tem de frig. . dar trebuie sa se tina cont de faptul ca noile plante vor inflori in primavara urmatoare. La sfarsitul verii este posibila si prelevarea de butasi din tulpinile plantei: in acest caz florile pastreaza aceeasi culoare cu cele ale plantei mama. roz. originara din centrul si sudul Europei. Chiar daca au o viata scurta. Exista soiuri ce se pot cultiva si in ghivece. adesea cultivata ca planta anuala sau bianuala. este indicat sa i se furnizeze ingrasamant pentru plante cu flori. cu un substrat non-acid. colorate in alb. uneori bicolor. in fiecare an cresc din abundenta noi plante. Dianthus barbatus este o planta des intalnita in gradini. din martie pana in octmbrie. Boli si paraziti Melcii sunt foarte atrasi de frunzele aromate ale garofitei de gradina.

. dar care nu cunoaste renuntarea. Ocazie Gladiolele sunt cadoul potrivit pentru petrecerile pretentioase sau ocazii mari. La inceput gladiolele aveau marimi mai mici si erau intalnite doar sub culoarea alb-galbui asa ca nu este exclus ca in scurt timp sa intalnim si gladiole albastre. Florile acestora cresc in spic indreptat intr-o parte a tijei avand culori puternice. Numele de gladiola vine din latina de la gladius in traducere insemnand sabie datorita formei acesteia. proaspete cu o paleta larga -fiind intalnite atat albe cat si mov. o singura exceptie facand-o nuanta albastra. Mama lor. Simbolistica Gladiolele sunt considerate a fi florile aventurierilor si a aventurii.fiind rezultatul hibridizarii. Sunt simbolul iubirii insemnand dragostea autoritara. Fata ascultatoare a fost preschimbata in crin iar cealalta in gladiola. Istorie O legenda atesta aparitia gladiolelor pe pamant de acum 2. Acestea sunt inrudite cu irisul si se aseamana destul de bine avand o tija alungita si ascutita catre varf. Cod Floral Gladiolele sunt florile primilor pasi in dragoste. sub forma de ''sabie''. Doua surori gemene dar extrem de diferite la caracter si-au gasit intr-o buna zi sfarsitul. grabita. s-a rugat ca fiicele ei sa nu fie luate iar Dumnezeu le-a transformat in flori.000 de ani. Mesajul transmis de acestea este asemanator cu cel al florii-soarelui dar cel al gladiolei nu poate fi ignorat deoarece aceasta cere insistent. De aici venind si pseudonimul gladiolelor de ''crinul-sabie''.Gladiola Descriere Gladiolele sunt plante originare din bazinul mediteraneean si Africa de sud. Tot ele sunt cele care pot fi interpretate ca un refuz elegant. Acestea ar putea spune ''imi esti indiferenta''. sfasiata de durere.

intr-un sfert de litru de apa. O lingura de radacina maruntita se fierbe. niste plante gingase. Toporasii apar in flora spontana. antireumatic. Cura trebuie sa fie de lunga durata ca sa aiba efectul scontat. floare Domneasca. zeita iubirii. timp de cinci minute. din frunzele si florile de toporasi se prepara un parfum foarte fin. in tratamente naturiste. oamenii au numit toporasul: odorea. pe malurile apelor. Astfel. Datorita continutului de acid salicilic. Daca nu aveti o padure in apropiere. toporasul Doamnei. violeta. Se pun florile intr-un borcan. tamaioara. patru ori pe zi. Cu siguranta acolo veti vedea toporasi si va veti putea bucura ochii cu frumusetea si delicatetea lor. Infuzia din toporasi este utila in caz de infectie urinara. iar florile sunt parfumate. lucrul acesta este mai putin cunoscut. Se lasa totul la macerat timp de doua saptamani. atunci mergeti in parcul orasului. devreme. Se bea cate o cana de ceai. In functie de zona geografica unde cresc. in padure sau la marginea padurii. ca sa aiba noroc in dragoste. infloresc si toporasii. Astazi. de trei ori pe zi. anticii considerau ca toporasii erau un leac minunat impotriva durerilor de cap si a bolilor de piele. 15 minute la infuzat. Decoctul poate fi folosit si in caz de constipatie. din specia Viola odorata. de culoare violet. si deasupra se toarna miere. Frunzele toporasului au forma de inima. Se recomanda impotriva racelilor. toporasii au actiune emolienta. Se ia cate o lingura de sirop de trei. In Grecia antica se credea ca toporasul este floarea Afroditei. dupa care se filtreaza. Fiind bogati in uleiuri volatile si mucilagii. au cinci petale catifelate. caltunasi. carligei. Decoctul din radacina uscata de toporasi calmeaza durerile reumatice. a durerilor in gat si bolilor respiratorii. Se pune o lingurita de planta intr-o cana cu apa clocotita. avand efect laxativ. febrifuge. imediat dupa ce apar ghioceii. . micsandre. fara a le indesa.TOPORASUL Primavara. se acopera si se lasa 10. inca din vechime. Siropul de toporasi se face din flori proaspat culese. pe campii si chiar in gradini. toporasii au efect antiinflamator. cunoscut sub numele de parfum de violete. pantofiori. Fetele isi faceau cununi din toporasi. a gripei. micsunea. ierboase. uneori alba sau albastrie. Desi toporasii au fost utilizati. cat sa le acopere.

busuiocul este considerat o plant sfânt . Arom : gustul busuiocului este aromat. Propriet i: busuiocul este o plant anual .BUSUIOCUL Origine: busuiocul este originar din subcontinentul indian. dar a fost cultivat i în Italia în timpul Imperiului Roman. Busuiocul calmeaz tulbur rile de stomac. Busuiocul este sensibil la frig. fiind cultivat ca iarb medicinal în gr dinile de pe lâng m n stiri. amestecat cu pu in ap i înghe at sub form de cuburi de ghea . planta are flori albe. i stimuleaz produc ia lactic a tinerelor mame. folosit în ceremoniile religioase. ovale. Busuiocul cre te pân la 50 cm în l ime. vine din grece te (în române te. Pesto. Ad uga i busuiocul doar cu pu in înainte de a fi gata mâncarea pentru c altfel î i va pierde aroma. rozalii sau liliachii. tia i c «? Numele de Äbasil´. Dac se p streaz într-un recipient bine închis. deci nu trebuie plantat prea devreme. Planta a fost adus în Europa de Carol cel Mare. mânc ruri de legume i sosuri. Busuiocul se pune în salate. busuiocul fiind un condiment clasic în buc t ria italieneasc . La sfâr itul verii. Busuiocul uscat are o arom mai pu in intens i mai aspr . însemnând Äregal´. . pentru a putea fi pus la mâncare pe timp de iarn . balonarea i anorexia. busuioc vine din bulg rescul ± Äbosilek´). formând o inflorescen . dureaz mai mult. Busuiocul cre te atât la latitudinile tropicale cât i la cele temperate. Cel mai bun sezon pentru recoltare este înainte ca planta s înfloreasc . Întrebuin are: frunzele de busuioc sunt folosite ast zi în mai toate buc t riile lumii. P strare: este bine s cump ra i busuioc proasp t cu r d cini pentru c are o arom mai puternic i dureaz mai mult. Busuiocul proasp t poate fi t iat fin. Uz medicinal: busuiocul are efecte sedative. în anotimpul rece. El împrumut mânc rii o arom proasp t . denumire englez . cu atât aroma sa este mai puternic . de un verde închis. În India. insalada caprese i pizza margherita nu sunt preparate ca la carte f r acest ingredient. dulce i piperat în mod pl cut. Mirosul i gustul se datoreaz mult uleiurilor esen iale pe care le con ine. dar italienii par s -i fie cei mai devota i. într-un loc întunecos i rece. Infuzia de busuioc ajut la procesul de transpira ie sau la eliminarea mucusului. cu frunze mari. Cu cât se bucur mai mult de soare. etan . Este considerat un antidepresiv.

iar bujorul se incadreaza in acest criteriu. datele difera in functie de sursa: intre 1. Floarea apare apoi in descrierea unei gradini. unii la mijloc si altii tarziu.. existau legende care povesteau de puterile florii. inainte de 1900. pana la verde inchis. in jurul tulpinilor tinere. Un lucru interesant este ca frunzele sunt unice pentru fiecare planta. Paeon s-a amestecat in problemele personale ale zeilor.asemenea ferigii sau lunguiete si late. cunostintele legate de cultivarea si ingrijirea speciilor si varietatilor de bujori s-au inmultit. Adaugati numai compost pe pamant. desi in timp florile vor deveni mai mici. 4. radacinile de bujor trebuiau recoltate noaptea. oliv. cunoscut si cu denumirea stiintifica Paeonia. Inainte ca Paeon sa ii salveze pe Pluto si Marte cu ajutorul radacinii de bujor in timpul razboiului troian. stralucitor. Bujorul a fost mereu legat de superstitii. Putin mai tarziu. semintele unor varietati de bujori emit o lumina palida in intuneric. in 1851 a aparut varietatea "Festiva Maxima". Shakespeare face si el referire la bujor in piesa "Imblanzirea scorpiei". De exemplu. Ruperea bobocilor influenteaza de asemenea durata florilor. ajungand la maturitate sa aiba o nuanta verde inchis (culoarea initiala se mai pastreaza numai pe tulpini si petiol). astfel ca daca alegeti varietatile potrivite. mai mult chiar. In aceasta perioada au fost introduse multe varietati de buna calitate. in 1375.BUJORUL Bujorul este una din cele mai cultivate plante pentru flori. In mitologia greaca. asta inca din cele mai vechi timpuri. De-a lungul istoriei. de fapt) poate trata in jur de douazeci de boli. puteti avea bujori infloriti in gradina pe toata perioada calda. mai ales cu cantitati mari de nitrogen produce efecte negative si pot dauna sau chiar distruge planta.O scriere care dateaza din 1157 mentioneaza cultivarea bujorului intr-o gradina englezeasca. dar mai mult ca sigur bujorii au fost cultivati de mult timp. In anii 1800. Culoarea foliajului variaza de la verde deschis. Pentru a fi folosite ca remediu. primavara. el a putut fi salvat de la moarte numai transformat intr-o floare. un hibrid care a ramas si astazi in cataloagele comerciantilor de flori.Pentru a descoperi originea numelui trebuie sa plecam din China si Japonia inspre muntele Olimp. Primavara. inainte ca acest lucru sa fie consemnat in documente.000 de ani sunt o perioada destul de lunga. Dioscoride scrie un tratat despre ierburile folosite in medicina si printre ele include si bujorul. in Franta a inflorit productia de hibrizi de bujori. Fertilizarea in exces. In ceea ce priveste perioada de cand este cultivat bujorul.Plinius da prima descriere detaliata a bujorului si a semintelor sale. dar in timp acestea se inchid.Se spunea ca exista niste forte puternice in bobocii de flori care stralucesc in noptile cu luna plina.400 si 4. Se zicea ca planta (parti din ea. bujorul. dar majoritatea ajung la 90 cm.desigur. evident. Bujorii nu trebuie tratati cu prea multe substate fertilizatoare. isi trage numele de la doctorul Paeon. . candva in jurul anului 77 d.000 de ani .Hr. Frunzele au mai multe forme . a atras dusmania altora. in 1603.Bujorii sunt de trei tipuri: unii infloresc la inceputul sezonului. Asa cum se intampla de obicei cu toti eroii din mitologia greaca. iar povetele sale au fost aplicate cu sfintenie pana in Evul Mediu. Varietatile mai pitice ating inaltimi de 35 de cm. Se zicea ca ciocanitorile vin si scot ochii celui care deranjeaza floarea pe timpul zilei..Foliajul variaza considerabil in ceea ce priveste inaltimea si textura. E bine sa lasati toti bobocii pe tufa pana se maturizeaza. aceeasi floare pe care a folosit-o pentru a-i vindeca pe zei. la unele varietati frunzele sunt deschise la culoare sau au tente rosiatice. Pe unii i-a ajutat atunci cand aveau nevoie si.

In 1673 in Haarlem este creata laleaua neagra. involtev(cu mai multe randuri de petale) si rotunjite la varf. turcii fiind cei care au contribuit cel mai mult la raspandirea acestei flori in lume. Creste si infloreste bogat daca are apa suficienta si mai ales hrana din belsug. Laleaua se inscrie in randul florilor cu mare popularitate si datorita faptului ca prezinta largi posibilitati de cultura si utilizare. in sezonul de primavara. simple cu flori franjurate. de fapt o nuanta foarte inchisa de indigo-violet. Laleaua a fost foarte apreciata inca din trecut. In textele vechi pastrate in moschei. Permanent se indeparteaza buruienile. floarea se ofileste repede. soluri usoare mai mult nisipoase decat argiloase. Inflorirea lor este esalonata pe o perioada lunga. intr-una sau doua culori. se face in luna octombrie pe brazed. in gradina. uniformi. ascutite la varf. iar bulbii se cultiva separat pentru producerea in continuare de material saditor. dimineata. eventual se administreaza ingrasaminte.LALELE Laleaua. Bobocii se deschid la lumina si isi pierd frumusetea. se curata si se pastreaza in incaperi uscate. Soiurile existente in cultura sunt grupate dupa diverse criterii. flori asemanatoare celor de crin. caracterele florilor etc. rosu. iar in secolul al XVII-lea ea este la mare pret: bulbii se foloseau ca moneda de schimb sau ca zestre si valorau greutatea lor in aur. Toamna tarziu se protejeaza cu paie sau frunze impotriva gerurilor. A doua patrie a lalelelor a devenit Olanda. arat la 30 cm. laleaua a ajuns aproape nelipsita in toate gradinile din Germania. devreme sau seara dupa apusul soarelui. Adancimea de plantare este de aproximativ doua ori inaltimea bulbului. Ea apare pe ceramica veche si pe vestitele covoare orientale. roz. . isi are originea in cuvantul persan "toliban" care inseamna turban. acestea se indeparteaza. Conditii de cultivare si ingri ire Laleaua are nevoie de terenuri insorite. iar in cazul aplicarii tratamentelor termice la bulbii unor soiuri. Recoltarea florilor se face in faza de boboc bine colorat. portocaliu. laleaua fiind recunoscuta peste tot in lume ca floarea nationala a acestei tari. Pasiunea pentru aceasta floare a devenit echivalenta cu goana dupa aur. Florile lalelei prezinta o gama foarte larga de culori: alb. in general. inaltimea si vigoarea. se afana solul. tijele se taie din nou la baza si floarea se scufunda cu totul in apa. eveniment sarbatorit aici anual cu mult fast.000 hectare. precum epoca de inflorire. Numele stiintific al genului din care face parte si anume "Tulipa". dar nu suporta caldurile excesive. dantelate sau incretite. Aici laleaua ajunge inca inainte de 1500. topsin etc. Exista. pentru maturarea mugurelui de floare. bine drenate cu pH 6. In prezent culturile de lalele in Olanda se intind pe mai mult de 10. Bulbii trebuie sa fie mari. Bulbii se lasa 1-2 saptamani la uscat. la aproximativ 20ºC pana la sfarsitul lui august. Plantarea bulbilor. in 2-3 ani. Bulbii mari se folosesc in anul urmator pentru obtinere de flori. cateva ore. Dupa recoltarea florilor.5-7. in pozitie orizontala. floarea lalelei fiind asemuita acestuia. in iunie-iulie sau cel tarziu la 3 ani odata. maruntit si nivelat. Pe fundul santului de plantare se pune un strat de pamant mai nutritiv (mranita + frunze). laleaua infloreste in tot timpul iernii. Franta. lalele papagal. apoi pana la plantare se trec in camere mai reci (917ºC). tijele se indoaie iar daca aerul este prea uscat. galben. Pe masura raspandirii in Europa. Terenul trebuie sa fie bine pregatit. Numele popular de lalea e de origine turceasca. la distante de 20-30 cm intre randuri si 5-10 cm pe rand. Rezista la temperaturi scazute. regina primaverii.) pentru a impiedica aparitia mucegaiurilor. patru tipuri de flori: simple rotunjite la varf. siclam. Scoaterea bubilor din pamant se poate face anual. provine din Orientul Apropiat. Soiurile pentru flori taiate au in general o singura floare pe tija dar se pot folosi in aranjamente si lalele cu mai multe flori pe tija. Anglia si Olanda. Pentru a-si reveni. cultura se ingrijeste in continuare pana la ingalbenirea si caderea frunzelor. Primavara. fara urme de rani si de obicei se trateaza cu fungicide inainte de plantare (prafuire cu Derosal. Florile se pastreaza la intuneric si racoare in ziar umed. sunt descrise sute de soiuri de lalele si serbarile fastuoase organizate cu ocazia infloririi lor.

Incepand cu luna mai pana la sfarsitul lunii iuliei macul rosu poate fi admirat aproape pretutindeni. aveti grija sa udati plantele corespunzator. cand trebuie culese si lasate sa se usuce intr-un loc umbros. Anul urmator macii vor fi prezenti intr-un numar mai mare. restul componentelor fiind otravitoare. macul rosu poate infrumuseta orice gradina inducand buna dispozitie. Singurele parti ale macului care pot fi administrate in scop medicinal sunt petalele. tincturilor si siropurilor si sta deseori la baza obtinerii morfinei. incepand cu zonele insorite ale campiei pana la altitudini destul de ridicate. motiv pentru care trebuie indepartati si pastrati doar cei buni. spre bucuria tuturor. iar al doilea este macul cultivat de catre om. Prepararea petalelor pentru uz medicinal se efectueaza in perioada de maxima dezvoltare a florilor. in cadrul culturilor de cereale. Florile colorate intens au tulpini inalte acoperite cu perisori protectori.MACUL Macul rosu(Papaver Rhoeas). Cele mai bune rezultate le ofera in cadrul tratamentelor impotriva afectiunilor aparatului respirator si a insomniei. afanati solul pentru a facilita circulatia apei si nivelati suprafata de teren plasati semintele pe pamant fara a le ingropa. Petalele de mac folosesc in industria farmaceutica la prepararea ceaiurilor. avand caracter spontan. una dintre substantele utilizate pentru calmarea durerilor. deoarece au nevoie de lumina in procesul de germinare. si mentineti umiditatea solului pana se intampla acest lucru. Pentru a avea o gradina decorata cu multi maci nu trebuie decat sa plantati semintele primavara sau chiar putin mai devreme. Semintele vor germina la aproximativ10-15 zile din momentul in care au fost plantate dupa ce au crescut. - . respectand urmatoarele sfaturi: pentru plantarea macilor alegeti un loc insorit. Macul rosu este intalnit sub doua tipuri majore: primul este macul de camp a carui aparitie nu este controlata. In afara de beneficiile amintite. Nu se recomanda administrarea in cantitati mari si fara acordul medicului deoarece consumate necorespunzatoar pot avea efecte halucinogene. Veti vedea ca pe masura ce se apropie sfarsitul de sezon tot mai multi maci se vor usca. mac de gradina sau somnisor. pe marginea drumului sau in curtile iubitorilor de plante. dupa ultimul inghet. cu sol neutru si apropiat pe cat se poate de o sursa care sa va permita sa ii udati curatati buruienile de pe suprafata vizata. este o planta erbacee anuala originara din zona Turciei care impresioneaza prin aspectul petalelor sale. datorita semintelor scuturate pe sol si transportate de vant. cunoscut adesea in popor sub numele de mac iepuresc.

O structura rigida. astfel de greseli le fac prea putin interesante. Primul criteriu ramane marimea plantelor alese pentru gradina. pentru a da o forma si a a elimina stridentele si lipsa de echilibru. In fata unui spatiu mic. prin alegerea florilor. un astfel de proiect este deja rutina. in care florile. multi fac greseala de a trata totul usor. Si nu uitati ca detaliile sunt foarte importante. care trebuie sa dea iluzia de spatiu mai mare. O gradina de mici dimensiuni nu inseamna ca veti avea mai putin de munca sau ca nu trebuie sa fiti deosebit de atenti la mici detalii. Tocmai de aceste detalii va depinde rezultatul final. Daca pentru un arhitect peisagist. . o gradina mica va deveni un spatiu de o frumusete surprinzatoare. chiar si o gradina mica si aparent inghesuita va putea deveni o gradina vie. aparent mai mare. Oricat de valoroase sau frumoase ar fi speciile alese. in locul unui proiect care sa impresioneze de la prima vedere. arbustii si accesoriile se anuleaza reciproc. fara echilibru. flori asezate una langa alta la intamplare. cu suficienta experienta. Tratand fiecare spatiu ca unul unic. si mult mai frumoasa.unui copac potrivit. dimensiunile si formele sunt mult mai importante intr-un spatiu restrans decat intr-o gradina de dimensiuni generoase. In final. O greseala comuna este folosirea unui model cu linii drepte si forme de patrat sau dreptunghi. Pe cat posibil. unde distantele ar estompa dezechilibrul.MARGARETE Specialistii si pasionatii spun ca. dati impresia unei curgeri sau a unor cercuri concentrice. Spatiul trebuie exploatat la maxim. iar rezultatul este un amestec de linii drepte. chiar daca in realitate nu este deloc asa. Si in functie de ele veti avea o gradina frumoasa. frumusetea amenajarii sta mai ales in detalii. pentru un gradinar amator este o interesanta provocare. folositi linii curbe intr-o gradina mica. folosind imaginatia si talentul pentru a pune in armonie elementele existente. Culorile. mai ales in cazul unei gradini mici. aparent neinsemnate. forme fara imaginatie. arbustilor si .daca este cazul . cu ajutorul unui specialist sau cu multa inspiratie. eleganta si pe gustul dv sau un proiect care nu a iesit tocmai bine. plictisitoare si anosta. o gradina dezordonata.

leucoree. a doua oara in septembrie. arsuri. prin sate pe linga garduri. amigdalite. Uz extern: gingivite. Uneori poate fi confundata cu alte plante. furunculosa. pe pagisti. cancerul. Farmaciile pot achizitiona medicamentele Roche in Romania numai prin intermediul distribuitorilor autorizati in acest sens. analgezice. medicilor si farmacistilor sa nu apeleze la canale de aprovizionare neautorizate. ulcer gastric. sinuzite. gastrice. transplantul sau anemia. intrucat medicamentele comercializate prin aceste canale nu au garantate originalitatea si eficacitatea terapeutica ce deriva si din respectarea conditiilor obligatorii de manipulare si transport. calitatea si originea acestor medicamente nu poate fi garantata. raspindita astazi pe to ate continentele. Deoarece medicamentele din portofoliul Roche se adreseaza unor arii terapeutice complexe. Produsele originale Roche distribuite in Romania sunt inscriptionate in limba romana si au de asemenea prospectul in limba romana. antispastice. cu predilectie pe soluri nisipoase usoare. poala sfintei Marii. musatea. diaree. La noi creste in locuri insorite si mai umede. Roche Romania recomanda pacientilor. romanita. mositel. pe linge locuintele oamenilor. prin lanuri. ochiul boului. Aproape des e intilnita in cimpie pe solurile saraturoase. abcese dentare. Ca urmare a aparitiilor recente in presa a unor articole ce mentioneaza prezenta pe piata farmaceutica din tara noastra a unor medicamente contrafacute. precum hepatitele virale cronice. poliartrita reumatoida. Perioada si organul de recoltare: se utilizeaza florile acestei plante ce se cultiva din mai pina-n august. antiseptice. actiune emolienta. moruna. eliberarea produselor catre pacienti facandu-se doar pe baza unei retete eliberate de medic.ROMANITA Denumiri populare: mamorita. marariul ciinelui. Perioada de vegetatie: infloreste din luna aprilie pina la sfirsitul lunii august. romasca. astm bronsic. reumatism. stomatite. rani purulente. medicilor si farmacistilor riscul reprezentat de achizitia medicamentelor prin alte canale decat cele autorizate de autoritatile din tara noastra. gripa. ulcere. Boli in care se utilizeaza: e utilizata ca antiinflamatoare. antihistaminice. drumuri si cai ferate. . insomnii. roman. enterocolite. tonic capilar. matricea. Este cultivata in toate zonele tarii. Uz intern: gastrite hiperacide. compania Roche Romania semnaleaza pacientilor. Ecologie si raspindire: este o planta originara din sudul si sudestul Europei. In cazul achizitionarii produselor Roche din alte surse decat cele autorizate de autoritatile competente. ulceratii. cicatrizante. Uneori infloreste de 2 ori pe an. romanit. guturai. menstre cu dureri. hemoroizi. musetel de cimp.

la umbra. Inmultirea: Se inmulteste prin seminte. sa aiba suficienta lumina si sa fie fertilizata la 2-3 saptamani (fertilizant lichid adaugat in apa de udat). O alta metoda de inmultire este divizarea tuberculilor. Pentru prevenire. Tratamente specifice: Planta este predispusa sa fie atacata de melci. formeaza grupuri de culoare verde-inchis. Primavara tarziu se imparte tuberculul astfel incat fiecare diviziune sa aiba cativa muguri. Pastrati rasadnita la temperatura de 18-24 0C. in ghiveci. . Udarea se face turnand apa in farfurioara pentru ca apa sa nu balteasca . Prefera soarele. Cand plantele au crescut destul mutatile in vase din ce in ce mai mari mentinand pamantul umed si la temperatura de 15-18 0C. de la alb-roz la violet.Clopotei Denumire populara: Clopotelul Carpatin Denumire stiintifica: Campanula Carpatica Specie (Familie): Campanulaceae Descriere: Planta perena. Trebuie tinuta intr-un loc uscat si bine aerisit. turba si nisip in parti egale. care au in varf flori albastre-purpurii. Sadirea: Se sadesc semintele primavara devreme. astfel creste perioada de inflorire. utilizand un amestec de compost pentru gradina format din pamant cu frunze uscate. Planta inflorita trebuie sa fie protejata de frig. planta va inflori din nou. turnati apa in farfurioara de sub vas. in forma de cupa. ciclamele pot inflori timp de 3 sau chiar 4 ani. care se intinde si se adapteaza usor mediului de crestere. intr-o rasadnita cu pamant de buna calitate amestecat cu putin nisip grosier. Reproducere: O metoda de inmultire folosita cu succes este insamantarea. se aseaza in imediata apropiere a tulpinilor pahare cu bere. pe tot parcursul anului de semanare. Prin intindere. Inflorirea: Planta infloreste la inceputul verii si pe tot parcursul verii. Cultivare: Cultivati iarna ciclamele. Solul preferat: Sol bine drenat. Se face intre lunile iulie si septembrie. insa o data la 2-3 ani trebuie separata. La sfarsitul primaverii reduceti treptat udarile astfel incat sa mentineti pamantul umed doar in jurul tuberculului. Nu expuneti planta la razele directe ale soarelui sau unei atmosfere prea uscata. Poate ajunge pana la 25 cm inaltime. intr-o gama variata de tonalitati. Lasati planta sa absoarba apa din farfurioara timp de 20 de minute si aruncati lichidul ramas. mov sau albe. Pericole: Nu udati planta prea mult pt. fertil. Frunzele si florile deteriorate se indeparteaza smulgamdu-le cu forta chiar din tubercul. Mutarea se face doar dupa ce s-a incheiat perioada de inflorire. umed. ca tuberculii si radacinile pot sa putrezeasca. intr-un loc cald. Cultivate cu grija. avand grija ca pamantul sa fie in permanenta umed. Daca se indeparteaza florile ofilite. apoi se planteaza in cate un vas si se pastreaza la loc racoros. altfel va trei foarte putin. Aspect: Este o planta care se intinde si formeaza grupuri de flori de culoare albastru intens.

Pentru c î i avea sensul i semnifica ia ei. Asta e pozi ia Äghiocelului´! A adar: ~ dac e ti Pre edintele unei ri nebananiere cu o flot pierdut ~ dac e ti pre edinta Camerei Deputa ilor dintr-o ar în care popula ia vede 80 de mu ufani în sal numeri 180. când pozi ia ghiocelului era foarte folosit . apleci capul.Dar pentru c unii nu i-o mai amintesc sau poate nici nu au cunoscut-o vreodat . haide i s v-o prezint: într-un anumit moment al vie ii. pui b rbia în piept i« la i sentimentul de ru ine i vinov ie s se reverse asupra ta. nu tare demult. cam de câ i aveai tu nevoie ca s î i votezi legile alea de tot gunoiul ~ dac e ti borfa de rând prins cu mâna în buzunarul altuia ~ dac e ti sportiv ³campion´ g sit dopat ~ dac e ti fat /b iat care î i ba i joc de rela ia ta i de persoana pe care ar trebui s o iube ti ~ dac e ti patron de cantin /restaurant/fast food i pui la vânzare cu bun ~ dac e ti pensionar i crezi c ai toate drepturile i nicio obliga ie ~ dac e ti primar de comun /târg/Capital la românesc nici nu poate fi vorba«) i ai averi ce nu pot fi dovedite nici de fiscul american (c de tiin mâncare stricat i tu ~ dac e ti un om care nu.i respect cuvântul dat ~ dac e ti afacerist i i-ai tras averi din mii de epe ~ dac e ti patron i nu.GHIOCEL Era o vreme. când tii c ai gre it i ai dat-o-n bar Äcu brio´.i pl te ti angaja ii ~ dac ai ma in tare i crezi c legile rutiere nu sunt f cute i pentru tine« ~ dac e ti Prim Ministru cu nume de onomatopee i ai dat cu ara de gardul coliicum ar fi s nu mai scoate i voi niciun sunet i s lua i în *&^%@ *@(#* voastre pozi ia ghiocelului??? .

lungi de 20-30 cm. de forma ovala si contin multe pungi secretoare. Actiunea vasodilatatoare si hipotensiva este datorata flavonoidelor. Produsul vegetal folosit Se folosesc partile terminale imbobocite si inflorite. cauza din care dau impresia ca prezinta puncte translucide cand sunt examinate prin transparenta.2. ramificata in partea superioara. diaree. perena. astringenta si cicatrizanta-datorata hipericinei. inalta pana la 100cm. taninurilor. Nu trebuie sa contina tulpini lemnoase. colecistopatii. Sunatoarea intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic. uleiului volatil. Fructul este o capsula ovala cu numeroase seminte mici. flavonoide. pseudohipericinei. Sunatoarea infloreste din iunie pana in septembrie. Intrebuintari Intern se foloseste sub forma de infuzie in: colite. Fiecare floare are 5 sepale si 5 petale de culoare galben-aurie.2 . Actiune farmacologica Produsul are actiune antiseptica. pseudohipericina. cu frunze si ramuri de culoare verde si flori galben-aurii. care au miros caracteristic si gust aromat. Principii active: hipericina. acid cafeic. nepetiolate. ulei volatile. Florile sunt grupate in varful tulpinii si ramurilor in forma de buchet. lemnoasa la partea inferioara. gastric nr. brune.POJATNITA Descrierea speciei Sunatoarea este o planta erbacee. hepatic nr. tanin. acid clorogenic. cu tulpina dreapta. Frunzele sunt dispuse opus. Creste prin faneturi si locuri aride. Acizii clorogenic si cafeic sunt raspunzatori pentru actiunile antiinflamatoare si colagoge. Extern in gargarisme (inflamatii ale gingiilor) si ca cicatrizant in arsuri sub forma de cataplasma.

Medicii greci si romani . tonic nervos si psihic.Galen. la fel ca si anumite preparate pe baza de salvie. fiind adusa pe pamant chiar de zei. Si in medicina traditionala romaneasca. cu frunze verzi. salvia era considerata o planta sacra. Dioscoride . salvia era un remediu nelipsit. inscrisa chiar in numele plantei. protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta perioada. salvia are numeroase intrebuintari. . se spunea in Antichitate ca este sacra. a salva. Se credea ca acela care va consuma salvie inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. fiind folosita ca detoxifiant. a vindeca. De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite. Despre aceasta planta extrem de aromata. care sunt foarte bogate in uleiuri volatile. cu efecte protectoare magice. considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare. nu creste spontan. "Salvia" vine din latinescul "salvare" . Ea nu este doar un medicament natural cu multiple aplicatii. careia medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice. O credinta straveche. cum ar fi tinctura. albicioase. considerand ca devin otravitoare in contact cu salvia. Avand o mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii. fiind adunata cu un intreg ritual. ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii. ca atare. era o planta sacra.Salvia "Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori". ea este o planta care necesita ingrijiri speciale si. Romanii interziceau > folosirea obiectelor de metal.spune un vechi proverb chinezesc. Mai ales la trecerea dintre iarna si vara. mai ales in zonele sudice ale tarii. Plinius. Cel care oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin. ci doar cultivata. La romani. Exista multe mituri terapeutice legate de aceasta planta sacra.elogiaza si ei salvia. In Roma antica. Salvia este o planta cercetata intens. mituri pe care stiinta moderna se straduieste sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica. reintineritor. se spunea in Evul Mediu. imbracat intr-o tunica alba. Gasim aceasta planta sub forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar. avand un gust puternic aromatic si astringent. culeasa cu protocol.a fi sanatos. "Cine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" . si flori rozalbe si violete.

perena care se extinde pe suprafete mari prin tulpini subterane.LACRIMIOARA Lacramioara. avand dimensiunea de 1-3 mm. vara. Fructul de lacramioara este de culoare rosu aprins si masoara 5-7 mm in diametru. Tulpina plantei are o inaltime de aproximativ 15-30 cm si este incadrata de una sau doua frunze mari. eliptice. au forma de clopotei. Convallaria majalis var. Acesta contine cateva seminte de culoare albicioasa sau maronie. masoara 5-10 mm in diametru si au un parfum imbietor. Montana ± intalnita in SUA care are o dunga verde pe nervura principala a petalelor florilor. numite rizomi. Planta poate fi intalnita in zonele cu temperatura temperata din Emisfera Nordica in Asia si Europa. Ea mai poate fi intalnita izolat si in Estul Statelor Unite. Convallaria majalis var. Noile tulpini ale plantelor se formeaza la capatul stolonilor. Florile sunt albe (rareori roz pal). Cand se usuca capata o culoare translucida si sunt rotunde. Planta infrunzeste primavara. iar coloniile formate dintr-o singura tulpina nu produc seminte. este singura specie de planta care apartine genului Convallaria. Descriere Lacramioara este o planta erbacee. Tulpina cu flori are in general doua frunze si inflorescenta in forma de chiorchine formata din 5-15 flori la capatul tulpei. familia Ruscaceae. Lacramioara nu se poate inmulti prin polen. din radacinile ramase in pamant pe timpul iernii. Clasificare Se cunosc trei varietati de Lacramioare. y y y Convallaria majalis var. care continua sa se extinda. care au fost uneori separate de unii botanisti ca fiind specii sau subspecii diferite. Majalis ± intalnita in Europa si Asia are petalele albe. Planta infloreste de la inceputul primaverii pana la inceputul verii. Keiskei ± intalnita in China si Japonia are fructe rosii si flori in forma de clopotei. de aproximativ 10-25 cm. cunoscuta si sub denumirea de Margaritar sau Dumbravioara si avand denumirea stiintifica Convallaria majalis. .

de culoare violaceu-roza. frunzele. mici lineare. cu marginea rasucita. iar cea inferioara paroasa. reumatismale. coleretic. Bron it . Raspandire: Cimbrul creste pe pasuni insorite. Indicatii terapeutice: INT. precum si im remediul impotriva durerilor de cap. stimulent nervos. astenii. carminativ. deoarece inhib activitatea enzimatic . tuse spastic . cu tulpini in 4 muchii. lemnoase in partea inferioara. ² B i locale cu infuzie concentrat (30²50 g la litru) care poate fi utilizat i ca ap de gur . igien bucal . spune legenda. Florile mici pentamere. pe povarnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe campii. avind in linii mari aceleasi proprietati. Recoltarea: Vara pe timp insorit. din lacrimile pricinuite Elenei din Troia de dezastrele aduse de frumusetea ei trufasa. astm. in tarile anglo-saxone. cu corola bilabiata asemanandu-se cu cele de cimbrisor. lucioasa. pl gi purulente. Grecii si romanii o ardeau in cursul ceremoniilor rituale. balon ri. insuficien pancreatic . de culoare verde rosiatica. de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamantului radiaza in mod special. EXT. anemii de prim var . expectorant i calmant al centrului tusei. tonic-aperitiv i stomachic. Este un subarbust stufos. avand fata superioara neteda. ÄInamic al toxinei" pentru medicul Trousseau (secolul al XlX-lea). 2²3 c ni pe zi. Descriere: Originara din tinuturile mediteraneene. Ac iune farmacologic : Antiseptic intestinal. respectiv cea salbatica. Are nevoie de multa caldura si mult soare. in orice caz ea este apreciata din cele mai vechi timpuri. Intr în compozi ia ceaiurilor pectoral i contra colicilor. Teofrast si Dioscoride considerau cimbrul ca fiind tonic si antispasmodic pentru caile digestive. Mod de administrare: INT. tuse convulsiv . sunt dispuse terminal la subtioara frunzelor superioare in inforescente sub forma de spic. cat si alimentare. a uneia si aceleiasi specii vegetale. se folosesc numai partile aeriene atat in scopuri medicinale. EXT. Pentru Pliniu. cunoscut si sub denumirea de cimbru de gradina. Contraindica ii: In dispepsii i hipopepsii grave. helmintiaze. opuse. acesta era un antidot impotriva muscaturilor de sarpe si a Äotravii pricinuite de creaturile marine". Se gaseste si in gradina. Infuzie (1 linguri la can ). igien capilar . sunt sesile. Cimbrul (Thymus vulgaris ) si cimbrisorul (Thymus serpyllum) sint varianta cultivata. enterocolite. Infloreste in lunile de vara. diuretic. se pretinde ca zinele adora aceasta planta aromatica. ² Dureri sciatice. cimbrul ramine si astazi panaceul farmaciilor familiale din Provence si Languedoc. anorexie. aceasta planta se gaseste la noi numai in cultura. gutoase. dispepsii. inalte pana la 30cm. ramificate.CIMBRUL Cimbrul s-a nascut.

este foarte important sa alegi metoda cea mai potrivita pentru indepartarea acesteia. fam. iar frunzele au forma de lance. papadia face nota discordanta din acest punct de vedere. desi este cea mai notorie planta. galbenea. Aspectul sau placut si culoarea aprinsa o salveaza de multe ori din mainile noastre. Florile galbene si mari pot fi grupate in numar de 200 in partea superioara a tulpinii. in parcuri si. Prefera zonele insorite sau partial umbrite. papadia reprezinta un remediu eficient atat pentru oameni cat si pentru animale. Papadia se deschide dimineata si se inchide seara.P P DIA Papadia (Taraxacum officinale. insa atunci cand vine vorba de culturi importante si de aspect imaculat. buha. papalunga. iar florile pot fi murate pentru perioada de iarna. Atat in medicina moderna cat si in cea traditionala. Taraxacum officinale ocupa un clasament fruntas in randul celor mai rezistente buruieni. La noi in tara este cunoscuta sub mai multe denumiri: floarea-broastei sau floarea gainii. Tulpina este cilindrica si goala interior. cel mai adesea. Avand in vedere ca radacina sa este foarte adanc infipta in pamant. acest lucru determinand aparitia ei preponderent in zona de campie si in cea de deal si submontana. ce poate trai in orice mediu sau substrat: pasuni. Asteraceae). . Se extinde cu ajutorul rizomilor verticali (2 cm) si se fixeaza cu o radacina pivotanta ce poate depasi 15 cm in adancimea solului. Deoarece are doua posibilitati solide de inmultire (prin rizomi si prin seminte). Toate partile plantei pot fi exploatate in acest sens. farmacii sau plafar se regaseste sub forma de unguent. aceasta nu este cea mai buna alegere. tratand afectiuni interne sau externe. pe marginea drumurilor. cicoare. face parte tot din clasa buruienilor. In magazine. in orase. Este o buruiana deosebit de rezistenta. Daca in cazul altor buruieni prasitul reprezenta cea mai rapida varianta de distrugere. lilicea etc. Radacina si rizomii se regenereaza foarte repede dupa taiere. terenuri necultivate. in culturi. Primavara este consumata sub forma de salata. fanete si poieni. Planta regaseste cel mai adesea in Europa si Asia. Calitatile sale terapeutice o salveaza inca o data si o recomanda pentru multitudinea de beneficii. ceai sau infuzie. ulei sau tincturi. pastile.

Intrebuintari. are tulpina inalta de 0. Recoltare: Inflorescentele se rup întregi cu pedunculul sub 1 cm. iar cele periferice au corola asimetrica in forma de palnie cu cinci lobi de culoare albastra. cele centrale au corola regulat tubuloasa. Principii active. uneori creste si pe marginea drumurilor si prin locuri uscate si pietroase în regiunea de campie si de deal din întreaga tara. INT. tonic-amar. iar extern sub forma de cataplasme si spalaturi in diferite boli de ochi.Albastrelele Centaurea cyanus Descrierea speciei. Planta anuala sau bianuala raspandita prin semanaturi.Afectiuni ale aparatului urinar (în special în amestec cu alte specii). reumatism. Frunzele. au culoare alburie din cauza perilor matasosi si sunt lineare. antidiareic. calmant si antiseptic ocular. cat si numai florile marginale (cu corola asimetrica). saruri de potasiu. se administreaza in tratamentul bolilor renale. sunt tubuloase. androceul este alcatuit din 5 stamine cu anterele unite. . antocianidine si saruri de potasiu. EXT. Florile pentamere. alterne. tanin. iritatii si înrosiri ale pleoapelor (în uz extern). ² Bai de ochi sau comprese cu infuzie (1 lingurita la cana).50-1m. usor astringent. cu pedunculul de maximum 1cm. Infloreste din iulie pana in septembrie. Partea utilizata: Inflorescentele ² impropriu . . mucilagii. Ambele produse sunt lipsite de miros si au un gust dulceag. grupate in capitule globuloase terminale. EXT.Conjunctivite. anorexie. diaree benigna. raspandire: Buruiana de culturi.. Principii active: Principii amare. Sub forma de infuzie 2-3g/200.flori" (Flores Cyani cum receptaculis) care se recolteaza in lunile ² VII²VIII. ² Infuzie (1/2 lingurita la cana) care se bea în 2²3 reprize. tipica pentru semanaturile de grau si de secara. Indicatii terapeutice: INT. ramificata si acoperita cu peri paslosi. Substante amare ( centaurozida sau cnicina ) tanin. . locuri pietroase si pe marginea drumurilor. Intra in compozitia ceaiului diuretic. Mod de întrebuintare. glicozidul cicorina. Actiune farmacologica: Diuretic usor. Se utilizeaza atat capitulele florale recoltate in timpul infloririi. Actiune farmacologica: are proprietati astringente si diuretice. Produsul vegetal folosit. Ecologie. antocianidine. se ia de 3 ori pe zi inaintea meselor principale.

feriti de lumina puternica timp de 1-2 saptamani. Se obtine din butasi sau din seminte care se seamana la sfarsitul lunii aprilie. iar apoi sunt plantati in vase separate. inalt de 40-60 cm. paduchii verzi. roz. rosii. Balsamina se inmulteste prin butasi obtinuti din ramurile laterale in perioada aprilie -octombrie. cu temperaturi de pana la 18 °C. violet. Acestia se tin in apa pana isi formeaza radacini.BALSAMINA Balsamina se prezinta ca un copacel. . Parazitii care ataca aceste plante sunt: paianjenul rosu. albe. Iarna balsamina poate servi la ornamentarea apartamentului. Distanta intre plante se lasa de 20-25 cm. mustele albe. Balsamina prefera locurile luminoase. intr-un compost umed . Acestia pot fi distrusi prin aplicarea unor insecticide cu actiune sistemica. Toamna si iarna trebuie adapostita intr-o sera in care temperaturile sa nu scada mai mult de 13 °C. simple sau involte. putin ramificat si frumos imbracat de flori mari. Are nevoie de multa apa si ingrasaminte suplimentare.

La fel. In functie de varietate. incluziv la ingheturi puternice sau umezeala extrema. de ghiveci. uscat. aceasta data variaza semnificativ in functie de temperatura aerului si a solului. galben. umed Descriere Cala (Zantedeschia aethiopiea) este o floare mare. portocaliu si verde. In comparatie cu traditionala cala alba. fara sa se deterioreze.CALA Denumire populara: cala Denumire stiintifica: Zantedeschia aethiopiea Familie: Araceae Expunere: plin soare . arsuri si iritatii la gura. Perioada de depozitare este de minim 10 saptamani. dar mai putine ca numar. Aceste ingrijiri sunt importante pentru ca tuberul incepe sa se dezvolte de abia dupa ce infloreste. si atunci este perioada cand "stocheaza" energie pentru florile de anul viitor. Tuberii de cala ar trebui sa infloreasca la 60-90 de zile de la plantare. Avand in vedere ca infloresc pe tulpini ciudate. rosu. cu petale groase. cala va inflori continuu 6-8 saptamani. limba. Ca floare taiata. infloresc vara si se ofilesc toamna. tuberii trebuie scosi din pamant si pusi la pastrare intr-un loc racoros. toamna. culoarea levanticai. cerate si capete solitare de 15-20 cm lungime. Respectarea stadiului de repaus. Calele scunde. Desigur. rotunde. hibrizii cu flori colorate se planteaza primavara. desi ei pot sta astfel chiar si 8-10 luni.partial umbra Sol: bine drenat. salivare excesiva. semnele critice de boala sunt iritatiile orale.alb. Info . Dupa ce a inflorit. cu atat florile vor fi mai mari. roz. Cala nu este foarte rezistenta la conditiile de iarna. pe toata perioada iernii. tuberii pot fi replantati. Sunt perfecte ca flori taiate. voma si dificultati in a inghiti. cu cat tuberul este mai mare. Dupa perioada de repaus. poate parea ciudat ca fiecare tuber face 10. trebuie sa o udati si sa o tratati cu substante fertilizatoare. Culorile sunt variate .cala este toxica pentru animale deoarece contine cristale de oxalat de calciu. buze. de latenta a plantei este foarte importanta pentru dezvoltarea sanatoasa a tuberilor. In general. Dupa ce foliajul se ofileste. varietatile de cala special cultivate ca flori taiate vor face flori mai mari si mai inalte. cala rezista 7-10 zile. pot produce 20-25 de flori pe un tuber mare. precum si de hibrid. chiar si 30 de flori. .

una din cele mai nepretentioase plante de interior. pe directia luminii. Florile dau apoi na tere unor pui de plant . în scopul înr d cin rii. Perioada de inflorire:Intregul an. Planta are nevoie de mult lumin pentru accentuarea contrastului de culoare al frunzelor. Expunere:Lumina multa. au 15-30 cm lungime i sunt verzi. dar nu formeaza frunzis si isi pierde intensitatea culorii. a pl ntu elor care se formeaz In vârful pedunculilor florali. provenile din Africa Occidental i Meridional . deoarece tulpina c rnoas func ioneaz ca un cordon ombilical prin care pl ntu ele primesc hran . formeaza radacini viguroase care tind sa umple rapid ghiveciul. albe. aceast a doua metod este mai eficace. este una dintre plantele cel mai des întâlnite în locuin e i birouri. putin soare direct. Rezista un timp si in locatii puternic umbrite. în form de panglici sub iri. cu crestere compacta sub forma de tufa. un aspect curgator/pendent. creând un efect decorativ deosebii. ‡ Temperatura minim : 7°C. . pe buna dreptate. poart i ei m nunchiuri de frunze folosite pentru reproducerea plantei. apar flori albe micu e pres rate pe tulpinile lungi. Pute i s le l sa i prinse de planta-mam i sa le separa i când vor emile r d cini propii. ce capata pe masura cresterii. Fiind foarte u or de crescut i înmul it. apoi trata i-le ca i pe plantele adulte. dup aproximativ o lun emit r d cini i pot fi plantate în p mânt Chlorophytum se poate înmul i i prin divizare. din fiecare rezultând un m nunchi miniatural de frunze frumos v rgate. Pute i s introduce i plantele în ap . acesle m nunchiuri cad în cascada. Inflorirea se produce doar la exemplarele ce beneficiaza de lumina suficienta. elegante. Planta va forma frunze peste tot. diferite. ‡ Men ine i substratul umed mereu prim vara i vara. cu orice nivel al pH-ului. erbacee. striate cu alb pe mijloc. dac nu sunt îndep rtate. Chlorophytum nefiind o planta mofturoasa in privinta aciditatii sau alcalinitatii acestuia. imbracand uniform si elegant recipientul. Flori:Prim vara i vara. expunerea îndelungata în plin soare produce arsuri pe frunze. de culoare verde deschis. Voalul-miresei este deosebit de aspectuos când se cultiv în co ule e suspendate sau în ghivece pe suporturi fixate pe pere i la în l ime. pot fi separate de planta-mam i plantate individual. colorate verde cu alb i cu flori mici. cu benzi alb-crem pe mijloc. lungi i c me i. ine i plantu ele la umbra pan la apari ia r d cinilor. Un pamant de gradina sau un pamant de flori din comert ii va satisface pe deplin necesarul de nutrienti. datorita frunzelor lungi si subtiri. care se revars gra ios în cascad în jurul plantei-mam . valorificat în special atunci când planta se cultiv în co ule e suspendate. Tulpinile cu flori pot fi aranjate in jurul unui cerc de sus inere sau pot fi lasate s curg in cascad peste marginea ghiveciului. Are nevoie de mult lumin pentru colorarea intens a frunzelor. Origine:America de Sud Familia:Liliaceae Ordinul:Gigliacee Forma:curgatoare Aspect:erbacee Planta perena. care formeaz repede r d cini. Aceste pl ntu e. arcuite. Substratul:Substratul de cultura poate fi orice tip de sol. fiind considerata. sarmoase. ca niste panglici. Sunt unele dintre plantele cel mai u or de cultivat în cas i sunt disponibile în multe variet i cu frunze lungi. care se dezvolt în centrul rozetei. Intretinere:Sunt plante rezistente i au o via a lung dac le este acordat îngrijirea necesara i sunt replantate la timp. împ r i i un tufi în mai multe p r i i replanta i-le separat. frumos curbate. perene. Caracteristici:frunze decorative Frunze:Frunzele ierboase. Pedunculii florali. Inmultire: Modalitatea cea mai simpl de multiplicare const în a ezarea în vase mici. ‡ Este perfect acomodata la conditiile climaterice din tara noastra. Este apreciata de iubitorii plantelor decorative prin frunzis. Chlorophytum se cultiva cel mai bine in ghivece sau cosuri suspendate.Chlorophytum Descriere: Genul Chlorophytum cuprinde circa 250 de specii permanent verzi. Pentru a ajuta tufa sa se dezvolte bogat si uniform rasuciti periodic ghivecele sau cosurile suspendate. stelute mici cu sase petale de culoare alba. galbene. Formeaza stoloni ce sunt presarati cu mici rozete de frunze. Datorita acestui frunzis. uda i mai rar iarna. aparand la extremitatile stolonilor. care in contact cu pamantul dezvolta rapid radacini. lung si gratios. rizomatoase.

pentosan. Pe arsuri se puneau boabe de fasole pestri pisate împreun cu boabe de porumb. 2²3 cani pe zi. Semin ele con in amidon. fierte cu 2-3 rânduri de p trunjel i o mân de f in de secar . E. Recoltare: Tecile de la soiurile cu pastaia alba. celuloz . remineralizant. se puneau i se pl m deau cu smântân . diabet. secundar cu proprietati medicinale. B9. reumatism. zaharuri. Din p st i se f cea un ceai pentru rinichi. acid pantoteic. depurativ. reconstituant pentru convalescenti. tirozina. caracterizate prin erup ii cu b icu e. mangan. Se luau boabe de fasole alb i tot atâtea semin e de cânep . K i complexul B. acid fosforic. K. ulei eteric. triptofan). i pentru deger turi se foloseau boabe de fasole alb fierte i frecate. las ni te pete scor oase ce produc mânc rimi). hidropizie. mucilagii. Mod de administrare: Decoct (o lingura la cana). calmant al spasmelor. B3. calciu. B6. fier). pentru calmarea durerilor dup na tere. de mai multe ori. se ardeau la foc. B2. antireumatic. iar apoi se ungeau bubele cu ea. acid salicic. Compozi ie chimic : P st ile con in glucide. se amestecau cu frunze de ment uscate i sf râmate. Principii active: Aminoacizi esentiali (arginina. asparagin . . guta. fitohormoni. asparagina. magneziu. eruptii. Se curata de vrejuri. Indicatii terapeutice: INT. acid citric. Boabele de fasole alb . vitamina C. uscându-se. triptofan. B1. fosfor. resturi de frunze. s ruri minerale (potasiu. nepatate. -Afectiuni cronice ale rinichilor si cailor urinare (inclusiv litiaza). Partea utilizata: Tecile pastailor albe. lipide. triptofan). edeme cardiorenale. TBC pulmonar. Actiune farmacologica: Diuretic. care. antigutos. enzime i substan e minerale. nepatate (Fructus Phaseoli sine semine) care se recolteaza in lunile ² IX²X. se pisau bine. În tradi ia popular boabele de fasole se folosesc ca leac contra herpesului (numit popular i bube dulci) i pecinginei (nume popular dat mai multor boli de piele contagioase. cobalt. se bea în cursul unei zile. vitaminele: A.FASOLEA Descriere: Planta cultivata în scopuri alimentare. tizolin . eczeme. datorit c rora au propriet i diuretice i antidiabetice. se preiau de la batozatul fasolii. saruri minerale. aafectiuni cronice ale rinichiuluicnee. PP. pân se f cea aluat. acidul aspartic. De asemenea din boabe pisate se f ceau pilule care se luau pentru reten ie urinar . usor hipoglicemiant. aminoacizi liberi (arginin . macerat la rece (4 linguri la litru). pastai patate. B5. apoi decoctie pîna scade la jumatate. azot. zinc. C. natriu. se puneau pe pântece. molibden.

nisip si turba fibroasa. si cu multa lumina. Mutarea in ghivece o vom face abia dupa aparitia radacinilor. Excesul de apa putand duce la distrugerea plantei. Aloe se cultiva si se ingrijeste relativ usor. de culoare rosu-corai. Inflorescentele sunt bogate si spectaculoase. cu spini pe margini de culoare verde. La Aloe. inflorescentele aparand la aproximativ 2-4 ani de la plantare. iar pe timpul iernii vom efectua udarile la intervale mai mari. in forma de lance. Substratul folosit pentru Aloe trebuie sa fie poros si cu o reactie neutra. Sunt plante fara pretentii deosebite. Iarna o vom pastra in camere racoroase cu temperaturi minime de 8-10 grade C.ALOE Aloe este o planta cu o inaltime variabila de la 10 la 100 cm originara in zone calduroase si secetoase. La asezarea pamantului in ghiveci vom adauga un strat de pietris si vom folosi ghivece gaurite pentru scurgerea apei suplimentare. foarte rezistente. frunzele sunt lungi. La Aloe. Este preferata combinatia de pamant de frunze. . Necesita. inguste. cresc relativ incet. Butasii se planteaza in pamant nisipos si sunt tinuti la caldura si umbra timp de cateva zile. aerare. La Aloe. Se recomanda transplantarea plantei la 2-3 ani. udare abundenta. Este important sa udam plantele doar atunci cand pamantul de la radacina este uscat. inmultirea se face prin butasi de planta in perioada mai-iunie. cu nuante albastrui. sau prin despartirea puilor de la baza plantei si plantarea lor in ghivece mici. lumina. ingrasamintele se folosesc rar si in cantitati mici. Aloe are nevoie de multa lumina si de aceea este de preferata pozitionarea plantei la fereastre catre sud. in timpul verii. prin putrezirea radacinilor. carnoase si suculente.

Fructul este o baca ce contine numeroase seminte (la unele specii este comestibil). Pe suprafata tulpinii se afla numerosi muguri care la cactusi se numesc areole. Din areole iau nastere spinii. in special iarna. Ea se executa primavara si vara (mai-iulie). Ei se tin cateva zile sau saptamani intr-un loc calduros. in luna ianuarie nu se uda. daca se asociaza cu temperatura scazuta. nefiresc. plantele sunt trecute in ghivece foarte mici. butasii nu se planteaza imediat. ovoidala. florile. Ele trebuie plasate pe cat posibil la fereastra. Aerisirea camerei in care sunt asezati cactusii este obligatorie. udarea reluandu-se in februarie. Perioada de inflorire este primavara si vara pentru majoritatea speciilor. Dupa aceea se planteaza la circa 2 cm adancime pe substratul de nisip ceva mai grosier sau in perlit. La aparitia primelor radacini se face trecerea in ghivece cu pamant. aerisit si umbrit. Frunzele sunt transformate in spini (exceptie Peireskia). Cactusii au crestere lenta. Parfumul este prezent numai la cateva specii. trebuie asigurate iarna. Pamantul in care se cultiva cactusii trebuie sa lase apa sa se scurga bine si sa nu fie prea bogat in componente organice. Inflorirea este strans legata de ingrijirea acordata fiecarui tip de cactus. ovala. Vara. globuloasa. de diferite forme. intens colorate si de durata scurta. ramificatiile laterale. pentru ca ranile facute sa se cicatrizeze (sa formeze crusta). Se fac butasi de varfuri sau fragmente de tulpina sau pur si simplu se desprind lastarii de la baza plantei sau de pe ramificatiile mai mari. In acest sezon sunt suficiente temperaturi de 8-10°C ziua si 4-6°C noaptea. Florile sunt mari. pamantul se tine mai mult uscat decat umed. Lumina intensa este absolut necesara pentru aceste plante.Cantitatea de apa si frecventa se cresc treptat. Aerul statut este daunator plantelor. Aceleasi locuri insorite.Caldura putina corelata cu umiditatea redusa face ca planta sa treaca printr-o perioada de repaus care poate dura 4-5 luni.Cactusii se inmultesc in mod obisnuit prin seminte si butasi. in locurile de origine.CACTUS Cactusii sunt plante cu tulpini suculente de forma cilindrica. Momentul optim este la aparitia primelor rozete de spini. dar racoroase si uscate. dar cel mai bine este primavara. Excesul de umezeala este foarte daunator. Incepand cu partea a doua a toamnei. O alta metoda de inmultire a cactusilor este altoirea folosita insa numai la speciile care au un sistem radicular foarte slab si o crestere extrem de lenta. cactusii se trateaza ca orice planta. . turtita etc. pe masura ce apar cresteri vegetative noi. Abia dupa circa 6-8 luni. Butasirea este mai simpla si rapida. In lunile noiembrie-decembrie sunt suficiente 2-3 udari. Dupa taiere. se da numai atata apa cat sa se previna zbarcirea. Lungimea lor masoara de la cativa centimetri la 20-30 m. Nerespectarea repausului constituie cauza neinfloririi si dobandirii unui aspect necaracteristic. Semanatul se poate face oricand. de 4-6 cm in diametru. Daca fereastra are expozitia sudica este cu atat mai bine. la multe specii chiar uriase.

. Bucatile de scoarta si frunzele proaspete se strivesc bine. cenusie. artarului i se acorda din nou atentie. Scoarta neteda. frunzele artarului se coloreaza in nuante stralucitoare de rosu si galben. Sunt pretuite in special proprietatile sale antipiretice si dezinflamatoare. Ea il recomanda pentru combaterea febrei prelungite.Hr. seva este foarte apreciata ca sirop. astfel incat descriu un unghi obtuz. de asemenea. Fructele verzi pot fi vazute inca din mai. Si atunci cand ne simtim labele picioarelor grele si infierbantate. in varful acestui unghi. Fructele sunt prevazute cu doua aripioare imbinate. ca unul din cele mai importante remedii folosite in medicina Egiptului antic. Manevrele brutale. ea a fost practic uitata pentru mult timp. executate de oameni nepriceputi. pot duce la uscarea copacului. Istoric: Artarul apare deja in scrierile istoricului roman Plinius Secundus (23-79 d. respectiv ca indulcitor. E regretabil faptul ca in prezent s-a renuntat aproape cu totul la utilizarea artarului in scopuri medicale. isi schimba culoarea in maroniu si se lasa duse de vant. Desi recoltarea sevei de artar are o indelungata traditie. atarnand in ciorchini grei pe crengi. Toti l-au prezentat ca pe un remediu cu actiune antifebrila. ca edulcorant in diete. o mica nuca turtita. Este deseori plantat in parcuri. prin crestarea scoartei. daca el pierde prea multa seva. avand practic aceeasi culoare si acelasi luciu pe ambele fete. Efect stimulator: in disfunctiile hepatice. calugarita Hildegard von Bingen il caracterizeaza drept un arbore "uscat si rece". fie pregatind o licoare ce se amesteca in vin. Aspectul: Artarul este un arbore viguros. Ea se obtine la fel ca rasinile sau cauciucul. In zilele noastre. nu se mai foloseste decat siropul. Toamna. putem conta pe efectul racoritor al frunzelor de artar. Mai tarziu. Perioada de inflorire: martie . rotindu-se prin aer ca niste elice. introduse in sosete. cu scoarta si frunze proaspete. in special in stazele biliare. fie punand frunzele in baia bolnavului. pentru umbra generoasa a frunzisului sau. cat si din trunchi si seva. insa rareori depaseste 20 m in inaltime. Lobii sunt ascutiti si putin zimtati pe margini. El formeaza o coroana arcuita simetric. pe un trunchi mai degraba scurt. artarul poarta flori alb-gal > bui.mai. In lunile de primavara. se desprinde de trunchi sub forma unor solzi alungiti. Artarul in medicina populara: Ca leac intrebuintat in medicina populara. ori se pun pe ochii obositi. Astazi. Intepaturile de insecte se pot trata. artarul continua sa-si pastreze o anume insemnatate. ce pot influenta negativ procesele metabolice. dar il aflam mentionat si in papirusuri. Si alti vindecatori ai Evului Mediu au cunoscut foarte bine artarul. Frunzele sunt lobate. Acum. mai ales datorita calitatilor sevei sale. Bolnavilor cu febra le ajuta frunzele strivite. In secolul Xii. Extragerea sevei se face dupa anumite reguli.). desi pana la inceputul secolului Xix se preparau remedii atat din crengile si frunzele lui. se gaseste samanta.Artarul Aria de raspandire: Artarul se intalneste frecvent pe tot continentul european. Intre ele. se aseaza pe o panza curata si se infasoara in jurul incheieturilor umflate. dispuse in inflorescente umbeliforme. puse la talpi.

. negru i galben. alb. cu trei lobi. cu doi lobi. orizontale. cu vini oare ca o pan . Apar în perechi. Ace tia sunt localiza i la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpini elor formate anul trecut. care se vor transforma în cele dou aripioare ale fructului. i se rupe în fâ ii în mod natural. sunt ovali. Denumirea mesteac nului vine din latinul mastichinus. fiecare floare devenind maro la maturitate. fiecare floare fiind alc tuit dintr-un caliciu sesil. iar coaja este sub ire. care cresc mai ales în clima temperat nordic . Solzii amen ilor. Ace ti solzi poart dou sau trei flori fertile. valoarea sa este dintre cele mai bune. Ovarul este plat. în familia Betulaceae. Denumirea tiin ific a genului. ovulul este solitar. prinse la baza mâ i orilor masculi. de consisten a unei hârtii fine. la maturitate. Ca lemn de ars. cu codi . Frunzele variaz de la un soi la altul. solitar. din ate. dar pu in. Mesteac nul este considerat copac na ional în Rusia.MESTEACANUL Mesteac nul e numele copacilor din genul Betula. Fructul este o samar . i pot fi din ate sau lobate. Mugurii apar prim vara devreme i cresc pân la începutul verii. iar la cap t maro închis Fiecare solz prezint dou bractee i trei flori sterile. c tre mijloc sunt galbeni sau oranj. lemno i i în form de con. cu textur m t soas i care poate fi lefuit fin. la anume specii. prins de tulpini ele ap rute în anul precedent. To i mugurii frunzelor cresc lateral. Descriere Coaja tuturor soiurilor de mesteac n prezint aceea i caracteristic : este marcat de dungi fine. nu exist mugure terminal. Mesteac nul reprezint sursa de hran pentru un num r mare de larve ale genului Lepidoptera. cu granula ie mic . fiecare floare fiind alc tuit dintr-un ovar. care se vor transforma în crengi. de culoare verde stins sau pu in ro ietici. acoperi i de o coaj fin dar rezistent . membranos. unde este celebrat în reprezentarea unei zei e. i serbat în timpul S pt mânii Verzi de la începutul lui Iunie. deschizându-se în acela i timp sau cu pu in timp înainte de apari ia frunzelor. Lemnul tuturor speciilor de mesteac n este fin. Frunzele sunt simple. Diferen a între mesteac n i anin (genul Alnus) este c amen ii (mâ i orii) femeli nu sunt lemno i i la maturitate cad i las loc semin elor. spre deosebire de mâ i orii de anin. Acestea sunt alternante. cu toate c aripile acesteia pot lipsi. Betula. amen i (mâ i ori). Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celul a samarei sau dou filamente. înrudit cu familia fagului/stejarului. rotunji i la cap t. bicameral i are dou termina ii. separat). cu o coaj alb caracteristic . Ace tia sunt în general copaci sau arbu ti de talie mic spre medie. i sunt formate din grupe de câte trei flori femele. Pistilul poate atârna sau fi erect. Amen ii purt tori de stamine pot atârna sau nu. Se formeaz în toamn i stau peste iarn . Solzii pistilului sunt alungi i. Flori i fructe Florile sunt monoice (flori femele i flori mascule. Coaja con ine multe r ini i are un pigment care d numele diverselor soiuri de mesteac n: ro u. dar nodul de inser ie al pe iolului frunzelor formeaz mici tulpini e laterale. Fagaceae. este tot din limba Latin .

Paraziti si boli Afidele adesea ataca mladitele si florile. care va fi tinut intr-un loc racoros si umed. din vestul Europei. zinc. Fructele castanului sunt utilizate in terapeutica naturista in principal in echilibrarea digestiei. utilizand toamna castanele abia culese: se pun intr-un recpient plin cu un amestec de nisip si turba in parti egale. Castenele contin vitamine. atestate prima data in 1848. vindecarea hemoroizilor. fructele sale frumoase si netede sunt o amintire a jocurilor cu castane ale copilariei. cu marginile zimtate. dar departe de inghet. Pentru multi dintre noi. castanul salbatic (Aesculus hippocastanum) are un invelis al fructului mai neted si frunze ce pot atinge o latime de 30 cm. Castanul a fost adus adus in Romania. castanele salbatice constituie decoratiuni de toamna uimitoare. Unele exemplare de castani pot fi atacate de boala denimita cancerul castanului. grupate cate trei si datorita frunzelor sale lucioase. organizate dupa modelul unor jocuri similare din secolul al XV-lea in care se foloseau alune. in forma de lance.fosfor (utile in afectiuni ale oaselor). Spre deosebire de acesta. asteniei. Micile plante ale castanului vor fi cultivate in ghivece timp de cativa ani inainte de a fi plantate in livezi. pe care se prind cu usurinta mucegaiul si ciupercile. scrie numele oaspetilor tai pe frunze de castan comestibil si introdu-le in despicatura. cai. Se crede ca acest castan are peste 500 de ani. Reproducerea Se efectueaza prin seminte. Incearca sa umpli un vas rustic decorat cu frunze pe margini sau un cos cu o colectie de castane si coji spinoase.70 m iar diametrul de 1. vite si bineinteles. anemiei. .CASTANUL Castanul comestibil (Castanea sativa) este usor recunoscut datorita fructelor sale cu invelisuri care seamana cu aricii de mare. la sfarsitul secolului al XVI-lea. in dieta celor care sufera de afectiuni cardiovasculare sau de afectiuni renale. ajuta persoanele in perioada de convalescenta sa se recupereze. varicei. tratarea diareei. pe cand o castana cu invelisul partial deschis poate juca rolul de suport pentru biletele cu numele si locul fiecarui oaspete la masa. Un astfel de vas reprezinta un aranjament neobisnuit pentru masa. producand o patina lipicioasa.90. Cel mai vechi castan din Romania este cel de la Nereju judetul Gorj. Cu sau fara invelis. Are o circumferinta a trunchiului de peste 6. fiind bune remineralizante ale organismului. minerale. fructele fiindu-i consumate doar de catre cerbi.

Sunt arbori de talie mare cu înr d cinare pivotant . se mai numesc si ace. Cand semintele sunt coapte. A. se schimb la 6-15 ani. fata de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur imprejurul crengilor. Specii: Abies alba. umbroas . Lujerii sunt netezi. Bradul face parte din familia de conifere. iar mugurii dispu i terminal întotdeauna câte trei. Frunzele bradului sunt mai moi decat ale altor conifere ale caror frunze inteapa mai tare. concolor. Semin e relativ mari. scoar a mult timp neted cu pungi de r in . semintele brazilor sunt o sursa de hrana pentru pasari . ele dau nastere la noi brazi. Deasemenea.BRADUL Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae. cu pungi de r in pe tegument i prinse strâns de aripioar . . Diferenta majora fata de foioase este ca bradul (ca majoritatea coniferelor. cephalonica. caci exista si exceptii ± Larice) sta verde pe tot parcursul anului. Cele mai cunoscute conifere sunt: y BradulMolidulPinul Bradul se deorebeste de celelalte specii de conifere mai ales prin asezarea frunzelor care. cu bractei obi nuit vizibile i r sfrânte. solzul carpelar cade la maturitate odat cu semin ele. alta deosebire fata de foioase care au radacina foarte ramificata. Conurile sunt fructele bradului. Prezint frunze aciculare l ite. Coniferele au radacina pivotanta. r spândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice. persistente. Cazand pe pamant. Conurile sunt erecte. grandis. veverite si alte rozatoare ale padurii. popular. Brazii cresc foarte drepti si din aceasta cauza lemnul de brad se foloseste in special in constructii dar si la fabricarea mobilei. A. Bradul ca si celelalte conifere isi schimba frunzele(acele) treptat de-a lungul intregului an iar noi putem observa acest lucru doar vazand covorul de ace cazute la tulpina bradului. dar cu precadare in zonele muntoase ale zonei temperate. triunghiulare. Altitunea la care cresc si se dezvolta brazii este cuprinsa intre 500m si m iar raspandirea acestora este pe tot globul. A. alveolele se desfac si semintele pot iesi din conuri. cilindrice. nordmanniana. pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate. A. Acestea au o lungime medie de 2 cm si sunt dispuse de-a lungul crengilor in acelasi plan. Coroana este piramidal deas . iar pe lujer r mâne axul erect. in alveolele conurilor se dezvolta semintele bradului. A. pinsapo.

atunci trebuie udat. nu veti mai avea la fel de multe flori. efectuati taieri primavara devreme . Pentru un foliaj cat mai mare. nu ezitati ca udati mai mult arbustul.atentie insa. . este recomandat sa taiati cam 1/3 din el in fiecare an. partial umbra Udare: regulata si din abundenta Perioada de inflorire: primavara si vara Ingrijire si cultivare Plantarea corecta a liliacului . Taierile de formare la liliac Taierea liliacului este optionala si se poate efectua la 2 saptamani de la inflorire.8 . Taierile regulate pot incepe cand liliacul a atins 1.4 m.2. in functie de lungimea radacinilor. Cu cat veti incuraja dezvoltarea lastarilor tineri. vigurosi. Aspect: arbust Expunere: plin soare. care se ofilesc sau se strang. Odata ce s-a adaptat cu locul si pamantul in care l-ati plantat. mai intai se taie ramurile rupte sau uscate. care a atins dimensiuni foarte mari. Dupa aceea udati din abundenta o data pe saptamana.udati arbustul cu multa apa. puteti reduce ramurile batrane cu 1/3 in fiecare an. . Pamantul trebuie sa fie bine udat toamna.liliacul trebuie plantat intr-o zona din gradina in care sa primeasca cel putin 6 ore de soare pe zi. In cazul unui liliac neingrijit. Udare-Liliacul nou plantat trebuie sa fie udat de 2-3 ori pe saptamana in prima luna. . pentru ca in cele din urma sa se rareasca lastarii noi (se lasa numai cei mei vigurosi). cu atat veti avea mai multi ciorchini cu flori. liliacul va putea sa reziste perioadelor de seceta. Un bun semn ca liliacul nu primeste destula apa este aspectul frunzelor. Inaltime: pana la 6 m. Diametru: 1-3 m. Nu uitati ca udarea in exces e la fel de daunatoare ca lipsa apei. Daca pamantul din jurul radacinii este uscat.puneti radacina arbustului intr-o galeata cu apa in timp ce sapati groapa. inainte de venirea inghetului.Liliacul Familie: Oleaceae. Daca imediat dupa ce ati plantat liliacul vremea este foarte calda si umiditatea atmosferica este scazuta. apoi se taie trunchiurile care au crescut prea inalte. pamantul trebuie de asemenea sa fie usor drenabil. . Cele mai frumoase flori cresc pe lastarii tineri. cand arbustul nu va mai primi apa. Pentru a intineri arbustii mai batrani.sapati o groapa mai mult larga decat adanca. Atentie insa: daca liliacul a fost altoit aceasta metoda nu functioneaza. pana ajunge la inaltimea pe care o doriti dvs.

vasodilatator arterial. M ce ul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. Elixirul de m ce este recomandat în tratarea bron itei cronice i a tusei de b trâne e. impiedica formarea de calculi renali. afec iunile hepatice. Uscarea lor se face numai pe cale artificiala la o temperatura de 80-85 grade C. . Pentru ob inerea unei semin e apte de reproducere. B2. Fructul. Recoltarea: De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. P. prin ramuri înr d cinate ob inute prin despar irea tufelor existente în flora spontan sau în cultur i prin marcotaj. B1. ascu i i. Ceaiul de m ce e trateaz intoxica iile. K. palpita iile. Florile sunt de obicei roz pal. ceaiuri.MACESUL M ce ul(Rosa canina) este o specie de plant nativ în Europa. con inând peste 2000 mg din aceast substan la 100 de grame de fruct. De aceea. Mod de uscare: Pentru ca fructele sa-si pastreze continutul de vitamina C. inflamatii intestinale. ele trebuie uscate imediat dupa recoltare. cu 5-7 frunzuli e. i pulberea de m ce e este foarte eficient ). Cultivare i utilizare Înmul irea mace ului se poate face prin semin e. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie. diarea. principiul lor activ de baza. perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C. se vor recolta fructele de mace numai în stadiul de galben-portocaliu. nord-vestul Africii i în vestul Asiei. Varietatea Rosa canina 'Assisiensis' este singura care nu are spini pe tulpin . Din cca 2 kg fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intern: colagog. E. diuretic. în special datorit complexului de vitamine pe care îl con ine: vitamina A. Au un diametru de 4-6 cm i sunt formate din cinci petale. Semintele se folosesc ca diuretic. Frunzele sunt penate. Tulpina este acoperit de epi mici. Tratamente naturale pe baz de m ce M cesul (Rosa canina) este foarte apreciat în medicina naturist . deci la început de maturizare. febra. Afec iunile rinichilor i ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semin e de m ce . Intrebuintari: Fructele de maces se folosesc ca vitaminizant pentru convalescenti si anemici. coleric. sub form de cârlig. Este un arbust deciduu. tonic vitaminizant. viermii intestinali (în acest caz. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. Fructul este foarte bogat în vitamina C. are o form elipsoid i este ro u sau portocaliu închis. gemuri. C. dar exist i plante cu flori albe sau roz închis. este utilizat la producerea de siropuri. numit m cea . dulce uri. cu o în l ime care variaz între 1 i 5 metri.

1. conic la tinerete si neregulat la batranete. lungi de 3-7 cm. dezgolit de ramuri pe inaltimi variabile. acele grupate cate 5. au lungime de 5-9 cm. grupate cate 3. curbate. conuri ovoidale 8-15 cm.5 m.5 m. este unul dintre pinii cei mai frumosi. Pinus ponderosa .5-2 m inaltime. Pinus cembra . globulos si compact.pinul negru: arbore de talia a II-a. 5-6 m in diametru. tufos. rapida (restul) y longevitate: 500-600 ani arbori. acele cate doua sunt grupate cate doua. anul 2. Exista mai multe varietati: y (nana): cultivar arbustiv. tufa compacta de 1. coroana larg piramidala. formeaza o corana conica. Pinus silvestris . 1. ramificat. (mops): pin pitic. Pinus griffithii . Pinus mugo . 300 ani arbusti y maturatia conurilor. coroana piramidala. acele moi. y nu suporta seceta.pinul de padure: arbore indigen de talia II-a. de mare efect. largime 2. verzi. scoarta roscata. aglomerate in manunchiuri spre varful lastarilor. ace rigide de 10 cm. ramuri flexibile. Pin neted (strob). cate 5.pinul de munte: are mai multe varietati: (jneapan): arbust indigen de talie mijlocie. Intalnim mai multe specii de pini: Zarna. pendule si raman un timp pe arbori. ramuri mult intinse in lateral. imbracata pana la baza intr-un frunzis verde inchis. Pinul galben. ovoidal rotunjita. Pinul de munte. verde deschis.pin neted (strob): originar din America de Nord. 3-5 m inaltime. ramuri scurte. des. frunzis fin cu aspect pendul. ramuri groase intinse lateral. y (globosa viridis): forma pitica pana la 1 m. 2/1. Pinus strobus . . (arbust din Alpii Centrali): pin pitic. inaltime 2 m.PINUL Pinii fac parte din familia Pinacea.. ramificat de la baza. colorat verde inchis. brun roscate lucitoare. ace scurte dispuse radial la varful lujerilor. ace rigide de 4 cm. de California y majoritata prefera terenurile acide y prefera solurile calcaroase pinul negru y pinii nu suporta atmosfera poluanta. zambru). Are si varietati de interes horticol: y (pumila): forma arbust. neted. ramuri rare.zarna: este un pin indigen de munte inalt. scoarta neteda. Pinus nigra . pinul neted. vrunzis des. creste ca arbore mare. (gnom): pin pitic. scurte si groase. subtiri. aspect deosebit prin acele lungi 10-25 cm. Pinul de padure. 2-3 m largime. usor albastrui..brun lucitoare. de California. coroana larg ovoidala.3 Cerinte ecologice pentru pini: y suporta clima aspra: zambru. inguste. crestere de arbore mare. de10 cm lungime.pinul de Himalaia: arbore elegant. coroana aplatizata. conuri 5-8 cm galbui . avand tuplini taratoare.pinul galben: originar California. Caracteristice biologice ale pinilor: y viteza de crestere: inceata (pinul de munte. Conurile sunt foarte lungi . usor aplatizat cu frunzis des.5-2 m inaltime. acele grupate cate 5 si lungi de 10-18 cm. globulos. 2-3 m inaltime. ramuri lungi si dese. coroana piramidala. verzui inchis. Pinul negru. pinul de munte y suporta climat bland: pinul de Himalaia. acele rigide grupate cate doua cu lungime de maxim 14 cm.

dintre care multi si-au primit numele dupa acest copac. Apare o abundenta de insecte in copac. pitigoii mari si cintezoii. radastele si alti gandaci. care la randul sau atrage animalele si pasarile insectivore. asteptand sa cada ceva de sus. ramurele si frunze. cintezoii si silviile de padure ocupa varful copacului. se gasesc macalendrii. fie in copac. cand are frunzisul complet. Trezirea primavara:Primavara. poiana va fi o mare de campanul. mierlele. cand stejarul adormit se prezeste din somnul de iarna si apar primele frunze. Noaptea. Stejarii pot sa traiasca pana la 800 ani si cresc pana la o inaltime de aproximativ 40m. anemonele si violetele.(fluturele alb al stejarului. la toate nivelele. fie dupa ce au cazut la pamant. ticlenii. numita "frunzele lammas". Este un arbore foios (caruia ii cad toate frunzele in fiecare an) care se gaseste in toata Europa. In partile moarte ale copacului. de vietati apar sa profite de ospatul de omizi sau fluturi.STEJARUL Maretul stejar cu crengile sale ramnificate creste pana la o inaltime de 40m. un singur copac poate sa absoarba peste 450 l apa. dar in aceste luni calde. Lichenii. diferit.stejarul este locuit pe toata durata anului.000 de ghinde. din Spania in vest si sud. . desi putine dintre acestea vor cerste si se vor transforma in copaci noi.Una dintre cele mai impresionante privelisti in tinuturile impadurite temperate din nord o reprezinta stejarul comun (sau european) (Quercus robur). cainele stejarului). Pe trunchiul robust al stejarului.Intr-o zi de vara. stejarul creste si traieste prin fotosinteza ±fabricile sale (frunzele) sunt actionate de energia soarelui.La baza copacului revenirea soarelui aduce la viata primulele. care la inceput sunt aramii si treptat se inverzesc. Maretul stejar arata cel mai impresionant vara.Un stejar matur poate sa aiba pana la 50. pana in Ucraina in est si Scotia in nord. La fel ca orice planta. larvele de lemn. Al doilea val:Prima defoliere este in curand inlocuita cu o generatie ulterioara. ciocanitoarele patate mici si mari. Majoritatea sunt mancate de pasari si de animale. traieste pana la 800 ani si ofera adapost unei sumedenii de animale si plante. In mai. Sub copac. care se raspandesc treptat de-a lungul multor ani pe trunchiul si pe ramurile stejarului. Pasarile au zona de operare specifica: pitulicea mica. un alt fel. iar frunzele moarte de la solul padurii ascund fluturele comun cu evantai. face un mare efort de supravietuire. Ex.Chiar si cele ramase au nevoie de o sursa permanenta de umiditate pentru a germina. incepe ciclul anual. carligul stejarului. adesea secetoase. El trebuie sa adune substante nutritive (minerale) si apa din sol si sa le transporte pe intreaga sa inaltime ±si pana la cele mai indepartate crengi. Dar stejarul rezista acestor atacuri. De la varful coroanei pana la capetele radacinilor ±care pot sa se extinda in adancimea solului cat ramurile de deasupra. ascund fluturii valet si fluturii patati de covor. pitigoiul albastru si pitigoiul mare. Exista 100 de specii de fluturi de noapte mai mari. la sol. precum si viespele de lemn sapa tunele protectoare in care vor vor ajunge la maturitate ±doar daca scapa de ciocanitoare.

revene. Altitudinal se întilne te din zona de deal pîn în cea alpin . Brebu-Nou). Pojorîta). Ac iune farmacodinamic . hemostatic i adjuvant în tratamentul tuberculozei. antitusiv. cu frunze compuse si fructe mari comestibile. parasorbinic). criteriul de diferen iere îl constituie frunzele. galbena lucioasa sau portocalie.a. zaharuri. diuretic. Fructul comestibil. scorusa. aucuparia fiind singurul care le are compuse (la celelalte specii sînt simple). în mai mic m sur i în p durile de pe culmile Dobrogei. Compozi ie chimic : tanin. S.utiliz ri terapeutice : Utilizat mai mult în medicina empiric în reumatism. 150-200 mg% vitamina C. uneori chiar i în molidi uri. este sferic. Mai r spîndit în jude ul Caras (G rîma. usor alungit. Se utilizeaza in prepararea gemurilor. ulei eteric etc. soluri u oare. Cîrlibaba. cel mai adesea între 1 000-1 400 m. . foarte dens si dur. Scorusa este un fruct bogat in vitamina C. Se instaleaz ca specie pionier în t ieturile din zona molidului. Este indicat in tratarea anemiilor si a bolilor tubului digestiv. pe versan i însori i. Solicit un climat mai rece. Ecologie i r spândire : Arbore din compozi ia p durilor de foioase sau a p durilor de amestec. acid malic i al i acizi organici (sorbinic. carotenoizi. compoturilor si infuziei de ceai. de culoare rosie rosie-aprinsa. Cluj . cand este coapta. umiditate atmosferic ridicat .SCORUSUL Scorusul de munte este un arbore fructifer inalt de 15-20m. Suceava (Vatra Dornei. pu ind vegeta atît la lumin puternic . Confuzii: Deoarece mai exist i alte specii de scoru cu fructe ro ii. cît i semiumbrit. cu gust amarui. Lemnul. Creste in padurile de rasinoase si cele de amestec. Datorit taninurilor are propriet i astringente. este folosit in industria mobilelor. R spîndit în întreg arcul carpatic i Mun ii Apuseni. mai ales spre marginea p durilor i spre lumini uri. iar datorit vitaminei C este antiscorbutic.

Fructul Fructul este o nuc de form sferic sau oval de dimensiuni mici. 5 petale. uneori si mai multe. cu o coroana deasa. Extern: calmant general(bai). rotunde. ascu ite la vârf. de culoare verde-galbuie. Infloreste in lunile iunie-iulie. cu o bractee lung în form de limb . Praful de tei este iritant. 5 petale. Se recolteaza cand majoritatea lor sunt complet inflorite. placut mirositoare.5-4 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. dupa ce roua s-a ridicat si la 2-3 zile dupa ultima ploaie. Fiecare floare este format din 5 sepale care cad în momentul înfloririi. numeroase stamine si un ovar globulos. Aria de r spândire Este r spândit prin p durile din regiunile deluroase pân aproape de zona muntoas . asezate pe un peduncul comun. Este raspandit prin padurile din regiunile de dealuri pana aproape de zona muntoasa. ascutite la varf. Din 3. Recoltarea se face pe timp uscat. pl cut mirositoare. concrescut aproape pe jum tatea lungimii lui. Sunt des folosite la prepararea infuziilor de ceai. Intrebuintari Florile de tei se folosesc in tuse. Intern: antitermic. sunt alb-g lbui. descongestiv. raceala. avand actiune emolienta si sudorifica. uneori i mai multe. Fructul este o nuca de forma sferica sau ovala. sunt alb-galbui. Frunze Frunzele sunt lung-pe iolate. iar pe fa a inferioar se observ nervuri proeminente. iar pe fata inferioara se observa nervuri proeminente. rotunde. sedativ. de culoare verde-galbuie.TEIUL Descriere Teiul este un arbore inalt pana la 25 m. iar un numar mic de boboci se afla in curs de deschidere. provoaca tuse si stranut. Se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C. Observatii La manipularea florilor de tei se va purta masca sau tifon la nas si gura. cu o bractee lunga in forma de limba. in incaperi aerisite. numeroase stamine i un ovar globulos. Mod de uscare Florile de tei se usuca in straturi subtiri. Frunzele sunt lung-petiolate. Fiecare floare este formata din 5 sepale ce cad in momentul infloririi. in numar de 2-10. expectorant. Recoltarea Florile de tei se culeg cu bracteea insotitoare. teiul este un arbore cu flori Florile Florile. a ezate pe un peduncul comun. concrescut aproape pe jumatatea lungimii lui. în num r de 2±10 pe ram. Florile. .

6 . Ingrijire: Tradescantia pallida se cultiva cel mai bine in sol nisipos. Aceasta specie este toleranta la inghet. lasand-o sa dea radacini in timp ce este inca legata de planta-mama. dar pe perioadele friguroase de iarna rezista mai bine sub un strat gros de zapada. care se intinde ca un covor vegetal.6 . Desi prefera pamantul umed.5 cm si lungi de 7-13 cm. au trei petale si circa 2 cm diametru. Tulpina si partea de deasupra a frunzelor sunt de culoare purpurie si pe masura ce foliajul se maturizeaza e acoperit de o nuanta metalica de turquise. 2.trebuie ingropate bine in pamant nisipos. Lavinia Rorich . dar florle sunt deschise numai dimineata. Pericole: planta poate cauza iritatii ale pielii sau reactii alergice.5) sau usor alkalin (pH 7.7. Daca planta arata rau pe la mijlocul verii. taiati-o pana la nivelul solului ca sa apara un nou foliaj si sa infloreasca din nou toamna. Marcotaj . Partea interioara a frunzei are o culoare violet-aprins care trece spre roz inspre tulpina. Frunzele sunt late de circa 2. Inmultire: nu se recomanda inmultirea prin seminte. 1. dar se adapteaza bine si pe un teren stancos. planta rezista si pe un teren secetos si nu se usuca daca nu este udata o perioada mai lunga de timp.6 . Planta infloreste constant in perioadele calde.7.TRADESCANTIA Familie: Commelinaceae Origine: estul Mexicului Tip: planta perena Inaltime: 30-45 cm Diametru: 22-30 cm Expunere: plin soare sau partial umbra Perioada de inflorire: tot anul Tip de pamant: acid sau usor acidic (pH 5.8) Descriere: Tradescantia pallida este o planta cu frunze lungi.consta in indoirea unei ramuri flexibile sau a unei noi mladite in asa fel incat sa intre in contact direct cu solul.5). ascutite si flori roz. neutru (pH 6. De obicei inmugureste iar primavara.6. Florile sunt roz. Butasi de tulpina sau frunze .

Solar Spectrum. Pineapple. Burgundy Sun . Speciile care nu tolereaza soarele se decoloreaza cand sunt expuse la soare. dar udarea excesiva va face ca frunzele sa devina maronii. purpuriu si galben Perioada de inflorire: vara tarziu. Plum Parfait.CULEUS Familia: Lamiaceae Nume stiintific: Coleus x hybridus Tip: planta anuala Inmultire: seminte. Coleus prefera un sol umed. cu marginile arse. Solar Shadow. ghivece. foliajul poate fi folosit la aranjamente florale Descriere: Majoritatea speciilor de coleus ajung rapid la dimensiunea lor maxima. planta de interior sau de sera. dar bine drenat. Desi supravietuieste si in plin soare. in containere sau straturi corespunzatoare. culoarea frunzelor este pusa mai bine in evidenta la umbra. Coleus este atacat de boli precum putrezirea tulpinii sau a radacinii. Pericole: planta este foarte rezistenta la boli sau insecte daca sunt crescute afara. roz. alb. atat cat pamantul sa nu se usuce. Solar Furnance. in primele 7-10 zile de la plantare radacina trebuie sa fie umeda. apoi planta poate fi udata numai cand pamantul de la suprafata ghiveciului s-a uscat putin (verificati la 3-5 zile). florile trebuie rupte Inaltime: 45-91 cm Diametru: 22-30 cm Tip de sol: neutru sau alcalin. Prea putina apa dauneaza plantei. Sunt plante anuale fragile care nu rezista la frig. Solar Flare. Solar Storm. nesemnificative. afidele si aleuroidele (musca sau fluturele alb). verde. Pat Martin. Specii care prefera soarele: Alabama Sunset. Pentru ca planta sa creasca mai bine in mijlocul verii. Solar Eclipse. La sfarsitul verii apar florile mici. amestecati apa de udat cu fertilizator in lunile iunie. iulie si august. Saturn. trebuie udata destul de des. Daunatorii la care trebuie sa fiti atenti sunt gandacii. Prin urmare. ramuri Expunere: umbra totala sau partiala Culoarea foliajului: rosu. Atat florile cat si ramurile noi ale plantelor tinere trebuie rupte pentru a incuraja un foliaj mai bogat. mai ales atunci cand o plantati. pamant umed Utilizare: borduri.

forme i dimensiuni. dar aceasta va dura c teva sezoane i este mai bine s se fac Într-o ser din cas . Folosi i un hormon de Încol ire Fucsia (cercelu ) se g se te într-o gam larg de culori. Florile apar pe noile plante crescute. dup ce perioada de înflorire s-a încheiat i frunzele au început s cad . culoarea florilor este dat de sepale . h brida. Pentru a men ine planta cu flori multe i bine format . pe tufe. a a c scurta i tulpinile prim vara devreme. cu tulpini moi.duble sau duble. Pentru a avea o cre tere ca o tuf . Ap : Men ine i compostul umed În permanen din prim var p n toamna. ro ii sau purpurii. sunt necesare dirijarea i tunderea cu regularitate.Fucsia h brida este. care deriv din F. o plant de cas popular .Red Ribbons (aib i ro ie) i Pink Galore (roz). repeta i opera ia de ciupire. O colec ie de asemenea hibrizi poate asigura flori din prim var p n toamna i unii exper i consider fucsia ca planta de cas cu flori cea mai satisf c toare. pe merit. triph lla. ciupi i v rful dup ce s-au format trei seturi de frunze.singulare. cu combina ii de culori de alb. s fie dirijat ca plant standard. cu frunze multicolore). dec t În camera de zi " ! ! ! ! ! ! ! ! " ! ! " ! ! ! . La acestea.petalele sunt neÎnsemnate sau absente. aproape toate plantele cump rate pentru decorarea casei sau drept cadouri. Umiditatea aerului: Pulveriza i frunzele ocazional În timpul perioadei de cre tere. Uda i moderat iarna. semiduble sau duble. Aceste flori pot fi singulare. Men ine i 10-16°C iarna. Rupe i florile moarte pentru a stimula formarea bobocilor. ca tufe. roz. Golden Marinka (ro ie. C nd fiecare dintre l starii laterali rezulta i a dezvoltat trei seturi de frunze. Pe l ng familiarele tipuri În form de fust hawaian exist hibrizi cu ciorchini sau fucsiile caprifoi. Este posibil ca o varietate viguroas . Din p cate.planta poate suferi dac temperatura dep e te 21° C. dar tipurile t r toare se folosesc pe larg În co urile suspendate. dar nu În b taia soarelui. Exemple de fucsii t r toare sunt Marinka (ro ie). Lumin : Puternic . sunt sortite co ului de gunoi. R s dire: R s di i prim vara În fiecare an. dreapt . de aceea i culoare. În form de clopo el. Exist sute de variet i cunoscute ale F. cu fermec toarele flori în form de clopo el at rn nd de pe tulpini. chiar înainte de a începe cre terea. Înmul ire: Lua i buta i de tulpin prim vara sau vara. de obicei. Fucsiile sunt cultiva i. Frunzele vor c dea.FLUXIA Ingrijire: Temperatur : R coare sau c ldur moderat . Exist sute de hibrizi În aproape toate cazurile culoare provine de la sepalele i petalele aspectuoase care sunt. Acestea sunt florile familiare de fucsii . semi. sau nu sunt. Este destul de u or ca planta s ierneze într-o camer r coroas . dar cre terea începe din nou prim vara i cu o îngrijire corect planta poate fi inut mai mul i ani.

"Conform mitului artistului muritor de foame. publicat in 1936. Gordon Comstock.´ (George Orwell.ASPIDRISTRA Descriere Romanul Aspidistra sa traiasca!. Punctul meu de plecare este intotdeauna o izbucnire a spiritului partizan. tinteste tocmai in aceasta forma de narcisism cu un sarcasm zdrobitor. care merita sacrificiul oricarui confort material. O scriu pentru ca vreau sa dau in vileag o minciuna sau pentru ca vreau sa atrag atentia asupra unui lucru. Proiectind naratiunea pe fundalul Marii Depresiuni Economice din anii '30. Cind ma asez la birou sa scriu o carte. al carei simbol prin excelenta este.´ (The New York Times) "Lucrul pe care mi-am dorit cel mai mult sa-l fac de-a lungul ultimilor zece ani a fost sa transform scriitura politica in arta. Romanul satiric al lui George Orwell. emotionanta. un sentiment de injustitie. aspidistra. este o satira muscatoare la adresa vietii literare si a societatii capitaliste ce ridica banul la rang de religie. planta ornamentala nelipsita din fereastra oricarei case din Anglia. Aspidistra sa traiasca!. Orwell realizeaza o cronica sumbra. un marunt poet londonez trecut de prima tinerete. dar strabatuta de puternice accente comice. in viziunea sa. a razboiului personal purtat de Gordon Comstock. Why I Write. Personajul sau principal. iar prima mea grija este sa ma fac ascultat. impotriva dominatiei "zeului-ban´ ce corupe toate aspectele existentei si a "decentei meschine a clasei medii de jos´. sa fii un mare poet insemna sa urmezi o chemare mai inalta. isi paraseste slujba bine platita dupa ce primul sau volum de poezii se bucura de recenzii favorabile in ziarul londonez Times. publicat pentru prima oara in 1936 si presarat cu numeroase detalii autobiografice. nu-mi spun: Am sa produc o opera de arta . este un redactor de texte publicitare care. 1946) Anul aparitiei: 2009 . intr-un avint nebunesc de multumire de sine.

bine drenat. in perioada de crestere. producand flori mici. Ingrijire: . Plante de apartament . chiar o singura data pe luna. daunatori: . . cu lungimi intre 60-100 cm sau chiar mai mari. Ingrijire: Se poate amplasa atat in spatii luminoase. carnoase.udarea exagerata si frigul. Necesita un substrat fertil.rezistenta la aerul uscat si la fumul de tigara. . in timp ce iarna are nevoie de mai putina apa. la o adnacime de 2 cm. pot inflori pe durata verii.florile sunt mici si albe. Boli. dar ferit de soare direct. din care pornesc frunze lungi plate. Temperatura optimase situeaza intre 20-28 °C vara si 13-18° iarna. originare din Africa si Asia.Sansevieria Trifasciata Laurentiin (Sanseviera ) Informatii generale: Aspect: . cat si in locuri semiumbrite. odata la 2-3 ani. Aceasta se prezinta ca o planta cu un rizom superficial. la interval de o luna. .prefera lumina plina.iarna temperatura sa nu scada sub 14 grade C.este deosebita prin dunga marginala galbena de pe frunze. lungi ca niste spade. Inmultire: Prin divizarea plantei sau prin butasi de frunze (fasii lungi de 7-10 cm) care se pun la inradacinat intr-un substrat de nisip si turba.frunzele sunt striate sau dungate in alb si galben. . impreuna cu apa de udat.SANSEVIERA Descriere: Sansevieria este un gen care cuprinde aproximativ 60 de specii. . verde deschis sau alba. Vara se uda dar cand pamantul s-a uscat. de culoare verde inchis cu striatii de culoare galbena. Plantele mai in varsta. Se recomanda sa se evite udarea excesiva. in forma de sabie. Necesita transplantare.paduchii cu scut. de culoare alba. care poate duce la inmuierea frunzelor si uscarea acestora. .prefera caldura. cresc pe verticala. dar foarte parfumate. fara valoare decorativa. la inceputul primaverii. Pentru o crestere mai viguroasa puteti administra un ingrasamant lichid.

In bucatarie sunt folosite frunzele sale subtiri. Aroma pe care o ofera mancarii este unica. Plantele obtinute din seminte se dezvolta greu. face parte din genul Allium. sarea si sucul de lamaie . de aceea terenul trebuie bine curatat si mentinut ca atare. Purul poate fi lesne sufocat de buruieni. Pentru o masa care sa cuprinda numai ingrediente naturale si sa fie satioasa. Semintele au o facultate germinativa mai redusa care se pastreaza un singur an.PURUL Este o planta a carei origine este localizata in Asia Centrala. un gen care reuneste ceapa. purul poate fi transplantat in ladite sau alte vase incapatoare. usturoi salbatic sau samurasla. purul se va mentine verde pana primavara. desi apare spontan si in Europa de est. este denumit pur. si ingustate spre varf. pastele fainoase sunt utilizate atat ca ingredient alimentar. de aceea cel mai adesea se inmulteste prin despartirea tufelor. cat si ca fel principal de mancare. Udat moderat si tinut intr-un loc cu multa lumina si caldura. ele rasar la 15-16 zile dupa semanat. lasandu-i timp plantei sa isi refaca foliajul. asemanatoare usturoiului. Paste scurte cu ulei de masline si usturoi Gasindu-se intr-o mare varietate de forme si dimensiuni. bine drenat si irigat. cilindrice.(Allium vineale). usturoiul si leurda. Usturoiul salbatic . Popular. Puneti usturoiul curatat intr-un blender si amestecati pana cand devine pasta. Florile purului sunt asemanatoare cu cele ale cepei. inclusiv in tara noastra. o reteta ideala este cea bogata in substante nutritive. pe timpul iernii e bine sa fie acoperita cu un strat de paie sau frunze uscate. intr-un amestec de nisip cu mranita. Frunzele sale se pot folosi atat la mancaruri cat si in salate. Un asemenea fel de mancare il reprezinta legumele la cuptor cu sos de usturoi si ghimbir. Toate partile plantei au o aroma puternica. Planta mai este sensibila si la geruri. Frunzele vor fi recoltate esalonat. Pentru a va putea bucura de salatele cu gust inedit si iarna. Adaugati uleiul foarte incet. avand insa o culoare purpuriu-violacee. mult mai fina decat cea a usturoiului clasic. Solul potrivit pentru usturoiul salbatic este un sol bine ingrasat.

Una dintre cele mai raspandite boli este rugina frunzelor produsa de o ciuperca numita Phragmidium mucronatum. inainte ca roua sa apuce sa se usuce. Un dusman al acestora il reprezinta gargaritele. dar nici soarele prea puternic nu este tocmai bun. in tufe. butasire. Conform modului in care au fost impartiti pe grupe de catre cultivatori. Trandafirii cataratori dau un farmec aparte oricarui gard viu Trandafirul este o planta cu tulpina dreapta sau agatatoare. precum trandafirii de gradina si trandafirii pentru flori taiate care cuprind hibrizii care infloresc de mai multe ori pe an. majoritatea inflorind o singura data pe an. trandafirii pitici pentru jardiniere si ghivece. petalele de trandafir trebuie culese doar manual. fie mai ales la speciile agatatoare. Ii prieste un pamant negru. pentru alcatuirea unor imprejmuiri naturale sau pentru decorarea unor ziduri. aparand in special in primaverile calde si ploiase. dimineata devreme. Lipsa de apa duce la o crestere redusa a trandafirului. acoperita cu spini. In cosmetica cel mai apreciat este trandafirul de Damasc. unii fiind de interior. marcotaj. Prima masura este o spalare atenta a plantei pentru indepartarea insectelor. cei cataratori. scazand treptat spre toamna.de gradina si care pot fi gasiti inclusiv la hypermarket. care grupeaza speciile rezistente la conditii mai aspre de clima. mai mult sau mai putin parfumati si cu o varietate larga de culori. La loc umbros va inflori mai putin.Inmultirea se poate realiza prin seminte. care se hranesc cu seva plantei si invadeaza in special bobocii si lastarii tineri. trebuie avut in vedere ca nu toate soiurile de trandafiri au aceleasi proprietati. sunt vigurosi. De asemenea. ferit de vant. Trebuie sapat adanc primavara si toamna cand se inglobeaza si ingrasaminte organice. caderea lor si la o inflorire intarziata. grupate in inflorescente. Udarea plantei se face cand solul este uscat. In cazul utilizarii in scopuri medicale sau cosmetice. Pentru aceasta in noiembrie se ridica un musuroi de pamant la baza tulpinii de aproximativ 30 de centimetri. deoarece apoi eficacitata acestora scade rapid. Este bine sa fie plantati intr-un loc insorit. Unele soiuri trebuie protejate de frigul iernii. Plantarea se realizeaza toamna. acesta conducand la decolorarea petalelor. distingem trandafirii de parc. Un daunator des intalnit il repezinta paduchii de frunze. cei cu frunze incretite etc. iar excesul duce la alungirea frunzelor. fiind folositi si ca portaltoi. altoire etc. sau primavara. . in octombrie-noiembrie. originar din regiunile continentale si subtropicale ale emisferei nordice Sunt de remarcat trandafirii pitici. bogat in substante hranitoare si cu o buna permeabilitate pentru apa. in martie-aprilie. cultivate ca arbusti ornamentali in parcuri. altii .TRANDAFIR Descrierea si cultivarea trandafirului Trandafirul este un gen de planta perena din familia Rosaceae.La trandafirii cu inflorire multipla cea mai mare productie de flori se inregistreaza in general primavara. are frunze lucioase si flori cu 25-30 de petale ce pot avea diverse culori si cresc fie solitare.

planta are nevoie de o temperatura de 10-15o C si de o lumina buna. Dupa inflorire. Florile. Caracteristica acestei plante este tulpina subpamanteana turtita. rasucite..Udare. In aceasta perioada.. intr-un loc cald. Este recomandat sa eviti asezarea ghiveciului cu cyclamen in camere cu aer uscat pentru ca acest ambient poate determina ofilirea florilor si uscarea plantei. pe care le veti aseza intr-un ambient racoros. La sfarsitul primaverii. care poate atinge pana la 12 cm in diametru. tuberculii isi pierd frunzele si intra in perioada de repaus. Dupa trecerea florilor. Daca vrei sa pastrezi planta cat mai mult timp inflorita. poti sa inmultesti cyclamenul prin divizarea tuberculului . Semintele vor incolti in 5-6 saptamani. sub forma de tubercul. cu frunze carnoase. Este indicat sa torni apa in suportul pe care sta ghiveciul. Poti folosi un amestec de 60% pamant de frunze de fag. insa nu direct de la soare. rotunda. Planteaza apoi aceste portiuni in ghivece diferite. de culoare verzi-albicioase. la 4 cm distanta una de alta. foarte mari si frumoase. rosie sau violet.Pentru a inflori in fiecare an.. intr-un loc racoros. la fiecare 2-3 saptamani. este bine sa o asezi intr-un loc racoros cel putin noaptea. tuberculul ramas in ghiveci se pastreaza la umbra.Solu. pamantul trebuie mentinut in permanenta umed. Cultivarecyclamenului nu este prea usoara.In perioada de inflorire. au petalele cu varfurile indoite si rasfrante. . Indeparteaza pamantul de pe radacini si imparte tuberculul astfel incat fiecare portiune sa aiba cativa muguri. cyclamenul formeaza boboci. Aseaza recipientul cu pamant pentru insamantare la umbra. cand tuberculii ajung pana la 3-4 cm si dezvolta cateva frunzulite. 25% pamant de turba si 15% nisip. pot fi mutati in ghiveci cu pamant ud. bine drenat si cu un continut mare de substante nutritive si humus. dupa care sa indepartezi ce nu a fost absorbit de compost.Lumina si temperatura .Cyclamen Cuprins:Descriere . Semintele se maturizeaza in luna septembrie iar in octombrie se pun in pamant de sera (mranita). s-o lasi circa 20 de minute. In cateva luni. Solpotrivit pentru cyclamen trebuie sa fie usor acid.Cultivare.Udarea se reduce treptat in perioada in care planta intra in perioada de repaus Inmultire Cyclamenul se insamanteaza la sfarsitul verii-inceputul toamnei. cyclamenul necesita o perioada de repaus. este bine sa hranesti planta cu un ingrasamantlichid. de culoare alba.. diluat in apa.Imultire Descriere Cyclamenul are aspect de tufa. Lumina si temperature Incepand cu sfarsitul lunii septembrie. UdareaToamna si iarna.

În prezent plopul este obiectul unor cercet ri genetice în SUA. existând i o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciuperc parazit (Marssonina brunnea). În Europa central i r s ritean sunt mai r spândi i plopul negru (Populus nigra).Suprafata plantatiilor verzi pe teritoriul gradinitelor de copii trebuie sa fie de 18-24 m2 la un copil.Anume pe acest principiu se selecteaza speciile forestiere si de arbusti in structura spatiilor verzi. de toate speciile. se poate observa tulpina dreapt a plopului.PLOPUL Plopul are cca. Plopul fiind un lemn de esen moale este folosit la confec ionarea pantofilor de lemn. Arborii cresc repede. mai ales când arborele a pierdut frunzele. dar la un bolnav trebuie sa revina nu mai putin de 50 m2 la un bolnav. sau a carierelor de piatr abandonate. nu haotic si nu toti odata. i asa zisul ?puf? se mentine pe parcursul unei luni. sanatoriilor. Ca ?fabrici verzi? arborii de plop sant campioni. O deosebita importanta au spatiile verzi pe teritoriul spitalelor. sau la îmbun t iri funciare prin absorb ia din sol a substan elor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele.Suprafata plantatiilor verzi a raioanelor selitibe e determinata de numarul populatiei. reiesind din suprafata de 9 m2 necesara unei persoane. egalam capacitatea de purificare a unui arbore de molid (brad) cu 100 % apoi productivitatea unui arbore de pin este de 160 %. fiind un arbore pu in preten ios. a haldelor rezulate din lucr rile miniere. in restul perioadei de vegetatie si acesti arbori isi aduc aportul la purificarea aerului. care intra in componenta urbei contemporane joaca un rol important in formarea aspectului arhitectorial al localitatii.Cele mentionate mai sus ne indica la faptul. in functionarea teritoriilor orasenesti. plop ? 700 A) Plantatiile verzi. Plopii in marea majoritate trebuiesc inlocuiti da nu in asa mod. precum i de-a lungul c ilor ferate. tulpina cre te mai departe. Mai intai trebuie eliberat orasul de arborii bolnavi si deteriorati. stejar ± 450 %. UtilizareIarna. cat si defrisarea trebuiesc executate pe baza unui proiect bine argumentat ca sa putem exclude erorile care au fost mentionate. care nu-si indeplinesc functiile ecologice si apoi de revenit la plopi! Arborii trebuie sa fie minutios examinati. Europa i China de a ob ine variante de plante rezistente la d un tori. 50 de variet i r spândite în emisfera nordic . fabricarea oxigenului. etc ? 70 % din suprafata. ca atat inverzirea.Da. tei ± 250 %. plopul tremur tor (Populus tremula) i plopul cenu iu (Populus canescens). Canada. plopul argintiu (Populus alba). nu sufer prea mult dac s-au rupt sau au fost t iate din crengi. amelioreaza conditiile igienosanitare si viata populatiei. din care motiv este folosit i la recultivarea cu plop a terenurilor virane. procese-verbale si de obtinut prin lamurire acordul populatiei . micsorarea poluarii fonice si a arsitei. la intreprinderile industriale ? 15-20 % din teritoriu. intocmite acte de control. au un lemn moale. pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alc tuiesc aleile de plopi. Daca spre exemplu.

Tipuri de pruni Trebuie sa aveti mare grija cand alegeti un anume tip de prun. acestea sunt 3: caldura (importanta mai ales in perioada de polinare). pentru ca nu au nevoie de ingrijiri deosebite. daca nu stiti sigur atunci asigurati-va ca nodul dintre radacina si tulpina este la cel putin 5 cm deasupra pamantului. In ceea ce priveste umezeala. pentru ca sa nu fie prea stranse. Victoria sau Marjorie's Seedling. Este foarte simplu. si prunul trebuie plantat la aceasi adancime la care a fost plantat inghiveci sau in sera. nu mai adaugati fertilizator .Locul de plantare In primul rand. Cumpararea unui soi care atinge 9 m inaltime si o coroana mare nu este tocmai cea mai buna idee daca aveti o gradina mica. Dupa ce ati plantat copacul. pregatiti pamantul ca mai sus. cu fazii de plastic sau sfoara (nu sarma sau alte materiale care ar putea strica tulpina).In ceea ce priveste conditiile de care are absoluta nevoie un prun. prunul poare fi cultivat in aproape orice gradina obisnuita si traieste aproape 50 de ani.. pentru ca pamantul sa aiba timp sa se aseze. De asemenea. Daca totusi zona in care locuiti este una rece. Plantarea in sine este simpla . In afara de asta.un pamant prea fertil va duce la dezvoltarea prea mare a pomului in sine. iar punctele de legatura se fac din 30 in 30 cm. in acest caz sunt recomandate soiurile Czar. Dimensiuni . in functie de dimensiunile prunului la maturitate. dar mai sunt cateva stafuri de care trebuie sa tineti seama. Plantarea Este bine ca locul de plantare sa se pregateasca cu o luna inainte de plantarea propriu-zisa. locul trebuie ales dinainte. batatoriti pamantul pentru ca acesta sa intre bine in contact cu radacinile. atunci evitati sa plantati soiuri care infloresc prea devreme.se sapa o groapa destul de mare incat sa incapa cu usurinta radacinile. verificati din cand in cand legaturile. Prunii infloresc mai devreme decat ceilalti pomi fructiferi. Daca il plantati pe o peluza.Daca prunul se va planta intr-un sol care inainte a fost fertilizat pentru alte culturi. . desi nici gradinile cu putina umbra dimineata sau dupa-amiaza nu le dauneaza. Nu uitati ca in jurul lui trebuie sa lasati destul loc sa nu fie inghesuit de alte plante sau arbori. Nu ii plantati langa alti pomi pentru ca acestia ii vor priva de umezeala de care au nevoie. Aracul se infige inpamant la cel putin 15 cm de tulpina.Pruni trebuie legati de un arac in primii ani de la plantare.Prunii prefera locurile aflate in plin soare. in detrimentul cantitatii de fructe. plasati pomul in ea si acoperiti cu pamant radacinile pana la nivelul pamantului din preajma. Ca totii pomii. este foarte important sa nu plantati prunii in parcele cu pamant mereu umed. asa ca nu trebuie planatati intr-o zona in care temperaturile scad sub zero.PRUNUL Denumire stiintifica: Prunus Domestica Expunere: plin soare Sol: tolereaza orice tip De la plantare pana la inflorire: un copac de 2 ani va produce fructe dupa 3 ani de la plantare DescrierePrunul ar trebui sa fie prima alegere pentru un gradinar cu putina experienta care vrea sa aiba o livada de pomi fructiferi. adaugand un fertilizator de lunga durata. lumina si umezeala. dar nici prea uscat.

Somn foarte lejer. Energia se consuma treptat pana la ora 16. sculandu-se odata cu rasaritul soarelui (la cantarul cocosilor) si culcandu-se imediat dupa apusul lui. cand corpul se repara. Siesta. cat si starii de somn ii corespund anumite unde cerebrale. admirarea naturii etc. Frecventa f = 10 Hz este numita si frontiera PSI deoarece sub nivelul ei apar fenomene de parapsihologic: telepatie. u6m3912uq77odg Cortizonulprodus de organism conditioneaza reactii antiinflamatoare. inca 20 min. 1. releva faptul ca ceasul biologic uman functioneaza in deplina concordanta cu energiile din univers. al viselor (20-30 min. Orele de somn cele mai bune sunt in pas cu natura. Somn lejer. linisteste durerea. Noaptea. la ora 2 incepand trezirea naturii. Aceste 4 cicluri reprezinta somnul lent. intre orele 9 si 12 (observati similitudinea de ore). iar ziua. aura. La frecventa f = 10 Hz se interconecteaza cele doua emisfere cerebrale. se emit unde teta cu frecvente f = 4-7 Hz. Urmeaza un somn relaxant. organismul deja incepand sa resimta oboseala. organismul. in timpul somnului profund. Este domeniul inconstientului . si stanga cu rol analitic. Tehnologia avansata. de cele mai multe ori incarcat cu vise. reactiveaza acest proces. Toate functiile incetinesc. se descarca. adica 21-2. Somnul de dimineata era considerat boala curata. 2. Ele corespund lumii fizice in care exista notiunea de spatiu si timp. de obicei intre orele 14-15. in starea de somn. Cu cat temperatura este mai scazuta (dimineata sau in timpul siestei) cu atat hormonul este mai activ. apar undele beta cu frecvente f = 14-21 Hz. conducand la dereglari ale organismului pe care tehnica medicala.). apar unde delta cu frecventa mai mica de 4 Hz. Si la anestezie generala se activeaza aceste unde. Aceasta ne arata Dan Seracu in cartea Autocontrol pas cu pas. 5. Dar maxima incarcare cu energie a organismului are loc intre orele 21 si 24. Somn foarte profund. timp de 12 h. cand se opreste. logic (la stangaci este invers). 4. premonitie. Nu exista notiunea de spatiu si timp.SOMIN Cercetarile oamenilor de stiinta. Se revine apoi la primul ciclu (veghe-somn). tele-kinezie etc. Consumul maxim de energie are loc ziua. poti sa-ti folosesti subconstientul in programarea si dirijarea constienta a vietii. agitatia si stresul cotidian perturba aceste ritmiri ancestrale. implicit. ramasa mult in urma celorlalte descoperiri. Somn rapid. scazand treptat din intensitate pana la ora 4 dimineata. Somn profund. Atat starii de veghe. in starea de semisomn. 3. care pot fi depistate la encefalograf. se incarca cu energie. in starea de veghe. 3. tranzit intre veghe si somn. in special populatia de la sate era in acord cu ceasul cosmic. 4. dreapta intuitiva folosita la ascultarea muzicii. Actiunea sa este legata de temperatura corpului. In timpul somnului se produc anumiti hormoni. in acest domeniu. inainte de a se introduce curentul electric si. tot 12 h. 2. Somnul are 5 cicluri de durata inegala: 1. Intrand in starea alfa in mod voluntar. radioul si televizorul. nu mai poate sa le rezolve in totalitate. exista unde alfa cu f = 7-14 Hz. corespunzatoare lumii spirituale.

minibar . b)FASTAC 10 EC (alfa-cipermetrin 100g/l) 0.5 EC (deltrametin 25g/l) 0.telefon . prin r nile produse boabelor. în ara noastr fiind întâlnit în podgoriile din zona de deal a Transilvaniei. c)KARATE 2. Vila Vita de Vie este amplasata in centrul statiunii Costinesti. larvele ajung la completa dezvoltare. depunând ou le pe bobocii florali sau pe frunze.VITA DE VIE Descriere: Specie r spândit în zona de nord a arealului de cultur a vi ei de vie. sub scoar a butucilor sau a coardelor mai groase. produce i pagube indirecte. Daca ati trecut pragul unitatii noastre si doriti sa va faceti cunoascuta impresia. . în acestea p trunzând i ciuperca Botrytis Cinerea. se retrag sub scoar a exfoliat a butucilor i corzilor. asteptam sa completati "cartea de oaspeti" in categoria impresii. larvele împupeaz la ad postul unei frunze r sucite sau în interiorul ciorchinelui. preferând îns vi a de vie. Plante atacate i mod de d unare: este o specie polifag hr nindu-se cu peste 90 de specii de plante gazd . Fluturii genera iei hibernate apar în luna mai. începutul lunii septembrie. p r sesc locurile de hr nire. Ierneaz în stadiul de pup . Pe lâng pagubele directe pe care le produc asupra boabelor.01%. La sfâr itul lunii august.03%.aer conditionat.TV cablu . hr nindu-se cu pulpa acestora. 2 camere 3 pers.Combatere chimic : *tratament în vegeta ie cu: a)DECIS 2. prin aceasta vizându-se distrugerea formelor hibernante ale moliilor. Produce pagube importante. la o distanta de aproximativ 50m de Marea Neagra. În lunile iulie-august are loc zborul fluturilor din prima genera ie i depunerea ou lor. camerele dispun de urmatoarele facilitati: . Larvele acestei genera ii fac perfora ii în boabe. La completa dezvoltare.restaurant. prin consumarea organelor florale i a pulpei boabelor.grup sanitar propriu si apa calda permanent . Va stam la dispozitie pentru anul estival 2010 cu urmatoarele: 5 camere 2 pers. Restaurantul din doatarea unitatii va sta la dipozitie in fiecare zi cu o gama variata de meniuri la preturi atractive.Prevenire: distrugerea prin ardere a tuturor coardelor r mase dup t ierile executate în toamn sau prim var . Unitatea dispune de terasa . Larvele eclozate migreaz în interiorul ciorchinelui. se transform în pupe i intr în perioada de hibernare.5 EC (lambda cihalotrin 25g/l) 0. Activitatea fluturilor se desf oar în timpul serii i nop ii. perforeaz caliciul butonului floral i consum organele florale.025%.

Hojiblanca. Lakonia i Agrinio. Empeltre. Manzanilla i Picual. Creta i Thassos.Genul olea con ine în jur de 20 de specii larg r spândite în jurul globului. este cea mai cunoscut specie din genul Olea. Lechin. Blanqueta. îns . variet ile întâlnite în Spania au frunze mai late i fructe mai mari. înt lnit în Attica. Leccino i Carolea. Sunt pomi mici întâlni i în zonele limitrofe M rii Mediterane. în estul Australiei. Olea capensis. în sudul Africii. M slinele de mas pot fi clasificate în func ie de dimensiuni i de num rul de m sline dintr-un kilogram. Doar în Italia au fost identificate peste 300 de variet i. M slinele erau folosite fie pentru ob inerea uleiului de m sline. foarte r spândit i în Grecia continental i în arhipelagul elen. Olea parvilimba. y Varietatea Kalamon ofer excelente m sline de mas i este intens plantat în Messinia. M slinul prefer climate cu ierni blânde i veri toride. Olea salicifolia. y Varietatea Savory. Principalele variet i întâlnite în Italia sunt: Frantoio. Olea undulata. iar fructele sunt umplute cu diverse garnituri i îmbuteliate în saramur sau o et. fiind un arbore cu o longevitate extraordin .Exist . mai compac i i mai productivi. L sa i s se dezvolte natural. îns dintre acestea doar câteva sunt cultivate pe suprafe e întinse. fie erau consumate ca fructe. Olea tsoongii. Grecia ofer condi ii excelente dezvolt rii m slinului.M slinul s lbatic este un pom mic cu aspect de tufi . Olea caudatilimba. se dezvolt foarte bine pe soluri calcaroase atinse de briza m rii. Adesea sunt extra i sâmburii. fiind înregistrate recorduri de peste 10 metri în diametru i peste apte secole de via . Comp rând aceste variet i cu variet ile descrise de savan ii Romei antice nu s-a reu it o identificare sigur deosebire de cele din Italia. îns cu un gust mai amar.Exist în jur de 20 de specii de m slini. cu cre tere lent i crengi pres rate cu ghimpi. verilor toride. Halkidikis i Savory. Olea europaea. dând mereu r d cini i l stari noi. m slinul european.. Olea guangxiensis. Olea tetragonoclada. Olea neriifolia. datorit dimensiunilor considerabile atinse de fructe. un foarte mare num r de variet i de m slini cunoscu i cresc torilor din ziua de azi. Din cele aproximativ 260 de variet i existente în Spania doar 25 sunt frecvent folosite pentru ob inerea uleiului. printre acestea se num r : Olea brachiata. dar sunt i foarte longevivi. m slinii pot avea trunchiuri de dimensiuni considerabile. Frunzele m slinilor se men in verzi pe întreaga durat a anului. Olea laxiflora. .Olea europaea. Fructele ajunse la maturitate sunt culese în lunile noiembrie i decembrie. Cornicabra.MASLINUL slinul este un arbore originar din Siria i zonele de litoral din Turcia. M slinii au o cre tere lent . iar uleiul extras este inferior din punct de vedere calitativ. Olea paniculata. Olea rosea. m slinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau consumate în saramur . Principalele variet i cultivate în Spania sunt: Arbequina. dar în general sunt lipsi i de spini. fiind apreciat înc din antichitate. Olea hainanensis. elimin par ial gustul amar al fructului în timpul coacerii. Gordal. Din acest motiv m slinele produse în Spania sunt mai rar destinate ob inerii de ulei.Datorit iernilor blânde. în schimb sunt tratate i consumate. având o uimitoare putere de regenerare. solului calcaros i întinselor suprafe e de litoral. Este considerat "arborele ve nic roditor". Variet ile des întâlnite în Grecia sunt: Kalamon. y Varietatea Halkidikis este cultivat cu preponderen în zona Halkidiki i este cunoscut i ca m slina mamut. în sud-estul Asiei. Variet ile cultivate prezint multe deosebiri. Pentru c au un gust amar. Olea exasperata. Farga.

6 % ap . Mari timpurii) i autosterile (Grossa Gamba. compot. . Cele mai multe soiuri de vi in provin din vi inul comun (Cerasus Vulgaris Mill. deoarece stigmatul îmb trâne te repede i devine nereceptiv pentru polen. fiind deci mai rezistent la ger decât cire ul. în pepinier . sirop. vi inul are capacitatea de ramificare mai mare decât ciresul. se deosebe te de cire . cardiaci i obezi. care îndesesc coroana.8-88. Northstar). Aceste t ieri sunt necesare nu atât pentru a norma produc ia pomilor. 6. Ramurile roditoare ale vi inului tr iesc 5-6 ani. în care s consume numai vi ine i cire e (0. vitaminele B1. Sua i Germania produc circa 50% din produc ia mondial de vi ine. C.000 vi ini. ci pentru a men ine tinere ramuri de semischelet. sunt indicate 1-2 zile pe s pt mân . perioada înfloritului se suprapune par ial cu a soiurilor de vi in care înfloresc timpuriu (Englez timpuriu). În general. formeaz numero i l stari anticipa i. precum i numeroase produse: înghe at . arina)Soiurile autofertile de vi in sunt. prin aceasta. Vi inul se num r între speciile pomicole care valorific cu rezultate bune nisipurile i solurile nisipoase din sudul Olteniei (în regim irigat) i din nord-vestul Transilvaniei. spump. Numai la unele soiuri de cire cu înflorit târziu (Germersdorf. vitamina E. PP. vi inat . dar produc ia devine economic la vârsta de 5-6 ani. Vi inul înflore te dup cire . semischeletul i ramurile de rod se epuizeaz i se usuc natural. În ara noastra s-au constatat ca exist 6. florile leag slab. gem. Altoirea pe mahaleb este indicat în zone mai secetoase i pe soluri mai bogate în calciu.Unele soiuri de vi in sunt autofertile (Oblacinska. Ele au o valoarea energetic de circa 63 kcal la 100 g. sufleu. Polenizarea trebuie s aib loc în primele 2-3 zile de la deschiderea florilor.8 % zaharuri. B2. f r alte alimente. pe soluri cu fertilitate natural mijlocie sau bun . Pentru pletorici (persoane care au prea mult sânge).0. unele soiuri fiind pitice. Moc ne ti. de regul . i în primii ani de la plantare în livad .3-13.În perioada înfloritului.5-1 Kg pe zi). 1-4 % acizi. Exist i soiuri la care buchetele i pletele sunt aproape la fel de bine reprezentate. Durata economic a unei planta ii este de 25-30 de ani. dulcea .Fenomenul etaj rii naturale a ramurilor de schelet se întâlne te i la vi in. ca i în cazul m rului.50 mg la 100 g.320. Un vi in produce 15-25 kg fructe. vi inul are nevoie de timp favorabil (care s permit zborul albinelor) i de temperaturi medii zilnice de 12-17 °C. fa de 10-12 ani la cire . mai productive.04. pe terenuri plane sau cu pante de pân la 12-13 %. Dropia. el rezist pân la -30°C.VISINUL Este un pom înrudit i asem n tor cu cire ul. Dac nu se aplic cu regularitate aceste t ieri. Din vi ine se prepar sucuri. Meteor. dar etajele sunt mai apropiate i mai pu in eviden iate decât la cire . Vi inii începe s rodeasc la 3-4 ani de la plantare.) care se întâlne te numai în stare cultivat . În cursul iernii. Având propriet i diuretice. Cultura comercial se poate practic pân la altitudinea de 500-650 m. erbet. vi inile se folosesc în tratamentul unor boli ale aparatului urinar.Vi inii pe rod necesit t ieri de fructificare la intervale de 4-5 ani. Pe vreme ploioas sau rece. Particularit i de cre tere ale vi inuluiVi inul are vigoare mai slab decât cire ul. la care l starii anticipa i lipsesc. provitamina A. acid folic 0. vi inul necesit mai pu in c ldur decât cire ul. Planta iile intensive de vi in trebuie amplasate îns . par ial autofertile ( Englez timpurie. În restul perioadei de vegeta ie. Nana. Pietroase). ca adjuvant. Vi inele con in: 77.

Spontan cre te sporadic în p duri de amestec. Cojile de nuc lemnoase. Florile sunt folosite în popor. al turi de untdelemnul de fag sau jir. sesile. acizi organici. mai ales din pricina untdelemnului pe care îl con ine. în alimente rituale cum sunt coliva sau m cinicii. colaci. California (în America de Nord) i Chile în America de Sud. Pericarpul con ine juglon (5 hidroxil 1-4 naftochinon ).NUCUL este un arbore din familia. Cele mai mari p duri se afl unde copacii se dezvolt extensiv. pl cinte i alte produse de acela i tip. cu dou cotiledoane mari. juglon . pentru piese de lux în ornamenta ii i decor ri.Fructul este drup sferic . Frunzele sunt mari. Bulgaria i Romania (în Europa). În trecut erau folosite i pentru anumite pedepse (statul pe coji de nuc ). care poate ajunge la 30 de metri în l ime. dar cu destul greutate. fin.000±2. protide 15%. pân .a. Acest untdelemn era folosit în vechime de români. textile naturale i altele asemenea. hidra i de carbon 14%. ulei eteric. glabre. în p duri aproape exclusiv de nuc. Se folose te pentru mobil de lux. Ea apare în alimenta ie. gr simi 63%. zbârcite. miezul de nuc e folosit în unele tratamente populare.Florile b rb te ti sunt grupate în amen i masculi solitari sau câte doi. în provincia. Înveli ul gros. sunt folosite pentru confec ionarea de mici juc rii pentru copii . atunci când nu se putea folosi untedemnul de m sline. compuse din 5-9 foliole eliptice. în nenum rate forme ale produselor române ti: cozonaci. Descriere arbore viguros. tari. Utilizarea nucului fructul nucului. bogate în untdelemn i numit nuc . Lemnul de nuc este un lemn greu. Î i are originea în zona geografic întins din Balcani spre est. argintiu-cenu ie. închis la culoare. cre te în toate regiunile rii. China (în Asia). cultura nucului s-a r spândit pe scar larg i în alte regiuni: Noua Zeeland i sud-estul Australiei[1].10 mg%. Mai recent. clorofile. Serbia. Înflore te în luna mai. Are crengi puternice. verde. în România. Juglona formeaz .d. se folose te atât pentru unele tratamente. atât ca flor spontan . Zonele importante ale culturii nucului cuprind Fran a.Nucul a fost introdus în vestul i nordul Europei din vremea sau mai devreme. în special în Banat i Oltenia. cu margini întregi. mai ales la deal. coroana foarte larg i bogat . sub form de infuzie. în confec ionarea de casete scumpe pentru bijuterii . r spândit în zona temperat i mediteranean . având o singur s mân . vitamina C 15mg%. uneori solitare.m. dar nu numai . la altitudini de 1.Se înmul e te aproape numai prin s mân . cât i pentru ob inerea de pigment negru (colorant negru). s ruri de Na 4mg% K 545mg% Ca 70mg% P 430mg% vitamina A 4m% vitamina B1 0. cilindrici. niacin 1mg%. este unul din fructele mult folosite de români. foarte rezistent. pectine. purpurii. amidon. pre ios. multiflori. Compozi ie chimic Semin ele con in foarte pu in ap . iar în cele dou Americi în secolul 17. taninuri. pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux. Frunzele con in taninuri elagice 45%. De asemenea.000 m mai ales la Arslanbob. foarte rezistent. în anumite alimente de post (sarmale de post i altele asemenea) etc. Cultivat. inozitol. Grecia. cât i în culturi. folosit pentru p r.35mg% riboflavin 0. cantit i mici de ulei volatil. Florile femel sunt grupate câte 2 pân la patru.în special b rcu e.pentru realizarea unor piese de mobilier i ornamente rustice. Are trunchiul gros i scoar a neted . ca tratament pentru înt rirea i îns n to irea p rului i a pielii capului.

Contine. cistita. ulcer gastro-duodenal. uter fibromatos. diabet. dar si antimicrobiene. 6 g de z aharuri. ulcer gastric. raceala. raguseala. raceala. cicatrizant. antiseptic intestinal. hemoragie. diaree. magneziu. hemostatic. boli de inima. in plante si in animale. tulburari de tranzit intestinal. 9 g de fibre. 14 g de carbohidrati. enterocolita. Asta ca sa nu mai vorbim despre valoarea inestimabila a preventiei« Deci sa atacam zmeura. eruptii tegumentar . In plus. Studii de laborator au dovedit ca oxalatii pot impiedica buna absorbtie a calciului in organism. inclusiv abilitatea de a preveni dezvoltarea unor bacterii si ciuperci (de exemplu. cum ar fi ceaiul din frunze de zmeur. digestiv. afectiuni ale prostatei. nevralgii dentare. acestia se cristalizeaza provocand probleme de sanatate. pielonefrita. 0 mg de colesterol. De asemenea. n Folosit extern. tuse. un gram de proteine.ZMEURA Zmeura. fibrom uterin. Mai vrei argumente? O cura cu zmeura poate valora mai mult decat cateva folii cu medicamente pentru stomac. Candida albicans care provoaca des infectii vaginale si este una din cauzele sindromului de colon iritabil). dar am aflat de la cercetatorii olandezi ca acest fruct are o activitate antioxidanta de 50 de ori mai puternica decat capsunile. gastrita. cupru. sindrom premenstrual. obezitate. hemoragie uterina. Cand cantitatea de oxalati devine prea concentrata. diuretic. are proprietati antimicrobiene si anticarcinogene si este o sursa de vitamina C. compresele cu ceai din frunze de zmeur se pot aplica in tratamentul unor eczeme infectioase. cicatrizant. Zmeura contine un antioxidant numit acid elagic care are un rol foarte important in prevenirea distrugerii membranei celulare si prin neutralizarea radicalilor liberi. 0 mg de sodiu. gastrita hiperacida. Atentie! Zmeura contine oxalati. 4% din DZR de vitamina A si fier si 2% din DZR de calciu. de asemenea. calciu. tulburari specifice premenopauzei. Persoanele care au pietre la rinichi sau la fiere netratate trebuie sa evite zmeura. dezinfectant. Iata cate indicatii are: dismenoree. afectiuni oculare sau pulmonare. substante care se gasesc in mod natural in organismul uman. de 3 ori mai mare decat kiwi si de 10 ori mai mare decatrosiile. Antocianinele din zmeura ii dau acestui fruct proprietati antioxidante. prostatita. bronsita. chist ovarian. un gram de grasimi. noduli mamari. O portie de zmeura (125 g) are 60 de calorii. ceaiul din frunze de zmeur este antiseptic. dar nu inainte de a ne informa. astringent. conjuctivita. scaderea nivelului colesterolului crescut. Minunea din frunzele de zmeur Este pacat sa nu ne aplecam privirea asupra unor remedii naturale deosebite. 50% din DZR de vitamina C. astringent. anti-acid. Iata ce efecte are! n Administrat pe cale interna: reglator hormonal puternic.

Preg tirea terenului se face dup tehnologia obi nuit . vânturi reci. Venus. Formarea coroanei se realizeaz prin t ieri în uscat i opera iuni în verde. Distan ele de plantare sunt de 5-6 cm între rânduri i 4-5 cm pe rând. Litoral. plum-poxul. nectar. Umberto. iar minima absolut s nu scad sub -25 -26 °C.Fa de umiditate. De aceea. vasul întârziat aplatizat. gem. deoarece este o specie preten ioas la clim i sol. cât i cele de garnisire.Aceast boal nu poate fi comb tut total ci numai ameliorat . Dac plantarea se face toamna se face un mu uroi mare de p mânt peste r d cini pentru a le feri de ger. caisul nu este deosebit de preten ios mai ales atunci când este altoit pe zarz r i migdal. sensibile la pieirea prematur . uniform repartizate din care cel pu in 250-300 mm în perioada de vegeta ie. Mamaia.5-3 m. în plus este efectuat de o boala incomplet cunoscut . Scurtarea verigii altoi se face numai prim vara la 60-70 cm. calde. coroanele r mân rare. p duchele din San Jose. Sudul rii i par ial partea de vest sunt zone favorabile pentru cais.CAISUL Caisul este o specie foarte apreciat pentru fructele savuroase i parfumate.5-2.Cere soluri u oare (25 ± 30 % argil ). D un torii sunt p duchele estos.Ca sisteme de coroan se recomand : vasul ameliorat. cu veri c lduroase de 18-20 °C în perioada de vegeta ie. reac ioneaz bine la irigare. caisat . Reu e te destul de bine în zonele de câmpie sau coline joase pân la 200-500 m altitudine. atât viitoarele elemente de schelet.5 °C. ultilizate în consumul proasp t sau la prepararea de compot. l starii nu se maturaz bine. permeabile. iar rana se unge cu vopsea de ulei. suc. cu apa freatic la 2. viermele prunelor. În condi ii de secet d produc ii mici. ciuruirea frunzelor. ei trebuie scurta i.0 % iar dup înflorit cu fungicide organice sau sistemice. Cultura caisului este dificil . pieirea prematur . Pieirea prematur a pomilor este cea mai periculoas boal . eventual prim vara foarte devreme.Cele mai bune soiuri sunt: Mari de Cenad. Boli si d un tori Principalele boli ale caisului sunt: monilioza. în mod obligatoriu. Întrucât la cais l starii ating frecvent lungimi de 60-100 cm. feri i de curen i. În condi ii de lumin slab . p ianjenii. c ci prinderea la cais se realizeaz foarte greu. cu temperatura medie anual cuprins între 10-11.Este preten ios la lumin .Bolile se combat prin 1-2 tratamente înainte de înflorit cu zeam bordolez 1. degarnisite. Iat de ce trebuie s plant m cai ii în cel mai favorabil loc din gr din . dulcea . Ea poate fi brusc sau lent . Rozal. se usuc pe rând câte o arpant sau p r i din pom. viespea cu ferestr u. p duchii de frunze. fructele sunt slab suculente. deger u or iarna. lichioruri. iar fructele sunt slab aromate. cancerul uscat. prim veri târzii lipsite de geruri de revenire. reu ind chiar i la 500-550 mm precipita ii anuale. adic s se usuce cât mai pu in pomi prin urm toarele m suri: . Selena. brume. Plantarea pomilor se face toamna. palmeta liber . în caz contrar.

siropuri.2 -3. se coc vara târziu. vitamina C (150 mg%). varfuri de lastari si fructe se prepara medicamente ceaiuri calmante recomandate in afecfiuni ale inimii. Înc din perioada antic . compoturi. saruri minerale. 1. hipotensor. marmelade. în mai multe reprize. . a splinei i a rinichilor. Deasemenea coac za neagr este foarte bogat în vitamina C. negre ca p cura i globuloase. Coac zele negre faciliteaz digestia. tonic.COACAZA Importanta: se cultiva pentru-fructele sale foarte valoroase din punct de vedere alimentar si terapeutic. unul dintre campionii aborigeni ai plantelor vitaminizante. Acest fapt era justificat prin faptul c coac za neagr era bogat în vitamine i minerale. i prin urmare se folosea drept medicament. Frunzele au actiune diuretica. Cura de coacaze negre este de folos persoanelor care sufer de artrit . depurativ. B2.Frunzele se folosesc pentru ceai.6 g% acizi organici. diuretic. pe stomacul gol. Elibereaz organismul de de euri i toxine i contribuie la sc derea acidului uric i a colesterolului. Germania. hemostatic. zis i cassis (ribes nigrum). Elimina acidul uric în exces si purinele. in urma ultimului recensamant s-au evidential 571 ha in cultura intercalata de coacaz negru si rosu. a pancreasului. astringent. vitaminele B1. digestiv. Pentru prima dat a ap rut în Fran a pe coasta Azur. Coac za neagr este un izvor de s n tate pentru organismul uman. Tarile mari producatoare din Europa sunt: Polonia. dar sunt foarte prelucrate sub forma de produse cum sunt: sucuri. Productie : In prezent productia mondiaia de coacaze este in medie de 5 tone anual. ale c rui fructe. Slovacia si Austria . Din frunze. racoritor. Coacazul este o specie care creste prin p durile de la munte. cre te coac zul negru. In Romania. laxativ. de-a lungul pâraielor r coroase. Principalele soiuri de coacaze recomandate in cultu. când muntele este înc viu. diaree. Este bine s consuma i un pahar cu coac ze negre diminea a. iar fructele aperitiv. apoi în timpul zilei. Frunzele sunt antireumatismale renumite. în locuri neap rat umede. de reumatism.Fructele se consuma pufin in stare proaspata. afectiuni hepatobiliare. coac za se considera fructul care lunge te via a. ceea ce poate poate completa alimenta ia noastr zilnic . Vara acest fruct tonic poate fi folosit cu succes în diferite preparate culinare. înainte de a se extinde prin toat Europa. Se culeg frunzele în perioada de înflorire i coac zele coapte. Coac zele negre dezintoxific în profunzime organismul. vinuri tonice. ml tinoase sau m car umbroase. tot timpul anului . Sinergismul dintre vitamina C si antocianozide le comunica proprietatea de a preveni accidentele vasculare si a marii acuitatea vizuala. stimuleaz func ionarea ficatului. Compozitie chimica: fructele confin: 7-10 g% zahan g% substance proteice.

timp de 15 minute. sau cataplasme cu morcovi rasi. abcese: câteva frunze proaspete de morcov într-un litru de apa. cu ramurele de floare albCon ine între altele i multe alte substan e nutritive esen iale pentru organismul uman: acidul folic. apoi se clateste. Gastrita: sa iau 150 g de morcovi bine spalati si uscati. Se lasa un sfert de ora. Anorexie: 5 g de seminte de morcov macinate. Se schimba cataplasma de doua ori pe zi. de mai multe ori pe zi.prin defini ie tuberculul este o tulpin îngropat . Partea comestibil a plantei este tuberculul (de verificat. este o r d cin vegetal . Indata ce da în clocot. Se lasa sa fiarba în 300 ml de apa timp de 15 minute. în primul an frunzele care produc alimentul plantei. Eczeme: se pregatesc morcovii ca în reteta precedenta. se spala bine cu apa calduta. de preferinta. Se extrage sucul.MORCOVVUL Morcovul (Daucus carota). Arsuri: se iau trei morcovi. Se bea încet si. o lingura de ulei de grâu încoltit. de culoare portocalie. timp de zece minute si se strecoara. se reduce focul cu o treime si se mai lasa sa fiarba zece minute. strivite. Se bandajeaza cu un tifon.Dermatita ulceroasa: se spala 100 g de morcovi cu apa calduta. Se schimba de doua ori pe zi. majoritatea c r ilor men ioneaz r d cina morcovului ca fiind comestibil . pe stomacul gol. Se fixeaza cu ajutorul unui bandaj si se lasa sa actioneze aproximativ o ora. . Se bea câte o jumatate de pahar cu zece minute înainte de fiecare masa principala. Se lasa sa actioneze 30 de minute. Se strecoara. Se spala cu apa minerala. Riduri: doua polonice de suc de morcov. Toate acestea împreun cu doar 50 calorii. Se lasa sa fiarba zece minute. Aceasta este si o masca detoxifianta pentru tenul uscat. Se dau pe o râzatoare fina. pentru a obtine o pasta. Se foloseste acest decoct aplicându-l pe portiunile afectate cu ajutorul unei bucati de tifon sau de vata. vitamina K i calciu.Morcovii împiedic formarea depozitelor pe pere ii arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroz . Se bea de 3 ori pe zi: dimineata.000 UI (Unit i Interna ionale) de vitamina A din beta-caro. Se face gargara de sase-opt ori pe zi. pe stomacul gol. Se strecoara. pentru a-l bea dupa ce i s-au adaugat putina apa minerala si miere. Se bea un pahar înainte de fiecare masa. Este o plant bienal . Se lasa sa actioneze aproximativ o ora. o alta jumatate de pahar cu o ora înainte de cina si înca una cu o jumatate de ora înainte de culcare. Se aplica pe arsura un strat subtire de ulei de masline. Se lasa sa infuzeze într-un vas cu apa clocotita. Piele crapata: câteva frunze proaspete de morcov se fierb în 400 ml apa. Lastarul florii ajunge aproape de 1 m lungime. Dispepsie: 5 g de morcov deshidratat (praf). . . caldut. dac este vorba de tubercul sau r d cin . nu tuberculul). dupa care se filtreaza preparatul. o lingurita de miere lichida.Ten gras: se aplica suc proaspat de morcov pe fata si se lasa sa actioneze timp de 15 minute. Se lasa sa fiarba în 300 ml apa. ulcer varicos. Se aplica trei cataplasme pe zi. Se aplica pe fata. Se amesteca. Un morcov mare mâncat zilnic aduce un aport de 11. dupa-amiaza si cu o jumatate de ora înainte de culcare. pentru a obtine un fel de pasta. pecingine: cataplasme cu frunze proaspete. Afte. apoi se strecoara. Se rad fin. Furuncule. Se aplica local sub forma de cataplasma. Se bea o jumatate de pahar dimineata. apoi pasta obtinuta. iar tuberculul îmagazineaz zaharuri pentru ca planta s înfloreasc în al doilea an. Diaree: 15 g de seminte de morcov sub forma de pudra.

sau mranita. incepand cu mijlocul lunii aprilie si pana in luna mai. Vara. 20-30 mg fier. se face imediat ce acestia apar. ce contine insemnate cantitati de substante hranitoare. in acest scop e indicat sa se foloseasca ingrasaminte naturale. Consta in retezarea varfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe.Intr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamantul din cuib. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare directa in camp. Cand a trecut pericolul brumelor tarzii de primavara. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor in cazul rosiilor timpurii.ROSII Rosia este o planta erbacee. rasadurile de tomate se pot planta in gradina. ci trebuie lasata la soare pentru a se incalzi un pic. Copilitul. Rosiile sunt una din principalele culturi din gradina de legume. rosiile se uda dimineata. Rosiile(tomatele) cer multa lumina. pentru o buna dezvoltare a fructelor. imediat sub frunze. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. cand solul s-a mai racorit. ingrasate treptat cu ingrasaminte naturale.Plantarea se face la 60-70 cm intre randuri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm intre randuri si 30-40 cm pe rand pentru soiurile mai mari. La 2-3 saptamani de la rasarire. in mai multe randuri. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. 10-15 litri la 1 mp. Udarea se face la 6-7 zile. Legarea se face cu sfori. din cei care apar in preajma primului ciorchine de fructe. Pentru cultura de vara. Carnitul este o lucrare foarte indicata. care e un aliment foarte valoros. functie de gradul de uscare al pamantului. semanatul in rasadnita se face la inceputul lunii martie. anuala. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. 20-60 gr vitamina C. Rezultate mai bune se pot obtine prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. care se imprastie printre plante si se ingroapa prin prasit in sol. iar apa folosita sa nu fie rece. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. prezenta in zonele globului cu climat temperat. atat pentru culturile timpurii cat si pentru cele tarzii. pentru ca pamantul sa se incalzeasca in timpul zilei. Rasadul pentru culturile timpurii se produce in rasadnite calde. . udarea se face seara si noaptea. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). ingrasarea pamantului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. atat datorita cultivarii relativ usoare cat si pentru proprietatile fructului. inconjurand tulpina in asa fel incat fructele sa aiba loc sa creasca.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. mai ales in rasadnita si solarii. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm daca vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. in care se seamana in luna februarie intre 5 si 8 grame samanta la 1 mp. 40-50 mg calciu. apoi la 2 saptamani. iar la cea tarzie se accelereaza coacerea inainte de caderea brumei. pentru cresterea productiei. iar la cele tarzii 6-8 ciorchini. fasii de carpe sau alt material textile. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa.Rosiile se cultiva mai mult prin rasad. 20-60 gr vitamina A. Primavara si la inceputul verii.5 litri apa la cuib sau se iriga intre randuriLegatul de arac sau de spalier lucrarea se face pe masura ce tufele se incarca cu rod si devin mai grele. atunci cand apar primele frunze adevarate. Au nevoie de multa hrana. de aceea trebuie cultivate in soluri fertile.

rezolutiv. antiasmatic. ele sunt apreciate si în tratamentul unor boli cronice. hipotensor (scaderea tensiunii arteriale). Cobalt. pe lâng virtu iile lor nutritive. retiniene. accelereaza epitalizarea i vindecarea r nilor. fortifiant. avand o serie de efecte benefice pentru organismul uman. tonic muscular. febrifug. antireumatismal. antiseptic. înbun t ind astfel performan a cardiac . la consolidarea rezisten ei fa de agresiuni microbiene i virotice. Persoanele care consum cantit i însemnate de ceap i usturoi prezint un risc foarte sc zut de apari ie a cancerului gastric. minerale.care au un efect protector fa de arteroscleroz . Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mic (LDL) r spunz toare de formarea ateroamelor i contribuie în acela i timp la sporirea cantit ii de lipoproteine cu desitate crescut (HDL) . la regenerarea normal a dermei i la men inerea tenului frumos. Siliciu i Zinc. usturoiul previne formarea cheagurilor i a trombozei arteriale.asupra alinei din compozi ia plantei.Cercet rile au demonstrat c utilizarea regulat a usturoiului în alimenta ie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie i tratament a arterosclerozei. traheitelor. substan cu un puternic efect antibiotic. usturoiul posed un puternic efect antibiotic. enzime. contribuie la procesul digestiei i ofera protec ie fa de agen ii cancerigeni. Dar. Aceste efecte se datoresc celor 200 de substan e active pe care le con ine: vitamine. aminoacizi. are efect antihelmintic i anticarcinogenetic. Iod. Acest compus rezult în urma ac iunii unei enzime. expectorant. contribuie la asigurarea bunei func ion ri a organelor tubului digestiv. . Deosebit de activi sunt cei 70 de compu i ce au în structura lor sulf. Con ine vitaminele B1 si C.Introducerea cu regularitate a usturoiului i a cepei în alimenta ie. de piele sau de colon. Usturoiul este un vermifid.alinaza. fiind i afrodisiac. Magneziu. ale membrelor inferioare). sudorific.Usturoiul este util în unele pneumopatii.Deasemenea. bactericid. diuretic. Pe lang rolul deosebit pe care îl are in buna func ionare a sistemului cardiovascular.Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei i spasmelor arterelor coronare r spunz toare de producerea crizelor de anghin i a infarctului de miocard.Principalul component activ al usturoiului este alicina. detoxifiant. precum i o serie de elemente ca: Brom.USTUROI Usturoiul este o plant cu multiple calit i terapeutice cunoscute de mult vreme. iar datorit efectului antibiotic este indicat în tratamentul virozelor. Din aceast cauz poate ameliora durerile de cap i claudica ia intermitent . bron itelor.Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale. De asemenea. laxativ. De asemenea este demn de remarcat i con inutul apreciabil de seleniu.

Daca se lasa neculese si imbatranesc. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri. acestea producand castraveti. De regula se foloseste soiul Cornison. iar a doua la 15-20 zile de la prima. deoarece acestia pot putrezi. se ciupesc. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire. repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. Recoltarea se repeta la 2-3 zile. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp. 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Daca plantarea s-a facut prin semanare directa. imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C).CASTRAVETELE Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri. Bistrita. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii. Ileana. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul. la distanta de 70/30 cm. deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. Pentru productia de toamna. Famosa. 3000-4000 kg la 1000 mp. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul". Marina. apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. la 1 m intre randuri si 0. care in general este destinata la murat. inceputul lunii mai. castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai. fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). dupa ce rasar. semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie. Cornison. De la baza plantei vor creste noi lastari. Levina. la sfarsitul lunii aprilie. ferind vrejii de umezeala. Lang.5 m pe rand. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii. fie in ghivece. Soiuri: Delicates. pe care se vor forma mai multe flori femeiesti. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. plantele nu mai leaga rod. deoarece planta are de suferit. . Udarea se face numai la radacina. la distanta de 1 m intre randuri si 0. care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd.6 m pe rand. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii.

20 ml Cointreau. cat si pe aragaz. inlocuind astfel obisnuitul cartof. este mai mare. are o coaja groasa . o spirala scurta din coaja de lamaie. densa si cu gust dulce. cu diverse forme si culori. dovleacul rosu. tocate. mixata cu mere sau pere. dovleacul galben. in supe sau in diferite mancaruri de sezon. in mancaruri rafinate. se stropeste cu bulion si se mai lasa la cuptor 10 minute. 50 ml sirop de grenadine. respectiv 15-20 de minute. cuburi de gheata. 100 g masline fara samburi. Preparare: Toate ingredientele se agta bine. dovleacul din America etc. Se face un aluat din cartofi (fierti si trecuti prin sita). in cuptor sau pe plita. Bucuresti) . altii doar ornamental Astazi exista numeroase specii de dovleac . folosind o tava de copt. Dovleacul de copt. 20 ml suc proaspat de portocala. cat si semintele. Alte varietati pot fi albe sau portocalii. Uleiul din seminte de dovleac este foarte cunoscut si apreciat de bucatari. Bostanul copt este ideal ca garnitura la aproape orice tip de mancare. In Romania. dovleacul turban. indiferent de mancarea preparata. Preparare. Se coace la cuptorul bine incins. inclusa in salate sau sufleuri. circa 25 minute. (Catinca Bruma. care se culege toamna. dovleacul a ajuns la sfarsitul secolului al XVIII-lea si a fost imediat adoptat si folosit ca aliment. cuburi de gheata. Asta se poate face atat in cuptor. Aromata si dulce. rezistand chiar si 6 luni .BOSTANUL Exista multe varietati de dovleci. La toate soiurile se folosesc atat miezul.pulpa fiind galben-portocalie. sa coci bostanul putin. dulce si gustos. timpul de preparare. drojdia dizolvata in apa calduta si ulei. verde. cel gri. Bucatile sa fie mici. faina. Suceava) Zodiac Ingrediente: 40 ml votca. Unii sunt utilizati ca aliment. Se presara apoi cu salvia si rozmarinul maruntite si se adauga maslinele deasupra. (Clementina Burileanu. Se scoate din cuptor. Se serveste fierbinte. sub forma de placinta sau tarte. foarte hranitoare si sanatoase.bostanul de Brazilia. intr-un shaker umplut pe jumatate cu cuburi de gheata. cruda si rasa. 7-8 secunde. pepenele tamaios de Marsilia.care ii permite sa fie pastrat timp indelungat. o felie de portocala cu miez rosu. Se serveste in cupe inalte cu picior. Una dintre cele mai bune metode de a pune in valoare gustul este ca. Se intinde aluatul intr-o tava unsa cu ulei si se lasa sa creasca. pline de savoare. inabusita. pulpa de dolveac poate fi consumata intr-o varietate de forme: coapta. feliile de circa 5 cm sunt tocmai potrivite Pentru umplutura: 2 linguri frunze salvie si rozmarin. decorate cu o felie de portocala si o spirala din coaja de lamaie. sare.

Pepenele verde se folose te i în cosmetic . Cura dureaz 7 zile. procedura se repet înc 1-2 s pt mâni. D m un exemplu din cele mai cunoscute metode de cur are a rinichilor cu pepene verde: seara. Iar pepenele. i se pun în butoi. Citrullus lanatus). când bioritmul rinichilor i al vezicii urinare este mai activ (de la ora 17 pân la 21). cu miez dulce si zemos. C ldura dilat c ile urinare. Fructele sunt mari. pepenele stimuleaza in mod natural eliminarea toxinelor din organism. Se consum crud.Pepenele verde murat este foarte delicios. Se spal i se în eap fiecare în câteva locuri. 20 micrograme caroten. apoi slab. 10 mg calciu. contribuie la buna functionare a sistemului nervos si cardiovascular. se relaxeaz mu chii. guta. Din suc se fac m ti tonice.2 kg de zah r. aromat. Saramura trebuie s acopere pepenii. Pentru murat se aleg pepeni nu prea mari. îl fac moale i neted. dar din el se poate prepara suc.HARBUZ Denumirea uzuala: Pepene rosu (lat. cu frunze adanc-lobate. prin continutul ridicat de potasiu. atunci la o c ldare de ap se pun 700-800 g de sare.5 g glucide. dulce. 11 mg magneziu. Se stie ca dieta noastra este saraca in potasiu si bogata in sodiu. care este întrebuin at în industria alimentar . 0. Nectarul gata trebuie s fie dens. 400 g de sare i 1. a a fierbinte. gem i Ämiere".Decoctul din cojile de pepene verde proaspete sau uscate (1:10) se administreaz câte un pahar de 3-4 ori în zi ca diuretic. 92 g apa. care întotdeauna ajut i niciodat nu d uneaz . Din suc se poate prepara nectar: sucul se fierbe la foc puternic. harbuz. Calitati curative si actiune farmaceutica: . mai cu seam la copii. lubenita. care îmbun t esc tenul. este un bun diuretic. Din semin e se produce ulei. Din 3 kg de miez putem ob ine 200 g de nectar. se face o baie cald i se consum un pepene verde. 73 mg potasiu. . 8 mg fosfor.Pepenele verde este un alimentmedicament. Scurta descriere: Tulpini taratoare si agatatoare. ucate. se recomand pentru tratamentul inflama iilor intestinale. denumiri alternative: pepene verde. iar pepenele.100 g pepene rosu contin 30 de calorii. se strecoar (prin sit ) într-un vas steril. care se fierbe 5 minute i. magiun.3 g fibre alimentare. apoi peste ei se toarn saramura preparat dintr-o c ldare de ap . Se acoper cu un teasc peste care se pune o greutate. datorit propriet ilor sale diuretice i abunden ei de lichid din organism. Dac ea nu con ine zah r. Peste 3 s pt mâni pepenii sunt buni de consumat. iar spuma se înl tur . flori galbene. cu miezul roz. Se iau pepenii bine cop i i se stoarce din ei sucul (prin diferite metode). Peste 3 zile butoiul trebuie dat la rece. la adâncimea de 3 cm. 6. Dac rezultatul lipse te. Datorita continutului ridicat de apa. stimuleaz eliminarea nisipului din rinichi. unisexuate. chiar în doze mari. fiind recomandat celor care sufera de pietre la rinichi. de culoare cafenie-deschis .În medicina popular este de mult cunoscut faptul c în cazurile de litiaz renal este necesar s se consume mai mult lichid i s se înc lzeasc rinichii.

MAZARE

Maz rea este o plant ierboas , cultivat i leguminoas . R d cina sa este pivotant , cu nodozit i. Tulpina este ierboas i volubil , îns f r esut de sus inere. Frunzele sunt compuse i se termin cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite, i un pistil. Fructul se nume te p staie. Maz rea, Pisum sativum, posed numeroase variet i i forme.
R d cina este pivotant i puternic dezvoltat , cu numeroase ramifica ii laterale pe care se g sesc nodozita iile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei s foloseasc fosforul i alte substan e nutritive din compu ii greu solubili. Tulpina are o lungime de 35 - 200 cm i poate fi simpl sau ramificat de la baz . Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza frunzei se afl dou stipele mari, amplexicaule, de form semi-cordat . Are foliolele din vârful frunzei compuse transformate în cârcei. Florile, de culoare alb sau pu in violet-ro cat , sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la soiurile timpurii i câte 2-5 la cele tardive. Corola are form papilionat . Staminele - organele de reproducere mascule ± la maz re sunt în num r de 9 concrescute prin filamentele lor i cea de-a 10-a liber . În mijlocul florii se afl gineceul care este monocarpelar ± carpelele sunt frunze modificate i adaptate la func ia de înmul ire. Este o plant autogam , la care polenizarea se face direct, polenul ajungând pe stigmatele aceleia i flori, îns nu este exclus i polenizarea incruci at , când polenul trece dintr-o floare într-alta, prin mijlocirea vântului, a insectelor, a apei i sub ac iunea omului. Fructul este o p staie dehiscent , cu 3-7 semin e globuloase, netede, de culoare galben , verzuie sau brun . Dup fecunda ie, din ovule se formeaz semin ele. Integumentele ovulului se transform în tegumentul semin ei, din celula ou se dezvolt embrionul, iar din celula secundar se formeaz endospermul, un esut cu substan e de rezerv , necesare pentru hrana embrionului. Forma semin elor la maz re este sferic .

RIDICHEA

Ridichea (Brassica rapa) este o legum cultivat în regiunile temperate pentru r dacina ei suculent i bulboas . Latinii o numeau radicula, varieta ile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari i fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare in Europa, în special în zonele reci, pentru ca pot fi p strate mai multe luni dupa recoltarea lor.
Specia comun de ridiche cea mai comercializat ca legum în Europa i America de Nord este de piele i interior alb, excep ie f când cei 1-3 cm superiori care ies la suprafata pamântului i care sub ac iunea rezelor soarelui se schimba in ro u sau ro u-verde. Aceast parte superioar se dezvolt din esutul tulpinei, dar r mane sudat de r d cin , care este aproape sferic , aproximativ de 5-15 cm diametru i nu are r d cini laterale. R d cina principal care se g se te sub r d cina îngro at este slab i de 10 cm lungime; se taie dup recolectare. Frunzele au o asem nare cu mu tarul, cresc direct în partea superioar aproape f ra sa aib gât. Sunt comestibile dar trebuie s fie proaspete, în mod normal sunt eliminate înainte s ajung la vânzare. Ridichea are un gust în ep tor, asem n tor cu varza, gust care se suavizeaz prin g tire. Ridichea ajunge s cânt reasc mai mult de 1kg, totu i se poate recolecta cand este mic . M rimea este în func ie de varietate i de timpul care este l sat s creasc . Cea mai mare parte sunt variet i speciale, care doar sunt bune imediat dup recolectare i nu se conserv mult timp. Se folosesc în salate (chiar i frunzele crude), depinzând de varietate are pulpa galben , alb , pu in portocalie sau ro iatic . Ridichea este foarte popular în America de Sud se folose te varietatea Raphanus sativus , ridiche alb , care este mai mare decât ridichea european .

CEAPA

Ceapa provine din regiunile de step din Asia central i de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultur , fiind apreciat la ca. 5.000 de ani în urm , cultivat ca plant medicinal , condiment i ca legum . În Egiptul antic ceapa era oferit zeilor, sau era folosit ca moned de plat de a ajunge în rai, astfel au fost pl ti i i lucr torii care au cl dit piramidele. S-au g sit dovezi, resturi de ceap la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. O tabl cu inscrip ii sumeriene cuneiforme datând cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi con ine descrieri de ogoare cultivate cu castrave i i ceap , precum era amitit i ajutorarea s racilor cu pâine i ceap . La romani ceapa constituia un element important din alimenta ia de baz . Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la r spândirea cepei Äcepula³ în Europa central . În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosit i ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep s cultive diferite variante de ceap ca i culoare, form i gust. Descriere Dup metoda de cultivare, exist "ceapa de var " i "ceapa de iarn " . Ceapa de var este sem nat prim vara timpuriu i recoltat în luna august i septembrie. E poate fi depozitat pân în luna martie a anului urm tor. Ceapa de iarn , mai zemoas i mai pu in iute, este sem nat în august, devine adult numai în prim vara urm toare i poate fi recoltat în luna iunie, îns nu poate fi depozitat pentru o perioad de timp îndelungat . Con inutÎn foile de ceap exist o enzim , Alliinase i un aminocid cu sulf Aminoacid (Iso-Alliin) i Propanthial-S-Oxid care provoac l crimarea la t ierea cepe Culturi mixte cu ceap Plantele care se dezvolt bine în cultur învecinat cu ceapa: Folosire În buc t rie este folosit ca i condiment. În medicin , împreun cu usturoiul, ajut la restabilirea i normalizarea circula iei sanguine. Are o ac iune antimicrobian , regleaz metabolismul i mai ales a lipidele, stimuleaz sistemulu imunitar, ajut la combaterea r celii. Aliment apreciat în antichitate pentru virtu ile sale terapeutice (Dioscoride, Pliniu...), tonice i antiinfec ioase, ceapa este un factor de s n tate i de longevitate. De semnalat - sau de reamintit - ceapa alb (dulce) de Tournon, în Ardèche, una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament, cu târgurile ei anuale speciale, ca i marile cepe trandafirii de Toulouges (în Pirineii Orientali). y P r i utilizate: bulbul i sucul lui. y Principalii constituen i cunoscu i: fructani, vitaminele A, B, C; s ruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat i nitra i calcaro i, fier, sulf, iod, siliciu; acizi - fosforic i acetic; disulfur de alil i de propil; ulei volatil; glucochinin ; oxidaze diostaze (acestea din urm sterilizate; prin c ldur ); principii antibiotice.

furuncule. Glucidele. Prin fierbere insa se pierde cam 30-40 la suta din continutul de vitamina C.Ea este bogata in special in provitamina A. glucide partial asimilabile. ea figurind printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sint foile aflate la exterior). ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma. antrax) si complicatiile acestora. B5. multi o acuza de provocarea unor tulburari digestive. astfel ca o portie de 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A. B2. depurativa Contine un pricipiu hipoglicemiant. saruri minerale si clorofila. Vitaminele din grupa B sint si ele foarte bine reprezentate: B1. antiscorbutica. Caracteristici: Prezinta proprietati dezinfectante si cicatrizante la nivelul tesuturilor Poseda o actiune antiseptica pulmonara importanta si proprietati expectorante Favorizeaza metabolismul glucidelor si absorbtia oxigenului in celule Are actiune anticancerigena: specialistii recomanda folosirea verzei in mod regulat. sint constituite in primul rind din pentosan. colita ulceroasa Sfera genito-urinara: fenomene congestive spasmodice si inflamatorii Sfera ORL: angina. Interes nutritional si dietetic Varza este o leguma foarte putin calorica. 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A Provitamina A (sau carorenul. 200 de grame de varza consumate zilnic acoperind necesarul zilnic de vitamina E. sint prezente si ele la un nivel ridicat. ele mai contin zaharoza. Fiind foarte bogata in vitamine si saruri minerale. vitaminele C si E si in fibre. B3. Din pacate insa. sulful si hitidina pe care le contine varza diminueaza tumorile. ea avind in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs. antiseptica. care furnizeaza o parte din calorii. care se transforma in vitamina A in organism) este si ea foarte bine reprezentata. panaritii. In schimb insa. tulburarile respective pot aparea in urma consumului verzei impreuna cu carnea (sarmale sau varza calita). Bogatia vitaminica a verzei trebuie insa subliniata. Protidele. In afara de asta. care completeaza aportul energetic. In acelasi timp. in cele mai multe cazuri. adica toate cele care constituie grupa anticanceroasa. TBC Sfera digestiva: ulcer gastric si duodenal. de exemplu. elemente care asigura sanatatea celulelor. asigurind eliberarea toxinelor Este aperitiva si antidepresiva. B6. Romanii. sinuzita Inflamatii si infectii intestinale: ciroza ascitica Sfera dermatologica: infectii cutanate (abcese. varza asigura elementele indispensabile sezonului rece Alte proprietati: antidiareica. varza restabileste flora intestinala si contribuie la cresterea numarului de hematii (in special varza alba). anemie simpla Sfera respiratorie: afectiuni bronho-pulmonare. De aceea varza este recomandata in: Astenii Imbatrinire prematura Demineralizari Indicatii particulare: Sfera cardiovasculara si sanguina: ulcere varicoase. laringita. Sa nu uitam insa ca. deoarece continutul ei crescut de caroten diminueaza riscul aparitiei cancerului. glucoza si fructoza. Varza este de asemenea foarte bogata in vitamina E: 2-7 mg la 100 g. contuzii si rani Sfera neuro-psihica: nevroza VARZA . care face sa fie recomandata in regimul pentru diabetici Indicatii terapeutice generale Gratie continutului sau bogat in vitamine. B9. erau incredintati ca varza vindeca melancolia. nimeni nu se poate plinge ca ar fi avut probleme dupa ce a mincat o salata de varza proaspata.

B6 si este o sursa naturala de zahar. Merge bine in terenuri mijlocii. Este folosita in alimentatie de peste 2000 de ani si reprezinta un tonic pentru organism. Lunga de Erfurt . astfel ca distanta dintre plante a ramana 15 cm. Temperatura optima este de 20 grade Celsius. Cere ca iongrasamintele organice sa fie aplicate cu 1-2 ani inainte. Sfecla este mai putin pretentioasa fata de sol.1 grad Celsius ingheata. Semantul se face in randuri distantate la 30 cm. trecandu-se perpendicular pe directia randului. se executa buchetatul (raritul pe rand). se aplica iar raritul. turtita. magneziu. Radacina este rotunda. fier.100 zile. in tulburari circulatorii. Devine mai rezistenta la frig dupa aparitia primelor frunze. Contine carbohidrati. cu pulpa colorata roz-inchis. la 15-20 iunie. anemii. vitamina A. pulpa rosie. nevralgii. Sucul de sfecla este benefic in hepatite. In faza de incoltire si la formarea radacinii are cerinte mari de umiditate. Partea comestibila de forma conica alungita. la 4 cm adancime.soi tardiv. stari congestive cerebrale. Cand se ating frunzele. Se recolteaza pe masura necesitatilor de consum. sodiu. bun pentru culturile de toamana. plantele ramanand pe rand grupate in buchete. C. gust dulce. Pentru productia timpurie. Planta rasare dupa 14 zile. diabet SFECLA Soiuri: Turtita de Egipt . potasiu. iar pentru cea de toamna. Cand apar primele frunze. putand rezista si la grade Celsius. Cerintele plantei . sfecla se seamana in aprilie. fiind sensibila la frig. nisipo-argiloase si bogate in substante hranitoare. cu nervuri rosiatice. In timp de seceta este nenoie sa fie udta. la 3-4 cm pe rand. Fiind bogata in substante alcaline combate aciditatea. Durata de vegetatie . .cultivare.Sfere diverse: insolatii. Peste 10 zile raritul se face lasand distanta intre plante de 4-5 cm pe rand. verzi. Durata de vegetatie . cupru.145 zile. de caliatae superioara. Samanta incolteste la 6 grade Celsius. cu frunze alungite. Soiurile cu radacina alungita cer mai multa apa decat cele cu radacina rotunda. iod. Sfecla este originara din bazinul Mediteranei si din vestul Asiei.soi timpuriu. de marime mijlocie. incepand din vara si pana toamna tarziu. la . cu inele albicioase.

sus in speciali tii. acesta nu trebuie consumat pr jit în ulei sau al turi de alte alimente bogate în gr simi. Cercet torii britanici au ajuns la concluzia c în cartofi se g se te o substan care poate reduce tensiunea arterial . consumul de cartofi. plini de gr sime. Cartoful poate aduce multe beneficii organismului uman. Cartofii sunt o bogat surs de vitamina C. cop i sau f cu i piure. Vitamina B6 este implicat în peste o sut de reac ii enzimatice. constituie o surs de fibre care ofer protec ie împotriva bolilor de inim i. Îns consumul cartofilor cop i. de magneziu i de fibre. mai mult. 0. în 122 de grame de cartof copt în coaj se g sesc 15. Pentru c aminoacizii i acizii nucleici sunt cruciali pentru formarea noilor celule. explic speciali tii. se poate spune c vitamina B6 ajut la construc ia celulelor corpului. Substan a care se g se te în cartofi se nume te kukoamin . beneficiile nu mai apar. Glicogenul este o form de zah r care este depozitat în celulele musculare. Vitamina B6 este necesar pentru formarea aminoacizilor i a acizilor nucleici.93 g de fibre. brânz sau buc i de unc . Aceast vitamin are rolul de a m ri cantitatea de glicogen din organism i astfel sunt m rite performan ele. Cartoful este printre cele mai consumate legume din lume. iar ceea ce nu tie mult lume este faptul c . flavonoizi i acid cafeic. contribuie serios la apari ia afec iunilor cardiace sau chiar a unui atac de cord. cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza. vitamina B6 m re te performan ele sportive în mod natural. O descoperire surprinz toare a cercet torilor arat c broccoli este mai pu in folositor corpului uman decât cartoful. iar singura plant în care se mai g se te este Lycium chinense (o plant folosit în medicina tradi ional chinezeasc ). pân i cartofii cop i sunt Äîmbog i i´ cu unt. 509. Ca urmare. în cartof se mai g sesc carotenoizi. fructul va sem na izbitor cu ro ia. cartofii sunt considera i ca fiind o mâncare la îndemân . Mai mult.74 mg de vitamina C. Indiferent dac sunt pr ji i. Acest lucru se întâmpl pentru c planta de cartof face parte din aceea i familie cu planta de ro ie. Oamenii consum r d cina plantei de cartof. îns din cauza faptului c cei mai populari sunt cartofii pr ji i. Pentru a se beneficia la maximum de substan ele nutritive din cartof. Este bine s se consume cartofii fier i.96 mg de potasiu. Cartofii con in i flavonoizi care protejeaz împotriva problemelor respiratorii i a anumitor forme de cancer. consumul unui cartof copt îi asigur unui adult 21% din doza zilnic recomandat de vitamin . f r gr simi. simpli.28 mg de magneziu i 2. 0. de potasiu. de multe ori. Potrivit studiilor. În ceea ce prive te vitamina B6. din care se face .CARTOFUL Cartofii provin din America de Sud i au fost adu i în Europa la începutul secolului 16. În plus. Studii recente au ar tat c reputa ia cartofilor de a fi boga i în carbohidra i i c trebuie elimina i din alimenta ia celor care vor s sl beasc este fals . de vitamina B6. astfel g ti i. Vitamina B6 din cartofi ofer i o protec ie împotriva afec iunilor cardiovasculare i ajut la func ionarea mai bun a sistemului nervos. are foarte pu in calorii. Mai mult.42 mg de vitamina B6. Cartofii mai con in i o varietate de fitonutrien i care ac ioneaz ca ni te antioxidan i. dac aceast plant este l sat s fac fructe. Pe lâng aceste substan e nutritive.

Alte componente importante ale ov zului sunt carbohidra ii. are 5-7 internodii goale în interior. s n to i sunt i cartofii fier i sau cei prepara i la abur.Nu în ultimul rând. sc zând colesterolul din sânge i glicemia (fiind util i în diabet) i fiind indicat în tratarea anginei pectorale i a ulcerului varicos. rezolvând sterilitatea i impoten a i fiind tonic uterin. în junghiuri sau în gut ). iar la baz are ni te ramifica ii care dau aspectul de tuf . El se recomand i în afec iunile ficatului i mai ales în inflama ia colecistului (colecistit ). De asemenea. dar i contra diareei. în laringite i pentru vindecarea tusei. ca expectorant.Din punct de vedere a sistemului nervos. în cazurile de astenie fizic i psihic . .piure.Afec iunile respiratorii pot fi tratate cu preparate din ov z. i aparatul urinar beneficiaz de pe urma ov zului.Descriere: Ov zul este o cereal anual . calciu i magneziu i sunt foarte u or asimilabili. În plus. iar aluatul din ov z se punea pe umfl turi pentru a se retrage. triptofan. de calmare a spasmelor intestinale i rol laxativ. magneziu. întâlnit îndeosebi în regiunile colinare i de munte. Pe lâng acestea se mai num r foarte multe substn e minerale (potasiu. ov zul ajut i glandele sexuale. Frunzele ov zului sunt plane i au limbul u or r sucit de la dreapta spre stânga. Pentru tratarea tusei m g re ti se folosea decoctul din semin e sau ceaiul din nuci verzi i paie de ov z. Decoctul din semin e de ov z se mai lua i ca fortifiant pentru înt rirea pl mânilor. Pentru ca piureul s aib un gust delicios. leucin . clor. p trund profund în p mânt i au o capacitate mare de absorb ie a substan elor nutritive din sol. când fiertura se r corea. ov zul este un excelent tonic asupra celulelor nervoase. au form de fascicule. Se pot consuma i de 3 ori pe zi. psoriazis. calmeaz durerile din colicile renale i vezicale i vindec litiaz urinar i biliar .Ov zul este o cereal foarte indicat în afec iunile digestive. Tulpina plantei este erect . valin etc).Ov zul este bogat i în inhibitori ai proteozei i din aceast cauz este foarte indicat în lupta cu tumorile pe care le dizolv (în special la cancerul intestinal). R d cinile se dezvolt din diferite regiuni ale plantei. calciu. glucidele. Ceaiul i sc ld torile cu ov z se foloseau pentru u urarea na terilor. îns are în plus mai multe gr simi nesaturate i con ine întregul complex de vitamine B care sunt foarte importante pentru hr nirea creierului. trebuie s se amestece cu pu in ulei de m sline i usturoi. în bron ite. Compozi ia i ac iunile farmaceutice ale ov zului: Ov zul are aproape acela i con inut ca i grâul. ulgii de ov z sunt un aliment excelent deoarece con in fosfor. de prim var i de toamn . Acest decoct se mai inea în gur contra durerilor de din i. Semin ele de ov z pr jite se foloseau la oblojeli contra reumatismului. în dureri dentare. ov zul se recomand în afec iuni ale pielii (cum ar fi erup iile cutanate. (Sursa: Gandul) OVAZ . în insomnii i în st ri de surmenaj. În unele p r i ale rii ov zul se fierbea într-o c ldare i. se introduceau mâinile sau picioarele i se ineau pân când lichidul se r cea. Planta înflore te în lunile iunie-august. este indicat în numeroase afec iuni neurologice. care este diuretic. În tradi ia popular decoctul din semin e de ov z era un leac obi nuit contra tusei. care se indic în tratamentul astmului bron ic. Inflorescen plantei este un panicul (chiorchine) drept i lung de 15-30 cm pe care cresc spicule e cu 2-3 flori. fier) i aminoacizi (alanin .Ov zul ac ioneaz pozitiv i asupra vaselor de sânge i a inimii. fosfor. sodiu. Se recomand chiar i copiilor. fiind foarte s n toas i aducând vindecarea în multe afec iuni. albuminele i carotenul. mânc rimi ale pielii) i pentru calmarea durerilor (în caz de contuzii în zona capului sau a gâtului. comun în cultura de nutre . având rol de stimulare a digestiei. Moduri de folosire ale ov zului: Supa deas cu semin e de ov z este un meniu foarte întâlnit la nordici. este înalt de 60-100 cm. în dureri intercostale. în coxartroz .

aspre. valorific bine îngr mintele organice i minerale. m lai sau 63 kg. PORUMB Porumbul (Zea mays ssp. glucoz sau 44 l. -Randamente de extrac ie : 100 kg. care se nume te popular: "cocean". industrial i furajer . amidon sau 71 kg. tulpini (coceni) în amestec cu uree i melas . care are efect asupra func ion rii sistemului nervos. alcool sau 50-60 kg. Florile femeie ti se g sesc mai jos pe tulpin . Are tulpina înalt i groas . Porumbul con ine de asemenea un anti ± oxidant de frunte i anume vitamina E. Carbohidra ii cuprin i în porumb dau energie i nu permit depunerea gr sim . Porumbul apar ine familiei Poaceae dup Anca Sârbu 1999.5 metri. regional p pu oi. care este prezent în cantit i mari în porumb completeaz într-un mod excelent lipsa acestui element datorat bolilor legate de îmb trânirea organismului. coeficient de înmul ire foarte mare. numit tiulete. Con ine multe hidrocarburi. Inflorescen a este sub forma unui spic sau panicul. Porumbul are efect împotriva stresului. Magneziul.Tinctura de ov z este recomandat celor care sufer de insomnii. Introducerea porumbului în meniul nostru zilnic mic oreaz riscul apari iei bolilor de inim i a cancerului. 150 de grame de porumb acoper aproximativ 25 % din cantitatea necesar de vitamina B1 pentru un adult. reprezint alaturi de grâu 80% din produc ia de cereale. cu frunze lungi i ascu ite la vârf. magneziu. îns ea are în plus i virtu i antiastmatice. 100 g. albumine. utilizat în alimenta ia dietetic . cucuruz) este o cereal originar din America Central cultivat azi în multe regiuni ale lumii ca plant alimentar . boabe ± 77 kg. fosfor. sau câte 20 de pic turi de 3 ori pe zi înainte de mese (în caz de astenii). agitând de mai multe ori pe zi. Tinctura se prepar astfel: se macin 50 g de semin e i se pun deasupra 150 ml alcool alimentar de 70 grade. fiind pra itoare. izomeroz -Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutre concentrat(boabe). reac ioneaz foarte puternic la iriga ii. grupate în inflorescen . Florile feminine se g sesc la subsoara frunzelor. De i unele variet i de porumb pot cre te pân la 7 metri în în l ime. amidon. a spirtului. Se strecoar i se vor administra câte 40 de pic turi la culcare (în caz insomnii). Stigmatul pistilului este foarte lung i formeaz m tasea porumbului. Se va ine 15 zile. constituie o bun premerg toare pentru multe plante. porumbul comercial este cultivat la o în l ime maxim de 2. glucozei i dextrinei . adaptabilitate la condi ii diferite de clim . zinc i potasiu. de porumb ± 97 kcal. fier. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât variet ile de porumb de câmp. vitamina E. important plant melifer i medicinal . porumb mas verde (însilozat). mai ales în vitamina B1. care ne protejeaz împotriva artritei. Alc tuirea plantei: Frunzele sunt mari i liniare. mays. însiloza i (nutre suculent) -Particularit i fitotehnice : rezisten bun la secet i caldur . Fructul este o cariops care con ine amidon. num r relativ redus de boli i d un tori. prin cantitatea mare de polen pe care o produce. Pe aceea i plant se g sesc flori feminine i flori masculine pe aceea i tulpina. Florile b rb te ti sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescen numit spic cumpus ramificat. Florile masculine se g sesc în vârful tulpinii. Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului. foarte multe vitamine din grupa B. las terenul curat de buruieni. neramificat . Se va agita de mai multe ori pe zi. substan e proteice i uleiuri. a inimii i asupra produc iei de globule ro ii. germenii sunt utiliza i pentru extragerea uleiului. Este bogat în vitaminele din grupa B. a mu chilor.

GRIU Grâul este considerat cultura agricol cu cea mai mare suprafa cultivat pe plan mondial.. pâinea produs din f in de grâu reprezint hrana de baz . În ara noastr suprafa a cultivat cu grâu este de cca. fortificându-se pentru perioada de iarn . din punct de vedere calitativ. când iarna î i face apari ia înc din luna noiembrie. Fermierii experimentati probabil stiu cum sa determine cea mai favorabila zi pentru semanat griu. paiele rezultate dup recoltarea grâului se pot folosi în hrana animalelor sau ca a ternut în grajd. boabele de grâu constituie materia prim pentru producerea sau extragerea de substan e utile care intr în procesarea unei mari diversit i de produse agroalimentare.. în aceste condi ii putând rezista pân la -20C. grâul poate fi cultivat în diferite zone climatice Semanatul griului de toamnaNu se poate de spus ca ³griul de toamna trebuie semanat pe data x´. când temperatura ajunge la +8. În func ie de evolu ia vremii. boabele de grâu au o durat mare de p strare i pot fi transportate la distan e mari f r riscul degrad rii calit ii.De regul . grâul are posibilitatea s se înfr easc i s se c leasc . la fabricile de celuloz sau pentru prepararea îngr mântului organic. ..pina in luna noiembrie inclusiv. se ob in rezultate mai bune în cazul îns mân rii mai devreme. sem natul începe când temperatura aerului este de +13.În anii cu ierni usoare se obtin rezultate mai bune la semanatul mai târziu. boabele de grâu au un raport echilibrat între con inutul de hidra i de carbon i cel de substan e proteice. datorit plasticit ii ecologice ridicate. corespunz tor cerin elor organismului uman. Importan a ce se acord acestei culturi const în urm toarele particularit i: pentru aproape jum tate din popula ia lumii. Semanatul griului de primavaraGriul de primavara este semanat atunci cind infloreste ciresul salbatic (Malinul. ³Prunus Padus´). aceasta fiind de peste 220 milioane hectare. iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha. se poate folosi direct în hrana animalelor. lat. gr simi i substan e minerale.+9°C. 25% din suprafa a arabil i 40% din suprafa a sem nat cu cereale. sem natul poate începe cu 6-7 zile mai devreme sau mai târziu..+15°C i trebuie s se încheie în 10-15 zile. deoarece au un con inut ridicat în proteine. dar nu mai devreme de aparitia frunzelor pe stejari. În al i ani. mai ales t râ ele ce rezult din industria mor ritului.Sem nat în perioada optim .Griu incoltitStiati c : Facind cercetari oamenii au observat c pentru fiecare zi de întârziere a sem natului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha. Griul de toamna este semanat incepind cu a doua jumatate a lunii septembrie .

Boletus edulis. burete (regional). în Italia.[4] Ciupercile pot cre te solitar sau în grupuri. cu pere i sub iri. Este una dintre pu inele ciuperci comestibile Mycorrhiza care cre te în Emisfera Sudic :[1] al turi de diferite specii de pin în Africa de Sud i în apropierea teiului în Noua Zeeland [2]. apoi în maro. carpoforul. mân tarc . În Africa de Sud cre te din abunden în p durile de pini de pe cuprinsul rii. care înseamn Äciuperc superioar ´ i edulis. are culoarea brun-deschis. exprimând calit ile culinare ale speciei. cu piciorul alb. având culoare ro ie-maronie. în regiunea Mun ilor Stânco i la altitudini de pân la 3500 metri. Denumirea tiin ific .Miceliul. iar pe m sur ce se maturizeaz î i schimb culoarea în galben. Are o concentra ie mare de ap în compara ie cu alte ciuperci comestibile. deoarece hribii mai mari ad postesc adesea larve de mu te verzi i devin slino i. de mai bine de cincizeci de ani. moi i mai pu in gusto i pe m sur ce îmb trânesc.Specimenele ajunse la maturitate deplin pot cânt ri aproximativ 1 kg. Hribul poate fi g sit toamna în Siria i Liban. dup ploi abundente. structuri delicate.HRIBUL ALB Hribul (Boletus edulis) este o ciuperc de p dure comestibil . are rolul unei r d cini cu care ciuperca extrage din sol i din resturi vegetale apa i alte substan e nutritive de care are nevoie pentru a se dezvolta. pentru a nu fi confundate cu alte specii necomestibile sau mai pu in apreciate. mesteac n (Betula pendula). pin (Pinus sylvestris).Cre te în regiunea Borgotaro din apropiere de Parma. Maroc i în vestul Americii de Nord. unde este posibil s fi fost plantat[5]. Caracteristicile generale[3] care ajut la evitarea recolt rii de specii otr vitoare sunt: o culoare ro ie la marginea porilor. Descriere P l ria ciupercii mature este de 7±30 cm. Quercus palustris). unde cre te în grupuri mari lâng cioturile putrezite de stejar. Nu este o ciuperc specific Africii de Sud. Quercus petrea. Piciorul i p l ria constituie un întreg. o re ea de filamente subp mântene. Piciorul este umflat la baz . în Asia. cu nuan e de alb în p r ile de lâng margini. pitarca sau pitoanc . Mexic. gros i cu p l ria brun -g lbuie. Lamelele de sub p l rie sunt albe atunci când sunt tinere. Aceast ciuperc are o arom distinct i un miros pl cut. castan (Castanea sativa).Are mai multe denumiri române ti printre care se num r hrib. Denumirea de hrib provine din ucrainescul hryb.Boletus edulis a fost g sit în p duri de tei (Tilia) din apropierea ora ului Christchurch în Noua Zeeland . schimbarea culorii c rnii atunci când intr în contact cu aerul sau când este lovit i un gust acru. Miceliul este format din hife. Distribu ie i habitat Boletus edulis pot fi g site în Europa continental din nordul Scandinaviei pân în Grecia i Italia. . copit . de aceea se consider [6] c a fost introdus accidental odat cu pinii importa i. Se recomand îns s nu se recolteze exemplare prea tinere. Culoarea devine tot mai închis pe m sur ce ciuperca se maturizeaz . Hifele cresc foarte repede în lemn i sol sau în orice suprafa care asigur hrana ciupercilor. unde are un statut de Denumire de origine protejat . molid. cu sensul de comestibil . provine din r d cina latin bolet-. care con in protoplasm . partea vizibil a ciupercii. atinge în l imea de 8±25 cm i o grosime de pân la 7 cm. mitarc . Dau roade din var pân toamna. fag (Fagus sylvatica) i brad. Î i au habitatul pe suprafe e dominate de arbori de stejar (Quercus robur. piperat. Cei mai aprecia i de gastronomi sunt hribii tineri.

cât i industrial. Cre terea ciupercilor champignon reprezint începutul unor afaceri cu ciuperci de succes. necesitând la fructificare temperaturi mai ridicate fa de Bisporus. s-a axat în noastr . . Cu sprijinul mai multor produc tori de miceliu. Impreuna vom stabili solutia tehnica optima. Agaricus Edulis. Prin asisten a oferit vom alege împreun varianta optim de ob inere a unui compost de calitate. Se recomand în afaceri cu ciuperci. cu un regim termic criofil. preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus. diminuând profitul. necesitând la fructificare temperaturi relativ sc zute. îns foarte profitabile s-au dovedit i Agaricus Edulis. este o ciuperc de cultur . a reu it s de in suprema ia produc iei din familia Agaricus. de culoare alb . a c ror ac iune reduce semnificativ produc ia. inclusiv recoltare automata. fiind i mai rezistent ca aceasta la virusuri. Prezint un randament mai ridicat în privin a costurilor. în func ie de materiile prime utilizate. ara Cresterea ciupercilor Champignon se desfasoara in ciupercarii cu un grad mare de automatizare si mecanizare. asigurand echipamente performante. existând riscul unor contamin ri rapide cu d un tori.SAMPINIONI Ciupercile champignon necesit un substrat organic. alb sau crem. cu desfacere asigurat atât la restaurante i magazine de specialitate. fa de Agaricus Edulis i a calit ilor inferioare fa de Agaricus Blazei. cunoscut sub denumirea de "Bulgare de zapada". termofil . Cultura ciupercilor din specia Agaricus. în marja a 23° ± 25° C. raspândit sub denumirea de "champignon". i Agaricus Blazei. în marja a 12°-18° C. care au insitat pe aceast specie. în ciuda costurilor relativ ridicate pentru men inerea temperaturii sc zute. cunoscute sub numele de "champignon". datorit faptului c suprafa a p l riei este neted . fa de Bisporus. Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabil . Agaricus Bisporus este o ciuperc de cultur . cuticula f r scuame.

zinc.81%. sodiu. sunt indicate în regimurile antiurice.stiintasitehnica. Cum se pot deosebi ciupercile comestibile de cele otr vitoare?Atragem în modul cel mai serios aten ia. compus termorezistent (nu se distruge prin fierbere). ciuperca prin faptul c are în compozi ie iod. fier .ro). dar i în func ie de specie.România export o mare cantitate de ciuperci s lbatice. peste 100. amnezie. Corpurile de fructifica ie ale acestora (organele c rnoase care se consum . . proteine 3-4%. care con in îns . îmb trânire precoce.consumul de ciuperci "sigure" (ciuperci comestibile cultivate sau ciuperci comestibile s lbatice atent selec ionate de c tre societ i autorizate. iod. a a cum sunt hribii (Boletus sp. care provoac intoxica ii mai mult sau mai pu in grave. op rire. vitamina D). în regimurile specifice altor dereglaje ca: oboseal . Acestea trebuiesc temeinic cunoscute i evitate. cât i cele legate de biologia ii ecologia acestora). vitamine (complexul B. surmenaj. ciupercile se prepar prin fierbere. deosebit de benefic organismului uman (Ioana Tudor . în schimb con in destul de mult fosfor. din care jum tate prezint calit i alimentare de excep ie. de obicei cu p l rie i picior) con in o serie de nutrien i benefici organismului uman.Ciupercile mai ac ioneaz ca stimulen i organici i cerebrali (Jean Valnet). în medie: ap .GLANDA COMOSTIBILA Ciupercile comestibile sunt organisme valoroase i apreciate din punctul de vedere al alimenta iei omului. Compozi ia i valoarea nutritiv a ciupercilor comestibile Ciupercile cu valoare alimentar ridicat . magneziu.În func ie de specie. . Se cunosc.5%. Compozi ia ciupercilor variaz destul de mult în func ie de substratul pe care acestea cresc (vezi ecologia ciupercilor). glucoz . uscate sau sub form de gem. falsele credin e populare fiind o cauz major a intoxica iilor cu ciuperci din România (mai multe aici i aici). cupru i cobalt.consumul de ciuperci spontane culese cu profesionalism (este obligatoriu s se cunoasc temeinic atât a caracterele botanice ale ciupercilor. asupra faptului c nu exist niciun "test" sau antidot la care poate recurge culeg torul ori consumatorul de ciuperci pentru a evita confuziile sau otr virea. c ci exist specii considerate a fi comestibile.Ciupercile comestibile. în lume. provitamine A. anumite toxine termolabile (se distrug prin fierbere). astenie. demineraliz ri. se dovede te benefic glandei tiriode. Ciupercile sunt s race în calciu dar. stress.000 de specii comestibile de ciuperci. con in în stare crud . îns nu to i aminoacizii esen iali). cupru.Exist doar dou c i de urmat pentru a evita orice confuzie: . dup cum se poate vedea în imaginea 1). tartric). glicogen) . glucide energetice (trehaloz . glucide neenergetice (celuloz i chitin ) -1. În natur . În aceste vegetale se g sesc i substan e antioxidante. Ca surs de hran natural nonmarin .Compozi ia mai detaliat a ciupercilor comestibile este prezentat aici.Ciupercile comestibile sunt s race în lipide. care de obicei se ocup de exportul lor . clor. fosfor. minerale (potasiu. siliciu). se consum crude.6%. se cere mare aten ie.) sau cucii (Amanita rubescens). iar unele dintre acestea con in acizi organici (malic. Cu privire la ciupercile care nu se prepar termic temeinic (se consum crude sau se op resc). pe lâng ciupercile comestibile mai se dezvolt i ciuperci otr vitoare (vezi imagini). mangan. a a cum este ergotioneina. în regimurile vegetariene ca înlocuitor a c rnii (con in multe proteine.

lobate sau ondulate regulat. ramificate i decurente pe o por iune lung din picior. atât în p durile de conifere cât i în cele de foioase. Gãlbiorii cresc în grupuri. fag). Carnea gãlbiorilor este albã în interior. Piciorul i pseudolamele au acelea i varia ii coloristice ca p l ria. are un miros si un gust plãcut. uneori de numeroase exemplare. iar la maturitate se aseamãnã cu o pâlnie cu marginile încretite. care uneori poate da senza ie de amar în gur . ca o emisferã. este foarte robust. pe frunzi ul putred i prin mu chi. Poate fi confundat cu Cantharellus friesii. la început este convex . apoi u or adâncit i. neted. 3-10 cm. ca o pâlnie mult adâncit . Culoarea se aseamãnã cu aceea a gãlbenusului de ou. Piciorul. cu miros de fructe i gust dulceag. compact i tare. cu suprafa a destul de neregulat (cu mici cocoa e) i marginea ondulat . în form de trunchi de con r sturnat. în special la munte. De la sfâr itul prim verii pân toamna. Coloritul p l riei variaz de la galbendeschis la galben-auriu i câteodat la portocaliu. Suprafa a himenial (de sub p l rie) este format din pseudolame ca ni te cute. Este una dintre ciupercile mult apreciate si rareori e atacatã de dãunãtori. Pãlãria în stadiul tânãr este boltitã. în sec iune. rãsucite în jos. prin pãduri umbroase si umede de rãsinoase si de foioase (mesteacãn. Piciorul este plin. fibroas . . Carnea este compact . 3-8 cm. relativ erpuite. Cre te în pâlcuri.Aparatul fructifer al gãlbiorilor este cãrnos sau fibrocãrnos. galbenã-aurie spre exterior. c rnoas . continuându-se cu pãlãria fãrã o limitã definitivã. carnea este galben la margine i albicioas în mijloc. cu marginile aproape regulate.BURETI GALBINI P l ria. de culoare portocalie mai pronun at i cu aceea i valoare gastronomic . la maturitate deplin . tare.

BURETI

Lactarius deliciosus (L.: Fries) Gray ± rascovi ± palaria este, la inceput, convexa, apoi plata, iar la sfarsitul perioadei de maturizare capata forma de cupa, avand uneori in mijloc un gurgui mic. Cuticula este neteda, lucioasa si lipicioasa pe vreme umeda, avand pe suprafete dungi vizibile concentrice intr-o nuanta mai deschisa sau mai inchisa. Piciorul este cilindric, bont, subtiat la baza, mai intai plin, apoi gol la interior. Pe suprafata lui sunt vizibile mici gropite al caror fund este inchis la culoare. Lamelele sunt dese, subtiri si nu prea inalte, bifurcate si putin decurente in lungul piciorului. Carnea este compacta dar fragila. Cand este rupta, emana mult suc gros portocaliu-aprins, cu gust dulce. Coloritul palariei variaza de la galben-ocru la portocaliu-inchis. Palaria are 10-20 cm diametru, semisferica, apoi intinsa sau in forma de palnie larg deschisa, de culoare alba, se pateaza cu galben sau ocraceu cu varsta, carnoasa, tare, casanta, neteda, cu marginea rulata. Lamelele sunt albe, se ingalbenesc cu varsta, foarte stranse unele de altele, subtiri, decurente, adesea bifurcate la baza. Piciorul are 4-8 cm inaltime si 2-4 cm grosime, este alb, cilindric, usor ingustat catre baza, tare, plin. Latexul este alb, foarte piperat. Sporii sunt hialini, albi in masa, ovoizi, de 6-8x7-9 µ, verucosi, unigutulati.Carnea este alba, apoi galbuie, tare, casanta, cu miros placut, cu gust piperat.Creste pe sol, in grupuri numeroase, in paduri de foioase sau de conifere. Este comestibila. Russula virescens (Schff. Ex Zant) Fr. ± oite, vinetica pestrita ± este o specie micorizanta (Gm), cu dezvoltare in lunile VII ± IX. Se gaseste pe soluri mai mult sau mai putin acide, prin paduri de foioase si de amestec, mai rar de conifere. Palaria, cu un diametru de 5-15 cm, foarte groasa, compacta si carnoasa, este, la inceput, globuloasa, apoi convexa, plata si, la sfarsitul perioadei de maturizare, usor adancita, cu suprafata uneori relativ ondulata. Marginea, neteda sau putin striata, are uneori crestaturi adanci, radiale, iar pielita este neseparabila de carne. Cuticula, cu aspect uscat, este albicioasa si acoperita de o multime de negi proeminenti, verzui, deseori cu forma poligonala. Piciorul, cu o inaltime de 4-9 cm, este cilindric, robust si compact, cu suprafata brumata in partea superioara. Lamelele sunt foarte dese, inalte si carnoase, putin aderente. Sporii sunt de culoare alb-crem. Carnea este alba, consistenta si compacta, cu gust dulce si fara miros (inodora). Variabilitatea coloritului. Negii de pe palarie au o culoare care variaza de la verde-deschis, la verde ca arama coclita si verde-masliniu. Cateodata, palaria este complet alba sau de culoarea cojii de aluna, dar totdeauna sunt prezente crapaturile poligonale. Lamelele sunt alb-crem, deseori patate cu brun-roscat. Carnea piciorului poate capata nuante rosietice. Creste in grupuri cu exemplare uneori numeroase, pe sol, la deal si la munte. Este o ciuperca inconfundabila cu altele, datorita placutelor poligonale de pe cuticula palariei. Este o ciuperca de buna calitate, cautata pentru gustul sau delicat.

CIUPEARCA ALBA OTRAVITOARE

Datorita continutului lor bogat in vitamine, fermenti si hidrati de carbon, precum si gustului lor placut dupa pregatirea culinara, ciupercile constituie un aliment de mare pret. Din cauza, insa, a numeroaselor cazuri de intoxicatie cu ciuperci, multe din gospodine le evita. Si totusi, cunoasterea ciupercilor este posibila pe baza datelor pe care ni le ofera botanica. Se pretinde ca o ciuperca ce isi schimba culoarea la rupere este otravitoare, fapt care nu corespunde in totalitate adevarului, caci daca unele dintre ciupercile otravitoare se albastresc atunci cand le rupi, sunt ciuperci foarte bune de mancat care se innegresc sau devin verzi ori albastre dupa ce le-am rupt.Nici parerea conform careia care ciupercile otravitoare ar innegri o lingura de argint ,nu corespunde rea litatii, caci cea mai. veninoasa dintre ciuperci, ciuperca alba sau buretele viperei, lasa neschimbata lingurita sau banul de argint puse in contact cu ea. Cunoasterea ciupercilor pe baza datelor oferite de botanica ne poate ajuta sa distingem ciuperca comestibila de cea otravitoare. Pentru aceasta trebuie cercetate urmatoarele elemente ale unei ciuperci: felul palariei, pielea care o acopera, adica cuticula, lamele dispuse sub palarie, piciorul, daca acesta este prevazut cu un guleras sau inel si daca la baza piciorului se gaseste acel bulb sau saculet numit volva. Cea mai otravitoare dintre ciuperci, este buretele viperei sau ciuperca alba (Amanita phaloides). Intoxicatiile cu aceasta ciuperca sunt mortale in aproape 80% din cazuri. O recunoastem dupa palaria aproape dreapta, acoperita de o pielita (cuticula) de culoare alba sau galbena-verde ca lamaia, cu lamele albe. In partea de sus, piciorul prezinta un inel cu magini incretite, iar in partea de jos o volva, caracteristica pentru ciupercile otravitoare in general.Din aceeasi familie sunt buretele de lamaie care ii seamana mult, dar are o palarie mai mica, cu o cuticula galbena ca lamaia, presarata cu puncte albe, si buretii pestriti, muscarita sau buretele serpesc (Amanita tnuscaria), cu palaria rosie, patata. Caracteristic pentru toate ciupercile otravitoare este mai ales piciorul, inconjurat de o volva sau ingrosat ca un fel de bulb. Sa trecem acum la ciuercile comestibile: cea mai obisnuita este ciuperca de balegar sau sampinionul. Are o palarie alba sau galbena, de aspect matasos. Lamele sunt de culoare roz, iar piciorul, alb sau cenusiu, are un inel la partea de sus, iar spre baza se ingroasa, subtiindu-se brusc la radacina.Carnea alba si moale are miros de ananas si gust de nuca. Intoxicatia cu ciuperci se datoreaza unei triple otravi pe care buretele viperei o contine: faloidina, care ataca ficatul si provoaca hemoragii, falina, care distruge globulele rosii si amanitina, responsabila de slabirea batailor inimii si de racirea corpului.Aceasta intoxicatie este aproape fara scapare, deoarece semnele intoxicatiei nu apar decat la 1820 de ore dupa consumarea ciupercilor, atunci cand este prea tarziu pentru o interventie cu folos. La inceput, bolnavul varsa neancetat. Colicele abdominale si setea neistovita il chinuie. In aplicarea tratamentului vom incepe cu debarasarea stomacului prin vomitari provocate si prin curatirea intestinului cu o doza de sare amara sau o clisma abundenta.Pentru protejarea ficatului si rinichilor se administreaza bauturi indulcite cu mult zahar. Pana la venirea medicului vom pregati o solutie cu o lingurita de sare de bucatarie la un pahar cu apa, pe care bolnavul o va lua in inghitituri mici, pentru a nu varsa.

AUSTRELE

Sunt semintele comestibile a 120 de specii de salcam australian (in Australia sunt, in total, cca. 700 de specii diferite de salcam). Aborigenii mananca aceste seminte de peste 6.000 de ani, amestecandu-le cu faina, pentru a forma un aluat ce se coace pe carbuni. Salcamul australian atinge 2-3 metri inaltime, cateodata chiar mai mult. Inmultirea sa se face prin seminte. Infloreste la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, iar florile sunt de culoare galbenastralucitoare. Pastaile ce contin semintele au lungimi de 5-10 cm. Recoltarea se face intinzand in jurul arborilor panze si scuturandu-i pentru ca pastaile sa poata fi adunate. Un metru cub de pastai poate sa dea, dupa curatare, doar 10-15 kg de seminte. Descrierea condimentului : Semintele de salcam australian au dimensiuni de 4-6 mm lungime si 3-4 mm grosime, au forma ovoidala si culoare bej-portocalie. Semintele se usuca si se prajesc inainte de a fi folosite, caci in stare proaspata contin thiaminaza, o enzima ce descompune vitamina B1. Semintele de salcam australian sunt bogate in proteine (cca. 26%), contin grasimi polinesaturate si au cca. 30% fibre. Dupa ce sunt uscate si prajite arata asemanator boabelor de cafea si au o aroma si gust usor amarui si de nuca, un fel de amestec intre ciocolata amara, cafea si alune, fiind de aceea folosite la prepararea dulciurilor. Exista si un extract de seminte de salcam australian, de culoare bruna-inchisa, cu aceleasi utilizari culinare ca si pudra obtinuta prin macinarea acestor seminte. Pregatire si depozitare : Semintele de salcam australian se gasesc sub forma de pudra, caz in care se pastreaza in recipiente inchise ermetic, la adapost de lumina, umezeala si caldura, sau sub forma de extract, care se pastreaza la rece.Origine : Australia.Etimologie : Denumirea pentru salcam in multe limbi de circulatie internationala este Acacia, cuvant care provine din limba greaca, de la ³akakia³; acesta s-a format, probabil, din cuvantul ³ake³ ce inseamna ³ac³. ³Salcam³ provine din limba turca (³salkam³); la denumirea romaneasca s-a adaugat adjectivul ce defineste zona originara a arborelui, Australia. In limba engleza salcamii australieni se mai numesc si ³wattle³, iar termenul prin care se definesc semintele acestuia este ³wattleseed³. Utilizari culinare : Aroma lor poate fi descrisa ca un amestec de ciocolata amaruie, cafea si alune. Aceasta le face potrivite pentru prepararea biscuitilor, aluaturilor, inghetatei; pot fi utilizate ca inlocuitor de cafea. In ultimul timp sunt din ce in ce mai bine si mai divers folosite, alaturi de branzeturi si legume, paste, ciocolata, la aromatizarea bauturilor alcoolice, a sosurilor (in special cele emulsionate, ca maioneza), marinadelor pentru carnea de miel, oaie si vita, a dressingurilor

STINJENEL Denumirea populara: Crin-vinat. . cu miros de iarba. pana toamna tirziu (octombrie). Celelalte trei sunt indreptate in sus. Rizomii trebuie sa aiba culoare alb galbuie. Recoltarea: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii ale plantei in anul 2 ²3 de vegetatie. Florile sint mari. Acest miros sc concentreaza daca produsul are vechime mai mare de doi ani. Rizomii prea grosi se despica (5 ²10 cm). Descrierea plantei: Este o planta erbacee. Uneori este indicat ca rizomii sa fie decojiti. terminata cu multe flori. Lilie-vinata. Floare-vanata. Lilie. Se scot rizomii. slab mirositoare. si culoarea lor este violet-inchis. Se scot apoi din apa si se transporta la locul de uscare. Se cultiva mult prin gradini. Acesta face ca in rizomi sa se petreaca niste procese complexe de transformare chimica. putin ascutite. Stinjenel. de pamant. fiind inlocuit cu un parfum placut dc micsunele. ca expectorant si diuretic. in episoade incepand din luna iulie. pune-i intr-un vas cu apa. se spala. dispuse cite 4 ² 6 in buchet. Are trei stamine si un ovar asezat sub petale. Se utilizeaza sub forma de decoct. ca o planta decorativa. Utilizare: Este bine ca uscarea sa se faca la soare. cu un cutit bine ascutit. in forma de sabie. Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. se scutura. Stinjenita. cu un rizom gros si carnos. Rizomii mici si virful vegetativ se ingroapa. Curatirea de coaja se face inainte de uscare. perena. Frunzele sunt lunguiete. dupa uscare. dupa care se curata de radacini. din care porneste o tulpina cilindrica. Curata rizomii. acoperite pe partca superioara cu o periuta de peri galbeni. Floarea este formata din trei petale externe indreptate in jos. asigurand inmultirii plantei. Fructul este o capsula. Infloreste in lunile mai ² iunie. pentru a evita brunificarea lor.

Produsul vegetal folosit. Cele fertile apar primavara. Decoctul 1-2/100 (100-200 ml in 24 de ore) se administreaza ca diuretic. sunt de culoare verdedeschis. . in strat subtire si intoarse in fiecare zi. cu frunze brune. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. cu coaste evidente (6-19). deoarece produsul innegrit pierde proprietatile sale terapeutice. mult ramificate verticilat. concescute in vagine si se termina cu un spic sporifer oval. tulpina in sectiune prezinta o lacuna centrala. Produsul nu are miros iar gustul este dulceag. care creste prin lunci umede si nisipoase. saruri de potasiu. uscarea lor se face repede in poduri bine aerisite. si altele sterile care apar mai tarziu si sunt mai inalte pana la 60cm.COADA CALULUI Descrierea speciei. Principii active: ulei volatil (in stare solida). Tulpinile sunt de doua feluri: unele fertile care apar cele dintai si inalte pana la 40cm. aspre si tari. Este o planta perena. saponozide de natura triterpenica (ecvisetonozida) si flavonoide. substante minerale bogate in bioxid de siliciu (dintre care 10-20% sub forma solubila in apa). incepand din luna iulie pana in septembrie. sunt de culoare brun-deschisa. erbacee. iar pulberea 12g in 24 de ore ca mineralizant in tuberculoza pulmonara. Intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si diuretic. pe marginea raurilor din regiunea de campie pana la munte. fara ramuri. Intrebuintari. Oficinale sunt tulpinile sterile (herba Equiseti) recoltate vara. iar ramurile sunt pline la interior si brazdate de patru muchii la exterior.

bergapten i anhidrid sedanoic ). f r îndoial . cât i terapeutic . etc). enzime. calciu. stimulatoare.elina elina este unul dintre cele mai c utate produse de pe pie ele alimentare. în Fran a. semin ele i r d cinile. Uleiul eteric din semin e reprezint 2% din total i este extras. precum i un ulei eteric (bogat în apiol. cât i r d cinile ajung la maturitate i cap t virtu i vindec toare excep ionale. aflat ast zi în culturile de legume. B2. având însu iri diuretice. atât frunzele. digestive i antireumatismale. iod. care exercit efecte echilibrante asupra organismului uman. . Olanda. afrodisiace. Efecte bune în detoxifierea organismului În lunile de toamn . respectiv rizomul îngro at i c rnos. hormoni vegetali i substan e aromatice complexe. mai ales. Ungaria. mai ales. necesitând o îngrijire atent i o irigare sistematic . B1. Ele se pot prelucra sub form de suc sau macerat. de culoare verde-intens. Frunzele au devenit celebre de mult vreme. proteine. cât. Totul este puternic aromat i cu gust dulceag. Pe lâng un con inut mediu de ap (83%). elina. detoxifiante. provine dintr-o form s lbatic ce cre tea pe terenurile saline i ml tinoase din lungul litoralului mediteranean i din Caucaz. la intervale scurte. Componentele chimice din r d cini i frunze sunt foarte variate. În cazul când oamenii ar reu i s cunoasc valoarea deosebit a elinei în alimenta ie i în terapia medical . care imprim mirosul i gustul caracteristic. reglatoare hormonal i de reîntinerire general . Se valorific atât frunzele mari. vitamine (A. se g sesc în r d cini: zaharuri (5%). în gr dinile lor i ar consuma-o zilnic ca aliment i medicament. C). prin bog ia de vitamine. realizând o cantitate mondial de peste 20 de tone anual. fier. sodiu. indiferent de vârst i sex. ar planta-o. elina se cultiv pe soluri umede i fertile. depurative. u or s lciu. magneziu. elina poate fi recomandat pentru toate persoanele. u or asimilabile. Din acest str mo au derivat soiurile selec ionate care se cultiv în toat lumea pentru frunze sau r d cini. bogate în humus i în substan e nutritive. India i SUA. ceea ce explic atât valoarea alimentar . o mare bog ie de s ruri minerale (potasiu.

SALCIA (Salcia). Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul). . Altele din p cate au o coloratur rasist : a a cum salcia nu e pom. R spândire Genul Salix este r spândit în întreaga emisfer nordic . Pe malul drept al Prahovei. Denumire Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie. Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica. la km 128. arbu ti sau subarbu ti cu lujeri elastici i frunze c z toare. o substan asem n toare acidului acetil salicilic care se g se te în aspirin . Utilizare Ceaiul medicinal de salcie are propriet i similare aspirinei Salcia con ine salicina. respectiv r chit . pe malurile râurilor. iazurilor i lacurilor în zonele mai r coroase. Numele popular de "salcie" provine în limba român din latinescul salix. Folclor Salcia cre te în abunden pe teritoriul României dar nu este un copac pre uit din cauza lipsei de întrebuin ri.5. nici iganul nu e om.) de aproximativ 200 de ani. Din nuielele de r chit (mai ales din r chita ro ie (Salix purpurea) se împletesc co uri i paporni e. fiind întâlnit în principal pe soluri umede. a a numita "salcie plâng toare" ale c rei ramuri atârn de trunchi. lemnul de salcie nu poate fi folosit la confec ionarea be elor de chibrituri. cuprinzând arbori. se afl o r chit (Salix fragilis L. Exist numeroase proverbe populare în care salcia e descris cu o not de sarcasm. folosit în parcuri i gr dini ca plant ornamental . este un gen de plante din familia Salicaceae. a a cum ar fi: când va face plopul pere i r chita mic unele. Lemnul de salcie este de calitate inferioar el neputând fi utilizat nici m car ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumeg .

tuse convulsiva.SOFRANUL(Crocus sativus) Fam. Produsul vegetal folosit: Stigmatele ² Stigmata crocii de culoare portocalie. stigmatele se aduna si se usuca pe o sita. Indicatii terapeutice: Antispasmodic. in astm. Laciniile perigonului palidviolete. Recoltarea si uscarea: Florile nu dureaza decit doua-trei zile. . eliptice. se gaseste numai ca planta cultivate. Frunzele numeroase se dezvolta odata cu florile. o capsula ovala triunghiulara. isterie. Stigmatele divizate in 3 lancii de 1 ² 4 cm lungime inegal denticulate. La noi. pe care adeseori le intrec in lungime. mult asemanatoare bradusei de primavara. Iridaceae Descrierea plantei: Este o planta originara din Persia. In acest timp. intr-o camera incalzita. Fructul.

lupul putând vâna foarte bine atât noaptea . de licaoni i de alte popoare antice. De i s-au înregistrat cazuri de urm rire i schi are a atacului.Este un animal robust i suplu. inclusiv c elandrii. .5 m. s-a impus înc din cele mai vechi timpuri. El se comport atât ca vân tor cât i ca necrofag. dar i auzul i v zul.. c lcând pe perini ele degetelor i având unghii neretractile . de culoare g lbui-cenu ie i un al doilea. a a cum se întâmpl i în cazul corbului. De i la nevoie este i omnivor. este inclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae (Canide). având vârful negru. de i nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele europene. lâng piele. În c utarea hranei ei pot parcurge peste 100 km într-o singur noapte. Are o mare rezisten la durere i un mare curaj în lupt . orbi cca. de obicei între 30 i 50 kg. în teritoriul lor. se pot asocia între ele.. lung de pân la aprox.Lupul. datorat inteligen ei sale deosebite.astfel încât acestea se v d clar în urmele l sate pe p mânt moale sau pe z pad . Dar. nu mai prezint un areal continuu. El a fost primit ca simbol de daci. chiar i romanii avândul ca semn al începuturilor lor (legenda lupoaicei ce i-a hr nit pe Romulus i Remus). Se cunosc îns cazuri în care lupii.Blana este de o culoare brun-cenu ie cu varia ii multiple.Performan ele fizice ale lupilor sunt cel pu in impresionante. vulpe. fiind un important factor în p strarea echilibrului natural.Alimenta ia i denti ia sunt tipice pentru un carnivor. mai lung. (Linne. al pta i vreme de 6 s pt mâni. lupoaica fat 4-6 pui.8 m. la care se adaug o coad de pân la cca 0. Ace ti oameni au fost una din cele dou surse ale legendelor despre omul-lup sau licantropi.spre deosebire de râs . au încercat s m nânce sau au mâncat trupurile celor înghe a i. vânat frenetic în vremea lui Ceau escu. mai mult decât performan ele fizice. 1821). nu se cunoa te nici un caz concret în care un adult s fi fost atacat i mâncat de lupi. lupul. În mod natural lupul se g se te în România în Delta Dun rii. putând supravie ui i cu fructe sau alte vegetale . în golul alpin. Lupul este un animal digitigrad. mai ales în iernile grele. iarna. lupii. Nu doar mirosul este deosebit de fin. prezentând o mare amplitudine ecologic . Sim urile sale sunt extraordinare. Ea se compune.cât i ziua sau în perioadele de amurg i diminea .timpul s u preferat de vân toare . dar dep ind în unele cazuri 70 kg. lupul prefer totu i carnea.LUPUL Lupul. 2 s pt mâni. De multe ori izbute te s observe i s ocoleasc capcanele puse pentru el.De i circul nenum rate legende despre oameni mânca i de lupi. care. lânos. nenum rate goluri fiind create de vânarea necontrolat . de la strategia de înv luire pe flancuri a pr zii la mânarea treptat c tre zone închise. din dou rânduri de peri: unul foarte des. acal i enot. Alte atacuri înregistrate sunt ale câte unui lup bolnav de turbare.consumând chiar i scoar de copac -. În România. Greutatea este variabil . Dup o gesta ie de 62-63 zile. acesta nu a fost niciodat finalizat. se adun în haite. a c rui denumire tiin ific este Canis lupus. de fapt. al turi de câine. lupul are i o inteligen deosebit . numit spic. La vân toare folose te felurite tactici. Viteza de alergare a lupului poate dep i 60km/or . 1.

[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. c prioare.În sec. fructe. atacând în hait . sau 50 kgdac efl mând. de icâteodat leatac puii. erpi boa i chiar crocodili. Ur ii bruni i cei tibetani alc tuiesc 58% din ra ia alimentar a tigrului siberian (îi omoar mai ales masculii). Alimenta ieÎn s lb ticie tigrii se alimenteaz îndeosebi cu copitate. Ra ia unui tigru adult este de 50±70 copitate pe an. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. deaceeaace tia îievit pecâtposibil.[3][4][5]Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt.[42] Tigrul poate r mâne lâng cadavrul unui cerb sau mistre câteva zile.[16] . dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care. iepuri i chiar pe te. ei vâneaz animale mai Äexotice´ pentru ei ² maimu e.TIGRU Tigrul (Panthra tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea. dar i cerbi sika. În prezent. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea. Uneori tigrii atac animale domestice (câini. m gari). Tigrul bengal prefer cerbii. cuvânt din persana veche. 80% din popula ia total a tigrilor. tigrul sumatrian ² sambari.[3][4][5] Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt. 80% din popula ia total a tigrilor. a c rui grosime poate atinge 5 cm la tigrul siberian.000 capete. cai. al XX-lea.Laomas tigrulconsum dela 30 la 40 kgdecarne. al XXlea. elanul. deriv din "tigri".000±6. leoparzi. gaurul.[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care. alung uneori tigrii de lâng prada capturat . a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid". specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri. sambarii. deriv din "tigri". vite. unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. pentru a-l termina de mâncat. îns cel mai des se întâmpl invers. c prioarele axis. Tigrul siberian vâneaz i el cerbi.Tigrii pot ucide i alte r pitoare: lupi. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. tigrul se afl în vârful piramidei trofice i aproape c nu are concuren .000± 6. Uneori pot avea probleme cu anumite specii de câini (ca de exemplu câinele ro u indian) care. Ur ii soare. primii r pesc ur ii mici i chiar atac ur i adul i. În prezent. a c rei popula ie alc tuie te aprox. fazani. mo ti. ca bivolul indian. A fost înregistrat un caz în care un tigru a ucis o femel adult de rinocer indian. Tigrii încearc s doboare i pr zi mai mari. cuvânt din persana veche. mistre i i tapiri malaezieni. Obi nuiesc s m nânce nuci. a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid". agresivi din fire.[16]Pe teritoriul întregului s u areal.Elefan iiindienisuntoprad imposibil pentrutigri. Tigrii siberieni i ur ii bruni reprezint un pericol serios unii pentru al ii. pot ucide un tigru adult. dar numai în sezonul cald. unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. a c rei popula ie alc tuie te aprox. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. la rândul s u. la rândul s u. iarb . Foametea o suport u or datorit stratului de gr sime de sub piele.În sec. Tigrul (Panthera tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4. mistre i. Din când în când. porcii s lbatici i nilgaii.000 capete.

urmând a reveni alt dat la locul cu ³provizii´. popând i. c ci în prima lun puii se hr nesc doar cu laptele supt de la mama lor. iepuri etc. este încadrat sistematic în familia Canidae. Se vorbe te. lemingi. cu labele din fa . . ca pisicile. gâtul. în multe cazuri fiind foarte greu de deosebit vulpea de anumite variet i de câini. care se încruci eaz cu cea de pe membrele anterioare. Începând cu a doua lun . [modificare] Caracteristici generale Vulpea este mai mic decât câinele obi nuit i evident mai mic decât lupul. care are vârful alb. cu numele tiin ific Vulpes vulpes crucigera. dar au fost studiate i cazuri extreme: un singur pui sau 12 . dar nu alearg dup ea. câine. Are între 7 mai mult. Este vorba despre maturi.automat . iar tat l pleac la vân toare pentru a asigura hrana întregii familii. ca urmare.De i de obicei vulpea e considerat . vin pe lume câte cinci fra i. cu cruce (care are o dung neagr pe spinare. i 10 kg. P rin ii sunt foarte grijulii cu micu ii: mama este mereu în preajma puilor pentru a îi ap ra. Vulpea m nânc .a fi ro cat . printre care i turbarea. rar Corpul vulpii nu este mare. pentru a începe primele încerc ri pe cont propriu. fiind destul de asem n tor cu al câinelui. enot etc. puii de vulpe sunt lua i la vân toare de c tre adul i.la o singur na tere! Puii de vulpe sunt orbi la na tere. Puii se nasc în vizuini subterane. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decât pot mânca la o singur mas i îngroap ce le prisose te. cele mai multe mici mamifere: oareci de câmp. Detecteaz prada chiar i f r s o vad (dup miros sau dup sunet). fie prin intermediul p s rilor din ograd . Exist îns i variet i intermediare. o singur dat pe an. ci sare asupra sa. al turi de lup. Un alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul c acestea r spândesc .câteva boli foarte grave. dar iese în eviden datorit cozii lungi i stufoase. ochii lor deschizându-se abia dup a doua s pt mân de via . fie direct prin mu c tur . iar coada stufoas cca 30-40 cm. mamifercarnivor. iar p r ile laterale g lbui). Pot fi afectate în special mamiferele cu care vulpile intr în contact direct. castori. De obicei.mai ales în mediul rural . probabil. de existen a a trei variet i de vulpe: de mesteac n (cu pieptul. vulpile au fost vânate cu cruzime ani la rând. Blana este ro cat . din martie pân în mai. partea ventral i vârful cozii albicioase. abdomenul i vârful cozii cenu ii sau negru-cenu iu i picioarele negre). Corpul are sub 1 m lungime. acal. cea mai r spândit ) i c rbun reas (cu pieptul.VULPEA Vulpea. dar boala poate fi transmis i omului. veveri e. Considerate în trecut ³devoratoare de g ini´. de fapt coloritul s u prezint o mare varietate (de la ro cat aprins pân la galben-cenu iu).

livezi. Primavara ramine mai tot timpul in semanaturi. iepuroaicele au gestatia de 28²32 zile si nasc de 5²8 ori pe an. iar in timpul noptii devine activ. cu pleoapele lipite. Lungimea corpului ajunge la 40 cm. unde isi sapa vizuini pentru culcusul puilor. culoare ce se continua pina spre interiorul picioarelor. pe care-i alapteaza timp de 4 sapta-mini . fara par. cafenie sau albastra. Blana este de culoare cenusie. au inele de culoare neagra. Coada este neagra spre virf si alba la partea de jos. Ziua sta mai mult ascuns. toamna prin desisul padurilor. preferind padurile mici. In totalitatea lui. Iepurele de padure traieste singuratic pe terenurile cu diferite culturi. inconjurate sau intrerupte de terenuri agricole. cu nuante ruginii-galbui mai inchise pe piept. Straimosii iepurilor de casa ajung la maturitate sexuala la virsta de 4²6 luni. Fibrele de par. nu de-paseste lungimea urechilor (5²6 cm). de unde iarna coboara spre livezile si gradinile din apropierea satelor. gradini. iesind sa-si caute hrana sau sa se adape la sipotul piraielor. galbena. vara si-o petrece prin tufisuri. acest Äcolorit ruginiu" este specific tuturor iepurilor salbatici .IEPURELE SALBATIC Iepurele salbatic de padure este mic (2²3 kg) si zvelt. git si cap si mai deschise pe spinare si exteriorul picioarelor. cimpii. bune de ascunzisuri. Traieste de obicei prin locuri deluroase cu tufisuri. scurt. in lungul lor. cite 6²14 pui. Pintecele este alb-murdar. capul.

culoarea deschisa a blanii lor datorandu-se unei gene recesive. cel mai raspandit mamifer terestru mare. . leoparzii sau jaguarii. astazi leul asiatic este pe cale de disparitie. leopon. tigon).000 de ani magnificul leu era. rezultand diverse tipuri de hibrizi (ligru. dupa tigru. In prezent numai 6 subspecii mai populeaza savanele: Panthera leo persica ± leul asiatic Panthera leo senegalensis ± leul vest-african Panthera leo azandica ± leul nord-est-congolez Panthera leo nubica ± leul est-afican sau leul Massai Panthera leo bleyenberghi ± leul sud-vest-african sau leul Katanga Panthera leo krugeri ± leul sud-est-african sau leul Transvaal In trecut in gradinile zoologice exista o practica frecventa. Datorita necesitatii conservarii speciei. iar masculii 150-230kg. astazi hibridizarea se mai practica doar in menajeriile private si in gradinile zoologice din China. Puii au pete maronii pe blana. Culoarea blanii sale variaza de la galben deschis pana la maro-ocru sau chiar roscat. femelele cantaresc 120180kg. iar smocul de par din varful cozii este negru. insa in medie. Blana de pe abdomen este mai deschisa la culoare. iar leul african este declarat specie vulnerabila. Dimensiunile leilor pot varia in functie de zona in care traiesc. similare cu cele ale leoparzilor. face parte din ordinul Carnivora. dupa om. familia Felidae. Exista si lei albi.LEUL Supranumit si regele animalelor. cel putin dubioasa: aceea de imperechere a leilor cu tigrii. Panthera leo ± leul. Desi pana acum circa 10. Descriere Leul este a doua felina ca marime.

Girafele tr iesc în grupuri de 20-30 exemplare. în special sistemul circulator. care men ine presiunea extravascular ridicat . întrucât girafele comunic între ele cu ajutorul infrasunetelor. dar în epoca de secet parcurg mai multi kilometri pentru a bea apa din lacuri sau b l i. la tinere e. girafa este înrudit cu familiile: Cervidae i Bovidae. petele de pe gât sau picioare sunt mai mici.Limba de culoare neagr . protejându-le de prf. Numele ei provine din arab i înseamn cea mai înalt dintre toate.8 . cu pete de culoare mai închise sau mai deschise. care cuprinde doar girafa i ruda ei cea mai apropiat okapiGirafele sunt faimoase datorit gâtului lor extrem de lung (care le permite s ajung la frunzele cele mai înalte i mai fragede din arbori) i picioarelor anterioare care sunt mai lungi i mai mari decât cele posterioare. Când m nânc alimente proaspete i suculente pot sta mult timp f r ap . este un animal care alege mult mâncarea când poate s aleag .Originar din Africa. Dar daca nevoia o cere . girafa trebuie s se aplece si se a eaz într-o pozi ie vulnerabil . foarte lung (circa 45 de cm). Girafele petrec 16-20 ore pe zi alimentându-se i dac au pui.5. Giraffidae.5 m în l ime i o greutate de 900kg. Are un sistem care îi permite s deschid i s inchid fosele nazale în mod voluntar. care au evoluat aparte comparativ cu a altor mamifere. . la b trâne e caut singur tarea. îi permite s . Pentru a bea sau a mânca iarb . Structura osoas a gâtului nu este diferit de cea a altor mamifere. În partea superioar a gâtului girafei. m nânc frunzele arborilor folosind limba.Blana este de culoare galben . sem nând ca func ie cu costumul unui pilot de avion supersonic. buza superioar nu este t iat ca la c mile. o pot face i în perioada cea mai c lduroas din zi cand animalele de prad sunt inactive. exist un sistem complex de regulare a presiunii sângelui care previne excesul acestuia când girafa coboar capul s bea. Masculii pot avea 4. Alimenta iaRegimul alimentar al girafei este în acord cu fizicul.Limba girafei cât i aparatul digestiv sunt adaptate s digere vegetale cu spini.nu are probleme în a se adapta la alte alimente.GIRAFA Girafa este cea mai înalt din toate speciile de animale. Inima girafei trebuie s pompeze o presiune sangvin practic dubl ca a multor alte mamifere mari pentru a putea men ine fluxul sanguin normal.i cure e urechile. Are dou coarne i o creast osoas datorit dezvolt rii excesive a oaselor frontale i nazale. pe care le diger f r nici un tip de probleme. are o forma mai ascu it . În plus are coarne mici acoperite cu piele (ossicoarne)Exist multe modific ri specifice ale structurii girafei. neavând vertebre în plus. dar apar ine altei familiei. o specie de arbore care cre te în savana.Vasele sangvine din partea inferioar a picioarelor sunt supuse unei presiuni foarte mari.Majoritatea sunetelelor pe care girafa îl emite cu ajutorul pl mânilor s i enormi nu poate fi auzit de urechea uman . De asemenea consum alte specii de arbori i iarb . dar fiecare din cele apte oase este mai lung. Girafa are o piele groas i strâns pe extremit ile inferioare ale picioarelor. Cele care traiesc în în sudul Africii prefer ramurile i frunzele care au spini. Alimentul favorit al girafei este Acacia. Gura este diferit de cea a altor rumeg toare.

acesta fiind omnivor. In schimb. Nu le prea place sa se trezeasca cu burta goala cand afara este frig. seminte. Ei isi cauta o pestera sau o groapa la radacinile copacilor. Baribalul (Ursul negru) traieste in America de Nord in Muntii Stancosi. ursii stau la panda si se transforma in pescari indemanatici. iubesc dulciurile. Ursul brun este inteligent. fur-nici. ea este o mama aproape perfecta.Ursul alb (Ursul polar) traieste in nordul extrem al Asiei. Cand descopera un cuib de albine de padure. Blana lui alba trebuie curatata si cel mai bine se curata printr-o tavaleala in zapada. Dar ursii nu se dau in laturi nici de la muguri. Ursuletii raman in grija mamei pana la 3 ani. Nu ataca omul. Puii nu parasesc vizuina pana in aprilie. dar nu evita intalnirile cu alti "confrati". Un strat gros de grasime ii protejeaza de ger. El hiberneaza si ataca intotdeauna omul. Este un animal omnivor. oua. Apa rece ca gheata in care ursii inoata ca niste adevarati campioni. atinge o tona in greutate si 2. insecte si melci. Pentru a gasi toate acestea. Ursul brun (Ursul cafeniu) traieste in Europa in Muntii Vosgi. impermeabila. munti sau la gradinile zoologice. mancarea buna si linistea.60 de metri in lungime. pasari« Daca le e foarte foame. auzul si vazul foarte ascutite. care ii apara de razele soarelui reflectate de zapada. pentru a aduna rezerve de grasime care ii vor permite sa hiberneze. Cand e satul. cerbi si caprioarele. cu doamna ursoaica se vad doar o data pe an. ce poate fi mai placut ca o baie intr-un loc racoros ? In zonele unde somonii urca pentru a-si depune icrele. Iarna se retrage in barlog. Traieste in preajma Polului Nord. Ursii cafenii sunt mari si puternici. Traieste in regiunea de padure. larve. Important este sa te distrezi! Ursoaica trebuie sa-si creasca puii de una singura.Ursii sunt de mai multe feluri. hranindu-se cu laptele mamei. care se poate gasi in paduri. Familia nu-i intereseaza din principiu. ursii mananca mai mult decat de obicei. miere de albine. nu se lasa pana nu linge toata mierea pana la ultima picatura. este sprinten. El este cel mai mare reprezentant al carnivorelor. Ursii iubesc aceleasi lucruri ca si oamenii: aerul curat. puii nu au chef decat de joaca. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. Cu silueta insa nu are probleme. . siret si prudent. intr-o semihibernare (amortire) si nu se hraneste.Cand ies prima oara la plimbare. Ursii au nevoie de un iatac confortabil. nu ajunge niciodata pana la pielea lor protejata de un puf gros si de o blana deasa. Din blana ursului se confectioneaza imbracaminte. doarme sau se distreaza. iar cand isi dau seama ca vor fi tatici. Vaneaza.Le e suficient daca o data pe an seduc o "naiva" cu blana alba. poate sa inoate cu usurinta si se catara in copaci. Se hraneste cu pesti si foci. Acesti ursi uriasi au o mare slabiciune: la fel ca si copiii. inoata si se plimba singuri. Un urs matur reuseste in cursul unei singure zile sa inghita 70-80 de pesti. Altfel. mere padurete si alte fructe. El este de marime mijlocie. Se bucura ca niste copii cand intalnesc vreun "coleg de gheturi".URS Ursul este un mamifer. El este cel mai puternic urs din Europa. in Peninsula Taimir. Este singurul urs care traieste si la noi in tara in Muntii Carpati. de vreme ce "marsaluiesc" sute de kilometri avand ca tovarasi de drum gerul si zapada. in regiunile gheturile si a zapezilor vesnice. Pe o zi torida. sunt in stare sa se infrunte cu cei mai fiorosi rivali. dar si in alti munti. Ochii lor sunt acoperiti cu o membrana speciala. ingrijindu-se ca orificiul de iesire sa fie ingust si bine ascuns. Toamna. ataca elani. Cand este ranit sau este surprinsa ursoaica cu puiul ei. O "curteaza" cu maraituri dulci si tot felul de fite. macese.Ursii polari au mirosul. dar cel mai mult le place mierea. in general fuge de om.50 metri. Ursul polar este stapanul necontestat al pustiurilor inghetate. El nu are dusmani naturali. isi iau picioarele la spinare. Atinge o lungime de 1. se hraneste cu fructe. Este mai bine sa nu ai de-a face cu o namila care se ridica pe labele din spate. Mierea o culege din fagurii salbatici. Se dau in vant dupa zmeura si afine dulci. ataca si omul. Ursii polari sunt niste singuratici. De altfel. Sunt pescari abili si nu refuza niciodata un peste dolofan. Nu e de mirare. Hrana lui este foarte variata. Este un rege caruia ii place« sa se joace. Hrana preferata a ursilor sunt focile pe care le adulmeca deseori si de la un kilometru distanta.

Daca totul este in ordine. in special in padurile tropicale sau campiile din apropierea apelor. Acestia pot fi intalniti in Africa si in India. pe care le are foarte sensibile. Acestia ajung sa consume aproximativ 225 kg de mancare si 90 litri de apa pe zi. membrii turmei sunt linistiti. astfel ca poate simti apa de la o distanta de 4 km. cu urechi mici si grase si colti mai mici. toti ajuta la cresterea si apararea puilor. Cateodata. Desi nu vede bine. Exista doua specii mari de elefanti ± elefantul african si cel indian. Membrii familiei sunt legati ei prin legaturi puternice. se ghideaza dupa miros si auz. . spre deosebire de elefantul african care are corpul mare si gras si urechile moi. Elefantul este vegetarian.ELEFANT Elefantii sunt considerati a fi cele mai mari mamifere din lume. mormaitul inceteaza si adultii formeaza un cerc in jurul puilor. cand elefantii se intalnesc. frunze si alte diferite plante pe care le gasesc in aceste zone. Acesta din urma este mai mic decat cel african. scot un mormait adanc dar daca turma este amenintata de ceva. fug unul catre celalalt si in semn de salut scot un sunet asemanator ce o goarna. hranindu-se cu iarba.

000 de astfel de ace. membrele posterioare fiind pu in mai mari i musculoase ca cele anterioare. alc tuite din cheratin i având o lungime de 10-20 de mm. Ei au membre mici i puternice. Pe corpul unui arici pot fi pân la 15. în dependen de specie. Au un boti or mic i ascu it. Partea dorsal i lateral a corpului este acoperit cu ni te ace lungi i ascu ite. Se deosebesc. Au ni te ochi mici i o ureche extern slab dezvoltat . . având o lungime a corpului de pân la 33 de cm. în Europa. cu o acuitate olfactiv foarte dezvoltat . Membrele au câte 5 degete. unde primul i ultimul deget sunt mai mici în compara ie cu celelalte degete i nu au gheare. în est Erinaceus concolor (cel întâlnit i în România). dup ariile de r spândire predominant .ARICI Descrierea speciei Ariciul este un mamifer mic ce apar ine ordinului insectivorelor. Greutatea variaz de la 800-1200g. iar în vest Erinaceus europeus.

popând u i câinele de preerie (Cynomys). nordul Asiei. Aceast specie de veveri se g se te i în România. Veveri ele sunt indigene în America. Cea mai cunoscut i numeroas popula ie o reprezint veveri ele gri. . Ratufa (Ratufa indica). Specii Cea mai r spândit specie. Principala hran a veveri ei const în: alune. Veveri ele sunt strâns legate dintre speciile existente cu castorul de munte i cu roz toarele Dormice. cu coad lung i stufoas . marmota. sâmburi i fructe de p dure. este cea mai mare specie de veveri cunoscut . Blana veveri ei ro cate este în nuan e de la c r miziu la negru-ro cat. care se întâlnesc pe aproape întreaga suprafa a emisferei nordice (Europa. tr ie te în America de Nord. Cânt re te aproximativ o jum tate de kilogram. Tr ie te aproximativ 6 ani. Aceste veveri e uria e tr iesc în sud-estul Asiei i în câteva zone din Nepal.VEVERITA Veveri a este un mamiferroz tor de talie mic . este de o lungime de 30-40 de centimetri (inclusiv coada). Aceast mare familie include veveri a de copac. Pân acum s-au identificat peste 300 de specii de veveri e. apar ine ordinului Rodentia i cuprinde roz toare mici sau mijlocii. veveri a gri. burta este alb i are o coada lung . Are o lungime de aproximativ 7 centimetri. Orientul Îndep rtat i Japonia) Famili Familia Sciuridae (a veveri elor). Veveri ele au ap rut în Eocen. cu blan ro cat ori neagr pe spate i alb pe piept. semin e. Veveri a dungat (Tamias striatus). Veveri a ro cat (Sciurus vulgaris). Eurasia i Africa i au fost introduse de om în Australia. în Camerun i Gabon. veveri a zbur toare. aproximativ 40 milioane ani în urm . Hrana principal este alc tuit din semin e i conuri de pin sau de brad. are în jur de 20 . Corpul i coada împreun ajung pân la 90 de centimetri.25 de centimetri. nuci. Cea mai mic specie de veveri cunoscut tr ie te în sud-estul Nigeriei. veveri a terestr .

i statul New Hampshire este renumit pentru marea popula ie de elani.A. 326 de statui de elani au fost ridicate în Toronto. î i va pierde coarnele pe care le posed i îi vor cre te o nou pereche de coarne atipice. implicând cercet ri de selec ie a animalelor pe baza caracteristicilor individuale. [7]. atinge dimensiunile cele mai impozante: o înal ime pân la 2. cu coarne în curs de cre tereElanul din Scandinavia are coarnele mai simple. programul a continuat la ferma de elani de la Kostroma . Stoorn.U. cu toate c ur ii mai frecvent fur elanii uci i de lupi. Statuile au fost vândute iar banii ob inu i au fost da i unor organiza ii i proiecte caritabile. va fi o statuie de 45 m în l ime ce va fi construit în Suedia. y În2000.Dac masculul este castrat. y Cel mai mare elan din lume. care apoi se divid ca o furculi . O nou pereche de coarne va cre te primavara . DomesticireaDomesticirea elanului a fost încercat în U. care de inea un num r de 33 elani domestici în 2003. Ele se num r printre organele cu cea mai rapid cre tere din lumea animal . dar o hait de lupi poate fi o amenin are. Subspecia din Alaska (Alces alces gigas).S. dar prin înfiin area unei ferme de elani la Pechora-Ilych în 1949 a fost creat un program. .1m i o distan între coarne pân la 1. Ini ial au un strat de piele ce se descuameaz când coarnele ajung spre dimensiunea maxim . Canada de peste 500 de arti ti locali ca f când parte din "Moose in the City" (Elanul în ora ) i expuse prin ora . de domesticire.ELAN Coarnele masculului r sar ca ni te raze cilindrice din care ies in fiecare parte prelungiri în unghi drept. Din 1963. Du manii naturaliUn elan adult are pu ini inamici. Vyborg. .[2] y În S. probabil din cauza formei coarnelor care aduce vag cu o coroan . Elanul în cultura popular Statuie de sculptorul finlandez.Masculii î i pierd coarnele toamna târziu.Rusia y Elanul este considerat animalul na ional al Suediei i Norvegiei. Primele experimente au fost neconcludente. Tigrul siberian[4] i Ursul grizzly[5][6]sunt cunoscu i ca du mani naturali ai elanului.R. decât s -i vâneze ei în i i. dup sezonul de rut. În ambele ri este numit Regele p durilor. specializat în sculpturi reprezentând animale. Cre terea coarnelor dureaz între trei i cinci luni. pe care le va purta tot restul vie ii. deformate. Jussi Mäntynen. aplatizate pân la mijlocul craniului. pentru scopuri turistice i publicitare. la scar mic . elanul este animalul simbol al statelor Maine i Alaska.Elan mascul din British Columbia.8 m. y .S în perioada interbelic . care seam n cu cele ale elanilor din SiberiElanul nord-american (Alces alces americanus) are coarnele mai palmate decat elanii din Eurasia. în special pentru femelele cu pui [3].

este o specie de primate care. cand parasesc culcusul. care se bat deseori pentru cuibul in care isi cresc puii. pot trai pana la 37 de ani?) Mandrilul este o ruda mai mica a babuinului. unul din personajele principale. din categoria maimutelor foarte mari. ca si urangutanul. mancand plante. Femela face un singur pui. termite sau larve de fluturi.ca si gibonul (sau maimuta care canta) . ultimele existand pe pamant de peste 70 de milioane de ani. fiind animale omnivore. mandrilul. Mai mare decat celelalte maimute din familia ei. gorila si cimpanzeul). Micii urangutani se nasc o data la 8-9 ani si raman agatati de mama lor aproape 2 ani. existand doua specii mai cunoscute: gorilele vestice si cele estice. in arhipelagul indonezian. scoate niste sunete ciudate in timpul imperecherii sau in timpul luptelor cu alti masculi.cum ar fi gibonul si primatele (babuinul. Zair. Tab ra Lazlo. fructe sau termite. in captivitate. sunt foarte bune cataratoare. Gabon sau Congo). putine exemplare putand fi intalnite doar in cateva tari din centrul si vestul Africii (Uganda. Congo sau Rwanda). \Stiati ca babuinii. maimuta urlatoare si tamarinul). avand nasul rosu inconjurat de diferite nuante de albastru strident? Maimuta urlatoare . de pana la 200 de mandrili. mai ales un soi anume de pepene salbatic.y În emisiunea Cartoon Network. Hrana de baza a ³omului-padurilor´ sunt in principal fructele. Urangutanii sunt vietati nesociabile (mai ales masculii). gorila adulta poate avea pana la 150 kg si o inaltime de 1. cu blana roscata. facandu-si culcusul numai in varful copacilor. dupa cum ii spune si numele. In lume exista 233 de specii de primate: 172 de maimute propriu-zise si 61 de specii de pre-maimute. Traieste in grupuri numite haremuri.2 metri. pe care il naste intre decembrie si aprilie. flori. . mananca si mici animalute. frunze. Stiati ca urangutanul este cel mai mare mamifer arboricol din lume? Gorila face parte. fiind intalnit in Africa Centrala si de Vest (Camerun.7 metri. MAIMUTE Maimutele sau primatele fac parte din categoria celor mai inteligente mamifere de pe pamant. alaturi de 5-6 femele si mai multi pui. traieste in grupuri mari (20-50 de maimute) care se aduna in cete numeroase si foarte galagioase. este omnivor. De asemenea. Stiati ca mandrilul este cea mai colorata maimuta. mandrilul avand sanse de viata de pana la 40 de ani (in captivitate). fapt care le ajuta foarte mult la prins si la sarit din copac in copac. Cele mai cunoscute si mai interesante specii sunt maimutele mari (urangutanul. care traieste in padurile ecuatoriale din insulele Borneo si Sumatra. Ca si celelalte maimute. avand degete in loc de gheare. Au un vaz extrem de dezvoltat. ambele pe cale de disparitie. pe langa care stau pana la 8 ani. Urangutanul (sau Omul-padurilor in limba indoneziana) este un mamifer greoi si mare. masculii fiind inlocuiti cand ajung la varsta de 12 ani. Acesti uriasi ai arborilor ating greutati de peste 120 kg si o inaltime de circa 1. Maestrul Lumpus este un elan. unde si traiesc aproape 90% din viata. conduse de unul sau doi masculi dominanti. maimutele mici . Sunt animale arboricole.

ca un cantat prelung. puternici si agili. Maimutele urlatoare femele au blana aurie pana la galben-inchis (in timp ce masculii sunt complet negri la maturitate) si nasc un singur pui. Al doilea grup include cougarii si lincsii. instinctul lor este de a vana. Primul grup este cel al pisicilor mari ca: tigrii. din Africa. cam din zi. in functie de marimea lor. cu dinti si gheare ascutite. Ele au gheare curbate. Stiati ca masculul maimutei urlatoare are limba roz si neagra pe margini? PISICA Pisica . cu simturi dezvoltate. mica. ea a fost imblanzita de egipteni. Ele sunt vanatori excelenti. TACTICI DE VANATOARE Cu toate ca majoritatea pisicilor domestice nu trebuie sa-si prinda hrana. Familia pisicilor este impartita in doua grupuri. pana cand sunt destul de aproape pentru a sari. dinti ascutiti si mustati sensibile la atingere. Pisicile sunt curioase din fire. prinzand soareci. CARACTERISTICILR PISICILOR Pisicile domestice seamana cu rudele lor salbatice. Prind prada cu ghearele si o omoara cu o muscatura puternica. alaturi de multe pisici salbatice mai mici si pisica domestica. Astazi sunt multe rasede pisici. de doua ori mai mult decat alte mamifere. In 2000 i. pasari mici si # . in medie..prezenatre generala . deobicei la intervale scurte. agile. pisicile de Angora. COMPORTAMENTUL PISICILOR Pisicile petrec cel putin o ora pe zi periindu-si blana. ele isi pot urmari prada fara sa fie observate.Pisicile sunt mamifere pradatoare. VANATORUL DIN CASA Chiar si o pisica domestica are instinctele de vanatoare ale rudelor sale salbatice. In total sunt cam 37 de specii de pisici. Ele vaneaza de obicei noaptea. Vertebrele lor flexibile le permit sa-si rasuceasca corpul intr-o multime de pozitii. in loc sa o omoare imediat. Manx si Siameza cu blana scurta. PISICILE DE CASA Se crede ca pisica domestica provine dintr-o pisica salbatica. falci puternice. rupand gatul victimei. care foarte rar supravietuieste. Datorita picioarelor lor cu pernite moi. care o foloseau pentru a-si protejea rezervele de mancare de soareci si sobolani. Nasul sensibil detecteaza rapid hrana. Deseori pisicile se joaca cu prada lor. Pisicile dorm. lingand-o cu limba lor aspra. incluzand persienele cu blana lunga. Acest fapt le ajuta sasi pastreze blana in conditii bune si le racoreste cand vremea este calda. bune cataratoare si saritoare experte. Hr. leii si leoparzii. Pisicile domestice sunt animale populare. in mod obisnuit la ceafa. cu un simt al auzului foarte dezvoltat si vedere foarte buna. numite p ui de somn¶.

Str mo ul îndep rtat al calului. botul i picioarele erau scurte. iar gâtul este puternic i poart o coam . ce determin o modificare a denti iei. Aceasta se produce prin hr nirea mai variat . SFINXUL FARA PAR A FOST OBTINUT IN ANII 1960. Evolu ia calului s-a putut urm ri în mod deosebit în America de Nord. DINTR -UN PISOI NASCUT FARA BLANA. În urm cu circa 50 de milioane de ani urmeaz un proces lent de evolu ie. gâtul. Propalaeotherium. Deoarece se tocesc. craniul i creierul erau mici. Din ii devin mai tari i mai bine fixa i. era un animal de m rimea unui câine. fapt explicat prin schimbarea hranei datorit schimb rii climei din America de Nord (clim uscat ). prin reducerea zonei p durilor i apari ia stepei. Astfel. CALUL Calul domestic este un mamifer ce face parte din ordinul Perissodactylia. Caninii sunt mici. str mo ul calului adaptându-se la vegeta ia specific de iarb a stepei. Este folosit pentru c l rie.insecte. pe suprafa a incisivilor apar ornamenta ii. având mai multe degete la picioare decât calul actual (care are numai unul. terminate cu câte un deget învelit în copit . Aceast evolu ie are loc treptat. Familia Ecvideelor. Hyracotherium se deosebea mult de calul de azi: era de m rimea unei vulpi sau c prioare. procesul de evolu ie a calului începe din perioada eocen . Între canini i premolari se afla bara cornoas . calul devine animalul ierbivor. fiind documentat de fosilele descoperite. dup care se apreciaz vârsta animalului. se sprijin pe patru membre lungi. piciorul era asem n tor labei de câine (cu degete). Incisivii sunt îndrepta i oblic înainte. hr nindu-se cu frunze. musculoase. PENTRU A MENTINE BLANA FINA. Filogenia calului Reconstituirea evolu iei calului s-a realizat pe baza studuilui fosilelor. Într-o perioad de timp de aproximativ 50 de milioane de ani. cu aproximativ 555 de milioane de ani în urm . PISICA PERSANA NECESITA PERIERE REGULATA. M rimea sa era de 20 de cm în l ime la um r. Din Orohippus ia na tere forma urm toare a calului (ca. Str mo ul calului din aceea perioad era Hyracotherium numit de unii i Eohippus.47 miloane de ani) Epihippus. avea spinarea încovoiat . care se hr nea cu frunze i fructe din p dure. puternice. M selele sunt late. cu creste de smal . cu piept lat. dresaj (cai) i consum de carne. Corpul este zvelt. . ce tr ia în p duri. perioada de trecere de la Hyracotherium la Orohippus. cu forma i m rimea din zilele noastre. atrofierea degetelor de la picioare fiind o adaptare la fug . Trunchiul. celelalte fiind atrofiate).

Ele au p rul scurt.CAPRA Capra Boer este o ras de carne. de la 1 la 4 iezi pe f tare. cu gâtul ro cat-maro. iedul Boer ajunge la o greutate de 20 kg. Caprele Boer sunt capre mari. . masculul Boer cânt re te 90-130kg. Carnea este gustuoas i lispit de mirosul specific caprinelor. u or de crescut împreun cu alte animale. de la câmpie pân la golul alpin. oligoelemente. iar femela Boer. Masculii Boer sunt folosi i în toate rile pentru ameliorarea raselor locale. 200-300 gr. datorit laptelui foarte consistent. fiind rezistente la factorii de mediu. minerale. oi. în urm cu peste treizeci de ani. piept lat. În cca. i asta. pe zi. coloare de baz alb . Capra Boer fat de trei ori într-un ciclu de doi ani. din Africa de Sud. calitatea i rezisten a urma ilor proveni i din aceast încruci are. vitamine i aminoacizi vitali. 65-80 kg. oferind proteine. dou luni. sporind astfel productivitatea. cu un trunchi lung. Iezii sunt mari la na tere i cresc foarte repede. f r a avea preten ii de hran ! Carnea de capr Boer este un aliment valoros. importat în Europa. La maturitate. Caprele Boer sunt animale cu un temperament blând. Pot fi crescute în orice mediu. dar i la boli. cai. vaci. De obicei. au urechile ³în pic tur ´ i posed coarne. gr simi. picioare alungite i umeri c rno i.

Musculatura membrelor posterioare este foarte bine dezvoltat . Cre terea i îmblânzirea iepurelui dateaz de peste 6 000 ani. Capul este ovoidal din profil. fiind ridicate la orice zgomot perceput. cu varia ii în func ie de ras . fiind una dintre particularit ile speciei. iar vara este mai rar i lung . sunt animale sociabile.Iepurii exi t în s libertate azi în fiecare continent exceptând Asia i Antartica.5 ± 4 kg. Buza superioar este despicat pe linia median . Corpul este atât lung cât i lat.Din punct de vedere al comportamentului.Iepurele domestic este descendent din iepurele s lbatic european care este un animal de joac popular i surs de mâncare în multe ri. cu reac ii foarte puternice. Ochii mari. chiar violent la prezen a altor animale. Iepurii sunt animale sociabile care apreciaz compania celorlal i i sunt nocturni devenind mai activi la apus i pe timpul nop ii. pentru piele i blan . . femelele î i pot devora puii. specifice fiec rei rase. fric fa de alte persoane str ine. ascu ite la vârf. f când abstrac ie de multitudinea de rase. Reac ioneaz imediat. late la baz i culcate pe spate. Astfel. la zgomote puternice i necunoscute. alungit.IEPURELE Iepurele domestic este disponibil în multe rase diferite. îns . Labele membrelor posterioare sunt mult mai bine dezvoltate i mai mai late decât cele din fa . de culori variate în func ie de ras . rotunzi. iepurii de cas sunt animale deosebit de fricoase i sperioase.Ca aspect general. fiind crescu i din punct de vedere comercial ca surs de mâncare. Coada este scurt . Coloritul acesteia este extrem de variat. cu un piept adânc i spate lat. ata ându-se rapid de persoanele care-i îngrijesc. musculoas . precum i laboratoare. Toate modific rile de mediu pot constitui factori stresan i. În urma fricii determinate de diferi i factori stresan i. cu un botic lat i bine eviden iat. nu se instaleaz o ierarhie social vizibil între ei. iarna este mai deas i mai moale. iar rata lor de reproducere însemna faptul c se acomodau cu succes în libertate. În grup. Iepurii au fost introdu i de c tre oameni în zona mediteran în timpurile romane i în cea mai mare parte din Europa în Evul Mediu. punând în eviden o coaps generoas . în cele mai multe locuri unde erau introdu i. precum i culori i m rime. i sunt considera i o pacoste agricol deoarece m nânc recolta i rivalizeaz cu animalele de ferm în forare. migdala i. stufoas i purtat întotdeauna ridicat.În general. Iepurii erau introdu i des în insule de c tre c l tori cu scopul de a furniza o sursa de mâncare.În general iepurele de cas cânt re te între 1.Textura bl nii variaz în func ie de sezon. manifestând. prezint mi c ri ample ceea ce îi permite iepurelui s vad în orice direc ie. g sindu-se în diferite nuan e i modele. iepurele de cas este înzestrat cu urechi lungi.

drept semn al profetului Salih.Sunt animale vivace. pu in preten ioase. Are picioarele subtiri. Pentru a se apara de dusmani camila isi foloseste gura pentru a musca sau chiar scuipa. CAMILA In religia islamica. acest lucru este fals. Speran a medie de via a unui iepure de cas este de 10-11 ani. dar ave i grij c le place s road orice pentru tocirea denti iei i investigarea mediului de via .50 m pana la cocoasa si lunga de 3 m. Allah a creat camila din lutul pe care Azrail l-a adus pentru facerea lui Adam. atingand varsta medie de 3040 de ani. a aparut acest animal. dar acestia au ucis-o. iar odata au fost folosite drept jertfe aduse zeilor pagâni. adus oamenilor din Thamud. Pleoapele o protejeaza de nisip. Se spune ca o camila a iesit dintr-o stânca. iar daca este pericolul mare ajunge sa-si calce atacatori in picioare. Traieste impreuna cu familia. . frunze uscate. Cocoasa ii foloseste pentru a stoca energie pentru momentele in care nu gaseste mancare. dupa creatia omului. Se cunosc 2 tipuri de camile: Dromaderul (sau camila araba) care are o singura cocoasa si se intalneste mai mult in desert si camila Bactrian care are 2 cocoase. graunte. Despre camila Se gaseste in desert in Asia sau Africa de Nord. foarte potrivite pentru mersul in nisip. Camilele au devenit semne ale lui Allah si pot fi mâncate. iar fata si gatul sunt lungi. Desi se crede ca in cocoasa camila isi pastreaza apa. Din ce a ramas din lut. Ajunge la greutatea aproximativa de 700 kg. Corpul acesteea este adaptat pentru viata in desert. curmale. Este inalta de 2 sau 2. Se hraneste cu tot ce gaseste in desert: plante. juc u e.

Camila este supranumita vaporul desertului pentru modul in care se misca, desi multi sunt de parere ca aceasta porecla ii provine din posibilitatile de trasportare de care da dovada.
Desi multe animale mor daca isi pierd un sfert din greuatea corpului, camila poate slabi aproape jumatate din greutatea corpului fara sa apara consecinte serioase. Poate bea apa salcie sau sarata, iar cand da de aceasta este capabila sa ingurgiteze in 10 minute o cantitate egala cu o treime din greutatea corpului ei.

Camila poate calatori 5-7 zile fara mancare

GAINA

G ina este o pas redomestic ; sub form s lbatic mai tr ie te în prezent în Asia de Sud Est, India , Indonezia si Europa. Face parte din familia fazanului (Phasianidae), specia Ga llus gallus. Este crescut pentru carne i ou . Masculul g inii se nume te coco '. El este mai mare decât femela, are un cioc ascu it,penajul multicolor, o creast ro ie.

CURCANI

Curcanul (Meleagris gallopavo) este pas re de talie mare originar din America, (SUA, Mexic) care a fost adus în Europa cu 400 de ani în urm de om i domesticit deja în timpul aztecilor. Curcanul face parte din familia Phasianidae.

Morfologie, mod de via
Masculul are coloritul mai viu al penajului, care este negru cu reflexe metalice ar mii i verzui. Capul i gâtul sunt de culoare ro ie, nefiind acoperite de pene. Masculul are deasupra ciocului o cut (pliu) de piele ro ie. Este o specie poligam , un mascul având de regul 3 - 4 femele. Un curcan adult poate atinge în l imea de 1 m i o greutate de 10 kg. Femelele sunt mai mici (90 cm) cu o greutate de 4 kg. În timpul împerecherii culoarea pielii capului desf urând coada în form de evantai. i gâtului devin un albastru i ro u aprins, masculul

R spândire
Pas rea mai tr ie te în form s lbatic în p durile din America, arealul ei de r spândire fiind sudul Canadei, SUA pân în Mexicul de Nord. In form s lbaltic tr ie te în 3 provincii canadiene, 49 de state din SUA i 6 state mexicane, dus de om forma s lbatic tr ie te i în Australia i Noua Zeeland . Nu tr ie te în Alaska i Hawai. CIINE

Câinele este un mamifer carnivor din familia canidelor. Fiind domesticit de cel pu in 14.000 de ani, sau chiar de 15.000 de ani conform dovezilor mai recente, câinele este printre cele mai populare animale de companie ai oamenilor. Exist sute de rase de câini care, de i fac parte din aceea i subspecie, Canis lupus familiaris, variaz semnificativ ca aspect. Rase
Rasele de câini sunt împ r ite în mai multe grupe în func ie de caracteristici
y y y

i utilitate:

standardul AKC (American Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Sportivi, Vân toare, De lucru, Terrieri, Agrement, Non-sportivi, Ciob ne ti, Diverse); standardul UKC (United Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Companie, Paz i ap rare, Vân toare, Ciob ne ti, Rase nordice, De urm , Ogari, Terrieri); standardul FCI (Fédération Cynologique Internationale) le catalogheaz în 10 grupe.

Asocia ia Chinologic Român (AChR) este membr a FCI rasele de câini grupate conform acestui standard.

i din aceast cauz vom prezenta mai jos

Ciob ne ti i câini de turm (cu excep ia raselor elve iene)
Supranumi i i "câini de turm ", câinii ciob ne ti au un talent înn scut pentru a asigura "ordinea i disciplina" turmelor care le sunt date în paz . Foarte curajo i i devota i, nu ezit s înfrunte intru ii, fie oameni sau fiare. Unii dintre ei sunt folosi i i ast zi pentru paz i ap rare, cel mai cunoscut exemplu fiind Ciob nescul German (cunoscutul "Câine-Lup"). Primii câini ciob ne ti au fost de talie mare, dar pe parcursul timpului rasele s-au diversificat, astfel încât exist în zilele noastre i ciob ne ti de talie mijlocie (Pumi, Ciob nescul Suedez, Welsh, Sheltie). De asemenea, ciobanii preferau ciob ne tii cu blan alb , pentru a-i putea deosebi, în cazul în care turma era atacat , de lupi sau ur i.

VACA

Vaca este un animal domestic, membru a subordinului Ruminantia, rumeg toarele, familia Bovidae, care face parte din grupul vitelor cornute mari. Vacile sunt crescute pentru carne, piele, i lapte, i ca animale de trac iune.
Vaca are corpul acoperit cu p r scurt, culoarea variind dup ras . Capul are un bot lung, cu buze umede. Pe ele se g sesc n rile. Ea are urechi mobile, i ochii mari. De gât atarna o cut de piele, numita salb . Coarnele sunt goale pe din untru. Trunchiul voluminos se termin cu o coad lung , cu peri în vârf. Pe partea ventral se g se te o mamel cu patru mameloane. Fiecare picior se termin cu dou degete, învelite în copite cornoase, care protejeaz degetele. Vaca are pe mandibul 6 incisivi la i, t io i, îndrepta i oblic înainte; pe maxilar ei lipsesc, partea anterioar a acestuia fiind acoperit cu o lam

piele. vaca î i g se te un loc de odihn i începe s rumege. Burduful. Când acesta se umple.5 m. Hr nirea Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf. 1. având o coad scurt i un adult poate cânt ri de la 75-200 kg. o strânge cu limba într-un m nunchi i o reteaz cu incisivii. ea este un erbivor rumeg tor. prin mi c rile mandibulei la stânga i la dreapta. Lungimea oii este. având copita despicat în dou . vaca d na tere unui vi el. . în el se depoziteaz iarba. unde se continu digestia. Coarnele berbecului sunt masive i curbate spiralat. Urmeaz un loc gol. Înmul irea O dat pe an. Iarba trece din burduf în ciur i de aici în gur . Mai mult de 800 de rase de oaie domestic au fost create. iar în cheag se produce sucul digestiv. Aceast alc tuire este adaptat la o hran vegetal p scut i înghi it repede. Ele sunt animale rumeg toare. aproape în toate cazurile domestic. Când pa te. destul de îngust i urechi ascu ite. pe care îl hraneste cu lapte produs de mamele. unde este bine mestecat i rumegat . vaca apuc iarba cu buzele. în medie. M selele au pe suprafa a lor creste de smal în form de semilun . putând fi g site în aproape toate rile lumii. numit bar (caninii lipsesc). ciur. fiind cel mai larg distribuit în lume dintre animalele domestice. Ciurul i foiosul au pere ii încre i i. neramificate. Iarba se adun în burduf. voluminos. y y y y y Variet ile domestice sunt cele mai larg distribuite dintre animalele domestice. care se termin în intestinul sub ire. În s lb ticie animalele sunt alerg tori sprinteni i c r tori. Oile au un bot lung. care nu le cad. are o capacitate de circa 20 de litri.cornoas . OAIA Oaia este un mamiferrumeg tor. cu din ii incisivi superiori lips i cu un stomac cu patru compartimente-vezi artiodactil. crescut pentru lân . carne i lapte. Oile i berbecii au coarne scobite. Iarba mestecat i îmbibat cu saliv trece de data aceasta în foios i de aici în cheag. care se sprijin pe lama cornoas . Oile sunt animale copitate. foios i cheag. Coarnele femelei adult sunt scurte i foarte pu in curbate. Rasele sunt adaptate de la de ert la condi iile tropicale. copitat .

2. îns în natur cerbii ajung rar la aceast vârst . iar cea a animalelor împu cate dup uzura danturii. Vârsta exemplarelor vii se apreciaz în func ie de aspectul exterior i trofeu. atunci când împlinesc vârsta de 1 an. iar ciutele între 80-150 kg. piele i lân pentru îmbr c minte i covoare. de obicei. suli e lungi de 20-30 cm. Durata de via Longevitatea cerbului este apreciat în libertate la cca 18-20 ani.) este un mamifer ierbivor de culoare brun ± ro cat . de regul . Oaia domestic (denumire binomial . de oaie i de berbec 3. Caracteristice cerbului sunt coarnele ramificate care. La vi ei. descinde foarte probabil din specia de muflon s lbatic din sudul central i sud-vestul Asiei CERB Cerbul (familia Cervidae) este un mamifer din categoria rumeg toare. Aceast familie cuprinde cca 45 de specii. chiar pân în luna mai. cu un accentuat dimorfism sexual. cea mai comun specie a genului Ovis. f r rozete. prezint coarne caduce. din care se pot aminti c prioara. La vârsta de 12-14 ani cerbii ajung la maturitate. masculii au greut i cuprinse între 180-300 kg. începe cre terea primului rând de coarne. renul i elanul. spre deosebire de acestea. cre tere care se termin în septembrie. lapte pentru b ut i pentru brânz . fenomen care se întinde. paricopitate (Artiodactyla. în func ie de vârsta i vigurozitatea fiec ruia dintre cerbi. cresc numai la masculi. Ca ordin de m rime. Ovis aries). Coarne Cerbii sunt mai mari decât ciutele i. în luna mai. carne de miel. Cerbul (Cervus elaphus L. Masculii pierd coarnele la începutul fiec rei luni martie.y Oile ofer 1. Aceste coarne sunt. În perioada .

boc ne te sau bonc luie te. Habitat Cerbul se ad poste te în zonele cu p duri întinse. Cerbii au mirosul dezvoltat. Aspectul acestor animale este asemanator cu al unui cal. Pe vremea cand era salbatic se putea gasi in Africa si Asia. are un brahnit nazal. consumand cat I se ofera. Este insa mai mic decat calul si are urechile mult mai lungi. MAGAR Magarul a fost un animal salbatic pana la domesticirea acestuia ca catre egipteni. iar greutatea este egala cu a unui cal mic. fara sa aiba o anumita limita . diferite frunze i ierburi uscate. Accept i reac ioneaz bine la hrana administrat complementar de om: fân. Este întâlnit i la câmpie destul de des. Speriat. auzul bun i v zul suficient de bun. frunze verzi r mase sub z pad . Este acoperit cu o blana de culoare gri cu pete albe. Varsta pe care o atinge in medie un magar este de 30-40 de ani. cu picioare scurte.(?) ca de altfel i femela. întreg arealul dintre zona alpin i malul m rii. Iarna hrana cerbului se compune din lujeri (tulpin sau por iune de tulpin sub ire la plantele erbacee i ramur tân r de 1-2 ani la plantele lemnoase). Acesta traieste impreuna cu alti membri ai familiei in gospodariile oamenilor. ca de altfel pentru toate cervidele. frunzare (frunze uscate servind ca a ternut sau nutre pentru vite). dar acum traieste in majoritatea partilor lumii. hranindu-se cu vegetale si plante. Scopul pentru care a fost domesticit era sa care diferite lucruri. muguri i uneori scoar de copac. Hrana Hrana este deficitar pentru cerb în perioada iernii. Inaltimea la acre ajunge este aproximativ de 1 m. care cuprind por iuni de poieni sau lumini uri cu izvoare. Ghinda i jirul constituie hrana de baz . acoperind. suculente (nutre uri provenite din plante cu tuberculi i din r d cinoase) i concentrate. cel pu in teoretic. precum i plante verzi din terenurile cultivate agricol. care le ofer lini te i posed surse de hran .împerecherii masculul muge te. Magarul este vegetariam. gatul scurt si o fata alungita.

Incuba ia dureaz 13±14 zile. Cuib re te în arborii i arbu tii din regiunile deluroase i de es. sunt verzi-alb strui sau cenu ii. Africa de Nord. Botgrosul face parte din familia Fringillidae. dar i Asia de Est i Japonia. circa cinci într-un cuib. ou le fiind clocite preponderent de femel . fiind p tate cu negru. magarii se grupau intr-un cerc si incepeau sa dea din copite. Botgrosul migreaz din Europa de Est spre vest sau sud i ierneaz pe teritoriul Turciei. Are penajul cafeniu-ro cat cu negru la b rbie i la aripi. Ou le depuse în aprilie-mai. îndeosebi în p durile luminoase. pentru a se apara de pradatori.Inainte de a fi domesticiti. vi ine etc. Botgrosul Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) este o pas re denumit dup ciocul ei puternic cu care poate sparge u or sâmburii de cire e. COCOSTIRCUL . Italiei. Magarul este folosit pentru a pazi turme de oi si recent sunt utilizati in vindecarea copiilor bolnavi. Arealul de r spândire este Europa.

i prim vara obi nuiesc s se întoarc la acela i cuib abandonat cu ase luni în urm . Se hr ne te cu broa te. Cealalt variant (subspecie) C. Se alimenteaz în câmp i locuri deschise. Toamna. Varianta cea mai mare dintre C. Corbul . pe langa mla tini sau pe margine b l ilor.Barza (Ciconia ciconia ) este o pas re acvatic cu gâtul lung. care tr ie te în regiunile calde ale lumii. folosesc un singur cuib mai mul i ani la rând. ajunge în Asia spre est pân la coasta Pacificului. în Africa. cu acest sunet berzele comunicând între ele. aceast mare pas re migratoare este o specie foarte îndr git . berzele europene zboar în stoluri spre sud. este mai mic cu penajul întunecat cu nuan e purpurii. unde exist umiditate. co uri i pe turnurile bisericilor. În general. frugilegus pastinator. fiind r spândite din Europa de Vest pân în stepele din Asia. frugilegus frugilegus are un cioc puternic cu penajul negru.[judecat de valoare] Construie te cuibul pe acoperi uri. CIOARA Cioara de sem n tur (Corvus frugilegus) este una dintre cele 4 specii europene de p s ri care fac parte din punct de vedere taxonomic din genul Corvus. În Europa. familia Corvidae. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc. inutul Altai. pe ti i mici pas ri sau mamifere.

coasta de nord-vest a Americii de Nord. din art . literatur i în multe culturi indigene.animale mici i mâncare putred sau de la gunoi. i este probabil cea mai grea pas re cânt toare. cu greut i înregistrate variind de la 0. mâncând insecte. cu toate c unele exemplare au fost înregistrate cu durata de viata de pana la 40 de ani .1. în întregime neagr . În rest domin culoarea cenu ie cu dungi mai închise. femelele fiind de o culoare cenu ie striat . corbii sunt extrem de versatili si optimi ti in g sirea surselor de hran . . Ou le sunt clocite timp de 14 zile de ambii p rin i. Masculii au în general penajul mai colorat de un cafeniu p tat pe spate. care s conduc la convingerea c este extrem de inteligent. ordinul Passeriformes: Ele sunt printre cele mai cunoscute i mai frecvente p s ri antropofile din preajma locuin elor. Exist cel pu in opt subspecii ale corbului. de asemenea cunoscut sub numele de Corbul nordic. P s rile tinere pot c l tori în stoluri.69 . Este una dintre cele mai mari dou ciori.Irlanda i ara Galilor.La maturitate corbul comun are între 56 i 69 cm în lungime. i Siberia i nord-est Asia. Vr biile sunt într-un num r mare în regiunile mai joase. Bhutan. De-a lungul secolelor. Sunt p s ri sedentare. inclusiv in cele din Scandinavia. Unele fapte remarcabile de rezolvare a problemelor au fost observate la unele specii. Vrabie Cu numele de Vrabie se cunosc mai multe specii din familia Passeridae. este o pas re cânt toare mare. P s rile construiesc în arbori sau scorburi cuiburi sferice în care femela depune de trei ori pe an 4-5 ou albe p tate.fructe. G sit în întreaga emisfera nordic . Corbul comun a coexistat cu oamenii de sute de ani iar în unele zone au fost atat de numero i încat s-a considerat un organism daun tor. a fost un animal din mitologia folcloric .63 kg .Corbul comun de obicei tr ie te aproximativ de la 10 la 15 ani în s lb ticie. al turi de Corbul Thick-Billed. dar mai târziu vor avea propiul teritoriu.cereale. corbul comun a fost venerat ca o figur spiritual sau zeu. este cea mai întâlnita dintre toate ciorile.O parte din succesul sau a fost datorita dietei de omnivor.Corbul comun (Corvus corax). ajungând s tr iasc pe lâng a ez ri omene ti i în regiuni muntoase.

Între ele se g sesc: y Calamospiza melanocorys de aripi albe. toate p s rile din genul Passer ( familia Passeridae). Ammodramus i Tiaris. Morfologie i mod de via Caracteristicile acestor p s ri sunt culoarea cenu ie i cântecul lor prin care masculul marcheaz teritoriul i care se poate asem na cu denumirea dat p s rii. y Passerina cyanea (Cardenalidae). Passer domesticus y speciile din genul Montifringilla (Passeridae). y Chondestes grammacus vrabie bufon. numit i vrabie alondra Cucul Cucul (Cuculus canorus) este o pas re migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes. care se cunosc ca vr bii alpine ( care au deasemenea i numele de Passer italiae y speciile din familia Emberizidae sunt numite ocazional vr bii. ci femela depune ou le în cuiburi str ine care sunt de regul ale unor p s ri . numita si vrabie albastr . Poate fi întâlnit în Africa de Nord i Eurasia ² din Portugalia pân în Irlanda. iar spre est pân în Japonia i Kamceatka. Pas rea nu cloce te. y Spizella atrogularis vrabia de barb neagr . y Padda oryzivora (familia Estrildidae). familia Cuculidae. este ca naspa domestic . care se cunoa te i sub numele de vrabie de orez sau de Java. y cele din genul Eremopteryx.y în general. Are m rimea unui porumbel suplu (30±35 cm). y specii din genul Petronia.

Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elve ia la o în l ime de 2. El poate fi g sit în p durile de foioase. La mascul. Cucul este o pas re migratoare. p ianjeni sau melci. capul i partea superioar a corpului sunt de culoare cenu ie.250 m deasupra n.m. Pas rea este r spândit mai ales în emisfera nordic . Hr nirea i înmul irea Cucul se hr ne te în special cu insecte. masculul r mâne circa o s pt mân împreun cu femela. Mai tr ie te i în regiunile cu smârcuri sau de step . iar partea inferioar a corpului are o nuan cenu ie alb struie. PITIGOI . iar în India la altitudinea de 5. coasta m rilor sau la marginea ora elor. Habitatul cucului este foarte larg. Coada este lung pestri i penele foarte grele. unde tr iesc i p s rile care îi cresc puii. dar ierneaz în regiunile de savan din sudul Africii. fiind printre pu inele p s ri care consum i larvele p roase de insecte. ierneaz în Africa tropical i în sudul Asiei.cânt toare mai mici. În perioada împerecherii.400 de m. crângurile de pe malul apelor curg toare.

Thraupidae. Majoritatea au un cioc puternic pe sec iune rotund. p ianjeni.2 ani. ciocul cel mai bine dezvoltat fiind la botgros. pe când Carduelis atrata. parcuri. 70 se afl în Asia. Coloritul penajului este diferit. zone cultivate.Pi igoii sunt o grup de p s ri cânt toare care fac parte din familia Fringillidae. [modificare]R spândire Arealul de r spândire a pi igoilor sunt p durile de foioase i conifere. Parulidae. aceast colora ie fiind mai intens la p s rile Euphoniinae. 40 de genuri din care 4 au disp rut. La Loxia ciocul apare la vârf încruci at.m. care num ra ini ial 30 de specii s-a diversificat mult între timp. Masculii sunt mai intens colora i ca femelele. respectiv 200 de specii din care 14 au disp rut. se presupune c fenomenul de migra ie se datoreaz hranei abundente de semin e din p durile de fagi. sau râme. Cele mai multe specii sunt p s ri sedentare. 20 de specii. care tr iesc la tropice. concentrându-se aici ca. De unii sunt considera i pi igoi i unele specii din familia Estrildidae. iarna speciile nordice ca cele din Scandinavia. i chiar pe insule numeroase din m rile i oceanele lumii. Unii oameni de tiin includ în aceast familie chiar i p s rile din familiile Icteridae. Loxia care are ciocul la vârf încruci at poate s scoat semin ele din conurile de conifere. sau de preerie. în cazuri rare s-a semnalat la pi igoi vârsta de 15 ani. cu o lungime între 9 i 26 cm. 100 de milioane de p s ri. sau Leucosticte brandti în Himalaya la altitudinea de 5400 m deasupra n. Cele mai multe specii ca. Peudedramidae i Urocynchramidae. Ele fiind prezente pe toate continentele. savane. un pi igoi tr ie te ca. Passeridae i Ploceidae.Caractere morfologice Pi igoii sunt p s ri de m rime mijlocie i mic . Pe insulele Hawaii subfamilia Drepanidinae. dominând culoarea cenu ie dungat pe aripi. În cele dou Americi tr iesc 60 de specii. Familia Fringillidae cuprinde ca. fructe i muguri de plante. [modificare]Hr nire i mod de via Hrana principal a pi igoilor const în principal din semin e. p s rile lipsind numai în regiunea arctic . Emberizidae. Botgrosul poate s sparg i sâmburi de cire e cu ciocul s u puternic. iar în Africa 50 de specii. Zborul p s rilor este în salturi (bolte). În iarna anului 1946/1947 i 1951/1952 s-a semnalat o migra ie a pi igoilor în Elve ia. în Europa tr iesc ca. Asia de Nord pân la Kamciatka migreaz spre sud. Sunt specii de pi igoi ca Leucosticte care populeaz regiuni stâncoase. Cardinalidae. tundr regiuni situate la toate latitudinile globului. 1 . tr ie te in Anzi la altitudinea de 4500 de m. gr dini. lumini uri. RINDUNICA . În perioada clocitului p s rile vor hr ni puii i cu insecte.

Hirundinidae este o familie de p s ri migratoare din ordinul Passeriformes. Morfologie Ele sunt zbur toare excelente mul umit formei aripilor i a corpului aerodinamic. Caracteristic p s rilor din aceast familie este faptul c prind insectele cu care se hr nesc din zbor. Ele sunt r spândite pe tot globul cu excep ia Noii Zeelande. cuprinzând aproximativ 19 genuri i peste 75 de specii. Speciile din aceast familie au o coad lung bifurcat i picioare mici pu in dezvoltate. Majoritatea speciilor î i construiesc cuibul din p mânt pe zidurile cl dirilor sau pere ii pe terilor. Co ofana . s pate în maluri sau în scorburile copacilor. Pot bea ap zburând razant cu oglinda apei. Ciocul este scurt. fiind larg deschis în timpul zborului.

prieten al oamenilor. [modificare]Hr nire Co ofana se hr ne te i cu cu hran vegetal . ectoparazi ii de pe vaci i oi. P. În Asia. bottanensis poate tr ii la altitudinea de 4. ca parcuri.m. Este r spândit în Eurasia. Glasul p trunz tor al co ofanei nu se poate confunda. p. Co ofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm i o l ime cu aripile deschise de 90 cm. alb cu negru. amfibii. fiind considerat în evul mediu pas rea vr jitoarelor sau a celor certa i cu legea. De asemenea prefer apropierea apelor. hrana constând din insecte. viermi.500 m. amenin ând rivalii sau atr gând femela în timpul perioadei de împerechere. mamifere mici. p. tufi uri. p ianjeni. Subspeciile P. mai rar în p duri. Pas rea face parte din categoria bunelor zbur toare. hemileucoptera fac exep ie de la aceast regul . ca i în zonele de munte pân la altitudini de 2. i pui de pas re sau fur ou le din cuiburi. Prefer locurile deschise luminoase. zburând în form de bolte. astfel P. pâlcuri de copaci sau la liziera p durilor. oareci. Descriere Culorile de baz ale penajului sunt alb cu negru. prin el pas rea dând alarma. dar predomin culoarea neagr alb struie cu luciu metalic.000 m deasupra n. melci. p. opârle. semin e sau ciuperci. Locul unde poate fi întâlnit cel mai frecvent este Europa. pot tr i i în regiuni de smârcuri sau în stuf ri . masculii neputând fi distin i de femele. În mitologia german . Co ofana se poate întâlni în regiunile de es. asirensis . Mai ales toamna depoziteaz hrana în locuri ascunse. gr dini sau terenuri agricole. de obicei în p mânt. Hrana vegetal este compus din fructe. co ofana era solul zeilor. iar în alte culturi europene fiind considerat pas rea care este solul ce aduce nenoroc. de exemplu p uni. Cioc nitoarea . fiind albe numai o parte a aripilor. dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. larve. Din cauza faptului c fur mai ales lucrurile care lucesc era temut . sau era considerat zei a mor ii ÄHel´. dar mai ales animal . este u or recunoscut chiar de cei care nu sunt foarte buni cunosc tori de p s ri.Co ofana (Pica pica) este o specie de p s ri din familia Corvidae. Nu exist un dimorfism sexual. Africa de Nord i America de Nord. flancurilor i abdomenului. P s rile din aceast specie pot tr i în locuri diferite. dar pe sol se deplaseaz mai mult prin s rituri. bottanensis. Pas rea consum cadavre de vertebrate. Din cauza penajului s u caracteristic. ajungând în c utare de hran pân la în l imi de 5500 m. p. era considerat aduc toare de noroc i amerindienii o considerau un duh. în contrast cu Europa. P.

Caracteristici generale Picidele cuprind circa 201 de specii. nefiind zbur toare bune. curbate i ascu ite. cu ajutorul ei scoate larvele sau insectele din galeriile truchiurilor. sau l rge te galeria din truchi unde se ascund insectele. ele sunt foarte utile în pomicultur sau silvilcultur . Prin distrugerea insectelor d un toare. i sunt cunoscute aproximativ 200 specii de cioc nitori. protractil . In timpul reproducerii masculii multor specii produc un zgomot puternic prin cioc nirea unei ramure uscate cu ciocul. Cioc nitoarele tr iesc i în regiunile cu clim temperat . In Africa i America unele specii tr iesc pe sol. dar cele mai multe tr iesc în America de Sud i Indonezia. Hrana este constituit mai ales din insecte i larve dar consum i semin e i fructe. prev zut cu peri. coada servind ca punct de sprijin la c ratul pe trunchiuri. Cele mai multe specii de cioc nitori sunt p s ri sedentare. Cioc nitoarele au limba lung de form cilindric . Penele aripilor i în special cele ale cozii sunt rigide. Ciocul p s rii este conic. ascu it cu ajutorul ei cioc nitoarea sap în lemnul arborilor galeria pentru cuib. tiuca .Cioc nitoarea este una din cele mai cunoscute p s ri din lume. Acestea sunt cele mai inteligente p s ri dup corbi. care se deplaseaz pe distan e mici. Acestea reprezint subfamilia Picinae a familiei Picidae. ele au cea mai bun specializare pentru locomo ia prin c rare pe trunchiurile arborilor care este realizat cu ajutorul ghearelor puternice. care este cleioas . Unele specii fac depozite de hran pe timpuri neprielnice. In general picidele sunt p s ri de talie mare. putând atinge m rimea unui corb.

El face parte din clasa Actinopterygii. dup aceast perioad sufer de fenomenul numit ginogenez . La aceast specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele. vegeta ie. în apele bogate în vegeta ie bate spre verde. molu te. mai ales dac este învelit într-o cârp ud . de unde s-a r spândit în toat China ca pe te ornamental. gura mare cu din i puternici. [modificare]Caracteristici generale y Colora ia solzilor lui depinde de apa în care tr ie te. Forma capului este asem n toare cu cea a crapului. y Gupi . y Carasul poate tr i în ape foarte s race în oxigen. tiuca este un pe te r pitor care tr ie te în ap dulce. Carasul este originar din Asia de Nord. Depunerea icrelor dureaz pân la sfâr itul verii. adic transformarea lor în femele. deoarece masculii. Carasul Carasul (Carassius Auratus Gibelio) este cel mai cunoscut i r spândit pe te de ap dulce din România. iar în cele limpezi culoarea carasului este auriu-maronie.5-2 kg. iar greutatea lui poate varia de la 80-150 de grame. pe care pu ini pe ti le suport . Este un pe te care rezist i scos din ap . Reproducerea se realizeaz prim vara când apa atinge temperaturi de 8-10 grade. mai multe ore. la 1. lipsindu-i îns must ile. În apele mâloase solzii lui bat spre culoarea neagr . cu corpul alungit i turtit lateral. între ni te limite ale PH-ului. în mod excep ional. crustacee. ordinul Cypriniformes. familia Cyprinidae. iar forma gurii este obtuz . deoarece nu i se usuc solzii. icre etc. Dimensiunile obi nuite ale carasului sunt de 10-15 cm.tiuca (Esox lucius) este o specie de pe te teleostean din familia esocidelor.500-25 kg. Se hr ne te cu larve. iar mai apoi în întreaga lume. cu buze sub iri. lung de 30-120 cm i având greutatea de 0.

Sunt pe ti exotici care au fost adapta i la condi iile de via într-un mediu artificial acvariul. desi le place sa manance creveti. Vor manca cu placere fulgi pentru pesti si pot trai foarte bine si fara mancare vie. deci cel mai bine ar fi sa tii in acvariu un mascul si doua-trei femele. Desi sunt pesti rezistenti. putin alcalin. Sunt în general pe ti de talie mic cu un colorit viu sau au forme curioase. Coada-spada Coada-spada. vor fi consumati ca hrana de catre alti pesti sau chiar de catre parinti. Le place sa traiasca in bancuri. triunghi si altele. vela. i provin din m rile calde tropicale. iar coada. apa mai degraba dura iar pH-ul normal.5 litri de apa din acvariu. cu forma de steag. verde auriu si argintiu.steag. De asemenea ei pot fi reprodu i în acvariu de cresc torii amatori. Datorita faptului ca puii ies la interval de 30 de zile s-ar putea sa nu mai ai unde sa-i tii desi. sunt usor de hranit. Spre deosebire de Gupi. sunt foarte colorati. de aceea este de preferat sa le izolezi atunci cand ³nasc´ si dupa. ia aspecte foarte variate . daca se nasc intr-un acvariu comunitar. Tine minte: desi acesti pesti se inmultesc cu usurinta. Moli au numai cateva tipuri de forma a cozii si culorile sunt mai putin variate. Crapul . pot fi hraniti cu fulgi pentru pesti maruntiti foarte bine. Gupi sunt probabil cei mai populari. aglomeratia prea mare din bazin sau apa schimbata prea rar ii fac sa se imbolnaveasca usor. parca ar fi un curcubeu de culori. Au lungimea de 5 centimetri.Dintre toate speciile apartinand genului Poecilia. Deoarece puii sunt deja formati atunci cand ies din femela. Temperatura trebuie sa fie in jur de 24 de grade Celsius. femelele sunt sensibile. in principal negru. De asemenea.Gupi. Pentru Moli este bine sa adaugi o lingura si de sare la fiecare 5. in momentul cand au pui in burta.

Cavitatea bucal este subterminal . iar mai apoi. iar pe tele este acoperit cu mucus i solzi. când atinge 1. Lungimea corpului poate atinge 1 m. iar masa maximum 40 kg. populând apele dulci i cele salmastre.8 cm lungime. iar incuba ia are loc dup 2-7 zile. Pe trunchi i pe coad se g sesc înot toare perechi (dou ventrale i dou pectorale) i neperechi (dorsal . anal i codal . cu nevertebrate de fund (hrana principal a unui crap adult). uneori i mai mult. Tr ie te pân la 30 de ani. Broasca . Crapul posed patru must i.1 milioane de icre. iar abdomenul albicios. flancurile ar mii sau ar mii-g lbui. cu buze groase. de obicei. i botul. negricios. Reproducere i dezvoltare Crapul atinge maturitatea sexual la vârsta de 2-5 ani i se înmul e te în lunilemai-iunie. Puietul se hr ne te la început cu zooplancton. O femel depune pe vegeta ia subacvatic pân la 2. Spatele este.Crapul (Cyprinus carpio) este un pe te teleostean din familia ciprinidelor. Este r spândit aproape pe tot globul. doi ochi. care prezint doi lobi egali). Este acoperit cu solzi mari. dou n ri. Exist dou forme de crapi: crapul cu spatele jos i crapul cu spatele înalt. Înot toarele sunt ac ionate de mu chi. cu nuan e alb strii sau verzui.

f r coad . N rile de pe vârful botului se închid când se afl în ap . Broa tele se înmul esc prin ou . care sunt depuse în ap .Broasca este numele dat mai multor animale tetrapode amfibii. Broasca de balt tr ie te atât în ap . din clasa batracienilor. cu picioarele dinapoi mai lungi. cu gura larg i cu ochii bulbuca i. Râma . adaptate pentru s rit. cât i pe uscat.

deci indivizii sunt hermafrodi i. stomac. intestin. y y y y y y Sistemul digestiv: orificiul bucal. fie sub-clas în func ie de autor) i în Annelida. Celulele reproduc toare ajung îns la maturitate în perioade diferite astfel c nu poate avea loc autofecundrea. În sistemele de clasificare clasice sunt plasate în ordinul Opisthopora. Tr ie te în sol i are corpul inelat (fiecare inel constituie una din inimile organismului) de pân la 25 cm.Râma este un nume comun pentru cele mai multe dintre componentele familiei Oligochaeta (care este fie o clas . esofag. orificiul anal Sistemul circulator: prin vase închise Locomo ia: târâre cu mu chi i chetei Hr nirea: cu resturi organice din sol Înmul irea: indivizii posed atât organe de reproducere feminine cât i masculine. La exterior are pielea umed cu mucus care are rol în respira ie i de sim . Ciclu de dezvoltare: ou-cocon-sol-râm Racul . La cap tul anterior are orificiul bucal. faringe. iar la cap tul posterior. orificiul anal.

Abdomenul este alc tuit din apte inele i serve te la înot. Tr ie te în Europa. ân arul . în râuri i în b l i i este comestibil. Are corpul divizat în cefalotorace i abdomen. cu carapacea de culoare neagr -verzuie. Prima pereche de membre este prev zut cu cle ti puternici.Racul este un animal care face parte din ordinul crustacee decapode.

apar in ordinuluiHymenoptera. masculi fertili (trântori) i femele fertile (denumite m tci sau regine). la femel . o boal infec ioas grav . Adultul depune ou le i iarna. Indivizii se împart în femele subfertile sau uneori sterile (lucr toare). Acestea sunt u or de identificat dup antenele lor îndoite (sub forma de cot) i dup talia sub ire. Fac parte din familia Formicidae. care. Pân în prezent au fost descrise peste 2500 specii din totalul estimat de 22 000 de specii[1][2]. Dezvoltarea larvelor se realizeaz în ape st t toare. Se poate împerechea i în spa ii restrânse. în func ie de temperatura apei. Coloniile sunt uneori descrise ca superorganisme deoarece furnicile par s func ioneze ca o entitate unitar . împreun cu familiile înrudite ale viespilor i albinelor. Furnicile Furnicile sunt insecte sociale care tr iesc în colonii (mu uroaie) de pân la mai multe milioane de indivizi. când temperatura apei dep e te 10 °C (între sfâr itul lui aprilie i mai). nu se produce maturizarea ou lor f r consumarea sângelui de mamifere. Furnicile prosper în cele mai multe tipuri de ecosisteme. genera iile din prim var i var se succed la fiecare 15±20 zile.ân arul este o specie de insect adaptat la mediul urban. La unele specii. Femelele pot transmite malarie. în care tr ie te i în timpul iernii f r s intre în diapauz . i pot forma circa15 ± 25% din biomasa animalelor terestre[4] . ele lucrând împreun pentru a men ine colonia [3]. SOPIRLA . având o organizare a coloniilor foarte avansat pentru lumea animalelor.

Datorita iutelii si a capacitatii de a se catara (pot urca pana la 4000 m altitudine). exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm. sprijinit pe patru picioare scurte. In general. Ochii sunt proteja i de o membran sub ire. Auzul este bine dezvoltat. au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali. cu pielea verde-cenu ie sau pestri .în special se afl în zone de la câmpii pân în zona de munte(în locuri însorite). concrescu i cu maxilarul. Soparlele au patru picioare scurte.respectiv insectivor . Deplasarea se face prin ondula iile corpului. soparlele pot evita multi pradatori. îndreptate în afar . Limba este musculoas .respectiv acvatic(secundar).prin fecunda ie interna. Reptilele î i au originea în vechii amfibieni. Este totu i un animal insectivor. masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului. regenerabil . a ezate pe laturile corpului. majoritatea preferand zona intertropicala. multe specii sunt gata sa muste. sub iat spre vârf. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil. la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m. In cazul capturarii. Pl mânii sunt ca ni te saci cu pere i cuta i. ce sunt grupate in 23 de familii. bifurcat la vârf i poate fi u or proiectat afar .I se mai spune popular gu ter. dar exista si specii fara picioare. coada soparlelor este mai lunga decat corpul.Nume dat mai multor specii de reptile din ordinul saurienilor. soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale. dar exista specii ce nu au dinti veninosi. cu corpul aproape cilindric. Membrele sunt scurte. deci este un animal târâtor. care este acoperit cu solzi marunti. In general. Inainte de imperechere.p ienjeni si râme. la fel i mirosul. opârla se hr ne te cu insecte.Se înmul e te prin ou cu coaja calcaroas . opârla se târ te. Are o piele c rnoas . Pot trai in orice mediu. îngro at ce formeaz solzi mici si o protejeaz de usc ciune. transparent . aduse pe langa corp.Mediul de via este terestru. Se cunosc circa 3000 de specii(anolisul verde). Respira ia este pulmonar . cu cate cinci degete fiecare. Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. Cele mai variate si raspandite specii de reptile care traiesc in prezent sunt soparlele. Temperatura corpului este variabil .Ea este în general carnivor . Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti. Are tub digestiv si glande anexe. cu coada lung . Organele digestive sunt bine dezoltate. Astfel. Melcul . îndreptate lateral.Culoarea ei este adaptat mediului. dar nu servesc la mers. cu capul i abdomenul acoperite cu pl ci cornoase. Iarna se ascund în gropi i stau în amor ire pân prim vara. iar limba se termina cu 2 lobi scurti. rotunjiti. Pe maxilare opârla are numero i din i conici. sopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare i pe coad . C ile respiratorii sunt bine diferen iate. Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri. mobil . ci la ag are de asperit ile solului si c rare.

Capul Este bine dezvoltat i distinct la reprezentan ii clasei Gastropoda (gasteropode) i Cephalopoda (cefalopode). i feminine. trebuie s se împerecheze cu melci din i ca femele în altul. cuprinzând peste 90 000 de specii. redus la amfineurieni i scafopode. Gândacul de buc t rie . adaptate atât la via a acvatic cât i la cea terestr . împerecherea are loc prim vara târziu sau la începutul verii. Capul la clasa Lamellibranchia (lamelibranhiate) a regresat pân la dispari ie [modificare]Împerecherea i depunerea de ou De i au atât organe de reproducere masculine cât aceea i specie înainte de depunerea ou lor. încreng tura Mollusca. dar în mod normal depun ou în câteva s pt mâni. melcii pot re ine sperma pentru o perioad de pân la 1 an. Dup împerechere. Uneori are loc i o a doua împerechere. Clasa Gastropoda este cel mai numeros grup actual de molu te. ceea ce poate dura ani de zile. În alte climate melcii se pot împerechea în jurul lunii octombrie i a doua oar la diferen de 2 s pt mâni. Al ii joac rolul Unii melci se pot comporta deopotriv ca masculi într-un sezon deopotriv fiind fertili în mod simultan.Melcul face parte din clasa Gastropoda. În climatul tropical împerecherea poate avea loc de mai multe ori pe an. Când melcul este dezvoltat destul.

lungimea lor fiind cuprins între 5 i 100 mm (Megaloblatta blaberoides). termen familiar de origine germanic ) este un ordin care face parte din clasa Insecta. amplu r spândit la nivel mondial. a ap rut la bazele militare americane din Bordeaux i a continuat s se r spândeasc pân la începutul celui de-al doilea r zboi mondial în Belgia. La sfâr itul primului r zboi mondial. din familia chrysomelidelor. În 1877. asupra c rora ac ioneaz ca un d un tor. Pe capul insectei se afl antene lungi sub form de filament. Originea acestui gândac este neclar . a fost descoperit pe insula Borneo o specie cu dimensiuni mai mari.Blattaria (sinonim Blattodea) sau gândacul de buc t rie (carcalac. În anul 2005. Gândacul de Colorado Gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) este o insect din ordinul coleopterelor. dar se pare c provine din sud-vestul Americii de Nord (din statul american Colorado i din Mexic). asociat cu locurile de cultur i de depozitare a cartofilor. Aripile acestor insecte sunt în general atrofiate. . dar a fost eradicat în cele din urm . gândacul de Colorado a fost descoperit pe terenurile cultivate cu cartofi din Germania. rile de Jos i Spania.

Albinele de miere i albinele f r ac adun mari cantit i de miere. care se hr nesc cu nectarul florilor(ca surs de energie gra ie con inutului de zaharuri). i cu polen (ca surs de proteine. activitate ce se soldeaz cu polenizarea florilor. cele mai importante insecte polenizatoare i interdependen a între ele i plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioz cunoscut sub numele de Ämutualism´. clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita. cu producerea mierii. în unele cazuri. Pe de alt parte unele specii de albine produc miere din nectar. ducând la polenizarea încruci at . . Albinele sunt. caracteristic ce este exploatat de apicultori. folosit mai mult la hr nirea larvelor). o asociere între organisme diferite care este avantajoas pentru ambele p r i. care recolteaz mierea pentru consumul uman. i.Albina Albinele sunt insecte zbur toare. care mai con ine viespile i furnicile. de fapt. Astfel polenul pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductiv ) altor flori din aceea i specie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful