portofoliu Diana1

CRIZANTEMA

Descriere Genul cuprinde plante anuale, bianuale, perene, cu flori in forma de rozeta, de diferite forme, culori si dimensiuni. Exista numeroase specii si varietati de crizanteme. Un lucru interesant la crizantema in general este ca producerea bobocilor este strans legata de fotosinteza, ceea ce inseamna ca prin reglarea artificiala a expunerii la lumina inflorirea se poate realiza la sfarsitul lui octombrie, inceputul lui noiembrie, perioada in care crizantemele sunt cautate. Ingrijire si cultivare Margaretele care cresc pe camp se pot cultiva si in ghivece mari sau direct in gradina, intr-un loc insorit, in pamant fertilizat si usor drenabil. Pentru ca planta sa aiba o forma compacta si multi boboci, tulpinile trebuie retezate din cand in cand pentru a se stimula ramificarea tufei.
Crizantemele plantate in ghivece trebuie udate regulat si tratate cu substante fertilizatoare in timpul perioadei de crestere, pana cand se formeaza bobocii. Varietatile cu tulpina inalta trebuie legate de suporturi sau bete ca sa nu se aplece la pamant sau sa fie rupte de vanturile si/sau ploile puternice. Pentru ca florile sa fie mai mari, mai ales daca sunt menite sa stea in glastre ca flori taiate, indepartati bobocii care apar de-a lungul tulpiniilor si lasati-i doar pe aceia din varf, care vor beneficia astfel de toate substantele nutritive preluate de planta. La sfarsitul lunii august, cand florile s-au ofilit, tulpinile se taie pana la nivelul pamantului sau se scurteaza si se muta intr-un loc ferit, in cazul in care sunt plantate in ghivece.

Inmultire 1. Margaretele si crizantemele se imultesc foarte usor, prin divizarea tufelor. Operatiunea se face primavara si toamna. 2. Prin butasi din portiuni de tulpina de la varf; se planteaza intr-un amestec de pamant, nisip si turba in parti egale, iar ghiveciul se aseaza la loc umbrit, pana apar radacinile. 3. Varietatile anuale de inmultesc prin seminte; acestea se seamana primavara, direct in pamant, iar daca plantele sunt prea dese, se lasa numai cele mai viguroase (nu se transplanteaza). Boli si daunatori Crizantema este sensibila la diferite boli provocate de ciuperci, cum ar fi rugina alba, mucegaiul cenusiu sau putrezirea radacinii; toate acestea sunt favorizate de conditiile necorespunzatoare de cultivare. Pentru a reduce cat mai mult riscurile de aparitie a acestor boli, evitati sa lasati apa sa balteasca la radacina tufei, nu insamantati prea des si, la nevoie, tratati planta cu fungicide si/sau insecticide. Deformarea tulpinii si decolorarea frunzelor sunt cauzate de infecti virotice si sunt foarte greu de combatut. In acest caz, este cel mai bine ca plantele infectate sa fie rupte si aruncate.

NARC Z

t i i t i i t i l li i i j Narci a sau C ri a cum mai este cunoscuta popular, este o floare foarte raspandita la noi, o intalnim in parcuri, in gradinile particulare, in jardinierele de la ferestre, etc. Deseori o intalnim crescuta sal atic pe marginea drumurilor sau pe campuri. Celebritatea ei este egalata in perioada de inflorire doar de lalele sau zambile.

Descrierea plantei Se cunosc foarte multe varietati ale narcisei care se comercializeaza, cu inaltimi de la cele mai pitice, care ating 7 cm sau la cele mari de 50-60 cm. Florile cu forme diferite, dar usor de recunoscut pot fi, de la obisnuitele narcise albe si galbene, pana la cele portocalii, galben pal, roz sau chiar si rosu. Florile narcisei sunt dispuse in varful tulpinei si ating dimensiuni de 2-7 cm. Perioada de inflorire a narciselor debuteaza in februarie si poate tine pana in luna mai la anumite varietati. L cul in gradina Narcisa este o planta foarte rezistenta, motiv pentru care bulbii rezista peste iarna in pamant. Prefera orice tip de sol, iar locurile ideale in gradina sunt cele insorite, descoperite.
Narcisele pitice pot fi utilizate pentru ghivece, jardiniere, straturi sau borduri, iar narcisele cu talia mai mare pot fi cultivate in straturi, grupuri, borduri sau chiar direct in gazon.

Culti area si inmultirea narcisel r Bulbii se planteaza imediat dupa cumparare in lunile august-octombrie. Gropile de plantare au dimensiuni de 5-7 cm si la distante de 10-20 cm, in functie de talia narcisei. De la an la an, narcisele se intind in palcuri mari si se recomanda separarea lor doar daca este necesar si o data la cativa ani. Din punct de vedere estetic se recomanda gruparea narciselor cu alte plante care infloresc in aceeasi perioada: Brandusa, Vioreaua, Laleaua, Panselutele sau Anemonele. Sfaturi utile
y y y y

Verificati bulbii inainte de plantare sa nu fie moi sau mucegaiti! Plantarea bulbilor trebuie facuta cat mai repede dupa cumparare! Dupa inflorire, nu rupeti frunzele ci lasati-le sa se usuce singure! O data la cativa ani dezgropati bulbii si separatii, dar replantati imediat!

¥ ¨  ¤ ¤      ¤ ¤ ¤ ¤    ¤  ¤   ¦ ¥ ¥ ©   § ¦© ¦   ¦  ¥  ¦© ¨ §¦ ¥ £  

 ¤ 

¥ 

¢¡   

¤ 

B

DUSA

Descrierea plantei Brandusa de primavara rasare din bulbi mici ca toate plantele perene cu bulbi care infloresc in lunile friguroase. Frunzele si florile brandusei apar in acelasi timp. Frunzele sunt alungite si foarte subtiri si prezinta o dunga alba. Florile brandusei infloresc deasupra frunzelor si prezinta o forma de cupa. In functie de variatea branduselor, florile pot fi albe, mov, galbene, purpurii sau vargate. Dimensiunile plantei ± frunzele pana la 20 cm, iar florile pana la 10 cm. L cul in gradina Brandusele prefera un sol bine drenat in locurile insorite ale gradinii sau la umbra copacilor si arbustilor din gradina. Este de preferat plantarea in straturi si brazde pentru a avea o pata de culoare in primele luni ale anului in gradina. Culti area si inmultirea brandusei de primavara Bulbii de brandusa cei mai raspanditi in comert sunt hibrizi olandezi cu flori de culoare mov sau galben. Bulbii se planteaza toamna in gropi cu adancimi de 5-7 cm si la distante intre plante de 5 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire. B ANDUSA DE TOAMNA (Colchicum)
Infloreste de la sfarsitul verii si in primele luni de toamna. In ciuda denumirii populare nu se inrudeste cu Brandusa de primavara (Crocus). Este o planta otravitoare.

Descrierea plantei Bulbii brandusii de toamna sunt mult mai mari decat in cazul Crocusului. Florile in forma de cupa apar toamna, au culoarea lila, roz si se ofilesc inainte de venirea frigului. Frunzele brandusei de toamna sunt verzi, lucioase si late cu dimensiuni de pana la 20 cm. L cul in gradina Brandusa de toamna prefera solurile bine drenate si ingrasate, in locurile insorite ale gradinii sau in semiumbra. Covoarele cu flori de branduse de toamna sunt neasemuite in gradina. Cultivarea si inmultirea brandusei de toamna Bulbii se planteaza vara in gropi sapate la 10 cm adancime si la o distanta de 10-15 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire.
Vezi calendarul infloririi altor plante perene cu bulbi in gradina!

rosu. Udarea Udarea acestei flori de gradina trebuie sa se faca cu regularitate. pentru a nu ingheta. care se deschid apasand floarea din lateral. colorate in verde inchis. bine drenat si bogat in marerie organica. Se va utiliza un pamant bun pentru flori. chiar daca se dezvolta fara probleme in orice fel de sol. dar poate fi mult mai scunda. desigur. doar 20-30 cm. i se ciupeste varful cu scopul de a se dezvolta lastarii de la baza tulpinei. in florile sale. portocaliu. echilibrat. Florile sunt fi ate pe tulpinele drepte si prelungi. Pentru a obtine o inflorescenta mai abundenta. . Cand rasadul ajunge la aproape 10 cm inaltime. cu doua petale.  . planta se autoinsamanteaza. cu un pH neutru (5. producand spontan noi plante din semintele din anul precedent. Expunerea. planta se va lasa aproape uscata. ca iarna sa fie acoperite. lignificata la baza. este cultivata ca planta anuala. Particularitatea acestei plante sta. amintind cu adevarat de guradeschisa a unui leu sau a unui dragon. borodo. Se mai recomanda taierea varfurilor tinerelor plante pentru a se obtine o crestere mai compacta. in gradina. numele stiintific al frumoasei flori de gradina Gura leului. gura leului se seamana in aprilie-mai. Planta va primi fertilizant de flori la fiecare 20-25 de zile. Multiplicarea Se efectueaza prin seminte si se practica primavara sau iarna: semintele se seamana intr-un pat cald in februarie-martie sau in aprilie-mai. .5-5. Iarna. Florile lasa locul unor pastai lemnoase ce contin numeroase seminte fertile. dar si toamna. inainte de racirea importanta avremii. partial tubulare. se vor elimina tulpinele cu flori vestejite. . Gura leului se prezinta in mai multe culori: galben. Creste pana la 100-120 cm inaltime. frunzele sunt lanceolate. universal. roz. Gura leului se dezvolta frumos daca este cultivata in plin soare pentru a putea sa-si obtina o inflorire perfecta. Daca se doreste sa fie cultivata ca planta perena. se recomanda. existand si varietati bicolore sau pestrite. atentie ca terenul sa fie bine uscat intre o repriza de udat si alta. Terenul Aceasta planta prefera pamantul foarte putin argilos. dizuolvat in apa cu care este udata. . Uneori. Gura leului este o planta care prefera seceta decat excesul de apa: deci. totusi.Gura leului Generalitati Antirrhinum majus. Tulpina florii este carnoasa. alb.8). dar nu cu apa din abundenta.

Tulpinile sale sunt inalte. pe tulpina gasindu-se 12 pana la 20 de flori albe. ferit de soare prea puternic. Crinii sunt raspanditi in toate regiunile temperate din emisfera nordica si sunt raspanditi in zona Mediteranei. numit asa datorita florilor sale foarte mari. in India. care se deschid la inceputul veri. care sunt niste bulbi miniaturali formati pe tulpini. pana in indepartata Japonie. care va afecta dezvoltarea florilor din anul urmator. In sol. pe care sunt dispuse si frunzele. alungiti. viu si intens colorate. este cel mai cunoscut crin. puternic parfumate. iar plantarea bulbilor se face. crinii pornesc din bulbi solzosi. Exista mai multe metode de inmultire a crinilor ‡ diviziunea bulbilor se face atunci cand dintr-un bulb mare se obtin mai multe fragmente care vor fi plantate si vor da nastere unor noi plante ‡ prin bulbili. Lilium regale este crinul imperial. ornamentala prin florile mari. Infloresc in perioada verii. in SUA si Canada. Pamantul in care se planteaza trebuie sa fie afanat si ingrasat. crinul alb. perena. . lasand 40 cm distanta intre ei. in toata Asia. de regula.CRINUL Sunt peste 100 de specii de crin. Cand si unde se face plantarea crinilor In octombrie. de pana la un metru si jumatate. dar si pe continentul american. toamna in luna octombrie. Infloreste tot la inceputul verii. Crinul este o planta ierboasa. Locul trebuie sa fie semiumbrit. ‡ prin butasirea solzilor care acopera bulbii si care inradacineaza usor Specii de crin raspandite Lilium candidum. la subsoara frunzelor. parfumate. lungi. bulbii se planteaza la o adancime de 15-20 cm. care apar in varful unei tulpini lungi. compus din amestec de turba si pamant de gradina. raspanditi in intreaga lume si clasificati dupa forma si felul in care florile lor sunt dispuse fata de axul inflorescentei.

in schimb este excelent pentru tratarea afectiunilor minore si pentru intretinerea pielii. Interventii chirurgicale . care va fi inchis si lasat in frigider. care provoaca aparitia unor pete pe piele. Se lasa combinatia pe foc vreme de 10 minute. trei linguri de flori proaspete marunt tocate si cate o lingurita de miere zaharisita si ceara de albine (ambele le gasim in piete la apicultori). dupa care se ia vasul de pe foc si se lasa sa se raceasca. la foc mic. cel mai frecvent recomandat de radiologi). in proportia de 1:5. Arsuri solare .un studiu italian realizat in anul 2001 arata ca o combinatie de extracte de galbenele si de sunatoare. Pacientele au facut trei aplicatii pe zi cu unguentul de galbenele (care a fost comparat cu unguentul alopat pe baza de trolamina. iar participantele au fost mai mult decat multumite de efectele tratamentului. . dupa care se adauga cele doua linguri de planta fin tocata. Studiul a fost facut asupra femeilor care au avut nasteri prin operatii de cezariana. unde se poate pastra pana la trei luni. mareste viteza de vindecare a operatiilor. Galbenelele si frumusetea Depigmentari . diluata cu apa distilata. dupa interventii chirurgicale in cancerul de san. care nu este steril si nu poate fi folosit pe rani deschise. favorizand o cicatrizare estetica si lipsita de complicatii. Cat mai este cald se filtreaza preparatul printr-o strecuratoare curata si se toarna intr-un borcan. untul si se lasa pana devine lichid. au suportat mai bine tratamentul radioterapeutic si l-au intrerupt intr-un procent mult mai mic decat cele care au folosit unguentul cu trolamina.1:5. dupa contactul cu substante chimice sau cu radiatii.GALBINELILE galbenele. Se prepara din sapte linguri de unt. Pentru cicatrizarea estetica a arsurilor de gravitate mica si medie se folosesc compresele cu tinctura de galbenele diluata cu apa distilata in proportie de 1:3 . reduce senzatia de durere si usturime. au avut mai putine dureri. Mai intai se pune intr-un vas.se foloseste uleiul de galbenele care ajuta la vindecarea rapida.crema de galbenele aplicata de doua ori pe zi ajuta la recapatarea pigmentatiei normale.un studiu francez efectuat intre anii 1999 si 2001 a verificat efectele unguentului de galbenele pe 254 de paciente supuse la radioterapie. mierea si ceara. Se fac zilnic spalaturi si se aplica comprese cu tinctura de galbenele si de sunatoare (combinate in proportii egale). Aplicatii externe Leziuni produse de radioterapie . se amesteca cat sa se dizolve complet. Pacientele tratate cu galbenele au prezentat leziuni ale pielii simtitor mai reduse ca dimensiuni si frecventa. in proportii egale.

bogat in materie organica. Expunerea Dianthus barbatus prefera pozitionari insorite. originara din centrul si sudul Europei. prin autoinsamantare. nici macar in ceea ce priveste irigarea. bordand aleile sau. Se utilizeaza un compost constituit din pamnt universal echilibrat. oferind o placuta pata de culoare. Generalitati Cunoscuta si ca simbol al galanteriei. Chiar daca au o viata scurta. Solul Cultivarea acestei plante se recomanda sa se efectueze in sol afanat. Atat frunzele cat si tulpinile au culoarea verde spre gri. mai ales in lunile de primavara. Exista soiuri ce se pot cultiva si in ghivece. Pentru a le prelungi inflorescenta si a obtine plante cu o crestere mai compacta se recomanda tunderea tulpinilor ce poarta flori vestejite. Dianthus barbatus este o planta des intalnita in gradini. in gradina planta se autoinsamanteaza. colorate in alb. cand culoarea florilor devine o surpriza. adesea cultivata ca planta anuala sau bianuala. Udarea Garofita de gradina nu este o planta pretentioasa. din martie pana in octmbrie. acoperita de frunze lungi lanceolate. Nu se tem de frig. dar sunt mult mai firave si mai scurte.GAROFITA Denumita si garoafa turceasca. La unele varietati florile sunt parfumate. Nu necesita cantitati crescute de apa si nu ridica probleme in perioadele scurte de seceta. bine drenat. roz. Chiar daca are o viata destul de scurta. Primavara tarziu si vara produce manunchiuri de floricele sub forma de cupa. dizolvat in apa de udare. cu petale franjurate. in fiecare an cresc din abundenta noi plante. . in perioada vegetativa. rosu sau visiniu inchis. nisip si compost de frunze. constituite in grup. Are tulpina rigida si dreapta. Cu instalarea anotimpului cald este bine ca aceste plante sa se bucure de cateva ore pe zi de umbra. La sfarsitul verii este posibila si prelevarea de butasi din tulpinile plantei: in acest caz florile pastreaza aceeasi culoare cu cele ale plantei mama. Boli si paraziti Melcii sunt foarte atrasi de frunzele aromate ale garofitei de gradina. este indicat sa i se furnizeze ingrasamant pentru plante cu flori. infruptandu-se din ele cu lacomie. in mod obisnuit atinge o inaltime intre 15 si 25 centimetri. dand nastere la flori noi. este o planta erbacee perena. nmultirea Se efectueaza primavara: se pot semana garofitele in gradina. Din acest motiv se achizitioneaza plante din anul precedent pentru a fi puse in pamant primavara. spre deosebire de plantele obtinute din seminte. cu centrul in culoare contrastanta. cu un substrat non-acid. Sau se va alege si varianta de a fi plantate in gradina toamna. la fiecare 10-15 zile. dar trebuie sa se tina cont de faptul ca noile plante vor inflori in primavara urmatoare. mai bogate si mai frumoase. uneori bicolor.

000 de ani. Simbolistica Gladiolele sunt considerate a fi florile aventurierilor si a aventurii. sfasiata de durere. s-a rugat ca fiicele ei sa nu fie luate iar Dumnezeu le-a transformat in flori. Acestea ar putea spune ''imi esti indiferenta''. proaspete cu o paleta larga -fiind intalnite atat albe cat si mov. Numele de gladiola vine din latina de la gladius in traducere insemnand sabie datorita formei acesteia. Florile acestora cresc in spic indreptat intr-o parte a tijei avand culori puternice. Istorie O legenda atesta aparitia gladiolelor pe pamant de acum 2. Acestea sunt inrudite cu irisul si se aseamana destul de bine avand o tija alungita si ascutita catre varf. grabita. La inceput gladiolele aveau marimi mai mici si erau intalnite doar sub culoarea alb-galbui asa ca nu este exclus ca in scurt timp sa intalnim si gladiole albastre. sub forma de ''sabie''. o singura exceptie facand-o nuanta albastra. Tot ele sunt cele care pot fi interpretate ca un refuz elegant. Mama lor. De aici venind si pseudonimul gladiolelor de ''crinul-sabie''. Cod Floral Gladiolele sunt florile primilor pasi in dragoste. Doua surori gemene dar extrem de diferite la caracter si-au gasit intr-o buna zi sfarsitul. Sunt simbolul iubirii insemnand dragostea autoritara. Mesajul transmis de acestea este asemanator cu cel al florii-soarelui dar cel al gladiolei nu poate fi ignorat deoarece aceasta cere insistent.fiind rezultatul hibridizarii. dar care nu cunoaste renuntarea.Gladiola Descriere Gladiolele sunt plante originare din bazinul mediteraneean si Africa de sud. . Fata ascultatoare a fost preschimbata in crin iar cealalta in gladiola. Ocazie Gladiolele sunt cadoul potrivit pentru petrecerile pretentioase sau ocazii mari.

timp de cinci minute. zeita iubirii. dupa care se filtreaza. toporasii au actiune emolienta. in tratamente naturiste. Se recomanda impotriva racelilor. in padure sau la marginea padurii. toporasul Doamnei. Se pune o lingurita de planta intr-o cana cu apa clocotita. Frunzele toporasului au forma de inima. pe malurile apelor. Se bea cate o cana de ceai. atunci mergeti in parcul orasului. tamaioara. patru ori pe zi. Fetele isi faceau cununi din toporasi. fara a le indesa. floare Domneasca. iar florile sunt parfumate. antireumatic.TOPORASUL Primavara. au cinci petale catifelate. febrifuge. ca sa aiba noroc in dragoste. Astazi. intr-un sfert de litru de apa. Se ia cate o lingura de sirop de trei. Infuzia din toporasi este utila in caz de infectie urinara. micsandre. Se lasa totul la macerat timp de doua saptamani. Cu siguranta acolo veti vedea toporasi si va veti putea bucura ochii cu frumusetea si delicatetea lor. In functie de zona geografica unde cresc. carligei. niste plante gingase. micsunea. caltunasi. Desi toporasii au fost utilizati. Daca nu aveti o padure in apropiere. ierboase. a durerilor in gat si bolilor respiratorii. se acopera si se lasa 10. Fiind bogati in uleiuri volatile si mucilagii. uneori alba sau albastrie. din frunzele si florile de toporasi se prepara un parfum foarte fin. Decoctul din radacina uscata de toporasi calmeaza durerile reumatice. Cura trebuie sa fie de lunga durata ca sa aiba efectul scontat. Siropul de toporasi se face din flori proaspat culese. toporasii au efect antiinflamator. lucrul acesta este mai putin cunoscut. Datorita continutului de acid salicilic. violeta. In Grecia antica se credea ca toporasul este floarea Afroditei. devreme. si deasupra se toarna miere. 15 minute la infuzat. pantofiori. imediat dupa ce apar ghioceii. infloresc si toporasii. cat sa le acopere. inca din vechime. Se pun florile intr-un borcan. a gripei. avand efect laxativ. Decoctul poate fi folosit si in caz de constipatie. Astfel. O lingura de radacina maruntita se fierbe. de culoare violet. din specia Viola odorata. cunoscut sub numele de parfum de violete. oamenii au numit toporasul: odorea. de trei ori pe zi. Toporasii apar in flora spontana. anticii considerau ca toporasii erau un leac minunat impotriva durerilor de cap si a bolilor de piele. pe campii si chiar in gradini. .

formând o inflorescen . denumire englez . Întrebuin are: frunzele de busuioc sunt folosite ast zi în mai toate buc t riile lumii. Este considerat un antidepresiv. cu frunze mari. El împrumut mânc rii o arom proasp t . planta are flori albe. În India. Busuiocul proasp t poate fi t iat fin. vine din grece te (în române te. Busuiocul este sensibil la frig. pentru a putea fi pus la mâncare pe timp de iarn . cu atât aroma sa este mai puternic . i stimuleaz produc ia lactic a tinerelor mame. busuioc vine din bulg rescul ± Äbosilek´). Cel mai bun sezon pentru recoltare este înainte ca planta s înfloreasc . folosit în ceremoniile religioase. dar italienii par s -i fie cei mai devota i. însemnând Äregal´. Uz medicinal: busuiocul are efecte sedative. tia i c «? Numele de Äbasil´.BUSUIOCUL Origine: busuiocul este originar din subcontinentul indian. dar a fost cultivat i în Italia în timpul Imperiului Roman. amestecat cu pu in ap i înghe at sub form de cuburi de ghea . insalada caprese i pizza margherita nu sunt preparate ca la carte f r acest ingredient. Pesto. etan . La sfâr itul verii. într-un loc întunecos i rece. Busuiocul uscat are o arom mai pu in intens i mai aspr . Busuiocul calmeaz tulbur rile de stomac. rozalii sau liliachii. dulce i piperat în mod pl cut. Infuzia de busuioc ajut la procesul de transpira ie sau la eliminarea mucusului. Arom : gustul busuiocului este aromat. în anotimpul rece. busuiocul fiind un condiment clasic în buc t ria italieneasc . dureaz mai mult. Dac se p streaz într-un recipient bine închis. de un verde închis. busuiocul este considerat o plant sfânt . Cu cât se bucur mai mult de soare. . Propriet i: busuiocul este o plant anual . ovale. deci nu trebuie plantat prea devreme. Mirosul i gustul se datoreaz mult uleiurilor esen iale pe care le con ine. Busuiocul se pune în salate. balonarea i anorexia. Ad uga i busuiocul doar cu pu in înainte de a fi gata mâncarea pentru c altfel î i va pierde aroma. Busuiocul cre te pân la 50 cm în l ime. fiind cultivat ca iarb medicinal în gr dinile de pe lâng m n stiri. P strare: este bine s cump ra i busuioc proasp t cu r d cini pentru c are o arom mai puternic i dureaz mai mult. Busuiocul cre te atât la latitudinile tropicale cât i la cele temperate. Planta a fost adus în Europa de Carol cel Mare. mânc ruri de legume i sosuri.

existau legende care povesteau de puterile florii. Asa cum se intampla de obicei cu toti eroii din mitologia greaca. Se zicea ca planta (parti din ea. cunoscut si cu denumirea stiintifica Paeonia.asemenea ferigii sau lunguiete si late. Floarea apare apoi in descrierea unei gradini.Foliajul variaza considerabil in ceea ce priveste inaltimea si textura. puteti avea bujori infloriti in gradina pe toata perioada calda. pana la verde inchis. de fapt) poate trata in jur de douazeci de boli. Pentru a fi folosite ca remediu. candva in jurul anului 77 d. semintele unor varietati de bujori emit o lumina palida in intuneric. datele difera in functie de sursa: intre 1. Paeon s-a amestecat in problemele personale ale zeilor. Adaugati numai compost pe pamant.O scriere care dateaza din 1157 mentioneaza cultivarea bujorului intr-o gradina englezeasca. Varietatile mai pitice ating inaltimi de 35 de cm. In mitologia greaca. 4. Primavara. Se zicea ca ciocanitorile vin si scot ochii celui care deranjeaza floarea pe timpul zilei..400 si 4. Ruperea bobocilor influenteaza de asemenea durata florilor. a atras dusmania altora. desi in timp florile vor deveni mai mici. . Bujorii nu trebuie tratati cu prea multe substate fertilizatoare. inainte ca acest lucru sa fie consemnat in documente. ajungand la maturitate sa aiba o nuanta verde inchis (culoarea initiala se mai pastreaza numai pe tulpini si petiol). asta inca din cele mai vechi timpuri. astfel ca daca alegeti varietatile potrivite. un hibrid care a ramas si astazi in cataloagele comerciantilor de flori.000 de ani . bujorul. dar in timp acestea se inchid. unii la mijloc si altii tarziu. in jurul tulpinilor tinere. in Franta a inflorit productia de hibrizi de bujori. Shakespeare face si el referire la bujor in piesa "Imblanzirea scorpiei". dar mai mult ca sigur bujorii au fost cultivati de mult timp. inainte de 1900. la unele varietati frunzele sunt deschise la culoare sau au tente rosiatice. stralucitor. iar povetele sale au fost aplicate cu sfintenie pana in Evul Mediu. mai ales cu cantitati mari de nitrogen produce efecte negative si pot dauna sau chiar distruge planta.000 de ani sunt o perioada destul de lunga. el a putut fi salvat de la moarte numai transformat intr-o floare.Pentru a descoperi originea numelui trebuie sa plecam din China si Japonia inspre muntele Olimp. cunostintele legate de cultivarea si ingrijirea speciilor si varietatilor de bujori s-au inmultit. In ceea ce priveste perioada de cand este cultivat bujorul. De-a lungul istoriei. aceeasi floare pe care a folosit-o pentru a-i vindeca pe zei. Un lucru interesant este ca frunzele sunt unice pentru fiecare planta.. mai mult chiar. Bujorul a fost mereu legat de superstitii. Frunzele au mai multe forme . radacinile de bujor trebuiau recoltate noaptea.BUJORUL Bujorul este una din cele mai cultivate plante pentru flori. Inainte ca Paeon sa ii salveze pe Pluto si Marte cu ajutorul radacinii de bujor in timpul razboiului troian. Culoarea foliajului variaza de la verde deschis.desigur. evident. in 1375. Pe unii i-a ajutat atunci cand aveau nevoie si. in 1603. In anii 1800. dar majoritatea ajung la 90 cm. Fertilizarea in exces. isi trage numele de la doctorul Paeon. iar bujorul se incadreaza in acest criteriu. oliv.Plinius da prima descriere detaliata a bujorului si a semintelor sale. E bine sa lasati toti bobocii pe tufa pana se maturizeaza. primavara. De exemplu.Bujorii sunt de trei tipuri: unii infloresc la inceputul sezonului. Dioscoride scrie un tratat despre ierburile folosite in medicina si printre ele include si bujorul. Putin mai tarziu.Se spunea ca exista niste forte puternice in bobocii de flori care stralucesc in noptile cu luna plina. in 1851 a aparut varietatea "Festiva Maxima".Hr. In aceasta perioada au fost introduse multe varietati de buna calitate.

roz. lalele papagal. Franta. Pasiunea pentru aceasta floare a devenit echivalenta cu goana dupa aur. Scoaterea bubilor din pamant se poate face anual. Toamna tarziu se protejeaza cu paie sau frunze impotriva gerurilor. precum epoca de inflorire. Florile lalelei prezinta o gama foarte larga de culori: alb. Anglia si Olanda. arat la 30 cm. Dupa recoltarea florilor. Soiurile pentru flori taiate au in general o singura floare pe tija dar se pot folosi in aranjamente si lalele cu mai multe flori pe tija. soluri usoare mai mult nisipoase decat argiloase. Bobocii se deschid la lumina si isi pierd frumusetea. apoi pana la plantare se trec in camere mai reci (917ºC). in iunie-iulie sau cel tarziu la 3 ani odata. inaltimea si vigoarea. fara urme de rani si de obicei se trateaza cu fungicide inainte de plantare (prafuire cu Derosal. patru tipuri de flori: simple rotunjite la varf. Laleaua a fost foarte apreciata inca din trecut. bine drenate cu pH 6. laleaua fiind recunoscuta peste tot in lume ca floarea nationala a acestei tari.) pentru a impiedica aparitia mucegaiurilor.000 hectare. Permanent se indeparteaza buruienile. Recoltarea florilor se face in faza de boboc bine colorat. Terenul trebuie sa fie bine pregatit. acestea se indeparteaza. in general. In 1673 in Haarlem este creata laleaua neagra. dantelate sau incretite. sunt descrise sute de soiuri de lalele si serbarile fastuoase organizate cu ocazia infloririi lor. involtev(cu mai multe randuri de petale) si rotunjite la varf. Conditii de cultivare si ingri ire Laleaua are nevoie de terenuri insorite. intr-una sau doua culori. la aproximativ 20ºC pana la sfarsitul lui august. dar nu suporta caldurile excesive. In textele vechi pastrate in moschei. Laleaua se inscrie in randul florilor cu mare popularitate si datorita faptului ca prezinta largi posibilitati de cultura si utilizare. Primavara. portocaliu. siclam. laleaua infloreste in tot timpul iernii. A doua patrie a lalelelor a devenit Olanda. Inflorirea lor este esalonata pe o perioada lunga. Bulbii se lasa 1-2 saptamani la uscat. de fapt o nuanta foarte inchisa de indigo-violet. se face in luna octombrie pe brazed. galben. iar in secolul al XVII-lea ea este la mare pret: bulbii se foloseau ca moneda de schimb sau ca zestre si valorau greutatea lor in aur. . Plantarea bulbilor. Adancimea de plantare este de aproximativ doua ori inaltimea bulbului. ascutite la varf. caracterele florilor etc. laleaua a ajuns aproape nelipsita in toate gradinile din Germania. In prezent culturile de lalele in Olanda se intind pe mai mult de 10. in gradina. Bulbii trebuie sa fie mari. dimineata. provine din Orientul Apropiat. pentru maturarea mugurelui de floare. Creste si infloreste bogat daca are apa suficienta si mai ales hrana din belsug. eveniment sarbatorit aici anual cu mult fast. regina primaverii. Numele stiintific al genului din care face parte si anume "Tulipa". Pentru a-si reveni. maruntit si nivelat. flori asemanatoare celor de crin. in 2-3 ani. Florile se pastreaza la intuneric si racoare in ziar umed. uniformi. Bulbii mari se folosesc in anul urmator pentru obtinere de flori. cateva ore. floarea se ofileste repede. tijele se taie din nou la baza si floarea se scufunda cu totul in apa. cultura se ingrijeste in continuare pana la ingalbenirea si caderea frunzelor. floarea lalelei fiind asemuita acestuia. in sezonul de primavara. devreme sau seara dupa apusul soarelui. Rezista la temperaturi scazute. Aici laleaua ajunge inca inainte de 1500.5-7. Pe masura raspandirii in Europa. isi are originea in cuvantul persan "toliban" care inseamna turban. la distante de 20-30 cm intre randuri si 5-10 cm pe rand. Ea apare pe ceramica veche si pe vestitele covoare orientale. Numele popular de lalea e de origine turceasca.LALELE Laleaua. eventual se administreaza ingrasaminte. Pe fundul santului de plantare se pune un strat de pamant mai nutritiv (mranita + frunze). topsin etc. iar bulbii se cultiva separat pentru producerea in continuare de material saditor. Soiurile existente in cultura sunt grupate dupa diverse criterii. se afana solul. in pozitie orizontala. turcii fiind cei care au contribuit cel mai mult la raspandirea acestei flori in lume. Exista. rosu. iar in cazul aplicarii tratamentelor termice la bulbii unor soiuri. simple cu flori franjurate. tijele se indoaie iar daca aerul este prea uscat. se curata si se pastreaza in incaperi uscate.

cu sol neutru si apropiat pe cat se poate de o sursa care sa va permita sa ii udati curatati buruienile de pe suprafata vizata. Macul rosu este intalnit sub doua tipuri majore: primul este macul de camp a carui aparitie nu este controlata. Pentru a avea o gradina decorata cu multi maci nu trebuie decat sa plantati semintele primavara sau chiar putin mai devreme.Incepand cu luna mai pana la sfarsitul lunii iuliei macul rosu poate fi admirat aproape pretutindeni. restul componentelor fiind otravitoare. avand caracter spontan. cand trebuie culese si lasate sa se usuce intr-un loc umbros. una dintre substantele utilizate pentru calmarea durerilor. Singurele parti ale macului care pot fi administrate in scop medicinal sunt petalele. mac de gradina sau somnisor. si mentineti umiditatea solului pana se intampla acest lucru. tincturilor si siropurilor si sta deseori la baza obtinerii morfinei. macul rosu poate infrumuseta orice gradina inducand buna dispozitie. datorita semintelor scuturate pe sol si transportate de vant. - . respectand urmatoarele sfaturi: pentru plantarea macilor alegeti un loc insorit. Semintele vor germina la aproximativ10-15 zile din momentul in care au fost plantate dupa ce au crescut. Nu se recomanda administrarea in cantitati mari si fara acordul medicului deoarece consumate necorespunzatoar pot avea efecte halucinogene. aveti grija sa udati plantele corespunzator. In afara de beneficiile amintite. Prepararea petalelor pentru uz medicinal se efectueaza in perioada de maxima dezvoltare a florilor. in cadrul culturilor de cereale. incepand cu zonele insorite ale campiei pana la altitudini destul de ridicate. cunoscut adesea in popor sub numele de mac iepuresc. iar al doilea este macul cultivat de catre om. este o planta erbacee anuala originara din zona Turciei care impresioneaza prin aspectul petalelor sale. Petalele de mac folosesc in industria farmaceutica la prepararea ceaiurilor.MACUL Macul rosu(Papaver Rhoeas). Cele mai bune rezultate le ofera in cadrul tratamentelor impotriva afectiunilor aparatului respirator si a insomniei. Florile colorate intens au tulpini inalte acoperite cu perisori protectori. motiv pentru care trebuie indepartati si pastrati doar cei buni. pe marginea drumului sau in curtile iubitorilor de plante. Anul urmator macii vor fi prezenti intr-un numar mai mare. deoarece au nevoie de lumina in procesul de germinare. Veti vedea ca pe masura ce se apropie sfarsitul de sezon tot mai multi maci se vor usca. dupa ultimul inghet. spre bucuria tuturor. afanati solul pentru a facilita circulatia apei si nivelati suprafata de teren plasati semintele pe pamant fara a le ingropa.

Pe cat posibil. Primul criteriu ramane marimea plantelor alese pentru gradina. multi fac greseala de a trata totul usor. O gradina de mici dimensiuni nu inseamna ca veti avea mai putin de munca sau ca nu trebuie sa fiti deosebit de atenti la mici detalii. plictisitoare si anosta.unui copac potrivit. arbustii si accesoriile se anuleaza reciproc. unde distantele ar estompa dezechilibrul. fara echilibru. forme fara imaginatie. O structura rigida. dimensiunile si formele sunt mult mai importante intr-un spatiu restrans decat intr-o gradina de dimensiuni generoase. astfel de greseli le fac prea putin interesante. flori asezate una langa alta la intamplare. care trebuie sa dea iluzia de spatiu mai mare. Oricat de valoroase sau frumoase ar fi speciile alese. pentru a da o forma si a a elimina stridentele si lipsa de echilibru. un astfel de proiect este deja rutina. . arbustilor si . in locul unui proiect care sa impresioneze de la prima vedere. prin alegerea florilor. folositi linii curbe intr-o gradina mica. o gradina dezordonata. Culorile. si mult mai frumoasa. Si nu uitati ca detaliile sunt foarte importante. Daca pentru un arhitect peisagist. aparent neinsemnate. o gradina mica va deveni un spatiu de o frumusete surprinzatoare. frumusetea amenajarii sta mai ales in detalii. Spatiul trebuie exploatat la maxim. in care florile.daca este cazul . folosind imaginatia si talentul pentru a pune in armonie elementele existente. O greseala comuna este folosirea unui model cu linii drepte si forme de patrat sau dreptunghi. Tocmai de aceste detalii va depinde rezultatul final.MARGARETE Specialistii si pasionatii spun ca. cu ajutorul unui specialist sau cu multa inspiratie. Si in functie de ele veti avea o gradina frumoasa. Tratand fiecare spatiu ca unul unic. aparent mai mare. cu suficienta experienta. In final. In fata unui spatiu mic. mai ales in cazul unei gradini mici. eleganta si pe gustul dv sau un proiect care nu a iesit tocmai bine. pentru un gradinar amator este o interesanta provocare. chiar si o gradina mica si aparent inghesuita va putea deveni o gradina vie. iar rezultatul este un amestec de linii drepte. chiar daca in realitate nu este deloc asa. dati impresia unei curgeri sau a unor cercuri concentrice.

matricea. cicatrizante. Perioada si organul de recoltare: se utilizeaza florile acestei plante ce se cultiva din mai pina-n august. marariul ciinelui. ulceratii. Farmaciile pot achizitiona medicamentele Roche in Romania numai prin intermediul distribuitorilor autorizati in acest sens. leucoree. raspindita astazi pe to ate continentele. Ca urmare a aparitiilor recente in presa a unor articole ce mentioneaza prezenta pe piata farmaceutica din tara noastra a unor medicamente contrafacute. arsuri. Produsele originale Roche distribuite in Romania sunt inscriptionate in limba romana si au de asemenea prospectul in limba romana. ulcer gastric. Ecologie si raspindire: este o planta originara din sudul si sudestul Europei. Este cultivata in toate zonele tarii. Aproape des e intilnita in cimpie pe solurile saraturoase. poliartrita reumatoida. Uneori infloreste de 2 ori pe an. astm bronsic. calitatea si originea acestor medicamente nu poate fi garantata. Uz intern: gastrite hiperacide. stomatite. guturai. tonic capilar. compania Roche Romania semnaleaza pacientilor. actiune emolienta. romanit. Roche Romania recomanda pacientilor. moruna. hemoroizi. La noi creste in locuri insorite si mai umede. Perioada de vegetatie: infloreste din luna aprilie pina la sfirsitul lunii august. antispastice.ROMANITA Denumiri populare: mamorita. pe pagisti. amigdalite. ulcere. eliberarea produselor catre pacienti facandu-se doar pe baza unei retete eliberate de medic. intrucat medicamentele comercializate prin aceste canale nu au garantate originalitatea si eficacitatea terapeutica ce deriva si din respectarea conditiilor obligatorii de manipulare si transport. romasca. gripa. prin sate pe linga garduri. pe linge locuintele oamenilor. drumuri si cai ferate. romanita. abcese dentare. gastrice. poala sfintei Marii. ochiul boului. . enterocolite. antihistaminice. medicilor si farmacistilor riscul reprezentat de achizitia medicamentelor prin alte canale decat cele autorizate de autoritatile din tara noastra. musetel de cimp. a doua oara in septembrie. prin lanuri. mositel. diaree. Uz extern: gingivite. medicilor si farmacistilor sa nu apeleze la canale de aprovizionare neautorizate. analgezice. Uneori poate fi confundata cu alte plante. musatea. precum hepatitele virale cronice. In cazul achizitionarii produselor Roche din alte surse decat cele autorizate de autoritatile competente. antiseptice. Deoarece medicamentele din portofoliul Roche se adreseaza unor arii terapeutice complexe. roman. menstre cu dureri. Boli in care se utilizeaza: e utilizata ca antiinflamatoare. transplantul sau anemia. rani purulente. furunculosa. sinuzite. reumatism. insomnii. cancerul. cu predilectie pe soluri nisipoase usoare.

utilizand un amestec de compost pentru gradina format din pamant cu frunze uscate. Tratamente specifice: Planta este predispusa sa fie atacata de melci. Frunzele si florile deteriorate se indeparteaza smulgamdu-le cu forta chiar din tubercul. intr-un loc cald. Lasati planta sa absoarba apa din farfurioara timp de 20 de minute si aruncati lichidul ramas. ca tuberculii si radacinile pot sa putrezeasca. de la alb-roz la violet. Trebuie tinuta intr-un loc uscat si bine aerisit. Pastrati rasadnita la temperatura de 18-24 0C. astfel creste perioada de inflorire. Inflorirea: Planta infloreste la inceputul verii si pe tot parcursul verii. Pericole: Nu udati planta prea mult pt. . Aspect: Este o planta care se intinde si formeaza grupuri de flori de culoare albastru intens. se aseaza in imediata apropiere a tulpinilor pahare cu bere. planta va inflori din nou. Solul preferat: Sol bine drenat. Poate ajunge pana la 25 cm inaltime. fertil. in ghiveci. mov sau albe. sa aiba suficienta lumina si sa fie fertilizata la 2-3 saptamani (fertilizant lichid adaugat in apa de udat). Reproducere: O metoda de inmultire folosita cu succes este insamantarea. Daca se indeparteaza florile ofilite. Mutarea se face doar dupa ce s-a incheiat perioada de inflorire. intr-o gama variata de tonalitati. la umbra. Se face intre lunile iulie si septembrie. La sfarsitul primaverii reduceti treptat udarile astfel incat sa mentineti pamantul umed doar in jurul tuberculului.Clopotei Denumire populara: Clopotelul Carpatin Denumire stiintifica: Campanula Carpatica Specie (Familie): Campanulaceae Descriere: Planta perena. Sadirea: Se sadesc semintele primavara devreme. O alta metoda de inmultire este divizarea tuberculilor. Udarea se face turnand apa in farfurioara pentru ca apa sa nu balteasca . apoi se planteaza in cate un vas si se pastreaza la loc racoros. Pentru prevenire. Inmultirea: Se inmulteste prin seminte. formeaza grupuri de culoare verde-inchis. avand grija ca pamantul sa fie in permanenta umed. Nu expuneti planta la razele directe ale soarelui sau unei atmosfere prea uscata. umed. Cultivate cu grija. care se intinde si se adapteaza usor mediului de crestere. Prefera soarele. intr-o rasadnita cu pamant de buna calitate amestecat cu putin nisip grosier. turba si nisip in parti egale. care au in varf flori albastre-purpurii. Primavara tarziu se imparte tuberculul astfel incat fiecare diviziune sa aiba cativa muguri. Cultivare: Cultivati iarna ciclamele. in forma de cupa. ciclamele pot inflori timp de 3 sau chiar 4 ani. Planta inflorita trebuie sa fie protejata de frig. turnati apa in farfurioara de sub vas. pe tot parcursul anului de semanare. Cand plantele au crescut destul mutatile in vase din ce in ce mai mari mentinand pamantul umed si la temperatura de 15-18 0C. Prin intindere. altfel va trei foarte putin. insa o data la 2-3 ani trebuie separata.

i respect cuvântul dat ~ dac e ti afacerist i i-ai tras averi din mii de epe ~ dac e ti patron i nu. când tii c ai gre it i ai dat-o-n bar Äcu brio´. pui b rbia în piept i« la i sentimentul de ru ine i vinov ie s se reverse asupra ta.Dar pentru c unii nu i-o mai amintesc sau poate nici nu au cunoscut-o vreodat .i pl te ti angaja ii ~ dac ai ma in tare i crezi c legile rutiere nu sunt f cute i pentru tine« ~ dac e ti Prim Ministru cu nume de onomatopee i ai dat cu ara de gardul coliicum ar fi s nu mai scoate i voi niciun sunet i s lua i în *&^%@ *@(#* voastre pozi ia ghiocelului??? . Asta e pozi ia Äghiocelului´! A adar: ~ dac e ti Pre edintele unei ri nebananiere cu o flot pierdut ~ dac e ti pre edinta Camerei Deputa ilor dintr-o ar în care popula ia vede 80 de mu ufani în sal numeri 180.GHIOCEL Era o vreme. haide i s v-o prezint: într-un anumit moment al vie ii. nu tare demult. Pentru c î i avea sensul i semnifica ia ei. cam de câ i aveai tu nevoie ca s î i votezi legile alea de tot gunoiul ~ dac e ti borfa de rând prins cu mâna în buzunarul altuia ~ dac e ti sportiv ³campion´ g sit dopat ~ dac e ti fat /b iat care î i ba i joc de rela ia ta i de persoana pe care ar trebui s o iube ti ~ dac e ti patron de cantin /restaurant/fast food i pui la vânzare cu bun ~ dac e ti pensionar i crezi c ai toate drepturile i nicio obliga ie ~ dac e ti primar de comun /târg/Capital la românesc nici nu poate fi vorba«) i ai averi ce nu pot fi dovedite nici de fiscul american (c de tiin mâncare stricat i tu ~ dac e ti un om care nu. apleci capul. când pozi ia ghiocelului era foarte folosit .

POJATNITA Descrierea speciei Sunatoarea este o planta erbacee. Creste prin faneturi si locuri aride. acid clorogenic. perena. Acizii clorogenic si cafeic sunt raspunzatori pentru actiunile antiinflamatoare si colagoge. care au miros caracteristic si gust aromat. hepatic nr.2. inalta pana la 100cm. de forma ovala si contin multe pungi secretoare.2 . gastric nr. acid cafeic. uleiului volatil. Fructul este o capsula ovala cu numeroase seminte mici. Frunzele sunt dispuse opus. Produsul vegetal folosit Se folosesc partile terminale imbobocite si inflorite. Sunatoarea infloreste din iunie pana in septembrie. cu frunze si ramuri de culoare verde si flori galben-aurii. ulei volatile. astringenta si cicatrizanta-datorata hipericinei. brune. Extern in gargarisme (inflamatii ale gingiilor) si ca cicatrizant in arsuri sub forma de cataplasma. pseudohipericina. Actiunea vasodilatatoare si hipotensiva este datorata flavonoidelor. Intrebuintari Intern se foloseste sub forma de infuzie in: colite. Principii active: hipericina. nepetiolate. ramificata in partea superioara. diaree. lungi de 20-30 cm. taninurilor. flavonoide. pseudohipericinei. lemnoasa la partea inferioara. cauza din care dau impresia ca prezinta puncte translucide cand sunt examinate prin transparenta. Sunatoarea intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic. tanin. Fiecare floare are 5 sepale si 5 petale de culoare galben-aurie. Florile sunt grupate in varful tulpinii si ramurilor in forma de buchet. Actiune farmacologica Produsul are actiune antiseptica. Nu trebuie sa contina tulpini lemnoase. cu tulpina dreapta. colecistopatii.

"Salvia" vine din latinescul "salvare" .Salvia "Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori". "Cine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" . cum ar fi tinctura. era o planta sacra. Si in medicina traditionala romaneasca. Ea nu este doar un medicament natural cu multiple aplicatii. In Roma antica. fiind adusa pe pamant chiar de zei. reintineritor. Medicii greci si romani . ca atare.Galen. Cel care oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin. Exista multe mituri terapeutice legate de aceasta planta sacra. Dioscoride .elogiaza si ei salvia. salvia era considerata o planta sacra. culeasa cu protocol. salvia are numeroase intrebuintari. care sunt foarte bogate in uleiuri volatile. fiind folosita ca detoxifiant. albicioase. salvia era un remediu nelipsit. careia medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice. avand un gust puternic aromatic si astringent. . Mai ales la trecerea dintre iarna si vara. mituri pe care stiinta moderna se straduieste sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica.spune un vechi proverb chinezesc. ea este o planta care necesita ingrijiri speciale si. protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta perioada. a vindeca. se spunea in Antichitate ca este sacra. Avand o mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii. a salva. mai ales in zonele sudice ale tarii. inscrisa chiar in numele plantei. Romanii interziceau > folosirea obiectelor de metal. cu frunze verzi. se spunea in Evul Mediu. fiind adunata cu un intreg ritual. Salvia este o planta cercetata intens. considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare. la fel ca si anumite preparate pe baza de salvie. O credinta straveche. Despre aceasta planta extrem de aromata. si flori rozalbe si violete. considerand ca devin otravitoare in contact cu salvia. De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite. La romani. ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii. Gasim aceasta planta sub forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar. imbracat intr-o tunica alba. cu efecte protectoare magice. tonic nervos si psihic. Plinius. ci doar cultivata.a fi sanatos. Se credea ca acela care va consuma salvie inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. nu creste spontan.

Planta infrunzeste primavara. numite rizomi. y y y Convallaria majalis var. Keiskei ± intalnita in China si Japonia are fructe rosii si flori in forma de clopotei. iar coloniile formate dintr-o singura tulpina nu produc seminte. Noile tulpini ale plantelor se formeaza la capatul stolonilor. Tulpina plantei are o inaltime de aproximativ 15-30 cm si este incadrata de una sau doua frunze mari. vara. Convallaria majalis var. de aproximativ 10-25 cm. Majalis ± intalnita in Europa si Asia are petalele albe. care continua sa se extinda. Planta infloreste de la inceputul primaverii pana la inceputul verii. Fructul de lacramioara este de culoare rosu aprins si masoara 5-7 mm in diametru. Tulpina cu flori are in general doua frunze si inflorescenta in forma de chiorchine formata din 5-15 flori la capatul tulpei. Montana ± intalnita in SUA care are o dunga verde pe nervura principala a petalelor florilor. Convallaria majalis var. au forma de clopotei. Cand se usuca capata o culoare translucida si sunt rotunde. din radacinile ramase in pamant pe timpul iernii. . care au fost uneori separate de unii botanisti ca fiind specii sau subspecii diferite. este singura specie de planta care apartine genului Convallaria. Lacramioara nu se poate inmulti prin polen. eliptice.LACRIMIOARA Lacramioara. cunoscuta si sub denumirea de Margaritar sau Dumbravioara si avand denumirea stiintifica Convallaria majalis. Clasificare Se cunosc trei varietati de Lacramioare. familia Ruscaceae. avand dimensiunea de 1-3 mm. Acesta contine cateva seminte de culoare albicioasa sau maronie. masoara 5-10 mm in diametru si au un parfum imbietor. Ea mai poate fi intalnita izolat si in Estul Statelor Unite. Florile sunt albe (rareori roz pal). perena care se extinde pe suprafete mari prin tulpini subterane. Descriere Lacramioara este o planta erbacee. Planta poate fi intalnita in zonele cu temperatura temperata din Emisfera Nordica in Asia si Europa.

frunzele. Raspandire: Cimbrul creste pe pasuni insorite. cu marginea rasucita. Infloreste in lunile de vara. stimulent nervos. aceasta planta se gaseste la noi numai in cultura. tuse convulsiv . Grecii si romanii o ardeau in cursul ceremoniilor rituale. a uneia si aceleiasi specii vegetale. deoarece inhib activitatea enzimatic . EXT. pe povarnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe campii. din lacrimile pricinuite Elenei din Troia de dezastrele aduse de frumusetea ei trufasa. iar cea inferioara paroasa. avand fata superioara neteda. Recoltarea: Vara pe timp insorit. avind in linii mari aceleasi proprietati. anemii de prim var . Se gaseste si in gradina. in orice caz ea este apreciata din cele mai vechi timpuri. spune legenda. diuretic. se pretinde ca zinele adora aceasta planta aromatica. Pentru Pliniu. Este un subarbust stufos. EXT. Bron it . balon ri. cunoscut si sub denumirea de cimbru de gradina. Intr în compozi ia ceaiurilor pectoral i contra colicilor. lemnoase in partea inferioara. 2²3 c ni pe zi. pl gi purulente. sunt sesile. Florile mici pentamere. astm. coleretic. ÄInamic al toxinei" pentru medicul Trousseau (secolul al XlX-lea). cimbrul ramine si astazi panaceul farmaciilor familiale din Provence si Languedoc. expectorant i calmant al centrului tusei. Infuzie (1 linguri la can ). carminativ. Descriere: Originara din tinuturile mediteraneene. respectiv cea salbatica. enterocolite. de culoare violaceu-roza. Teofrast si Dioscoride considerau cimbrul ca fiind tonic si antispasmodic pentru caile digestive. helmintiaze. opuse. anorexie. precum si im remediul impotriva durerilor de cap. de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamantului radiaza in mod special. lucioasa. in tarile anglo-saxone. Ac iune farmacologic : Antiseptic intestinal. acesta era un antidot impotriva muscaturilor de sarpe si a Äotravii pricinuite de creaturile marine". ² B i locale cu infuzie concentrat (30²50 g la litru) care poate fi utilizat i ca ap de gur . cat si alimentare. igien capilar . sunt dispuse terminal la subtioara frunzelor superioare in inforescente sub forma de spic. Cimbrul (Thymus vulgaris ) si cimbrisorul (Thymus serpyllum) sint varianta cultivata. tonic-aperitiv i stomachic. igien bucal . Contraindica ii: In dispepsii i hipopepsii grave. mici lineare. astenii. ² Dureri sciatice. se folosesc numai partile aeriene atat in scopuri medicinale. dispepsii.CIMBRUL Cimbrul s-a nascut. cu corola bilabiata asemanandu-se cu cele de cimbrisor. gutoase. Indicatii terapeutice: INT. Are nevoie de multa caldura si mult soare. de culoare verde rosiatica. inalte pana la 30cm. insuficien pancreatic . cu tulpini in 4 muchii. tuse spastic . reumatismale. Mod de administrare: INT. ramificate.

iar florile pot fi murate pentru perioada de iarna. insa atunci cand vine vorba de culturi importante si de aspect imaculat. Avand in vedere ca radacina sa este foarte adanc infipta in pamant. Atat in medicina moderna cat si in cea traditionala. La noi in tara este cunoscuta sub mai multe denumiri: floarea-broastei sau floarea gainii. papadia face nota discordanta din acest punct de vedere. cel mai adesea. Toate partile plantei pot fi exploatate in acest sens. Primavara este consumata sub forma de salata. in culturi. terenuri necultivate. Tulpina este cilindrica si goala interior. ulei sau tincturi. Planta regaseste cel mai adesea in Europa si Asia. desi este cea mai notorie planta. Asteraceae). fam. ce poate trai in orice mediu sau substrat: pasuni. Prefera zonele insorite sau partial umbrite. buha. Deoarece are doua posibilitati solide de inmultire (prin rizomi si prin seminte). cicoare. Este o buruiana deosebit de rezistenta. face parte tot din clasa buruienilor. Taraxacum officinale ocupa un clasament fruntas in randul celor mai rezistente buruieni. in parcuri si. este foarte important sa alegi metoda cea mai potrivita pentru indepartarea acesteia. papalunga. galbenea. acest lucru determinand aparitia ei preponderent in zona de campie si in cea de deal si submontana. In magazine. . aceasta nu este cea mai buna alegere. ceai sau infuzie. Aspectul sau placut si culoarea aprinsa o salveaza de multe ori din mainile noastre. Daca in cazul altor buruieni prasitul reprezenta cea mai rapida varianta de distrugere. farmacii sau plafar se regaseste sub forma de unguent. Papadia se deschide dimineata si se inchide seara. pe marginea drumurilor. pastile. tratand afectiuni interne sau externe. Calitatile sale terapeutice o salveaza inca o data si o recomanda pentru multitudinea de beneficii. in orase. lilicea etc. Radacina si rizomii se regenereaza foarte repede dupa taiere. papadia reprezinta un remediu eficient atat pentru oameni cat si pentru animale. Florile galbene si mari pot fi grupate in numar de 200 in partea superioara a tulpinii. Se extinde cu ajutorul rizomilor verticali (2 cm) si se fixeaza cu o radacina pivotanta ce poate depasi 15 cm in adancimea solului. iar frunzele au forma de lance. fanete si poieni.P P DIA Papadia (Taraxacum officinale.

Conjunctivite. Principii active: Principii amare. EXT. Frunzele. cu pedunculul de maximum 1cm. Intra in compozitia ceaiului diuretic. Ecologie. se administreaza in tratamentul bolilor renale. reumatism. diaree benigna. Planta anuala sau bianuala raspandita prin semanaturi. antocianidine. Ambele produse sunt lipsite de miros si au un gust dulceag. androceul este alcatuit din 5 stamine cu anterele unite. calmant si antiseptic ocular. . antidiareic. glicozidul cicorina. cat si numai florile marginale (cu corola asimetrica). cele centrale au corola regulat tubuloasa. ramificata si acoperita cu peri paslosi. iar cele periferice au corola asimetrica in forma de palnie cu cinci lobi de culoare albastra. Substante amare ( centaurozida sau cnicina ) tanin.Albastrelele Centaurea cyanus Descrierea speciei. tonic-amar. locuri pietroase si pe marginea drumurilor. Intrebuintari. iritatii si înrosiri ale pleoapelor (în uz extern). . iar extern sub forma de cataplasme si spalaturi in diferite boli de ochi. Actiune farmacologica: are proprietati astringente si diuretice. Principii active. raspandire: Buruiana de culturi. anorexie. Se utilizeaza atat capitulele florale recoltate in timpul infloririi.Afectiuni ale aparatului urinar (în special în amestec cu alte specii). are tulpina inalta de 0. Partea utilizata: Inflorescentele ² impropriu . mucilagii. INT.50-1m.flori" (Flores Cyani cum receptaculis) care se recolteaza in lunile ² VII²VIII. Recoltare: Inflorescentele se rup întregi cu pedunculul sub 1 cm. saruri de potasiu. grupate in capitule globuloase terminale. uneori creste si pe marginea drumurilor si prin locuri uscate si pietroase în regiunea de campie si de deal din întreaga tara. Sub forma de infuzie 2-3g/200. EXT. se ia de 3 ori pe zi inaintea meselor principale. ² Bai de ochi sau comprese cu infuzie (1 lingurita la cana).. ² Infuzie (1/2 lingurita la cana) care se bea în 2²3 reprize. sunt tubuloase. Actiune farmacologica: Diuretic usor. Produsul vegetal folosit. usor astringent. Indicatii terapeutice: INT. au culoare alburie din cauza perilor matasosi si sunt lineare. . antocianidine si saruri de potasiu. tanin. Mod de întrebuintare. alterne. Infloreste din iulie pana in septembrie. tipica pentru semanaturile de grau si de secara. Florile pentamere.

Parazitii care ataca aceste plante sunt: paianjenul rosu. Acestia pot fi distrusi prin aplicarea unor insecticide cu actiune sistemica. violet. simple sau involte. Are nevoie de multa apa si ingrasaminte suplimentare. mustele albe. Balsamina prefera locurile luminoase.BALSAMINA Balsamina se prezinta ca un copacel. iar apoi sunt plantati in vase separate. paduchii verzi. roz. Acestia se tin in apa pana isi formeaza radacini. Iarna balsamina poate servi la ornamentarea apartamentului. . Distanta intre plante se lasa de 20-25 cm. cu temperaturi de pana la 18 °C. putin ramificat si frumos imbracat de flori mari. inalt de 40-60 cm. rosii. Se obtine din butasi sau din seminte care se seamana la sfarsitul lunii aprilie. albe. feriti de lumina puternica timp de 1-2 saptamani. Balsamina se inmulteste prin butasi obtinuti din ramurile laterale in perioada aprilie -octombrie. Toamna si iarna trebuie adapostita intr-o sera in care temperaturile sa nu scada mai mult de 13 °C. intr-un compost umed .

umed Descriere Cala (Zantedeschia aethiopiea) este o floare mare. poate parea ciudat ca fiecare tuber face 10. rotunde. Info . salivare excesiva. de ghiveci. toamna. aceasta data variaza semnificativ in functie de temperatura aerului si a solului. Dupa ce foliajul se ofileste.CALA Denumire populara: cala Denumire stiintifica: Zantedeschia aethiopiea Familie: Araceae Expunere: plin soare . cu petale groase.partial umbra Sol: bine drenat. pot produce 20-25 de flori pe un tuber mare. Respectarea stadiului de repaus. arsuri si iritatii la gura. galben. incluziv la ingheturi puternice sau umezeala extrema. Calele scunde. In general. In comparatie cu traditionala cala alba. rosu. cala va inflori continuu 6-8 saptamani. tuberii pot fi replantati. de latenta a plantei este foarte importanta pentru dezvoltarea sanatoasa a tuberilor. uscat. culoarea levanticai. varietatile de cala special cultivate ca flori taiate vor face flori mai mari si mai inalte. roz. semnele critice de boala sunt iritatiile orale.alb. In functie de varietate. buze. trebuie sa o udati si sa o tratati cu substante fertilizatoare. Sunt perfecte ca flori taiate. Dupa perioada de repaus. voma si dificultati in a inghiti. infloresc vara si se ofilesc toamna. La fel. cala rezista 7-10 zile.cala este toxica pentru animale deoarece contine cristale de oxalat de calciu. si atunci este perioada cand "stocheaza" energie pentru florile de anul viitor. fara sa se deterioreze. . cerate si capete solitare de 15-20 cm lungime. portocaliu si verde. limba. Aceste ingrijiri sunt importante pentru ca tuberul incepe sa se dezvolte de abia dupa ce infloreste. cu cat tuberul este mai mare. chiar si 30 de flori. dar mai putine ca numar. hibrizii cu flori colorate se planteaza primavara. cu atat florile vor fi mai mari. Perioada de depozitare este de minim 10 saptamani. Cala nu este foarte rezistenta la conditiile de iarna. Tuberii de cala ar trebui sa infloreasca la 60-90 de zile de la plantare. Avand in vedere ca infloresc pe tulpini ciudate. precum si de hibrid. Culorile sunt variate . Desigur. Dupa ce a inflorit. desi ei pot sta astfel chiar si 8-10 luni. Ca floare taiata. tuberii trebuie scosi din pamant si pusi la pastrare intr-un loc racoros. pe toata perioada iernii.

Perioada de inflorire:Intregul an. Sunt unele dintre plantele cel mai u or de cultivat în cas i sunt disponibile în multe variet i cu frunze lungi. în scopul înr d cin rii. sarmoase. care in contact cu pamantul dezvolta rapid radacini. Formeaza stoloni ce sunt presarati cu mici rozete de frunze. ce capata pe masura cresterii. rizomatoase. care formeaz repede r d cini. galbene. Pedunculii florali. striate cu alb pe mijloc. ‡ Este perfect acomodata la conditiile climaterice din tara noastra. perene. este una dintre plantele cel mai des întâlnite în locuin e i birouri. Expunere:Lumina multa. cu orice nivel al pH-ului. pe directia luminii. aparand la extremitatile stolonilor. care se revars gra ios în cascad în jurul plantei-mam . valorificat în special atunci când planta se cultiv în co ule e suspendate. Aceste pl ntu e. ‡ Temperatura minim : 7°C. cu crestere compacta sub forma de tufa. de culoare verde deschis. din fiecare rezultând un m nunchi miniatural de frunze frumos v rgate. Voalul-miresei este deosebit de aspectuos când se cultiv în co ule e suspendate sau în ghivece pe suporturi fixate pe pere i la în l ime. Fiind foarte u or de crescut i înmul it. pe buna dreptate. Inmultire: Modalitatea cea mai simpl de multiplicare const în a ezarea în vase mici. Datorita acestui frunzis. lung si gratios. Substratul:Substratul de cultura poate fi orice tip de sol. Chlorophytum se cultiva cel mai bine in ghivece sau cosuri suspendate. Un pamant de gradina sau un pamant de flori din comert ii va satisface pe deplin necesarul de nutrienti. Pute i s le l sa i prinse de planta-mam i sa le separa i când vor emile r d cini propii. . apoi trata i-le ca i pe plantele adulte. frumos curbate. provenile din Africa Occidental i Meridional . un aspect curgator/pendent. Este apreciata de iubitorii plantelor decorative prin frunzis. pot fi separate de planta-mam i plantate individual. ‡ Men ine i substratul umed mereu prim vara i vara. acesle m nunchiuri cad în cascada. arcuite. poart i ei m nunchiuri de frunze folosite pentru reproducerea plantei. una din cele mai nepretentioase plante de interior. ine i plantu ele la umbra pan la apari ia r d cinilor. lungi i c me i. aceast a doua metod este mai eficace. uda i mai rar iarna. Pentru a ajuta tufa sa se dezvolte bogat si uniform rasuciti periodic ghivecele sau cosurile suspendate. care se dezvolt în centrul rozetei. au 15-30 cm lungime i sunt verzi. colorate verde cu alb i cu flori mici. Inflorirea se produce doar la exemplarele ce beneficiaza de lumina suficienta. imbracand uniform si elegant recipientul. Pute i s introduce i plantele în ap . Are nevoie de mult lumin pentru colorarea intens a frunzelor. a pl ntu elor care se formeaz In vârful pedunculilor florali. formeaza radacini viguroase care tind sa umple rapid ghiveciul. diferite. Tulpinile cu flori pot fi aranjate in jurul unui cerc de sus inere sau pot fi lasate s curg in cascad peste marginea ghiveciului. albe. elegante. stelute mici cu sase petale de culoare alba. putin soare direct. ca niste panglici. dac nu sunt îndep rtate. Intretinere:Sunt plante rezistente i au o via a lung dac le este acordat îngrijirea necesara i sunt replantate la timp. Caracteristici:frunze decorative Frunze:Frunzele ierboase. dup aproximativ o lun emit r d cini i pot fi plantate în p mânt Chlorophytum se poate înmul i i prin divizare. expunerea îndelungata în plin soare produce arsuri pe frunze. Planta are nevoie de mult lumin pentru accentuarea contrastului de culoare al frunzelor. Florile dau apoi na tere unor pui de plant . dar nu formeaza frunzis si isi pierde intensitatea culorii. erbacee. datorita frunzelor lungi si subtiri. fiind considerata. deoarece tulpina c rnoas func ioneaz ca un cordon ombilical prin care pl ntu ele primesc hran . Chlorophytum nefiind o planta mofturoasa in privinta aciditatii sau alcalinitatii acestuia. Rezista un timp si in locatii puternic umbrite. împ r i i un tufi în mai multe p r i i replanta i-le separat. în form de panglici sub iri. cu benzi alb-crem pe mijloc. Planta va forma frunze peste tot. Flori:Prim vara i vara. Origine:America de Sud Familia:Liliaceae Ordinul:Gigliacee Forma:curgatoare Aspect:erbacee Planta perena.Chlorophytum Descriere: Genul Chlorophytum cuprinde circa 250 de specii permanent verzi. creând un efect decorativ deosebii. apar flori albe micu e pres rate pe tulpinile lungi.

2²3 cani pe zi. natriu. . las ni te pete scor oase ce produc mânc rimi). se pisau bine. eruptii. TBC pulmonar. Compozi ie chimic : P st ile con in glucide. macerat la rece (4 linguri la litru). C. B9. Semin ele con in amidon. Se luau boabe de fasole alb i tot atâtea semin e de cânep . uscându-se. magneziu. acid fosforic. zaharuri. mucilagii. resturi de frunze. Boabele de fasole alb . B1. pentru calmarea durerilor dup na tere. E. enzime i substan e minerale. B3. care. saruri minerale. caracterizate prin erup ii cu b icu e. B5. aafectiuni cronice ale rinichiuluicnee. Din p st i se f cea un ceai pentru rinichi. se bea în cursul unei zile. reconstituant pentru convalescenti. cobalt. -Afectiuni cronice ale rinichilor si cailor urinare (inclusiv litiaza). Recoltare: Tecile de la soiurile cu pastaia alba. Pe arsuri se puneau boabe de fasole pestri pisate împreun cu boabe de porumb. triptofan. vitaminele: A. nepatate (Fructus Phaseoli sine semine) care se recolteaza in lunile ² IX²X. tizolin . se preiau de la batozatul fasolii. fierte cu 2-3 rânduri de p trunjel i o mân de f in de secar . triptofan). PP. lipide. acid citric. reumatism. pentosan. fosfor. Indicatii terapeutice: INT. antireumatic. fier). remineralizant. eczeme. Principii active: Aminoacizi esentiali (arginina. aminoacizi liberi (arginin . de mai multe ori. guta. tirozina. se amestecau cu frunze de ment uscate i sf râmate. acid salicic. vitamina C. hidropizie. nepatate. Mod de administrare: Decoct (o lingura la cana). edeme cardiorenale. triptofan). apoi decoctie pîna scade la jumatate. B2. calmant al spasmelor. i pentru deger turi se foloseau boabe de fasole alb fierte i frecate. antigutos. Partea utilizata: Tecile pastailor albe. azot. calciu. depurativ. diabet. se puneau i se pl m deau cu smântân . secundar cu proprietati medicinale. pastai patate. se ardeau la foc. s ruri minerale (potasiu. zinc. acidul aspartic. datorit c rora au propriet i diuretice i antidiabetice.FASOLEA Descriere: Planta cultivata în scopuri alimentare. Actiune farmacologica: Diuretic. se puneau pe pântece. asparagina. pân se f cea aluat. ulei eteric. fitohormoni. În tradi ia popular boabele de fasole se folosesc ca leac contra herpesului (numit popular i bube dulci) i pecinginei (nume popular dat mai multor boli de piele contagioase. Se curata de vrejuri. mangan. acid pantoteic. De asemenea din boabe pisate se f ceau pilule care se luau pentru reten ie urinar . iar apoi se ungeau bubele cu ea. K. molibden. usor hipoglicemiant. asparagin . B6. K i complexul B. celuloz .

inmultirea se face prin butasi de planta in perioada mai-iunie. in forma de lance. in timpul verii. inguste. Necesita. foarte rezistente. Mutarea in ghivece o vom face abia dupa aparitia radacinilor. La Aloe. La asezarea pamantului in ghiveci vom adauga un strat de pietris si vom folosi ghivece gaurite pentru scurgerea apei suplimentare. prin putrezirea radacinilor. si cu multa lumina. Iarna o vom pastra in camere racoroase cu temperaturi minime de 8-10 grade C. frunzele sunt lungi. Este preferata combinatia de pamant de frunze. Aloe are nevoie de multa lumina si de aceea este de preferata pozitionarea plantei la fereastre catre sud. . inflorescentele aparand la aproximativ 2-4 ani de la plantare. carnoase si suculente. cu spini pe margini de culoare verde. aerare. La Aloe. cresc relativ incet. sau prin despartirea puilor de la baza plantei si plantarea lor in ghivece mici. La Aloe. Sunt plante fara pretentii deosebite. Este important sa udam plantele doar atunci cand pamantul de la radacina este uscat. Excesul de apa putand duce la distrugerea plantei. Inflorescentele sunt bogate si spectaculoase. Butasii se planteaza in pamant nisipos si sunt tinuti la caldura si umbra timp de cateva zile.ALOE Aloe este o planta cu o inaltime variabila de la 10 la 100 cm originara in zone calduroase si secetoase. udare abundenta. cu nuante albastrui. nisip si turba fibroasa. Substratul folosit pentru Aloe trebuie sa fie poros si cu o reactie neutra. lumina. iar pe timpul iernii vom efectua udarile la intervale mai mari. de culoare rosu-corai. Se recomanda transplantarea plantei la 2-3 ani. ingrasamintele se folosesc rar si in cantitati mici. Aloe se cultiva si se ingrijeste relativ usor.

intens colorate si de durata scurta.Cantitatea de apa si frecventa se cresc treptat. in special iarna. in locurile de origine. plantele sunt trecute in ghivece foarte mici. Incepand cu partea a doua a toamnei. Aerul statut este daunator plantelor. cactusii se trateaza ca orice planta. trebuie asigurate iarna. Semanatul se poate face oricand. Excesul de umezeala este foarte daunator. globuloasa.Cactusii se inmultesc in mod obisnuit prin seminte si butasi. La aparitia primelor radacini se face trecerea in ghivece cu pamant. pe masura ce apar cresteri vegetative noi. Daca fereastra are expozitia sudica este cu atat mai bine. Butasirea este mai simpla si rapida. dar cel mai bine este primavara. Dupa aceea se planteaza la circa 2 cm adancime pe substratul de nisip ceva mai grosier sau in perlit. Frunzele sunt transformate in spini (exceptie Peireskia). de diferite forme. Cactusii au crestere lenta. Parfumul este prezent numai la cateva specii.Caldura putina corelata cu umiditatea redusa face ca planta sa treaca printr-o perioada de repaus care poate dura 4-5 luni. Momentul optim este la aparitia primelor rozete de spini. Nerespectarea repausului constituie cauza neinfloririi si dobandirii unui aspect necaracteristic. Ei se tin cateva zile sau saptamani intr-un loc calduros. turtita etc.CACTUS Cactusii sunt plante cu tulpini suculente de forma cilindrica. florile. Se fac butasi de varfuri sau fragmente de tulpina sau pur si simplu se desprind lastarii de la baza plantei sau de pe ramificatiile mai mari. Fructul este o baca ce contine numeroase seminte (la unele specii este comestibil). Dupa taiere. de 4-6 cm in diametru. Inflorirea este strans legata de ingrijirea acordata fiecarui tip de cactus. . Aerisirea camerei in care sunt asezati cactusii este obligatorie. dar racoroase si uscate. Lungimea lor masoara de la cativa centimetri la 20-30 m. Vara. se da numai atata apa cat sa se previna zbarcirea. Abia dupa circa 6-8 luni. in luna ianuarie nu se uda. pentru ca ranile facute sa se cicatrizeze (sa formeze crusta). In lunile noiembrie-decembrie sunt suficiente 2-3 udari. la multe specii chiar uriase. Pe suprafata tulpinii se afla numerosi muguri care la cactusi se numesc areole. Aceleasi locuri insorite. nefiresc. aerisit si umbrit. O alta metoda de inmultire a cactusilor este altoirea folosita insa numai la speciile care au un sistem radicular foarte slab si o crestere extrem de lenta. Florile sunt mari. butasii nu se planteaza imediat. Perioada de inflorire este primavara si vara pentru majoritatea speciilor. daca se asociaza cu temperatura scazuta. Lumina intensa este absolut necesara pentru aceste plante. Ele trebuie plasate pe cat posibil la fereastra. pamantul se tine mai mult uscat decat umed. ramificatiile laterale. Ea se executa primavara si vara (mai-iulie). ovala. In acest sezon sunt suficiente temperaturi de 8-10°C ziua si 4-6°C noaptea. ovoidala. Pamantul in care se cultiva cactusii trebuie sa lase apa sa se scurga bine si sa nu fie prea bogat in componente organice. Din areole iau nastere spinii. udarea reluandu-se in februarie.

putem conta pe efectul racoritor al frunzelor de artar. daca el pierde prea multa seva. rotindu-se prin aer ca niste elice. In lunile de primavara. Scoarta neteda. E regretabil faptul ca in prezent s-a renuntat aproape cu totul la utilizarea artarului in scopuri medicale. mai ales datorita calitatilor sevei sale. ca edulcorant in diete. Frunzele sunt lobate. nu se mai foloseste decat siropul. Extragerea sevei se face dupa anumite reguli. o mica nuca turtita. Aspectul: Artarul este un arbore viguros. Desi recoltarea sevei de artar are o indelungata traditie. cu scoarta si frunze proaspete. seva este foarte apreciata ca sirop. Bolnavilor cu febra le ajuta frunzele strivite. Astazi. ce pot influenta negativ procesele metabolice. in varful acestui unghi. se aseaza pe o panza curata si se infasoara in jurul incheieturilor umflate. calugarita Hildegard von Bingen il caracterizeaza drept un arbore "uscat si rece". Perioada de inflorire: martie . In zilele noastre.Hr. astfel incat descriu un unghi obtuz. Manevrele brutale. se gaseste samanta. atarnand in ciorchini grei pe crengi. Lobii sunt ascutiti si putin zimtati pe margini. Ea se obtine la fel ca rasinile sau cauciucul.). pot duce la uscarea copacului. El formeaza o coroana arcuita simetric. fie pregatind o licoare ce se amesteca in vin. Fructele sunt prevazute cu doua aripioare imbinate. in special in stazele biliare. pe un trunchi mai degraba scurt. executate de oameni nepriceputi. Si alti vindecatori ai Evului Mediu au cunoscut foarte bine artarul. In secolul Xii. ori se pun pe ochii obositi. pentru umbra generoasa a frunzisului sau. Sunt pretuite in special proprietatile sale antipiretice si dezinflamatoare. Si atunci cand ne simtim labele picioarelor grele si infierbantate. artarului i se acorda din nou atentie. Toti l-au prezentat ca pe un remediu cu actiune antifebrila. isi schimba culoarea in maroniu si se lasa duse de vant. cat si din trunchi si seva. introduse in sosete. . se desprinde de trunchi sub forma unor solzi alungiti. ea a fost practic uitata pentru mult timp. Toamna. prin crestarea scoartei. Fructele verzi pot fi vazute inca din mai. Istoric: Artarul apare deja in scrierile istoricului roman Plinius Secundus (23-79 d. Efect stimulator: in disfunctiile hepatice. desi pana la inceputul secolului Xix se preparau remedii atat din crengile si frunzele lui.Artarul Aria de raspandire: Artarul se intalneste frecvent pe tot continentul european. Este deseori plantat in parcuri. Artarul in medicina populara: Ca leac intrebuintat in medicina populara. fie punand frunzele in baia bolnavului. dispuse in inflorescente umbeliforme. Intepaturile de insecte se pot trata. de asemenea. ca unul din cele mai importante remedii folosite in medicina Egiptului antic. avand practic aceeasi culoare si acelasi luciu pe ambele fete. Bucatile de scoarta si frunzele proaspete se strivesc bine. artarul poarta flori alb-gal > bui. Mai tarziu. Ea il recomanda pentru combaterea febrei prelungite. insa rareori depaseste 20 m in inaltime. frunzele artarului se coloreaza in nuante stralucitoare de rosu si galben. dar il aflam mentionat si in papirusuri. Intre ele. artarul continua sa-si pastreze o anume insemnatate.mai. Acum. cenusie. puse la talpi. respectiv ca indulcitor.

To i mugurii frunzelor cresc lateral. Pistilul poate atârna sau fi erect. Coaja con ine multe r ini i are un pigment care d numele diverselor soiuri de mesteac n: ro u. care cresc mai ales în clima temperat nordic . Ovarul este plat. Solzii pistilului sunt alungi i. deschizându-se în acela i timp sau cu pu in timp înainte de apari ia frunzelor.MESTEACANUL Mesteac nul e numele copacilor din genul Betula. valoarea sa este dintre cele mai bune. Ace ti solzi poart dou sau trei flori fertile. Denumirea mesteac nului vine din latinul mastichinus. dar pu in. este tot din limba Latin . spre deosebire de mâ i orii de anin. fiecare floare fiind alc tuit dintr-un ovar. cu o coaj alb caracteristic . fiecare floare devenind maro la maturitate. în familia Betulaceae. cu textur m t soas i care poate fi lefuit fin. fiecare floare fiind alc tuit dintr-un caliciu sesil. cu trei lobi. Betula. dar nodul de inser ie al pe iolului frunzelor formeaz mici tulpini e laterale. Descriere Coaja tuturor soiurilor de mesteac n prezint aceea i caracteristic : este marcat de dungi fine. ovulul este solitar. c tre mijloc sunt galbeni sau oranj. Mugurii apar prim vara devreme i cresc pân la începutul verii. Acestea sunt alternante. iar la cap t maro închis Fiecare solz prezint dou bractee i trei flori sterile. Frunzele sunt simple. Mesteac nul este considerat copac na ional în Rusia. i serbat în timpul S pt mânii Verzi de la începutul lui Iunie. înrudit cu familia fagului/stejarului. prinse la baza mâ i orilor masculi. unde este celebrat în reprezentarea unei zei e. de culoare verde stins sau pu in ro ietici. Fagaceae. orizontale. rotunji i la cap t. Solzii amen ilor. Fructul este o samar . Mesteac nul reprezint sursa de hran pentru un num r mare de larve ale genului Lepidoptera. Frunzele variaz de la un soi la altul. la anume specii. la maturitate. i pot fi din ate sau lobate. solitar. care se vor transforma în crengi. Lemnul tuturor speciilor de mesteac n este fin. Amen ii purt tori de stamine pot atârna sau nu. Diferen a între mesteac n i anin (genul Alnus) este c amen ii (mâ i orii) femeli nu sunt lemno i i la maturitate cad i las loc semin elor. Ace tia sunt în general copaci sau arbu ti de talie mic spre medie. alb. Apar în perechi. amen i (mâ i ori). care se vor transforma în cele dou aripioare ale fructului. din ate. membranos. prins de tulpini ele ap rute în anul precedent. Ca lemn de ars. Ace tia sunt localiza i la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpini elor formate anul trecut. i sunt formate din grupe de câte trei flori femele. de consisten a unei hârtii fine. bicameral i are dou termina ii. cu codi . Denumirea tiin ific a genului. sunt ovali. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celul a samarei sau dou filamente. . Flori i fructe Florile sunt monoice (flori femele i flori mascule. cu toate c aripile acesteia pot lipsi. separat). cu vini oare ca o pan . negru i galben. lemno i i în form de con. i se rupe în fâ ii în mod natural. Se formeaz în toamn i stau peste iarn . acoperi i de o coaj fin dar rezistent . cu doi lobi. cu granula ie mic . iar coaja este sub ire. nu exist mugure terminal.

Incearca sa umpli un vas rustic decorat cu frunze pe margini sau un cos cu o colectie de castane si coji spinoase. la sfarsitul secolului al XVI-lea.90. cu marginile zimtate. Pentru multi dintre noi. Castanul a fost adus adus in Romania. Paraziti si boli Afidele adesea ataca mladitele si florile. varicei. Un astfel de vas reprezinta un aranjament neobisnuit pentru masa. tratarea diareei. in dieta celor care sufera de afectiuni cardiovasculare sau de afectiuni renale. care va fi tinut intr-un loc racoros si umed.CASTANUL Castanul comestibil (Castanea sativa) este usor recunoscut datorita fructelor sale cu invelisuri care seamana cu aricii de mare. Cel mai vechi castan din Romania este cel de la Nereju judetul Gorj. fructele sale frumoase si netede sunt o amintire a jocurilor cu castane ale copilariei. . Reproducerea Se efectueaza prin seminte. scrie numele oaspetilor tai pe frunze de castan comestibil si introdu-le in despicatura. asteniei. vindecarea hemoroizilor. Cu sau fara invelis. castanul salbatic (Aesculus hippocastanum) are un invelis al fructului mai neted si frunze ce pot atinge o latime de 30 cm. din vestul Europei. cai. pe care se prind cu usurinta mucegaiul si ciupercile. Micile plante ale castanului vor fi cultivate in ghivece timp de cativa ani inainte de a fi plantate in livezi. utilizand toamna castanele abia culese: se pun intr-un recpient plin cu un amestec de nisip si turba in parti egale. Unele exemplare de castani pot fi atacate de boala denimita cancerul castanului. castanele salbatice constituie decoratiuni de toamna uimitoare. zinc. vite si bineinteles. atestate prima data in 1848. Se crede ca acest castan are peste 500 de ani. dar departe de inghet. Are o circumferinta a trunchiului de peste 6. Spre deosebire de acesta. anemiei. pe cand o castana cu invelisul partial deschis poate juca rolul de suport pentru biletele cu numele si locul fiecarui oaspete la masa. grupate cate trei si datorita frunzelor sale lucioase. in forma de lance. organizate dupa modelul unor jocuri similare din secolul al XV-lea in care se foloseau alune.fosfor (utile in afectiuni ale oaselor). Castenele contin vitamine. Fructele castanului sunt utilizate in terapeutica naturista in principal in echilibrarea digestiei. producand o patina lipicioasa. ajuta persoanele in perioada de convalescenta sa se recupereze. fiind bune remineralizante ale organismului. minerale. fructele fiindu-i consumate doar de catre cerbi.70 m iar diametrul de 1.

Conurile sunt fructele bradului. pinsapo. Cele mai cunoscute conifere sunt: y BradulMolidulPinul Bradul se deorebeste de celelalte specii de conifere mai ales prin asezarea frunzelor care. . Sunt arbori de talie mare cu înr d cinare pivotant . alta deosebire fata de foioase care au radacina foarte ramificata. scoar a mult timp neted cu pungi de r in . Semin e relativ mari. Lujerii sunt netezi. A. fata de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur imprejurul crengilor. Bradul ca si celelalte conifere isi schimba frunzele(acele) treptat de-a lungul intregului an iar noi putem observa acest lucru doar vazand covorul de ace cazute la tulpina bradului. alveolele se desfac si semintele pot iesi din conuri. umbroas . grandis. cilindrice. persistente. concolor. in alveolele conurilor se dezvolta semintele bradului. iar pe lujer r mâne axul erect. semintele brazilor sunt o sursa de hrana pentru pasari . cu bractei obi nuit vizibile i r sfrânte. veverite si alte rozatoare ale padurii. Acestea au o lungime medie de 2 cm si sunt dispuse de-a lungul crengilor in acelasi plan.BRADUL Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae. r spândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice. solzul carpelar cade la maturitate odat cu semin ele. Coroana este piramidal deas . se mai numesc si ace. dar cu precadare in zonele muntoase ale zonei temperate. se schimb la 6-15 ani. A. A. A. ele dau nastere la noi brazi. Frunzele bradului sunt mai moi decat ale altor conifere ale caror frunze inteapa mai tare. Cand semintele sunt coapte. triunghiulare. Specii: Abies alba. iar mugurii dispu i terminal întotdeauna câte trei. nordmanniana. Conurile sunt erecte. cephalonica. Cazand pe pamant. pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate. caci exista si exceptii ± Larice) sta verde pe tot parcursul anului. Brazii cresc foarte drepti si din aceasta cauza lemnul de brad se foloseste in special in constructii dar si la fabricarea mobilei. A. Diferenta majora fata de foioase este ca bradul (ca majoritatea coniferelor. Coniferele au radacina pivotanta. Deasemenea. Altitunea la care cresc si se dezvolta brazii este cuprinsa intre 500m si m iar raspandirea acestora este pe tot globul. popular. Prezint frunze aciculare l ite. Bradul face parte din familia de conifere. cu pungi de r in pe tegument i prinse strâns de aripioar .

2. Pentru un foliaj cat mai mare. .atentie insa. . pana ajunge la inaltimea pe care o doriti dvs. care se ofilesc sau se strang. care a atins dimensiuni foarte mari. In cazul unui liliac neingrijit. Inaltime: pana la 6 m. cu atat veti avea mai multi ciorchini cu flori.puneti radacina arbustului intr-o galeata cu apa in timp ce sapati groapa. este recomandat sa taiati cam 1/3 din el in fiecare an.Liliacul Familie: Oleaceae. nu veti mai avea la fel de multe flori.8 . . Diametru: 1-3 m. cand arbustul nu va mai primi apa. partial umbra Udare: regulata si din abundenta Perioada de inflorire: primavara si vara Ingrijire si cultivare Plantarea corecta a liliacului . Odata ce s-a adaptat cu locul si pamantul in care l-ati plantat. mai intai se taie ramurile rupte sau uscate. Cu cat veti incuraja dezvoltarea lastarilor tineri. liliacul va putea sa reziste perioadelor de seceta.4 m. Taierile regulate pot incepe cand liliacul a atins 1. inainte de venirea inghetului. atunci trebuie udat. . Dupa aceea udati din abundenta o data pe saptamana. nu ezitati ca udati mai mult arbustul. Pamantul trebuie sa fie bine udat toamna. puteti reduce ramurile batrane cu 1/3 in fiecare an. vigurosi. pamantul trebuie de asemenea sa fie usor drenabil. in functie de lungimea radacinilor. Cele mai frumoase flori cresc pe lastarii tineri. Nu uitati ca udarea in exces e la fel de daunatoare ca lipsa apei. Un bun semn ca liliacul nu primeste destula apa este aspectul frunzelor. efectuati taieri primavara devreme .liliacul trebuie plantat intr-o zona din gradina in care sa primeasca cel putin 6 ore de soare pe zi. pentru ca in cele din urma sa se rareasca lastarii noi (se lasa numai cei mei vigurosi). Aspect: arbust Expunere: plin soare. Taierile de formare la liliac Taierea liliacului este optionala si se poate efectua la 2 saptamani de la inflorire. Atentie insa: daca liliacul a fost altoit aceasta metoda nu functioneaza.udati arbustul cu multa apa. Daca imediat dupa ce ati plantat liliacul vremea este foarte calda si umiditatea atmosferica este scazuta.sapati o groapa mai mult larga decat adanca. Udare-Liliacul nou plantat trebuie sa fie udat de 2-3 ori pe saptamana in prima luna. apoi se taie trunchiurile care au crescut prea inalte. Pentru a intineri arbustii mai batrani. Daca pamantul din jurul radacinii este uscat.

palpita iile. Fructul este foarte bogat în vitamina C. ele trebuie uscate imediat dupa recoltare. Uscarea lor se face numai pe cale artificiala la o temperatura de 80-85 grade C. dar exist i plante cu flori albe sau roz închis. febra. numit m cea . viermii intestinali (în acest caz. Tratamente naturale pe baz de m ce M cesul (Rosa canina) este foarte apreciat în medicina naturist . M ce ul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. K. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie. ceaiuri. Intrebuintari: Fructele de maces se folosesc ca vitaminizant pentru convalescenti si anemici. Recoltarea: De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. impiedica formarea de calculi renali. Fructul. cu o în l ime care variaz între 1 i 5 metri. con inând peste 2000 mg din aceast substan la 100 de grame de fruct. ascu i i. Semintele se folosesc ca diuretic. inflamatii intestinale. este utilizat la producerea de siropuri. tonic vitaminizant. E. B2. afec iunile hepatice. dulce uri. se vor recolta fructele de mace numai în stadiul de galben-portocaliu. cu 5-7 frunzuli e. P. deci la început de maturizare. are o form elipsoid i este ro u sau portocaliu închis. Este un arbust deciduu. Frunzele sunt penate. B1. Varietatea Rosa canina 'Assisiensis' este singura care nu are spini pe tulpin . . Cultivare i utilizare Înmul irea mace ului se poate face prin semin e. sub form de cârlig. Au un diametru de 4-6 cm i sunt formate din cinci petale. diarea. C. Elixirul de m ce este recomandat în tratarea bron itei cronice i a tusei de b trâne e. Mod de uscare: Pentru ca fructele sa-si pastreze continutul de vitamina C. perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C. prin ramuri înr d cinate ob inute prin despar irea tufelor existente în flora spontan sau în cultur i prin marcotaj. Din cca 2 kg fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat. gemuri. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. în special datorit complexului de vitamine pe care îl con ine: vitamina A. nord-vestul Africii i în vestul Asiei. coleric. Ceaiul de m ce e trateaz intoxica iile. i pulberea de m ce e este foarte eficient ). principiul lor activ de baza. Tulpina este acoperit de epi mici. diuretic. vasodilatator arterial.MACESUL M ce ul(Rosa canina) este o specie de plant nativ în Europa. Florile sunt de obicei roz pal. De aceea. Intern: colagog. Afec iunile rinichilor i ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semin e de m ce . Pentru ob inerea unei semin e apte de reproducere.

1. ramuri mult intinse in lateral. Pinus cembra . colorat verde inchis. Exista mai multe varietati: y (nana): cultivar arbustiv. ace scurte dispuse radial la varful lujerilor. Pinul de munte. coroana aplatizata.pinul galben: originar California. anul 2. creste ca arbore mare. 300 ani arbusti y maturatia conurilor. de mare efect. pinul neted. conic la tinerete si neregulat la batranete. Intalnim mai multe specii de pini: Zarna. 1. ramificat de la baza. imbracata pana la baza intr-un frunzis verde inchis. ramuri rare. Pinus mugo .5-2 m inaltime. subtiri. curbate. . largime 2. verzui inchis. Pinul negru.zarna: este un pin indigen de munte inalt.PINUL Pinii fac parte din familia Pinacea. inaltime 2 m.pin neted (strob): originar din America de Nord. neted. acele moi. ace rigide de 4 cm. verde deschis. inguste. usor aplatizat cu frunzis des. frunzis fin cu aspect pendul. de California. Conurile sunt foarte lungi . Caracteristice biologice ale pinilor: y viteza de crestere: inceata (pinul de munte. 5-6 m in diametru. scoarta neteda. formeaza o corana conica. (mops): pin pitic. Pinul de padure. aspect deosebit prin acele lungi 10-25 cm. ramuri groase intinse lateral. cate 5. brun roscate lucitoare. (arbust din Alpii Centrali): pin pitic. scoarta roscata. de California y majoritata prefera terenurile acide y prefera solurile calcaroase pinul negru y pinii nu suporta atmosfera poluanta. acele rigide grupate cate doua cu lungime de maxim 14 cm. acele grupate cate 5 si lungi de 10-18 cm. conuri 5-8 cm galbui . coroana larg ovoidala. tufa compacta de 1. Pin neted (strob).5 m..pinul de Himalaia: arbore elegant. Pinus strobus .5 m. Pinus griffithii . 2-3 m largime. Pinus silvestris . 2/1. coroana piramidala. y nu suporta seceta. rapida (restul) y longevitate: 500-600 ani arbori. 2-3 m inaltime. ramuri scurte. de10 cm lungime. este unul dintre pinii cei mai frumosi. (gnom): pin pitic.5-2 m inaltime. 3-5 m inaltime. y (globosa viridis): forma pitica pana la 1 m. globulos si compact. coroana larg piramidala. des. ramuri flexibile. tufos. acele grupate cate 5. ramuri lungi si dese. aglomerate in manunchiuri spre varful lastarilor. pendule si raman un timp pe arbori. grupate cate 3.pinul negru: arbore de talia a II-a. conuri ovoidale 8-15 cm. crestere de arbore mare. usor albastrui. Pinus nigra . acele cate doua sunt grupate cate doua. au lungime de 5-9 cm. vrunzis des. ramificat. globulos. dezgolit de ramuri pe inaltimi variabile.pinul de munte: are mai multe varietati: (jneapan): arbust indigen de talie mijlocie. Pinus ponderosa . pinul de munte y suporta climat bland: pinul de Himalaia. lungi de 3-7 cm.3 Cerinte ecologice pentru pini: y suporta clima aspra: zambru.brun lucitoare. coroana piramidala. Pinul galben. avand tuplini taratoare. Are si varietati de interes horticol: y (pumila): forma arbust. ovoidal rotunjita.pinul de padure: arbore indigen de talia II-a. ace rigide de 10 cm. zambru).. scurte si groase. verzi.

Chiar si cele ramase au nevoie de o sursa permanenta de umiditate pentru a germina. radastele si alti gandaci. poiana va fi o mare de campanul. ticlenii. stejarul creste si traieste prin fotosinteza ±fabricile sale (frunzele) sunt actionate de energia soarelui. Pasarile au zona de operare specifica: pitulicea mica. La fel ca orice planta. In partile moarte ale copacului. pana in Ucraina in est si Scotia in nord. Sub copac.(fluturele alb al stejarului. care se raspandesc treptat de-a lungul multor ani pe trunchiul si pe ramurile stejarului. mierlele. traieste pana la 800 ani si ofera adapost unei sumedenii de animale si plante.La baza copacului revenirea soarelui aduce la viata primulele. la toate nivelele.STEJARUL Maretul stejar cu crengile sale ramnificate creste pana la o inaltime de 40m. Al doilea val:Prima defoliere este in curand inlocuita cu o generatie ulterioara. diferit. adesea secetoase. la sol. anemonele si violetele. Trezirea primavara:Primavara. un singur copac poate sa absoarba peste 450 l apa. Noaptea. Lichenii. De la varful coroanei pana la capetele radacinilor ±care pot sa se extinda in adancimea solului cat ramurile de deasupra. un alt fel. El trebuie sa adune substante nutritive (minerale) si apa din sol si sa le transporte pe intreaga sa inaltime ±si pana la cele mai indepartate crengi. dintre care multi si-au primit numele dupa acest copac. cainele stejarului). ramurele si frunze. care la randul sau atrage animalele si pasarile insectivore.Un stejar matur poate sa aiba pana la 50. incepe ciclul anual. .Una dintre cele mai impresionante privelisti in tinuturile impadurite temperate din nord o reprezinta stejarul comun (sau european) (Quercus robur). Ex. numita "frunzele lammas". fie in copac. se gasesc macalendrii.stejarul este locuit pe toata durata anului. precum si viespele de lemn sapa tunele protectoare in care vor vor ajunge la maturitate ±doar daca scapa de ciocanitoare. iar frunzele moarte de la solul padurii ascund fluturele comun cu evantai. fie dupa ce au cazut la pamant. Dar stejarul rezista acestor atacuri. de vietati apar sa profite de ospatul de omizi sau fluturi.000 de ghinde. ciocanitoarele patate mici si mari. ascund fluturii valet si fluturii patati de covor. asteptand sa cada ceva de sus. Stejarii pot sa traiasca pana la 800 ani si cresc pana la o inaltime de aproximativ 40m. care la inceput sunt aramii si treptat se inverzesc. In mai. Este un arbore foios (caruia ii cad toate frunzele in fiecare an) care se gaseste in toata Europa. face un mare efort de supravietuire.Intr-o zi de vara. dar in aceste luni calde. pitigoii mari si cintezoii. Majoritatea sunt mancate de pasari si de animale. Exista 100 de specii de fluturi de noapte mai mari. din Spania in vest si sud. carligul stejarului. larvele de lemn. Apare o abundenta de insecte in copac. Pe trunchiul robust al stejarului. cand are frunzisul complet. Maretul stejar arata cel mai impresionant vara. pitigoiul albastru si pitigoiul mare. desi putine dintre acestea vor cerste si se vor transforma in copaci noi. cintezoii si silviile de padure ocupa varful copacului. cand stejarul adormit se prezeste din somnul de iarna si apar primele frunze.

parasorbinic). Mai r spîndit în jude ul Caras (G rîma. hemostatic i adjuvant în tratamentul tuberculozei. criteriul de diferen iere îl constituie frunzele. Este indicat in tratarea anemiilor si a bolilor tubului digestiv. cand este coapta. Confuzii: Deoarece mai exist i alte specii de scoru cu fructe ro ii. foarte dens si dur. antitusiv. acid malic i al i acizi organici (sorbinic. revene. zaharuri. Se instaleaz ca specie pionier în t ieturile din zona molidului. Cîrlibaba.utiliz ri terapeutice : Utilizat mai mult în medicina empiric în reumatism. Altitudinal se întilne te din zona de deal pîn în cea alpin . Fructul comestibil. usor alungit. Datorit taninurilor are propriet i astringente. . S. uneori chiar i în molidi uri. Ecologie i r spândire : Arbore din compozi ia p durilor de foioase sau a p durilor de amestec. carotenoizi.a. cu gust amarui. mai ales spre marginea p durilor i spre lumini uri. Ac iune farmacodinamic . de culoare rosie rosie-aprinsa. Solicit un climat mai rece. Se utilizeaza in prepararea gemurilor. pe versan i însori i. soluri u oare.SCORUSUL Scorusul de munte este un arbore fructifer inalt de 15-20m. Cluj . scorusa. este sferic. cel mai adesea între 1 000-1 400 m. compoturilor si infuziei de ceai. Scorusa este un fruct bogat in vitamina C. pu ind vegeta atît la lumin puternic . Brebu-Nou). Suceava (Vatra Dornei. Pojorîta). diuretic. cît i semiumbrit. galbena lucioasa sau portocalie. ulei eteric etc. aucuparia fiind singurul care le are compuse (la celelalte specii sînt simple). R spîndit în întreg arcul carpatic i Mun ii Apuseni. 150-200 mg% vitamina C. iar datorit vitaminei C este antiscorbutic. este folosit in industria mobilelor. în mai mic m sur i în p durile de pe culmile Dobrogei. cu frunze compuse si fructe mari comestibile. Lemnul. umiditate atmosferic ridicat . Creste in padurile de rasinoase si cele de amestec. Compozi ie chimic : tanin.

în num r de 2±10 pe ram. uneori i mai multe. concrescut aproape pe jumatatea lungimii lui. descongestiv. rotunde. rotunde. de culoare verde-galbuie. Intern: antitermic. sunt alb-g lbui. provoaca tuse si stranut. dupa ce roua s-a ridicat si la 2-3 zile dupa ultima ploaie. Fructul Fructul este o nuc de form sferic sau oval de dimensiuni mici. ascutite la varf. placut mirositoare. Infloreste in lunile iunie-iulie. in numar de 2-10. cu o coroana deasa. raceala. numeroase stamine i un ovar globulos. avand actiune emolienta si sudorifica. in incaperi aerisite. Observatii La manipularea florilor de tei se va purta masca sau tifon la nas si gura.TEIUL Descriere Teiul este un arbore inalt pana la 25 m. 5 petale. pl cut mirositoare. iar pe fa a inferioar se observ nervuri proeminente. Se recolteaza cand majoritatea lor sunt complet inflorite. uneori si mai multe. Intrebuintari Florile de tei se folosesc in tuse. ascu ite la vârf. iar pe fata inferioara se observa nervuri proeminente. cu o bractee lunga in forma de limba. expectorant. Fiecare floare este formata din 5 sepale ce cad in momentul infloririi. Aria de r spândire Este r spândit prin p durile din regiunile deluroase pân aproape de zona muntoas . sunt alb-galbui. Frunze Frunzele sunt lung-pe iolate. Sunt des folosite la prepararea infuziilor de ceai. . Fiecare floare este format din 5 sepale care cad în momentul înfloririi. Florile. de culoare verde-galbuie. Din 3. cu o bractee lung în form de limb . asezate pe un peduncul comun. Extern: calmant general(bai). Frunzele sunt lung-petiolate.5-4 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. iar un numar mic de boboci se afla in curs de deschidere. teiul este un arbore cu flori Florile Florile. Recoltarea Florile de tei se culeg cu bracteea insotitoare. Se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C. Praful de tei este iritant. 5 petale. Este raspandit prin padurile din regiunile de dealuri pana aproape de zona muntoasa. numeroase stamine si un ovar globulos. sedativ. Recoltarea se face pe timp uscat. a ezate pe un peduncul comun. Fructul este o nuca de forma sferica sau ovala. concrescut aproape pe jum tatea lungimii lui. Mod de uscare Florile de tei se usuca in straturi subtiri.

trebuie ingropate bine in pamant nisipos.5).5 cm si lungi de 7-13 cm. Daca planta arata rau pe la mijlocul verii. Inmultire: nu se recomanda inmultirea prin seminte. Ingrijire: Tradescantia pallida se cultiva cel mai bine in sol nisipos.6 . Lavinia Rorich . Tulpina si partea de deasupra a frunzelor sunt de culoare purpurie si pe masura ce foliajul se maturizeaza e acoperit de o nuanta metalica de turquise. lasand-o sa dea radacini in timp ce este inca legata de planta-mama.TRADESCANTIA Familie: Commelinaceae Origine: estul Mexicului Tip: planta perena Inaltime: 30-45 cm Diametru: 22-30 cm Expunere: plin soare sau partial umbra Perioada de inflorire: tot anul Tip de pamant: acid sau usor acidic (pH 5. Frunzele sunt late de circa 2.consta in indoirea unei ramuri flexibile sau a unei noi mladite in asa fel incat sa intre in contact direct cu solul. Florile sunt roz.8) Descriere: Tradescantia pallida este o planta cu frunze lungi. Partea interioara a frunzei are o culoare violet-aprins care trece spre roz inspre tulpina. Aceasta specie este toleranta la inghet. 1. ascutite si flori roz.6 . neutru (pH 6.6 . care se intinde ca un covor vegetal.5) sau usor alkalin (pH 7. planta rezista si pe un teren secetos si nu se usuca daca nu este udata o perioada mai lunga de timp.6. taiati-o pana la nivelul solului ca sa apara un nou foliaj si sa infloreasca din nou toamna. dar pe perioadele friguroase de iarna rezista mai bine sub un strat gros de zapada. dar se adapteaza bine si pe un teren stancos. Pericole: planta poate cauza iritatii ale pielii sau reactii alergice. De obicei inmugureste iar primavara.7. Planta infloreste constant in perioadele calde. Desi prefera pamantul umed. au trei petale si circa 2 cm diametru. 2. Marcotaj .7. dar florle sunt deschise numai dimineata. Butasi de tulpina sau frunze .

Saturn. purpuriu si galben Perioada de inflorire: vara tarziu. cu marginile arse. Solar Spectrum. culoarea frunzelor este pusa mai bine in evidenta la umbra. Prin urmare. Solar Shadow. Pineapple. verde. Daunatorii la care trebuie sa fiti atenti sunt gandacii. atat cat pamantul sa nu se usuce. Pat Martin. Coleus este atacat de boli precum putrezirea tulpinii sau a radacinii. Coleus prefera un sol umed. in primele 7-10 zile de la plantare radacina trebuie sa fie umeda. ghivece. apoi planta poate fi udata numai cand pamantul de la suprafata ghiveciului s-a uscat putin (verificati la 3-5 zile). Pericole: planta este foarte rezistenta la boli sau insecte daca sunt crescute afara. Prea putina apa dauneaza plantei. trebuie udata destul de des. Speciile care nu tolereaza soarele se decoloreaza cand sunt expuse la soare. Solar Flare. planta de interior sau de sera. Solar Furnance.CULEUS Familia: Lamiaceae Nume stiintific: Coleus x hybridus Tip: planta anuala Inmultire: seminte. mai ales atunci cand o plantati. Plum Parfait. amestecati apa de udat cu fertilizator in lunile iunie. Specii care prefera soarele: Alabama Sunset. florile trebuie rupte Inaltime: 45-91 cm Diametru: 22-30 cm Tip de sol: neutru sau alcalin. alb. La sfarsitul verii apar florile mici. Sunt plante anuale fragile care nu rezista la frig. Desi supravietuieste si in plin soare. in containere sau straturi corespunzatoare. roz. Solar Storm. afidele si aleuroidele (musca sau fluturele alb). pamant umed Utilizare: borduri. dar bine drenat. Burgundy Sun . nesemnificative. ramuri Expunere: umbra totala sau partiala Culoarea foliajului: rosu. foliajul poate fi folosit la aranjamente florale Descriere: Majoritatea speciilor de coleus ajung rapid la dimensiunea lor maxima. dar udarea excesiva va face ca frunzele sa devina maronii. Solar Eclipse. iulie si august. Atat florile cat si ramurile noi ale plantelor tinere trebuie rupte pentru a incuraja un foliaj mai bogat. Pentru ca planta sa creasca mai bine in mijlocul verii.

Uda i moderat iarna. triph lla. de aceea i culoare. Fucsiile sunt cultiva i.duble sau duble. culoarea florilor este dat de sepale . Exist sute de variet i cunoscute ale F.planta poate suferi dac temperatura dep e te 21° C.petalele sunt neÎnsemnate sau absente. aproape toate plantele cump rate pentru decorarea casei sau drept cadouri. o plant de cas popular . roz. pe merit. Ap : Men ine i compostul umed În permanen din prim var p n toamna.Fucsia h brida este. forme i dimensiuni. chiar înainte de a începe cre terea. Men ine i 10-16°C iarna. Acestea sunt florile familiare de fucsii . Înmul ire: Lua i buta i de tulpin prim vara sau vara. sunt sortite co ului de gunoi. Pentru a avea o cre tere ca o tuf . Pentru a men ine planta cu flori multe i bine format . Exist sute de hibrizi În aproape toate cazurile culoare provine de la sepalele i petalele aspectuoase care sunt.Red Ribbons (aib i ro ie) i Pink Galore (roz). semiduble sau duble. În form de clopo el. ciupi i v rful dup ce s-au format trei seturi de frunze. R s dire: R s di i prim vara În fiecare an. a a c scurta i tulpinile prim vara devreme. s fie dirijat ca plant standard. cu combina ii de culori de alb. Frunzele vor c dea. dar nu În b taia soarelui. ca tufe. dar aceasta va dura c teva sezoane i este mai bine s se fac Într-o ser din cas . semi. cu fermec toarele flori în form de clopo el at rn nd de pe tulpini. Din p cate. C nd fiecare dintre l starii laterali rezulta i a dezvoltat trei seturi de frunze. Folosi i un hormon de Încol ire Fucsia (cercelu ) se g se te într-o gam larg de culori. cu frunze multicolore).singulare. Florile apar pe noile plante crescute. Rupe i florile moarte pentru a stimula formarea bobocilor. Aceste flori pot fi singulare. care deriv din F. sunt necesare dirijarea i tunderea cu regularitate.FLUXIA Ingrijire: Temperatur : R coare sau c ldur moderat . dar cre terea începe din nou prim vara i cu o îngrijire corect planta poate fi inut mai mul i ani. Este destul de u or ca planta s ierneze într-o camer r coroas . dec t În camera de zi " ! ! ! ! ! ! ! ! " ! ! " ! ! ! . cu tulpini moi. pe tufe. La acestea. Lumin : Puternic . de obicei. Este posibil ca o varietate viguroas . sau nu sunt. O colec ie de asemenea hibrizi poate asigura flori din prim var p n toamna i unii exper i consider fucsia ca planta de cas cu flori cea mai satisf c toare. Umiditatea aerului: Pulveriza i frunzele ocazional În timpul perioadei de cre tere. dreapt . Pe l ng familiarele tipuri În form de fust hawaian exist hibrizi cu ciorchini sau fucsiile caprifoi. dup ce perioada de înflorire s-a încheiat i frunzele au început s cad . h brida. Exemple de fucsii t r toare sunt Marinka (ro ie). ro ii sau purpurii. repeta i opera ia de ciupire. dar tipurile t r toare se folosesc pe larg În co urile suspendate. Golden Marinka (ro ie.

nu-mi spun: Am sa produc o opera de arta . Aspidistra sa traiasca!. iar prima mea grija este sa ma fac ascultat. a razboiului personal purtat de Gordon Comstock. Gordon Comstock. Orwell realizeaza o cronica sumbra. care merita sacrificiul oricarui confort material. este un redactor de texte publicitare care. Proiectind naratiunea pe fundalul Marii Depresiuni Economice din anii '30. O scriu pentru ca vreau sa dau in vileag o minciuna sau pentru ca vreau sa atrag atentia asupra unui lucru. Why I Write. un sentiment de injustitie. dar strabatuta de puternice accente comice. intr-un avint nebunesc de multumire de sine. impotriva dominatiei "zeului-ban´ ce corupe toate aspectele existentei si a "decentei meschine a clasei medii de jos´. planta ornamentala nelipsita din fereastra oricarei case din Anglia. tinteste tocmai in aceasta forma de narcisism cu un sarcasm zdrobitor. isi paraseste slujba bine platita dupa ce primul sau volum de poezii se bucura de recenzii favorabile in ziarul londonez Times. Punctul meu de plecare este intotdeauna o izbucnire a spiritului partizan. al carei simbol prin excelenta este. un marunt poet londonez trecut de prima tinerete. in viziunea sa. publicat in 1936. este o satira muscatoare la adresa vietii literare si a societatii capitaliste ce ridica banul la rang de religie. sa fii un mare poet insemna sa urmezi o chemare mai inalta. emotionanta. "Conform mitului artistului muritor de foame.´ (George Orwell.´ (The New York Times) "Lucrul pe care mi-am dorit cel mai mult sa-l fac de-a lungul ultimilor zece ani a fost sa transform scriitura politica in arta. aspidistra.ASPIDRISTRA Descriere Romanul Aspidistra sa traiasca!. publicat pentru prima oara in 1936 si presarat cu numeroase detalii autobiografice. Romanul satiric al lui George Orwell. Personajul sau principal. Cind ma asez la birou sa scriu o carte. 1946) Anul aparitiei: 2009 .

chiar o singura data pe luna. fara valoare decorativa.udarea exagerata si frigul.Sansevieria Trifasciata Laurentiin (Sanseviera ) Informatii generale: Aspect: .paduchii cu scut. .florile sunt mici si albe.SANSEVIERA Descriere: Sansevieria este un gen care cuprinde aproximativ 60 de specii. dar foarte parfumate. Ingrijire: Se poate amplasa atat in spatii luminoase. in timp ce iarna are nevoie de mai putina apa.frunzele sunt striate sau dungate in alb si galben. din care pornesc frunze lungi plate. Plante de apartament . originare din Africa si Asia. la o adnacime de 2 cm. .este deosebita prin dunga marginala galbena de pe frunze. bine drenat. Ingrijire: . odata la 2-3 ani. Necesita transplantare. Plantele mai in varsta. Boli. pot inflori pe durata verii. la interval de o luna. daunatori: . dar ferit de soare direct. Vara se uda dar cand pamantul s-a uscat. care poate duce la inmuierea frunzelor si uscarea acestora. verde deschis sau alba. in forma de sabie. Pentru o crestere mai viguroasa puteti administra un ingrasamant lichid.rezistenta la aerul uscat si la fumul de tigara. cu lungimi intre 60-100 cm sau chiar mai mari. producand flori mici. Se recomanda sa se evite udarea excesiva. la inceputul primaverii. . in perioada de crestere. Aceasta se prezinta ca o planta cu un rizom superficial. . impreuna cu apa de udat. Temperatura optimase situeaza intre 20-28 °C vara si 13-18° iarna.prefera lumina plina. lungi ca niste spade. .iarna temperatura sa nu scada sub 14 grade C. cresc pe verticala. Necesita un substrat fertil. carnoase. de culoare verde inchis cu striatii de culoare galbena. Inmultire: Prin divizarea plantei sau prin butasi de frunze (fasii lungi de 7-10 cm) care se pun la inradacinat intr-un substrat de nisip si turba. de culoare alba. cat si in locuri semiumbrite.prefera caldura. .

este denumit pur. cat si ca fel principal de mancare. Aroma pe care o ofera mancarii este unica. Udat moderat si tinut intr-un loc cu multa lumina si caldura. Florile purului sunt asemanatoare cu cele ale cepei. Semintele au o facultate germinativa mai redusa care se pastreaza un singur an. desi apare spontan si in Europa de est. usturoiul si leurda. pe timpul iernii e bine sa fie acoperita cu un strat de paie sau frunze uscate. avand insa o culoare purpuriu-violacee. Frunzele sale se pot folosi atat la mancaruri cat si in salate. ele rasar la 15-16 zile dupa semanat. cilindrice. Adaugati uleiul foarte incet. purul poate fi transplantat in ladite sau alte vase incapatoare.PURUL Este o planta a carei origine este localizata in Asia Centrala.(Allium vineale). Un asemenea fel de mancare il reprezinta legumele la cuptor cu sos de usturoi si ghimbir. mult mai fina decat cea a usturoiului clasic. Pentru o masa care sa cuprinda numai ingrediente naturale si sa fie satioasa. bine drenat si irigat. si ingustate spre varf. Planta mai este sensibila si la geruri. Popular. lasandu-i timp plantei sa isi refaca foliajul. de aceea cel mai adesea se inmulteste prin despartirea tufelor. purul se va mentine verde pana primavara. asemanatoare usturoiului. Frunzele vor fi recoltate esalonat. In bucatarie sunt folosite frunzele sale subtiri. Plantele obtinute din seminte se dezvolta greu. un gen care reuneste ceapa. Solul potrivit pentru usturoiul salbatic este un sol bine ingrasat. Pentru a va putea bucura de salatele cu gust inedit si iarna. o reteta ideala este cea bogata in substante nutritive. Purul poate fi lesne sufocat de buruieni. intr-un amestec de nisip cu mranita. sarea si sucul de lamaie . inclusiv in tara noastra. Usturoiul salbatic . pastele fainoase sunt utilizate atat ca ingredient alimentar. Paste scurte cu ulei de masline si usturoi Gasindu-se intr-o mare varietate de forme si dimensiuni. usturoi salbatic sau samurasla. de aceea terenul trebuie bine curatat si mentinut ca atare. Toate partile plantei au o aroma puternica. Puneti usturoiul curatat intr-un blender si amestecati pana cand devine pasta. face parte din genul Allium.

Trebuie sapat adanc primavara si toamna cand se inglobeaza si ingrasaminte organice. trebuie avut in vedere ca nu toate soiurile de trandafiri au aceleasi proprietati. dimineata devreme. Udarea plantei se face cand solul este uscat. Prima masura este o spalare atenta a plantei pentru indepartarea insectelor. In cosmetica cel mai apreciat este trandafirul de Damasc. De asemenea. Unele soiuri trebuie protejate de frigul iernii. care grupeaza speciile rezistente la conditii mai aspre de clima. Un dusman al acestora il reprezinta gargaritele. unii fiind de interior. sau primavara. .Una dintre cele mai raspandite boli este rugina frunzelor produsa de o ciuperca numita Phragmidium mucronatum. deoarece apoi eficacitata acestora scade rapid. caderea lor si la o inflorire intarziata. cei cataratori. iar excesul duce la alungirea frunzelor. altii . originar din regiunile continentale si subtropicale ale emisferei nordice Sunt de remarcat trandafirii pitici.Inmultirea se poate realiza prin seminte. acesta conducand la decolorarea petalelor. precum trandafirii de gradina si trandafirii pentru flori taiate care cuprind hibrizii care infloresc de mai multe ori pe an.La trandafirii cu inflorire multipla cea mai mare productie de flori se inregistreaza in general primavara. pentru alcatuirea unor imprejmuiri naturale sau pentru decorarea unor ziduri. in octombrie-noiembrie. Ii prieste un pamant negru. scazand treptat spre toamna. cei cu frunze incretite etc. fie mai ales la speciile agatatoare. Este bine sa fie plantati intr-un loc insorit. marcotaj. La loc umbros va inflori mai putin. ferit de vant. dar nici soarele prea puternic nu este tocmai bun. in tufe. in martie-aprilie. petalele de trandafir trebuie culese doar manual. inainte ca roua sa apuce sa se usuce. grupate in inflorescente. majoritatea inflorind o singura data pe an. Trandafirii cataratori dau un farmec aparte oricarui gard viu Trandafirul este o planta cu tulpina dreapta sau agatatoare. are frunze lucioase si flori cu 25-30 de petale ce pot avea diverse culori si cresc fie solitare. distingem trandafirii de parc. bogat in substante hranitoare si cu o buna permeabilitate pentru apa. acoperita cu spini. cultivate ca arbusti ornamentali in parcuri. mai mult sau mai putin parfumati si cu o varietate larga de culori. sunt vigurosi. altoire etc. Pentru aceasta in noiembrie se ridica un musuroi de pamant la baza tulpinii de aproximativ 30 de centimetri. Lipsa de apa duce la o crestere redusa a trandafirului.TRANDAFIR Descrierea si cultivarea trandafirului Trandafirul este un gen de planta perena din familia Rosaceae. fiind folositi si ca portaltoi. butasire. aparand in special in primaverile calde si ploiase. care se hranesc cu seva plantei si invadeaza in special bobocii si lastarii tineri. Plantarea se realizeaza toamna. trandafirii pitici pentru jardiniere si ghivece. In cazul utilizarii in scopuri medicale sau cosmetice. Un daunator des intalnit il repezinta paduchii de frunze. Conform modului in care au fost impartiti pe grupe de catre cultivatori.de gradina si care pot fi gasiti inclusiv la hypermarket.

au petalele cu varfurile indoite si rasfrante. de culoare verzi-albicioase. Daca vrei sa pastrezi planta cat mai mult timp inflorita. Florile. Dupa inflorire. planta are nevoie de o temperatura de 10-15o C si de o lumina buna. intr-un loc racoros. Lumina si temperature Incepand cu sfarsitul lunii septembrie. poti sa inmultesti cyclamenul prin divizarea tuberculului . intr-un loc cald.Imultire Descriere Cyclamenul are aspect de tufa. s-o lasi circa 20 de minute. La sfarsitul primaverii. Este indicat sa torni apa in suportul pe care sta ghiveciul. rosie sau violet. cand tuberculii ajung pana la 3-4 cm si dezvolta cateva frunzulite.Pentru a inflori in fiecare an.. pamantul trebuie mentinut in permanenta umed. In aceasta perioada. care poate atinge pana la 12 cm in diametru.. cyclamenul necesita o perioada de repaus. insa nu direct de la soare. Indeparteaza pamantul de pe radacini si imparte tuberculul astfel incat fiecare portiune sa aiba cativa muguri. bine drenat si cu un continut mare de substante nutritive si humus.Cyclamen Cuprins:Descriere . cu frunze carnoase. la 4 cm distanta una de alta. foarte mari si frumoase. .Lumina si temperatura .. tuberculii isi pierd frunzele si intra in perioada de repaus. Planteaza apoi aceste portiuni in ghivece diferite. 25% pamant de turba si 15% nisip. tuberculul ramas in ghiveci se pastreaza la umbra. rotunda. Solpotrivit pentru cyclamen trebuie sa fie usor acid. pot fi mutati in ghiveci cu pamant ud. Semintele vor incolti in 5-6 saptamani. Cultivarecyclamenului nu este prea usoara. Caracteristica acestei plante este tulpina subpamanteana turtita. sub forma de tubercul. Dupa trecerea florilor. este bine sa o asezi intr-un loc racoros cel putin noaptea.Udarea se reduce treptat in perioada in care planta intra in perioada de repaus Inmultire Cyclamenul se insamanteaza la sfarsitul verii-inceputul toamnei. In cateva luni.Solu. diluat in apa. Poti folosi un amestec de 60% pamant de frunze de fag. Semintele se maturizeaza in luna septembrie iar in octombrie se pun in pamant de sera (mranita). UdareaToamna si iarna. cyclamenul formeaza boboci. dupa care sa indepartezi ce nu a fost absorbit de compost.. de culoare alba. Aseaza recipientul cu pamant pentru insamantare la umbra. Este recomandat sa eviti asezarea ghiveciului cu cyclamen in camere cu aer uscat pentru ca acest ambient poate determina ofilirea florilor si uscarea plantei.Cultivare. la fiecare 2-3 saptamani.In perioada de inflorire. pe care le veti aseza intr-un ambient racoros. rasucite. este bine sa hranesti planta cu un ingrasamantlichid.Udare.

tulpina cre te mai departe. la intreprinderile industriale ? 15-20 % din teritoriu.Suprafata plantatiilor verzi a raioanelor selitibe e determinata de numarul populatiei. 50 de variet i r spândite în emisfera nordic . Plopii in marea majoritate trebuiesc inlocuiti da nu in asa mod. in restul perioadei de vegetatie si acesti arbori isi aduc aportul la purificarea aerului. in functionarea teritoriilor orasenesti. ca atat inverzirea. Daca spre exemplu. Europa i China de a ob ine variante de plante rezistente la d un tori.Anume pe acest principiu se selecteaza speciile forestiere si de arbusti in structura spatiilor verzi. stejar ± 450 %.Da. intocmite acte de control. O deosebita importanta au spatiile verzi pe teritoriul spitalelor. micsorarea poluarii fonice si a arsitei. Mai intai trebuie eliberat orasul de arborii bolnavi si deteriorati. sau la îmbun t iri funciare prin absorb ia din sol a substan elor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele. nu haotic si nu toti odata. Canada.PLOPUL Plopul are cca. nu sufer prea mult dac s-au rupt sau au fost t iate din crengi. mai ales când arborele a pierdut frunzele. În Europa central i r s ritean sunt mai r spândi i plopul negru (Populus nigra). amelioreaza conditiile igienosanitare si viata populatiei. cat si defrisarea trebuiesc executate pe baza unui proiect bine argumentat ca sa putem exclude erorile care au fost mentionate. plop ? 700 A) Plantatiile verzi. din care motiv este folosit i la recultivarea cu plop a terenurilor virane. sanatoriilor. Arborii cresc repede.Cele mentionate mai sus ne indica la faptul. plopul argintiu (Populus alba). reiesind din suprafata de 9 m2 necesara unei persoane. dar la un bolnav trebuie sa revina nu mai putin de 50 m2 la un bolnav. egalam capacitatea de purificare a unui arbore de molid (brad) cu 100 % apoi productivitatea unui arbore de pin este de 160 %.Suprafata plantatiilor verzi pe teritoriul gradinitelor de copii trebuie sa fie de 18-24 m2 la un copil. pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alc tuiesc aleile de plopi. În prezent plopul este obiectul unor cercet ri genetice în SUA. plopul tremur tor (Populus tremula) i plopul cenu iu (Populus canescens). a haldelor rezulate din lucr rile miniere. care intra in componenta urbei contemporane joaca un rol important in formarea aspectului arhitectorial al localitatii. au un lemn moale. se poate observa tulpina dreapt a plopului. UtilizareIarna. care nu-si indeplinesc functiile ecologice si apoi de revenit la plopi! Arborii trebuie sa fie minutios examinati. procese-verbale si de obtinut prin lamurire acordul populatiei . Plopul fiind un lemn de esen moale este folosit la confec ionarea pantofilor de lemn. sau a carierelor de piatr abandonate. fabricarea oxigenului. existând i o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciuperc parazit (Marssonina brunnea). etc ? 70 % din suprafata. precum i de-a lungul c ilor ferate. tei ± 250 %. de toate speciile. fiind un arbore pu in preten ios. Ca ?fabrici verzi? arborii de plop sant campioni. i asa zisul ?puf? se mentine pe parcursul unei luni.

este foarte important sa nu plantati prunii in parcele cu pamant mereu umed. Daca il plantati pe o peluza. In ceea ce priveste umezeala. De asemenea. dar mai sunt cateva stafuri de care trebuie sa tineti seama. pregatiti pamantul ca mai sus. In afara de asta. Plantarea Este bine ca locul de plantare sa se pregateasca cu o luna inainte de plantarea propriu-zisa. Daca totusi zona in care locuiti este una rece. Nu uitati ca in jurul lui trebuie sa lasati destul loc sa nu fie inghesuit de alte plante sau arbori. asa ca nu trebuie planatati intr-o zona in care temperaturile scad sub zero. acestea sunt 3: caldura (importanta mai ales in perioada de polinare).Pruni trebuie legati de un arac in primii ani de la plantare. cu fazii de plastic sau sfoara (nu sarma sau alte materiale care ar putea strica tulpina).PRUNUL Denumire stiintifica: Prunus Domestica Expunere: plin soare Sol: tolereaza orice tip De la plantare pana la inflorire: un copac de 2 ani va produce fructe dupa 3 ani de la plantare DescrierePrunul ar trebui sa fie prima alegere pentru un gradinar cu putina experienta care vrea sa aiba o livada de pomi fructiferi.un pamant prea fertil va duce la dezvoltarea prea mare a pomului in sine. iar punctele de legatura se fac din 30 in 30 cm. daca nu stiti sigur atunci asigurati-va ca nodul dintre radacina si tulpina este la cel putin 5 cm deasupra pamantului. pentru ca nu au nevoie de ingrijiri deosebite.Prunii prefera locurile aflate in plin soare. Cumpararea unui soi care atinge 9 m inaltime si o coroana mare nu este tocmai cea mai buna idee daca aveti o gradina mica. Nu ii plantati langa alti pomi pentru ca acestia ii vor priva de umezeala de care au nevoie. . atunci evitati sa plantati soiuri care infloresc prea devreme. Dimensiuni . in acest caz sunt recomandate soiurile Czar. prunul poare fi cultivat in aproape orice gradina obisnuita si traieste aproape 50 de ani. si prunul trebuie plantat la aceasi adancime la care a fost plantat inghiveci sau in sera. Victoria sau Marjorie's Seedling. locul trebuie ales dinainte. Plantarea in sine este simpla .. plasati pomul in ea si acoperiti cu pamant radacinile pana la nivelul pamantului din preajma.Locul de plantare In primul rand. Tipuri de pruni Trebuie sa aveti mare grija cand alegeti un anume tip de prun. Prunii infloresc mai devreme decat ceilalti pomi fructiferi. Dupa ce ati plantat copacul.In ceea ce priveste conditiile de care are absoluta nevoie un prun. batatoriti pamantul pentru ca acesta sa intre bine in contact cu radacinile. verificati din cand in cand legaturile.Daca prunul se va planta intr-un sol care inainte a fost fertilizat pentru alte culturi. lumina si umezeala. in functie de dimensiunile prunului la maturitate. Ca totii pomii.se sapa o groapa destul de mare incat sa incapa cu usurinta radacinile. pentru ca sa nu fie prea stranse. Aracul se infige inpamant la cel putin 15 cm de tulpina. nu mai adaugati fertilizator . desi nici gradinile cu putina umbra dimineata sau dupa-amiaza nu le dauneaza. Este foarte simplu. dar nici prea uscat. in detrimentul cantitatii de fructe. pentru ca pamantul sa aiba timp sa se aseze. adaugand un fertilizator de lunga durata.

implicit. tot 12 h. si stanga cu rol analitic. Somnul are 5 cicluri de durata inegala: 1. conducand la dereglari ale organismului pe care tehnica medicala. Si la anestezie generala se activeaza aceste unde. adica 21-2. Somn foarte lejer. 3. al viselor (20-30 min. inca 20 min. cand corpul se repara. admirarea naturii etc. care pot fi depistate la encefalograf. Toate functiile incetinesc. cand se opreste. 3. Consumul maxim de energie are loc ziua. Aceasta ne arata Dan Seracu in cartea Autocontrol pas cu pas. 1. Frecventa f = 10 Hz este numita si frontiera PSI deoarece sub nivelul ei apar fenomene de parapsihologic: telepatie. Nu exista notiunea de spatiu si timp. Se revine apoi la primul ciclu (veghe-somn). tranzit intre veghe si somn. la ora 2 incepand trezirea naturii. u6m3912uq77odg Cortizonulprodus de organism conditioneaza reactii antiinflamatoare. tele-kinezie etc. poti sa-ti folosesti subconstientul in programarea si dirijarea constienta a vietii. 5. timp de 12 h. Somn foarte profund. exista unde alfa cu f = 7-14 Hz.). Cu cat temperatura este mai scazuta (dimineata sau in timpul siestei) cu atat hormonul este mai activ. iar ziua. 4. in starea de semisomn. agitatia si stresul cotidian perturba aceste ritmiri ancestrale. reactiveaza acest proces. Urmeaza un somn relaxant. in starea de veghe. Tehnologia avansata. Siesta. de obicei intre orele 14-15. Somn profund. Somn lejer. 2. in starea de somn. Dar maxima incarcare cu energie a organismului are loc intre orele 21 si 24. 2.SOMIN Cercetarile oamenilor de stiinta. Ele corespund lumii fizice in care exista notiunea de spatiu si timp. nu mai poate sa le rezolve in totalitate. se incarca cu energie. Intrand in starea alfa in mod voluntar. scazand treptat din intensitate pana la ora 4 dimineata. in timpul somnului profund. inainte de a se introduce curentul electric si. sculandu-se odata cu rasaritul soarelui (la cantarul cocosilor) si culcandu-se imediat dupa apusul lui. logic (la stangaci este invers). 4. Aceste 4 cicluri reprezinta somnul lent. In timpul somnului se produc anumiti hormoni. intre orele 9 si 12 (observati similitudinea de ore). aura. ramasa mult in urma celorlalte descoperiri. in special populatia de la sate era in acord cu ceasul cosmic. linisteste durerea. dreapta intuitiva folosita la ascultarea muzicii. premonitie. Actiunea sa este legata de temperatura corpului. Noaptea. apar unde delta cu frecventa mai mica de 4 Hz. radioul si televizorul. Somnul de dimineata era considerat boala curata. apar undele beta cu frecvente f = 14-21 Hz. cat si starii de somn ii corespund anumite unde cerebrale. organismul. Este domeniul inconstientului . se descarca. Somn rapid. in acest domeniu. de cele mai multe ori incarcat cu vise. organismul deja incepand sa resimta oboseala. Orele de somn cele mai bune sunt in pas cu natura. releva faptul ca ceasul biologic uman functioneaza in deplina concordanta cu energiile din univers. La frecventa f = 10 Hz se interconecteaza cele doua emisfere cerebrale. se emit unde teta cu frecvente f = 4-7 Hz. Energia se consuma treptat pana la ora 16. Atat starii de veghe. corespunzatoare lumii spirituale.

Larvele acestei genera ii fac perfora ii în boabe. Va stam la dispozitie pentru anul estival 2010 cu urmatoarele: 5 camere 2 pers. prin consumarea organelor florale i a pulpei boabelor. perforeaz caliciul butonului floral i consum organele florale.Prevenire: distrugerea prin ardere a tuturor coardelor r mase dup t ierile executate în toamn sau prim var .grup sanitar propriu si apa calda permanent .5 EC (deltrametin 25g/l) 0. Pe lâng pagubele directe pe care le produc asupra boabelor. Produce pagube importante. în acestea p trunzând i ciuperca Botrytis Cinerea. larvele împupeaz la ad postul unei frunze r sucite sau în interiorul ciorchinelui. Ierneaz în stadiul de pup . Plante atacate i mod de d unare: este o specie polifag hr nindu-se cu peste 90 de specii de plante gazd . larvele ajung la completa dezvoltare. Restaurantul din doatarea unitatii va sta la dipozitie in fiecare zi cu o gama variata de meniuri la preturi atractive.TV cablu .minibar . asteptam sa completati "cartea de oaspeti" in categoria impresii.VITA DE VIE Descriere: Specie r spândit în zona de nord a arealului de cultur a vi ei de vie. camerele dispun de urmatoarele facilitati: . hr nindu-se cu pulpa acestora. La completa dezvoltare.restaurant. b)FASTAC 10 EC (alfa-cipermetrin 100g/l) 0.telefon . la o distanta de aproximativ 50m de Marea Neagra.01%. . prin aceasta vizându-se distrugerea formelor hibernante ale moliilor. depunând ou le pe bobocii florali sau pe frunze.03%. Vila Vita de Vie este amplasata in centrul statiunii Costinesti. produce i pagube indirecte. Unitatea dispune de terasa . începutul lunii septembrie. se transform în pupe i intr în perioada de hibernare. Activitatea fluturilor se desf oar în timpul serii i nop ii.aer conditionat.Combatere chimic : *tratament în vegeta ie cu: a)DECIS 2. în ara noastr fiind întâlnit în podgoriile din zona de deal a Transilvaniei. prin r nile produse boabelor. preferând îns vi a de vie. În lunile iulie-august are loc zborul fluturilor din prima genera ie i depunerea ou lor. c)KARATE 2. 2 camere 3 pers. sub scoar a butucilor sau a coardelor mai groase. p r sesc locurile de hr nire.025%. se retrag sub scoar a exfoliat a butucilor i corzilor. Fluturii genera iei hibernate apar în luna mai.5 EC (lambda cihalotrin 25g/l) 0. Larvele eclozate migreaz în interiorul ciorchinelui. La sfâr itul lunii august. Daca ati trecut pragul unitatii noastre si doriti sa va faceti cunoascuta impresia.

Fructele ajunse la maturitate sunt culese în lunile noiembrie i decembrie. Olea salicifolia.Exist în jur de 20 de specii de m slini. dar în general sunt lipsi i de spini. Olea rosea. fiind apreciat înc din antichitate. cu cre tere lent i crengi pres rate cu ghimpi. Lakonia i Agrinio. Sunt pomi mici întâlni i în zonele limitrofe M rii Mediterane. în sudul Africii. foarte r spândit i în Grecia continental i în arhipelagul elen.Olea europaea. Gordal. este cea mai cunoscut specie din genul Olea. Din cele aproximativ 260 de variet i existente în Spania doar 25 sunt frecvent folosite pentru ob inerea uleiului. îns cu un gust mai amar. dând mereu r d cini i l stari noi. Blanqueta. variet ile întâlnite în Spania au frunze mai late i fructe mai mari. se dezvolt foarte bine pe soluri calcaroase atinse de briza m rii. elimin par ial gustul amar al fructului în timpul coacerii. Doar în Italia au fost identificate peste 300 de variet i. Din acest motiv m slinele produse în Spania sunt mai rar destinate ob inerii de ulei. L sa i s se dezvolte natural. Olea tsoongii. verilor toride. Farga. Variet ile cultivate prezint multe deosebiri. Olea hainanensis. Halkidikis i Savory. Lechin. Principalele variet i cultivate în Spania sunt: Arbequina. M slinul prefer climate cu ierni blânde i veri toride. Olea guangxiensis. iar fructele sunt umplute cu diverse garnituri i îmbuteliate în saramur sau o et. Olea capensis.Exist . iar uleiul extras este inferior din punct de vedere calitativ. m slinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau consumate în saramur . datorit dimensiunilor considerabile atinse de fructe. Empeltre. Olea undulata. y Varietatea Halkidikis este cultivat cu preponderen în zona Halkidiki i este cunoscut i ca m slina mamut. Olea caudatilimba. în sud-estul Asiei. M slinii au o cre tere lent . y Varietatea Savory. având o uimitoare putere de regenerare. printre acestea se num r : Olea brachiata. M slinele erau folosite fie pentru ob inerea uleiului de m sline. Olea laxiflora.MASLINUL slinul este un arbore originar din Siria i zonele de litoral din Turcia.. Leccino i Carolea. înt lnit în Attica. un foarte mare num r de variet i de m slini cunoscu i cresc torilor din ziua de azi.Datorit iernilor blânde. Olea parvilimba. Este considerat "arborele ve nic roditor". Cornicabra. fie erau consumate ca fructe. Olea neriifolia. solului calcaros i întinselor suprafe e de litoral. îns . Olea exasperata. Olea paniculata.M slinul s lbatic este un pom mic cu aspect de tufi . Manzanilla i Picual. Olea europaea. Variet ile des întâlnite în Grecia sunt: Kalamon. Olea tetragonoclada. Hojiblanca. m slinii pot avea trunchiuri de dimensiuni considerabile. fiind un arbore cu o longevitate extraordin . m slinul european. mai compac i i mai productivi. fiind înregistrate recorduri de peste 10 metri în diametru i peste apte secole de via .Genul olea con ine în jur de 20 de specii larg r spândite în jurul globului. în schimb sunt tratate i consumate. y Varietatea Kalamon ofer excelente m sline de mas i este intens plantat în Messinia. în estul Australiei. dar sunt i foarte longevivi. îns dintre acestea doar câteva sunt cultivate pe suprafe e întinse. Frunzele m slinilor se men in verzi pe întreaga durat a anului. Grecia ofer condi ii excelente dezvolt rii m slinului. Comp rând aceste variet i cu variet ile descrise de savan ii Romei antice nu s-a reu it o identificare sigur deosebire de cele din Italia. Pentru c au un gust amar. Adesea sunt extra i sâmburii. . Principalele variet i întâlnite în Italia sunt: Frantoio. M slinele de mas pot fi clasificate în func ie de dimensiuni i de num rul de m sline dintr-un kilogram. Creta i Thassos.

Din vi ine se prepar sucuri. Dropia. vitamina E.VISINUL Este un pom înrudit i asem n tor cu cire ul. în pepinier . el rezist pân la -30°C. spump.50 mg la 100 g. i în primii ani de la plantare în livad . arina)Soiurile autofertile de vi in sunt. În ara noastra s-au constatat ca exist 6. compot. Cele mai multe soiuri de vi in provin din vi inul comun (Cerasus Vulgaris Mill. Pietroase).5-1 Kg pe zi). Meteor.04.6 % ap . vi inat . Planta iile intensive de vi in trebuie amplasate îns .8-88. Vi inele con in: 77. Ramurile roditoare ale vi inului tr iesc 5-6 ani. par ial autofertile ( Englez timpurie. Exist i soiuri la care buchetele i pletele sunt aproape la fel de bine reprezentate. provitamina A.0. de regul . Vi inul înflore te dup cire . sunt indicate 1-2 zile pe s pt mân . În general. . Polenizarea trebuie s aib loc în primele 2-3 zile de la deschiderea florilor. Aceste t ieri sunt necesare nu atât pentru a norma produc ia pomilor. B2. formeaz numero i l stari anticipa i. 1-4 % acizi. ci pentru a men ine tinere ramuri de semischelet. vi inul are nevoie de timp favorabil (care s permit zborul albinelor) i de temperaturi medii zilnice de 12-17 °C. în care s consume numai vi ine i cire e (0. prin aceasta. Un vi in produce 15-25 kg fructe. cardiaci i obezi.8 % zaharuri. florile leag slab.Vi inii pe rod necesit t ieri de fructificare la intervale de 4-5 ani. vi inul necesit mai pu in c ldur decât cire ul. Durata economic a unei planta ii este de 25-30 de ani. la care l starii anticipa i lipsesc. care îndesesc coroana. sufleu. semischeletul i ramurile de rod se epuizeaz i se usuc natural. Altoirea pe mahaleb este indicat în zone mai secetoase i pe soluri mai bogate în calciu. Nana. perioada înfloritului se suprapune par ial cu a soiurilor de vi in care înfloresc timpuriu (Englez timpuriu). vi inul are capacitatea de ramificare mai mare decât ciresul. Mari timpurii) i autosterile (Grossa Gamba. ca i în cazul m rului. fa de 10-12 ani la cire .000 vi ini. gem. PP. unele soiuri fiind pitice. C. Vi inii începe s rodeasc la 3-4 ani de la plantare.320. În cursul iernii. vi inile se folosesc în tratamentul unor boli ale aparatului urinar. Numai la unele soiuri de cire cu înflorit târziu (Germersdorf. În restul perioadei de vegeta ie. vitaminele B1. pe soluri cu fertilitate natural mijlocie sau bun . Northstar). Moc ne ti. Sua i Germania produc circa 50% din produc ia mondial de vi ine.Unele soiuri de vi in sunt autofertile (Oblacinska. 6. ca adjuvant. Vi inul se num r între speciile pomicole care valorific cu rezultate bune nisipurile i solurile nisipoase din sudul Olteniei (în regim irigat) i din nord-vestul Transilvaniei. Dac nu se aplic cu regularitate aceste t ieri. Ele au o valoarea energetic de circa 63 kcal la 100 g. Particularit i de cre tere ale vi inuluiVi inul are vigoare mai slab decât cire ul.Fenomenul etaj rii naturale a ramurilor de schelet se întâlne te i la vi in. dulcea .) care se întâlne te numai în stare cultivat .3-13. precum i numeroase produse: înghe at . se deosebe te de cire . dar etajele sunt mai apropiate i mai pu in eviden iate decât la cire . sirop. dar produc ia devine economic la vârsta de 5-6 ani.În perioada înfloritului. erbet. deoarece stigmatul îmb trâne te repede i devine nereceptiv pentru polen. mai productive. Cultura comercial se poate practic pân la altitudinea de 500-650 m. Având propriet i diuretice. fiind deci mai rezistent la ger decât cire ul. Pentru pletorici (persoane care au prea mult sânge). acid folic 0. Pe vreme ploioas sau rece. f r alte alimente. pe terenuri plane sau cu pante de pân la 12-13 %.

argintiu-cenu ie. În trecut erau folosite i pentru anumite pedepse (statul pe coji de nuc ). atât ca flor spontan . Juglona formeaz . Serbia. Cele mai mari p duri se afl unde copacii se dezvolt extensiv. sub form de infuzie. textile naturale i altele asemenea. cre te în toate regiunile rii. la altitudini de 1. purpurii. China (în Asia).m. cultura nucului s-a r spândit pe scar larg i în alte regiuni: Noua Zeeland i sud-estul Australiei[1]. cât i pentru ob inerea de pigment negru (colorant negru).35mg% riboflavin 0. fin. cu margini întregi. pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux. ca tratament pentru înt rirea i îns n to irea p rului i a pielii capului. Lemnul de nuc este un lemn greu. coroana foarte larg i bogat . Zonele importante ale culturii nucului cuprind Fran a. inozitol. pre ios. pentru piese de lux în ornamenta ii i decor ri.Florile b rb te ti sunt grupate în amen i masculi solitari sau câte doi.000±2. Descriere arbore viguros. închis la culoare. uneori solitare. în nenum rate forme ale produselor române ti: cozonaci. verde.d. pectine. în România. vitamina C 15mg%. mai ales din pricina untdelemnului pe care îl con ine.Nucul a fost introdus în vestul i nordul Europei din vremea sau mai devreme. cât i în culturi. foarte rezistent. Înveli ul gros. protide 15%.Se înmul e te aproape numai prin s mân . foarte rezistent. Mai recent. Cojile de nuc lemnoase. Frunzele con in taninuri elagice 45%. Î i are originea în zona geografic întins din Balcani spre est.000 m mai ales la Arslanbob. al turi de untdelemnul de fag sau jir. în p duri aproape exclusiv de nuc. hidra i de carbon 14%.10 mg%. Spontan cre te sporadic în p duri de amestec. taninuri. zbârcite. bogate în untdelemn i numit nuc . ulei eteric. dar nu numai . juglon . pân . sesile. Înflore te în luna mai. clorofile. Pericarpul con ine juglon (5 hidroxil 1-4 naftochinon ). având o singur s mân . Bulgaria i Romania (în Europa). niacin 1mg%. mai ales la deal. Florile femel sunt grupate câte 2 pân la patru. s ruri de Na 4mg% K 545mg% Ca 70mg% P 430mg% vitamina A 4m% vitamina B1 0. cilindrici. Acest untdelemn era folosit în vechime de români. în confec ionarea de casete scumpe pentru bijuterii . sunt folosite pentru confec ionarea de mici juc rii pentru copii . este unul din fructele mult folosite de români.în special b rcu e. r spândit în zona temperat i mediteranean . dar cu destul greutate. amidon. folosit pentru p r. cu dou cotiledoane mari. gr simi 63%. în provincia. în anumite alimente de post (sarmale de post i altele asemenea) etc. Utilizarea nucului fructul nucului. Se folose te pentru mobil de lux. Florile sunt folosite în popor. pl cinte i alte produse de acela i tip. Grecia. Frunzele sunt mari. iar în cele dou Americi în secolul 17. Ea apare în alimenta ie. care poate ajunge la 30 de metri în l ime. în special în Banat i Oltenia. atunci când nu se putea folosi untedemnul de m sline. Are crengi puternice. multiflori. Compozi ie chimic Semin ele con in foarte pu in ap . Cultivat.NUCUL este un arbore din familia. se folose te atât pentru unele tratamente. acizi organici. compuse din 5-9 foliole eliptice. California (în America de Nord) i Chile în America de Sud.Fructul este drup sferic .a. miezul de nuc e folosit în unele tratamente populare. glabre. Are trunchiul gros i scoar a neted . De asemenea. colaci. în alimente rituale cum sunt coliva sau m cinicii. tari.pentru realizarea unor piese de mobilier i ornamente rustice. cantit i mici de ulei volatil.

substante care se gasesc in mod natural in organismul uman. sindrom premenstrual. nevralgii dentare. 4% din DZR de vitamina A si fier si 2% din DZR de calciu. un gram de proteine. Cand cantitatea de oxalati devine prea concentrata. digestiv. De asemenea. hemostatic. obezitate. are proprietati antimicrobiene si anticarcinogene si este o sursa de vitamina C. cupru. compresele cu ceai din frunze de zmeur se pot aplica in tratamentul unor eczeme infectioase. bronsita. Antocianinele din zmeura ii dau acestui fruct proprietati antioxidante. hemoragie uterina. de 3 ori mai mare decat kiwi si de 10 ori mai mare decatrosiile. Minunea din frunzele de zmeur Este pacat sa nu ne aplecam privirea asupra unor remedii naturale deosebite. diaree. pielonefrita. fibrom uterin. dar nu inainte de a ne informa. inclusiv abilitatea de a preveni dezvoltarea unor bacterii si ciuperci (de exemplu. cistita. Candida albicans care provoaca des infectii vaginale si este una din cauzele sindromului de colon iritabil). un gram de grasimi. anti-acid. tuse. astringent. dezinfectant. in plante si in animale. eruptii tegumentar . diabet. astringent. ulcer gastric. cum ar fi ceaiul din frunze de zmeur. de asemenea. Asta ca sa nu mai vorbim despre valoarea inestimabila a preventiei« Deci sa atacam zmeura. cicatrizant. hemoragie. 0 mg de colesterol. ceaiul din frunze de zmeur este antiseptic. afectiuni oculare sau pulmonare. n Folosit extern. raceala. Atentie! Zmeura contine oxalati. O portie de zmeura (125 g) are 60 de calorii. Iata ce efecte are! n Administrat pe cale interna: reglator hormonal puternic. tulburari de tranzit intestinal. chist ovarian. afectiuni ale prostatei. calciu. Studii de laborator au dovedit ca oxalatii pot impiedica buna absorbtie a calciului in organism. raceala. ulcer gastro-duodenal. Zmeura contine un antioxidant numit acid elagic care are un rol foarte important in prevenirea distrugerii membranei celulare si prin neutralizarea radicalilor liberi. tulburari specifice premenopauzei. cicatrizant. scaderea nivelului colesterolului crescut. diuretic. uter fibromatos. Iata cate indicatii are: dismenoree. magneziu. 50% din DZR de vitamina C. 14 g de carbohidrati.ZMEURA Zmeura. gastrita. dar am aflat de la cercetatorii olandezi ca acest fruct are o activitate antioxidanta de 50 de ori mai puternica decat capsunile. noduli mamari. enterocolita. Contine. raguseala. conjuctivita. gastrita hiperacida. acestia se cristalizeaza provocand probleme de sanatate. 0 mg de sodiu. Persoanele care au pietre la rinichi sau la fiere netratate trebuie sa evite zmeura. In plus. dar si antimicrobiene. 6 g de z aharuri. boli de inima. 9 g de fibre. Mai vrei argumente? O cura cu zmeura poate valora mai mult decat cateva folii cu medicamente pentru stomac. antiseptic intestinal. prostatita.

Pieirea prematur a pomilor este cea mai periculoas boal . în plus este efectuat de o boala incomplet cunoscut . cu temperatura medie anual cuprins între 10-11. în mod obligatoriu. fructele sunt slab suculente.0 % iar dup înflorit cu fungicide organice sau sistemice. cu apa freatic la 2. viespea cu ferestr u. cu veri c lduroase de 18-20 °C în perioada de vegeta ie. iar fructele sunt slab aromate. palmeta liber . reu ind chiar i la 500-550 mm precipita ii anuale. eventual prim vara foarte devreme.Cele mai bune soiuri sunt: Mari de Cenad. deger u or iarna. adic s se usuce cât mai pu in pomi prin urm toarele m suri: . D un torii sunt p duchele estos. suc. caisul nu este deosebit de preten ios mai ales atunci când este altoit pe zarz r i migdal. Plantarea pomilor se face toamna. Dac plantarea se face toamna se face un mu uroi mare de p mânt peste r d cini pentru a le feri de ger. plum-poxul. coroanele r mân rare. atât viitoarele elemente de schelet. Litoral. Reu e te destul de bine în zonele de câmpie sau coline joase pân la 200-500 m altitudine.Fa de umiditate. Formarea coroanei se realizeaz prin t ieri în uscat i opera iuni în verde. Rozal. vânturi reci. p ianjenii. brume. ultilizate în consumul proasp t sau la prepararea de compot. În condi ii de secet d produc ii mici. lichioruri. prim veri târzii lipsite de geruri de revenire.5-2. Iat de ce trebuie s plant m cai ii în cel mai favorabil loc din gr din .Cere soluri u oare (25 ± 30 % argil ). Mamaia. În condi ii de lumin slab . permeabile.CAISUL Caisul este o specie foarte apreciat pentru fructele savuroase i parfumate. deoarece este o specie preten ioas la clim i sol.Ca sisteme de coroan se recomand : vasul ameliorat. calde. p duchii de frunze. iar minima absolut s nu scad sub -25 -26 °C.5 °C. sensibile la pieirea prematur . uniform repartizate din care cel pu in 250-300 mm în perioada de vegeta ie. iar rana se unge cu vopsea de ulei. în caz contrar. feri i de curen i. dulcea . cât i cele de garnisire. Scurtarea verigii altoi se face numai prim vara la 60-70 cm.5-3 m. Distan ele de plantare sunt de 5-6 cm între rânduri i 4-5 cm pe rând. ei trebuie scurta i. nectar. Întrucât la cais l starii ating frecvent lungimi de 60-100 cm. degarnisite. Boli si d un tori Principalele boli ale caisului sunt: monilioza. Sudul rii i par ial partea de vest sunt zone favorabile pentru cais. De aceea. gem. pieirea prematur . Ea poate fi brusc sau lent . c ci prinderea la cais se realizeaz foarte greu. caisat . cancerul uscat. p duchele din San Jose.Preg tirea terenului se face dup tehnologia obi nuit . reac ioneaz bine la irigare.Aceast boal nu poate fi comb tut total ci numai ameliorat . viermele prunelor. Selena. Umberto. vasul întârziat aplatizat. Venus.Bolile se combat prin 1-2 tratamente înainte de înflorit cu zeam bordolez 1. ciuruirea frunzelor. Cultura caisului este dificil .Este preten ios la lumin . l starii nu se maturaz bine. se usuc pe rând câte o arpant sau p r i din pom.

ceea ce poate poate completa alimenta ia noastr zilnic . compoturi. Frunzele au actiune diuretica. Coac za neagr este un izvor de s n tate pentru organismul uman. In Romania. Productie : In prezent productia mondiaia de coacaze este in medie de 5 tone anual. laxativ. i prin urmare se folosea drept medicament. astringent. Coac zele negre dezintoxific în profunzime organismul. înainte de a se extinde prin toat Europa.2 -3. diuretic. tonic. Elimina acidul uric în exces si purinele. în locuri neap rat umede. apoi în timpul zilei. negre ca p cura i globuloase. vitamina C (150 mg%). hemostatic. Germania. unul dintre campionii aborigeni ai plantelor vitaminizante. vitaminele B1. hipotensor. Frunzele sunt antireumatismale renumite. racoritor. ale c rui fructe. coac za se considera fructul care lunge te via a. vinuri tonice. Se culeg frunzele în perioada de înflorire i coac zele coapte. ml tinoase sau m car umbroase. Coac zele negre faciliteaz digestia. saruri minerale. a splinei i a rinichilor. marmelade. Vara acest fruct tonic poate fi folosit cu succes în diferite preparate culinare. Pentru prima dat a ap rut în Fran a pe coasta Azur. Sinergismul dintre vitamina C si antocianozide le comunica proprietatea de a preveni accidentele vasculare si a marii acuitatea vizuala. varfuri de lastari si fructe se prepara medicamente ceaiuri calmante recomandate in afecfiuni ale inimii. digestiv. B2. siropuri. Cura de coacaze negre este de folos persoanelor care sufer de artrit . 1. Principalele soiuri de coacaze recomandate in cultu. diaree. iar fructele aperitiv. afectiuni hepatobiliare. a pancreasului. Coacazul este o specie care creste prin p durile de la munte. Compozitie chimica: fructele confin: 7-10 g% zahan g% substance proteice. Tarile mari producatoare din Europa sunt: Polonia. Acest fapt era justificat prin faptul c coac za neagr era bogat în vitamine i minerale. de-a lungul pâraielor r coroase. Din frunze. in urma ultimului recensamant s-au evidential 571 ha in cultura intercalata de coacaz negru si rosu. depurativ. Slovacia si Austria .Fructele se consuma pufin in stare proaspata. Deasemenea coac za neagr este foarte bogat în vitamina C. când muntele este înc viu.Frunzele se folosesc pentru ceai. Este bine s consuma i un pahar cu coac ze negre diminea a. dar sunt foarte prelucrate sub forma de produse cum sunt: sucuri. . tot timpul anului . stimuleaz func ionarea ficatului. zis i cassis (ribes nigrum). se coc vara târziu. de reumatism. Înc din perioada antic . Elibereaz organismul de de euri i toxine i contribuie la sc derea acidului uric i a colesterolului. pe stomacul gol.6 g% acizi organici. cre te coac zul negru.COACAZA Importanta: se cultiva pentru-fructele sale foarte valoroase din punct de vedere alimentar si terapeutic. în mai multe reprize.

timp de zece minute si se strecoara. pentru a-l bea dupa ce i s-au adaugat putina apa minerala si miere. Se amesteca. Toate acestea împreun cu doar 50 calorii. se reduce focul cu o treime si se mai lasa sa fiarba zece minute. Se rad fin.Morcovii împiedic formarea depozitelor pe pere ii arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroz . Eczeme: se pregatesc morcovii ca în reteta precedenta. Se bea un pahar înainte de fiecare masa. Indata ce da în clocot. . nu tuberculul). Diaree: 15 g de seminte de morcov sub forma de pudra. pentru a obtine un fel de pasta. Se aplica trei cataplasme pe zi. Lastarul florii ajunge aproape de 1 m lungime. de preferinta. Se bea câte o jumatate de pahar cu zece minute înainte de fiecare masa principala. . apoi se clateste. Se schimba de doua ori pe zi. Se lasa sa actioneze 30 de minute. în primul an frunzele care produc alimentul plantei. Se lasa sa actioneze aproximativ o ora.Ten gras: se aplica suc proaspat de morcov pe fata si se lasa sa actioneze timp de 15 minute. Partea comestibil a plantei este tuberculul (de verificat. Este o plant bienal . Se lasa sa infuzeze într-un vas cu apa clocotita. Se strecoara. majoritatea c r ilor men ioneaz r d cina morcovului ca fiind comestibil . cu ramurele de floare albCon ine între altele i multe alte substan e nutritive esen iale pentru organismul uman: acidul folic. dac este vorba de tubercul sau r d cin . Se aplica local sub forma de cataplasma. .prin defini ie tuberculul este o tulpin îngropat . Se lasa sa fiarba în 300 ml apa. vitamina K i calciu. apoi se strecoara. pecingine: cataplasme cu frunze proaspete. Furuncule. ulcer varicos. Se face gargara de sase-opt ori pe zi. strivite. timp de 15 minute. Gastrita: sa iau 150 g de morcovi bine spalati si uscati. dupa care se filtreaza preparatul. Se bea o jumatate de pahar dimineata. Arsuri: se iau trei morcovi. Se extrage sucul. Se bea încet si. Se spala cu apa minerala. dupa-amiaza si cu o jumatate de ora înainte de culcare. Se aplica pe fata. Riduri: doua polonice de suc de morcov. Se lasa un sfert de ora. se spala bine cu apa calduta. iar tuberculul îmagazineaz zaharuri pentru ca planta s înfloreasc în al doilea an. este o r d cin vegetal . Se aplica pe arsura un strat subtire de ulei de masline. de culoare portocalie. Un morcov mare mâncat zilnic aduce un aport de 11. pentru a obtine o pasta. de mai multe ori pe zi. Anorexie: 5 g de seminte de morcov macinate. Se lasa sa fiarba zece minute. o lingurita de miere lichida. Aceasta este si o masca detoxifianta pentru tenul uscat.MORCOVVUL Morcovul (Daucus carota).Dermatita ulceroasa: se spala 100 g de morcovi cu apa calduta. o alta jumatate de pahar cu o ora înainte de cina si înca una cu o jumatate de ora înainte de culcare. Se foloseste acest decoct aplicându-l pe portiunile afectate cu ajutorul unei bucati de tifon sau de vata. Se fixeaza cu ajutorul unui bandaj si se lasa sa actioneze aproximativ o ora. Se schimba cataplasma de doua ori pe zi. Se lasa sa fiarba în 300 ml de apa timp de 15 minute. abcese: câteva frunze proaspete de morcov într-un litru de apa. Se strecoara. o lingura de ulei de grâu încoltit. Se dau pe o râzatoare fina. Piele crapata: câteva frunze proaspete de morcov se fierb în 400 ml apa. apoi pasta obtinuta. pe stomacul gol. pe stomacul gol. Se bea de 3 ori pe zi: dimineata. caldut. sau cataplasme cu morcovi rasi. Se bandajeaza cu un tifon.000 UI (Unit i Interna ionale) de vitamina A din beta-caro. Afte. Dispepsie: 5 g de morcov deshidratat (praf).

rasadul se repica la distanta de 10/10 cm daca vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. rosiile se uda dimineata. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamantul din cuib.ROSII Rosia este o planta erbacee. Vara. pentru cresterea productiei. . rasadurile de tomate se pot planta in gradina. ingrasarea pamantului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. semanatul in rasadnita se face la inceputul lunii martie. in acest scop e indicat sa se foloseasca ingrasaminte naturale. atat datorita cultivarii relativ usoare cat si pentru proprietatile fructului. incepand cu mijlocul lunii aprilie si pana in luna mai.Plantarea se face la 60-70 cm intre randuri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm intre randuri si 30-40 cm pe rand pentru soiurile mai mari. atunci cand apar primele frunze adevarate. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. imediat sub frunze. care e un aliment foarte valoros. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor in cazul rosiilor timpurii. sau mranita. mai ales in rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana. Pentru cultura de vara. de aceea trebuie cultivate in soluri fertile.5 litri apa la cuib sau se iriga intre randuriLegatul de arac sau de spalier lucrarea se face pe masura ce tufele se incarca cu rod si devin mai grele. 20-60 gr vitamina A. iar la cele tarzii 6-8 ciorchini. iar la cea tarzie se accelereaza coacerea inainte de caderea brumei. Consta in retezarea varfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. ci trebuie lasata la soare pentru a se incalzi un pic. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. functie de gradul de uscare al pamantului. Udarea se face la 6-7 zile. La 2-3 saptamani de la rasarire. in mai multe randuri. iar apa folosita sa nu fie rece. Cand a trecut pericolul brumelor tarzii de primavara. Primavara si la inceputul verii. care se imprastie printre plante si se ingroapa prin prasit in sol.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. Rosiile sunt una din principalele culturi din gradina de legume. Legarea se face cu sfori. Rasadul pentru culturile timpurii se produce in rasadnite calde. 20-30 mg fier. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. cand solul s-a mai racorit. Rezultate mai bune se pot obtine prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. ce contine insemnate cantitati de substante hranitoare. Copilitul. fasii de carpe sau alt material textile. se face imediat ce acestia apar. 10-15 litri la 1 mp. Rosiile(tomatele) cer multa lumina. udarea se face seara si noaptea. anuala. atat pentru culturile timpurii cat si pentru cele tarzii. apoi la 2 saptamani. pentru o buna dezvoltare a fructelor. 40-50 mg calciu. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare directa in camp. Carnitul este o lucrare foarte indicata. pentru ca pamantul sa se incalzeasca in timpul zilei. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. inconjurand tulpina in asa fel incat fructele sa aiba loc sa creasca. din cei care apar in preajma primului ciorchine de fructe. in care se seamana in luna februarie intre 5 si 8 grame samanta la 1 mp.Intr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. 20-60 gr vitamina C. prezenta in zonele globului cu climat temperat. ingrasate treptat cu ingrasaminte naturale.Rosiile se cultiva mai mult prin rasad.

Siliciu i Zinc. detoxifiant. Aceste efecte se datoresc celor 200 de substan e active pe care le con ine: vitamine. accelereaza epitalizarea i vindecarea r nilor. antiasmatic.Cercet rile au demonstrat c utilizarea regulat a usturoiului în alimenta ie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie i tratament a arterosclerozei. usturoiul previne formarea cheagurilor i a trombozei arteriale. hipotensor (scaderea tensiunii arteriale). minerale. contribuie la asigurarea bunei func ion ri a organelor tubului digestiv. . laxativ. usturoiul posed un puternic efect antibiotic. la consolidarea rezisten ei fa de agresiuni microbiene i virotice. fortifiant. Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mic (LDL) r spunz toare de formarea ateroamelor i contribuie în acela i timp la sporirea cantit ii de lipoproteine cu desitate crescut (HDL) .Principalul component activ al usturoiului este alicina.Introducerea cu regularitate a usturoiului i a cepei în alimenta ie. tonic muscular. substan cu un puternic efect antibiotic. Usturoiul este un vermifid. De asemenea.Deasemenea. Cobalt. retiniene. de piele sau de colon.asupra alinei din compozi ia plantei. rezolutiv. Iod. ale membrelor inferioare). contribuie la procesul digestiei i ofera protec ie fa de agen ii cancerigeni. sudorific. aminoacizi. diuretic. Pe lang rolul deosebit pe care îl are in buna func ionare a sistemului cardiovascular. De asemenea este demn de remarcat i con inutul apreciabil de seleniu. înbun t ind astfel performan a cardiac .care au un efect protector fa de arteroscleroz . precum i o serie de elemente ca: Brom. Acest compus rezult în urma ac iunii unei enzime.USTUROI Usturoiul este o plant cu multiple calit i terapeutice cunoscute de mult vreme.Usturoiul este util în unele pneumopatii.Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei i spasmelor arterelor coronare r spunz toare de producerea crizelor de anghin i a infarctului de miocard. traheitelor. fiind i afrodisiac. expectorant. are efect antihelmintic i anticarcinogenetic. Din aceast cauz poate ameliora durerile de cap i claudica ia intermitent . Persoanele care consum cantit i însemnate de ceap i usturoi prezint un risc foarte sc zut de apari ie a cancerului gastric. antiseptic. Deosebit de activi sunt cei 70 de compu i ce au în structura lor sulf. ele sunt apreciate si în tratamentul unor boli cronice. Magneziu. Con ine vitaminele B1 si C. la regenerarea normal a dermei i la men inerea tenului frumos. antireumatismal. Dar.alinaza. avand o serie de efecte benefice pentru organismul uman. iar datorit efectului antibiotic este indicat în tratamentul virozelor. bactericid. pe lâng virtu iile lor nutritive.Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale. enzime. febrifug. bron itelor.

se ciupesc. Marina. Levina. . Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri. Bistrita. pe care se vor forma mai multe flori femeiesti. ferind vrejii de umezeala. 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna. Pentru productia de toamna. Lang. deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. Daca plantarea s-a facut prin semanare directa. Ileana. repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. inceputul lunii mai. la distanta de 70/30 cm. iar a doua la 15-20 zile de la prima. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii. Cornison. acestea producand castraveti. castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd. la 1 m intre randuri si 0. la sfarsitul lunii aprilie. Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp. imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca se lasa neculese si imbatranesc. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. deoarece planta are de suferit. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. dupa ce rasar. Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai. apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. plantele nu mai leaga rod. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze.6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul. Famosa. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. 3000-4000 kg la 1000 mp. Udarea se face numai la radacina. la distanta de 1 m intre randuri si 0. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul". De regula se foloseste soiul Cornison. deoarece acestia pot putrezi. care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. fie in ghivece. semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie. De la baza plantei vor creste noi lastari. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Recoltarea se repeta la 2-3 zile. care in general este destinata la murat. fie pe brazde (rasaduri reci).5 m pe rand.CASTRAVETELE Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri. plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. Soiuri: Delicates.

foarte hranitoare si sanatoase. pulpa de dolveac poate fi consumata intr-o varietate de forme: coapta. inclusa in salate sau sufleuri. este mai mare. dovleacul a ajuns la sfarsitul secolului al XVIII-lea si a fost imediat adoptat si folosit ca aliment. o spirala scurta din coaja de lamaie. mixata cu mere sau pere. dovleacul turban. in supe sau in diferite mancaruri de sezon.BOSTANUL Exista multe varietati de dovleci. decorate cu o felie de portocala si o spirala din coaja de lamaie. inabusita. La toate soiurile se folosesc atat miezul. Preparare: Toate ingredientele se agta bine. Bucuresti) . dovleacul din America etc. cat si pe aragaz. sub forma de placinta sau tarte.pulpa fiind galben-portocalie. sare. folosind o tava de copt. indiferent de mancarea preparata. Se serveste in cupe inalte cu picior. Preparare. altii doar ornamental Astazi exista numeroase specii de dovleac .care ii permite sa fie pastrat timp indelungat. rezistand chiar si 6 luni . Se serveste fierbinte. Bucatile sa fie mici. cuburi de gheata. pline de savoare. cel gri. timpul de preparare. Se coace la cuptorul bine incins. Se intinde aluatul intr-o tava unsa cu ulei si se lasa sa creasca. inlocuind astfel obisnuitul cartof. cuburi de gheata. faina. cruda si rasa. Unii sunt utilizati ca aliment. tocate. 50 ml sirop de grenadine. se stropeste cu bulion si se mai lasa la cuptor 10 minute. (Catinca Bruma.bostanul de Brazilia. dovleacul galben. respectiv 15-20 de minute. Se presara apoi cu salvia si rozmarinul maruntite si se adauga maslinele deasupra. dovleacul rosu. In Romania. drojdia dizolvata in apa calduta si ulei. Aromata si dulce. Bostanul copt este ideal ca garnitura la aproape orice tip de mancare. Asta se poate face atat in cuptor. verde. circa 25 minute. are o coaja groasa . cat si semintele. in mancaruri rafinate. feliile de circa 5 cm sunt tocmai potrivite Pentru umplutura: 2 linguri frunze salvie si rozmarin. dulce si gustos. o felie de portocala cu miez rosu. cu diverse forme si culori. (Clementina Burileanu. Uleiul din seminte de dovleac este foarte cunoscut si apreciat de bucatari. 7-8 secunde. sa coci bostanul putin. care se culege toamna. 20 ml Cointreau. densa si cu gust dulce. 20 ml suc proaspat de portocala. pepenele tamaios de Marsilia. Se face un aluat din cartofi (fierti si trecuti prin sita). in cuptor sau pe plita. Se scoate din cuptor. intr-un shaker umplut pe jumatate cu cuburi de gheata. Dovleacul de copt. Una dintre cele mai bune metode de a pune in valoare gustul este ca. Suceava) Zodiac Ingrediente: 40 ml votca. Alte varietati pot fi albe sau portocalii. 100 g masline fara samburi.

Din 3 kg de miez putem ob ine 200 g de nectar.3 g fibre alimentare. Pepenele verde se folose te i în cosmetic . dulce. denumiri alternative: pepene verde. Calitati curative si actiune farmaceutica: . atunci la o c ldare de ap se pun 700-800 g de sare. care întotdeauna ajut i niciodat nu d uneaz .2 kg de zah r. Nectarul gata trebuie s fie dens. a a fierbinte. contribuie la buna functionare a sistemului nervos si cardiovascular.Pepenele verde murat este foarte delicios. apoi slab. este un bun diuretic. 8 mg fosfor. se recomand pentru tratamentul inflama iilor intestinale. datorit propriet ilor sale diuretice i abunden ei de lichid din organism. Se stie ca dieta noastra este saraca in potasiu si bogata in sodiu. Se consum crud. la adâncimea de 3 cm. flori galbene. care se fierbe 5 minute i. procedura se repet înc 1-2 s pt mâni. Se iau pepenii bine cop i i se stoarce din ei sucul (prin diferite metode). Din suc se fac m ti tonice.100 g pepene rosu contin 30 de calorii. Iar pepenele. de culoare cafenie-deschis . Saramura trebuie s acopere pepenii. Peste 3 zile butoiul trebuie dat la rece. se relaxeaz mu chii.5 g glucide. cu frunze adanc-lobate. Se spal i se în eap fiecare în câteva locuri. iar pepenele. aromat. pepenele stimuleaza in mod natural eliminarea toxinelor din organism. îl fac moale i neted.Decoctul din cojile de pepene verde proaspete sau uscate (1:10) se administreaz câte un pahar de 3-4 ori în zi ca diuretic. cu miezul roz.În medicina popular este de mult cunoscut faptul c în cazurile de litiaz renal este necesar s se consume mai mult lichid i s se înc lzeasc rinichii. se strecoar (prin sit ) într-un vas steril. Scurta descriere: Tulpini taratoare si agatatoare. 73 mg potasiu. unisexuate. cu miez dulce si zemos. i se pun în butoi. Din suc se poate prepara nectar: sucul se fierbe la foc puternic. harbuz. magiun. 11 mg magneziu. Cura dureaz 7 zile. 400 g de sare i 1. C ldura dilat c ile urinare. prin continutul ridicat de potasiu. 20 micrograme caroten. se face o baie cald i se consum un pepene verde. . 0. fiind recomandat celor care sufera de pietre la rinichi. 6. Dac rezultatul lipse te. 10 mg calciu. care este întrebuin at în industria alimentar . gem i Ämiere". 92 g apa. Pentru murat se aleg pepeni nu prea mari. lubenita. mai cu seam la copii. când bioritmul rinichilor i al vezicii urinare este mai activ (de la ora 17 pân la 21). Datorita continutului ridicat de apa. Dac ea nu con ine zah r. iar spuma se înl tur . ucate. chiar în doze mari. care îmbun t esc tenul. apoi peste ei se toarn saramura preparat dintr-o c ldare de ap . Din semin e se produce ulei. D m un exemplu din cele mai cunoscute metode de cur are a rinichilor cu pepene verde: seara. stimuleaz eliminarea nisipului din rinichi. guta.Pepenele verde este un alimentmedicament. Fructele sunt mari. Se acoper cu un teasc peste care se pune o greutate. dar din el se poate prepara suc.HARBUZ Denumirea uzuala: Pepene rosu (lat. Citrullus lanatus). Peste 3 s pt mâni pepenii sunt buni de consumat.

MAZARE

Maz rea este o plant ierboas , cultivat i leguminoas . R d cina sa este pivotant , cu nodozit i. Tulpina este ierboas i volubil , îns f r esut de sus inere. Frunzele sunt compuse i se termin cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite, i un pistil. Fructul se nume te p staie. Maz rea, Pisum sativum, posed numeroase variet i i forme.
R d cina este pivotant i puternic dezvoltat , cu numeroase ramifica ii laterale pe care se g sesc nodozita iile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei s foloseasc fosforul i alte substan e nutritive din compu ii greu solubili. Tulpina are o lungime de 35 - 200 cm i poate fi simpl sau ramificat de la baz . Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza frunzei se afl dou stipele mari, amplexicaule, de form semi-cordat . Are foliolele din vârful frunzei compuse transformate în cârcei. Florile, de culoare alb sau pu in violet-ro cat , sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la soiurile timpurii i câte 2-5 la cele tardive. Corola are form papilionat . Staminele - organele de reproducere mascule ± la maz re sunt în num r de 9 concrescute prin filamentele lor i cea de-a 10-a liber . În mijlocul florii se afl gineceul care este monocarpelar ± carpelele sunt frunze modificate i adaptate la func ia de înmul ire. Este o plant autogam , la care polenizarea se face direct, polenul ajungând pe stigmatele aceleia i flori, îns nu este exclus i polenizarea incruci at , când polenul trece dintr-o floare într-alta, prin mijlocirea vântului, a insectelor, a apei i sub ac iunea omului. Fructul este o p staie dehiscent , cu 3-7 semin e globuloase, netede, de culoare galben , verzuie sau brun . Dup fecunda ie, din ovule se formeaz semin ele. Integumentele ovulului se transform în tegumentul semin ei, din celula ou se dezvolt embrionul, iar din celula secundar se formeaz endospermul, un esut cu substan e de rezerv , necesare pentru hrana embrionului. Forma semin elor la maz re este sferic .

RIDICHEA

Ridichea (Brassica rapa) este o legum cultivat în regiunile temperate pentru r dacina ei suculent i bulboas . Latinii o numeau radicula, varieta ile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari i fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare in Europa, în special în zonele reci, pentru ca pot fi p strate mai multe luni dupa recoltarea lor.
Specia comun de ridiche cea mai comercializat ca legum în Europa i America de Nord este de piele i interior alb, excep ie f când cei 1-3 cm superiori care ies la suprafata pamântului i care sub ac iunea rezelor soarelui se schimba in ro u sau ro u-verde. Aceast parte superioar se dezvolt din esutul tulpinei, dar r mane sudat de r d cin , care este aproape sferic , aproximativ de 5-15 cm diametru i nu are r d cini laterale. R d cina principal care se g se te sub r d cina îngro at este slab i de 10 cm lungime; se taie dup recolectare. Frunzele au o asem nare cu mu tarul, cresc direct în partea superioar aproape f ra sa aib gât. Sunt comestibile dar trebuie s fie proaspete, în mod normal sunt eliminate înainte s ajung la vânzare. Ridichea are un gust în ep tor, asem n tor cu varza, gust care se suavizeaz prin g tire. Ridichea ajunge s cânt reasc mai mult de 1kg, totu i se poate recolecta cand este mic . M rimea este în func ie de varietate i de timpul care este l sat s creasc . Cea mai mare parte sunt variet i speciale, care doar sunt bune imediat dup recolectare i nu se conserv mult timp. Se folosesc în salate (chiar i frunzele crude), depinzând de varietate are pulpa galben , alb , pu in portocalie sau ro iatic . Ridichea este foarte popular în America de Sud se folose te varietatea Raphanus sativus , ridiche alb , care este mai mare decât ridichea european .

CEAPA

Ceapa provine din regiunile de step din Asia central i de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultur , fiind apreciat la ca. 5.000 de ani în urm , cultivat ca plant medicinal , condiment i ca legum . În Egiptul antic ceapa era oferit zeilor, sau era folosit ca moned de plat de a ajunge în rai, astfel au fost pl ti i i lucr torii care au cl dit piramidele. S-au g sit dovezi, resturi de ceap la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. O tabl cu inscrip ii sumeriene cuneiforme datând cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi con ine descrieri de ogoare cultivate cu castrave i i ceap , precum era amitit i ajutorarea s racilor cu pâine i ceap . La romani ceapa constituia un element important din alimenta ia de baz . Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la r spândirea cepei Äcepula³ în Europa central . În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosit i ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep s cultive diferite variante de ceap ca i culoare, form i gust. Descriere Dup metoda de cultivare, exist "ceapa de var " i "ceapa de iarn " . Ceapa de var este sem nat prim vara timpuriu i recoltat în luna august i septembrie. E poate fi depozitat pân în luna martie a anului urm tor. Ceapa de iarn , mai zemoas i mai pu in iute, este sem nat în august, devine adult numai în prim vara urm toare i poate fi recoltat în luna iunie, îns nu poate fi depozitat pentru o perioad de timp îndelungat . Con inutÎn foile de ceap exist o enzim , Alliinase i un aminocid cu sulf Aminoacid (Iso-Alliin) i Propanthial-S-Oxid care provoac l crimarea la t ierea cepe Culturi mixte cu ceap Plantele care se dezvolt bine în cultur învecinat cu ceapa: Folosire În buc t rie este folosit ca i condiment. În medicin , împreun cu usturoiul, ajut la restabilirea i normalizarea circula iei sanguine. Are o ac iune antimicrobian , regleaz metabolismul i mai ales a lipidele, stimuleaz sistemulu imunitar, ajut la combaterea r celii. Aliment apreciat în antichitate pentru virtu ile sale terapeutice (Dioscoride, Pliniu...), tonice i antiinfec ioase, ceapa este un factor de s n tate i de longevitate. De semnalat - sau de reamintit - ceapa alb (dulce) de Tournon, în Ardèche, una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament, cu târgurile ei anuale speciale, ca i marile cepe trandafirii de Toulouges (în Pirineii Orientali). y P r i utilizate: bulbul i sucul lui. y Principalii constituen i cunoscu i: fructani, vitaminele A, B, C; s ruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat i nitra i calcaro i, fier, sulf, iod, siliciu; acizi - fosforic i acetic; disulfur de alil i de propil; ulei volatil; glucochinin ; oxidaze diostaze (acestea din urm sterilizate; prin c ldur ); principii antibiotice.

erau incredintati ca varza vindeca melancolia. Fiind foarte bogata in vitamine si saruri minerale. antrax) si complicatiile acestora. glucoza si fructoza. panaritii. Bogatia vitaminica a verzei trebuie insa subliniata. de exemplu. B5. nimeni nu se poate plinge ca ar fi avut probleme dupa ce a mincat o salata de varza proaspata.Ea este bogata in special in provitamina A. In afara de asta. furuncule. Protidele. depurativa Contine un pricipiu hipoglicemiant. care se transforma in vitamina A in organism) este si ea foarte bine reprezentata. B6. sint prezente si ele la un nivel ridicat. asigurind eliberarea toxinelor Este aperitiva si antidepresiva. 200 de grame de varza consumate zilnic acoperind necesarul zilnic de vitamina E. Prin fierbere insa se pierde cam 30-40 la suta din continutul de vitamina C. Vitaminele din grupa B sint si ele foarte bine reprezentate: B1. ea avind in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs. B3. sint constituite in primul rind din pentosan. 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A Provitamina A (sau carorenul. colita ulceroasa Sfera genito-urinara: fenomene congestive spasmodice si inflamatorii Sfera ORL: angina. Romanii. ele mai contin zaharoza. care furnizeaza o parte din calorii. glucide partial asimilabile. vitaminele C si E si in fibre. care completeaza aportul energetic. In schimb insa. care face sa fie recomandata in regimul pentru diabetici Indicatii terapeutice generale Gratie continutului sau bogat in vitamine. ea figurind printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sint foile aflate la exterior). anemie simpla Sfera respiratorie: afectiuni bronho-pulmonare. sulful si hitidina pe care le contine varza diminueaza tumorile. antiseptica. elemente care asigura sanatatea celulelor. tulburarile respective pot aparea in urma consumului verzei impreuna cu carnea (sarmale sau varza calita). deoarece continutul ei crescut de caroten diminueaza riscul aparitiei cancerului. contuzii si rani Sfera neuro-psihica: nevroza VARZA . Varza este de asemenea foarte bogata in vitamina E: 2-7 mg la 100 g. De aceea varza este recomandata in: Astenii Imbatrinire prematura Demineralizari Indicatii particulare: Sfera cardiovasculara si sanguina: ulcere varicoase. adica toate cele care constituie grupa anticanceroasa. In acelasi timp. Din pacate insa. Sa nu uitam insa ca. varza restabileste flora intestinala si contribuie la cresterea numarului de hematii (in special varza alba). Caracteristici: Prezinta proprietati dezinfectante si cicatrizante la nivelul tesuturilor Poseda o actiune antiseptica pulmonara importanta si proprietati expectorante Favorizeaza metabolismul glucidelor si absorbtia oxigenului in celule Are actiune anticancerigena: specialistii recomanda folosirea verzei in mod regulat. ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma. B9. antiscorbutica. B2. sinuzita Inflamatii si infectii intestinale: ciroza ascitica Sfera dermatologica: infectii cutanate (abcese. astfel ca o portie de 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A. Glucidele. in cele mai multe cazuri. multi o acuza de provocarea unor tulburari digestive. varza asigura elementele indispensabile sezonului rece Alte proprietati: antidiareica. Interes nutritional si dietetic Varza este o leguma foarte putin calorica. laringita. saruri minerale si clorofila. TBC Sfera digestiva: ulcer gastric si duodenal.

Sfecla este mai putin pretentioasa fata de sol. diabet SFECLA Soiuri: Turtita de Egipt . se aplica iar raritul.soi timpuriu. Contine carbohidrati. de caliatae superioara. incepand din vara si pana toamna tarziu. Soiurile cu radacina alungita cer mai multa apa decat cele cu radacina rotunda. putand rezista si la grade Celsius. Cand apar primele frunze. fier.soi tardiv. fiind sensibila la frig.100 zile. astfel ca distanta dintre plante a ramana 15 cm. Sfecla este originara din bazinul Mediteranei si din vestul Asiei. Radacina este rotunda.1 grad Celsius ingheata. magneziu. in tulburari circulatorii. Lunga de Erfurt . Peste 10 zile raritul se face lasand distanta intre plante de 4-5 cm pe rand. pulpa rosie. cu inele albicioase. sodiu. de marime mijlocie. C. Partea comestibila de forma conica alungita. B6 si este o sursa naturala de zahar. Devine mai rezistenta la frig dupa aparitia primelor frunze. Semantul se face in randuri distantate la 30 cm. Cand se ating frunzele. vitamina A. bun pentru culturile de toamana. Se recolteaza pe masura necesitatilor de consum. iar pentru cea de toamna.cultivare. In timp de seceta este nenoie sa fie udta. verzi.145 zile. Cerintele plantei . la 3-4 cm pe rand. Pentru productia timpurie. se executa buchetatul (raritul pe rand).Sfere diverse: insolatii. sfecla se seamana in aprilie. Este folosita in alimentatie de peste 2000 de ani si reprezinta un tonic pentru organism. gust dulce. anemii. Cere ca iongrasamintele organice sa fie aplicate cu 1-2 ani inainte. Samanta incolteste la 6 grade Celsius. Sucul de sfecla este benefic in hepatite. Fiind bogata in substante alcaline combate aciditatea. cupru. nevralgii. cu pulpa colorata roz-inchis. la 15-20 iunie. trecandu-se perpendicular pe directia randului. la . . Temperatura optima este de 20 grade Celsius. plantele ramanand pe rand grupate in buchete. In faza de incoltire si la formarea radacinii are cerinte mari de umiditate. potasiu. turtita. Durata de vegetatie . la 4 cm adancime. cu frunze alungite. iod. Planta rasare dupa 14 zile. nisipo-argiloase si bogate in substante hranitoare. Durata de vegetatie . stari congestive cerebrale. cu nervuri rosiatice. Merge bine in terenuri mijlocii.

beneficiile nu mai apar. Mai mult. mai mult. Substan a care se g se te în cartofi se nume te kukoamin . din care se face . Pentru c aminoacizii i acizii nucleici sunt cruciali pentru formarea noilor celule. Cartoful este printre cele mai consumate legume din lume. cop i sau f cu i piure. sus in speciali tii. flavonoizi i acid cafeic. Ca urmare. Cartofii mai con in i o varietate de fitonutrien i care ac ioneaz ca ni te antioxidan i. iar singura plant în care se mai g se te este Lycium chinense (o plant folosit în medicina tradi ional chinezeasc ). Oamenii consum r d cina plantei de cartof. Este bine s se consume cartofii fier i.42 mg de vitamina B6.74 mg de vitamina C.CARTOFUL Cartofii provin din America de Sud i au fost adu i în Europa la începutul secolului 16. de magneziu i de fibre. contribuie serios la apari ia afec iunilor cardiace sau chiar a unui atac de cord. Vitamina B6 din cartofi ofer i o protec ie împotriva afec iunilor cardiovasculare i ajut la func ionarea mai bun a sistemului nervos. constituie o surs de fibre care ofer protec ie împotriva bolilor de inim i. pân i cartofii cop i sunt Äîmbog i i´ cu unt. Cartoful poate aduce multe beneficii organismului uman. consumul unui cartof copt îi asigur unui adult 21% din doza zilnic recomandat de vitamin . dac aceast plant este l sat s fac fructe. iar ceea ce nu tie mult lume este faptul c . Studii recente au ar tat c reputa ia cartofilor de a fi boga i în carbohidra i i c trebuie elimina i din alimenta ia celor care vor s sl beasc este fals . are foarte pu in calorii. cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza. 0. 509. Acest lucru se întâmpl pentru c planta de cartof face parte din aceea i familie cu planta de ro ie.28 mg de magneziu i 2. de potasiu. Vitamina B6 este implicat în peste o sut de reac ii enzimatice. simpli. fructul va sem na izbitor cu ro ia. îns din cauza faptului c cei mai populari sunt cartofii pr ji i. Pentru a se beneficia la maximum de substan ele nutritive din cartof. Glicogenul este o form de zah r care este depozitat în celulele musculare. Vitamina B6 este necesar pentru formarea aminoacizilor i a acizilor nucleici. Mai mult. Cercet torii britanici au ajuns la concluzia c în cartofi se g se te o substan care poate reduce tensiunea arterial . Potrivit studiilor. consumul de cartofi. Îns consumul cartofilor cop i. vitamina B6 m re te performan ele sportive în mod natural. Indiferent dac sunt pr ji i. în 122 de grame de cartof copt în coaj se g sesc 15.96 mg de potasiu. În ceea ce prive te vitamina B6. de multe ori. O descoperire surprinz toare a cercet torilor arat c broccoli este mai pu in folositor corpului uman decât cartoful. 0.93 g de fibre. brânz sau buc i de unc . Pe lâng aceste substan e nutritive. de vitamina B6. Cartofii con in i flavonoizi care protejeaz împotriva problemelor respiratorii i a anumitor forme de cancer. f r gr simi. astfel g ti i. explic speciali tii. acesta nu trebuie consumat pr jit în ulei sau al turi de alte alimente bogate în gr simi. în cartof se mai g sesc carotenoizi. Aceast vitamin are rolul de a m ri cantitatea de glicogen din organism i astfel sunt m rite performan ele. se poate spune c vitamina B6 ajut la construc ia celulelor corpului. cartofii sunt considera i ca fiind o mâncare la îndemân . În plus. plini de gr sime. Cartofii sunt o bogat surs de vitamina C.

Nu în ultimul rând. s n to i sunt i cartofii fier i sau cei prepara i la abur. întâlnit îndeosebi în regiunile colinare i de munte. de prim var i de toamn . rezolvând sterilitatea i impoten a i fiind tonic uterin. în insomnii i în st ri de surmenaj. . fosfor. psoriazis. iar la baz are ni te ramifica ii care dau aspectul de tuf . Decoctul din semin e de ov z se mai lua i ca fortifiant pentru înt rirea pl mânilor. Acest decoct se mai inea în gur contra durerilor de din i. El se recomand i în afec iunile ficatului i mai ales în inflama ia colecistului (colecistit ). în dureri dentare. care se indic în tratamentul astmului bron ic. Semin ele de ov z pr jite se foloseau la oblojeli contra reumatismului. Pe lâng acestea se mai num r foarte multe substn e minerale (potasiu. comun în cultura de nutre .Ov zul ac ioneaz pozitiv i asupra vaselor de sânge i a inimii. ov zul se recomand în afec iuni ale pielii (cum ar fi erup iile cutanate. ov zul ajut i glandele sexuale. Pentru ca piureul s aib un gust delicios.Ov zul este bogat i în inhibitori ai proteozei i din aceast cauz este foarte indicat în lupta cu tumorile pe care le dizolv (în special la cancerul intestinal). fier) i aminoacizi (alanin .piure. (Sursa: Gandul) OVAZ . care este diuretic. leucin . sc zând colesterolul din sânge i glicemia (fiind util i în diabet) i fiind indicat în tratarea anginei pectorale i a ulcerului varicos. dar i contra diareei. iar aluatul din ov z se punea pe umfl turi pentru a se retrage. trebuie s se amestece cu pu in ulei de m sline i usturoi. ca expectorant. în coxartroz . calmeaz durerile din colicile renale i vezicale i vindec litiaz urinar i biliar . calciu. ov zul este un excelent tonic asupra celulelor nervoase. de calmare a spasmelor intestinale i rol laxativ.Alte componente importante ale ov zului sunt carbohidra ii. valin etc). Ceaiul i sc ld torile cu ov z se foloseau pentru u urarea na terilor. mânc rimi ale pielii) i pentru calmarea durerilor (în caz de contuzii în zona capului sau a gâtului. Se pot consuma i de 3 ori pe zi.Ov zul este o cereal foarte indicat în afec iunile digestive. fiind foarte s n toas i aducând vindecarea în multe afec iuni. albuminele i carotenul. În tradi ia popular decoctul din semin e de ov z era un leac obi nuit contra tusei. având rol de stimulare a digestiei. În unele p r i ale rii ov zul se fierbea într-o c ldare i. se introduceau mâinile sau picioarele i se ineau pân când lichidul se r cea. calciu i magneziu i sunt foarte u or asimilabili. clor. este înalt de 60-100 cm. Moduri de folosire ale ov zului: Supa deas cu semin e de ov z este un meniu foarte întâlnit la nordici. glucidele. Inflorescen plantei este un panicul (chiorchine) drept i lung de 15-30 cm pe care cresc spicule e cu 2-3 flori. Se recomand chiar i copiilor. Tulpina plantei este erect . În plus. Planta înflore te în lunile iunie-august. în dureri intercostale.Din punct de vedere a sistemului nervos. magneziu. De asemenea. i aparatul urinar beneficiaz de pe urma ov zului. au form de fascicule. triptofan. Frunzele ov zului sunt plane i au limbul u or r sucit de la dreapta spre stânga. Compozi ia i ac iunile farmaceutice ale ov zului: Ov zul are aproape acela i con inut ca i grâul. când fiertura se r corea.Descriere: Ov zul este o cereal anual .Afec iunile respiratorii pot fi tratate cu preparate din ov z. este indicat în numeroase afec iuni neurologice. în cazurile de astenie fizic i psihic . în junghiuri sau în gut ). are 5-7 internodii goale în interior. sodiu. p trund profund în p mânt i au o capacitate mare de absorb ie a substan elor nutritive din sol. ulgii de ov z sunt un aliment excelent deoarece con in fosfor. R d cinile se dezvolt din diferite regiuni ale plantei. în bron ite. Pentru tratarea tusei m g re ti se folosea decoctul din semin e sau ceaiul din nuci verzi i paie de ov z. îns are în plus mai multe gr simi nesaturate i con ine întregul complex de vitamine B care sunt foarte importante pentru hr nirea creierului. în laringite i pentru vindecarea tusei.

valorific bine îngr mintele organice i minerale. de porumb ± 97 kcal. num r relativ redus de boli i d un tori. sau câte 20 de pic turi de 3 ori pe zi înainte de mese (în caz de astenii). Se va ine 15 zile. De i unele variet i de porumb pot cre te pân la 7 metri în în l ime. Florile feminine se g sesc la subsoara frunzelor. aspre. Florile masculine se g sesc în vârful tulpinii. m lai sau 63 kg. însiloza i (nutre suculent) -Particularit i fitotehnice : rezisten bun la secet i caldur . porumbul comercial este cultivat la o în l ime maxim de 2. las terenul curat de buruieni. cucuruz) este o cereal originar din America Central cultivat azi în multe regiuni ale lumii ca plant alimentar . alcool sau 50-60 kg. constituie o bun premerg toare pentru multe plante. reprezint alaturi de grâu 80% din produc ia de cereale. neramificat . agitând de mai multe ori pe zi. prin cantitatea mare de polen pe care o produce. 150 de grame de porumb acoper aproximativ 25 % din cantitatea necesar de vitamina B1 pentru un adult. a spirtului. albumine. coeficient de înmul ire foarte mare. cu frunze lungi i ascu ite la vârf. Florile femeie ti se g sesc mai jos pe tulpin . Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului. utilizat în alimenta ia dietetic . magneziu. numit tiulete. Are tulpina înalt i groas . fosfor. Introducerea porumbului în meniul nostru zilnic mic oreaz riscul apari iei bolilor de inim i a cancerului. care are efect asupra func ion rii sistemului nervos. regional p pu oi. vitamina E. Porumbul are efect împotriva stresului. foarte multe vitamine din grupa B. 100 g. mays. Alc tuirea plantei: Frunzele sunt mari i liniare. fiind pra itoare. Pe aceea i plant se g sesc flori feminine i flori masculine pe aceea i tulpina. germenii sunt utiliza i pentru extragerea uleiului. PORUMB Porumbul (Zea mays ssp. tulpini (coceni) în amestec cu uree i melas . Inflorescen a este sub forma unui spic sau panicul. substan e proteice i uleiuri. Se strecoar i se vor administra câte 40 de pic turi la culcare (în caz insomnii).5 metri. adaptabilitate la condi ii diferite de clim . izomeroz -Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutre concentrat(boabe). grupate în inflorescen . mai ales în vitamina B1. boabe ± 77 kg. Se va agita de mai multe ori pe zi. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât variet ile de porumb de câmp. industrial i furajer . porumb mas verde (însilozat). glucoz sau 44 l. -Randamente de extrac ie : 100 kg. zinc i potasiu. Este bogat în vitaminele din grupa B. Stigmatul pistilului este foarte lung i formeaz m tasea porumbului. Porumbul apar ine familiei Poaceae dup Anca Sârbu 1999. glucozei i dextrinei . Porumbul con ine de asemenea un anti ± oxidant de frunte i anume vitamina E. Con ine multe hidrocarburi. care este prezent în cantit i mari în porumb completeaz într-un mod excelent lipsa acestui element datorat bolilor legate de îmb trânirea organismului. Tinctura se prepar astfel: se macin 50 g de semin e i se pun deasupra 150 ml alcool alimentar de 70 grade. Fructul este o cariops care con ine amidon. a mu chilor. Florile b rb te ti sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescen numit spic cumpus ramificat. Magneziul. reac ioneaz foarte puternic la iriga ii. important plant melifer i medicinal .Tinctura de ov z este recomandat celor care sufer de insomnii. fier. amidon. amidon sau 71 kg. care ne protejeaz împotriva artritei. Carbohidra ii cuprin i în porumb dau energie i nu permit depunerea gr sim . îns ea are în plus i virtu i antiastmatice. care se nume te popular: "cocean". a inimii i asupra produc iei de globule ro ii.

deoarece au un con inut ridicat în proteine. Griul de toamna este semanat incepind cu a doua jumatate a lunii septembrie .pina in luna noiembrie inclusiv.. sem natul poate începe cu 6-7 zile mai devreme sau mai târziu. din punct de vedere calitativ. când iarna î i face apari ia înc din luna noiembrie. dar nu mai devreme de aparitia frunzelor pe stejari. sem natul începe când temperatura aerului este de +13. 25% din suprafa a arabil i 40% din suprafa a sem nat cu cereale. fortificându-se pentru perioada de iarn . grâul are posibilitatea s se înfr easc i s se c leasc .+15°C i trebuie s se încheie în 10-15 zile. Importan a ce se acord acestei culturi const în urm toarele particularit i: pentru aproape jum tate din popula ia lumii. paiele rezultate dup recoltarea grâului se pot folosi în hrana animalelor sau ca a ternut în grajd. lat. În func ie de evolu ia vremii. se poate folosi direct în hrana animalelor. . aceasta fiind de peste 220 milioane hectare. gr simi i substan e minerale.. iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha. Semanatul griului de primavaraGriul de primavara este semanat atunci cind infloreste ciresul salbatic (Malinul. Fermierii experimentati probabil stiu cum sa determine cea mai favorabila zi pentru semanat griu.Sem nat în perioada optim . boabele de grâu au un raport echilibrat între con inutul de hidra i de carbon i cel de substan e proteice. la fabricile de celuloz sau pentru prepararea îngr mântului organic.GRIU Grâul este considerat cultura agricol cu cea mai mare suprafa cultivat pe plan mondial. ³Prunus Padus´).+9°C. se ob in rezultate mai bune în cazul îns mân rii mai devreme. datorit plasticit ii ecologice ridicate.În anii cu ierni usoare se obtin rezultate mai bune la semanatul mai târziu. boabele de grâu au o durat mare de p strare i pot fi transportate la distan e mari f r riscul degrad rii calit ii. pâinea produs din f in de grâu reprezint hrana de baz ..De regul . În ara noastr suprafa a cultivat cu grâu este de cca. când temperatura ajunge la +8.Griu incoltitStiati c : Facind cercetari oamenii au observat c pentru fiecare zi de întârziere a sem natului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha. boabele de grâu constituie materia prim pentru producerea sau extragerea de substan e utile care intr în procesarea unei mari diversit i de produse agroalimentare. în aceste condi ii putând rezista pân la -20C. mai ales t râ ele ce rezult din industria mor ritului. grâul poate fi cultivat în diferite zone climatice Semanatul griului de toamnaNu se poate de spus ca ³griul de toamna trebuie semanat pe data x´.. corespunz tor cerin elor organismului uman. În al i ani.

atinge în l imea de 8±25 cm i o grosime de pân la 7 cm. pentru a nu fi confundate cu alte specii necomestibile sau mai pu in apreciate. gros i cu p l ria brun -g lbuie. unde are un statut de Denumire de origine protejat . Nu este o ciuperc specific Africii de Sud.HRIBUL ALB Hribul (Boletus edulis) este o ciuperc de p dure comestibil . pitarca sau pitoanc . Descriere P l ria ciupercii mature este de 7±30 cm. cu nuan e de alb în p r ile de lâng margini. copit . Denumirea de hrib provine din ucrainescul hryb. În Africa de Sud cre te din abunden în p durile de pini de pe cuprinsul rii. de mai bine de cincizeci de ani.Cre te în regiunea Borgotaro din apropiere de Parma. Mexic. Hribul poate fi g sit toamna în Siria i Liban. Dau roade din var pân toamna. mân tarc . Boletus edulis. molid. Caracteristicile generale[3] care ajut la evitarea recolt rii de specii otr vitoare sunt: o culoare ro ie la marginea porilor. Hifele cresc foarte repede în lemn i sol sau în orice suprafa care asigur hrana ciupercilor. Maroc i în vestul Americii de Nord. burete (regional). unde este posibil s fi fost plantat[5]. cu piciorul alb. care înseamn Äciuperc superioar ´ i edulis. . Miceliul este format din hife. moi i mai pu in gusto i pe m sur ce îmb trânesc. cu sensul de comestibil . fag (Fagus sylvatica) i brad. în regiunea Mun ilor Stânco i la altitudini de pân la 3500 metri. iar pe m sur ce se maturizeaz î i schimb culoarea în galben. Se recomand îns s nu se recolteze exemplare prea tinere. Î i au habitatul pe suprafe e dominate de arbori de stejar (Quercus robur. Quercus petrea. provine din r d cina latin bolet-. Distribu ie i habitat Boletus edulis pot fi g site în Europa continental din nordul Scandinaviei pân în Grecia i Italia. Piciorul i p l ria constituie un întreg. Lamelele de sub p l rie sunt albe atunci când sunt tinere. are rolul unei r d cini cu care ciuperca extrage din sol i din resturi vegetale apa i alte substan e nutritive de care are nevoie pentru a se dezvolta. Are o concentra ie mare de ap în compara ie cu alte ciuperci comestibile.Boletus edulis a fost g sit în p duri de tei (Tilia) din apropierea ora ului Christchurch în Noua Zeeland . în Asia. carpoforul. apoi în maro. Aceast ciuperc are o arom distinct i un miros pl cut. în Italia. mitarc . schimbarea culorii c rnii atunci când intr în contact cu aerul sau când este lovit i un gust acru. unde cre te în grupuri mari lâng cioturile putrezite de stejar. castan (Castanea sativa). Culoarea devine tot mai închis pe m sur ce ciuperca se maturizeaz . are culoarea brun-deschis.Specimenele ajunse la maturitate deplin pot cânt ri aproximativ 1 kg. Piciorul este umflat la baz .[4] Ciupercile pot cre te solitar sau în grupuri.Miceliul. de aceea se consider [6] c a fost introdus accidental odat cu pinii importa i. cu pere i sub iri. structuri delicate.Are mai multe denumiri române ti printre care se num r hrib. deoarece hribii mai mari ad postesc adesea larve de mu te verzi i devin slino i. având culoare ro ie-maronie. exprimând calit ile culinare ale speciei. piperat. pin (Pinus sylvestris). o re ea de filamente subp mântene. mesteac n (Betula pendula). Denumirea tiin ific . Cei mai aprecia i de gastronomi sunt hribii tineri. care con in protoplasm . dup ploi abundente. partea vizibil a ciupercii. Quercus palustris). Este una dintre pu inele ciuperci comestibile Mycorrhiza care cre te în Emisfera Sudic :[1] al turi de diferite specii de pin în Africa de Sud i în apropierea teiului în Noua Zeeland [2].

Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabil . în marja a 12°-18° C. i Agaricus Blazei. inclusiv recoltare automata. cunoscut sub denumirea de "Bulgare de zapada". Prezint un randament mai ridicat în privin a costurilor. asigurand echipamente performante. ara Cresterea ciupercilor Champignon se desfasoara in ciupercarii cu un grad mare de automatizare si mecanizare. Cultura ciupercilor din specia Agaricus. diminuând profitul. alb sau crem. cu un regim termic criofil. Agaricus Bisporus este o ciuperc de cultur . în ciuda costurilor relativ ridicate pentru men inerea temperaturii sc zute. . în func ie de materiile prime utilizate. a reu it s de in suprema ia produc iei din familia Agaricus. care au insitat pe aceast specie. cuticula f r scuame. existând riscul unor contamin ri rapide cu d un tori. în marja a 23° ± 25° C. fiind i mai rezistent ca aceasta la virusuri. preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus. fa de Agaricus Edulis i a calit ilor inferioare fa de Agaricus Blazei. cât i industrial. Prin asisten a oferit vom alege împreun varianta optim de ob inere a unui compost de calitate. îns foarte profitabile s-au dovedit i Agaricus Edulis. Se recomand în afaceri cu ciuperci. s-a axat în noastr . cunoscute sub numele de "champignon". a c ror ac iune reduce semnificativ produc ia. Agaricus Edulis. fa de Bisporus. raspândit sub denumirea de "champignon". termofil . de culoare alb . este o ciuperc de cultur . Cre terea ciupercilor champignon reprezint începutul unor afaceri cu ciuperci de succes. necesitând la fructificare temperaturi relativ sc zute. datorit faptului c suprafa a p l riei este neted . cu desfacere asigurat atât la restaurante i magazine de specialitate. necesitând la fructificare temperaturi mai ridicate fa de Bisporus. Impreuna vom stabili solutia tehnica optima. Cu sprijinul mai multor produc tori de miceliu.SAMPINIONI Ciupercile champignon necesit un substrat organic.

cât i cele legate de biologia ii ecologia acestora). din care jum tate prezint calit i alimentare de excep ie. Compozi ia ciupercilor variaz destul de mult în func ie de substratul pe care acestea cresc (vezi ecologia ciupercilor). se cere mare aten ie. op rire. uscate sau sub form de gem. glucoz . glucide energetice (trehaloz . care con in îns . Compozi ia i valoarea nutritiv a ciupercilor comestibile Ciupercile cu valoare alimentar ridicat . surmenaj. vitamina D). iod. ciupercile se prepar prin fierbere. deosebit de benefic organismului uman (Ioana Tudor . a a cum sunt hribii (Boletus sp. sunt indicate în regimurile antiurice.consumul de ciuperci spontane culese cu profesionalism (este obligatoriu s se cunoasc temeinic atât a caracterele botanice ale ciupercilor.5%. îns nu to i aminoacizii esen iali). . zinc.Ciupercile comestibile.) sau cucii (Amanita rubescens). a a cum este ergotioneina.6%.consumul de ciuperci "sigure" (ciuperci comestibile cultivate sau ciuperci comestibile s lbatice atent selec ionate de c tre societ i autorizate. cupru i cobalt. stress. se dovede te benefic glandei tiriode. anumite toxine termolabile (se distrug prin fierbere). dup cum se poate vedea în imaginea 1). minerale (potasiu. c ci exist specii considerate a fi comestibile.Exist doar dou c i de urmat pentru a evita orice confuzie: . clor. glucide neenergetice (celuloz i chitin ) -1.Ciupercile mai ac ioneaz ca stimulen i organici i cerebrali (Jean Valnet). iar unele dintre acestea con in acizi organici (malic. care provoac intoxica ii mai mult sau mai pu in grave.stiintasitehnica. vitamine (complexul B. tartric). con in în stare crud . cupru. pe lâng ciupercile comestibile mai se dezvolt i ciuperci otr vitoare (vezi imagini).000 de specii comestibile de ciuperci. care de obicei se ocup de exportul lor . în medie: ap . sodiu. ciuperca prin faptul c are în compozi ie iod. fosfor. mangan. de obicei cu p l rie i picior) con in o serie de nutrien i benefici organismului uman. fier . siliciu). îmb trânire precoce. magneziu.România export o mare cantitate de ciuperci s lbatice. se consum crude. în lume. asupra faptului c nu exist niciun "test" sau antidot la care poate recurge culeg torul ori consumatorul de ciuperci pentru a evita confuziile sau otr virea. Se cunosc. În aceste vegetale se g sesc i substan e antioxidante. Cum se pot deosebi ciupercile comestibile de cele otr vitoare?Atragem în modul cel mai serios aten ia. Cu privire la ciupercile care nu se prepar termic temeinic (se consum crude sau se op resc).În func ie de specie. demineraliz ri.Compozi ia mai detaliat a ciupercilor comestibile este prezentat aici.GLANDA COMOSTIBILA Ciupercile comestibile sunt organisme valoroase i apreciate din punctul de vedere al alimenta iei omului. Ciupercile sunt s race în calciu dar.Ciupercile comestibile sunt s race în lipide. peste 100.ro). falsele credin e populare fiind o cauz major a intoxica iilor cu ciuperci din România (mai multe aici i aici). În natur . amnezie. în regimurile vegetariene ca înlocuitor a c rnii (con in multe proteine. glicogen) . dar i în func ie de specie. în regimurile specifice altor dereglaje ca: oboseal . provitamine A. Ca surs de hran natural nonmarin . Acestea trebuiesc temeinic cunoscute i evitate. Corpurile de fructifica ie ale acestora (organele c rnoase care se consum . proteine 3-4%.81%. compus termorezistent (nu se distruge prin fierbere). . astenie. în schimb con in destul de mult fosfor.

de culoare portocalie mai pronun at i cu aceea i valoare gastronomic . în special la munte. compact i tare. Suprafa a himenial (de sub p l rie) este format din pseudolame ca ni te cute. Coloritul p l riei variaz de la galbendeschis la galben-auriu i câteodat la portocaliu. tare.BURETI GALBINI P l ria. relativ erpuite. care uneori poate da senza ie de amar în gur . fag). c rnoas . are un miros si un gust plãcut. Cre te în pâlcuri. ca o pâlnie mult adâncit . Pãlãria în stadiul tânãr este boltitã. Poate fi confundat cu Cantharellus friesii. galbenã-aurie spre exterior. Este una dintre ciupercile mult apreciate si rareori e atacatã de dãunãtori. fibroas . continuându-se cu pãlãria fãrã o limitã definitivã. neted. iar la maturitate se aseamãnã cu o pâlnie cu marginile încretite. Gãlbiorii cresc în grupuri. la maturitate deplin . 3-10 cm. în sec iune. ramificate i decurente pe o por iune lung din picior. De la sfâr itul prim verii pân toamna. Carnea gãlbiorilor este albã în interior. este foarte robust.Aparatul fructifer al gãlbiorilor este cãrnos sau fibrocãrnos. atât în p durile de conifere cât i în cele de foioase. Piciorul. Piciorul i pseudolamele au acelea i varia ii coloristice ca p l ria. cu miros de fructe i gust dulceag. prin pãduri umbroase si umede de rãsinoase si de foioase (mesteacãn. apoi u or adâncit i. 3-8 cm. rãsucite în jos. Culoarea se aseamãnã cu aceea a gãlbenusului de ou. cu marginile aproape regulate. Piciorul este plin. la început este convex . în form de trunchi de con r sturnat. lobate sau ondulate regulat. . pe frunzi ul putred i prin mu chi. carnea este galben la margine i albicioas în mijloc. Carnea este compact . cu suprafa a destul de neregulat (cu mici cocoa e) i marginea ondulat . uneori de numeroase exemplare. ca o emisferã.

BURETI

Lactarius deliciosus (L.: Fries) Gray ± rascovi ± palaria este, la inceput, convexa, apoi plata, iar la sfarsitul perioadei de maturizare capata forma de cupa, avand uneori in mijloc un gurgui mic. Cuticula este neteda, lucioasa si lipicioasa pe vreme umeda, avand pe suprafete dungi vizibile concentrice intr-o nuanta mai deschisa sau mai inchisa. Piciorul este cilindric, bont, subtiat la baza, mai intai plin, apoi gol la interior. Pe suprafata lui sunt vizibile mici gropite al caror fund este inchis la culoare. Lamelele sunt dese, subtiri si nu prea inalte, bifurcate si putin decurente in lungul piciorului. Carnea este compacta dar fragila. Cand este rupta, emana mult suc gros portocaliu-aprins, cu gust dulce. Coloritul palariei variaza de la galben-ocru la portocaliu-inchis. Palaria are 10-20 cm diametru, semisferica, apoi intinsa sau in forma de palnie larg deschisa, de culoare alba, se pateaza cu galben sau ocraceu cu varsta, carnoasa, tare, casanta, neteda, cu marginea rulata. Lamelele sunt albe, se ingalbenesc cu varsta, foarte stranse unele de altele, subtiri, decurente, adesea bifurcate la baza. Piciorul are 4-8 cm inaltime si 2-4 cm grosime, este alb, cilindric, usor ingustat catre baza, tare, plin. Latexul este alb, foarte piperat. Sporii sunt hialini, albi in masa, ovoizi, de 6-8x7-9 µ, verucosi, unigutulati.Carnea este alba, apoi galbuie, tare, casanta, cu miros placut, cu gust piperat.Creste pe sol, in grupuri numeroase, in paduri de foioase sau de conifere. Este comestibila. Russula virescens (Schff. Ex Zant) Fr. ± oite, vinetica pestrita ± este o specie micorizanta (Gm), cu dezvoltare in lunile VII ± IX. Se gaseste pe soluri mai mult sau mai putin acide, prin paduri de foioase si de amestec, mai rar de conifere. Palaria, cu un diametru de 5-15 cm, foarte groasa, compacta si carnoasa, este, la inceput, globuloasa, apoi convexa, plata si, la sfarsitul perioadei de maturizare, usor adancita, cu suprafata uneori relativ ondulata. Marginea, neteda sau putin striata, are uneori crestaturi adanci, radiale, iar pielita este neseparabila de carne. Cuticula, cu aspect uscat, este albicioasa si acoperita de o multime de negi proeminenti, verzui, deseori cu forma poligonala. Piciorul, cu o inaltime de 4-9 cm, este cilindric, robust si compact, cu suprafata brumata in partea superioara. Lamelele sunt foarte dese, inalte si carnoase, putin aderente. Sporii sunt de culoare alb-crem. Carnea este alba, consistenta si compacta, cu gust dulce si fara miros (inodora). Variabilitatea coloritului. Negii de pe palarie au o culoare care variaza de la verde-deschis, la verde ca arama coclita si verde-masliniu. Cateodata, palaria este complet alba sau de culoarea cojii de aluna, dar totdeauna sunt prezente crapaturile poligonale. Lamelele sunt alb-crem, deseori patate cu brun-roscat. Carnea piciorului poate capata nuante rosietice. Creste in grupuri cu exemplare uneori numeroase, pe sol, la deal si la munte. Este o ciuperca inconfundabila cu altele, datorita placutelor poligonale de pe cuticula palariei. Este o ciuperca de buna calitate, cautata pentru gustul sau delicat.

CIUPEARCA ALBA OTRAVITOARE

Datorita continutului lor bogat in vitamine, fermenti si hidrati de carbon, precum si gustului lor placut dupa pregatirea culinara, ciupercile constituie un aliment de mare pret. Din cauza, insa, a numeroaselor cazuri de intoxicatie cu ciuperci, multe din gospodine le evita. Si totusi, cunoasterea ciupercilor este posibila pe baza datelor pe care ni le ofera botanica. Se pretinde ca o ciuperca ce isi schimba culoarea la rupere este otravitoare, fapt care nu corespunde in totalitate adevarului, caci daca unele dintre ciupercile otravitoare se albastresc atunci cand le rupi, sunt ciuperci foarte bune de mancat care se innegresc sau devin verzi ori albastre dupa ce le-am rupt.Nici parerea conform careia care ciupercile otravitoare ar innegri o lingura de argint ,nu corespunde rea litatii, caci cea mai. veninoasa dintre ciuperci, ciuperca alba sau buretele viperei, lasa neschimbata lingurita sau banul de argint puse in contact cu ea. Cunoasterea ciupercilor pe baza datelor oferite de botanica ne poate ajuta sa distingem ciuperca comestibila de cea otravitoare. Pentru aceasta trebuie cercetate urmatoarele elemente ale unei ciuperci: felul palariei, pielea care o acopera, adica cuticula, lamele dispuse sub palarie, piciorul, daca acesta este prevazut cu un guleras sau inel si daca la baza piciorului se gaseste acel bulb sau saculet numit volva. Cea mai otravitoare dintre ciuperci, este buretele viperei sau ciuperca alba (Amanita phaloides). Intoxicatiile cu aceasta ciuperca sunt mortale in aproape 80% din cazuri. O recunoastem dupa palaria aproape dreapta, acoperita de o pielita (cuticula) de culoare alba sau galbena-verde ca lamaia, cu lamele albe. In partea de sus, piciorul prezinta un inel cu magini incretite, iar in partea de jos o volva, caracteristica pentru ciupercile otravitoare in general.Din aceeasi familie sunt buretele de lamaie care ii seamana mult, dar are o palarie mai mica, cu o cuticula galbena ca lamaia, presarata cu puncte albe, si buretii pestriti, muscarita sau buretele serpesc (Amanita tnuscaria), cu palaria rosie, patata. Caracteristic pentru toate ciupercile otravitoare este mai ales piciorul, inconjurat de o volva sau ingrosat ca un fel de bulb. Sa trecem acum la ciuercile comestibile: cea mai obisnuita este ciuperca de balegar sau sampinionul. Are o palarie alba sau galbena, de aspect matasos. Lamele sunt de culoare roz, iar piciorul, alb sau cenusiu, are un inel la partea de sus, iar spre baza se ingroasa, subtiindu-se brusc la radacina.Carnea alba si moale are miros de ananas si gust de nuca. Intoxicatia cu ciuperci se datoreaza unei triple otravi pe care buretele viperei o contine: faloidina, care ataca ficatul si provoaca hemoragii, falina, care distruge globulele rosii si amanitina, responsabila de slabirea batailor inimii si de racirea corpului.Aceasta intoxicatie este aproape fara scapare, deoarece semnele intoxicatiei nu apar decat la 1820 de ore dupa consumarea ciupercilor, atunci cand este prea tarziu pentru o interventie cu folos. La inceput, bolnavul varsa neancetat. Colicele abdominale si setea neistovita il chinuie. In aplicarea tratamentului vom incepe cu debarasarea stomacului prin vomitari provocate si prin curatirea intestinului cu o doza de sare amara sau o clisma abundenta.Pentru protejarea ficatului si rinichilor se administreaza bauturi indulcite cu mult zahar. Pana la venirea medicului vom pregati o solutie cu o lingurita de sare de bucatarie la un pahar cu apa, pe care bolnavul o va lua in inghitituri mici, pentru a nu varsa.

AUSTRELE

Sunt semintele comestibile a 120 de specii de salcam australian (in Australia sunt, in total, cca. 700 de specii diferite de salcam). Aborigenii mananca aceste seminte de peste 6.000 de ani, amestecandu-le cu faina, pentru a forma un aluat ce se coace pe carbuni. Salcamul australian atinge 2-3 metri inaltime, cateodata chiar mai mult. Inmultirea sa se face prin seminte. Infloreste la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, iar florile sunt de culoare galbenastralucitoare. Pastaile ce contin semintele au lungimi de 5-10 cm. Recoltarea se face intinzand in jurul arborilor panze si scuturandu-i pentru ca pastaile sa poata fi adunate. Un metru cub de pastai poate sa dea, dupa curatare, doar 10-15 kg de seminte. Descrierea condimentului : Semintele de salcam australian au dimensiuni de 4-6 mm lungime si 3-4 mm grosime, au forma ovoidala si culoare bej-portocalie. Semintele se usuca si se prajesc inainte de a fi folosite, caci in stare proaspata contin thiaminaza, o enzima ce descompune vitamina B1. Semintele de salcam australian sunt bogate in proteine (cca. 26%), contin grasimi polinesaturate si au cca. 30% fibre. Dupa ce sunt uscate si prajite arata asemanator boabelor de cafea si au o aroma si gust usor amarui si de nuca, un fel de amestec intre ciocolata amara, cafea si alune, fiind de aceea folosite la prepararea dulciurilor. Exista si un extract de seminte de salcam australian, de culoare bruna-inchisa, cu aceleasi utilizari culinare ca si pudra obtinuta prin macinarea acestor seminte. Pregatire si depozitare : Semintele de salcam australian se gasesc sub forma de pudra, caz in care se pastreaza in recipiente inchise ermetic, la adapost de lumina, umezeala si caldura, sau sub forma de extract, care se pastreaza la rece.Origine : Australia.Etimologie : Denumirea pentru salcam in multe limbi de circulatie internationala este Acacia, cuvant care provine din limba greaca, de la ³akakia³; acesta s-a format, probabil, din cuvantul ³ake³ ce inseamna ³ac³. ³Salcam³ provine din limba turca (³salkam³); la denumirea romaneasca s-a adaugat adjectivul ce defineste zona originara a arborelui, Australia. In limba engleza salcamii australieni se mai numesc si ³wattle³, iar termenul prin care se definesc semintele acestuia este ³wattleseed³. Utilizari culinare : Aroma lor poate fi descrisa ca un amestec de ciocolata amaruie, cafea si alune. Aceasta le face potrivite pentru prepararea biscuitilor, aluaturilor, inghetatei; pot fi utilizate ca inlocuitor de cafea. In ultimul timp sunt din ce in ce mai bine si mai divers folosite, alaturi de branzeturi si legume, paste, ciocolata, la aromatizarea bauturilor alcoolice, a sosurilor (in special cele emulsionate, ca maioneza), marinadelor pentru carnea de miel, oaie si vita, a dressingurilor

acoperite pe partca superioara cu o periuta de peri galbeni. Recoltarea: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii ale plantei in anul 2 ²3 de vegetatie. si culoarea lor este violet-inchis. Se cultiva mult prin gradini. asigurand inmultirii plantei. pentru a evita brunificarea lor. Descrierea plantei: Este o planta erbacee. Floarea este formata din trei petale externe indreptate in jos. dupa care se curata de radacini. Celelalte trei sunt indreptate in sus. Stinjenita. Se scot apoi din apa si se transporta la locul de uscare. Are trei stamine si un ovar asezat sub petale. Curata rizomii. se scutura. Rizomii trebuie sa aiba culoare alb galbuie. cu miros de iarba. Acesta face ca in rizomi sa se petreaca niste procese complexe de transformare chimica. terminata cu multe flori. dupa uscare. Florile sint mari. pune-i intr-un vas cu apa. Curatirea de coaja se face inainte de uscare. in forma de sabie. Fructul este o capsula. Utilizare: Este bine ca uscarea sa se faca la soare. Acest miros sc concentreaza daca produsul are vechime mai mare de doi ani. pana toamna tirziu (octombrie). dispuse cite 4 ² 6 in buchet. Se scot rizomii. ca expectorant si diuretic. fiind inlocuit cu un parfum placut dc micsunele. cu un cutit bine ascutit. Lilie-vinata. Uneori este indicat ca rizomii sa fie decojiti. perena. putin ascutite. se spala.STINJENEL Denumirea populara: Crin-vinat. Stinjenel. Se utilizeaza sub forma de decoct. Floare-vanata. ca o planta decorativa. Infloreste in lunile mai ² iunie. in episoade incepand din luna iulie. Rizomii prea grosi se despica (5 ²10 cm). Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. Rizomii mici si virful vegetativ se ingroapa. slab mirositoare. . de pamant. cu un rizom gros si carnos. din care porneste o tulpina cilindrica. Lilie. Frunzele sunt lunguiete.

in strat subtire si intoarse in fiecare zi. iar pulberea 12g in 24 de ore ca mineralizant in tuberculoza pulmonara. aspre si tari. Cele fertile apar primavara. cu coaste evidente (6-19). Produsul nu are miros iar gustul este dulceag. pe marginea raurilor din regiunea de campie pana la munte.COADA CALULUI Descrierea speciei. iar ramurile sunt pline la interior si brazdate de patru muchii la exterior. Oficinale sunt tulpinile sterile (herba Equiseti) recoltate vara. incepand din luna iulie pana in septembrie. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. si altele sterile care apar mai tarziu si sunt mai inalte pana la 60cm. Produsul vegetal folosit. concescute in vagine si se termina cu un spic sporifer oval. Este o planta perena. mult ramificate verticilat. sunt de culoare brun-deschisa. care creste prin lunci umede si nisipoase. Decoctul 1-2/100 (100-200 ml in 24 de ore) se administreaza ca diuretic. Intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si diuretic. cu frunze brune. fara ramuri. uscarea lor se face repede in poduri bine aerisite. deoarece produsul innegrit pierde proprietatile sale terapeutice. erbacee. Tulpinile sunt de doua feluri: unele fertile care apar cele dintai si inalte pana la 40cm. . Intrebuintari. saruri de potasiu. sunt de culoare verdedeschis. tulpina in sectiune prezinta o lacuna centrala. saponozide de natura triterpenica (ecvisetonozida) si flavonoide. substante minerale bogate in bioxid de siliciu (dintre care 10-20% sub forma solubila in apa). Principii active: ulei volatil (in stare solida).

precum i un ulei eteric (bogat în apiol. B1. iod. atât frunzele. stimulatoare. mai ales. Frunzele au devenit celebre de mult vreme. Olanda. cât. Totul este puternic aromat i cu gust dulceag. Uleiul eteric din semin e reprezint 2% din total i este extras. detoxifiante. etc). bergapten i anhidrid sedanoic ). necesitând o îngrijire atent i o irigare sistematic . o mare bog ie de s ruri minerale (potasiu. realizând o cantitate mondial de peste 20 de tone anual. digestive i antireumatismale. Din acest str mo au derivat soiurile selec ionate care se cultiv în toat lumea pentru frunze sau r d cini. Ungaria. f r îndoial . semin ele i r d cinile. bogate în humus i în substan e nutritive. elina poate fi recomandat pentru toate persoanele. Se valorific atât frunzele mari. care imprim mirosul i gustul caracteristic. C). u or s lciu. având însu iri diuretice. cât i r d cinile ajung la maturitate i cap t virtu i vindec toare excep ionale. proteine. . în gr dinile lor i ar consuma-o zilnic ca aliment i medicament. respectiv rizomul îngro at i c rnos. calciu. În cazul când oamenii ar reu i s cunoasc valoarea deosebit a elinei în alimenta ie i în terapia medical . u or asimilabile. reglatoare hormonal i de reîntinerire general . se g sesc în r d cini: zaharuri (5%). Pe lâng un con inut mediu de ap (83%). Ele se pot prelucra sub form de suc sau macerat. ceea ce explic atât valoarea alimentar . B2. elina.elina elina este unul dintre cele mai c utate produse de pe pie ele alimentare. în Fran a. Efecte bune în detoxifierea organismului În lunile de toamn . sodiu. de culoare verde-intens. enzime. depurative. afrodisiace. care exercit efecte echilibrante asupra organismului uman. elina se cultiv pe soluri umede i fertile. prin bog ia de vitamine. Componentele chimice din r d cini i frunze sunt foarte variate. magneziu. la intervale scurte. hormoni vegetali i substan e aromatice complexe. vitamine (A. mai ales. cât i terapeutic . aflat ast zi în culturile de legume. India i SUA. fier. provine dintr-o form s lbatic ce cre tea pe terenurile saline i ml tinoase din lungul litoralului mediteranean i din Caucaz. ar planta-o. indiferent de vârst i sex.

a a cum ar fi: când va face plopul pere i r chita mic unele.) de aproximativ 200 de ani. iazurilor i lacurilor în zonele mai r coroase. Denumire Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie. este un gen de plante din familia Salicaceae.SALCIA (Salcia). arbu ti sau subarbu ti cu lujeri elastici i frunze c z toare.5. Altele din p cate au o coloratur rasist : a a cum salcia nu e pom. cuprinzând arbori. Lemnul de salcie este de calitate inferioar el neputând fi utilizat nici m car ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumeg . respectiv r chit . Utilizare Ceaiul medicinal de salcie are propriet i similare aspirinei Salcia con ine salicina. folosit în parcuri i gr dini ca plant ornamental . Exist numeroase proverbe populare în care salcia e descris cu o not de sarcasm. R spândire Genul Salix este r spândit în întreaga emisfer nordic . Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul). a a numita "salcie plâng toare" ale c rei ramuri atârn de trunchi. Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica. Pe malul drept al Prahovei. . se afl o r chit (Salix fragilis L. fiind întâlnit în principal pe soluri umede. Folclor Salcia cre te în abunden pe teritoriul României dar nu este un copac pre uit din cauza lipsei de întrebuin ri. pe malurile râurilor. Numele popular de "salcie" provine în limba român din latinescul salix. o substan asem n toare acidului acetil salicilic care se g se te în aspirin . nici iganul nu e om. Din nuielele de r chit (mai ales din r chita ro ie (Salix purpurea) se împletesc co uri i paporni e. lemnul de salcie nu poate fi folosit la confec ionarea be elor de chibrituri. la km 128.

Laciniile perigonului palidviolete. Stigmatele divizate in 3 lancii de 1 ² 4 cm lungime inegal denticulate. o capsula ovala triunghiulara. Indicatii terapeutice: Antispasmodic. La noi. In acest timp.SOFRANUL(Crocus sativus) Fam. pe care adeseori le intrec in lungime. se gaseste numai ca planta cultivate. Fructul. Frunzele numeroase se dezvolta odata cu florile. eliptice. intr-o camera incalzita. mult asemanatoare bradusei de primavara. isterie. Iridaceae Descrierea plantei: Este o planta originara din Persia. tuse convulsiva. in astm. Produsul vegetal folosit: Stigmatele ² Stigmata crocii de culoare portocalie. Recoltarea si uscarea: Florile nu dureaza decit doua-trei zile. . stigmatele se aduna si se usuca pe o sita.

Se cunosc îns cazuri în care lupii. lupul putând vâna foarte bine atât noaptea .astfel încât acestea se v d clar în urmele l sate pe p mânt moale sau pe z pad . Alte atacuri înregistrate sunt ale câte unui lup bolnav de turbare. în golul alpin.Este un animal robust i suplu. acesta nu a fost niciodat finalizat. au încercat s m nânce sau au mâncat trupurile celor înghe a i.LUPUL Lupul. care. orbi cca. lâng piele. Are o mare rezisten la durere i un mare curaj în lupt . putând supravie ui i cu fructe sau alte vegetale . chiar i romanii avândul ca semn al începuturilor lor (legenda lupoaicei ce i-a hr nit pe Romulus i Remus). Dar. datorat inteligen ei sale deosebite. vulpe. La vân toare folose te felurite tactici.Performan ele fizice ale lupilor sunt cel pu in impresionante. este inclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae (Canide). se pot asocia între ele.8 m. Dup o gesta ie de 62-63 zile. mai mult decât performan ele fizice. (Linne. de i nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele europene. De i la nevoie este i omnivor. al turi de câine. a c rui denumire tiin ific este Canis lupus. fiind un important factor în p strarea echilibrului natural. numit spic. vânat frenetic în vremea lui Ceau escu. În România.5 m. având vârful negru..Blana este de o culoare brun-cenu ie cu varia ii multiple. s-a impus înc din cele mai vechi timpuri. Viteza de alergare a lupului poate dep i 60km/or . de fapt.timpul s u preferat de vân toare . De multe ori izbute te s observe i s ocoleasc capcanele puse pentru el. De i s-au înregistrat cazuri de urm rire i schi are a atacului. Lupul este un animal digitigrad. lânos. lupul. 1. la care se adaug o coad de pân la cca 0.Lupul. . a a cum se întâmpl i în cazul corbului. de la strategia de înv luire pe flancuri a pr zii la mânarea treptat c tre zone închise. Sim urile sale sunt extraordinare. lupii. în teritoriul lor. al pta i vreme de 6 s pt mâni. Greutatea este variabil .consumând chiar i scoar de copac -. Nu doar mirosul este deosebit de fin. În c utarea hranei ei pot parcurge peste 100 km într-o singur noapte. se adun în haite. El a fost primit ca simbol de daci.. nu se cunoa te nici un caz concret în care un adult s fi fost atacat i mâncat de lupi. de licaoni i de alte popoare antice. din dou rânduri de peri: unul foarte des. 2 s pt mâni. Ea se compune. prezentând o mare amplitudine ecologic . lupoaica fat 4-6 pui. dar i auzul i v zul. În mod natural lupul se g se te în România în Delta Dun rii. lupul prefer totu i carnea. El se comport atât ca vân tor cât i ca necrofag. 1821).cât i ziua sau în perioadele de amurg i diminea . de obicei între 30 i 50 kg. c lcând pe perini ele degetelor i având unghii neretractile . inclusiv c elandrii.Alimenta ia i denti ia sunt tipice pentru un carnivor.De i circul nenum rate legende despre oameni mânca i de lupi. lung de pân la aprox. de culoare g lbui-cenu ie i un al doilea. Ace ti oameni au fost una din cele dou surse ale legendelor despre omul-lup sau licantropi. nenum rate goluri fiind create de vânarea necontrolat . acal i enot. mai lung. mai ales în iernile grele. iarna. nu mai prezint un areal continuu.spre deosebire de râs . dar dep ind în unele cazuri 70 kg. lupul are i o inteligen deosebit .

gaurul. tigrul se afl în vârful piramidei trofice i aproape c nu are concuren . atacând în hait . unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4.În sec. A fost înregistrat un caz în care un tigru a ucis o femel adult de rinocer indian. Ur ii soare. ca bivolul indian. Obi nuiesc s m nânce nuci. Uneori tigrii atac animale domestice (câini. pentru a-l termina de mâncat. pot ucide un tigru adult.[42] Tigrul poate r mâne lâng cadavrul unui cerb sau mistre câteva zile.[16]Pe teritoriul întregului s u areal. sambarii. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. leoparzi. Tigrii siberieni i ur ii bruni reprezint un pericol serios unii pentru al ii. cuvânt din persana veche.TIGRU Tigrul (Panthra tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. mistre i i tapiri malaezieni. iarb . a c rei popula ie alc tuie te aprox.[3][4][5] Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt. a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid". c prioare. 80% din popula ia total a tigrilor. dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4. agresivi din fire.000±6. iepuri i chiar pe te. fazani. alung uneori tigrii de lâng prada capturat .[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. porcii s lbatici i nilgaii. dar i cerbi sika.Tigrii pot ucide i alte r pitoare: lupi. Din când în când. elanul. Ur ii bruni i cei tibetani alc tuiesc 58% din ra ia alimentar a tigrului siberian (îi omoar mai ales masculii). Alimenta ieÎn s lb ticie tigrii se alimenteaz îndeosebi cu copitate. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. În prezent.[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal.000 capete. cai. Ra ia unui tigru adult este de 50±70 copitate pe an. al XX-lea. îns cel mai des se întâmpl invers.În sec. ei vâneaz animale mai Äexotice´ pentru ei ² maimu e. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri. Uneori pot avea probleme cu anumite specii de câini (ca de exemplu câinele ro u indian) care. sau 50 kgdac efl mând. În prezent. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea. Tigrul bengal prefer cerbii. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. Tigrul siberian vâneaz i el cerbi.Laomas tigrulconsum dela 30 la 40 kgdecarne. deriv din "tigri". fructe. cuvânt din persana veche.000 capete.000± 6. Foametea o suport u or datorit stratului de gr sime de sub piele. tigrul sumatrian ² sambari. mo ti. deriv din "tigri". vite. Tigrul (Panthera tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid".[16] . al XXlea. mistre i. m gari). Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. a c rui grosime poate atinge 5 cm la tigrul siberian. primii r pesc ur ii mici i chiar atac ur i adul i. c prioarele axis. 80% din popula ia total a tigrilor. de icâteodat leatac puii. unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. Tigrii încearc s doboare i pr zi mai mari.[3][4][5]Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt. la rândul s u. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. deaceeaace tia îievit pecâtposibil. erpi boa i chiar crocodili. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea. dar numai în sezonul cald.Elefan iiindienisuntoprad imposibil pentrutigri. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care. a c rei popula ie alc tuie te aprox. la rândul s u.

vulpile au fost vânate cu cruzime ani la rând. castori. cu labele din fa . Începând cu a doua lun . partea ventral i vârful cozii albicioase. probabil.câteva boli foarte grave. în multe cazuri fiind foarte greu de deosebit vulpea de anumite variet i de câini. popând i. gâtul. cu numele tiin ific Vulpes vulpes crucigera. veveri e. din martie pân în mai. cele mai multe mici mamifere: oareci de câmp. c ci în prima lun puii se hr nesc doar cu laptele supt de la mama lor. vin pe lume câte cinci fra i. pentru a începe primele încerc ri pe cont propriu. mamifercarnivor.De i de obicei vulpea e considerat . puii de vulpe sunt lua i la vân toare de c tre adul i. fie direct prin mu c tur .mai ales în mediul rural .la o singur na tere! Puii de vulpe sunt orbi la na tere. iepuri etc. de existen a a trei variet i de vulpe: de mesteac n (cu pieptul. este încadrat sistematic în familia Canidae. ca pisicile. fie prin intermediul p s rilor din ograd . care se încruci eaz cu cea de pe membrele anterioare.automat . Vulpea m nânc . Are între 7 mai mult. urmând a reveni alt dat la locul cu ³provizii´. Un alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul c acestea r spândesc . Se vorbe te. al turi de lup. lemingi. rar Corpul vulpii nu este mare. Detecteaz prada chiar i f r s o vad (dup miros sau dup sunet). iar tat l pleac la vân toare pentru a asigura hrana întregii familii. abdomenul i vârful cozii cenu ii sau negru-cenu iu i picioarele negre). [modificare] Caracteristici generale Vulpea este mai mic decât câinele obi nuit i evident mai mic decât lupul. dar boala poate fi transmis i omului. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decât pot mânca la o singur mas i îngroap ce le prisose te. Pot fi afectate în special mamiferele cu care vulpile intr în contact direct. acal. ci sare asupra sa. Corpul are sub 1 m lungime. printre care i turbarea. ochii lor deschizându-se abia dup a doua s pt mân de via . Exist îns i variet i intermediare. i 10 kg. care are vârful alb. Puii se nasc în vizuini subterane. de fapt coloritul s u prezint o mare varietate (de la ro cat aprins pân la galben-cenu iu). ca urmare. . De obicei. Este vorba despre maturi. iar coada stufoas cca 30-40 cm. iar p r ile laterale g lbui). dar au fost studiate i cazuri extreme: un singur pui sau 12 . enot etc. Blana este ro cat . P rin ii sunt foarte grijulii cu micu ii: mama este mereu în preajma puilor pentru a îi ap ra. o singur dat pe an. Considerate în trecut ³devoratoare de g ini´. câine. cea mai r spândit ) i c rbun reas (cu pieptul. fiind destul de asem n tor cu al câinelui. dar nu alearg dup ea.a fi ro cat .VULPEA Vulpea. cu cruce (care are o dung neagr pe spinare. dar iese în eviden datorit cozii lungi i stufoase.

culoare ce se continua pina spre interiorul picioarelor. Blana este de culoare cenusie. livezi. cite 6²14 pui. iepuroaicele au gestatia de 28²32 zile si nasc de 5²8 ori pe an. Lungimea corpului ajunge la 40 cm. Fibrele de par. Iepurele de padure traieste singuratic pe terenurile cu diferite culturi. au inele de culoare neagra. gradini. Pintecele este alb-murdar. de unde iarna coboara spre livezile si gradinile din apropierea satelor. scurt. iar in timpul noptii devine activ. iesind sa-si caute hrana sau sa se adape la sipotul piraielor. Ziua sta mai mult ascuns. acest Äcolorit ruginiu" este specific tuturor iepurilor salbatici . galbena.IEPURELE SALBATIC Iepurele salbatic de padure este mic (2²3 kg) si zvelt. cimpii. Straimosii iepurilor de casa ajung la maturitate sexuala la virsta de 4²6 luni. capul. preferind padurile mici. git si cap si mai deschise pe spinare si exteriorul picioarelor. cu pleoapele lipite. nu de-paseste lungimea urechilor (5²6 cm). In totalitatea lui. cafenie sau albastra. vara si-o petrece prin tufisuri. Primavara ramine mai tot timpul in semanaturi. in lungul lor. bune de ascunzisuri. pe care-i alapteaza timp de 4 sapta-mini . inconjurate sau intrerupte de terenuri agricole. cu nuante ruginii-galbui mai inchise pe piept. unde isi sapa vizuini pentru culcusul puilor. fara par. Traieste de obicei prin locuri deluroase cu tufisuri. toamna prin desisul padurilor. Coada este neagra spre virf si alba la partea de jos.

dupa om. Blana de pe abdomen este mai deschisa la culoare. cel putin dubioasa: aceea de imperechere a leilor cu tigrii. iar smocul de par din varful cozii este negru. Panthera leo ± leul. astazi hibridizarea se mai practica doar in menajeriile private si in gradinile zoologice din China. leoparzii sau jaguarii. Descriere Leul este a doua felina ca marime. astazi leul asiatic este pe cale de disparitie. iar masculii 150-230kg. dupa tigru. Desi pana acum circa 10. face parte din ordinul Carnivora. leopon. Exista si lei albi. Dimensiunile leilor pot varia in functie de zona in care traiesc. similare cu cele ale leoparzilor. . cel mai raspandit mamifer terestru mare. iar leul african este declarat specie vulnerabila.LEUL Supranumit si regele animalelor. insa in medie. rezultand diverse tipuri de hibrizi (ligru. femelele cantaresc 120180kg. Datorita necesitatii conservarii speciei. Culoarea blanii sale variaza de la galben deschis pana la maro-ocru sau chiar roscat. In prezent numai 6 subspecii mai populeaza savanele: Panthera leo persica ± leul asiatic Panthera leo senegalensis ± leul vest-african Panthera leo azandica ± leul nord-est-congolez Panthera leo nubica ± leul est-afican sau leul Massai Panthera leo bleyenberghi ± leul sud-vest-african sau leul Katanga Panthera leo krugeri ± leul sud-est-african sau leul Transvaal In trecut in gradinile zoologice exista o practica frecventa. culoarea deschisa a blanii lor datorandu-se unei gene recesive.000 de ani magnificul leu era. Puii au pete maronii pe blana. familia Felidae. tigon).

Majoritatea sunetelelor pe care girafa îl emite cu ajutorul pl mânilor s i enormi nu poate fi auzit de urechea uman . o specie de arbore care cre te în savana. Când m nânc alimente proaspete i suculente pot sta mult timp f r ap . îi permite s . m nânc frunzele arborilor folosind limba.5.5 m în l ime i o greutate de 900kg. protejându-le de prf. Inima girafei trebuie s pompeze o presiune sangvin practic dubl ca a multor alte mamifere mari pentru a putea men ine fluxul sanguin normal. dar în epoca de secet parcurg mai multi kilometri pentru a bea apa din lacuri sau b l i.Vasele sangvine din partea inferioar a picioarelor sunt supuse unei presiuni foarte mari. Girafa are o piele groas i strâns pe extremit ile inferioare ale picioarelor.i cure e urechile. exist un sistem complex de regulare a presiunii sângelui care previne excesul acestuia când girafa coboar capul s bea. Are un sistem care îi permite s deschid i s inchid fosele nazale în mod voluntar. petele de pe gât sau picioare sunt mai mici. este un animal care alege mult mâncarea când poate s aleag . Girafele petrec 16-20 ore pe zi alimentându-se i dac au pui. girafa este înrudit cu familiile: Cervidae i Bovidae. care cuprinde doar girafa i ruda ei cea mai apropiat okapiGirafele sunt faimoase datorit gâtului lor extrem de lung (care le permite s ajung la frunzele cele mai înalte i mai fragede din arbori) i picioarelor anterioare care sunt mai lungi i mai mari decât cele posterioare.GIRAFA Girafa este cea mai înalt din toate speciile de animale. Are dou coarne i o creast osoas datorit dezvolt rii excesive a oaselor frontale i nazale. dar apar ine altei familiei. Masculii pot avea 4. Cele care traiesc în în sudul Africii prefer ramurile i frunzele care au spini. . sem nând ca func ie cu costumul unui pilot de avion supersonic. În plus are coarne mici acoperite cu piele (ossicoarne)Exist multe modific ri specifice ale structurii girafei. la b trâne e caut singur tarea.nu are probleme în a se adapta la alte alimente. buza superioar nu este t iat ca la c mile. o pot face i în perioada cea mai c lduroas din zi cand animalele de prad sunt inactive. girafa trebuie s se aplece si se a eaz într-o pozi ie vulnerabil .Limba girafei cât i aparatul digestiv sunt adaptate s digere vegetale cu spini. care men ine presiunea extravascular ridicat . În partea superioar a gâtului girafei. foarte lung (circa 45 de cm). cu pete de culoare mai închise sau mai deschise. pe care le diger f r nici un tip de probleme. are o forma mai ascu it . Structura osoas a gâtului nu este diferit de cea a altor mamifere. întrucât girafele comunic între ele cu ajutorul infrasunetelor.Blana este de culoare galben . Numele ei provine din arab i înseamn cea mai înalt dintre toate. la tinere e.Limba de culoare neagr . neavând vertebre în plus. Alimenta iaRegimul alimentar al girafei este în acord cu fizicul. care au evoluat aparte comparativ cu a altor mamifere. Alimentul favorit al girafei este Acacia.Originar din Africa.8 . De asemenea consum alte specii de arbori i iarb .Girafele tr iesc în grupuri de 20-30 exemplare. Gura este diferit de cea a altor rumeg toare. Pentru a bea sau a mânca iarb . dar fiecare din cele apte oase este mai lung. în special sistemul circulator. Giraffidae. Dar daca nevoia o cere .

Vaneaza. iar cand isi dau seama ca vor fi tatici. Blana lui alba trebuie curatata si cel mai bine se curata printr-o tavaleala in zapada. Traieste in regiunea de padure. fur-nici. Familia nu-i intereseaza din principiu. Toamna. impermeabila. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. In schimb. Baribalul (Ursul negru) traieste in America de Nord in Muntii Stancosi. in general fuge de om. . oua. Important este sa te distrezi! Ursoaica trebuie sa-si creasca puii de una singura.60 de metri in lungime. Este mai bine sa nu ai de-a face cu o namila care se ridica pe labele din spate. Un strat gros de grasime ii protejeaza de ger. Traieste in preajma Polului Nord. Hrana preferata a ursilor sunt focile pe care le adulmeca deseori si de la un kilometru distanta. se hraneste cu fructe. inoata si se plimba singuri. dar nu evita intalnirile cu alti "confrati". El este de marime mijlocie. ataca si omul.Cand ies prima oara la plimbare. seminte. Pentru a gasi toate acestea. cu doamna ursoaica se vad doar o data pe an. Este un animal omnivor. sunt in stare sa se infrunte cu cei mai fiorosi rivali. Cand este ranit sau este surprinsa ursoaica cu puiul ei. El nu are dusmani naturali. Ursii cafenii sunt mari si puternici. ce poate fi mai placut ca o baie intr-un loc racoros ? In zonele unde somonii urca pentru a-si depune icrele. Apa rece ca gheata in care ursii inoata ca niste adevarati campioni. insecte si melci. Ochii lor sunt acoperiti cu o membrana speciala. dar cel mai mult le place mierea. in regiunile gheturile si a zapezilor vesnice. in Peninsula Taimir. ataca elani. hranindu-se cu laptele mamei. Ursii polari sunt niste singuratici. dar si in alti munti. Ursii iubesc aceleasi lucruri ca si oamenii: aerul curat. mere padurete si alte fructe. isi iau picioarele la spinare. Se hraneste cu pesti si foci. cerbi si caprioarele. Ursul brun (Ursul cafeniu) traieste in Europa in Muntii Vosgi. auzul si vazul foarte ascutite. macese. Puii nu parasesc vizuina pana in aprilie. Un urs matur reuseste in cursul unei singure zile sa inghita 70-80 de pesti. Altfel. Pe o zi torida. Nu ataca omul. El hiberneaza si ataca intotdeauna omul. ursii mananca mai mult decat de obicei.Ursul alb (Ursul polar) traieste in nordul extrem al Asiei. Iarna se retrage in barlog. miere de albine. Ursul brun este inteligent. Cand e satul. nu ajunge niciodata pana la pielea lor protejata de un puf gros si de o blana deasa. El este cel mai mare reprezentant al carnivorelor. Ursii au nevoie de un iatac confortabil. Ursul polar este stapanul necontestat al pustiurilor inghetate. iubesc dulciurile. pasari« Daca le e foarte foame.Ursii polari au mirosul. atinge o tona in greutate si 2. O "curteaza" cu maraituri dulci si tot felul de fite.Le e suficient daca o data pe an seduc o "naiva" cu blana alba. siret si prudent.URS Ursul este un mamifer. poate sa inoate cu usurinta si se catara in copaci. care se poate gasi in paduri. Nu le prea place sa se trezeasca cu burta goala cand afara este frig. nu se lasa pana nu linge toata mierea pana la ultima picatura. doarme sau se distreaza. Hrana lui este foarte variata. Atinge o lungime de 1. intr-o semihibernare (amortire) si nu se hraneste. Ei isi cauta o pestera sau o groapa la radacinile copacilor. Se dau in vant dupa zmeura si afine dulci. De altfel. Cu silueta insa nu are probleme. Ursuletii raman in grija mamei pana la 3 ani. ingrijindu-se ca orificiul de iesire sa fie ingust si bine ascuns. acesta fiind omnivor. pentru a aduna rezerve de grasime care ii vor permite sa hiberneze. El este cel mai puternic urs din Europa. este sprinten. Sunt pescari abili si nu refuza niciodata un peste dolofan. care ii apara de razele soarelui reflectate de zapada. Din blana ursului se confectioneaza imbracaminte. Nu e de mirare. larve.Ursii sunt de mai multe feluri. munti sau la gradinile zoologice. mancarea buna si linistea. Acesti ursi uriasi au o mare slabiciune: la fel ca si copiii. ursii stau la panda si se transforma in pescari indemanatici. puii nu au chef decat de joaca. Se bucura ca niste copii cand intalnesc vreun "coleg de gheturi". Este un rege caruia ii place« sa se joace.50 metri. Cand descopera un cuib de albine de padure. ea este o mama aproape perfecta. Dar ursii nu se dau in laturi nici de la muguri. de vreme ce "marsaluiesc" sute de kilometri avand ca tovarasi de drum gerul si zapada. Mierea o culege din fagurii salbatici. Este singurul urs care traieste si la noi in tara in Muntii Carpati.

Cateodata. Acestia ajung sa consume aproximativ 225 kg de mancare si 90 litri de apa pe zi. se ghideaza dupa miros si auz. Daca totul este in ordine. pe care le are foarte sensibile. cand elefantii se intalnesc. hranindu-se cu iarba. fug unul catre celalalt si in semn de salut scot un sunet asemanator ce o goarna. Exista doua specii mari de elefanti ± elefantul african si cel indian. membrii turmei sunt linistiti. astfel ca poate simti apa de la o distanta de 4 km. in special in padurile tropicale sau campiile din apropierea apelor. Desi nu vede bine. Acestia pot fi intalniti in Africa si in India. frunze si alte diferite plante pe care le gasesc in aceste zone.ELEFANT Elefantii sunt considerati a fi cele mai mari mamifere din lume. Membrii familiei sunt legati ei prin legaturi puternice. spre deosebire de elefantul african care are corpul mare si gras si urechile moi. mormaitul inceteaza si adultii formeaza un cerc in jurul puilor. scot un mormait adanc dar daca turma este amenintata de ceva. . cu urechi mici si grase si colti mai mici. Elefantul este vegetarian. toti ajuta la cresterea si apararea puilor. Acesta din urma este mai mic decat cel african.

Au un boti or mic i ascu it. Ei au membre mici i puternice. având o lungime a corpului de pân la 33 de cm. membrele posterioare fiind pu in mai mari i musculoase ca cele anterioare.ARICI Descrierea speciei Ariciul este un mamifer mic ce apar ine ordinului insectivorelor. în Europa. Pe corpul unui arici pot fi pân la 15. cu o acuitate olfactiv foarte dezvoltat . Partea dorsal i lateral a corpului este acoperit cu ni te ace lungi i ascu ite. alc tuite din cheratin i având o lungime de 10-20 de mm.000 de astfel de ace. . unde primul i ultimul deget sunt mai mici în compara ie cu celelalte degete i nu au gheare. dup ariile de r spândire predominant . Membrele au câte 5 degete. Greutatea variaz de la 800-1200g. în est Erinaceus concolor (cel întâlnit i în România). Au ni te ochi mici i o ureche extern slab dezvoltat . în dependen de specie. Se deosebesc. iar în vest Erinaceus europeus.

Eurasia i Africa i au fost introduse de om în Australia. Aceast mare familie include veveri a de copac. cu coad lung i stufoas . Aceste veveri e uria e tr iesc în sud-estul Asiei i în câteva zone din Nepal. Veveri ele au ap rut în Eocen. cu blan ro cat ori neagr pe spate i alb pe piept. semin e. Orientul Îndep rtat i Japonia) Famili Familia Sciuridae (a veveri elor).25 de centimetri. Specii Cea mai r spândit specie. în Camerun i Gabon. este cea mai mare specie de veveri cunoscut . care se întâlnesc pe aproape întreaga suprafa a emisferei nordice (Europa. Cânt re te aproximativ o jum tate de kilogram. Blana veveri ei ro cate este în nuan e de la c r miziu la negru-ro cat. are în jur de 20 . . Ratufa (Ratufa indica). popând u i câinele de preerie (Cynomys). este de o lungime de 30-40 de centimetri (inclusiv coada). Pân acum s-au identificat peste 300 de specii de veveri e. Veveri a dungat (Tamias striatus). Are o lungime de aproximativ 7 centimetri. marmota. Cea mai cunoscut i numeroas popula ie o reprezint veveri ele gri. nuci. aproximativ 40 milioane ani în urm . Tr ie te aproximativ 6 ani. Cea mai mic specie de veveri cunoscut tr ie te în sud-estul Nigeriei. burta este alb i are o coada lung . Corpul i coada împreun ajung pân la 90 de centimetri. sâmburi i fructe de p dure. veveri a gri. Veveri a ro cat (Sciurus vulgaris).VEVERITA Veveri a este un mamiferroz tor de talie mic . nordul Asiei. veveri a zbur toare. Hrana principal este alc tuit din semin e i conuri de pin sau de brad. apar ine ordinului Rodentia i cuprinde roz toare mici sau mijlocii. Aceast specie de veveri se g se te i în România. Principala hran a veveri ei const în: alune. Veveri ele sunt strâns legate dintre speciile existente cu castorul de munte i cu roz toarele Dormice. Veveri ele sunt indigene în America. veveri a terestr . tr ie te în America de Nord.

implicând cercet ri de selec ie a animalelor pe baza caracteristicilor individuale. decât s -i vâneze ei în i i. 326 de statui de elani au fost ridicate în Toronto. pe care le va purta tot restul vie ii.A.Elan mascul din British Columbia.U. În ambele ri este numit Regele p durilor.R. [7]. programul a continuat la ferma de elani de la Kostroma . care seam n cu cele ale elanilor din SiberiElanul nord-american (Alces alces americanus) are coarnele mai palmate decat elanii din Eurasia. deformate. Din 1963.ELAN Coarnele masculului r sar ca ni te raze cilindrice din care ies in fiecare parte prelungiri în unghi drept. dup sezonul de rut. dar o hait de lupi poate fi o amenin are. va fi o statuie de 45 m în l ime ce va fi construit în Suedia. . dar prin înfiin area unei ferme de elani la Pechora-Ilych în 1949 a fost creat un program. care apoi se divid ca o furculi . Primele experimente au fost neconcludente. în special pentru femelele cu pui [3]. elanul este animalul simbol al statelor Maine i Alaska. y . y Cel mai mare elan din lume.Dac masculul este castrat. de domesticire. DomesticireaDomesticirea elanului a fost încercat în U.1m i o distan între coarne pân la 1. Jussi Mäntynen. cu coarne în curs de cre tereElanul din Scandinavia are coarnele mai simple. probabil din cauza formei coarnelor care aduce vag cu o coroan . O nou pereche de coarne va cre te primavara . pentru scopuri turistice i publicitare. Ele se num r printre organele cu cea mai rapid cre tere din lumea animal . Statuile au fost vândute iar banii ob inu i au fost da i unor organiza ii i proiecte caritabile.Rusia y Elanul este considerat animalul na ional al Suediei i Norvegiei. Vyborg. care de inea un num r de 33 elani domestici în 2003. aplatizate pân la mijlocul craniului. Stoorn. i statul New Hampshire este renumit pentru marea popula ie de elani. Ini ial au un strat de piele ce se descuameaz când coarnele ajung spre dimensiunea maxim . Elanul în cultura popular Statuie de sculptorul finlandez. Cre terea coarnelor dureaz între trei i cinci luni. y În2000.Masculii î i pierd coarnele toamna târziu.[2] y În S. î i va pierde coarnele pe care le posed i îi vor cre te o nou pereche de coarne atipice.8 m. Tigrul siberian[4] i Ursul grizzly[5][6]sunt cunoscu i ca du mani naturali ai elanului. . Du manii naturaliUn elan adult are pu ini inamici. Subspecia din Alaska (Alces alces gigas). atinge dimensiunile cele mai impozante: o înal ime pân la 2.S în perioada interbelic . Canada de peste 500 de arti ti locali ca f când parte din "Moose in the City" (Elanul în ora ) i expuse prin ora . la scar mic . specializat în sculpturi reprezentând animale.S. cu toate c ur ii mai frecvent fur elanii uci i de lupi.

flori. unde si traiesc aproape 90% din viata.cum ar fi gibonul si primatele (babuinul. Au un vaz extrem de dezvoltat. fapt care le ajuta foarte mult la prins si la sarit din copac in copac.este o specie de primate care. pe langa care stau pana la 8 ani. Cele mai cunoscute si mai interesante specii sunt maimutele mari (urangutanul. mandrilul. \Stiati ca babuinii. ambele pe cale de disparitie. Micii urangutani se nasc o data la 8-9 ani si raman agatati de mama lor aproape 2 ani. Congo sau Rwanda). pe care il naste intre decembrie si aprilie. Zair. unul din personajele principale. conduse de unul sau doi masculi dominanti. mancand plante.y În emisiunea Cartoon Network.7 metri. Traieste in grupuri numite haremuri. este omnivor. Sunt animale arboricole. care se bat deseori pentru cuibul in care isi cresc puii. Tab ra Lazlo. ultimele existand pe pamant de peste 70 de milioane de ani. Urangutanii sunt vietati nesociabile (mai ales masculii). gorila si cimpanzeul). Acesti uriasi ai arborilor ating greutati de peste 120 kg si o inaltime de circa 1. avand degete in loc de gheare. cand parasesc culcusul. care traieste in padurile ecuatoriale din insulele Borneo si Sumatra. Stiati ca mandrilul este cea mai colorata maimuta. facandu-si culcusul numai in varful copacilor. masculii fiind inlocuiti cand ajung la varsta de 12 ani. dupa cum ii spune si numele. mai ales un soi anume de pepene salbatic. avand nasul rosu inconjurat de diferite nuante de albastru strident? Maimuta urlatoare . Mai mare decat celelalte maimute din familia ei. maimutele mici . de pana la 200 de mandrili. Ca si celelalte maimute. fiind intalnit in Africa Centrala si de Vest (Camerun. mananca si mici animalute. Femela face un singur pui. Maestrul Lumpus este un elan. alaturi de 5-6 femele si mai multi pui. termite sau larve de fluturi. MAIMUTE Maimutele sau primatele fac parte din categoria celor mai inteligente mamifere de pe pamant. Gabon sau Congo). De asemenea. traieste in grupuri mari (20-50 de maimute) care se aduna in cete numeroase si foarte galagioase. cu blana roscata. fiind animale omnivore. existand doua specii mai cunoscute: gorilele vestice si cele estice. pot trai pana la 37 de ani?) Mandrilul este o ruda mai mica a babuinului. sunt foarte bune cataratoare. Hrana de baza a ³omului-padurilor´ sunt in principal fructele. In lume exista 233 de specii de primate: 172 de maimute propriu-zise si 61 de specii de pre-maimute. fructe sau termite. in arhipelagul indonezian. mandrilul avand sanse de viata de pana la 40 de ani (in captivitate). in captivitate.ca si gibonul (sau maimuta care canta) . gorila adulta poate avea pana la 150 kg si o inaltime de 1. maimuta urlatoare si tamarinul). . putine exemplare putand fi intalnite doar in cateva tari din centrul si vestul Africii (Uganda. Stiati ca urangutanul este cel mai mare mamifer arboricol din lume? Gorila face parte. frunze.2 metri. scoate niste sunete ciudate in timpul imperecherii sau in timpul luptelor cu alti masculi. Urangutanul (sau Omul-padurilor in limba indoneziana) este un mamifer greoi si mare. din categoria maimutelor foarte mari. ca si urangutanul.

Vertebrele lor flexibile le permit sa-si rasuceasca corpul intr-o multime de pozitii. alaturi de multe pisici salbatice mai mici si pisica domestica. dinti ascutiti si mustati sensibile la atingere. din Africa. Deseori pisicile se joaca cu prada lor. care foarte rar supravietuieste. incluzand persienele cu blana lunga. puternici si agili. pasari mici si # . TACTICI DE VANATOARE Cu toate ca majoritatea pisicilor domestice nu trebuie sa-si prinda hrana. Primul grup este cel al pisicilor mari ca: tigrii. Familia pisicilor este impartita in doua grupuri. Stiati ca masculul maimutei urlatoare are limba roz si neagra pe margini? PISICA Pisica . pisicile de Angora. cam din zi. deobicei la intervale scurte. rupand gatul victimei. Al doilea grup include cougarii si lincsii. Pisicile sunt curioase din fire. in medie. Ele vaneaza de obicei noaptea. instinctul lor este de a vana. falci puternice. Astazi sunt multe rasede pisici. mica. de doua ori mai mult decat alte mamifere. in loc sa o omoare imediat.Pisicile sunt mamifere pradatoare. Maimutele urlatoare femele au blana aurie pana la galben-inchis (in timp ce masculii sunt complet negri la maturitate) si nasc un singur pui. bune cataratoare si saritoare experte. leii si leoparzii. Datorita picioarelor lor cu pernite moi. PISICILE DE CASA Se crede ca pisica domestica provine dintr-o pisica salbatica. COMPORTAMENTUL PISICILOR Pisicile petrec cel putin o ora pe zi periindu-si blana. ele isi pot urmari prada fara sa fie observate.ca un cantat prelung. cu un simt al auzului foarte dezvoltat si vedere foarte buna. VANATORUL DIN CASA Chiar si o pisica domestica are instinctele de vanatoare ale rudelor sale salbatice.prezenatre generala . cu dinti si gheare ascutite. pana cand sunt destul de aproape pentru a sari. In total sunt cam 37 de specii de pisici. in functie de marimea lor. cu simturi dezvoltate. Ele au gheare curbate. prinzand soareci. Nasul sensibil detecteaza rapid hrana. care o foloseau pentru a-si protejea rezervele de mancare de soareci si sobolani. Acest fapt le ajuta sasi pastreze blana in conditii bune si le racoreste cand vremea este calda. agile. Ele sunt vanatori excelenti. Hr. Prind prada cu ghearele si o omoara cu o muscatura puternica. Pisicile domestice sunt animale populare. ea a fost imblanzita de egipteni. Pisicile dorm. Manx si Siameza cu blana scurta. numite p ui de somn¶.. lingand-o cu limba lor aspra. CARACTERISTICILR PISICILOR Pisicile domestice seamana cu rudele lor salbatice. In 2000 i. in mod obisnuit la ceafa.

Trunchiul. cu aproximativ 555 de milioane de ani în urm . DINTR -UN PISOI NASCUT FARA BLANA. cu creste de smal . Deoarece se tocesc. dup care se apreciaz vârsta animalului. Familia Ecvideelor. Aceasta se produce prin hr nirea mai variat . dresaj (cai) i consum de carne. CALUL Calul domestic este un mamifer ce face parte din ordinul Perissodactylia. prin reducerea zonei p durilor i apari ia stepei. gâtul. craniul i creierul erau mici. Caninii sunt mici. era un animal de m rimea unui câine. M rimea sa era de 20 de cm în l ime la um r. Str mo ul îndep rtat al calului. pe suprafa a incisivilor apar ornamenta ii. PISICA PERSANA NECESITA PERIERE REGULATA. calul devine animalul ierbivor. Incisivii sunt îndrepta i oblic înainte. botul i picioarele erau scurte. Astfel. hr nindu-se cu frunze. PENTRU A MENTINE BLANA FINA. Str mo ul calului din aceea perioad era Hyracotherium numit de unii i Eohippus. ce tr ia în p duri. atrofierea degetelor de la picioare fiind o adaptare la fug .insecte. piciorul era asem n tor labei de câine (cu degete). Filogenia calului Reconstituirea evolu iei calului s-a realizat pe baza studuilui fosilelor. fapt explicat prin schimbarea hranei datorit schimb rii climei din America de Nord (clim uscat ). M selele sunt late. avea spinarea încovoiat . procesul de evolu ie a calului începe din perioada eocen . fiind documentat de fosilele descoperite. puternice. Este folosit pentru c l rie. ce determin o modificare a denti iei. Hyracotherium se deosebea mult de calul de azi: era de m rimea unei vulpi sau c prioare. musculoase. terminate cu câte un deget învelit în copit . celelalte fiind atrofiate). Din Orohippus ia na tere forma urm toare a calului (ca.47 miloane de ani) Epihippus. În urm cu circa 50 de milioane de ani urmeaz un proces lent de evolu ie. Între canini i premolari se afla bara cornoas . se sprijin pe patru membre lungi. Aceast evolu ie are loc treptat. care se hr nea cu frunze i fructe din p dure. iar gâtul este puternic i poart o coam . cu forma i m rimea din zilele noastre. Evolu ia calului s-a putut urm ri în mod deosebit în America de Nord. perioada de trecere de la Hyracotherium la Orohippus. având mai multe degete la picioare decât calul actual (care are numai unul. str mo ul calului adaptându-se la vegeta ia specific de iarb a stepei. Într-o perioad de timp de aproximativ 50 de milioane de ani. Din ii devin mai tari i mai bine fixa i. Propalaeotherium. Corpul este zvelt. SFINXUL FARA PAR A FOST OBTINUT IN ANII 1960. cu piept lat. .

calitatea i rezisten a urma ilor proveni i din aceast încruci are. masculul Boer cânt re te 90-130kg. u or de crescut împreun cu alte animale. importat în Europa. minerale. vitamine i aminoacizi vitali. Caprele Boer sunt animale cu un temperament blând. . cai. Capra Boer fat de trei ori într-un ciclu de doi ani. Iezii sunt mari la na tere i cresc foarte repede. au urechile ³în pic tur ´ i posed coarne. datorit laptelui foarte consistent. Ele au p rul scurt. dar i la boli. piept lat. De obicei. i asta. de la câmpie pân la golul alpin. Caprele Boer sunt capre mari. iar femela Boer. cu un trunchi lung.CAPRA Capra Boer este o ras de carne. cu gâtul ro cat-maro. În cca. fiind rezistente la factorii de mediu. iedul Boer ajunge la o greutate de 20 kg. Carnea este gustuoas i lispit de mirosul specific caprinelor. oferind proteine. 200-300 gr. picioare alungite i umeri c rno i. vaci. oligoelemente. sporind astfel productivitatea. pe zi. gr simi. Pot fi crescute în orice mediu. de la 1 la 4 iezi pe f tare. în urm cu peste treizeci de ani. Masculii Boer sunt folosi i în toate rile pentru ameliorarea raselor locale. coloare de baz alb . 65-80 kg. f r a avea preten ii de hran ! Carnea de capr Boer este un aliment valoros. dou luni. oi. La maturitate. din Africa de Sud.

În grup. Corpul este atât lung cât i lat. musculoas . Buza superioar este despicat pe linia median . În urma fricii determinate de diferi i factori stresan i. cu un botic lat i bine eviden iat. sunt animale sociabile. Iepurii erau introdu i des în insule de c tre c l tori cu scopul de a furniza o sursa de mâncare.Textura bl nii variaz în func ie de sezon. în cele mai multe locuri unde erau introdu i. Iepurii sunt animale sociabile care apreciaz compania celorlal i i sunt nocturni devenind mai activi la apus i pe timpul nop ii. g sindu-se în diferite nuan e i modele. iar rata lor de reproducere însemna faptul c se acomodau cu succes în libertate. nu se instaleaz o ierarhie social vizibil între ei.Iepurele domestic este descendent din iepurele s lbatic european care este un animal de joac popular i surs de mâncare în multe ri. Astfel. ascu ite la vârf. cu un piept adânc i spate lat. iarna este mai deas i mai moale.IEPURELE Iepurele domestic este disponibil în multe rase diferite. la zgomote puternice i necunoscute. punând în eviden o coaps generoas . cu reac ii foarte puternice. de culori variate în func ie de ras . Musculatura membrelor posterioare este foarte bine dezvoltat . f când abstrac ie de multitudinea de rase. cu varia ii în func ie de ras .Iepurii exi t în s libertate azi în fiecare continent exceptând Asia i Antartica. iepurii de cas sunt animale deosebit de fricoase i sperioase. ata ându-se rapid de persoanele care-i îngrijesc. alungit. migdala i. pentru piele i blan . Reac ioneaz imediat. Cre terea i îmblânzirea iepurelui dateaz de peste 6 000 ani. fiind una dintre particularit ile speciei. precum i culori i m rime. Iepurii au fost introdu i de c tre oameni în zona mediteran în timpurile romane i în cea mai mare parte din Europa în Evul Mediu. iar vara este mai rar i lung . fric fa de alte persoane str ine. specifice fiec rei rase. stufoas i purtat întotdeauna ridicat. Toate modific rile de mediu pot constitui factori stresan i. chiar violent la prezen a altor animale. Labele membrelor posterioare sunt mult mai bine dezvoltate i mai mai late decât cele din fa . late la baz i culcate pe spate. Ochii mari. îns . prezint mi c ri ample ceea ce îi permite iepurelui s vad în orice direc ie.Din punct de vedere al comportamentului. i sunt considera i o pacoste agricol deoarece m nânc recolta i rivalizeaz cu animalele de ferm în forare. femelele î i pot devora puii. .În general.În general iepurele de cas cânt re te între 1. Coloritul acesteia este extrem de variat.5 ± 4 kg. Coada este scurt . precum i laboratoare. iepurele de cas este înzestrat cu urechi lungi. rotunzi. Capul este ovoidal din profil. fiind crescu i din punct de vedere comercial ca surs de mâncare.Ca aspect general. fiind ridicate la orice zgomot perceput. manifestând.

atingand varsta medie de 3040 de ani. dar ave i grij c le place s road orice pentru tocirea denti iei i investigarea mediului de via . a aparut acest animal. curmale. iar odata au fost folosite drept jertfe aduse zeilor pagâni. iar daca este pericolul mare ajunge sa-si calce atacatori in picioare. juc u e. iar fata si gatul sunt lungi. Se hraneste cu tot ce gaseste in desert: plante. Speran a medie de via a unui iepure de cas este de 10-11 ani. Are picioarele subtiri. drept semn al profetului Salih. frunze uscate.50 m pana la cocoasa si lunga de 3 m. Este inalta de 2 sau 2. . acest lucru este fals. Se spune ca o camila a iesit dintr-o stânca. Camilele au devenit semne ale lui Allah si pot fi mâncate. dupa creatia omului. Allah a creat camila din lutul pe care Azrail l-a adus pentru facerea lui Adam. pu in preten ioase. foarte potrivite pentru mersul in nisip. Corpul acesteea este adaptat pentru viata in desert. dar acestia au ucis-o. Ajunge la greutatea aproximativa de 700 kg. Pentru a se apara de dusmani camila isi foloseste gura pentru a musca sau chiar scuipa. adus oamenilor din Thamud. Se cunosc 2 tipuri de camile: Dromaderul (sau camila araba) care are o singura cocoasa si se intalneste mai mult in desert si camila Bactrian care are 2 cocoase. Pleoapele o protejeaza de nisip.Sunt animale vivace. Despre camila Se gaseste in desert in Asia sau Africa de Nord. Traieste impreuna cu familia. CAMILA In religia islamica. Din ce a ramas din lut. graunte. Desi se crede ca in cocoasa camila isi pastreaza apa. Cocoasa ii foloseste pentru a stoca energie pentru momentele in care nu gaseste mancare.

Camila este supranumita vaporul desertului pentru modul in care se misca, desi multi sunt de parere ca aceasta porecla ii provine din posibilitatile de trasportare de care da dovada.
Desi multe animale mor daca isi pierd un sfert din greuatea corpului, camila poate slabi aproape jumatate din greutatea corpului fara sa apara consecinte serioase. Poate bea apa salcie sau sarata, iar cand da de aceasta este capabila sa ingurgiteze in 10 minute o cantitate egala cu o treime din greutatea corpului ei.

Camila poate calatori 5-7 zile fara mancare

GAINA

G ina este o pas redomestic ; sub form s lbatic mai tr ie te în prezent în Asia de Sud Est, India , Indonezia si Europa. Face parte din familia fazanului (Phasianidae), specia Ga llus gallus. Este crescut pentru carne i ou . Masculul g inii se nume te coco '. El este mai mare decât femela, are un cioc ascu it,penajul multicolor, o creast ro ie.

CURCANI

Curcanul (Meleagris gallopavo) este pas re de talie mare originar din America, (SUA, Mexic) care a fost adus în Europa cu 400 de ani în urm de om i domesticit deja în timpul aztecilor. Curcanul face parte din familia Phasianidae.

Morfologie, mod de via
Masculul are coloritul mai viu al penajului, care este negru cu reflexe metalice ar mii i verzui. Capul i gâtul sunt de culoare ro ie, nefiind acoperite de pene. Masculul are deasupra ciocului o cut (pliu) de piele ro ie. Este o specie poligam , un mascul având de regul 3 - 4 femele. Un curcan adult poate atinge în l imea de 1 m i o greutate de 10 kg. Femelele sunt mai mici (90 cm) cu o greutate de 4 kg. În timpul împerecherii culoarea pielii capului desf urând coada în form de evantai. i gâtului devin un albastru i ro u aprins, masculul

R spândire
Pas rea mai tr ie te în form s lbatic în p durile din America, arealul ei de r spândire fiind sudul Canadei, SUA pân în Mexicul de Nord. In form s lbaltic tr ie te în 3 provincii canadiene, 49 de state din SUA i 6 state mexicane, dus de om forma s lbatic tr ie te i în Australia i Noua Zeeland . Nu tr ie te în Alaska i Hawai. CIINE

Câinele este un mamifer carnivor din familia canidelor. Fiind domesticit de cel pu in 14.000 de ani, sau chiar de 15.000 de ani conform dovezilor mai recente, câinele este printre cele mai populare animale de companie ai oamenilor. Exist sute de rase de câini care, de i fac parte din aceea i subspecie, Canis lupus familiaris, variaz semnificativ ca aspect. Rase
Rasele de câini sunt împ r ite în mai multe grupe în func ie de caracteristici
y y y

i utilitate:

standardul AKC (American Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Sportivi, Vân toare, De lucru, Terrieri, Agrement, Non-sportivi, Ciob ne ti, Diverse); standardul UKC (United Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Companie, Paz i ap rare, Vân toare, Ciob ne ti, Rase nordice, De urm , Ogari, Terrieri); standardul FCI (Fédération Cynologique Internationale) le catalogheaz în 10 grupe.

Asocia ia Chinologic Român (AChR) este membr a FCI rasele de câini grupate conform acestui standard.

i din aceast cauz vom prezenta mai jos

Ciob ne ti i câini de turm (cu excep ia raselor elve iene)
Supranumi i i "câini de turm ", câinii ciob ne ti au un talent înn scut pentru a asigura "ordinea i disciplina" turmelor care le sunt date în paz . Foarte curajo i i devota i, nu ezit s înfrunte intru ii, fie oameni sau fiare. Unii dintre ei sunt folosi i i ast zi pentru paz i ap rare, cel mai cunoscut exemplu fiind Ciob nescul German (cunoscutul "Câine-Lup"). Primii câini ciob ne ti au fost de talie mare, dar pe parcursul timpului rasele s-au diversificat, astfel încât exist în zilele noastre i ciob ne ti de talie mijlocie (Pumi, Ciob nescul Suedez, Welsh, Sheltie). De asemenea, ciobanii preferau ciob ne tii cu blan alb , pentru a-i putea deosebi, în cazul în care turma era atacat , de lupi sau ur i.

VACA

Vaca este un animal domestic, membru a subordinului Ruminantia, rumeg toarele, familia Bovidae, care face parte din grupul vitelor cornute mari. Vacile sunt crescute pentru carne, piele, i lapte, i ca animale de trac iune.
Vaca are corpul acoperit cu p r scurt, culoarea variind dup ras . Capul are un bot lung, cu buze umede. Pe ele se g sesc n rile. Ea are urechi mobile, i ochii mari. De gât atarna o cut de piele, numita salb . Coarnele sunt goale pe din untru. Trunchiul voluminos se termin cu o coad lung , cu peri în vârf. Pe partea ventral se g se te o mamel cu patru mameloane. Fiecare picior se termin cu dou degete, învelite în copite cornoase, care protejeaz degetele. Vaca are pe mandibul 6 incisivi la i, t io i, îndrepta i oblic înainte; pe maxilar ei lipsesc, partea anterioar a acestuia fiind acoperit cu o lam

Iarba trece din burduf în ciur i de aici în gur . Oile sunt animale copitate. Ele sunt animale rumeg toare. care se sprijin pe lama cornoas . Când pa te. destul de îngust i urechi ascu ite. care nu le cad. piele. Când acesta se umple. Iarba mestecat i îmbibat cu saliv trece de data aceasta în foios i de aici în cheag. Coarnele femelei adult sunt scurte i foarte pu in curbate. foios i cheag. OAIA Oaia este un mamiferrumeg tor.cornoas . ea este un erbivor rumeg tor. Burduful. În s lb ticie animalele sunt alerg tori sprinteni i c r tori. Rasele sunt adaptate de la de ert la condi iile tropicale. . 1. numit bar (caninii lipsesc). vaca î i g se te un loc de odihn i începe s rumege.5 m. unde se continu digestia. Mai mult de 800 de rase de oaie domestic au fost create. iar în cheag se produce sucul digestiv. fiind cel mai larg distribuit în lume dintre animalele domestice. Urmeaz un loc gol. unde este bine mestecat i rumegat . vaca d na tere unui vi el. voluminos. y y y y y Variet ile domestice sunt cele mai larg distribuite dintre animalele domestice. o strânge cu limba într-un m nunchi i o reteaz cu incisivii. crescut pentru lân . M selele au pe suprafa a lor creste de smal în form de semilun . are o capacitate de circa 20 de litri. având o coad scurt i un adult poate cânt ri de la 75-200 kg. Lungimea oii este. Aceast alc tuire este adaptat la o hran vegetal p scut i înghi it repede. neramificate. prin mi c rile mandibulei la stânga i la dreapta. având copita despicat în dou . Hr nirea Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf. aproape în toate cazurile domestic. Oile au un bot lung. Ciurul i foiosul au pere ii încre i i. putând fi g site în aproape toate rile lumii. Coarnele berbecului sunt masive i curbate spiralat. Iarba se adun în burduf. Înmul irea O dat pe an. pe care îl hraneste cu lapte produs de mamele. ciur. vaca apuc iarba cu buzele. copitat . care se termin în intestinul sub ire. carne i lapte. Oile i berbecii au coarne scobite. cu din ii incisivi superiori lips i cu un stomac cu patru compartimente-vezi artiodactil. în el se depoziteaz iarba. în medie.

prezint coarne caduce. iar ciutele între 80-150 kg. cresc numai la masculi. de regul . în func ie de vârsta i vigurozitatea fiec ruia dintre cerbi. renul i elanul. La vi ei. Caracteristice cerbului sunt coarnele ramificate care. de obicei. 2. spre deosebire de acestea. Cerbul (Cervus elaphus L. cu un accentuat dimorfism sexual. iar cea a animalelor împu cate dup uzura danturii. Coarne Cerbii sunt mai mari decât ciutele i. Ca ordin de m rime.y Oile ofer 1. suli e lungi de 20-30 cm. lapte pentru b ut i pentru brânz . începe cre terea primului rând de coarne. în luna mai. din care se pot aminti c prioara. Masculii pierd coarnele la începutul fiec rei luni martie.) este un mamifer ierbivor de culoare brun ± ro cat . f r rozete. atunci când împlinesc vârsta de 1 an. La vârsta de 12-14 ani cerbii ajung la maturitate. descinde foarte probabil din specia de muflon s lbatic din sudul central i sud-vestul Asiei CERB Cerbul (familia Cervidae) este un mamifer din categoria rumeg toare. chiar pân în luna mai. Ovis aries). În perioada . Aceast familie cuprinde cca 45 de specii. Oaia domestic (denumire binomial . îns în natur cerbii ajung rar la aceast vârst . de oaie i de berbec 3. Aceste coarne sunt. Durata de via Longevitatea cerbului este apreciat în libertate la cca 18-20 ani. paricopitate (Artiodactyla. carne de miel. piele i lân pentru îmbr c minte i covoare. Vârsta exemplarelor vii se apreciaz în func ie de aspectul exterior i trofeu. masculii au greut i cuprinse între 180-300 kg. cre tere care se termin în septembrie. cea mai comun specie a genului Ovis. fenomen care se întinde.

Habitat Cerbul se ad poste te în zonele cu p duri întinse. Inaltimea la acre ajunge este aproximativ de 1 m. hranindu-se cu vegetale si plante. Aspectul acestor animale este asemanator cu al unui cal. Cerbii au mirosul dezvoltat. iar greutatea este egala cu a unui cal mic. Iarna hrana cerbului se compune din lujeri (tulpin sau por iune de tulpin sub ire la plantele erbacee i ramur tân r de 1-2 ani la plantele lemnoase). care le ofer lini te i posed surse de hran . care cuprind por iuni de poieni sau lumini uri cu izvoare. frunze verzi r mase sub z pad . Hrana Hrana este deficitar pentru cerb în perioada iernii. Magarul este vegetariam. cel pu in teoretic. Varsta pe care o atinge in medie un magar este de 30-40 de ani. Scopul pentru care a fost domesticit era sa care diferite lucruri.împerecherii masculul muge te. Este întâlnit i la câmpie destul de des. precum i plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda i jirul constituie hrana de baz . Pe vremea cand era salbatic se putea gasi in Africa si Asia. ca de altfel pentru toate cervidele. frunzare (frunze uscate servind ca a ternut sau nutre pentru vite). Accept i reac ioneaz bine la hrana administrat complementar de om: fân.(?) ca de altfel i femela. are un brahnit nazal. Este insa mai mic decat calul si are urechile mult mai lungi. întreg arealul dintre zona alpin i malul m rii. gatul scurt si o fata alungita. consumand cat I se ofera. auzul bun i v zul suficient de bun. dar acum traieste in majoritatea partilor lumii. acoperind. Acesta traieste impreuna cu alti membri ai familiei in gospodariile oamenilor. Speriat. suculente (nutre uri provenite din plante cu tuberculi i din r d cinoase) i concentrate. MAGAR Magarul a fost un animal salbatic pana la domesticirea acestuia ca catre egipteni. fara sa aiba o anumita limita . muguri i uneori scoar de copac. Este acoperit cu o blana de culoare gri cu pete albe. cu picioare scurte. diferite frunze i ierburi uscate. boc ne te sau bonc luie te.

Arealul de r spândire este Europa. Are penajul cafeniu-ro cat cu negru la b rbie i la aripi. circa cinci într-un cuib. vi ine etc. Magarul este folosit pentru a pazi turme de oi si recent sunt utilizati in vindecarea copiilor bolnavi. fiind p tate cu negru. Italiei. dar i Asia de Est i Japonia. Incuba ia dureaz 13±14 zile. Botgrosul face parte din familia Fringillidae. pentru a se apara de pradatori.Inainte de a fi domesticiti. Ou le depuse în aprilie-mai. Botgrosul migreaz din Europa de Est spre vest sau sud i ierneaz pe teritoriul Turciei. Botgrosul Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) este o pas re denumit dup ciocul ei puternic cu care poate sparge u or sâmburii de cire e. Africa de Nord. îndeosebi în p durile luminoase. ou le fiind clocite preponderent de femel . sunt verzi-alb strui sau cenu ii. Cuib re te în arborii i arbu tii din regiunile deluroase i de es. magarii se grupau intr-un cerc si incepeau sa dea din copite. COCOSTIRCUL .

este mai mic cu penajul întunecat cu nuan e purpurii. folosesc un singur cuib mai mul i ani la rând. co uri i pe turnurile bisericilor. Se alimenteaz în câmp i locuri deschise. aceast mare pas re migratoare este o specie foarte îndr git . CIOARA Cioara de sem n tur (Corvus frugilegus) este una dintre cele 4 specii europene de p s ri care fac parte din punct de vedere taxonomic din genul Corvus. pe langa mla tini sau pe margine b l ilor. familia Corvidae. În general. Corbul . unde exist umiditate. fiind r spândite din Europa de Vest pân în stepele din Asia. frugilegus frugilegus are un cioc puternic cu penajul negru. pe ti i mici pas ri sau mamifere. i prim vara obi nuiesc s se întoarc la acela i cuib abandonat cu ase luni în urm .Barza (Ciconia ciconia ) este o pas re acvatic cu gâtul lung. cu acest sunet berzele comunicând între ele. Se hr ne te cu broa te. ajunge în Asia spre est pân la coasta Pacificului. Varianta cea mai mare dintre C.[judecat de valoare] Construie te cuibul pe acoperi uri. În Europa. care tr ie te în regiunile calde ale lumii. Cealalt variant (subspecie) C. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc. inutul Altai. frugilegus pastinator. în Africa. berzele europene zboar în stoluri spre sud. Toamna.

63 kg . a fost un animal din mitologia folcloric . G sit în întreaga emisfera nordic . . P s rile tinere pot c l tori în stoluri. corbul comun a fost venerat ca o figur spiritual sau zeu. coasta de nord-vest a Americii de Nord. Exist cel pu in opt subspecii ale corbului. Sunt p s ri sedentare. este o pas re cânt toare mare.cereale.Corbul comun de obicei tr ie te aproximativ de la 10 la 15 ani în s lb ticie. mâncând insecte. ajungând s tr iasc pe lâng a ez ri omene ti i în regiuni muntoase. al turi de Corbul Thick-Billed. Unele fapte remarcabile de rezolvare a problemelor au fost observate la unele specii. femelele fiind de o culoare cenu ie striat .Corbul comun (Corvus corax). Vr biile sunt într-un num r mare în regiunile mai joase. P s rile construiesc în arbori sau scorburi cuiburi sferice în care femela depune de trei ori pe an 4-5 ou albe p tate. De-a lungul secolelor. Este una dintre cele mai mari dou ciori. de asemenea cunoscut sub numele de Corbul nordic. corbii sunt extrem de versatili si optimi ti in g sirea surselor de hran . ordinul Passeriformes: Ele sunt printre cele mai cunoscute i mai frecvente p s ri antropofile din preajma locuin elor.Irlanda i ara Galilor. literatur i în multe culturi indigene. În rest domin culoarea cenu ie cu dungi mai închise. cu greut i înregistrate variind de la 0.O parte din succesul sau a fost datorita dietei de omnivor. din art . cu toate c unele exemplare au fost înregistrate cu durata de viata de pana la 40 de ani . inclusiv in cele din Scandinavia. Bhutan.animale mici i mâncare putred sau de la gunoi. i Siberia i nord-est Asia.fructe.1.La maturitate corbul comun are între 56 i 69 cm în lungime. Corbul comun a coexistat cu oamenii de sute de ani iar în unele zone au fost atat de numero i încat s-a considerat un organism daun tor. i este probabil cea mai grea pas re cânt toare. Ou le sunt clocite timp de 14 zile de ambii p rin i. dar mai târziu vor avea propiul teritoriu. în întregime neagr . Masculii au în general penajul mai colorat de un cafeniu p tat pe spate. Vrabie Cu numele de Vrabie se cunosc mai multe specii din familia Passeridae. care s conduc la convingerea c este extrem de inteligent. este cea mai întâlnita dintre toate ciorile.69 .

iar spre est pân în Japonia i Kamceatka. Pas rea nu cloce te. care se cunoa te i sub numele de vrabie de orez sau de Java. Între ele se g sesc: y Calamospiza melanocorys de aripi albe. Morfologie i mod de via Caracteristicile acestor p s ri sunt culoarea cenu ie i cântecul lor prin care masculul marcheaz teritoriul i care se poate asem na cu denumirea dat p s rii. y Chondestes grammacus vrabie bufon. care se cunosc ca vr bii alpine ( care au deasemenea i numele de Passer italiae y speciile din familia Emberizidae sunt numite ocazional vr bii. Passer domesticus y speciile din genul Montifringilla (Passeridae). y Padda oryzivora (familia Estrildidae). este ca naspa domestic .y în general. y cele din genul Eremopteryx. numita si vrabie albastr . Ammodramus i Tiaris. y specii din genul Petronia. numit i vrabie alondra Cucul Cucul (Cuculus canorus) este o pas re migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes. y Passerina cyanea (Cardenalidae). toate p s rile din genul Passer ( familia Passeridae). familia Cuculidae. y Spizella atrogularis vrabia de barb neagr . Are m rimea unui porumbel suplu (30±35 cm). ci femela depune ou le în cuiburi str ine care sunt de regul ale unor p s ri . Poate fi întâlnit în Africa de Nord i Eurasia ² din Portugalia pân în Irlanda.

capul i partea superioar a corpului sunt de culoare cenu ie. Mai tr ie te i în regiunile cu smârcuri sau de step . El poate fi g sit în p durile de foioase.m. masculul r mâne circa o s pt mân împreun cu femela. În perioada împerecherii. ierneaz în Africa tropical i în sudul Asiei. Pas rea este r spândit mai ales în emisfera nordic . fiind printre pu inele p s ri care consum i larvele p roase de insecte. La mascul. unde tr iesc i p s rile care îi cresc puii. coasta m rilor sau la marginea ora elor. iar partea inferioar a corpului are o nuan cenu ie alb struie. Coada este lung pestri i penele foarte grele. Hr nirea i înmul irea Cucul se hr ne te în special cu insecte. Habitatul cucului este foarte larg.400 de m. crângurile de pe malul apelor curg toare. dar ierneaz în regiunile de savan din sudul Africii. Cucul este o pas re migratoare.cânt toare mai mici. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elve ia la o în l ime de 2.250 m deasupra n. p ianjeni sau melci. PITIGOI . iar în India la altitudinea de 5.

Caractere morfologice Pi igoii sunt p s ri de m rime mijlocie i mic . Peudedramidae i Urocynchramidae. RINDUNICA . savane. Coloritul penajului este diferit. lumini uri.2 ani. i chiar pe insule numeroase din m rile i oceanele lumii. [modificare]R spândire Arealul de r spândire a pi igoilor sunt p durile de foioase i conifere. La Loxia ciocul apare la vârf încruci at. p s rile lipsind numai în regiunea arctic . tundr regiuni situate la toate latitudinile globului.m. dominând culoarea cenu ie dungat pe aripi. Thraupidae. 20 de specii. Cele mai multe specii sunt p s ri sedentare. Cele mai multe specii ca. p ianjeni. Zborul p s rilor este în salturi (bolte). pe când Carduelis atrata. 1 . concentrându-se aici ca. Loxia care are ciocul la vârf încruci at poate s scoat semin ele din conurile de conifere. 40 de genuri din care 4 au disp rut. Sunt specii de pi igoi ca Leucosticte care populeaz regiuni stâncoase.Pi igoii sunt o grup de p s ri cânt toare care fac parte din familia Fringillidae. ciocul cel mai bine dezvoltat fiind la botgros. În perioada clocitului p s rile vor hr ni puii i cu insecte. Emberizidae. Botgrosul poate s sparg i sâmburi de cire e cu ciocul s u puternic. sau râme. Familia Fringillidae cuprinde ca. Passeridae i Ploceidae. un pi igoi tr ie te ca. fructe i muguri de plante. Masculii sunt mai intens colora i ca femelele. Asia de Nord pân la Kamciatka migreaz spre sud. Majoritatea au un cioc puternic pe sec iune rotund. care num ra ini ial 30 de specii s-a diversificat mult între timp. zone cultivate. Cardinalidae. se presupune c fenomenul de migra ie se datoreaz hranei abundente de semin e din p durile de fagi. Ele fiind prezente pe toate continentele. Unii oameni de tiin includ în aceast familie chiar i p s rile din familiile Icteridae. iarna speciile nordice ca cele din Scandinavia. În iarna anului 1946/1947 i 1951/1952 s-a semnalat o migra ie a pi igoilor în Elve ia. 70 se afl în Asia. respectiv 200 de specii din care 14 au disp rut. aceast colora ie fiind mai intens la p s rile Euphoniinae. care tr iesc la tropice. sau de preerie. în cazuri rare s-a semnalat la pi igoi vârsta de 15 ani. 100 de milioane de p s ri. iar în Africa 50 de specii. cu o lungime între 9 i 26 cm. tr ie te in Anzi la altitudinea de 4500 de m. Pe insulele Hawaii subfamilia Drepanidinae. În cele dou Americi tr iesc 60 de specii. gr dini. sau Leucosticte brandti în Himalaya la altitudinea de 5400 m deasupra n. în Europa tr iesc ca. De unii sunt considera i pi igoi i unele specii din familia Estrildidae. [modificare]Hr nire i mod de via Hrana principal a pi igoilor const în principal din semin e. Parulidae. parcuri.

Ele sunt r spândite pe tot globul cu excep ia Noii Zeelande. fiind larg deschis în timpul zborului. Pot bea ap zburând razant cu oglinda apei. cuprinzând aproximativ 19 genuri i peste 75 de specii. s pate în maluri sau în scorburile copacilor. Morfologie Ele sunt zbur toare excelente mul umit formei aripilor i a corpului aerodinamic. Caracteristic p s rilor din aceast familie este faptul c prind insectele cu care se hr nesc din zbor. Ciocul este scurt. Co ofana . Speciile din aceast familie au o coad lung bifurcat i picioare mici pu in dezvoltate. Majoritatea speciilor î i construiesc cuibul din p mânt pe zidurile cl dirilor sau pere ii pe terilor.Hirundinidae este o familie de p s ri migratoare din ordinul Passeriformes.

amenin ând rivalii sau atr gând femela în timpul perioadei de împerechere. este u or recunoscut chiar de cei care nu sunt foarte buni cunosc tori de p s ri. ca i în zonele de munte pân la altitudini de 2. Descriere Culorile de baz ale penajului sunt alb cu negru. melci. p. opârle. De asemenea prefer apropierea apelor. gr dini sau terenuri agricole. Pas rea consum cadavre de vertebrate. era considerat aduc toare de noroc i amerindienii o considerau un duh. Co ofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm i o l ime cu aripile deschise de 90 cm. în contrast cu Europa. P. alb cu negru. amfibii. Locul unde poate fi întâlnit cel mai frecvent este Europa. pot tr i i în regiuni de smârcuri sau în stuf ri . de obicei în p mânt. p ianjeni. p. de exemplu p uni. oareci. hrana constând din insecte. P s rile din aceast specie pot tr i în locuri diferite.500 m. i pui de pas re sau fur ou le din cuiburi. flancurilor i abdomenului. În Asia. fiind albe numai o parte a aripilor. dar predomin culoarea neagr alb struie cu luciu metalic.m. P. Mai ales toamna depoziteaz hrana în locuri ascunse.Co ofana (Pica pica) este o specie de p s ri din familia Corvidae. hemileucoptera fac exep ie de la aceast regul . Din cauza penajului s u caracteristic. dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. Hrana vegetal este compus din fructe. astfel P. ajungând în c utare de hran pân la în l imi de 5500 m. dar pe sol se deplaseaz mai mult prin s rituri. zburând în form de bolte. prieten al oamenilor. Subspeciile P. p. [modificare]Hr nire Co ofana se hr ne te i cu cu hran vegetal . prin el pas rea dând alarma. fiind considerat în evul mediu pas rea vr jitoarelor sau a celor certa i cu legea. masculii neputând fi distin i de femele. Din cauza faptului c fur mai ales lucrurile care lucesc era temut . larve. ca parcuri. pâlcuri de copaci sau la liziera p durilor. Prefer locurile deschise luminoase. Nu exist un dimorfism sexual. Co ofana se poate întâlni în regiunile de es.000 m deasupra n. Este r spândit în Eurasia. asirensis . p. Cioc nitoarea . tufi uri. mamifere mici. sau era considerat zei a mor ii ÄHel´. mai rar în p duri. iar în alte culturi europene fiind considerat pas rea care este solul ce aduce nenoroc. bottanensis. bottanensis poate tr ii la altitudinea de 4. Africa de Nord i America de Nord. Glasul p trunz tor al co ofanei nu se poate confunda. dar mai ales animal . co ofana era solul zeilor. În mitologia german . semin e sau ciuperci. Pas rea face parte din categoria bunelor zbur toare. ectoparazi ii de pe vaci i oi. viermi.

In Africa i America unele specii tr iesc pe sol. care se deplaseaz pe distan e mici. In timpul reproducerii masculii multor specii produc un zgomot puternic prin cioc nirea unei ramure uscate cu ciocul. curbate i ascu ite. putând atinge m rimea unui corb. ascu it cu ajutorul ei cioc nitoarea sap în lemnul arborilor galeria pentru cuib. prev zut cu peri. sau l rge te galeria din truchi unde se ascund insectele.Cioc nitoarea este una din cele mai cunoscute p s ri din lume. Acestea reprezint subfamilia Picinae a familiei Picidae. ele sunt foarte utile în pomicultur sau silvilcultur . Prin distrugerea insectelor d un toare. Cioc nitoarele au limba lung de form cilindric . Penele aripilor i în special cele ale cozii sunt rigide. care este cleioas . Unele specii fac depozite de hran pe timpuri neprielnice. i sunt cunoscute aproximativ 200 specii de cioc nitori. Hrana este constituit mai ales din insecte i larve dar consum i semin e i fructe. In general picidele sunt p s ri de talie mare. ele au cea mai bun specializare pentru locomo ia prin c rare pe trunchiurile arborilor care este realizat cu ajutorul ghearelor puternice. dar cele mai multe tr iesc în America de Sud i Indonezia. Ciocul p s rii este conic. cu ajutorul ei scoate larvele sau insectele din galeriile truchiurilor. nefiind zbur toare bune. Cioc nitoarele tr iesc i în regiunile cu clim temperat . tiuca . Caracteristici generale Picidele cuprind circa 201 de specii. Acestea sunt cele mai inteligente p s ri dup corbi. protractil . coada servind ca punct de sprijin la c ratul pe trunchiuri. Cele mai multe specii de cioc nitori sunt p s ri sedentare.

mai multe ore. vegeta ie.500-25 kg. y Gupi . cu corpul alungit i turtit lateral. molu te. iar în cele limpezi culoarea carasului este auriu-maronie. Forma capului este asem n toare cu cea a crapului. Reproducerea se realizeaz prim vara când apa atinge temperaturi de 8-10 grade. dup aceast perioad sufer de fenomenul numit ginogenez . În apele mâloase solzii lui bat spre culoarea neagr . între ni te limite ale PH-ului. Se hr ne te cu larve. lung de 30-120 cm i având greutatea de 0. Depunerea icrelor dureaz pân la sfâr itul verii. ordinul Cypriniformes. lipsindu-i îns must ile. La aceast specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele. cu buze sub iri. y Carasul poate tr i în ape foarte s race în oxigen. Carasul este originar din Asia de Nord. deoarece nu i se usuc solzii. Este un pe te care rezist i scos din ap .tiuca (Esox lucius) este o specie de pe te teleostean din familia esocidelor. iar forma gurii este obtuz . tiuca este un pe te r pitor care tr ie te în ap dulce. deoarece masculii. Carasul Carasul (Carassius Auratus Gibelio) este cel mai cunoscut i r spândit pe te de ap dulce din România. El face parte din clasa Actinopterygii. [modificare]Caracteristici generale y Colora ia solzilor lui depinde de apa în care tr ie te. familia Cyprinidae. iar mai apoi în întreaga lume. mai ales dac este învelit într-o cârp ud . la 1. în apele bogate în vegeta ie bate spre verde. icre etc. iar greutatea lui poate varia de la 80-150 de grame. de unde s-a r spândit în toat China ca pe te ornamental.5-2 kg. Dimensiunile obi nuite ale carasului sunt de 10-15 cm. în mod excep ional. pe care pu ini pe ti le suport . gura mare cu din i puternici. crustacee. adic transformarea lor în femele.

cu forma de steag. desi le place sa manance creveti. Moli au numai cateva tipuri de forma a cozii si culorile sunt mai putin variate. in principal negru. Gupi sunt probabil cei mai populari. vor fi consumati ca hrana de catre alti pesti sau chiar de catre parinti. Le place sa traiasca in bancuri.Sunt pe ti exotici care au fost adapta i la condi iile de via într-un mediu artificial acvariul. sunt foarte colorati.Dintre toate speciile apartinand genului Poecilia. vela. Au lungimea de 5 centimetri. in momentul cand au pui in burta. putin alcalin. Coada-spada Coada-spada. verde auriu si argintiu.Gupi. Sunt în general pe ti de talie mic cu un colorit viu sau au forme curioase. Temperatura trebuie sa fie in jur de 24 de grade Celsius. iar coada. Vor manca cu placere fulgi pentru pesti si pot trai foarte bine si fara mancare vie. Tine minte: desi acesti pesti se inmultesc cu usurinta. deci cel mai bine ar fi sa tii in acvariu un mascul si doua-trei femele. triunghi si altele. aglomeratia prea mare din bazin sau apa schimbata prea rar ii fac sa se imbolnaveasca usor. femelele sunt sensibile. i provin din m rile calde tropicale. Deoarece puii sunt deja formati atunci cand ies din femela. ia aspecte foarte variate . apa mai degraba dura iar pH-ul normal. De asemenea ei pot fi reprodu i în acvariu de cresc torii amatori.steag. de aceea este de preferat sa le izolezi atunci cand ³nasc´ si dupa.5 litri de apa din acvariu. sunt usor de hranit. Crapul . parca ar fi un curcubeu de culori. daca se nasc intr-un acvariu comunitar. Desi sunt pesti rezistenti. Pentru Moli este bine sa adaugi o lingura si de sare la fiecare 5. Spre deosebire de Gupi. pot fi hraniti cu fulgi pentru pesti maruntiti foarte bine. De asemenea. Datorita faptului ca puii ies la interval de 30 de zile s-ar putea sa nu mai ai unde sa-i tii desi.

Broasca . O femel depune pe vegeta ia subacvatic pân la 2. anal i codal . iar masa maximum 40 kg. Lungimea corpului poate atinge 1 m. dou n ri. Tr ie te pân la 30 de ani.Crapul (Cyprinus carpio) este un pe te teleostean din familia ciprinidelor. Este r spândit aproape pe tot globul. populând apele dulci i cele salmastre. când atinge 1. iar pe tele este acoperit cu mucus i solzi. Puietul se hr ne te la început cu zooplancton. uneori i mai mult. cu buze groase. Exist dou forme de crapi: crapul cu spatele jos i crapul cu spatele înalt. Înot toarele sunt ac ionate de mu chi. Cavitatea bucal este subterminal . care prezint doi lobi egali). Reproducere i dezvoltare Crapul atinge maturitatea sexual la vârsta de 2-5 ani i se înmul e te în lunilemai-iunie. iar mai apoi. de obicei. cu nuan e alb strii sau verzui. negricios. Spatele este. iar abdomenul albicios.1 milioane de icre.8 cm lungime. i botul. doi ochi. Pe trunchi i pe coad se g sesc înot toare perechi (dou ventrale i dou pectorale) i neperechi (dorsal . cu nevertebrate de fund (hrana principal a unui crap adult). Crapul posed patru must i. iar incuba ia are loc dup 2-7 zile. flancurile ar mii sau ar mii-g lbui. Este acoperit cu solzi mari.

din clasa batracienilor. N rile de pe vârful botului se închid când se afl în ap . care sunt depuse în ap . cu picioarele dinapoi mai lungi.Broasca este numele dat mai multor animale tetrapode amfibii. Râma . f r coad . cât i pe uscat. Broa tele se înmul esc prin ou . adaptate pentru s rit. Broasca de balt tr ie te atât în ap . cu gura larg i cu ochii bulbuca i.

Râma este un nume comun pentru cele mai multe dintre componentele familiei Oligochaeta (care este fie o clas . orificiul anal. Tr ie te în sol i are corpul inelat (fiecare inel constituie una din inimile organismului) de pân la 25 cm. y y y y y y Sistemul digestiv: orificiul bucal. La exterior are pielea umed cu mucus care are rol în respira ie i de sim . orificiul anal Sistemul circulator: prin vase închise Locomo ia: târâre cu mu chi i chetei Hr nirea: cu resturi organice din sol Înmul irea: indivizii posed atât organe de reproducere feminine cât i masculine. iar la cap tul posterior. stomac. Ciclu de dezvoltare: ou-cocon-sol-râm Racul . În sistemele de clasificare clasice sunt plasate în ordinul Opisthopora. faringe. deci indivizii sunt hermafrodi i. Celulele reproduc toare ajung îns la maturitate în perioade diferite astfel c nu poate avea loc autofecundrea. La cap tul anterior are orificiul bucal. intestin. fie sub-clas în func ie de autor) i în Annelida. esofag.

cu carapacea de culoare neagr -verzuie. ân arul . în râuri i în b l i i este comestibil. Prima pereche de membre este prev zut cu cle ti puternici. Tr ie te în Europa. Abdomenul este alc tuit din apte inele i serve te la înot.Racul este un animal care face parte din ordinul crustacee decapode. Are corpul divizat în cefalotorace i abdomen.

Pân în prezent au fost descrise peste 2500 specii din totalul estimat de 22 000 de specii[1][2]. Indivizii se împart în femele subfertile sau uneori sterile (lucr toare). Se poate împerechea i în spa ii restrânse. ele lucrând împreun pentru a men ine colonia [3]. masculi fertili (trântori) i femele fertile (denumite m tci sau regine). SOPIRLA . Fac parte din familia Formicidae. în care tr ie te i în timpul iernii f r s intre în diapauz . nu se produce maturizarea ou lor f r consumarea sângelui de mamifere. la femel . Adultul depune ou le i iarna. Femelele pot transmite malarie. genera iile din prim var i var se succed la fiecare 15±20 zile.ân arul este o specie de insect adaptat la mediul urban. Furnicile prosper în cele mai multe tipuri de ecosisteme. împreun cu familiile înrudite ale viespilor i albinelor. Acestea sunt u or de identificat dup antenele lor îndoite (sub forma de cot) i dup talia sub ire. având o organizare a coloniilor foarte avansat pentru lumea animalelor. când temperatura apei dep e te 10 °C (între sfâr itul lui aprilie i mai). care. Coloniile sunt uneori descrise ca superorganisme deoarece furnicile par s func ioneze ca o entitate unitar . în func ie de temperatura apei. apar in ordinuluiHymenoptera. i pot forma circa15 ± 25% din biomasa animalelor terestre[4] . La unele specii. Dezvoltarea larvelor se realizeaz în ape st t toare. Furnicile Furnicile sunt insecte sociale care tr iesc în colonii (mu uroaie) de pân la mai multe milioane de indivizi. o boal infec ioas grav .

In cazul capturarii. Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti. In general. Se cunosc circa 3000 de specii(anolisul verde). sprijinit pe patru picioare scurte. rotunjiti. dar nu servesc la mers. Inainte de imperechere. Organele digestive sunt bine dezoltate. coada soparlelor este mai lunga decat corpul. soparlele pot evita multi pradatori. opârla se târ te. concrescu i cu maxilarul. dar exista specii ce nu au dinti veninosi. soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale. Soparlele au patru picioare scurte. cu capul i abdomenul acoperite cu pl ci cornoase.Mediul de via este terestru.p ienjeni si râme. îndreptate lateral. deci este un animal târâtor. Ochii sunt proteja i de o membran sub ire.I se mai spune popular gu ter.Nume dat mai multor specii de reptile din ordinul saurienilor. sopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare i pe coad . Astfel. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil. Este totu i un animal insectivor.Culoarea ei este adaptat mediului. Datorita iutelii si a capacitatii de a se catara (pot urca pana la 4000 m altitudine). bifurcat la vârf i poate fi u or proiectat afar . îndreptate în afar . sub iat spre vârf. regenerabil . aduse pe langa corp. Auzul este bine dezvoltat. Membrele sunt scurte. cu cate cinci degete fiecare. multe specii sunt gata sa muste. exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm.respectiv acvatic(secundar). Reptilele î i au originea în vechii amfibieni. transparent . la fel i mirosul. dar exista si specii fara picioare. cu corpul aproape cilindric. Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri. Pe maxilare opârla are numero i din i conici. a ezate pe laturile corpului.respectiv insectivor . au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali. îngro at ce formeaz solzi mici si o protejeaz de usc ciune. Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. Pot trai in orice mediu. Deplasarea se face prin ondula iile corpului. la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m.în special se afl în zone de la câmpii pân în zona de munte(în locuri însorite). opârla se hr ne te cu insecte. In general. Iarna se ascund în gropi i stau în amor ire pân prim vara. care este acoperit cu solzi marunti. Melcul . C ile respiratorii sunt bine diferen iate. Pl mânii sunt ca ni te saci cu pere i cuta i. ce sunt grupate in 23 de familii. Respira ia este pulmonar . cu coada lung . cu pielea verde-cenu ie sau pestri . Temperatura corpului este variabil .Ea este în general carnivor . mobil . ci la ag are de asperit ile solului si c rare. Cele mai variate si raspandite specii de reptile care traiesc in prezent sunt soparlele. Are tub digestiv si glande anexe. Limba este musculoas . iar limba se termina cu 2 lobi scurti. masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului. majoritatea preferand zona intertropicala.prin fecunda ie interna.Se înmul e te prin ou cu coaja calcaroas . Are o piele c rnoas .

adaptate atât la via a acvatic cât i la cea terestr . cuprinzând peste 90 000 de specii. ceea ce poate dura ani de zile. melcii pot re ine sperma pentru o perioad de pân la 1 an. Capul la clasa Lamellibranchia (lamelibranhiate) a regresat pân la dispari ie [modificare]Împerecherea i depunerea de ou De i au atât organe de reproducere masculine cât aceea i specie înainte de depunerea ou lor. În climatul tropical împerecherea poate avea loc de mai multe ori pe an. împerecherea are loc prim vara târziu sau la începutul verii. Când melcul este dezvoltat destul. Capul Este bine dezvoltat i distinct la reprezentan ii clasei Gastropoda (gasteropode) i Cephalopoda (cefalopode). dar în mod normal depun ou în câteva s pt mâni. Al ii joac rolul Unii melci se pot comporta deopotriv ca masculi într-un sezon deopotriv fiind fertili în mod simultan. i feminine.Melcul face parte din clasa Gastropoda. trebuie s se împerecheze cu melci din i ca femele în altul. În alte climate melcii se pot împerechea în jurul lunii octombrie i a doua oar la diferen de 2 s pt mâni. Uneori are loc i o a doua împerechere. încreng tura Mollusca. redus la amfineurieni i scafopode. Dup împerechere. Clasa Gastropoda este cel mai numeros grup actual de molu te. Gândacul de buc t rie .

lungimea lor fiind cuprins între 5 i 100 mm (Megaloblatta blaberoides). asociat cu locurile de cultur i de depozitare a cartofilor. În anul 2005. a ap rut la bazele militare americane din Bordeaux i a continuat s se r spândeasc pân la începutul celui de-al doilea r zboi mondial în Belgia. gândacul de Colorado a fost descoperit pe terenurile cultivate cu cartofi din Germania. din familia chrysomelidelor. termen familiar de origine germanic ) este un ordin care face parte din clasa Insecta. Originea acestui gândac este neclar . a fost descoperit pe insula Borneo o specie cu dimensiuni mai mari. amplu r spândit la nivel mondial. Pe capul insectei se afl antene lungi sub form de filament. La sfâr itul primului r zboi mondial. Aripile acestor insecte sunt în general atrofiate. dar a fost eradicat în cele din urm . Gândacul de Colorado Gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) este o insect din ordinul coleopterelor. dar se pare c provine din sud-vestul Americii de Nord (din statul american Colorado i din Mexic).Blattaria (sinonim Blattodea) sau gândacul de buc t rie (carcalac. asupra c rora ac ioneaz ca un d un tor. rile de Jos i Spania. În 1877. .

care mai con ine viespile i furnicile. activitate ce se soldeaz cu polenizarea florilor. cele mai importante insecte polenizatoare i interdependen a între ele i plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioz cunoscut sub numele de Ämutualism´. Albinele sunt.Albina Albinele sunt insecte zbur toare. clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita. care recolteaz mierea pentru consumul uman. Albinele de miere i albinele f r ac adun mari cantit i de miere. ducând la polenizarea încruci at . cu producerea mierii. Pe de alt parte unele specii de albine produc miere din nectar. care se hr nesc cu nectarul florilor(ca surs de energie gra ie con inutului de zaharuri). o asociere între organisme diferite care este avantajoas pentru ambele p r i. i. Astfel polenul pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductiv ) altor flori din aceea i specie. caracteristic ce este exploatat de apicultori. de fapt. folosit mai mult la hr nirea larvelor). în unele cazuri. . i cu polen (ca surs de proteine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful