CRIZANTEMA

Descriere Genul cuprinde plante anuale, bianuale, perene, cu flori in forma de rozeta, de diferite forme, culori si dimensiuni. Exista numeroase specii si varietati de crizanteme. Un lucru interesant la crizantema in general este ca producerea bobocilor este strans legata de fotosinteza, ceea ce inseamna ca prin reglarea artificiala a expunerii la lumina inflorirea se poate realiza la sfarsitul lui octombrie, inceputul lui noiembrie, perioada in care crizantemele sunt cautate. Ingrijire si cultivare Margaretele care cresc pe camp se pot cultiva si in ghivece mari sau direct in gradina, intr-un loc insorit, in pamant fertilizat si usor drenabil. Pentru ca planta sa aiba o forma compacta si multi boboci, tulpinile trebuie retezate din cand in cand pentru a se stimula ramificarea tufei.
Crizantemele plantate in ghivece trebuie udate regulat si tratate cu substante fertilizatoare in timpul perioadei de crestere, pana cand se formeaza bobocii. Varietatile cu tulpina inalta trebuie legate de suporturi sau bete ca sa nu se aplece la pamant sau sa fie rupte de vanturile si/sau ploile puternice. Pentru ca florile sa fie mai mari, mai ales daca sunt menite sa stea in glastre ca flori taiate, indepartati bobocii care apar de-a lungul tulpiniilor si lasati-i doar pe aceia din varf, care vor beneficia astfel de toate substantele nutritive preluate de planta. La sfarsitul lunii august, cand florile s-au ofilit, tulpinile se taie pana la nivelul pamantului sau se scurteaza si se muta intr-un loc ferit, in cazul in care sunt plantate in ghivece.

Inmultire 1. Margaretele si crizantemele se imultesc foarte usor, prin divizarea tufelor. Operatiunea se face primavara si toamna. 2. Prin butasi din portiuni de tulpina de la varf; se planteaza intr-un amestec de pamant, nisip si turba in parti egale, iar ghiveciul se aseaza la loc umbrit, pana apar radacinile. 3. Varietatile anuale de inmultesc prin seminte; acestea se seamana primavara, direct in pamant, iar daca plantele sunt prea dese, se lasa numai cele mai viguroase (nu se transplanteaza). Boli si daunatori Crizantema este sensibila la diferite boli provocate de ciuperci, cum ar fi rugina alba, mucegaiul cenusiu sau putrezirea radacinii; toate acestea sunt favorizate de conditiile necorespunzatoare de cultivare. Pentru a reduce cat mai mult riscurile de aparitie a acestor boli, evitati sa lasati apa sa balteasca la radacina tufei, nu insamantati prea des si, la nevoie, tratati planta cu fungicide si/sau insecticide. Deformarea tulpinii si decolorarea frunzelor sunt cauzate de infecti virotice si sunt foarte greu de combatut. In acest caz, este cel mai bine ca plantele infectate sa fie rupte si aruncate.

NARC Z

t i i t i i t i l li i i j Narci a sau C ri a cum mai este cunoscuta popular, este o floare foarte raspandita la noi, o intalnim in parcuri, in gradinile particulare, in jardinierele de la ferestre, etc. Deseori o intalnim crescuta sal atic pe marginea drumurilor sau pe campuri. Celebritatea ei este egalata in perioada de inflorire doar de lalele sau zambile.

Descrierea plantei Se cunosc foarte multe varietati ale narcisei care se comercializeaza, cu inaltimi de la cele mai pitice, care ating 7 cm sau la cele mari de 50-60 cm. Florile cu forme diferite, dar usor de recunoscut pot fi, de la obisnuitele narcise albe si galbene, pana la cele portocalii, galben pal, roz sau chiar si rosu. Florile narcisei sunt dispuse in varful tulpinei si ating dimensiuni de 2-7 cm. Perioada de inflorire a narciselor debuteaza in februarie si poate tine pana in luna mai la anumite varietati. L cul in gradina Narcisa este o planta foarte rezistenta, motiv pentru care bulbii rezista peste iarna in pamant. Prefera orice tip de sol, iar locurile ideale in gradina sunt cele insorite, descoperite.
Narcisele pitice pot fi utilizate pentru ghivece, jardiniere, straturi sau borduri, iar narcisele cu talia mai mare pot fi cultivate in straturi, grupuri, borduri sau chiar direct in gazon.

Culti area si inmultirea narcisel r Bulbii se planteaza imediat dupa cumparare in lunile august-octombrie. Gropile de plantare au dimensiuni de 5-7 cm si la distante de 10-20 cm, in functie de talia narcisei. De la an la an, narcisele se intind in palcuri mari si se recomanda separarea lor doar daca este necesar si o data la cativa ani. Din punct de vedere estetic se recomanda gruparea narciselor cu alte plante care infloresc in aceeasi perioada: Brandusa, Vioreaua, Laleaua, Panselutele sau Anemonele. Sfaturi utile
y y y y

Verificati bulbii inainte de plantare sa nu fie moi sau mucegaiti! Plantarea bulbilor trebuie facuta cat mai repede dupa cumparare! Dupa inflorire, nu rupeti frunzele ci lasati-le sa se usuce singure! O data la cativa ani dezgropati bulbii si separatii, dar replantati imediat!

¥ ¨  ¤ ¤      ¤ ¤ ¤ ¤    ¤  ¤   ¦ ¥ ¥ ©   § ¦© ¦   ¦  ¥  ¦© ¨ §¦ ¥ £  

 ¤ 

¥ 

¢¡   

¤ 

B

DUSA

Descrierea plantei Brandusa de primavara rasare din bulbi mici ca toate plantele perene cu bulbi care infloresc in lunile friguroase. Frunzele si florile brandusei apar in acelasi timp. Frunzele sunt alungite si foarte subtiri si prezinta o dunga alba. Florile brandusei infloresc deasupra frunzelor si prezinta o forma de cupa. In functie de variatea branduselor, florile pot fi albe, mov, galbene, purpurii sau vargate. Dimensiunile plantei ± frunzele pana la 20 cm, iar florile pana la 10 cm. L cul in gradina Brandusele prefera un sol bine drenat in locurile insorite ale gradinii sau la umbra copacilor si arbustilor din gradina. Este de preferat plantarea in straturi si brazde pentru a avea o pata de culoare in primele luni ale anului in gradina. Culti area si inmultirea brandusei de primavara Bulbii de brandusa cei mai raspanditi in comert sunt hibrizi olandezi cu flori de culoare mov sau galben. Bulbii se planteaza toamna in gropi cu adancimi de 5-7 cm si la distante intre plante de 5 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire. B ANDUSA DE TOAMNA (Colchicum)
Infloreste de la sfarsitul verii si in primele luni de toamna. In ciuda denumirii populare nu se inrudeste cu Brandusa de primavara (Crocus). Este o planta otravitoare.

Descrierea plantei Bulbii brandusii de toamna sunt mult mai mari decat in cazul Crocusului. Florile in forma de cupa apar toamna, au culoarea lila, roz si se ofilesc inainte de venirea frigului. Frunzele brandusei de toamna sunt verzi, lucioase si late cu dimensiuni de pana la 20 cm. L cul in gradina Brandusa de toamna prefera solurile bine drenate si ingrasate, in locurile insorite ale gradinii sau in semiumbra. Covoarele cu flori de branduse de toamna sunt neasemuite in gradina. Cultivarea si inmultirea brandusei de toamna Bulbii se planteaza vara in gropi sapate la 10 cm adancime si la o distanta de 10-15 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire.
Vezi calendarul infloririi altor plante perene cu bulbi in gradina!

borodo. se vor elimina tulpinele cu flori vestejite. Florile sunt fi ate pe tulpinele drepte si prelungi. Uneori. Daca se doreste sa fie cultivata ca planta perena. lignificata la baza. .8). Iarna. in gradina. Se va utiliza un pamant bun pentru flori. gura leului se seamana in aprilie-mai. colorate in verde inchis. Multiplicarea Se efectueaza prin seminte si se practica primavara sau iarna: semintele se seamana intr-un pat cald in februarie-martie sau in aprilie-mai. Gura leului este o planta care prefera seceta decat excesul de apa: deci. numele stiintific al frumoasei flori de gradina Gura leului. i se ciupeste varful cu scopul de a se dezvolta lastarii de la baza tulpinei. Udarea Udarea acestei flori de gradina trebuie sa se faca cu regularitate. dizuolvat in apa cu care este udata. Planta va primi fertilizant de flori la fiecare 20-25 de zile. partial tubulare. rosu. Se mai recomanda taierea varfurilor tinerelor plante pentru a se obtine o crestere mai compacta. portocaliu. frunzele sunt lanceolate. bine drenat si bogat in marerie organica. Gura leului se dezvolta frumos daca este cultivata in plin soare pentru a putea sa-si obtina o inflorire perfecta. desigur. cu un pH neutru (5. este cultivata ca planta anuala. inainte de racirea importanta avremii. existand si varietati bicolore sau pestrite. roz. Florile lasa locul unor pastai lemnoase ce contin numeroase seminte fertile. dar nu cu apa din abundenta.5-5. alb. . producand spontan noi plante din semintele din anul precedent. atentie ca terenul sa fie bine uscat intre o repriza de udat si alta. Creste pana la 100-120 cm inaltime. Gura leului se prezinta in mai multe culori: galben. amintind cu adevarat de guradeschisa a unui leu sau a unui dragon. cu doua petale. chiar daca se dezvolta fara probleme in orice fel de sol. . Cand rasadul ajunge la aproape 10 cm inaltime. Particularitatea acestei plante sta. planta se autoinsamanteaza. universal.Gura leului Generalitati Antirrhinum majus. pentru a nu ingheta. Expunerea. Tulpina florii este carnoasa. dar poate fi mult mai scunda. se recomanda. echilibrat. doar 20-30 cm.  . in florile sale. planta se va lasa aproape uscata. ca iarna sa fie acoperite. Pentru a obtine o inflorescenta mai abundenta. totusi. . dar si toamna. Terenul Aceasta planta prefera pamantul foarte putin argilos. care se deschid apasand floarea din lateral.

raspanditi in intreaga lume si clasificati dupa forma si felul in care florile lor sunt dispuse fata de axul inflorescentei. care sunt niste bulbi miniaturali formati pe tulpini. pe care sunt dispuse si frunzele. Cand si unde se face plantarea crinilor In octombrie. la subsoara frunzelor. alungiti. lungi. lasand 40 cm distanta intre ei. Locul trebuie sa fie semiumbrit. In sol. numit asa datorita florilor sale foarte mari. dar si pe continentul american. ‡ prin butasirea solzilor care acopera bulbii si care inradacineaza usor Specii de crin raspandite Lilium candidum. care apar in varful unei tulpini lungi. toamna in luna octombrie. puternic parfumate. compus din amestec de turba si pamant de gradina. Tulpinile sale sunt inalte. in toata Asia. de pana la un metru si jumatate. ferit de soare prea puternic. pe tulpina gasindu-se 12 pana la 20 de flori albe. in SUA si Canada. ornamentala prin florile mari. care va afecta dezvoltarea florilor din anul urmator. parfumate. Infloresc in perioada verii. care se deschid la inceputul veri. pana in indepartata Japonie. crinul alb. crinii pornesc din bulbi solzosi. este cel mai cunoscut crin. Crinii sunt raspanditi in toate regiunile temperate din emisfera nordica si sunt raspanditi in zona Mediteranei. in India. perena. Exista mai multe metode de inmultire a crinilor ‡ diviziunea bulbilor se face atunci cand dintr-un bulb mare se obtin mai multe fragmente care vor fi plantate si vor da nastere unor noi plante ‡ prin bulbili. Pamantul in care se planteaza trebuie sa fie afanat si ingrasat. de regula. Lilium regale este crinul imperial. iar plantarea bulbilor se face. bulbii se planteaza la o adancime de 15-20 cm. Infloreste tot la inceputul verii. viu si intens colorate. . Crinul este o planta ierboasa.CRINUL Sunt peste 100 de specii de crin.

trei linguri de flori proaspete marunt tocate si cate o lingurita de miere zaharisita si ceara de albine (ambele le gasim in piete la apicultori). la foc mic. dupa care se adauga cele doua linguri de planta fin tocata. Se prepara din sapte linguri de unt. Studiul a fost facut asupra femeilor care au avut nasteri prin operatii de cezariana. care va fi inchis si lasat in frigider. unde se poate pastra pana la trei luni. in proportia de 1:5. iar participantele au fost mai mult decat multumite de efectele tratamentului. dupa interventii chirurgicale in cancerul de san. Aplicatii externe Leziuni produse de radioterapie . dupa care se ia vasul de pe foc si se lasa sa se raceasca.un studiu italian realizat in anul 2001 arata ca o combinatie de extracte de galbenele si de sunatoare. Pentru cicatrizarea estetica a arsurilor de gravitate mica si medie se folosesc compresele cu tinctura de galbenele diluata cu apa distilata in proportie de 1:3 . Arsuri solare . au avut mai putine dureri. in proportii egale.1:5.un studiu francez efectuat intre anii 1999 si 2001 a verificat efectele unguentului de galbenele pe 254 de paciente supuse la radioterapie. Pacientele au facut trei aplicatii pe zi cu unguentul de galbenele (care a fost comparat cu unguentul alopat pe baza de trolamina. Se lasa combinatia pe foc vreme de 10 minute. care provoaca aparitia unor pete pe piele. Pacientele tratate cu galbenele au prezentat leziuni ale pielii simtitor mai reduse ca dimensiuni si frecventa. untul si se lasa pana devine lichid. se amesteca cat sa se dizolve complet. . cel mai frecvent recomandat de radiologi). dupa contactul cu substante chimice sau cu radiatii. au suportat mai bine tratamentul radioterapeutic si l-au intrerupt intr-un procent mult mai mic decat cele care au folosit unguentul cu trolamina.crema de galbenele aplicata de doua ori pe zi ajuta la recapatarea pigmentatiei normale.se foloseste uleiul de galbenele care ajuta la vindecarea rapida. diluata cu apa distilata. Se fac zilnic spalaturi si se aplica comprese cu tinctura de galbenele si de sunatoare (combinate in proportii egale). in schimb este excelent pentru tratarea afectiunilor minore si pentru intretinerea pielii. mareste viteza de vindecare a operatiilor.GALBINELILE galbenele. Interventii chirurgicale . Mai intai se pune intr-un vas. Cat mai este cald se filtreaza preparatul printr-o strecuratoare curata si se toarna intr-un borcan. reduce senzatia de durere si usturime. mierea si ceara. Galbenelele si frumusetea Depigmentari . favorizand o cicatrizare estetica si lipsita de complicatii. care nu este steril si nu poate fi folosit pe rani deschise.

este o planta erbacee perena. bine drenat. roz. la fiecare 10-15 zile. in mod obisnuit atinge o inaltime intre 15 si 25 centimetri. dar trebuie sa se tina cont de faptul ca noile plante vor inflori in primavara urmatoare. Atat frunzele cat si tulpinile au culoarea verde spre gri. uneori bicolor. bordand aleile sau. cu centrul in culoare contrastanta. este indicat sa i se furnizeze ingrasamant pentru plante cu flori. dar sunt mult mai firave si mai scurte. infruptandu-se din ele cu lacomie. nici macar in ceea ce priveste irigarea. constituite in grup. oferind o placuta pata de culoare. Boli si paraziti Melcii sunt foarte atrasi de frunzele aromate ale garofitei de gradina. adesea cultivata ca planta anuala sau bianuala. in gradina planta se autoinsamanteaza. Cu instalarea anotimpului cald este bine ca aceste plante sa se bucure de cateva ore pe zi de umbra. Pentru a le prelungi inflorescenta si a obtine plante cu o crestere mai compacta se recomanda tunderea tulpinilor ce poarta flori vestejite. nisip si compost de frunze. Udarea Garofita de gradina nu este o planta pretentioasa. rosu sau visiniu inchis. Chiar daca au o viata scurta. Dianthus barbatus este o planta des intalnita in gradini. . Exista soiuri ce se pot cultiva si in ghivece. Solul Cultivarea acestei plante se recomanda sa se efectueze in sol afanat. acoperita de frunze lungi lanceolate. Din acest motiv se achizitioneaza plante din anul precedent pentru a fi puse in pamant primavara. Nu necesita cantitati crescute de apa si nu ridica probleme in perioadele scurte de seceta. Primavara tarziu si vara produce manunchiuri de floricele sub forma de cupa. cand culoarea florilor devine o surpriza. Chiar daca are o viata destul de scurta. nmultirea Se efectueaza primavara: se pot semana garofitele in gradina. mai ales in lunile de primavara. dand nastere la flori noi. mai bogate si mai frumoase. Se utilizeaza un compost constituit din pamnt universal echilibrat. cu un substrat non-acid. din martie pana in octmbrie. dizolvat in apa de udare. in fiecare an cresc din abundenta noi plante. in perioada vegetativa. colorate in alb. La unele varietati florile sunt parfumate. bogat in materie organica. Nu se tem de frig. La sfarsitul verii este posibila si prelevarea de butasi din tulpinile plantei: in acest caz florile pastreaza aceeasi culoare cu cele ale plantei mama. Generalitati Cunoscuta si ca simbol al galanteriei.GAROFITA Denumita si garoafa turceasca. prin autoinsamantare. cu petale franjurate. Sau se va alege si varianta de a fi plantate in gradina toamna. spre deosebire de plantele obtinute din seminte. originara din centrul si sudul Europei. Expunerea Dianthus barbatus prefera pozitionari insorite. Are tulpina rigida si dreapta.

Fata ascultatoare a fost preschimbata in crin iar cealalta in gladiola. Mama lor. grabita. De aici venind si pseudonimul gladiolelor de ''crinul-sabie''. o singura exceptie facand-o nuanta albastra. . Tot ele sunt cele care pot fi interpretate ca un refuz elegant. Acestea sunt inrudite cu irisul si se aseamana destul de bine avand o tija alungita si ascutita catre varf.000 de ani.Gladiola Descriere Gladiolele sunt plante originare din bazinul mediteraneean si Africa de sud. Simbolistica Gladiolele sunt considerate a fi florile aventurierilor si a aventurii. Cod Floral Gladiolele sunt florile primilor pasi in dragoste. Florile acestora cresc in spic indreptat intr-o parte a tijei avand culori puternice. Acestea ar putea spune ''imi esti indiferenta''. Doua surori gemene dar extrem de diferite la caracter si-au gasit intr-o buna zi sfarsitul. sfasiata de durere.fiind rezultatul hibridizarii. Numele de gladiola vine din latina de la gladius in traducere insemnand sabie datorita formei acesteia. Sunt simbolul iubirii insemnand dragostea autoritara. s-a rugat ca fiicele ei sa nu fie luate iar Dumnezeu le-a transformat in flori. dar care nu cunoaste renuntarea. Istorie O legenda atesta aparitia gladiolelor pe pamant de acum 2. Mesajul transmis de acestea este asemanator cu cel al florii-soarelui dar cel al gladiolei nu poate fi ignorat deoarece aceasta cere insistent. proaspete cu o paleta larga -fiind intalnite atat albe cat si mov. La inceput gladiolele aveau marimi mai mici si erau intalnite doar sub culoarea alb-galbui asa ca nu este exclus ca in scurt timp sa intalnim si gladiole albastre. sub forma de ''sabie''. Ocazie Gladiolele sunt cadoul potrivit pentru petrecerile pretentioase sau ocazii mari.

a gripei. zeita iubirii. in padure sau la marginea padurii. iar florile sunt parfumate. Decoctul din radacina uscata de toporasi calmeaza durerile reumatice. niste plante gingase. dupa care se filtreaza. Se pune o lingurita de planta intr-o cana cu apa clocotita. uneori alba sau albastrie. cat sa le acopere. ierboase. anticii considerau ca toporasii erau un leac minunat impotriva durerilor de cap si a bolilor de piele. tamaioara. . floare Domneasca. In Grecia antica se credea ca toporasul este floarea Afroditei. Toporasii apar in flora spontana. micsandre.TOPORASUL Primavara. Astfel. Siropul de toporasi se face din flori proaspat culese. pantofiori. toporasii au actiune emolienta. Fiind bogati in uleiuri volatile si mucilagii. infloresc si toporasii. in tratamente naturiste. au cinci petale catifelate. Fetele isi faceau cununi din toporasi. oamenii au numit toporasul: odorea. timp de cinci minute. antireumatic. 15 minute la infuzat. intr-un sfert de litru de apa. fara a le indesa. pe campii si chiar in gradini. Datorita continutului de acid salicilic. patru ori pe zi. Se lasa totul la macerat timp de doua saptamani. atunci mergeti in parcul orasului. toporasul Doamnei. micsunea. Cura trebuie sa fie de lunga durata ca sa aiba efectul scontat. In functie de zona geografica unde cresc. din frunzele si florile de toporasi se prepara un parfum foarte fin. Astazi. se acopera si se lasa 10. Frunzele toporasului au forma de inima. si deasupra se toarna miere. caltunasi. imediat dupa ce apar ghioceii. a durerilor in gat si bolilor respiratorii. de culoare violet. violeta. Daca nu aveti o padure in apropiere. avand efect laxativ. toporasii au efect antiinflamator. lucrul acesta este mai putin cunoscut. carligei. din specia Viola odorata. Decoctul poate fi folosit si in caz de constipatie. pe malurile apelor. cunoscut sub numele de parfum de violete. inca din vechime. devreme. ca sa aiba noroc in dragoste. Se bea cate o cana de ceai. Infuzia din toporasi este utila in caz de infectie urinara. Se recomanda impotriva racelilor. Desi toporasii au fost utilizati. de trei ori pe zi. Cu siguranta acolo veti vedea toporasi si va veti putea bucura ochii cu frumusetea si delicatetea lor. Se pun florile intr-un borcan. febrifuge. O lingura de radacina maruntita se fierbe. Se ia cate o lingura de sirop de trei.

însemnând Äregal´. Cel mai bun sezon pentru recoltare este înainte ca planta s înfloreasc . La sfâr itul verii. într-un loc întunecos i rece. Pesto. Ad uga i busuiocul doar cu pu in înainte de a fi gata mâncarea pentru c altfel î i va pierde aroma. Mirosul i gustul se datoreaz mult uleiurilor esen iale pe care le con ine. formând o inflorescen . dar italienii par s -i fie cei mai devota i. Planta a fost adus în Europa de Carol cel Mare.BUSUIOCUL Origine: busuiocul este originar din subcontinentul indian. Uz medicinal: busuiocul are efecte sedative. amestecat cu pu in ap i înghe at sub form de cuburi de ghea . El împrumut mânc rii o arom proasp t . vine din grece te (în române te. . Busuiocul cre te atât la latitudinile tropicale cât i la cele temperate. Busuiocul este sensibil la frig. Dac se p streaz într-un recipient bine închis. dulce i piperat în mod pl cut. Busuiocul proasp t poate fi t iat fin. Infuzia de busuioc ajut la procesul de transpira ie sau la eliminarea mucusului. planta are flori albe. denumire englez . În India. rozalii sau liliachii. busuiocul fiind un condiment clasic în buc t ria italieneasc . de un verde închis. P strare: este bine s cump ra i busuioc proasp t cu r d cini pentru c are o arom mai puternic i dureaz mai mult. dar a fost cultivat i în Italia în timpul Imperiului Roman. balonarea i anorexia. mânc ruri de legume i sosuri. Busuiocul calmeaz tulbur rile de stomac. tia i c «? Numele de Äbasil´. cu frunze mari. Busuiocul se pune în salate. pentru a putea fi pus la mâncare pe timp de iarn . Busuiocul cre te pân la 50 cm în l ime. fiind cultivat ca iarb medicinal în gr dinile de pe lâng m n stiri. în anotimpul rece. ovale. folosit în ceremoniile religioase. insalada caprese i pizza margherita nu sunt preparate ca la carte f r acest ingredient. busuiocul este considerat o plant sfânt . Busuiocul uscat are o arom mai pu in intens i mai aspr . Întrebuin are: frunzele de busuioc sunt folosite ast zi în mai toate buc t riile lumii. Cu cât se bucur mai mult de soare. etan . cu atât aroma sa este mai puternic . Este considerat un antidepresiv. deci nu trebuie plantat prea devreme. Propriet i: busuiocul este o plant anual . dureaz mai mult. Arom : gustul busuiocului este aromat. busuioc vine din bulg rescul ± Äbosilek´). i stimuleaz produc ia lactic a tinerelor mame.

000 de ani sunt o perioada destul de lunga. un hibrid care a ramas si astazi in cataloagele comerciantilor de flori. cunostintele legate de cultivarea si ingrijirea speciilor si varietatilor de bujori s-au inmultit. desi in timp florile vor deveni mai mici.Plinius da prima descriere detaliata a bujorului si a semintelor sale. Inainte ca Paeon sa ii salveze pe Pluto si Marte cu ajutorul radacinii de bujor in timpul razboiului troian. inainte ca acest lucru sa fie consemnat in documente.400 si 4. iar bujorul se incadreaza in acest criteriu. In aceasta perioada au fost introduse multe varietati de buna calitate. Pentru a fi folosite ca remediu. Shakespeare face si el referire la bujor in piesa "Imblanzirea scorpiei". datele difera in functie de sursa: intre 1. oliv. De-a lungul istoriei. unii la mijloc si altii tarziu. isi trage numele de la doctorul Paeon. dar mai mult ca sigur bujorii au fost cultivati de mult timp.000 de ani . Paeon s-a amestecat in problemele personale ale zeilor. Adaugati numai compost pe pamant. bujorul. Un lucru interesant este ca frunzele sunt unice pentru fiecare planta.Bujorii sunt de trei tipuri: unii infloresc la inceputul sezonului. in 1851 a aparut varietatea "Festiva Maxima". inainte de 1900.Pentru a descoperi originea numelui trebuie sa plecam din China si Japonia inspre muntele Olimp. de fapt) poate trata in jur de douazeci de boli. asta inca din cele mai vechi timpuri.. Pe unii i-a ajutat atunci cand aveau nevoie si. a atras dusmania altora. mai ales cu cantitati mari de nitrogen produce efecte negative si pot dauna sau chiar distruge planta. Se zicea ca ciocanitorile vin si scot ochii celui care deranjeaza floarea pe timpul zilei.Foliajul variaza considerabil in ceea ce priveste inaltimea si textura. aceeasi floare pe care a folosit-o pentru a-i vindeca pe zei. ajungand la maturitate sa aiba o nuanta verde inchis (culoarea initiala se mai pastreaza numai pe tulpini si petiol). astfel ca daca alegeti varietatile potrivite. pana la verde inchis. dar majoritatea ajung la 90 cm. Putin mai tarziu. semintele unor varietati de bujori emit o lumina palida in intuneric. Se zicea ca planta (parti din ea. Primavara. In ceea ce priveste perioada de cand este cultivat bujorul. dar in timp acestea se inchid. Varietatile mai pitice ating inaltimi de 35 de cm. in 1603. Frunzele au mai multe forme . mai mult chiar. Fertilizarea in exces. In mitologia greaca. Asa cum se intampla de obicei cu toti eroii din mitologia greaca. In anii 1800. cunoscut si cu denumirea stiintifica Paeonia.desigur.O scriere care dateaza din 1157 mentioneaza cultivarea bujorului intr-o gradina englezeasca. Culoarea foliajului variaza de la verde deschis. puteti avea bujori infloriti in gradina pe toata perioada calda. Floarea apare apoi in descrierea unei gradini. stralucitor. Ruperea bobocilor influenteaza de asemenea durata florilor. existau legende care povesteau de puterile florii.Hr. candva in jurul anului 77 d. in 1375. Bujorii nu trebuie tratati cu prea multe substate fertilizatoare. E bine sa lasati toti bobocii pe tufa pana se maturizeaza. Bujorul a fost mereu legat de superstitii. la unele varietati frunzele sunt deschise la culoare sau au tente rosiatice. radacinile de bujor trebuiau recoltate noaptea.BUJORUL Bujorul este una din cele mai cultivate plante pentru flori.. in Franta a inflorit productia de hibrizi de bujori. primavara. el a putut fi salvat de la moarte numai transformat intr-o floare.Se spunea ca exista niste forte puternice in bobocii de flori care stralucesc in noptile cu luna plina. in jurul tulpinilor tinere. evident. Dioscoride scrie un tratat despre ierburile folosite in medicina si printre ele include si bujorul. . De exemplu. iar povetele sale au fost aplicate cu sfintenie pana in Evul Mediu.asemenea ferigii sau lunguiete si late. 4.

laleaua a ajuns aproape nelipsita in toate gradinile din Germania. se face in luna octombrie pe brazed. Permanent se indeparteaza buruienile. Pasiunea pentru aceasta floare a devenit echivalenta cu goana dupa aur. laleaua fiind recunoscuta peste tot in lume ca floarea nationala a acestei tari. Laleaua se inscrie in randul florilor cu mare popularitate si datorita faptului ca prezinta largi posibilitati de cultura si utilizare. pentru maturarea mugurelui de floare. Franta. de fapt o nuanta foarte inchisa de indigo-violet. Florile lalelei prezinta o gama foarte larga de culori: alb. Primavara. Bobocii se deschid la lumina si isi pierd frumusetea. roz. la distante de 20-30 cm intre randuri si 5-10 cm pe rand. Inflorirea lor este esalonata pe o perioada lunga. Bulbii se lasa 1-2 saptamani la uscat. intr-una sau doua culori. Numele stiintific al genului din care face parte si anume "Tulipa". lalele papagal. soluri usoare mai mult nisipoase decat argiloase. Scoaterea bubilor din pamant se poate face anual. Adancimea de plantare este de aproximativ doua ori inaltimea bulbului. arat la 30 cm. A doua patrie a lalelelor a devenit Olanda.000 hectare. Ea apare pe ceramica veche si pe vestitele covoare orientale. Soiurile existente in cultura sunt grupate dupa diverse criterii. In 1673 in Haarlem este creata laleaua neagra. la aproximativ 20ºC pana la sfarsitul lui august. Dupa recoltarea florilor. Plantarea bulbilor. tijele se taie din nou la baza si floarea se scufunda cu totul in apa. tijele se indoaie iar daca aerul este prea uscat. precum epoca de inflorire. portocaliu. flori asemanatoare celor de crin. . uniformi. iar in cazul aplicarii tratamentelor termice la bulbii unor soiuri. In prezent culturile de lalele in Olanda se intind pe mai mult de 10. Toamna tarziu se protejeaza cu paie sau frunze impotriva gerurilor. Aici laleaua ajunge inca inainte de 1500. laleaua infloreste in tot timpul iernii. Bulbii mari se folosesc in anul urmator pentru obtinere de flori. cultura se ingrijeste in continuare pana la ingalbenirea si caderea frunzelor. rosu. Creste si infloreste bogat daca are apa suficienta si mai ales hrana din belsug. Exista. In textele vechi pastrate in moschei. Pentru a-si reveni. floarea lalelei fiind asemuita acestuia. Pe fundul santului de plantare se pune un strat de pamant mai nutritiv (mranita + frunze). cateva ore. se curata si se pastreaza in incaperi uscate. sunt descrise sute de soiuri de lalele si serbarile fastuoase organizate cu ocazia infloririi lor. in sezonul de primavara. inaltimea si vigoarea. Bulbii trebuie sa fie mari. maruntit si nivelat. turcii fiind cei care au contribuit cel mai mult la raspandirea acestei flori in lume. dimineata. isi are originea in cuvantul persan "toliban" care inseamna turban. acestea se indeparteaza. Anglia si Olanda. in general. Recoltarea florilor se face in faza de boboc bine colorat. in gradina. in iunie-iulie sau cel tarziu la 3 ani odata. Conditii de cultivare si ingri ire Laleaua are nevoie de terenuri insorite. devreme sau seara dupa apusul soarelui. se afana solul. dantelate sau incretite. provine din Orientul Apropiat. topsin etc.LALELE Laleaua. regina primaverii. dar nu suporta caldurile excesive. bine drenate cu pH 6. fara urme de rani si de obicei se trateaza cu fungicide inainte de plantare (prafuire cu Derosal. caracterele florilor etc. siclam. Pe masura raspandirii in Europa. iar bulbii se cultiva separat pentru producerea in continuare de material saditor. Laleaua a fost foarte apreciata inca din trecut. floarea se ofileste repede. Numele popular de lalea e de origine turceasca. in pozitie orizontala. Soiurile pentru flori taiate au in general o singura floare pe tija dar se pot folosi in aranjamente si lalele cu mai multe flori pe tija. Rezista la temperaturi scazute. eveniment sarbatorit aici anual cu mult fast. simple cu flori franjurate. Florile se pastreaza la intuneric si racoare in ziar umed.) pentru a impiedica aparitia mucegaiurilor. apoi pana la plantare se trec in camere mai reci (917ºC).5-7. Terenul trebuie sa fie bine pregatit. eventual se administreaza ingrasaminte. involtev(cu mai multe randuri de petale) si rotunjite la varf. in 2-3 ani. galben. patru tipuri de flori: simple rotunjite la varf. iar in secolul al XVII-lea ea este la mare pret: bulbii se foloseau ca moneda de schimb sau ca zestre si valorau greutatea lor in aur. ascutite la varf.

Semintele vor germina la aproximativ10-15 zile din momentul in care au fost plantate dupa ce au crescut. pe marginea drumului sau in curtile iubitorilor de plante. iar al doilea este macul cultivat de catre om. este o planta erbacee anuala originara din zona Turciei care impresioneaza prin aspectul petalelor sale. tincturilor si siropurilor si sta deseori la baza obtinerii morfinei. Macul rosu este intalnit sub doua tipuri majore: primul este macul de camp a carui aparitie nu este controlata. macul rosu poate infrumuseta orice gradina inducand buna dispozitie. cand trebuie culese si lasate sa se usuce intr-un loc umbros. Veti vedea ca pe masura ce se apropie sfarsitul de sezon tot mai multi maci se vor usca. respectand urmatoarele sfaturi: pentru plantarea macilor alegeti un loc insorit. Nu se recomanda administrarea in cantitati mari si fara acordul medicului deoarece consumate necorespunzatoar pot avea efecte halucinogene. in cadrul culturilor de cereale. incepand cu zonele insorite ale campiei pana la altitudini destul de ridicate. Prepararea petalelor pentru uz medicinal se efectueaza in perioada de maxima dezvoltare a florilor. motiv pentru care trebuie indepartati si pastrati doar cei buni. Singurele parti ale macului care pot fi administrate in scop medicinal sunt petalele.Incepand cu luna mai pana la sfarsitul lunii iuliei macul rosu poate fi admirat aproape pretutindeni. dupa ultimul inghet. cunoscut adesea in popor sub numele de mac iepuresc. Anul urmator macii vor fi prezenti intr-un numar mai mare. si mentineti umiditatea solului pana se intampla acest lucru. avand caracter spontan. Cele mai bune rezultate le ofera in cadrul tratamentelor impotriva afectiunilor aparatului respirator si a insomniei.MACUL Macul rosu(Papaver Rhoeas). mac de gradina sau somnisor. Petalele de mac folosesc in industria farmaceutica la prepararea ceaiurilor. datorita semintelor scuturate pe sol si transportate de vant. una dintre substantele utilizate pentru calmarea durerilor. afanati solul pentru a facilita circulatia apei si nivelati suprafata de teren plasati semintele pe pamant fara a le ingropa. aveti grija sa udati plantele corespunzator. restul componentelor fiind otravitoare. In afara de beneficiile amintite. - . Florile colorate intens au tulpini inalte acoperite cu perisori protectori. deoarece au nevoie de lumina in procesul de germinare. Pentru a avea o gradina decorata cu multi maci nu trebuie decat sa plantati semintele primavara sau chiar putin mai devreme. cu sol neutru si apropiat pe cat se poate de o sursa care sa va permita sa ii udati curatati buruienile de pe suprafata vizata. spre bucuria tuturor.

Pe cat posibil. cu ajutorul unui specialist sau cu multa inspiratie. Culorile. Tocmai de aceste detalii va depinde rezultatul final. si mult mai frumoasa. chiar daca in realitate nu este deloc asa. In fata unui spatiu mic. In final. Primul criteriu ramane marimea plantelor alese pentru gradina. dimensiunile si formele sunt mult mai importante intr-un spatiu restrans decat intr-o gradina de dimensiuni generoase. Daca pentru un arhitect peisagist. pentru un gradinar amator este o interesanta provocare. O gradina de mici dimensiuni nu inseamna ca veti avea mai putin de munca sau ca nu trebuie sa fiti deosebit de atenti la mici detalii. care trebuie sa dea iluzia de spatiu mai mare. plictisitoare si anosta. Si nu uitati ca detaliile sunt foarte importante. mai ales in cazul unei gradini mici. Spatiul trebuie exploatat la maxim. chiar si o gradina mica si aparent inghesuita va putea deveni o gradina vie. eleganta si pe gustul dv sau un proiect care nu a iesit tocmai bine. in locul unui proiect care sa impresioneze de la prima vedere. O greseala comuna este folosirea unui model cu linii drepte si forme de patrat sau dreptunghi. O structura rigida. o gradina mica va deveni un spatiu de o frumusete surprinzatoare. in care florile. folositi linii curbe intr-o gradina mica. . fara echilibru. flori asezate una langa alta la intamplare. astfel de greseli le fac prea putin interesante. aparent mai mare. arbustii si accesoriile se anuleaza reciproc. arbustilor si . Tratand fiecare spatiu ca unul unic.unui copac potrivit. folosind imaginatia si talentul pentru a pune in armonie elementele existente.MARGARETE Specialistii si pasionatii spun ca. un astfel de proiect este deja rutina. dati impresia unei curgeri sau a unor cercuri concentrice. forme fara imaginatie. cu suficienta experienta. multi fac greseala de a trata totul usor. frumusetea amenajarii sta mai ales in detalii. Si in functie de ele veti avea o gradina frumoasa. prin alegerea florilor. unde distantele ar estompa dezechilibrul.daca este cazul . aparent neinsemnate. o gradina dezordonata. iar rezultatul este un amestec de linii drepte. pentru a da o forma si a a elimina stridentele si lipsa de echilibru. Oricat de valoroase sau frumoase ar fi speciile alese.

Produsele originale Roche distribuite in Romania sunt inscriptionate in limba romana si au de asemenea prospectul in limba romana. Deoarece medicamentele din portofoliul Roche se adreseaza unor arii terapeutice complexe. prin sate pe linga garduri. astm bronsic. antispastice. precum hepatitele virale cronice. prin lanuri. matricea. Aproape des e intilnita in cimpie pe solurile saraturoase. ulceratii. hemoroizi. moruna. insomnii. Uneori infloreste de 2 ori pe an. cancerul. cu predilectie pe soluri nisipoase usoare. amigdalite. compania Roche Romania semnaleaza pacientilor. Este cultivata in toate zonele tarii. Ca urmare a aparitiilor recente in presa a unor articole ce mentioneaza prezenta pe piata farmaceutica din tara noastra a unor medicamente contrafacute. medicilor si farmacistilor sa nu apeleze la canale de aprovizionare neautorizate. Roche Romania recomanda pacientilor. antihistaminice. drumuri si cai ferate. marariul ciinelui. ochiul boului. diaree. actiune emolienta. cicatrizante. pe linge locuintele oamenilor. La noi creste in locuri insorite si mai umede. antiseptice. transplantul sau anemia. Perioada si organul de recoltare: se utilizeaza florile acestei plante ce se cultiva din mai pina-n august. guturai. rani purulente. intrucat medicamentele comercializate prin aceste canale nu au garantate originalitatea si eficacitatea terapeutica ce deriva si din respectarea conditiilor obligatorii de manipulare si transport. Uz extern: gingivite. romanita. menstre cu dureri. analgezice. romasca. sinuzite. Boli in care se utilizeaza: e utilizata ca antiinflamatoare. romanit. arsuri. reumatism. gastrice. ulcere. ulcer gastric. . poliartrita reumatoida. mositel. musatea. poala sfintei Marii. pe pagisti. furunculosa. raspindita astazi pe to ate continentele. Uz intern: gastrite hiperacide. leucoree. eliberarea produselor catre pacienti facandu-se doar pe baza unei retete eliberate de medic. stomatite. abcese dentare.ROMANITA Denumiri populare: mamorita. Perioada de vegetatie: infloreste din luna aprilie pina la sfirsitul lunii august. Farmaciile pot achizitiona medicamentele Roche in Romania numai prin intermediul distribuitorilor autorizati in acest sens. enterocolite. gripa. musetel de cimp. medicilor si farmacistilor riscul reprezentat de achizitia medicamentelor prin alte canale decat cele autorizate de autoritatile din tara noastra. Uneori poate fi confundata cu alte plante. roman. In cazul achizitionarii produselor Roche din alte surse decat cele autorizate de autoritatile competente. Ecologie si raspindire: este o planta originara din sudul si sudestul Europei. a doua oara in septembrie. calitatea si originea acestor medicamente nu poate fi garantata. tonic capilar.

ciclamele pot inflori timp de 3 sau chiar 4 ani. altfel va trei foarte putin. Solul preferat: Sol bine drenat. ca tuberculii si radacinile pot sa putrezeasca. in ghiveci. Cultivare: Cultivati iarna ciclamele. Nu expuneti planta la razele directe ale soarelui sau unei atmosfere prea uscata. Se face intre lunile iulie si septembrie. Tratamente specifice: Planta este predispusa sa fie atacata de melci. Aspect: Este o planta care se intinde si formeaza grupuri de flori de culoare albastru intens. care au in varf flori albastre-purpurii. intr-o rasadnita cu pamant de buna calitate amestecat cu putin nisip grosier. La sfarsitul primaverii reduceti treptat udarile astfel incat sa mentineti pamantul umed doar in jurul tuberculului. se aseaza in imediata apropiere a tulpinilor pahare cu bere. Prefera soarele. . utilizand un amestec de compost pentru gradina format din pamant cu frunze uscate. intr-un loc cald. Inflorirea: Planta infloreste la inceputul verii si pe tot parcursul verii. Pentru prevenire. Inmultirea: Se inmulteste prin seminte. planta va inflori din nou. la umbra. formeaza grupuri de culoare verde-inchis. Pastrati rasadnita la temperatura de 18-24 0C. de la alb-roz la violet. Cand plantele au crescut destul mutatile in vase din ce in ce mai mari mentinand pamantul umed si la temperatura de 15-18 0C. turba si nisip in parti egale. in forma de cupa. insa o data la 2-3 ani trebuie separata. Lasati planta sa absoarba apa din farfurioara timp de 20 de minute si aruncati lichidul ramas. Pericole: Nu udati planta prea mult pt. Prin intindere. Cultivate cu grija. pe tot parcursul anului de semanare. avand grija ca pamantul sa fie in permanenta umed. Sadirea: Se sadesc semintele primavara devreme. mov sau albe. fertil. Poate ajunge pana la 25 cm inaltime. Mutarea se face doar dupa ce s-a incheiat perioada de inflorire. intr-o gama variata de tonalitati.Clopotei Denumire populara: Clopotelul Carpatin Denumire stiintifica: Campanula Carpatica Specie (Familie): Campanulaceae Descriere: Planta perena. umed. O alta metoda de inmultire este divizarea tuberculilor. care se intinde si se adapteaza usor mediului de crestere. Primavara tarziu se imparte tuberculul astfel incat fiecare diviziune sa aiba cativa muguri. apoi se planteaza in cate un vas si se pastreaza la loc racoros. Daca se indeparteaza florile ofilite. Udarea se face turnand apa in farfurioara pentru ca apa sa nu balteasca . sa aiba suficienta lumina si sa fie fertilizata la 2-3 saptamani (fertilizant lichid adaugat in apa de udat). turnati apa in farfurioara de sub vas. Reproducere: O metoda de inmultire folosita cu succes este insamantarea. astfel creste perioada de inflorire. Planta inflorita trebuie sa fie protejata de frig. Frunzele si florile deteriorate se indeparteaza smulgamdu-le cu forta chiar din tubercul. Trebuie tinuta intr-un loc uscat si bine aerisit.

Pentru c î i avea sensul i semnifica ia ei. când pozi ia ghiocelului era foarte folosit . apleci capul.Dar pentru c unii nu i-o mai amintesc sau poate nici nu au cunoscut-o vreodat .GHIOCEL Era o vreme. nu tare demult. haide i s v-o prezint: într-un anumit moment al vie ii. când tii c ai gre it i ai dat-o-n bar Äcu brio´. cam de câ i aveai tu nevoie ca s î i votezi legile alea de tot gunoiul ~ dac e ti borfa de rând prins cu mâna în buzunarul altuia ~ dac e ti sportiv ³campion´ g sit dopat ~ dac e ti fat /b iat care î i ba i joc de rela ia ta i de persoana pe care ar trebui s o iube ti ~ dac e ti patron de cantin /restaurant/fast food i pui la vânzare cu bun ~ dac e ti pensionar i crezi c ai toate drepturile i nicio obliga ie ~ dac e ti primar de comun /târg/Capital la românesc nici nu poate fi vorba«) i ai averi ce nu pot fi dovedite nici de fiscul american (c de tiin mâncare stricat i tu ~ dac e ti un om care nu.i respect cuvântul dat ~ dac e ti afacerist i i-ai tras averi din mii de epe ~ dac e ti patron i nu. pui b rbia în piept i« la i sentimentul de ru ine i vinov ie s se reverse asupra ta.i pl te ti angaja ii ~ dac ai ma in tare i crezi c legile rutiere nu sunt f cute i pentru tine« ~ dac e ti Prim Ministru cu nume de onomatopee i ai dat cu ara de gardul coliicum ar fi s nu mai scoate i voi niciun sunet i s lua i în *&^%@ *@(#* voastre pozi ia ghiocelului??? . Asta e pozi ia Äghiocelului´! A adar: ~ dac e ti Pre edintele unei ri nebananiere cu o flot pierdut ~ dac e ti pre edinta Camerei Deputa ilor dintr-o ar în care popula ia vede 80 de mu ufani în sal numeri 180.

hepatic nr. Fiecare floare are 5 sepale si 5 petale de culoare galben-aurie. Sunatoarea infloreste din iunie pana in septembrie.POJATNITA Descrierea speciei Sunatoarea este o planta erbacee. lemnoasa la partea inferioara. Intrebuintari Intern se foloseste sub forma de infuzie in: colite. pseudohipericina. Acizii clorogenic si cafeic sunt raspunzatori pentru actiunile antiinflamatoare si colagoge. inalta pana la 100cm. Fructul este o capsula ovala cu numeroase seminte mici. Extern in gargarisme (inflamatii ale gingiilor) si ca cicatrizant in arsuri sub forma de cataplasma. Produsul vegetal folosit Se folosesc partile terminale imbobocite si inflorite. acid cafeic. Nu trebuie sa contina tulpini lemnoase. astringenta si cicatrizanta-datorata hipericinei. cu frunze si ramuri de culoare verde si flori galben-aurii. perena. colecistopatii. tanin. gastric nr. Actiunea vasodilatatoare si hipotensiva este datorata flavonoidelor. lungi de 20-30 cm. diaree. care au miros caracteristic si gust aromat. taninurilor. flavonoide. uleiului volatil. Actiune farmacologica Produsul are actiune antiseptica. Sunatoarea intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic. Florile sunt grupate in varful tulpinii si ramurilor in forma de buchet. ulei volatile. pseudohipericinei. Frunzele sunt dispuse opus.2. acid clorogenic.2 . Creste prin faneturi si locuri aride. brune. cauza din care dau impresia ca prezinta puncte translucide cand sunt examinate prin transparenta. nepetiolate. de forma ovala si contin multe pungi secretoare. cu tulpina dreapta. ramificata in partea superioara. Principii active: hipericina.

Se credea ca acela care va consuma salvie inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. era o planta sacra. "Cine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" . Mai ales la trecerea dintre iarna si vara. Dioscoride . inscrisa chiar in numele plantei.elogiaza si ei salvia. . mai ales in zonele sudice ale tarii. Si in medicina traditionala romaneasca. Despre aceasta planta extrem de aromata.spune un vechi proverb chinezesc. culeasa cu protocol.Salvia "Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori". care sunt foarte bogate in uleiuri volatile. se spunea in Evul Mediu. a salva. careia medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice. nu creste spontan. Avand o mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii.a fi sanatos. "Salvia" vine din latinescul "salvare" .Galen. mituri pe care stiinta moderna se straduieste sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica. De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite. fiind folosita ca detoxifiant. si flori rozalbe si violete. avand un gust puternic aromatic si astringent. fiind adunata cu un intreg ritual. salvia era considerata o planta sacra. Plinius. imbracat intr-o tunica alba. la fel ca si anumite preparate pe baza de salvie. tonic nervos si psihic. Ea nu este doar un medicament natural cu multiple aplicatii. ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii. albicioase. O credinta straveche. considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare. reintineritor. a vindeca. protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta perioada. ea este o planta care necesita ingrijiri speciale si. considerand ca devin otravitoare in contact cu salvia. salvia are numeroase intrebuintari. Cel care oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin. Medicii greci si romani . se spunea in Antichitate ca este sacra. ci doar cultivata. cu efecte protectoare magice. La romani. fiind adusa pe pamant chiar de zei. Romanii interziceau > folosirea obiectelor de metal. In Roma antica. Exista multe mituri terapeutice legate de aceasta planta sacra. Gasim aceasta planta sub forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar. Salvia este o planta cercetata intens. salvia era un remediu nelipsit. ca atare. cu frunze verzi. cum ar fi tinctura.

iar coloniile formate dintr-o singura tulpina nu produc seminte.LACRIMIOARA Lacramioara. numite rizomi. Planta poate fi intalnita in zonele cu temperatura temperata din Emisfera Nordica in Asia si Europa. Descriere Lacramioara este o planta erbacee. Clasificare Se cunosc trei varietati de Lacramioare. Convallaria majalis var. din radacinile ramase in pamant pe timpul iernii. eliptice. Planta infrunzeste primavara. au forma de clopotei. y y y Convallaria majalis var. Ea mai poate fi intalnita izolat si in Estul Statelor Unite. Planta infloreste de la inceputul primaverii pana la inceputul verii. Cand se usuca capata o culoare translucida si sunt rotunde. cunoscuta si sub denumirea de Margaritar sau Dumbravioara si avand denumirea stiintifica Convallaria majalis. Acesta contine cateva seminte de culoare albicioasa sau maronie. Tulpina plantei are o inaltime de aproximativ 15-30 cm si este incadrata de una sau doua frunze mari. de aproximativ 10-25 cm. Tulpina cu flori are in general doua frunze si inflorescenta in forma de chiorchine formata din 5-15 flori la capatul tulpei. care continua sa se extinda. este singura specie de planta care apartine genului Convallaria. Keiskei ± intalnita in China si Japonia are fructe rosii si flori in forma de clopotei. care au fost uneori separate de unii botanisti ca fiind specii sau subspecii diferite. avand dimensiunea de 1-3 mm. Florile sunt albe (rareori roz pal). masoara 5-10 mm in diametru si au un parfum imbietor. Fructul de lacramioara este de culoare rosu aprins si masoara 5-7 mm in diametru. Majalis ± intalnita in Europa si Asia are petalele albe. Convallaria majalis var. vara. Lacramioara nu se poate inmulti prin polen. perena care se extinde pe suprafete mari prin tulpini subterane. Montana ± intalnita in SUA care are o dunga verde pe nervura principala a petalelor florilor. familia Ruscaceae. Noile tulpini ale plantelor se formeaza la capatul stolonilor. .

in tarile anglo-saxone. astm. Are nevoie de multa caldura si mult soare. helmintiaze. in orice caz ea este apreciata din cele mai vechi timpuri. frunzele. Grecii si romanii o ardeau in cursul ceremoniilor rituale. Intr în compozi ia ceaiurilor pectoral i contra colicilor. Mod de administrare: INT. din lacrimile pricinuite Elenei din Troia de dezastrele aduse de frumusetea ei trufasa. ÄInamic al toxinei" pentru medicul Trousseau (secolul al XlX-lea). a uneia si aceleiasi specii vegetale. cunoscut si sub denumirea de cimbru de gradina. deoarece inhib activitatea enzimatic . sunt dispuse terminal la subtioara frunzelor superioare in inforescente sub forma de spic. ² Dureri sciatice. Contraindica ii: In dispepsii i hipopepsii grave. Florile mici pentamere. EXT. igien capilar . aceasta planta se gaseste la noi numai in cultura. de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamantului radiaza in mod special. enterocolite. Teofrast si Dioscoride considerau cimbrul ca fiind tonic si antispasmodic pentru caile digestive. opuse. cat si alimentare. igien bucal . tuse convulsiv . sunt sesile. 2²3 c ni pe zi. spune legenda. Bron it . carminativ. de culoare verde rosiatica. Raspandire: Cimbrul creste pe pasuni insorite. iar cea inferioara paroasa. Ac iune farmacologic : Antiseptic intestinal. dispepsii.CIMBRUL Cimbrul s-a nascut. Infloreste in lunile de vara. se pretinde ca zinele adora aceasta planta aromatica. cu marginea rasucita. EXT. inalte pana la 30cm. avand fata superioara neteda. Pentru Pliniu. gutoase. Este un subarbust stufos. reumatismale. coleretic. Descriere: Originara din tinuturile mediteraneene. Cimbrul (Thymus vulgaris ) si cimbrisorul (Thymus serpyllum) sint varianta cultivata. balon ri. se folosesc numai partile aeriene atat in scopuri medicinale. mici lineare. acesta era un antidot impotriva muscaturilor de sarpe si a Äotravii pricinuite de creaturile marine". cu tulpini in 4 muchii. stimulent nervos. pl gi purulente. pe povarnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe campii. tuse spastic . diuretic. cimbrul ramine si astazi panaceul farmaciilor familiale din Provence si Languedoc. tonic-aperitiv i stomachic. expectorant i calmant al centrului tusei. lucioasa. insuficien pancreatic . lemnoase in partea inferioara. ramificate. ² B i locale cu infuzie concentrat (30²50 g la litru) care poate fi utilizat i ca ap de gur . avind in linii mari aceleasi proprietati. Recoltarea: Vara pe timp insorit. Indicatii terapeutice: INT. astenii. precum si im remediul impotriva durerilor de cap. cu corola bilabiata asemanandu-se cu cele de cimbrisor. respectiv cea salbatica. Infuzie (1 linguri la can ). anemii de prim var . de culoare violaceu-roza. Se gaseste si in gradina. anorexie.

Papadia se deschide dimineata si se inchide seara. Aspectul sau placut si culoarea aprinsa o salveaza de multe ori din mainile noastre. cel mai adesea. aceasta nu este cea mai buna alegere. ceai sau infuzie. Planta regaseste cel mai adesea in Europa si Asia. Este o buruiana deosebit de rezistenta. este foarte important sa alegi metoda cea mai potrivita pentru indepartarea acesteia. cicoare. face parte tot din clasa buruienilor. iar florile pot fi murate pentru perioada de iarna. Primavara este consumata sub forma de salata. Deoarece are doua posibilitati solide de inmultire (prin rizomi si prin seminte). pastile. papadia reprezinta un remediu eficient atat pentru oameni cat si pentru animale. Avand in vedere ca radacina sa este foarte adanc infipta in pamant. Prefera zonele insorite sau partial umbrite. Daca in cazul altor buruieni prasitul reprezenta cea mai rapida varianta de distrugere. farmacii sau plafar se regaseste sub forma de unguent. In magazine. Calitatile sale terapeutice o salveaza inca o data si o recomanda pentru multitudinea de beneficii. terenuri necultivate. in parcuri si. Se extinde cu ajutorul rizomilor verticali (2 cm) si se fixeaza cu o radacina pivotanta ce poate depasi 15 cm in adancimea solului. Atat in medicina moderna cat si in cea traditionala. Radacina si rizomii se regenereaza foarte repede dupa taiere. fam. in orase. fanete si poieni. insa atunci cand vine vorba de culturi importante si de aspect imaculat. Tulpina este cilindrica si goala interior. . Asteraceae). La noi in tara este cunoscuta sub mai multe denumiri: floarea-broastei sau floarea gainii. ce poate trai in orice mediu sau substrat: pasuni.P P DIA Papadia (Taraxacum officinale. galbenea. tratand afectiuni interne sau externe. papadia face nota discordanta din acest punct de vedere. papalunga. Florile galbene si mari pot fi grupate in numar de 200 in partea superioara a tulpinii. Toate partile plantei pot fi exploatate in acest sens. iar frunzele au forma de lance. Taraxacum officinale ocupa un clasament fruntas in randul celor mai rezistente buruieni. buha. acest lucru determinand aparitia ei preponderent in zona de campie si in cea de deal si submontana. in culturi. pe marginea drumurilor. ulei sau tincturi. desi este cea mai notorie planta. lilicea etc.

sunt tubuloase.. tipica pentru semanaturile de grau si de secara. ² Bai de ochi sau comprese cu infuzie (1 lingurita la cana). Sub forma de infuzie 2-3g/200. Produsul vegetal folosit. INT. are tulpina inalta de 0. saruri de potasiu. Actiune farmacologica: are proprietati astringente si diuretice. Ambele produse sunt lipsite de miros si au un gust dulceag. diaree benigna.Afectiuni ale aparatului urinar (în special în amestec cu alte specii). Infloreste din iulie pana in septembrie. se ia de 3 ori pe zi inaintea meselor principale.flori" (Flores Cyani cum receptaculis) care se recolteaza in lunile ² VII²VIII. Indicatii terapeutice: INT. EXT. alterne. Se utilizeaza atat capitulele florale recoltate in timpul infloririi. Planta anuala sau bianuala raspandita prin semanaturi. iar cele periferice au corola asimetrica in forma de palnie cu cinci lobi de culoare albastra. cu pedunculul de maximum 1cm. EXT. iar extern sub forma de cataplasme si spalaturi in diferite boli de ochi. tonic-amar. tanin. Substante amare ( centaurozida sau cnicina ) tanin. iritatii si înrosiri ale pleoapelor (în uz extern). androceul este alcatuit din 5 stamine cu anterele unite. Ecologie.Conjunctivite. usor astringent. raspandire: Buruiana de culturi. anorexie. Principii active: Principii amare. grupate in capitule globuloase terminale. ramificata si acoperita cu peri paslosi. uneori creste si pe marginea drumurilor si prin locuri uscate si pietroase în regiunea de campie si de deal din întreaga tara. calmant si antiseptic ocular. Intra in compozitia ceaiului diuretic. se administreaza in tratamentul bolilor renale. antocianidine. reumatism. Actiune farmacologica: Diuretic usor. antidiareic. . ² Infuzie (1/2 lingurita la cana) care se bea în 2²3 reprize. glicozidul cicorina. Intrebuintari. cele centrale au corola regulat tubuloasa. . antocianidine si saruri de potasiu. locuri pietroase si pe marginea drumurilor. Mod de întrebuintare. au culoare alburie din cauza perilor matasosi si sunt lineare.Albastrelele Centaurea cyanus Descrierea speciei. . cat si numai florile marginale (cu corola asimetrica).50-1m. Florile pentamere. Partea utilizata: Inflorescentele ² impropriu . mucilagii. Recoltare: Inflorescentele se rup întregi cu pedunculul sub 1 cm. Frunzele. Principii active.

Are nevoie de multa apa si ingrasaminte suplimentare. iar apoi sunt plantati in vase separate. violet. Balsamina prefera locurile luminoase. roz. mustele albe. feriti de lumina puternica timp de 1-2 saptamani. Balsamina se inmulteste prin butasi obtinuti din ramurile laterale in perioada aprilie -octombrie. Toamna si iarna trebuie adapostita intr-o sera in care temperaturile sa nu scada mai mult de 13 °C. rosii. albe. intr-un compost umed . putin ramificat si frumos imbracat de flori mari. Parazitii care ataca aceste plante sunt: paianjenul rosu. Distanta intre plante se lasa de 20-25 cm. Se obtine din butasi sau din seminte care se seamana la sfarsitul lunii aprilie. . Iarna balsamina poate servi la ornamentarea apartamentului. inalt de 40-60 cm. Acestia pot fi distrusi prin aplicarea unor insecticide cu actiune sistemica. simple sau involte. paduchii verzi. cu temperaturi de pana la 18 °C.BALSAMINA Balsamina se prezinta ca un copacel. Acestia se tin in apa pana isi formeaza radacini.

pe toata perioada iernii. Culorile sunt variate . Perioada de depozitare este de minim 10 saptamani. hibrizii cu flori colorate se planteaza primavara. Desigur. si atunci este perioada cand "stocheaza" energie pentru florile de anul viitor. buze. arsuri si iritatii la gura. Info . poate parea ciudat ca fiecare tuber face 10. Calele scunde. cu atat florile vor fi mai mari. Avand in vedere ca infloresc pe tulpini ciudate. salivare excesiva. rotunde. incluziv la ingheturi puternice sau umezeala extrema.alb. Dupa ce foliajul se ofileste. desi ei pot sta astfel chiar si 8-10 luni. Cala nu este foarte rezistenta la conditiile de iarna. cala va inflori continuu 6-8 saptamani. In functie de varietate. galben. chiar si 30 de flori. cerate si capete solitare de 15-20 cm lungime. dar mai putine ca numar. rosu. In general. La fel. trebuie sa o udati si sa o tratati cu substante fertilizatoare. precum si de hibrid. In comparatie cu traditionala cala alba. Sunt perfecte ca flori taiate. Dupa perioada de repaus. infloresc vara si se ofilesc toamna. varietatile de cala special cultivate ca flori taiate vor face flori mai mari si mai inalte. cala rezista 7-10 zile. portocaliu si verde.CALA Denumire populara: cala Denumire stiintifica: Zantedeschia aethiopiea Familie: Araceae Expunere: plin soare . semnele critice de boala sunt iritatiile orale. limba. tuberii pot fi replantati. aceasta data variaza semnificativ in functie de temperatura aerului si a solului.cala este toxica pentru animale deoarece contine cristale de oxalat de calciu. pot produce 20-25 de flori pe un tuber mare. fara sa se deterioreze.partial umbra Sol: bine drenat. cu cat tuberul este mai mare. roz. Ca floare taiata. uscat. Tuberii de cala ar trebui sa infloreasca la 60-90 de zile de la plantare. voma si dificultati in a inghiti. Dupa ce a inflorit. Respectarea stadiului de repaus. umed Descriere Cala (Zantedeschia aethiopiea) este o floare mare. toamna. de ghiveci. . cu petale groase. culoarea levanticai. de latenta a plantei este foarte importanta pentru dezvoltarea sanatoasa a tuberilor. Aceste ingrijiri sunt importante pentru ca tuberul incepe sa se dezvolte de abia dupa ce infloreste. tuberii trebuie scosi din pamant si pusi la pastrare intr-un loc racoros.

pe directia luminii. Expunere:Lumina multa. erbacee. creând un efect decorativ deosebii. datorita frunzelor lungi si subtiri. uda i mai rar iarna. Origine:America de Sud Familia:Liliaceae Ordinul:Gigliacee Forma:curgatoare Aspect:erbacee Planta perena. pot fi separate de planta-mam i plantate individual. Sunt unele dintre plantele cel mai u or de cultivat în cas i sunt disponibile în multe variet i cu frunze lungi. ‡ Men ine i substratul umed mereu prim vara i vara. diferite. colorate verde cu alb i cu flori mici. sarmoase. în form de panglici sub iri.Chlorophytum Descriere: Genul Chlorophytum cuprinde circa 250 de specii permanent verzi. Un pamant de gradina sau un pamant de flori din comert ii va satisface pe deplin necesarul de nutrienti. cu orice nivel al pH-ului. Datorita acestui frunzis. perene. Voalul-miresei este deosebit de aspectuos când se cultiv în co ule e suspendate sau în ghivece pe suporturi fixate pe pere i la în l ime. dup aproximativ o lun emit r d cini i pot fi plantate în p mânt Chlorophytum se poate înmul i i prin divizare. Flori:Prim vara i vara. Aceste pl ntu e. Este apreciata de iubitorii plantelor decorative prin frunzis. arcuite. Chlorophytum nefiind o planta mofturoasa in privinta aciditatii sau alcalinitatii acestuia. dac nu sunt îndep rtate. Fiind foarte u or de crescut i înmul it. elegante. un aspect curgator/pendent. de culoare verde deschis. Rezista un timp si in locatii puternic umbrite. deoarece tulpina c rnoas func ioneaz ca un cordon ombilical prin care pl ntu ele primesc hran . Caracteristici:frunze decorative Frunze:Frunzele ierboase. ce capata pe masura cresterii. lung si gratios. rizomatoase. Are nevoie de mult lumin pentru colorarea intens a frunzelor. striate cu alb pe mijloc. valorificat în special atunci când planta se cultiv în co ule e suspendate. pe buna dreptate. Inflorirea se produce doar la exemplarele ce beneficiaza de lumina suficienta. lungi i c me i. provenile din Africa Occidental i Meridional . galbene. Chlorophytum se cultiva cel mai bine in ghivece sau cosuri suspendate. au 15-30 cm lungime i sunt verzi. . Planta va forma frunze peste tot. care se revars gra ios în cascad în jurul plantei-mam . Tulpinile cu flori pot fi aranjate in jurul unui cerc de sus inere sau pot fi lasate s curg in cascad peste marginea ghiveciului. albe. Pute i s le l sa i prinse de planta-mam i sa le separa i când vor emile r d cini propii. cu crestere compacta sub forma de tufa. acesle m nunchiuri cad în cascada. expunerea îndelungata în plin soare produce arsuri pe frunze. a pl ntu elor care se formeaz In vârful pedunculilor florali. Formeaza stoloni ce sunt presarati cu mici rozete de frunze. împ r i i un tufi în mai multe p r i i replanta i-le separat. poart i ei m nunchiuri de frunze folosite pentru reproducerea plantei. ca niste panglici. ine i plantu ele la umbra pan la apari ia r d cinilor. ‡ Este perfect acomodata la conditiile climaterice din tara noastra. Planta are nevoie de mult lumin pentru accentuarea contrastului de culoare al frunzelor. apar flori albe micu e pres rate pe tulpinile lungi. Substratul:Substratul de cultura poate fi orice tip de sol. stelute mici cu sase petale de culoare alba. una din cele mai nepretentioase plante de interior. ‡ Temperatura minim : 7°C. aceast a doua metod este mai eficace. Pedunculii florali. imbracand uniform si elegant recipientul. Pute i s introduce i plantele în ap . Florile dau apoi na tere unor pui de plant . formeaza radacini viguroase care tind sa umple rapid ghiveciul. fiind considerata. care formeaz repede r d cini. este una dintre plantele cel mai des întâlnite în locuin e i birouri. putin soare direct. care se dezvolt în centrul rozetei. din fiecare rezultând un m nunchi miniatural de frunze frumos v rgate. cu benzi alb-crem pe mijloc. apoi trata i-le ca i pe plantele adulte. frumos curbate. Intretinere:Sunt plante rezistente i au o via a lung dac le este acordat îngrijirea necesara i sunt replantate la timp. aparand la extremitatile stolonilor. care in contact cu pamantul dezvolta rapid radacini. Perioada de inflorire:Intregul an. Inmultire: Modalitatea cea mai simpl de multiplicare const în a ezarea în vase mici. în scopul înr d cin rii. Pentru a ajuta tufa sa se dezvolte bogat si uniform rasuciti periodic ghivecele sau cosurile suspendate. dar nu formeaza frunzis si isi pierde intensitatea culorii.

depurativ. Mod de administrare: Decoct (o lingura la cana). s ruri minerale (potasiu. tirozina. B6. B9. care. remineralizant. fitohormoni. zinc. apoi decoctie pîna scade la jumatate. magneziu. acidul aspartic.FASOLEA Descriere: Planta cultivata în scopuri alimentare. B1. pân se f cea aluat. se pisau bine. pastai patate. Se luau boabe de fasole alb i tot atâtea semin e de cânep . Se curata de vrejuri. aminoacizi liberi (arginin . se preiau de la batozatul fasolii. molibden. secundar cu proprietati medicinale. C. enzime i substan e minerale. usor hipoglicemiant. De asemenea din boabe pisate se f ceau pilule care se luau pentru reten ie urinar . acid salicic. pentosan. caracterizate prin erup ii cu b icu e. triptofan). B5. se ardeau la foc. de mai multe ori. ulei eteric. calciu. asparagin . Din p st i se f cea un ceai pentru rinichi. fosfor. K i complexul B. . Compozi ie chimic : P st ile con in glucide. Partea utilizata: Tecile pastailor albe. Principii active: Aminoacizi esentiali (arginina. guta. hidropizie. Indicatii terapeutice: INT. Semin ele con in amidon. -Afectiuni cronice ale rinichilor si cailor urinare (inclusiv litiaza). În tradi ia popular boabele de fasole se folosesc ca leac contra herpesului (numit popular i bube dulci) i pecinginei (nume popular dat mai multor boli de piele contagioase. se amestecau cu frunze de ment uscate i sf râmate. PP. eruptii. vitaminele: A. antigutos. acid citric. fierte cu 2-3 rânduri de p trunjel i o mân de f in de secar . Recoltare: Tecile de la soiurile cu pastaia alba. zaharuri. B3. B2. triptofan). edeme cardiorenale. Actiune farmacologica: Diuretic. tizolin . mangan. acid pantoteic. Boabele de fasole alb . E. pentru calmarea durerilor dup na tere. macerat la rece (4 linguri la litru). aafectiuni cronice ale rinichiuluicnee. lipide. i pentru deger turi se foloseau boabe de fasole alb fierte i frecate. se puneau pe pântece. iar apoi se ungeau bubele cu ea. Pe arsuri se puneau boabe de fasole pestri pisate împreun cu boabe de porumb. se puneau i se pl m deau cu smântân . fier). resturi de frunze. antireumatic. datorit c rora au propriet i diuretice i antidiabetice. 2²3 cani pe zi. cobalt. calmant al spasmelor. saruri minerale. acid fosforic. nepatate (Fructus Phaseoli sine semine) care se recolteaza in lunile ² IX²X. K. TBC pulmonar. uscându-se. vitamina C. celuloz . asparagina. se bea în cursul unei zile. azot. mucilagii. las ni te pete scor oase ce produc mânc rimi). reumatism. reconstituant pentru convalescenti. natriu. eczeme. nepatate. diabet. triptofan.

Este important sa udam plantele doar atunci cand pamantul de la radacina este uscat. ingrasamintele se folosesc rar si in cantitati mici. La Aloe. La Aloe. Butasii se planteaza in pamant nisipos si sunt tinuti la caldura si umbra timp de cateva zile. si cu multa lumina. udare abundenta. cu nuante albastrui. inguste. La asezarea pamantului in ghiveci vom adauga un strat de pietris si vom folosi ghivece gaurite pentru scurgerea apei suplimentare. Substratul folosit pentru Aloe trebuie sa fie poros si cu o reactie neutra. foarte rezistente. in forma de lance. Inflorescentele sunt bogate si spectaculoase.ALOE Aloe este o planta cu o inaltime variabila de la 10 la 100 cm originara in zone calduroase si secetoase. Mutarea in ghivece o vom face abia dupa aparitia radacinilor. Iarna o vom pastra in camere racoroase cu temperaturi minime de 8-10 grade C. carnoase si suculente. lumina. Excesul de apa putand duce la distrugerea plantei. aerare. sau prin despartirea puilor de la baza plantei si plantarea lor in ghivece mici. iar pe timpul iernii vom efectua udarile la intervale mai mari. frunzele sunt lungi. Sunt plante fara pretentii deosebite. prin putrezirea radacinilor. . Se recomanda transplantarea plantei la 2-3 ani. in timpul verii. de culoare rosu-corai. Este preferata combinatia de pamant de frunze. Aloe are nevoie de multa lumina si de aceea este de preferata pozitionarea plantei la fereastre catre sud. cu spini pe margini de culoare verde. cresc relativ incet. La Aloe. nisip si turba fibroasa. inflorescentele aparand la aproximativ 2-4 ani de la plantare. inmultirea se face prin butasi de planta in perioada mai-iunie. Necesita. Aloe se cultiva si se ingrijeste relativ usor.

In acest sezon sunt suficiente temperaturi de 8-10°C ziua si 4-6°C noaptea. Lungimea lor masoara de la cativa centimetri la 20-30 m. Daca fereastra are expozitia sudica este cu atat mai bine. Butasirea este mai simpla si rapida. la multe specii chiar uriase. Ea se executa primavara si vara (mai-iulie). Nerespectarea repausului constituie cauza neinfloririi si dobandirii unui aspect necaracteristic. Vara. aerisit si umbrit. dar racoroase si uscate. Perioada de inflorire este primavara si vara pentru majoritatea speciilor. plantele sunt trecute in ghivece foarte mici. La aparitia primelor radacini se face trecerea in ghivece cu pamant. In lunile noiembrie-decembrie sunt suficiente 2-3 udari. daca se asociaza cu temperatura scazuta. trebuie asigurate iarna. Parfumul este prezent numai la cateva specii. dar cel mai bine este primavara. de diferite forme. O alta metoda de inmultire a cactusilor este altoirea folosita insa numai la speciile care au un sistem radicular foarte slab si o crestere extrem de lenta. . Din areole iau nastere spinii. Dupa taiere. de 4-6 cm in diametru. se da numai atata apa cat sa se previna zbarcirea. florile. ramificatiile laterale. globuloasa. in locurile de origine. pentru ca ranile facute sa se cicatrizeze (sa formeze crusta). nefiresc. Florile sunt mari. Semanatul se poate face oricand. Se fac butasi de varfuri sau fragmente de tulpina sau pur si simplu se desprind lastarii de la baza plantei sau de pe ramificatiile mai mari. Momentul optim este la aparitia primelor rozete de spini. cactusii se trateaza ca orice planta.Cactusii se inmultesc in mod obisnuit prin seminte si butasi. Frunzele sunt transformate in spini (exceptie Peireskia). Ei se tin cateva zile sau saptamani intr-un loc calduros. in luna ianuarie nu se uda. Lumina intensa este absolut necesara pentru aceste plante.CACTUS Cactusii sunt plante cu tulpini suculente de forma cilindrica. in special iarna. intens colorate si de durata scurta. Fructul este o baca ce contine numeroase seminte (la unele specii este comestibil). Cactusii au crestere lenta. pe masura ce apar cresteri vegetative noi. butasii nu se planteaza imediat. Aerul statut este daunator plantelor. Ele trebuie plasate pe cat posibil la fereastra. Aceleasi locuri insorite. Aerisirea camerei in care sunt asezati cactusii este obligatorie. Inflorirea este strans legata de ingrijirea acordata fiecarui tip de cactus. Abia dupa circa 6-8 luni. Excesul de umezeala este foarte daunator. udarea reluandu-se in februarie. Pe suprafata tulpinii se afla numerosi muguri care la cactusi se numesc areole. Pamantul in care se cultiva cactusii trebuie sa lase apa sa se scurga bine si sa nu fie prea bogat in componente organice. Incepand cu partea a doua a toamnei. ovala. turtita etc. ovoidala. Dupa aceea se planteaza la circa 2 cm adancime pe substratul de nisip ceva mai grosier sau in perlit.Cantitatea de apa si frecventa se cresc treptat.Caldura putina corelata cu umiditatea redusa face ca planta sa treaca printr-o perioada de repaus care poate dura 4-5 luni. pamantul se tine mai mult uscat decat umed.

Desi recoltarea sevei de artar are o indelungata traditie.Hr. dispuse in inflorescente umbeliforme. E regretabil faptul ca in prezent s-a renuntat aproape cu totul la utilizarea artarului in scopuri medicale. Aspectul: Artarul este un arbore viguros. In secolul Xii. Ea se obtine la fel ca rasinile sau cauciucul. pe un trunchi mai degraba scurt. isi schimba culoarea in maroniu si se lasa duse de vant. se gaseste samanta. se aseaza pe o panza curata si se infasoara in jurul incheieturilor umflate. Si alti vindecatori ai Evului Mediu au cunoscut foarte bine artarul. Toamna. o mica nuca turtita. In zilele noastre. frunzele artarului se coloreaza in nuante stralucitoare de rosu si galben. ce pot influenta negativ procesele metabolice. pot duce la uscarea copacului. Fructele verzi pot fi vazute inca din mai. de asemenea. cat si din trunchi si seva. artarul continua sa-si pastreze o anume insemnatate. fie punand frunzele in baia bolnavului. Bolnavilor cu febra le ajuta frunzele strivite.). avand practic aceeasi culoare si acelasi luciu pe ambele fete. In lunile de primavara. ca unul din cele mai importante remedii folosite in medicina Egiptului antic. atarnand in ciorchini grei pe crengi. Frunzele sunt lobate. insa rareori depaseste 20 m in inaltime. Perioada de inflorire: martie . Fructele sunt prevazute cu doua aripioare imbinate. respectiv ca indulcitor. Toti l-au prezentat ca pe un remediu cu actiune antifebrila. Mai tarziu. putem conta pe efectul racoritor al frunzelor de artar. Istoric: Artarul apare deja in scrierile istoricului roman Plinius Secundus (23-79 d. dar il aflam mentionat si in papirusuri. cu scoarta si frunze proaspete. Intepaturile de insecte se pot trata. nu se mai foloseste decat siropul. Acum. pentru umbra generoasa a frunzisului sau. seva este foarte apreciata ca sirop. Scoarta neteda. Si atunci cand ne simtim labele picioarelor grele si infierbantate. Artarul in medicina populara: Ca leac intrebuintat in medicina populara. Bucatile de scoarta si frunzele proaspete se strivesc bine. artarului i se acorda din nou atentie. Extragerea sevei se face dupa anumite reguli.mai. fie pregatind o licoare ce se amesteca in vin. rotindu-se prin aer ca niste elice. mai ales datorita calitatilor sevei sale. Intre ele. calugarita Hildegard von Bingen il caracterizeaza drept un arbore "uscat si rece". se desprinde de trunchi sub forma unor solzi alungiti. daca el pierde prea multa seva. astfel incat descriu un unghi obtuz. ca edulcorant in diete. El formeaza o coroana arcuita simetric. desi pana la inceputul secolului Xix se preparau remedii atat din crengile si frunzele lui. cenusie. Este deseori plantat in parcuri. puse la talpi. introduse in sosete. in varful acestui unghi. prin crestarea scoartei.Artarul Aria de raspandire: Artarul se intalneste frecvent pe tot continentul european. Sunt pretuite in special proprietatile sale antipiretice si dezinflamatoare. ea a fost practic uitata pentru mult timp. ori se pun pe ochii obositi. Ea il recomanda pentru combaterea febrei prelungite. in special in stazele biliare. artarul poarta flori alb-gal > bui. Astazi. executate de oameni nepriceputi. Lobii sunt ascutiti si putin zimtati pe margini. Manevrele brutale. . Efect stimulator: in disfunctiile hepatice.

Ovarul este plat. de culoare verde stins sau pu in ro ietici. alb. c tre mijloc sunt galbeni sau oranj. negru i galben. sunt ovali. i sunt formate din grupe de câte trei flori femele. ovulul este solitar. iar la cap t maro închis Fiecare solz prezint dou bractee i trei flori sterile. iar coaja este sub ire. Mesteac nul reprezint sursa de hran pentru un num r mare de larve ale genului Lepidoptera. cu vini oare ca o pan . fiecare floare devenind maro la maturitate. cu toate c aripile acesteia pot lipsi. Descriere Coaja tuturor soiurilor de mesteac n prezint aceea i caracteristic : este marcat de dungi fine. cu o coaj alb caracteristic . cu trei lobi. Denumirea tiin ific a genului. înrudit cu familia fagului/stejarului. cu textur m t soas i care poate fi lefuit fin. la anume specii. de consisten a unei hârtii fine. Fagaceae. bicameral i are dou termina ii. în familia Betulaceae. i pot fi din ate sau lobate. i se rupe în fâ ii în mod natural. Coaja con ine multe r ini i are un pigment care d numele diverselor soiuri de mesteac n: ro u. i serbat în timpul S pt mânii Verzi de la începutul lui Iunie. cu codi . rotunji i la cap t. lemno i i în form de con. spre deosebire de mâ i orii de anin. unde este celebrat în reprezentarea unei zei e. Solzii amen ilor. Ca lemn de ars. care se vor transforma în crengi. prinse la baza mâ i orilor masculi. Ace ti solzi poart dou sau trei flori fertile. To i mugurii frunzelor cresc lateral. nu exist mugure terminal. prins de tulpini ele ap rute în anul precedent. fiecare floare fiind alc tuit dintr-un caliciu sesil. Pistilul poate atârna sau fi erect. care cresc mai ales în clima temperat nordic . valoarea sa este dintre cele mai bune. Fructul este o samar . fiecare floare fiind alc tuit dintr-un ovar. Se formeaz în toamn i stau peste iarn . Diferen a între mesteac n i anin (genul Alnus) este c amen ii (mâ i orii) femeli nu sunt lemno i i la maturitate cad i las loc semin elor. Betula. este tot din limba Latin .MESTEACANUL Mesteac nul e numele copacilor din genul Betula. Denumirea mesteac nului vine din latinul mastichinus. dar pu in. care se vor transforma în cele dou aripioare ale fructului. Frunzele variaz de la un soi la altul. separat). Ace tia sunt în general copaci sau arbu ti de talie mic spre medie. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celul a samarei sau dou filamente. solitar. dar nodul de inser ie al pe iolului frunzelor formeaz mici tulpini e laterale. Apar în perechi. Mesteac nul este considerat copac na ional în Rusia. cu granula ie mic . din ate. Solzii pistilului sunt alungi i. orizontale. la maturitate. membranos. Frunzele sunt simple. Acestea sunt alternante. Lemnul tuturor speciilor de mesteac n este fin. Mugurii apar prim vara devreme i cresc pân la începutul verii. cu doi lobi. Ace tia sunt localiza i la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpini elor formate anul trecut. Amen ii purt tori de stamine pot atârna sau nu. acoperi i de o coaj fin dar rezistent . amen i (mâ i ori). . Flori i fructe Florile sunt monoice (flori femele i flori mascule. deschizându-se în acela i timp sau cu pu in timp înainte de apari ia frunzelor.

Castenele contin vitamine. . ajuta persoanele in perioada de convalescenta sa se recupereze. castanele salbatice constituie decoratiuni de toamna uimitoare. vindecarea hemoroizilor. in dieta celor care sufera de afectiuni cardiovasculare sau de afectiuni renale. fiind bune remineralizante ale organismului. asteniei. in forma de lance. Incearca sa umpli un vas rustic decorat cu frunze pe margini sau un cos cu o colectie de castane si coji spinoase. fructele sale frumoase si netede sunt o amintire a jocurilor cu castane ale copilariei. Micile plante ale castanului vor fi cultivate in ghivece timp de cativa ani inainte de a fi plantate in livezi.70 m iar diametrul de 1. Unele exemplare de castani pot fi atacate de boala denimita cancerul castanului. castanul salbatic (Aesculus hippocastanum) are un invelis al fructului mai neted si frunze ce pot atinge o latime de 30 cm. la sfarsitul secolului al XVI-lea. minerale. Cu sau fara invelis. atestate prima data in 1848. organizate dupa modelul unor jocuri similare din secolul al XV-lea in care se foloseau alune. anemiei. varicei. pe care se prind cu usurinta mucegaiul si ciupercile. fructele fiindu-i consumate doar de catre cerbi. grupate cate trei si datorita frunzelor sale lucioase. tratarea diareei. pe cand o castana cu invelisul partial deschis poate juca rolul de suport pentru biletele cu numele si locul fiecarui oaspete la masa.fosfor (utile in afectiuni ale oaselor).90. scrie numele oaspetilor tai pe frunze de castan comestibil si introdu-le in despicatura. dar departe de inghet. utilizand toamna castanele abia culese: se pun intr-un recpient plin cu un amestec de nisip si turba in parti egale. Spre deosebire de acesta. cu marginile zimtate. zinc. vite si bineinteles. Un astfel de vas reprezinta un aranjament neobisnuit pentru masa. producand o patina lipicioasa. care va fi tinut intr-un loc racoros si umed. din vestul Europei. Are o circumferinta a trunchiului de peste 6. Fructele castanului sunt utilizate in terapeutica naturista in principal in echilibrarea digestiei. Paraziti si boli Afidele adesea ataca mladitele si florile. Pentru multi dintre noi. Reproducerea Se efectueaza prin seminte. Cel mai vechi castan din Romania este cel de la Nereju judetul Gorj. cai. Se crede ca acest castan are peste 500 de ani.CASTANUL Castanul comestibil (Castanea sativa) este usor recunoscut datorita fructelor sale cu invelisuri care seamana cu aricii de mare. Castanul a fost adus adus in Romania.

semintele brazilor sunt o sursa de hrana pentru pasari . se mai numesc si ace. ele dau nastere la noi brazi. Conurile sunt erecte. fata de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur imprejurul crengilor. A. in alveolele conurilor se dezvolta semintele bradului. cu bractei obi nuit vizibile i r sfrânte.BRADUL Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae. persistente. alveolele se desfac si semintele pot iesi din conuri. concolor. iar mugurii dispu i terminal întotdeauna câte trei. solzul carpelar cade la maturitate odat cu semin ele. cu pungi de r in pe tegument i prinse strâns de aripioar . pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate. Conurile sunt fructele bradului. umbroas . A. iar pe lujer r mâne axul erect. se schimb la 6-15 ani. caci exista si exceptii ± Larice) sta verde pe tot parcursul anului. grandis. A. Lujerii sunt netezi. veverite si alte rozatoare ale padurii. Specii: Abies alba. Cand semintele sunt coapte. Coniferele au radacina pivotanta. r spândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice. Bradul face parte din familia de conifere. Acestea au o lungime medie de 2 cm si sunt dispuse de-a lungul crengilor in acelasi plan. alta deosebire fata de foioase care au radacina foarte ramificata. A. triunghiulare. Diferenta majora fata de foioase este ca bradul (ca majoritatea coniferelor. cilindrice. Deasemenea. pinsapo. Prezint frunze aciculare l ite. Semin e relativ mari. Bradul ca si celelalte conifere isi schimba frunzele(acele) treptat de-a lungul intregului an iar noi putem observa acest lucru doar vazand covorul de ace cazute la tulpina bradului. A. . cephalonica. Altitunea la care cresc si se dezvolta brazii este cuprinsa intre 500m si m iar raspandirea acestora este pe tot globul. Sunt arbori de talie mare cu înr d cinare pivotant . Brazii cresc foarte drepti si din aceasta cauza lemnul de brad se foloseste in special in constructii dar si la fabricarea mobilei. dar cu precadare in zonele muntoase ale zonei temperate. popular. scoar a mult timp neted cu pungi de r in . Coroana este piramidal deas . nordmanniana. Frunzele bradului sunt mai moi decat ale altor conifere ale caror frunze inteapa mai tare. Cele mai cunoscute conifere sunt: y BradulMolidulPinul Bradul se deorebeste de celelalte specii de conifere mai ales prin asezarea frunzelor care. Cazand pe pamant.

Liliacul Familie: Oleaceae.atentie insa. pamantul trebuie de asemenea sa fie usor drenabil. Atentie insa: daca liliacul a fost altoit aceasta metoda nu functioneaza. nu ezitati ca udati mai mult arbustul. Dupa aceea udati din abundenta o data pe saptamana. vigurosi. Aspect: arbust Expunere: plin soare. Pentru a intineri arbustii mai batrani. pentru ca in cele din urma sa se rareasca lastarii noi (se lasa numai cei mei vigurosi). cu atat veti avea mai multi ciorchini cu flori.puneti radacina arbustului intr-o galeata cu apa in timp ce sapati groapa. In cazul unui liliac neingrijit. liliacul va putea sa reziste perioadelor de seceta. partial umbra Udare: regulata si din abundenta Perioada de inflorire: primavara si vara Ingrijire si cultivare Plantarea corecta a liliacului . . puteti reduce ramurile batrane cu 1/3 in fiecare an. este recomandat sa taiati cam 1/3 din el in fiecare an. mai intai se taie ramurile rupte sau uscate. Daca imediat dupa ce ati plantat liliacul vremea este foarte calda si umiditatea atmosferica este scazuta.sapati o groapa mai mult larga decat adanca. . Un bun semn ca liliacul nu primeste destula apa este aspectul frunzelor. Odata ce s-a adaptat cu locul si pamantul in care l-ati plantat. Cele mai frumoase flori cresc pe lastarii tineri. . in functie de lungimea radacinilor. Pamantul trebuie sa fie bine udat toamna. Cu cat veti incuraja dezvoltarea lastarilor tineri. pana ajunge la inaltimea pe care o doriti dvs.udati arbustul cu multa apa. Daca pamantul din jurul radacinii este uscat.liliacul trebuie plantat intr-o zona din gradina in care sa primeasca cel putin 6 ore de soare pe zi. efectuati taieri primavara devreme . inainte de venirea inghetului. apoi se taie trunchiurile care au crescut prea inalte. Taierile de formare la liliac Taierea liliacului este optionala si se poate efectua la 2 saptamani de la inflorire.8 . Inaltime: pana la 6 m.2. Taierile regulate pot incepe cand liliacul a atins 1. Pentru un foliaj cat mai mare. . Diametru: 1-3 m. care se ofilesc sau se strang. cand arbustul nu va mai primi apa.4 m. nu veti mai avea la fel de multe flori. Udare-Liliacul nou plantat trebuie sa fie udat de 2-3 ori pe saptamana in prima luna. Nu uitati ca udarea in exces e la fel de daunatoare ca lipsa apei. atunci trebuie udat. care a atins dimensiuni foarte mari.

Fructul. M ce ul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. diarea. Semintele se folosesc ca diuretic. vasodilatator arterial. Mod de uscare: Pentru ca fructele sa-si pastreze continutul de vitamina C. De aceea. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie. ceaiuri. Florile sunt de obicei roz pal. prin ramuri înr d cinate ob inute prin despar irea tufelor existente în flora spontan sau în cultur i prin marcotaj. Elixirul de m ce este recomandat în tratarea bron itei cronice i a tusei de b trâne e. cu o în l ime care variaz între 1 i 5 metri. ele trebuie uscate imediat dupa recoltare. coleric. în special datorit complexului de vitamine pe care îl con ine: vitamina A. inflamatii intestinale. P. con inând peste 2000 mg din aceast substan la 100 de grame de fruct. C. sub form de cârlig. principiul lor activ de baza.MACESUL M ce ul(Rosa canina) este o specie de plant nativ în Europa. Tulpina este acoperit de epi mici. B1. este utilizat la producerea de siropuri. ascu i i. deci la început de maturizare. perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C. cu 5-7 frunzuli e. Pentru ob inerea unei semin e apte de reproducere. dulce uri. Recoltarea: De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. impiedica formarea de calculi renali. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. . viermii intestinali (în acest caz. i pulberea de m ce e este foarte eficient ). Uscarea lor se face numai pe cale artificiala la o temperatura de 80-85 grade C. Au un diametru de 4-6 cm i sunt formate din cinci petale. Varietatea Rosa canina 'Assisiensis' este singura care nu are spini pe tulpin . Ceaiul de m ce e trateaz intoxica iile. se vor recolta fructele de mace numai în stadiul de galben-portocaliu. Frunzele sunt penate. Fructul este foarte bogat în vitamina C. B2. Este un arbust deciduu. numit m cea . Intrebuintari: Fructele de maces se folosesc ca vitaminizant pentru convalescenti si anemici. afec iunile hepatice. E. dar exist i plante cu flori albe sau roz închis. diuretic. K. Afec iunile rinichilor i ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semin e de m ce . nord-vestul Africii i în vestul Asiei. Tratamente naturale pe baz de m ce M cesul (Rosa canina) este foarte apreciat în medicina naturist . palpita iile. febra. Intern: colagog. are o form elipsoid i este ro u sau portocaliu închis. tonic vitaminizant. gemuri. Cultivare i utilizare Înmul irea mace ului se poate face prin semin e. Din cca 2 kg fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat.

creste ca arbore mare.zarna: este un pin indigen de munte inalt. inguste. ace scurte dispuse radial la varful lujerilor. curbate. ramificat. coroana larg piramidala. globulos. aspect deosebit prin acele lungi 10-25 cm. Are si varietati de interes horticol: y (pumila): forma arbust. Caracteristice biologice ale pinilor: y viteza de crestere: inceata (pinul de munte. neted. acele grupate cate 5 si lungi de 10-18 cm. conuri ovoidale 8-15 cm. ovoidal rotunjita. formeaza o corana conica. rapida (restul) y longevitate: 500-600 ani arbori. Pinus ponderosa . grupate cate 3.pinul de padure: arbore indigen de talia II-a. imbracata pana la baza intr-un frunzis verde inchis. ace rigide de 4 cm. aglomerate in manunchiuri spre varful lastarilor. acele rigide grupate cate doua cu lungime de maxim 14 cm.3 Cerinte ecologice pentru pini: y suporta clima aspra: zambru. ramuri mult intinse in lateral.5 m.PINUL Pinii fac parte din familia Pinacea. 3-5 m inaltime. ramuri rare. dezgolit de ramuri pe inaltimi variabile. au lungime de 5-9 cm. tufa compacta de 1. brun roscate lucitoare. frunzis fin cu aspect pendul. coroana aplatizata.pinul galben: originar California. verde deschis.brun lucitoare. Pinul de munte. y (globosa viridis): forma pitica pana la 1 m. 2-3 m largime. 2-3 m inaltime. acele moi. Pinus cembra . ramificat de la baza. colorat verde inchis. largime 2. coroana piramidala. scoarta roscata. scurte si groase. pinul neted.5 m. pendule si raman un timp pe arbori. Pin neted (strob). y nu suporta seceta. de10 cm lungime. Conurile sunt foarte lungi . crestere de arbore mare. Pinus mugo . ramuri groase intinse lateral. Pinul negru.pinul de Himalaia: arbore elegant. 2/1. Intalnim mai multe specii de pini: Zarna. Pinul galben. lungi de 3-7 cm. Pinus strobus . . usor aplatizat cu frunzis des.. inaltime 2 m. 1..pin neted (strob): originar din America de Nord. des. Pinul de padure. globulos si compact. (mops): pin pitic. este unul dintre pinii cei mai frumosi. verzui inchis. acele cate doua sunt grupate cate doua. avand tuplini taratoare. usor albastrui. 300 ani arbusti y maturatia conurilor.5-2 m inaltime. pinul de munte y suporta climat bland: pinul de Himalaia. conuri 5-8 cm galbui . ramuri flexibile. (gnom): pin pitic. ramuri lungi si dese. 1. cate 5. zambru).5-2 m inaltime. coroana larg ovoidala. anul 2. conic la tinerete si neregulat la batranete. coroana piramidala. Exista mai multe varietati: y (nana): cultivar arbustiv. (arbust din Alpii Centrali): pin pitic. ramuri scurte. Pinus griffithii . verzi. Pinus silvestris . subtiri. de California y majoritata prefera terenurile acide y prefera solurile calcaroase pinul negru y pinii nu suporta atmosfera poluanta.pinul de munte: are mai multe varietati: (jneapan): arbust indigen de talie mijlocie. acele grupate cate 5. 5-6 m in diametru. Pinus nigra . vrunzis des.pinul negru: arbore de talia a II-a. de mare efect. tufos. de California. ace rigide de 10 cm. scoarta neteda.

din Spania in vest si sud. un singur copac poate sa absoarba peste 450 l apa. dar in aceste luni calde. incepe ciclul anual. Sub copac. precum si viespele de lemn sapa tunele protectoare in care vor vor ajunge la maturitate ±doar daca scapa de ciocanitoare. radastele si alti gandaci. care la inceput sunt aramii si treptat se inverzesc. Trezirea primavara:Primavara.000 de ghinde. Ex. cand stejarul adormit se prezeste din somnul de iarna si apar primele frunze. cainele stejarului). De la varful coroanei pana la capetele radacinilor ±care pot sa se extinda in adancimea solului cat ramurile de deasupra. care se raspandesc treptat de-a lungul multor ani pe trunchiul si pe ramurile stejarului. pitigoii mari si cintezoii. Pasarile au zona de operare specifica: pitulicea mica. de vietati apar sa profite de ospatul de omizi sau fluturi. numita "frunzele lammas". un alt fel.Chiar si cele ramase au nevoie de o sursa permanenta de umiditate pentru a germina. anemonele si violetele. In mai.stejarul este locuit pe toata durata anului. desi putine dintre acestea vor cerste si se vor transforma in copaci noi. asteptand sa cada ceva de sus. ciocanitoarele patate mici si mari. la toate nivelele. face un mare efort de supravietuire. carligul stejarului. Este un arbore foios (caruia ii cad toate frunzele in fiecare an) care se gaseste in toata Europa. La fel ca orice planta. Majoritatea sunt mancate de pasari si de animale. cintezoii si silviile de padure ocupa varful copacului.Intr-o zi de vara. ticlenii. fie dupa ce au cazut la pamant. se gasesc macalendrii. Al doilea val:Prima defoliere este in curand inlocuita cu o generatie ulterioara.La baza copacului revenirea soarelui aduce la viata primulele. El trebuie sa adune substante nutritive (minerale) si apa din sol si sa le transporte pe intreaga sa inaltime ±si pana la cele mai indepartate crengi.Un stejar matur poate sa aiba pana la 50. poiana va fi o mare de campanul. dintre care multi si-au primit numele dupa acest copac. Apare o abundenta de insecte in copac. traieste pana la 800 ani si ofera adapost unei sumedenii de animale si plante.Una dintre cele mai impresionante privelisti in tinuturile impadurite temperate din nord o reprezinta stejarul comun (sau european) (Quercus robur). pitigoiul albastru si pitigoiul mare. stejarul creste si traieste prin fotosinteza ±fabricile sale (frunzele) sunt actionate de energia soarelui. Exista 100 de specii de fluturi de noapte mai mari. In partile moarte ale copacului.STEJARUL Maretul stejar cu crengile sale ramnificate creste pana la o inaltime de 40m. Dar stejarul rezista acestor atacuri. ramurele si frunze. larvele de lemn. la sol. diferit. fie in copac. cand are frunzisul complet. Stejarii pot sa traiasca pana la 800 ani si cresc pana la o inaltime de aproximativ 40m. pana in Ucraina in est si Scotia in nord. Lichenii.(fluturele alb al stejarului. adesea secetoase. ascund fluturii valet si fluturii patati de covor. . Noaptea. iar frunzele moarte de la solul padurii ascund fluturele comun cu evantai. care la randul sau atrage animalele si pasarile insectivore. mierlele. Maretul stejar arata cel mai impresionant vara. Pe trunchiul robust al stejarului.

ulei eteric etc. criteriul de diferen iere îl constituie frunzele. diuretic. pe versan i însori i. cu frunze compuse si fructe mari comestibile. revene. compoturilor si infuziei de ceai. Cluj . R spîndit în întreg arcul carpatic i Mun ii Apuseni. Lemnul. cel mai adesea între 1 000-1 400 m. cît i semiumbrit. antitusiv. în mai mic m sur i în p durile de pe culmile Dobrogei. Pojorîta). este sferic. zaharuri. mai ales spre marginea p durilor i spre lumini uri. Altitudinal se întilne te din zona de deal pîn în cea alpin . parasorbinic). Brebu-Nou). scorusa. Mai r spîndit în jude ul Caras (G rîma. foarte dens si dur. Datorit taninurilor are propriet i astringente. Confuzii: Deoarece mai exist i alte specii de scoru cu fructe ro ii. hemostatic i adjuvant în tratamentul tuberculozei. cand este coapta.SCORUSUL Scorusul de munte este un arbore fructifer inalt de 15-20m. iar datorit vitaminei C este antiscorbutic. de culoare rosie rosie-aprinsa. Ac iune farmacodinamic . 150-200 mg% vitamina C. Ecologie i r spândire : Arbore din compozi ia p durilor de foioase sau a p durilor de amestec. acid malic i al i acizi organici (sorbinic. Se utilizeaza in prepararea gemurilor. carotenoizi. Se instaleaz ca specie pionier în t ieturile din zona molidului. uneori chiar i în molidi uri. Este indicat in tratarea anemiilor si a bolilor tubului digestiv.utiliz ri terapeutice : Utilizat mai mult în medicina empiric în reumatism. Cîrlibaba. cu gust amarui. usor alungit. galbena lucioasa sau portocalie. Fructul comestibil. umiditate atmosferic ridicat . soluri u oare. . Creste in padurile de rasinoase si cele de amestec. este folosit in industria mobilelor. pu ind vegeta atît la lumin puternic . aucuparia fiind singurul care le are compuse (la celelalte specii sînt simple). Solicit un climat mai rece. S. Scorusa este un fruct bogat in vitamina C. Suceava (Vatra Dornei.a. Compozi ie chimic : tanin.

Sunt des folosite la prepararea infuziilor de ceai. in numar de 2-10. cu o bractee lunga in forma de limba. numeroase stamine i un ovar globulos. Observatii La manipularea florilor de tei se va purta masca sau tifon la nas si gura. 5 petale. expectorant. avand actiune emolienta si sudorifica. iar un numar mic de boboci se afla in curs de deschidere. Din 3. rotunde. Mod de uscare Florile de tei se usuca in straturi subtiri. numeroase stamine si un ovar globulos. dupa ce roua s-a ridicat si la 2-3 zile dupa ultima ploaie. ascu ite la vârf. Fiecare floare este format din 5 sepale care cad în momentul înfloririi. pl cut mirositoare. Frunze Frunzele sunt lung-pe iolate. Infloreste in lunile iunie-iulie. cu o bractee lung în form de limb . raceala. in incaperi aerisite. Recoltarea se face pe timp uscat. de culoare verde-galbuie. ascutite la varf. Intrebuintari Florile de tei se folosesc in tuse. provoaca tuse si stranut. uneori si mai multe. Aria de r spândire Este r spândit prin p durile din regiunile deluroase pân aproape de zona muntoas . teiul este un arbore cu flori Florile Florile. rotunde. Recoltarea Florile de tei se culeg cu bracteea insotitoare. descongestiv. placut mirositoare. sunt alb-g lbui. Intern: antitermic. cu o coroana deasa.TEIUL Descriere Teiul este un arbore inalt pana la 25 m. . sedativ. iar pe fata inferioara se observa nervuri proeminente.5-4 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. asezate pe un peduncul comun. concrescut aproape pe jum tatea lungimii lui. Florile. iar pe fa a inferioar se observ nervuri proeminente. de culoare verde-galbuie. în num r de 2±10 pe ram. Este raspandit prin padurile din regiunile de dealuri pana aproape de zona muntoasa. Fructul Fructul este o nuc de form sferic sau oval de dimensiuni mici. sunt alb-galbui. Se recolteaza cand majoritatea lor sunt complet inflorite. a ezate pe un peduncul comun. 5 petale. uneori i mai multe. Se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C. Praful de tei este iritant. Fructul este o nuca de forma sferica sau ovala. Frunzele sunt lung-petiolate. Fiecare floare este formata din 5 sepale ce cad in momentul infloririi. concrescut aproape pe jumatatea lungimii lui. Extern: calmant general(bai).

6 . au trei petale si circa 2 cm diametru.6 . dar pe perioadele friguroase de iarna rezista mai bine sub un strat gros de zapada. Pericole: planta poate cauza iritatii ale pielii sau reactii alergice.6. Daca planta arata rau pe la mijlocul verii. Desi prefera pamantul umed. Butasi de tulpina sau frunze . Aceasta specie este toleranta la inghet.TRADESCANTIA Familie: Commelinaceae Origine: estul Mexicului Tip: planta perena Inaltime: 30-45 cm Diametru: 22-30 cm Expunere: plin soare sau partial umbra Perioada de inflorire: tot anul Tip de pamant: acid sau usor acidic (pH 5.trebuie ingropate bine in pamant nisipos. neutru (pH 6. ascutite si flori roz.5 cm si lungi de 7-13 cm.5) sau usor alkalin (pH 7. dar florle sunt deschise numai dimineata. planta rezista si pe un teren secetos si nu se usuca daca nu este udata o perioada mai lunga de timp. Florile sunt roz. Partea interioara a frunzei are o culoare violet-aprins care trece spre roz inspre tulpina.7. Marcotaj .7. Frunzele sunt late de circa 2. taiati-o pana la nivelul solului ca sa apara un nou foliaj si sa infloreasca din nou toamna. lasand-o sa dea radacini in timp ce este inca legata de planta-mama. Tulpina si partea de deasupra a frunzelor sunt de culoare purpurie si pe masura ce foliajul se maturizeaza e acoperit de o nuanta metalica de turquise. Lavinia Rorich . Ingrijire: Tradescantia pallida se cultiva cel mai bine in sol nisipos. Planta infloreste constant in perioadele calde. care se intinde ca un covor vegetal.5). dar se adapteaza bine si pe un teren stancos. Inmultire: nu se recomanda inmultirea prin seminte.8) Descriere: Tradescantia pallida este o planta cu frunze lungi. De obicei inmugureste iar primavara.6 . 2. 1.consta in indoirea unei ramuri flexibile sau a unei noi mladite in asa fel incat sa intre in contact direct cu solul.

planta de interior sau de sera. roz. Solar Flare. verde. Pentru ca planta sa creasca mai bine in mijlocul verii. atat cat pamantul sa nu se usuce. mai ales atunci cand o plantati. Prea putina apa dauneaza plantei. ramuri Expunere: umbra totala sau partiala Culoarea foliajului: rosu. Coleus prefera un sol umed. florile trebuie rupte Inaltime: 45-91 cm Diametru: 22-30 cm Tip de sol: neutru sau alcalin. purpuriu si galben Perioada de inflorire: vara tarziu. nesemnificative. Pat Martin. amestecati apa de udat cu fertilizator in lunile iunie. Pericole: planta este foarte rezistenta la boli sau insecte daca sunt crescute afara. Sunt plante anuale fragile care nu rezista la frig. dar udarea excesiva va face ca frunzele sa devina maronii. Speciile care nu tolereaza soarele se decoloreaza cand sunt expuse la soare. Solar Shadow. Prin urmare. Atat florile cat si ramurile noi ale plantelor tinere trebuie rupte pentru a incuraja un foliaj mai bogat. Coleus este atacat de boli precum putrezirea tulpinii sau a radacinii. Solar Storm. Solar Furnance. alb. cu marginile arse. Plum Parfait. Solar Eclipse. in primele 7-10 zile de la plantare radacina trebuie sa fie umeda. Pineapple. in containere sau straturi corespunzatoare. trebuie udata destul de des. Daunatorii la care trebuie sa fiti atenti sunt gandacii. ghivece. dar bine drenat. Solar Spectrum. Saturn. afidele si aleuroidele (musca sau fluturele alb). Burgundy Sun . La sfarsitul verii apar florile mici. apoi planta poate fi udata numai cand pamantul de la suprafata ghiveciului s-a uscat putin (verificati la 3-5 zile). pamant umed Utilizare: borduri. Specii care prefera soarele: Alabama Sunset. Desi supravietuieste si in plin soare.CULEUS Familia: Lamiaceae Nume stiintific: Coleus x hybridus Tip: planta anuala Inmultire: seminte. iulie si august. culoarea frunzelor este pusa mai bine in evidenta la umbra. foliajul poate fi folosit la aranjamente florale Descriere: Majoritatea speciilor de coleus ajung rapid la dimensiunea lor maxima.

dar cre terea începe din nou prim vara i cu o îngrijire corect planta poate fi inut mai mul i ani. dar nu În b taia soarelui. Men ine i 10-16°C iarna. sunt necesare dirijarea i tunderea cu regularitate. Exist sute de hibrizi În aproape toate cazurile culoare provine de la sepalele i petalele aspectuoase care sunt. dup ce perioada de înflorire s-a încheiat i frunzele au început s cad . a a c scurta i tulpinile prim vara devreme. sunt sortite co ului de gunoi. repeta i opera ia de ciupire. cu combina ii de culori de alb. C nd fiecare dintre l starii laterali rezulta i a dezvoltat trei seturi de frunze. triph lla. cu frunze multicolore). roz. chiar înainte de a începe cre terea. dar aceasta va dura c teva sezoane i este mai bine s se fac Într-o ser din cas .Fucsia h brida este.FLUXIA Ingrijire: Temperatur : R coare sau c ldur moderat . O colec ie de asemenea hibrizi poate asigura flori din prim var p n toamna i unii exper i consider fucsia ca planta de cas cu flori cea mai satisf c toare. cu tulpini moi. de aceea i culoare.Red Ribbons (aib i ro ie) i Pink Galore (roz). Frunzele vor c dea. pe tufe. Aceste flori pot fi singulare. Rupe i florile moarte pentru a stimula formarea bobocilor. dar tipurile t r toare se folosesc pe larg În co urile suspendate. La acestea. R s dire: R s di i prim vara În fiecare an. Uda i moderat iarna. Ap : Men ine i compostul umed În permanen din prim var p n toamna. o plant de cas popular . sau nu sunt. Exemple de fucsii t r toare sunt Marinka (ro ie). dreapt . Din p cate. Pentru a men ine planta cu flori multe i bine format . Umiditatea aerului: Pulveriza i frunzele ocazional În timpul perioadei de cre tere. Florile apar pe noile plante crescute. ca tufe. h brida. În form de clopo el. pe merit. Este posibil ca o varietate viguroas . cu fermec toarele flori în form de clopo el at rn nd de pe tulpini. Exist sute de variet i cunoscute ale F. Folosi i un hormon de Încol ire Fucsia (cercelu ) se g se te într-o gam larg de culori. forme i dimensiuni.planta poate suferi dac temperatura dep e te 21° C. Acestea sunt florile familiare de fucsii . Pentru a avea o cre tere ca o tuf . semiduble sau duble. ciupi i v rful dup ce s-au format trei seturi de frunze. Este destul de u or ca planta s ierneze într-o camer r coroas . culoarea florilor este dat de sepale . semi. Lumin : Puternic . Pe l ng familiarele tipuri În form de fust hawaian exist hibrizi cu ciorchini sau fucsiile caprifoi. Înmul ire: Lua i buta i de tulpin prim vara sau vara. dec t În camera de zi " ! ! ! ! ! ! ! ! " ! ! " ! ! ! . ro ii sau purpurii.petalele sunt neÎnsemnate sau absente.singulare. Fucsiile sunt cultiva i. de obicei. s fie dirijat ca plant standard. aproape toate plantele cump rate pentru decorarea casei sau drept cadouri. Golden Marinka (ro ie.duble sau duble. care deriv din F.

un sentiment de injustitie.´ (George Orwell. tinteste tocmai in aceasta forma de narcisism cu un sarcasm zdrobitor. Orwell realizeaza o cronica sumbra. este un redactor de texte publicitare care. este o satira muscatoare la adresa vietii literare si a societatii capitaliste ce ridica banul la rang de religie. publicat in 1936. nu-mi spun: Am sa produc o opera de arta . isi paraseste slujba bine platita dupa ce primul sau volum de poezii se bucura de recenzii favorabile in ziarul londonez Times. Romanul satiric al lui George Orwell. al carei simbol prin excelenta este. Personajul sau principal. Gordon Comstock. impotriva dominatiei "zeului-ban´ ce corupe toate aspectele existentei si a "decentei meschine a clasei medii de jos´. emotionanta. Aspidistra sa traiasca!. in viziunea sa. Punctul meu de plecare este intotdeauna o izbucnire a spiritului partizan.´ (The New York Times) "Lucrul pe care mi-am dorit cel mai mult sa-l fac de-a lungul ultimilor zece ani a fost sa transform scriitura politica in arta. iar prima mea grija este sa ma fac ascultat. sa fii un mare poet insemna sa urmezi o chemare mai inalta. 1946) Anul aparitiei: 2009 . Proiectind naratiunea pe fundalul Marii Depresiuni Economice din anii '30. O scriu pentru ca vreau sa dau in vileag o minciuna sau pentru ca vreau sa atrag atentia asupra unui lucru. Cind ma asez la birou sa scriu o carte. intr-un avint nebunesc de multumire de sine. publicat pentru prima oara in 1936 si presarat cu numeroase detalii autobiografice. un marunt poet londonez trecut de prima tinerete.ASPIDRISTRA Descriere Romanul Aspidistra sa traiasca!. planta ornamentala nelipsita din fereastra oricarei case din Anglia. Why I Write. dar strabatuta de puternice accente comice. "Conform mitului artistului muritor de foame. aspidistra. a razboiului personal purtat de Gordon Comstock. care merita sacrificiul oricarui confort material.

in timp ce iarna are nevoie de mai putina apa. originare din Africa si Asia. Se recomanda sa se evite udarea excesiva. in perioada de crestere.Sansevieria Trifasciata Laurentiin (Sanseviera ) Informatii generale: Aspect: .rezistenta la aerul uscat si la fumul de tigara. care poate duce la inmuierea frunzelor si uscarea acestora. lungi ca niste spade. cat si in locuri semiumbrite.paduchii cu scut. Inmultire: Prin divizarea plantei sau prin butasi de frunze (fasii lungi de 7-10 cm) care se pun la inradacinat intr-un substrat de nisip si turba. Pentru o crestere mai viguroasa puteti administra un ingrasamant lichid. . odata la 2-3 ani. in forma de sabie. . de culoare verde inchis cu striatii de culoare galbena. . . Ingrijire: . Vara se uda dar cand pamantul s-a uscat. la o adnacime de 2 cm. fara valoare decorativa.udarea exagerata si frigul. pot inflori pe durata verii. dar ferit de soare direct. Plante de apartament . dar foarte parfumate. impreuna cu apa de udat. de culoare alba.florile sunt mici si albe. Temperatura optimase situeaza intre 20-28 °C vara si 13-18° iarna.este deosebita prin dunga marginala galbena de pe frunze. verde deschis sau alba.frunzele sunt striate sau dungate in alb si galben. .prefera caldura. Necesita un substrat fertil. Ingrijire: Se poate amplasa atat in spatii luminoase. Aceasta se prezinta ca o planta cu un rizom superficial. din care pornesc frunze lungi plate.prefera lumina plina. cresc pe verticala. cu lungimi intre 60-100 cm sau chiar mai mari. chiar o singura data pe luna.iarna temperatura sa nu scada sub 14 grade C. Necesita transplantare. producand flori mici.SANSEVIERA Descriere: Sansevieria este un gen care cuprinde aproximativ 60 de specii. . Boli. bine drenat. daunatori: . la interval de o luna. carnoase. Plantele mai in varsta. la inceputul primaverii.

avand insa o culoare purpuriu-violacee. Solul potrivit pentru usturoiul salbatic este un sol bine ingrasat. pastele fainoase sunt utilizate atat ca ingredient alimentar. si ingustate spre varf. Purul poate fi lesne sufocat de buruieni. de aceea cel mai adesea se inmulteste prin despartirea tufelor. face parte din genul Allium. Udat moderat si tinut intr-un loc cu multa lumina si caldura. lasandu-i timp plantei sa isi refaca foliajul. Frunzele vor fi recoltate esalonat. Pentru o masa care sa cuprinda numai ingrediente naturale si sa fie satioasa.PURUL Este o planta a carei origine este localizata in Asia Centrala. Semintele au o facultate germinativa mai redusa care se pastreaza un singur an. sarea si sucul de lamaie . Un asemenea fel de mancare il reprezinta legumele la cuptor cu sos de usturoi si ghimbir. Pentru a va putea bucura de salatele cu gust inedit si iarna. Aroma pe care o ofera mancarii este unica. Florile purului sunt asemanatoare cu cele ale cepei. asemanatoare usturoiului. Toate partile plantei au o aroma puternica. Plantele obtinute din seminte se dezvolta greu. cat si ca fel principal de mancare. bine drenat si irigat. In bucatarie sunt folosite frunzele sale subtiri. de aceea terenul trebuie bine curatat si mentinut ca atare. Planta mai este sensibila si la geruri. usturoi salbatic sau samurasla. Paste scurte cu ulei de masline si usturoi Gasindu-se intr-o mare varietate de forme si dimensiuni. Adaugati uleiul foarte incet. inclusiv in tara noastra. ele rasar la 15-16 zile dupa semanat. usturoiul si leurda. pe timpul iernii e bine sa fie acoperita cu un strat de paie sau frunze uscate. Usturoiul salbatic . mult mai fina decat cea a usturoiului clasic. o reteta ideala este cea bogata in substante nutritive. desi apare spontan si in Europa de est.(Allium vineale). intr-un amestec de nisip cu mranita. Frunzele sale se pot folosi atat la mancaruri cat si in salate. cilindrice. purul se va mentine verde pana primavara. un gen care reuneste ceapa. este denumit pur. Popular. purul poate fi transplantat in ladite sau alte vase incapatoare. Puneti usturoiul curatat intr-un blender si amestecati pana cand devine pasta.

Trandafirii cataratori dau un farmec aparte oricarui gard viu Trandafirul este o planta cu tulpina dreapta sau agatatoare. deoarece apoi eficacitata acestora scade rapid. Pentru aceasta in noiembrie se ridica un musuroi de pamant la baza tulpinii de aproximativ 30 de centimetri.Una dintre cele mai raspandite boli este rugina frunzelor produsa de o ciuperca numita Phragmidium mucronatum. fie mai ales la speciile agatatoare. are frunze lucioase si flori cu 25-30 de petale ce pot avea diverse culori si cresc fie solitare.Inmultirea se poate realiza prin seminte. altoire etc. distingem trandafirii de parc. caderea lor si la o inflorire intarziata. Udarea plantei se face cand solul este uscat. scazand treptat spre toamna. trandafirii pitici pentru jardiniere si ghivece. cei cataratori. dar nici soarele prea puternic nu este tocmai bun. originar din regiunile continentale si subtropicale ale emisferei nordice Sunt de remarcat trandafirii pitici. sunt vigurosi. marcotaj. butasire. majoritatea inflorind o singura data pe an. sau primavara. In cazul utilizarii in scopuri medicale sau cosmetice. precum trandafirii de gradina si trandafirii pentru flori taiate care cuprind hibrizii care infloresc de mai multe ori pe an. cei cu frunze incretite etc. Este bine sa fie plantati intr-un loc insorit.TRANDAFIR Descrierea si cultivarea trandafirului Trandafirul este un gen de planta perena din familia Rosaceae. bogat in substante hranitoare si cu o buna permeabilitate pentru apa. Prima masura este o spalare atenta a plantei pentru indepartarea insectelor. In cosmetica cel mai apreciat este trandafirul de Damasc. iar excesul duce la alungirea frunzelor. fiind folositi si ca portaltoi. care se hranesc cu seva plantei si invadeaza in special bobocii si lastarii tineri. dimineata devreme. acesta conducand la decolorarea petalelor. ferit de vant. Conform modului in care au fost impartiti pe grupe de catre cultivatori. pentru alcatuirea unor imprejmuiri naturale sau pentru decorarea unor ziduri. Plantarea se realizeaza toamna. unii fiind de interior. altii .La trandafirii cu inflorire multipla cea mai mare productie de flori se inregistreaza in general primavara. in octombrie-noiembrie. cultivate ca arbusti ornamentali in parcuri. petalele de trandafir trebuie culese doar manual. in tufe. aparand in special in primaverile calde si ploiase. in martie-aprilie.de gradina si care pot fi gasiti inclusiv la hypermarket. care grupeaza speciile rezistente la conditii mai aspre de clima. La loc umbros va inflori mai putin. Un dusman al acestora il reprezinta gargaritele. inainte ca roua sa apuce sa se usuce. Ii prieste un pamant negru. acoperita cu spini. grupate in inflorescente. Trebuie sapat adanc primavara si toamna cand se inglobeaza si ingrasaminte organice. mai mult sau mai putin parfumati si cu o varietate larga de culori. trebuie avut in vedere ca nu toate soiurile de trandafiri au aceleasi proprietati. Un daunator des intalnit il repezinta paduchii de frunze. Unele soiuri trebuie protejate de frigul iernii. De asemenea. Lipsa de apa duce la o crestere redusa a trandafirului. .

este bine sa hranesti planta cu un ingrasamantlichid. Este recomandat sa eviti asezarea ghiveciului cu cyclamen in camere cu aer uscat pentru ca acest ambient poate determina ofilirea florilor si uscarea plantei..Pentru a inflori in fiecare an. La sfarsitul primaverii. Aseaza recipientul cu pamant pentru insamantare la umbra. Indeparteaza pamantul de pe radacini si imparte tuberculul astfel incat fiecare portiune sa aiba cativa muguri. tuberculii isi pierd frunzele si intra in perioada de repaus. tuberculul ramas in ghiveci se pastreaza la umbra. Planteaza apoi aceste portiuni in ghivece diferite.. In aceasta perioada. au petalele cu varfurile indoite si rasfrante. Poti folosi un amestec de 60% pamant de frunze de fag. s-o lasi circa 20 de minute. care poate atinge pana la 12 cm in diametru.In perioada de inflorire. sub forma de tubercul. diluat in apa. intr-un loc racoros. planta are nevoie de o temperatura de 10-15o C si de o lumina buna. rosie sau violet. Lumina si temperature Incepand cu sfarsitul lunii septembrie.Lumina si temperatura . Dupa inflorire. de culoare verzi-albicioase. In cateva luni. Solpotrivit pentru cyclamen trebuie sa fie usor acid. bine drenat si cu un continut mare de substante nutritive si humus.Udare. la 4 cm distanta una de alta. rotunda. cyclamenul formeaza boboci. Este indicat sa torni apa in suportul pe care sta ghiveciul.Cultivare.Cyclamen Cuprins:Descriere . pe care le veti aseza intr-un ambient racoros. rasucite.Solu. pot fi mutati in ghiveci cu pamant ud. insa nu direct de la soare.Udarea se reduce treptat in perioada in care planta intra in perioada de repaus Inmultire Cyclamenul se insamanteaza la sfarsitul verii-inceputul toamnei. dupa care sa indepartezi ce nu a fost absorbit de compost. de culoare alba. la fiecare 2-3 saptamani. Florile.Imultire Descriere Cyclamenul are aspect de tufa. este bine sa o asezi intr-un loc racoros cel putin noaptea. Semintele se maturizeaza in luna septembrie iar in octombrie se pun in pamant de sera (mranita). foarte mari si frumoase. cand tuberculii ajung pana la 3-4 cm si dezvolta cateva frunzulite. Semintele vor incolti in 5-6 saptamani.. Caracteristica acestei plante este tulpina subpamanteana turtita. intr-un loc cald. . cyclamenul necesita o perioada de repaus. Cultivarecyclamenului nu este prea usoara. Daca vrei sa pastrezi planta cat mai mult timp inflorita. poti sa inmultesti cyclamenul prin divizarea tuberculului . pamantul trebuie mentinut in permanenta umed. Dupa trecerea florilor.. 25% pamant de turba si 15% nisip. UdareaToamna si iarna. cu frunze carnoase.

etc ? 70 % din suprafata. a haldelor rezulate din lucr rile miniere. micsorarea poluarii fonice si a arsitei. care nu-si indeplinesc functiile ecologice si apoi de revenit la plopi! Arborii trebuie sa fie minutios examinati. Daca spre exemplu. fiind un arbore pu in preten ios. din care motiv este folosit i la recultivarea cu plop a terenurilor virane. O deosebita importanta au spatiile verzi pe teritoriul spitalelor. stejar ± 450 %. la intreprinderile industriale ? 15-20 % din teritoriu. reiesind din suprafata de 9 m2 necesara unei persoane. amelioreaza conditiile igienosanitare si viata populatiei. fabricarea oxigenului.Anume pe acest principiu se selecteaza speciile forestiere si de arbusti in structura spatiilor verzi. Mai intai trebuie eliberat orasul de arborii bolnavi si deteriorati. existând i o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciuperc parazit (Marssonina brunnea). egalam capacitatea de purificare a unui arbore de molid (brad) cu 100 % apoi productivitatea unui arbore de pin este de 160 %. i asa zisul ?puf? se mentine pe parcursul unei luni. UtilizareIarna. nu haotic si nu toti odata. tei ± 250 %. precum i de-a lungul c ilor ferate.Da. plopul tremur tor (Populus tremula) i plopul cenu iu (Populus canescens). procese-verbale si de obtinut prin lamurire acordul populatiei . În prezent plopul este obiectul unor cercet ri genetice în SUA. plopul argintiu (Populus alba). sau a carierelor de piatr abandonate. 50 de variet i r spândite în emisfera nordic .PLOPUL Plopul are cca. sanatoriilor. ca atat inverzirea. in restul perioadei de vegetatie si acesti arbori isi aduc aportul la purificarea aerului.Suprafata plantatiilor verzi pe teritoriul gradinitelor de copii trebuie sa fie de 18-24 m2 la un copil. plop ? 700 A) Plantatiile verzi. Plopul fiind un lemn de esen moale este folosit la confec ionarea pantofilor de lemn.Suprafata plantatiilor verzi a raioanelor selitibe e determinata de numarul populatiei. În Europa central i r s ritean sunt mai r spândi i plopul negru (Populus nigra).Cele mentionate mai sus ne indica la faptul. in functionarea teritoriilor orasenesti. Plopii in marea majoritate trebuiesc inlocuiti da nu in asa mod. nu sufer prea mult dac s-au rupt sau au fost t iate din crengi. intocmite acte de control. de toate speciile. care intra in componenta urbei contemporane joaca un rol important in formarea aspectului arhitectorial al localitatii. sau la îmbun t iri funciare prin absorb ia din sol a substan elor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele. se poate observa tulpina dreapt a plopului. dar la un bolnav trebuie sa revina nu mai putin de 50 m2 la un bolnav. Canada. au un lemn moale. Arborii cresc repede. Ca ?fabrici verzi? arborii de plop sant campioni. mai ales când arborele a pierdut frunzele. pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alc tuiesc aleile de plopi. tulpina cre te mai departe. Europa i China de a ob ine variante de plante rezistente la d un tori. cat si defrisarea trebuiesc executate pe baza unui proiect bine argumentat ca sa putem exclude erorile care au fost mentionate.

verificati din cand in cand legaturile. Prunii infloresc mai devreme decat ceilalti pomi fructiferi.. Nu uitati ca in jurul lui trebuie sa lasati destul loc sa nu fie inghesuit de alte plante sau arbori. si prunul trebuie plantat la aceasi adancime la care a fost plantat inghiveci sau in sera. atunci evitati sa plantati soiuri care infloresc prea devreme.In ceea ce priveste conditiile de care are absoluta nevoie un prun. Este foarte simplu. in acest caz sunt recomandate soiurile Czar. Nu ii plantati langa alti pomi pentru ca acestia ii vor priva de umezeala de care au nevoie.Prunii prefera locurile aflate in plin soare. in detrimentul cantitatii de fructe.PRUNUL Denumire stiintifica: Prunus Domestica Expunere: plin soare Sol: tolereaza orice tip De la plantare pana la inflorire: un copac de 2 ani va produce fructe dupa 3 ani de la plantare DescrierePrunul ar trebui sa fie prima alegere pentru un gradinar cu putina experienta care vrea sa aiba o livada de pomi fructiferi. plasati pomul in ea si acoperiti cu pamant radacinile pana la nivelul pamantului din preajma. dar nici prea uscat. locul trebuie ales dinainte. In ceea ce priveste umezeala. lumina si umezeala. pregatiti pamantul ca mai sus.Daca prunul se va planta intr-un sol care inainte a fost fertilizat pentru alte culturi.Locul de plantare In primul rand. este foarte important sa nu plantati prunii in parcele cu pamant mereu umed. Dimensiuni .Pruni trebuie legati de un arac in primii ani de la plantare. acestea sunt 3: caldura (importanta mai ales in perioada de polinare). Tipuri de pruni Trebuie sa aveti mare grija cand alegeti un anume tip de prun. Dupa ce ati plantat copacul.un pamant prea fertil va duce la dezvoltarea prea mare a pomului in sine. desi nici gradinile cu putina umbra dimineata sau dupa-amiaza nu le dauneaza. Victoria sau Marjorie's Seedling. nu mai adaugati fertilizator . Daca totusi zona in care locuiti este una rece. asa ca nu trebuie planatati intr-o zona in care temperaturile scad sub zero. Ca totii pomii. iar punctele de legatura se fac din 30 in 30 cm. prunul poare fi cultivat in aproape orice gradina obisnuita si traieste aproape 50 de ani. batatoriti pamantul pentru ca acesta sa intre bine in contact cu radacinile. cu fazii de plastic sau sfoara (nu sarma sau alte materiale care ar putea strica tulpina). pentru ca pamantul sa aiba timp sa se aseze. dar mai sunt cateva stafuri de care trebuie sa tineti seama. Cumpararea unui soi care atinge 9 m inaltime si o coroana mare nu este tocmai cea mai buna idee daca aveti o gradina mica. . Plantarea in sine este simpla . daca nu stiti sigur atunci asigurati-va ca nodul dintre radacina si tulpina este la cel putin 5 cm deasupra pamantului. adaugand un fertilizator de lunga durata. De asemenea. pentru ca sa nu fie prea stranse. Aracul se infige inpamant la cel putin 15 cm de tulpina. Daca il plantati pe o peluza. Plantarea Este bine ca locul de plantare sa se pregateasca cu o luna inainte de plantarea propriu-zisa. in functie de dimensiunile prunului la maturitate. In afara de asta.se sapa o groapa destul de mare incat sa incapa cu usurinta radacinile. pentru ca nu au nevoie de ingrijiri deosebite.

linisteste durerea. se incarca cu energie. tot 12 h. Somn foarte lejer. Somn foarte profund. adica 21-2. 1.). Frecventa f = 10 Hz este numita si frontiera PSI deoarece sub nivelul ei apar fenomene de parapsihologic: telepatie. Cu cat temperatura este mai scazuta (dimineata sau in timpul siestei) cu atat hormonul este mai activ. de obicei intre orele 14-15. in acest domeniu. 4. care pot fi depistate la encefalograf. Somnul are 5 cicluri de durata inegala: 1. corespunzatoare lumii spirituale. La frecventa f = 10 Hz se interconecteaza cele doua emisfere cerebrale. In timpul somnului se produc anumiti hormoni. la ora 2 incepand trezirea naturii. sculandu-se odata cu rasaritul soarelui (la cantarul cocosilor) si culcandu-se imediat dupa apusul lui. u6m3912uq77odg Cortizonulprodus de organism conditioneaza reactii antiinflamatoare. in starea de veghe. cand se opreste. Actiunea sa este legata de temperatura corpului. cand corpul se repara. premonitie. exista unde alfa cu f = 7-14 Hz.SOMIN Cercetarile oamenilor de stiinta. implicit. iar ziua. 2. apar undele beta cu frecvente f = 14-21 Hz. scazand treptat din intensitate pana la ora 4 dimineata. Ele corespund lumii fizice in care exista notiunea de spatiu si timp. Energia se consuma treptat pana la ora 16. 4. Atat starii de veghe. in special populatia de la sate era in acord cu ceasul cosmic. Somn lejer. poti sa-ti folosesti subconstientul in programarea si dirijarea constienta a vietii. Somn profund. organismul deja incepand sa resimta oboseala. intre orele 9 si 12 (observati similitudinea de ore). in starea de somn. Noaptea. 2. Toate functiile incetinesc. in starea de semisomn. inainte de a se introduce curentul electric si. logic (la stangaci este invers). timp de 12 h. Tehnologia avansata. tele-kinezie etc. dreapta intuitiva folosita la ascultarea muzicii. Urmeaza un somn relaxant. se emit unde teta cu frecvente f = 4-7 Hz. Nu exista notiunea de spatiu si timp. organismul. tranzit intre veghe si somn. Orele de somn cele mai bune sunt in pas cu natura. radioul si televizorul. aura. cat si starii de somn ii corespund anumite unde cerebrale. Aceasta ne arata Dan Seracu in cartea Autocontrol pas cu pas. Dar maxima incarcare cu energie a organismului are loc intre orele 21 si 24. Somn rapid. in timpul somnului profund. Somnul de dimineata era considerat boala curata. admirarea naturii etc. Intrand in starea alfa in mod voluntar. de cele mai multe ori incarcat cu vise. inca 20 min. Si la anestezie generala se activeaza aceste unde. nu mai poate sa le rezolve in totalitate. conducand la dereglari ale organismului pe care tehnica medicala. Siesta. 5. reactiveaza acest proces. agitatia si stresul cotidian perturba aceste ritmiri ancestrale. se descarca. 3. al viselor (20-30 min. Este domeniul inconstientului . 3. apar unde delta cu frecventa mai mica de 4 Hz. Aceste 4 cicluri reprezinta somnul lent. si stanga cu rol analitic. releva faptul ca ceasul biologic uman functioneaza in deplina concordanta cu energiile din univers. Se revine apoi la primul ciclu (veghe-somn). Consumul maxim de energie are loc ziua. ramasa mult in urma celorlalte descoperiri.

grup sanitar propriu si apa calda permanent . perforeaz caliciul butonului floral i consum organele florale.5 EC (deltrametin 25g/l) 0.5 EC (lambda cihalotrin 25g/l) 0.01%.Prevenire: distrugerea prin ardere a tuturor coardelor r mase dup t ierile executate în toamn sau prim var . Ierneaz în stadiul de pup . hr nindu-se cu pulpa acestora. 2 camere 3 pers. Restaurantul din doatarea unitatii va sta la dipozitie in fiecare zi cu o gama variata de meniuri la preturi atractive.03%. sub scoar a butucilor sau a coardelor mai groase.025%. Plante atacate i mod de d unare: este o specie polifag hr nindu-se cu peste 90 de specii de plante gazd .aer conditionat. larvele ajung la completa dezvoltare. se transform în pupe i intr în perioada de hibernare. preferând îns vi a de vie.TV cablu . În lunile iulie-august are loc zborul fluturilor din prima genera ie i depunerea ou lor. se retrag sub scoar a exfoliat a butucilor i corzilor. Vila Vita de Vie este amplasata in centrul statiunii Costinesti.minibar . Daca ati trecut pragul unitatii noastre si doriti sa va faceti cunoascuta impresia. Larvele acestei genera ii fac perfora ii în boabe. Produce pagube importante. începutul lunii septembrie. larvele împupeaz la ad postul unei frunze r sucite sau în interiorul ciorchinelui. c)KARATE 2. prin consumarea organelor florale i a pulpei boabelor.VITA DE VIE Descriere: Specie r spândit în zona de nord a arealului de cultur a vi ei de vie. asteptam sa completati "cartea de oaspeti" in categoria impresii. Activitatea fluturilor se desf oar în timpul serii i nop ii. Pe lâng pagubele directe pe care le produc asupra boabelor. în acestea p trunzând i ciuperca Botrytis Cinerea. p r sesc locurile de hr nire.telefon . Unitatea dispune de terasa . prin r nile produse boabelor. La completa dezvoltare. camerele dispun de urmatoarele facilitati: . în ara noastr fiind întâlnit în podgoriile din zona de deal a Transilvaniei. depunând ou le pe bobocii florali sau pe frunze. Larvele eclozate migreaz în interiorul ciorchinelui. la o distanta de aproximativ 50m de Marea Neagra.Combatere chimic : *tratament în vegeta ie cu: a)DECIS 2. . Fluturii genera iei hibernate apar în luna mai. prin aceasta vizându-se distrugerea formelor hibernante ale moliilor.restaurant. Va stam la dispozitie pentru anul estival 2010 cu urmatoarele: 5 camere 2 pers. produce i pagube indirecte. b)FASTAC 10 EC (alfa-cipermetrin 100g/l) 0. La sfâr itul lunii august.

Variet ile des întâlnite în Grecia sunt: Kalamon. Olea caudatilimba. Olea tsoongii. Blanqueta. Olea exasperata. Din acest motiv m slinele produse în Spania sunt mai rar destinate ob inerii de ulei. Olea europaea. Grecia ofer condi ii excelente dezvolt rii m slinului. fiind un arbore cu o longevitate extraordin . Gordal. Olea neriifolia. în schimb sunt tratate i consumate.Exist . m slinul european. iar uleiul extras este inferior din punct de vedere calitativ. având o uimitoare putere de regenerare. înt lnit în Attica. Olea paniculata. M slinele erau folosite fie pentru ob inerea uleiului de m sline. variet ile întâlnite în Spania au frunze mai late i fructe mai mari. fiind înregistrate recorduri de peste 10 metri în diametru i peste apte secole de via . foarte r spândit i în Grecia continental i în arhipelagul elen. Creta i Thassos.Olea europaea. în sudul Africii. cu cre tere lent i crengi pres rate cu ghimpi. M slinele de mas pot fi clasificate în func ie de dimensiuni i de num rul de m sline dintr-un kilogram. Lechin. y Varietatea Kalamon ofer excelente m sline de mas i este intens plantat în Messinia. un foarte mare num r de variet i de m slini cunoscu i cresc torilor din ziua de azi. elimin par ial gustul amar al fructului în timpul coacerii. verilor toride. Halkidikis i Savory.MASLINUL slinul este un arbore originar din Siria i zonele de litoral din Turcia. Din cele aproximativ 260 de variet i existente în Spania doar 25 sunt frecvent folosite pentru ob inerea uleiului. în sud-estul Asiei. . Manzanilla i Picual. dând mereu r d cini i l stari noi. îns dintre acestea doar câteva sunt cultivate pe suprafe e întinse. îns . Cornicabra.M slinul s lbatic este un pom mic cu aspect de tufi . fie erau consumate ca fructe. Comp rând aceste variet i cu variet ile descrise de savan ii Romei antice nu s-a reu it o identificare sigur deosebire de cele din Italia. printre acestea se num r : Olea brachiata. se dezvolt foarte bine pe soluri calcaroase atinse de briza m rii. solului calcaros i întinselor suprafe e de litoral. Pentru c au un gust amar. Empeltre. Olea capensis. M slinul prefer climate cu ierni blânde i veri toride. este cea mai cunoscut specie din genul Olea. fiind apreciat înc din antichitate. Lakonia i Agrinio. Principalele variet i cultivate în Spania sunt: Arbequina.. Doar în Italia au fost identificate peste 300 de variet i. Olea guangxiensis. mai compac i i mai productivi. m slinii pot avea trunchiuri de dimensiuni considerabile. datorit dimensiunilor considerabile atinse de fructe. Farga. Olea tetragonoclada. Olea salicifolia. Olea parvilimba. Frunzele m slinilor se men in verzi pe întreaga durat a anului. y Varietatea Halkidikis este cultivat cu preponderen în zona Halkidiki i este cunoscut i ca m slina mamut. Sunt pomi mici întâlni i în zonele limitrofe M rii Mediterane. Olea laxiflora. Leccino i Carolea. y Varietatea Savory. Olea undulata. Principalele variet i întâlnite în Italia sunt: Frantoio.Genul olea con ine în jur de 20 de specii larg r spândite în jurul globului. Este considerat "arborele ve nic roditor". Olea rosea. dar în general sunt lipsi i de spini. L sa i s se dezvolte natural. Adesea sunt extra i sâmburii.Exist în jur de 20 de specii de m slini. Hojiblanca. dar sunt i foarte longevivi. îns cu un gust mai amar. Variet ile cultivate prezint multe deosebiri. M slinii au o cre tere lent .Datorit iernilor blânde. Fructele ajunse la maturitate sunt culese în lunile noiembrie i decembrie. în estul Australiei. Olea hainanensis. m slinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau consumate în saramur . iar fructele sunt umplute cu diverse garnituri i îmbuteliate în saramur sau o et.

f r alte alimente. de regul .Fenomenul etaj rii naturale a ramurilor de schelet se întâlne te i la vi in.Vi inii pe rod necesit t ieri de fructificare la intervale de 4-5 ani. semischeletul i ramurile de rod se epuizeaz i se usuc natural. sirop. ci pentru a men ine tinere ramuri de semischelet. vi inile se folosesc în tratamentul unor boli ale aparatului urinar. În restul perioadei de vegeta ie. compot.În perioada înfloritului. Planta iile intensive de vi in trebuie amplasate îns . sunt indicate 1-2 zile pe s pt mân . Moc ne ti. 1-4 % acizi. Pietroase). vi inat . Cultura comercial se poate practic pân la altitudinea de 500-650 m. mai productive. în pepinier .VISINUL Este un pom înrudit i asem n tor cu cire ul.0. se deosebe te de cire . C. Cele mai multe soiuri de vi in provin din vi inul comun (Cerasus Vulgaris Mill. În ara noastra s-au constatat ca exist 6. Pentru pletorici (persoane care au prea mult sânge). el rezist pân la -30°C.320. precum i numeroase produse: înghe at .8 % zaharuri. care îndesesc coroana. Particularit i de cre tere ale vi inuluiVi inul are vigoare mai slab decât cire ul. B2. PP. Ele au o valoarea energetic de circa 63 kcal la 100 g.04. Ramurile roditoare ale vi inului tr iesc 5-6 ani. Din vi ine se prepar sucuri. Vi inul înflore te dup cire .) care se întâlne te numai în stare cultivat . arina)Soiurile autofertile de vi in sunt.8-88. acid folic 0. Mari timpurii) i autosterile (Grossa Gamba.3-13.5-1 Kg pe zi). Vi inul se num r între speciile pomicole care valorific cu rezultate bune nisipurile i solurile nisipoase din sudul Olteniei (în regim irigat) i din nord-vestul Transilvaniei. Durata economic a unei planta ii este de 25-30 de ani. vitamina E. perioada înfloritului se suprapune par ial cu a soiurilor de vi in care înfloresc timpuriu (Englez timpuriu).6 % ap . fiind deci mai rezistent la ger decât cire ul. formeaz numero i l stari anticipa i. Polenizarea trebuie s aib loc în primele 2-3 zile de la deschiderea florilor. deoarece stigmatul îmb trâne te repede i devine nereceptiv pentru polen. Sua i Germania produc circa 50% din produc ia mondial de vi ine. erbet.000 vi ini. dar produc ia devine economic la vârsta de 5-6 ani. spump. în care s consume numai vi ine i cire e (0. Vi inele con in: 77. Vi inii începe s rodeasc la 3-4 ani de la plantare. Meteor. florile leag slab. 6. Un vi in produce 15-25 kg fructe. Northstar). ca adjuvant. Pe vreme ploioas sau rece. pe terenuri plane sau cu pante de pân la 12-13 %.50 mg la 100 g. provitamina A. Nana. fa de 10-12 ani la cire . Exist i soiuri la care buchetele i pletele sunt aproape la fel de bine reprezentate. Dropia.Unele soiuri de vi in sunt autofertile (Oblacinska. i în primii ani de la plantare în livad . vi inul are capacitatea de ramificare mai mare decât ciresul. unele soiuri fiind pitice. vitaminele B1. Altoirea pe mahaleb este indicat în zone mai secetoase i pe soluri mai bogate în calciu. dulcea . la care l starii anticipa i lipsesc. cardiaci i obezi. vi inul necesit mai pu in c ldur decât cire ul. vi inul are nevoie de timp favorabil (care s permit zborul albinelor) i de temperaturi medii zilnice de 12-17 °C. În cursul iernii. sufleu. Dac nu se aplic cu regularitate aceste t ieri. Numai la unele soiuri de cire cu înflorit târziu (Germersdorf. par ial autofertile ( Englez timpurie. prin aceasta. Având propriet i diuretice. Aceste t ieri sunt necesare nu atât pentru a norma produc ia pomilor. gem. În general. . ca i în cazul m rului. pe soluri cu fertilitate natural mijlocie sau bun . dar etajele sunt mai apropiate i mai pu in eviden iate decât la cire .

vitamina C 15mg%. fin. China (în Asia). Pericarpul con ine juglon (5 hidroxil 1-4 naftochinon ). în confec ionarea de casete scumpe pentru bijuterii . acizi organici. ca tratament pentru înt rirea i îns n to irea p rului i a pielii capului. cu dou cotiledoane mari.Se înmul e te aproape numai prin s mân . tari. miezul de nuc e folosit în unele tratamente populare. pl cinte i alte produse de acela i tip. în alimente rituale cum sunt coliva sau m cinicii. în provincia. pectine. iar în cele dou Americi în secolul 17. inozitol. colaci. având o singur s mân . glabre. folosit pentru p r. gr simi 63%. Înflore te în luna mai. r spândit în zona temperat i mediteranean .pentru realizarea unor piese de mobilier i ornamente rustice. sesile. Florile sunt folosite în popor. amidon. în special în Banat i Oltenia. cultura nucului s-a r spândit pe scar larg i în alte regiuni: Noua Zeeland i sud-estul Australiei[1]. la altitudini de 1. cu margini întregi.a. Bulgaria i Romania (în Europa). În trecut erau folosite i pentru anumite pedepse (statul pe coji de nuc ). ulei eteric. pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux. în nenum rate forme ale produselor române ti: cozonaci. California (în America de Nord) i Chile în America de Sud. textile naturale i altele asemenea. De asemenea. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Fran a. protide 15%. cât i pentru ob inerea de pigment negru (colorant negru).000±2.Nucul a fost introdus în vestul i nordul Europei din vremea sau mai devreme. clorofile. Cojile de nuc lemnoase. s ruri de Na 4mg% K 545mg% Ca 70mg% P 430mg% vitamina A 4m% vitamina B1 0. cantit i mici de ulei volatil. Frunzele sunt mari. zbârcite. mai ales din pricina untdelemnului pe care îl con ine. Lemnul de nuc este un lemn greu. atunci când nu se putea folosi untedemnul de m sline.000 m mai ales la Arslanbob. argintiu-cenu ie. Cultivat. cilindrici.Florile b rb te ti sunt grupate în amen i masculi solitari sau câte doi. hidra i de carbon 14%. mai ales la deal.d. Utilizarea nucului fructul nucului. uneori solitare. verde. este unul din fructele mult folosite de români. în p duri aproape exclusiv de nuc. pân .în special b rcu e. Î i are originea în zona geografic întins din Balcani spre est. cre te în toate regiunile rii. foarte rezistent. pre ios. Juglona formeaz . Compozi ie chimic Semin ele con in foarte pu in ap . dar nu numai . Mai recent.35mg% riboflavin 0. Florile femel sunt grupate câte 2 pân la patru. niacin 1mg%. taninuri. Acest untdelemn era folosit în vechime de români. bogate în untdelemn i numit nuc .m.10 mg%. sunt folosite pentru confec ionarea de mici juc rii pentru copii .Fructul este drup sferic . compuse din 5-9 foliole eliptice. Are trunchiul gros i scoar a neted . juglon . Se folose te pentru mobil de lux. închis la culoare.NUCUL este un arbore din familia. Serbia. purpurii. al turi de untdelemnul de fag sau jir. Spontan cre te sporadic în p duri de amestec. coroana foarte larg i bogat . multiflori. Descriere arbore viguros. dar cu destul greutate. pentru piese de lux în ornamenta ii i decor ri. atât ca flor spontan . sub form de infuzie. Grecia. cât i în culturi. Are crengi puternice. Înveli ul gros. se folose te atât pentru unele tratamente. foarte rezistent. Ea apare în alimenta ie. Frunzele con in taninuri elagice 45%. care poate ajunge la 30 de metri în l ime. în România. Cele mai mari p duri se afl unde copacii se dezvolt extensiv. în anumite alimente de post (sarmale de post i altele asemenea) etc.

hemostatic. noduli mamari. raguseala. magneziu. Cand cantitatea de oxalati devine prea concentrata. sindrom premenstrual. obezitate. scaderea nivelului colesterolului crescut. conjuctivita. De asemenea. bronsita. eruptii tegumentar . 14 g de carbohidrati. 6 g de z aharuri. substante care se gasesc in mod natural in organismul uman. dar si antimicrobiene. cicatrizant. Persoanele care au pietre la rinichi sau la fiere netratate trebuie sa evite zmeura. prostatita. afectiuni oculare sau pulmonare. Mai vrei argumente? O cura cu zmeura poate valora mai mult decat cateva folii cu medicamente pentru stomac. afectiuni ale prostatei. tulburari specifice premenopauzei. ceaiul din frunze de zmeur este antiseptic. astringent. tulburari de tranzit intestinal. inclusiv abilitatea de a preveni dezvoltarea unor bacterii si ciuperci (de exemplu. Iata cate indicatii are: dismenoree. un gram de grasimi. Iata ce efecte are! n Administrat pe cale interna: reglator hormonal puternic. In plus. 50% din DZR de vitamina C. de asemenea. acestia se cristalizeaza provocand probleme de sanatate. fibrom uterin. gastrita. O portie de zmeura (125 g) are 60 de calorii. enterocolita. Zmeura contine un antioxidant numit acid elagic care are un rol foarte important in prevenirea distrugerii membranei celulare si prin neutralizarea radicalilor liberi. digestiv. calciu. cupru. cistita. 0 mg de colesterol. Studii de laborator au dovedit ca oxalatii pot impiedica buna absorbtie a calciului in organism. dezinfectant. ulcer gastric. tuse. raceala. n Folosit extern. compresele cu ceai din frunze de zmeur se pot aplica in tratamentul unor eczeme infectioase. Minunea din frunzele de zmeur Este pacat sa nu ne aplecam privirea asupra unor remedii naturale deosebite. dar am aflat de la cercetatorii olandezi ca acest fruct are o activitate antioxidanta de 50 de ori mai puternica decat capsunile. boli de inima. anti-acid. 9 g de fibre. de 3 ori mai mare decat kiwi si de 10 ori mai mare decatrosiile. ulcer gastro-duodenal. in plante si in animale. Asta ca sa nu mai vorbim despre valoarea inestimabila a preventiei« Deci sa atacam zmeura. astringent. Atentie! Zmeura contine oxalati. 4% din DZR de vitamina A si fier si 2% din DZR de calciu. raceala. dar nu inainte de a ne informa. cum ar fi ceaiul din frunze de zmeur. nevralgii dentare. diaree. cicatrizant. 0 mg de sodiu. Contine. Candida albicans care provoaca des infectii vaginale si este una din cauzele sindromului de colon iritabil).ZMEURA Zmeura. uter fibromatos. diuretic. hemoragie uterina. Antocianinele din zmeura ii dau acestui fruct proprietati antioxidante. un gram de proteine. chist ovarian. antiseptic intestinal. diabet. gastrita hiperacida. are proprietati antimicrobiene si anticarcinogene si este o sursa de vitamina C. hemoragie. pielonefrita.

În condi ii de lumin slab .5-3 m. pieirea prematur .Este preten ios la lumin . caisat . Distan ele de plantare sunt de 5-6 cm între rânduri i 4-5 cm pe rând. cancerul uscat.Bolile se combat prin 1-2 tratamente înainte de înflorit cu zeam bordolez 1.Cere soluri u oare (25 ± 30 % argil ). permeabile. prim veri târzii lipsite de geruri de revenire. l starii nu se maturaz bine. ciuruirea frunzelor.Ca sisteme de coroan se recomand : vasul ameliorat. Întrucât la cais l starii ating frecvent lungimi de 60-100 cm. Selena. Litoral. În condi ii de secet d produc ii mici. brume. în mod obligatoriu. Formarea coroanei se realizeaz prin t ieri în uscat i opera iuni în verde. în plus este efectuat de o boala incomplet cunoscut . vasul întârziat aplatizat. degarnisite. în caz contrar.Preg tirea terenului se face dup tehnologia obi nuit . Plantarea pomilor se face toamna. suc.0 % iar dup înflorit cu fungicide organice sau sistemice.Cele mai bune soiuri sunt: Mari de Cenad. cu apa freatic la 2. cât i cele de garnisire. iar minima absolut s nu scad sub -25 -26 °C. iar rana se unge cu vopsea de ulei. vânturi reci. Scurtarea verigii altoi se face numai prim vara la 60-70 cm. p ianjenii. Rozal. viespea cu ferestr u. uniform repartizate din care cel pu in 250-300 mm în perioada de vegeta ie. sensibile la pieirea prematur . Venus. Umberto.5-2. coroanele r mân rare.Fa de umiditate. Reu e te destul de bine în zonele de câmpie sau coline joase pân la 200-500 m altitudine. plum-poxul. calde. palmeta liber . atât viitoarele elemente de schelet. Sudul rii i par ial partea de vest sunt zone favorabile pentru cais. ultilizate în consumul proasp t sau la prepararea de compot. De aceea. dulcea . Cultura caisului este dificil . feri i de curen i. eventual prim vara foarte devreme. D un torii sunt p duchele estos. Mamaia. p duchii de frunze. reac ioneaz bine la irigare. ei trebuie scurta i.CAISUL Caisul este o specie foarte apreciat pentru fructele savuroase i parfumate. Dac plantarea se face toamna se face un mu uroi mare de p mânt peste r d cini pentru a le feri de ger. Iat de ce trebuie s plant m cai ii în cel mai favorabil loc din gr din . caisul nu este deosebit de preten ios mai ales atunci când este altoit pe zarz r i migdal. iar fructele sunt slab aromate. cu temperatura medie anual cuprins între 10-11. nectar.Aceast boal nu poate fi comb tut total ci numai ameliorat . c ci prinderea la cais se realizeaz foarte greu. adic s se usuce cât mai pu in pomi prin urm toarele m suri: . reu ind chiar i la 500-550 mm precipita ii anuale. p duchele din San Jose. Boli si d un tori Principalele boli ale caisului sunt: monilioza. se usuc pe rând câte o arpant sau p r i din pom. gem. lichioruri. deoarece este o specie preten ioas la clim i sol. cu veri c lduroase de 18-20 °C în perioada de vegeta ie. deger u or iarna. Ea poate fi brusc sau lent . viermele prunelor. Pieirea prematur a pomilor este cea mai periculoas boal .5 °C. fructele sunt slab suculente.

tot timpul anului . Frunzele sunt antireumatismale renumite. in urma ultimului recensamant s-au evidential 571 ha in cultura intercalata de coacaz negru si rosu. Coacazul este o specie care creste prin p durile de la munte. astringent. . în locuri neap rat umede. Se culeg frunzele în perioada de înflorire i coac zele coapte. iar fructele aperitiv. Productie : In prezent productia mondiaia de coacaze este in medie de 5 tone anual. coac za se considera fructul care lunge te via a. Înc din perioada antic . 1. Compozitie chimica: fructele confin: 7-10 g% zahan g% substance proteice. diuretic. Germania. vinuri tonice. afectiuni hepatobiliare. Tarile mari producatoare din Europa sunt: Polonia. hemostatic. Vara acest fruct tonic poate fi folosit cu succes în diferite preparate culinare. Deasemenea coac za neagr este foarte bogat în vitamina C. Cura de coacaze negre este de folos persoanelor care sufer de artrit . de reumatism. în mai multe reprize. se coc vara târziu. ale c rui fructe. zis i cassis (ribes nigrum). Elimina acidul uric în exces si purinele. Acest fapt era justificat prin faptul c coac za neagr era bogat în vitamine i minerale.Fructele se consuma pufin in stare proaspata. stimuleaz func ionarea ficatului. Din frunze. tonic. vitamina C (150 mg%).6 g% acizi organici. racoritor. Coac zele negre dezintoxific în profunzime organismul. marmelade. laxativ. a pancreasului. Coac za neagr este un izvor de s n tate pentru organismul uman. Sinergismul dintre vitamina C si antocianozide le comunica proprietatea de a preveni accidentele vasculare si a marii acuitatea vizuala. vitaminele B1. dar sunt foarte prelucrate sub forma de produse cum sunt: sucuri. saruri minerale. când muntele este înc viu. negre ca p cura i globuloase. Frunzele au actiune diuretica. B2. digestiv.COACAZA Importanta: se cultiva pentru-fructele sale foarte valoroase din punct de vedere alimentar si terapeutic. a splinei i a rinichilor. cre te coac zul negru. pe stomacul gol.Frunzele se folosesc pentru ceai. i prin urmare se folosea drept medicament. diaree. Coac zele negre faciliteaz digestia. unul dintre campionii aborigeni ai plantelor vitaminizante. ml tinoase sau m car umbroase. ceea ce poate poate completa alimenta ia noastr zilnic . compoturi. hipotensor. Este bine s consuma i un pahar cu coac ze negre diminea a. Pentru prima dat a ap rut în Fran a pe coasta Azur. înainte de a se extinde prin toat Europa. In Romania. varfuri de lastari si fructe se prepara medicamente ceaiuri calmante recomandate in afecfiuni ale inimii. siropuri.2 -3. Principalele soiuri de coacaze recomandate in cultu. Elibereaz organismul de de euri i toxine i contribuie la sc derea acidului uric i a colesterolului. depurativ. apoi în timpul zilei. de-a lungul pâraielor r coroase. Slovacia si Austria .

Afte. pe stomacul gol. Se strecoara. Partea comestibil a plantei este tuberculul (de verificat. Se face gargara de sase-opt ori pe zi. Se schimba de doua ori pe zi. . apoi se clateste. Un morcov mare mâncat zilnic aduce un aport de 11.prin defini ie tuberculul este o tulpin îngropat . ulcer varicos. Se bea câte o jumatate de pahar cu zece minute înainte de fiecare masa principala. caldut. timp de zece minute si se strecoara. Se lasa un sfert de ora. Se bea de 3 ori pe zi: dimineata.Morcovii împiedic formarea depozitelor pe pere ii arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroz . Riduri: doua polonice de suc de morcov. Se bandajeaza cu un tifon. dupa-amiaza si cu o jumatate de ora înainte de culcare. Se fixeaza cu ajutorul unui bandaj si se lasa sa actioneze aproximativ o ora. abcese: câteva frunze proaspete de morcov într-un litru de apa. Eczeme: se pregatesc morcovii ca în reteta precedenta. Arsuri: se iau trei morcovi. Se lasa sa infuzeze într-un vas cu apa clocotita. Anorexie: 5 g de seminte de morcov macinate. Se aplica pe fata. Gastrita: sa iau 150 g de morcovi bine spalati si uscati. timp de 15 minute. Se amesteca. pentru a obtine un fel de pasta. Furuncule. o lingurita de miere lichida. Se aplica pe arsura un strat subtire de ulei de masline. Se lasa sa actioneze 30 de minute. iar tuberculul îmagazineaz zaharuri pentru ca planta s înfloreasc în al doilea an. dac este vorba de tubercul sau r d cin . Se lasa sa actioneze aproximativ o ora. pentru a obtine o pasta. o lingura de ulei de grâu încoltit. Se aplica trei cataplasme pe zi. Se schimba cataplasma de doua ori pe zi. nu tuberculul). Se dau pe o râzatoare fina. . Se bea încet si. vitamina K i calciu. apoi se strecoara. se spala bine cu apa calduta. .MORCOVVUL Morcovul (Daucus carota). Se lasa sa fiarba în 300 ml apa. Indata ce da în clocot. Dispepsie: 5 g de morcov deshidratat (praf).Dermatita ulceroasa: se spala 100 g de morcovi cu apa calduta. Se foloseste acest decoct aplicându-l pe portiunile afectate cu ajutorul unei bucati de tifon sau de vata. pentru a-l bea dupa ce i s-au adaugat putina apa minerala si miere. Se aplica local sub forma de cataplasma. Lastarul florii ajunge aproape de 1 m lungime. Se rad fin. Se lasa sa fiarba în 300 ml de apa timp de 15 minute. pecingine: cataplasme cu frunze proaspete. pe stomacul gol. de culoare portocalie. majoritatea c r ilor men ioneaz r d cina morcovului ca fiind comestibil . dupa care se filtreaza preparatul.Ten gras: se aplica suc proaspat de morcov pe fata si se lasa sa actioneze timp de 15 minute. Se bea o jumatate de pahar dimineata. Este o plant bienal . Toate acestea împreun cu doar 50 calorii. Se strecoara. o alta jumatate de pahar cu o ora înainte de cina si înca una cu o jumatate de ora înainte de culcare.000 UI (Unit i Interna ionale) de vitamina A din beta-caro. de preferinta. Se extrage sucul. strivite. Se lasa sa fiarba zece minute. Se bea un pahar înainte de fiecare masa. sau cataplasme cu morcovi rasi. în primul an frunzele care produc alimentul plantei. apoi pasta obtinuta. Diaree: 15 g de seminte de morcov sub forma de pudra. Piele crapata: câteva frunze proaspete de morcov se fierb în 400 ml apa. se reduce focul cu o treime si se mai lasa sa fiarba zece minute. de mai multe ori pe zi. este o r d cin vegetal . Se spala cu apa minerala. Aceasta este si o masca detoxifianta pentru tenul uscat. cu ramurele de floare albCon ine între altele i multe alte substan e nutritive esen iale pentru organismul uman: acidul folic.

de aceea trebuie cultivate in soluri fertile.Rosiile se cultiva mai mult prin rasad. pentru ca pamantul sa se incalzeasca in timpul zilei. La 2-3 saptamani de la rasarire. pentru cresterea productiei. Legarea se face cu sfori. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamantul din cuib. Consta in retezarea varfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor in cazul rosiilor timpurii. Pentru cultura de vara. 20-30 mg fier. rosiile se uda dimineata.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1.Intr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. anuala. semanatul in rasadnita se face la inceputul lunii martie. . apoi la 2 saptamani. in care se seamana in luna februarie intre 5 si 8 grame samanta la 1 mp. pentru o buna dezvoltare a fructelor. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. iar apa folosita sa nu fie rece. din cei care apar in preajma primului ciorchine de fructe. in mai multe randuri. imediat sub frunze. 10-15 litri la 1 mp. Udarea se face la 6-7 zile. care se imprastie printre plante si se ingroapa prin prasit in sol.Plantarea se face la 60-70 cm intre randuri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm intre randuri si 30-40 cm pe rand pentru soiurile mai mari. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. 20-60 gr vitamina C. Rezultate mai bune se pot obtine prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. ingrasate treptat cu ingrasaminte naturale. sau mranita. Rosiile sunt una din principalele culturi din gradina de legume. iar la cele tarzii 6-8 ciorchini. ce contine insemnate cantitati de substante hranitoare. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). Vara. 40-50 mg calciu. prezenta in zonele globului cu climat temperat. incepand cu mijlocul lunii aprilie si pana in luna mai. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. Cand a trecut pericolul brumelor tarzii de primavara. in acest scop e indicat sa se foloseasca ingrasaminte naturale. ingrasarea pamantului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. fasii de carpe sau alt material textile. atunci cand apar primele frunze adevarate. 20-60 gr vitamina A. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. functie de gradul de uscare al pamantului. ci trebuie lasata la soare pentru a se incalzi un pic. Au nevoie de multa hrana. Primavara si la inceputul verii. care e un aliment foarte valoros. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm daca vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. mai ales in rasadnita si solarii. Copilitul. iar la cea tarzie se accelereaza coacerea inainte de caderea brumei. cand solul s-a mai racorit. inconjurand tulpina in asa fel incat fructele sa aiba loc sa creasca. rasadurile de tomate se pot planta in gradina. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. se face imediat ce acestia apar. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare directa in camp.5 litri apa la cuib sau se iriga intre randuriLegatul de arac sau de spalier lucrarea se face pe masura ce tufele se incarca cu rod si devin mai grele. atat datorita cultivarii relativ usoare cat si pentru proprietatile fructului. atat pentru culturile timpurii cat si pentru cele tarzii. Rosiile(tomatele) cer multa lumina. Rasadul pentru culturile timpurii se produce in rasadnite calde.ROSII Rosia este o planta erbacee. Carnitul este o lucrare foarte indicata. udarea se face seara si noaptea. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta.

fiind i afrodisiac. De asemenea. pe lâng virtu iile lor nutritive. Deosebit de activi sunt cei 70 de compu i ce au în structura lor sulf.asupra alinei din compozi ia plantei. Acest compus rezult în urma ac iunii unei enzime.care au un efect protector fa de arteroscleroz . retiniene. laxativ.USTUROI Usturoiul este o plant cu multiple calit i terapeutice cunoscute de mult vreme. antireumatismal. substan cu un puternic efect antibiotic. Magneziu. Con ine vitaminele B1 si C. Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mic (LDL) r spunz toare de formarea ateroamelor i contribuie în acela i timp la sporirea cantit ii de lipoproteine cu desitate crescut (HDL) . detoxifiant. Usturoiul este un vermifid. febrifug. rezolutiv.Cercet rile au demonstrat c utilizarea regulat a usturoiului în alimenta ie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie i tratament a arterosclerozei. tonic muscular. expectorant.Introducerea cu regularitate a usturoiului i a cepei în alimenta ie. ale membrelor inferioare). sudorific. Dar. la regenerarea normal a dermei i la men inerea tenului frumos. Din aceast cauz poate ameliora durerile de cap i claudica ia intermitent . hipotensor (scaderea tensiunii arteriale). Iod. traheitelor. are efect antihelmintic i anticarcinogenetic. bron itelor. Persoanele care consum cantit i însemnate de ceap i usturoi prezint un risc foarte sc zut de apari ie a cancerului gastric. usturoiul previne formarea cheagurilor i a trombozei arteriale. bactericid. avand o serie de efecte benefice pentru organismul uman. la consolidarea rezisten ei fa de agresiuni microbiene i virotice.Usturoiul este util în unele pneumopatii. antiseptic.Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei i spasmelor arterelor coronare r spunz toare de producerea crizelor de anghin i a infarctului de miocard.alinaza. Siliciu i Zinc. contribuie la procesul digestiei i ofera protec ie fa de agen ii cancerigeni. de piele sau de colon. minerale. aminoacizi. ele sunt apreciate si în tratamentul unor boli cronice. iar datorit efectului antibiotic este indicat în tratamentul virozelor. usturoiul posed un puternic efect antibiotic. accelereaza epitalizarea i vindecarea r nilor.Principalul component activ al usturoiului este alicina. antiasmatic. precum i o serie de elemente ca: Brom.Deasemenea. enzime. Cobalt. contribuie la asigurarea bunei func ion ri a organelor tubului digestiv. De asemenea este demn de remarcat i con inutul apreciabil de seleniu. diuretic. înbun t ind astfel performan a cardiac . Pe lang rolul deosebit pe care îl are in buna func ionare a sistemului cardiovascular.Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale. Aceste efecte se datoresc celor 200 de substan e active pe care le con ine: vitamine. . fortifiant.

fie pe brazde (rasaduri reci). Recoltarea se repeta la 2-3 zile. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul. castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. fie in ghivece. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii. deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. 3000-4000 kg la 1000 mp. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii. Famosa. pe care se vor forma mai multe flori femeiesti. Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). Soiuri: Delicates. plantele nu mai leaga rod. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd. Ileana. care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. De la baza plantei vor creste noi lastari. plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. la distanta de 1 m intre randuri si 0. Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai. se ciupesc. Lang. Pentru productia de toamna. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri. apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. iar a doua la 15-20 zile de la prima. repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. deoarece planta are de suferit. ferind vrejii de umezeala. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze. Bistrita. 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. . la 1 m intre randuri si 0. inceputul lunii mai. Daca se lasa neculese si imbatranesc. deoarece acestia pot putrezi. dupa ce rasar. acestea producand castraveti. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii. De regula se foloseste soiul Cornison. Levina. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp. la sfarsitul lunii aprilie. Cornison.5 m pe rand. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. care in general este destinata la murat. imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul". la distanta de 70/30 cm.6 m pe rand. semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie. Udarea se face numai la radacina. Daca plantarea s-a facut prin semanare directa. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire.CASTRAVETELE Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri. Marina.

Se intinde aluatul intr-o tava unsa cu ulei si se lasa sa creasca. Se scoate din cuptor. Dovleacul de copt. Preparare: Toate ingredientele se agta bine. 7-8 secunde. Se serveste in cupe inalte cu picior. Unii sunt utilizati ca aliment. sa coci bostanul putin. tocate. dovleacul turban. sare. Se presara apoi cu salvia si rozmarinul maruntite si se adauga maslinele deasupra. inabusita. pepenele tamaios de Marsilia. in mancaruri rafinate. verde. inlocuind astfel obisnuitul cartof. timpul de preparare. in cuptor sau pe plita. indiferent de mancarea preparata. cuburi de gheata. cu diverse forme si culori. dovleacul din America etc. cat si pe aragaz. pline de savoare. inclusa in salate sau sufleuri. in supe sau in diferite mancaruri de sezon. care se culege toamna. 50 ml sirop de grenadine. o felie de portocala cu miez rosu. sub forma de placinta sau tarte. altii doar ornamental Astazi exista numeroase specii de dovleac . Se face un aluat din cartofi (fierti si trecuti prin sita). dovleacul rosu. Uleiul din seminte de dovleac este foarte cunoscut si apreciat de bucatari. 100 g masline fara samburi. Alte varietati pot fi albe sau portocalii. Aromata si dulce.bostanul de Brazilia. circa 25 minute. Bucatile sa fie mici. Se serveste fierbinte. dovleacul a ajuns la sfarsitul secolului al XVIII-lea si a fost imediat adoptat si folosit ca aliment. mixata cu mere sau pere. intr-un shaker umplut pe jumatate cu cuburi de gheata. respectiv 15-20 de minute. Bucuresti) . pulpa de dolveac poate fi consumata intr-o varietate de forme: coapta. o spirala scurta din coaja de lamaie. (Catinca Bruma. se stropeste cu bulion si se mai lasa la cuptor 10 minute. feliile de circa 5 cm sunt tocmai potrivite Pentru umplutura: 2 linguri frunze salvie si rozmarin. (Clementina Burileanu. decorate cu o felie de portocala si o spirala din coaja de lamaie. Asta se poate face atat in cuptor. Bostanul copt este ideal ca garnitura la aproape orice tip de mancare. Preparare. are o coaja groasa . densa si cu gust dulce. In Romania. folosind o tava de copt. drojdia dizolvata in apa calduta si ulei.BOSTANUL Exista multe varietati de dovleci. Se coace la cuptorul bine incins. este mai mare. cat si semintele. foarte hranitoare si sanatoase. La toate soiurile se folosesc atat miezul.pulpa fiind galben-portocalie. Una dintre cele mai bune metode de a pune in valoare gustul este ca. rezistand chiar si 6 luni . 20 ml suc proaspat de portocala.care ii permite sa fie pastrat timp indelungat. faina. dulce si gustos. cuburi de gheata. 20 ml Cointreau. dovleacul galben. cruda si rasa. cel gri. Suceava) Zodiac Ingrediente: 40 ml votca.

gem i Ämiere". Se iau pepenii bine cop i i se stoarce din ei sucul (prin diferite metode). fiind recomandat celor care sufera de pietre la rinichi. guta. dar din el se poate prepara suc. prin continutul ridicat de potasiu. Se spal i se în eap fiecare în câteva locuri. mai cu seam la copii.Pepenele verde este un alimentmedicament. 11 mg magneziu. lubenita. Datorita continutului ridicat de apa.5 g glucide. care este întrebuin at în industria alimentar . flori galbene. 10 mg calciu. stimuleaz eliminarea nisipului din rinichi. 6. Din 3 kg de miez putem ob ine 200 g de nectar. Din suc se fac m ti tonice. Fructele sunt mari. chiar în doze mari. Se consum crud. 20 micrograme caroten.100 g pepene rosu contin 30 de calorii. când bioritmul rinichilor i al vezicii urinare este mai activ (de la ora 17 pân la 21). contribuie la buna functionare a sistemului nervos si cardiovascular. pepenele stimuleaza in mod natural eliminarea toxinelor din organism. a a fierbinte.HARBUZ Denumirea uzuala: Pepene rosu (lat. se face o baie cald i se consum un pepene verde. 73 mg potasiu. Dac ea nu con ine zah r. apoi peste ei se toarn saramura preparat dintr-o c ldare de ap . iar pepenele. denumiri alternative: pepene verde. cu frunze adanc-lobate. ucate. Calitati curative si actiune farmaceutica: . magiun. Din semin e se produce ulei. iar spuma se înl tur . D m un exemplu din cele mai cunoscute metode de cur are a rinichilor cu pepene verde: seara. de culoare cafenie-deschis .Pepenele verde murat este foarte delicios. care îmbun t esc tenul. Cura dureaz 7 zile. se strecoar (prin sit ) într-un vas steril.2 kg de zah r. Iar pepenele. Scurta descriere: Tulpini taratoare si agatatoare. dulce.3 g fibre alimentare. Se stie ca dieta noastra este saraca in potasiu si bogata in sodiu. care întotdeauna ajut i niciodat nu d uneaz . cu miez dulce si zemos. 8 mg fosfor. C ldura dilat c ile urinare. Dac rezultatul lipse te. Peste 3 s pt mâni pepenii sunt buni de consumat.Decoctul din cojile de pepene verde proaspete sau uscate (1:10) se administreaz câte un pahar de 3-4 ori în zi ca diuretic. 400 g de sare i 1. aromat.În medicina popular este de mult cunoscut faptul c în cazurile de litiaz renal este necesar s se consume mai mult lichid i s se înc lzeasc rinichii. este un bun diuretic. se relaxeaz mu chii. i se pun în butoi. se recomand pentru tratamentul inflama iilor intestinale. Pentru murat se aleg pepeni nu prea mari. Se acoper cu un teasc peste care se pune o greutate. Peste 3 zile butoiul trebuie dat la rece. . Din suc se poate prepara nectar: sucul se fierbe la foc puternic. unisexuate. la adâncimea de 3 cm. Saramura trebuie s acopere pepenii. îl fac moale i neted. 92 g apa. harbuz. Pepenele verde se folose te i în cosmetic . cu miezul roz. datorit propriet ilor sale diuretice i abunden ei de lichid din organism. Nectarul gata trebuie s fie dens. procedura se repet înc 1-2 s pt mâni. care se fierbe 5 minute i. apoi slab. atunci la o c ldare de ap se pun 700-800 g de sare. 0. Citrullus lanatus).

MAZARE

Maz rea este o plant ierboas , cultivat i leguminoas . R d cina sa este pivotant , cu nodozit i. Tulpina este ierboas i volubil , îns f r esut de sus inere. Frunzele sunt compuse i se termin cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite, i un pistil. Fructul se nume te p staie. Maz rea, Pisum sativum, posed numeroase variet i i forme.
R d cina este pivotant i puternic dezvoltat , cu numeroase ramifica ii laterale pe care se g sesc nodozita iile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei s foloseasc fosforul i alte substan e nutritive din compu ii greu solubili. Tulpina are o lungime de 35 - 200 cm i poate fi simpl sau ramificat de la baz . Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza frunzei se afl dou stipele mari, amplexicaule, de form semi-cordat . Are foliolele din vârful frunzei compuse transformate în cârcei. Florile, de culoare alb sau pu in violet-ro cat , sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la soiurile timpurii i câte 2-5 la cele tardive. Corola are form papilionat . Staminele - organele de reproducere mascule ± la maz re sunt în num r de 9 concrescute prin filamentele lor i cea de-a 10-a liber . În mijlocul florii se afl gineceul care este monocarpelar ± carpelele sunt frunze modificate i adaptate la func ia de înmul ire. Este o plant autogam , la care polenizarea se face direct, polenul ajungând pe stigmatele aceleia i flori, îns nu este exclus i polenizarea incruci at , când polenul trece dintr-o floare într-alta, prin mijlocirea vântului, a insectelor, a apei i sub ac iunea omului. Fructul este o p staie dehiscent , cu 3-7 semin e globuloase, netede, de culoare galben , verzuie sau brun . Dup fecunda ie, din ovule se formeaz semin ele. Integumentele ovulului se transform în tegumentul semin ei, din celula ou se dezvolt embrionul, iar din celula secundar se formeaz endospermul, un esut cu substan e de rezerv , necesare pentru hrana embrionului. Forma semin elor la maz re este sferic .

RIDICHEA

Ridichea (Brassica rapa) este o legum cultivat în regiunile temperate pentru r dacina ei suculent i bulboas . Latinii o numeau radicula, varieta ile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari i fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare in Europa, în special în zonele reci, pentru ca pot fi p strate mai multe luni dupa recoltarea lor.
Specia comun de ridiche cea mai comercializat ca legum în Europa i America de Nord este de piele i interior alb, excep ie f când cei 1-3 cm superiori care ies la suprafata pamântului i care sub ac iunea rezelor soarelui se schimba in ro u sau ro u-verde. Aceast parte superioar se dezvolt din esutul tulpinei, dar r mane sudat de r d cin , care este aproape sferic , aproximativ de 5-15 cm diametru i nu are r d cini laterale. R d cina principal care se g se te sub r d cina îngro at este slab i de 10 cm lungime; se taie dup recolectare. Frunzele au o asem nare cu mu tarul, cresc direct în partea superioar aproape f ra sa aib gât. Sunt comestibile dar trebuie s fie proaspete, în mod normal sunt eliminate înainte s ajung la vânzare. Ridichea are un gust în ep tor, asem n tor cu varza, gust care se suavizeaz prin g tire. Ridichea ajunge s cânt reasc mai mult de 1kg, totu i se poate recolecta cand este mic . M rimea este în func ie de varietate i de timpul care este l sat s creasc . Cea mai mare parte sunt variet i speciale, care doar sunt bune imediat dup recolectare i nu se conserv mult timp. Se folosesc în salate (chiar i frunzele crude), depinzând de varietate are pulpa galben , alb , pu in portocalie sau ro iatic . Ridichea este foarte popular în America de Sud se folose te varietatea Raphanus sativus , ridiche alb , care este mai mare decât ridichea european .

CEAPA

Ceapa provine din regiunile de step din Asia central i de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultur , fiind apreciat la ca. 5.000 de ani în urm , cultivat ca plant medicinal , condiment i ca legum . În Egiptul antic ceapa era oferit zeilor, sau era folosit ca moned de plat de a ajunge în rai, astfel au fost pl ti i i lucr torii care au cl dit piramidele. S-au g sit dovezi, resturi de ceap la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. O tabl cu inscrip ii sumeriene cuneiforme datând cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi con ine descrieri de ogoare cultivate cu castrave i i ceap , precum era amitit i ajutorarea s racilor cu pâine i ceap . La romani ceapa constituia un element important din alimenta ia de baz . Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la r spândirea cepei Äcepula³ în Europa central . În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosit i ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep s cultive diferite variante de ceap ca i culoare, form i gust. Descriere Dup metoda de cultivare, exist "ceapa de var " i "ceapa de iarn " . Ceapa de var este sem nat prim vara timpuriu i recoltat în luna august i septembrie. E poate fi depozitat pân în luna martie a anului urm tor. Ceapa de iarn , mai zemoas i mai pu in iute, este sem nat în august, devine adult numai în prim vara urm toare i poate fi recoltat în luna iunie, îns nu poate fi depozitat pentru o perioad de timp îndelungat . Con inutÎn foile de ceap exist o enzim , Alliinase i un aminocid cu sulf Aminoacid (Iso-Alliin) i Propanthial-S-Oxid care provoac l crimarea la t ierea cepe Culturi mixte cu ceap Plantele care se dezvolt bine în cultur învecinat cu ceapa: Folosire În buc t rie este folosit ca i condiment. În medicin , împreun cu usturoiul, ajut la restabilirea i normalizarea circula iei sanguine. Are o ac iune antimicrobian , regleaz metabolismul i mai ales a lipidele, stimuleaz sistemulu imunitar, ajut la combaterea r celii. Aliment apreciat în antichitate pentru virtu ile sale terapeutice (Dioscoride, Pliniu...), tonice i antiinfec ioase, ceapa este un factor de s n tate i de longevitate. De semnalat - sau de reamintit - ceapa alb (dulce) de Tournon, în Ardèche, una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament, cu târgurile ei anuale speciale, ca i marile cepe trandafirii de Toulouges (în Pirineii Orientali). y P r i utilizate: bulbul i sucul lui. y Principalii constituen i cunoscu i: fructani, vitaminele A, B, C; s ruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat i nitra i calcaro i, fier, sulf, iod, siliciu; acizi - fosforic i acetic; disulfur de alil i de propil; ulei volatil; glucochinin ; oxidaze diostaze (acestea din urm sterilizate; prin c ldur ); principii antibiotice.

B3. furuncule. De aceea varza este recomandata in: Astenii Imbatrinire prematura Demineralizari Indicatii particulare: Sfera cardiovasculara si sanguina: ulcere varicoase. In schimb insa. 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A Provitamina A (sau carorenul. sinuzita Inflamatii si infectii intestinale: ciroza ascitica Sfera dermatologica: infectii cutanate (abcese. care completeaza aportul energetic. ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma. Varza este de asemenea foarte bogata in vitamina E: 2-7 mg la 100 g. varza restabileste flora intestinala si contribuie la cresterea numarului de hematii (in special varza alba). laringita. ea avind in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs. B9. Bogatia vitaminica a verzei trebuie insa subliniata. antiscorbutica. varza asigura elementele indispensabile sezonului rece Alte proprietati: antidiareica. astfel ca o portie de 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A. contuzii si rani Sfera neuro-psihica: nevroza VARZA . erau incredintati ca varza vindeca melancolia. antiseptica. multi o acuza de provocarea unor tulburari digestive. adica toate cele care constituie grupa anticanceroasa. Romanii. Fiind foarte bogata in vitamine si saruri minerale. glucoza si fructoza. care furnizeaza o parte din calorii. vitaminele C si E si in fibre. Sa nu uitam insa ca. Glucidele. antrax) si complicatiile acestora. Interes nutritional si dietetic Varza este o leguma foarte putin calorica. B5. nimeni nu se poate plinge ca ar fi avut probleme dupa ce a mincat o salata de varza proaspata. sint constituite in primul rind din pentosan. B2. sulful si hitidina pe care le contine varza diminueaza tumorile.Ea este bogata in special in provitamina A. care se transforma in vitamina A in organism) este si ea foarte bine reprezentata. de exemplu. In acelasi timp. in cele mai multe cazuri. deoarece continutul ei crescut de caroten diminueaza riscul aparitiei cancerului. In afara de asta. Vitaminele din grupa B sint si ele foarte bine reprezentate: B1. ele mai contin zaharoza. panaritii. saruri minerale si clorofila. care face sa fie recomandata in regimul pentru diabetici Indicatii terapeutice generale Gratie continutului sau bogat in vitamine. elemente care asigura sanatatea celulelor. colita ulceroasa Sfera genito-urinara: fenomene congestive spasmodice si inflamatorii Sfera ORL: angina. asigurind eliberarea toxinelor Este aperitiva si antidepresiva. Prin fierbere insa se pierde cam 30-40 la suta din continutul de vitamina C. Din pacate insa. TBC Sfera digestiva: ulcer gastric si duodenal. Protidele. Caracteristici: Prezinta proprietati dezinfectante si cicatrizante la nivelul tesuturilor Poseda o actiune antiseptica pulmonara importanta si proprietati expectorante Favorizeaza metabolismul glucidelor si absorbtia oxigenului in celule Are actiune anticancerigena: specialistii recomanda folosirea verzei in mod regulat. 200 de grame de varza consumate zilnic acoperind necesarul zilnic de vitamina E. ea figurind printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sint foile aflate la exterior). B6. sint prezente si ele la un nivel ridicat. anemie simpla Sfera respiratorie: afectiuni bronho-pulmonare. glucide partial asimilabile. tulburarile respective pot aparea in urma consumului verzei impreuna cu carnea (sarmale sau varza calita). depurativa Contine un pricipiu hipoglicemiant.

cu pulpa colorata roz-inchis. stari congestive cerebrale. potasiu. Temperatura optima este de 20 grade Celsius. In timp de seceta este nenoie sa fie udta. de marime mijlocie. Fiind bogata in substante alcaline combate aciditatea. Planta rasare dupa 14 zile.soi tardiv. magneziu. Sfecla este originara din bazinul Mediteranei si din vestul Asiei. Cerintele plantei . incepand din vara si pana toamna tarziu. la 4 cm adancime.cultivare. sfecla se seamana in aprilie. Semantul se face in randuri distantate la 30 cm. verzi. Contine carbohidrati. nevralgii.100 zile. Radacina este rotunda.Sfere diverse: insolatii. Pentru productia timpurie. se aplica iar raritul. in tulburari circulatorii. putand rezista si la grade Celsius. Lunga de Erfurt .soi timpuriu. Cere ca iongrasamintele organice sa fie aplicate cu 1-2 ani inainte. la 15-20 iunie. trecandu-se perpendicular pe directia randului. iar pentru cea de toamna. cupru. de caliatae superioara. Cand apar primele frunze. Merge bine in terenuri mijlocii. Se recolteaza pe masura necesitatilor de consum. Este folosita in alimentatie de peste 2000 de ani si reprezinta un tonic pentru organism. sodiu. In faza de incoltire si la formarea radacinii are cerinte mari de umiditate. bun pentru culturile de toamana. plantele ramanand pe rand grupate in buchete. iod. Cand se ating frunzele. se executa buchetatul (raritul pe rand). Sfecla este mai putin pretentioasa fata de sol. cu nervuri rosiatice. cu inele albicioase.145 zile. C. anemii. Peste 10 zile raritul se face lasand distanta intre plante de 4-5 cm pe rand. vitamina A. fiind sensibila la frig. Samanta incolteste la 6 grade Celsius. fier. Sucul de sfecla este benefic in hepatite. Soiurile cu radacina alungita cer mai multa apa decat cele cu radacina rotunda. gust dulce. cu frunze alungite. turtita. B6 si este o sursa naturala de zahar. nisipo-argiloase si bogate in substante hranitoare. la . pulpa rosie. Durata de vegetatie . . astfel ca distanta dintre plante a ramana 15 cm. Partea comestibila de forma conica alungita.1 grad Celsius ingheata. Devine mai rezistenta la frig dupa aparitia primelor frunze. la 3-4 cm pe rand. diabet SFECLA Soiuri: Turtita de Egipt . Durata de vegetatie .

explic speciali tii. acesta nu trebuie consumat pr jit în ulei sau al turi de alte alimente bogate în gr simi.28 mg de magneziu i 2. fructul va sem na izbitor cu ro ia. în 122 de grame de cartof copt în coaj se g sesc 15. Substan a care se g se te în cartofi se nume te kukoamin . de magneziu i de fibre. Pentru a se beneficia la maximum de substan ele nutritive din cartof. Vitamina B6 din cartofi ofer i o protec ie împotriva afec iunilor cardiovasculare i ajut la func ionarea mai bun a sistemului nervos. astfel g ti i. se poate spune c vitamina B6 ajut la construc ia celulelor corpului. Cartoful poate aduce multe beneficii organismului uman. cartofii sunt considera i ca fiind o mâncare la îndemân . în cartof se mai g sesc carotenoizi. de potasiu. Pentru c aminoacizii i acizii nucleici sunt cruciali pentru formarea noilor celule. de multe ori. f r gr simi. plini de gr sime. mai mult. Potrivit studiilor. Ca urmare. dac aceast plant este l sat s fac fructe. Oamenii consum r d cina plantei de cartof. Mai mult. Cartofii sunt o bogat surs de vitamina C. În ceea ce prive te vitamina B6. brânz sau buc i de unc . flavonoizi i acid cafeic. Cartofii con in i flavonoizi care protejeaz împotriva problemelor respiratorii i a anumitor forme de cancer. Vitamina B6 este necesar pentru formarea aminoacizilor i a acizilor nucleici. Indiferent dac sunt pr ji i.CARTOFUL Cartofii provin din America de Sud i au fost adu i în Europa la începutul secolului 16. 0. Glicogenul este o form de zah r care este depozitat în celulele musculare. Îns consumul cartofilor cop i. contribuie serios la apari ia afec iunilor cardiace sau chiar a unui atac de cord. îns din cauza faptului c cei mai populari sunt cartofii pr ji i. Vitamina B6 este implicat în peste o sut de reac ii enzimatice. Studii recente au ar tat c reputa ia cartofilor de a fi boga i în carbohidra i i c trebuie elimina i din alimenta ia celor care vor s sl beasc este fals . pân i cartofii cop i sunt Äîmbog i i´ cu unt.96 mg de potasiu. consumul de cartofi. Cartoful este printre cele mai consumate legume din lume. Cercet torii britanici au ajuns la concluzia c în cartofi se g se te o substan care poate reduce tensiunea arterial . iar singura plant în care se mai g se te este Lycium chinense (o plant folosit în medicina tradi ional chinezeasc ).74 mg de vitamina C. sus in speciali tii.93 g de fibre. O descoperire surprinz toare a cercet torilor arat c broccoli este mai pu in folositor corpului uman decât cartoful. Aceast vitamin are rolul de a m ri cantitatea de glicogen din organism i astfel sunt m rite performan ele. iar ceea ce nu tie mult lume este faptul c . Pe lâng aceste substan e nutritive. constituie o surs de fibre care ofer protec ie împotriva bolilor de inim i. În plus. Este bine s se consume cartofii fier i. cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza. are foarte pu in calorii. cop i sau f cu i piure. Mai mult. 509. vitamina B6 m re te performan ele sportive în mod natural.42 mg de vitamina B6. beneficiile nu mai apar. Cartofii mai con in i o varietate de fitonutrien i care ac ioneaz ca ni te antioxidan i. Acest lucru se întâmpl pentru c planta de cartof face parte din aceea i familie cu planta de ro ie. din care se face . simpli. 0. consumul unui cartof copt îi asigur unui adult 21% din doza zilnic recomandat de vitamin . de vitamina B6.

sodiu. psoriazis. valin etc). R d cinile se dezvolt din diferite regiuni ale plantei. albuminele i carotenul. ov zul este un excelent tonic asupra celulelor nervoase. Compozi ia i ac iunile farmaceutice ale ov zului: Ov zul are aproape acela i con inut ca i grâul. În unele p r i ale rii ov zul se fierbea într-o c ldare i. ca expectorant. p trund profund în p mânt i au o capacitate mare de absorb ie a substan elor nutritive din sol. în coxartroz . se introduceau mâinile sau picioarele i se ineau pân când lichidul se r cea. Inflorescen plantei este un panicul (chiorchine) drept i lung de 15-30 cm pe care cresc spicule e cu 2-3 flori. El se recomand i în afec iunile ficatului i mai ales în inflama ia colecistului (colecistit ). s n to i sunt i cartofii fier i sau cei prepara i la abur. în dureri dentare. fiind foarte s n toas i aducând vindecarea în multe afec iuni. trebuie s se amestece cu pu in ulei de m sline i usturoi. Semin ele de ov z pr jite se foloseau la oblojeli contra reumatismului. de calmare a spasmelor intestinale i rol laxativ. magneziu.Nu în ultimul rând. este înalt de 60-100 cm. întâlnit îndeosebi în regiunile colinare i de munte. fosfor. îns are în plus mai multe gr simi nesaturate i con ine întregul complex de vitamine B care sunt foarte importante pentru hr nirea creierului. iar aluatul din ov z se punea pe umfl turi pentru a se retrage. leucin . rezolvând sterilitatea i impoten a i fiind tonic uterin. Pentru ca piureul s aib un gust delicios. ov zul se recomand în afec iuni ale pielii (cum ar fi erup iile cutanate. care se indic în tratamentul astmului bron ic. clor. mânc rimi ale pielii) i pentru calmarea durerilor (în caz de contuzii în zona capului sau a gâtului. În plus. este indicat în numeroase afec iuni neurologice. în laringite i pentru vindecarea tusei.Descriere: Ov zul este o cereal anual .Alte componente importante ale ov zului sunt carbohidra ii. glucidele. calmeaz durerile din colicile renale i vezicale i vindec litiaz urinar i biliar . dar i contra diareei.Ov zul este bogat i în inhibitori ai proteozei i din aceast cauz este foarte indicat în lupta cu tumorile pe care le dizolv (în special la cancerul intestinal). În tradi ia popular decoctul din semin e de ov z era un leac obi nuit contra tusei. în bron ite. de prim var i de toamn . care este diuretic. Tulpina plantei este erect . (Sursa: Gandul) OVAZ . triptofan. calciu. De asemenea.Ov zul este o cereal foarte indicat în afec iunile digestive. ulgii de ov z sunt un aliment excelent deoarece con in fosfor. Moduri de folosire ale ov zului: Supa deas cu semin e de ov z este un meniu foarte întâlnit la nordici. în junghiuri sau în gut ). . sc zând colesterolul din sânge i glicemia (fiind util i în diabet) i fiind indicat în tratarea anginei pectorale i a ulcerului varicos. are 5-7 internodii goale în interior. Frunzele ov zului sunt plane i au limbul u or r sucit de la dreapta spre stânga. Pentru tratarea tusei m g re ti se folosea decoctul din semin e sau ceaiul din nuci verzi i paie de ov z. în cazurile de astenie fizic i psihic . Pe lâng acestea se mai num r foarte multe substn e minerale (potasiu. când fiertura se r corea. Planta înflore te în lunile iunie-august. iar la baz are ni te ramifica ii care dau aspectul de tuf . Se recomand chiar i copiilor.Afec iunile respiratorii pot fi tratate cu preparate din ov z. fier) i aminoacizi (alanin . Acest decoct se mai inea în gur contra durerilor de din i. în dureri intercostale. comun în cultura de nutre .Din punct de vedere a sistemului nervos. au form de fascicule.Ov zul ac ioneaz pozitiv i asupra vaselor de sânge i a inimii. i aparatul urinar beneficiaz de pe urma ov zului. în insomnii i în st ri de surmenaj. Se pot consuma i de 3 ori pe zi. având rol de stimulare a digestiei. Ceaiul i sc ld torile cu ov z se foloseau pentru u urarea na terilor. Decoctul din semin e de ov z se mai lua i ca fortifiant pentru înt rirea pl mânilor. calciu i magneziu i sunt foarte u or asimilabili.piure. ov zul ajut i glandele sexuale.

germenii sunt utiliza i pentru extragerea uleiului. glucoz sau 44 l. grupate în inflorescen . Se strecoar i se vor administra câte 40 de pic turi la culcare (în caz insomnii). porumb mas verde (însilozat). fier. îns ea are în plus i virtu i antiastmatice. prin cantitatea mare de polen pe care o produce. substan e proteice i uleiuri. agitând de mai multe ori pe zi. Se va ine 15 zile. Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului. însiloza i (nutre suculent) -Particularit i fitotehnice : rezisten bun la secet i caldur . a inimii i asupra produc iei de globule ro ii. important plant melifer i medicinal . industrial i furajer . valorific bine îngr mintele organice i minerale. numit tiulete. Are tulpina înalt i groas . coeficient de înmul ire foarte mare. vitamina E. cu frunze lungi i ascu ite la vârf. num r relativ redus de boli i d un tori. alcool sau 50-60 kg. magneziu. Pe aceea i plant se g sesc flori feminine i flori masculine pe aceea i tulpina. utilizat în alimenta ia dietetic . foarte multe vitamine din grupa B. las terenul curat de buruieni. -Randamente de extrac ie : 100 kg. constituie o bun premerg toare pentru multe plante. 100 g. Inflorescen a este sub forma unui spic sau panicul. Con ine multe hidrocarburi. reac ioneaz foarte puternic la iriga ii. cucuruz) este o cereal originar din America Central cultivat azi în multe regiuni ale lumii ca plant alimentar . Florile femeie ti se g sesc mai jos pe tulpin . adaptabilitate la condi ii diferite de clim . Porumbul apar ine familiei Poaceae dup Anca Sârbu 1999. Florile masculine se g sesc în vârful tulpinii. Fructul este o cariops care con ine amidon. a spirtului. Porumbul con ine de asemenea un anti ± oxidant de frunte i anume vitamina E. care este prezent în cantit i mari în porumb completeaz într-un mod excelent lipsa acestui element datorat bolilor legate de îmb trânirea organismului. neramificat . amidon sau 71 kg. boabe ± 77 kg. care se nume te popular: "cocean". Se va agita de mai multe ori pe zi. PORUMB Porumbul (Zea mays ssp. amidon.Tinctura de ov z este recomandat celor care sufer de insomnii.5 metri. 150 de grame de porumb acoper aproximativ 25 % din cantitatea necesar de vitamina B1 pentru un adult. reprezint alaturi de grâu 80% din produc ia de cereale. a mu chilor. glucozei i dextrinei . care ne protejeaz împotriva artritei. De i unele variet i de porumb pot cre te pân la 7 metri în în l ime. aspre. izomeroz -Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutre concentrat(boabe). Magneziul. Introducerea porumbului în meniul nostru zilnic mic oreaz riscul apari iei bolilor de inim i a cancerului. m lai sau 63 kg. Alc tuirea plantei: Frunzele sunt mari i liniare. porumbul comercial este cultivat la o în l ime maxim de 2. care are efect asupra func ion rii sistemului nervos. Porumbul are efect împotriva stresului. regional p pu oi. fosfor. mai ales în vitamina B1. mays. Florile b rb te ti sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescen numit spic cumpus ramificat. Carbohidra ii cuprin i în porumb dau energie i nu permit depunerea gr sim . sau câte 20 de pic turi de 3 ori pe zi înainte de mese (în caz de astenii). Stigmatul pistilului este foarte lung i formeaz m tasea porumbului. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât variet ile de porumb de câmp. albumine. Florile feminine se g sesc la subsoara frunzelor. Este bogat în vitaminele din grupa B. de porumb ± 97 kcal. tulpini (coceni) în amestec cu uree i melas . Tinctura se prepar astfel: se macin 50 g de semin e i se pun deasupra 150 ml alcool alimentar de 70 grade. fiind pra itoare. zinc i potasiu.

Sem nat în perioada optim .+15°C i trebuie s se încheie în 10-15 zile.În anii cu ierni usoare se obtin rezultate mai bune la semanatul mai târziu. pâinea produs din f in de grâu reprezint hrana de baz .+9°C. fortificându-se pentru perioada de iarn . mai ales t râ ele ce rezult din industria mor ritului. deoarece au un con inut ridicat în proteine. la fabricile de celuloz sau pentru prepararea îngr mântului organic.GRIU Grâul este considerat cultura agricol cu cea mai mare suprafa cultivat pe plan mondial. În al i ani. sem natul poate începe cu 6-7 zile mai devreme sau mai târziu. 25% din suprafa a arabil i 40% din suprafa a sem nat cu cereale. În func ie de evolu ia vremii. când iarna î i face apari ia înc din luna noiembrie. iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha.. datorit plasticit ii ecologice ridicate. sem natul începe când temperatura aerului este de +13. . corespunz tor cerin elor organismului uman. dar nu mai devreme de aparitia frunzelor pe stejari. ³Prunus Padus´).. gr simi i substan e minerale..Griu incoltitStiati c : Facind cercetari oamenii au observat c pentru fiecare zi de întârziere a sem natului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha. aceasta fiind de peste 220 milioane hectare. în aceste condi ii putând rezista pân la -20C. boabele de grâu constituie materia prim pentru producerea sau extragerea de substan e utile care intr în procesarea unei mari diversit i de produse agroalimentare. În ara noastr suprafa a cultivat cu grâu este de cca. grâul are posibilitatea s se înfr easc i s se c leasc . boabele de grâu au o durat mare de p strare i pot fi transportate la distan e mari f r riscul degrad rii calit ii.pina in luna noiembrie inclusiv. când temperatura ajunge la +8. se poate folosi direct în hrana animalelor. se ob in rezultate mai bune în cazul îns mân rii mai devreme. lat. Semanatul griului de primavaraGriul de primavara este semanat atunci cind infloreste ciresul salbatic (Malinul. Griul de toamna este semanat incepind cu a doua jumatate a lunii septembrie . Importan a ce se acord acestei culturi const în urm toarele particularit i: pentru aproape jum tate din popula ia lumii.De regul . din punct de vedere calitativ.. paiele rezultate dup recoltarea grâului se pot folosi în hrana animalelor sau ca a ternut în grajd. Fermierii experimentati probabil stiu cum sa determine cea mai favorabila zi pentru semanat griu. boabele de grâu au un raport echilibrat între con inutul de hidra i de carbon i cel de substan e proteice. grâul poate fi cultivat în diferite zone climatice Semanatul griului de toamnaNu se poate de spus ca ³griul de toamna trebuie semanat pe data x´.

Caracteristicile generale[3] care ajut la evitarea recolt rii de specii otr vitoare sunt: o culoare ro ie la marginea porilor. pin (Pinus sylvestris).Cre te în regiunea Borgotaro din apropiere de Parma. Distribu ie i habitat Boletus edulis pot fi g site în Europa continental din nordul Scandinaviei pân în Grecia i Italia. cu pere i sub iri. pentru a nu fi confundate cu alte specii necomestibile sau mai pu in apreciate. are rolul unei r d cini cu care ciuperca extrage din sol i din resturi vegetale apa i alte substan e nutritive de care are nevoie pentru a se dezvolta. Maroc i în vestul Americii de Nord. cu nuan e de alb în p r ile de lâng margini. în regiunea Mun ilor Stânco i la altitudini de pân la 3500 metri. Piciorul este umflat la baz . Se recomand îns s nu se recolteze exemplare prea tinere. care con in protoplasm .Miceliul. Denumirea de hrib provine din ucrainescul hryb. deoarece hribii mai mari ad postesc adesea larve de mu te verzi i devin slino i. Denumirea tiin ific . Quercus petrea. cu sensul de comestibil . molid. . castan (Castanea sativa). Are o concentra ie mare de ap în compara ie cu alte ciuperci comestibile. moi i mai pu in gusto i pe m sur ce îmb trânesc. mesteac n (Betula pendula). cu piciorul alb. piperat. fag (Fagus sylvatica) i brad. Dau roade din var pân toamna. carpoforul. structuri delicate. având culoare ro ie-maronie. burete (regional). Hribul poate fi g sit toamna în Siria i Liban. mân tarc . Aceast ciuperc are o arom distinct i un miros pl cut. gros i cu p l ria brun -g lbuie. Hifele cresc foarte repede în lemn i sol sau în orice suprafa care asigur hrana ciupercilor. Culoarea devine tot mai închis pe m sur ce ciuperca se maturizeaz . Quercus palustris). Nu este o ciuperc specific Africii de Sud. în Italia. partea vizibil a ciupercii. o re ea de filamente subp mântene. pitarca sau pitoanc . care înseamn Äciuperc superioar ´ i edulis. Este una dintre pu inele ciuperci comestibile Mycorrhiza care cre te în Emisfera Sudic :[1] al turi de diferite specii de pin în Africa de Sud i în apropierea teiului în Noua Zeeland [2]. schimbarea culorii c rnii atunci când intr în contact cu aerul sau când este lovit i un gust acru.Boletus edulis a fost g sit în p duri de tei (Tilia) din apropierea ora ului Christchurch în Noua Zeeland . Mexic. Descriere P l ria ciupercii mature este de 7±30 cm. unde are un statut de Denumire de origine protejat .[4] Ciupercile pot cre te solitar sau în grupuri. unde cre te în grupuri mari lâng cioturile putrezite de stejar.Specimenele ajunse la maturitate deplin pot cânt ri aproximativ 1 kg. Lamelele de sub p l rie sunt albe atunci când sunt tinere. apoi în maro. Î i au habitatul pe suprafe e dominate de arbori de stejar (Quercus robur. Piciorul i p l ria constituie un întreg. provine din r d cina latin bolet-. Boletus edulis. exprimând calit ile culinare ale speciei.Are mai multe denumiri române ti printre care se num r hrib. de aceea se consider [6] c a fost introdus accidental odat cu pinii importa i.HRIBUL ALB Hribul (Boletus edulis) este o ciuperc de p dure comestibil . iar pe m sur ce se maturizeaz î i schimb culoarea în galben. În Africa de Sud cre te din abunden în p durile de pini de pe cuprinsul rii. mitarc . în Asia. Cei mai aprecia i de gastronomi sunt hribii tineri. copit . dup ploi abundente. Miceliul este format din hife. unde este posibil s fi fost plantat[5]. are culoarea brun-deschis. de mai bine de cincizeci de ani. atinge în l imea de 8±25 cm i o grosime de pân la 7 cm.

asigurand echipamente performante. este o ciuperc de cultur . fa de Agaricus Edulis i a calit ilor inferioare fa de Agaricus Blazei. Se recomand în afaceri cu ciuperci. Cultura ciupercilor din specia Agaricus. cu un regim termic criofil. ara Cresterea ciupercilor Champignon se desfasoara in ciupercarii cu un grad mare de automatizare si mecanizare. a c ror ac iune reduce semnificativ produc ia. cuticula f r scuame. cât i industrial. Impreuna vom stabili solutia tehnica optima. de culoare alb . Cre terea ciupercilor champignon reprezint începutul unor afaceri cu ciuperci de succes. care au insitat pe aceast specie. s-a axat în noastr . . necesitând la fructificare temperaturi relativ sc zute. termofil . fiind i mai rezistent ca aceasta la virusuri. diminuând profitul. inclusiv recoltare automata. Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabil . cunoscut sub denumirea de "Bulgare de zapada". Agaricus Edulis. fa de Bisporus. alb sau crem. în marja a 23° ± 25° C. Prin asisten a oferit vom alege împreun varianta optim de ob inere a unui compost de calitate. i Agaricus Blazei. în func ie de materiile prime utilizate. existând riscul unor contamin ri rapide cu d un tori. Agaricus Bisporus este o ciuperc de cultur . Prezint un randament mai ridicat în privin a costurilor. datorit faptului c suprafa a p l riei este neted . raspândit sub denumirea de "champignon". preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus. necesitând la fructificare temperaturi mai ridicate fa de Bisporus.SAMPINIONI Ciupercile champignon necesit un substrat organic. în ciuda costurilor relativ ridicate pentru men inerea temperaturii sc zute. în marja a 12°-18° C. cu desfacere asigurat atât la restaurante i magazine de specialitate. cunoscute sub numele de "champignon". Cu sprijinul mai multor produc tori de miceliu. a reu it s de in suprema ia produc iei din familia Agaricus. îns foarte profitabile s-au dovedit i Agaricus Edulis.

glucide energetice (trehaloz . ciupercile se prepar prin fierbere. în medie: ap .Ciupercile mai ac ioneaz ca stimulen i organici i cerebrali (Jean Valnet). glucoz . proteine 3-4%. astenie. În natur .) sau cucii (Amanita rubescens). îns nu to i aminoacizii esen iali). anumite toxine termolabile (se distrug prin fierbere).81%. uscate sau sub form de gem. glucide neenergetice (celuloz i chitin ) -1. demineraliz ri. provitamine A. în regimurile vegetariene ca înlocuitor a c rnii (con in multe proteine. pe lâng ciupercile comestibile mai se dezvolt i ciuperci otr vitoare (vezi imagini). magneziu. surmenaj. fosfor. iar unele dintre acestea con in acizi organici (malic. dup cum se poate vedea în imaginea 1). falsele credin e populare fiind o cauz major a intoxica iilor cu ciuperci din România (mai multe aici i aici).6%. în lume. a a cum sunt hribii (Boletus sp. cupru. iod. în regimurile specifice altor dereglaje ca: oboseal .consumul de ciuperci "sigure" (ciuperci comestibile cultivate sau ciuperci comestibile s lbatice atent selec ionate de c tre societ i autorizate. amnezie.5%. sodiu.ro). se dovede te benefic glandei tiriode. din care jum tate prezint calit i alimentare de excep ie. Ciupercile sunt s race în calciu dar. se cere mare aten ie. con in în stare crud .000 de specii comestibile de ciuperci.consumul de ciuperci spontane culese cu profesionalism (este obligatoriu s se cunoasc temeinic atât a caracterele botanice ale ciupercilor. cât i cele legate de biologia ii ecologia acestora).Ciupercile comestibile. glicogen) . care con in îns . de obicei cu p l rie i picior) con in o serie de nutrien i benefici organismului uman.Ciupercile comestibile sunt s race în lipide.România export o mare cantitate de ciuperci s lbatice. stress. îmb trânire precoce.stiintasitehnica. zinc. Compozi ia i valoarea nutritiv a ciupercilor comestibile Ciupercile cu valoare alimentar ridicat . dar i în func ie de specie. minerale (potasiu. care provoac intoxica ii mai mult sau mai pu in grave. asupra faptului c nu exist niciun "test" sau antidot la care poate recurge culeg torul ori consumatorul de ciuperci pentru a evita confuziile sau otr virea. Ca surs de hran natural nonmarin . mangan.Compozi ia mai detaliat a ciupercilor comestibile este prezentat aici. Cu privire la ciupercile care nu se prepar termic temeinic (se consum crude sau se op resc). . cupru i cobalt. c ci exist specii considerate a fi comestibile.În func ie de specie.Exist doar dou c i de urmat pentru a evita orice confuzie: . Corpurile de fructifica ie ale acestora (organele c rnoase care se consum . tartric). Compozi ia ciupercilor variaz destul de mult în func ie de substratul pe care acestea cresc (vezi ecologia ciupercilor). Acestea trebuiesc temeinic cunoscute i evitate. vitamina D). sunt indicate în regimurile antiurice. peste 100. clor. se consum crude. care de obicei se ocup de exportul lor . în schimb con in destul de mult fosfor. Cum se pot deosebi ciupercile comestibile de cele otr vitoare?Atragem în modul cel mai serios aten ia. fier . vitamine (complexul B. În aceste vegetale se g sesc i substan e antioxidante. Se cunosc. ciuperca prin faptul c are în compozi ie iod. . op rire. a a cum este ergotioneina. siliciu). compus termorezistent (nu se distruge prin fierbere). deosebit de benefic organismului uman (Ioana Tudor .GLANDA COMOSTIBILA Ciupercile comestibile sunt organisme valoroase i apreciate din punctul de vedere al alimenta iei omului.

la început este convex .BURETI GALBINI P l ria. Piciorul i pseudolamele au acelea i varia ii coloristice ca p l ria. neted. cu suprafa a destul de neregulat (cu mici cocoa e) i marginea ondulat . de culoare portocalie mai pronun at i cu aceea i valoare gastronomic . iar la maturitate se aseamãnã cu o pâlnie cu marginile încretite. tare.Aparatul fructifer al gãlbiorilor este cãrnos sau fibrocãrnos. în sec iune. Piciorul este plin. Pãlãria în stadiul tânãr este boltitã. galbenã-aurie spre exterior. este foarte robust. . care uneori poate da senza ie de amar în gur . relativ erpuite. Piciorul. De la sfâr itul prim verii pân toamna. uneori de numeroase exemplare. ramificate i decurente pe o por iune lung din picior. Gãlbiorii cresc în grupuri. cu marginile aproape regulate. pe frunzi ul putred i prin mu chi. carnea este galben la margine i albicioas în mijloc. apoi u or adâncit i. Cre te în pâlcuri. fibroas . compact i tare. atât în p durile de conifere cât i în cele de foioase. în form de trunchi de con r sturnat. în special la munte. la maturitate deplin . 3-8 cm. Coloritul p l riei variaz de la galbendeschis la galben-auriu i câteodat la portocaliu. Poate fi confundat cu Cantharellus friesii. ca o pâlnie mult adâncit . c rnoas . 3-10 cm. Carnea este compact . lobate sau ondulate regulat. Suprafa a himenial (de sub p l rie) este format din pseudolame ca ni te cute. cu miros de fructe i gust dulceag. ca o emisferã. rãsucite în jos. are un miros si un gust plãcut. prin pãduri umbroase si umede de rãsinoase si de foioase (mesteacãn. Culoarea se aseamãnã cu aceea a gãlbenusului de ou. continuându-se cu pãlãria fãrã o limitã definitivã. Carnea gãlbiorilor este albã în interior. Este una dintre ciupercile mult apreciate si rareori e atacatã de dãunãtori. fag).

BURETI

Lactarius deliciosus (L.: Fries) Gray ± rascovi ± palaria este, la inceput, convexa, apoi plata, iar la sfarsitul perioadei de maturizare capata forma de cupa, avand uneori in mijloc un gurgui mic. Cuticula este neteda, lucioasa si lipicioasa pe vreme umeda, avand pe suprafete dungi vizibile concentrice intr-o nuanta mai deschisa sau mai inchisa. Piciorul este cilindric, bont, subtiat la baza, mai intai plin, apoi gol la interior. Pe suprafata lui sunt vizibile mici gropite al caror fund este inchis la culoare. Lamelele sunt dese, subtiri si nu prea inalte, bifurcate si putin decurente in lungul piciorului. Carnea este compacta dar fragila. Cand este rupta, emana mult suc gros portocaliu-aprins, cu gust dulce. Coloritul palariei variaza de la galben-ocru la portocaliu-inchis. Palaria are 10-20 cm diametru, semisferica, apoi intinsa sau in forma de palnie larg deschisa, de culoare alba, se pateaza cu galben sau ocraceu cu varsta, carnoasa, tare, casanta, neteda, cu marginea rulata. Lamelele sunt albe, se ingalbenesc cu varsta, foarte stranse unele de altele, subtiri, decurente, adesea bifurcate la baza. Piciorul are 4-8 cm inaltime si 2-4 cm grosime, este alb, cilindric, usor ingustat catre baza, tare, plin. Latexul este alb, foarte piperat. Sporii sunt hialini, albi in masa, ovoizi, de 6-8x7-9 µ, verucosi, unigutulati.Carnea este alba, apoi galbuie, tare, casanta, cu miros placut, cu gust piperat.Creste pe sol, in grupuri numeroase, in paduri de foioase sau de conifere. Este comestibila. Russula virescens (Schff. Ex Zant) Fr. ± oite, vinetica pestrita ± este o specie micorizanta (Gm), cu dezvoltare in lunile VII ± IX. Se gaseste pe soluri mai mult sau mai putin acide, prin paduri de foioase si de amestec, mai rar de conifere. Palaria, cu un diametru de 5-15 cm, foarte groasa, compacta si carnoasa, este, la inceput, globuloasa, apoi convexa, plata si, la sfarsitul perioadei de maturizare, usor adancita, cu suprafata uneori relativ ondulata. Marginea, neteda sau putin striata, are uneori crestaturi adanci, radiale, iar pielita este neseparabila de carne. Cuticula, cu aspect uscat, este albicioasa si acoperita de o multime de negi proeminenti, verzui, deseori cu forma poligonala. Piciorul, cu o inaltime de 4-9 cm, este cilindric, robust si compact, cu suprafata brumata in partea superioara. Lamelele sunt foarte dese, inalte si carnoase, putin aderente. Sporii sunt de culoare alb-crem. Carnea este alba, consistenta si compacta, cu gust dulce si fara miros (inodora). Variabilitatea coloritului. Negii de pe palarie au o culoare care variaza de la verde-deschis, la verde ca arama coclita si verde-masliniu. Cateodata, palaria este complet alba sau de culoarea cojii de aluna, dar totdeauna sunt prezente crapaturile poligonale. Lamelele sunt alb-crem, deseori patate cu brun-roscat. Carnea piciorului poate capata nuante rosietice. Creste in grupuri cu exemplare uneori numeroase, pe sol, la deal si la munte. Este o ciuperca inconfundabila cu altele, datorita placutelor poligonale de pe cuticula palariei. Este o ciuperca de buna calitate, cautata pentru gustul sau delicat.

CIUPEARCA ALBA OTRAVITOARE

Datorita continutului lor bogat in vitamine, fermenti si hidrati de carbon, precum si gustului lor placut dupa pregatirea culinara, ciupercile constituie un aliment de mare pret. Din cauza, insa, a numeroaselor cazuri de intoxicatie cu ciuperci, multe din gospodine le evita. Si totusi, cunoasterea ciupercilor este posibila pe baza datelor pe care ni le ofera botanica. Se pretinde ca o ciuperca ce isi schimba culoarea la rupere este otravitoare, fapt care nu corespunde in totalitate adevarului, caci daca unele dintre ciupercile otravitoare se albastresc atunci cand le rupi, sunt ciuperci foarte bune de mancat care se innegresc sau devin verzi ori albastre dupa ce le-am rupt.Nici parerea conform careia care ciupercile otravitoare ar innegri o lingura de argint ,nu corespunde rea litatii, caci cea mai. veninoasa dintre ciuperci, ciuperca alba sau buretele viperei, lasa neschimbata lingurita sau banul de argint puse in contact cu ea. Cunoasterea ciupercilor pe baza datelor oferite de botanica ne poate ajuta sa distingem ciuperca comestibila de cea otravitoare. Pentru aceasta trebuie cercetate urmatoarele elemente ale unei ciuperci: felul palariei, pielea care o acopera, adica cuticula, lamele dispuse sub palarie, piciorul, daca acesta este prevazut cu un guleras sau inel si daca la baza piciorului se gaseste acel bulb sau saculet numit volva. Cea mai otravitoare dintre ciuperci, este buretele viperei sau ciuperca alba (Amanita phaloides). Intoxicatiile cu aceasta ciuperca sunt mortale in aproape 80% din cazuri. O recunoastem dupa palaria aproape dreapta, acoperita de o pielita (cuticula) de culoare alba sau galbena-verde ca lamaia, cu lamele albe. In partea de sus, piciorul prezinta un inel cu magini incretite, iar in partea de jos o volva, caracteristica pentru ciupercile otravitoare in general.Din aceeasi familie sunt buretele de lamaie care ii seamana mult, dar are o palarie mai mica, cu o cuticula galbena ca lamaia, presarata cu puncte albe, si buretii pestriti, muscarita sau buretele serpesc (Amanita tnuscaria), cu palaria rosie, patata. Caracteristic pentru toate ciupercile otravitoare este mai ales piciorul, inconjurat de o volva sau ingrosat ca un fel de bulb. Sa trecem acum la ciuercile comestibile: cea mai obisnuita este ciuperca de balegar sau sampinionul. Are o palarie alba sau galbena, de aspect matasos. Lamele sunt de culoare roz, iar piciorul, alb sau cenusiu, are un inel la partea de sus, iar spre baza se ingroasa, subtiindu-se brusc la radacina.Carnea alba si moale are miros de ananas si gust de nuca. Intoxicatia cu ciuperci se datoreaza unei triple otravi pe care buretele viperei o contine: faloidina, care ataca ficatul si provoaca hemoragii, falina, care distruge globulele rosii si amanitina, responsabila de slabirea batailor inimii si de racirea corpului.Aceasta intoxicatie este aproape fara scapare, deoarece semnele intoxicatiei nu apar decat la 1820 de ore dupa consumarea ciupercilor, atunci cand este prea tarziu pentru o interventie cu folos. La inceput, bolnavul varsa neancetat. Colicele abdominale si setea neistovita il chinuie. In aplicarea tratamentului vom incepe cu debarasarea stomacului prin vomitari provocate si prin curatirea intestinului cu o doza de sare amara sau o clisma abundenta.Pentru protejarea ficatului si rinichilor se administreaza bauturi indulcite cu mult zahar. Pana la venirea medicului vom pregati o solutie cu o lingurita de sare de bucatarie la un pahar cu apa, pe care bolnavul o va lua in inghitituri mici, pentru a nu varsa.

AUSTRELE

Sunt semintele comestibile a 120 de specii de salcam australian (in Australia sunt, in total, cca. 700 de specii diferite de salcam). Aborigenii mananca aceste seminte de peste 6.000 de ani, amestecandu-le cu faina, pentru a forma un aluat ce se coace pe carbuni. Salcamul australian atinge 2-3 metri inaltime, cateodata chiar mai mult. Inmultirea sa se face prin seminte. Infloreste la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, iar florile sunt de culoare galbenastralucitoare. Pastaile ce contin semintele au lungimi de 5-10 cm. Recoltarea se face intinzand in jurul arborilor panze si scuturandu-i pentru ca pastaile sa poata fi adunate. Un metru cub de pastai poate sa dea, dupa curatare, doar 10-15 kg de seminte. Descrierea condimentului : Semintele de salcam australian au dimensiuni de 4-6 mm lungime si 3-4 mm grosime, au forma ovoidala si culoare bej-portocalie. Semintele se usuca si se prajesc inainte de a fi folosite, caci in stare proaspata contin thiaminaza, o enzima ce descompune vitamina B1. Semintele de salcam australian sunt bogate in proteine (cca. 26%), contin grasimi polinesaturate si au cca. 30% fibre. Dupa ce sunt uscate si prajite arata asemanator boabelor de cafea si au o aroma si gust usor amarui si de nuca, un fel de amestec intre ciocolata amara, cafea si alune, fiind de aceea folosite la prepararea dulciurilor. Exista si un extract de seminte de salcam australian, de culoare bruna-inchisa, cu aceleasi utilizari culinare ca si pudra obtinuta prin macinarea acestor seminte. Pregatire si depozitare : Semintele de salcam australian se gasesc sub forma de pudra, caz in care se pastreaza in recipiente inchise ermetic, la adapost de lumina, umezeala si caldura, sau sub forma de extract, care se pastreaza la rece.Origine : Australia.Etimologie : Denumirea pentru salcam in multe limbi de circulatie internationala este Acacia, cuvant care provine din limba greaca, de la ³akakia³; acesta s-a format, probabil, din cuvantul ³ake³ ce inseamna ³ac³. ³Salcam³ provine din limba turca (³salkam³); la denumirea romaneasca s-a adaugat adjectivul ce defineste zona originara a arborelui, Australia. In limba engleza salcamii australieni se mai numesc si ³wattle³, iar termenul prin care se definesc semintele acestuia este ³wattleseed³. Utilizari culinare : Aroma lor poate fi descrisa ca un amestec de ciocolata amaruie, cafea si alune. Aceasta le face potrivite pentru prepararea biscuitilor, aluaturilor, inghetatei; pot fi utilizate ca inlocuitor de cafea. In ultimul timp sunt din ce in ce mai bine si mai divers folosite, alaturi de branzeturi si legume, paste, ciocolata, la aromatizarea bauturilor alcoolice, a sosurilor (in special cele emulsionate, ca maioneza), marinadelor pentru carnea de miel, oaie si vita, a dressingurilor

slab mirositoare. Fructul este o capsula. Infloreste in lunile mai ² iunie. Rizomii mici si virful vegetativ se ingroapa. ca expectorant si diuretic. putin ascutite. asigurand inmultirii plantei. Are trei stamine si un ovar asezat sub petale. Stinjenita. in forma de sabie.STINJENEL Denumirea populara: Crin-vinat. terminata cu multe flori. Celelalte trei sunt indreptate in sus. Se scot rizomii. Curatirea de coaja se face inainte de uscare. dupa care se curata de radacini. Se scot apoi din apa si se transporta la locul de uscare. Recoltarea: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii ale plantei in anul 2 ²3 de vegetatie. Rizomii prea grosi se despica (5 ²10 cm). se spala. pentru a evita brunificarea lor. acoperite pe partca superioara cu o periuta de peri galbeni. Florile sint mari. Floarea este formata din trei petale externe indreptate in jos. Descrierea plantei: Este o planta erbacee. Se utilizeaza sub forma de decoct. Stinjenel. cu un rizom gros si carnos. cu miros de iarba. Lilie-vinata. dupa uscare. Acesta face ca in rizomi sa se petreaca niste procese complexe de transformare chimica. Se cultiva mult prin gradini. cu un cutit bine ascutit. perena. dispuse cite 4 ² 6 in buchet. de pamant. Frunzele sunt lunguiete. in episoade incepand din luna iulie. fiind inlocuit cu un parfum placut dc micsunele. se scutura. Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. pune-i intr-un vas cu apa. Acest miros sc concentreaza daca produsul are vechime mai mare de doi ani. Uneori este indicat ca rizomii sa fie decojiti. din care porneste o tulpina cilindrica. Lilie. . Floare-vanata. ca o planta decorativa. Utilizare: Este bine ca uscarea sa se faca la soare. si culoarea lor este violet-inchis. Curata rizomii. Rizomii trebuie sa aiba culoare alb galbuie. pana toamna tirziu (octombrie).

pe marginea raurilor din regiunea de campie pana la munte. tulpina in sectiune prezinta o lacuna centrala. Este o planta perena. mult ramificate verticilat. aspre si tari. Cele fertile apar primavara. sunt de culoare brun-deschisa. Tulpinile sunt de doua feluri: unele fertile care apar cele dintai si inalte pana la 40cm. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. iar ramurile sunt pline la interior si brazdate de patru muchii la exterior. cu coaste evidente (6-19). Produsul nu are miros iar gustul este dulceag.COADA CALULUI Descrierea speciei. Oficinale sunt tulpinile sterile (herba Equiseti) recoltate vara. si altele sterile care apar mai tarziu si sunt mai inalte pana la 60cm. iar pulberea 12g in 24 de ore ca mineralizant in tuberculoza pulmonara. . sunt de culoare verdedeschis. Decoctul 1-2/100 (100-200 ml in 24 de ore) se administreaza ca diuretic. uscarea lor se face repede in poduri bine aerisite. erbacee. saruri de potasiu. Intrebuintari. incepand din luna iulie pana in septembrie. cu frunze brune. saponozide de natura triterpenica (ecvisetonozida) si flavonoide. Produsul vegetal folosit. fara ramuri. care creste prin lunci umede si nisipoase. Principii active: ulei volatil (in stare solida). in strat subtire si intoarse in fiecare zi. deoarece produsul innegrit pierde proprietatile sale terapeutice. concescute in vagine si se termina cu un spic sporifer oval. substante minerale bogate in bioxid de siliciu (dintre care 10-20% sub forma solubila in apa). Intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si diuretic.

digestive i antireumatismale. afrodisiace. B1. se g sesc în r d cini: zaharuri (5%). cât i terapeutic . elina poate fi recomandat pentru toate persoanele. ar planta-o. mai ales. Se valorific atât frunzele mari. Ungaria. Uleiul eteric din semin e reprezint 2% din total i este extras. ceea ce explic atât valoarea alimentar . o mare bog ie de s ruri minerale (potasiu. de culoare verde-intens. depurative. bergapten i anhidrid sedanoic ). Componentele chimice din r d cini i frunze sunt foarte variate. magneziu. C). aflat ast zi în culturile de legume. etc). în Fran a. în gr dinile lor i ar consuma-o zilnic ca aliment i medicament. u or s lciu. realizând o cantitate mondial de peste 20 de tone anual. necesitând o îngrijire atent i o irigare sistematic . indiferent de vârst i sex. B2. elina. semin ele i r d cinile. mai ales. stimulatoare. hormoni vegetali i substan e aromatice complexe. atât frunzele. Frunzele au devenit celebre de mult vreme.elina elina este unul dintre cele mai c utate produse de pe pie ele alimentare. elina se cultiv pe soluri umede i fertile. prin bog ia de vitamine. Pe lâng un con inut mediu de ap (83%). vitamine (A. . detoxifiante. la intervale scurte. În cazul când oamenii ar reu i s cunoasc valoarea deosebit a elinei în alimenta ie i în terapia medical . proteine. calciu. India i SUA. Olanda. Efecte bune în detoxifierea organismului În lunile de toamn . care exercit efecte echilibrante asupra organismului uman. cât i r d cinile ajung la maturitate i cap t virtu i vindec toare excep ionale. având însu iri diuretice. Ele se pot prelucra sub form de suc sau macerat. respectiv rizomul îngro at i c rnos. bogate în humus i în substan e nutritive. enzime. u or asimilabile. precum i un ulei eteric (bogat în apiol. care imprim mirosul i gustul caracteristic. Din acest str mo au derivat soiurile selec ionate care se cultiv în toat lumea pentru frunze sau r d cini. provine dintr-o form s lbatic ce cre tea pe terenurile saline i ml tinoase din lungul litoralului mediteranean i din Caucaz. fier. Totul este puternic aromat i cu gust dulceag. sodiu. f r îndoial . reglatoare hormonal i de reîntinerire general . iod. cât.

arbu ti sau subarbu ti cu lujeri elastici i frunze c z toare. se afl o r chit (Salix fragilis L. Altele din p cate au o coloratur rasist : a a cum salcia nu e pom. nici iganul nu e om. iazurilor i lacurilor în zonele mai r coroase. Folclor Salcia cre te în abunden pe teritoriul României dar nu este un copac pre uit din cauza lipsei de întrebuin ri.5. a a numita "salcie plâng toare" ale c rei ramuri atârn de trunchi. Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica. folosit în parcuri i gr dini ca plant ornamental . este un gen de plante din familia Salicaceae. Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul). la km 128. o substan asem n toare acidului acetil salicilic care se g se te în aspirin . lemnul de salcie nu poate fi folosit la confec ionarea be elor de chibrituri. Numele popular de "salcie" provine în limba român din latinescul salix. respectiv r chit . fiind întâlnit în principal pe soluri umede. a a cum ar fi: când va face plopul pere i r chita mic unele. Exist numeroase proverbe populare în care salcia e descris cu o not de sarcasm.) de aproximativ 200 de ani. R spândire Genul Salix este r spândit în întreaga emisfer nordic . . cuprinzând arbori.SALCIA (Salcia). pe malurile râurilor. Lemnul de salcie este de calitate inferioar el neputând fi utilizat nici m car ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumeg . Din nuielele de r chit (mai ales din r chita ro ie (Salix purpurea) se împletesc co uri i paporni e. Denumire Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie. Utilizare Ceaiul medicinal de salcie are propriet i similare aspirinei Salcia con ine salicina. Pe malul drept al Prahovei.

Stigmatele divizate in 3 lancii de 1 ² 4 cm lungime inegal denticulate. intr-o camera incalzita. Laciniile perigonului palidviolete.SOFRANUL(Crocus sativus) Fam. La noi. tuse convulsiva. in astm. Fructul. eliptice. In acest timp. o capsula ovala triunghiulara. isterie. Recoltarea si uscarea: Florile nu dureaza decit doua-trei zile. mult asemanatoare bradusei de primavara. Frunzele numeroase se dezvolta odata cu florile. se gaseste numai ca planta cultivate. pe care adeseori le intrec in lungime. . Produsul vegetal folosit: Stigmatele ² Stigmata crocii de culoare portocalie. stigmatele se aduna si se usuca pe o sita. Iridaceae Descrierea plantei: Este o planta originara din Persia. Indicatii terapeutice: Antispasmodic.

din dou rânduri de peri: unul foarte des.5 m.astfel încât acestea se v d clar în urmele l sate pe p mânt moale sau pe z pad .Blana este de o culoare brun-cenu ie cu varia ii multiple. la care se adaug o coad de pân la cca 0. au încercat s m nânce sau au mâncat trupurile celor înghe a i. 2 s pt mâni. nu se cunoa te nici un caz concret în care un adult s fi fost atacat i mâncat de lupi. nu mai prezint un areal continuu. mai lung. s-a impus înc din cele mai vechi timpuri.8 m. (Linne. 1. de fapt.timpul s u preferat de vân toare .. al turi de câine. acal i enot. Dar. La vân toare folose te felurite tactici. 1821). lupul are i o inteligen deosebit . Ace ti oameni au fost una din cele dou surse ale legendelor despre omul-lup sau licantropi.Este un animal robust i suplu. Alte atacuri înregistrate sunt ale câte unui lup bolnav de turbare. Lupul este un animal digitigrad. Se cunosc îns cazuri în care lupii. având vârful negru. dar i auzul i v zul. Greutatea este variabil . în golul alpin. El se comport atât ca vân tor cât i ca necrofag. este inclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae (Canide). lupul prefer totu i carnea. lupoaica fat 4-6 pui. lung de pân la aprox. se adun în haite.spre deosebire de râs .cât i ziua sau în perioadele de amurg i diminea . Viteza de alergare a lupului poate dep i 60km/or . Nu doar mirosul este deosebit de fin. lâng piele.. care. În c utarea hranei ei pot parcurge peste 100 km într-o singur noapte. de la strategia de înv luire pe flancuri a pr zii la mânarea treptat c tre zone închise. dar dep ind în unele cazuri 70 kg. de obicei între 30 i 50 kg. Dup o gesta ie de 62-63 zile. mai ales în iernile grele. iarna. prezentând o mare amplitudine ecologic . fiind un important factor în p strarea echilibrului natural. de culoare g lbui-cenu ie i un al doilea. în teritoriul lor. Ea se compune. orbi cca. numit spic. vulpe. datorat inteligen ei sale deosebite.LUPUL Lupul. Sim urile sale sunt extraordinare. putând supravie ui i cu fructe sau alte vegetale . de licaoni i de alte popoare antice. a a cum se întâmpl i în cazul corbului. a c rui denumire tiin ific este Canis lupus. De i la nevoie este i omnivor. . al pta i vreme de 6 s pt mâni. În mod natural lupul se g se te în România în Delta Dun rii. De i s-au înregistrat cazuri de urm rire i schi are a atacului. se pot asocia între ele. Are o mare rezisten la durere i un mare curaj în lupt . mai mult decât performan ele fizice. lânos.Lupul. vânat frenetic în vremea lui Ceau escu. inclusiv c elandrii.Performan ele fizice ale lupilor sunt cel pu in impresionante.consumând chiar i scoar de copac -. chiar i romanii avândul ca semn al începuturilor lor (legenda lupoaicei ce i-a hr nit pe Romulus i Remus). acesta nu a fost niciodat finalizat. c lcând pe perini ele degetelor i având unghii neretractile .De i circul nenum rate legende despre oameni mânca i de lupi. El a fost primit ca simbol de daci. De multe ori izbute te s observe i s ocoleasc capcanele puse pentru el.Alimenta ia i denti ia sunt tipice pentru un carnivor. de i nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele europene. nenum rate goluri fiind create de vânarea necontrolat . lupul putând vâna foarte bine atât noaptea . lupii. În România. lupul.

unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. cai. iarb . dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4. de icâteodat leatac puii. gaurul. Uneori tigrii atac animale domestice (câini. iepuri i chiar pe te. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid". cuvânt din persana veche.000±6. atacând în hait .[42] Tigrul poate r mâne lâng cadavrul unui cerb sau mistre câteva zile. dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4.Laomas tigrulconsum dela 30 la 40 kgdecarne. a c rei popula ie alc tuie te aprox. cuvânt din persana veche. a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid". tigrul se afl în vârful piramidei trofice i aproape c nu are concuren . îns cel mai des se întâmpl invers. pentru a-l termina de mâncat. la rândul s u. la rândul s u. al XX-lea. alung uneori tigrii de lâng prada capturat . ei vâneaz animale mai Äexotice´ pentru ei ² maimu e. mo ti. leoparzi. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. a c rei popula ie alc tuie te aprox. al XXlea.Elefan iiindienisuntoprad imposibil pentrutigri. fazani. 80% din popula ia total a tigrilor. deriv din "tigri". fructe.TIGRU Tigrul (Panthra tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. dar numai în sezonul cald. mistre i. Tigrii încearc s doboare i pr zi mai mari. Tigrul siberian vâneaz i el cerbi. În prezent. Ur ii bruni i cei tibetani alc tuiesc 58% din ra ia alimentar a tigrului siberian (îi omoar mai ales masculii). erpi boa i chiar crocodili.[3][4][5]Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt. c prioare. În prezent.[16] . 80% din popula ia total a tigrilor.000 capete. a c rui grosime poate atinge 5 cm la tigrul siberian. vite.000 capete. Foametea o suport u or datorit stratului de gr sime de sub piele.În sec. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri.[16]Pe teritoriul întregului s u areal. c prioarele axis. Obi nuiesc s m nânce nuci. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. porcii s lbatici i nilgaii.În sec. elanul. agresivi din fire. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea.[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. m gari).000± 6. Tigrii siberieni i ur ii bruni reprezint un pericol serios unii pentru al ii. unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. sambarii.[3][4][5] Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt. A fost înregistrat un caz în care un tigru a ucis o femel adult de rinocer indian. ca bivolul indian. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. Tigrul bengal prefer cerbii. deriv din "tigri". mistre i i tapiri malaezieni. Alimenta ieÎn s lb ticie tigrii se alimenteaz îndeosebi cu copitate. tigrul sumatrian ² sambari. sau 50 kgdac efl mând. primii r pesc ur ii mici i chiar atac ur i adul i. deaceeaace tia îievit pecâtposibil. dar i cerbi sika. pot ucide un tigru adult. Ra ia unui tigru adult este de 50±70 copitate pe an. Din când în când. Ur ii soare. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea. Tigrul (Panthera tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor.Tigrii pot ucide i alte r pitoare: lupi.[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. Uneori pot avea probleme cu anumite specii de câini (ca de exemplu câinele ro u indian) care. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun.

a fi ro cat . în multe cazuri fiind foarte greu de deosebit vulpea de anumite variet i de câini. care are vârful alb. ca urmare. dar nu alearg dup ea. probabil. cu cruce (care are o dung neagr pe spinare. Corpul are sub 1 m lungime. Începând cu a doua lun . abdomenul i vârful cozii cenu ii sau negru-cenu iu i picioarele negre). popând i. P rin ii sunt foarte grijulii cu micu ii: mama este mereu în preajma puilor pentru a îi ap ra. partea ventral i vârful cozii albicioase. iepuri etc. fie direct prin mu c tur . Are între 7 mai mult. ochii lor deschizându-se abia dup a doua s pt mân de via . urmând a reveni alt dat la locul cu ³provizii´.De i de obicei vulpea e considerat . Detecteaz prada chiar i f r s o vad (dup miros sau dup sunet). fiind destul de asem n tor cu al câinelui. care se încruci eaz cu cea de pe membrele anterioare. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decât pot mânca la o singur mas i îngroap ce le prisose te. Vulpea m nânc . este încadrat sistematic în familia Canidae. printre care i turbarea. Este vorba despre maturi. cu numele tiin ific Vulpes vulpes crucigera. Pot fi afectate în special mamiferele cu care vulpile intr în contact direct. veveri e. mamifercarnivor. . fie prin intermediul p s rilor din ograd . dar boala poate fi transmis i omului. [modificare] Caracteristici generale Vulpea este mai mic decât câinele obi nuit i evident mai mic decât lupul.mai ales în mediul rural . Un alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul c acestea r spândesc . puii de vulpe sunt lua i la vân toare de c tre adul i. de existen a a trei variet i de vulpe: de mesteac n (cu pieptul. cu labele din fa .câteva boli foarte grave. vulpile au fost vânate cu cruzime ani la rând. din martie pân în mai. i 10 kg. câine. rar Corpul vulpii nu este mare. acal. pentru a începe primele încerc ri pe cont propriu. cele mai multe mici mamifere: oareci de câmp. De obicei. ca pisicile. vin pe lume câte cinci fra i. o singur dat pe an. cea mai r spândit ) i c rbun reas (cu pieptul. castori. al turi de lup. dar au fost studiate i cazuri extreme: un singur pui sau 12 .VULPEA Vulpea. Considerate în trecut ³devoratoare de g ini´. Blana este ro cat . lemingi. Exist îns i variet i intermediare.automat . c ci în prima lun puii se hr nesc doar cu laptele supt de la mama lor. de fapt coloritul s u prezint o mare varietate (de la ro cat aprins pân la galben-cenu iu). iar tat l pleac la vân toare pentru a asigura hrana întregii familii. ci sare asupra sa. Puii se nasc în vizuini subterane. iar p r ile laterale g lbui). iar coada stufoas cca 30-40 cm.la o singur na tere! Puii de vulpe sunt orbi la na tere. enot etc. gâtul. Se vorbe te. dar iese în eviden datorit cozii lungi i stufoase.

fara par. Coada este neagra spre virf si alba la partea de jos. scurt. inconjurate sau intrerupte de terenuri agricole. iar in timpul noptii devine activ. cafenie sau albastra. nu de-paseste lungimea urechilor (5²6 cm). capul. livezi. cu pleoapele lipite. de unde iarna coboara spre livezile si gradinile din apropierea satelor. in lungul lor. acest Äcolorit ruginiu" este specific tuturor iepurilor salbatici . bune de ascunzisuri. cimpii. au inele de culoare neagra. cu nuante ruginii-galbui mai inchise pe piept. Traieste de obicei prin locuri deluroase cu tufisuri. vara si-o petrece prin tufisuri. culoare ce se continua pina spre interiorul picioarelor. pe care-i alapteaza timp de 4 sapta-mini . iesind sa-si caute hrana sau sa se adape la sipotul piraielor.IEPURELE SALBATIC Iepurele salbatic de padure este mic (2²3 kg) si zvelt. Fibrele de par. unde isi sapa vizuini pentru culcusul puilor. Pintecele este alb-murdar. git si cap si mai deschise pe spinare si exteriorul picioarelor. Blana este de culoare cenusie. Iepurele de padure traieste singuratic pe terenurile cu diferite culturi. cite 6²14 pui. Straimosii iepurilor de casa ajung la maturitate sexuala la virsta de 4²6 luni. preferind padurile mici. Primavara ramine mai tot timpul in semanaturi. iepuroaicele au gestatia de 28²32 zile si nasc de 5²8 ori pe an. toamna prin desisul padurilor. gradini. Lungimea corpului ajunge la 40 cm. In totalitatea lui. galbena. Ziua sta mai mult ascuns.

insa in medie. familia Felidae. culoarea deschisa a blanii lor datorandu-se unei gene recesive. Exista si lei albi. leoparzii sau jaguarii. In prezent numai 6 subspecii mai populeaza savanele: Panthera leo persica ± leul asiatic Panthera leo senegalensis ± leul vest-african Panthera leo azandica ± leul nord-est-congolez Panthera leo nubica ± leul est-afican sau leul Massai Panthera leo bleyenberghi ± leul sud-vest-african sau leul Katanga Panthera leo krugeri ± leul sud-est-african sau leul Transvaal In trecut in gradinile zoologice exista o practica frecventa. iar smocul de par din varful cozii este negru. astazi leul asiatic este pe cale de disparitie. dupa tigru. iar masculii 150-230kg. face parte din ordinul Carnivora. dupa om. cel mai raspandit mamifer terestru mare. Blana de pe abdomen este mai deschisa la culoare. tigon). Puii au pete maronii pe blana.000 de ani magnificul leu era. Descriere Leul este a doua felina ca marime. similare cu cele ale leoparzilor. femelele cantaresc 120180kg. Desi pana acum circa 10. Dimensiunile leilor pot varia in functie de zona in care traiesc. Datorita necesitatii conservarii speciei. . Panthera leo ± leul. Culoarea blanii sale variaza de la galben deschis pana la maro-ocru sau chiar roscat.LEUL Supranumit si regele animalelor. cel putin dubioasa: aceea de imperechere a leilor cu tigrii. astazi hibridizarea se mai practica doar in menajeriile private si in gradinile zoologice din China. rezultand diverse tipuri de hibrizi (ligru. leopon. iar leul african este declarat specie vulnerabila.

foarte lung (circa 45 de cm). În partea superioar a gâtului girafei. Pentru a bea sau a mânca iarb . buza superioar nu este t iat ca la c mile. De asemenea consum alte specii de arbori i iarb .5 m în l ime i o greutate de 900kg. la b trâne e caut singur tarea. Are dou coarne i o creast osoas datorit dezvolt rii excesive a oaselor frontale i nazale.Vasele sangvine din partea inferioar a picioarelor sunt supuse unei presiuni foarte mari. sem nând ca func ie cu costumul unui pilot de avion supersonic. exist un sistem complex de regulare a presiunii sângelui care previne excesul acestuia când girafa coboar capul s bea.Majoritatea sunetelelor pe care girafa îl emite cu ajutorul pl mânilor s i enormi nu poate fi auzit de urechea uman . în special sistemul circulator. care au evoluat aparte comparativ cu a altor mamifere. dar apar ine altei familiei. Alimentul favorit al girafei este Acacia. o pot face i în perioada cea mai c lduroas din zi cand animalele de prad sunt inactive. Dar daca nevoia o cere . Are un sistem care îi permite s deschid i s inchid fosele nazale în mod voluntar.i cure e urechile. girafa este înrudit cu familiile: Cervidae i Bovidae. petele de pe gât sau picioare sunt mai mici. îi permite s . este un animal care alege mult mâncarea când poate s aleag .Girafele tr iesc în grupuri de 20-30 exemplare. care cuprinde doar girafa i ruda ei cea mai apropiat okapiGirafele sunt faimoase datorit gâtului lor extrem de lung (care le permite s ajung la frunzele cele mai înalte i mai fragede din arbori) i picioarelor anterioare care sunt mai lungi i mai mari decât cele posterioare. protejându-le de prf. . girafa trebuie s se aplece si se a eaz într-o pozi ie vulnerabil . Cele care traiesc în în sudul Africii prefer ramurile i frunzele care au spini.GIRAFA Girafa este cea mai înalt din toate speciile de animale.Originar din Africa. Girafa are o piele groas i strâns pe extremit ile inferioare ale picioarelor. m nânc frunzele arborilor folosind limba. întrucât girafele comunic între ele cu ajutorul infrasunetelor. o specie de arbore care cre te în savana.Limba girafei cât i aparatul digestiv sunt adaptate s digere vegetale cu spini. Structura osoas a gâtului nu este diferit de cea a altor mamifere. În plus are coarne mici acoperite cu piele (ossicoarne)Exist multe modific ri specifice ale structurii girafei. pe care le diger f r nici un tip de probleme. dar fiecare din cele apte oase este mai lung. Giraffidae.5. Girafele petrec 16-20 ore pe zi alimentându-se i dac au pui. Inima girafei trebuie s pompeze o presiune sangvin practic dubl ca a multor alte mamifere mari pentru a putea men ine fluxul sanguin normal. la tinere e. Masculii pot avea 4. are o forma mai ascu it . Când m nânc alimente proaspete i suculente pot sta mult timp f r ap .Blana este de culoare galben .Limba de culoare neagr . cu pete de culoare mai închise sau mai deschise. dar în epoca de secet parcurg mai multi kilometri pentru a bea apa din lacuri sau b l i.8 . Gura este diferit de cea a altor rumeg toare. neavând vertebre în plus. Numele ei provine din arab i înseamn cea mai înalt dintre toate.nu are probleme în a se adapta la alte alimente. care men ine presiunea extravascular ridicat . Alimenta iaRegimul alimentar al girafei este în acord cu fizicul.

Ochii lor sunt acoperiti cu o membrana speciala. El este cel mai mare reprezentant al carnivorelor. Ei isi cauta o pestera sau o groapa la radacinile copacilor. Se bucura ca niste copii cand intalnesc vreun "coleg de gheturi". O "curteaza" cu maraituri dulci si tot felul de fite. nu ajunge niciodata pana la pielea lor protejata de un puf gros si de o blana deasa. Altfel. macese. care ii apara de razele soarelui reflectate de zapada. cerbi si caprioarele. puii nu au chef decat de joaca. seminte. .Ursul alb (Ursul polar) traieste in nordul extrem al Asiei. in regiunile gheturile si a zapezilor vesnice. El hiberneaza si ataca intotdeauna omul. Ursul polar este stapanul necontestat al pustiurilor inghetate. ce poate fi mai placut ca o baie intr-un loc racoros ? In zonele unde somonii urca pentru a-si depune icrele. siret si prudent. Un strat gros de grasime ii protejeaza de ger. Nu ataca omul. ea este o mama aproape perfecta. pasari« Daca le e foarte foame. ingrijindu-se ca orificiul de iesire sa fie ingust si bine ascuns. Traieste in regiunea de padure. El este cel mai puternic urs din Europa. Ursii polari sunt niste singuratici. Este un animal omnivor. Ursii au nevoie de un iatac confortabil.Ursii sunt de mai multe feluri. Ursuletii raman in grija mamei pana la 3 ani. munti sau la gradinile zoologice. insecte si melci. de vreme ce "marsaluiesc" sute de kilometri avand ca tovarasi de drum gerul si zapada. Ursul brun (Ursul cafeniu) traieste in Europa in Muntii Vosgi. Acesti ursi uriasi au o mare slabiciune: la fel ca si copiii. Blana lui alba trebuie curatata si cel mai bine se curata printr-o tavaleala in zapada. ursii mananca mai mult decat de obicei. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. mere padurete si alte fructe. hranindu-se cu laptele mamei. Se dau in vant dupa zmeura si afine dulci. Baribalul (Ursul negru) traieste in America de Nord in Muntii Stancosi. Din blana ursului se confectioneaza imbracaminte. in Peninsula Taimir. Puii nu parasesc vizuina pana in aprilie.Ursii polari au mirosul. pentru a aduna rezerve de grasime care ii vor permite sa hiberneze. fur-nici. Este mai bine sa nu ai de-a face cu o namila care se ridica pe labele din spate. doarme sau se distreaza. Un urs matur reuseste in cursul unei singure zile sa inghita 70-80 de pesti. El nu are dusmani naturali. Pe o zi torida. Cand descopera un cuib de albine de padure.50 metri. Dar ursii nu se dau in laturi nici de la muguri. auzul si vazul foarte ascutite. Important este sa te distrezi! Ursoaica trebuie sa-si creasca puii de una singura. Toamna. Vaneaza. Cu silueta insa nu are probleme. Ursii cafenii sunt mari si puternici. iubesc dulciurile. Pentru a gasi toate acestea. nu se lasa pana nu linge toata mierea pana la ultima picatura. iar cand isi dau seama ca vor fi tatici. Hrana preferata a ursilor sunt focile pe care le adulmeca deseori si de la un kilometru distanta. in general fuge de om. ataca elani. ursii stau la panda si se transforma in pescari indemanatici.60 de metri in lungime. Se hraneste cu pesti si foci. Cand e satul. Nu e de mirare. impermeabila.URS Ursul este un mamifer. El este de marime mijlocie. Ursii iubesc aceleasi lucruri ca si oamenii: aerul curat. Ursul brun este inteligent. Sunt pescari abili si nu refuza niciodata un peste dolofan. Nu le prea place sa se trezeasca cu burta goala cand afara este frig. ataca si omul. atinge o tona in greutate si 2. miere de albine. Familia nu-i intereseaza din principiu. acesta fiind omnivor. poate sa inoate cu usurinta si se catara in copaci. intr-o semihibernare (amortire) si nu se hraneste.Le e suficient daca o data pe an seduc o "naiva" cu blana alba. Apa rece ca gheata in care ursii inoata ca niste adevarati campioni. Cand este ranit sau este surprinsa ursoaica cu puiul ei. cu doamna ursoaica se vad doar o data pe an. isi iau picioarele la spinare. Traieste in preajma Polului Nord. larve. dar cel mai mult le place mierea. este sprinten. In schimb. Este singurul urs care traieste si la noi in tara in Muntii Carpati. Hrana lui este foarte variata. Atinge o lungime de 1. dar nu evita intalnirile cu alti "confrati". dar si in alti munti. Iarna se retrage in barlog. Mierea o culege din fagurii salbatici. sunt in stare sa se infrunte cu cei mai fiorosi rivali.Cand ies prima oara la plimbare. Este un rege caruia ii place« sa se joace. care se poate gasi in paduri. De altfel. inoata si se plimba singuri. se hraneste cu fructe. oua. mancarea buna si linistea.

Daca totul este in ordine. in special in padurile tropicale sau campiile din apropierea apelor. pe care le are foarte sensibile. fug unul catre celalalt si in semn de salut scot un sunet asemanator ce o goarna. Exista doua specii mari de elefanti ± elefantul african si cel indian. frunze si alte diferite plante pe care le gasesc in aceste zone. Cateodata. mormaitul inceteaza si adultii formeaza un cerc in jurul puilor. spre deosebire de elefantul african care are corpul mare si gras si urechile moi.ELEFANT Elefantii sunt considerati a fi cele mai mari mamifere din lume. toti ajuta la cresterea si apararea puilor. Membrii familiei sunt legati ei prin legaturi puternice. scot un mormait adanc dar daca turma este amenintata de ceva. membrii turmei sunt linistiti. cu urechi mici si grase si colti mai mici. Acesta din urma este mai mic decat cel african. . Acestia ajung sa consume aproximativ 225 kg de mancare si 90 litri de apa pe zi. astfel ca poate simti apa de la o distanta de 4 km. se ghideaza dupa miros si auz. Acestia pot fi intalniti in Africa si in India. hranindu-se cu iarba. Elefantul este vegetarian. cand elefantii se intalnesc. Desi nu vede bine.

dup ariile de r spândire predominant . în dependen de specie. având o lungime a corpului de pân la 33 de cm. în Europa. Pe corpul unui arici pot fi pân la 15. Greutatea variaz de la 800-1200g.ARICI Descrierea speciei Ariciul este un mamifer mic ce apar ine ordinului insectivorelor. . alc tuite din cheratin i având o lungime de 10-20 de mm. Au ni te ochi mici i o ureche extern slab dezvoltat . Ei au membre mici i puternice. Au un boti or mic i ascu it. în est Erinaceus concolor (cel întâlnit i în România). Partea dorsal i lateral a corpului este acoperit cu ni te ace lungi i ascu ite.000 de astfel de ace. cu o acuitate olfactiv foarte dezvoltat . membrele posterioare fiind pu in mai mari i musculoase ca cele anterioare. Membrele au câte 5 degete. iar în vest Erinaceus europeus. Se deosebesc. unde primul i ultimul deget sunt mai mici în compara ie cu celelalte degete i nu au gheare.

25 de centimetri. Pân acum s-au identificat peste 300 de specii de veveri e. este cea mai mare specie de veveri cunoscut . cu coad lung i stufoas . popând u i câinele de preerie (Cynomys). Aceste veveri e uria e tr iesc în sud-estul Asiei i în câteva zone din Nepal. marmota. Specii Cea mai r spândit specie. nordul Asiei. Eurasia i Africa i au fost introduse de om în Australia. Principala hran a veveri ei const în: alune. veveri a zbur toare. care se întâlnesc pe aproape întreaga suprafa a emisferei nordice (Europa. sâmburi i fructe de p dure.VEVERITA Veveri a este un mamiferroz tor de talie mic . nuci. veveri a terestr . Aceast mare familie include veveri a de copac. . Cânt re te aproximativ o jum tate de kilogram. semin e. aproximativ 40 milioane ani în urm . Veveri a ro cat (Sciurus vulgaris). Ratufa (Ratufa indica). are în jur de 20 . Cea mai mic specie de veveri cunoscut tr ie te în sud-estul Nigeriei. Orientul Îndep rtat i Japonia) Famili Familia Sciuridae (a veveri elor). Veveri ele sunt strâns legate dintre speciile existente cu castorul de munte i cu roz toarele Dormice. Corpul i coada împreun ajung pân la 90 de centimetri. Aceast specie de veveri se g se te i în România. burta este alb i are o coada lung . Veveri ele sunt indigene în America. în Camerun i Gabon. Hrana principal este alc tuit din semin e i conuri de pin sau de brad. Are o lungime de aproximativ 7 centimetri. Blana veveri ei ro cate este în nuan e de la c r miziu la negru-ro cat. tr ie te în America de Nord. Tr ie te aproximativ 6 ani. este de o lungime de 30-40 de centimetri (inclusiv coada). veveri a gri. Cea mai cunoscut i numeroas popula ie o reprezint veveri ele gri. cu blan ro cat ori neagr pe spate i alb pe piept. Veveri ele au ap rut în Eocen. Veveri a dungat (Tamias striatus). apar ine ordinului Rodentia i cuprinde roz toare mici sau mijlocii.

DomesticireaDomesticirea elanului a fost încercat în U. dup sezonul de rut. î i va pierde coarnele pe care le posed i îi vor cre te o nou pereche de coarne atipice. probabil din cauza formei coarnelor care aduce vag cu o coroan . Tigrul siberian[4] i Ursul grizzly[5][6]sunt cunoscu i ca du mani naturali ai elanului. cu coarne în curs de cre tereElanul din Scandinavia are coarnele mai simple. Ini ial au un strat de piele ce se descuameaz când coarnele ajung spre dimensiunea maxim . y În2000. decât s -i vâneze ei în i i.1m i o distan între coarne pân la 1.U.[2] y În S. Stoorn. dar o hait de lupi poate fi o amenin are. [7]. Elanul în cultura popular Statuie de sculptorul finlandez. implicând cercet ri de selec ie a animalelor pe baza caracteristicilor individuale.A. Din 1963. atinge dimensiunile cele mai impozante: o înal ime pân la 2.8 m. Statuile au fost vândute iar banii ob inu i au fost da i unor organiza ii i proiecte caritabile. elanul este animalul simbol al statelor Maine i Alaska. i statul New Hampshire este renumit pentru marea popula ie de elani. care apoi se divid ca o furculi .S. care seam n cu cele ale elanilor din SiberiElanul nord-american (Alces alces americanus) are coarnele mai palmate decat elanii din Eurasia. va fi o statuie de 45 m în l ime ce va fi construit în Suedia. aplatizate pân la mijlocul craniului. dar prin înfiin area unei ferme de elani la Pechora-Ilych în 1949 a fost creat un program.R. y . de domesticire. Ele se num r printre organele cu cea mai rapid cre tere din lumea animal . cu toate c ur ii mai frecvent fur elanii uci i de lupi. . în special pentru femelele cu pui [3]. 326 de statui de elani au fost ridicate în Toronto. programul a continuat la ferma de elani de la Kostroma .Masculii î i pierd coarnele toamna târziu. Du manii naturaliUn elan adult are pu ini inamici.S în perioada interbelic . Vyborg. Subspecia din Alaska (Alces alces gigas). deformate. Jussi Mäntynen. . pentru scopuri turistice i publicitare. Primele experimente au fost neconcludente. la scar mic . care de inea un num r de 33 elani domestici în 2003.Elan mascul din British Columbia. y Cel mai mare elan din lume. Canada de peste 500 de arti ti locali ca f când parte din "Moose in the City" (Elanul în ora ) i expuse prin ora .ELAN Coarnele masculului r sar ca ni te raze cilindrice din care ies in fiecare parte prelungiri în unghi drept. În ambele ri este numit Regele p durilor. pe care le va purta tot restul vie ii. Cre terea coarnelor dureaz între trei i cinci luni. specializat în sculpturi reprezentând animale.Rusia y Elanul este considerat animalul na ional al Suediei i Norvegiei.Dac masculul este castrat. O nou pereche de coarne va cre te primavara .

Sunt animale arboricole. mancand plante. Femela face un singur pui. masculii fiind inlocuiti cand ajung la varsta de 12 ani. fiind intalnit in Africa Centrala si de Vest (Camerun. Traieste in grupuri numite haremuri. Micii urangutani se nasc o data la 8-9 ani si raman agatati de mama lor aproape 2 ani. in arhipelagul indonezian. in captivitate. Zair. putine exemplare putand fi intalnite doar in cateva tari din centrul si vestul Africii (Uganda. De asemenea. mananca si mici animalute.este o specie de primate care. Urangutanul (sau Omul-padurilor in limba indoneziana) este un mamifer greoi si mare. fructe sau termite. Mai mare decat celelalte maimute din familia ei. pe care il naste intre decembrie si aprilie.2 metri. mandrilul. facandu-si culcusul numai in varful copacilor. \Stiati ca babuinii. Stiati ca urangutanul este cel mai mare mamifer arboricol din lume? Gorila face parte. traieste in grupuri mari (20-50 de maimute) care se aduna in cete numeroase si foarte galagioase. fiind animale omnivore. Acesti uriasi ai arborilor ating greutati de peste 120 kg si o inaltime de circa 1. din categoria maimutelor foarte mari. frunze. unde si traiesc aproape 90% din viata. MAIMUTE Maimutele sau primatele fac parte din categoria celor mai inteligente mamifere de pe pamant. conduse de unul sau doi masculi dominanti. scoate niste sunete ciudate in timpul imperecherii sau in timpul luptelor cu alti masculi. gorila si cimpanzeul). care traieste in padurile ecuatoriale din insulele Borneo si Sumatra. unul din personajele principale. Tab ra Lazlo. gorila adulta poate avea pana la 150 kg si o inaltime de 1. termite sau larve de fluturi. ultimele existand pe pamant de peste 70 de milioane de ani. In lume exista 233 de specii de primate: 172 de maimute propriu-zise si 61 de specii de pre-maimute. pe langa care stau pana la 8 ani. Maestrul Lumpus este un elan. Urangutanii sunt vietati nesociabile (mai ales masculii). . care se bat deseori pentru cuibul in care isi cresc puii. ambele pe cale de disparitie. fapt care le ajuta foarte mult la prins si la sarit din copac in copac.y În emisiunea Cartoon Network.7 metri. sunt foarte bune cataratoare. cu blana roscata. maimutele mici . Gabon sau Congo). Stiati ca mandrilul este cea mai colorata maimuta. dupa cum ii spune si numele. pot trai pana la 37 de ani?) Mandrilul este o ruda mai mica a babuinului. mandrilul avand sanse de viata de pana la 40 de ani (in captivitate). Ca si celelalte maimute. avand nasul rosu inconjurat de diferite nuante de albastru strident? Maimuta urlatoare .ca si gibonul (sau maimuta care canta) . cand parasesc culcusul. flori. ca si urangutanul. existand doua specii mai cunoscute: gorilele vestice si cele estice.cum ar fi gibonul si primatele (babuinul. alaturi de 5-6 femele si mai multi pui. maimuta urlatoare si tamarinul). mai ales un soi anume de pepene salbatic. este omnivor. Congo sau Rwanda). Hrana de baza a ³omului-padurilor´ sunt in principal fructele. Au un vaz extrem de dezvoltat. avand degete in loc de gheare. de pana la 200 de mandrili. Cele mai cunoscute si mai interesante specii sunt maimutele mari (urangutanul.

COMPORTAMENTUL PISICILOR Pisicile petrec cel putin o ora pe zi periindu-si blana. din Africa. Familia pisicilor este impartita in doua grupuri. in mod obisnuit la ceafa. bune cataratoare si saritoare experte. Deseori pisicile se joaca cu prada lor. Stiati ca masculul maimutei urlatoare are limba roz si neagra pe margini? PISICA Pisica . in medie. Al doilea grup include cougarii si lincsii.ca un cantat prelung. rupand gatul victimei. pisicile de Angora. Ele sunt vanatori excelenti. care o foloseau pentru a-si protejea rezervele de mancare de soareci si sobolani. CARACTERISTICILR PISICILOR Pisicile domestice seamana cu rudele lor salbatice. cam din zi. PISICILE DE CASA Se crede ca pisica domestica provine dintr-o pisica salbatica.Pisicile sunt mamifere pradatoare. In 2000 i. care foarte rar supravietuieste. leii si leoparzii.prezenatre generala . deobicei la intervale scurte. Ele vaneaza de obicei noaptea. VANATORUL DIN CASA Chiar si o pisica domestica are instinctele de vanatoare ale rudelor sale salbatice. dinti ascutiti si mustati sensibile la atingere. prinzand soareci. Pisicile dorm. ea a fost imblanzita de egipteni. incluzand persienele cu blana lunga. Ele au gheare curbate. TACTICI DE VANATOARE Cu toate ca majoritatea pisicilor domestice nu trebuie sa-si prinda hrana. Hr. Pisicile domestice sunt animale populare. In total sunt cam 37 de specii de pisici. in loc sa o omoare imediat. pasari mici si # . Prind prada cu ghearele si o omoara cu o muscatura puternica. cu simturi dezvoltate. Primul grup este cel al pisicilor mari ca: tigrii. Manx si Siameza cu blana scurta. agile. Acest fapt le ajuta sasi pastreze blana in conditii bune si le racoreste cand vremea este calda. alaturi de multe pisici salbatice mai mici si pisica domestica. Datorita picioarelor lor cu pernite moi. Pisicile sunt curioase din fire. Astazi sunt multe rasede pisici. Nasul sensibil detecteaza rapid hrana. falci puternice.. pana cand sunt destul de aproape pentru a sari. mica. puternici si agili. cu un simt al auzului foarte dezvoltat si vedere foarte buna. Maimutele urlatoare femele au blana aurie pana la galben-inchis (in timp ce masculii sunt complet negri la maturitate) si nasc un singur pui. numite p ui de somn¶. de doua ori mai mult decat alte mamifere. in functie de marimea lor. Vertebrele lor flexibile le permit sa-si rasuceasca corpul intr-o multime de pozitii. cu dinti si gheare ascutite. lingand-o cu limba lor aspra. instinctul lor este de a vana. ele isi pot urmari prada fara sa fie observate.

Deoarece se tocesc. . Str mo ul calului din aceea perioad era Hyracotherium numit de unii i Eohippus. terminate cu câte un deget învelit în copit . atrofierea degetelor de la picioare fiind o adaptare la fug . prin reducerea zonei p durilor i apari ia stepei. pe suprafa a incisivilor apar ornamenta ii. gâtul. cu piept lat. dresaj (cai) i consum de carne. avea spinarea încovoiat . piciorul era asem n tor labei de câine (cu degete). str mo ul calului adaptându-se la vegeta ia specific de iarb a stepei. Într-o perioad de timp de aproximativ 50 de milioane de ani. În urm cu circa 50 de milioane de ani urmeaz un proces lent de evolu ie. dup care se apreciaz vârsta animalului. PENTRU A MENTINE BLANA FINA. DINTR -UN PISOI NASCUT FARA BLANA. Propalaeotherium. puternice. Incisivii sunt îndrepta i oblic înainte. Din ii devin mai tari i mai bine fixa i. ce determin o modificare a denti iei. cu forma i m rimea din zilele noastre. botul i picioarele erau scurte. având mai multe degete la picioare decât calul actual (care are numai unul. era un animal de m rimea unui câine. CALUL Calul domestic este un mamifer ce face parte din ordinul Perissodactylia. Aceast evolu ie are loc treptat. Este folosit pentru c l rie.47 miloane de ani) Epihippus. Str mo ul îndep rtat al calului. se sprijin pe patru membre lungi. calul devine animalul ierbivor. SFINXUL FARA PAR A FOST OBTINUT IN ANII 1960. ce tr ia în p duri. procesul de evolu ie a calului începe din perioada eocen . cu aproximativ 555 de milioane de ani în urm . Filogenia calului Reconstituirea evolu iei calului s-a realizat pe baza studuilui fosilelor. Hyracotherium se deosebea mult de calul de azi: era de m rimea unei vulpi sau c prioare. perioada de trecere de la Hyracotherium la Orohippus. craniul i creierul erau mici. M rimea sa era de 20 de cm în l ime la um r. Evolu ia calului s-a putut urm ri în mod deosebit în America de Nord. Caninii sunt mici. Astfel. Din Orohippus ia na tere forma urm toare a calului (ca. iar gâtul este puternic i poart o coam . cu creste de smal . care se hr nea cu frunze i fructe din p dure. Familia Ecvideelor.insecte. PISICA PERSANA NECESITA PERIERE REGULATA. Trunchiul. M selele sunt late. hr nindu-se cu frunze. Corpul este zvelt. fapt explicat prin schimbarea hranei datorit schimb rii climei din America de Nord (clim uscat ). Aceasta se produce prin hr nirea mai variat . Între canini i premolari se afla bara cornoas . celelalte fiind atrofiate). fiind documentat de fosilele descoperite. musculoase.

Masculii Boer sunt folosi i în toate rile pentru ameliorarea raselor locale. iar femela Boer. i asta. Iezii sunt mari la na tere i cresc foarte repede. Carnea este gustuoas i lispit de mirosul specific caprinelor. de la câmpie pân la golul alpin. u or de crescut împreun cu alte animale. oferind proteine. sporind astfel productivitatea. Ele au p rul scurt. cai. De obicei. iedul Boer ajunge la o greutate de 20 kg. dar i la boli. oi. pe zi. picioare alungite i umeri c rno i. importat în Europa. din Africa de Sud. piept lat. 200-300 gr. gr simi. datorit laptelui foarte consistent. cu un trunchi lung. vitamine i aminoacizi vitali. de la 1 la 4 iezi pe f tare. au urechile ³în pic tur ´ i posed coarne. vaci. . coloare de baz alb . Capra Boer fat de trei ori într-un ciclu de doi ani.CAPRA Capra Boer este o ras de carne. calitatea i rezisten a urma ilor proveni i din aceast încruci are. fiind rezistente la factorii de mediu. f r a avea preten ii de hran ! Carnea de capr Boer este un aliment valoros. masculul Boer cânt re te 90-130kg. În cca. La maturitate. în urm cu peste treizeci de ani. Caprele Boer sunt animale cu un temperament blând. oligoelemente. Caprele Boer sunt capre mari. dou luni. Pot fi crescute în orice mediu. cu gâtul ro cat-maro. 65-80 kg. minerale.

rotunzi. precum i culori i m rime. g sindu-se în diferite nuan e i modele. f când abstrac ie de multitudinea de rase. pentru piele i blan . femelele î i pot devora puii. manifestând.Ca aspect general. Iepurii sunt animale sociabile care apreciaz compania celorlal i i sunt nocturni devenind mai activi la apus i pe timpul nop ii. i sunt considera i o pacoste agricol deoarece m nânc recolta i rivalizeaz cu animalele de ferm în forare. Iepurii erau introdu i des în insule de c tre c l tori cu scopul de a furniza o sursa de mâncare. în cele mai multe locuri unde erau introdu i. nu se instaleaz o ierarhie social vizibil între ei. iepurele de cas este înzestrat cu urechi lungi. iar rata lor de reproducere însemna faptul c se acomodau cu succes în libertate. Toate modific rile de mediu pot constitui factori stresan i. Cre terea i îmblânzirea iepurelui dateaz de peste 6 000 ani. Buza superioar este despicat pe linia median . iar vara este mai rar i lung . stufoas i purtat întotdeauna ridicat. cu un botic lat i bine eviden iat. la zgomote puternice i necunoscute. Reac ioneaz imediat. fric fa de alte persoane str ine. chiar violent la prezen a altor animale. iarna este mai deas i mai moale. de culori variate în func ie de ras . sunt animale sociabile. musculoas . Astfel. cu reac ii foarte puternice.În general.În general iepurele de cas cânt re te între 1. late la baz i culcate pe spate. În urma fricii determinate de diferi i factori stresan i. specifice fiec rei rase.5 ± 4 kg.Din punct de vedere al comportamentului. Ochii mari. Labele membrelor posterioare sunt mult mai bine dezvoltate i mai mai late decât cele din fa . Coloritul acesteia este extrem de variat. . ascu ite la vârf. prezint mi c ri ample ceea ce îi permite iepurelui s vad în orice direc ie. Musculatura membrelor posterioare este foarte bine dezvoltat . În grup. fiind crescu i din punct de vedere comercial ca surs de mâncare. Coada este scurt .Iepurele domestic este descendent din iepurele s lbatic european care este un animal de joac popular i surs de mâncare în multe ri. Corpul este atât lung cât i lat. Capul este ovoidal din profil. îns . punând în eviden o coaps generoas .IEPURELE Iepurele domestic este disponibil în multe rase diferite.Textura bl nii variaz în func ie de sezon. Iepurii au fost introdu i de c tre oameni în zona mediteran în timpurile romane i în cea mai mare parte din Europa în Evul Mediu.Iepurii exi t în s libertate azi în fiecare continent exceptând Asia i Antartica. alungit. ata ându-se rapid de persoanele care-i îngrijesc. fiind una dintre particularit ile speciei. fiind ridicate la orice zgomot perceput. cu un piept adânc i spate lat. iepurii de cas sunt animale deosebit de fricoase i sperioase. cu varia ii în func ie de ras . precum i laboratoare. migdala i.

. iar fata si gatul sunt lungi. CAMILA In religia islamica. frunze uscate. Traieste impreuna cu familia. Se hraneste cu tot ce gaseste in desert: plante. curmale.50 m pana la cocoasa si lunga de 3 m. Speran a medie de via a unui iepure de cas este de 10-11 ani. Cocoasa ii foloseste pentru a stoca energie pentru momentele in care nu gaseste mancare. Este inalta de 2 sau 2. dar acestia au ucis-o. Allah a creat camila din lutul pe care Azrail l-a adus pentru facerea lui Adam. Se cunosc 2 tipuri de camile: Dromaderul (sau camila araba) care are o singura cocoasa si se intalneste mai mult in desert si camila Bactrian care are 2 cocoase. acest lucru este fals.Sunt animale vivace. iar daca este pericolul mare ajunge sa-si calce atacatori in picioare. Se spune ca o camila a iesit dintr-o stânca. adus oamenilor din Thamud. juc u e. pu in preten ioase. Are picioarele subtiri. graunte. dupa creatia omului. foarte potrivite pentru mersul in nisip. dar ave i grij c le place s road orice pentru tocirea denti iei i investigarea mediului de via . Despre camila Se gaseste in desert in Asia sau Africa de Nord. Pleoapele o protejeaza de nisip. Ajunge la greutatea aproximativa de 700 kg. Pentru a se apara de dusmani camila isi foloseste gura pentru a musca sau chiar scuipa. drept semn al profetului Salih. Camilele au devenit semne ale lui Allah si pot fi mâncate. Corpul acesteea este adaptat pentru viata in desert. iar odata au fost folosite drept jertfe aduse zeilor pagâni. a aparut acest animal. atingand varsta medie de 3040 de ani. Desi se crede ca in cocoasa camila isi pastreaza apa. Din ce a ramas din lut.

Camila este supranumita vaporul desertului pentru modul in care se misca, desi multi sunt de parere ca aceasta porecla ii provine din posibilitatile de trasportare de care da dovada.
Desi multe animale mor daca isi pierd un sfert din greuatea corpului, camila poate slabi aproape jumatate din greutatea corpului fara sa apara consecinte serioase. Poate bea apa salcie sau sarata, iar cand da de aceasta este capabila sa ingurgiteze in 10 minute o cantitate egala cu o treime din greutatea corpului ei.

Camila poate calatori 5-7 zile fara mancare

GAINA

G ina este o pas redomestic ; sub form s lbatic mai tr ie te în prezent în Asia de Sud Est, India , Indonezia si Europa. Face parte din familia fazanului (Phasianidae), specia Ga llus gallus. Este crescut pentru carne i ou . Masculul g inii se nume te coco '. El este mai mare decât femela, are un cioc ascu it,penajul multicolor, o creast ro ie.

CURCANI

Curcanul (Meleagris gallopavo) este pas re de talie mare originar din America, (SUA, Mexic) care a fost adus în Europa cu 400 de ani în urm de om i domesticit deja în timpul aztecilor. Curcanul face parte din familia Phasianidae.

Morfologie, mod de via
Masculul are coloritul mai viu al penajului, care este negru cu reflexe metalice ar mii i verzui. Capul i gâtul sunt de culoare ro ie, nefiind acoperite de pene. Masculul are deasupra ciocului o cut (pliu) de piele ro ie. Este o specie poligam , un mascul având de regul 3 - 4 femele. Un curcan adult poate atinge în l imea de 1 m i o greutate de 10 kg. Femelele sunt mai mici (90 cm) cu o greutate de 4 kg. În timpul împerecherii culoarea pielii capului desf urând coada în form de evantai. i gâtului devin un albastru i ro u aprins, masculul

R spândire
Pas rea mai tr ie te în form s lbatic în p durile din America, arealul ei de r spândire fiind sudul Canadei, SUA pân în Mexicul de Nord. In form s lbaltic tr ie te în 3 provincii canadiene, 49 de state din SUA i 6 state mexicane, dus de om forma s lbatic tr ie te i în Australia i Noua Zeeland . Nu tr ie te în Alaska i Hawai. CIINE

Câinele este un mamifer carnivor din familia canidelor. Fiind domesticit de cel pu in 14.000 de ani, sau chiar de 15.000 de ani conform dovezilor mai recente, câinele este printre cele mai populare animale de companie ai oamenilor. Exist sute de rase de câini care, de i fac parte din aceea i subspecie, Canis lupus familiaris, variaz semnificativ ca aspect. Rase
Rasele de câini sunt împ r ite în mai multe grupe în func ie de caracteristici
y y y

i utilitate:

standardul AKC (American Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Sportivi, Vân toare, De lucru, Terrieri, Agrement, Non-sportivi, Ciob ne ti, Diverse); standardul UKC (United Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Companie, Paz i ap rare, Vân toare, Ciob ne ti, Rase nordice, De urm , Ogari, Terrieri); standardul FCI (Fédération Cynologique Internationale) le catalogheaz în 10 grupe.

Asocia ia Chinologic Român (AChR) este membr a FCI rasele de câini grupate conform acestui standard.

i din aceast cauz vom prezenta mai jos

Ciob ne ti i câini de turm (cu excep ia raselor elve iene)
Supranumi i i "câini de turm ", câinii ciob ne ti au un talent înn scut pentru a asigura "ordinea i disciplina" turmelor care le sunt date în paz . Foarte curajo i i devota i, nu ezit s înfrunte intru ii, fie oameni sau fiare. Unii dintre ei sunt folosi i i ast zi pentru paz i ap rare, cel mai cunoscut exemplu fiind Ciob nescul German (cunoscutul "Câine-Lup"). Primii câini ciob ne ti au fost de talie mare, dar pe parcursul timpului rasele s-au diversificat, astfel încât exist în zilele noastre i ciob ne ti de talie mijlocie (Pumi, Ciob nescul Suedez, Welsh, Sheltie). De asemenea, ciobanii preferau ciob ne tii cu blan alb , pentru a-i putea deosebi, în cazul în care turma era atacat , de lupi sau ur i.

VACA

Vaca este un animal domestic, membru a subordinului Ruminantia, rumeg toarele, familia Bovidae, care face parte din grupul vitelor cornute mari. Vacile sunt crescute pentru carne, piele, i lapte, i ca animale de trac iune.
Vaca are corpul acoperit cu p r scurt, culoarea variind dup ras . Capul are un bot lung, cu buze umede. Pe ele se g sesc n rile. Ea are urechi mobile, i ochii mari. De gât atarna o cut de piele, numita salb . Coarnele sunt goale pe din untru. Trunchiul voluminos se termin cu o coad lung , cu peri în vârf. Pe partea ventral se g se te o mamel cu patru mameloane. Fiecare picior se termin cu dou degete, învelite în copite cornoase, care protejeaz degetele. Vaca are pe mandibul 6 incisivi la i, t io i, îndrepta i oblic înainte; pe maxilar ei lipsesc, partea anterioar a acestuia fiind acoperit cu o lam

Oile i berbecii au coarne scobite. numit bar (caninii lipsesc). voluminos. destul de îngust i urechi ascu ite. Iarba se adun în burduf. unde este bine mestecat i rumegat . care se sprijin pe lama cornoas . Coarnele femelei adult sunt scurte i foarte pu in curbate. care nu le cad. care se termin în intestinul sub ire. crescut pentru lân . Ciurul i foiosul au pere ii încre i i. Mai mult de 800 de rase de oaie domestic au fost create. vaca î i g se te un loc de odihn i începe s rumege. pe care îl hraneste cu lapte produs de mamele. Iarba trece din burduf în ciur i de aici în gur . ciur. Înmul irea O dat pe an. fiind cel mai larg distribuit în lume dintre animalele domestice. . Oile sunt animale copitate. 1. piele. prin mi c rile mandibulei la stânga i la dreapta. Ele sunt animale rumeg toare. carne i lapte. putând fi g site în aproape toate rile lumii. foios i cheag. Iarba mestecat i îmbibat cu saliv trece de data aceasta în foios i de aici în cheag. Aceast alc tuire este adaptat la o hran vegetal p scut i înghi it repede. ea este un erbivor rumeg tor. Când pa te. având copita despicat în dou . unde se continu digestia. cu din ii incisivi superiori lips i cu un stomac cu patru compartimente-vezi artiodactil. vaca apuc iarba cu buzele. OAIA Oaia este un mamiferrumeg tor. Rasele sunt adaptate de la de ert la condi iile tropicale. y y y y y Variet ile domestice sunt cele mai larg distribuite dintre animalele domestice. copitat . Când acesta se umple. În s lb ticie animalele sunt alerg tori sprinteni i c r tori. având o coad scurt i un adult poate cânt ri de la 75-200 kg. neramificate. Coarnele berbecului sunt masive i curbate spiralat. vaca d na tere unui vi el. iar în cheag se produce sucul digestiv. o strânge cu limba într-un m nunchi i o reteaz cu incisivii. are o capacitate de circa 20 de litri. Oile au un bot lung. în medie. Burduful.5 m. aproape în toate cazurile domestic. M selele au pe suprafa a lor creste de smal în form de semilun . Hr nirea Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf. Urmeaz un loc gol. în el se depoziteaz iarba. Lungimea oii este.cornoas .

de regul . din care se pot aminti c prioara. Oaia domestic (denumire binomial . atunci când împlinesc vârsta de 1 an. suli e lungi de 20-30 cm. Ca ordin de m rime. Vârsta exemplarelor vii se apreciaz în func ie de aspectul exterior i trofeu. Cerbul (Cervus elaphus L. descinde foarte probabil din specia de muflon s lbatic din sudul central i sud-vestul Asiei CERB Cerbul (familia Cervidae) este un mamifer din categoria rumeg toare. Ovis aries). Caracteristice cerbului sunt coarnele ramificate care. de obicei. cea mai comun specie a genului Ovis. renul i elanul. începe cre terea primului rând de coarne. Coarne Cerbii sunt mai mari decât ciutele i. 2. prezint coarne caduce. paricopitate (Artiodactyla. de oaie i de berbec 3.) este un mamifer ierbivor de culoare brun ± ro cat . La vi ei. lapte pentru b ut i pentru brânz . Masculii pierd coarnele la începutul fiec rei luni martie. carne de miel. În perioada . chiar pân în luna mai. spre deosebire de acestea. masculii au greut i cuprinse între 180-300 kg. în func ie de vârsta i vigurozitatea fiec ruia dintre cerbi. cresc numai la masculi. cre tere care se termin în septembrie. fenomen care se întinde. Aceast familie cuprinde cca 45 de specii. cu un accentuat dimorfism sexual. iar ciutele între 80-150 kg. Durata de via Longevitatea cerbului este apreciat în libertate la cca 18-20 ani. f r rozete. Aceste coarne sunt. îns în natur cerbii ajung rar la aceast vârst . La vârsta de 12-14 ani cerbii ajung la maturitate. iar cea a animalelor împu cate dup uzura danturii. piele i lân pentru îmbr c minte i covoare. în luna mai.y Oile ofer 1.

ca de altfel pentru toate cervidele. MAGAR Magarul a fost un animal salbatic pana la domesticirea acestuia ca catre egipteni. Este întâlnit i la câmpie destul de des. Aspectul acestor animale este asemanator cu al unui cal.(?) ca de altfel i femela. Varsta pe care o atinge in medie un magar este de 30-40 de ani. întreg arealul dintre zona alpin i malul m rii. fara sa aiba o anumita limita . Iarna hrana cerbului se compune din lujeri (tulpin sau por iune de tulpin sub ire la plantele erbacee i ramur tân r de 1-2 ani la plantele lemnoase). Inaltimea la acre ajunge este aproximativ de 1 m. Accept i reac ioneaz bine la hrana administrat complementar de om: fân. gatul scurt si o fata alungita. cu picioare scurte. acoperind.împerecherii masculul muge te. Este acoperit cu o blana de culoare gri cu pete albe. consumand cat I se ofera. iar greutatea este egala cu a unui cal mic. Habitat Cerbul se ad poste te în zonele cu p duri întinse. Acesta traieste impreuna cu alti membri ai familiei in gospodariile oamenilor. precum i plante verzi din terenurile cultivate agricol. are un brahnit nazal. frunzare (frunze uscate servind ca a ternut sau nutre pentru vite). muguri i uneori scoar de copac. hranindu-se cu vegetale si plante. care cuprind por iuni de poieni sau lumini uri cu izvoare. frunze verzi r mase sub z pad . Cerbii au mirosul dezvoltat. cel pu in teoretic. suculente (nutre uri provenite din plante cu tuberculi i din r d cinoase) i concentrate. Magarul este vegetariam. diferite frunze i ierburi uscate. Hrana Hrana este deficitar pentru cerb în perioada iernii. Este insa mai mic decat calul si are urechile mult mai lungi. care le ofer lini te i posed surse de hran . Pe vremea cand era salbatic se putea gasi in Africa si Asia. Speriat. Ghinda i jirul constituie hrana de baz . dar acum traieste in majoritatea partilor lumii. auzul bun i v zul suficient de bun. boc ne te sau bonc luie te. Scopul pentru care a fost domesticit era sa care diferite lucruri.

Ou le depuse în aprilie-mai. îndeosebi în p durile luminoase. Africa de Nord. Botgrosul migreaz din Europa de Est spre vest sau sud i ierneaz pe teritoriul Turciei. Botgrosul Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) este o pas re denumit dup ciocul ei puternic cu care poate sparge u or sâmburii de cire e. ou le fiind clocite preponderent de femel . circa cinci într-un cuib. pentru a se apara de pradatori. COCOSTIRCUL . sunt verzi-alb strui sau cenu ii. fiind p tate cu negru. Are penajul cafeniu-ro cat cu negru la b rbie i la aripi. dar i Asia de Est i Japonia.Inainte de a fi domesticiti. Magarul este folosit pentru a pazi turme de oi si recent sunt utilizati in vindecarea copiilor bolnavi. vi ine etc. Cuib re te în arborii i arbu tii din regiunile deluroase i de es. magarii se grupau intr-un cerc si incepeau sa dea din copite. Incuba ia dureaz 13±14 zile. Arealul de r spândire este Europa. Botgrosul face parte din familia Fringillidae. Italiei.

Barza (Ciconia ciconia ) este o pas re acvatic cu gâtul lung. ajunge în Asia spre est pân la coasta Pacificului. i prim vara obi nuiesc s se întoarc la acela i cuib abandonat cu ase luni în urm . este mai mic cu penajul întunecat cu nuan e purpurii. aceast mare pas re migratoare este o specie foarte îndr git . cu acest sunet berzele comunicând între ele. care tr ie te în regiunile calde ale lumii. Cealalt variant (subspecie) C. frugilegus pastinator. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc. inutul Altai. Se hr ne te cu broa te. co uri i pe turnurile bisericilor. pe ti i mici pas ri sau mamifere. berzele europene zboar în stoluri spre sud. pe langa mla tini sau pe margine b l ilor. frugilegus frugilegus are un cioc puternic cu penajul negru. Toamna. fiind r spândite din Europa de Vest pân în stepele din Asia. Se alimenteaz în câmp i locuri deschise. Varianta cea mai mare dintre C. folosesc un singur cuib mai mul i ani la rând.[judecat de valoare] Construie te cuibul pe acoperi uri. În general. În Europa. Corbul . CIOARA Cioara de sem n tur (Corvus frugilegus) este una dintre cele 4 specii europene de p s ri care fac parte din punct de vedere taxonomic din genul Corvus. în Africa. unde exist umiditate. familia Corvidae.

fructe. ajungând s tr iasc pe lâng a ez ri omene ti i în regiuni muntoase.O parte din succesul sau a fost datorita dietei de omnivor. literatur i în multe culturi indigene.animale mici i mâncare putred sau de la gunoi. Masculii au în general penajul mai colorat de un cafeniu p tat pe spate. corbul comun a fost venerat ca o figur spiritual sau zeu. femelele fiind de o culoare cenu ie striat . Unele fapte remarcabile de rezolvare a problemelor au fost observate la unele specii. Corbul comun a coexistat cu oamenii de sute de ani iar în unele zone au fost atat de numero i încat s-a considerat un organism daun tor. de asemenea cunoscut sub numele de Corbul nordic. al turi de Corbul Thick-Billed. cu toate c unele exemplare au fost înregistrate cu durata de viata de pana la 40 de ani . P s rile tinere pot c l tori în stoluri. din art . G sit în întreaga emisfera nordic .La maturitate corbul comun are între 56 i 69 cm în lungime. ordinul Passeriformes: Ele sunt printre cele mai cunoscute i mai frecvente p s ri antropofile din preajma locuin elor. a fost un animal din mitologia folcloric . dar mai târziu vor avea propiul teritoriu. Este una dintre cele mai mari dou ciori.Corbul comun (Corvus corax).Irlanda i ara Galilor. este o pas re cânt toare mare.Corbul comun de obicei tr ie te aproximativ de la 10 la 15 ani în s lb ticie. Vrabie Cu numele de Vrabie se cunosc mai multe specii din familia Passeridae. P s rile construiesc în arbori sau scorburi cuiburi sferice în care femela depune de trei ori pe an 4-5 ou albe p tate. i este probabil cea mai grea pas re cânt toare. care s conduc la convingerea c este extrem de inteligent. Sunt p s ri sedentare. cu greut i înregistrate variind de la 0. În rest domin culoarea cenu ie cu dungi mai închise. i Siberia i nord-est Asia. Ou le sunt clocite timp de 14 zile de ambii p rin i. inclusiv in cele din Scandinavia.1.69 . Vr biile sunt într-un num r mare în regiunile mai joase. în întregime neagr . coasta de nord-vest a Americii de Nord. corbii sunt extrem de versatili si optimi ti in g sirea surselor de hran . este cea mai întâlnita dintre toate ciorile.cereale. Exist cel pu in opt subspecii ale corbului.63 kg . De-a lungul secolelor. Bhutan. mâncând insecte. .

care se cunosc ca vr bii alpine ( care au deasemenea i numele de Passer italiae y speciile din familia Emberizidae sunt numite ocazional vr bii. y specii din genul Petronia. toate p s rile din genul Passer ( familia Passeridae). Passer domesticus y speciile din genul Montifringilla (Passeridae). Poate fi întâlnit în Africa de Nord i Eurasia ² din Portugalia pân în Irlanda. este ca naspa domestic . familia Cuculidae. y Padda oryzivora (familia Estrildidae). care se cunoa te i sub numele de vrabie de orez sau de Java. y Chondestes grammacus vrabie bufon. numit i vrabie alondra Cucul Cucul (Cuculus canorus) este o pas re migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes. iar spre est pân în Japonia i Kamceatka. Ammodramus i Tiaris. ci femela depune ou le în cuiburi str ine care sunt de regul ale unor p s ri . Morfologie i mod de via Caracteristicile acestor p s ri sunt culoarea cenu ie i cântecul lor prin care masculul marcheaz teritoriul i care se poate asem na cu denumirea dat p s rii. numita si vrabie albastr . y Passerina cyanea (Cardenalidae).y în general. y Spizella atrogularis vrabia de barb neagr . y cele din genul Eremopteryx. Pas rea nu cloce te. Între ele se g sesc: y Calamospiza melanocorys de aripi albe. Are m rimea unui porumbel suplu (30±35 cm).

coasta m rilor sau la marginea ora elor. p ianjeni sau melci. El poate fi g sit în p durile de foioase. Cucul este o pas re migratoare. iar partea inferioar a corpului are o nuan cenu ie alb struie. Pas rea este r spândit mai ales în emisfera nordic . PITIGOI . unde tr iesc i p s rile care îi cresc puii. ierneaz în Africa tropical i în sudul Asiei. La mascul. fiind printre pu inele p s ri care consum i larvele p roase de insecte. Coada este lung pestri i penele foarte grele. dar ierneaz în regiunile de savan din sudul Africii.250 m deasupra n. crângurile de pe malul apelor curg toare. iar în India la altitudinea de 5. masculul r mâne circa o s pt mân împreun cu femela. Habitatul cucului este foarte larg. În perioada împerecherii. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elve ia la o în l ime de 2. Hr nirea i înmul irea Cucul se hr ne te în special cu insecte. Mai tr ie te i în regiunile cu smârcuri sau de step . capul i partea superioar a corpului sunt de culoare cenu ie.m.cânt toare mai mici.400 de m.

tr ie te in Anzi la altitudinea de 4500 de m. respectiv 200 de specii din care 14 au disp rut. parcuri. Zborul p s rilor este în salturi (bolte). tundr regiuni situate la toate latitudinile globului. care tr iesc la tropice. Pe insulele Hawaii subfamilia Drepanidinae. fructe i muguri de plante. lumini uri.2 ani. sau râme. În cele dou Americi tr iesc 60 de specii. gr dini. Familia Fringillidae cuprinde ca. La Loxia ciocul apare la vârf încruci at. [modificare]Hr nire i mod de via Hrana principal a pi igoilor const în principal din semin e. p ianjeni. Unii oameni de tiin includ în aceast familie chiar i p s rile din familiile Icteridae. Emberizidae. cu o lungime între 9 i 26 cm. iar în Africa 50 de specii. 1 . Loxia care are ciocul la vârf încruci at poate s scoat semin ele din conurile de conifere. De unii sunt considera i pi igoi i unele specii din familia Estrildidae. Sunt specii de pi igoi ca Leucosticte care populeaz regiuni stâncoase. în cazuri rare s-a semnalat la pi igoi vârsta de 15 ani. RINDUNICA . i chiar pe insule numeroase din m rile i oceanele lumii. Masculii sunt mai intens colora i ca femelele. Peudedramidae i Urocynchramidae. aceast colora ie fiind mai intens la p s rile Euphoniinae. 70 se afl în Asia. sau Leucosticte brandti în Himalaya la altitudinea de 5400 m deasupra n. Parulidae. concentrându-se aici ca. savane. Thraupidae. [modificare]R spândire Arealul de r spândire a pi igoilor sunt p durile de foioase i conifere. Cardinalidae. dominând culoarea cenu ie dungat pe aripi. Cele mai multe specii ca. 100 de milioane de p s ri.m. Botgrosul poate s sparg i sâmburi de cire e cu ciocul s u puternic. pe când Carduelis atrata. În perioada clocitului p s rile vor hr ni puii i cu insecte. 20 de specii. sau de preerie. care num ra ini ial 30 de specii s-a diversificat mult între timp. Asia de Nord pân la Kamciatka migreaz spre sud.Caractere morfologice Pi igoii sunt p s ri de m rime mijlocie i mic . Ele fiind prezente pe toate continentele. ciocul cel mai bine dezvoltat fiind la botgros. zone cultivate. În iarna anului 1946/1947 i 1951/1952 s-a semnalat o migra ie a pi igoilor în Elve ia. Passeridae i Ploceidae. Majoritatea au un cioc puternic pe sec iune rotund. un pi igoi tr ie te ca. în Europa tr iesc ca. 40 de genuri din care 4 au disp rut. p s rile lipsind numai în regiunea arctic . Cele mai multe specii sunt p s ri sedentare.Pi igoii sunt o grup de p s ri cânt toare care fac parte din familia Fringillidae. iarna speciile nordice ca cele din Scandinavia. se presupune c fenomenul de migra ie se datoreaz hranei abundente de semin e din p durile de fagi. Coloritul penajului este diferit.

Ciocul este scurt.Hirundinidae este o familie de p s ri migratoare din ordinul Passeriformes. Speciile din aceast familie au o coad lung bifurcat i picioare mici pu in dezvoltate. Morfologie Ele sunt zbur toare excelente mul umit formei aripilor i a corpului aerodinamic. fiind larg deschis în timpul zborului. Caracteristic p s rilor din aceast familie este faptul c prind insectele cu care se hr nesc din zbor. cuprinzând aproximativ 19 genuri i peste 75 de specii. Co ofana . Pot bea ap zburând razant cu oglinda apei. Majoritatea speciilor î i construiesc cuibul din p mânt pe zidurile cl dirilor sau pere ii pe terilor. Ele sunt r spândite pe tot globul cu excep ia Noii Zeelande. s pate în maluri sau în scorburile copacilor.

p ianjeni. Din cauza faptului c fur mai ales lucrurile care lucesc era temut . Subspeciile P. dar predomin culoarea neagr alb struie cu luciu metalic. hemileucoptera fac exep ie de la aceast regul . dar mai ales animal . melci. hrana constând din insecte. Din cauza penajului s u caracteristic. ca parcuri. Pas rea consum cadavre de vertebrate. viermi. bottanensis poate tr ii la altitudinea de 4. tufi uri. prieten al oamenilor. În Asia. dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. mamifere mici. Cioc nitoarea . Nu exist un dimorfism sexual. Co ofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm i o l ime cu aripile deschise de 90 cm. asirensis . Pas rea face parte din categoria bunelor zbur toare. de obicei în p mânt.000 m deasupra n. Co ofana se poate întâlni în regiunile de es. este u or recunoscut chiar de cei care nu sunt foarte buni cunosc tori de p s ri. larve. P s rile din aceast specie pot tr i în locuri diferite. sau era considerat zei a mor ii ÄHel´. în contrast cu Europa. Hrana vegetal este compus din fructe. ajungând în c utare de hran pân la în l imi de 5500 m. În mitologia german . i pui de pas re sau fur ou le din cuiburi. P. masculii neputând fi distin i de femele. p. Descriere Culorile de baz ale penajului sunt alb cu negru.500 m. ectoparazi ii de pe vaci i oi. de exemplu p uni.m. [modificare]Hr nire Co ofana se hr ne te i cu cu hran vegetal . amenin ând rivalii sau atr gând femela în timpul perioadei de împerechere. Africa de Nord i America de Nord. flancurilor i abdomenului. oareci. zburând în form de bolte. dar pe sol se deplaseaz mai mult prin s rituri. p. Este r spândit în Eurasia.Co ofana (Pica pica) este o specie de p s ri din familia Corvidae. p. p. iar în alte culturi europene fiind considerat pas rea care este solul ce aduce nenoroc. P. era considerat aduc toare de noroc i amerindienii o considerau un duh. gr dini sau terenuri agricole. pâlcuri de copaci sau la liziera p durilor. mai rar în p duri. ca i în zonele de munte pân la altitudini de 2. alb cu negru. bottanensis. co ofana era solul zeilor. fiind considerat în evul mediu pas rea vr jitoarelor sau a celor certa i cu legea. Glasul p trunz tor al co ofanei nu se poate confunda. opârle. pot tr i i în regiuni de smârcuri sau în stuf ri . De asemenea prefer apropierea apelor. Locul unde poate fi întâlnit cel mai frecvent este Europa. Mai ales toamna depoziteaz hrana în locuri ascunse. amfibii. Prefer locurile deschise luminoase. prin el pas rea dând alarma. astfel P. fiind albe numai o parte a aripilor. semin e sau ciuperci.

In general picidele sunt p s ri de talie mare. Prin distrugerea insectelor d un toare. Cioc nitoarele au limba lung de form cilindric . Unele specii fac depozite de hran pe timpuri neprielnice. Penele aripilor i în special cele ale cozii sunt rigide. putând atinge m rimea unui corb.Cioc nitoarea este una din cele mai cunoscute p s ri din lume. dar cele mai multe tr iesc în America de Sud i Indonezia. coada servind ca punct de sprijin la c ratul pe trunchiuri. i sunt cunoscute aproximativ 200 specii de cioc nitori. ele au cea mai bun specializare pentru locomo ia prin c rare pe trunchiurile arborilor care este realizat cu ajutorul ghearelor puternice. tiuca . nefiind zbur toare bune. cu ajutorul ei scoate larvele sau insectele din galeriile truchiurilor. curbate i ascu ite. sau l rge te galeria din truchi unde se ascund insectele. Hrana este constituit mai ales din insecte i larve dar consum i semin e i fructe. care este cleioas . In Africa i America unele specii tr iesc pe sol. protractil . Cioc nitoarele tr iesc i în regiunile cu clim temperat . In timpul reproducerii masculii multor specii produc un zgomot puternic prin cioc nirea unei ramure uscate cu ciocul. Caracteristici generale Picidele cuprind circa 201 de specii. ascu it cu ajutorul ei cioc nitoarea sap în lemnul arborilor galeria pentru cuib. Ciocul p s rii este conic. Acestea sunt cele mai inteligente p s ri dup corbi. Acestea reprezint subfamilia Picinae a familiei Picidae. Cele mai multe specii de cioc nitori sunt p s ri sedentare. prev zut cu peri. care se deplaseaz pe distan e mici. ele sunt foarte utile în pomicultur sau silvilcultur .

Carasul Carasul (Carassius Auratus Gibelio) este cel mai cunoscut i r spândit pe te de ap dulce din România.tiuca (Esox lucius) este o specie de pe te teleostean din familia esocidelor. iar greutatea lui poate varia de la 80-150 de grame.500-25 kg. y Gupi . La aceast specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele. [modificare]Caracteristici generale y Colora ia solzilor lui depinde de apa în care tr ie te. y Carasul poate tr i în ape foarte s race în oxigen. molu te. mai ales dac este învelit într-o cârp ud . de unde s-a r spândit în toat China ca pe te ornamental. pe care pu ini pe ti le suport . deoarece nu i se usuc solzii. Forma capului este asem n toare cu cea a crapului. vegeta ie. iar în cele limpezi culoarea carasului este auriu-maronie. Este un pe te care rezist i scos din ap . Depunerea icrelor dureaz pân la sfâr itul verii. cu corpul alungit i turtit lateral. iar mai apoi în întreaga lume. Reproducerea se realizeaz prim vara când apa atinge temperaturi de 8-10 grade. ordinul Cypriniformes. în apele bogate în vegeta ie bate spre verde.5-2 kg. cu buze sub iri. Dimensiunile obi nuite ale carasului sunt de 10-15 cm. Se hr ne te cu larve. între ni te limite ale PH-ului. Carasul este originar din Asia de Nord. gura mare cu din i puternici. dup aceast perioad sufer de fenomenul numit ginogenez . în mod excep ional. El face parte din clasa Actinopterygii. la 1. adic transformarea lor în femele. crustacee. lung de 30-120 cm i având greutatea de 0. icre etc. mai multe ore. În apele mâloase solzii lui bat spre culoarea neagr . familia Cyprinidae. lipsindu-i îns must ile. deoarece masculii. tiuca este un pe te r pitor care tr ie te în ap dulce. iar forma gurii este obtuz .

parca ar fi un curcubeu de culori. iar coada. de aceea este de preferat sa le izolezi atunci cand ³nasc´ si dupa. Tine minte: desi acesti pesti se inmultesc cu usurinta. cu forma de steag. Crapul . De asemenea. Le place sa traiasca in bancuri.Dintre toate speciile apartinand genului Poecilia. in momentul cand au pui in burta. Au lungimea de 5 centimetri. daca se nasc intr-un acvariu comunitar. Moli au numai cateva tipuri de forma a cozii si culorile sunt mai putin variate.5 litri de apa din acvariu. desi le place sa manance creveti. triunghi si altele. femelele sunt sensibile. Vor manca cu placere fulgi pentru pesti si pot trai foarte bine si fara mancare vie. putin alcalin. i provin din m rile calde tropicale. Deoarece puii sunt deja formati atunci cand ies din femela. Spre deosebire de Gupi. deci cel mai bine ar fi sa tii in acvariu un mascul si doua-trei femele.Sunt pe ti exotici care au fost adapta i la condi iile de via într-un mediu artificial acvariul. Sunt în general pe ti de talie mic cu un colorit viu sau au forme curioase. sunt usor de hranit. Coada-spada Coada-spada. vor fi consumati ca hrana de catre alti pesti sau chiar de catre parinti.steag. Datorita faptului ca puii ies la interval de 30 de zile s-ar putea sa nu mai ai unde sa-i tii desi. Gupi sunt probabil cei mai populari. pot fi hraniti cu fulgi pentru pesti maruntiti foarte bine. in principal negru. Desi sunt pesti rezistenti. Temperatura trebuie sa fie in jur de 24 de grade Celsius. verde auriu si argintiu. sunt foarte colorati. apa mai degraba dura iar pH-ul normal. De asemenea ei pot fi reprodu i în acvariu de cresc torii amatori. aglomeratia prea mare din bazin sau apa schimbata prea rar ii fac sa se imbolnaveasca usor. vela. Pentru Moli este bine sa adaugi o lingura si de sare la fiecare 5.Gupi. ia aspecte foarte variate .

anal i codal . Broasca . Crapul posed patru must i. cu buze groase. iar abdomenul albicios. Lungimea corpului poate atinge 1 m. cu nuan e alb strii sau verzui. dou n ri. Pe trunchi i pe coad se g sesc înot toare perechi (dou ventrale i dou pectorale) i neperechi (dorsal .Crapul (Cyprinus carpio) este un pe te teleostean din familia ciprinidelor. care prezint doi lobi egali). Puietul se hr ne te la început cu zooplancton. Tr ie te pân la 30 de ani. Este acoperit cu solzi mari. doi ochi. Este r spândit aproape pe tot globul. de obicei. flancurile ar mii sau ar mii-g lbui.8 cm lungime. iar pe tele este acoperit cu mucus i solzi. iar masa maximum 40 kg. uneori i mai mult. Exist dou forme de crapi: crapul cu spatele jos i crapul cu spatele înalt. când atinge 1. i botul. iar mai apoi. Reproducere i dezvoltare Crapul atinge maturitatea sexual la vârsta de 2-5 ani i se înmul e te în lunilemai-iunie.1 milioane de icre. Cavitatea bucal este subterminal . Înot toarele sunt ac ionate de mu chi. cu nevertebrate de fund (hrana principal a unui crap adult). O femel depune pe vegeta ia subacvatic pân la 2. populând apele dulci i cele salmastre. iar incuba ia are loc dup 2-7 zile. Spatele este. negricios.

adaptate pentru s rit. N rile de pe vârful botului se închid când se afl în ap . Broa tele se înmul esc prin ou . Râma . cât i pe uscat. f r coad . Broasca de balt tr ie te atât în ap . cu picioarele dinapoi mai lungi. care sunt depuse în ap . din clasa batracienilor.Broasca este numele dat mai multor animale tetrapode amfibii. cu gura larg i cu ochii bulbuca i.

În sistemele de clasificare clasice sunt plasate în ordinul Opisthopora. orificiul anal Sistemul circulator: prin vase închise Locomo ia: târâre cu mu chi i chetei Hr nirea: cu resturi organice din sol Înmul irea: indivizii posed atât organe de reproducere feminine cât i masculine. faringe. fie sub-clas în func ie de autor) i în Annelida. Celulele reproduc toare ajung îns la maturitate în perioade diferite astfel c nu poate avea loc autofecundrea. y y y y y y Sistemul digestiv: orificiul bucal. La exterior are pielea umed cu mucus care are rol în respira ie i de sim . Ciclu de dezvoltare: ou-cocon-sol-râm Racul . stomac. La cap tul anterior are orificiul bucal. Tr ie te în sol i are corpul inelat (fiecare inel constituie una din inimile organismului) de pân la 25 cm. deci indivizii sunt hermafrodi i. orificiul anal.Râma este un nume comun pentru cele mai multe dintre componentele familiei Oligochaeta (care este fie o clas . intestin. esofag. iar la cap tul posterior.

Prima pereche de membre este prev zut cu cle ti puternici. Tr ie te în Europa. cu carapacea de culoare neagr -verzuie.Racul este un animal care face parte din ordinul crustacee decapode. Are corpul divizat în cefalotorace i abdomen. ân arul . Abdomenul este alc tuit din apte inele i serve te la înot. în râuri i în b l i i este comestibil.

în care tr ie te i în timpul iernii f r s intre în diapauz . nu se produce maturizarea ou lor f r consumarea sângelui de mamifere. i pot forma circa15 ± 25% din biomasa animalelor terestre[4] . Femelele pot transmite malarie.ân arul este o specie de insect adaptat la mediul urban. când temperatura apei dep e te 10 °C (între sfâr itul lui aprilie i mai). genera iile din prim var i var se succed la fiecare 15±20 zile. Pân în prezent au fost descrise peste 2500 specii din totalul estimat de 22 000 de specii[1][2]. o boal infec ioas grav . ele lucrând împreun pentru a men ine colonia [3]. Acestea sunt u or de identificat dup antenele lor îndoite (sub forma de cot) i dup talia sub ire. SOPIRLA . Adultul depune ou le i iarna. Coloniile sunt uneori descrise ca superorganisme deoarece furnicile par s func ioneze ca o entitate unitar . apar in ordinuluiHymenoptera. Furnicile Furnicile sunt insecte sociale care tr iesc în colonii (mu uroaie) de pân la mai multe milioane de indivizi. Furnicile prosper în cele mai multe tipuri de ecosisteme. în func ie de temperatura apei. Indivizii se împart în femele subfertile sau uneori sterile (lucr toare). Fac parte din familia Formicidae. Dezvoltarea larvelor se realizeaz în ape st t toare. La unele specii. care. la femel . având o organizare a coloniilor foarte avansat pentru lumea animalelor. Se poate împerechea i în spa ii restrânse. masculi fertili (trântori) i femele fertile (denumite m tci sau regine). împreun cu familiile înrudite ale viespilor i albinelor.

Se înmul e te prin ou cu coaja calcaroas . soparlele pot evita multi pradatori. transparent . Deplasarea se face prin ondula iile corpului. opârla se târ te.Ea este în general carnivor . Pl mânii sunt ca ni te saci cu pere i cuta i. ce sunt grupate in 23 de familii. aduse pe langa corp.respectiv acvatic(secundar). Inainte de imperechere. cu capul i abdomenul acoperite cu pl ci cornoase. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil. regenerabil .în special se afl în zone de la câmpii pân în zona de munte(în locuri însorite).p ienjeni si râme. Organele digestive sunt bine dezoltate.respectiv insectivor . Pe maxilare opârla are numero i din i conici. dar exista specii ce nu au dinti veninosi. Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri. îndreptate în afar . rotunjiti. deci este un animal târâtor.Mediul de via este terestru. In general. cu cate cinci degete fiecare. Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m. Datorita iutelii si a capacitatii de a se catara (pot urca pana la 4000 m altitudine). opârla se hr ne te cu insecte. Pot trai in orice mediu. coada soparlelor este mai lunga decat corpul. concrescu i cu maxilarul. Are o piele c rnoas . Melcul . a ezate pe laturile corpului. Limba este musculoas . Se cunosc circa 3000 de specii(anolisul verde). masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului. In cazul capturarii.prin fecunda ie interna. Ochii sunt proteja i de o membran sub ire. Are tub digestiv si glande anexe. exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm. C ile respiratorii sunt bine diferen iate. Auzul este bine dezvoltat. Este totu i un animal insectivor. Astfel. au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali. majoritatea preferand zona intertropicala. soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale. Soparlele au patru picioare scurte. dar nu servesc la mers. sprijinit pe patru picioare scurte. sub iat spre vârf.Culoarea ei este adaptat mediului. ci la ag are de asperit ile solului si c rare. Respira ia este pulmonar . mobil . îngro at ce formeaz solzi mici si o protejeaz de usc ciune. Iarna se ascund în gropi i stau în amor ire pân prim vara. dar exista si specii fara picioare. la fel i mirosul. sopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare i pe coad . Temperatura corpului este variabil . In general. cu coada lung . Reptilele î i au originea în vechii amfibieni. cu pielea verde-cenu ie sau pestri . Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti. Cele mai variate si raspandite specii de reptile care traiesc in prezent sunt soparlele. bifurcat la vârf i poate fi u or proiectat afar . multe specii sunt gata sa muste. Membrele sunt scurte.I se mai spune popular gu ter. care este acoperit cu solzi marunti. iar limba se termina cu 2 lobi scurti. îndreptate lateral.Nume dat mai multor specii de reptile din ordinul saurienilor. cu corpul aproape cilindric.

i feminine. redus la amfineurieni i scafopode. încreng tura Mollusca.Melcul face parte din clasa Gastropoda. dar în mod normal depun ou în câteva s pt mâni. Clasa Gastropoda este cel mai numeros grup actual de molu te. Gândacul de buc t rie . cuprinzând peste 90 000 de specii. adaptate atât la via a acvatic cât i la cea terestr . Când melcul este dezvoltat destul. Uneori are loc i o a doua împerechere. În climatul tropical împerecherea poate avea loc de mai multe ori pe an. Capul la clasa Lamellibranchia (lamelibranhiate) a regresat pân la dispari ie [modificare]Împerecherea i depunerea de ou De i au atât organe de reproducere masculine cât aceea i specie înainte de depunerea ou lor. împerecherea are loc prim vara târziu sau la începutul verii. Capul Este bine dezvoltat i distinct la reprezentan ii clasei Gastropoda (gasteropode) i Cephalopoda (cefalopode). ceea ce poate dura ani de zile. Al ii joac rolul Unii melci se pot comporta deopotriv ca masculi într-un sezon deopotriv fiind fertili în mod simultan. Dup împerechere. melcii pot re ine sperma pentru o perioad de pân la 1 an. În alte climate melcii se pot împerechea în jurul lunii octombrie i a doua oar la diferen de 2 s pt mâni. trebuie s se împerecheze cu melci din i ca femele în altul.

Originea acestui gândac este neclar . termen familiar de origine germanic ) este un ordin care face parte din clasa Insecta. a fost descoperit pe insula Borneo o specie cu dimensiuni mai mari. dar se pare c provine din sud-vestul Americii de Nord (din statul american Colorado i din Mexic). asupra c rora ac ioneaz ca un d un tor. În anul 2005. asociat cu locurile de cultur i de depozitare a cartofilor. dar a fost eradicat în cele din urm . lungimea lor fiind cuprins între 5 i 100 mm (Megaloblatta blaberoides). La sfâr itul primului r zboi mondial. amplu r spândit la nivel mondial. gândacul de Colorado a fost descoperit pe terenurile cultivate cu cartofi din Germania. În 1877. . Pe capul insectei se afl antene lungi sub form de filament. Gândacul de Colorado Gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) este o insect din ordinul coleopterelor.Blattaria (sinonim Blattodea) sau gândacul de buc t rie (carcalac. rile de Jos i Spania. din familia chrysomelidelor. Aripile acestor insecte sunt în general atrofiate. a ap rut la bazele militare americane din Bordeaux i a continuat s se r spândeasc pân la începutul celui de-al doilea r zboi mondial în Belgia.

de fapt. i cu polen (ca surs de proteine. care se hr nesc cu nectarul florilor(ca surs de energie gra ie con inutului de zaharuri).Albina Albinele sunt insecte zbur toare. activitate ce se soldeaz cu polenizarea florilor. în unele cazuri. folosit mai mult la hr nirea larvelor). cu producerea mierii. Albinele de miere i albinele f r ac adun mari cantit i de miere. i. . ducând la polenizarea încruci at . Astfel polenul pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductiv ) altor flori din aceea i specie. caracteristic ce este exploatat de apicultori. care mai con ine viespile i furnicile. Pe de alt parte unele specii de albine produc miere din nectar. o asociere între organisme diferite care este avantajoas pentru ambele p r i. clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita. Albinele sunt. care recolteaz mierea pentru consumul uman. cele mai importante insecte polenizatoare i interdependen a între ele i plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioz cunoscut sub numele de Ämutualism´.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful