CRIZANTEMA

Descriere Genul cuprinde plante anuale, bianuale, perene, cu flori in forma de rozeta, de diferite forme, culori si dimensiuni. Exista numeroase specii si varietati de crizanteme. Un lucru interesant la crizantema in general este ca producerea bobocilor este strans legata de fotosinteza, ceea ce inseamna ca prin reglarea artificiala a expunerii la lumina inflorirea se poate realiza la sfarsitul lui octombrie, inceputul lui noiembrie, perioada in care crizantemele sunt cautate. Ingrijire si cultivare Margaretele care cresc pe camp se pot cultiva si in ghivece mari sau direct in gradina, intr-un loc insorit, in pamant fertilizat si usor drenabil. Pentru ca planta sa aiba o forma compacta si multi boboci, tulpinile trebuie retezate din cand in cand pentru a se stimula ramificarea tufei.
Crizantemele plantate in ghivece trebuie udate regulat si tratate cu substante fertilizatoare in timpul perioadei de crestere, pana cand se formeaza bobocii. Varietatile cu tulpina inalta trebuie legate de suporturi sau bete ca sa nu se aplece la pamant sau sa fie rupte de vanturile si/sau ploile puternice. Pentru ca florile sa fie mai mari, mai ales daca sunt menite sa stea in glastre ca flori taiate, indepartati bobocii care apar de-a lungul tulpiniilor si lasati-i doar pe aceia din varf, care vor beneficia astfel de toate substantele nutritive preluate de planta. La sfarsitul lunii august, cand florile s-au ofilit, tulpinile se taie pana la nivelul pamantului sau se scurteaza si se muta intr-un loc ferit, in cazul in care sunt plantate in ghivece.

Inmultire 1. Margaretele si crizantemele se imultesc foarte usor, prin divizarea tufelor. Operatiunea se face primavara si toamna. 2. Prin butasi din portiuni de tulpina de la varf; se planteaza intr-un amestec de pamant, nisip si turba in parti egale, iar ghiveciul se aseaza la loc umbrit, pana apar radacinile. 3. Varietatile anuale de inmultesc prin seminte; acestea se seamana primavara, direct in pamant, iar daca plantele sunt prea dese, se lasa numai cele mai viguroase (nu se transplanteaza). Boli si daunatori Crizantema este sensibila la diferite boli provocate de ciuperci, cum ar fi rugina alba, mucegaiul cenusiu sau putrezirea radacinii; toate acestea sunt favorizate de conditiile necorespunzatoare de cultivare. Pentru a reduce cat mai mult riscurile de aparitie a acestor boli, evitati sa lasati apa sa balteasca la radacina tufei, nu insamantati prea des si, la nevoie, tratati planta cu fungicide si/sau insecticide. Deformarea tulpinii si decolorarea frunzelor sunt cauzate de infecti virotice si sunt foarte greu de combatut. In acest caz, este cel mai bine ca plantele infectate sa fie rupte si aruncate.

NARC Z

t i i t i i t i l li i i j Narci a sau C ri a cum mai este cunoscuta popular, este o floare foarte raspandita la noi, o intalnim in parcuri, in gradinile particulare, in jardinierele de la ferestre, etc. Deseori o intalnim crescuta sal atic pe marginea drumurilor sau pe campuri. Celebritatea ei este egalata in perioada de inflorire doar de lalele sau zambile.

Descrierea plantei Se cunosc foarte multe varietati ale narcisei care se comercializeaza, cu inaltimi de la cele mai pitice, care ating 7 cm sau la cele mari de 50-60 cm. Florile cu forme diferite, dar usor de recunoscut pot fi, de la obisnuitele narcise albe si galbene, pana la cele portocalii, galben pal, roz sau chiar si rosu. Florile narcisei sunt dispuse in varful tulpinei si ating dimensiuni de 2-7 cm. Perioada de inflorire a narciselor debuteaza in februarie si poate tine pana in luna mai la anumite varietati. L cul in gradina Narcisa este o planta foarte rezistenta, motiv pentru care bulbii rezista peste iarna in pamant. Prefera orice tip de sol, iar locurile ideale in gradina sunt cele insorite, descoperite.
Narcisele pitice pot fi utilizate pentru ghivece, jardiniere, straturi sau borduri, iar narcisele cu talia mai mare pot fi cultivate in straturi, grupuri, borduri sau chiar direct in gazon.

Culti area si inmultirea narcisel r Bulbii se planteaza imediat dupa cumparare in lunile august-octombrie. Gropile de plantare au dimensiuni de 5-7 cm si la distante de 10-20 cm, in functie de talia narcisei. De la an la an, narcisele se intind in palcuri mari si se recomanda separarea lor doar daca este necesar si o data la cativa ani. Din punct de vedere estetic se recomanda gruparea narciselor cu alte plante care infloresc in aceeasi perioada: Brandusa, Vioreaua, Laleaua, Panselutele sau Anemonele. Sfaturi utile
y y y y

Verificati bulbii inainte de plantare sa nu fie moi sau mucegaiti! Plantarea bulbilor trebuie facuta cat mai repede dupa cumparare! Dupa inflorire, nu rupeti frunzele ci lasati-le sa se usuce singure! O data la cativa ani dezgropati bulbii si separatii, dar replantati imediat!

¥ ¨  ¤ ¤      ¤ ¤ ¤ ¤    ¤  ¤   ¦ ¥ ¥ ©   § ¦© ¦   ¦  ¥  ¦© ¨ §¦ ¥ £  

 ¤ 

¥ 

¢¡   

¤ 

B

DUSA

Descrierea plantei Brandusa de primavara rasare din bulbi mici ca toate plantele perene cu bulbi care infloresc in lunile friguroase. Frunzele si florile brandusei apar in acelasi timp. Frunzele sunt alungite si foarte subtiri si prezinta o dunga alba. Florile brandusei infloresc deasupra frunzelor si prezinta o forma de cupa. In functie de variatea branduselor, florile pot fi albe, mov, galbene, purpurii sau vargate. Dimensiunile plantei ± frunzele pana la 20 cm, iar florile pana la 10 cm. L cul in gradina Brandusele prefera un sol bine drenat in locurile insorite ale gradinii sau la umbra copacilor si arbustilor din gradina. Este de preferat plantarea in straturi si brazde pentru a avea o pata de culoare in primele luni ale anului in gradina. Culti area si inmultirea brandusei de primavara Bulbii de brandusa cei mai raspanditi in comert sunt hibrizi olandezi cu flori de culoare mov sau galben. Bulbii se planteaza toamna in gropi cu adancimi de 5-7 cm si la distante intre plante de 5 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire. B ANDUSA DE TOAMNA (Colchicum)
Infloreste de la sfarsitul verii si in primele luni de toamna. In ciuda denumirii populare nu se inrudeste cu Brandusa de primavara (Crocus). Este o planta otravitoare.

Descrierea plantei Bulbii brandusii de toamna sunt mult mai mari decat in cazul Crocusului. Florile in forma de cupa apar toamna, au culoarea lila, roz si se ofilesc inainte de venirea frigului. Frunzele brandusei de toamna sunt verzi, lucioase si late cu dimensiuni de pana la 20 cm. L cul in gradina Brandusa de toamna prefera solurile bine drenate si ingrasate, in locurile insorite ale gradinii sau in semiumbra. Covoarele cu flori de branduse de toamna sunt neasemuite in gradina. Cultivarea si inmultirea brandusei de toamna Bulbii se planteaza vara in gropi sapate la 10 cm adancime si la o distanta de 10-15 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire.
Vezi calendarul infloririi altor plante perene cu bulbi in gradina!

Uneori. in gradina. frunzele sunt lanceolate.5-5. i se ciupeste varful cu scopul de a se dezvolta lastarii de la baza tulpinei.8). Iarna. inainte de racirea importanta avremii. se vor elimina tulpinele cu flori vestejite. numele stiintific al frumoasei flori de gradina Gura leului. gura leului se seamana in aprilie-mai. doar 20-30 cm. Florile lasa locul unor pastai lemnoase ce contin numeroase seminte fertile. Gura leului se prezinta in mai multe culori: galben. cu un pH neutru (5. . atentie ca terenul sa fie bine uscat intre o repriza de udat si alta. Cand rasadul ajunge la aproape 10 cm inaltime. Gura leului este o planta care prefera seceta decat excesul de apa: deci. Florile sunt fi ate pe tulpinele drepte si prelungi. partial tubulare. echilibrat. Tulpina florii este carnoasa. Daca se doreste sa fie cultivata ca planta perena. se recomanda. colorate in verde inchis. amintind cu adevarat de guradeschisa a unui leu sau a unui dragon. roz. Se va utiliza un pamant bun pentru flori. dar poate fi mult mai scunda. pentru a nu ingheta. Udarea Udarea acestei flori de gradina trebuie sa se faca cu regularitate. bine drenat si bogat in marerie organica. este cultivata ca planta anuala. . Planta va primi fertilizant de flori la fiecare 20-25 de zile. producand spontan noi plante din semintele din anul precedent. rosu. dizuolvat in apa cu care este udata. planta se va lasa aproape uscata. . lignificata la baza. portocaliu.Gura leului Generalitati Antirrhinum majus. Se mai recomanda taierea varfurilor tinerelor plante pentru a se obtine o crestere mai compacta. Pentru a obtine o inflorescenta mai abundenta. Particularitatea acestei plante sta. planta se autoinsamanteaza. alb. borodo. Multiplicarea Se efectueaza prin seminte si se practica primavara sau iarna: semintele se seamana intr-un pat cald in februarie-martie sau in aprilie-mai. in florile sale. Terenul Aceasta planta prefera pamantul foarte putin argilos. desigur. ca iarna sa fie acoperite. cu doua petale. chiar daca se dezvolta fara probleme in orice fel de sol. dar si toamna. existand si varietati bicolore sau pestrite. universal. totusi. Creste pana la 100-120 cm inaltime.  . Gura leului se dezvolta frumos daca este cultivata in plin soare pentru a putea sa-si obtina o inflorire perfecta. dar nu cu apa din abundenta. Expunerea. . care se deschid apasand floarea din lateral.

CRINUL Sunt peste 100 de specii de crin. parfumate. pe care sunt dispuse si frunzele. Tulpinile sale sunt inalte. pana in indepartata Japonie. in India. este cel mai cunoscut crin. care va afecta dezvoltarea florilor din anul urmator. numit asa datorita florilor sale foarte mari. ferit de soare prea puternic. In sol. Infloresc in perioada verii. Cand si unde se face plantarea crinilor In octombrie. lungi. Crinul este o planta ierboasa. la subsoara frunzelor. Lilium regale este crinul imperial. puternic parfumate. Infloreste tot la inceputul verii. care se deschid la inceputul veri. pe tulpina gasindu-se 12 pana la 20 de flori albe. raspanditi in intreaga lume si clasificati dupa forma si felul in care florile lor sunt dispuse fata de axul inflorescentei. bulbii se planteaza la o adancime de 15-20 cm. Pamantul in care se planteaza trebuie sa fie afanat si ingrasat. iar plantarea bulbilor se face. alungiti. dar si pe continentul american. in SUA si Canada. de regula. crinii pornesc din bulbi solzosi. ornamentala prin florile mari. Crinii sunt raspanditi in toate regiunile temperate din emisfera nordica si sunt raspanditi in zona Mediteranei. perena. lasand 40 cm distanta intre ei. Exista mai multe metode de inmultire a crinilor ‡ diviziunea bulbilor se face atunci cand dintr-un bulb mare se obtin mai multe fragmente care vor fi plantate si vor da nastere unor noi plante ‡ prin bulbili. Locul trebuie sa fie semiumbrit. viu si intens colorate. crinul alb. in toata Asia. . de pana la un metru si jumatate. care apar in varful unei tulpini lungi. care sunt niste bulbi miniaturali formati pe tulpini. ‡ prin butasirea solzilor care acopera bulbii si care inradacineaza usor Specii de crin raspandite Lilium candidum. compus din amestec de turba si pamant de gradina. toamna in luna octombrie.

in proportia de 1:5. la foc mic. Pentru cicatrizarea estetica a arsurilor de gravitate mica si medie se folosesc compresele cu tinctura de galbenele diluata cu apa distilata in proportie de 1:3 . mareste viteza de vindecare a operatiilor. care nu este steril si nu poate fi folosit pe rani deschise. Se lasa combinatia pe foc vreme de 10 minute. untul si se lasa pana devine lichid. unde se poate pastra pana la trei luni. au avut mai putine dureri.un studiu francez efectuat intre anii 1999 si 2001 a verificat efectele unguentului de galbenele pe 254 de paciente supuse la radioterapie. Pacientele au facut trei aplicatii pe zi cu unguentul de galbenele (care a fost comparat cu unguentul alopat pe baza de trolamina. dupa care se ia vasul de pe foc si se lasa sa se raceasca. au suportat mai bine tratamentul radioterapeutic si l-au intrerupt intr-un procent mult mai mic decat cele care au folosit unguentul cu trolamina. favorizand o cicatrizare estetica si lipsita de complicatii. dupa interventii chirurgicale in cancerul de san.GALBINELILE galbenele. Pacientele tratate cu galbenele au prezentat leziuni ale pielii simtitor mai reduse ca dimensiuni si frecventa. Studiul a fost facut asupra femeilor care au avut nasteri prin operatii de cezariana. Se prepara din sapte linguri de unt.un studiu italian realizat in anul 2001 arata ca o combinatie de extracte de galbenele si de sunatoare. care va fi inchis si lasat in frigider. reduce senzatia de durere si usturime. Galbenelele si frumusetea Depigmentari . . se amesteca cat sa se dizolve complet. Arsuri solare . mierea si ceara. care provoaca aparitia unor pete pe piele. iar participantele au fost mai mult decat multumite de efectele tratamentului. trei linguri de flori proaspete marunt tocate si cate o lingurita de miere zaharisita si ceara de albine (ambele le gasim in piete la apicultori). cel mai frecvent recomandat de radiologi). in proportii egale. diluata cu apa distilata. dupa contactul cu substante chimice sau cu radiatii.1:5. Cat mai este cald se filtreaza preparatul printr-o strecuratoare curata si se toarna intr-un borcan.crema de galbenele aplicata de doua ori pe zi ajuta la recapatarea pigmentatiei normale. Aplicatii externe Leziuni produse de radioterapie . Se fac zilnic spalaturi si se aplica comprese cu tinctura de galbenele si de sunatoare (combinate in proportii egale).se foloseste uleiul de galbenele care ajuta la vindecarea rapida. Mai intai se pune intr-un vas. in schimb este excelent pentru tratarea afectiunilor minore si pentru intretinerea pielii. dupa care se adauga cele doua linguri de planta fin tocata. Interventii chirurgicale .

in gradina planta se autoinsamanteaza. originara din centrul si sudul Europei. rosu sau visiniu inchis. Se utilizeaza un compost constituit din pamnt universal echilibrat. Dianthus barbatus este o planta des intalnita in gradini. Boli si paraziti Melcii sunt foarte atrasi de frunzele aromate ale garofitei de gradina. colorate in alb. Chiar daca are o viata destul de scurta. Expunerea Dianthus barbatus prefera pozitionari insorite. La unele varietati florile sunt parfumate. este o planta erbacee perena. bogat in materie organica. La sfarsitul verii este posibila si prelevarea de butasi din tulpinile plantei: in acest caz florile pastreaza aceeasi culoare cu cele ale plantei mama. Pentru a le prelungi inflorescenta si a obtine plante cu o crestere mai compacta se recomanda tunderea tulpinilor ce poarta flori vestejite. Solul Cultivarea acestei plante se recomanda sa se efectueze in sol afanat. bordand aleile sau. Udarea Garofita de gradina nu este o planta pretentioasa. Nu se tem de frig. in perioada vegetativa. mai bogate si mai frumoase. uneori bicolor. cu un substrat non-acid. nisip si compost de frunze. nici macar in ceea ce priveste irigarea. constituite in grup. cand culoarea florilor devine o surpriza. bine drenat. oferind o placuta pata de culoare. Primavara tarziu si vara produce manunchiuri de floricele sub forma de cupa. Cu instalarea anotimpului cald este bine ca aceste plante sa se bucure de cateva ore pe zi de umbra. este indicat sa i se furnizeze ingrasamant pentru plante cu flori. dar sunt mult mai firave si mai scurte. nmultirea Se efectueaza primavara: se pot semana garofitele in gradina. Exista soiuri ce se pot cultiva si in ghivece. dizolvat in apa de udare. in mod obisnuit atinge o inaltime intre 15 si 25 centimetri.GAROFITA Denumita si garoafa turceasca. mai ales in lunile de primavara. acoperita de frunze lungi lanceolate. Atat frunzele cat si tulpinile au culoarea verde spre gri. roz. infruptandu-se din ele cu lacomie. Are tulpina rigida si dreapta. dand nastere la flori noi. dar trebuie sa se tina cont de faptul ca noile plante vor inflori in primavara urmatoare. Nu necesita cantitati crescute de apa si nu ridica probleme in perioadele scurte de seceta. Chiar daca au o viata scurta. in fiecare an cresc din abundenta noi plante. cu centrul in culoare contrastanta. cu petale franjurate. Sau se va alege si varianta de a fi plantate in gradina toamna. adesea cultivata ca planta anuala sau bianuala. la fiecare 10-15 zile. . Generalitati Cunoscuta si ca simbol al galanteriei. din martie pana in octmbrie. spre deosebire de plantele obtinute din seminte. prin autoinsamantare. Din acest motiv se achizitioneaza plante din anul precedent pentru a fi puse in pamant primavara.

s-a rugat ca fiicele ei sa nu fie luate iar Dumnezeu le-a transformat in flori. Doua surori gemene dar extrem de diferite la caracter si-au gasit intr-o buna zi sfarsitul. Mama lor. proaspete cu o paleta larga -fiind intalnite atat albe cat si mov. Fata ascultatoare a fost preschimbata in crin iar cealalta in gladiola. o singura exceptie facand-o nuanta albastra.fiind rezultatul hibridizarii.Gladiola Descriere Gladiolele sunt plante originare din bazinul mediteraneean si Africa de sud. dar care nu cunoaste renuntarea. Numele de gladiola vine din latina de la gladius in traducere insemnand sabie datorita formei acesteia. Ocazie Gladiolele sunt cadoul potrivit pentru petrecerile pretentioase sau ocazii mari. Mesajul transmis de acestea este asemanator cu cel al florii-soarelui dar cel al gladiolei nu poate fi ignorat deoarece aceasta cere insistent. Istorie O legenda atesta aparitia gladiolelor pe pamant de acum 2. Simbolistica Gladiolele sunt considerate a fi florile aventurierilor si a aventurii. Tot ele sunt cele care pot fi interpretate ca un refuz elegant.000 de ani. sfasiata de durere. Acestea sunt inrudite cu irisul si se aseamana destul de bine avand o tija alungita si ascutita catre varf. grabita. . Acestea ar putea spune ''imi esti indiferenta''. La inceput gladiolele aveau marimi mai mici si erau intalnite doar sub culoarea alb-galbui asa ca nu este exclus ca in scurt timp sa intalnim si gladiole albastre. Florile acestora cresc in spic indreptat intr-o parte a tijei avand culori puternice. sub forma de ''sabie''. Sunt simbolul iubirii insemnand dragostea autoritara. De aici venind si pseudonimul gladiolelor de ''crinul-sabie''. Cod Floral Gladiolele sunt florile primilor pasi in dragoste.

Se pune o lingurita de planta intr-o cana cu apa clocotita. carligei. Fetele isi faceau cununi din toporasi. ierboase. toporasul Doamnei. anticii considerau ca toporasii erau un leac minunat impotriva durerilor de cap si a bolilor de piele. infloresc si toporasii. din specia Viola odorata. Infuzia din toporasi este utila in caz de infectie urinara. Frunzele toporasului au forma de inima. Astazi. caltunasi. Decoctul poate fi folosit si in caz de constipatie. pe malurile apelor. 15 minute la infuzat. iar florile sunt parfumate. intr-un sfert de litru de apa. au cinci petale catifelate. lucrul acesta este mai putin cunoscut. devreme. pantofiori. micsandre. cunoscut sub numele de parfum de violete. zeita iubirii. ca sa aiba noroc in dragoste. Toporasii apar in flora spontana. . in tratamente naturiste. in padure sau la marginea padurii. Se lasa totul la macerat timp de doua saptamani. a gripei.TOPORASUL Primavara. In functie de zona geografica unde cresc. imediat dupa ce apar ghioceii. Daca nu aveti o padure in apropiere. Cu siguranta acolo veti vedea toporasi si va veti putea bucura ochii cu frumusetea si delicatetea lor. inca din vechime. Desi toporasii au fost utilizati. din frunzele si florile de toporasi se prepara un parfum foarte fin. Fiind bogati in uleiuri volatile si mucilagii. toporasii au efect antiinflamator. de trei ori pe zi. dupa care se filtreaza. atunci mergeti in parcul orasului. Datorita continutului de acid salicilic. micsunea. In Grecia antica se credea ca toporasul este floarea Afroditei. de culoare violet. O lingura de radacina maruntita se fierbe. Se ia cate o lingura de sirop de trei. a durerilor in gat si bolilor respiratorii. floare Domneasca. tamaioara. Astfel. se acopera si se lasa 10. Se pun florile intr-un borcan. uneori alba sau albastrie. pe campii si chiar in gradini. avand efect laxativ. febrifuge. Decoctul din radacina uscata de toporasi calmeaza durerile reumatice. patru ori pe zi. toporasii au actiune emolienta. Siropul de toporasi se face din flori proaspat culese. oamenii au numit toporasul: odorea. cat sa le acopere. violeta. fara a le indesa. Se bea cate o cana de ceai. si deasupra se toarna miere. antireumatic. niste plante gingase. timp de cinci minute. Cura trebuie sa fie de lunga durata ca sa aiba efectul scontat. Se recomanda impotriva racelilor.

La sfâr itul verii. Mirosul i gustul se datoreaz mult uleiurilor esen iale pe care le con ine. însemnând Äregal´. . Busuiocul uscat are o arom mai pu in intens i mai aspr . formând o inflorescen . fiind cultivat ca iarb medicinal în gr dinile de pe lâng m n stiri. Busuiocul se pune în salate. Busuiocul proasp t poate fi t iat fin. i stimuleaz produc ia lactic a tinerelor mame. în anotimpul rece. cu atât aroma sa este mai puternic . dar italienii par s -i fie cei mai devota i. folosit în ceremoniile religioase. Busuiocul este sensibil la frig. Ad uga i busuiocul doar cu pu in înainte de a fi gata mâncarea pentru c altfel î i va pierde aroma. de un verde închis. pentru a putea fi pus la mâncare pe timp de iarn . rozalii sau liliachii. planta are flori albe. busuiocul este considerat o plant sfânt . Este considerat un antidepresiv. El împrumut mânc rii o arom proasp t . dulce i piperat în mod pl cut. Busuiocul cre te pân la 50 cm în l ime. În India. dureaz mai mult. tia i c «? Numele de Äbasil´. denumire englez . P strare: este bine s cump ra i busuioc proasp t cu r d cini pentru c are o arom mai puternic i dureaz mai mult. busuioc vine din bulg rescul ± Äbosilek´). amestecat cu pu in ap i înghe at sub form de cuburi de ghea . Cu cât se bucur mai mult de soare. Infuzia de busuioc ajut la procesul de transpira ie sau la eliminarea mucusului. Dac se p streaz într-un recipient bine închis. Arom : gustul busuiocului este aromat. într-un loc întunecos i rece. Busuiocul cre te atât la latitudinile tropicale cât i la cele temperate. Propriet i: busuiocul este o plant anual . etan . deci nu trebuie plantat prea devreme. busuiocul fiind un condiment clasic în buc t ria italieneasc . vine din grece te (în române te. Busuiocul calmeaz tulbur rile de stomac. insalada caprese i pizza margherita nu sunt preparate ca la carte f r acest ingredient. mânc ruri de legume i sosuri.BUSUIOCUL Origine: busuiocul este originar din subcontinentul indian. Uz medicinal: busuiocul are efecte sedative. balonarea i anorexia. Cel mai bun sezon pentru recoltare este înainte ca planta s înfloreasc . Planta a fost adus în Europa de Carol cel Mare. ovale. dar a fost cultivat i în Italia în timpul Imperiului Roman. Pesto. cu frunze mari. Întrebuin are: frunzele de busuioc sunt folosite ast zi în mai toate buc t riile lumii.

iar bujorul se incadreaza in acest criteriu. el a putut fi salvat de la moarte numai transformat intr-o floare. puteti avea bujori infloriti in gradina pe toata perioada calda. Varietatile mai pitice ating inaltimi de 35 de cm. semintele unor varietati de bujori emit o lumina palida in intuneric. Bujorii nu trebuie tratati cu prea multe substate fertilizatoare. Floarea apare apoi in descrierea unei gradini. dar majoritatea ajung la 90 cm.asemenea ferigii sau lunguiete si late. Asa cum se intampla de obicei cu toti eroii din mitologia greaca. in 1851 a aparut varietatea "Festiva Maxima". Pentru a fi folosite ca remediu. Adaugati numai compost pe pamant. Frunzele au mai multe forme . De-a lungul istoriei. Ruperea bobocilor influenteaza de asemenea durata florilor.Foliajul variaza considerabil in ceea ce priveste inaltimea si textura. evident.Hr. mai mult chiar. radacinile de bujor trebuiau recoltate noaptea. stralucitor. In anii 1800. cunostintele legate de cultivarea si ingrijirea speciilor si varietatilor de bujori s-au inmultit.000 de ani . Dioscoride scrie un tratat despre ierburile folosite in medicina si printre ele include si bujorul. iar povetele sale au fost aplicate cu sfintenie pana in Evul Mediu. Primavara. aceeasi floare pe care a folosit-o pentru a-i vindeca pe zei.desigur.Pentru a descoperi originea numelui trebuie sa plecam din China si Japonia inspre muntele Olimp. isi trage numele de la doctorul Paeon. E bine sa lasati toti bobocii pe tufa pana se maturizeaza. mai ales cu cantitati mari de nitrogen produce efecte negative si pot dauna sau chiar distruge planta. dar in timp acestea se inchid. De exemplu. datele difera in functie de sursa: intre 1. in jurul tulpinilor tinere. In aceasta perioada au fost introduse multe varietati de buna calitate.. 4. Culoarea foliajului variaza de la verde deschis. pana la verde inchis. in 1375. ajungand la maturitate sa aiba o nuanta verde inchis (culoarea initiala se mai pastreaza numai pe tulpini si petiol). la unele varietati frunzele sunt deschise la culoare sau au tente rosiatice. inainte ca acest lucru sa fie consemnat in documente. astfel ca daca alegeti varietatile potrivite.000 de ani sunt o perioada destul de lunga.Plinius da prima descriere detaliata a bujorului si a semintelor sale. dar mai mult ca sigur bujorii au fost cultivati de mult timp. unii la mijloc si altii tarziu. . asta inca din cele mai vechi timpuri. desi in timp florile vor deveni mai mici. In mitologia greaca. candva in jurul anului 77 d. Shakespeare face si el referire la bujor in piesa "Imblanzirea scorpiei". cunoscut si cu denumirea stiintifica Paeonia. Paeon s-a amestecat in problemele personale ale zeilor.O scriere care dateaza din 1157 mentioneaza cultivarea bujorului intr-o gradina englezeasca. primavara. un hibrid care a ramas si astazi in cataloagele comerciantilor de flori. inainte de 1900. Bujorul a fost mereu legat de superstitii. oliv. Se zicea ca ciocanitorile vin si scot ochii celui care deranjeaza floarea pe timpul zilei. Putin mai tarziu. de fapt) poate trata in jur de douazeci de boli. Pe unii i-a ajutat atunci cand aveau nevoie si. in Franta a inflorit productia de hibrizi de bujori. Se zicea ca planta (parti din ea.Bujorii sunt de trei tipuri: unii infloresc la inceputul sezonului. In ceea ce priveste perioada de cand este cultivat bujorul. a atras dusmania altora. Inainte ca Paeon sa ii salveze pe Pluto si Marte cu ajutorul radacinii de bujor in timpul razboiului troian..BUJORUL Bujorul este una din cele mai cultivate plante pentru flori. Un lucru interesant este ca frunzele sunt unice pentru fiecare planta.Se spunea ca exista niste forte puternice in bobocii de flori care stralucesc in noptile cu luna plina. in 1603.400 si 4. Fertilizarea in exces. bujorul. existau legende care povesteau de puterile florii.

rosu. Dupa recoltarea florilor.LALELE Laleaua. floarea lalelei fiind asemuita acestuia. acestea se indeparteaza. Primavara. Inflorirea lor este esalonata pe o perioada lunga.5-7. Soiurile existente in cultura sunt grupate dupa diverse criterii. Adancimea de plantare este de aproximativ doua ori inaltimea bulbului. dantelate sau incretite. Ea apare pe ceramica veche si pe vestitele covoare orientale. Laleaua se inscrie in randul florilor cu mare popularitate si datorita faptului ca prezinta largi posibilitati de cultura si utilizare. pentru maturarea mugurelui de floare. Plantarea bulbilor. Soiurile pentru flori taiate au in general o singura floare pe tija dar se pot folosi in aranjamente si lalele cu mai multe flori pe tija. involtev(cu mai multe randuri de petale) si rotunjite la varf. in sezonul de primavara. arat la 30 cm. Anglia si Olanda. bine drenate cu pH 6. se afana solul. galben. Bulbii trebuie sa fie mari. In 1673 in Haarlem este creata laleaua neagra. Permanent se indeparteaza buruienile. la aproximativ 20ºC pana la sfarsitul lui august. cultura se ingrijeste in continuare pana la ingalbenirea si caderea frunzelor. laleaua infloreste in tot timpul iernii. Pentru a-si reveni. se face in luna octombrie pe brazed. Bulbii se lasa 1-2 saptamani la uscat.) pentru a impiedica aparitia mucegaiurilor. maruntit si nivelat. tijele se indoaie iar daca aerul este prea uscat. eventual se administreaza ingrasaminte. Rezista la temperaturi scazute. topsin etc. eveniment sarbatorit aici anual cu mult fast. Creste si infloreste bogat daca are apa suficienta si mai ales hrana din belsug. Scoaterea bubilor din pamant se poate face anual. In prezent culturile de lalele in Olanda se intind pe mai mult de 10. laleaua fiind recunoscuta peste tot in lume ca floarea nationala a acestei tari. se curata si se pastreaza in incaperi uscate. portocaliu. Laleaua a fost foarte apreciata inca din trecut. in gradina. in 2-3 ani. Terenul trebuie sa fie bine pregatit. iar bulbii se cultiva separat pentru producerea in continuare de material saditor. in pozitie orizontala. Florile se pastreaza la intuneric si racoare in ziar umed. Franta. provine din Orientul Apropiat. Numele popular de lalea e de origine turceasca. patru tipuri de flori: simple rotunjite la varf. dar nu suporta caldurile excesive. Bulbii mari se folosesc in anul urmator pentru obtinere de flori. iar in cazul aplicarii tratamentelor termice la bulbii unor soiuri. precum epoca de inflorire. Numele stiintific al genului din care face parte si anume "Tulipa". Florile lalelei prezinta o gama foarte larga de culori: alb. A doua patrie a lalelelor a devenit Olanda. cateva ore. inaltimea si vigoarea. Toamna tarziu se protejeaza cu paie sau frunze impotriva gerurilor. intr-una sau doua culori. isi are originea in cuvantul persan "toliban" care inseamna turban. in iunie-iulie sau cel tarziu la 3 ani odata. la distante de 20-30 cm intre randuri si 5-10 cm pe rand. regina primaverii. laleaua a ajuns aproape nelipsita in toate gradinile din Germania. apoi pana la plantare se trec in camere mai reci (917ºC). Recoltarea florilor se face in faza de boboc bine colorat. Bobocii se deschid la lumina si isi pierd frumusetea. simple cu flori franjurate. Aici laleaua ajunge inca inainte de 1500. in general. caracterele florilor etc. lalele papagal. Pe fundul santului de plantare se pune un strat de pamant mai nutritiv (mranita + frunze). ascutite la varf. In textele vechi pastrate in moschei. iar in secolul al XVII-lea ea este la mare pret: bulbii se foloseau ca moneda de schimb sau ca zestre si valorau greutatea lor in aur. Conditii de cultivare si ingri ire Laleaua are nevoie de terenuri insorite. devreme sau seara dupa apusul soarelui. soluri usoare mai mult nisipoase decat argiloase. . sunt descrise sute de soiuri de lalele si serbarile fastuoase organizate cu ocazia infloririi lor. turcii fiind cei care au contribuit cel mai mult la raspandirea acestei flori in lume. dimineata. Pe masura raspandirii in Europa. siclam. flori asemanatoare celor de crin. uniformi. fara urme de rani si de obicei se trateaza cu fungicide inainte de plantare (prafuire cu Derosal. tijele se taie din nou la baza si floarea se scufunda cu totul in apa. roz. Exista.000 hectare. floarea se ofileste repede. Pasiunea pentru aceasta floare a devenit echivalenta cu goana dupa aur. de fapt o nuanta foarte inchisa de indigo-violet.

cand trebuie culese si lasate sa se usuce intr-un loc umbros. Anul urmator macii vor fi prezenti intr-un numar mai mare. In afara de beneficiile amintite. incepand cu zonele insorite ale campiei pana la altitudini destul de ridicate. datorita semintelor scuturate pe sol si transportate de vant. Veti vedea ca pe masura ce se apropie sfarsitul de sezon tot mai multi maci se vor usca. Macul rosu este intalnit sub doua tipuri majore: primul este macul de camp a carui aparitie nu este controlata.MACUL Macul rosu(Papaver Rhoeas). si mentineti umiditatea solului pana se intampla acest lucru. in cadrul culturilor de cereale. este o planta erbacee anuala originara din zona Turciei care impresioneaza prin aspectul petalelor sale. afanati solul pentru a facilita circulatia apei si nivelati suprafata de teren plasati semintele pe pamant fara a le ingropa. Nu se recomanda administrarea in cantitati mari si fara acordul medicului deoarece consumate necorespunzatoar pot avea efecte halucinogene. aveti grija sa udati plantele corespunzator. dupa ultimul inghet. Petalele de mac folosesc in industria farmaceutica la prepararea ceaiurilor. motiv pentru care trebuie indepartati si pastrati doar cei buni. spre bucuria tuturor. macul rosu poate infrumuseta orice gradina inducand buna dispozitie. deoarece au nevoie de lumina in procesul de germinare. Semintele vor germina la aproximativ10-15 zile din momentul in care au fost plantate dupa ce au crescut. cu sol neutru si apropiat pe cat se poate de o sursa care sa va permita sa ii udati curatati buruienile de pe suprafata vizata. Florile colorate intens au tulpini inalte acoperite cu perisori protectori. respectand urmatoarele sfaturi: pentru plantarea macilor alegeti un loc insorit. Singurele parti ale macului care pot fi administrate in scop medicinal sunt petalele. iar al doilea este macul cultivat de catre om.Incepand cu luna mai pana la sfarsitul lunii iuliei macul rosu poate fi admirat aproape pretutindeni. avand caracter spontan. restul componentelor fiind otravitoare. Cele mai bune rezultate le ofera in cadrul tratamentelor impotriva afectiunilor aparatului respirator si a insomniei. Pentru a avea o gradina decorata cu multi maci nu trebuie decat sa plantati semintele primavara sau chiar putin mai devreme. - . mac de gradina sau somnisor. pe marginea drumului sau in curtile iubitorilor de plante. cunoscut adesea in popor sub numele de mac iepuresc. Prepararea petalelor pentru uz medicinal se efectueaza in perioada de maxima dezvoltare a florilor. una dintre substantele utilizate pentru calmarea durerilor. tincturilor si siropurilor si sta deseori la baza obtinerii morfinei.

in locul unui proiect care sa impresioneze de la prima vedere. . arbustilor si . frumusetea amenajarii sta mai ales in detalii. arbustii si accesoriile se anuleaza reciproc. astfel de greseli le fac prea putin interesante. flori asezate una langa alta la intamplare. mai ales in cazul unei gradini mici.unui copac potrivit. care trebuie sa dea iluzia de spatiu mai mare.MARGARETE Specialistii si pasionatii spun ca. chiar si o gradina mica si aparent inghesuita va putea deveni o gradina vie. si mult mai frumoasa. o gradina mica va deveni un spatiu de o frumusete surprinzatoare. cu suficienta experienta. iar rezultatul este un amestec de linii drepte. Daca pentru un arhitect peisagist. dati impresia unei curgeri sau a unor cercuri concentrice. plictisitoare si anosta. pentru a da o forma si a a elimina stridentele si lipsa de echilibru. O gradina de mici dimensiuni nu inseamna ca veti avea mai putin de munca sau ca nu trebuie sa fiti deosebit de atenti la mici detalii. In final. chiar daca in realitate nu este deloc asa. unde distantele ar estompa dezechilibrul. Oricat de valoroase sau frumoase ar fi speciile alese. cu ajutorul unui specialist sau cu multa inspiratie. Si nu uitati ca detaliile sunt foarte importante. Culorile. in care florile. aparent neinsemnate. folositi linii curbe intr-o gradina mica. folosind imaginatia si talentul pentru a pune in armonie elementele existente. o gradina dezordonata. dimensiunile si formele sunt mult mai importante intr-un spatiu restrans decat intr-o gradina de dimensiuni generoase. aparent mai mare. In fata unui spatiu mic. multi fac greseala de a trata totul usor. Tocmai de aceste detalii va depinde rezultatul final. Tratand fiecare spatiu ca unul unic. O greseala comuna este folosirea unui model cu linii drepte si forme de patrat sau dreptunghi. Primul criteriu ramane marimea plantelor alese pentru gradina. pentru un gradinar amator este o interesanta provocare. eleganta si pe gustul dv sau un proiect care nu a iesit tocmai bine. prin alegerea florilor. Spatiul trebuie exploatat la maxim. forme fara imaginatie. fara echilibru. Pe cat posibil. O structura rigida.daca este cazul . un astfel de proiect este deja rutina. Si in functie de ele veti avea o gradina frumoasa.

La noi creste in locuri insorite si mai umede. abcese dentare. prin sate pe linga garduri. a doua oara in septembrie. musatea. Ca urmare a aparitiilor recente in presa a unor articole ce mentioneaza prezenta pe piata farmaceutica din tara noastra a unor medicamente contrafacute. . amigdalite. moruna. Deoarece medicamentele din portofoliul Roche se adreseaza unor arii terapeutice complexe. Boli in care se utilizeaza: e utilizata ca antiinflamatoare. ulcere. Roche Romania recomanda pacientilor. Perioada si organul de recoltare: se utilizeaza florile acestei plante ce se cultiva din mai pina-n august. gripa. Uz extern: gingivite. In cazul achizitionarii produselor Roche din alte surse decat cele autorizate de autoritatile competente. diaree. cancerul. Perioada de vegetatie: infloreste din luna aprilie pina la sfirsitul lunii august. calitatea si originea acestor medicamente nu poate fi garantata. compania Roche Romania semnaleaza pacientilor. intrucat medicamentele comercializate prin aceste canale nu au garantate originalitatea si eficacitatea terapeutica ce deriva si din respectarea conditiilor obligatorii de manipulare si transport. cicatrizante. poala sfintei Marii. eliberarea produselor catre pacienti facandu-se doar pe baza unei retete eliberate de medic. roman. Ecologie si raspindire: este o planta originara din sudul si sudestul Europei. gastrice. musetel de cimp. romasca. Farmaciile pot achizitiona medicamentele Roche in Romania numai prin intermediul distribuitorilor autorizati in acest sens. furunculosa. romanita. cu predilectie pe soluri nisipoase usoare.ROMANITA Denumiri populare: mamorita. menstre cu dureri. enterocolite. rani purulente. tonic capilar. insomnii. Uneori infloreste de 2 ori pe an. Produsele originale Roche distribuite in Romania sunt inscriptionate in limba romana si au de asemenea prospectul in limba romana. guturai. ochiul boului. leucoree. medicilor si farmacistilor sa nu apeleze la canale de aprovizionare neautorizate. pe pagisti. medicilor si farmacistilor riscul reprezentat de achizitia medicamentelor prin alte canale decat cele autorizate de autoritatile din tara noastra. marariul ciinelui. transplantul sau anemia. sinuzite. Aproape des e intilnita in cimpie pe solurile saraturoase. actiune emolienta. poliartrita reumatoida. pe linge locuintele oamenilor. drumuri si cai ferate. antiseptice. stomatite. astm bronsic. mositel. raspindita astazi pe to ate continentele. antihistaminice. precum hepatitele virale cronice. arsuri. Uz intern: gastrite hiperacide. analgezice. ulcer gastric. romanit. reumatism. antispastice. Este cultivata in toate zonele tarii. prin lanuri. Uneori poate fi confundata cu alte plante. hemoroizi. ulceratii. matricea.

Aspect: Este o planta care se intinde si formeaza grupuri de flori de culoare albastru intens. O alta metoda de inmultire este divizarea tuberculilor. Cand plantele au crescut destul mutatile in vase din ce in ce mai mari mentinand pamantul umed si la temperatura de 15-18 0C. Solul preferat: Sol bine drenat. Reproducere: O metoda de inmultire folosita cu succes este insamantarea. Trebuie tinuta intr-un loc uscat si bine aerisit. Udarea se face turnand apa in farfurioara pentru ca apa sa nu balteasca . Inmultirea: Se inmulteste prin seminte. care se intinde si se adapteaza usor mediului de crestere. insa o data la 2-3 ani trebuie separata. Frunzele si florile deteriorate se indeparteaza smulgamdu-le cu forta chiar din tubercul. umed. Tratamente specifice: Planta este predispusa sa fie atacata de melci. intr-un loc cald. ca tuberculii si radacinile pot sa putrezeasca. intr-o rasadnita cu pamant de buna calitate amestecat cu putin nisip grosier. Nu expuneti planta la razele directe ale soarelui sau unei atmosfere prea uscata.Clopotei Denumire populara: Clopotelul Carpatin Denumire stiintifica: Campanula Carpatica Specie (Familie): Campanulaceae Descriere: Planta perena. Primavara tarziu se imparte tuberculul astfel incat fiecare diviziune sa aiba cativa muguri. planta va inflori din nou. Cultivare: Cultivati iarna ciclamele. Cultivate cu grija. Prefera soarele. mov sau albe. in forma de cupa. Daca se indeparteaza florile ofilite. sa aiba suficienta lumina si sa fie fertilizata la 2-3 saptamani (fertilizant lichid adaugat in apa de udat). avand grija ca pamantul sa fie in permanenta umed. formeaza grupuri de culoare verde-inchis. Inflorirea: Planta infloreste la inceputul verii si pe tot parcursul verii. astfel creste perioada de inflorire. Prin intindere. Poate ajunge pana la 25 cm inaltime. altfel va trei foarte putin. care au in varf flori albastre-purpurii. La sfarsitul primaverii reduceti treptat udarile astfel incat sa mentineti pamantul umed doar in jurul tuberculului. Pastrati rasadnita la temperatura de 18-24 0C. in ghiveci. Planta inflorita trebuie sa fie protejata de frig. la umbra. utilizand un amestec de compost pentru gradina format din pamant cu frunze uscate. turba si nisip in parti egale. Pericole: Nu udati planta prea mult pt. se aseaza in imediata apropiere a tulpinilor pahare cu bere. Mutarea se face doar dupa ce s-a incheiat perioada de inflorire. apoi se planteaza in cate un vas si se pastreaza la loc racoros. Lasati planta sa absoarba apa din farfurioara timp de 20 de minute si aruncati lichidul ramas. Sadirea: Se sadesc semintele primavara devreme. turnati apa in farfurioara de sub vas. . ciclamele pot inflori timp de 3 sau chiar 4 ani. pe tot parcursul anului de semanare. fertil. Se face intre lunile iulie si septembrie. intr-o gama variata de tonalitati. Pentru prevenire. de la alb-roz la violet.

apleci capul. când pozi ia ghiocelului era foarte folosit . când tii c ai gre it i ai dat-o-n bar Äcu brio´. haide i s v-o prezint: într-un anumit moment al vie ii.i pl te ti angaja ii ~ dac ai ma in tare i crezi c legile rutiere nu sunt f cute i pentru tine« ~ dac e ti Prim Ministru cu nume de onomatopee i ai dat cu ara de gardul coliicum ar fi s nu mai scoate i voi niciun sunet i s lua i în *&^%@ *@(#* voastre pozi ia ghiocelului??? . Pentru c î i avea sensul i semnifica ia ei.Dar pentru c unii nu i-o mai amintesc sau poate nici nu au cunoscut-o vreodat . cam de câ i aveai tu nevoie ca s î i votezi legile alea de tot gunoiul ~ dac e ti borfa de rând prins cu mâna în buzunarul altuia ~ dac e ti sportiv ³campion´ g sit dopat ~ dac e ti fat /b iat care î i ba i joc de rela ia ta i de persoana pe care ar trebui s o iube ti ~ dac e ti patron de cantin /restaurant/fast food i pui la vânzare cu bun ~ dac e ti pensionar i crezi c ai toate drepturile i nicio obliga ie ~ dac e ti primar de comun /târg/Capital la românesc nici nu poate fi vorba«) i ai averi ce nu pot fi dovedite nici de fiscul american (c de tiin mâncare stricat i tu ~ dac e ti un om care nu.i respect cuvântul dat ~ dac e ti afacerist i i-ai tras averi din mii de epe ~ dac e ti patron i nu. nu tare demult. pui b rbia în piept i« la i sentimentul de ru ine i vinov ie s se reverse asupra ta. Asta e pozi ia Äghiocelului´! A adar: ~ dac e ti Pre edintele unei ri nebananiere cu o flot pierdut ~ dac e ti pre edinta Camerei Deputa ilor dintr-o ar în care popula ia vede 80 de mu ufani în sal numeri 180.GHIOCEL Era o vreme.

2 . perena. ulei volatile. Fructul este o capsula ovala cu numeroase seminte mici. acid clorogenic. Actiune farmacologica Produsul are actiune antiseptica. care au miros caracteristic si gust aromat. Actiunea vasodilatatoare si hipotensiva este datorata flavonoidelor. cu tulpina dreapta. tanin. hepatic nr. de forma ovala si contin multe pungi secretoare. Produsul vegetal folosit Se folosesc partile terminale imbobocite si inflorite. Sunatoarea infloreste din iunie pana in septembrie. Florile sunt grupate in varful tulpinii si ramurilor in forma de buchet. cu frunze si ramuri de culoare verde si flori galben-aurii. colecistopatii. pseudohipericinei. gastric nr. taninurilor. Fiecare floare are 5 sepale si 5 petale de culoare galben-aurie. Nu trebuie sa contina tulpini lemnoase.2. uleiului volatil. Creste prin faneturi si locuri aride. Sunatoarea intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic. lemnoasa la partea inferioara. ramificata in partea superioara. inalta pana la 100cm. Acizii clorogenic si cafeic sunt raspunzatori pentru actiunile antiinflamatoare si colagoge. brune. lungi de 20-30 cm. Principii active: hipericina. flavonoide. cauza din care dau impresia ca prezinta puncte translucide cand sunt examinate prin transparenta. pseudohipericina.POJATNITA Descrierea speciei Sunatoarea este o planta erbacee. Frunzele sunt dispuse opus. nepetiolate. Extern in gargarisme (inflamatii ale gingiilor) si ca cicatrizant in arsuri sub forma de cataplasma. diaree. acid cafeic. astringenta si cicatrizanta-datorata hipericinei. Intrebuintari Intern se foloseste sub forma de infuzie in: colite.

"Cine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" . Gasim aceasta planta sub forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar. care sunt foarte bogate in uleiuri volatile. se spunea in Antichitate ca este sacra. inscrisa chiar in numele plantei. cu efecte protectoare magice. Avand o mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii. considerand ca devin otravitoare in contact cu salvia. ca atare. salvia are numeroase intrebuintari. a vindeca. La romani. ea este o planta care necesita ingrijiri speciale si. "Salvia" vine din latinescul "salvare" . De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite. Ea nu este doar un medicament natural cu multiple aplicatii. salvia era un remediu nelipsit. salvia era considerata o planta sacra. Medicii greci si romani . mai ales in zonele sudice ale tarii. si flori rozalbe si violete. Salvia este o planta cercetata intens. protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta perioada.Salvia "Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori".Galen. Despre aceasta planta extrem de aromata. nu creste spontan. tonic nervos si psihic. cu frunze verzi. fiind adunata cu un intreg ritual.a fi sanatos. fiind folosita ca detoxifiant. imbracat intr-o tunica alba. albicioase. . la fel ca si anumite preparate pe baza de salvie. Se credea ca acela care va consuma salvie inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. reintineritor. a salva. O credinta straveche. Cel care oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin. Si in medicina traditionala romaneasca. avand un gust puternic aromatic si astringent. fiind adusa pe pamant chiar de zei. ci doar cultivata. Mai ales la trecerea dintre iarna si vara. considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare. se spunea in Evul Mediu. culeasa cu protocol. ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii.elogiaza si ei salvia. cum ar fi tinctura. Plinius. Dioscoride . In Roma antica.spune un vechi proverb chinezesc. Exista multe mituri terapeutice legate de aceasta planta sacra. era o planta sacra. mituri pe care stiinta moderna se straduieste sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica. Romanii interziceau > folosirea obiectelor de metal. careia medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice.

LACRIMIOARA Lacramioara. este singura specie de planta care apartine genului Convallaria. Tulpina cu flori are in general doua frunze si inflorescenta in forma de chiorchine formata din 5-15 flori la capatul tulpei. Ea mai poate fi intalnita izolat si in Estul Statelor Unite. y y y Convallaria majalis var. iar coloniile formate dintr-o singura tulpina nu produc seminte. care au fost uneori separate de unii botanisti ca fiind specii sau subspecii diferite. Convallaria majalis var. Majalis ± intalnita in Europa si Asia are petalele albe. masoara 5-10 mm in diametru si au un parfum imbietor. Planta infloreste de la inceputul primaverii pana la inceputul verii. Noile tulpini ale plantelor se formeaza la capatul stolonilor. Fructul de lacramioara este de culoare rosu aprins si masoara 5-7 mm in diametru. Lacramioara nu se poate inmulti prin polen. Descriere Lacramioara este o planta erbacee. numite rizomi. Montana ± intalnita in SUA care are o dunga verde pe nervura principala a petalelor florilor. avand dimensiunea de 1-3 mm. . au forma de clopotei. cunoscuta si sub denumirea de Margaritar sau Dumbravioara si avand denumirea stiintifica Convallaria majalis. vara. Keiskei ± intalnita in China si Japonia are fructe rosii si flori in forma de clopotei. Tulpina plantei are o inaltime de aproximativ 15-30 cm si este incadrata de una sau doua frunze mari. Acesta contine cateva seminte de culoare albicioasa sau maronie. Convallaria majalis var. familia Ruscaceae. Clasificare Se cunosc trei varietati de Lacramioare. Cand se usuca capata o culoare translucida si sunt rotunde. eliptice. Planta poate fi intalnita in zonele cu temperatura temperata din Emisfera Nordica in Asia si Europa. de aproximativ 10-25 cm. care continua sa se extinda. perena care se extinde pe suprafete mari prin tulpini subterane. Florile sunt albe (rareori roz pal). din radacinile ramase in pamant pe timpul iernii. Planta infrunzeste primavara.

avind in linii mari aceleasi proprietati. Infuzie (1 linguri la can ). Cimbrul (Thymus vulgaris ) si cimbrisorul (Thymus serpyllum) sint varianta cultivata. cat si alimentare. astenii. tonic-aperitiv i stomachic. lucioasa. anorexie. cu marginea rasucita. cu corola bilabiata asemanandu-se cu cele de cimbrisor. de culoare verde rosiatica. spune legenda. cu tulpini in 4 muchii. opuse. Indicatii terapeutice: INT. iar cea inferioara paroasa. respectiv cea salbatica. pl gi purulente. ² Dureri sciatice. insuficien pancreatic . a uneia si aceleiasi specii vegetale. se pretinde ca zinele adora aceasta planta aromatica. se folosesc numai partile aeriene atat in scopuri medicinale. gutoase. EXT. igien bucal . stimulent nervos. in orice caz ea este apreciata din cele mai vechi timpuri. carminativ. anemii de prim var . frunzele. avand fata superioara neteda. sunt sesile. Descriere: Originara din tinuturile mediteraneene. expectorant i calmant al centrului tusei. helmintiaze. Recoltarea: Vara pe timp insorit. Are nevoie de multa caldura si mult soare. de culoare violaceu-roza. Pentru Pliniu. din lacrimile pricinuite Elenei din Troia de dezastrele aduse de frumusetea ei trufasa. igien capilar . reumatismale. in tarile anglo-saxone. cunoscut si sub denumirea de cimbru de gradina. 2²3 c ni pe zi. enterocolite. Teofrast si Dioscoride considerau cimbrul ca fiind tonic si antispasmodic pentru caile digestive. mici lineare. Este un subarbust stufos. ² B i locale cu infuzie concentrat (30²50 g la litru) care poate fi utilizat i ca ap de gur . acesta era un antidot impotriva muscaturilor de sarpe si a Äotravii pricinuite de creaturile marine". precum si im remediul impotriva durerilor de cap.CIMBRUL Cimbrul s-a nascut. deoarece inhib activitatea enzimatic . astm. ramificate. Bron it . Mod de administrare: INT. sunt dispuse terminal la subtioara frunzelor superioare in inforescente sub forma de spic. Intr în compozi ia ceaiurilor pectoral i contra colicilor. Grecii si romanii o ardeau in cursul ceremoniilor rituale. Ac iune farmacologic : Antiseptic intestinal. Raspandire: Cimbrul creste pe pasuni insorite. EXT. tuse convulsiv . Contraindica ii: In dispepsii i hipopepsii grave. Infloreste in lunile de vara. aceasta planta se gaseste la noi numai in cultura. Florile mici pentamere. ÄInamic al toxinei" pentru medicul Trousseau (secolul al XlX-lea). coleretic. diuretic. Se gaseste si in gradina. lemnoase in partea inferioara. cimbrul ramine si astazi panaceul farmaciilor familiale din Provence si Languedoc. inalte pana la 30cm. pe povarnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe campii. dispepsii. de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamantului radiaza in mod special. tuse spastic . balon ri.

Este o buruiana deosebit de rezistenta.P P DIA Papadia (Taraxacum officinale. Radacina si rizomii se regenereaza foarte repede dupa taiere. Toate partile plantei pot fi exploatate in acest sens. acest lucru determinand aparitia ei preponderent in zona de campie si in cea de deal si submontana. Aspectul sau placut si culoarea aprinsa o salveaza de multe ori din mainile noastre. farmacii sau plafar se regaseste sub forma de unguent. desi este cea mai notorie planta. in parcuri si. cicoare. . Tulpina este cilindrica si goala interior. Daca in cazul altor buruieni prasitul reprezenta cea mai rapida varianta de distrugere. ceai sau infuzie. galbenea. papadia face nota discordanta din acest punct de vedere. este foarte important sa alegi metoda cea mai potrivita pentru indepartarea acesteia. buha. in culturi. ulei sau tincturi. pastile. cel mai adesea. Avand in vedere ca radacina sa este foarte adanc infipta in pamant. pe marginea drumurilor. insa atunci cand vine vorba de culturi importante si de aspect imaculat. tratand afectiuni interne sau externe. ce poate trai in orice mediu sau substrat: pasuni. Asteraceae). Deoarece are doua posibilitati solide de inmultire (prin rizomi si prin seminte). face parte tot din clasa buruienilor. Taraxacum officinale ocupa un clasament fruntas in randul celor mai rezistente buruieni. in orase. Papadia se deschide dimineata si se inchide seara. Prefera zonele insorite sau partial umbrite. papalunga. Atat in medicina moderna cat si in cea traditionala. Primavara este consumata sub forma de salata. fam. iar florile pot fi murate pentru perioada de iarna. papadia reprezinta un remediu eficient atat pentru oameni cat si pentru animale. Se extinde cu ajutorul rizomilor verticali (2 cm) si se fixeaza cu o radacina pivotanta ce poate depasi 15 cm in adancimea solului. Florile galbene si mari pot fi grupate in numar de 200 in partea superioara a tulpinii. fanete si poieni. lilicea etc. Calitatile sale terapeutice o salveaza inca o data si o recomanda pentru multitudinea de beneficii. aceasta nu este cea mai buna alegere. iar frunzele au forma de lance. In magazine. terenuri necultivate. Planta regaseste cel mai adesea in Europa si Asia. La noi in tara este cunoscuta sub mai multe denumiri: floarea-broastei sau floarea gainii.

Sub forma de infuzie 2-3g/200. iar cele periferice au corola asimetrica in forma de palnie cu cinci lobi de culoare albastra. raspandire: Buruiana de culturi. iar extern sub forma de cataplasme si spalaturi in diferite boli de ochi. Indicatii terapeutice: INT. Mod de întrebuintare. .Afectiuni ale aparatului urinar (în special în amestec cu alte specii). Partea utilizata: Inflorescentele ² impropriu . . mucilagii. Infloreste din iulie pana in septembrie. Actiune farmacologica: are proprietati astringente si diuretice. ramificata si acoperita cu peri paslosi. iritatii si înrosiri ale pleoapelor (în uz extern). locuri pietroase si pe marginea drumurilor. au culoare alburie din cauza perilor matasosi si sunt lineare. . cele centrale au corola regulat tubuloasa. sunt tubuloase.Conjunctivite. antocianidine si saruri de potasiu. Principii active: Principii amare. saruri de potasiu. Frunzele. antidiareic. cat si numai florile marginale (cu corola asimetrica).50-1m. Principii active. INT. ² Bai de ochi sau comprese cu infuzie (1 lingurita la cana). uneori creste si pe marginea drumurilor si prin locuri uscate si pietroase în regiunea de campie si de deal din întreaga tara. Ambele produse sunt lipsite de miros si au un gust dulceag. Produsul vegetal folosit. antocianidine. Intrebuintari. Substante amare ( centaurozida sau cnicina ) tanin.. Recoltare: Inflorescentele se rup întregi cu pedunculul sub 1 cm. EXT. diaree benigna. anorexie. Ecologie. ² Infuzie (1/2 lingurita la cana) care se bea în 2²3 reprize. cu pedunculul de maximum 1cm. Florile pentamere. usor astringent. Se utilizeaza atat capitulele florale recoltate in timpul infloririi. Intra in compozitia ceaiului diuretic. tonic-amar.flori" (Flores Cyani cum receptaculis) care se recolteaza in lunile ² VII²VIII. tipica pentru semanaturile de grau si de secara. se administreaza in tratamentul bolilor renale.Albastrelele Centaurea cyanus Descrierea speciei. tanin. glicozidul cicorina. EXT. androceul este alcatuit din 5 stamine cu anterele unite. calmant si antiseptic ocular. reumatism. Planta anuala sau bianuala raspandita prin semanaturi. Actiune farmacologica: Diuretic usor. alterne. se ia de 3 ori pe zi inaintea meselor principale. grupate in capitule globuloase terminale. are tulpina inalta de 0.

Are nevoie de multa apa si ingrasaminte suplimentare. albe. paduchii verzi. feriti de lumina puternica timp de 1-2 saptamani. mustele albe. Iarna balsamina poate servi la ornamentarea apartamentului. inalt de 40-60 cm. Acestia se tin in apa pana isi formeaza radacini. roz. intr-un compost umed . Se obtine din butasi sau din seminte care se seamana la sfarsitul lunii aprilie. Toamna si iarna trebuie adapostita intr-o sera in care temperaturile sa nu scada mai mult de 13 °C. Balsamina se inmulteste prin butasi obtinuti din ramurile laterale in perioada aprilie -octombrie. Balsamina prefera locurile luminoase. violet. rosii. Parazitii care ataca aceste plante sunt: paianjenul rosu. Acestia pot fi distrusi prin aplicarea unor insecticide cu actiune sistemica. simple sau involte. putin ramificat si frumos imbracat de flori mari. cu temperaturi de pana la 18 °C. iar apoi sunt plantati in vase separate. . Distanta intre plante se lasa de 20-25 cm.BALSAMINA Balsamina se prezinta ca un copacel.

rotunde. poate parea ciudat ca fiecare tuber face 10. uscat. hibrizii cu flori colorate se planteaza primavara. Dupa ce a inflorit. precum si de hibrid. Sunt perfecte ca flori taiate. In general. culoarea levanticai. La fel. . galben. pot produce 20-25 de flori pe un tuber mare. Dupa perioada de repaus. salivare excesiva. voma si dificultati in a inghiti. portocaliu si verde. roz. desi ei pot sta astfel chiar si 8-10 luni. chiar si 30 de flori. cala va inflori continuu 6-8 saptamani. tuberii trebuie scosi din pamant si pusi la pastrare intr-un loc racoros. In functie de varietate. Perioada de depozitare este de minim 10 saptamani. In comparatie cu traditionala cala alba. de ghiveci. incluziv la ingheturi puternice sau umezeala extrema.cala este toxica pentru animale deoarece contine cristale de oxalat de calciu. Tuberii de cala ar trebui sa infloreasca la 60-90 de zile de la plantare. Cala nu este foarte rezistenta la conditiile de iarna. pe toata perioada iernii. Dupa ce foliajul se ofileste. cala rezista 7-10 zile. si atunci este perioada cand "stocheaza" energie pentru florile de anul viitor. umed Descriere Cala (Zantedeschia aethiopiea) este o floare mare. rosu. Desigur. arsuri si iritatii la gura. Respectarea stadiului de repaus. tuberii pot fi replantati. trebuie sa o udati si sa o tratati cu substante fertilizatoare.partial umbra Sol: bine drenat. dar mai putine ca numar.alb. cu petale groase. Calele scunde. Aceste ingrijiri sunt importante pentru ca tuberul incepe sa se dezvolte de abia dupa ce infloreste. fara sa se deterioreze. cerate si capete solitare de 15-20 cm lungime. cu atat florile vor fi mai mari. Culorile sunt variate .CALA Denumire populara: cala Denumire stiintifica: Zantedeschia aethiopiea Familie: Araceae Expunere: plin soare . toamna. cu cat tuberul este mai mare. aceasta data variaza semnificativ in functie de temperatura aerului si a solului. Avand in vedere ca infloresc pe tulpini ciudate. semnele critice de boala sunt iritatiile orale. varietatile de cala special cultivate ca flori taiate vor face flori mai mari si mai inalte. limba. de latenta a plantei este foarte importanta pentru dezvoltarea sanatoasa a tuberilor. Ca floare taiata. buze. infloresc vara si se ofilesc toamna. Info .

Expunere:Lumina multa. Florile dau apoi na tere unor pui de plant . care formeaz repede r d cini. cu crestere compacta sub forma de tufa. Sunt unele dintre plantele cel mai u or de cultivat în cas i sunt disponibile în multe variet i cu frunze lungi. apoi trata i-le ca i pe plantele adulte. acesle m nunchiuri cad în cascada. dac nu sunt îndep rtate. a pl ntu elor care se formeaz In vârful pedunculilor florali. Chlorophytum se cultiva cel mai bine in ghivece sau cosuri suspendate. Substratul:Substratul de cultura poate fi orice tip de sol. din fiecare rezultând un m nunchi miniatural de frunze frumos v rgate. albe. fiind considerata. frumos curbate. striate cu alb pe mijloc. Caracteristici:frunze decorative Frunze:Frunzele ierboase. datorita frunzelor lungi si subtiri. ‡ Este perfect acomodata la conditiile climaterice din tara noastra. ine i plantu ele la umbra pan la apari ia r d cinilor. Planta va forma frunze peste tot. pot fi separate de planta-mam i plantate individual. Pute i s introduce i plantele în ap . deoarece tulpina c rnoas func ioneaz ca un cordon ombilical prin care pl ntu ele primesc hran . valorificat în special atunci când planta se cultiv în co ule e suspendate. Un pamant de gradina sau un pamant de flori din comert ii va satisface pe deplin necesarul de nutrienti. în scopul înr d cin rii. Pentru a ajuta tufa sa se dezvolte bogat si uniform rasuciti periodic ghivecele sau cosurile suspendate. Formeaza stoloni ce sunt presarati cu mici rozete de frunze. în form de panglici sub iri. apar flori albe micu e pres rate pe tulpinile lungi. Flori:Prim vara i vara. au 15-30 cm lungime i sunt verzi. care in contact cu pamantul dezvolta rapid radacini. putin soare direct. colorate verde cu alb i cu flori mici. lungi i c me i. sarmoase. împ r i i un tufi în mai multe p r i i replanta i-le separat. Datorita acestui frunzis. Aceste pl ntu e. rizomatoase. poart i ei m nunchiuri de frunze folosite pentru reproducerea plantei.Chlorophytum Descriere: Genul Chlorophytum cuprinde circa 250 de specii permanent verzi. Fiind foarte u or de crescut i înmul it. pe buna dreptate. galbene. uda i mai rar iarna. pe directia luminii. care se dezvolt în centrul rozetei. Planta are nevoie de mult lumin pentru accentuarea contrastului de culoare al frunzelor. cu benzi alb-crem pe mijloc. Chlorophytum nefiind o planta mofturoasa in privinta aciditatii sau alcalinitatii acestuia. Origine:America de Sud Familia:Liliaceae Ordinul:Gigliacee Forma:curgatoare Aspect:erbacee Planta perena. Rezista un timp si in locatii puternic umbrite. diferite. arcuite. imbracand uniform si elegant recipientul. ce capata pe masura cresterii. . ‡ Men ine i substratul umed mereu prim vara i vara. expunerea îndelungata în plin soare produce arsuri pe frunze. lung si gratios. cu orice nivel al pH-ului. perene. Inflorirea se produce doar la exemplarele ce beneficiaza de lumina suficienta. provenile din Africa Occidental i Meridional . stelute mici cu sase petale de culoare alba. aceast a doua metod este mai eficace. una din cele mai nepretentioase plante de interior. un aspect curgator/pendent. Intretinere:Sunt plante rezistente i au o via a lung dac le este acordat îngrijirea necesara i sunt replantate la timp. Perioada de inflorire:Intregul an. de culoare verde deschis. Voalul-miresei este deosebit de aspectuos când se cultiv în co ule e suspendate sau în ghivece pe suporturi fixate pe pere i la în l ime. care se revars gra ios în cascad în jurul plantei-mam . Inmultire: Modalitatea cea mai simpl de multiplicare const în a ezarea în vase mici. formeaza radacini viguroase care tind sa umple rapid ghiveciul. Este apreciata de iubitorii plantelor decorative prin frunzis. Pute i s le l sa i prinse de planta-mam i sa le separa i când vor emile r d cini propii. Tulpinile cu flori pot fi aranjate in jurul unui cerc de sus inere sau pot fi lasate s curg in cascad peste marginea ghiveciului. ‡ Temperatura minim : 7°C. ca niste panglici. dar nu formeaza frunzis si isi pierde intensitatea culorii. creând un efect decorativ deosebii. elegante. dup aproximativ o lun emit r d cini i pot fi plantate în p mânt Chlorophytum se poate înmul i i prin divizare. Pedunculii florali. erbacee. aparand la extremitatile stolonilor. Are nevoie de mult lumin pentru colorarea intens a frunzelor. este una dintre plantele cel mai des întâlnite în locuin e i birouri.

pastai patate. fosfor. caracterizate prin erup ii cu b icu e. mangan. remineralizant. se preiau de la batozatul fasolii. E. vitamina C. de mai multe ori. De asemenea din boabe pisate se f ceau pilule care se luau pentru reten ie urinar . resturi de frunze. se puneau pe pântece. tizolin . calmant al spasmelor. enzime i substan e minerale. B1. Semin ele con in amidon. acid pantoteic. fierte cu 2-3 rânduri de p trunjel i o mân de f in de secar . depurativ. nepatate (Fructus Phaseoli sine semine) care se recolteaza in lunile ² IX²X. acid citric. reconstituant pentru convalescenti. pentosan. asparagin . aafectiuni cronice ale rinichiuluicnee. Se luau boabe de fasole alb i tot atâtea semin e de cânep . ulei eteric. B6. apoi decoctie pîna scade la jumatate. Compozi ie chimic : P st ile con in glucide. mucilagii. pentru calmarea durerilor dup na tere. B9. triptofan. K. PP. edeme cardiorenale. fitohormoni. acid salicic. Mod de administrare: Decoct (o lingura la cana). TBC pulmonar. cobalt. pân se f cea aluat. Recoltare: Tecile de la soiurile cu pastaia alba. magneziu. Pe arsuri se puneau boabe de fasole pestri pisate împreun cu boabe de porumb. asparagina. calciu. datorit c rora au propriet i diuretice i antidiabetice. eczeme. vitaminele: A. B3. Indicatii terapeutice: INT. Partea utilizata: Tecile pastailor albe. i pentru deger turi se foloseau boabe de fasole alb fierte i frecate. usor hipoglicemiant. B2. antireumatic. iar apoi se ungeau bubele cu ea. acidul aspartic. se ardeau la foc. triptofan). macerat la rece (4 linguri la litru). nepatate. acid fosforic. azot. aminoacizi liberi (arginin . se puneau i se pl m deau cu smântân . se amestecau cu frunze de ment uscate i sf râmate. Principii active: Aminoacizi esentiali (arginina. diabet. hidropizie. K i complexul B. lipide. Actiune farmacologica: Diuretic. antigutos. zinc. las ni te pete scor oase ce produc mânc rimi). . care. zaharuri. celuloz . tirozina. Boabele de fasole alb . saruri minerale. uscându-se. În tradi ia popular boabele de fasole se folosesc ca leac contra herpesului (numit popular i bube dulci) i pecinginei (nume popular dat mai multor boli de piele contagioase. molibden. B5. se pisau bine. reumatism. Se curata de vrejuri. -Afectiuni cronice ale rinichilor si cailor urinare (inclusiv litiaza). Din p st i se f cea un ceai pentru rinichi. 2²3 cani pe zi. fier). eruptii. triptofan). natriu. guta.FASOLEA Descriere: Planta cultivata în scopuri alimentare. secundar cu proprietati medicinale. C. se bea în cursul unei zile. s ruri minerale (potasiu.

carnoase si suculente. Este important sa udam plantele doar atunci cand pamantul de la radacina este uscat. cresc relativ incet. Aloe se cultiva si se ingrijeste relativ usor. iar pe timpul iernii vom efectua udarile la intervale mai mari. La Aloe. Substratul folosit pentru Aloe trebuie sa fie poros si cu o reactie neutra. La Aloe. Se recomanda transplantarea plantei la 2-3 ani. lumina. Este preferata combinatia de pamant de frunze. foarte rezistente. udare abundenta. Butasii se planteaza in pamant nisipos si sunt tinuti la caldura si umbra timp de cateva zile. Aloe are nevoie de multa lumina si de aceea este de preferata pozitionarea plantei la fereastre catre sud. Necesita. Inflorescentele sunt bogate si spectaculoase. cu spini pe margini de culoare verde. La Aloe. cu nuante albastrui. frunzele sunt lungi. . ingrasamintele se folosesc rar si in cantitati mici. si cu multa lumina. inmultirea se face prin butasi de planta in perioada mai-iunie. Mutarea in ghivece o vom face abia dupa aparitia radacinilor. Iarna o vom pastra in camere racoroase cu temperaturi minime de 8-10 grade C. Sunt plante fara pretentii deosebite.ALOE Aloe este o planta cu o inaltime variabila de la 10 la 100 cm originara in zone calduroase si secetoase. in forma de lance. Excesul de apa putand duce la distrugerea plantei. nisip si turba fibroasa. de culoare rosu-corai. prin putrezirea radacinilor. inflorescentele aparand la aproximativ 2-4 ani de la plantare. in timpul verii. aerare. La asezarea pamantului in ghiveci vom adauga un strat de pietris si vom folosi ghivece gaurite pentru scurgerea apei suplimentare. inguste. sau prin despartirea puilor de la baza plantei si plantarea lor in ghivece mici.

daca se asociaza cu temperatura scazuta. Cactusii au crestere lenta. ovoidala. pentru ca ranile facute sa se cicatrizeze (sa formeze crusta). Aceleasi locuri insorite. Ei se tin cateva zile sau saptamani intr-un loc calduros. ovala. de diferite forme. in locurile de origine.CACTUS Cactusii sunt plante cu tulpini suculente de forma cilindrica. turtita etc. Momentul optim este la aparitia primelor rozete de spini. Lumina intensa este absolut necesara pentru aceste plante.Cactusii se inmultesc in mod obisnuit prin seminte si butasi. butasii nu se planteaza imediat. Pe suprafata tulpinii se afla numerosi muguri care la cactusi se numesc areole. Aerisirea camerei in care sunt asezati cactusii este obligatorie. nefiresc. Dupa aceea se planteaza la circa 2 cm adancime pe substratul de nisip ceva mai grosier sau in perlit.Cantitatea de apa si frecventa se cresc treptat. Pamantul in care se cultiva cactusii trebuie sa lase apa sa se scurga bine si sa nu fie prea bogat in componente organice. aerisit si umbrit. plantele sunt trecute in ghivece foarte mici. Abia dupa circa 6-8 luni. Din areole iau nastere spinii. se da numai atata apa cat sa se previna zbarcirea. Parfumul este prezent numai la cateva specii. de 4-6 cm in diametru. in special iarna. Fructul este o baca ce contine numeroase seminte (la unele specii este comestibil). la multe specii chiar uriase. ramificatiile laterale.Caldura putina corelata cu umiditatea redusa face ca planta sa treaca printr-o perioada de repaus care poate dura 4-5 luni. Perioada de inflorire este primavara si vara pentru majoritatea speciilor. Semanatul se poate face oricand. In acest sezon sunt suficiente temperaturi de 8-10°C ziua si 4-6°C noaptea. cactusii se trateaza ca orice planta. in luna ianuarie nu se uda. dar cel mai bine este primavara. Ele trebuie plasate pe cat posibil la fereastra. Se fac butasi de varfuri sau fragmente de tulpina sau pur si simplu se desprind lastarii de la baza plantei sau de pe ramificatiile mai mari. Florile sunt mari. pe masura ce apar cresteri vegetative noi. Ea se executa primavara si vara (mai-iulie). Inflorirea este strans legata de ingrijirea acordata fiecarui tip de cactus. Excesul de umezeala este foarte daunator. La aparitia primelor radacini se face trecerea in ghivece cu pamant. trebuie asigurate iarna. pamantul se tine mai mult uscat decat umed. Daca fereastra are expozitia sudica este cu atat mai bine. Lungimea lor masoara de la cativa centimetri la 20-30 m. . intens colorate si de durata scurta. Frunzele sunt transformate in spini (exceptie Peireskia). O alta metoda de inmultire a cactusilor este altoirea folosita insa numai la speciile care au un sistem radicular foarte slab si o crestere extrem de lenta. Butasirea este mai simpla si rapida. Dupa taiere. Aerul statut este daunator plantelor. Nerespectarea repausului constituie cauza neinfloririi si dobandirii unui aspect necaracteristic. florile. udarea reluandu-se in februarie. dar racoroase si uscate. In lunile noiembrie-decembrie sunt suficiente 2-3 udari. Vara. globuloasa. Incepand cu partea a doua a toamnei.

Ea il recomanda pentru combaterea febrei prelungite.Artarul Aria de raspandire: Artarul se intalneste frecvent pe tot continentul european. in special in stazele biliare. Fructele sunt prevazute cu doua aripioare imbinate. o mica nuca turtita. Toti l-au prezentat ca pe un remediu cu actiune antifebrila. se aseaza pe o panza curata si se infasoara in jurul incheieturilor umflate. se gaseste samanta. Artarul in medicina populara: Ca leac intrebuintat in medicina populara. Aspectul: Artarul este un arbore viguros. cu scoarta si frunze proaspete. Extragerea sevei se face dupa anumite reguli. Si atunci cand ne simtim labele picioarelor grele si infierbantate. . Frunzele sunt lobate. Fructele verzi pot fi vazute inca din mai. ce pot influenta negativ procesele metabolice. ca unul din cele mai importante remedii folosite in medicina Egiptului antic. cenusie. isi schimba culoarea in maroniu si se lasa duse de vant. Scoarta neteda. ca edulcorant in diete. artarul continua sa-si pastreze o anume insemnatate. Lobii sunt ascutiti si putin zimtati pe margini. daca el pierde prea multa seva. Intre ele. fie punand frunzele in baia bolnavului. se desprinde de trunchi sub forma unor solzi alungiti. putem conta pe efectul racoritor al frunzelor de artar. desi pana la inceputul secolului Xix se preparau remedii atat din crengile si frunzele lui. Bucatile de scoarta si frunzele proaspete se strivesc bine. ori se pun pe ochii obositi. de asemenea. Desi recoltarea sevei de artar are o indelungata traditie.Hr. calugarita Hildegard von Bingen il caracterizeaza drept un arbore "uscat si rece". Perioada de inflorire: martie . frunzele artarului se coloreaza in nuante stralucitoare de rosu si galben. fie pregatind o licoare ce se amesteca in vin. pentru umbra generoasa a frunzisului sau. dispuse in inflorescente umbeliforme. ea a fost practic uitata pentru mult timp. Este deseori plantat in parcuri. nu se mai foloseste decat siropul. artarul poarta flori alb-gal > bui. prin crestarea scoartei. Si alti vindecatori ai Evului Mediu au cunoscut foarte bine artarul.mai. artarului i se acorda din nou atentie. Ea se obtine la fel ca rasinile sau cauciucul. avand practic aceeasi culoare si acelasi luciu pe ambele fete. mai ales datorita calitatilor sevei sale. cat si din trunchi si seva. Efect stimulator: in disfunctiile hepatice. Sunt pretuite in special proprietatile sale antipiretice si dezinflamatoare. astfel incat descriu un unghi obtuz. Acum. E regretabil faptul ca in prezent s-a renuntat aproape cu totul la utilizarea artarului in scopuri medicale. executate de oameni nepriceputi. Bolnavilor cu febra le ajuta frunzele strivite. In lunile de primavara. Istoric: Artarul apare deja in scrierile istoricului roman Plinius Secundus (23-79 d. respectiv ca indulcitor. El formeaza o coroana arcuita simetric. atarnand in ciorchini grei pe crengi. pot duce la uscarea copacului. in varful acestui unghi. introduse in sosete. rotindu-se prin aer ca niste elice. seva este foarte apreciata ca sirop. insa rareori depaseste 20 m in inaltime. Intepaturile de insecte se pot trata. dar il aflam mentionat si in papirusuri. puse la talpi. In zilele noastre. Toamna. Astazi.). In secolul Xii. pe un trunchi mai degraba scurt. Mai tarziu. Manevrele brutale.

Acestea sunt alternante. înrudit cu familia fagului/stejarului. amen i (mâ i ori). care se vor transforma în cele dou aripioare ale fructului. separat). Denumirea mesteac nului vine din latinul mastichinus. care se vor transforma în crengi. Solzii pistilului sunt alungi i. iar coaja este sub ire. fiecare floare fiind alc tuit dintr-un caliciu sesil. deschizându-se în acela i timp sau cu pu in timp înainte de apari ia frunzelor. cu doi lobi. Diferen a între mesteac n i anin (genul Alnus) este c amen ii (mâ i orii) femeli nu sunt lemno i i la maturitate cad i las loc semin elor. care cresc mai ales în clima temperat nordic . Amen ii purt tori de stamine pot atârna sau nu. Ace ti solzi poart dou sau trei flori fertile. fiecare floare devenind maro la maturitate. Mugurii apar prim vara devreme i cresc pân la începutul verii. Pistilul poate atârna sau fi erect. Ace tia sunt în general copaci sau arbu ti de talie mic spre medie. Apar în perechi. i serbat în timpul S pt mânii Verzi de la începutul lui Iunie. rotunji i la cap t. unde este celebrat în reprezentarea unei zei e. Denumirea tiin ific a genului. în familia Betulaceae. de culoare verde stins sau pu in ro ietici. Betula. este tot din limba Latin . Mesteac nul reprezint sursa de hran pentru un num r mare de larve ale genului Lepidoptera. dar pu in. cu trei lobi. Fructul este o samar . Solzii amen ilor. Frunzele variaz de la un soi la altul. To i mugurii frunzelor cresc lateral. la maturitate. valoarea sa este dintre cele mai bune. bicameral i are dou termina ii. cu o coaj alb caracteristic . negru i galben. Fagaceae. Lemnul tuturor speciilor de mesteac n este fin. orizontale. prinse la baza mâ i orilor masculi. membranos. iar la cap t maro închis Fiecare solz prezint dou bractee i trei flori sterile. cu textur m t soas i care poate fi lefuit fin. cu granula ie mic .MESTEACANUL Mesteac nul e numele copacilor din genul Betula. Ca lemn de ars. fiecare floare fiind alc tuit dintr-un ovar. cu codi . lemno i i în form de con. Flori i fructe Florile sunt monoice (flori femele i flori mascule. i sunt formate din grupe de câte trei flori femele. Ace tia sunt localiza i la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpini elor formate anul trecut. din ate. la anume specii. i pot fi din ate sau lobate. prins de tulpini ele ap rute în anul precedent. acoperi i de o coaj fin dar rezistent . cu vini oare ca o pan . c tre mijloc sunt galbeni sau oranj. sunt ovali. Descriere Coaja tuturor soiurilor de mesteac n prezint aceea i caracteristic : este marcat de dungi fine. Frunzele sunt simple. . cu toate c aripile acesteia pot lipsi. i se rupe în fâ ii în mod natural. Ovarul este plat. Se formeaz în toamn i stau peste iarn . ovulul este solitar. de consisten a unei hârtii fine. dar nodul de inser ie al pe iolului frunzelor formeaz mici tulpini e laterale. solitar. alb. nu exist mugure terminal. spre deosebire de mâ i orii de anin. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celul a samarei sau dou filamente. Coaja con ine multe r ini i are un pigment care d numele diverselor soiuri de mesteac n: ro u. Mesteac nul este considerat copac na ional în Rusia.

organizate dupa modelul unor jocuri similare din secolul al XV-lea in care se foloseau alune. Spre deosebire de acesta. anemiei. Are o circumferinta a trunchiului de peste 6. in dieta celor care sufera de afectiuni cardiovasculare sau de afectiuni renale. Pentru multi dintre noi.CASTANUL Castanul comestibil (Castanea sativa) este usor recunoscut datorita fructelor sale cu invelisuri care seamana cu aricii de mare. scrie numele oaspetilor tai pe frunze de castan comestibil si introdu-le in despicatura. Fructele castanului sunt utilizate in terapeutica naturista in principal in echilibrarea digestiei. Reproducerea Se efectueaza prin seminte. Castenele contin vitamine. asteniei. Paraziti si boli Afidele adesea ataca mladitele si florile. din vestul Europei. cai. varicei. ajuta persoanele in perioada de convalescenta sa se recupereze. zinc. castanele salbatice constituie decoratiuni de toamna uimitoare. minerale. Unele exemplare de castani pot fi atacate de boala denimita cancerul castanului. producand o patina lipicioasa. pe cand o castana cu invelisul partial deschis poate juca rolul de suport pentru biletele cu numele si locul fiecarui oaspete la masa.fosfor (utile in afectiuni ale oaselor).90. Incearca sa umpli un vas rustic decorat cu frunze pe margini sau un cos cu o colectie de castane si coji spinoase. tratarea diareei. vindecarea hemoroizilor.70 m iar diametrul de 1. . castanul salbatic (Aesculus hippocastanum) are un invelis al fructului mai neted si frunze ce pot atinge o latime de 30 cm. utilizand toamna castanele abia culese: se pun intr-un recpient plin cu un amestec de nisip si turba in parti egale. Cel mai vechi castan din Romania este cel de la Nereju judetul Gorj. pe care se prind cu usurinta mucegaiul si ciupercile. in forma de lance. fiind bune remineralizante ale organismului. grupate cate trei si datorita frunzelor sale lucioase. Castanul a fost adus adus in Romania. la sfarsitul secolului al XVI-lea. Un astfel de vas reprezinta un aranjament neobisnuit pentru masa. cu marginile zimtate. care va fi tinut intr-un loc racoros si umed. dar departe de inghet. Micile plante ale castanului vor fi cultivate in ghivece timp de cativa ani inainte de a fi plantate in livezi. atestate prima data in 1848. Cu sau fara invelis. fructele sale frumoase si netede sunt o amintire a jocurilor cu castane ale copilariei. Se crede ca acest castan are peste 500 de ani. fructele fiindu-i consumate doar de catre cerbi. vite si bineinteles.

A. fata de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur imprejurul crengilor. solzul carpelar cade la maturitate odat cu semin ele. Frunzele bradului sunt mai moi decat ale altor conifere ale caror frunze inteapa mai tare. Cand semintele sunt coapte. A. Coniferele au radacina pivotanta. Altitunea la care cresc si se dezvolta brazii este cuprinsa intre 500m si m iar raspandirea acestora este pe tot globul.BRADUL Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae. Cele mai cunoscute conifere sunt: y BradulMolidulPinul Bradul se deorebeste de celelalte specii de conifere mai ales prin asezarea frunzelor care. Specii: Abies alba. veverite si alte rozatoare ale padurii. A. r spândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice. grandis. concolor. caci exista si exceptii ± Larice) sta verde pe tot parcursul anului. se mai numesc si ace. popular. dar cu precadare in zonele muntoase ale zonei temperate. pinsapo. in alveolele conurilor se dezvolta semintele bradului. iar pe lujer r mâne axul erect. A. alta deosebire fata de foioase care au radacina foarte ramificata. Conurile sunt erecte. Sunt arbori de talie mare cu înr d cinare pivotant . Diferenta majora fata de foioase este ca bradul (ca majoritatea coniferelor. cephalonica. iar mugurii dispu i terminal întotdeauna câte trei. persistente. pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate. cu bractei obi nuit vizibile i r sfrânte. Lujerii sunt netezi. se schimb la 6-15 ani. cilindrice. semintele brazilor sunt o sursa de hrana pentru pasari . Conurile sunt fructele bradului. Deasemenea. umbroas . Acestea au o lungime medie de 2 cm si sunt dispuse de-a lungul crengilor in acelasi plan. Brazii cresc foarte drepti si din aceasta cauza lemnul de brad se foloseste in special in constructii dar si la fabricarea mobilei. Prezint frunze aciculare l ite. nordmanniana. Cazand pe pamant. Bradul ca si celelalte conifere isi schimba frunzele(acele) treptat de-a lungul intregului an iar noi putem observa acest lucru doar vazand covorul de ace cazute la tulpina bradului. A. Coroana este piramidal deas . scoar a mult timp neted cu pungi de r in . ele dau nastere la noi brazi. alveolele se desfac si semintele pot iesi din conuri. cu pungi de r in pe tegument i prinse strâns de aripioar . triunghiulare. Semin e relativ mari. Bradul face parte din familia de conifere. .

nu ezitati ca udati mai mult arbustul. efectuati taieri primavara devreme . apoi se taie trunchiurile care au crescut prea inalte. pamantul trebuie de asemenea sa fie usor drenabil. cu atat veti avea mai multi ciorchini cu flori. pentru ca in cele din urma sa se rareasca lastarii noi (se lasa numai cei mei vigurosi). vigurosi. partial umbra Udare: regulata si din abundenta Perioada de inflorire: primavara si vara Ingrijire si cultivare Plantarea corecta a liliacului . Inaltime: pana la 6 m. . . Daca pamantul din jurul radacinii este uscat. Nu uitati ca udarea in exces e la fel de daunatoare ca lipsa apei. Aspect: arbust Expunere: plin soare.4 m.2. cand arbustul nu va mai primi apa. . Taierile de formare la liliac Taierea liliacului este optionala si se poate efectua la 2 saptamani de la inflorire. este recomandat sa taiati cam 1/3 din el in fiecare an. in functie de lungimea radacinilor. liliacul va putea sa reziste perioadelor de seceta. . care se ofilesc sau se strang. Cu cat veti incuraja dezvoltarea lastarilor tineri.puneti radacina arbustului intr-o galeata cu apa in timp ce sapati groapa. puteti reduce ramurile batrane cu 1/3 in fiecare an. nu veti mai avea la fel de multe flori.8 . Udare-Liliacul nou plantat trebuie sa fie udat de 2-3 ori pe saptamana in prima luna.Liliacul Familie: Oleaceae. Atentie insa: daca liliacul a fost altoit aceasta metoda nu functioneaza.udati arbustul cu multa apa. inainte de venirea inghetului. atunci trebuie udat. pana ajunge la inaltimea pe care o doriti dvs. Diametru: 1-3 m. In cazul unui liliac neingrijit. Pentru un foliaj cat mai mare. Pamantul trebuie sa fie bine udat toamna. Dupa aceea udati din abundenta o data pe saptamana. Daca imediat dupa ce ati plantat liliacul vremea este foarte calda si umiditatea atmosferica este scazuta. care a atins dimensiuni foarte mari. Pentru a intineri arbustii mai batrani. Cele mai frumoase flori cresc pe lastarii tineri. Odata ce s-a adaptat cu locul si pamantul in care l-ati plantat.atentie insa.liliacul trebuie plantat intr-o zona din gradina in care sa primeasca cel putin 6 ore de soare pe zi. Taierile regulate pot incepe cand liliacul a atins 1. Un bun semn ca liliacul nu primeste destula apa este aspectul frunzelor. mai intai se taie ramurile rupte sau uscate.sapati o groapa mai mult larga decat adanca.

Pentru ob inerea unei semin e apte de reproducere. . P. Florile sunt de obicei roz pal. gemuri. M ce ul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. coleric. nord-vestul Africii i în vestul Asiei. dar exist i plante cu flori albe sau roz închis. Tulpina este acoperit de epi mici. dulce uri. C. Semintele se folosesc ca diuretic. vasodilatator arterial. ceaiuri. Varietatea Rosa canina 'Assisiensis' este singura care nu are spini pe tulpin . Intern: colagog. B2. E. inflamatii intestinale. Ceaiul de m ce e trateaz intoxica iile. Uscarea lor se face numai pe cale artificiala la o temperatura de 80-85 grade C. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie. afec iunile hepatice. numit m cea . impiedica formarea de calculi renali. în special datorit complexului de vitamine pe care îl con ine: vitamina A. ascu i i. sub form de cârlig. Intrebuintari: Fructele de maces se folosesc ca vitaminizant pentru convalescenti si anemici. febra. i pulberea de m ce e este foarte eficient ). Mod de uscare: Pentru ca fructele sa-si pastreze continutul de vitamina C. cu 5-7 frunzuli e. diuretic. prin ramuri înr d cinate ob inute prin despar irea tufelor existente în flora spontan sau în cultur i prin marcotaj. Frunzele sunt penate. Tratamente naturale pe baz de m ce M cesul (Rosa canina) este foarte apreciat în medicina naturist . principiul lor activ de baza. palpita iile.MACESUL M ce ul(Rosa canina) este o specie de plant nativ în Europa. deci la început de maturizare. Elixirul de m ce este recomandat în tratarea bron itei cronice i a tusei de b trâne e. Recoltarea: De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. Cultivare i utilizare Înmul irea mace ului se poate face prin semin e. B1. Fructul este foarte bogat în vitamina C. are o form elipsoid i este ro u sau portocaliu închis. K. este utilizat la producerea de siropuri. se vor recolta fructele de mace numai în stadiul de galben-portocaliu. Din cca 2 kg fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. Fructul. Afec iunile rinichilor i ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semin e de m ce . Au un diametru de 4-6 cm i sunt formate din cinci petale. ele trebuie uscate imediat dupa recoltare. perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C. tonic vitaminizant. cu o în l ime care variaz între 1 i 5 metri. viermii intestinali (în acest caz. con inând peste 2000 mg din aceast substan la 100 de grame de fruct. Este un arbust deciduu. De aceea. diarea.

pinul de padure: arbore indigen de talia II-a. aglomerate in manunchiuri spre varful lastarilor. (arbust din Alpii Centrali): pin pitic. (gnom): pin pitic. aspect deosebit prin acele lungi 10-25 cm. ramuri mult intinse in lateral. 1. Are si varietati de interes horticol: y (pumila): forma arbust. 300 ani arbusti y maturatia conurilor. 5-6 m in diametru. vrunzis des. inguste. ramuri groase intinse lateral. verde deschis. ramificat. tufa compacta de 1. des. acele grupate cate 5 si lungi de 10-18 cm. zambru). Pinus silvestris .5-2 m inaltime. cate 5. ace rigide de 10 cm. coroana larg ovoidala. y nu suporta seceta. pendule si raman un timp pe arbori. Pinus mugo . de10 cm lungime.pinul de Himalaia: arbore elegant. de California. neted. globulos si compact. ace rigide de 4 cm. anul 2. conuri 5-8 cm galbui . 3-5 m inaltime. coroana larg piramidala. conuri ovoidale 8-15 cm. largime 2. Pinul negru. creste ca arbore mare. Caracteristice biologice ale pinilor: y viteza de crestere: inceata (pinul de munte. ramuri rare. imbracata pana la baza intr-un frunzis verde inchis. coroana piramidala. 2/1. verzi. ramificat de la baza. grupate cate 3. Pinus griffithii .. Exista mai multe varietati: y (nana): cultivar arbustiv. acele rigide grupate cate doua cu lungime de maxim 14 cm. acele moi. au lungime de 5-9 cm. de California y majoritata prefera terenurile acide y prefera solurile calcaroase pinul negru y pinii nu suporta atmosfera poluanta. inaltime 2 m. ramuri scurte. pinul neted. globulos. (mops): pin pitic. ramuri lungi si dese.. coroana aplatizata. acele grupate cate 5. brun roscate lucitoare.brun lucitoare. ace scurte dispuse radial la varful lujerilor. y (globosa viridis): forma pitica pana la 1 m. dezgolit de ramuri pe inaltimi variabile. subtiri.zarna: este un pin indigen de munte inalt.5 m. usor aplatizat cu frunzis des. verzui inchis. Pinus strobus . Conurile sunt foarte lungi . Pinus ponderosa . Pinul galben. coroana piramidala. curbate. rapida (restul) y longevitate: 500-600 ani arbori. 2-3 m inaltime. Pinul de padure.pin neted (strob): originar din America de Nord. . acele cate doua sunt grupate cate doua. scurte si groase. crestere de arbore mare. Intalnim mai multe specii de pini: Zarna. scoarta neteda.3 Cerinte ecologice pentru pini: y suporta clima aspra: zambru. de mare efect.5-2 m inaltime. avand tuplini taratoare. Pinus cembra . tufos.pinul negru: arbore de talia a II-a. formeaza o corana conica.5 m. Pin neted (strob).pinul de munte: are mai multe varietati: (jneapan): arbust indigen de talie mijlocie. lungi de 3-7 cm. Pinus nigra . usor albastrui.pinul galben: originar California. ovoidal rotunjita. colorat verde inchis. scoarta roscata. frunzis fin cu aspect pendul. Pinul de munte. 2-3 m largime. ramuri flexibile. este unul dintre pinii cei mai frumosi. conic la tinerete si neregulat la batranete. pinul de munte y suporta climat bland: pinul de Himalaia.PINUL Pinii fac parte din familia Pinacea. 1.

la toate nivelele. Trezirea primavara:Primavara. ascund fluturii valet si fluturii patati de covor. El trebuie sa adune substante nutritive (minerale) si apa din sol si sa le transporte pe intreaga sa inaltime ±si pana la cele mai indepartate crengi. din Spania in vest si sud. cand are frunzisul complet. Al doilea val:Prima defoliere este in curand inlocuita cu o generatie ulterioara. la sol. poiana va fi o mare de campanul. anemonele si violetele. Dar stejarul rezista acestor atacuri. un alt fel. larvele de lemn. Sub copac. cand stejarul adormit se prezeste din somnul de iarna si apar primele frunze. Noaptea. un singur copac poate sa absoarba peste 450 l apa. Este un arbore foios (caruia ii cad toate frunzele in fiecare an) care se gaseste in toata Europa. se gasesc macalendrii. desi putine dintre acestea vor cerste si se vor transforma in copaci noi. Pasarile au zona de operare specifica: pitulicea mica. diferit. dintre care multi si-au primit numele dupa acest copac.STEJARUL Maretul stejar cu crengile sale ramnificate creste pana la o inaltime de 40m. adesea secetoase. ramurele si frunze. Pe trunchiul robust al stejarului.Chiar si cele ramase au nevoie de o sursa permanenta de umiditate pentru a germina. . In partile moarte ale copacului.Una dintre cele mai impresionante privelisti in tinuturile impadurite temperate din nord o reprezinta stejarul comun (sau european) (Quercus robur).Intr-o zi de vara.(fluturele alb al stejarului. care la randul sau atrage animalele si pasarile insectivore. fie dupa ce au cazut la pamant. fie in copac. De la varful coroanei pana la capetele radacinilor ±care pot sa se extinda in adancimea solului cat ramurile de deasupra.stejarul este locuit pe toata durata anului.La baza copacului revenirea soarelui aduce la viata primulele. asteptand sa cada ceva de sus. Lichenii. pitigoii mari si cintezoii. care se raspandesc treptat de-a lungul multor ani pe trunchiul si pe ramurile stejarului. Maretul stejar arata cel mai impresionant vara. Apare o abundenta de insecte in copac. La fel ca orice planta. cainele stejarului). numita "frunzele lammas". carligul stejarului. incepe ciclul anual. Majoritatea sunt mancate de pasari si de animale. Ex. dar in aceste luni calde. pitigoiul albastru si pitigoiul mare. Exista 100 de specii de fluturi de noapte mai mari. Stejarii pot sa traiasca pana la 800 ani si cresc pana la o inaltime de aproximativ 40m. care la inceput sunt aramii si treptat se inverzesc. radastele si alti gandaci. cintezoii si silviile de padure ocupa varful copacului.Un stejar matur poate sa aiba pana la 50. ciocanitoarele patate mici si mari. iar frunzele moarte de la solul padurii ascund fluturele comun cu evantai. stejarul creste si traieste prin fotosinteza ±fabricile sale (frunzele) sunt actionate de energia soarelui.000 de ghinde. face un mare efort de supravietuire. ticlenii. traieste pana la 800 ani si ofera adapost unei sumedenii de animale si plante. pana in Ucraina in est si Scotia in nord. precum si viespele de lemn sapa tunele protectoare in care vor vor ajunge la maturitate ±doar daca scapa de ciocanitoare. de vietati apar sa profite de ospatul de omizi sau fluturi. In mai. mierlele.

usor alungit. Solicit un climat mai rece. galbena lucioasa sau portocalie. Fructul comestibil. este folosit in industria mobilelor. pu ind vegeta atît la lumin puternic . parasorbinic). Cluj . foarte dens si dur. Suceava (Vatra Dornei. revene. cel mai adesea între 1 000-1 400 m. umiditate atmosferic ridicat . cand este coapta. soluri u oare.a. diuretic. Pojorîta). ulei eteric etc. Creste in padurile de rasinoase si cele de amestec. criteriul de diferen iere îl constituie frunzele. . Compozi ie chimic : tanin. Ecologie i r spândire : Arbore din compozi ia p durilor de foioase sau a p durilor de amestec. Confuzii: Deoarece mai exist i alte specii de scoru cu fructe ro ii. acid malic i al i acizi organici (sorbinic. Datorit taninurilor are propriet i astringente. S. compoturilor si infuziei de ceai. carotenoizi. Altitudinal se întilne te din zona de deal pîn în cea alpin . iar datorit vitaminei C este antiscorbutic. Se instaleaz ca specie pionier în t ieturile din zona molidului. 150-200 mg% vitamina C. Se utilizeaza in prepararea gemurilor. Ac iune farmacodinamic . R spîndit în întreg arcul carpatic i Mun ii Apuseni.utiliz ri terapeutice : Utilizat mai mult în medicina empiric în reumatism. Mai r spîndit în jude ul Caras (G rîma. Scorusa este un fruct bogat in vitamina C. Este indicat in tratarea anemiilor si a bolilor tubului digestiv. scorusa.SCORUSUL Scorusul de munte este un arbore fructifer inalt de 15-20m. hemostatic i adjuvant în tratamentul tuberculozei. cu gust amarui. Lemnul. Brebu-Nou). antitusiv. uneori chiar i în molidi uri. mai ales spre marginea p durilor i spre lumini uri. zaharuri. cu frunze compuse si fructe mari comestibile. în mai mic m sur i în p durile de pe culmile Dobrogei. este sferic. aucuparia fiind singurul care le are compuse (la celelalte specii sînt simple). de culoare rosie rosie-aprinsa. pe versan i însori i. Cîrlibaba. cît i semiumbrit.

provoaca tuse si stranut. Recoltarea Florile de tei se culeg cu bracteea insotitoare. dupa ce roua s-a ridicat si la 2-3 zile dupa ultima ploaie. Fiecare floare este formata din 5 sepale ce cad in momentul infloririi. Fiecare floare este format din 5 sepale care cad în momentul înfloririi. a ezate pe un peduncul comun. numeroase stamine si un ovar globulos. iar un numar mic de boboci se afla in curs de deschidere. sunt alb-galbui. cu o bractee lung în form de limb . Intrebuintari Florile de tei se folosesc in tuse. Se recolteaza cand majoritatea lor sunt complet inflorite. Observatii La manipularea florilor de tei se va purta masca sau tifon la nas si gura. pl cut mirositoare. Intern: antitermic. iar pe fa a inferioar se observ nervuri proeminente. teiul este un arbore cu flori Florile Florile. placut mirositoare. cu o coroana deasa. Fructul Fructul este o nuc de form sferic sau oval de dimensiuni mici. concrescut aproape pe jumatatea lungimii lui.5-4 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. 5 petale.TEIUL Descriere Teiul este un arbore inalt pana la 25 m. rotunde. de culoare verde-galbuie. raceala. de culoare verde-galbuie. Sunt des folosite la prepararea infuziilor de ceai. Infloreste in lunile iunie-iulie. ascu ite la vârf. sedativ. sunt alb-g lbui. . concrescut aproape pe jum tatea lungimii lui. Fructul este o nuca de forma sferica sau ovala. avand actiune emolienta si sudorifica. descongestiv. uneori i mai multe. Extern: calmant general(bai). în num r de 2±10 pe ram. ascutite la varf. expectorant. Aria de r spândire Este r spândit prin p durile din regiunile deluroase pân aproape de zona muntoas . Din 3. in numar de 2-10. uneori si mai multe. rotunde. Mod de uscare Florile de tei se usuca in straturi subtiri. iar pe fata inferioara se observa nervuri proeminente. Se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C. Este raspandit prin padurile din regiunile de dealuri pana aproape de zona muntoasa. cu o bractee lunga in forma de limba. Recoltarea se face pe timp uscat. 5 petale. numeroase stamine i un ovar globulos. Frunze Frunzele sunt lung-pe iolate. Frunzele sunt lung-petiolate. Florile. asezate pe un peduncul comun. in incaperi aerisite. Praful de tei este iritant.

5).6. au trei petale si circa 2 cm diametru.consta in indoirea unei ramuri flexibile sau a unei noi mladite in asa fel incat sa intre in contact direct cu solul. Butasi de tulpina sau frunze .6 . Partea interioara a frunzei are o culoare violet-aprins care trece spre roz inspre tulpina. Pericole: planta poate cauza iritatii ale pielii sau reactii alergice.6 . planta rezista si pe un teren secetos si nu se usuca daca nu este udata o perioada mai lunga de timp. care se intinde ca un covor vegetal.trebuie ingropate bine in pamant nisipos. Aceasta specie este toleranta la inghet. De obicei inmugureste iar primavara.6 .TRADESCANTIA Familie: Commelinaceae Origine: estul Mexicului Tip: planta perena Inaltime: 30-45 cm Diametru: 22-30 cm Expunere: plin soare sau partial umbra Perioada de inflorire: tot anul Tip de pamant: acid sau usor acidic (pH 5.5) sau usor alkalin (pH 7. dar se adapteaza bine si pe un teren stancos. Marcotaj . lasand-o sa dea radacini in timp ce este inca legata de planta-mama. Florile sunt roz. ascutite si flori roz. Inmultire: nu se recomanda inmultirea prin seminte. taiati-o pana la nivelul solului ca sa apara un nou foliaj si sa infloreasca din nou toamna. Tulpina si partea de deasupra a frunzelor sunt de culoare purpurie si pe masura ce foliajul se maturizeaza e acoperit de o nuanta metalica de turquise. Daca planta arata rau pe la mijlocul verii. 1. neutru (pH 6. Lavinia Rorich . dar florle sunt deschise numai dimineata. 2. Ingrijire: Tradescantia pallida se cultiva cel mai bine in sol nisipos. dar pe perioadele friguroase de iarna rezista mai bine sub un strat gros de zapada. Frunzele sunt late de circa 2.7.7.8) Descriere: Tradescantia pallida este o planta cu frunze lungi. Desi prefera pamantul umed.5 cm si lungi de 7-13 cm. Planta infloreste constant in perioadele calde.

atat cat pamantul sa nu se usuce. Pineapple. mai ales atunci cand o plantati. afidele si aleuroidele (musca sau fluturele alb). Desi supravietuieste si in plin soare. Pat Martin. Pericole: planta este foarte rezistenta la boli sau insecte daca sunt crescute afara. Coleus este atacat de boli precum putrezirea tulpinii sau a radacinii. Coleus prefera un sol umed. roz. Plum Parfait. nesemnificative. apoi planta poate fi udata numai cand pamantul de la suprafata ghiveciului s-a uscat putin (verificati la 3-5 zile). foliajul poate fi folosit la aranjamente florale Descriere: Majoritatea speciilor de coleus ajung rapid la dimensiunea lor maxima. Solar Spectrum. Prea putina apa dauneaza plantei. Solar Flare. Solar Furnance. purpuriu si galben Perioada de inflorire: vara tarziu. dar bine drenat. florile trebuie rupte Inaltime: 45-91 cm Diametru: 22-30 cm Tip de sol: neutru sau alcalin. Atat florile cat si ramurile noi ale plantelor tinere trebuie rupte pentru a incuraja un foliaj mai bogat. Daunatorii la care trebuie sa fiti atenti sunt gandacii. in containere sau straturi corespunzatoare. Burgundy Sun . Solar Shadow. ramuri Expunere: umbra totala sau partiala Culoarea foliajului: rosu. Solar Storm. dar udarea excesiva va face ca frunzele sa devina maronii. cu marginile arse. Speciile care nu tolereaza soarele se decoloreaza cand sunt expuse la soare. Solar Eclipse. trebuie udata destul de des. planta de interior sau de sera. ghivece. pamant umed Utilizare: borduri. Prin urmare. Saturn. culoarea frunzelor este pusa mai bine in evidenta la umbra. in primele 7-10 zile de la plantare radacina trebuie sa fie umeda. Pentru ca planta sa creasca mai bine in mijlocul verii.CULEUS Familia: Lamiaceae Nume stiintific: Coleus x hybridus Tip: planta anuala Inmultire: seminte. iulie si august. alb. Sunt plante anuale fragile care nu rezista la frig. La sfarsitul verii apar florile mici. verde. Specii care prefera soarele: Alabama Sunset. amestecati apa de udat cu fertilizator in lunile iunie.

a a c scurta i tulpinile prim vara devreme. Exemple de fucsii t r toare sunt Marinka (ro ie). semi. sunt necesare dirijarea i tunderea cu regularitate. triph lla. O colec ie de asemenea hibrizi poate asigura flori din prim var p n toamna i unii exper i consider fucsia ca planta de cas cu flori cea mai satisf c toare. o plant de cas popular . C nd fiecare dintre l starii laterali rezulta i a dezvoltat trei seturi de frunze. semiduble sau duble. Uda i moderat iarna. Men ine i 10-16°C iarna. cu frunze multicolore). Fucsiile sunt cultiva i. sau nu sunt. chiar înainte de a începe cre terea.FLUXIA Ingrijire: Temperatur : R coare sau c ldur moderat . dec t În camera de zi " ! ! ! ! ! ! ! ! " ! ! " ! ! ! . pe tufe. Aceste flori pot fi singulare. La acestea. Frunzele vor c dea. ro ii sau purpurii. Pentru a men ine planta cu flori multe i bine format . pe merit. Pentru a avea o cre tere ca o tuf . forme i dimensiuni.Fucsia h brida este. culoarea florilor este dat de sepale . dup ce perioada de înflorire s-a încheiat i frunzele au început s cad . de aceea i culoare. ca tufe. Folosi i un hormon de Încol ire Fucsia (cercelu ) se g se te într-o gam larg de culori. Este destul de u or ca planta s ierneze într-o camer r coroas .petalele sunt neÎnsemnate sau absente. ciupi i v rful dup ce s-au format trei seturi de frunze.Red Ribbons (aib i ro ie) i Pink Galore (roz). R s dire: R s di i prim vara În fiecare an. Exist sute de variet i cunoscute ale F. Din p cate. Înmul ire: Lua i buta i de tulpin prim vara sau vara. roz. Exist sute de hibrizi În aproape toate cazurile culoare provine de la sepalele i petalele aspectuoase care sunt. Umiditatea aerului: Pulveriza i frunzele ocazional În timpul perioadei de cre tere. Rupe i florile moarte pentru a stimula formarea bobocilor. cu tulpini moi. dar aceasta va dura c teva sezoane i este mai bine s se fac Într-o ser din cas .singulare. dar tipurile t r toare se folosesc pe larg În co urile suspendate.planta poate suferi dac temperatura dep e te 21° C. repeta i opera ia de ciupire. Lumin : Puternic . dar nu În b taia soarelui. de obicei. cu fermec toarele flori în form de clopo el at rn nd de pe tulpini. Ap : Men ine i compostul umed În permanen din prim var p n toamna. dreapt . care deriv din F. Este posibil ca o varietate viguroas . s fie dirijat ca plant standard. Florile apar pe noile plante crescute. dar cre terea începe din nou prim vara i cu o îngrijire corect planta poate fi inut mai mul i ani. Acestea sunt florile familiare de fucsii . În form de clopo el. Pe l ng familiarele tipuri În form de fust hawaian exist hibrizi cu ciorchini sau fucsiile caprifoi. cu combina ii de culori de alb.duble sau duble. h brida. aproape toate plantele cump rate pentru decorarea casei sau drept cadouri. sunt sortite co ului de gunoi. Golden Marinka (ro ie.

iar prima mea grija este sa ma fac ascultat. tinteste tocmai in aceasta forma de narcisism cu un sarcasm zdrobitor. Aspidistra sa traiasca!. planta ornamentala nelipsita din fereastra oricarei case din Anglia. nu-mi spun: Am sa produc o opera de arta . a razboiului personal purtat de Gordon Comstock. publicat pentru prima oara in 1936 si presarat cu numeroase detalii autobiografice. un marunt poet londonez trecut de prima tinerete. care merita sacrificiul oricarui confort material. impotriva dominatiei "zeului-ban´ ce corupe toate aspectele existentei si a "decentei meschine a clasei medii de jos´. Cind ma asez la birou sa scriu o carte. O scriu pentru ca vreau sa dau in vileag o minciuna sau pentru ca vreau sa atrag atentia asupra unui lucru.´ (The New York Times) "Lucrul pe care mi-am dorit cel mai mult sa-l fac de-a lungul ultimilor zece ani a fost sa transform scriitura politica in arta. Punctul meu de plecare este intotdeauna o izbucnire a spiritului partizan. in viziunea sa. Romanul satiric al lui George Orwell. Personajul sau principal. un sentiment de injustitie. publicat in 1936. Gordon Comstock. isi paraseste slujba bine platita dupa ce primul sau volum de poezii se bucura de recenzii favorabile in ziarul londonez Times. intr-un avint nebunesc de multumire de sine. Orwell realizeaza o cronica sumbra. "Conform mitului artistului muritor de foame. al carei simbol prin excelenta este. dar strabatuta de puternice accente comice. Proiectind naratiunea pe fundalul Marii Depresiuni Economice din anii '30. este o satira muscatoare la adresa vietii literare si a societatii capitaliste ce ridica banul la rang de religie. este un redactor de texte publicitare care.´ (George Orwell. aspidistra. emotionanta. Why I Write. 1946) Anul aparitiei: 2009 .ASPIDRISTRA Descriere Romanul Aspidistra sa traiasca!. sa fii un mare poet insemna sa urmezi o chemare mai inalta.

dar ferit de soare direct. la inceputul primaverii. Temperatura optimase situeaza intre 20-28 °C vara si 13-18° iarna. cresc pe verticala.SANSEVIERA Descriere: Sansevieria este un gen care cuprinde aproximativ 60 de specii. Vara se uda dar cand pamantul s-a uscat. in timp ce iarna are nevoie de mai putina apa. Necesita transplantare. odata la 2-3 ani. cat si in locuri semiumbrite.rezistenta la aerul uscat si la fumul de tigara. de culoare verde inchis cu striatii de culoare galbena.Sansevieria Trifasciata Laurentiin (Sanseviera ) Informatii generale: Aspect: .florile sunt mici si albe.prefera lumina plina. pot inflori pe durata verii. in perioada de crestere. producand flori mici. Pentru o crestere mai viguroasa puteti administra un ingrasamant lichid. dar foarte parfumate. .paduchii cu scut. Inmultire: Prin divizarea plantei sau prin butasi de frunze (fasii lungi de 7-10 cm) care se pun la inradacinat intr-un substrat de nisip si turba. la o adnacime de 2 cm. Ingrijire: .udarea exagerata si frigul. in forma de sabie. Ingrijire: Se poate amplasa atat in spatii luminoase. bine drenat. Plantele mai in varsta.este deosebita prin dunga marginala galbena de pe frunze. cu lungimi intre 60-100 cm sau chiar mai mari. . lungi ca niste spade. verde deschis sau alba.iarna temperatura sa nu scada sub 14 grade C. . chiar o singura data pe luna. la interval de o luna. carnoase. Boli.frunzele sunt striate sau dungate in alb si galben. Plante de apartament .prefera caldura. impreuna cu apa de udat. Se recomanda sa se evite udarea excesiva. Necesita un substrat fertil. Aceasta se prezinta ca o planta cu un rizom superficial. originare din Africa si Asia. . daunatori: . din care pornesc frunze lungi plate. fara valoare decorativa. de culoare alba. . care poate duce la inmuierea frunzelor si uscarea acestora. .

usturoiul si leurda. purul se va mentine verde pana primavara. desi apare spontan si in Europa de est. Aroma pe care o ofera mancarii este unica. In bucatarie sunt folosite frunzele sale subtiri. ele rasar la 15-16 zile dupa semanat. de aceea cel mai adesea se inmulteste prin despartirea tufelor. un gen care reuneste ceapa. Solul potrivit pentru usturoiul salbatic este un sol bine ingrasat. Toate partile plantei au o aroma puternica. purul poate fi transplantat in ladite sau alte vase incapatoare. Popular. Semintele au o facultate germinativa mai redusa care se pastreaza un singur an. Puneti usturoiul curatat intr-un blender si amestecati pana cand devine pasta.(Allium vineale). mult mai fina decat cea a usturoiului clasic. cat si ca fel principal de mancare. avand insa o culoare purpuriu-violacee. asemanatoare usturoiului. Paste scurte cu ulei de masline si usturoi Gasindu-se intr-o mare varietate de forme si dimensiuni. Purul poate fi lesne sufocat de buruieni. pe timpul iernii e bine sa fie acoperita cu un strat de paie sau frunze uscate. Planta mai este sensibila si la geruri. o reteta ideala este cea bogata in substante nutritive. Florile purului sunt asemanatoare cu cele ale cepei. de aceea terenul trebuie bine curatat si mentinut ca atare. Frunzele vor fi recoltate esalonat. inclusiv in tara noastra. Pentru o masa care sa cuprinda numai ingrediente naturale si sa fie satioasa. intr-un amestec de nisip cu mranita. lasandu-i timp plantei sa isi refaca foliajul. Adaugati uleiul foarte incet. cilindrice. este denumit pur. si ingustate spre varf. Plantele obtinute din seminte se dezvolta greu. Pentru a va putea bucura de salatele cu gust inedit si iarna. sarea si sucul de lamaie . face parte din genul Allium. pastele fainoase sunt utilizate atat ca ingredient alimentar. Udat moderat si tinut intr-un loc cu multa lumina si caldura. bine drenat si irigat. Un asemenea fel de mancare il reprezinta legumele la cuptor cu sos de usturoi si ghimbir. Usturoiul salbatic .PURUL Este o planta a carei origine este localizata in Asia Centrala. usturoi salbatic sau samurasla. Frunzele sale se pot folosi atat la mancaruri cat si in salate.

TRANDAFIR Descrierea si cultivarea trandafirului Trandafirul este un gen de planta perena din familia Rosaceae. distingem trandafirii de parc. butasire. petalele de trandafir trebuie culese doar manual. altoire etc. in tufe. majoritatea inflorind o singura data pe an. cultivate ca arbusti ornamentali in parcuri. Ii prieste un pamant negru. are frunze lucioase si flori cu 25-30 de petale ce pot avea diverse culori si cresc fie solitare. Prima masura este o spalare atenta a plantei pentru indepartarea insectelor. iar excesul duce la alungirea frunzelor. ferit de vant. Trebuie sapat adanc primavara si toamna cand se inglobeaza si ingrasaminte organice. pentru alcatuirea unor imprejmuiri naturale sau pentru decorarea unor ziduri. In cazul utilizarii in scopuri medicale sau cosmetice. grupate in inflorescente. care se hranesc cu seva plantei si invadeaza in special bobocii si lastarii tineri. trebuie avut in vedere ca nu toate soiurile de trandafiri au aceleasi proprietati. in octombrie-noiembrie. aparand in special in primaverile calde si ploiase. Unele soiuri trebuie protejate de frigul iernii. cei cu frunze incretite etc. precum trandafirii de gradina si trandafirii pentru flori taiate care cuprind hibrizii care infloresc de mai multe ori pe an. Conform modului in care au fost impartiti pe grupe de catre cultivatori. acesta conducand la decolorarea petalelor. sunt vigurosi. inainte ca roua sa apuce sa se usuce.Inmultirea se poate realiza prin seminte. originar din regiunile continentale si subtropicale ale emisferei nordice Sunt de remarcat trandafirii pitici. trandafirii pitici pentru jardiniere si ghivece. dimineata devreme. Udarea plantei se face cand solul este uscat. mai mult sau mai putin parfumati si cu o varietate larga de culori. caderea lor si la o inflorire intarziata. Un dusman al acestora il reprezinta gargaritele. Pentru aceasta in noiembrie se ridica un musuroi de pamant la baza tulpinii de aproximativ 30 de centimetri. Plantarea se realizeaza toamna. care grupeaza speciile rezistente la conditii mai aspre de clima. dar nici soarele prea puternic nu este tocmai bun. altii . cei cataratori. Trandafirii cataratori dau un farmec aparte oricarui gard viu Trandafirul este o planta cu tulpina dreapta sau agatatoare. Un daunator des intalnit il repezinta paduchii de frunze.Una dintre cele mai raspandite boli este rugina frunzelor produsa de o ciuperca numita Phragmidium mucronatum.de gradina si care pot fi gasiti inclusiv la hypermarket. in martie-aprilie. . Lipsa de apa duce la o crestere redusa a trandafirului. In cosmetica cel mai apreciat este trandafirul de Damasc. acoperita cu spini.La trandafirii cu inflorire multipla cea mai mare productie de flori se inregistreaza in general primavara. scazand treptat spre toamna. La loc umbros va inflori mai putin. unii fiind de interior. sau primavara. Este bine sa fie plantati intr-un loc insorit. marcotaj. bogat in substante hranitoare si cu o buna permeabilitate pentru apa. fiind folositi si ca portaltoi. De asemenea. fie mai ales la speciile agatatoare. deoarece apoi eficacitata acestora scade rapid.

Lumina si temperature Incepand cu sfarsitul lunii septembrie. la 4 cm distanta una de alta. Florile. intr-un loc racoros. . sub forma de tubercul. au petalele cu varfurile indoite si rasfrante. Dupa inflorire. Semintele se maturizeaza in luna septembrie iar in octombrie se pun in pamant de sera (mranita). Aseaza recipientul cu pamant pentru insamantare la umbra.Lumina si temperatura . Daca vrei sa pastrezi planta cat mai mult timp inflorita. rosie sau violet. tuberculii isi pierd frunzele si intra in perioada de repaus. 25% pamant de turba si 15% nisip. cu frunze carnoase.In perioada de inflorire. Este indicat sa torni apa in suportul pe care sta ghiveciul. Solpotrivit pentru cyclamen trebuie sa fie usor acid. rotunda. insa nu direct de la soare. Este recomandat sa eviti asezarea ghiveciului cu cyclamen in camere cu aer uscat pentru ca acest ambient poate determina ofilirea florilor si uscarea plantei. cyclamenul necesita o perioada de repaus. Indeparteaza pamantul de pe radacini si imparte tuberculul astfel incat fiecare portiune sa aiba cativa muguri. Semintele vor incolti in 5-6 saptamani. pe care le veti aseza intr-un ambient racoros. dupa care sa indepartezi ce nu a fost absorbit de compost. care poate atinge pana la 12 cm in diametru. cand tuberculii ajung pana la 3-4 cm si dezvolta cateva frunzulite.Udarea se reduce treptat in perioada in care planta intra in perioada de repaus Inmultire Cyclamenul se insamanteaza la sfarsitul verii-inceputul toamnei. UdareaToamna si iarna. Cultivarecyclamenului nu este prea usoara.Imultire Descriere Cyclamenul are aspect de tufa. diluat in apa. poti sa inmultesti cyclamenul prin divizarea tuberculului . Planteaza apoi aceste portiuni in ghivece diferite. pot fi mutati in ghiveci cu pamant ud.. Poti folosi un amestec de 60% pamant de frunze de fag. foarte mari si frumoase. de culoare alba. In aceasta perioada. s-o lasi circa 20 de minute. planta are nevoie de o temperatura de 10-15o C si de o lumina buna. de culoare verzi-albicioase. rasucite. tuberculul ramas in ghiveci se pastreaza la umbra.Pentru a inflori in fiecare an.Cyclamen Cuprins:Descriere .Solu. pamantul trebuie mentinut in permanenta umed.. bine drenat si cu un continut mare de substante nutritive si humus. este bine sa hranesti planta cu un ingrasamantlichid.. Caracteristica acestei plante este tulpina subpamanteana turtita.. intr-un loc cald.Udare. Dupa trecerea florilor. In cateva luni.Cultivare. este bine sa o asezi intr-un loc racoros cel putin noaptea. cyclamenul formeaza boboci. la fiecare 2-3 saptamani. La sfarsitul primaverii.

dar la un bolnav trebuie sa revina nu mai putin de 50 m2 la un bolnav. fiind un arbore pu in preten ios. Daca spre exemplu. in functionarea teritoriilor orasenesti. ca atat inverzirea. UtilizareIarna.Suprafata plantatiilor verzi pe teritoriul gradinitelor de copii trebuie sa fie de 18-24 m2 la un copil. intocmite acte de control. Plopii in marea majoritate trebuiesc inlocuiti da nu in asa mod. O deosebita importanta au spatiile verzi pe teritoriul spitalelor. plopul tremur tor (Populus tremula) i plopul cenu iu (Populus canescens).Da. Ca ?fabrici verzi? arborii de plop sant campioni.Suprafata plantatiilor verzi a raioanelor selitibe e determinata de numarul populatiei. reiesind din suprafata de 9 m2 necesara unei persoane. plopul argintiu (Populus alba).Anume pe acest principiu se selecteaza speciile forestiere si de arbusti in structura spatiilor verzi. tei ± 250 %. sau la îmbun t iri funciare prin absorb ia din sol a substan elor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele. Europa i China de a ob ine variante de plante rezistente la d un tori. În prezent plopul este obiectul unor cercet ri genetice în SUA. nu haotic si nu toti odata. la intreprinderile industriale ? 15-20 % din teritoriu. fabricarea oxigenului. Mai intai trebuie eliberat orasul de arborii bolnavi si deteriorati. 50 de variet i r spândite în emisfera nordic . plop ? 700 A) Plantatiile verzi. tulpina cre te mai departe. În Europa central i r s ritean sunt mai r spândi i plopul negru (Populus nigra). care nu-si indeplinesc functiile ecologice si apoi de revenit la plopi! Arborii trebuie sa fie minutios examinati. a haldelor rezulate din lucr rile miniere. Arborii cresc repede. din care motiv este folosit i la recultivarea cu plop a terenurilor virane. sanatoriilor. de toate speciile. micsorarea poluarii fonice si a arsitei. mai ales când arborele a pierdut frunzele. cat si defrisarea trebuiesc executate pe baza unui proiect bine argumentat ca sa putem exclude erorile care au fost mentionate. procese-verbale si de obtinut prin lamurire acordul populatiei . in restul perioadei de vegetatie si acesti arbori isi aduc aportul la purificarea aerului.PLOPUL Plopul are cca. au un lemn moale. se poate observa tulpina dreapt a plopului. amelioreaza conditiile igienosanitare si viata populatiei. nu sufer prea mult dac s-au rupt sau au fost t iate din crengi. stejar ± 450 %. care intra in componenta urbei contemporane joaca un rol important in formarea aspectului arhitectorial al localitatii. precum i de-a lungul c ilor ferate. egalam capacitatea de purificare a unui arbore de molid (brad) cu 100 % apoi productivitatea unui arbore de pin este de 160 %. existând i o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciuperc parazit (Marssonina brunnea).Cele mentionate mai sus ne indica la faptul. Canada. etc ? 70 % din suprafata. i asa zisul ?puf? se mentine pe parcursul unei luni. pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alc tuiesc aleile de plopi. sau a carierelor de piatr abandonate. Plopul fiind un lemn de esen moale este folosit la confec ionarea pantofilor de lemn.

Plantarea in sine este simpla . locul trebuie ales dinainte. In ceea ce priveste umezeala. De asemenea.In ceea ce priveste conditiile de care are absoluta nevoie un prun. Dupa ce ati plantat copacul.PRUNUL Denumire stiintifica: Prunus Domestica Expunere: plin soare Sol: tolereaza orice tip De la plantare pana la inflorire: un copac de 2 ani va produce fructe dupa 3 ani de la plantare DescrierePrunul ar trebui sa fie prima alegere pentru un gradinar cu putina experienta care vrea sa aiba o livada de pomi fructiferi. atunci evitati sa plantati soiuri care infloresc prea devreme. asa ca nu trebuie planatati intr-o zona in care temperaturile scad sub zero. Este foarte simplu. prunul poare fi cultivat in aproape orice gradina obisnuita si traieste aproape 50 de ani. in detrimentul cantitatii de fructe.Daca prunul se va planta intr-un sol care inainte a fost fertilizat pentru alte culturi. Nu ii plantati langa alti pomi pentru ca acestia ii vor priva de umezeala de care au nevoie.Locul de plantare In primul rand. Tipuri de pruni Trebuie sa aveti mare grija cand alegeti un anume tip de prun. plasati pomul in ea si acoperiti cu pamant radacinile pana la nivelul pamantului din preajma. Plantarea Este bine ca locul de plantare sa se pregateasca cu o luna inainte de plantarea propriu-zisa. este foarte important sa nu plantati prunii in parcele cu pamant mereu umed. verificati din cand in cand legaturile. Victoria sau Marjorie's Seedling. dar mai sunt cateva stafuri de care trebuie sa tineti seama. Dimensiuni . Daca totusi zona in care locuiti este una rece..un pamant prea fertil va duce la dezvoltarea prea mare a pomului in sine. lumina si umezeala. . daca nu stiti sigur atunci asigurati-va ca nodul dintre radacina si tulpina este la cel putin 5 cm deasupra pamantului. pentru ca sa nu fie prea stranse. batatoriti pamantul pentru ca acesta sa intre bine in contact cu radacinile. cu fazii de plastic sau sfoara (nu sarma sau alte materiale care ar putea strica tulpina).se sapa o groapa destul de mare incat sa incapa cu usurinta radacinile. pregatiti pamantul ca mai sus. acestea sunt 3: caldura (importanta mai ales in perioada de polinare).Prunii prefera locurile aflate in plin soare. desi nici gradinile cu putina umbra dimineata sau dupa-amiaza nu le dauneaza. Nu uitati ca in jurul lui trebuie sa lasati destul loc sa nu fie inghesuit de alte plante sau arbori. Prunii infloresc mai devreme decat ceilalti pomi fructiferi. Aracul se infige inpamant la cel putin 15 cm de tulpina. nu mai adaugati fertilizator . pentru ca nu au nevoie de ingrijiri deosebite. pentru ca pamantul sa aiba timp sa se aseze. si prunul trebuie plantat la aceasi adancime la care a fost plantat inghiveci sau in sera. dar nici prea uscat. adaugand un fertilizator de lunga durata. Daca il plantati pe o peluza. In afara de asta. in functie de dimensiunile prunului la maturitate. in acest caz sunt recomandate soiurile Czar. iar punctele de legatura se fac din 30 in 30 cm. Ca totii pomii. Cumpararea unui soi care atinge 9 m inaltime si o coroana mare nu este tocmai cea mai buna idee daca aveti o gradina mica.Pruni trebuie legati de un arac in primii ani de la plantare.

poti sa-ti folosesti subconstientul in programarea si dirijarea constienta a vietii. Tehnologia avansata. cand se opreste. tranzit intre veghe si somn. in starea de somn. Somn foarte lejer. sculandu-se odata cu rasaritul soarelui (la cantarul cocosilor) si culcandu-se imediat dupa apusul lui. Somnul are 5 cicluri de durata inegala: 1. scazand treptat din intensitate pana la ora 4 dimineata. se descarca. in starea de semisomn. iar ziua. linisteste durerea. La frecventa f = 10 Hz se interconecteaza cele doua emisfere cerebrale. 4. la ora 2 incepand trezirea naturii. corespunzatoare lumii spirituale. Se revine apoi la primul ciclu (veghe-somn). adica 21-2. Si la anestezie generala se activeaza aceste unde. logic (la stangaci este invers). Consumul maxim de energie are loc ziua. Siesta. Cu cat temperatura este mai scazuta (dimineata sau in timpul siestei) cu atat hormonul este mai activ. de obicei intre orele 14-15. 2. Aceasta ne arata Dan Seracu in cartea Autocontrol pas cu pas. si stanga cu rol analitic. in timpul somnului profund. de cele mai multe ori incarcat cu vise.SOMIN Cercetarile oamenilor de stiinta. care pot fi depistate la encefalograf. Somn foarte profund. 5. tot 12 h. Energia se consuma treptat pana la ora 16. Somn profund. Orele de somn cele mai bune sunt in pas cu natura. Atat starii de veghe. Dar maxima incarcare cu energie a organismului are loc intre orele 21 si 24. 2. In timpul somnului se produc anumiti hormoni. intre orele 9 si 12 (observati similitudinea de ore). in special populatia de la sate era in acord cu ceasul cosmic. inainte de a se introduce curentul electric si. tele-kinezie etc. dreapta intuitiva folosita la ascultarea muzicii. Actiunea sa este legata de temperatura corpului. cat si starii de somn ii corespund anumite unde cerebrale. apar unde delta cu frecventa mai mica de 4 Hz. al viselor (20-30 min. exista unde alfa cu f = 7-14 Hz. Frecventa f = 10 Hz este numita si frontiera PSI deoarece sub nivelul ei apar fenomene de parapsihologic: telepatie. Somn rapid. 4. Somnul de dimineata era considerat boala curata. Somn lejer. premonitie. Toate functiile incetinesc. Urmeaza un somn relaxant. se emit unde teta cu frecvente f = 4-7 Hz. admirarea naturii etc. Nu exista notiunea de spatiu si timp. u6m3912uq77odg Cortizonulprodus de organism conditioneaza reactii antiinflamatoare. Ele corespund lumii fizice in care exista notiunea de spatiu si timp. reactiveaza acest proces. aura. 3.). in starea de veghe. agitatia si stresul cotidian perturba aceste ritmiri ancestrale. radioul si televizorul. Este domeniul inconstientului . 1. cand corpul se repara. organismul deja incepand sa resimta oboseala. in acest domeniu. implicit. organismul. Noaptea. timp de 12 h. ramasa mult in urma celorlalte descoperiri. inca 20 min. se incarca cu energie. apar undele beta cu frecvente f = 14-21 Hz. nu mai poate sa le rezolve in totalitate. Aceste 4 cicluri reprezinta somnul lent. 3. releva faptul ca ceasul biologic uman functioneaza in deplina concordanta cu energiile din univers. Intrand in starea alfa in mod voluntar. conducand la dereglari ale organismului pe care tehnica medicala.

preferând îns vi a de vie. Plante atacate i mod de d unare: este o specie polifag hr nindu-se cu peste 90 de specii de plante gazd .restaurant. Vila Vita de Vie este amplasata in centrul statiunii Costinesti. la o distanta de aproximativ 50m de Marea Neagra. perforeaz caliciul butonului floral i consum organele florale. se retrag sub scoar a exfoliat a butucilor i corzilor. Va stam la dispozitie pentru anul estival 2010 cu urmatoarele: 5 camere 2 pers. 2 camere 3 pers.01%. în acestea p trunzând i ciuperca Botrytis Cinerea. depunând ou le pe bobocii florali sau pe frunze.Combatere chimic : *tratament în vegeta ie cu: a)DECIS 2.aer conditionat. larvele ajung la completa dezvoltare.5 EC (lambda cihalotrin 25g/l) 0. asteptam sa completati "cartea de oaspeti" in categoria impresii. prin aceasta vizându-se distrugerea formelor hibernante ale moliilor. larvele împupeaz la ad postul unei frunze r sucite sau în interiorul ciorchinelui.telefon .minibar . Unitatea dispune de terasa . . Pe lâng pagubele directe pe care le produc asupra boabelor.Prevenire: distrugerea prin ardere a tuturor coardelor r mase dup t ierile executate în toamn sau prim var . produce i pagube indirecte.grup sanitar propriu si apa calda permanent . începutul lunii septembrie. Activitatea fluturilor se desf oar în timpul serii i nop ii. Produce pagube importante. Ierneaz în stadiul de pup . În lunile iulie-august are loc zborul fluturilor din prima genera ie i depunerea ou lor. hr nindu-se cu pulpa acestora. Restaurantul din doatarea unitatii va sta la dipozitie in fiecare zi cu o gama variata de meniuri la preturi atractive.03%. p r sesc locurile de hr nire. prin consumarea organelor florale i a pulpei boabelor. b)FASTAC 10 EC (alfa-cipermetrin 100g/l) 0. La completa dezvoltare. sub scoar a butucilor sau a coardelor mai groase. Daca ati trecut pragul unitatii noastre si doriti sa va faceti cunoascuta impresia. camerele dispun de urmatoarele facilitati: .VITA DE VIE Descriere: Specie r spândit în zona de nord a arealului de cultur a vi ei de vie. c)KARATE 2.TV cablu . în ara noastr fiind întâlnit în podgoriile din zona de deal a Transilvaniei.025%.5 EC (deltrametin 25g/l) 0. prin r nile produse boabelor. Larvele eclozate migreaz în interiorul ciorchinelui. se transform în pupe i intr în perioada de hibernare. La sfâr itul lunii august. Larvele acestei genera ii fac perfora ii în boabe. Fluturii genera iei hibernate apar în luna mai.

Fructele ajunse la maturitate sunt culese în lunile noiembrie i decembrie. se dezvolt foarte bine pe soluri calcaroase atinse de briza m rii. îns cu un gust mai amar. m slinii pot avea trunchiuri de dimensiuni considerabile. Olea paniculata. în sudul Africii. înt lnit în Attica. cu cre tere lent i crengi pres rate cu ghimpi. foarte r spândit i în Grecia continental i în arhipelagul elen. m slinul european. Olea laxiflora. Variet ile des întâlnite în Grecia sunt: Kalamon. în schimb sunt tratate i consumate. Olea tetragonoclada. Olea undulata. dând mereu r d cini i l stari noi. Gordal. Manzanilla i Picual. fie erau consumate ca fructe. Olea neriifolia. y Varietatea Kalamon ofer excelente m sline de mas i este intens plantat în Messinia. Olea caudatilimba. L sa i s se dezvolte natural.MASLINUL slinul este un arbore originar din Siria i zonele de litoral din Turcia. Olea salicifolia. iar uleiul extras este inferior din punct de vedere calitativ. Adesea sunt extra i sâmburii. Hojiblanca.M slinul s lbatic este un pom mic cu aspect de tufi ..Olea europaea. Pentru c au un gust amar.Exist . având o uimitoare putere de regenerare. M slinele erau folosite fie pentru ob inerea uleiului de m sline. Lakonia i Agrinio. mai compac i i mai productivi. Grecia ofer condi ii excelente dezvolt rii m slinului. y Varietatea Savory. printre acestea se num r : Olea brachiata. elimin par ial gustul amar al fructului în timpul coacerii. Variet ile cultivate prezint multe deosebiri. fiind apreciat înc din antichitate. Doar în Italia au fost identificate peste 300 de variet i. Farga. în estul Australiei. Olea tsoongii. este cea mai cunoscut specie din genul Olea. Blanqueta. Olea capensis. iar fructele sunt umplute cu diverse garnituri i îmbuteliate în saramur sau o et. m slinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau consumate în saramur . . solului calcaros i întinselor suprafe e de litoral. datorit dimensiunilor considerabile atinse de fructe. Din cele aproximativ 260 de variet i existente în Spania doar 25 sunt frecvent folosite pentru ob inerea uleiului. Frunzele m slinilor se men in verzi pe întreaga durat a anului. M slinii au o cre tere lent . Leccino i Carolea. Olea europaea. dar sunt i foarte longevivi. Halkidikis i Savory. Empeltre. dar în general sunt lipsi i de spini. Olea hainanensis. variet ile întâlnite în Spania au frunze mai late i fructe mai mari. Principalele variet i întâlnite în Italia sunt: Frantoio. Cornicabra. îns dintre acestea doar câteva sunt cultivate pe suprafe e întinse.Genul olea con ine în jur de 20 de specii larg r spândite în jurul globului. Este considerat "arborele ve nic roditor". Principalele variet i cultivate în Spania sunt: Arbequina.Datorit iernilor blânde. în sud-estul Asiei. Lechin. M slinele de mas pot fi clasificate în func ie de dimensiuni i de num rul de m sline dintr-un kilogram. Olea rosea.Exist în jur de 20 de specii de m slini. Olea exasperata. Sunt pomi mici întâlni i în zonele limitrofe M rii Mediterane. y Varietatea Halkidikis este cultivat cu preponderen în zona Halkidiki i este cunoscut i ca m slina mamut. îns . verilor toride. Creta i Thassos. fiind un arbore cu o longevitate extraordin . Comp rând aceste variet i cu variet ile descrise de savan ii Romei antice nu s-a reu it o identificare sigur deosebire de cele din Italia. Din acest motiv m slinele produse în Spania sunt mai rar destinate ob inerii de ulei. M slinul prefer climate cu ierni blânde i veri toride. Olea guangxiensis. un foarte mare num r de variet i de m slini cunoscu i cresc torilor din ziua de azi. Olea parvilimba. fiind înregistrate recorduri de peste 10 metri în diametru i peste apte secole de via .

04. pe soluri cu fertilitate natural mijlocie sau bun . Altoirea pe mahaleb este indicat în zone mai secetoase i pe soluri mai bogate în calciu. Dac nu se aplic cu regularitate aceste t ieri. Din vi ine se prepar sucuri. dar etajele sunt mai apropiate i mai pu in eviden iate decât la cire . dar produc ia devine economic la vârsta de 5-6 ani. Pentru pletorici (persoane care au prea mult sânge). se deosebe te de cire . Durata economic a unei planta ii este de 25-30 de ani. Nana. la care l starii anticipa i lipsesc.8-88. cardiaci i obezi. el rezist pân la -30°C. vi inul are capacitatea de ramificare mai mare decât ciresul. Mari timpurii) i autosterile (Grossa Gamba. spump. mai productive.) care se întâlne te numai în stare cultivat . . Un vi in produce 15-25 kg fructe. Aceste t ieri sunt necesare nu atât pentru a norma produc ia pomilor.Fenomenul etaj rii naturale a ramurilor de schelet se întâlne te i la vi in. B2. În restul perioadei de vegeta ie. Ramurile roditoare ale vi inului tr iesc 5-6 ani. Polenizarea trebuie s aib loc în primele 2-3 zile de la deschiderea florilor. Meteor. Exist i soiuri la care buchetele i pletele sunt aproape la fel de bine reprezentate. Având propriet i diuretice. Particularit i de cre tere ale vi inuluiVi inul are vigoare mai slab decât cire ul.320. deoarece stigmatul îmb trâne te repede i devine nereceptiv pentru polen. par ial autofertile ( Englez timpurie. precum i numeroase produse: înghe at . dulcea . în care s consume numai vi ine i cire e (0. sirop.6 % ap .3-13. Ele au o valoarea energetic de circa 63 kcal la 100 g. compot. Cultura comercial se poate practic pân la altitudinea de 500-650 m. fiind deci mai rezistent la ger decât cire ul. 6. formeaz numero i l stari anticipa i. vi inul necesit mai pu in c ldur decât cire ul. 1-4 % acizi. vi inul are nevoie de timp favorabil (care s permit zborul albinelor) i de temperaturi medii zilnice de 12-17 °C. Pe vreme ploioas sau rece. Vi inele con in: 77. f r alte alimente. Pietroase). Dropia.VISINUL Este un pom înrudit i asem n tor cu cire ul.0. vitamina E. fa de 10-12 ani la cire .În perioada înfloritului. ca adjuvant. vi inat . care îndesesc coroana. PP. semischeletul i ramurile de rod se epuizeaz i se usuc natural. sufleu. Moc ne ti.8 % zaharuri. în pepinier . Vi inul se num r între speciile pomicole care valorific cu rezultate bune nisipurile i solurile nisipoase din sudul Olteniei (în regim irigat) i din nord-vestul Transilvaniei. Numai la unele soiuri de cire cu înflorit târziu (Germersdorf. prin aceasta. Sua i Germania produc circa 50% din produc ia mondial de vi ine. În general. Planta iile intensive de vi in trebuie amplasate îns . Northstar). ca i în cazul m rului. sunt indicate 1-2 zile pe s pt mân . unele soiuri fiind pitice.Unele soiuri de vi in sunt autofertile (Oblacinska.Vi inii pe rod necesit t ieri de fructificare la intervale de 4-5 ani. gem.5-1 Kg pe zi). i în primii ani de la plantare în livad . În ara noastra s-au constatat ca exist 6. arina)Soiurile autofertile de vi in sunt. În cursul iernii. Vi inii începe s rodeasc la 3-4 ani de la plantare. erbet.50 mg la 100 g. perioada înfloritului se suprapune par ial cu a soiurilor de vi in care înfloresc timpuriu (Englez timpuriu). vi inile se folosesc în tratamentul unor boli ale aparatului urinar. pe terenuri plane sau cu pante de pân la 12-13 %. vitaminele B1. florile leag slab. ci pentru a men ine tinere ramuri de semischelet. C.000 vi ini. provitamina A. de regul . Cele mai multe soiuri de vi in provin din vi inul comun (Cerasus Vulgaris Mill. Vi inul înflore te dup cire . acid folic 0.

miezul de nuc e folosit în unele tratamente populare. dar cu destul greutate. în p duri aproape exclusiv de nuc. tari. Înveli ul gros.pentru realizarea unor piese de mobilier i ornamente rustice. Juglona formeaz . niacin 1mg%. Î i are originea în zona geografic întins din Balcani spre est. cât i pentru ob inerea de pigment negru (colorant negru). în nenum rate forme ale produselor române ti: cozonaci. cre te în toate regiunile rii. Florile femel sunt grupate câte 2 pân la patru. Se folose te pentru mobil de lux. Cultivat. atât ca flor spontan . hidra i de carbon 14%. în România.NUCUL este un arbore din familia. protide 15%. purpurii.d. vitamina C 15mg%.Florile b rb te ti sunt grupate în amen i masculi solitari sau câte doi. având o singur s mân . textile naturale i altele asemenea. Mai recent. gr simi 63%. clorofile. dar nu numai . Cojile de nuc lemnoase. sunt folosite pentru confec ionarea de mici juc rii pentru copii . De asemenea. cultura nucului s-a r spândit pe scar larg i în alte regiuni: Noua Zeeland i sud-estul Australiei[1]. este unul din fructele mult folosite de români. cât i în culturi. ulei eteric. Cele mai mari p duri se afl unde copacii se dezvolt extensiv. în alimente rituale cum sunt coliva sau m cinicii. sub form de infuzie. coroana foarte larg i bogat . Descriere arbore viguros. Ea apare în alimenta ie. amidon. Are crengi puternice. Bulgaria i Romania (în Europa). Acest untdelemn era folosit în vechime de români. California (în America de Nord) i Chile în America de Sud. la altitudini de 1. În trecut erau folosite i pentru anumite pedepse (statul pe coji de nuc ). care poate ajunge la 30 de metri în l ime. se folose te atât pentru unele tratamente. taninuri. China (în Asia). în anumite alimente de post (sarmale de post i altele asemenea) etc. argintiu-cenu ie. cu dou cotiledoane mari.000 m mai ales la Arslanbob. atunci când nu se putea folosi untedemnul de m sline.a. r spândit în zona temperat i mediteranean . Serbia.Nucul a fost introdus în vestul i nordul Europei din vremea sau mai devreme. acizi organici. cilindrici. foarte rezistent. bogate în untdelemn i numit nuc . pân . zbârcite.m. cantit i mici de ulei volatil. Frunzele con in taninuri elagice 45%. pentru piese de lux în ornamenta ii i decor ri. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Fran a. Utilizarea nucului fructul nucului. compuse din 5-9 foliole eliptice. Înflore te în luna mai.000±2. în special în Banat i Oltenia. iar în cele dou Americi în secolul 17. verde. juglon . Compozi ie chimic Semin ele con in foarte pu in ap . Are trunchiul gros i scoar a neted . Lemnul de nuc este un lemn greu. închis la culoare. multiflori. Grecia. Florile sunt folosite în popor. inozitol. în confec ionarea de casete scumpe pentru bijuterii . Spontan cre te sporadic în p duri de amestec. foarte rezistent.Fructul este drup sferic . pectine. uneori solitare.Se înmul e te aproape numai prin s mân . ca tratament pentru înt rirea i îns n to irea p rului i a pielii capului. pl cinte i alte produse de acela i tip. al turi de untdelemnul de fag sau jir. pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux. sesile. fin. pre ios.în special b rcu e. colaci. s ruri de Na 4mg% K 545mg% Ca 70mg% P 430mg% vitamina A 4m% vitamina B1 0.10 mg%. folosit pentru p r. în provincia. mai ales la deal. mai ales din pricina untdelemnului pe care îl con ine.35mg% riboflavin 0. glabre. Pericarpul con ine juglon (5 hidroxil 1-4 naftochinon ). Frunzele sunt mari. cu margini întregi.

diabet. Contine. de 3 ori mai mare decat kiwi si de 10 ori mai mare decatrosiile.ZMEURA Zmeura. pielonefrita. ceaiul din frunze de zmeur este antiseptic. acestia se cristalizeaza provocand probleme de sanatate. dar am aflat de la cercetatorii olandezi ca acest fruct are o activitate antioxidanta de 50 de ori mai puternica decat capsunile. cum ar fi ceaiul din frunze de zmeur. afectiuni ale prostatei. nevralgii dentare. tulburari de tranzit intestinal. 6 g de z aharuri. magneziu. ulcer gastric. 9 g de fibre. digestiv. hemoragie. obezitate. afectiuni oculare sau pulmonare. raguseala. astringent. Zmeura contine un antioxidant numit acid elagic care are un rol foarte important in prevenirea distrugerii membranei celulare si prin neutralizarea radicalilor liberi. cicatrizant. boli de inima. dar nu inainte de a ne informa. Iata cate indicatii are: dismenoree. In plus. tuse. raceala. tulburari specifice premenopauzei. inclusiv abilitatea de a preveni dezvoltarea unor bacterii si ciuperci (de exemplu. eruptii tegumentar . 0 mg de colesterol. dar si antimicrobiene. Atentie! Zmeura contine oxalati. De asemenea. cistita. substante care se gasesc in mod natural in organismul uman. Studii de laborator au dovedit ca oxalatii pot impiedica buna absorbtie a calciului in organism. prostatita. un gram de grasimi. 0 mg de sodiu. noduli mamari. Iata ce efecte are! n Administrat pe cale interna: reglator hormonal puternic. ulcer gastro-duodenal. sindrom premenstrual. Persoanele care au pietre la rinichi sau la fiere netratate trebuie sa evite zmeura. hemostatic. Cand cantitatea de oxalati devine prea concentrata. fibrom uterin. 14 g de carbohidrati. Candida albicans care provoaca des infectii vaginale si este una din cauzele sindromului de colon iritabil). in plante si in animale. calciu. dezinfectant. de asemenea. bronsita. scaderea nivelului colesterolului crescut. Antocianinele din zmeura ii dau acestui fruct proprietati antioxidante. un gram de proteine. diuretic. conjuctivita. raceala. antiseptic intestinal. n Folosit extern. Asta ca sa nu mai vorbim despre valoarea inestimabila a preventiei« Deci sa atacam zmeura. compresele cu ceai din frunze de zmeur se pot aplica in tratamentul unor eczeme infectioase. cicatrizant. anti-acid. diaree. chist ovarian. astringent. 50% din DZR de vitamina C. gastrita. Mai vrei argumente? O cura cu zmeura poate valora mai mult decat cateva folii cu medicamente pentru stomac. uter fibromatos. O portie de zmeura (125 g) are 60 de calorii. Minunea din frunzele de zmeur Este pacat sa nu ne aplecam privirea asupra unor remedii naturale deosebite. 4% din DZR de vitamina A si fier si 2% din DZR de calciu. gastrita hiperacida. are proprietati antimicrobiene si anticarcinogene si este o sursa de vitamina C. enterocolita. cupru. hemoragie uterina.

Umberto. Iat de ce trebuie s plant m cai ii în cel mai favorabil loc din gr din . p duchii de frunze. Rozal. sensibile la pieirea prematur . deger u or iarna.Cele mai bune soiuri sunt: Mari de Cenad.Este preten ios la lumin . iar fructele sunt slab aromate.5-3 m. ei trebuie scurta i. Dac plantarea se face toamna se face un mu uroi mare de p mânt peste r d cini pentru a le feri de ger. Ea poate fi brusc sau lent . palmeta liber . caisul nu este deosebit de preten ios mai ales atunci când este altoit pe zarz r i migdal. Reu e te destul de bine în zonele de câmpie sau coline joase pân la 200-500 m altitudine. De aceea. nectar.5-2. p duchele din San Jose.5 °C. adic s se usuce cât mai pu in pomi prin urm toarele m suri: . În condi ii de secet d produc ii mici. se usuc pe rând câte o arpant sau p r i din pom. Venus. În condi ii de lumin slab . Scurtarea verigii altoi se face numai prim vara la 60-70 cm. reu ind chiar i la 500-550 mm precipita ii anuale. cu veri c lduroase de 18-20 °C în perioada de vegeta ie. caisat . fructele sunt slab suculente. cât i cele de garnisire. prim veri târzii lipsite de geruri de revenire.Preg tirea terenului se face dup tehnologia obi nuit . degarnisite.Fa de umiditate. Cultura caisului este dificil . viermele prunelor. iar rana se unge cu vopsea de ulei. în plus este efectuat de o boala incomplet cunoscut . uniform repartizate din care cel pu in 250-300 mm în perioada de vegeta ie.0 % iar dup înflorit cu fungicide organice sau sistemice.Bolile se combat prin 1-2 tratamente înainte de înflorit cu zeam bordolez 1. ultilizate în consumul proasp t sau la prepararea de compot.Aceast boal nu poate fi comb tut total ci numai ameliorat . Distan ele de plantare sunt de 5-6 cm între rânduri i 4-5 cm pe rând.CAISUL Caisul este o specie foarte apreciat pentru fructele savuroase i parfumate. permeabile. Întrucât la cais l starii ating frecvent lungimi de 60-100 cm. în mod obligatoriu. deoarece este o specie preten ioas la clim i sol. calde. viespea cu ferestr u. vânturi reci. p ianjenii. lichioruri. Selena. Pieirea prematur a pomilor este cea mai periculoas boal . cu apa freatic la 2.Cere soluri u oare (25 ± 30 % argil ).Ca sisteme de coroan se recomand : vasul ameliorat. coroanele r mân rare. D un torii sunt p duchele estos. ciuruirea frunzelor. Formarea coroanei se realizeaz prin t ieri în uscat i opera iuni în verde. cancerul uscat. în caz contrar. Boli si d un tori Principalele boli ale caisului sunt: monilioza. Litoral. suc. vasul întârziat aplatizat. Plantarea pomilor se face toamna. dulcea . Sudul rii i par ial partea de vest sunt zone favorabile pentru cais. l starii nu se maturaz bine. gem. cu temperatura medie anual cuprins între 10-11. atât viitoarele elemente de schelet. reac ioneaz bine la irigare. brume. plum-poxul. Mamaia. iar minima absolut s nu scad sub -25 -26 °C. c ci prinderea la cais se realizeaz foarte greu. pieirea prematur . feri i de curen i. eventual prim vara foarte devreme.

hipotensor. siropuri. varfuri de lastari si fructe se prepara medicamente ceaiuri calmante recomandate in afecfiuni ale inimii. pe stomacul gol.Frunzele se folosesc pentru ceai. Productie : In prezent productia mondiaia de coacaze este in medie de 5 tone anual. cre te coac zul negru. Se culeg frunzele în perioada de înflorire i coac zele coapte. Din frunze. de reumatism. laxativ. Slovacia si Austria . Elimina acidul uric în exces si purinele. coac za se considera fructul care lunge te via a. Acest fapt era justificat prin faptul c coac za neagr era bogat în vitamine i minerale. hemostatic. . dar sunt foarte prelucrate sub forma de produse cum sunt: sucuri. vinuri tonice. Pentru prima dat a ap rut în Fran a pe coasta Azur. iar fructele aperitiv. a splinei i a rinichilor. Principalele soiuri de coacaze recomandate in cultu. tot timpul anului . a pancreasului. Tarile mari producatoare din Europa sunt: Polonia. diuretic. marmelade. de-a lungul pâraielor r coroase. ale c rui fructe. Elibereaz organismul de de euri i toxine i contribuie la sc derea acidului uric i a colesterolului.6 g% acizi organici. Frunzele au actiune diuretica. apoi în timpul zilei. Cura de coacaze negre este de folos persoanelor care sufer de artrit .COACAZA Importanta: se cultiva pentru-fructele sale foarte valoroase din punct de vedere alimentar si terapeutic. vitaminele B1. Este bine s consuma i un pahar cu coac ze negre diminea a. saruri minerale. Frunzele sunt antireumatismale renumite.2 -3. in urma ultimului recensamant s-au evidential 571 ha in cultura intercalata de coacaz negru si rosu. se coc vara târziu. compoturi. înainte de a se extinde prin toat Europa.Fructele se consuma pufin in stare proaspata. Vara acest fruct tonic poate fi folosit cu succes în diferite preparate culinare. Germania. Înc din perioada antic . ceea ce poate poate completa alimenta ia noastr zilnic . zis i cassis (ribes nigrum). Deasemenea coac za neagr este foarte bogat în vitamina C. In Romania. când muntele este înc viu. Coac za neagr este un izvor de s n tate pentru organismul uman. negre ca p cura i globuloase. vitamina C (150 mg%). stimuleaz func ionarea ficatului. i prin urmare se folosea drept medicament. Coac zele negre dezintoxific în profunzime organismul. Coac zele negre faciliteaz digestia. tonic. depurativ. B2. afectiuni hepatobiliare. astringent. diaree. Coacazul este o specie care creste prin p durile de la munte. 1. racoritor. Compozitie chimica: fructele confin: 7-10 g% zahan g% substance proteice. ml tinoase sau m car umbroase. Sinergismul dintre vitamina C si antocianozide le comunica proprietatea de a preveni accidentele vasculare si a marii acuitatea vizuala. unul dintre campionii aborigeni ai plantelor vitaminizante. în locuri neap rat umede. digestiv. în mai multe reprize.

Se bea un pahar înainte de fiecare masa. Partea comestibil a plantei este tuberculul (de verificat. pecingine: cataplasme cu frunze proaspete. o lingurita de miere lichida. ulcer varicos.MORCOVVUL Morcovul (Daucus carota). Piele crapata: câteva frunze proaspete de morcov se fierb în 400 ml apa. cu ramurele de floare albCon ine între altele i multe alte substan e nutritive esen iale pentru organismul uman: acidul folic. se reduce focul cu o treime si se mai lasa sa fiarba zece minute. majoritatea c r ilor men ioneaz r d cina morcovului ca fiind comestibil . Se aplica trei cataplasme pe zi. timp de 15 minute. Se fixeaza cu ajutorul unui bandaj si se lasa sa actioneze aproximativ o ora. Furuncule. Se foloseste acest decoct aplicându-l pe portiunile afectate cu ajutorul unei bucati de tifon sau de vata. Un morcov mare mâncat zilnic aduce un aport de 11. pentru a obtine un fel de pasta. Se bandajeaza cu un tifon. Arsuri: se iau trei morcovi. Se dau pe o râzatoare fina. Se face gargara de sase-opt ori pe zi. pentru a-l bea dupa ce i s-au adaugat putina apa minerala si miere. dupa-amiaza si cu o jumatate de ora înainte de culcare. Lastarul florii ajunge aproape de 1 m lungime. Indata ce da în clocot.prin defini ie tuberculul este o tulpin îngropat . timp de zece minute si se strecoara. Se bea încet si. Se schimba de doua ori pe zi. Se lasa sa fiarba zece minute. Se bea câte o jumatate de pahar cu zece minute înainte de fiecare masa principala.Morcovii împiedic formarea depozitelor pe pere ii arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroz . sau cataplasme cu morcovi rasi. Este o plant bienal . pe stomacul gol. de preferinta.000 UI (Unit i Interna ionale) de vitamina A din beta-caro. Toate acestea împreun cu doar 50 calorii. de mai multe ori pe zi. dac este vorba de tubercul sau r d cin . caldut. apoi se clateste. Afte. iar tuberculul îmagazineaz zaharuri pentru ca planta s înfloreasc în al doilea an. vitamina K i calciu. Se lasa sa actioneze aproximativ o ora.Ten gras: se aplica suc proaspat de morcov pe fata si se lasa sa actioneze timp de 15 minute. Se spala cu apa minerala. Se rad fin. abcese: câteva frunze proaspete de morcov într-un litru de apa. . Riduri: doua polonice de suc de morcov. . Se aplica local sub forma de cataplasma. pe stomacul gol. apoi se strecoara. pentru a obtine o pasta. este o r d cin vegetal . nu tuberculul). Se extrage sucul. Se bea o jumatate de pahar dimineata. dupa care se filtreaza preparatul. Eczeme: se pregatesc morcovii ca în reteta precedenta. Se lasa sa fiarba în 300 ml de apa timp de 15 minute.Dermatita ulceroasa: se spala 100 g de morcovi cu apa calduta. Se lasa sa infuzeze într-un vas cu apa clocotita. Dispepsie: 5 g de morcov deshidratat (praf). . Se amesteca. Se strecoara. Se aplica pe arsura un strat subtire de ulei de masline. Se schimba cataplasma de doua ori pe zi. Gastrita: sa iau 150 g de morcovi bine spalati si uscati. o lingura de ulei de grâu încoltit. Se aplica pe fata. Se lasa sa actioneze 30 de minute. Se strecoara. Se lasa sa fiarba în 300 ml apa. Aceasta este si o masca detoxifianta pentru tenul uscat. se spala bine cu apa calduta. apoi pasta obtinuta. Anorexie: 5 g de seminte de morcov macinate. în primul an frunzele care produc alimentul plantei. Se bea de 3 ori pe zi: dimineata. strivite. Diaree: 15 g de seminte de morcov sub forma de pudra. de culoare portocalie. o alta jumatate de pahar cu o ora înainte de cina si înca una cu o jumatate de ora înainte de culcare. Se lasa un sfert de ora.

anuala. imediat sub frunze. de aceea trebuie cultivate in soluri fertile. in acest scop e indicat sa se foloseasca ingrasaminte naturale. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. rasadurile de tomate se pot planta in gradina.5 litri apa la cuib sau se iriga intre randuriLegatul de arac sau de spalier lucrarea se face pe masura ce tufele se incarca cu rod si devin mai grele. semanatul in rasadnita se face la inceputul lunii martie. udarea se face seara si noaptea. 20-60 gr vitamina A. atunci cand apar primele frunze adevarate. Rosiile(tomatele) cer multa lumina. atat pentru culturile timpurii cat si pentru cele tarzii.Rosiile se cultiva mai mult prin rasad. functie de gradul de uscare al pamantului. se face imediat ce acestia apar. Au nevoie de multa hrana. 20-30 mg fier. in care se seamana in luna februarie intre 5 si 8 grame samanta la 1 mp. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Legarea se face cu sfori.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. pentru ca pamantul sa se incalzeasca in timpul zilei. care se imprastie printre plante si se ingroapa prin prasit in sol. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. ingrasate treptat cu ingrasaminte naturale.Plantarea se face la 60-70 cm intre randuri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm intre randuri si 30-40 cm pe rand pentru soiurile mai mari. mai ales in rasadnita si solarii. Udarea se face la 6-7 zile. Consta in retezarea varfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. care e un aliment foarte valoros. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). ci trebuie lasata la soare pentru a se incalzi un pic. incepand cu mijlocul lunii aprilie si pana in luna mai. La 2-3 saptamani de la rasarire. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamantul din cuib. rosiile se uda dimineata. Cand a trecut pericolul brumelor tarzii de primavara. Vara. 20-60 gr vitamina C.ROSII Rosia este o planta erbacee.Intr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. pentru cresterea productiei. in mai multe randuri. atat datorita cultivarii relativ usoare cat si pentru proprietatile fructului. ce contine insemnate cantitati de substante hranitoare. sau mranita. iar la cea tarzie se accelereaza coacerea inainte de caderea brumei. ingrasarea pamantului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. iar apa folosita sa nu fie rece. 40-50 mg calciu. . rasadul se repica la distanta de 10/10 cm daca vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. prezenta in zonele globului cu climat temperat. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. Carnitul este o lucrare foarte indicata. din cei care apar in preajma primului ciorchine de fructe. 10-15 litri la 1 mp. Primavara si la inceputul verii. Pentru cultura de vara. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. inconjurand tulpina in asa fel incat fructele sa aiba loc sa creasca. Rezultate mai bune se pot obtine prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Copilitul. pentru o buna dezvoltare a fructelor. fasii de carpe sau alt material textile. cand solul s-a mai racorit. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare directa in camp. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor in cazul rosiilor timpurii. Rasadul pentru culturile timpurii se produce in rasadnite calde. iar la cele tarzii 6-8 ciorchini. apoi la 2 saptamani. Rosiile sunt una din principalele culturi din gradina de legume. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa.

antiseptic. contribuie la procesul digestiei i ofera protec ie fa de agen ii cancerigeni. precum i o serie de elemente ca: Brom.Cercet rile au demonstrat c utilizarea regulat a usturoiului în alimenta ie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie i tratament a arterosclerozei. accelereaza epitalizarea i vindecarea r nilor. sudorific. usturoiul previne formarea cheagurilor i a trombozei arteriale.Introducerea cu regularitate a usturoiului i a cepei în alimenta ie. Deosebit de activi sunt cei 70 de compu i ce au în structura lor sulf. fortifiant. Iod. Persoanele care consum cantit i însemnate de ceap i usturoi prezint un risc foarte sc zut de apari ie a cancerului gastric. pe lâng virtu iile lor nutritive. are efect antihelmintic i anticarcinogenetic. expectorant.USTUROI Usturoiul este o plant cu multiple calit i terapeutice cunoscute de mult vreme. contribuie la asigurarea bunei func ion ri a organelor tubului digestiv. febrifug. usturoiul posed un puternic efect antibiotic. Usturoiul este un vermifid. Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mic (LDL) r spunz toare de formarea ateroamelor i contribuie în acela i timp la sporirea cantit ii de lipoproteine cu desitate crescut (HDL) . la consolidarea rezisten ei fa de agresiuni microbiene i virotice. fiind i afrodisiac.Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale. la regenerarea normal a dermei i la men inerea tenului frumos. enzime.asupra alinei din compozi ia plantei. antiasmatic. bron itelor. aminoacizi. detoxifiant. Dar. ele sunt apreciate si în tratamentul unor boli cronice. tonic muscular. .Principalul component activ al usturoiului este alicina. Aceste efecte se datoresc celor 200 de substan e active pe care le con ine: vitamine. rezolutiv. laxativ. retiniene. De asemenea.alinaza. antireumatismal.Usturoiul este util în unele pneumopatii.Deasemenea. Con ine vitaminele B1 si C. Cobalt. traheitelor. substan cu un puternic efect antibiotic. de piele sau de colon. iar datorit efectului antibiotic este indicat în tratamentul virozelor. diuretic. ale membrelor inferioare). minerale. Pe lang rolul deosebit pe care îl are in buna func ionare a sistemului cardiovascular. bactericid.care au un efect protector fa de arteroscleroz . Magneziu. Din aceast cauz poate ameliora durerile de cap i claudica ia intermitent . Siliciu i Zinc.Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei i spasmelor arterelor coronare r spunz toare de producerea crizelor de anghin i a infarctului de miocard. avand o serie de efecte benefice pentru organismul uman. înbun t ind astfel performan a cardiac . hipotensor (scaderea tensiunii arteriale). Acest compus rezult în urma ac iunii unei enzime. De asemenea este demn de remarcat i con inutul apreciabil de seleniu.

Tot in scopul obtinerii de productii timpurii. Ileana. ferind vrejii de umezeala. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire. plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna. repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. se ciupesc. Udarea se face numai la radacina. semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie.6 m pe rand. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc.CASTRAVETELE Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri. . Bistrita. 3000-4000 kg la 1000 mp. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Daca plantarea s-a facut prin semanare directa. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul". imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii. plantele nu mai leaga rod. Soiuri: Delicates. De regula se foloseste soiul Cornison. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. inceputul lunii mai. la distanta de 1 m intre randuri si 0. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. Famosa. castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. Daca se lasa neculese si imbatranesc. dupa ce rasar. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri. Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai. la 1 m intre randuri si 0. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd. Pentru productia de toamna. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul.5 m pe rand. Marina. care in general este destinata la murat. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. deoarece acestia pot putrezi. deoarece planta are de suferit. acestea producand castraveti. deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. De la baza plantei vor creste noi lastari. care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. iar a doua la 15-20 zile de la prima. Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. la sfarsitul lunii aprilie. apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. la distanta de 70/30 cm. pe care se vor forma mai multe flori femeiesti. fie pe brazde (rasaduri reci). fie in ghivece. Lang. Cornison. Recoltarea se repeta la 2-3 zile. Levina.

sa coci bostanul putin. altii doar ornamental Astazi exista numeroase specii de dovleac . este mai mare.bostanul de Brazilia. mixata cu mere sau pere. circa 25 minute. o felie de portocala cu miez rosu. dulce si gustos. dovleacul galben. foarte hranitoare si sanatoase. inclusa in salate sau sufleuri. Suceava) Zodiac Ingrediente: 40 ml votca. Una dintre cele mai bune metode de a pune in valoare gustul este ca. Preparare: Toate ingredientele se agta bine. tocate. sub forma de placinta sau tarte. o spirala scurta din coaja de lamaie. in mancaruri rafinate. faina. In Romania. decorate cu o felie de portocala si o spirala din coaja de lamaie. pepenele tamaios de Marsilia. Uleiul din seminte de dovleac este foarte cunoscut si apreciat de bucatari. inlocuind astfel obisnuitul cartof. in cuptor sau pe plita. Preparare. Bucuresti) . care se culege toamna. cuburi de gheata. Bucatile sa fie mici. cuburi de gheata. in supe sau in diferite mancaruri de sezon. respectiv 15-20 de minute. folosind o tava de copt.care ii permite sa fie pastrat timp indelungat. dovleacul a ajuns la sfarsitul secolului al XVIII-lea si a fost imediat adoptat si folosit ca aliment.BOSTANUL Exista multe varietati de dovleci. La toate soiurile se folosesc atat miezul. sare. (Clementina Burileanu. dovleacul turban. 50 ml sirop de grenadine. dovleacul din America etc. drojdia dizolvata in apa calduta si ulei. cruda si rasa. (Catinca Bruma. Alte varietati pot fi albe sau portocalii. feliile de circa 5 cm sunt tocmai potrivite Pentru umplutura: 2 linguri frunze salvie si rozmarin. 7-8 secunde. 20 ml suc proaspat de portocala. inabusita. Se coace la cuptorul bine incins. dovleacul rosu. are o coaja groasa . Se presara apoi cu salvia si rozmarinul maruntite si se adauga maslinele deasupra. Unii sunt utilizati ca aliment. 20 ml Cointreau. intr-un shaker umplut pe jumatate cu cuburi de gheata. densa si cu gust dulce. cel gri. Dovleacul de copt. timpul de preparare. cat si semintele. pline de savoare. Se scoate din cuptor. se stropeste cu bulion si se mai lasa la cuptor 10 minute. rezistand chiar si 6 luni . Se face un aluat din cartofi (fierti si trecuti prin sita).pulpa fiind galben-portocalie. Se intinde aluatul intr-o tava unsa cu ulei si se lasa sa creasca. Asta se poate face atat in cuptor. Aromata si dulce. cat si pe aragaz. 100 g masline fara samburi. verde. cu diverse forme si culori. Se serveste in cupe inalte cu picior. Bostanul copt este ideal ca garnitura la aproape orice tip de mancare. indiferent de mancarea preparata. Se serveste fierbinte. pulpa de dolveac poate fi consumata intr-o varietate de forme: coapta.

Cura dureaz 7 zile.2 kg de zah r. Se spal i se în eap fiecare în câteva locuri. se face o baie cald i se consum un pepene verde. flori galbene. C ldura dilat c ile urinare. apoi slab.HARBUZ Denumirea uzuala: Pepene rosu (lat. când bioritmul rinichilor i al vezicii urinare este mai activ (de la ora 17 pân la 21). îl fac moale i neted. cu frunze adanc-lobate. Scurta descriere: Tulpini taratoare si agatatoare. fiind recomandat celor care sufera de pietre la rinichi. ucate. se strecoar (prin sit ) într-un vas steril. care este întrebuin at în industria alimentar . se recomand pentru tratamentul inflama iilor intestinale. 73 mg potasiu. Se iau pepenii bine cop i i se stoarce din ei sucul (prin diferite metode).Decoctul din cojile de pepene verde proaspete sau uscate (1:10) se administreaz câte un pahar de 3-4 ori în zi ca diuretic.3 g fibre alimentare. atunci la o c ldare de ap se pun 700-800 g de sare. Din suc se fac m ti tonice. Pepenele verde se folose te i în cosmetic . Nectarul gata trebuie s fie dens. prin continutul ridicat de potasiu. Dac ea nu con ine zah r. de culoare cafenie-deschis . stimuleaz eliminarea nisipului din rinichi. Iar pepenele. care îmbun t esc tenul. Dac rezultatul lipse te. Se consum crud. Se stie ca dieta noastra este saraca in potasiu si bogata in sodiu. care se fierbe 5 minute i. 20 micrograme caroten.Pepenele verde este un alimentmedicament. .5 g glucide. 10 mg calciu. harbuz.În medicina popular este de mult cunoscut faptul c în cazurile de litiaz renal este necesar s se consume mai mult lichid i s se înc lzeasc rinichii. dar din el se poate prepara suc. Pentru murat se aleg pepeni nu prea mari.Pepenele verde murat este foarte delicios. unisexuate. magiun. 6. 400 g de sare i 1. cu miezul roz. D m un exemplu din cele mai cunoscute metode de cur are a rinichilor cu pepene verde: seara. mai cu seam la copii. procedura se repet înc 1-2 s pt mâni. 0. Din 3 kg de miez putem ob ine 200 g de nectar. i se pun în butoi. guta. Peste 3 s pt mâni pepenii sunt buni de consumat. 11 mg magneziu. cu miez dulce si zemos. este un bun diuretic. iar spuma se înl tur . Saramura trebuie s acopere pepenii. Se acoper cu un teasc peste care se pune o greutate. a a fierbinte. Fructele sunt mari. gem i Ämiere". 8 mg fosfor. dulce. 92 g apa. iar pepenele. contribuie la buna functionare a sistemului nervos si cardiovascular. datorit propriet ilor sale diuretice i abunden ei de lichid din organism. Peste 3 zile butoiul trebuie dat la rece. la adâncimea de 3 cm. Din semin e se produce ulei. pepenele stimuleaza in mod natural eliminarea toxinelor din organism. Citrullus lanatus). care întotdeauna ajut i niciodat nu d uneaz .100 g pepene rosu contin 30 de calorii. lubenita. denumiri alternative: pepene verde. aromat. Calitati curative si actiune farmaceutica: . Din suc se poate prepara nectar: sucul se fierbe la foc puternic. chiar în doze mari. apoi peste ei se toarn saramura preparat dintr-o c ldare de ap . se relaxeaz mu chii. Datorita continutului ridicat de apa.

MAZARE

Maz rea este o plant ierboas , cultivat i leguminoas . R d cina sa este pivotant , cu nodozit i. Tulpina este ierboas i volubil , îns f r esut de sus inere. Frunzele sunt compuse i se termin cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite, i un pistil. Fructul se nume te p staie. Maz rea, Pisum sativum, posed numeroase variet i i forme.
R d cina este pivotant i puternic dezvoltat , cu numeroase ramifica ii laterale pe care se g sesc nodozita iile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei s foloseasc fosforul i alte substan e nutritive din compu ii greu solubili. Tulpina are o lungime de 35 - 200 cm i poate fi simpl sau ramificat de la baz . Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza frunzei se afl dou stipele mari, amplexicaule, de form semi-cordat . Are foliolele din vârful frunzei compuse transformate în cârcei. Florile, de culoare alb sau pu in violet-ro cat , sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la soiurile timpurii i câte 2-5 la cele tardive. Corola are form papilionat . Staminele - organele de reproducere mascule ± la maz re sunt în num r de 9 concrescute prin filamentele lor i cea de-a 10-a liber . În mijlocul florii se afl gineceul care este monocarpelar ± carpelele sunt frunze modificate i adaptate la func ia de înmul ire. Este o plant autogam , la care polenizarea se face direct, polenul ajungând pe stigmatele aceleia i flori, îns nu este exclus i polenizarea incruci at , când polenul trece dintr-o floare într-alta, prin mijlocirea vântului, a insectelor, a apei i sub ac iunea omului. Fructul este o p staie dehiscent , cu 3-7 semin e globuloase, netede, de culoare galben , verzuie sau brun . Dup fecunda ie, din ovule se formeaz semin ele. Integumentele ovulului se transform în tegumentul semin ei, din celula ou se dezvolt embrionul, iar din celula secundar se formeaz endospermul, un esut cu substan e de rezerv , necesare pentru hrana embrionului. Forma semin elor la maz re este sferic .

RIDICHEA

Ridichea (Brassica rapa) este o legum cultivat în regiunile temperate pentru r dacina ei suculent i bulboas . Latinii o numeau radicula, varieta ile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari i fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare in Europa, în special în zonele reci, pentru ca pot fi p strate mai multe luni dupa recoltarea lor.
Specia comun de ridiche cea mai comercializat ca legum în Europa i America de Nord este de piele i interior alb, excep ie f când cei 1-3 cm superiori care ies la suprafata pamântului i care sub ac iunea rezelor soarelui se schimba in ro u sau ro u-verde. Aceast parte superioar se dezvolt din esutul tulpinei, dar r mane sudat de r d cin , care este aproape sferic , aproximativ de 5-15 cm diametru i nu are r d cini laterale. R d cina principal care se g se te sub r d cina îngro at este slab i de 10 cm lungime; se taie dup recolectare. Frunzele au o asem nare cu mu tarul, cresc direct în partea superioar aproape f ra sa aib gât. Sunt comestibile dar trebuie s fie proaspete, în mod normal sunt eliminate înainte s ajung la vânzare. Ridichea are un gust în ep tor, asem n tor cu varza, gust care se suavizeaz prin g tire. Ridichea ajunge s cânt reasc mai mult de 1kg, totu i se poate recolecta cand este mic . M rimea este în func ie de varietate i de timpul care este l sat s creasc . Cea mai mare parte sunt variet i speciale, care doar sunt bune imediat dup recolectare i nu se conserv mult timp. Se folosesc în salate (chiar i frunzele crude), depinzând de varietate are pulpa galben , alb , pu in portocalie sau ro iatic . Ridichea este foarte popular în America de Sud se folose te varietatea Raphanus sativus , ridiche alb , care este mai mare decât ridichea european .

CEAPA

Ceapa provine din regiunile de step din Asia central i de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultur , fiind apreciat la ca. 5.000 de ani în urm , cultivat ca plant medicinal , condiment i ca legum . În Egiptul antic ceapa era oferit zeilor, sau era folosit ca moned de plat de a ajunge în rai, astfel au fost pl ti i i lucr torii care au cl dit piramidele. S-au g sit dovezi, resturi de ceap la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. O tabl cu inscrip ii sumeriene cuneiforme datând cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi con ine descrieri de ogoare cultivate cu castrave i i ceap , precum era amitit i ajutorarea s racilor cu pâine i ceap . La romani ceapa constituia un element important din alimenta ia de baz . Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la r spândirea cepei Äcepula³ în Europa central . În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosit i ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep s cultive diferite variante de ceap ca i culoare, form i gust. Descriere Dup metoda de cultivare, exist "ceapa de var " i "ceapa de iarn " . Ceapa de var este sem nat prim vara timpuriu i recoltat în luna august i septembrie. E poate fi depozitat pân în luna martie a anului urm tor. Ceapa de iarn , mai zemoas i mai pu in iute, este sem nat în august, devine adult numai în prim vara urm toare i poate fi recoltat în luna iunie, îns nu poate fi depozitat pentru o perioad de timp îndelungat . Con inutÎn foile de ceap exist o enzim , Alliinase i un aminocid cu sulf Aminoacid (Iso-Alliin) i Propanthial-S-Oxid care provoac l crimarea la t ierea cepe Culturi mixte cu ceap Plantele care se dezvolt bine în cultur învecinat cu ceapa: Folosire În buc t rie este folosit ca i condiment. În medicin , împreun cu usturoiul, ajut la restabilirea i normalizarea circula iei sanguine. Are o ac iune antimicrobian , regleaz metabolismul i mai ales a lipidele, stimuleaz sistemulu imunitar, ajut la combaterea r celii. Aliment apreciat în antichitate pentru virtu ile sale terapeutice (Dioscoride, Pliniu...), tonice i antiinfec ioase, ceapa este un factor de s n tate i de longevitate. De semnalat - sau de reamintit - ceapa alb (dulce) de Tournon, în Ardèche, una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament, cu târgurile ei anuale speciale, ca i marile cepe trandafirii de Toulouges (în Pirineii Orientali). y P r i utilizate: bulbul i sucul lui. y Principalii constituen i cunoscu i: fructani, vitaminele A, B, C; s ruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat i nitra i calcaro i, fier, sulf, iod, siliciu; acizi - fosforic i acetic; disulfur de alil i de propil; ulei volatil; glucochinin ; oxidaze diostaze (acestea din urm sterilizate; prin c ldur ); principii antibiotice.

varza restabileste flora intestinala si contribuie la cresterea numarului de hematii (in special varza alba). Glucidele. ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma. Prin fierbere insa se pierde cam 30-40 la suta din continutul de vitamina C. B6. care se transforma in vitamina A in organism) este si ea foarte bine reprezentata. adica toate cele care constituie grupa anticanceroasa. sinuzita Inflamatii si infectii intestinale: ciroza ascitica Sfera dermatologica: infectii cutanate (abcese. ea avind in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs. De aceea varza este recomandata in: Astenii Imbatrinire prematura Demineralizari Indicatii particulare: Sfera cardiovasculara si sanguina: ulcere varicoase. ea figurind printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sint foile aflate la exterior). care face sa fie recomandata in regimul pentru diabetici Indicatii terapeutice generale Gratie continutului sau bogat in vitamine. Caracteristici: Prezinta proprietati dezinfectante si cicatrizante la nivelul tesuturilor Poseda o actiune antiseptica pulmonara importanta si proprietati expectorante Favorizeaza metabolismul glucidelor si absorbtia oxigenului in celule Are actiune anticancerigena: specialistii recomanda folosirea verzei in mod regulat. In schimb insa. ele mai contin zaharoza. Protidele. colita ulceroasa Sfera genito-urinara: fenomene congestive spasmodice si inflamatorii Sfera ORL: angina. varza asigura elementele indispensabile sezonului rece Alte proprietati: antidiareica. vitaminele C si E si in fibre. In afara de asta. Romanii. anemie simpla Sfera respiratorie: afectiuni bronho-pulmonare. 200 de grame de varza consumate zilnic acoperind necesarul zilnic de vitamina E. depurativa Contine un pricipiu hipoglicemiant. care furnizeaza o parte din calorii. Interes nutritional si dietetic Varza este o leguma foarte putin calorica. B5. Vitaminele din grupa B sint si ele foarte bine reprezentate: B1. glucide partial asimilabile. B3. TBC Sfera digestiva: ulcer gastric si duodenal. nimeni nu se poate plinge ca ar fi avut probleme dupa ce a mincat o salata de varza proaspata. in cele mai multe cazuri. antrax) si complicatiile acestora. Din pacate insa. Fiind foarte bogata in vitamine si saruri minerale. glucoza si fructoza. elemente care asigura sanatatea celulelor. 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A Provitamina A (sau carorenul. care completeaza aportul energetic. Bogatia vitaminica a verzei trebuie insa subliniata. contuzii si rani Sfera neuro-psihica: nevroza VARZA . Varza este de asemenea foarte bogata in vitamina E: 2-7 mg la 100 g. Sa nu uitam insa ca. astfel ca o portie de 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A.Ea este bogata in special in provitamina A. tulburarile respective pot aparea in urma consumului verzei impreuna cu carnea (sarmale sau varza calita). de exemplu. deoarece continutul ei crescut de caroten diminueaza riscul aparitiei cancerului. multi o acuza de provocarea unor tulburari digestive. B2. furuncule. antiscorbutica. In acelasi timp. sint prezente si ele la un nivel ridicat. sint constituite in primul rind din pentosan. laringita. erau incredintati ca varza vindeca melancolia. B9. asigurind eliberarea toxinelor Este aperitiva si antidepresiva. saruri minerale si clorofila. sulful si hitidina pe care le contine varza diminueaza tumorile. antiseptica. panaritii.

la 15-20 iunie. Devine mai rezistenta la frig dupa aparitia primelor frunze.Sfere diverse: insolatii. Cand apar primele frunze.100 zile. sfecla se seamana in aprilie. plantele ramanand pe rand grupate in buchete. astfel ca distanta dintre plante a ramana 15 cm. C.soi timpuriu. de caliatae superioara. Contine carbohidrati. Durata de vegetatie . Se recolteaza pe masura necesitatilor de consum. gust dulce. cu inele albicioase. la . nevralgii.1 grad Celsius ingheata. se aplica iar raritul. iar pentru cea de toamna. nisipo-argiloase si bogate in substante hranitoare. cu frunze alungite. turtita. Durata de vegetatie . pulpa rosie. fier. sodiu. In faza de incoltire si la formarea radacinii are cerinte mari de umiditate.cultivare. stari congestive cerebrale. incepand din vara si pana toamna tarziu. cupru. putand rezista si la grade Celsius. B6 si este o sursa naturala de zahar. diabet SFECLA Soiuri: Turtita de Egipt . de marime mijlocie. Sfecla este originara din bazinul Mediteranei si din vestul Asiei. Samanta incolteste la 6 grade Celsius. la 4 cm adancime. Cand se ating frunzele.145 zile. verzi. Temperatura optima este de 20 grade Celsius. vitamina A.soi tardiv. trecandu-se perpendicular pe directia randului. Pentru productia timpurie. Lunga de Erfurt . Merge bine in terenuri mijlocii. la 3-4 cm pe rand. Cere ca iongrasamintele organice sa fie aplicate cu 1-2 ani inainte. iod. magneziu. anemii. Partea comestibila de forma conica alungita. Este folosita in alimentatie de peste 2000 de ani si reprezinta un tonic pentru organism. Cerintele plantei . Planta rasare dupa 14 zile. Sfecla este mai putin pretentioasa fata de sol. In timp de seceta este nenoie sa fie udta. in tulburari circulatorii. Soiurile cu radacina alungita cer mai multa apa decat cele cu radacina rotunda. Semantul se face in randuri distantate la 30 cm. Radacina este rotunda. . Sucul de sfecla este benefic in hepatite. fiind sensibila la frig. bun pentru culturile de toamana. cu nervuri rosiatice. cu pulpa colorata roz-inchis. Peste 10 zile raritul se face lasand distanta intre plante de 4-5 cm pe rand. se executa buchetatul (raritul pe rand). Fiind bogata in substante alcaline combate aciditatea. potasiu.

Cartofii sunt o bogat surs de vitamina C. Cartoful poate aduce multe beneficii organismului uman. beneficiile nu mai apar. în 122 de grame de cartof copt în coaj se g sesc 15. Glicogenul este o form de zah r care este depozitat în celulele musculare. consumul unui cartof copt îi asigur unui adult 21% din doza zilnic recomandat de vitamin .96 mg de potasiu. Ca urmare. în cartof se mai g sesc carotenoizi. flavonoizi i acid cafeic. explic speciali tii. brânz sau buc i de unc . f r gr simi. Vitamina B6 este implicat în peste o sut de reac ii enzimatice. Vitamina B6 este necesar pentru formarea aminoacizilor i a acizilor nucleici. astfel g ti i. Oamenii consum r d cina plantei de cartof.93 g de fibre. Cartofii con in i flavonoizi care protejeaz împotriva problemelor respiratorii i a anumitor forme de cancer. Indiferent dac sunt pr ji i. În plus. acesta nu trebuie consumat pr jit în ulei sau al turi de alte alimente bogate în gr simi. contribuie serios la apari ia afec iunilor cardiace sau chiar a unui atac de cord. Vitamina B6 din cartofi ofer i o protec ie împotriva afec iunilor cardiovasculare i ajut la func ionarea mai bun a sistemului nervos. simpli. Potrivit studiilor. cop i sau f cu i piure. Studii recente au ar tat c reputa ia cartofilor de a fi boga i în carbohidra i i c trebuie elimina i din alimenta ia celor care vor s sl beasc este fals . de multe ori. Pentru c aminoacizii i acizii nucleici sunt cruciali pentru formarea noilor celule. sus in speciali tii. 0. Mai mult. constituie o surs de fibre care ofer protec ie împotriva bolilor de inim i. Îns consumul cartofilor cop i. vitamina B6 m re te performan ele sportive în mod natural. din care se face . mai mult. Aceast vitamin are rolul de a m ri cantitatea de glicogen din organism i astfel sunt m rite performan ele. cartofii sunt considera i ca fiind o mâncare la îndemân . Este bine s se consume cartofii fier i. plini de gr sime. Cartofii mai con in i o varietate de fitonutrien i care ac ioneaz ca ni te antioxidan i. iar singura plant în care se mai g se te este Lycium chinense (o plant folosit în medicina tradi ional chinezeasc ). Substan a care se g se te în cartofi se nume te kukoamin . Cartoful este printre cele mai consumate legume din lume. Acest lucru se întâmpl pentru c planta de cartof face parte din aceea i familie cu planta de ro ie. Mai mult.42 mg de vitamina B6. pân i cartofii cop i sunt Äîmbog i i´ cu unt. fructul va sem na izbitor cu ro ia. dac aceast plant este l sat s fac fructe. se poate spune c vitamina B6 ajut la construc ia celulelor corpului. de magneziu i de fibre. are foarte pu in calorii. În ceea ce prive te vitamina B6. O descoperire surprinz toare a cercet torilor arat c broccoli este mai pu in folositor corpului uman decât cartoful. de potasiu. iar ceea ce nu tie mult lume este faptul c . 0. Cercet torii britanici au ajuns la concluzia c în cartofi se g se te o substan care poate reduce tensiunea arterial . cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza. Pentru a se beneficia la maximum de substan ele nutritive din cartof. 509. îns din cauza faptului c cei mai populari sunt cartofii pr ji i. de vitamina B6. consumul de cartofi.28 mg de magneziu i 2.74 mg de vitamina C. Pe lâng aceste substan e nutritive.CARTOFUL Cartofii provin din America de Sud i au fost adu i în Europa la începutul secolului 16.

De asemenea. leucin . ov zul se recomand în afec iuni ale pielii (cum ar fi erup iile cutanate. calmeaz durerile din colicile renale i vezicale i vindec litiaz urinar i biliar . psoriazis.Ov zul este o cereal foarte indicat în afec iunile digestive. are 5-7 internodii goale în interior. triptofan. Pe lâng acestea se mai num r foarte multe substn e minerale (potasiu. este indicat în numeroase afec iuni neurologice. ulgii de ov z sunt un aliment excelent deoarece con in fosfor.Din punct de vedere a sistemului nervos. Acest decoct se mai inea în gur contra durerilor de din i. Ceaiul i sc ld torile cu ov z se foloseau pentru u urarea na terilor. îns are în plus mai multe gr simi nesaturate i con ine întregul complex de vitamine B care sunt foarte importante pentru hr nirea creierului. Moduri de folosire ale ov zului: Supa deas cu semin e de ov z este un meniu foarte întâlnit la nordici. întâlnit îndeosebi în regiunile colinare i de munte. Pentru tratarea tusei m g re ti se folosea decoctul din semin e sau ceaiul din nuci verzi i paie de ov z. rezolvând sterilitatea i impoten a i fiind tonic uterin. în cazurile de astenie fizic i psihic . Frunzele ov zului sunt plane i au limbul u or r sucit de la dreapta spre stânga. ov zul ajut i glandele sexuale. Tulpina plantei este erect . sodiu. Compozi ia i ac iunile farmaceutice ale ov zului: Ov zul are aproape acela i con inut ca i grâul. ov zul este un excelent tonic asupra celulelor nervoase. în dureri intercostale. (Sursa: Gandul) OVAZ . În tradi ia popular decoctul din semin e de ov z era un leac obi nuit contra tusei. sc zând colesterolul din sânge i glicemia (fiind util i în diabet) i fiind indicat în tratarea anginei pectorale i a ulcerului varicos. Se pot consuma i de 3 ori pe zi. Pentru ca piureul s aib un gust delicios. . În plus. în junghiuri sau în gut ). în laringite i pentru vindecarea tusei. de prim var i de toamn . este înalt de 60-100 cm. valin etc). p trund profund în p mânt i au o capacitate mare de absorb ie a substan elor nutritive din sol.Ov zul ac ioneaz pozitiv i asupra vaselor de sânge i a inimii. Decoctul din semin e de ov z se mai lua i ca fortifiant pentru înt rirea pl mânilor. trebuie s se amestece cu pu in ulei de m sline i usturoi. având rol de stimulare a digestiei. Semin ele de ov z pr jite se foloseau la oblojeli contra reumatismului. glucidele. care este diuretic.Ov zul este bogat i în inhibitori ai proteozei i din aceast cauz este foarte indicat în lupta cu tumorile pe care le dizolv (în special la cancerul intestinal). s n to i sunt i cartofii fier i sau cei prepara i la abur. în insomnii i în st ri de surmenaj. i aparatul urinar beneficiaz de pe urma ov zului.Afec iunile respiratorii pot fi tratate cu preparate din ov z.Nu în ultimul rând. în coxartroz . în dureri dentare. comun în cultura de nutre . Planta înflore te în lunile iunie-august. clor. Se recomand chiar i copiilor. Inflorescen plantei este un panicul (chiorchine) drept i lung de 15-30 cm pe care cresc spicule e cu 2-3 flori. când fiertura se r corea. fosfor. în bron ite. albuminele i carotenul. care se indic în tratamentul astmului bron ic.Descriere: Ov zul este o cereal anual . mânc rimi ale pielii) i pentru calmarea durerilor (în caz de contuzii în zona capului sau a gâtului.Alte componente importante ale ov zului sunt carbohidra ii. fiind foarte s n toas i aducând vindecarea în multe afec iuni. El se recomand i în afec iunile ficatului i mai ales în inflama ia colecistului (colecistit ). calciu. dar i contra diareei. ca expectorant. magneziu. se introduceau mâinile sau picioarele i se ineau pân când lichidul se r cea. calciu i magneziu i sunt foarte u or asimilabili. fier) i aminoacizi (alanin . În unele p r i ale rii ov zul se fierbea într-o c ldare i. iar aluatul din ov z se punea pe umfl turi pentru a se retrage.piure. iar la baz are ni te ramifica ii care dau aspectul de tuf . de calmare a spasmelor intestinale i rol laxativ. R d cinile se dezvolt din diferite regiuni ale plantei. au form de fascicule.

mai ales în vitamina B1. a spirtului. De i unele variet i de porumb pot cre te pân la 7 metri în în l ime. Tinctura se prepar astfel: se macin 50 g de semin e i se pun deasupra 150 ml alcool alimentar de 70 grade. Se va ine 15 zile. Stigmatul pistilului este foarte lung i formeaz m tasea porumbului. valorific bine îngr mintele organice i minerale. Inflorescen a este sub forma unui spic sau panicul. neramificat . substan e proteice i uleiuri. Este bogat în vitaminele din grupa B. glucozei i dextrinei . Introducerea porumbului în meniul nostru zilnic mic oreaz riscul apari iei bolilor de inim i a cancerului. Se strecoar i se vor administra câte 40 de pic turi la culcare (în caz insomnii). las terenul curat de buruieni. fosfor. amidon sau 71 kg. industrial i furajer . 150 de grame de porumb acoper aproximativ 25 % din cantitatea necesar de vitamina B1 pentru un adult. îns ea are în plus i virtu i antiastmatice. care este prezent în cantit i mari în porumb completeaz într-un mod excelent lipsa acestui element datorat bolilor legate de îmb trânirea organismului. prin cantitatea mare de polen pe care o produce. -Randamente de extrac ie : 100 kg. Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului. PORUMB Porumbul (Zea mays ssp. germenii sunt utiliza i pentru extragerea uleiului. coeficient de înmul ire foarte mare. zinc i potasiu. Porumbul are efect împotriva stresului. însiloza i (nutre suculent) -Particularit i fitotehnice : rezisten bun la secet i caldur . m lai sau 63 kg. fiind pra itoare. albumine. reprezint alaturi de grâu 80% din produc ia de cereale. porumbul comercial este cultivat la o în l ime maxim de 2. 100 g. constituie o bun premerg toare pentru multe plante. Florile b rb te ti sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescen numit spic cumpus ramificat. fier. izomeroz -Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutre concentrat(boabe). Florile femeie ti se g sesc mai jos pe tulpin . porumb mas verde (însilozat). Are tulpina înalt i groas . de porumb ± 97 kcal. Con ine multe hidrocarburi. Fructul este o cariops care con ine amidon. adaptabilitate la condi ii diferite de clim . Carbohidra ii cuprin i în porumb dau energie i nu permit depunerea gr sim . Porumbul apar ine familiei Poaceae dup Anca Sârbu 1999. a inimii i asupra produc iei de globule ro ii. Magneziul. numit tiulete. Florile feminine se g sesc la subsoara frunzelor. cucuruz) este o cereal originar din America Central cultivat azi în multe regiuni ale lumii ca plant alimentar . sau câte 20 de pic turi de 3 ori pe zi înainte de mese (în caz de astenii). Florile masculine se g sesc în vârful tulpinii. magneziu. alcool sau 50-60 kg. vitamina E. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât variet ile de porumb de câmp. amidon. a mu chilor. grupate în inflorescen . care are efect asupra func ion rii sistemului nervos. tulpini (coceni) în amestec cu uree i melas . Alc tuirea plantei: Frunzele sunt mari i liniare. num r relativ redus de boli i d un tori. aspre. foarte multe vitamine din grupa B. Porumbul con ine de asemenea un anti ± oxidant de frunte i anume vitamina E. mays. Pe aceea i plant se g sesc flori feminine i flori masculine pe aceea i tulpina. boabe ± 77 kg. reac ioneaz foarte puternic la iriga ii. regional p pu oi.5 metri. care ne protejeaz împotriva artritei. agitând de mai multe ori pe zi. care se nume te popular: "cocean".Tinctura de ov z este recomandat celor care sufer de insomnii. Se va agita de mai multe ori pe zi. cu frunze lungi i ascu ite la vârf. important plant melifer i medicinal . glucoz sau 44 l. utilizat în alimenta ia dietetic .

pina in luna noiembrie inclusiv. paiele rezultate dup recoltarea grâului se pot folosi în hrana animalelor sau ca a ternut în grajd. boabele de grâu au o durat mare de p strare i pot fi transportate la distan e mari f r riscul degrad rii calit ii.În anii cu ierni usoare se obtin rezultate mai bune la semanatul mai târziu. 25% din suprafa a arabil i 40% din suprafa a sem nat cu cereale. gr simi i substan e minerale. corespunz tor cerin elor organismului uman.Sem nat în perioada optim . ³Prunus Padus´).GRIU Grâul este considerat cultura agricol cu cea mai mare suprafa cultivat pe plan mondial.De regul . în aceste condi ii putând rezista pân la -20C.+15°C i trebuie s se încheie în 10-15 zile. În func ie de evolu ia vremii. Fermierii experimentati probabil stiu cum sa determine cea mai favorabila zi pentru semanat griu. grâul poate fi cultivat în diferite zone climatice Semanatul griului de toamnaNu se poate de spus ca ³griul de toamna trebuie semanat pe data x´.. se ob in rezultate mai bune în cazul îns mân rii mai devreme. datorit plasticit ii ecologice ridicate. boabele de grâu au un raport echilibrat între con inutul de hidra i de carbon i cel de substan e proteice. lat. mai ales t râ ele ce rezult din industria mor ritului. pâinea produs din f in de grâu reprezint hrana de baz . Griul de toamna este semanat incepind cu a doua jumatate a lunii septembrie . dar nu mai devreme de aparitia frunzelor pe stejari. la fabricile de celuloz sau pentru prepararea îngr mântului organic. fortificându-se pentru perioada de iarn . când iarna î i face apari ia înc din luna noiembrie. În al i ani. sem natul începe când temperatura aerului este de +13. sem natul poate începe cu 6-7 zile mai devreme sau mai târziu. Importan a ce se acord acestei culturi const în urm toarele particularit i: pentru aproape jum tate din popula ia lumii. din punct de vedere calitativ. grâul are posibilitatea s se înfr easc i s se c leasc .. În ara noastr suprafa a cultivat cu grâu este de cca.Griu incoltitStiati c : Facind cercetari oamenii au observat c pentru fiecare zi de întârziere a sem natului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha. când temperatura ajunge la +8. aceasta fiind de peste 220 milioane hectare.. Semanatul griului de primavaraGriul de primavara este semanat atunci cind infloreste ciresul salbatic (Malinul. se poate folosi direct în hrana animalelor. .+9°C. iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha. boabele de grâu constituie materia prim pentru producerea sau extragerea de substan e utile care intr în procesarea unei mari diversit i de produse agroalimentare. deoarece au un con inut ridicat în proteine..

Piciorul este umflat la baz . Este una dintre pu inele ciuperci comestibile Mycorrhiza care cre te în Emisfera Sudic :[1] al turi de diferite specii de pin în Africa de Sud i în apropierea teiului în Noua Zeeland [2]. iar pe m sur ce se maturizeaz î i schimb culoarea în galben. cu nuan e de alb în p r ile de lâng margini. Mexic. Boletus edulis. Denumirea tiin ific .Specimenele ajunse la maturitate deplin pot cânt ri aproximativ 1 kg. are culoarea brun-deschis. Caracteristicile generale[3] care ajut la evitarea recolt rii de specii otr vitoare sunt: o culoare ro ie la marginea porilor. Dau roade din var pân toamna. Culoarea devine tot mai închis pe m sur ce ciuperca se maturizeaz . cu pere i sub iri.HRIBUL ALB Hribul (Boletus edulis) este o ciuperc de p dure comestibil . partea vizibil a ciupercii. Miceliul este format din hife. deoarece hribii mai mari ad postesc adesea larve de mu te verzi i devin slino i. burete (regional). piperat. unde are un statut de Denumire de origine protejat . Lamelele de sub p l rie sunt albe atunci când sunt tinere. Hribul poate fi g sit toamna în Siria i Liban. apoi în maro. . care înseamn Äciuperc superioar ´ i edulis. Are o concentra ie mare de ap în compara ie cu alte ciuperci comestibile. Distribu ie i habitat Boletus edulis pot fi g site în Europa continental din nordul Scandinaviei pân în Grecia i Italia. schimbarea culorii c rnii atunci când intr în contact cu aerul sau când este lovit i un gust acru. pitarca sau pitoanc . Denumirea de hrib provine din ucrainescul hryb. mesteac n (Betula pendula). în Asia. Piciorul i p l ria constituie un întreg. unde cre te în grupuri mari lâng cioturile putrezite de stejar. care con in protoplasm .Are mai multe denumiri române ti printre care se num r hrib. pentru a nu fi confundate cu alte specii necomestibile sau mai pu in apreciate.Miceliul. cu piciorul alb. de mai bine de cincizeci de ani. copit . fag (Fagus sylvatica) i brad. atinge în l imea de 8±25 cm i o grosime de pân la 7 cm. mitarc . Nu este o ciuperc specific Africii de Sud.Cre te în regiunea Borgotaro din apropiere de Parma. structuri delicate. Quercus petrea. exprimând calit ile culinare ale speciei.Boletus edulis a fost g sit în p duri de tei (Tilia) din apropierea ora ului Christchurch în Noua Zeeland . Hifele cresc foarte repede în lemn i sol sau în orice suprafa care asigur hrana ciupercilor. Aceast ciuperc are o arom distinct i un miros pl cut. provine din r d cina latin bolet-. carpoforul. o re ea de filamente subp mântene.[4] Ciupercile pot cre te solitar sau în grupuri. de aceea se consider [6] c a fost introdus accidental odat cu pinii importa i. molid. În Africa de Sud cre te din abunden în p durile de pini de pe cuprinsul rii. moi i mai pu in gusto i pe m sur ce îmb trânesc. Î i au habitatul pe suprafe e dominate de arbori de stejar (Quercus robur. Quercus palustris). Descriere P l ria ciupercii mature este de 7±30 cm. în regiunea Mun ilor Stânco i la altitudini de pân la 3500 metri. gros i cu p l ria brun -g lbuie. Maroc i în vestul Americii de Nord. Cei mai aprecia i de gastronomi sunt hribii tineri. castan (Castanea sativa). Se recomand îns s nu se recolteze exemplare prea tinere. dup ploi abundente. având culoare ro ie-maronie. unde este posibil s fi fost plantat[5]. cu sensul de comestibil . pin (Pinus sylvestris). mân tarc . în Italia. are rolul unei r d cini cu care ciuperca extrage din sol i din resturi vegetale apa i alte substan e nutritive de care are nevoie pentru a se dezvolta.

Prezint un randament mai ridicat în privin a costurilor. cunoscute sub numele de "champignon". cu un regim termic criofil. alb sau crem. preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus. Prin asisten a oferit vom alege împreun varianta optim de ob inere a unui compost de calitate.SAMPINIONI Ciupercile champignon necesit un substrat organic. Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabil . de culoare alb . fiind i mai rezistent ca aceasta la virusuri. Agaricus Edulis. cât i industrial. Cu sprijinul mai multor produc tori de miceliu. în marja a 23° ± 25° C. s-a axat în noastr . ara Cresterea ciupercilor Champignon se desfasoara in ciupercarii cu un grad mare de automatizare si mecanizare. raspândit sub denumirea de "champignon". necesitând la fructificare temperaturi relativ sc zute. a c ror ac iune reduce semnificativ produc ia. existând riscul unor contamin ri rapide cu d un tori. necesitând la fructificare temperaturi mai ridicate fa de Bisporus. inclusiv recoltare automata. fa de Bisporus. Cre terea ciupercilor champignon reprezint începutul unor afaceri cu ciuperci de succes. care au insitat pe aceast specie. a reu it s de in suprema ia produc iei din familia Agaricus. Impreuna vom stabili solutia tehnica optima. termofil . Se recomand în afaceri cu ciuperci. fa de Agaricus Edulis i a calit ilor inferioare fa de Agaricus Blazei. în func ie de materiile prime utilizate. Cultura ciupercilor din specia Agaricus. Agaricus Bisporus este o ciuperc de cultur . . cu desfacere asigurat atât la restaurante i magazine de specialitate. îns foarte profitabile s-au dovedit i Agaricus Edulis. asigurand echipamente performante. datorit faptului c suprafa a p l riei este neted . cunoscut sub denumirea de "Bulgare de zapada". este o ciuperc de cultur . diminuând profitul. i Agaricus Blazei. în marja a 12°-18° C. în ciuda costurilor relativ ridicate pentru men inerea temperaturii sc zute. cuticula f r scuame.

glucide energetice (trehaloz . cupru. în regimurile vegetariene ca înlocuitor a c rnii (con in multe proteine.Exist doar dou c i de urmat pentru a evita orice confuzie: . se cere mare aten ie. fier . amnezie. deosebit de benefic organismului uman (Ioana Tudor . uscate sau sub form de gem.ro). glucide neenergetice (celuloz i chitin ) -1. dar i în func ie de specie. Se cunosc. din care jum tate prezint calit i alimentare de excep ie. se dovede te benefic glandei tiriode. magneziu. Ca surs de hran natural nonmarin . Compozi ia i valoarea nutritiv a ciupercilor comestibile Ciupercile cu valoare alimentar ridicat . proteine 3-4%. astenie. se consum crude. Cum se pot deosebi ciupercile comestibile de cele otr vitoare?Atragem în modul cel mai serios aten ia. falsele credin e populare fiind o cauz major a intoxica iilor cu ciuperci din România (mai multe aici i aici). vitamina D).6%.GLANDA COMOSTIBILA Ciupercile comestibile sunt organisme valoroase i apreciate din punctul de vedere al alimenta iei omului. op rire.consumul de ciuperci "sigure" (ciuperci comestibile cultivate sau ciuperci comestibile s lbatice atent selec ionate de c tre societ i autorizate. de obicei cu p l rie i picior) con in o serie de nutrien i benefici organismului uman. îns nu to i aminoacizii esen iali). Compozi ia ciupercilor variaz destul de mult în func ie de substratul pe care acestea cresc (vezi ecologia ciupercilor). asupra faptului c nu exist niciun "test" sau antidot la care poate recurge culeg torul ori consumatorul de ciuperci pentru a evita confuziile sau otr virea. cupru i cobalt. Corpurile de fructifica ie ale acestora (organele c rnoase care se consum . surmenaj. compus termorezistent (nu se distruge prin fierbere). sodiu. vitamine (complexul B. siliciu). zinc. con in în stare crud .consumul de ciuperci spontane culese cu profesionalism (este obligatoriu s se cunoasc temeinic atât a caracterele botanice ale ciupercilor.Ciupercile mai ac ioneaz ca stimulen i organici i cerebrali (Jean Valnet).În func ie de specie. care de obicei se ocup de exportul lor . .5%.Ciupercile comestibile sunt s race în lipide.) sau cucii (Amanita rubescens). cât i cele legate de biologia ii ecologia acestora). în medie: ap . a a cum sunt hribii (Boletus sp. Ciupercile sunt s race în calciu dar. pe lâng ciupercile comestibile mai se dezvolt i ciuperci otr vitoare (vezi imagini).000 de specii comestibile de ciuperci. mangan. sunt indicate în regimurile antiurice. ciupercile se prepar prin fierbere. Cu privire la ciupercile care nu se prepar termic temeinic (se consum crude sau se op resc). clor. dup cum se poate vedea în imaginea 1). în lume. care provoac intoxica ii mai mult sau mai pu in grave. iod. c ci exist specii considerate a fi comestibile. demineraliz ri. În natur . îmb trânire precoce. . în schimb con in destul de mult fosfor. peste 100. tartric). ciuperca prin faptul c are în compozi ie iod.România export o mare cantitate de ciuperci s lbatice. anumite toxine termolabile (se distrug prin fierbere).Compozi ia mai detaliat a ciupercilor comestibile este prezentat aici. în regimurile specifice altor dereglaje ca: oboseal . stress. fosfor.Ciupercile comestibile. Acestea trebuiesc temeinic cunoscute i evitate.stiintasitehnica. glicogen) . iar unele dintre acestea con in acizi organici (malic. glucoz . În aceste vegetale se g sesc i substan e antioxidante.81%. a a cum este ergotioneina. care con in îns . provitamine A. minerale (potasiu.

care uneori poate da senza ie de amar în gur . continuându-se cu pãlãria fãrã o limitã definitivã.BURETI GALBINI P l ria. prin pãduri umbroase si umede de rãsinoase si de foioase (mesteacãn. relativ erpuite. apoi u or adâncit i. ramificate i decurente pe o por iune lung din picior. Pãlãria în stadiul tânãr este boltitã. cu marginile aproape regulate. Carnea este compact . carnea este galben la margine i albicioas în mijloc. cu suprafa a destul de neregulat (cu mici cocoa e) i marginea ondulat .Aparatul fructifer al gãlbiorilor este cãrnos sau fibrocãrnos. tare. ca o pâlnie mult adâncit . Coloritul p l riei variaz de la galbendeschis la galben-auriu i câteodat la portocaliu. ca o emisferã. Piciorul este plin. Cre te în pâlcuri. De la sfâr itul prim verii pân toamna. galbenã-aurie spre exterior. cu miros de fructe i gust dulceag. iar la maturitate se aseamãnã cu o pâlnie cu marginile încretite. Carnea gãlbiorilor este albã în interior. lobate sau ondulate regulat. Piciorul. 3-10 cm. Piciorul i pseudolamele au acelea i varia ii coloristice ca p l ria. Suprafa a himenial (de sub p l rie) este format din pseudolame ca ni te cute. fag). fibroas . rãsucite în jos. la început este convex . atât în p durile de conifere cât i în cele de foioase. Poate fi confundat cu Cantharellus friesii. de culoare portocalie mai pronun at i cu aceea i valoare gastronomic . în form de trunchi de con r sturnat. Gãlbiorii cresc în grupuri. c rnoas . pe frunzi ul putred i prin mu chi. la maturitate deplin . în sec iune. neted. compact i tare. 3-8 cm. în special la munte. Este una dintre ciupercile mult apreciate si rareori e atacatã de dãunãtori. are un miros si un gust plãcut. uneori de numeroase exemplare. este foarte robust. Culoarea se aseamãnã cu aceea a gãlbenusului de ou. .

BURETI

Lactarius deliciosus (L.: Fries) Gray ± rascovi ± palaria este, la inceput, convexa, apoi plata, iar la sfarsitul perioadei de maturizare capata forma de cupa, avand uneori in mijloc un gurgui mic. Cuticula este neteda, lucioasa si lipicioasa pe vreme umeda, avand pe suprafete dungi vizibile concentrice intr-o nuanta mai deschisa sau mai inchisa. Piciorul este cilindric, bont, subtiat la baza, mai intai plin, apoi gol la interior. Pe suprafata lui sunt vizibile mici gropite al caror fund este inchis la culoare. Lamelele sunt dese, subtiri si nu prea inalte, bifurcate si putin decurente in lungul piciorului. Carnea este compacta dar fragila. Cand este rupta, emana mult suc gros portocaliu-aprins, cu gust dulce. Coloritul palariei variaza de la galben-ocru la portocaliu-inchis. Palaria are 10-20 cm diametru, semisferica, apoi intinsa sau in forma de palnie larg deschisa, de culoare alba, se pateaza cu galben sau ocraceu cu varsta, carnoasa, tare, casanta, neteda, cu marginea rulata. Lamelele sunt albe, se ingalbenesc cu varsta, foarte stranse unele de altele, subtiri, decurente, adesea bifurcate la baza. Piciorul are 4-8 cm inaltime si 2-4 cm grosime, este alb, cilindric, usor ingustat catre baza, tare, plin. Latexul este alb, foarte piperat. Sporii sunt hialini, albi in masa, ovoizi, de 6-8x7-9 µ, verucosi, unigutulati.Carnea este alba, apoi galbuie, tare, casanta, cu miros placut, cu gust piperat.Creste pe sol, in grupuri numeroase, in paduri de foioase sau de conifere. Este comestibila. Russula virescens (Schff. Ex Zant) Fr. ± oite, vinetica pestrita ± este o specie micorizanta (Gm), cu dezvoltare in lunile VII ± IX. Se gaseste pe soluri mai mult sau mai putin acide, prin paduri de foioase si de amestec, mai rar de conifere. Palaria, cu un diametru de 5-15 cm, foarte groasa, compacta si carnoasa, este, la inceput, globuloasa, apoi convexa, plata si, la sfarsitul perioadei de maturizare, usor adancita, cu suprafata uneori relativ ondulata. Marginea, neteda sau putin striata, are uneori crestaturi adanci, radiale, iar pielita este neseparabila de carne. Cuticula, cu aspect uscat, este albicioasa si acoperita de o multime de negi proeminenti, verzui, deseori cu forma poligonala. Piciorul, cu o inaltime de 4-9 cm, este cilindric, robust si compact, cu suprafata brumata in partea superioara. Lamelele sunt foarte dese, inalte si carnoase, putin aderente. Sporii sunt de culoare alb-crem. Carnea este alba, consistenta si compacta, cu gust dulce si fara miros (inodora). Variabilitatea coloritului. Negii de pe palarie au o culoare care variaza de la verde-deschis, la verde ca arama coclita si verde-masliniu. Cateodata, palaria este complet alba sau de culoarea cojii de aluna, dar totdeauna sunt prezente crapaturile poligonale. Lamelele sunt alb-crem, deseori patate cu brun-roscat. Carnea piciorului poate capata nuante rosietice. Creste in grupuri cu exemplare uneori numeroase, pe sol, la deal si la munte. Este o ciuperca inconfundabila cu altele, datorita placutelor poligonale de pe cuticula palariei. Este o ciuperca de buna calitate, cautata pentru gustul sau delicat.

CIUPEARCA ALBA OTRAVITOARE

Datorita continutului lor bogat in vitamine, fermenti si hidrati de carbon, precum si gustului lor placut dupa pregatirea culinara, ciupercile constituie un aliment de mare pret. Din cauza, insa, a numeroaselor cazuri de intoxicatie cu ciuperci, multe din gospodine le evita. Si totusi, cunoasterea ciupercilor este posibila pe baza datelor pe care ni le ofera botanica. Se pretinde ca o ciuperca ce isi schimba culoarea la rupere este otravitoare, fapt care nu corespunde in totalitate adevarului, caci daca unele dintre ciupercile otravitoare se albastresc atunci cand le rupi, sunt ciuperci foarte bune de mancat care se innegresc sau devin verzi ori albastre dupa ce le-am rupt.Nici parerea conform careia care ciupercile otravitoare ar innegri o lingura de argint ,nu corespunde rea litatii, caci cea mai. veninoasa dintre ciuperci, ciuperca alba sau buretele viperei, lasa neschimbata lingurita sau banul de argint puse in contact cu ea. Cunoasterea ciupercilor pe baza datelor oferite de botanica ne poate ajuta sa distingem ciuperca comestibila de cea otravitoare. Pentru aceasta trebuie cercetate urmatoarele elemente ale unei ciuperci: felul palariei, pielea care o acopera, adica cuticula, lamele dispuse sub palarie, piciorul, daca acesta este prevazut cu un guleras sau inel si daca la baza piciorului se gaseste acel bulb sau saculet numit volva. Cea mai otravitoare dintre ciuperci, este buretele viperei sau ciuperca alba (Amanita phaloides). Intoxicatiile cu aceasta ciuperca sunt mortale in aproape 80% din cazuri. O recunoastem dupa palaria aproape dreapta, acoperita de o pielita (cuticula) de culoare alba sau galbena-verde ca lamaia, cu lamele albe. In partea de sus, piciorul prezinta un inel cu magini incretite, iar in partea de jos o volva, caracteristica pentru ciupercile otravitoare in general.Din aceeasi familie sunt buretele de lamaie care ii seamana mult, dar are o palarie mai mica, cu o cuticula galbena ca lamaia, presarata cu puncte albe, si buretii pestriti, muscarita sau buretele serpesc (Amanita tnuscaria), cu palaria rosie, patata. Caracteristic pentru toate ciupercile otravitoare este mai ales piciorul, inconjurat de o volva sau ingrosat ca un fel de bulb. Sa trecem acum la ciuercile comestibile: cea mai obisnuita este ciuperca de balegar sau sampinionul. Are o palarie alba sau galbena, de aspect matasos. Lamele sunt de culoare roz, iar piciorul, alb sau cenusiu, are un inel la partea de sus, iar spre baza se ingroasa, subtiindu-se brusc la radacina.Carnea alba si moale are miros de ananas si gust de nuca. Intoxicatia cu ciuperci se datoreaza unei triple otravi pe care buretele viperei o contine: faloidina, care ataca ficatul si provoaca hemoragii, falina, care distruge globulele rosii si amanitina, responsabila de slabirea batailor inimii si de racirea corpului.Aceasta intoxicatie este aproape fara scapare, deoarece semnele intoxicatiei nu apar decat la 1820 de ore dupa consumarea ciupercilor, atunci cand este prea tarziu pentru o interventie cu folos. La inceput, bolnavul varsa neancetat. Colicele abdominale si setea neistovita il chinuie. In aplicarea tratamentului vom incepe cu debarasarea stomacului prin vomitari provocate si prin curatirea intestinului cu o doza de sare amara sau o clisma abundenta.Pentru protejarea ficatului si rinichilor se administreaza bauturi indulcite cu mult zahar. Pana la venirea medicului vom pregati o solutie cu o lingurita de sare de bucatarie la un pahar cu apa, pe care bolnavul o va lua in inghitituri mici, pentru a nu varsa.

AUSTRELE

Sunt semintele comestibile a 120 de specii de salcam australian (in Australia sunt, in total, cca. 700 de specii diferite de salcam). Aborigenii mananca aceste seminte de peste 6.000 de ani, amestecandu-le cu faina, pentru a forma un aluat ce se coace pe carbuni. Salcamul australian atinge 2-3 metri inaltime, cateodata chiar mai mult. Inmultirea sa se face prin seminte. Infloreste la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, iar florile sunt de culoare galbenastralucitoare. Pastaile ce contin semintele au lungimi de 5-10 cm. Recoltarea se face intinzand in jurul arborilor panze si scuturandu-i pentru ca pastaile sa poata fi adunate. Un metru cub de pastai poate sa dea, dupa curatare, doar 10-15 kg de seminte. Descrierea condimentului : Semintele de salcam australian au dimensiuni de 4-6 mm lungime si 3-4 mm grosime, au forma ovoidala si culoare bej-portocalie. Semintele se usuca si se prajesc inainte de a fi folosite, caci in stare proaspata contin thiaminaza, o enzima ce descompune vitamina B1. Semintele de salcam australian sunt bogate in proteine (cca. 26%), contin grasimi polinesaturate si au cca. 30% fibre. Dupa ce sunt uscate si prajite arata asemanator boabelor de cafea si au o aroma si gust usor amarui si de nuca, un fel de amestec intre ciocolata amara, cafea si alune, fiind de aceea folosite la prepararea dulciurilor. Exista si un extract de seminte de salcam australian, de culoare bruna-inchisa, cu aceleasi utilizari culinare ca si pudra obtinuta prin macinarea acestor seminte. Pregatire si depozitare : Semintele de salcam australian se gasesc sub forma de pudra, caz in care se pastreaza in recipiente inchise ermetic, la adapost de lumina, umezeala si caldura, sau sub forma de extract, care se pastreaza la rece.Origine : Australia.Etimologie : Denumirea pentru salcam in multe limbi de circulatie internationala este Acacia, cuvant care provine din limba greaca, de la ³akakia³; acesta s-a format, probabil, din cuvantul ³ake³ ce inseamna ³ac³. ³Salcam³ provine din limba turca (³salkam³); la denumirea romaneasca s-a adaugat adjectivul ce defineste zona originara a arborelui, Australia. In limba engleza salcamii australieni se mai numesc si ³wattle³, iar termenul prin care se definesc semintele acestuia este ³wattleseed³. Utilizari culinare : Aroma lor poate fi descrisa ca un amestec de ciocolata amaruie, cafea si alune. Aceasta le face potrivite pentru prepararea biscuitilor, aluaturilor, inghetatei; pot fi utilizate ca inlocuitor de cafea. In ultimul timp sunt din ce in ce mai bine si mai divers folosite, alaturi de branzeturi si legume, paste, ciocolata, la aromatizarea bauturilor alcoolice, a sosurilor (in special cele emulsionate, ca maioneza), marinadelor pentru carnea de miel, oaie si vita, a dressingurilor

Are trei stamine si un ovar asezat sub petale. cu miros de iarba. Floare-vanata. slab mirositoare. pentru a evita brunificarea lor. fiind inlocuit cu un parfum placut dc micsunele. Recoltarea: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii ale plantei in anul 2 ²3 de vegetatie. Stinjenel. Curata rizomii. Se scot rizomii. Utilizare: Este bine ca uscarea sa se faca la soare. Rizomii prea grosi se despica (5 ²10 cm). acoperite pe partca superioara cu o periuta de peri galbeni. Frunzele sunt lunguiete.STINJENEL Denumirea populara: Crin-vinat. Lilie-vinata. asigurand inmultirii plantei. pune-i intr-un vas cu apa. perena. . Se scot apoi din apa si se transporta la locul de uscare. in forma de sabie. pana toamna tirziu (octombrie). Rizomii mici si virful vegetativ se ingroapa. dupa uscare. Acest miros sc concentreaza daca produsul are vechime mai mare de doi ani. ca o planta decorativa. Acesta face ca in rizomi sa se petreaca niste procese complexe de transformare chimica. Curatirea de coaja se face inainte de uscare. Infloreste in lunile mai ² iunie. Descrierea plantei: Este o planta erbacee. Rizomii trebuie sa aiba culoare alb galbuie. Se utilizeaza sub forma de decoct. Se cultiva mult prin gradini. de pamant. Florile sint mari. cu un cutit bine ascutit. putin ascutite. ca expectorant si diuretic. dupa care se curata de radacini. Stinjenita. Fructul este o capsula. se scutura. din care porneste o tulpina cilindrica. terminata cu multe flori. in episoade incepand din luna iulie. Celelalte trei sunt indreptate in sus. se spala. dispuse cite 4 ² 6 in buchet. cu un rizom gros si carnos. Floarea este formata din trei petale externe indreptate in jos. Uneori este indicat ca rizomii sa fie decojiti. si culoarea lor este violet-inchis. Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. Lilie.

incepand din luna iulie pana in septembrie. deoarece produsul innegrit pierde proprietatile sale terapeutice. Tulpinile sunt de doua feluri: unele fertile care apar cele dintai si inalte pana la 40cm. pe marginea raurilor din regiunea de campie pana la munte. care creste prin lunci umede si nisipoase. erbacee. Cele fertile apar primavara. mult ramificate verticilat. iar pulberea 12g in 24 de ore ca mineralizant in tuberculoza pulmonara. fara ramuri. tulpina in sectiune prezinta o lacuna centrala. cu coaste evidente (6-19). . saruri de potasiu. aspre si tari. Produsul nu are miros iar gustul este dulceag. concescute in vagine si se termina cu un spic sporifer oval. sunt de culoare verdedeschis. Intrebuintari. Oficinale sunt tulpinile sterile (herba Equiseti) recoltate vara. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. iar ramurile sunt pline la interior si brazdate de patru muchii la exterior. Este o planta perena. Decoctul 1-2/100 (100-200 ml in 24 de ore) se administreaza ca diuretic. cu frunze brune. si altele sterile care apar mai tarziu si sunt mai inalte pana la 60cm. Principii active: ulei volatil (in stare solida). substante minerale bogate in bioxid de siliciu (dintre care 10-20% sub forma solubila in apa). Produsul vegetal folosit. in strat subtire si intoarse in fiecare zi. sunt de culoare brun-deschisa. Intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si diuretic.COADA CALULUI Descrierea speciei. saponozide de natura triterpenica (ecvisetonozida) si flavonoide. uscarea lor se face repede in poduri bine aerisite.

digestive i antireumatismale. Uleiul eteric din semin e reprezint 2% din total i este extras. aflat ast zi în culturile de legume. o mare bog ie de s ruri minerale (potasiu. de culoare verde-intens. la intervale scurte. care exercit efecte echilibrante asupra organismului uman. având însu iri diuretice. India i SUA. detoxifiante. Din acest str mo au derivat soiurile selec ionate care se cultiv în toat lumea pentru frunze sau r d cini. ar planta-o. elina poate fi recomandat pentru toate persoanele. sodiu. cât i terapeutic . Ungaria. indiferent de vârst i sex. calciu. Efecte bune în detoxifierea organismului În lunile de toamn . ceea ce explic atât valoarea alimentar . reglatoare hormonal i de reîntinerire general . Olanda. Frunzele au devenit celebre de mult vreme. depurative. Pe lâng un con inut mediu de ap (83%). provine dintr-o form s lbatic ce cre tea pe terenurile saline i ml tinoase din lungul litoralului mediteranean i din Caucaz. respectiv rizomul îngro at i c rnos. cât i r d cinile ajung la maturitate i cap t virtu i vindec toare excep ionale. semin ele i r d cinile. Totul este puternic aromat i cu gust dulceag. magneziu. mai ales. . u or s lciu. precum i un ulei eteric (bogat în apiol. realizând o cantitate mondial de peste 20 de tone anual. stimulatoare. iod. prin bog ia de vitamine. C). mai ales. se g sesc în r d cini: zaharuri (5%). În cazul când oamenii ar reu i s cunoasc valoarea deosebit a elinei în alimenta ie i în terapia medical . f r îndoial . atât frunzele. Se valorific atât frunzele mari. etc). în gr dinile lor i ar consuma-o zilnic ca aliment i medicament. vitamine (A. elina se cultiv pe soluri umede i fertile. u or asimilabile. bogate în humus i în substan e nutritive. Componentele chimice din r d cini i frunze sunt foarte variate. elina. fier. necesitând o îngrijire atent i o irigare sistematic . afrodisiace. B1. bergapten i anhidrid sedanoic ). Ele se pot prelucra sub form de suc sau macerat.elina elina este unul dintre cele mai c utate produse de pe pie ele alimentare. enzime. în Fran a. B2. care imprim mirosul i gustul caracteristic. hormoni vegetali i substan e aromatice complexe. cât. proteine.

folosit în parcuri i gr dini ca plant ornamental . a a numita "salcie plâng toare" ale c rei ramuri atârn de trunchi. Numele popular de "salcie" provine în limba român din latinescul salix. Exist numeroase proverbe populare în care salcia e descris cu o not de sarcasm. Denumire Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie. pe malurile râurilor. Utilizare Ceaiul medicinal de salcie are propriet i similare aspirinei Salcia con ine salicina. R spândire Genul Salix este r spândit în întreaga emisfer nordic . o substan asem n toare acidului acetil salicilic care se g se te în aspirin . la km 128. Folclor Salcia cre te în abunden pe teritoriul României dar nu este un copac pre uit din cauza lipsei de întrebuin ri.) de aproximativ 200 de ani. lemnul de salcie nu poate fi folosit la confec ionarea be elor de chibrituri. Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica. fiind întâlnit în principal pe soluri umede. Altele din p cate au o coloratur rasist : a a cum salcia nu e pom. iazurilor i lacurilor în zonele mai r coroase. Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul). nici iganul nu e om. Pe malul drept al Prahovei. Lemnul de salcie este de calitate inferioar el neputând fi utilizat nici m car ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumeg . arbu ti sau subarbu ti cu lujeri elastici i frunze c z toare.SALCIA (Salcia). . respectiv r chit . Din nuielele de r chit (mai ales din r chita ro ie (Salix purpurea) se împletesc co uri i paporni e. a a cum ar fi: când va face plopul pere i r chita mic unele. cuprinzând arbori. este un gen de plante din familia Salicaceae. se afl o r chit (Salix fragilis L.5.

SOFRANUL(Crocus sativus) Fam. La noi. In acest timp. Iridaceae Descrierea plantei: Este o planta originara din Persia. o capsula ovala triunghiulara. stigmatele se aduna si se usuca pe o sita. Fructul. Stigmatele divizate in 3 lancii de 1 ² 4 cm lungime inegal denticulate. Indicatii terapeutice: Antispasmodic. intr-o camera incalzita. in astm. se gaseste numai ca planta cultivate. tuse convulsiva. . eliptice. Produsul vegetal folosit: Stigmatele ² Stigmata crocii de culoare portocalie. Recoltarea si uscarea: Florile nu dureaza decit doua-trei zile. Laciniile perigonului palidviolete. mult asemanatoare bradusei de primavara. isterie. Frunzele numeroase se dezvolta odata cu florile. pe care adeseori le intrec in lungime.

În c utarea hranei ei pot parcurge peste 100 km într-o singur noapte.. El se comport atât ca vân tor cât i ca necrofag. putând supravie ui i cu fructe sau alte vegetale .8 m. lupul prefer totu i carnea. acal i enot. 2 s pt mâni. Nu doar mirosul este deosebit de fin. se pot asocia între ele. numit spic. a c rui denumire tiin ific este Canis lupus. al turi de câine. lupoaica fat 4-6 pui.Este un animal robust i suplu. în golul alpin. . chiar i romanii avândul ca semn al începuturilor lor (legenda lupoaicei ce i-a hr nit pe Romulus i Remus).Performan ele fizice ale lupilor sunt cel pu in impresionante. De multe ori izbute te s observe i s ocoleasc capcanele puse pentru el. 1.timpul s u preferat de vân toare . este inclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae (Canide). lânos. (Linne. de culoare g lbui-cenu ie i un al doilea. Sim urile sale sunt extraordinare. de la strategia de înv luire pe flancuri a pr zii la mânarea treptat c tre zone închise. Dup o gesta ie de 62-63 zile. din dou rânduri de peri: unul foarte des.De i circul nenum rate legende despre oameni mânca i de lupi. c lcând pe perini ele degetelor i având unghii neretractile . acesta nu a fost niciodat finalizat. nu mai prezint un areal continuu. inclusiv c elandrii. Dar. orbi cca. De i la nevoie este i omnivor. prezentând o mare amplitudine ecologic . dar dep ind în unele cazuri 70 kg. de fapt. al pta i vreme de 6 s pt mâni.cât i ziua sau în perioadele de amurg i diminea .Blana este de o culoare brun-cenu ie cu varia ii multiple. fiind un important factor în p strarea echilibrului natural. De i s-au înregistrat cazuri de urm rire i schi are a atacului. nenum rate goluri fiind create de vânarea necontrolat .spre deosebire de râs . În mod natural lupul se g se te în România în Delta Dun rii. Greutatea este variabil . lupii. Ace ti oameni au fost una din cele dou surse ale legendelor despre omul-lup sau licantropi. în teritoriul lor.consumând chiar i scoar de copac -..astfel încât acestea se v d clar în urmele l sate pe p mânt moale sau pe z pad . Viteza de alergare a lupului poate dep i 60km/or . de obicei între 30 i 50 kg. lupul are i o inteligen deosebit . de licaoni i de alte popoare antice. La vân toare folose te felurite tactici. au încercat s m nânce sau au mâncat trupurile celor înghe a i. având vârful negru. În România. iarna. de i nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele europene. mai lung. Lupul este un animal digitigrad. mai ales în iernile grele. lupul putând vâna foarte bine atât noaptea . Se cunosc îns cazuri în care lupii. mai mult decât performan ele fizice. El a fost primit ca simbol de daci. datorat inteligen ei sale deosebite. 1821). Are o mare rezisten la durere i un mare curaj în lupt . s-a impus înc din cele mai vechi timpuri. care. vulpe.Alimenta ia i denti ia sunt tipice pentru un carnivor.5 m. la care se adaug o coad de pân la cca 0. Ea se compune. Alte atacuri înregistrate sunt ale câte unui lup bolnav de turbare. lupul. nu se cunoa te nici un caz concret în care un adult s fi fost atacat i mâncat de lupi.LUPUL Lupul. se adun în haite. lâng piele. vânat frenetic în vremea lui Ceau escu. dar i auzul i v zul.Lupul. a a cum se întâmpl i în cazul corbului. lung de pân la aprox.

Obi nuiesc s m nânce nuci. deriv din "tigri". Tigrii încearc s doboare i pr zi mai mari.000± 6. Din când în când. atacând în hait . Tigrii siberieni i ur ii bruni reprezint un pericol serios unii pentru al ii. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. c prioare. dar numai în sezonul cald.[16] . c prioarele axis.000 capete. unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. gaurul. Uneori pot avea probleme cu anumite specii de câini (ca de exemplu câinele ro u indian) care. fazani. sambarii.Tigrii pot ucide i alte r pitoare: lupi. iepuri i chiar pe te.Laomas tigrulconsum dela 30 la 40 kgdecarne.În sec. Uneori tigrii atac animale domestice (câini. vite. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea. 80% din popula ia total a tigrilor. mistre i i tapiri malaezieni. Alimenta ieÎn s lb ticie tigrii se alimenteaz îndeosebi cu copitate. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. agresivi din fire. Foametea o suport u or datorit stratului de gr sime de sub piele. ca bivolul indian. primii r pesc ur ii mici i chiar atac ur i adul i. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care. În prezent. A fost înregistrat un caz în care un tigru a ucis o femel adult de rinocer indian.[3][4][5]Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt.În sec.[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. alung uneori tigrii de lâng prada capturat . pentru a-l termina de mâncat. Tigrul (Panthera tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. tigrul sumatrian ² sambari. 80% din popula ia total a tigrilor. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. de icâteodat leatac puii. a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid". a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid". În prezent.000±6. elanul. porcii s lbatici i nilgaii. iarb . ei vâneaz animale mai Äexotice´ pentru ei ² maimu e. Ur ii soare. fructe. dar i cerbi sika. sau 50 kgdac efl mând. îns cel mai des se întâmpl invers.[16]Pe teritoriul întregului s u areal.[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. al XX-lea. mistre i.Elefan iiindienisuntoprad imposibil pentrutigri. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care. la rândul s u. Tigrul bengal prefer cerbii. dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4. erpi boa i chiar crocodili. Ur ii bruni i cei tibetani alc tuiesc 58% din ra ia alimentar a tigrului siberian (îi omoar mai ales masculii). m gari).000 capete. cuvânt din persana veche. cai. al XXlea. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. mo ti.[3][4][5] Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt. deriv din "tigri". tigrul se afl în vârful piramidei trofice i aproape c nu are concuren .[42] Tigrul poate r mâne lâng cadavrul unui cerb sau mistre câteva zile. Ra ia unui tigru adult este de 50±70 copitate pe an. deaceeaace tia îievit pecâtposibil. a c rei popula ie alc tuie te aprox. a c rei popula ie alc tuie te aprox.TIGRU Tigrul (Panthra tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. leoparzi. a c rui grosime poate atinge 5 cm la tigrul siberian. la rândul s u. pot ucide un tigru adult. Tigrul siberian vâneaz i el cerbi. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. cuvânt din persana veche. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri.

puii de vulpe sunt lua i la vân toare de c tre adul i. iepuri etc. care are vârful alb. cu numele tiin ific Vulpes vulpes crucigera. o singur dat pe an. Detecteaz prada chiar i f r s o vad (dup miros sau dup sunet). i 10 kg.a fi ro cat . probabil. Se vorbe te. Blana este ro cat . veveri e.De i de obicei vulpea e considerat . dar iese în eviden datorit cozii lungi i stufoase.VULPEA Vulpea. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decât pot mânca la o singur mas i îngroap ce le prisose te. este încadrat sistematic în familia Canidae. .la o singur na tere! Puii de vulpe sunt orbi la na tere. rar Corpul vulpii nu este mare. vin pe lume câte cinci fra i. iar coada stufoas cca 30-40 cm. partea ventral i vârful cozii albicioase. ochii lor deschizându-se abia dup a doua s pt mân de via . cu cruce (care are o dung neagr pe spinare. iar tat l pleac la vân toare pentru a asigura hrana întregii familii. cele mai multe mici mamifere: oareci de câmp. Corpul are sub 1 m lungime. fie prin intermediul p s rilor din ograd . în multe cazuri fiind foarte greu de deosebit vulpea de anumite variet i de câini. iar p r ile laterale g lbui). de fapt coloritul s u prezint o mare varietate (de la ro cat aprins pân la galben-cenu iu). ca urmare. care se încruci eaz cu cea de pe membrele anterioare. Puii se nasc în vizuini subterane. popând i. Are între 7 mai mult. urmând a reveni alt dat la locul cu ³provizii´. de existen a a trei variet i de vulpe: de mesteac n (cu pieptul. fiind destul de asem n tor cu al câinelui. ci sare asupra sa.câteva boli foarte grave. Exist îns i variet i intermediare. pentru a începe primele încerc ri pe cont propriu. enot etc. dar boala poate fi transmis i omului. De obicei. abdomenul i vârful cozii cenu ii sau negru-cenu iu i picioarele negre). fie direct prin mu c tur . al turi de lup. cea mai r spândit ) i c rbun reas (cu pieptul. câine. gâtul. Un alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul c acestea r spândesc . mamifercarnivor. P rin ii sunt foarte grijulii cu micu ii: mama este mereu în preajma puilor pentru a îi ap ra. Vulpea m nânc . castori. c ci în prima lun puii se hr nesc doar cu laptele supt de la mama lor. din martie pân în mai. dar au fost studiate i cazuri extreme: un singur pui sau 12 . Considerate în trecut ³devoratoare de g ini´. cu labele din fa . Pot fi afectate în special mamiferele cu care vulpile intr în contact direct.automat . Începând cu a doua lun . vulpile au fost vânate cu cruzime ani la rând. [modificare] Caracteristici generale Vulpea este mai mic decât câinele obi nuit i evident mai mic decât lupul. ca pisicile. dar nu alearg dup ea. lemingi. Este vorba despre maturi.mai ales în mediul rural . acal. printre care i turbarea.

preferind padurile mici. Traieste de obicei prin locuri deluroase cu tufisuri. unde isi sapa vizuini pentru culcusul puilor. Coada este neagra spre virf si alba la partea de jos. cimpii. toamna prin desisul padurilor.IEPURELE SALBATIC Iepurele salbatic de padure este mic (2²3 kg) si zvelt. capul. cite 6²14 pui. Ziua sta mai mult ascuns. nu de-paseste lungimea urechilor (5²6 cm). vara si-o petrece prin tufisuri. livezi. Iepurele de padure traieste singuratic pe terenurile cu diferite culturi. acest Äcolorit ruginiu" este specific tuturor iepurilor salbatici . In totalitatea lui. Straimosii iepurilor de casa ajung la maturitate sexuala la virsta de 4²6 luni. iar in timpul noptii devine activ. au inele de culoare neagra. Lungimea corpului ajunge la 40 cm. Blana este de culoare cenusie. git si cap si mai deschise pe spinare si exteriorul picioarelor. inconjurate sau intrerupte de terenuri agricole. pe care-i alapteaza timp de 4 sapta-mini . bune de ascunzisuri. iesind sa-si caute hrana sau sa se adape la sipotul piraielor. in lungul lor. iepuroaicele au gestatia de 28²32 zile si nasc de 5²8 ori pe an. culoare ce se continua pina spre interiorul picioarelor. de unde iarna coboara spre livezile si gradinile din apropierea satelor. fara par. cu pleoapele lipite. scurt. gradini. cafenie sau albastra. Fibrele de par. galbena. cu nuante ruginii-galbui mai inchise pe piept. Pintecele este alb-murdar. Primavara ramine mai tot timpul in semanaturi.

femelele cantaresc 120180kg. astazi leul asiatic este pe cale de disparitie. face parte din ordinul Carnivora. iar smocul de par din varful cozii este negru. iar masculii 150-230kg. familia Felidae. tigon). Culoarea blanii sale variaza de la galben deschis pana la maro-ocru sau chiar roscat.000 de ani magnificul leu era. leopon. insa in medie. Desi pana acum circa 10. Descriere Leul este a doua felina ca marime. Panthera leo ± leul. Blana de pe abdomen este mai deschisa la culoare. In prezent numai 6 subspecii mai populeaza savanele: Panthera leo persica ± leul asiatic Panthera leo senegalensis ± leul vest-african Panthera leo azandica ± leul nord-est-congolez Panthera leo nubica ± leul est-afican sau leul Massai Panthera leo bleyenberghi ± leul sud-vest-african sau leul Katanga Panthera leo krugeri ± leul sud-est-african sau leul Transvaal In trecut in gradinile zoologice exista o practica frecventa. . iar leul african este declarat specie vulnerabila. cel putin dubioasa: aceea de imperechere a leilor cu tigrii. Exista si lei albi. Dimensiunile leilor pot varia in functie de zona in care traiesc. dupa om. Datorita necesitatii conservarii speciei. leoparzii sau jaguarii. Puii au pete maronii pe blana. similare cu cele ale leoparzilor. culoarea deschisa a blanii lor datorandu-se unei gene recesive.LEUL Supranumit si regele animalelor. cel mai raspandit mamifer terestru mare. dupa tigru. astazi hibridizarea se mai practica doar in menajeriile private si in gradinile zoologice din China. rezultand diverse tipuri de hibrizi (ligru.

buza superioar nu este t iat ca la c mile. Girafele petrec 16-20 ore pe zi alimentându-se i dac au pui. Alimentul favorit al girafei este Acacia.Majoritatea sunetelelor pe care girafa îl emite cu ajutorul pl mânilor s i enormi nu poate fi auzit de urechea uman . o specie de arbore care cre te în savana. De asemenea consum alte specii de arbori i iarb . petele de pe gât sau picioare sunt mai mici.Vasele sangvine din partea inferioar a picioarelor sunt supuse unei presiuni foarte mari. Girafa are o piele groas i strâns pe extremit ile inferioare ale picioarelor.Blana este de culoare galben . este un animal care alege mult mâncarea când poate s aleag .Originar din Africa.Limba de culoare neagr .GIRAFA Girafa este cea mai înalt din toate speciile de animale. care au evoluat aparte comparativ cu a altor mamifere.5.i cure e urechile. foarte lung (circa 45 de cm). Dar daca nevoia o cere . pe care le diger f r nici un tip de probleme.Limba girafei cât i aparatul digestiv sunt adaptate s digere vegetale cu spini. girafa este înrudit cu familiile: Cervidae i Bovidae. m nânc frunzele arborilor folosind limba. întrucât girafele comunic între ele cu ajutorul infrasunetelor. îi permite s . la tinere e. . Când m nânc alimente proaspete i suculente pot sta mult timp f r ap . dar în epoca de secet parcurg mai multi kilometri pentru a bea apa din lacuri sau b l i. cu pete de culoare mai închise sau mai deschise. Are un sistem care îi permite s deschid i s inchid fosele nazale în mod voluntar. exist un sistem complex de regulare a presiunii sângelui care previne excesul acestuia când girafa coboar capul s bea. la b trâne e caut singur tarea.nu are probleme în a se adapta la alte alimente. Cele care traiesc în în sudul Africii prefer ramurile i frunzele care au spini. care men ine presiunea extravascular ridicat . dar apar ine altei familiei.8 . Giraffidae. Are dou coarne i o creast osoas datorit dezvolt rii excesive a oaselor frontale i nazale. în special sistemul circulator. o pot face i în perioada cea mai c lduroas din zi cand animalele de prad sunt inactive. Gura este diferit de cea a altor rumeg toare. protejându-le de prf. Inima girafei trebuie s pompeze o presiune sangvin practic dubl ca a multor alte mamifere mari pentru a putea men ine fluxul sanguin normal.Girafele tr iesc în grupuri de 20-30 exemplare. are o forma mai ascu it . Numele ei provine din arab i înseamn cea mai înalt dintre toate. girafa trebuie s se aplece si se a eaz într-o pozi ie vulnerabil . Masculii pot avea 4. dar fiecare din cele apte oase este mai lung. Alimenta iaRegimul alimentar al girafei este în acord cu fizicul. neavând vertebre în plus.5 m în l ime i o greutate de 900kg. În partea superioar a gâtului girafei. Structura osoas a gâtului nu este diferit de cea a altor mamifere. Pentru a bea sau a mânca iarb . În plus are coarne mici acoperite cu piele (ossicoarne)Exist multe modific ri specifice ale structurii girafei. care cuprinde doar girafa i ruda ei cea mai apropiat okapiGirafele sunt faimoase datorit gâtului lor extrem de lung (care le permite s ajung la frunzele cele mai înalte i mai fragede din arbori) i picioarelor anterioare care sunt mai lungi i mai mari decât cele posterioare. sem nând ca func ie cu costumul unui pilot de avion supersonic.

Sunt pescari abili si nu refuza niciodata un peste dolofan. Mierea o culege din fagurii salbatici. larve. mancarea buna si linistea. Ursuletii raman in grija mamei pana la 3 ani. oua.Le e suficient daca o data pe an seduc o "naiva" cu blana alba. . poate sa inoate cu usurinta si se catara in copaci. Ursii au nevoie de un iatac confortabil. de vreme ce "marsaluiesc" sute de kilometri avand ca tovarasi de drum gerul si zapada. acesta fiind omnivor. pentru a aduna rezerve de grasime care ii vor permite sa hiberneze. puii nu au chef decat de joaca. El este cel mai mare reprezentant al carnivorelor. Dar ursii nu se dau in laturi nici de la muguri. dar cel mai mult le place mierea. Hrana lui este foarte variata. Traieste in preajma Polului Nord. munti sau la gradinile zoologice. Important este sa te distrezi! Ursoaica trebuie sa-si creasca puii de una singura. Atinge o lungime de 1. Pentru a gasi toate acestea. Se bucura ca niste copii cand intalnesc vreun "coleg de gheturi". El este cel mai puternic urs din Europa. Baribalul (Ursul negru) traieste in America de Nord in Muntii Stancosi. intr-o semihibernare (amortire) si nu se hraneste. Cand descopera un cuib de albine de padure. in general fuge de om. Este singurul urs care traieste si la noi in tara in Muntii Carpati. Apa rece ca gheata in care ursii inoata ca niste adevarati campioni. Este un animal omnivor. Ursul brun (Ursul cafeniu) traieste in Europa in Muntii Vosgi. in Peninsula Taimir. care ii apara de razele soarelui reflectate de zapada. ataca elani. Iarna se retrage in barlog. ataca si omul. De altfel. Hrana preferata a ursilor sunt focile pe care le adulmeca deseori si de la un kilometru distanta. seminte.50 metri. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. ursii stau la panda si se transforma in pescari indemanatici. doarme sau se distreaza. cu doamna ursoaica se vad doar o data pe an. Puii nu parasesc vizuina pana in aprilie. Nu ataca omul. Un strat gros de grasime ii protejeaza de ger. Vaneaza. care se poate gasi in paduri. Ei isi cauta o pestera sau o groapa la radacinile copacilor. siret si prudent. Se hraneste cu pesti si foci. se hraneste cu fructe. Este un rege caruia ii place« sa se joace. nu se lasa pana nu linge toata mierea pana la ultima picatura. Ursii cafenii sunt mari si puternici. Cand e satul. ea este o mama aproape perfecta. Nu e de mirare. Din blana ursului se confectioneaza imbracaminte. nu ajunge niciodata pana la pielea lor protejata de un puf gros si de o blana deasa.60 de metri in lungime. insecte si melci. dar si in alti munti.Ursii sunt de mai multe feluri. sunt in stare sa se infrunte cu cei mai fiorosi rivali. isi iau picioarele la spinare. iubesc dulciurile. pasari« Daca le e foarte foame.Cand ies prima oara la plimbare.URS Ursul este un mamifer. hranindu-se cu laptele mamei. Altfel. Acesti ursi uriasi au o mare slabiciune: la fel ca si copiii.Ursul alb (Ursul polar) traieste in nordul extrem al Asiei. Familia nu-i intereseaza din principiu. atinge o tona in greutate si 2. ingrijindu-se ca orificiul de iesire sa fie ingust si bine ascuns. Un urs matur reuseste in cursul unei singure zile sa inghita 70-80 de pesti. Ursii polari sunt niste singuratici. Ochii lor sunt acoperiti cu o membrana speciala. Este mai bine sa nu ai de-a face cu o namila care se ridica pe labele din spate. Toamna. Traieste in regiunea de padure.Ursii polari au mirosul. iar cand isi dau seama ca vor fi tatici. El este de marime mijlocie. ursii mananca mai mult decat de obicei. Ursii iubesc aceleasi lucruri ca si oamenii: aerul curat. Cu silueta insa nu are probleme. este sprinten. in regiunile gheturile si a zapezilor vesnice. Cand este ranit sau este surprinsa ursoaica cu puiul ei. Se dau in vant dupa zmeura si afine dulci. El hiberneaza si ataca intotdeauna omul. cerbi si caprioarele. El nu are dusmani naturali. mere padurete si alte fructe. Ursul brun este inteligent. Blana lui alba trebuie curatata si cel mai bine se curata printr-o tavaleala in zapada. macese. O "curteaza" cu maraituri dulci si tot felul de fite. inoata si se plimba singuri. Ursul polar este stapanul necontestat al pustiurilor inghetate. Pe o zi torida. Nu le prea place sa se trezeasca cu burta goala cand afara este frig. impermeabila. fur-nici. auzul si vazul foarte ascutite. miere de albine. ce poate fi mai placut ca o baie intr-un loc racoros ? In zonele unde somonii urca pentru a-si depune icrele. In schimb. dar nu evita intalnirile cu alti "confrati".

se ghideaza dupa miros si auz. membrii turmei sunt linistiti. pe care le are foarte sensibile. mormaitul inceteaza si adultii formeaza un cerc in jurul puilor. Acestia ajung sa consume aproximativ 225 kg de mancare si 90 litri de apa pe zi. fug unul catre celalalt si in semn de salut scot un sunet asemanator ce o goarna. frunze si alte diferite plante pe care le gasesc in aceste zone. Membrii familiei sunt legati ei prin legaturi puternice. cand elefantii se intalnesc. Acestia pot fi intalniti in Africa si in India. .ELEFANT Elefantii sunt considerati a fi cele mai mari mamifere din lume. Daca totul este in ordine. hranindu-se cu iarba. astfel ca poate simti apa de la o distanta de 4 km. toti ajuta la cresterea si apararea puilor. Elefantul este vegetarian. in special in padurile tropicale sau campiile din apropierea apelor. cu urechi mici si grase si colti mai mici. Acesta din urma este mai mic decat cel african. scot un mormait adanc dar daca turma este amenintata de ceva. Exista doua specii mari de elefanti ± elefantul african si cel indian. spre deosebire de elefantul african care are corpul mare si gras si urechile moi. Cateodata. Desi nu vede bine.

în est Erinaceus concolor (cel întâlnit i în România). în Europa. membrele posterioare fiind pu in mai mari i musculoase ca cele anterioare. unde primul i ultimul deget sunt mai mici în compara ie cu celelalte degete i nu au gheare. Ei au membre mici i puternice. dup ariile de r spândire predominant . Au un boti or mic i ascu it. având o lungime a corpului de pân la 33 de cm. Greutatea variaz de la 800-1200g. Partea dorsal i lateral a corpului este acoperit cu ni te ace lungi i ascu ite. . iar în vest Erinaceus europeus. Pe corpul unui arici pot fi pân la 15.ARICI Descrierea speciei Ariciul este un mamifer mic ce apar ine ordinului insectivorelor. Membrele au câte 5 degete.000 de astfel de ace. în dependen de specie. Au ni te ochi mici i o ureche extern slab dezvoltat . alc tuite din cheratin i având o lungime de 10-20 de mm. Se deosebesc. cu o acuitate olfactiv foarte dezvoltat .

Cea mai mic specie de veveri cunoscut tr ie te în sud-estul Nigeriei. cu blan ro cat ori neagr pe spate i alb pe piept. Aceast mare familie include veveri a de copac. cu coad lung i stufoas . Pân acum s-au identificat peste 300 de specii de veveri e. Orientul Îndep rtat i Japonia) Famili Familia Sciuridae (a veveri elor). în Camerun i Gabon. sâmburi i fructe de p dure. veveri a zbur toare. Principala hran a veveri ei const în: alune. Eurasia i Africa i au fost introduse de om în Australia. Corpul i coada împreun ajung pân la 90 de centimetri. Aceast specie de veveri se g se te i în România. Hrana principal este alc tuit din semin e i conuri de pin sau de brad. care se întâlnesc pe aproape întreaga suprafa a emisferei nordice (Europa. popând u i câinele de preerie (Cynomys). are în jur de 20 . tr ie te în America de Nord. Veveri a dungat (Tamias striatus). marmota. Veveri ele au ap rut în Eocen. Tr ie te aproximativ 6 ani.VEVERITA Veveri a este un mamiferroz tor de talie mic . Cea mai cunoscut i numeroas popula ie o reprezint veveri ele gri. burta este alb i are o coada lung . . veveri a gri. aproximativ 40 milioane ani în urm . nuci. veveri a terestr . Specii Cea mai r spândit specie. Veveri ele sunt indigene în America. Are o lungime de aproximativ 7 centimetri. este de o lungime de 30-40 de centimetri (inclusiv coada). Cânt re te aproximativ o jum tate de kilogram. este cea mai mare specie de veveri cunoscut . Blana veveri ei ro cate este în nuan e de la c r miziu la negru-ro cat. Ratufa (Ratufa indica). apar ine ordinului Rodentia i cuprinde roz toare mici sau mijlocii. Aceste veveri e uria e tr iesc în sud-estul Asiei i în câteva zone din Nepal.25 de centimetri. Veveri a ro cat (Sciurus vulgaris). semin e. nordul Asiei. Veveri ele sunt strâns legate dintre speciile existente cu castorul de munte i cu roz toarele Dormice.

. care de inea un num r de 33 elani domestici în 2003. programul a continuat la ferma de elani de la Kostroma . Vyborg. va fi o statuie de 45 m în l ime ce va fi construit în Suedia. implicând cercet ri de selec ie a animalelor pe baza caracteristicilor individuale. dar prin înfiin area unei ferme de elani la Pechora-Ilych în 1949 a fost creat un program.S. care seam n cu cele ale elanilor din SiberiElanul nord-american (Alces alces americanus) are coarnele mai palmate decat elanii din Eurasia.U.[2] y În S. pe care le va purta tot restul vie ii. i statul New Hampshire este renumit pentru marea popula ie de elani.Elan mascul din British Columbia. elanul este animalul simbol al statelor Maine i Alaska.A. cu toate c ur ii mai frecvent fur elanii uci i de lupi. care apoi se divid ca o furculi . Subspecia din Alaska (Alces alces gigas). Tigrul siberian[4] i Ursul grizzly[5][6]sunt cunoscu i ca du mani naturali ai elanului. la scar mic . Primele experimente au fost neconcludente. î i va pierde coarnele pe care le posed i îi vor cre te o nou pereche de coarne atipice. Canada de peste 500 de arti ti locali ca f când parte din "Moose in the City" (Elanul în ora ) i expuse prin ora . Cre terea coarnelor dureaz între trei i cinci luni.R. dup sezonul de rut. y În2000. Stoorn. pentru scopuri turistice i publicitare. y Cel mai mare elan din lume. Statuile au fost vândute iar banii ob inu i au fost da i unor organiza ii i proiecte caritabile. Ini ial au un strat de piele ce se descuameaz când coarnele ajung spre dimensiunea maxim . [7].1m i o distan între coarne pân la 1. decât s -i vâneze ei în i i. cu coarne în curs de cre tereElanul din Scandinavia are coarnele mai simple.ELAN Coarnele masculului r sar ca ni te raze cilindrice din care ies in fiecare parte prelungiri în unghi drept. Ele se num r printre organele cu cea mai rapid cre tere din lumea animal . y . aplatizate pân la mijlocul craniului. în special pentru femelele cu pui [3]. atinge dimensiunile cele mai impozante: o înal ime pân la 2. specializat în sculpturi reprezentând animale.8 m. În ambele ri este numit Regele p durilor.Rusia y Elanul este considerat animalul na ional al Suediei i Norvegiei. 326 de statui de elani au fost ridicate în Toronto. deformate. Du manii naturaliUn elan adult are pu ini inamici. Jussi Mäntynen.S în perioada interbelic . dar o hait de lupi poate fi o amenin are. . de domesticire. Elanul în cultura popular Statuie de sculptorul finlandez.Dac masculul este castrat. DomesticireaDomesticirea elanului a fost încercat în U. probabil din cauza formei coarnelor care aduce vag cu o coroan . O nou pereche de coarne va cre te primavara . Din 1963.Masculii î i pierd coarnele toamna târziu.

Ca si celelalte maimute. pot trai pana la 37 de ani?) Mandrilul este o ruda mai mica a babuinului. Congo sau Rwanda). in captivitate. termite sau larve de fluturi. gorila adulta poate avea pana la 150 kg si o inaltime de 1. putine exemplare putand fi intalnite doar in cateva tari din centrul si vestul Africii (Uganda. in arhipelagul indonezian. fapt care le ajuta foarte mult la prins si la sarit din copac in copac. Sunt animale arboricole. Stiati ca urangutanul este cel mai mare mamifer arboricol din lume? Gorila face parte. din categoria maimutelor foarte mari. ca si urangutanul. traieste in grupuri mari (20-50 de maimute) care se aduna in cete numeroase si foarte galagioase. existand doua specii mai cunoscute: gorilele vestice si cele estice. cu blana roscata. unul din personajele principale. cand parasesc culcusul.cum ar fi gibonul si primatele (babuinul. \Stiati ca babuinii. de pana la 200 de mandrili. Tab ra Lazlo. dupa cum ii spune si numele.este o specie de primate care.2 metri. mai ales un soi anume de pepene salbatic. Traieste in grupuri numite haremuri. fructe sau termite. Micii urangutani se nasc o data la 8-9 ani si raman agatati de mama lor aproape 2 ani. maimuta urlatoare si tamarinul). Hrana de baza a ³omului-padurilor´ sunt in principal fructele. Maestrul Lumpus este un elan. care se bat deseori pentru cuibul in care isi cresc puii. alaturi de 5-6 femele si mai multi pui. mandrilul.y În emisiunea Cartoon Network. fiind intalnit in Africa Centrala si de Vest (Camerun. Urangutanul (sau Omul-padurilor in limba indoneziana) este un mamifer greoi si mare. mancand plante. Acesti uriasi ai arborilor ating greutati de peste 120 kg si o inaltime de circa 1. Mai mare decat celelalte maimute din familia ei. ultimele existand pe pamant de peste 70 de milioane de ani. este omnivor. Au un vaz extrem de dezvoltat. care traieste in padurile ecuatoriale din insulele Borneo si Sumatra. unde si traiesc aproape 90% din viata. fiind animale omnivore. maimutele mici . Femela face un singur pui.ca si gibonul (sau maimuta care canta) . In lume exista 233 de specii de primate: 172 de maimute propriu-zise si 61 de specii de pre-maimute. scoate niste sunete ciudate in timpul imperecherii sau in timpul luptelor cu alti masculi.7 metri. conduse de unul sau doi masculi dominanti. mananca si mici animalute. Cele mai cunoscute si mai interesante specii sunt maimutele mari (urangutanul. ambele pe cale de disparitie. avand nasul rosu inconjurat de diferite nuante de albastru strident? Maimuta urlatoare . sunt foarte bune cataratoare. avand degete in loc de gheare. mandrilul avand sanse de viata de pana la 40 de ani (in captivitate). facandu-si culcusul numai in varful copacilor. De asemenea. gorila si cimpanzeul). Zair. masculii fiind inlocuiti cand ajung la varsta de 12 ani. pe care il naste intre decembrie si aprilie. Gabon sau Congo). flori. frunze. . MAIMUTE Maimutele sau primatele fac parte din categoria celor mai inteligente mamifere de pe pamant. pe langa care stau pana la 8 ani. Urangutanii sunt vietati nesociabile (mai ales masculii). Stiati ca mandrilul este cea mai colorata maimuta.

in loc sa o omoare imediat. In 2000 i. VANATORUL DIN CASA Chiar si o pisica domestica are instinctele de vanatoare ale rudelor sale salbatice. de doua ori mai mult decat alte mamifere. cu un simt al auzului foarte dezvoltat si vedere foarte buna. alaturi de multe pisici salbatice mai mici si pisica domestica. PISICILE DE CASA Se crede ca pisica domestica provine dintr-o pisica salbatica. lingand-o cu limba lor aspra. Maimutele urlatoare femele au blana aurie pana la galben-inchis (in timp ce masculii sunt complet negri la maturitate) si nasc un singur pui. pasari mici si # . Nasul sensibil detecteaza rapid hrana. Acest fapt le ajuta sasi pastreze blana in conditii bune si le racoreste cand vremea este calda. Deseori pisicile se joaca cu prada lor. Datorita picioarelor lor cu pernite moi. leii si leoparzii. Manx si Siameza cu blana scurta. din Africa. bune cataratoare si saritoare experte. Hr. in mod obisnuit la ceafa. dinti ascutiti si mustati sensibile la atingere. Prind prada cu ghearele si o omoara cu o muscatura puternica. prinzand soareci. puternici si agili. Pisicile sunt curioase din fire.Pisicile sunt mamifere pradatoare. pisicile de Angora. Ele vaneaza de obicei noaptea. mica. incluzand persienele cu blana lunga. pana cand sunt destul de aproape pentru a sari. care o foloseau pentru a-si protejea rezervele de mancare de soareci si sobolani. Vertebrele lor flexibile le permit sa-si rasuceasca corpul intr-o multime de pozitii. Stiati ca masculul maimutei urlatoare are limba roz si neagra pe margini? PISICA Pisica . deobicei la intervale scurte. CARACTERISTICILR PISICILOR Pisicile domestice seamana cu rudele lor salbatice. cam din zi. rupand gatul victimei. Ele sunt vanatori excelenti. Pisicile domestice sunt animale populare.ca un cantat prelung. cu dinti si gheare ascutite. Familia pisicilor este impartita in doua grupuri. Ele au gheare curbate. Pisicile dorm. agile. In total sunt cam 37 de specii de pisici. numite p ui de somn¶. ele isi pot urmari prada fara sa fie observate. COMPORTAMENTUL PISICILOR Pisicile petrec cel putin o ora pe zi periindu-si blana. in functie de marimea lor.. falci puternice. Astazi sunt multe rasede pisici. TACTICI DE VANATOARE Cu toate ca majoritatea pisicilor domestice nu trebuie sa-si prinda hrana. cu simturi dezvoltate. instinctul lor este de a vana. ea a fost imblanzita de egipteni. Primul grup este cel al pisicilor mari ca: tigrii. care foarte rar supravietuieste.prezenatre generala . Al doilea grup include cougarii si lincsii. in medie.

iar gâtul este puternic i poart o coam . se sprijin pe patru membre lungi. celelalte fiind atrofiate). puternice. având mai multe degete la picioare decât calul actual (care are numai unul. Astfel. care se hr nea cu frunze i fructe din p dure. Între canini i premolari se afla bara cornoas . cu forma i m rimea din zilele noastre. PISICA PERSANA NECESITA PERIERE REGULATA. Aceast evolu ie are loc treptat. Deoarece se tocesc. gâtul. Este folosit pentru c l rie. Hyracotherium se deosebea mult de calul de azi: era de m rimea unei vulpi sau c prioare. cu piept lat. fiind documentat de fosilele descoperite. . hr nindu-se cu frunze. Str mo ul îndep rtat al calului. fapt explicat prin schimbarea hranei datorit schimb rii climei din America de Nord (clim uscat ). Corpul este zvelt. Caninii sunt mici. Filogenia calului Reconstituirea evolu iei calului s-a realizat pe baza studuilui fosilelor. musculoase. dup care se apreciaz vârsta animalului. ce determin o modificare a denti iei. piciorul era asem n tor labei de câine (cu degete). Din Orohippus ia na tere forma urm toare a calului (ca. cu aproximativ 555 de milioane de ani în urm . pe suprafa a incisivilor apar ornamenta ii. Evolu ia calului s-a putut urm ri în mod deosebit în America de Nord. M selele sunt late.insecte. str mo ul calului adaptându-se la vegeta ia specific de iarb a stepei. Într-o perioad de timp de aproximativ 50 de milioane de ani. Familia Ecvideelor. M rimea sa era de 20 de cm în l ime la um r. calul devine animalul ierbivor. DINTR -UN PISOI NASCUT FARA BLANA. PENTRU A MENTINE BLANA FINA. terminate cu câte un deget învelit în copit . Str mo ul calului din aceea perioad era Hyracotherium numit de unii i Eohippus. dresaj (cai) i consum de carne. prin reducerea zonei p durilor i apari ia stepei. Din ii devin mai tari i mai bine fixa i. perioada de trecere de la Hyracotherium la Orohippus. Propalaeotherium. Incisivii sunt îndrepta i oblic înainte. Aceasta se produce prin hr nirea mai variat . atrofierea degetelor de la picioare fiind o adaptare la fug . botul i picioarele erau scurte. avea spinarea încovoiat . SFINXUL FARA PAR A FOST OBTINUT IN ANII 1960. procesul de evolu ie a calului începe din perioada eocen . În urm cu circa 50 de milioane de ani urmeaz un proces lent de evolu ie. era un animal de m rimea unui câine. ce tr ia în p duri. Trunchiul. CALUL Calul domestic este un mamifer ce face parte din ordinul Perissodactylia. craniul i creierul erau mici. cu creste de smal .47 miloane de ani) Epihippus.

sporind astfel productivitatea. f r a avea preten ii de hran ! Carnea de capr Boer este un aliment valoros. . oi. coloare de baz alb . picioare alungite i umeri c rno i. de la câmpie pân la golul alpin. Carnea este gustuoas i lispit de mirosul specific caprinelor. oferind proteine. Pot fi crescute în orice mediu. vitamine i aminoacizi vitali. piept lat. Ele au p rul scurt. dar i la boli. Capra Boer fat de trei ori într-un ciclu de doi ani. De obicei. În cca. cu un trunchi lung. La maturitate. Iezii sunt mari la na tere i cresc foarte repede.CAPRA Capra Boer este o ras de carne. Masculii Boer sunt folosi i în toate rile pentru ameliorarea raselor locale. minerale. iedul Boer ajunge la o greutate de 20 kg. importat în Europa. cu gâtul ro cat-maro. gr simi. din Africa de Sud. i asta. dou luni. oligoelemente. pe zi. Caprele Boer sunt animale cu un temperament blând. au urechile ³în pic tur ´ i posed coarne. u or de crescut împreun cu alte animale. cai. de la 1 la 4 iezi pe f tare. datorit laptelui foarte consistent. 65-80 kg. iar femela Boer. Caprele Boer sunt capre mari. 200-300 gr. în urm cu peste treizeci de ani. masculul Boer cânt re te 90-130kg. calitatea i rezisten a urma ilor proveni i din aceast încruci are. fiind rezistente la factorii de mediu. vaci.

pentru piele i blan . precum i laboratoare. precum i culori i m rime. iepurele de cas este înzestrat cu urechi lungi. rotunzi. Iepurii au fost introdu i de c tre oameni în zona mediteran în timpurile romane i în cea mai mare parte din Europa în Evul Mediu. iepurii de cas sunt animale deosebit de fricoase i sperioase. . Coada este scurt . i sunt considera i o pacoste agricol deoarece m nânc recolta i rivalizeaz cu animalele de ferm în forare. Coloritul acesteia este extrem de variat. Astfel. cu un botic lat i bine eviden iat. În grup.Iepurele domestic este descendent din iepurele s lbatic european care este un animal de joac popular i surs de mâncare în multe ri.Iepurii exi t în s libertate azi în fiecare continent exceptând Asia i Antartica. chiar violent la prezen a altor animale. la zgomote puternice i necunoscute. migdala i.Din punct de vedere al comportamentului. cu un piept adânc i spate lat. Iepurii erau introdu i des în insule de c tre c l tori cu scopul de a furniza o sursa de mâncare. alungit. punând în eviden o coaps generoas . iar vara este mai rar i lung . ata ându-se rapid de persoanele care-i îngrijesc. Corpul este atât lung cât i lat. fiind ridicate la orice zgomot perceput. Buza superioar este despicat pe linia median . îns . Toate modific rile de mediu pot constitui factori stresan i. În urma fricii determinate de diferi i factori stresan i. iar rata lor de reproducere însemna faptul c se acomodau cu succes în libertate. ascu ite la vârf. sunt animale sociabile. fiind crescu i din punct de vedere comercial ca surs de mâncare. musculoas . Cre terea i îmblânzirea iepurelui dateaz de peste 6 000 ani. f când abstrac ie de multitudinea de rase. prezint mi c ri ample ceea ce îi permite iepurelui s vad în orice direc ie. Capul este ovoidal din profil. Ochii mari. fric fa de alte persoane str ine. cu reac ii foarte puternice. fiind una dintre particularit ile speciei.Textura bl nii variaz în func ie de sezon. de culori variate în func ie de ras . în cele mai multe locuri unde erau introdu i.În general iepurele de cas cânt re te între 1. Labele membrelor posterioare sunt mult mai bine dezvoltate i mai mai late decât cele din fa . stufoas i purtat întotdeauna ridicat.5 ± 4 kg. manifestând. Reac ioneaz imediat.În general. iarna este mai deas i mai moale. specifice fiec rei rase. cu varia ii în func ie de ras .Ca aspect general. Musculatura membrelor posterioare este foarte bine dezvoltat . Iepurii sunt animale sociabile care apreciaz compania celorlal i i sunt nocturni devenind mai activi la apus i pe timpul nop ii.IEPURELE Iepurele domestic este disponibil în multe rase diferite. g sindu-se în diferite nuan e i modele. femelele î i pot devora puii. nu se instaleaz o ierarhie social vizibil între ei. late la baz i culcate pe spate.

Cocoasa ii foloseste pentru a stoca energie pentru momentele in care nu gaseste mancare. Pentru a se apara de dusmani camila isi foloseste gura pentru a musca sau chiar scuipa. foarte potrivite pentru mersul in nisip. atingand varsta medie de 3040 de ani. adus oamenilor din Thamud. pu in preten ioase. Traieste impreuna cu familia. Speran a medie de via a unui iepure de cas este de 10-11 ani. dupa creatia omului. a aparut acest animal. Pleoapele o protejeaza de nisip. drept semn al profetului Salih. acest lucru este fals. Ajunge la greutatea aproximativa de 700 kg. Desi se crede ca in cocoasa camila isi pastreaza apa. curmale. Allah a creat camila din lutul pe care Azrail l-a adus pentru facerea lui Adam. graunte. dar acestia au ucis-o. . Are picioarele subtiri. iar daca este pericolul mare ajunge sa-si calce atacatori in picioare. Se cunosc 2 tipuri de camile: Dromaderul (sau camila araba) care are o singura cocoasa si se intalneste mai mult in desert si camila Bactrian care are 2 cocoase. frunze uscate.Sunt animale vivace. dar ave i grij c le place s road orice pentru tocirea denti iei i investigarea mediului de via .50 m pana la cocoasa si lunga de 3 m. Este inalta de 2 sau 2. Din ce a ramas din lut. Se spune ca o camila a iesit dintr-o stânca. Se hraneste cu tot ce gaseste in desert: plante. iar fata si gatul sunt lungi. iar odata au fost folosite drept jertfe aduse zeilor pagâni. Camilele au devenit semne ale lui Allah si pot fi mâncate. Corpul acesteea este adaptat pentru viata in desert. Despre camila Se gaseste in desert in Asia sau Africa de Nord. CAMILA In religia islamica. juc u e.

Camila este supranumita vaporul desertului pentru modul in care se misca, desi multi sunt de parere ca aceasta porecla ii provine din posibilitatile de trasportare de care da dovada.
Desi multe animale mor daca isi pierd un sfert din greuatea corpului, camila poate slabi aproape jumatate din greutatea corpului fara sa apara consecinte serioase. Poate bea apa salcie sau sarata, iar cand da de aceasta este capabila sa ingurgiteze in 10 minute o cantitate egala cu o treime din greutatea corpului ei.

Camila poate calatori 5-7 zile fara mancare

GAINA

G ina este o pas redomestic ; sub form s lbatic mai tr ie te în prezent în Asia de Sud Est, India , Indonezia si Europa. Face parte din familia fazanului (Phasianidae), specia Ga llus gallus. Este crescut pentru carne i ou . Masculul g inii se nume te coco '. El este mai mare decât femela, are un cioc ascu it,penajul multicolor, o creast ro ie.

CURCANI

Curcanul (Meleagris gallopavo) este pas re de talie mare originar din America, (SUA, Mexic) care a fost adus în Europa cu 400 de ani în urm de om i domesticit deja în timpul aztecilor. Curcanul face parte din familia Phasianidae.

Morfologie, mod de via
Masculul are coloritul mai viu al penajului, care este negru cu reflexe metalice ar mii i verzui. Capul i gâtul sunt de culoare ro ie, nefiind acoperite de pene. Masculul are deasupra ciocului o cut (pliu) de piele ro ie. Este o specie poligam , un mascul având de regul 3 - 4 femele. Un curcan adult poate atinge în l imea de 1 m i o greutate de 10 kg. Femelele sunt mai mici (90 cm) cu o greutate de 4 kg. În timpul împerecherii culoarea pielii capului desf urând coada în form de evantai. i gâtului devin un albastru i ro u aprins, masculul

R spândire
Pas rea mai tr ie te în form s lbatic în p durile din America, arealul ei de r spândire fiind sudul Canadei, SUA pân în Mexicul de Nord. In form s lbaltic tr ie te în 3 provincii canadiene, 49 de state din SUA i 6 state mexicane, dus de om forma s lbatic tr ie te i în Australia i Noua Zeeland . Nu tr ie te în Alaska i Hawai. CIINE

Câinele este un mamifer carnivor din familia canidelor. Fiind domesticit de cel pu in 14.000 de ani, sau chiar de 15.000 de ani conform dovezilor mai recente, câinele este printre cele mai populare animale de companie ai oamenilor. Exist sute de rase de câini care, de i fac parte din aceea i subspecie, Canis lupus familiaris, variaz semnificativ ca aspect. Rase
Rasele de câini sunt împ r ite în mai multe grupe în func ie de caracteristici
y y y

i utilitate:

standardul AKC (American Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Sportivi, Vân toare, De lucru, Terrieri, Agrement, Non-sportivi, Ciob ne ti, Diverse); standardul UKC (United Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Companie, Paz i ap rare, Vân toare, Ciob ne ti, Rase nordice, De urm , Ogari, Terrieri); standardul FCI (Fédération Cynologique Internationale) le catalogheaz în 10 grupe.

Asocia ia Chinologic Român (AChR) este membr a FCI rasele de câini grupate conform acestui standard.

i din aceast cauz vom prezenta mai jos

Ciob ne ti i câini de turm (cu excep ia raselor elve iene)
Supranumi i i "câini de turm ", câinii ciob ne ti au un talent înn scut pentru a asigura "ordinea i disciplina" turmelor care le sunt date în paz . Foarte curajo i i devota i, nu ezit s înfrunte intru ii, fie oameni sau fiare. Unii dintre ei sunt folosi i i ast zi pentru paz i ap rare, cel mai cunoscut exemplu fiind Ciob nescul German (cunoscutul "Câine-Lup"). Primii câini ciob ne ti au fost de talie mare, dar pe parcursul timpului rasele s-au diversificat, astfel încât exist în zilele noastre i ciob ne ti de talie mijlocie (Pumi, Ciob nescul Suedez, Welsh, Sheltie). De asemenea, ciobanii preferau ciob ne tii cu blan alb , pentru a-i putea deosebi, în cazul în care turma era atacat , de lupi sau ur i.

VACA

Vaca este un animal domestic, membru a subordinului Ruminantia, rumeg toarele, familia Bovidae, care face parte din grupul vitelor cornute mari. Vacile sunt crescute pentru carne, piele, i lapte, i ca animale de trac iune.
Vaca are corpul acoperit cu p r scurt, culoarea variind dup ras . Capul are un bot lung, cu buze umede. Pe ele se g sesc n rile. Ea are urechi mobile, i ochii mari. De gât atarna o cut de piele, numita salb . Coarnele sunt goale pe din untru. Trunchiul voluminos se termin cu o coad lung , cu peri în vârf. Pe partea ventral se g se te o mamel cu patru mameloane. Fiecare picior se termin cu dou degete, învelite în copite cornoase, care protejeaz degetele. Vaca are pe mandibul 6 incisivi la i, t io i, îndrepta i oblic înainte; pe maxilar ei lipsesc, partea anterioar a acestuia fiind acoperit cu o lam

ea este un erbivor rumeg tor. care se sprijin pe lama cornoas .cornoas . unde se continu digestia. Iarba se adun în burduf. Iarba mestecat i îmbibat cu saliv trece de data aceasta în foios i de aici în cheag. o strânge cu limba într-un m nunchi i o reteaz cu incisivii. Mai mult de 800 de rase de oaie domestic au fost create. Urmeaz un loc gol. Hr nirea Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf. piele. 1. copitat . în el se depoziteaz iarba. voluminos. aproape în toate cazurile domestic. iar în cheag se produce sucul digestiv. prin mi c rile mandibulei la stânga i la dreapta. carne i lapte. având copita despicat în dou . în medie. Oile sunt animale copitate. cu din ii incisivi superiori lips i cu un stomac cu patru compartimente-vezi artiodactil. Ciurul i foiosul au pere ii încre i i. Lungimea oii este. putând fi g site în aproape toate rile lumii. Iarba trece din burduf în ciur i de aici în gur . y y y y y Variet ile domestice sunt cele mai larg distribuite dintre animalele domestice.5 m. Coarnele femelei adult sunt scurte i foarte pu in curbate. crescut pentru lân . Coarnele berbecului sunt masive i curbate spiralat. fiind cel mai larg distribuit în lume dintre animalele domestice. ciur. În s lb ticie animalele sunt alerg tori sprinteni i c r tori. Rasele sunt adaptate de la de ert la condi iile tropicale. OAIA Oaia este un mamiferrumeg tor. Burduful. Aceast alc tuire este adaptat la o hran vegetal p scut i înghi it repede. având o coad scurt i un adult poate cânt ri de la 75-200 kg. vaca d na tere unui vi el. pe care îl hraneste cu lapte produs de mamele. vaca î i g se te un loc de odihn i începe s rumege. unde este bine mestecat i rumegat . Oile i berbecii au coarne scobite. are o capacitate de circa 20 de litri. destul de îngust i urechi ascu ite. Când acesta se umple. numit bar (caninii lipsesc). . Înmul irea O dat pe an. vaca apuc iarba cu buzele. care nu le cad. care se termin în intestinul sub ire. Când pa te. neramificate. foios i cheag. Ele sunt animale rumeg toare. Oile au un bot lung. M selele au pe suprafa a lor creste de smal în form de semilun .

fenomen care se întinde. începe cre terea primului rând de coarne. renul i elanul. lapte pentru b ut i pentru brânz . În perioada . din care se pot aminti c prioara. de oaie i de berbec 3. Durata de via Longevitatea cerbului este apreciat în libertate la cca 18-20 ani. cre tere care se termin în septembrie. piele i lân pentru îmbr c minte i covoare. cresc numai la masculi. La vârsta de 12-14 ani cerbii ajung la maturitate. Aceast familie cuprinde cca 45 de specii. 2.y Oile ofer 1. Coarne Cerbii sunt mai mari decât ciutele i. îns în natur cerbii ajung rar la aceast vârst . iar ciutele între 80-150 kg. Ovis aries). f r rozete. prezint coarne caduce. iar cea a animalelor împu cate dup uzura danturii. spre deosebire de acestea.) este un mamifer ierbivor de culoare brun ± ro cat . masculii au greut i cuprinse între 180-300 kg. carne de miel. cu un accentuat dimorfism sexual. descinde foarte probabil din specia de muflon s lbatic din sudul central i sud-vestul Asiei CERB Cerbul (familia Cervidae) este un mamifer din categoria rumeg toare. în luna mai. paricopitate (Artiodactyla. Ca ordin de m rime. Caracteristice cerbului sunt coarnele ramificate care. în func ie de vârsta i vigurozitatea fiec ruia dintre cerbi. Vârsta exemplarelor vii se apreciaz în func ie de aspectul exterior i trofeu. de obicei. Cerbul (Cervus elaphus L. chiar pân în luna mai. Masculii pierd coarnele la începutul fiec rei luni martie. suli e lungi de 20-30 cm. Aceste coarne sunt. cea mai comun specie a genului Ovis. Oaia domestic (denumire binomial . atunci când împlinesc vârsta de 1 an. de regul . La vi ei.

Varsta pe care o atinge in medie un magar este de 30-40 de ani. iar greutatea este egala cu a unui cal mic. Cerbii au mirosul dezvoltat. Este acoperit cu o blana de culoare gri cu pete albe. Habitat Cerbul se ad poste te în zonele cu p duri întinse. Accept i reac ioneaz bine la hrana administrat complementar de om: fân. care le ofer lini te i posed surse de hran . Este întâlnit i la câmpie destul de des. cel pu in teoretic. Pe vremea cand era salbatic se putea gasi in Africa si Asia. gatul scurt si o fata alungita. Speriat. MAGAR Magarul a fost un animal salbatic pana la domesticirea acestuia ca catre egipteni. muguri i uneori scoar de copac. Este insa mai mic decat calul si are urechile mult mai lungi. fara sa aiba o anumita limita . Scopul pentru care a fost domesticit era sa care diferite lucruri. dar acum traieste in majoritatea partilor lumii. suculente (nutre uri provenite din plante cu tuberculi i din r d cinoase) i concentrate. Aspectul acestor animale este asemanator cu al unui cal. diferite frunze i ierburi uscate. are un brahnit nazal. întreg arealul dintre zona alpin i malul m rii. frunzare (frunze uscate servind ca a ternut sau nutre pentru vite). frunze verzi r mase sub z pad .(?) ca de altfel i femela. acoperind. Hrana Hrana este deficitar pentru cerb în perioada iernii. Magarul este vegetariam.împerecherii masculul muge te. cu picioare scurte. Ghinda i jirul constituie hrana de baz . auzul bun i v zul suficient de bun. Iarna hrana cerbului se compune din lujeri (tulpin sau por iune de tulpin sub ire la plantele erbacee i ramur tân r de 1-2 ani la plantele lemnoase). Inaltimea la acre ajunge este aproximativ de 1 m. precum i plante verzi din terenurile cultivate agricol. ca de altfel pentru toate cervidele. consumand cat I se ofera. boc ne te sau bonc luie te. hranindu-se cu vegetale si plante. care cuprind por iuni de poieni sau lumini uri cu izvoare. Acesta traieste impreuna cu alti membri ai familiei in gospodariile oamenilor.

Arealul de r spândire este Europa. ou le fiind clocite preponderent de femel . Botgrosul Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) este o pas re denumit dup ciocul ei puternic cu care poate sparge u or sâmburii de cire e. Italiei. Incuba ia dureaz 13±14 zile. vi ine etc. Are penajul cafeniu-ro cat cu negru la b rbie i la aripi. COCOSTIRCUL . pentru a se apara de pradatori. îndeosebi în p durile luminoase. Botgrosul migreaz din Europa de Est spre vest sau sud i ierneaz pe teritoriul Turciei. dar i Asia de Est i Japonia. Africa de Nord. Cuib re te în arborii i arbu tii din regiunile deluroase i de es. fiind p tate cu negru. Botgrosul face parte din familia Fringillidae. Ou le depuse în aprilie-mai. circa cinci într-un cuib. magarii se grupau intr-un cerc si incepeau sa dea din copite. Magarul este folosit pentru a pazi turme de oi si recent sunt utilizati in vindecarea copiilor bolnavi. sunt verzi-alb strui sau cenu ii.Inainte de a fi domesticiti.

Se hr ne te cu broa te. este mai mic cu penajul întunecat cu nuan e purpurii. frugilegus frugilegus are un cioc puternic cu penajul negru. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc. care tr ie te în regiunile calde ale lumii. În general. inutul Altai. Corbul . Cealalt variant (subspecie) C. cu acest sunet berzele comunicând între ele. frugilegus pastinator. în Africa. fiind r spândite din Europa de Vest pân în stepele din Asia. Varianta cea mai mare dintre C. unde exist umiditate. CIOARA Cioara de sem n tur (Corvus frugilegus) este una dintre cele 4 specii europene de p s ri care fac parte din punct de vedere taxonomic din genul Corvus. berzele europene zboar în stoluri spre sud. Se alimenteaz în câmp i locuri deschise. folosesc un singur cuib mai mul i ani la rând. i prim vara obi nuiesc s se întoarc la acela i cuib abandonat cu ase luni în urm . aceast mare pas re migratoare este o specie foarte îndr git .Barza (Ciconia ciconia ) este o pas re acvatic cu gâtul lung.[judecat de valoare] Construie te cuibul pe acoperi uri. ajunge în Asia spre est pân la coasta Pacificului. Toamna. În Europa. co uri i pe turnurile bisericilor. pe langa mla tini sau pe margine b l ilor. familia Corvidae. pe ti i mici pas ri sau mamifere.

Corbul comun (Corvus corax). coasta de nord-vest a Americii de Nord. a fost un animal din mitologia folcloric . De-a lungul secolelor. Corbul comun a coexistat cu oamenii de sute de ani iar în unele zone au fost atat de numero i încat s-a considerat un organism daun tor.cereale. este o pas re cânt toare mare. cu toate c unele exemplare au fost înregistrate cu durata de viata de pana la 40 de ani . literatur i în multe culturi indigene. ordinul Passeriformes: Ele sunt printre cele mai cunoscute i mai frecvente p s ri antropofile din preajma locuin elor.fructe. P s rile tinere pot c l tori în stoluri.Irlanda i ara Galilor. Exist cel pu in opt subspecii ale corbului. femelele fiind de o culoare cenu ie striat .O parte din succesul sau a fost datorita dietei de omnivor. de asemenea cunoscut sub numele de Corbul nordic. G sit în întreaga emisfera nordic . În rest domin culoarea cenu ie cu dungi mai închise. Ou le sunt clocite timp de 14 zile de ambii p rin i. Este una dintre cele mai mari dou ciori. ajungând s tr iasc pe lâng a ez ri omene ti i în regiuni muntoase. inclusiv in cele din Scandinavia. corbii sunt extrem de versatili si optimi ti in g sirea surselor de hran .1. Vr biile sunt într-un num r mare în regiunile mai joase. din art .69 . i Siberia i nord-est Asia. mâncând insecte. care s conduc la convingerea c este extrem de inteligent. în întregime neagr . al turi de Corbul Thick-Billed. P s rile construiesc în arbori sau scorburi cuiburi sferice în care femela depune de trei ori pe an 4-5 ou albe p tate. cu greut i înregistrate variind de la 0. Sunt p s ri sedentare. Vrabie Cu numele de Vrabie se cunosc mai multe specii din familia Passeridae. dar mai târziu vor avea propiul teritoriu. corbul comun a fost venerat ca o figur spiritual sau zeu. i este probabil cea mai grea pas re cânt toare. . Bhutan. Unele fapte remarcabile de rezolvare a problemelor au fost observate la unele specii.animale mici i mâncare putred sau de la gunoi. este cea mai întâlnita dintre toate ciorile.La maturitate corbul comun are între 56 i 69 cm în lungime.Corbul comun de obicei tr ie te aproximativ de la 10 la 15 ani în s lb ticie. Masculii au în general penajul mai colorat de un cafeniu p tat pe spate.63 kg .

y Padda oryzivora (familia Estrildidae). Poate fi întâlnit în Africa de Nord i Eurasia ² din Portugalia pân în Irlanda. y specii din genul Petronia. Passer domesticus y speciile din genul Montifringilla (Passeridae). este ca naspa domestic . Ammodramus i Tiaris. y Chondestes grammacus vrabie bufon.y în general. iar spre est pân în Japonia i Kamceatka. care se cunoa te i sub numele de vrabie de orez sau de Java. care se cunosc ca vr bii alpine ( care au deasemenea i numele de Passer italiae y speciile din familia Emberizidae sunt numite ocazional vr bii. numit i vrabie alondra Cucul Cucul (Cuculus canorus) este o pas re migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes. Între ele se g sesc: y Calamospiza melanocorys de aripi albe. toate p s rile din genul Passer ( familia Passeridae). familia Cuculidae. y Passerina cyanea (Cardenalidae). Are m rimea unui porumbel suplu (30±35 cm). y Spizella atrogularis vrabia de barb neagr . Pas rea nu cloce te. numita si vrabie albastr . ci femela depune ou le în cuiburi str ine care sunt de regul ale unor p s ri . Morfologie i mod de via Caracteristicile acestor p s ri sunt culoarea cenu ie i cântecul lor prin care masculul marcheaz teritoriul i care se poate asem na cu denumirea dat p s rii. y cele din genul Eremopteryx.

coasta m rilor sau la marginea ora elor. În perioada împerecherii. Mai tr ie te i în regiunile cu smârcuri sau de step . p ianjeni sau melci.m. unde tr iesc i p s rile care îi cresc puii. Hr nirea i înmul irea Cucul se hr ne te în special cu insecte. iar partea inferioar a corpului are o nuan cenu ie alb struie. Cucul este o pas re migratoare. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elve ia la o în l ime de 2. masculul r mâne circa o s pt mân împreun cu femela. iar în India la altitudinea de 5. ierneaz în Africa tropical i în sudul Asiei. fiind printre pu inele p s ri care consum i larvele p roase de insecte. Coada este lung pestri i penele foarte grele.400 de m. Pas rea este r spândit mai ales în emisfera nordic .250 m deasupra n. La mascul. dar ierneaz în regiunile de savan din sudul Africii. capul i partea superioar a corpului sunt de culoare cenu ie.cânt toare mai mici. Habitatul cucului este foarte larg. PITIGOI . El poate fi g sit în p durile de foioase. crângurile de pe malul apelor curg toare.

p s rile lipsind numai în regiunea arctic . RINDUNICA . zone cultivate. În perioada clocitului p s rile vor hr ni puii i cu insecte. care num ra ini ial 30 de specii s-a diversificat mult între timp.2 ani. În iarna anului 1946/1947 i 1951/1952 s-a semnalat o migra ie a pi igoilor în Elve ia. pe când Carduelis atrata. Cardinalidae. sau râme. se presupune c fenomenul de migra ie se datoreaz hranei abundente de semin e din p durile de fagi. Familia Fringillidae cuprinde ca. Masculii sunt mai intens colora i ca femelele. Peudedramidae i Urocynchramidae. ciocul cel mai bine dezvoltat fiind la botgros. Sunt specii de pi igoi ca Leucosticte care populeaz regiuni stâncoase. Thraupidae. fructe i muguri de plante. Passeridae i Ploceidae. Coloritul penajului este diferit. 70 se afl în Asia. în cazuri rare s-a semnalat la pi igoi vârsta de 15 ani. La Loxia ciocul apare la vârf încruci at. 40 de genuri din care 4 au disp rut. Pe insulele Hawaii subfamilia Drepanidinae. iarna speciile nordice ca cele din Scandinavia. dominând culoarea cenu ie dungat pe aripi. p ianjeni. în Europa tr iesc ca. 20 de specii. savane. În cele dou Americi tr iesc 60 de specii. un pi igoi tr ie te ca. Zborul p s rilor este în salturi (bolte).Pi igoii sunt o grup de p s ri cânt toare care fac parte din familia Fringillidae. Unii oameni de tiin includ în aceast familie chiar i p s rile din familiile Icteridae. Parulidae. [modificare]Hr nire i mod de via Hrana principal a pi igoilor const în principal din semin e. 1 . Asia de Nord pân la Kamciatka migreaz spre sud. respectiv 200 de specii din care 14 au disp rut.Caractere morfologice Pi igoii sunt p s ri de m rime mijlocie i mic . 100 de milioane de p s ri. sau Leucosticte brandti în Himalaya la altitudinea de 5400 m deasupra n. i chiar pe insule numeroase din m rile i oceanele lumii. Majoritatea au un cioc puternic pe sec iune rotund. tundr regiuni situate la toate latitudinile globului. sau de preerie. Botgrosul poate s sparg i sâmburi de cire e cu ciocul s u puternic. Loxia care are ciocul la vârf încruci at poate s scoat semin ele din conurile de conifere. gr dini. care tr iesc la tropice. Cele mai multe specii sunt p s ri sedentare. lumini uri. parcuri.m. Emberizidae. concentrându-se aici ca. [modificare]R spândire Arealul de r spândire a pi igoilor sunt p durile de foioase i conifere. De unii sunt considera i pi igoi i unele specii din familia Estrildidae. cu o lungime între 9 i 26 cm. tr ie te in Anzi la altitudinea de 4500 de m. aceast colora ie fiind mai intens la p s rile Euphoniinae. Cele mai multe specii ca. iar în Africa 50 de specii. Ele fiind prezente pe toate continentele.

Ele sunt r spândite pe tot globul cu excep ia Noii Zeelande. Ciocul este scurt. Caracteristic p s rilor din aceast familie este faptul c prind insectele cu care se hr nesc din zbor. cuprinzând aproximativ 19 genuri i peste 75 de specii. Speciile din aceast familie au o coad lung bifurcat i picioare mici pu in dezvoltate. Morfologie Ele sunt zbur toare excelente mul umit formei aripilor i a corpului aerodinamic. Pot bea ap zburând razant cu oglinda apei.Hirundinidae este o familie de p s ri migratoare din ordinul Passeriformes. Majoritatea speciilor î i construiesc cuibul din p mânt pe zidurile cl dirilor sau pere ii pe terilor. Co ofana . s pate în maluri sau în scorburile copacilor. fiind larg deschis în timpul zborului.

pâlcuri de copaci sau la liziera p durilor. Este r spândit în Eurasia. Pas rea consum cadavre de vertebrate. p. Co ofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm i o l ime cu aripile deschise de 90 cm. este u or recunoscut chiar de cei care nu sunt foarte buni cunosc tori de p s ri. prieten al oamenilor. Mai ales toamna depoziteaz hrana în locuri ascunse.000 m deasupra n. În Asia. De asemenea prefer apropierea apelor. i pui de pas re sau fur ou le din cuiburi.Co ofana (Pica pica) este o specie de p s ri din familia Corvidae. melci. Din cauza penajului s u caracteristic. p. Descriere Culorile de baz ale penajului sunt alb cu negru. amenin ând rivalii sau atr gând femela în timpul perioadei de împerechere. mai rar în p duri. Locul unde poate fi întâlnit cel mai frecvent este Europa. mamifere mici. dar pe sol se deplaseaz mai mult prin s rituri. asirensis . semin e sau ciuperci. gr dini sau terenuri agricole. În mitologia german . dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. zburând în form de bolte. era considerat aduc toare de noroc i amerindienii o considerau un duh. dar predomin culoarea neagr alb struie cu luciu metalic. Prefer locurile deschise luminoase. hemileucoptera fac exep ie de la aceast regul . co ofana era solul zeilor. pot tr i i în regiuni de smârcuri sau în stuf ri . în contrast cu Europa. hrana constând din insecte. Hrana vegetal este compus din fructe. iar în alte culturi europene fiind considerat pas rea care este solul ce aduce nenoroc. P s rile din aceast specie pot tr i în locuri diferite. prin el pas rea dând alarma. Africa de Nord i America de Nord. Pas rea face parte din categoria bunelor zbur toare. P. dar mai ales animal . de exemplu p uni. sau era considerat zei a mor ii ÄHel´. Subspeciile P. oareci. P. ectoparazi ii de pe vaci i oi. p.m. bottanensis. masculii neputând fi distin i de femele. p ianjeni. Glasul p trunz tor al co ofanei nu se poate confunda. Cioc nitoarea . ca parcuri. [modificare]Hr nire Co ofana se hr ne te i cu cu hran vegetal . Co ofana se poate întâlni în regiunile de es. fiind albe numai o parte a aripilor. alb cu negru. p. Din cauza faptului c fur mai ales lucrurile care lucesc era temut . bottanensis poate tr ii la altitudinea de 4. ca i în zonele de munte pân la altitudini de 2. opârle. tufi uri. de obicei în p mânt. amfibii. viermi. fiind considerat în evul mediu pas rea vr jitoarelor sau a celor certa i cu legea. astfel P. larve.500 m. flancurilor i abdomenului. ajungând în c utare de hran pân la în l imi de 5500 m. Nu exist un dimorfism sexual.

Cioc nitoarea este una din cele mai cunoscute p s ri din lume. Unele specii fac depozite de hran pe timpuri neprielnice. dar cele mai multe tr iesc în America de Sud i Indonezia. In general picidele sunt p s ri de talie mare. ele sunt foarte utile în pomicultur sau silvilcultur . Hrana este constituit mai ales din insecte i larve dar consum i semin e i fructe. Acestea reprezint subfamilia Picinae a familiei Picidae. Caracteristici generale Picidele cuprind circa 201 de specii. care se deplaseaz pe distan e mici. cu ajutorul ei scoate larvele sau insectele din galeriile truchiurilor. care este cleioas . prev zut cu peri. ascu it cu ajutorul ei cioc nitoarea sap în lemnul arborilor galeria pentru cuib. Cele mai multe specii de cioc nitori sunt p s ri sedentare. Cioc nitoarele tr iesc i în regiunile cu clim temperat . Cioc nitoarele au limba lung de form cilindric . coada servind ca punct de sprijin la c ratul pe trunchiuri. ele au cea mai bun specializare pentru locomo ia prin c rare pe trunchiurile arborilor care este realizat cu ajutorul ghearelor puternice. In Africa i America unele specii tr iesc pe sol. nefiind zbur toare bune. Acestea sunt cele mai inteligente p s ri dup corbi. Prin distrugerea insectelor d un toare. Penele aripilor i în special cele ale cozii sunt rigide. In timpul reproducerii masculii multor specii produc un zgomot puternic prin cioc nirea unei ramure uscate cu ciocul. sau l rge te galeria din truchi unde se ascund insectele. tiuca . curbate i ascu ite. protractil . putând atinge m rimea unui corb. i sunt cunoscute aproximativ 200 specii de cioc nitori. Ciocul p s rii este conic.

de unde s-a r spândit în toat China ca pe te ornamental. iar forma gurii este obtuz . Forma capului este asem n toare cu cea a crapului. y Carasul poate tr i în ape foarte s race în oxigen. deoarece masculii. gura mare cu din i puternici. la 1. vegeta ie.500-25 kg. y Gupi . Se hr ne te cu larve. deoarece nu i se usuc solzii. dup aceast perioad sufer de fenomenul numit ginogenez . cu corpul alungit i turtit lateral. tiuca este un pe te r pitor care tr ie te în ap dulce. icre etc. iar greutatea lui poate varia de la 80-150 de grame. crustacee. între ni te limite ale PH-ului. în apele bogate în vegeta ie bate spre verde. În apele mâloase solzii lui bat spre culoarea neagr . cu buze sub iri.5-2 kg. familia Cyprinidae.tiuca (Esox lucius) este o specie de pe te teleostean din familia esocidelor. Depunerea icrelor dureaz pân la sfâr itul verii. adic transformarea lor în femele. [modificare]Caracteristici generale y Colora ia solzilor lui depinde de apa în care tr ie te. mai ales dac este învelit într-o cârp ud . în mod excep ional. Carasul este originar din Asia de Nord. iar mai apoi în întreaga lume. molu te. lipsindu-i îns must ile. iar în cele limpezi culoarea carasului este auriu-maronie. mai multe ore. Dimensiunile obi nuite ale carasului sunt de 10-15 cm. Carasul Carasul (Carassius Auratus Gibelio) este cel mai cunoscut i r spândit pe te de ap dulce din România. Reproducerea se realizeaz prim vara când apa atinge temperaturi de 8-10 grade. El face parte din clasa Actinopterygii. lung de 30-120 cm i având greutatea de 0. pe care pu ini pe ti le suport . Este un pe te care rezist i scos din ap . La aceast specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele. ordinul Cypriniformes.

Datorita faptului ca puii ies la interval de 30 de zile s-ar putea sa nu mai ai unde sa-i tii desi. aglomeratia prea mare din bazin sau apa schimbata prea rar ii fac sa se imbolnaveasca usor. triunghi si altele. daca se nasc intr-un acvariu comunitar. desi le place sa manance creveti. femelele sunt sensibile. Vor manca cu placere fulgi pentru pesti si pot trai foarte bine si fara mancare vie. in momentul cand au pui in burta. deci cel mai bine ar fi sa tii in acvariu un mascul si doua-trei femele. Desi sunt pesti rezistenti. De asemenea. ia aspecte foarte variate . Tine minte: desi acesti pesti se inmultesc cu usurinta. vela. Pentru Moli este bine sa adaugi o lingura si de sare la fiecare 5. Le place sa traiasca in bancuri.Dintre toate speciile apartinand genului Poecilia. putin alcalin. apa mai degraba dura iar pH-ul normal. Deoarece puii sunt deja formati atunci cand ies din femela.Sunt pe ti exotici care au fost adapta i la condi iile de via într-un mediu artificial acvariul. Spre deosebire de Gupi. sunt foarte colorati. Crapul . Temperatura trebuie sa fie in jur de 24 de grade Celsius. vor fi consumati ca hrana de catre alti pesti sau chiar de catre parinti. i provin din m rile calde tropicale. cu forma de steag.Gupi. De asemenea ei pot fi reprodu i în acvariu de cresc torii amatori. parca ar fi un curcubeu de culori. de aceea este de preferat sa le izolezi atunci cand ³nasc´ si dupa. Sunt în general pe ti de talie mic cu un colorit viu sau au forme curioase. Moli au numai cateva tipuri de forma a cozii si culorile sunt mai putin variate. Gupi sunt probabil cei mai populari. verde auriu si argintiu.5 litri de apa din acvariu. sunt usor de hranit. iar coada.steag. Coada-spada Coada-spada. in principal negru. Au lungimea de 5 centimetri. pot fi hraniti cu fulgi pentru pesti maruntiti foarte bine.

Este r spândit aproape pe tot globul. Tr ie te pân la 30 de ani. iar pe tele este acoperit cu mucus i solzi. uneori i mai mult. cu nevertebrate de fund (hrana principal a unui crap adult). cu nuan e alb strii sau verzui. flancurile ar mii sau ar mii-g lbui. doi ochi. negricios. populând apele dulci i cele salmastre. Puietul se hr ne te la început cu zooplancton. Înot toarele sunt ac ionate de mu chi. Broasca . Crapul posed patru must i. iar mai apoi.1 milioane de icre.8 cm lungime. iar masa maximum 40 kg. cu buze groase. Este acoperit cu solzi mari. care prezint doi lobi egali). Exist dou forme de crapi: crapul cu spatele jos i crapul cu spatele înalt. iar abdomenul albicios. Cavitatea bucal este subterminal . Spatele este. Reproducere i dezvoltare Crapul atinge maturitatea sexual la vârsta de 2-5 ani i se înmul e te în lunilemai-iunie.Crapul (Cyprinus carpio) este un pe te teleostean din familia ciprinidelor. dou n ri. i botul. iar incuba ia are loc dup 2-7 zile. Pe trunchi i pe coad se g sesc înot toare perechi (dou ventrale i dou pectorale) i neperechi (dorsal . O femel depune pe vegeta ia subacvatic pân la 2. de obicei. anal i codal . Lungimea corpului poate atinge 1 m. când atinge 1.

adaptate pentru s rit. cât i pe uscat. care sunt depuse în ap . Râma . f r coad . cu picioarele dinapoi mai lungi. cu gura larg i cu ochii bulbuca i. Broa tele se înmul esc prin ou .Broasca este numele dat mai multor animale tetrapode amfibii. N rile de pe vârful botului se închid când se afl în ap . din clasa batracienilor. Broasca de balt tr ie te atât în ap .

La cap tul anterior are orificiul bucal.Râma este un nume comun pentru cele mai multe dintre componentele familiei Oligochaeta (care este fie o clas . Tr ie te în sol i are corpul inelat (fiecare inel constituie una din inimile organismului) de pân la 25 cm. La exterior are pielea umed cu mucus care are rol în respira ie i de sim . y y y y y y Sistemul digestiv: orificiul bucal. În sistemele de clasificare clasice sunt plasate în ordinul Opisthopora. deci indivizii sunt hermafrodi i. Ciclu de dezvoltare: ou-cocon-sol-râm Racul . esofag. orificiul anal. intestin. iar la cap tul posterior. stomac. fie sub-clas în func ie de autor) i în Annelida. orificiul anal Sistemul circulator: prin vase închise Locomo ia: târâre cu mu chi i chetei Hr nirea: cu resturi organice din sol Înmul irea: indivizii posed atât organe de reproducere feminine cât i masculine. faringe. Celulele reproduc toare ajung îns la maturitate în perioade diferite astfel c nu poate avea loc autofecundrea.

cu carapacea de culoare neagr -verzuie. Abdomenul este alc tuit din apte inele i serve te la înot. ân arul . Are corpul divizat în cefalotorace i abdomen. în râuri i în b l i i este comestibil.Racul este un animal care face parte din ordinul crustacee decapode. Tr ie te în Europa. Prima pereche de membre este prev zut cu cle ti puternici.

masculi fertili (trântori) i femele fertile (denumite m tci sau regine). Se poate împerechea i în spa ii restrânse. ele lucrând împreun pentru a men ine colonia [3]. i pot forma circa15 ± 25% din biomasa animalelor terestre[4] . Indivizii se împart în femele subfertile sau uneori sterile (lucr toare). în care tr ie te i în timpul iernii f r s intre în diapauz . Furnicile Furnicile sunt insecte sociale care tr iesc în colonii (mu uroaie) de pân la mai multe milioane de indivizi. apar in ordinuluiHymenoptera. Adultul depune ou le i iarna. Fac parte din familia Formicidae. în func ie de temperatura apei. la femel . Dezvoltarea larvelor se realizeaz în ape st t toare. SOPIRLA . Femelele pot transmite malarie. având o organizare a coloniilor foarte avansat pentru lumea animalelor. Acestea sunt u or de identificat dup antenele lor îndoite (sub forma de cot) i dup talia sub ire.ân arul este o specie de insect adaptat la mediul urban. când temperatura apei dep e te 10 °C (între sfâr itul lui aprilie i mai). genera iile din prim var i var se succed la fiecare 15±20 zile. Furnicile prosper în cele mai multe tipuri de ecosisteme. Coloniile sunt uneori descrise ca superorganisme deoarece furnicile par s func ioneze ca o entitate unitar . Pân în prezent au fost descrise peste 2500 specii din totalul estimat de 22 000 de specii[1][2]. împreun cu familiile înrudite ale viespilor i albinelor. La unele specii. o boal infec ioas grav . care. nu se produce maturizarea ou lor f r consumarea sângelui de mamifere.

cu pielea verde-cenu ie sau pestri . sub iat spre vârf. transparent . opârla se târ te. Reptilele î i au originea în vechii amfibieni. In cazul capturarii.respectiv insectivor . opârla se hr ne te cu insecte. Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti.respectiv acvatic(secundar).Ea este în general carnivor . Are tub digestiv si glande anexe. In general. dar nu servesc la mers. rotunjiti. îndreptate lateral. Ochii sunt proteja i de o membran sub ire. deci este un animal târâtor. care este acoperit cu solzi marunti. a ezate pe laturile corpului. Se cunosc circa 3000 de specii(anolisul verde).p ienjeni si râme. sopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare i pe coad . dar exista specii ce nu au dinti veninosi. coada soparlelor este mai lunga decat corpul. îngro at ce formeaz solzi mici si o protejeaz de usc ciune. Deplasarea se face prin ondula iile corpului. soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale.prin fecunda ie interna. multe specii sunt gata sa muste. soparlele pot evita multi pradatori. Melcul . Temperatura corpului este variabil . iar limba se termina cu 2 lobi scurti. majoritatea preferand zona intertropicala.Mediul de via este terestru. la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m. Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. Limba este musculoas . Inainte de imperechere. Auzul este bine dezvoltat. ce sunt grupate in 23 de familii. Pl mânii sunt ca ni te saci cu pere i cuta i. mobil . sprijinit pe patru picioare scurte. regenerabil .Se înmul e te prin ou cu coaja calcaroas . bifurcat la vârf i poate fi u or proiectat afar . cu capul i abdomenul acoperite cu pl ci cornoase.Culoarea ei este adaptat mediului. Respira ia este pulmonar . Astfel. Pot trai in orice mediu. Iarna se ascund în gropi i stau în amor ire pân prim vara. C ile respiratorii sunt bine diferen iate. cu corpul aproape cilindric.în special se afl în zone de la câmpii pân în zona de munte(în locuri însorite). ci la ag are de asperit ile solului si c rare. dar exista si specii fara picioare.Nume dat mai multor specii de reptile din ordinul saurienilor. cu cate cinci degete fiecare. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil. Are o piele c rnoas . Datorita iutelii si a capacitatii de a se catara (pot urca pana la 4000 m altitudine). concrescu i cu maxilarul. Soparlele au patru picioare scurte. masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului. au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali. exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm. la fel i mirosul. îndreptate în afar . Cele mai variate si raspandite specii de reptile care traiesc in prezent sunt soparlele.I se mai spune popular gu ter. aduse pe langa corp. Este totu i un animal insectivor. In general. Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri. Organele digestive sunt bine dezoltate. Membrele sunt scurte. cu coada lung . Pe maxilare opârla are numero i din i conici.

Când melcul este dezvoltat destul. împerecherea are loc prim vara târziu sau la începutul verii. încreng tura Mollusca. Clasa Gastropoda este cel mai numeros grup actual de molu te. În climatul tropical împerecherea poate avea loc de mai multe ori pe an. dar în mod normal depun ou în câteva s pt mâni. Gândacul de buc t rie .Melcul face parte din clasa Gastropoda. Capul Este bine dezvoltat i distinct la reprezentan ii clasei Gastropoda (gasteropode) i Cephalopoda (cefalopode). trebuie s se împerecheze cu melci din i ca femele în altul. ceea ce poate dura ani de zile. Uneori are loc i o a doua împerechere. redus la amfineurieni i scafopode. Capul la clasa Lamellibranchia (lamelibranhiate) a regresat pân la dispari ie [modificare]Împerecherea i depunerea de ou De i au atât organe de reproducere masculine cât aceea i specie înainte de depunerea ou lor. i feminine. Al ii joac rolul Unii melci se pot comporta deopotriv ca masculi într-un sezon deopotriv fiind fertili în mod simultan. În alte climate melcii se pot împerechea în jurul lunii octombrie i a doua oar la diferen de 2 s pt mâni. cuprinzând peste 90 000 de specii. Dup împerechere. adaptate atât la via a acvatic cât i la cea terestr . melcii pot re ine sperma pentru o perioad de pân la 1 an.

Originea acestui gândac este neclar . În anul 2005. amplu r spândit la nivel mondial. lungimea lor fiind cuprins între 5 i 100 mm (Megaloblatta blaberoides). asupra c rora ac ioneaz ca un d un tor. . În 1877. dar a fost eradicat în cele din urm . Pe capul insectei se afl antene lungi sub form de filament. Aripile acestor insecte sunt în general atrofiate. gândacul de Colorado a fost descoperit pe terenurile cultivate cu cartofi din Germania. rile de Jos i Spania. Gândacul de Colorado Gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) este o insect din ordinul coleopterelor. La sfâr itul primului r zboi mondial. termen familiar de origine germanic ) este un ordin care face parte din clasa Insecta. dar se pare c provine din sud-vestul Americii de Nord (din statul american Colorado i din Mexic). din familia chrysomelidelor. a fost descoperit pe insula Borneo o specie cu dimensiuni mai mari. asociat cu locurile de cultur i de depozitare a cartofilor. a ap rut la bazele militare americane din Bordeaux i a continuat s se r spândeasc pân la începutul celui de-al doilea r zboi mondial în Belgia.Blattaria (sinonim Blattodea) sau gândacul de buc t rie (carcalac.

care mai con ine viespile i furnicile. cu producerea mierii. o asociere între organisme diferite care este avantajoas pentru ambele p r i. ducând la polenizarea încruci at . . în unele cazuri. Albinele sunt. i cu polen (ca surs de proteine. cele mai importante insecte polenizatoare i interdependen a între ele i plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioz cunoscut sub numele de Ämutualism´. de fapt. folosit mai mult la hr nirea larvelor).Albina Albinele sunt insecte zbur toare. care recolteaz mierea pentru consumul uman. Astfel polenul pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductiv ) altor flori din aceea i specie. care se hr nesc cu nectarul florilor(ca surs de energie gra ie con inutului de zaharuri). caracteristic ce este exploatat de apicultori. Pe de alt parte unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere i albinele f r ac adun mari cantit i de miere. activitate ce se soldeaz cu polenizarea florilor. i. clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful