P. 1
portofoliu Diana1

portofoliu Diana1

|Views: 1,077|Likes:
Published by igari_al212

More info:

Published by: igari_al212 on May 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/23/2013

pdf

text

original

CRIZANTEMA

Descriere Genul cuprinde plante anuale, bianuale, perene, cu flori in forma de rozeta, de diferite forme, culori si dimensiuni. Exista numeroase specii si varietati de crizanteme. Un lucru interesant la crizantema in general este ca producerea bobocilor este strans legata de fotosinteza, ceea ce inseamna ca prin reglarea artificiala a expunerii la lumina inflorirea se poate realiza la sfarsitul lui octombrie, inceputul lui noiembrie, perioada in care crizantemele sunt cautate. Ingrijire si cultivare Margaretele care cresc pe camp se pot cultiva si in ghivece mari sau direct in gradina, intr-un loc insorit, in pamant fertilizat si usor drenabil. Pentru ca planta sa aiba o forma compacta si multi boboci, tulpinile trebuie retezate din cand in cand pentru a se stimula ramificarea tufei.
Crizantemele plantate in ghivece trebuie udate regulat si tratate cu substante fertilizatoare in timpul perioadei de crestere, pana cand se formeaza bobocii. Varietatile cu tulpina inalta trebuie legate de suporturi sau bete ca sa nu se aplece la pamant sau sa fie rupte de vanturile si/sau ploile puternice. Pentru ca florile sa fie mai mari, mai ales daca sunt menite sa stea in glastre ca flori taiate, indepartati bobocii care apar de-a lungul tulpiniilor si lasati-i doar pe aceia din varf, care vor beneficia astfel de toate substantele nutritive preluate de planta. La sfarsitul lunii august, cand florile s-au ofilit, tulpinile se taie pana la nivelul pamantului sau se scurteaza si se muta intr-un loc ferit, in cazul in care sunt plantate in ghivece.

Inmultire 1. Margaretele si crizantemele se imultesc foarte usor, prin divizarea tufelor. Operatiunea se face primavara si toamna. 2. Prin butasi din portiuni de tulpina de la varf; se planteaza intr-un amestec de pamant, nisip si turba in parti egale, iar ghiveciul se aseaza la loc umbrit, pana apar radacinile. 3. Varietatile anuale de inmultesc prin seminte; acestea se seamana primavara, direct in pamant, iar daca plantele sunt prea dese, se lasa numai cele mai viguroase (nu se transplanteaza). Boli si daunatori Crizantema este sensibila la diferite boli provocate de ciuperci, cum ar fi rugina alba, mucegaiul cenusiu sau putrezirea radacinii; toate acestea sunt favorizate de conditiile necorespunzatoare de cultivare. Pentru a reduce cat mai mult riscurile de aparitie a acestor boli, evitati sa lasati apa sa balteasca la radacina tufei, nu insamantati prea des si, la nevoie, tratati planta cu fungicide si/sau insecticide. Deformarea tulpinii si decolorarea frunzelor sunt cauzate de infecti virotice si sunt foarte greu de combatut. In acest caz, este cel mai bine ca plantele infectate sa fie rupte si aruncate.

NARC Z

t i i t i i t i l li i i j Narci a sau C ri a cum mai este cunoscuta popular, este o floare foarte raspandita la noi, o intalnim in parcuri, in gradinile particulare, in jardinierele de la ferestre, etc. Deseori o intalnim crescuta sal atic pe marginea drumurilor sau pe campuri. Celebritatea ei este egalata in perioada de inflorire doar de lalele sau zambile.

Descrierea plantei Se cunosc foarte multe varietati ale narcisei care se comercializeaza, cu inaltimi de la cele mai pitice, care ating 7 cm sau la cele mari de 50-60 cm. Florile cu forme diferite, dar usor de recunoscut pot fi, de la obisnuitele narcise albe si galbene, pana la cele portocalii, galben pal, roz sau chiar si rosu. Florile narcisei sunt dispuse in varful tulpinei si ating dimensiuni de 2-7 cm. Perioada de inflorire a narciselor debuteaza in februarie si poate tine pana in luna mai la anumite varietati. L cul in gradina Narcisa este o planta foarte rezistenta, motiv pentru care bulbii rezista peste iarna in pamant. Prefera orice tip de sol, iar locurile ideale in gradina sunt cele insorite, descoperite.
Narcisele pitice pot fi utilizate pentru ghivece, jardiniere, straturi sau borduri, iar narcisele cu talia mai mare pot fi cultivate in straturi, grupuri, borduri sau chiar direct in gazon.

Culti area si inmultirea narcisel r Bulbii se planteaza imediat dupa cumparare in lunile august-octombrie. Gropile de plantare au dimensiuni de 5-7 cm si la distante de 10-20 cm, in functie de talia narcisei. De la an la an, narcisele se intind in palcuri mari si se recomanda separarea lor doar daca este necesar si o data la cativa ani. Din punct de vedere estetic se recomanda gruparea narciselor cu alte plante care infloresc in aceeasi perioada: Brandusa, Vioreaua, Laleaua, Panselutele sau Anemonele. Sfaturi utile
y y y y

Verificati bulbii inainte de plantare sa nu fie moi sau mucegaiti! Plantarea bulbilor trebuie facuta cat mai repede dupa cumparare! Dupa inflorire, nu rupeti frunzele ci lasati-le sa se usuce singure! O data la cativa ani dezgropati bulbii si separatii, dar replantati imediat!

¥ ¨  ¤ ¤      ¤ ¤ ¤ ¤    ¤  ¤   ¦ ¥ ¥ ©   § ¦© ¦   ¦  ¥  ¦© ¨ §¦ ¥ £  

 ¤ 

¥ 

¢¡   

¤ 

B

DUSA

Descrierea plantei Brandusa de primavara rasare din bulbi mici ca toate plantele perene cu bulbi care infloresc in lunile friguroase. Frunzele si florile brandusei apar in acelasi timp. Frunzele sunt alungite si foarte subtiri si prezinta o dunga alba. Florile brandusei infloresc deasupra frunzelor si prezinta o forma de cupa. In functie de variatea branduselor, florile pot fi albe, mov, galbene, purpurii sau vargate. Dimensiunile plantei ± frunzele pana la 20 cm, iar florile pana la 10 cm. L cul in gradina Brandusele prefera un sol bine drenat in locurile insorite ale gradinii sau la umbra copacilor si arbustilor din gradina. Este de preferat plantarea in straturi si brazde pentru a avea o pata de culoare in primele luni ale anului in gradina. Culti area si inmultirea brandusei de primavara Bulbii de brandusa cei mai raspanditi in comert sunt hibrizi olandezi cu flori de culoare mov sau galben. Bulbii se planteaza toamna in gropi cu adancimi de 5-7 cm si la distante intre plante de 5 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire. B ANDUSA DE TOAMNA (Colchicum)
Infloreste de la sfarsitul verii si in primele luni de toamna. In ciuda denumirii populare nu se inrudeste cu Brandusa de primavara (Crocus). Este o planta otravitoare.

Descrierea plantei Bulbii brandusii de toamna sunt mult mai mari decat in cazul Crocusului. Florile in forma de cupa apar toamna, au culoarea lila, roz si se ofilesc inainte de venirea frigului. Frunzele brandusei de toamna sunt verzi, lucioase si late cu dimensiuni de pana la 20 cm. L cul in gradina Brandusa de toamna prefera solurile bine drenate si ingrasate, in locurile insorite ale gradinii sau in semiumbra. Covoarele cu flori de branduse de toamna sunt neasemuite in gradina. Cultivarea si inmultirea brandusei de toamna Bulbii se planteaza vara in gropi sapate la 10 cm adancime si la o distanta de 10-15 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire.
Vezi calendarul infloririi altor plante perene cu bulbi in gradina!

gura leului se seamana in aprilie-mai. in florile sale. producand spontan noi plante din semintele din anul precedent.8). planta se autoinsamanteaza.  . i se ciupeste varful cu scopul de a se dezvolta lastarii de la baza tulpinei. planta se va lasa aproape uscata. dar poate fi mult mai scunda. dizuolvat in apa cu care este udata. Uneori. amintind cu adevarat de guradeschisa a unui leu sau a unui dragon. Gura leului se dezvolta frumos daca este cultivata in plin soare pentru a putea sa-si obtina o inflorire perfecta. . frunzele sunt lanceolate. borodo. cu doua petale. Terenul Aceasta planta prefera pamantul foarte putin argilos.Gura leului Generalitati Antirrhinum majus. existand si varietati bicolore sau pestrite. rosu. Particularitatea acestei plante sta. alb. cu un pH neutru (5. universal. inainte de racirea importanta avremii. Udarea Udarea acestei flori de gradina trebuie sa se faca cu regularitate. doar 20-30 cm. Daca se doreste sa fie cultivata ca planta perena. Gura leului este o planta care prefera seceta decat excesul de apa: deci. numele stiintific al frumoasei flori de gradina Gura leului. se vor elimina tulpinele cu flori vestejite. in gradina. Gura leului se prezinta in mai multe culori: galben. partial tubulare. bine drenat si bogat in marerie organica. ca iarna sa fie acoperite. care se deschid apasand floarea din lateral. colorate in verde inchis. dar nu cu apa din abundenta.5-5. . dar si toamna. Pentru a obtine o inflorescenta mai abundenta. Se mai recomanda taierea varfurilor tinerelor plante pentru a se obtine o crestere mai compacta. lignificata la baza. Tulpina florii este carnoasa. se recomanda. Expunerea. pentru a nu ingheta. Cand rasadul ajunge la aproape 10 cm inaltime. echilibrat. Multiplicarea Se efectueaza prin seminte si se practica primavara sau iarna: semintele se seamana intr-un pat cald in februarie-martie sau in aprilie-mai. . Iarna. Creste pana la 100-120 cm inaltime. portocaliu. roz. este cultivata ca planta anuala. chiar daca se dezvolta fara probleme in orice fel de sol. . totusi. Se va utiliza un pamant bun pentru flori. Planta va primi fertilizant de flori la fiecare 20-25 de zile. atentie ca terenul sa fie bine uscat intre o repriza de udat si alta. desigur. Florile sunt fi ate pe tulpinele drepte si prelungi. Florile lasa locul unor pastai lemnoase ce contin numeroase seminte fertile.

in India. pe care sunt dispuse si frunzele. Tulpinile sale sunt inalte. puternic parfumate. Pamantul in care se planteaza trebuie sa fie afanat si ingrasat. raspanditi in intreaga lume si clasificati dupa forma si felul in care florile lor sunt dispuse fata de axul inflorescentei. pe tulpina gasindu-se 12 pana la 20 de flori albe. in SUA si Canada. crinii pornesc din bulbi solzosi. la subsoara frunzelor. compus din amestec de turba si pamant de gradina. bulbii se planteaza la o adancime de 15-20 cm. lasand 40 cm distanta intre ei. Locul trebuie sa fie semiumbrit. de regula. care se deschid la inceputul veri. in toata Asia. pana in indepartata Japonie. Crinii sunt raspanditi in toate regiunile temperate din emisfera nordica si sunt raspanditi in zona Mediteranei. ‡ prin butasirea solzilor care acopera bulbii si care inradacineaza usor Specii de crin raspandite Lilium candidum. perena. care apar in varful unei tulpini lungi. care va afecta dezvoltarea florilor din anul urmator. toamna in luna octombrie. alungiti. este cel mai cunoscut crin. parfumate. Cand si unde se face plantarea crinilor In octombrie. viu si intens colorate. ornamentala prin florile mari. dar si pe continentul american. crinul alb. Lilium regale este crinul imperial. . numit asa datorita florilor sale foarte mari. lungi. In sol. de pana la un metru si jumatate. Infloreste tot la inceputul verii. iar plantarea bulbilor se face.CRINUL Sunt peste 100 de specii de crin. Exista mai multe metode de inmultire a crinilor ‡ diviziunea bulbilor se face atunci cand dintr-un bulb mare se obtin mai multe fragmente care vor fi plantate si vor da nastere unor noi plante ‡ prin bulbili. care sunt niste bulbi miniaturali formati pe tulpini. Crinul este o planta ierboasa. Infloresc in perioada verii. ferit de soare prea puternic.

in proportia de 1:5. au avut mai putine dureri.crema de galbenele aplicata de doua ori pe zi ajuta la recapatarea pigmentatiei normale. se amesteca cat sa se dizolve complet. Pentru cicatrizarea estetica a arsurilor de gravitate mica si medie se folosesc compresele cu tinctura de galbenele diluata cu apa distilata in proportie de 1:3 . Pacientele tratate cu galbenele au prezentat leziuni ale pielii simtitor mai reduse ca dimensiuni si frecventa. Mai intai se pune intr-un vas. dupa interventii chirurgicale in cancerul de san.GALBINELILE galbenele.se foloseste uleiul de galbenele care ajuta la vindecarea rapida.un studiu francez efectuat intre anii 1999 si 2001 a verificat efectele unguentului de galbenele pe 254 de paciente supuse la radioterapie. care nu este steril si nu poate fi folosit pe rani deschise. dupa contactul cu substante chimice sau cu radiatii. iar participantele au fost mai mult decat multumite de efectele tratamentului. Cat mai este cald se filtreaza preparatul printr-o strecuratoare curata si se toarna intr-un borcan. in proportii egale. la foc mic. Galbenelele si frumusetea Depigmentari .un studiu italian realizat in anul 2001 arata ca o combinatie de extracte de galbenele si de sunatoare. cel mai frecvent recomandat de radiologi). Se fac zilnic spalaturi si se aplica comprese cu tinctura de galbenele si de sunatoare (combinate in proportii egale). diluata cu apa distilata. unde se poate pastra pana la trei luni. Pacientele au facut trei aplicatii pe zi cu unguentul de galbenele (care a fost comparat cu unguentul alopat pe baza de trolamina. Arsuri solare . favorizand o cicatrizare estetica si lipsita de complicatii. care va fi inchis si lasat in frigider. dupa care se adauga cele doua linguri de planta fin tocata. Interventii chirurgicale . Se lasa combinatia pe foc vreme de 10 minute. mierea si ceara. trei linguri de flori proaspete marunt tocate si cate o lingurita de miere zaharisita si ceara de albine (ambele le gasim in piete la apicultori).1:5. . reduce senzatia de durere si usturime. dupa care se ia vasul de pe foc si se lasa sa se raceasca. Aplicatii externe Leziuni produse de radioterapie . untul si se lasa pana devine lichid. Studiul a fost facut asupra femeilor care au avut nasteri prin operatii de cezariana. au suportat mai bine tratamentul radioterapeutic si l-au intrerupt intr-un procent mult mai mic decat cele care au folosit unguentul cu trolamina. care provoaca aparitia unor pete pe piele. mareste viteza de vindecare a operatiilor. in schimb este excelent pentru tratarea afectiunilor minore si pentru intretinerea pielii. Se prepara din sapte linguri de unt.

Se utilizeaza un compost constituit din pamnt universal echilibrat. in mod obisnuit atinge o inaltime intre 15 si 25 centimetri. La unele varietati florile sunt parfumate. spre deosebire de plantele obtinute din seminte. adesea cultivata ca planta anuala sau bianuala. colorate in alb. Boli si paraziti Melcii sunt foarte atrasi de frunzele aromate ale garofitei de gradina. Udarea Garofita de gradina nu este o planta pretentioasa. dar trebuie sa se tina cont de faptul ca noile plante vor inflori in primavara urmatoare. Atat frunzele cat si tulpinile au culoarea verde spre gri. este indicat sa i se furnizeze ingrasamant pentru plante cu flori. Cu instalarea anotimpului cald este bine ca aceste plante sa se bucure de cateva ore pe zi de umbra. Sau se va alege si varianta de a fi plantate in gradina toamna. in perioada vegetativa. nisip si compost de frunze. Nu necesita cantitati crescute de apa si nu ridica probleme in perioadele scurte de seceta. Expunerea Dianthus barbatus prefera pozitionari insorite. mai ales in lunile de primavara. infruptandu-se din ele cu lacomie. uneori bicolor. constituite in grup. La sfarsitul verii este posibila si prelevarea de butasi din tulpinile plantei: in acest caz florile pastreaza aceeasi culoare cu cele ale plantei mama. Generalitati Cunoscuta si ca simbol al galanteriei. in fiecare an cresc din abundenta noi plante. originara din centrul si sudul Europei. roz. cu petale franjurate. este o planta erbacee perena. Solul Cultivarea acestei plante se recomanda sa se efectueze in sol afanat. Chiar daca are o viata destul de scurta. rosu sau visiniu inchis. nmultirea Se efectueaza primavara: se pot semana garofitele in gradina. bordand aleile sau. Dianthus barbatus este o planta des intalnita in gradini.GAROFITA Denumita si garoafa turceasca. in gradina planta se autoinsamanteaza. bogat in materie organica. oferind o placuta pata de culoare. Are tulpina rigida si dreapta. dizolvat in apa de udare. nici macar in ceea ce priveste irigarea. la fiecare 10-15 zile. dar sunt mult mai firave si mai scurte. prin autoinsamantare. cu centrul in culoare contrastanta. acoperita de frunze lungi lanceolate. . cu un substrat non-acid. Chiar daca au o viata scurta. din martie pana in octmbrie. Exista soiuri ce se pot cultiva si in ghivece. Din acest motiv se achizitioneaza plante din anul precedent pentru a fi puse in pamant primavara. Pentru a le prelungi inflorescenta si a obtine plante cu o crestere mai compacta se recomanda tunderea tulpinilor ce poarta flori vestejite. cand culoarea florilor devine o surpriza. mai bogate si mai frumoase. Nu se tem de frig. Primavara tarziu si vara produce manunchiuri de floricele sub forma de cupa. bine drenat. dand nastere la flori noi.

dar care nu cunoaste renuntarea. sfasiata de durere.Gladiola Descriere Gladiolele sunt plante originare din bazinul mediteraneean si Africa de sud. proaspete cu o paleta larga -fiind intalnite atat albe cat si mov. Acestea ar putea spune ''imi esti indiferenta''. o singura exceptie facand-o nuanta albastra. Doua surori gemene dar extrem de diferite la caracter si-au gasit intr-o buna zi sfarsitul. Simbolistica Gladiolele sunt considerate a fi florile aventurierilor si a aventurii. . Numele de gladiola vine din latina de la gladius in traducere insemnand sabie datorita formei acesteia. La inceput gladiolele aveau marimi mai mici si erau intalnite doar sub culoarea alb-galbui asa ca nu este exclus ca in scurt timp sa intalnim si gladiole albastre. Ocazie Gladiolele sunt cadoul potrivit pentru petrecerile pretentioase sau ocazii mari. sub forma de ''sabie''. Mesajul transmis de acestea este asemanator cu cel al florii-soarelui dar cel al gladiolei nu poate fi ignorat deoarece aceasta cere insistent. Mama lor. Cod Floral Gladiolele sunt florile primilor pasi in dragoste. Tot ele sunt cele care pot fi interpretate ca un refuz elegant. Florile acestora cresc in spic indreptat intr-o parte a tijei avand culori puternice. Istorie O legenda atesta aparitia gladiolelor pe pamant de acum 2. De aici venind si pseudonimul gladiolelor de ''crinul-sabie''. Sunt simbolul iubirii insemnand dragostea autoritara. grabita. Fata ascultatoare a fost preschimbata in crin iar cealalta in gladiola.000 de ani. s-a rugat ca fiicele ei sa nu fie luate iar Dumnezeu le-a transformat in flori.fiind rezultatul hibridizarii. Acestea sunt inrudite cu irisul si se aseamana destul de bine avand o tija alungita si ascutita catre varf.

carligei. pe campii si chiar in gradini. de trei ori pe zi. Se ia cate o lingura de sirop de trei. caltunasi. Decoctul din radacina uscata de toporasi calmeaza durerile reumatice. Se lasa totul la macerat timp de doua saptamani. fara a le indesa. cat sa le acopere. a durerilor in gat si bolilor respiratorii. Toporasii apar in flora spontana. In Grecia antica se credea ca toporasul este floarea Afroditei. tamaioara. Desi toporasii au fost utilizati. Daca nu aveti o padure in apropiere. In functie de zona geografica unde cresc. . Decoctul poate fi folosit si in caz de constipatie. zeita iubirii. micsandre. O lingura de radacina maruntita se fierbe. se acopera si se lasa 10. si deasupra se toarna miere. Datorita continutului de acid salicilic. Fetele isi faceau cununi din toporasi. oamenii au numit toporasul: odorea. au cinci petale catifelate. in tratamente naturiste. Astazi. cunoscut sub numele de parfum de violete. toporasul Doamnei. devreme. atunci mergeti in parcul orasului. avand efect laxativ. pantofiori. Fiind bogati in uleiuri volatile si mucilagii.TOPORASUL Primavara. 15 minute la infuzat. de culoare violet. din frunzele si florile de toporasi se prepara un parfum foarte fin. toporasii au actiune emolienta. floare Domneasca. intr-un sfert de litru de apa. Siropul de toporasi se face din flori proaspat culese. Cura trebuie sa fie de lunga durata ca sa aiba efectul scontat. niste plante gingase. inca din vechime. din specia Viola odorata. lucrul acesta este mai putin cunoscut. febrifuge. patru ori pe zi. imediat dupa ce apar ghioceii. infloresc si toporasii. a gripei. Se recomanda impotriva racelilor. violeta. in padure sau la marginea padurii. antireumatic. Se pune o lingurita de planta intr-o cana cu apa clocotita. anticii considerau ca toporasii erau un leac minunat impotriva durerilor de cap si a bolilor de piele. Frunzele toporasului au forma de inima. Cu siguranta acolo veti vedea toporasi si va veti putea bucura ochii cu frumusetea si delicatetea lor. uneori alba sau albastrie. timp de cinci minute. ierboase. Se pun florile intr-un borcan. Se bea cate o cana de ceai. toporasii au efect antiinflamator. ca sa aiba noroc in dragoste. Infuzia din toporasi este utila in caz de infectie urinara. micsunea. dupa care se filtreaza. pe malurile apelor. Astfel. iar florile sunt parfumate.

Propriet i: busuiocul este o plant anual . Arom : gustul busuiocului este aromat. Busuiocul cre te pân la 50 cm în l ime. folosit în ceremoniile religioase. în anotimpul rece. tia i c «? Numele de Äbasil´. Busuiocul calmeaz tulbur rile de stomac. amestecat cu pu in ap i înghe at sub form de cuburi de ghea . fiind cultivat ca iarb medicinal în gr dinile de pe lâng m n stiri. deci nu trebuie plantat prea devreme. balonarea i anorexia. Dac se p streaz într-un recipient bine închis. vine din grece te (în române te. P strare: este bine s cump ra i busuioc proasp t cu r d cini pentru c are o arom mai puternic i dureaz mai mult. de un verde închis. Uz medicinal: busuiocul are efecte sedative. Întrebuin are: frunzele de busuioc sunt folosite ast zi în mai toate buc t riile lumii. Cu cât se bucur mai mult de soare. busuiocul este considerat o plant sfânt . . pentru a putea fi pus la mâncare pe timp de iarn . cu frunze mari. într-un loc întunecos i rece. Busuiocul uscat are o arom mai pu in intens i mai aspr . dureaz mai mult. Mirosul i gustul se datoreaz mult uleiurilor esen iale pe care le con ine. Busuiocul cre te atât la latitudinile tropicale cât i la cele temperate. busuioc vine din bulg rescul ± Äbosilek´). Busuiocul este sensibil la frig. El împrumut mânc rii o arom proasp t . busuiocul fiind un condiment clasic în buc t ria italieneasc . Busuiocul se pune în salate. Planta a fost adus în Europa de Carol cel Mare. planta are flori albe. etan . insalada caprese i pizza margherita nu sunt preparate ca la carte f r acest ingredient. rozalii sau liliachii. mânc ruri de legume i sosuri. i stimuleaz produc ia lactic a tinerelor mame.BUSUIOCUL Origine: busuiocul este originar din subcontinentul indian. Busuiocul proasp t poate fi t iat fin. Cel mai bun sezon pentru recoltare este înainte ca planta s înfloreasc . Pesto. dar italienii par s -i fie cei mai devota i. ovale. În India. formând o inflorescen . Infuzia de busuioc ajut la procesul de transpira ie sau la eliminarea mucusului. Este considerat un antidepresiv. denumire englez . dar a fost cultivat i în Italia în timpul Imperiului Roman. cu atât aroma sa este mai puternic . La sfâr itul verii. Ad uga i busuiocul doar cu pu in înainte de a fi gata mâncarea pentru c altfel î i va pierde aroma. însemnând Äregal´. dulce i piperat în mod pl cut.

iar bujorul se incadreaza in acest criteriu. Shakespeare face si el referire la bujor in piesa "Imblanzirea scorpiei". el a putut fi salvat de la moarte numai transformat intr-o floare. inainte ca acest lucru sa fie consemnat in documente. ajungand la maturitate sa aiba o nuanta verde inchis (culoarea initiala se mai pastreaza numai pe tulpini si petiol). in Franta a inflorit productia de hibrizi de bujori.O scriere care dateaza din 1157 mentioneaza cultivarea bujorului intr-o gradina englezeasca.Bujorii sunt de trei tipuri: unii infloresc la inceputul sezonului. a atras dusmania altora. unii la mijloc si altii tarziu. . in 1851 a aparut varietatea "Festiva Maxima".Hr. asta inca din cele mai vechi timpuri. Culoarea foliajului variaza de la verde deschis. puteti avea bujori infloriti in gradina pe toata perioada calda. 4. desi in timp florile vor deveni mai mici. dar in timp acestea se inchid. Floarea apare apoi in descrierea unei gradini. Ruperea bobocilor influenteaza de asemenea durata florilor. datele difera in functie de sursa: intre 1. Asa cum se intampla de obicei cu toti eroii din mitologia greaca.400 si 4.Plinius da prima descriere detaliata a bujorului si a semintelor sale. isi trage numele de la doctorul Paeon. aceeasi floare pe care a folosit-o pentru a-i vindeca pe zei. in 1603.. de fapt) poate trata in jur de douazeci de boli.Se spunea ca exista niste forte puternice in bobocii de flori care stralucesc in noptile cu luna plina. evident.Foliajul variaza considerabil in ceea ce priveste inaltimea si textura. mai mult chiar. iar povetele sale au fost aplicate cu sfintenie pana in Evul Mediu. Bujorii nu trebuie tratati cu prea multe substate fertilizatoare. Putin mai tarziu.asemenea ferigii sau lunguiete si late.000 de ani sunt o perioada destul de lunga. Pentru a fi folosite ca remediu. radacinile de bujor trebuiau recoltate noaptea. Pe unii i-a ajutat atunci cand aveau nevoie si. In mitologia greaca. Frunzele au mai multe forme . Un lucru interesant este ca frunzele sunt unice pentru fiecare planta. Inainte ca Paeon sa ii salveze pe Pluto si Marte cu ajutorul radacinii de bujor in timpul razboiului troian. dar majoritatea ajung la 90 cm.. In ceea ce priveste perioada de cand este cultivat bujorul.desigur. Se zicea ca planta (parti din ea. existau legende care povesteau de puterile florii.000 de ani . primavara. cunostintele legate de cultivarea si ingrijirea speciilor si varietatilor de bujori s-au inmultit. De-a lungul istoriei. cunoscut si cu denumirea stiintifica Paeonia.Pentru a descoperi originea numelui trebuie sa plecam din China si Japonia inspre muntele Olimp. oliv. Varietatile mai pitice ating inaltimi de 35 de cm. In aceasta perioada au fost introduse multe varietati de buna calitate. mai ales cu cantitati mari de nitrogen produce efecte negative si pot dauna sau chiar distruge planta. Paeon s-a amestecat in problemele personale ale zeilor.BUJORUL Bujorul este una din cele mai cultivate plante pentru flori. Dioscoride scrie un tratat despre ierburile folosite in medicina si printre ele include si bujorul. Primavara. stralucitor. candva in jurul anului 77 d. De exemplu. dar mai mult ca sigur bujorii au fost cultivati de mult timp. astfel ca daca alegeti varietatile potrivite. inainte de 1900. In anii 1800. pana la verde inchis. bujorul. un hibrid care a ramas si astazi in cataloagele comerciantilor de flori. la unele varietati frunzele sunt deschise la culoare sau au tente rosiatice. semintele unor varietati de bujori emit o lumina palida in intuneric. in 1375. Se zicea ca ciocanitorile vin si scot ochii celui care deranjeaza floarea pe timpul zilei. E bine sa lasati toti bobocii pe tufa pana se maturizeaza. in jurul tulpinilor tinere. Adaugati numai compost pe pamant. Fertilizarea in exces. Bujorul a fost mereu legat de superstitii.

provine din Orientul Apropiat. se afana solul. Pe fundul santului de plantare se pune un strat de pamant mai nutritiv (mranita + frunze). involtev(cu mai multe randuri de petale) si rotunjite la varf. Bulbii mari se folosesc in anul urmator pentru obtinere de flori. se face in luna octombrie pe brazed. In prezent culturile de lalele in Olanda se intind pe mai mult de 10. in 2-3 ani.LALELE Laleaua. in pozitie orizontala. Plantarea bulbilor. inaltimea si vigoarea. Creste si infloreste bogat daca are apa suficienta si mai ales hrana din belsug. Inflorirea lor este esalonata pe o perioada lunga. Scoaterea bubilor din pamant se poate face anual. Aici laleaua ajunge inca inainte de 1500. Franta. floarea lalelei fiind asemuita acestuia. Anglia si Olanda. Florile lalelei prezinta o gama foarte larga de culori: alb. Florile se pastreaza la intuneric si racoare in ziar umed. A doua patrie a lalelelor a devenit Olanda. iar in cazul aplicarii tratamentelor termice la bulbii unor soiuri. lalele papagal. devreme sau seara dupa apusul soarelui. portocaliu. fara urme de rani si de obicei se trateaza cu fungicide inainte de plantare (prafuire cu Derosal. Rezista la temperaturi scazute. sunt descrise sute de soiuri de lalele si serbarile fastuoase organizate cu ocazia infloririi lor. Numele stiintific al genului din care face parte si anume "Tulipa". Adancimea de plantare este de aproximativ doua ori inaltimea bulbului. maruntit si nivelat. in general. in sezonul de primavara. simple cu flori franjurate. regina primaverii. uniformi. Numele popular de lalea e de origine turceasca. iar bulbii se cultiva separat pentru producerea in continuare de material saditor. isi are originea in cuvantul persan "toliban" care inseamna turban. . in iunie-iulie sau cel tarziu la 3 ani odata. in gradina. floarea se ofileste repede. apoi pana la plantare se trec in camere mai reci (917ºC). eventual se administreaza ingrasaminte. laleaua fiind recunoscuta peste tot in lume ca floarea nationala a acestei tari. Pentru a-si reveni. Terenul trebuie sa fie bine pregatit. cateva ore. Dupa recoltarea florilor. Bulbii se lasa 1-2 saptamani la uscat. de fapt o nuanta foarte inchisa de indigo-violet. intr-una sau doua culori. Pe masura raspandirii in Europa. dar nu suporta caldurile excesive. topsin etc. flori asemanatoare celor de crin. iar in secolul al XVII-lea ea este la mare pret: bulbii se foloseau ca moneda de schimb sau ca zestre si valorau greutatea lor in aur. cultura se ingrijeste in continuare pana la ingalbenirea si caderea frunzelor. acestea se indeparteaza. tijele se taie din nou la baza si floarea se scufunda cu totul in apa. arat la 30 cm. Bulbii trebuie sa fie mari. pentru maturarea mugurelui de floare. dantelate sau incretite. galben.5-7. eveniment sarbatorit aici anual cu mult fast. Laleaua a fost foarte apreciata inca din trecut. Soiurile pentru flori taiate au in general o singura floare pe tija dar se pot folosi in aranjamente si lalele cu mai multe flori pe tija. tijele se indoaie iar daca aerul este prea uscat.000 hectare. Permanent se indeparteaza buruienile. Soiurile existente in cultura sunt grupate dupa diverse criterii. Primavara.) pentru a impiedica aparitia mucegaiurilor. dimineata. Pasiunea pentru aceasta floare a devenit echivalenta cu goana dupa aur. patru tipuri de flori: simple rotunjite la varf. Recoltarea florilor se face in faza de boboc bine colorat. In 1673 in Haarlem este creata laleaua neagra. la aproximativ 20ºC pana la sfarsitul lui august. Laleaua se inscrie in randul florilor cu mare popularitate si datorita faptului ca prezinta largi posibilitati de cultura si utilizare. laleaua infloreste in tot timpul iernii. roz. Bobocii se deschid la lumina si isi pierd frumusetea. se curata si se pastreaza in incaperi uscate. laleaua a ajuns aproape nelipsita in toate gradinile din Germania. ascutite la varf. rosu. bine drenate cu pH 6. Conditii de cultivare si ingri ire Laleaua are nevoie de terenuri insorite. la distante de 20-30 cm intre randuri si 5-10 cm pe rand. siclam. soluri usoare mai mult nisipoase decat argiloase. turcii fiind cei care au contribuit cel mai mult la raspandirea acestei flori in lume. Exista. Ea apare pe ceramica veche si pe vestitele covoare orientale. In textele vechi pastrate in moschei. caracterele florilor etc. precum epoca de inflorire. Toamna tarziu se protejeaza cu paie sau frunze impotriva gerurilor.

Veti vedea ca pe masura ce se apropie sfarsitul de sezon tot mai multi maci se vor usca. afanati solul pentru a facilita circulatia apei si nivelati suprafata de teren plasati semintele pe pamant fara a le ingropa. In afara de beneficiile amintite. cu sol neutru si apropiat pe cat se poate de o sursa care sa va permita sa ii udati curatati buruienile de pe suprafata vizata. Petalele de mac folosesc in industria farmaceutica la prepararea ceaiurilor. dupa ultimul inghet. in cadrul culturilor de cereale. Singurele parti ale macului care pot fi administrate in scop medicinal sunt petalele. tincturilor si siropurilor si sta deseori la baza obtinerii morfinei. cunoscut adesea in popor sub numele de mac iepuresc. Macul rosu este intalnit sub doua tipuri majore: primul este macul de camp a carui aparitie nu este controlata. pe marginea drumului sau in curtile iubitorilor de plante. motiv pentru care trebuie indepartati si pastrati doar cei buni. incepand cu zonele insorite ale campiei pana la altitudini destul de ridicate. Prepararea petalelor pentru uz medicinal se efectueaza in perioada de maxima dezvoltare a florilor. aveti grija sa udati plantele corespunzator. mac de gradina sau somnisor. spre bucuria tuturor. datorita semintelor scuturate pe sol si transportate de vant. Semintele vor germina la aproximativ10-15 zile din momentul in care au fost plantate dupa ce au crescut. Nu se recomanda administrarea in cantitati mari si fara acordul medicului deoarece consumate necorespunzatoar pot avea efecte halucinogene. si mentineti umiditatea solului pana se intampla acest lucru. Florile colorate intens au tulpini inalte acoperite cu perisori protectori. - . macul rosu poate infrumuseta orice gradina inducand buna dispozitie.MACUL Macul rosu(Papaver Rhoeas). respectand urmatoarele sfaturi: pentru plantarea macilor alegeti un loc insorit. cand trebuie culese si lasate sa se usuce intr-un loc umbros. iar al doilea este macul cultivat de catre om. Anul urmator macii vor fi prezenti intr-un numar mai mare. Cele mai bune rezultate le ofera in cadrul tratamentelor impotriva afectiunilor aparatului respirator si a insomniei. avand caracter spontan. una dintre substantele utilizate pentru calmarea durerilor.Incepand cu luna mai pana la sfarsitul lunii iuliei macul rosu poate fi admirat aproape pretutindeni. este o planta erbacee anuala originara din zona Turciei care impresioneaza prin aspectul petalelor sale. deoarece au nevoie de lumina in procesul de germinare. restul componentelor fiind otravitoare. Pentru a avea o gradina decorata cu multi maci nu trebuie decat sa plantati semintele primavara sau chiar putin mai devreme.

in care florile. frumusetea amenajarii sta mai ales in detalii. unde distantele ar estompa dezechilibrul. O gradina de mici dimensiuni nu inseamna ca veti avea mai putin de munca sau ca nu trebuie sa fiti deosebit de atenti la mici detalii. dimensiunile si formele sunt mult mai importante intr-un spatiu restrans decat intr-o gradina de dimensiuni generoase. pentru un gradinar amator este o interesanta provocare. Si in functie de ele veti avea o gradina frumoasa. aparent mai mare.unui copac potrivit. arbustilor si . aparent neinsemnate. astfel de greseli le fac prea putin interesante. forme fara imaginatie. multi fac greseala de a trata totul usor. o gradina dezordonata. care trebuie sa dea iluzia de spatiu mai mare. prin alegerea florilor. In fata unui spatiu mic. cu ajutorul unui specialist sau cu multa inspiratie. Culorile. o gradina mica va deveni un spatiu de o frumusete surprinzatoare. un astfel de proiect este deja rutina. plictisitoare si anosta. Primul criteriu ramane marimea plantelor alese pentru gradina.MARGARETE Specialistii si pasionatii spun ca. Daca pentru un arhitect peisagist. folositi linii curbe intr-o gradina mica. O greseala comuna este folosirea unui model cu linii drepte si forme de patrat sau dreptunghi. Pe cat posibil. cu suficienta experienta. folosind imaginatia si talentul pentru a pune in armonie elementele existente. Tratand fiecare spatiu ca unul unic. Spatiul trebuie exploatat la maxim. arbustii si accesoriile se anuleaza reciproc. in locul unui proiect care sa impresioneze de la prima vedere. dati impresia unei curgeri sau a unor cercuri concentrice. chiar daca in realitate nu este deloc asa. Oricat de valoroase sau frumoase ar fi speciile alese. flori asezate una langa alta la intamplare. . Si nu uitati ca detaliile sunt foarte importante.daca este cazul . Tocmai de aceste detalii va depinde rezultatul final. si mult mai frumoasa. In final. O structura rigida. chiar si o gradina mica si aparent inghesuita va putea deveni o gradina vie. mai ales in cazul unei gradini mici. iar rezultatul este un amestec de linii drepte. pentru a da o forma si a a elimina stridentele si lipsa de echilibru. fara echilibru. eleganta si pe gustul dv sau un proiect care nu a iesit tocmai bine.

ulceratii. Aproape des e intilnita in cimpie pe solurile saraturoase. medicilor si farmacistilor sa nu apeleze la canale de aprovizionare neautorizate. menstre cu dureri. ulcer gastric. prin lanuri. Ca urmare a aparitiilor recente in presa a unor articole ce mentioneaza prezenta pe piata farmaceutica din tara noastra a unor medicamente contrafacute. . Perioada de vegetatie: infloreste din luna aprilie pina la sfirsitul lunii august. diaree. pe pagisti. precum hepatitele virale cronice. Roche Romania recomanda pacientilor. ulcere. astm bronsic. sinuzite. roman. romanita. musetel de cimp. intrucat medicamentele comercializate prin aceste canale nu au garantate originalitatea si eficacitatea terapeutica ce deriva si din respectarea conditiilor obligatorii de manipulare si transport. antiseptice. Farmaciile pot achizitiona medicamentele Roche in Romania numai prin intermediul distribuitorilor autorizati in acest sens.ROMANITA Denumiri populare: mamorita. ochiul boului. insomnii. tonic capilar. poliartrita reumatoida. Boli in care se utilizeaza: e utilizata ca antiinflamatoare. Uneori poate fi confundata cu alte plante. mositel. Ecologie si raspindire: este o planta originara din sudul si sudestul Europei. a doua oara in septembrie. marariul ciinelui. moruna. Este cultivata in toate zonele tarii. antihistaminice. guturai. La noi creste in locuri insorite si mai umede. arsuri. Uneori infloreste de 2 ori pe an. Deoarece medicamentele din portofoliul Roche se adreseaza unor arii terapeutice complexe. Perioada si organul de recoltare: se utilizeaza florile acestei plante ce se cultiva din mai pina-n august. reumatism. stomatite. antispastice. Uz intern: gastrite hiperacide. romasca. romanit. actiune emolienta. cicatrizante. Produsele originale Roche distribuite in Romania sunt inscriptionate in limba romana si au de asemenea prospectul in limba romana. cancerul. prin sate pe linga garduri. leucoree. hemoroizi. matricea. cu predilectie pe soluri nisipoase usoare. analgezice. Uz extern: gingivite. compania Roche Romania semnaleaza pacientilor. furunculosa. poala sfintei Marii. In cazul achizitionarii produselor Roche din alte surse decat cele autorizate de autoritatile competente. gastrice. rani purulente. enterocolite. medicilor si farmacistilor riscul reprezentat de achizitia medicamentelor prin alte canale decat cele autorizate de autoritatile din tara noastra. eliberarea produselor catre pacienti facandu-se doar pe baza unei retete eliberate de medic. amigdalite. raspindita astazi pe to ate continentele. drumuri si cai ferate. pe linge locuintele oamenilor. calitatea si originea acestor medicamente nu poate fi garantata. gripa. abcese dentare. musatea. transplantul sau anemia.

Frunzele si florile deteriorate se indeparteaza smulgamdu-le cu forta chiar din tubercul. de la alb-roz la violet. intr-o rasadnita cu pamant de buna calitate amestecat cu putin nisip grosier. turnati apa in farfurioara de sub vas. Pentru prevenire. Udarea se face turnand apa in farfurioara pentru ca apa sa nu balteasca . Primavara tarziu se imparte tuberculul astfel incat fiecare diviziune sa aiba cativa muguri. mov sau albe. Daca se indeparteaza florile ofilite. Mutarea se face doar dupa ce s-a incheiat perioada de inflorire. Inflorirea: Planta infloreste la inceputul verii si pe tot parcursul verii. Reproducere: O metoda de inmultire folosita cu succes este insamantarea. . in ghiveci. Inmultirea: Se inmulteste prin seminte. care se intinde si se adapteaza usor mediului de crestere. umed. Lasati planta sa absoarba apa din farfurioara timp de 20 de minute si aruncati lichidul ramas. Nu expuneti planta la razele directe ale soarelui sau unei atmosfere prea uscata. la umbra. La sfarsitul primaverii reduceti treptat udarile astfel incat sa mentineti pamantul umed doar in jurul tuberculului. intr-un loc cald. insa o data la 2-3 ani trebuie separata. se aseaza in imediata apropiere a tulpinilor pahare cu bere. Solul preferat: Sol bine drenat. Aspect: Este o planta care se intinde si formeaza grupuri de flori de culoare albastru intens. Trebuie tinuta intr-un loc uscat si bine aerisit. sa aiba suficienta lumina si sa fie fertilizata la 2-3 saptamani (fertilizant lichid adaugat in apa de udat). Pastrati rasadnita la temperatura de 18-24 0C. Tratamente specifice: Planta este predispusa sa fie atacata de melci. pe tot parcursul anului de semanare. intr-o gama variata de tonalitati. Se face intre lunile iulie si septembrie. ca tuberculii si radacinile pot sa putrezeasca. avand grija ca pamantul sa fie in permanenta umed. Planta inflorita trebuie sa fie protejata de frig. apoi se planteaza in cate un vas si se pastreaza la loc racoros. Sadirea: Se sadesc semintele primavara devreme. Cultivare: Cultivati iarna ciclamele. ciclamele pot inflori timp de 3 sau chiar 4 ani. Prefera soarele. astfel creste perioada de inflorire. formeaza grupuri de culoare verde-inchis. planta va inflori din nou. care au in varf flori albastre-purpurii. Poate ajunge pana la 25 cm inaltime. fertil. Prin intindere. utilizand un amestec de compost pentru gradina format din pamant cu frunze uscate. Cultivate cu grija.Clopotei Denumire populara: Clopotelul Carpatin Denumire stiintifica: Campanula Carpatica Specie (Familie): Campanulaceae Descriere: Planta perena. altfel va trei foarte putin. turba si nisip in parti egale. Cand plantele au crescut destul mutatile in vase din ce in ce mai mari mentinand pamantul umed si la temperatura de 15-18 0C. O alta metoda de inmultire este divizarea tuberculilor. Pericole: Nu udati planta prea mult pt. in forma de cupa.

nu tare demult.i respect cuvântul dat ~ dac e ti afacerist i i-ai tras averi din mii de epe ~ dac e ti patron i nu. cam de câ i aveai tu nevoie ca s î i votezi legile alea de tot gunoiul ~ dac e ti borfa de rând prins cu mâna în buzunarul altuia ~ dac e ti sportiv ³campion´ g sit dopat ~ dac e ti fat /b iat care î i ba i joc de rela ia ta i de persoana pe care ar trebui s o iube ti ~ dac e ti patron de cantin /restaurant/fast food i pui la vânzare cu bun ~ dac e ti pensionar i crezi c ai toate drepturile i nicio obliga ie ~ dac e ti primar de comun /târg/Capital la românesc nici nu poate fi vorba«) i ai averi ce nu pot fi dovedite nici de fiscul american (c de tiin mâncare stricat i tu ~ dac e ti un om care nu.i pl te ti angaja ii ~ dac ai ma in tare i crezi c legile rutiere nu sunt f cute i pentru tine« ~ dac e ti Prim Ministru cu nume de onomatopee i ai dat cu ara de gardul coliicum ar fi s nu mai scoate i voi niciun sunet i s lua i în *&^%@ *@(#* voastre pozi ia ghiocelului??? . când pozi ia ghiocelului era foarte folosit . pui b rbia în piept i« la i sentimentul de ru ine i vinov ie s se reverse asupra ta. apleci capul. Pentru c î i avea sensul i semnifica ia ei.GHIOCEL Era o vreme.Dar pentru c unii nu i-o mai amintesc sau poate nici nu au cunoscut-o vreodat . când tii c ai gre it i ai dat-o-n bar Äcu brio´. Asta e pozi ia Äghiocelului´! A adar: ~ dac e ti Pre edintele unei ri nebananiere cu o flot pierdut ~ dac e ti pre edinta Camerei Deputa ilor dintr-o ar în care popula ia vede 80 de mu ufani în sal numeri 180. haide i s v-o prezint: într-un anumit moment al vie ii.

nepetiolate. ulei volatile. Creste prin faneturi si locuri aride. Sunatoarea infloreste din iunie pana in septembrie. cu tulpina dreapta. ramificata in partea superioara. Frunzele sunt dispuse opus. hepatic nr. uleiului volatil. Nu trebuie sa contina tulpini lemnoase. flavonoide. Actiune farmacologica Produsul are actiune antiseptica. lemnoasa la partea inferioara. astringenta si cicatrizanta-datorata hipericinei. acid clorogenic. gastric nr. colecistopatii. Extern in gargarisme (inflamatii ale gingiilor) si ca cicatrizant in arsuri sub forma de cataplasma. inalta pana la 100cm.2. taninurilor. cauza din care dau impresia ca prezinta puncte translucide cand sunt examinate prin transparenta. Fiecare floare are 5 sepale si 5 petale de culoare galben-aurie. Principii active: hipericina. Acizii clorogenic si cafeic sunt raspunzatori pentru actiunile antiinflamatoare si colagoge. care au miros caracteristic si gust aromat. brune. de forma ovala si contin multe pungi secretoare. Actiunea vasodilatatoare si hipotensiva este datorata flavonoidelor.2 . Produsul vegetal folosit Se folosesc partile terminale imbobocite si inflorite. pseudohipericinei. Fructul este o capsula ovala cu numeroase seminte mici.POJATNITA Descrierea speciei Sunatoarea este o planta erbacee. Sunatoarea intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic. acid cafeic. diaree. perena. lungi de 20-30 cm. cu frunze si ramuri de culoare verde si flori galben-aurii. Intrebuintari Intern se foloseste sub forma de infuzie in: colite. pseudohipericina. Florile sunt grupate in varful tulpinii si ramurilor in forma de buchet. tanin.

fiind adusa pe pamant chiar de zei. cu frunze verzi. se spunea in Antichitate ca este sacra. a salva. era o planta sacra.spune un vechi proverb chinezesc. Dioscoride . Se credea ca acela care va consuma salvie inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta perioada. cum ar fi tinctura. considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare. considerand ca devin otravitoare in contact cu salvia. albicioase. "Cine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" . fiind folosita ca detoxifiant. tonic nervos si psihic. avand un gust puternic aromatic si astringent. Si in medicina traditionala romaneasca. si flori rozalbe si violete. inscrisa chiar in numele plantei. salvia are numeroase intrebuintari. Mai ales la trecerea dintre iarna si vara. mituri pe care stiinta moderna se straduieste sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica. care sunt foarte bogate in uleiuri volatile.a fi sanatos.elogiaza si ei salvia. "Salvia" vine din latinescul "salvare" . La romani. a vindeca. Salvia este o planta cercetata intens.Galen. careia medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice. Despre aceasta planta extrem de aromata. cu efecte protectoare magice. Plinius. mai ales in zonele sudice ale tarii. Romanii interziceau > folosirea obiectelor de metal. Gasim aceasta planta sub forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar.Salvia "Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori". ca atare. nu creste spontan. O credinta straveche. fiind adunata cu un intreg ritual. ea este o planta care necesita ingrijiri speciale si. se spunea in Evul Mediu. la fel ca si anumite preparate pe baza de salvie. De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite. Medicii greci si romani . ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii. In Roma antica. . Ea nu este doar un medicament natural cu multiple aplicatii. ci doar cultivata. salvia era considerata o planta sacra. Cel care oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin. salvia era un remediu nelipsit. Avand o mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii. imbracat intr-o tunica alba. Exista multe mituri terapeutice legate de aceasta planta sacra. reintineritor. culeasa cu protocol.

este singura specie de planta care apartine genului Convallaria. Montana ± intalnita in SUA care are o dunga verde pe nervura principala a petalelor florilor. care au fost uneori separate de unii botanisti ca fiind specii sau subspecii diferite. cunoscuta si sub denumirea de Margaritar sau Dumbravioara si avand denumirea stiintifica Convallaria majalis. y y y Convallaria majalis var.LACRIMIOARA Lacramioara. vara. Convallaria majalis var. familia Ruscaceae. Fructul de lacramioara este de culoare rosu aprins si masoara 5-7 mm in diametru. masoara 5-10 mm in diametru si au un parfum imbietor. Convallaria majalis var. Descriere Lacramioara este o planta erbacee. Acesta contine cateva seminte de culoare albicioasa sau maronie. care continua sa se extinda. Planta infrunzeste primavara. Lacramioara nu se poate inmulti prin polen. de aproximativ 10-25 cm. avand dimensiunea de 1-3 mm. Clasificare Se cunosc trei varietati de Lacramioare. Planta poate fi intalnita in zonele cu temperatura temperata din Emisfera Nordica in Asia si Europa. Cand se usuca capata o culoare translucida si sunt rotunde. perena care se extinde pe suprafete mari prin tulpini subterane. Majalis ± intalnita in Europa si Asia are petalele albe. Ea mai poate fi intalnita izolat si in Estul Statelor Unite. . numite rizomi. au forma de clopotei. Noile tulpini ale plantelor se formeaza la capatul stolonilor. din radacinile ramase in pamant pe timpul iernii. Tulpina plantei are o inaltime de aproximativ 15-30 cm si este incadrata de una sau doua frunze mari. Planta infloreste de la inceputul primaverii pana la inceputul verii. Keiskei ± intalnita in China si Japonia are fructe rosii si flori in forma de clopotei. Tulpina cu flori are in general doua frunze si inflorescenta in forma de chiorchine formata din 5-15 flori la capatul tulpei. eliptice. iar coloniile formate dintr-o singura tulpina nu produc seminte. Florile sunt albe (rareori roz pal).

pe povarnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe campii. coleretic. aceasta planta se gaseste la noi numai in cultura. spune legenda. EXT. ÄInamic al toxinei" pentru medicul Trousseau (secolul al XlX-lea). frunzele. mici lineare. tuse spastic . acesta era un antidot impotriva muscaturilor de sarpe si a Äotravii pricinuite de creaturile marine". de culoare verde rosiatica. inalte pana la 30cm. enterocolite. ² Dureri sciatice. stimulent nervos. astenii. cat si alimentare. gutoase. iar cea inferioara paroasa. dispepsii. Indicatii terapeutice: INT. a uneia si aceleiasi specii vegetale. Ac iune farmacologic : Antiseptic intestinal. lucioasa. Contraindica ii: In dispepsii i hipopepsii grave. Teofrast si Dioscoride considerau cimbrul ca fiind tonic si antispasmodic pentru caile digestive. carminativ. Este un subarbust stufos. din lacrimile pricinuite Elenei din Troia de dezastrele aduse de frumusetea ei trufasa. igien bucal . cu corola bilabiata asemanandu-se cu cele de cimbrisor. de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamantului radiaza in mod special. sunt sesile. expectorant i calmant al centrului tusei. cu marginea rasucita. Infuzie (1 linguri la can ). Intr în compozi ia ceaiurilor pectoral i contra colicilor. Infloreste in lunile de vara.CIMBRUL Cimbrul s-a nascut. anemii de prim var . cunoscut si sub denumirea de cimbru de gradina. tuse convulsiv . de culoare violaceu-roza. reumatismale. Bron it . avand fata superioara neteda. respectiv cea salbatica. Mod de administrare: INT. opuse. deoarece inhib activitatea enzimatic . igien capilar . diuretic. balon ri. 2²3 c ni pe zi. Raspandire: Cimbrul creste pe pasuni insorite. Grecii si romanii o ardeau in cursul ceremoniilor rituale. Cimbrul (Thymus vulgaris ) si cimbrisorul (Thymus serpyllum) sint varianta cultivata. insuficien pancreatic . ramificate. in tarile anglo-saxone. lemnoase in partea inferioara. se folosesc numai partile aeriene atat in scopuri medicinale. precum si im remediul impotriva durerilor de cap. Pentru Pliniu. anorexie. Se gaseste si in gradina. Recoltarea: Vara pe timp insorit. sunt dispuse terminal la subtioara frunzelor superioare in inforescente sub forma de spic. tonic-aperitiv i stomachic. helmintiaze. cimbrul ramine si astazi panaceul farmaciilor familiale din Provence si Languedoc. Descriere: Originara din tinuturile mediteraneene. avind in linii mari aceleasi proprietati. EXT. se pretinde ca zinele adora aceasta planta aromatica. in orice caz ea este apreciata din cele mai vechi timpuri. pl gi purulente. Florile mici pentamere. Are nevoie de multa caldura si mult soare. astm. cu tulpini in 4 muchii. ² B i locale cu infuzie concentrat (30²50 g la litru) care poate fi utilizat i ca ap de gur .

Daca in cazul altor buruieni prasitul reprezenta cea mai rapida varianta de distrugere.P P DIA Papadia (Taraxacum officinale. ceai sau infuzie. fanete si poieni. Toate partile plantei pot fi exploatate in acest sens. cel mai adesea. tratand afectiuni interne sau externe. in culturi. cicoare. papadia reprezinta un remediu eficient atat pentru oameni cat si pentru animale. Deoarece are doua posibilitati solide de inmultire (prin rizomi si prin seminte). buha. ce poate trai in orice mediu sau substrat: pasuni. Se extinde cu ajutorul rizomilor verticali (2 cm) si se fixeaza cu o radacina pivotanta ce poate depasi 15 cm in adancimea solului. Aspectul sau placut si culoarea aprinsa o salveaza de multe ori din mainile noastre. terenuri necultivate. fam. galbenea. Florile galbene si mari pot fi grupate in numar de 200 in partea superioara a tulpinii. farmacii sau plafar se regaseste sub forma de unguent. lilicea etc. ulei sau tincturi. acest lucru determinand aparitia ei preponderent in zona de campie si in cea de deal si submontana. papadia face nota discordanta din acest punct de vedere. . Asteraceae). desi este cea mai notorie planta. papalunga. este foarte important sa alegi metoda cea mai potrivita pentru indepartarea acesteia. Atat in medicina moderna cat si in cea traditionala. insa atunci cand vine vorba de culturi importante si de aspect imaculat. Este o buruiana deosebit de rezistenta. iar frunzele au forma de lance. In magazine. Papadia se deschide dimineata si se inchide seara. Taraxacum officinale ocupa un clasament fruntas in randul celor mai rezistente buruieni. in orase. Tulpina este cilindrica si goala interior. Planta regaseste cel mai adesea in Europa si Asia. pe marginea drumurilor. aceasta nu este cea mai buna alegere. Avand in vedere ca radacina sa este foarte adanc infipta in pamant. La noi in tara este cunoscuta sub mai multe denumiri: floarea-broastei sau floarea gainii. Radacina si rizomii se regenereaza foarte repede dupa taiere. face parte tot din clasa buruienilor. iar florile pot fi murate pentru perioada de iarna. in parcuri si. Prefera zonele insorite sau partial umbrite. pastile. Primavara este consumata sub forma de salata. Calitatile sale terapeutice o salveaza inca o data si o recomanda pentru multitudinea de beneficii.

Se utilizeaza atat capitulele florale recoltate in timpul infloririi. antidiareic. ² Infuzie (1/2 lingurita la cana) care se bea în 2²3 reprize. calmant si antiseptic ocular. saruri de potasiu. cu pedunculul de maximum 1cm. Mod de întrebuintare. Planta anuala sau bianuala raspandita prin semanaturi.Conjunctivite. alterne. . tanin. antocianidine si saruri de potasiu. locuri pietroase si pe marginea drumurilor. Substante amare ( centaurozida sau cnicina ) tanin. Actiune farmacologica: are proprietati astringente si diuretice.50-1m. Recoltare: Inflorescentele se rup întregi cu pedunculul sub 1 cm. tipica pentru semanaturile de grau si de secara. au culoare alburie din cauza perilor matasosi si sunt lineare. cele centrale au corola regulat tubuloasa. Ecologie. cat si numai florile marginale (cu corola asimetrica). Infloreste din iulie pana in septembrie. se administreaza in tratamentul bolilor renale. Florile pentamere. ramificata si acoperita cu peri paslosi. iar cele periferice au corola asimetrica in forma de palnie cu cinci lobi de culoare albastra. iritatii si înrosiri ale pleoapelor (în uz extern). Indicatii terapeutice: INT. ² Bai de ochi sau comprese cu infuzie (1 lingurita la cana). . INT. Sub forma de infuzie 2-3g/200. anorexie. Actiune farmacologica: Diuretic usor. . antocianidine. Partea utilizata: Inflorescentele ² impropriu . sunt tubuloase. usor astringent. Ambele produse sunt lipsite de miros si au un gust dulceag. androceul este alcatuit din 5 stamine cu anterele unite.Albastrelele Centaurea cyanus Descrierea speciei. tonic-amar. Frunzele. Principii active: Principii amare. raspandire: Buruiana de culturi. are tulpina inalta de 0. reumatism. uneori creste si pe marginea drumurilor si prin locuri uscate si pietroase în regiunea de campie si de deal din întreaga tara. Produsul vegetal folosit. Intrebuintari.flori" (Flores Cyani cum receptaculis) care se recolteaza in lunile ² VII²VIII. EXT. Principii active.Afectiuni ale aparatului urinar (în special în amestec cu alte specii). Intra in compozitia ceaiului diuretic. iar extern sub forma de cataplasme si spalaturi in diferite boli de ochi. grupate in capitule globuloase terminale. mucilagii. diaree benigna.. se ia de 3 ori pe zi inaintea meselor principale. EXT. glicozidul cicorina.

mustele albe. Are nevoie de multa apa si ingrasaminte suplimentare. feriti de lumina puternica timp de 1-2 saptamani. Acestia se tin in apa pana isi formeaza radacini. albe. simple sau involte. violet. putin ramificat si frumos imbracat de flori mari. Balsamina se inmulteste prin butasi obtinuti din ramurile laterale in perioada aprilie -octombrie. inalt de 40-60 cm. Iarna balsamina poate servi la ornamentarea apartamentului.BALSAMINA Balsamina se prezinta ca un copacel. iar apoi sunt plantati in vase separate. Acestia pot fi distrusi prin aplicarea unor insecticide cu actiune sistemica. cu temperaturi de pana la 18 °C. Balsamina prefera locurile luminoase. Toamna si iarna trebuie adapostita intr-o sera in care temperaturile sa nu scada mai mult de 13 °C. intr-un compost umed . rosii. paduchii verzi. Distanta intre plante se lasa de 20-25 cm. roz. Se obtine din butasi sau din seminte care se seamana la sfarsitul lunii aprilie. Parazitii care ataca aceste plante sunt: paianjenul rosu. .

varietatile de cala special cultivate ca flori taiate vor face flori mai mari si mai inalte. fara sa se deterioreze. Aceste ingrijiri sunt importante pentru ca tuberul incepe sa se dezvolte de abia dupa ce infloreste. Respectarea stadiului de repaus.cala este toxica pentru animale deoarece contine cristale de oxalat de calciu. Perioada de depozitare este de minim 10 saptamani. Info . culoarea levanticai. rotunde. desi ei pot sta astfel chiar si 8-10 luni. chiar si 30 de flori. In general. rosu. semnele critice de boala sunt iritatiile orale. cu petale groase. aceasta data variaza semnificativ in functie de temperatura aerului si a solului. Culorile sunt variate . La fel. Dupa perioada de repaus. Desigur. cerate si capete solitare de 15-20 cm lungime. trebuie sa o udati si sa o tratati cu substante fertilizatoare. Ca floare taiata. Calele scunde.CALA Denumire populara: cala Denumire stiintifica: Zantedeschia aethiopiea Familie: Araceae Expunere: plin soare . hibrizii cu flori colorate se planteaza primavara. precum si de hibrid. uscat. buze. . arsuri si iritatii la gura. roz. In functie de varietate. tuberii trebuie scosi din pamant si pusi la pastrare intr-un loc racoros. toamna. voma si dificultati in a inghiti. Tuberii de cala ar trebui sa infloreasca la 60-90 de zile de la plantare. pe toata perioada iernii. cu atat florile vor fi mai mari. Cala nu este foarte rezistenta la conditiile de iarna. de ghiveci. umed Descriere Cala (Zantedeschia aethiopiea) este o floare mare. poate parea ciudat ca fiecare tuber face 10. incluziv la ingheturi puternice sau umezeala extrema. si atunci este perioada cand "stocheaza" energie pentru florile de anul viitor. pot produce 20-25 de flori pe un tuber mare. dar mai putine ca numar. Avand in vedere ca infloresc pe tulpini ciudate. cala rezista 7-10 zile. In comparatie cu traditionala cala alba.partial umbra Sol: bine drenat. limba. galben. cala va inflori continuu 6-8 saptamani. infloresc vara si se ofilesc toamna. cu cat tuberul este mai mare. portocaliu si verde. Dupa ce foliajul se ofileste. de latenta a plantei este foarte importanta pentru dezvoltarea sanatoasa a tuberilor. salivare excesiva. tuberii pot fi replantati. Dupa ce a inflorit.alb. Sunt perfecte ca flori taiate.

lungi i c me i. lung si gratios. Intretinere:Sunt plante rezistente i au o via a lung dac le este acordat îngrijirea necesara i sunt replantate la timp. provenile din Africa Occidental i Meridional . din fiecare rezultând un m nunchi miniatural de frunze frumos v rgate. ce capata pe masura cresterii. stelute mici cu sase petale de culoare alba. deoarece tulpina c rnoas func ioneaz ca un cordon ombilical prin care pl ntu ele primesc hran . Este apreciata de iubitorii plantelor decorative prin frunzis. ‡ Temperatura minim : 7°C. în scopul înr d cin rii. Inflorirea se produce doar la exemplarele ce beneficiaza de lumina suficienta. galbene. Datorita acestui frunzis. aparand la extremitatile stolonilor. Pentru a ajuta tufa sa se dezvolte bogat si uniform rasuciti periodic ghivecele sau cosurile suspendate. fiind considerata. pe buna dreptate. aceast a doua metod este mai eficace. Chlorophytum nefiind o planta mofturoasa in privinta aciditatii sau alcalinitatii acestuia. uda i mai rar iarna. elegante. dup aproximativ o lun emit r d cini i pot fi plantate în p mânt Chlorophytum se poate înmul i i prin divizare. frumos curbate. pe directia luminii. care formeaz repede r d cini. datorita frunzelor lungi si subtiri. Un pamant de gradina sau un pamant de flori din comert ii va satisface pe deplin necesarul de nutrienti. este una dintre plantele cel mai des întâlnite în locuin e i birouri. Inmultire: Modalitatea cea mai simpl de multiplicare const în a ezarea în vase mici. Tulpinile cu flori pot fi aranjate in jurul unui cerc de sus inere sau pot fi lasate s curg in cascad peste marginea ghiveciului. în form de panglici sub iri. arcuite. care se revars gra ios în cascad în jurul plantei-mam . formeaza radacini viguroase care tind sa umple rapid ghiveciul. expunerea îndelungata în plin soare produce arsuri pe frunze. Formeaza stoloni ce sunt presarati cu mici rozete de frunze. cu orice nivel al pH-ului. Flori:Prim vara i vara. Aceste pl ntu e. a pl ntu elor care se formeaz In vârful pedunculilor florali. Caracteristici:frunze decorative Frunze:Frunzele ierboase. Rezista un timp si in locatii puternic umbrite. sarmoase. au 15-30 cm lungime i sunt verzi. creând un efect decorativ deosebii. Expunere:Lumina multa. ‡ Este perfect acomodata la conditiile climaterice din tara noastra. Sunt unele dintre plantele cel mai u or de cultivat în cas i sunt disponibile în multe variet i cu frunze lungi. perene. putin soare direct. Pedunculii florali. erbacee. Substratul:Substratul de cultura poate fi orice tip de sol. colorate verde cu alb i cu flori mici. Florile dau apoi na tere unor pui de plant . un aspect curgator/pendent. de culoare verde deschis. apoi trata i-le ca i pe plantele adulte. Chlorophytum se cultiva cel mai bine in ghivece sau cosuri suspendate. Pute i s introduce i plantele în ap . Planta are nevoie de mult lumin pentru accentuarea contrastului de culoare al frunzelor. rizomatoase. diferite. . ca niste panglici. cu crestere compacta sub forma de tufa. pot fi separate de planta-mam i plantate individual. dac nu sunt îndep rtate. Perioada de inflorire:Intregul an. cu benzi alb-crem pe mijloc. ‡ Men ine i substratul umed mereu prim vara i vara. Fiind foarte u or de crescut i înmul it. împ r i i un tufi în mai multe p r i i replanta i-le separat. striate cu alb pe mijloc. valorificat în special atunci când planta se cultiv în co ule e suspendate. acesle m nunchiuri cad în cascada. albe. care se dezvolt în centrul rozetei. apar flori albe micu e pres rate pe tulpinile lungi. Pute i s le l sa i prinse de planta-mam i sa le separa i când vor emile r d cini propii. Planta va forma frunze peste tot. dar nu formeaza frunzis si isi pierde intensitatea culorii. una din cele mai nepretentioase plante de interior. Are nevoie de mult lumin pentru colorarea intens a frunzelor. care in contact cu pamantul dezvolta rapid radacini. imbracand uniform si elegant recipientul. poart i ei m nunchiuri de frunze folosite pentru reproducerea plantei. Voalul-miresei este deosebit de aspectuos când se cultiv în co ule e suspendate sau în ghivece pe suporturi fixate pe pere i la în l ime.Chlorophytum Descriere: Genul Chlorophytum cuprinde circa 250 de specii permanent verzi. Origine:America de Sud Familia:Liliaceae Ordinul:Gigliacee Forma:curgatoare Aspect:erbacee Planta perena. ine i plantu ele la umbra pan la apari ia r d cinilor.

FASOLEA Descriere: Planta cultivata în scopuri alimentare. aafectiuni cronice ale rinichiuluicnee. de mai multe ori. Semin ele con in amidon. tizolin . care. nepatate. reumatism. se amestecau cu frunze de ment uscate i sf râmate. pentosan. TBC pulmonar. celuloz . calciu. pastai patate. Actiune farmacologica: Diuretic. Recoltare: Tecile de la soiurile cu pastaia alba. Partea utilizata: Tecile pastailor albe. se puneau i se pl m deau cu smântân . acid salicic. În tradi ia popular boabele de fasole se folosesc ca leac contra herpesului (numit popular i bube dulci) i pecinginei (nume popular dat mai multor boli de piele contagioase. se pisau bine. remineralizant. Din p st i se f cea un ceai pentru rinichi. asparagina. B2. De asemenea din boabe pisate se f ceau pilule care se luau pentru reten ie urinar . datorit c rora au propriet i diuretice i antidiabetice. acid fosforic. macerat la rece (4 linguri la litru). s ruri minerale (potasiu. eczeme. asparagin . saruri minerale. depurativ. iar apoi se ungeau bubele cu ea. antireumatic. azot. B6. B1. caracterizate prin erup ii cu b icu e. -Afectiuni cronice ale rinichilor si cailor urinare (inclusiv litiaza). 2²3 cani pe zi. triptofan. vitamina C. mucilagii. pân se f cea aluat. Indicatii terapeutice: INT. molibden. las ni te pete scor oase ce produc mânc rimi). acid citric. tirozina. calmant al spasmelor. triptofan). reconstituant pentru convalescenti. diabet. edeme cardiorenale. fitohormoni. secundar cu proprietati medicinale. triptofan). magneziu. acidul aspartic. fierte cu 2-3 rânduri de p trunjel i o mân de f in de secar . hidropizie. cobalt. Boabele de fasole alb . fier). zaharuri. Pe arsuri se puneau boabe de fasole pestri pisate împreun cu boabe de porumb. se preiau de la batozatul fasolii. aminoacizi liberi (arginin . C. . K. nepatate (Fructus Phaseoli sine semine) care se recolteaza in lunile ² IX²X. Compozi ie chimic : P st ile con in glucide. se bea în cursul unei zile. B3. PP. vitaminele: A. B5. ulei eteric. Mod de administrare: Decoct (o lingura la cana). K i complexul B. antigutos. acid pantoteic. guta. usor hipoglicemiant. se puneau pe pântece. apoi decoctie pîna scade la jumatate. fosfor. mangan. lipide. Principii active: Aminoacizi esentiali (arginina. resturi de frunze. pentru calmarea durerilor dup na tere. B9. enzime i substan e minerale. Se curata de vrejuri. E. Se luau boabe de fasole alb i tot atâtea semin e de cânep . i pentru deger turi se foloseau boabe de fasole alb fierte i frecate. eruptii. natriu. uscându-se. se ardeau la foc. zinc.

frunzele sunt lungi. in timpul verii. inguste. Este important sa udam plantele doar atunci cand pamantul de la radacina este uscat. si cu multa lumina. Butasii se planteaza in pamant nisipos si sunt tinuti la caldura si umbra timp de cateva zile. aerare. Inflorescentele sunt bogate si spectaculoase. cu spini pe margini de culoare verde. Excesul de apa putand duce la distrugerea plantei. cresc relativ incet. nisip si turba fibroasa. La asezarea pamantului in ghiveci vom adauga un strat de pietris si vom folosi ghivece gaurite pentru scurgerea apei suplimentare. de culoare rosu-corai. cu nuante albastrui. lumina. ingrasamintele se folosesc rar si in cantitati mici. Iarna o vom pastra in camere racoroase cu temperaturi minime de 8-10 grade C. La Aloe. inflorescentele aparand la aproximativ 2-4 ani de la plantare. La Aloe. Aloe se cultiva si se ingrijeste relativ usor. Substratul folosit pentru Aloe trebuie sa fie poros si cu o reactie neutra. Necesita. Mutarea in ghivece o vom face abia dupa aparitia radacinilor. carnoase si suculente. foarte rezistente. udare abundenta. inmultirea se face prin butasi de planta in perioada mai-iunie. Sunt plante fara pretentii deosebite. Aloe are nevoie de multa lumina si de aceea este de preferata pozitionarea plantei la fereastre catre sud. sau prin despartirea puilor de la baza plantei si plantarea lor in ghivece mici. Se recomanda transplantarea plantei la 2-3 ani.ALOE Aloe este o planta cu o inaltime variabila de la 10 la 100 cm originara in zone calduroase si secetoase. La Aloe. prin putrezirea radacinilor. in forma de lance. iar pe timpul iernii vom efectua udarile la intervale mai mari. Este preferata combinatia de pamant de frunze. .

Pamantul in care se cultiva cactusii trebuie sa lase apa sa se scurga bine si sa nu fie prea bogat in componente organice. Aceleasi locuri insorite. Nerespectarea repausului constituie cauza neinfloririi si dobandirii unui aspect necaracteristic. dar racoroase si uscate. globuloasa. Inflorirea este strans legata de ingrijirea acordata fiecarui tip de cactus. Ei se tin cateva zile sau saptamani intr-un loc calduros. in special iarna. Abia dupa circa 6-8 luni. dar cel mai bine este primavara. pe masura ce apar cresteri vegetative noi.Cantitatea de apa si frecventa se cresc treptat. Aerisirea camerei in care sunt asezati cactusii este obligatorie.CACTUS Cactusii sunt plante cu tulpini suculente de forma cilindrica. Parfumul este prezent numai la cateva specii. florile. butasii nu se planteaza imediat. Ele trebuie plasate pe cat posibil la fereastra. Incepand cu partea a doua a toamnei. la multe specii chiar uriase. Excesul de umezeala este foarte daunator. de diferite forme. trebuie asigurate iarna. nefiresc. Butasirea este mai simpla si rapida. se da numai atata apa cat sa se previna zbarcirea. Florile sunt mari. Semanatul se poate face oricand. intens colorate si de durata scurta. Momentul optim este la aparitia primelor rozete de spini. in luna ianuarie nu se uda. In lunile noiembrie-decembrie sunt suficiente 2-3 udari. daca se asociaza cu temperatura scazuta. Se fac butasi de varfuri sau fragmente de tulpina sau pur si simplu se desprind lastarii de la baza plantei sau de pe ramificatiile mai mari. pentru ca ranile facute sa se cicatrizeze (sa formeze crusta). In acest sezon sunt suficiente temperaturi de 8-10°C ziua si 4-6°C noaptea. Frunzele sunt transformate in spini (exceptie Peireskia). Cactusii au crestere lenta. pamantul se tine mai mult uscat decat umed. Perioada de inflorire este primavara si vara pentru majoritatea speciilor. Dupa aceea se planteaza la circa 2 cm adancime pe substratul de nisip ceva mai grosier sau in perlit. aerisit si umbrit. ovoidala. Lumina intensa este absolut necesara pentru aceste plante. Daca fereastra are expozitia sudica este cu atat mai bine.Caldura putina corelata cu umiditatea redusa face ca planta sa treaca printr-o perioada de repaus care poate dura 4-5 luni. Din areole iau nastere spinii. plantele sunt trecute in ghivece foarte mici. Vara. Aerul statut este daunator plantelor. turtita etc. La aparitia primelor radacini se face trecerea in ghivece cu pamant. Dupa taiere. O alta metoda de inmultire a cactusilor este altoirea folosita insa numai la speciile care au un sistem radicular foarte slab si o crestere extrem de lenta. Fructul este o baca ce contine numeroase seminte (la unele specii este comestibil). udarea reluandu-se in februarie. Pe suprafata tulpinii se afla numerosi muguri care la cactusi se numesc areole. Ea se executa primavara si vara (mai-iulie). de 4-6 cm in diametru. cactusii se trateaza ca orice planta. in locurile de origine. ovala.Cactusii se inmultesc in mod obisnuit prin seminte si butasi. ramificatiile laterale. . Lungimea lor masoara de la cativa centimetri la 20-30 m.

Bolnavilor cu febra le ajuta frunzele strivite.Artarul Aria de raspandire: Artarul se intalneste frecvent pe tot continentul european. isi schimba culoarea in maroniu si se lasa duse de vant. Mai tarziu. fie pregatind o licoare ce se amesteca in vin.mai. mai ales datorita calitatilor sevei sale. dispuse in inflorescente umbeliforme. in varful acestui unghi. executate de oameni nepriceputi. avand practic aceeasi culoare si acelasi luciu pe ambele fete. Istoric: Artarul apare deja in scrierile istoricului roman Plinius Secundus (23-79 d. Este deseori plantat in parcuri. atarnand in ciorchini grei pe crengi. Perioada de inflorire: martie . Intre ele. ca edulcorant in diete. El formeaza o coroana arcuita simetric. ea a fost practic uitata pentru mult timp. daca el pierde prea multa seva. Artarul in medicina populara: Ca leac intrebuintat in medicina populara. frunzele artarului se coloreaza in nuante stralucitoare de rosu si galben. Si atunci cand ne simtim labele picioarelor grele si infierbantate. nu se mai foloseste decat siropul. dar il aflam mentionat si in papirusuri. astfel incat descriu un unghi obtuz. Desi recoltarea sevei de artar are o indelungata traditie. Frunzele sunt lobate. Extragerea sevei se face dupa anumite reguli. ca unul din cele mai importante remedii folosite in medicina Egiptului antic. cenusie. cu scoarta si frunze proaspete. respectiv ca indulcitor. seva este foarte apreciata ca sirop. ce pot influenta negativ procesele metabolice. introduse in sosete. Ea il recomanda pentru combaterea febrei prelungite. In lunile de primavara. se aseaza pe o panza curata si se infasoara in jurul incheieturilor umflate. artarul continua sa-si pastreze o anume insemnatate. Bucatile de scoarta si frunzele proaspete se strivesc bine. ori se pun pe ochii obositi. fie punand frunzele in baia bolnavului. o mica nuca turtita. calugarita Hildegard von Bingen il caracterizeaza drept un arbore "uscat si rece". in special in stazele biliare. desi pana la inceputul secolului Xix se preparau remedii atat din crengile si frunzele lui. artarului i se acorda din nou atentie. Astazi. In secolul Xii. insa rareori depaseste 20 m in inaltime. prin crestarea scoartei. Acum. cat si din trunchi si seva. Lobii sunt ascutiti si putin zimtati pe margini. Intepaturile de insecte se pot trata. Fructele sunt prevazute cu doua aripioare imbinate. Ea se obtine la fel ca rasinile sau cauciucul. de asemenea. . Aspectul: Artarul este un arbore viguros. Sunt pretuite in special proprietatile sale antipiretice si dezinflamatoare. Efect stimulator: in disfunctiile hepatice. rotindu-se prin aer ca niste elice. Manevrele brutale. pe un trunchi mai degraba scurt. E regretabil faptul ca in prezent s-a renuntat aproape cu totul la utilizarea artarului in scopuri medicale. Toamna. Si alti vindecatori ai Evului Mediu au cunoscut foarte bine artarul. Toti l-au prezentat ca pe un remediu cu actiune antifebrila. se desprinde de trunchi sub forma unor solzi alungiti. In zilele noastre. putem conta pe efectul racoritor al frunzelor de artar. Fructele verzi pot fi vazute inca din mai. artarul poarta flori alb-gal > bui. pentru umbra generoasa a frunzisului sau. se gaseste samanta. puse la talpi.Hr.). Scoarta neteda. pot duce la uscarea copacului.

care se vor transforma în crengi. negru i galben. deschizându-se în acela i timp sau cu pu in timp înainte de apari ia frunzelor. de culoare verde stins sau pu in ro ietici. i serbat în timpul S pt mânii Verzi de la începutul lui Iunie. Coaja con ine multe r ini i are un pigment care d numele diverselor soiuri de mesteac n: ro u. Apar în perechi. acoperi i de o coaj fin dar rezistent . i se rupe în fâ ii în mod natural. Denumirea tiin ific a genului. cu textur m t soas i care poate fi lefuit fin. Acestea sunt alternante. prins de tulpini ele ap rute în anul precedent. Se formeaz în toamn i stau peste iarn . dar pu in. la maturitate. care cresc mai ales în clima temperat nordic . valoarea sa este dintre cele mai bune. i sunt formate din grupe de câte trei flori femele. amen i (mâ i ori). Amen ii purt tori de stamine pot atârna sau nu. solitar. Solzii pistilului sunt alungi i. care se vor transforma în cele dou aripioare ale fructului. dar nodul de inser ie al pe iolului frunzelor formeaz mici tulpini e laterale. la anume specii. Fagaceae. Solzii amen ilor. cu codi . Mesteac nul este considerat copac na ional în Rusia. i pot fi din ate sau lobate. în familia Betulaceae. Frunzele variaz de la un soi la altul. sunt ovali. Diferen a între mesteac n i anin (genul Alnus) este c amen ii (mâ i orii) femeli nu sunt lemno i i la maturitate cad i las loc semin elor. Frunzele sunt simple. Ace tia sunt localiza i la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpini elor formate anul trecut. cu vini oare ca o pan . de consisten a unei hârtii fine. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celul a samarei sau dou filamente. iar coaja este sub ire. Descriere Coaja tuturor soiurilor de mesteac n prezint aceea i caracteristic : este marcat de dungi fine. bicameral i are dou termina ii. ovulul este solitar. orizontale. fiecare floare fiind alc tuit dintr-un caliciu sesil. Ace tia sunt în general copaci sau arbu ti de talie mic spre medie. Denumirea mesteac nului vine din latinul mastichinus. Ca lemn de ars. Mugurii apar prim vara devreme i cresc pân la începutul verii. Lemnul tuturor speciilor de mesteac n este fin. este tot din limba Latin . cu doi lobi. separat). c tre mijloc sunt galbeni sau oranj. alb. cu toate c aripile acesteia pot lipsi. Betula. fiecare floare fiind alc tuit dintr-un ovar. spre deosebire de mâ i orii de anin. lemno i i în form de con. rotunji i la cap t. membranos. nu exist mugure terminal. To i mugurii frunzelor cresc lateral. Pistilul poate atârna sau fi erect. înrudit cu familia fagului/stejarului. cu granula ie mic .MESTEACANUL Mesteac nul e numele copacilor din genul Betula. cu o coaj alb caracteristic . din ate. unde este celebrat în reprezentarea unei zei e. cu trei lobi. fiecare floare devenind maro la maturitate. Ovarul este plat. Mesteac nul reprezint sursa de hran pentru un num r mare de larve ale genului Lepidoptera. prinse la baza mâ i orilor masculi. . Flori i fructe Florile sunt monoice (flori femele i flori mascule. Fructul este o samar . Ace ti solzi poart dou sau trei flori fertile. iar la cap t maro închis Fiecare solz prezint dou bractee i trei flori sterile.

varicei. vindecarea hemoroizilor. pe cand o castana cu invelisul partial deschis poate juca rolul de suport pentru biletele cu numele si locul fiecarui oaspete la masa. cu marginile zimtate. castanele salbatice constituie decoratiuni de toamna uimitoare. Cel mai vechi castan din Romania este cel de la Nereju judetul Gorj. Spre deosebire de acesta. fructele sale frumoase si netede sunt o amintire a jocurilor cu castane ale copilariei. in dieta celor care sufera de afectiuni cardiovasculare sau de afectiuni renale. Reproducerea Se efectueaza prin seminte. castanul salbatic (Aesculus hippocastanum) are un invelis al fructului mai neted si frunze ce pot atinge o latime de 30 cm. utilizand toamna castanele abia culese: se pun intr-un recpient plin cu un amestec de nisip si turba in parti egale. fiind bune remineralizante ale organismului. cai. Se crede ca acest castan are peste 500 de ani. Castenele contin vitamine.fosfor (utile in afectiuni ale oaselor). Micile plante ale castanului vor fi cultivate in ghivece timp de cativa ani inainte de a fi plantate in livezi. atestate prima data in 1848. pe care se prind cu usurinta mucegaiul si ciupercile. Unele exemplare de castani pot fi atacate de boala denimita cancerul castanului. din vestul Europei. Are o circumferinta a trunchiului de peste 6. Cu sau fara invelis. Un astfel de vas reprezinta un aranjament neobisnuit pentru masa. grupate cate trei si datorita frunzelor sale lucioase. producand o patina lipicioasa. dar departe de inghet. . anemiei. asteniei. care va fi tinut intr-un loc racoros si umed. in forma de lance.90. scrie numele oaspetilor tai pe frunze de castan comestibil si introdu-le in despicatura. vite si bineinteles. organizate dupa modelul unor jocuri similare din secolul al XV-lea in care se foloseau alune.70 m iar diametrul de 1. tratarea diareei. Pentru multi dintre noi. fructele fiindu-i consumate doar de catre cerbi. minerale. Paraziti si boli Afidele adesea ataca mladitele si florile. la sfarsitul secolului al XVI-lea. Fructele castanului sunt utilizate in terapeutica naturista in principal in echilibrarea digestiei. Incearca sa umpli un vas rustic decorat cu frunze pe margini sau un cos cu o colectie de castane si coji spinoase. ajuta persoanele in perioada de convalescenta sa se recupereze. Castanul a fost adus adus in Romania. zinc.CASTANUL Castanul comestibil (Castanea sativa) este usor recunoscut datorita fructelor sale cu invelisuri care seamana cu aricii de mare.

Acestea au o lungime medie de 2 cm si sunt dispuse de-a lungul crengilor in acelasi plan. popular. alta deosebire fata de foioase care au radacina foarte ramificata. cephalonica. Sunt arbori de talie mare cu înr d cinare pivotant . A. . triunghiulare. r spândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice. Conurile sunt fructele bradului. Bradul ca si celelalte conifere isi schimba frunzele(acele) treptat de-a lungul intregului an iar noi putem observa acest lucru doar vazand covorul de ace cazute la tulpina bradului. alveolele se desfac si semintele pot iesi din conuri. grandis. iar mugurii dispu i terminal întotdeauna câte trei. fata de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur imprejurul crengilor. se schimb la 6-15 ani. Bradul face parte din familia de conifere. se mai numesc si ace. Coniferele au radacina pivotanta. cilindrice. semintele brazilor sunt o sursa de hrana pentru pasari . pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate.BRADUL Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae. Deasemenea. Cele mai cunoscute conifere sunt: y BradulMolidulPinul Bradul se deorebeste de celelalte specii de conifere mai ales prin asezarea frunzelor care. Specii: Abies alba. umbroas . A. iar pe lujer r mâne axul erect. Brazii cresc foarte drepti si din aceasta cauza lemnul de brad se foloseste in special in constructii dar si la fabricarea mobilei. Coroana este piramidal deas . A. Cand semintele sunt coapte. Frunzele bradului sunt mai moi decat ale altor conifere ale caror frunze inteapa mai tare. solzul carpelar cade la maturitate odat cu semin ele. Semin e relativ mari. scoar a mult timp neted cu pungi de r in . persistente. Conurile sunt erecte. in alveolele conurilor se dezvolta semintele bradului. cu pungi de r in pe tegument i prinse strâns de aripioar . pinsapo. nordmanniana. Diferenta majora fata de foioase este ca bradul (ca majoritatea coniferelor. Cazand pe pamant. caci exista si exceptii ± Larice) sta verde pe tot parcursul anului. veverite si alte rozatoare ale padurii. Prezint frunze aciculare l ite. concolor. A. Altitunea la care cresc si se dezvolta brazii este cuprinsa intre 500m si m iar raspandirea acestora este pe tot globul. A. cu bractei obi nuit vizibile i r sfrânte. dar cu precadare in zonele muntoase ale zonei temperate. ele dau nastere la noi brazi. Lujerii sunt netezi.

.2.puneti radacina arbustului intr-o galeata cu apa in timp ce sapati groapa. care se ofilesc sau se strang. inainte de venirea inghetului. nu ezitati ca udati mai mult arbustul. pamantul trebuie de asemenea sa fie usor drenabil. Pamantul trebuie sa fie bine udat toamna.udati arbustul cu multa apa. In cazul unui liliac neingrijit. Dupa aceea udati din abundenta o data pe saptamana. este recomandat sa taiati cam 1/3 din el in fiecare an. Pentru a intineri arbustii mai batrani. in functie de lungimea radacinilor. Atentie insa: daca liliacul a fost altoit aceasta metoda nu functioneaza. puteti reduce ramurile batrane cu 1/3 in fiecare an. cand arbustul nu va mai primi apa. liliacul va putea sa reziste perioadelor de seceta. cu atat veti avea mai multi ciorchini cu flori. atunci trebuie udat. Daca pamantul din jurul radacinii este uscat. Aspect: arbust Expunere: plin soare.liliacul trebuie plantat intr-o zona din gradina in care sa primeasca cel putin 6 ore de soare pe zi.atentie insa. nu veti mai avea la fel de multe flori. . Taierile de formare la liliac Taierea liliacului este optionala si se poate efectua la 2 saptamani de la inflorire. partial umbra Udare: regulata si din abundenta Perioada de inflorire: primavara si vara Ingrijire si cultivare Plantarea corecta a liliacului . Udare-Liliacul nou plantat trebuie sa fie udat de 2-3 ori pe saptamana in prima luna. Cele mai frumoase flori cresc pe lastarii tineri. apoi se taie trunchiurile care au crescut prea inalte. Odata ce s-a adaptat cu locul si pamantul in care l-ati plantat. .Liliacul Familie: Oleaceae. Pentru un foliaj cat mai mare. Inaltime: pana la 6 m. Un bun semn ca liliacul nu primeste destula apa este aspectul frunzelor. efectuati taieri primavara devreme . .8 . Daca imediat dupa ce ati plantat liliacul vremea este foarte calda si umiditatea atmosferica este scazuta. mai intai se taie ramurile rupte sau uscate.sapati o groapa mai mult larga decat adanca. Nu uitati ca udarea in exces e la fel de daunatoare ca lipsa apei. Diametru: 1-3 m. vigurosi. Cu cat veti incuraja dezvoltarea lastarilor tineri. pana ajunge la inaltimea pe care o doriti dvs. Taierile regulate pot incepe cand liliacul a atins 1. pentru ca in cele din urma sa se rareasca lastarii noi (se lasa numai cei mei vigurosi). care a atins dimensiuni foarte mari.4 m.

sub form de cârlig. . Florile sunt de obicei roz pal. B1. B2. dulce uri. Intern: colagog. prin ramuri înr d cinate ob inute prin despar irea tufelor existente în flora spontan sau în cultur i prin marcotaj. impiedica formarea de calculi renali. ele trebuie uscate imediat dupa recoltare. cu o în l ime care variaz între 1 i 5 metri. C. Afec iunile rinichilor i ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semin e de m ce . Fructul este foarte bogat în vitamina C. Intrebuintari: Fructele de maces se folosesc ca vitaminizant pentru convalescenti si anemici. numit m cea . viermii intestinali (în acest caz. tonic vitaminizant. Este un arbust deciduu. Au un diametru de 4-6 cm i sunt formate din cinci petale. Semintele se folosesc ca diuretic. este utilizat la producerea de siropuri. Mod de uscare: Pentru ca fructele sa-si pastreze continutul de vitamina C.MACESUL M ce ul(Rosa canina) este o specie de plant nativ în Europa. are o form elipsoid i este ro u sau portocaliu închis. ceaiuri. coleric. perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C. E. Elixirul de m ce este recomandat în tratarea bron itei cronice i a tusei de b trâne e. Varietatea Rosa canina 'Assisiensis' este singura care nu are spini pe tulpin . De aceea. principiul lor activ de baza. Cultivare i utilizare Înmul irea mace ului se poate face prin semin e. diarea. Recoltarea: De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. deci la început de maturizare. palpita iile. vasodilatator arterial. Din cca 2 kg fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat. în special datorit complexului de vitamine pe care îl con ine: vitamina A. cu 5-7 frunzuli e. febra. i pulberea de m ce e este foarte eficient ). Tulpina este acoperit de epi mici. nord-vestul Africii i în vestul Asiei. con inând peste 2000 mg din aceast substan la 100 de grame de fruct. P. Ceaiul de m ce e trateaz intoxica iile. se vor recolta fructele de mace numai în stadiul de galben-portocaliu. ascu i i. Frunzele sunt penate. M ce ul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. inflamatii intestinale. diuretic. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. Fructul. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie. gemuri. Uscarea lor se face numai pe cale artificiala la o temperatura de 80-85 grade C. dar exist i plante cu flori albe sau roz închis. Tratamente naturale pe baz de m ce M cesul (Rosa canina) este foarte apreciat în medicina naturist . K. afec iunile hepatice. Pentru ob inerea unei semin e apte de reproducere.

usor albastrui. ramificat. aspect deosebit prin acele lungi 10-25 cm.5 m. Pinul de padure. pinul de munte y suporta climat bland: pinul de Himalaia. coroana piramidala. formeaza o corana conica.5 m. brun roscate lucitoare. Are si varietati de interes horticol: y (pumila): forma arbust. scoarta neteda. 1. creste ca arbore mare.brun lucitoare. 3-5 m inaltime. scoarta roscata. grupate cate 3. verzui inchis. Pin neted (strob). Pinus griffithii . Pinus mugo . 2-3 m largime. de mare efect. colorat verde inchis. coroana larg piramidala. lungi de 3-7 cm.pinul negru: arbore de talia a II-a. avand tuplini taratoare. Pinus nigra . (mops): pin pitic. este unul dintre pinii cei mai frumosi. ramuri lungi si dese. coroana aplatizata. Pinus cembra . 2/1. Exista mai multe varietati: y (nana): cultivar arbustiv. . conic la tinerete si neregulat la batranete. acele moi. zambru).5-2 m inaltime. tufos. pendule si raman un timp pe arbori. y nu suporta seceta. 2-3 m inaltime. ace scurte dispuse radial la varful lujerilor. rapida (restul) y longevitate: 500-600 ani arbori. coroana piramidala. crestere de arbore mare. ramificat de la baza.. acele grupate cate 5 si lungi de 10-18 cm. ace rigide de 4 cm. largime 2. cate 5. conuri 5-8 cm galbui . ramuri scurte. vrunzis des. Pinul galben.zarna: este un pin indigen de munte inalt. Pinus ponderosa . 300 ani arbusti y maturatia conurilor. acele rigide grupate cate doua cu lungime de maxim 14 cm.pinul galben: originar California.pinul de munte: are mai multe varietati: (jneapan): arbust indigen de talie mijlocie. acele grupate cate 5. y (globosa viridis): forma pitica pana la 1 m. au lungime de 5-9 cm. imbracata pana la baza intr-un frunzis verde inchis. dezgolit de ramuri pe inaltimi variabile. Conurile sunt foarte lungi . usor aplatizat cu frunzis des. anul 2. (arbust din Alpii Centrali): pin pitic. Pinul negru.PINUL Pinii fac parte din familia Pinacea. globulos. ace rigide de 10 cm.pin neted (strob): originar din America de Nord.. conuri ovoidale 8-15 cm. frunzis fin cu aspect pendul. ramuri rare. inguste. globulos si compact. Pinul de munte.3 Cerinte ecologice pentru pini: y suporta clima aspra: zambru.pinul de padure: arbore indigen de talia II-a. Pinus silvestris .pinul de Himalaia: arbore elegant. pinul neted. subtiri. ovoidal rotunjita. aglomerate in manunchiuri spre varful lastarilor. ramuri mult intinse in lateral. de10 cm lungime.5-2 m inaltime. de California y majoritata prefera terenurile acide y prefera solurile calcaroase pinul negru y pinii nu suporta atmosfera poluanta. tufa compacta de 1. (gnom): pin pitic. inaltime 2 m. verde deschis. ramuri flexibile. scurte si groase. 1. Caracteristice biologice ale pinilor: y viteza de crestere: inceata (pinul de munte. de California. coroana larg ovoidala. Pinus strobus . ramuri groase intinse lateral. neted. acele cate doua sunt grupate cate doua. des. curbate. Intalnim mai multe specii de pini: Zarna. 5-6 m in diametru. verzi.

ascund fluturii valet si fluturii patati de covor. la sol. pitigoii mari si cintezoii. . precum si viespele de lemn sapa tunele protectoare in care vor vor ajunge la maturitate ±doar daca scapa de ciocanitoare. cainele stejarului). ticlenii.La baza copacului revenirea soarelui aduce la viata primulele. traieste pana la 800 ani si ofera adapost unei sumedenii de animale si plante. fie in copac. numita "frunzele lammas". In partile moarte ale copacului. diferit. desi putine dintre acestea vor cerste si se vor transforma in copaci noi. Stejarii pot sa traiasca pana la 800 ani si cresc pana la o inaltime de aproximativ 40m. cand stejarul adormit se prezeste din somnul de iarna si apar primele frunze. Pe trunchiul robust al stejarului. radastele si alti gandaci. asteptand sa cada ceva de sus. larvele de lemn.STEJARUL Maretul stejar cu crengile sale ramnificate creste pana la o inaltime de 40m. de vietati apar sa profite de ospatul de omizi sau fluturi. stejarul creste si traieste prin fotosinteza ±fabricile sale (frunzele) sunt actionate de energia soarelui.Un stejar matur poate sa aiba pana la 50. care se raspandesc treptat de-a lungul multor ani pe trunchiul si pe ramurile stejarului.000 de ghinde. Noaptea. Majoritatea sunt mancate de pasari si de animale.(fluturele alb al stejarului. Lichenii. care la randul sau atrage animalele si pasarile insectivore. pana in Ucraina in est si Scotia in nord. mierlele. Este un arbore foios (caruia ii cad toate frunzele in fiecare an) care se gaseste in toata Europa. pitigoiul albastru si pitigoiul mare.stejarul este locuit pe toata durata anului. face un mare efort de supravietuire. Apare o abundenta de insecte in copac. Pasarile au zona de operare specifica: pitulicea mica. poiana va fi o mare de campanul. care la inceput sunt aramii si treptat se inverzesc. iar frunzele moarte de la solul padurii ascund fluturele comun cu evantai. Ex. carligul stejarului. dar in aceste luni calde. un singur copac poate sa absoarba peste 450 l apa. dintre care multi si-au primit numele dupa acest copac. Exista 100 de specii de fluturi de noapte mai mari. ciocanitoarele patate mici si mari. La fel ca orice planta. din Spania in vest si sud. adesea secetoase.Chiar si cele ramase au nevoie de o sursa permanenta de umiditate pentru a germina.Intr-o zi de vara. se gasesc macalendrii. cintezoii si silviile de padure ocupa varful copacului. Dar stejarul rezista acestor atacuri. Al doilea val:Prima defoliere este in curand inlocuita cu o generatie ulterioara. Sub copac. anemonele si violetele. fie dupa ce au cazut la pamant. la toate nivelele. un alt fel.Una dintre cele mai impresionante privelisti in tinuturile impadurite temperate din nord o reprezinta stejarul comun (sau european) (Quercus robur). In mai. Trezirea primavara:Primavara. incepe ciclul anual. cand are frunzisul complet. El trebuie sa adune substante nutritive (minerale) si apa din sol si sa le transporte pe intreaga sa inaltime ±si pana la cele mai indepartate crengi. ramurele si frunze. Maretul stejar arata cel mai impresionant vara. De la varful coroanei pana la capetele radacinilor ±care pot sa se extinda in adancimea solului cat ramurile de deasupra.

. Brebu-Nou). cît i semiumbrit. foarte dens si dur. umiditate atmosferic ridicat . zaharuri. Lemnul. ulei eteric etc. Solicit un climat mai rece. compoturilor si infuziei de ceai. aucuparia fiind singurul care le are compuse (la celelalte specii sînt simple). S. este sferic. scorusa. Se utilizeaza in prepararea gemurilor. Cîrlibaba. Altitudinal se întilne te din zona de deal pîn în cea alpin . iar datorit vitaminei C este antiscorbutic. soluri u oare. Fructul comestibil. cel mai adesea între 1 000-1 400 m. carotenoizi. Suceava (Vatra Dornei. Mai r spîndit în jude ul Caras (G rîma. Ecologie i r spândire : Arbore din compozi ia p durilor de foioase sau a p durilor de amestec. usor alungit. în mai mic m sur i în p durile de pe culmile Dobrogei. revene. pu ind vegeta atît la lumin puternic .utiliz ri terapeutice : Utilizat mai mult în medicina empiric în reumatism.a. de culoare rosie rosie-aprinsa. Este indicat in tratarea anemiilor si a bolilor tubului digestiv. cu frunze compuse si fructe mari comestibile. pe versan i însori i. cu gust amarui. Ac iune farmacodinamic . acid malic i al i acizi organici (sorbinic. hemostatic i adjuvant în tratamentul tuberculozei. Scorusa este un fruct bogat in vitamina C. Se instaleaz ca specie pionier în t ieturile din zona molidului. criteriul de diferen iere îl constituie frunzele. Creste in padurile de rasinoase si cele de amestec. diuretic. uneori chiar i în molidi uri. antitusiv. 150-200 mg% vitamina C. cand este coapta. Confuzii: Deoarece mai exist i alte specii de scoru cu fructe ro ii.SCORUSUL Scorusul de munte este un arbore fructifer inalt de 15-20m. este folosit in industria mobilelor. R spîndit în întreg arcul carpatic i Mun ii Apuseni. parasorbinic). Cluj . mai ales spre marginea p durilor i spre lumini uri. Compozi ie chimic : tanin. Datorit taninurilor are propriet i astringente. galbena lucioasa sau portocalie. Pojorîta).

Fiecare floare este formata din 5 sepale ce cad in momentul infloririi. Aria de r spândire Este r spândit prin p durile din regiunile deluroase pân aproape de zona muntoas . concrescut aproape pe jumatatea lungimii lui. Frunzele sunt lung-petiolate. Florile. Fructul este o nuca de forma sferica sau ovala. ascu ite la vârf. iar un numar mic de boboci se afla in curs de deschidere. uneori i mai multe. in incaperi aerisite. Intern: antitermic. . Frunze Frunzele sunt lung-pe iolate. Este raspandit prin padurile din regiunile de dealuri pana aproape de zona muntoasa. cu o coroana deasa. rotunde. Infloreste in lunile iunie-iulie. sunt alb-g lbui. Recoltarea Florile de tei se culeg cu bracteea insotitoare. iar pe fa a inferioar se observ nervuri proeminente. in numar de 2-10. uneori si mai multe. Intrebuintari Florile de tei se folosesc in tuse. placut mirositoare. 5 petale. Se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C.5-4 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. sedativ. avand actiune emolienta si sudorifica. cu o bractee lung în form de limb . pl cut mirositoare. iar pe fata inferioara se observa nervuri proeminente. descongestiv. rotunde. numeroase stamine i un ovar globulos. în num r de 2±10 pe ram.TEIUL Descriere Teiul este un arbore inalt pana la 25 m. Fiecare floare este format din 5 sepale care cad în momentul înfloririi. dupa ce roua s-a ridicat si la 2-3 zile dupa ultima ploaie. raceala. cu o bractee lunga in forma de limba. Recoltarea se face pe timp uscat. teiul este un arbore cu flori Florile Florile. Se recolteaza cand majoritatea lor sunt complet inflorite. concrescut aproape pe jum tatea lungimii lui. Fructul Fructul este o nuc de form sferic sau oval de dimensiuni mici. sunt alb-galbui. Mod de uscare Florile de tei se usuca in straturi subtiri. asezate pe un peduncul comun. Praful de tei este iritant. ascutite la varf. de culoare verde-galbuie. numeroase stamine si un ovar globulos. 5 petale. Din 3. provoaca tuse si stranut. a ezate pe un peduncul comun. expectorant. Sunt des folosite la prepararea infuziilor de ceai. de culoare verde-galbuie. Observatii La manipularea florilor de tei se va purta masca sau tifon la nas si gura. Extern: calmant general(bai).

Inmultire: nu se recomanda inmultirea prin seminte. Partea interioara a frunzei are o culoare violet-aprins care trece spre roz inspre tulpina. Tulpina si partea de deasupra a frunzelor sunt de culoare purpurie si pe masura ce foliajul se maturizeaza e acoperit de o nuanta metalica de turquise.consta in indoirea unei ramuri flexibile sau a unei noi mladite in asa fel incat sa intre in contact direct cu solul.7. taiati-o pana la nivelul solului ca sa apara un nou foliaj si sa infloreasca din nou toamna. Florile sunt roz.trebuie ingropate bine in pamant nisipos. Marcotaj . Desi prefera pamantul umed. Pericole: planta poate cauza iritatii ale pielii sau reactii alergice. neutru (pH 6.6. 2. De obicei inmugureste iar primavara. dar pe perioadele friguroase de iarna rezista mai bine sub un strat gros de zapada. lasand-o sa dea radacini in timp ce este inca legata de planta-mama. Ingrijire: Tradescantia pallida se cultiva cel mai bine in sol nisipos. Butasi de tulpina sau frunze .5). ascutite si flori roz. Aceasta specie este toleranta la inghet.5 cm si lungi de 7-13 cm. Frunzele sunt late de circa 2.6 .6 . Lavinia Rorich . dar florle sunt deschise numai dimineata. dar se adapteaza bine si pe un teren stancos. planta rezista si pe un teren secetos si nu se usuca daca nu este udata o perioada mai lunga de timp. care se intinde ca un covor vegetal.TRADESCANTIA Familie: Commelinaceae Origine: estul Mexicului Tip: planta perena Inaltime: 30-45 cm Diametru: 22-30 cm Expunere: plin soare sau partial umbra Perioada de inflorire: tot anul Tip de pamant: acid sau usor acidic (pH 5. Planta infloreste constant in perioadele calde.8) Descriere: Tradescantia pallida este o planta cu frunze lungi.6 .7. Daca planta arata rau pe la mijlocul verii.5) sau usor alkalin (pH 7. au trei petale si circa 2 cm diametru. 1.

alb. Prea putina apa dauneaza plantei. Daunatorii la care trebuie sa fiti atenti sunt gandacii. Saturn. foliajul poate fi folosit la aranjamente florale Descriere: Majoritatea speciilor de coleus ajung rapid la dimensiunea lor maxima. in primele 7-10 zile de la plantare radacina trebuie sa fie umeda. ramuri Expunere: umbra totala sau partiala Culoarea foliajului: rosu. Pentru ca planta sa creasca mai bine in mijlocul verii. Solar Spectrum. afidele si aleuroidele (musca sau fluturele alb). Desi supravietuieste si in plin soare. Solar Furnance. dar bine drenat. Speciile care nu tolereaza soarele se decoloreaza cand sunt expuse la soare.CULEUS Familia: Lamiaceae Nume stiintific: Coleus x hybridus Tip: planta anuala Inmultire: seminte. cu marginile arse. nesemnificative. planta de interior sau de sera. Pericole: planta este foarte rezistenta la boli sau insecte daca sunt crescute afara. La sfarsitul verii apar florile mici. iulie si august. Specii care prefera soarele: Alabama Sunset. mai ales atunci cand o plantati. Atat florile cat si ramurile noi ale plantelor tinere trebuie rupte pentru a incuraja un foliaj mai bogat. culoarea frunzelor este pusa mai bine in evidenta la umbra. apoi planta poate fi udata numai cand pamantul de la suprafata ghiveciului s-a uscat putin (verificati la 3-5 zile). dar udarea excesiva va face ca frunzele sa devina maronii. Burgundy Sun . purpuriu si galben Perioada de inflorire: vara tarziu. ghivece. Sunt plante anuale fragile care nu rezista la frig. Plum Parfait. verde. Coleus este atacat de boli precum putrezirea tulpinii sau a radacinii. amestecati apa de udat cu fertilizator in lunile iunie. Pineapple. Solar Flare. atat cat pamantul sa nu se usuce. Prin urmare. Coleus prefera un sol umed. pamant umed Utilizare: borduri. roz. trebuie udata destul de des. Solar Eclipse. Solar Storm. Pat Martin. Solar Shadow. florile trebuie rupte Inaltime: 45-91 cm Diametru: 22-30 cm Tip de sol: neutru sau alcalin. in containere sau straturi corespunzatoare.

FLUXIA Ingrijire: Temperatur : R coare sau c ldur moderat . O colec ie de asemenea hibrizi poate asigura flori din prim var p n toamna i unii exper i consider fucsia ca planta de cas cu flori cea mai satisf c toare. dup ce perioada de înflorire s-a încheiat i frunzele au început s cad . Fucsiile sunt cultiva i. repeta i opera ia de ciupire. Lumin : Puternic . Folosi i un hormon de Încol ire Fucsia (cercelu ) se g se te într-o gam larg de culori. Acestea sunt florile familiare de fucsii . Pentru a avea o cre tere ca o tuf . o plant de cas popular .planta poate suferi dac temperatura dep e te 21° C. Pentru a men ine planta cu flori multe i bine format . Umiditatea aerului: Pulveriza i frunzele ocazional În timpul perioadei de cre tere. cu tulpini moi. dec t În camera de zi " ! ! ! ! ! ! ! ! " ! ! " ! ! ! .singulare. ro ii sau purpurii. Rupe i florile moarte pentru a stimula formarea bobocilor. dreapt . R s dire: R s di i prim vara În fiecare an. Din p cate. Aceste flori pot fi singulare.Fucsia h brida este. La acestea. semiduble sau duble. triph lla. ca tufe. Men ine i 10-16°C iarna. Uda i moderat iarna. cu frunze multicolore). forme i dimensiuni. sunt necesare dirijarea i tunderea cu regularitate. aproape toate plantele cump rate pentru decorarea casei sau drept cadouri. În form de clopo el. dar nu În b taia soarelui. roz. Înmul ire: Lua i buta i de tulpin prim vara sau vara. dar tipurile t r toare se folosesc pe larg În co urile suspendate. sunt sortite co ului de gunoi. C nd fiecare dintre l starii laterali rezulta i a dezvoltat trei seturi de frunze. Exist sute de variet i cunoscute ale F. Golden Marinka (ro ie. Exist sute de hibrizi În aproape toate cazurile culoare provine de la sepalele i petalele aspectuoase care sunt. de aceea i culoare. Ap : Men ine i compostul umed În permanen din prim var p n toamna. cu combina ii de culori de alb. chiar înainte de a începe cre terea. Frunzele vor c dea. h brida. a a c scurta i tulpinile prim vara devreme. dar aceasta va dura c teva sezoane i este mai bine s se fac Într-o ser din cas .Red Ribbons (aib i ro ie) i Pink Galore (roz). sau nu sunt. pe tufe.duble sau duble. Florile apar pe noile plante crescute. culoarea florilor este dat de sepale . dar cre terea începe din nou prim vara i cu o îngrijire corect planta poate fi inut mai mul i ani. care deriv din F. Este posibil ca o varietate viguroas . ciupi i v rful dup ce s-au format trei seturi de frunze. Exemple de fucsii t r toare sunt Marinka (ro ie).petalele sunt neÎnsemnate sau absente. cu fermec toarele flori în form de clopo el at rn nd de pe tulpini. Pe l ng familiarele tipuri În form de fust hawaian exist hibrizi cu ciorchini sau fucsiile caprifoi. Este destul de u or ca planta s ierneze într-o camer r coroas . semi. pe merit. de obicei. s fie dirijat ca plant standard.

este un redactor de texte publicitare care. emotionanta. planta ornamentala nelipsita din fereastra oricarei case din Anglia. in viziunea sa. tinteste tocmai in aceasta forma de narcisism cu un sarcasm zdrobitor. impotriva dominatiei "zeului-ban´ ce corupe toate aspectele existentei si a "decentei meschine a clasei medii de jos´. Punctul meu de plecare este intotdeauna o izbucnire a spiritului partizan. Aspidistra sa traiasca!. Gordon Comstock. nu-mi spun: Am sa produc o opera de arta . Cind ma asez la birou sa scriu o carte. isi paraseste slujba bine platita dupa ce primul sau volum de poezii se bucura de recenzii favorabile in ziarul londonez Times. O scriu pentru ca vreau sa dau in vileag o minciuna sau pentru ca vreau sa atrag atentia asupra unui lucru. al carei simbol prin excelenta este. dar strabatuta de puternice accente comice. aspidistra. un sentiment de injustitie. un marunt poet londonez trecut de prima tinerete. sa fii un mare poet insemna sa urmezi o chemare mai inalta. Proiectind naratiunea pe fundalul Marii Depresiuni Economice din anii '30. Why I Write.ASPIDRISTRA Descriere Romanul Aspidistra sa traiasca!. publicat pentru prima oara in 1936 si presarat cu numeroase detalii autobiografice. Romanul satiric al lui George Orwell. 1946) Anul aparitiei: 2009 .´ (The New York Times) "Lucrul pe care mi-am dorit cel mai mult sa-l fac de-a lungul ultimilor zece ani a fost sa transform scriitura politica in arta. este o satira muscatoare la adresa vietii literare si a societatii capitaliste ce ridica banul la rang de religie. "Conform mitului artistului muritor de foame. care merita sacrificiul oricarui confort material. Personajul sau principal. intr-un avint nebunesc de multumire de sine. a razboiului personal purtat de Gordon Comstock.´ (George Orwell. iar prima mea grija este sa ma fac ascultat. publicat in 1936. Orwell realizeaza o cronica sumbra.

in timp ce iarna are nevoie de mai putina apa. de culoare verde inchis cu striatii de culoare galbena. chiar o singura data pe luna. . cresc pe verticala.SANSEVIERA Descriere: Sansevieria este un gen care cuprinde aproximativ 60 de specii.prefera caldura. . care poate duce la inmuierea frunzelor si uscarea acestora. cu lungimi intre 60-100 cm sau chiar mai mari. . Se recomanda sa se evite udarea excesiva. lungi ca niste spade. fara valoare decorativa.udarea exagerata si frigul. daunatori: . in forma de sabie.Sansevieria Trifasciata Laurentiin (Sanseviera ) Informatii generale: Aspect: . dar foarte parfumate. Necesita un substrat fertil. originare din Africa si Asia. odata la 2-3 ani. .rezistenta la aerul uscat si la fumul de tigara.florile sunt mici si albe.iarna temperatura sa nu scada sub 14 grade C. la inceputul primaverii. la interval de o luna. bine drenat. Aceasta se prezinta ca o planta cu un rizom superficial. Ingrijire: Se poate amplasa atat in spatii luminoase. Necesita transplantare. in perioada de crestere. din care pornesc frunze lungi plate. Plante de apartament . la o adnacime de 2 cm.este deosebita prin dunga marginala galbena de pe frunze. . Boli. producand flori mici. de culoare alba. verde deschis sau alba. .prefera lumina plina. Pentru o crestere mai viguroasa puteti administra un ingrasamant lichid. Plantele mai in varsta. pot inflori pe durata verii. Temperatura optimase situeaza intre 20-28 °C vara si 13-18° iarna. carnoase.paduchii cu scut. cat si in locuri semiumbrite. Vara se uda dar cand pamantul s-a uscat. Inmultire: Prin divizarea plantei sau prin butasi de frunze (fasii lungi de 7-10 cm) care se pun la inradacinat intr-un substrat de nisip si turba. dar ferit de soare direct. Ingrijire: .frunzele sunt striate sau dungate in alb si galben. impreuna cu apa de udat.

Usturoiul salbatic . Frunzele sale se pot folosi atat la mancaruri cat si in salate. Purul poate fi lesne sufocat de buruieni. Paste scurte cu ulei de masline si usturoi Gasindu-se intr-o mare varietate de forme si dimensiuni. cat si ca fel principal de mancare. de aceea terenul trebuie bine curatat si mentinut ca atare. Pentru o masa care sa cuprinda numai ingrediente naturale si sa fie satioasa. Puneti usturoiul curatat intr-un blender si amestecati pana cand devine pasta. Frunzele vor fi recoltate esalonat. pe timpul iernii e bine sa fie acoperita cu un strat de paie sau frunze uscate. desi apare spontan si in Europa de est. Udat moderat si tinut intr-un loc cu multa lumina si caldura. Un asemenea fel de mancare il reprezinta legumele la cuptor cu sos de usturoi si ghimbir. de aceea cel mai adesea se inmulteste prin despartirea tufelor. Florile purului sunt asemanatoare cu cele ale cepei. cilindrice. si ingustate spre varf. un gen care reuneste ceapa. intr-un amestec de nisip cu mranita. bine drenat si irigat. inclusiv in tara noastra. Semintele au o facultate germinativa mai redusa care se pastreaza un singur an. usturoi salbatic sau samurasla. purul poate fi transplantat in ladite sau alte vase incapatoare. este denumit pur. In bucatarie sunt folosite frunzele sale subtiri. face parte din genul Allium. Popular. Aroma pe care o ofera mancarii este unica. o reteta ideala este cea bogata in substante nutritive. Plantele obtinute din seminte se dezvolta greu. usturoiul si leurda. Pentru a va putea bucura de salatele cu gust inedit si iarna. asemanatoare usturoiului. ele rasar la 15-16 zile dupa semanat. Solul potrivit pentru usturoiul salbatic este un sol bine ingrasat. purul se va mentine verde pana primavara. Planta mai este sensibila si la geruri.PURUL Este o planta a carei origine este localizata in Asia Centrala. sarea si sucul de lamaie . Toate partile plantei au o aroma puternica.(Allium vineale). lasandu-i timp plantei sa isi refaca foliajul. Adaugati uleiul foarte incet. pastele fainoase sunt utilizate atat ca ingredient alimentar. avand insa o culoare purpuriu-violacee. mult mai fina decat cea a usturoiului clasic.

TRANDAFIR Descrierea si cultivarea trandafirului Trandafirul este un gen de planta perena din familia Rosaceae. majoritatea inflorind o singura data pe an. deoarece apoi eficacitata acestora scade rapid.La trandafirii cu inflorire multipla cea mai mare productie de flori se inregistreaza in general primavara. care se hranesc cu seva plantei si invadeaza in special bobocii si lastarii tineri. grupate in inflorescente. caderea lor si la o inflorire intarziata. Lipsa de apa duce la o crestere redusa a trandafirului. trandafirii pitici pentru jardiniere si ghivece. sunt vigurosi. Prima masura este o spalare atenta a plantei pentru indepartarea insectelor. cei cataratori. In cazul utilizarii in scopuri medicale sau cosmetice. in tufe. precum trandafirii de gradina si trandafirii pentru flori taiate care cuprind hibrizii care infloresc de mai multe ori pe an. Ii prieste un pamant negru. Un daunator des intalnit il repezinta paduchii de frunze. butasire. distingem trandafirii de parc.Una dintre cele mai raspandite boli este rugina frunzelor produsa de o ciuperca numita Phragmidium mucronatum. pentru alcatuirea unor imprejmuiri naturale sau pentru decorarea unor ziduri. trebuie avut in vedere ca nu toate soiurile de trandafiri au aceleasi proprietati. In cosmetica cel mai apreciat este trandafirul de Damasc. marcotaj. La loc umbros va inflori mai putin.Inmultirea se poate realiza prin seminte. in octombrie-noiembrie. Un dusman al acestora il reprezinta gargaritele. altii . Trebuie sapat adanc primavara si toamna cand se inglobeaza si ingrasaminte organice. aparand in special in primaverile calde si ploiase. acoperita cu spini. in martie-aprilie. bogat in substante hranitoare si cu o buna permeabilitate pentru apa. petalele de trandafir trebuie culese doar manual. inainte ca roua sa apuce sa se usuce. cei cu frunze incretite etc. iar excesul duce la alungirea frunzelor. Trandafirii cataratori dau un farmec aparte oricarui gard viu Trandafirul este o planta cu tulpina dreapta sau agatatoare. Pentru aceasta in noiembrie se ridica un musuroi de pamant la baza tulpinii de aproximativ 30 de centimetri. scazand treptat spre toamna. care grupeaza speciile rezistente la conditii mai aspre de clima. De asemenea. mai mult sau mai putin parfumati si cu o varietate larga de culori. cultivate ca arbusti ornamentali in parcuri. Unele soiuri trebuie protejate de frigul iernii. fiind folositi si ca portaltoi. originar din regiunile continentale si subtropicale ale emisferei nordice Sunt de remarcat trandafirii pitici. dar nici soarele prea puternic nu este tocmai bun. Conform modului in care au fost impartiti pe grupe de catre cultivatori. sau primavara. acesta conducand la decolorarea petalelor. fie mai ales la speciile agatatoare. dimineata devreme. Udarea plantei se face cand solul este uscat. unii fiind de interior. are frunze lucioase si flori cu 25-30 de petale ce pot avea diverse culori si cresc fie solitare. altoire etc. Plantarea se realizeaza toamna. ferit de vant. Este bine sa fie plantati intr-un loc insorit.de gradina si care pot fi gasiti inclusiv la hypermarket. .

In cateva luni. Planteaza apoi aceste portiuni in ghivece diferite. dupa care sa indepartezi ce nu a fost absorbit de compost. este bine sa hranesti planta cu un ingrasamantlichid. sub forma de tubercul.. Semintele vor incolti in 5-6 saptamani. Este indicat sa torni apa in suportul pe care sta ghiveciul. 25% pamant de turba si 15% nisip. Este recomandat sa eviti asezarea ghiveciului cu cyclamen in camere cu aer uscat pentru ca acest ambient poate determina ofilirea florilor si uscarea plantei. cyclamenul formeaza boboci. Lumina si temperature Incepand cu sfarsitul lunii septembrie.Lumina si temperatura . cu frunze carnoase. insa nu direct de la soare. bine drenat si cu un continut mare de substante nutritive si humus. au petalele cu varfurile indoite si rasfrante. tuberculii isi pierd frunzele si intra in perioada de repaus. de culoare verzi-albicioase.Cyclamen Cuprins:Descriere .Solu. Poti folosi un amestec de 60% pamant de frunze de fag... pot fi mutati in ghiveci cu pamant ud. Daca vrei sa pastrezi planta cat mai mult timp inflorita.Udarea se reduce treptat in perioada in care planta intra in perioada de repaus Inmultire Cyclamenul se insamanteaza la sfarsitul verii-inceputul toamnei. foarte mari si frumoase.In perioada de inflorire. tuberculul ramas in ghiveci se pastreaza la umbra. pamantul trebuie mentinut in permanenta umed.. Solpotrivit pentru cyclamen trebuie sa fie usor acid. rosie sau violet.Udare. pe care le veti aseza intr-un ambient racoros. Dupa inflorire. s-o lasi circa 20 de minute. . planta are nevoie de o temperatura de 10-15o C si de o lumina buna. de culoare alba. cyclamenul necesita o perioada de repaus. este bine sa o asezi intr-un loc racoros cel putin noaptea. Caracteristica acestei plante este tulpina subpamanteana turtita. cand tuberculii ajung pana la 3-4 cm si dezvolta cateva frunzulite. La sfarsitul primaverii. intr-un loc racoros. Cultivarecyclamenului nu este prea usoara. intr-un loc cald. la 4 cm distanta una de alta.Cultivare. UdareaToamna si iarna. Dupa trecerea florilor.Imultire Descriere Cyclamenul are aspect de tufa. diluat in apa. Aseaza recipientul cu pamant pentru insamantare la umbra. In aceasta perioada. Florile. rotunda. Semintele se maturizeaza in luna septembrie iar in octombrie se pun in pamant de sera (mranita). poti sa inmultesti cyclamenul prin divizarea tuberculului . la fiecare 2-3 saptamani.Pentru a inflori in fiecare an. care poate atinge pana la 12 cm in diametru. rasucite. Indeparteaza pamantul de pe radacini si imparte tuberculul astfel incat fiecare portiune sa aiba cativa muguri.

plopul argintiu (Populus alba). a haldelor rezulate din lucr rile miniere. Ca ?fabrici verzi? arborii de plop sant campioni. de toate speciile. În Europa central i r s ritean sunt mai r spândi i plopul negru (Populus nigra). in restul perioadei de vegetatie si acesti arbori isi aduc aportul la purificarea aerului. mai ales când arborele a pierdut frunzele. tulpina cre te mai departe.Suprafata plantatiilor verzi pe teritoriul gradinitelor de copii trebuie sa fie de 18-24 m2 la un copil. intocmite acte de control. micsorarea poluarii fonice si a arsitei. În prezent plopul este obiectul unor cercet ri genetice în SUA. in functionarea teritoriilor orasenesti. plop ? 700 A) Plantatiile verzi. nu haotic si nu toti odata. plopul tremur tor (Populus tremula) i plopul cenu iu (Populus canescens).Suprafata plantatiilor verzi a raioanelor selitibe e determinata de numarul populatiei. tei ± 250 %.PLOPUL Plopul are cca. reiesind din suprafata de 9 m2 necesara unei persoane. Mai intai trebuie eliberat orasul de arborii bolnavi si deteriorati. la intreprinderile industriale ? 15-20 % din teritoriu.Cele mentionate mai sus ne indica la faptul. sau a carierelor de piatr abandonate. 50 de variet i r spândite în emisfera nordic . au un lemn moale. din care motiv este folosit i la recultivarea cu plop a terenurilor virane. precum i de-a lungul c ilor ferate. fiind un arbore pu in preten ios. fabricarea oxigenului. existând i o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciuperc parazit (Marssonina brunnea). Daca spre exemplu. sau la îmbun t iri funciare prin absorb ia din sol a substan elor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele. cat si defrisarea trebuiesc executate pe baza unui proiect bine argumentat ca sa putem exclude erorile care au fost mentionate. dar la un bolnav trebuie sa revina nu mai putin de 50 m2 la un bolnav. amelioreaza conditiile igienosanitare si viata populatiei. UtilizareIarna. i asa zisul ?puf? se mentine pe parcursul unei luni. Plopii in marea majoritate trebuiesc inlocuiti da nu in asa mod. egalam capacitatea de purificare a unui arbore de molid (brad) cu 100 % apoi productivitatea unui arbore de pin este de 160 %. care intra in componenta urbei contemporane joaca un rol important in formarea aspectului arhitectorial al localitatii. etc ? 70 % din suprafata. stejar ± 450 %.Da. pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alc tuiesc aleile de plopi. care nu-si indeplinesc functiile ecologice si apoi de revenit la plopi! Arborii trebuie sa fie minutios examinati. nu sufer prea mult dac s-au rupt sau au fost t iate din crengi. ca atat inverzirea. Arborii cresc repede. Plopul fiind un lemn de esen moale este folosit la confec ionarea pantofilor de lemn.Anume pe acest principiu se selecteaza speciile forestiere si de arbusti in structura spatiilor verzi. Europa i China de a ob ine variante de plante rezistente la d un tori. sanatoriilor. O deosebita importanta au spatiile verzi pe teritoriul spitalelor. procese-verbale si de obtinut prin lamurire acordul populatiei . Canada. se poate observa tulpina dreapt a plopului.

pentru ca nu au nevoie de ingrijiri deosebite. plasati pomul in ea si acoperiti cu pamant radacinile pana la nivelul pamantului din preajma. prunul poare fi cultivat in aproape orice gradina obisnuita si traieste aproape 50 de ani.Prunii prefera locurile aflate in plin soare. in functie de dimensiunile prunului la maturitate.se sapa o groapa destul de mare incat sa incapa cu usurinta radacinile. verificati din cand in cand legaturile. Daca il plantati pe o peluza.In ceea ce priveste conditiile de care are absoluta nevoie un prun. nu mai adaugati fertilizator . In ceea ce priveste umezeala. si prunul trebuie plantat la aceasi adancime la care a fost plantat inghiveci sau in sera. Ca totii pomii. Cumpararea unui soi care atinge 9 m inaltime si o coroana mare nu este tocmai cea mai buna idee daca aveti o gradina mica. Plantarea in sine este simpla . cu fazii de plastic sau sfoara (nu sarma sau alte materiale care ar putea strica tulpina). Nu ii plantati langa alti pomi pentru ca acestia ii vor priva de umezeala de care au nevoie. iar punctele de legatura se fac din 30 in 30 cm. Este foarte simplu. Victoria sau Marjorie's Seedling. Aracul se infige inpamant la cel putin 15 cm de tulpina. dar nici prea uscat. asa ca nu trebuie planatati intr-o zona in care temperaturile scad sub zero. desi nici gradinile cu putina umbra dimineata sau dupa-amiaza nu le dauneaza. este foarte important sa nu plantati prunii in parcele cu pamant mereu umed. in acest caz sunt recomandate soiurile Czar. In afara de asta.un pamant prea fertil va duce la dezvoltarea prea mare a pomului in sine. Prunii infloresc mai devreme decat ceilalti pomi fructiferi.Daca prunul se va planta intr-un sol care inainte a fost fertilizat pentru alte culturi. dar mai sunt cateva stafuri de care trebuie sa tineti seama. pregatiti pamantul ca mai sus.Pruni trebuie legati de un arac in primii ani de la plantare. acestea sunt 3: caldura (importanta mai ales in perioada de polinare). Tipuri de pruni Trebuie sa aveti mare grija cand alegeti un anume tip de prun. batatoriti pamantul pentru ca acesta sa intre bine in contact cu radacinile. pentru ca sa nu fie prea stranse. De asemenea. in detrimentul cantitatii de fructe. adaugand un fertilizator de lunga durata. lumina si umezeala.Locul de plantare In primul rand.. Nu uitati ca in jurul lui trebuie sa lasati destul loc sa nu fie inghesuit de alte plante sau arbori. Plantarea Este bine ca locul de plantare sa se pregateasca cu o luna inainte de plantarea propriu-zisa. Daca totusi zona in care locuiti este una rece. daca nu stiti sigur atunci asigurati-va ca nodul dintre radacina si tulpina este la cel putin 5 cm deasupra pamantului. pentru ca pamantul sa aiba timp sa se aseze. locul trebuie ales dinainte. Dimensiuni . . Dupa ce ati plantat copacul. atunci evitati sa plantati soiuri care infloresc prea devreme.PRUNUL Denumire stiintifica: Prunus Domestica Expunere: plin soare Sol: tolereaza orice tip De la plantare pana la inflorire: un copac de 2 ani va produce fructe dupa 3 ani de la plantare DescrierePrunul ar trebui sa fie prima alegere pentru un gradinar cu putina experienta care vrea sa aiba o livada de pomi fructiferi.

se incarca cu energie. organismul deja incepand sa resimta oboseala. Dar maxima incarcare cu energie a organismului are loc intre orele 21 si 24. admirarea naturii etc. conducand la dereglari ale organismului pe care tehnica medicala. Ele corespund lumii fizice in care exista notiunea de spatiu si timp. Somn lejer. radioul si televizorul. poti sa-ti folosesti subconstientul in programarea si dirijarea constienta a vietii. apar undele beta cu frecvente f = 14-21 Hz. agitatia si stresul cotidian perturba aceste ritmiri ancestrale. 2. scazand treptat din intensitate pana la ora 4 dimineata. la ora 2 incepand trezirea naturii. al viselor (20-30 min. de cele mai multe ori incarcat cu vise. timp de 12 h. Orele de somn cele mai bune sunt in pas cu natura. in acest domeniu. cat si starii de somn ii corespund anumite unde cerebrale. Somn profund. Somn foarte profund. in starea de semisomn. implicit. Siesta. 4. tele-kinezie etc. 2. cand corpul se repara. Somn foarte lejer. de obicei intre orele 14-15. nu mai poate sa le rezolve in totalitate. iar ziua. Energia se consuma treptat pana la ora 16. si stanga cu rol analitic. 1. organismul. cand se opreste. Tehnologia avansata. corespunzatoare lumii spirituale. adica 21-2. Somnul are 5 cicluri de durata inegala: 1. releva faptul ca ceasul biologic uman functioneaza in deplina concordanta cu energiile din univers.SOMIN Cercetarile oamenilor de stiinta. in starea de veghe. Actiunea sa este legata de temperatura corpului. 3. dreapta intuitiva folosita la ascultarea muzicii. premonitie. care pot fi depistate la encefalograf. Este domeniul inconstientului . Somnul de dimineata era considerat boala curata. se descarca. La frecventa f = 10 Hz se interconecteaza cele doua emisfere cerebrale. Consumul maxim de energie are loc ziua. se emit unde teta cu frecvente f = 4-7 Hz. aura. Intrand in starea alfa in mod voluntar. in special populatia de la sate era in acord cu ceasul cosmic. Noaptea. Atat starii de veghe. in starea de somn. 5. In timpul somnului se produc anumiti hormoni. Somn rapid. ramasa mult in urma celorlalte descoperiri. tranzit intre veghe si somn. Frecventa f = 10 Hz este numita si frontiera PSI deoarece sub nivelul ei apar fenomene de parapsihologic: telepatie. 3. Aceasta ne arata Dan Seracu in cartea Autocontrol pas cu pas. exista unde alfa cu f = 7-14 Hz. 4. sculandu-se odata cu rasaritul soarelui (la cantarul cocosilor) si culcandu-se imediat dupa apusul lui. inca 20 min. Cu cat temperatura este mai scazuta (dimineata sau in timpul siestei) cu atat hormonul este mai activ. linisteste durerea. tot 12 h. Si la anestezie generala se activeaza aceste unde. apar unde delta cu frecventa mai mica de 4 Hz. inainte de a se introduce curentul electric si. Toate functiile incetinesc.). Nu exista notiunea de spatiu si timp. u6m3912uq77odg Cortizonulprodus de organism conditioneaza reactii antiinflamatoare. Aceste 4 cicluri reprezinta somnul lent. logic (la stangaci este invers). in timpul somnului profund. Urmeaza un somn relaxant. reactiveaza acest proces. Se revine apoi la primul ciclu (veghe-somn). intre orele 9 si 12 (observati similitudinea de ore).

La sfâr itul lunii august. prin aceasta vizându-se distrugerea formelor hibernante ale moliilor.TV cablu . se transform în pupe i intr în perioada de hibernare. Larvele eclozate migreaz în interiorul ciorchinelui. .aer conditionat. Daca ati trecut pragul unitatii noastre si doriti sa va faceti cunoascuta impresia. perforeaz caliciul butonului floral i consum organele florale. Vila Vita de Vie este amplasata in centrul statiunii Costinesti. hr nindu-se cu pulpa acestora. În lunile iulie-august are loc zborul fluturilor din prima genera ie i depunerea ou lor. Fluturii genera iei hibernate apar în luna mai.restaurant.03%. începutul lunii septembrie. b)FASTAC 10 EC (alfa-cipermetrin 100g/l) 0. în ara noastr fiind întâlnit în podgoriile din zona de deal a Transilvaniei. p r sesc locurile de hr nire. prin consumarea organelor florale i a pulpei boabelor.Combatere chimic : *tratament în vegeta ie cu: a)DECIS 2. sub scoar a butucilor sau a coardelor mai groase. în acestea p trunzând i ciuperca Botrytis Cinerea. depunând ou le pe bobocii florali sau pe frunze.01%. Produce pagube importante. Activitatea fluturilor se desf oar în timpul serii i nop ii. Pe lâng pagubele directe pe care le produc asupra boabelor. 2 camere 3 pers. se retrag sub scoar a exfoliat a butucilor i corzilor. Unitatea dispune de terasa . Ierneaz în stadiul de pup . Larvele acestei genera ii fac perfora ii în boabe.Prevenire: distrugerea prin ardere a tuturor coardelor r mase dup t ierile executate în toamn sau prim var . c)KARATE 2.VITA DE VIE Descriere: Specie r spândit în zona de nord a arealului de cultur a vi ei de vie.grup sanitar propriu si apa calda permanent . asteptam sa completati "cartea de oaspeti" in categoria impresii. camerele dispun de urmatoarele facilitati: . Restaurantul din doatarea unitatii va sta la dipozitie in fiecare zi cu o gama variata de meniuri la preturi atractive.5 EC (deltrametin 25g/l) 0.5 EC (lambda cihalotrin 25g/l) 0. La completa dezvoltare. preferând îns vi a de vie. larvele împupeaz la ad postul unei frunze r sucite sau în interiorul ciorchinelui. Va stam la dispozitie pentru anul estival 2010 cu urmatoarele: 5 camere 2 pers. produce i pagube indirecte.telefon . larvele ajung la completa dezvoltare. Plante atacate i mod de d unare: este o specie polifag hr nindu-se cu peste 90 de specii de plante gazd . prin r nile produse boabelor.minibar .025%. la o distanta de aproximativ 50m de Marea Neagra.

Hojiblanca.Olea europaea. Din acest motiv m slinele produse în Spania sunt mai rar destinate ob inerii de ulei. fiind înregistrate recorduri de peste 10 metri în diametru i peste apte secole de via . în estul Australiei. Olea paniculata. L sa i s se dezvolte natural. Olea capensis. m slinii pot avea trunchiuri de dimensiuni considerabile. îns cu un gust mai amar. având o uimitoare putere de regenerare. Principalele variet i cultivate în Spania sunt: Arbequina.MASLINUL slinul este un arbore originar din Siria i zonele de litoral din Turcia. Creta i Thassos. Olea undulata. Olea salicifolia. Grecia ofer condi ii excelente dezvolt rii m slinului. iar uleiul extras este inferior din punct de vedere calitativ. Comp rând aceste variet i cu variet ile descrise de savan ii Romei antice nu s-a reu it o identificare sigur deosebire de cele din Italia. M slinul prefer climate cu ierni blânde i veri toride. mai compac i i mai productivi. Olea europaea. datorit dimensiunilor considerabile atinse de fructe. Variet ile cultivate prezint multe deosebiri.M slinul s lbatic este un pom mic cu aspect de tufi . M slinele erau folosite fie pentru ob inerea uleiului de m sline. printre acestea se num r : Olea brachiata. Olea tetragonoclada. Lechin.. Gordal. Olea hainanensis. m slinul european.Exist în jur de 20 de specii de m slini. Este considerat "arborele ve nic roditor". . Olea guangxiensis. înt lnit în Attica. fiind un arbore cu o longevitate extraordin . Manzanilla i Picual. în schimb sunt tratate i consumate. dând mereu r d cini i l stari noi. M slinii au o cre tere lent . Olea laxiflora. foarte r spândit i în Grecia continental i în arhipelagul elen. Leccino i Carolea. Olea neriifolia.Exist . dar sunt i foarte longevivi. Din cele aproximativ 260 de variet i existente în Spania doar 25 sunt frecvent folosite pentru ob inerea uleiului. Blanqueta. Farga. Sunt pomi mici întâlni i în zonele limitrofe M rii Mediterane. Halkidikis i Savory. se dezvolt foarte bine pe soluri calcaroase atinse de briza m rii. un foarte mare num r de variet i de m slini cunoscu i cresc torilor din ziua de azi. Olea parvilimba. Olea rosea. m slinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau consumate în saramur .Datorit iernilor blânde. Lakonia i Agrinio. solului calcaros i întinselor suprafe e de litoral. îns . y Varietatea Savory. y Varietatea Kalamon ofer excelente m sline de mas i este intens plantat în Messinia. Empeltre. iar fructele sunt umplute cu diverse garnituri i îmbuteliate în saramur sau o et. Fructele ajunse la maturitate sunt culese în lunile noiembrie i decembrie. dar în general sunt lipsi i de spini. y Varietatea Halkidikis este cultivat cu preponderen în zona Halkidiki i este cunoscut i ca m slina mamut. în sud-estul Asiei. Frunzele m slinilor se men in verzi pe întreaga durat a anului. elimin par ial gustul amar al fructului în timpul coacerii. cu cre tere lent i crengi pres rate cu ghimpi. verilor toride. M slinele de mas pot fi clasificate în func ie de dimensiuni i de num rul de m sline dintr-un kilogram. Olea caudatilimba. este cea mai cunoscut specie din genul Olea.Genul olea con ine în jur de 20 de specii larg r spândite în jurul globului. Olea exasperata. îns dintre acestea doar câteva sunt cultivate pe suprafe e întinse. variet ile întâlnite în Spania au frunze mai late i fructe mai mari. Adesea sunt extra i sâmburii. Principalele variet i întâlnite în Italia sunt: Frantoio. Variet ile des întâlnite în Grecia sunt: Kalamon. Doar în Italia au fost identificate peste 300 de variet i. fiind apreciat înc din antichitate. Olea tsoongii. Cornicabra. Pentru c au un gust amar. în sudul Africii. fie erau consumate ca fructe.

B2. în care s consume numai vi ine i cire e (0. . arina)Soiurile autofertile de vi in sunt. f r alte alimente.0.Fenomenul etaj rii naturale a ramurilor de schelet se întâlne te i la vi in. vi inat . pe soluri cu fertilitate natural mijlocie sau bun . se deosebe te de cire . vitaminele B1. PP. par ial autofertile ( Englez timpurie. Northstar). 1-4 % acizi. Aceste t ieri sunt necesare nu atât pentru a norma produc ia pomilor. perioada înfloritului se suprapune par ial cu a soiurilor de vi in care înfloresc timpuriu (Englez timpuriu).320.04. Având propriet i diuretice. Planta iile intensive de vi in trebuie amplasate îns . Pentru pletorici (persoane care au prea mult sânge). 6.6 % ap . florile leag slab.8-88. Numai la unele soiuri de cire cu înflorit târziu (Germersdorf.) care se întâlne te numai în stare cultivat . de regul . vi inile se folosesc în tratamentul unor boli ale aparatului urinar. semischeletul i ramurile de rod se epuizeaz i se usuc natural. ca i în cazul m rului. Durata economic a unei planta ii este de 25-30 de ani. spump. Dropia. unele soiuri fiind pitice. C.În perioada înfloritului. Vi inul înflore te dup cire . Exist i soiuri la care buchetele i pletele sunt aproape la fel de bine reprezentate. Nana. Ele au o valoarea energetic de circa 63 kcal la 100 g. deoarece stigmatul îmb trâne te repede i devine nereceptiv pentru polen. Meteor. Dac nu se aplic cu regularitate aceste t ieri. Pe vreme ploioas sau rece. Vi inii începe s rodeasc la 3-4 ani de la plantare. Pietroase). Cele mai multe soiuri de vi in provin din vi inul comun (Cerasus Vulgaris Mill.5-1 Kg pe zi). vitamina E. i în primii ani de la plantare în livad . În ara noastra s-au constatat ca exist 6. În general. vi inul are nevoie de timp favorabil (care s permit zborul albinelor) i de temperaturi medii zilnice de 12-17 °C. Sua i Germania produc circa 50% din produc ia mondial de vi ine. pe terenuri plane sau cu pante de pân la 12-13 %. Polenizarea trebuie s aib loc în primele 2-3 zile de la deschiderea florilor.Unele soiuri de vi in sunt autofertile (Oblacinska. Din vi ine se prepar sucuri. dulcea . vi inul are capacitatea de ramificare mai mare decât ciresul. formeaz numero i l stari anticipa i. erbet. ca adjuvant. Altoirea pe mahaleb este indicat în zone mai secetoase i pe soluri mai bogate în calciu. acid folic 0. Particularit i de cre tere ale vi inuluiVi inul are vigoare mai slab decât cire ul. ci pentru a men ine tinere ramuri de semischelet. vi inul necesit mai pu in c ldur decât cire ul. sufleu.50 mg la 100 g. în pepinier . Mari timpurii) i autosterile (Grossa Gamba. prin aceasta. cardiaci i obezi. Moc ne ti. care îndesesc coroana. compot. sirop.VISINUL Este un pom înrudit i asem n tor cu cire ul. fiind deci mai rezistent la ger decât cire ul. sunt indicate 1-2 zile pe s pt mân . În restul perioadei de vegeta ie. gem. Vi inul se num r între speciile pomicole care valorific cu rezultate bune nisipurile i solurile nisipoase din sudul Olteniei (în regim irigat) i din nord-vestul Transilvaniei.000 vi ini. Vi inele con in: 77. fa de 10-12 ani la cire . Un vi in produce 15-25 kg fructe. Ramurile roditoare ale vi inului tr iesc 5-6 ani. mai productive. la care l starii anticipa i lipsesc. precum i numeroase produse: înghe at .8 % zaharuri. el rezist pân la -30°C. dar etajele sunt mai apropiate i mai pu in eviden iate decât la cire .Vi inii pe rod necesit t ieri de fructificare la intervale de 4-5 ani.3-13. dar produc ia devine economic la vârsta de 5-6 ani. Cultura comercial se poate practic pân la altitudinea de 500-650 m. În cursul iernii. provitamina A.

având o singur s mân . hidra i de carbon 14%. s ruri de Na 4mg% K 545mg% Ca 70mg% P 430mg% vitamina A 4m% vitamina B1 0.Florile b rb te ti sunt grupate în amen i masculi solitari sau câte doi.NUCUL este un arbore din familia. juglon .a. pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux. Florile sunt folosite în popor.35mg% riboflavin 0. cu dou cotiledoane mari. acizi organici. Înveli ul gros. taninuri. Bulgaria i Romania (în Europa). cultura nucului s-a r spândit pe scar larg i în alte regiuni: Noua Zeeland i sud-estul Australiei[1]. multiflori. purpurii. în anumite alimente de post (sarmale de post i altele asemenea) etc. De asemenea. r spândit în zona temperat i mediteranean . În trecut erau folosite i pentru anumite pedepse (statul pe coji de nuc ). Pericarpul con ine juglon (5 hidroxil 1-4 naftochinon ). Are crengi puternice. Compozi ie chimic Semin ele con in foarte pu in ap . ca tratament pentru înt rirea i îns n to irea p rului i a pielii capului. clorofile. sunt folosite pentru confec ionarea de mici juc rii pentru copii . cilindrici. China (în Asia). foarte rezistent. Frunzele sunt mari. cu margini întregi. în provincia. Descriere arbore viguros. vitamina C 15mg%. în nenum rate forme ale produselor române ti: cozonaci. cât i în culturi. pentru piese de lux în ornamenta ii i decor ri. mai ales din pricina untdelemnului pe care îl con ine. Juglona formeaz . Grecia. Acest untdelemn era folosit în vechime de români. foarte rezistent. folosit pentru p r. gr simi 63%. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Fran a.m. Î i are originea în zona geografic întins din Balcani spre est. Cele mai mari p duri se afl unde copacii se dezvolt extensiv. sesile. cantit i mici de ulei volatil. cât i pentru ob inerea de pigment negru (colorant negru). al turi de untdelemnul de fag sau jir. Florile femel sunt grupate câte 2 pân la patru. Cultivat. Cojile de nuc lemnoase. tari.Nucul a fost introdus în vestul i nordul Europei din vremea sau mai devreme. cre te în toate regiunile rii. bogate în untdelemn i numit nuc . este unul din fructele mult folosite de români.pentru realizarea unor piese de mobilier i ornamente rustice.în special b rcu e.d. protide 15%. Se folose te pentru mobil de lux. pl cinte i alte produse de acela i tip. colaci. atât ca flor spontan . pân . mai ales la deal. fin. Spontan cre te sporadic în p duri de amestec. verde. care poate ajunge la 30 de metri în l ime. Utilizarea nucului fructul nucului. Serbia. atunci când nu se putea folosi untedemnul de m sline.Se înmul e te aproape numai prin s mân . iar în cele dou Americi în secolul 17. Are trunchiul gros i scoar a neted . Ea apare în alimenta ie. zbârcite. în confec ionarea de casete scumpe pentru bijuterii . California (în America de Nord) i Chile în America de Sud.10 mg%. uneori solitare. în p duri aproape exclusiv de nuc. Mai recent. niacin 1mg%.Fructul este drup sferic . Lemnul de nuc este un lemn greu. sub form de infuzie. pre ios. amidon. textile naturale i altele asemenea.000±2. inozitol. glabre. dar cu destul greutate. argintiu-cenu ie. în alimente rituale cum sunt coliva sau m cinicii.000 m mai ales la Arslanbob. dar nu numai . coroana foarte larg i bogat . compuse din 5-9 foliole eliptice. în special în Banat i Oltenia. miezul de nuc e folosit în unele tratamente populare. ulei eteric. în România. se folose te atât pentru unele tratamente. închis la culoare. la altitudini de 1. pectine. Frunzele con in taninuri elagice 45%. Înflore te în luna mai.

Antocianinele din zmeura ii dau acestui fruct proprietati antioxidante. gastrita hiperacida. noduli mamari. eruptii tegumentar . prostatita. afectiuni oculare sau pulmonare. digestiv. O portie de zmeura (125 g) are 60 de calorii. diabet. Iata cate indicatii are: dismenoree. are proprietati antimicrobiene si anticarcinogene si este o sursa de vitamina C. bronsita. Persoanele care au pietre la rinichi sau la fiere netratate trebuie sa evite zmeura. tulburari de tranzit intestinal. un gram de proteine. anti-acid. cupru. dar si antimicrobiene. antiseptic intestinal. Studii de laborator au dovedit ca oxalatii pot impiedica buna absorbtie a calciului in organism. calciu. compresele cu ceai din frunze de zmeur se pot aplica in tratamentul unor eczeme infectioase. Asta ca sa nu mai vorbim despre valoarea inestimabila a preventiei« Deci sa atacam zmeura. ulcer gastric. 50% din DZR de vitamina C. afectiuni ale prostatei. raceala. De asemenea. astringent. boli de inima.ZMEURA Zmeura. In plus. Zmeura contine un antioxidant numit acid elagic care are un rol foarte important in prevenirea distrugerii membranei celulare si prin neutralizarea radicalilor liberi. dar am aflat de la cercetatorii olandezi ca acest fruct are o activitate antioxidanta de 50 de ori mai puternica decat capsunile. ceaiul din frunze de zmeur este antiseptic. n Folosit extern. inclusiv abilitatea de a preveni dezvoltarea unor bacterii si ciuperci (de exemplu. fibrom uterin. acestia se cristalizeaza provocand probleme de sanatate. in plante si in animale. 14 g de carbohidrati. hemoragie. obezitate. un gram de grasimi. conjuctivita. hemoragie uterina. nevralgii dentare. Cand cantitatea de oxalati devine prea concentrata. uter fibromatos. pielonefrita. 0 mg de colesterol. astringent. Iata ce efecte are! n Administrat pe cale interna: reglator hormonal puternic. cicatrizant. scaderea nivelului colesterolului crescut. sindrom premenstrual. 0 mg de sodiu. Mai vrei argumente? O cura cu zmeura poate valora mai mult decat cateva folii cu medicamente pentru stomac. tuse. Minunea din frunzele de zmeur Este pacat sa nu ne aplecam privirea asupra unor remedii naturale deosebite. Atentie! Zmeura contine oxalati. hemostatic. Candida albicans care provoaca des infectii vaginale si este una din cauzele sindromului de colon iritabil). diaree. magneziu. 6 g de z aharuri. dar nu inainte de a ne informa. cum ar fi ceaiul din frunze de zmeur. dezinfectant. raceala. diuretic. de 3 ori mai mare decat kiwi si de 10 ori mai mare decatrosiile. raguseala. cicatrizant. chist ovarian. cistita. 9 g de fibre. ulcer gastro-duodenal. Contine. gastrita. de asemenea. substante care se gasesc in mod natural in organismul uman. enterocolita. 4% din DZR de vitamina A si fier si 2% din DZR de calciu. tulburari specifice premenopauzei.

Umberto. Scurtarea verigii altoi se face numai prim vara la 60-70 cm. palmeta liber . Selena. atât viitoarele elemente de schelet. se usuc pe rând câte o arpant sau p r i din pom. cancerul uscat. coroanele r mân rare. iar fructele sunt slab aromate. Iat de ce trebuie s plant m cai ii în cel mai favorabil loc din gr din . în plus este efectuat de o boala incomplet cunoscut .5 °C. cu temperatura medie anual cuprins între 10-11. uniform repartizate din care cel pu in 250-300 mm în perioada de vegeta ie. ultilizate în consumul proasp t sau la prepararea de compot. suc.CAISUL Caisul este o specie foarte apreciat pentru fructele savuroase i parfumate. deger u or iarna. deoarece este o specie preten ioas la clim i sol. viespea cu ferestr u. iar rana se unge cu vopsea de ulei. ciuruirea frunzelor. lichioruri. Plantarea pomilor se face toamna. fructele sunt slab suculente. D un torii sunt p duchele estos.Ca sisteme de coroan se recomand : vasul ameliorat. p duchii de frunze. cu apa freatic la 2.Cere soluri u oare (25 ± 30 % argil ). Mamaia.Bolile se combat prin 1-2 tratamente înainte de înflorit cu zeam bordolez 1. Boli si d un tori Principalele boli ale caisului sunt: monilioza. prim veri târzii lipsite de geruri de revenire.0 % iar dup înflorit cu fungicide organice sau sistemice.Aceast boal nu poate fi comb tut total ci numai ameliorat . Venus. p duchele din San Jose.Preg tirea terenului se face dup tehnologia obi nuit .Cele mai bune soiuri sunt: Mari de Cenad. calde. pieirea prematur . vasul întârziat aplatizat. adic s se usuce cât mai pu in pomi prin urm toarele m suri: . brume. dulcea . De aceea. feri i de curen i. sensibile la pieirea prematur . l starii nu se maturaz bine. Reu e te destul de bine în zonele de câmpie sau coline joase pân la 200-500 m altitudine. caisat . permeabile. Întrucât la cais l starii ating frecvent lungimi de 60-100 cm. În condi ii de secet d produc ii mici. în mod obligatoriu. în caz contrar. degarnisite. plum-poxul.Este preten ios la lumin . Sudul rii i par ial partea de vest sunt zone favorabile pentru cais. Cultura caisului este dificil . c ci prinderea la cais se realizeaz foarte greu. nectar. În condi ii de lumin slab . Pieirea prematur a pomilor este cea mai periculoas boal . iar minima absolut s nu scad sub -25 -26 °C. caisul nu este deosebit de preten ios mai ales atunci când este altoit pe zarz r i migdal. vânturi reci. Litoral. gem. Ea poate fi brusc sau lent . p ianjenii. reac ioneaz bine la irigare. Rozal. cât i cele de garnisire. Formarea coroanei se realizeaz prin t ieri în uscat i opera iuni în verde. ei trebuie scurta i. reu ind chiar i la 500-550 mm precipita ii anuale.5-2. eventual prim vara foarte devreme. cu veri c lduroase de 18-20 °C în perioada de vegeta ie. Distan ele de plantare sunt de 5-6 cm între rânduri i 4-5 cm pe rând.Fa de umiditate. Dac plantarea se face toamna se face un mu uroi mare de p mânt peste r d cini pentru a le feri de ger. viermele prunelor.5-3 m.

când muntele este înc viu. Vara acest fruct tonic poate fi folosit cu succes în diferite preparate culinare. Elibereaz organismul de de euri i toxine i contribuie la sc derea acidului uric i a colesterolului. se coc vara târziu. compoturi. racoritor. pe stomacul gol. de-a lungul pâraielor r coroase. iar fructele aperitiv. tonic. saruri minerale. Elimina acidul uric în exces si purinele. siropuri. apoi în timpul zilei. zis i cassis (ribes nigrum). Slovacia si Austria . hemostatic. Este bine s consuma i un pahar cu coac ze negre diminea a. afectiuni hepatobiliare. Deasemenea coac za neagr este foarte bogat în vitamina C. diaree. Tarile mari producatoare din Europa sunt: Polonia. hipotensor. varfuri de lastari si fructe se prepara medicamente ceaiuri calmante recomandate in afecfiuni ale inimii. Din frunze. a splinei i a rinichilor. Înc din perioada antic . marmelade. Productie : In prezent productia mondiaia de coacaze este in medie de 5 tone anual. a pancreasului. In Romania. in urma ultimului recensamant s-au evidential 571 ha in cultura intercalata de coacaz negru si rosu. coac za se considera fructul care lunge te via a. în locuri neap rat umede. Coac zele negre faciliteaz digestia. Coac za neagr este un izvor de s n tate pentru organismul uman. dar sunt foarte prelucrate sub forma de produse cum sunt: sucuri. Coacazul este o specie care creste prin p durile de la munte. ml tinoase sau m car umbroase. de reumatism. Compozitie chimica: fructele confin: 7-10 g% zahan g% substance proteice. ceea ce poate poate completa alimenta ia noastr zilnic . negre ca p cura i globuloase. laxativ. B2. Germania. astringent. înainte de a se extinde prin toat Europa. depurativ. Pentru prima dat a ap rut în Fran a pe coasta Azur. i prin urmare se folosea drept medicament. Se culeg frunzele în perioada de înflorire i coac zele coapte. . digestiv. Frunzele sunt antireumatismale renumite. ale c rui fructe. Acest fapt era justificat prin faptul c coac za neagr era bogat în vitamine i minerale. 1.2 -3. Cura de coacaze negre este de folos persoanelor care sufer de artrit . vitaminele B1. Frunzele au actiune diuretica. vinuri tonice. Coac zele negre dezintoxific în profunzime organismul. unul dintre campionii aborigeni ai plantelor vitaminizante. Sinergismul dintre vitamina C si antocianozide le comunica proprietatea de a preveni accidentele vasculare si a marii acuitatea vizuala. stimuleaz func ionarea ficatului. în mai multe reprize. vitamina C (150 mg%).6 g% acizi organici. Principalele soiuri de coacaze recomandate in cultu.COACAZA Importanta: se cultiva pentru-fructele sale foarte valoroase din punct de vedere alimentar si terapeutic. diuretic. tot timpul anului . cre te coac zul negru.Fructele se consuma pufin in stare proaspata.Frunzele se folosesc pentru ceai.

Se bea o jumatate de pahar dimineata. dac este vorba de tubercul sau r d cin . Partea comestibil a plantei este tuberculul (de verificat. de culoare portocalie. caldut. Se bandajeaza cu un tifon. Se lasa sa infuzeze într-un vas cu apa clocotita. iar tuberculul îmagazineaz zaharuri pentru ca planta s înfloreasc în al doilea an. Se strecoara. se reduce focul cu o treime si se mai lasa sa fiarba zece minute. pentru a obtine un fel de pasta. este o r d cin vegetal . Se fixeaza cu ajutorul unui bandaj si se lasa sa actioneze aproximativ o ora. nu tuberculul). o lingura de ulei de grâu încoltit. o alta jumatate de pahar cu o ora înainte de cina si înca una cu o jumatate de ora înainte de culcare. vitamina K i calciu. Se lasa sa actioneze 30 de minute. abcese: câteva frunze proaspete de morcov într-un litru de apa. Se schimba de doua ori pe zi. de preferinta. Este o plant bienal . Se extrage sucul. timp de 15 minute. Arsuri: se iau trei morcovi.Ten gras: se aplica suc proaspat de morcov pe fata si se lasa sa actioneze timp de 15 minute. Se spala cu apa minerala. Se aplica pe fata. Dispepsie: 5 g de morcov deshidratat (praf).prin defini ie tuberculul este o tulpin îngropat . Se lasa sa fiarba în 300 ml de apa timp de 15 minute. Un morcov mare mâncat zilnic aduce un aport de 11.MORCOVVUL Morcovul (Daucus carota). Se aplica pe arsura un strat subtire de ulei de masline. Se bea câte o jumatate de pahar cu zece minute înainte de fiecare masa principala. Eczeme: se pregatesc morcovii ca în reteta precedenta.Dermatita ulceroasa: se spala 100 g de morcovi cu apa calduta. Riduri: doua polonice de suc de morcov.Morcovii împiedic formarea depozitelor pe pere ii arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroz . Furuncule. pecingine: cataplasme cu frunze proaspete. majoritatea c r ilor men ioneaz r d cina morcovului ca fiind comestibil . Se amesteca. Se face gargara de sase-opt ori pe zi. Se lasa un sfert de ora. de mai multe ori pe zi. Piele crapata: câteva frunze proaspete de morcov se fierb în 400 ml apa. . . ulcer varicos. Se aplica trei cataplasme pe zi. Toate acestea împreun cu doar 50 calorii. dupa-amiaza si cu o jumatate de ora înainte de culcare. Se aplica local sub forma de cataplasma. Se strecoara. apoi pasta obtinuta.000 UI (Unit i Interna ionale) de vitamina A din beta-caro. Se bea un pahar înainte de fiecare masa. Diaree: 15 g de seminte de morcov sub forma de pudra. Se dau pe o râzatoare fina. sau cataplasme cu morcovi rasi. Se rad fin. în primul an frunzele care produc alimentul plantei. . Gastrita: sa iau 150 g de morcovi bine spalati si uscati. Se bea de 3 ori pe zi: dimineata. Aceasta este si o masca detoxifianta pentru tenul uscat. cu ramurele de floare albCon ine între altele i multe alte substan e nutritive esen iale pentru organismul uman: acidul folic. Se lasa sa fiarba în 300 ml apa. Se lasa sa fiarba zece minute. pe stomacul gol. Se bea încet si. o lingurita de miere lichida. apoi se clateste. Se foloseste acest decoct aplicându-l pe portiunile afectate cu ajutorul unei bucati de tifon sau de vata. Anorexie: 5 g de seminte de morcov macinate. dupa care se filtreaza preparatul. strivite. Lastarul florii ajunge aproape de 1 m lungime. Afte. timp de zece minute si se strecoara. apoi se strecoara. Se schimba cataplasma de doua ori pe zi. pe stomacul gol. Se lasa sa actioneze aproximativ o ora. Indata ce da în clocot. pentru a-l bea dupa ce i s-au adaugat putina apa minerala si miere. se spala bine cu apa calduta. pentru a obtine o pasta.

de aceea trebuie cultivate in soluri fertile. atat pentru culturile timpurii cat si pentru cele tarzii. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara.Intr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. in acest scop e indicat sa se foloseasca ingrasaminte naturale. semanatul in rasadnita se face la inceputul lunii martie. Primavara si la inceputul verii. incepand cu mijlocul lunii aprilie si pana in luna mai. pentru ca pamantul sa se incalzeasca in timpul zilei. in care se seamana in luna februarie intre 5 si 8 grame samanta la 1 mp. La 2-3 saptamani de la rasarire. iar la cea tarzie se accelereaza coacerea inainte de caderea brumei. in mai multe randuri. sau mranita. Rezultate mai bune se pot obtine prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. cand solul s-a mai racorit. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamantul din cuib. Rosiile sunt una din principalele culturi din gradina de legume. atat datorita cultivarii relativ usoare cat si pentru proprietatile fructului. 20-60 gr vitamina A. prezenta in zonele globului cu climat temperat. Cand a trecut pericolul brumelor tarzii de primavara. se face imediat ce acestia apar. Consta in retezarea varfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe.Rosiile se cultiva mai mult prin rasad. iar la cele tarzii 6-8 ciorchini. Rosiile(tomatele) cer multa lumina. rosiile se uda dimineata. . din cei care apar in preajma primului ciorchine de fructe. Udarea se face la 6-7 zile.ROSII Rosia este o planta erbacee. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare directa in camp. fasii de carpe sau alt material textile. Legarea se face cu sfori. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. pentru cresterea productiei. ci trebuie lasata la soare pentru a se incalzi un pic. Au nevoie de multa hrana. 10-15 litri la 1 mp. 20-60 gr vitamina C. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. care se imprastie printre plante si se ingroapa prin prasit in sol. pentru o buna dezvoltare a fructelor. 20-30 mg fier. Pentru cultura de vara.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. Copilitul. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. ce contine insemnate cantitati de substante hranitoare. apoi la 2 saptamani. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor in cazul rosiilor timpurii. mai ales in rasadnita si solarii. Carnitul este o lucrare foarte indicata. functie de gradul de uscare al pamantului. ingrasate treptat cu ingrasaminte naturale. rasadurile de tomate se pot planta in gradina. imediat sub frunze. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm daca vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale.5 litri apa la cuib sau se iriga intre randuriLegatul de arac sau de spalier lucrarea se face pe masura ce tufele se incarca cu rod si devin mai grele. care e un aliment foarte valoros. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). atunci cand apar primele frunze adevarate. iar apa folosita sa nu fie rece. inconjurand tulpina in asa fel incat fructele sa aiba loc sa creasca.Plantarea se face la 60-70 cm intre randuri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm intre randuri si 30-40 cm pe rand pentru soiurile mai mari. 40-50 mg calciu. ingrasarea pamantului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. Vara. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. udarea se face seara si noaptea. anuala. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. Rasadul pentru culturile timpurii se produce in rasadnite calde.

Introducerea cu regularitate a usturoiului i a cepei în alimenta ie. Pe lang rolul deosebit pe care îl are in buna func ionare a sistemului cardiovascular. tonic muscular. detoxifiant. traheitelor. usturoiul previne formarea cheagurilor i a trombozei arteriale.Cercet rile au demonstrat c utilizarea regulat a usturoiului în alimenta ie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie i tratament a arterosclerozei. precum i o serie de elemente ca: Brom.Principalul component activ al usturoiului este alicina. Aceste efecte se datoresc celor 200 de substan e active pe care le con ine: vitamine. minerale. substan cu un puternic efect antibiotic.Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale.alinaza. antiseptic.Deasemenea. De asemenea este demn de remarcat i con inutul apreciabil de seleniu. ale membrelor inferioare). Iod. pe lâng virtu iile lor nutritive. Siliciu i Zinc. Dar. Magneziu. ele sunt apreciate si în tratamentul unor boli cronice. sudorific. bactericid. rezolutiv. De asemenea. fiind i afrodisiac.Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei i spasmelor arterelor coronare r spunz toare de producerea crizelor de anghin i a infarctului de miocard. Persoanele care consum cantit i însemnate de ceap i usturoi prezint un risc foarte sc zut de apari ie a cancerului gastric. de piele sau de colon. enzime. fortifiant. la regenerarea normal a dermei i la men inerea tenului frumos. avand o serie de efecte benefice pentru organismul uman. retiniene. Deosebit de activi sunt cei 70 de compu i ce au în structura lor sulf. Cobalt. Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mic (LDL) r spunz toare de formarea ateroamelor i contribuie în acela i timp la sporirea cantit ii de lipoproteine cu desitate crescut (HDL) . are efect antihelmintic i anticarcinogenetic. antiasmatic. laxativ. expectorant. . aminoacizi. Din aceast cauz poate ameliora durerile de cap i claudica ia intermitent . la consolidarea rezisten ei fa de agresiuni microbiene i virotice. iar datorit efectului antibiotic este indicat în tratamentul virozelor. febrifug. contribuie la asigurarea bunei func ion ri a organelor tubului digestiv. Acest compus rezult în urma ac iunii unei enzime.asupra alinei din compozi ia plantei. Usturoiul este un vermifid.USTUROI Usturoiul este o plant cu multiple calit i terapeutice cunoscute de mult vreme. diuretic.care au un efect protector fa de arteroscleroz . hipotensor (scaderea tensiunii arteriale). usturoiul posed un puternic efect antibiotic. contribuie la procesul digestiei i ofera protec ie fa de agen ii cancerigeni. antireumatismal. bron itelor. accelereaza epitalizarea i vindecarea r nilor. Con ine vitaminele B1 si C.Usturoiul este util în unele pneumopatii. înbun t ind astfel performan a cardiac .

deoarece acestia pot putrezi. pe care se vor forma mai multe flori femeiesti. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. acestea producand castraveti. la distanta de 1 m intre randuri si 0. Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). care in general este destinata la murat. Daca plantarea s-a facut prin semanare directa. deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. se ciupesc. deoarece planta are de suferit. De regula se foloseste soiul Cornison. imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. ferind vrejii de umezeala. Levina. Famosa. De la baza plantei vor creste noi lastari. fie pe brazde (rasaduri reci). Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp. Bistrita. Marina. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze. 3000-4000 kg la 1000 mp. fie in ghivece.CASTRAVETELE Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri. Lang. plantele nu mai leaga rod. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. iar a doua la 15-20 zile de la prima. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul". inceputul lunii mai. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii. Pentru productia de toamna.6 m pe rand. repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Soiuri: Delicates. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii. la sfarsitul lunii aprilie. dupa ce rasar. Udarea se face numai la radacina. castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai. 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna. la distanta de 70/30 cm. Recoltarea se repeta la 2-3 zile. . Ileana. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii. Cornison. la 1 m intre randuri si 0. care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri. semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie.5 m pe rand. Daca se lasa neculese si imbatranesc.

cat si semintele. dovleacul din America etc. (Catinca Bruma. este mai mare. sub forma de placinta sau tarte. dovleacul turban. dulce si gustos. decorate cu o felie de portocala si o spirala din coaja de lamaie. pulpa de dolveac poate fi consumata intr-o varietate de forme: coapta. Uleiul din seminte de dovleac este foarte cunoscut si apreciat de bucatari. (Clementina Burileanu. Una dintre cele mai bune metode de a pune in valoare gustul este ca. dovleacul galben. densa si cu gust dulce. rezistand chiar si 6 luni . sa coci bostanul putin. 100 g masline fara samburi. 20 ml Cointreau. Se face un aluat din cartofi (fierti si trecuti prin sita). Aromata si dulce. intr-un shaker umplut pe jumatate cu cuburi de gheata. in mancaruri rafinate. are o coaja groasa . pepenele tamaios de Marsilia. Se coace la cuptorul bine incins. in supe sau in diferite mancaruri de sezon. verde. Dovleacul de copt. cel gri. Alte varietati pot fi albe sau portocalii. Asta se poate face atat in cuptor. Bostanul copt este ideal ca garnitura la aproape orice tip de mancare. Se intinde aluatul intr-o tava unsa cu ulei si se lasa sa creasca. Se serveste fierbinte. Unii sunt utilizati ca aliment. dovleacul rosu. faina. Bucuresti) . o felie de portocala cu miez rosu. cu diverse forme si culori. indiferent de mancarea preparata. Se serveste in cupe inalte cu picior. sare.care ii permite sa fie pastrat timp indelungat. altii doar ornamental Astazi exista numeroase specii de dovleac . 20 ml suc proaspat de portocala. folosind o tava de copt. 50 ml sirop de grenadine. care se culege toamna. inabusita. Preparare. cruda si rasa. tocate. Se presara apoi cu salvia si rozmarinul maruntite si se adauga maslinele deasupra. circa 25 minute. se stropeste cu bulion si se mai lasa la cuptor 10 minute. foarte hranitoare si sanatoase. o spirala scurta din coaja de lamaie. timpul de preparare. In Romania. cuburi de gheata. dovleacul a ajuns la sfarsitul secolului al XVIII-lea si a fost imediat adoptat si folosit ca aliment.bostanul de Brazilia. La toate soiurile se folosesc atat miezul. Se scoate din cuptor. feliile de circa 5 cm sunt tocmai potrivite Pentru umplutura: 2 linguri frunze salvie si rozmarin. cuburi de gheata. Suceava) Zodiac Ingrediente: 40 ml votca. Preparare: Toate ingredientele se agta bine.BOSTANUL Exista multe varietati de dovleci. cat si pe aragaz. drojdia dizolvata in apa calduta si ulei. inclusa in salate sau sufleuri. Bucatile sa fie mici. in cuptor sau pe plita. pline de savoare. 7-8 secunde. mixata cu mere sau pere. respectiv 15-20 de minute. inlocuind astfel obisnuitul cartof.pulpa fiind galben-portocalie.

care este întrebuin at în industria alimentar .5 g glucide. cu miez dulce si zemos. i se pun în butoi. Se acoper cu un teasc peste care se pune o greutate. Pepenele verde se folose te i în cosmetic . se relaxeaz mu chii.100 g pepene rosu contin 30 de calorii. Saramura trebuie s acopere pepenii. 73 mg potasiu. Citrullus lanatus). aromat. lubenita. Din suc se poate prepara nectar: sucul se fierbe la foc puternic. Din semin e se produce ulei. care se fierbe 5 minute i. iar spuma se înl tur . dulce. procedura se repet înc 1-2 s pt mâni. 10 mg calciu. ucate. 8 mg fosfor. cu miezul roz. este un bun diuretic. gem i Ämiere". se face o baie cald i se consum un pepene verde.Pepenele verde este un alimentmedicament.În medicina popular este de mult cunoscut faptul c în cazurile de litiaz renal este necesar s se consume mai mult lichid i s se înc lzeasc rinichii. iar pepenele. Scurta descriere: Tulpini taratoare si agatatoare. Se spal i se în eap fiecare în câteva locuri. Dac ea nu con ine zah r. Fructele sunt mari. a a fierbinte. guta. . 20 micrograme caroten. 0. 11 mg magneziu. care îmbun t esc tenul. Dac rezultatul lipse te. 6. Peste 3 s pt mâni pepenii sunt buni de consumat. Din suc se fac m ti tonice. Pentru murat se aleg pepeni nu prea mari. 400 g de sare i 1. Se stie ca dieta noastra este saraca in potasiu si bogata in sodiu. unisexuate. D m un exemplu din cele mai cunoscute metode de cur are a rinichilor cu pepene verde: seara. se recomand pentru tratamentul inflama iilor intestinale. harbuz. fiind recomandat celor care sufera de pietre la rinichi. cu frunze adanc-lobate. Calitati curative si actiune farmaceutica: . Peste 3 zile butoiul trebuie dat la rece. la adâncimea de 3 cm. Se iau pepenii bine cop i i se stoarce din ei sucul (prin diferite metode). Cura dureaz 7 zile. de culoare cafenie-deschis . pepenele stimuleaza in mod natural eliminarea toxinelor din organism.HARBUZ Denumirea uzuala: Pepene rosu (lat. apoi peste ei se toarn saramura preparat dintr-o c ldare de ap . dar din el se poate prepara suc. apoi slab. mai cu seam la copii. prin continutul ridicat de potasiu. Se consum crud. Datorita continutului ridicat de apa. Din 3 kg de miez putem ob ine 200 g de nectar. îl fac moale i neted.3 g fibre alimentare. se strecoar (prin sit ) într-un vas steril. denumiri alternative: pepene verde. care întotdeauna ajut i niciodat nu d uneaz . 92 g apa. când bioritmul rinichilor i al vezicii urinare este mai activ (de la ora 17 pân la 21). C ldura dilat c ile urinare. Nectarul gata trebuie s fie dens. chiar în doze mari. stimuleaz eliminarea nisipului din rinichi.Decoctul din cojile de pepene verde proaspete sau uscate (1:10) se administreaz câte un pahar de 3-4 ori în zi ca diuretic. flori galbene. contribuie la buna functionare a sistemului nervos si cardiovascular. Iar pepenele. datorit propriet ilor sale diuretice i abunden ei de lichid din organism. magiun. atunci la o c ldare de ap se pun 700-800 g de sare.2 kg de zah r.Pepenele verde murat este foarte delicios.

MAZARE

Maz rea este o plant ierboas , cultivat i leguminoas . R d cina sa este pivotant , cu nodozit i. Tulpina este ierboas i volubil , îns f r esut de sus inere. Frunzele sunt compuse i se termin cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite, i un pistil. Fructul se nume te p staie. Maz rea, Pisum sativum, posed numeroase variet i i forme.
R d cina este pivotant i puternic dezvoltat , cu numeroase ramifica ii laterale pe care se g sesc nodozita iile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei s foloseasc fosforul i alte substan e nutritive din compu ii greu solubili. Tulpina are o lungime de 35 - 200 cm i poate fi simpl sau ramificat de la baz . Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza frunzei se afl dou stipele mari, amplexicaule, de form semi-cordat . Are foliolele din vârful frunzei compuse transformate în cârcei. Florile, de culoare alb sau pu in violet-ro cat , sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la soiurile timpurii i câte 2-5 la cele tardive. Corola are form papilionat . Staminele - organele de reproducere mascule ± la maz re sunt în num r de 9 concrescute prin filamentele lor i cea de-a 10-a liber . În mijlocul florii se afl gineceul care este monocarpelar ± carpelele sunt frunze modificate i adaptate la func ia de înmul ire. Este o plant autogam , la care polenizarea se face direct, polenul ajungând pe stigmatele aceleia i flori, îns nu este exclus i polenizarea incruci at , când polenul trece dintr-o floare într-alta, prin mijlocirea vântului, a insectelor, a apei i sub ac iunea omului. Fructul este o p staie dehiscent , cu 3-7 semin e globuloase, netede, de culoare galben , verzuie sau brun . Dup fecunda ie, din ovule se formeaz semin ele. Integumentele ovulului se transform în tegumentul semin ei, din celula ou se dezvolt embrionul, iar din celula secundar se formeaz endospermul, un esut cu substan e de rezerv , necesare pentru hrana embrionului. Forma semin elor la maz re este sferic .

RIDICHEA

Ridichea (Brassica rapa) este o legum cultivat în regiunile temperate pentru r dacina ei suculent i bulboas . Latinii o numeau radicula, varieta ile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari i fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare in Europa, în special în zonele reci, pentru ca pot fi p strate mai multe luni dupa recoltarea lor.
Specia comun de ridiche cea mai comercializat ca legum în Europa i America de Nord este de piele i interior alb, excep ie f când cei 1-3 cm superiori care ies la suprafata pamântului i care sub ac iunea rezelor soarelui se schimba in ro u sau ro u-verde. Aceast parte superioar se dezvolt din esutul tulpinei, dar r mane sudat de r d cin , care este aproape sferic , aproximativ de 5-15 cm diametru i nu are r d cini laterale. R d cina principal care se g se te sub r d cina îngro at este slab i de 10 cm lungime; se taie dup recolectare. Frunzele au o asem nare cu mu tarul, cresc direct în partea superioar aproape f ra sa aib gât. Sunt comestibile dar trebuie s fie proaspete, în mod normal sunt eliminate înainte s ajung la vânzare. Ridichea are un gust în ep tor, asem n tor cu varza, gust care se suavizeaz prin g tire. Ridichea ajunge s cânt reasc mai mult de 1kg, totu i se poate recolecta cand este mic . M rimea este în func ie de varietate i de timpul care este l sat s creasc . Cea mai mare parte sunt variet i speciale, care doar sunt bune imediat dup recolectare i nu se conserv mult timp. Se folosesc în salate (chiar i frunzele crude), depinzând de varietate are pulpa galben , alb , pu in portocalie sau ro iatic . Ridichea este foarte popular în America de Sud se folose te varietatea Raphanus sativus , ridiche alb , care este mai mare decât ridichea european .

CEAPA

Ceapa provine din regiunile de step din Asia central i de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultur , fiind apreciat la ca. 5.000 de ani în urm , cultivat ca plant medicinal , condiment i ca legum . În Egiptul antic ceapa era oferit zeilor, sau era folosit ca moned de plat de a ajunge în rai, astfel au fost pl ti i i lucr torii care au cl dit piramidele. S-au g sit dovezi, resturi de ceap la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. O tabl cu inscrip ii sumeriene cuneiforme datând cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi con ine descrieri de ogoare cultivate cu castrave i i ceap , precum era amitit i ajutorarea s racilor cu pâine i ceap . La romani ceapa constituia un element important din alimenta ia de baz . Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la r spândirea cepei Äcepula³ în Europa central . În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosit i ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep s cultive diferite variante de ceap ca i culoare, form i gust. Descriere Dup metoda de cultivare, exist "ceapa de var " i "ceapa de iarn " . Ceapa de var este sem nat prim vara timpuriu i recoltat în luna august i septembrie. E poate fi depozitat pân în luna martie a anului urm tor. Ceapa de iarn , mai zemoas i mai pu in iute, este sem nat în august, devine adult numai în prim vara urm toare i poate fi recoltat în luna iunie, îns nu poate fi depozitat pentru o perioad de timp îndelungat . Con inutÎn foile de ceap exist o enzim , Alliinase i un aminocid cu sulf Aminoacid (Iso-Alliin) i Propanthial-S-Oxid care provoac l crimarea la t ierea cepe Culturi mixte cu ceap Plantele care se dezvolt bine în cultur învecinat cu ceapa: Folosire În buc t rie este folosit ca i condiment. În medicin , împreun cu usturoiul, ajut la restabilirea i normalizarea circula iei sanguine. Are o ac iune antimicrobian , regleaz metabolismul i mai ales a lipidele, stimuleaz sistemulu imunitar, ajut la combaterea r celii. Aliment apreciat în antichitate pentru virtu ile sale terapeutice (Dioscoride, Pliniu...), tonice i antiinfec ioase, ceapa este un factor de s n tate i de longevitate. De semnalat - sau de reamintit - ceapa alb (dulce) de Tournon, în Ardèche, una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament, cu târgurile ei anuale speciale, ca i marile cepe trandafirii de Toulouges (în Pirineii Orientali). y P r i utilizate: bulbul i sucul lui. y Principalii constituen i cunoscu i: fructani, vitaminele A, B, C; s ruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat i nitra i calcaro i, fier, sulf, iod, siliciu; acizi - fosforic i acetic; disulfur de alil i de propil; ulei volatil; glucochinin ; oxidaze diostaze (acestea din urm sterilizate; prin c ldur ); principii antibiotice.

erau incredintati ca varza vindeca melancolia. Protidele. saruri minerale si clorofila. de exemplu. nimeni nu se poate plinge ca ar fi avut probleme dupa ce a mincat o salata de varza proaspata. 200 de grame de varza consumate zilnic acoperind necesarul zilnic de vitamina E. 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A Provitamina A (sau carorenul. Interes nutritional si dietetic Varza este o leguma foarte putin calorica. ea figurind printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sint foile aflate la exterior). elemente care asigura sanatatea celulelor. varza asigura elementele indispensabile sezonului rece Alte proprietati: antidiareica. Bogatia vitaminica a verzei trebuie insa subliniata. Romanii. In acelasi timp. De aceea varza este recomandata in: Astenii Imbatrinire prematura Demineralizari Indicatii particulare: Sfera cardiovasculara si sanguina: ulcere varicoase. In afara de asta. Glucidele. ea avind in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs. varza restabileste flora intestinala si contribuie la cresterea numarului de hematii (in special varza alba). care face sa fie recomandata in regimul pentru diabetici Indicatii terapeutice generale Gratie continutului sau bogat in vitamine. laringita. sint prezente si ele la un nivel ridicat. panaritii. glucoza si fructoza. glucide partial asimilabile. Vitaminele din grupa B sint si ele foarte bine reprezentate: B1. B6. deoarece continutul ei crescut de caroten diminueaza riscul aparitiei cancerului. care se transforma in vitamina A in organism) este si ea foarte bine reprezentata. B2. sinuzita Inflamatii si infectii intestinale: ciroza ascitica Sfera dermatologica: infectii cutanate (abcese. vitaminele C si E si in fibre. antiscorbutica. tulburarile respective pot aparea in urma consumului verzei impreuna cu carnea (sarmale sau varza calita). anemie simpla Sfera respiratorie: afectiuni bronho-pulmonare. B3. Fiind foarte bogata in vitamine si saruri minerale. astfel ca o portie de 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A. B5. In schimb insa. multi o acuza de provocarea unor tulburari digestive. Caracteristici: Prezinta proprietati dezinfectante si cicatrizante la nivelul tesuturilor Poseda o actiune antiseptica pulmonara importanta si proprietati expectorante Favorizeaza metabolismul glucidelor si absorbtia oxigenului in celule Are actiune anticancerigena: specialistii recomanda folosirea verzei in mod regulat.Ea este bogata in special in provitamina A. Prin fierbere insa se pierde cam 30-40 la suta din continutul de vitamina C. sint constituite in primul rind din pentosan. colita ulceroasa Sfera genito-urinara: fenomene congestive spasmodice si inflamatorii Sfera ORL: angina. Varza este de asemenea foarte bogata in vitamina E: 2-7 mg la 100 g. Sa nu uitam insa ca. furuncule. antrax) si complicatiile acestora. TBC Sfera digestiva: ulcer gastric si duodenal. care furnizeaza o parte din calorii. ele mai contin zaharoza. asigurind eliberarea toxinelor Este aperitiva si antidepresiva. contuzii si rani Sfera neuro-psihica: nevroza VARZA . ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma. sulful si hitidina pe care le contine varza diminueaza tumorile. Din pacate insa. B9. in cele mai multe cazuri. antiseptica. depurativa Contine un pricipiu hipoglicemiant. care completeaza aportul energetic. adica toate cele care constituie grupa anticanceroasa.

Devine mai rezistenta la frig dupa aparitia primelor frunze. iar pentru cea de toamna. Merge bine in terenuri mijlocii. Sucul de sfecla este benefic in hepatite.Sfere diverse: insolatii. Temperatura optima este de 20 grade Celsius. Cand apar primele frunze. C. Lunga de Erfurt . putand rezista si la grade Celsius. bun pentru culturile de toamana. Cerintele plantei . cu inele albicioase. B6 si este o sursa naturala de zahar. Cand se ating frunzele. cu pulpa colorata roz-inchis. In timp de seceta este nenoie sa fie udta.soi tardiv. magneziu. Pentru productia timpurie. pulpa rosie. . Fiind bogata in substante alcaline combate aciditatea. la 4 cm adancime. In faza de incoltire si la formarea radacinii are cerinte mari de umiditate. cu nervuri rosiatice.cultivare. la . Radacina este rotunda. trecandu-se perpendicular pe directia randului. se aplica iar raritul. anemii. verzi. Durata de vegetatie . fier. de caliatae superioara. Se recolteaza pe masura necesitatilor de consum.145 zile. Contine carbohidrati. Partea comestibila de forma conica alungita. sfecla se seamana in aprilie. potasiu. turtita. sodiu. cupru. nevralgii. de marime mijlocie. Semantul se face in randuri distantate la 30 cm. stari congestive cerebrale.soi timpuriu. la 15-20 iunie. Durata de vegetatie . nisipo-argiloase si bogate in substante hranitoare. plantele ramanand pe rand grupate in buchete. Cere ca iongrasamintele organice sa fie aplicate cu 1-2 ani inainte. la 3-4 cm pe rand. in tulburari circulatorii. vitamina A. iod. gust dulce. Planta rasare dupa 14 zile. Sfecla este originara din bazinul Mediteranei si din vestul Asiei.100 zile. Peste 10 zile raritul se face lasand distanta intre plante de 4-5 cm pe rand. Samanta incolteste la 6 grade Celsius. Sfecla este mai putin pretentioasa fata de sol. Este folosita in alimentatie de peste 2000 de ani si reprezinta un tonic pentru organism. fiind sensibila la frig. diabet SFECLA Soiuri: Turtita de Egipt . astfel ca distanta dintre plante a ramana 15 cm. cu frunze alungite.1 grad Celsius ingheata. se executa buchetatul (raritul pe rand). Soiurile cu radacina alungita cer mai multa apa decat cele cu radacina rotunda. incepand din vara si pana toamna tarziu.

dac aceast plant este l sat s fac fructe. Cartoful este printre cele mai consumate legume din lume. de multe ori. Cartofii con in i flavonoizi care protejeaz împotriva problemelor respiratorii i a anumitor forme de cancer. 0. Vitamina B6 din cartofi ofer i o protec ie împotriva afec iunilor cardiovasculare i ajut la func ionarea mai bun a sistemului nervos. consumul de cartofi. Pentru c aminoacizii i acizii nucleici sunt cruciali pentru formarea noilor celule. f r gr simi. Glicogenul este o form de zah r care este depozitat în celulele musculare. Aceast vitamin are rolul de a m ri cantitatea de glicogen din organism i astfel sunt m rite performan ele. Acest lucru se întâmpl pentru c planta de cartof face parte din aceea i familie cu planta de ro ie. fructul va sem na izbitor cu ro ia. cop i sau f cu i piure. are foarte pu in calorii. Potrivit studiilor. plini de gr sime. de potasiu. din care se face . simpli. flavonoizi i acid cafeic. Vitamina B6 este necesar pentru formarea aminoacizilor i a acizilor nucleici. brânz sau buc i de unc . astfel g ti i. în cartof se mai g sesc carotenoizi. Indiferent dac sunt pr ji i.42 mg de vitamina B6. îns din cauza faptului c cei mai populari sunt cartofii pr ji i. Mai mult. Mai mult.93 g de fibre. Oamenii consum r d cina plantei de cartof. acesta nu trebuie consumat pr jit în ulei sau al turi de alte alimente bogate în gr simi. de vitamina B6. iar ceea ce nu tie mult lume este faptul c . Ca urmare. Cartofii sunt o bogat surs de vitamina C.74 mg de vitamina C. mai mult.28 mg de magneziu i 2. În plus.96 mg de potasiu. Pe lâng aceste substan e nutritive. contribuie serios la apari ia afec iunilor cardiace sau chiar a unui atac de cord. pân i cartofii cop i sunt Äîmbog i i´ cu unt. O descoperire surprinz toare a cercet torilor arat c broccoli este mai pu in folositor corpului uman decât cartoful. 0. Cartofii mai con in i o varietate de fitonutrien i care ac ioneaz ca ni te antioxidan i. explic speciali tii. sus in speciali tii. 509. Studii recente au ar tat c reputa ia cartofilor de a fi boga i în carbohidra i i c trebuie elimina i din alimenta ia celor care vor s sl beasc este fals . în 122 de grame de cartof copt în coaj se g sesc 15. cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza. Substan a care se g se te în cartofi se nume te kukoamin . beneficiile nu mai apar. constituie o surs de fibre care ofer protec ie împotriva bolilor de inim i. Este bine s se consume cartofii fier i. În ceea ce prive te vitamina B6. consumul unui cartof copt îi asigur unui adult 21% din doza zilnic recomandat de vitamin . Cartoful poate aduce multe beneficii organismului uman. Cercet torii britanici au ajuns la concluzia c în cartofi se g se te o substan care poate reduce tensiunea arterial . de magneziu i de fibre. Vitamina B6 este implicat în peste o sut de reac ii enzimatice.CARTOFUL Cartofii provin din America de Sud i au fost adu i în Europa la începutul secolului 16. se poate spune c vitamina B6 ajut la construc ia celulelor corpului. vitamina B6 m re te performan ele sportive în mod natural. cartofii sunt considera i ca fiind o mâncare la îndemân . Pentru a se beneficia la maximum de substan ele nutritive din cartof. Îns consumul cartofilor cop i. iar singura plant în care se mai g se te este Lycium chinense (o plant folosit în medicina tradi ional chinezeasc ).

mânc rimi ale pielii) i pentru calmarea durerilor (în caz de contuzii în zona capului sau a gâtului.Nu în ultimul rând. comun în cultura de nutre .Descriere: Ov zul este o cereal anual . triptofan. sc zând colesterolul din sânge i glicemia (fiind util i în diabet) i fiind indicat în tratarea anginei pectorale i a ulcerului varicos. calciu i magneziu i sunt foarte u or asimilabili. dar i contra diareei. fier) i aminoacizi (alanin . întâlnit îndeosebi în regiunile colinare i de munte. care este diuretic. magneziu. în dureri intercostale.Din punct de vedere a sistemului nervos. Inflorescen plantei este un panicul (chiorchine) drept i lung de 15-30 cm pe care cresc spicule e cu 2-3 flori. Pe lâng acestea se mai num r foarte multe substn e minerale (potasiu. în insomnii i în st ri de surmenaj. De asemenea. . au form de fascicule. fosfor.Ov zul este bogat i în inhibitori ai proteozei i din aceast cauz este foarte indicat în lupta cu tumorile pe care le dizolv (în special la cancerul intestinal). ulgii de ov z sunt un aliment excelent deoarece con in fosfor.Ov zul este o cereal foarte indicat în afec iunile digestive. valin etc).Ov zul ac ioneaz pozitiv i asupra vaselor de sânge i a inimii. Compozi ia i ac iunile farmaceutice ale ov zului: Ov zul are aproape acela i con inut ca i grâul. Se pot consuma i de 3 ori pe zi. Frunzele ov zului sunt plane i au limbul u or r sucit de la dreapta spre stânga. în coxartroz . s n to i sunt i cartofii fier i sau cei prepara i la abur. albuminele i carotenul. are 5-7 internodii goale în interior. se introduceau mâinile sau picioarele i se ineau pân când lichidul se r cea. Pentru ca piureul s aib un gust delicios. Se recomand chiar i copiilor. Pentru tratarea tusei m g re ti se folosea decoctul din semin e sau ceaiul din nuci verzi i paie de ov z. îns are în plus mai multe gr simi nesaturate i con ine întregul complex de vitamine B care sunt foarte importante pentru hr nirea creierului. fiind foarte s n toas i aducând vindecarea în multe afec iuni. este indicat în numeroase afec iuni neurologice. Semin ele de ov z pr jite se foloseau la oblojeli contra reumatismului. rezolvând sterilitatea i impoten a i fiind tonic uterin. ov zul ajut i glandele sexuale. de prim var i de toamn . p trund profund în p mânt i au o capacitate mare de absorb ie a substan elor nutritive din sol. calciu. ov zul se recomand în afec iuni ale pielii (cum ar fi erup iile cutanate. în bron ite. care se indic în tratamentul astmului bron ic.piure. Tulpina plantei este erect . ov zul este un excelent tonic asupra celulelor nervoase.Afec iunile respiratorii pot fi tratate cu preparate din ov z. (Sursa: Gandul) OVAZ . iar la baz are ni te ramifica ii care dau aspectul de tuf . ca expectorant. Ceaiul i sc ld torile cu ov z se foloseau pentru u urarea na terilor.Alte componente importante ale ov zului sunt carbohidra ii. În plus. În unele p r i ale rii ov zul se fierbea într-o c ldare i. este înalt de 60-100 cm. în junghiuri sau în gut ). Acest decoct se mai inea în gur contra durerilor de din i. Planta înflore te în lunile iunie-august. psoriazis. i aparatul urinar beneficiaz de pe urma ov zului. în laringite i pentru vindecarea tusei. El se recomand i în afec iunile ficatului i mai ales în inflama ia colecistului (colecistit ). În tradi ia popular decoctul din semin e de ov z era un leac obi nuit contra tusei. în dureri dentare. în cazurile de astenie fizic i psihic . glucidele. de calmare a spasmelor intestinale i rol laxativ. calmeaz durerile din colicile renale i vezicale i vindec litiaz urinar i biliar . Decoctul din semin e de ov z se mai lua i ca fortifiant pentru înt rirea pl mânilor. clor. sodiu. având rol de stimulare a digestiei. trebuie s se amestece cu pu in ulei de m sline i usturoi. R d cinile se dezvolt din diferite regiuni ale plantei. când fiertura se r corea. iar aluatul din ov z se punea pe umfl turi pentru a se retrage. Moduri de folosire ale ov zului: Supa deas cu semin e de ov z este un meniu foarte întâlnit la nordici. leucin .

porumbul comercial este cultivat la o în l ime maxim de 2. Fructul este o cariops care con ine amidon. grupate în inflorescen . reac ioneaz foarte puternic la iriga ii. coeficient de înmul ire foarte mare. amidon. fosfor. num r relativ redus de boli i d un tori. Inflorescen a este sub forma unui spic sau panicul. glucozei i dextrinei . germenii sunt utiliza i pentru extragerea uleiului. utilizat în alimenta ia dietetic . neramificat . tulpini (coceni) în amestec cu uree i melas . Pe aceea i plant se g sesc flori feminine i flori masculine pe aceea i tulpina. Se va agita de mai multe ori pe zi. a mu chilor. care are efect asupra func ion rii sistemului nervos. foarte multe vitamine din grupa B. mays. porumb mas verde (însilozat). Florile feminine se g sesc la subsoara frunzelor. Florile b rb te ti sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescen numit spic cumpus ramificat. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât variet ile de porumb de câmp. Introducerea porumbului în meniul nostru zilnic mic oreaz riscul apari iei bolilor de inim i a cancerului. las terenul curat de buruieni. fier. alcool sau 50-60 kg. Porumbul con ine de asemenea un anti ± oxidant de frunte i anume vitamina E. Are tulpina înalt i groas . izomeroz -Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutre concentrat(boabe). aspre. PORUMB Porumbul (Zea mays ssp. cucuruz) este o cereal originar din America Central cultivat azi în multe regiuni ale lumii ca plant alimentar . zinc i potasiu. adaptabilitate la condi ii diferite de clim . numit tiulete. boabe ± 77 kg. Tinctura se prepar astfel: se macin 50 g de semin e i se pun deasupra 150 ml alcool alimentar de 70 grade. îns ea are în plus i virtu i antiastmatice. constituie o bun premerg toare pentru multe plante. Florile femeie ti se g sesc mai jos pe tulpin . Magneziul. cu frunze lungi i ascu ite la vârf. Se va ine 15 zile. Con ine multe hidrocarburi. Se strecoar i se vor administra câte 40 de pic turi la culcare (în caz insomnii). agitând de mai multe ori pe zi. industrial i furajer . Carbohidra ii cuprin i în porumb dau energie i nu permit depunerea gr sim .5 metri. substan e proteice i uleiuri. prin cantitatea mare de polen pe care o produce. mai ales în vitamina B1. a inimii i asupra produc iei de globule ro ii. care ne protejeaz împotriva artritei. fiind pra itoare. Alc tuirea plantei: Frunzele sunt mari i liniare. Porumbul apar ine familiei Poaceae dup Anca Sârbu 1999. regional p pu oi. Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului. sau câte 20 de pic turi de 3 ori pe zi înainte de mese (în caz de astenii). amidon sau 71 kg. Este bogat în vitaminele din grupa B.Tinctura de ov z este recomandat celor care sufer de insomnii. m lai sau 63 kg. glucoz sau 44 l. 100 g. a spirtului. care este prezent în cantit i mari în porumb completeaz într-un mod excelent lipsa acestui element datorat bolilor legate de îmb trânirea organismului. 150 de grame de porumb acoper aproximativ 25 % din cantitatea necesar de vitamina B1 pentru un adult. însiloza i (nutre suculent) -Particularit i fitotehnice : rezisten bun la secet i caldur . Stigmatul pistilului este foarte lung i formeaz m tasea porumbului. care se nume te popular: "cocean". -Randamente de extrac ie : 100 kg. Florile masculine se g sesc în vârful tulpinii. De i unele variet i de porumb pot cre te pân la 7 metri în în l ime. albumine. important plant melifer i medicinal . de porumb ± 97 kcal. reprezint alaturi de grâu 80% din produc ia de cereale. valorific bine îngr mintele organice i minerale. Porumbul are efect împotriva stresului. vitamina E. magneziu.

aceasta fiind de peste 220 milioane hectare.De regul . când iarna î i face apari ia înc din luna noiembrie. boabele de grâu au o durat mare de p strare i pot fi transportate la distan e mari f r riscul degrad rii calit ii. se poate folosi direct în hrana animalelor.Sem nat în perioada optim . gr simi i substan e minerale. lat. în aceste condi ii putând rezista pân la -20C.GRIU Grâul este considerat cultura agricol cu cea mai mare suprafa cultivat pe plan mondial. Semanatul griului de primavaraGriul de primavara este semanat atunci cind infloreste ciresul salbatic (Malinul. boabele de grâu au un raport echilibrat între con inutul de hidra i de carbon i cel de substan e proteice.. datorit plasticit ii ecologice ridicate. Griul de toamna este semanat incepind cu a doua jumatate a lunii septembrie . paiele rezultate dup recoltarea grâului se pot folosi în hrana animalelor sau ca a ternut în grajd.În anii cu ierni usoare se obtin rezultate mai bune la semanatul mai târziu. deoarece au un con inut ridicat în proteine. la fabricile de celuloz sau pentru prepararea îngr mântului organic.. ³Prunus Padus´). grâul are posibilitatea s se înfr easc i s se c leasc . dar nu mai devreme de aparitia frunzelor pe stejari. mai ales t râ ele ce rezult din industria mor ritului. corespunz tor cerin elor organismului uman. În al i ani..pina in luna noiembrie inclusiv. fortificându-se pentru perioada de iarn . sem natul poate începe cu 6-7 zile mai devreme sau mai târziu. se ob in rezultate mai bune în cazul îns mân rii mai devreme. din punct de vedere calitativ. pâinea produs din f in de grâu reprezint hrana de baz .+9°C. boabele de grâu constituie materia prim pentru producerea sau extragerea de substan e utile care intr în procesarea unei mari diversit i de produse agroalimentare.+15°C i trebuie s se încheie în 10-15 zile. sem natul începe când temperatura aerului este de +13. iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha. În func ie de evolu ia vremii. . Importan a ce se acord acestei culturi const în urm toarele particularit i: pentru aproape jum tate din popula ia lumii. Fermierii experimentati probabil stiu cum sa determine cea mai favorabila zi pentru semanat griu.Griu incoltitStiati c : Facind cercetari oamenii au observat c pentru fiecare zi de întârziere a sem natului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha. 25% din suprafa a arabil i 40% din suprafa a sem nat cu cereale. grâul poate fi cultivat în diferite zone climatice Semanatul griului de toamnaNu se poate de spus ca ³griul de toamna trebuie semanat pe data x´.. În ara noastr suprafa a cultivat cu grâu este de cca. când temperatura ajunge la +8.

În Africa de Sud cre te din abunden în p durile de pini de pe cuprinsul rii. deoarece hribii mai mari ad postesc adesea larve de mu te verzi i devin slino i. unde este posibil s fi fost plantat[5]. apoi în maro.Specimenele ajunse la maturitate deplin pot cânt ri aproximativ 1 kg. cu nuan e de alb în p r ile de lâng margini. provine din r d cina latin bolet-. mesteac n (Betula pendula).HRIBUL ALB Hribul (Boletus edulis) este o ciuperc de p dure comestibil .Boletus edulis a fost g sit în p duri de tei (Tilia) din apropierea ora ului Christchurch în Noua Zeeland . cu pere i sub iri. are culoarea brun-deschis. Nu este o ciuperc specific Africii de Sud. atinge în l imea de 8±25 cm i o grosime de pân la 7 cm. moi i mai pu in gusto i pe m sur ce îmb trânesc. structuri delicate. Caracteristicile generale[3] care ajut la evitarea recolt rii de specii otr vitoare sunt: o culoare ro ie la marginea porilor. Denumirea de hrib provine din ucrainescul hryb. unde cre te în grupuri mari lâng cioturile putrezite de stejar. Hribul poate fi g sit toamna în Siria i Liban. cu piciorul alb. fag (Fagus sylvatica) i brad. Dau roade din var pân toamna. partea vizibil a ciupercii. Distribu ie i habitat Boletus edulis pot fi g site în Europa continental din nordul Scandinaviei pân în Grecia i Italia. unde are un statut de Denumire de origine protejat . Are o concentra ie mare de ap în compara ie cu alte ciuperci comestibile. Aceast ciuperc are o arom distinct i un miros pl cut. pentru a nu fi confundate cu alte specii necomestibile sau mai pu in apreciate. mitarc . gros i cu p l ria brun -g lbuie. Se recomand îns s nu se recolteze exemplare prea tinere. pitarca sau pitoanc .Are mai multe denumiri române ti printre care se num r hrib. mân tarc . cu sensul de comestibil .[4] Ciupercile pot cre te solitar sau în grupuri. Mexic. Denumirea tiin ific . care înseamn Äciuperc superioar ´ i edulis. de aceea se consider [6] c a fost introdus accidental odat cu pinii importa i. Descriere P l ria ciupercii mature este de 7±30 cm. de mai bine de cincizeci de ani. având culoare ro ie-maronie. Cei mai aprecia i de gastronomi sunt hribii tineri. dup ploi abundente. carpoforul. în Asia. castan (Castanea sativa). Maroc i în vestul Americii de Nord. burete (regional). Culoarea devine tot mai închis pe m sur ce ciuperca se maturizeaz . care con in protoplasm . Quercus petrea.Cre te în regiunea Borgotaro din apropiere de Parma. copit .Miceliul. în Italia. o re ea de filamente subp mântene. Î i au habitatul pe suprafe e dominate de arbori de stejar (Quercus robur. Miceliul este format din hife. are rolul unei r d cini cu care ciuperca extrage din sol i din resturi vegetale apa i alte substan e nutritive de care are nevoie pentru a se dezvolta. Piciorul i p l ria constituie un întreg. . în regiunea Mun ilor Stânco i la altitudini de pân la 3500 metri. exprimând calit ile culinare ale speciei. Este una dintre pu inele ciuperci comestibile Mycorrhiza care cre te în Emisfera Sudic :[1] al turi de diferite specii de pin în Africa de Sud i în apropierea teiului în Noua Zeeland [2]. Piciorul este umflat la baz . piperat. Lamelele de sub p l rie sunt albe atunci când sunt tinere. schimbarea culorii c rnii atunci când intr în contact cu aerul sau când este lovit i un gust acru. Quercus palustris). Hifele cresc foarte repede în lemn i sol sau în orice suprafa care asigur hrana ciupercilor. iar pe m sur ce se maturizeaz î i schimb culoarea în galben. pin (Pinus sylvestris). Boletus edulis. molid.

necesitând la fructificare temperaturi relativ sc zute. în ciuda costurilor relativ ridicate pentru men inerea temperaturii sc zute. Impreuna vom stabili solutia tehnica optima. existând riscul unor contamin ri rapide cu d un tori. preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus. i Agaricus Blazei. Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabil . s-a axat în noastr .SAMPINIONI Ciupercile champignon necesit un substrat organic. a reu it s de in suprema ia produc iei din familia Agaricus. Cu sprijinul mai multor produc tori de miceliu. Se recomand în afaceri cu ciuperci. datorit faptului c suprafa a p l riei este neted . termofil . este o ciuperc de cultur . în marja a 23° ± 25° C. de culoare alb . alb sau crem. care au insitat pe aceast specie. Prin asisten a oferit vom alege împreun varianta optim de ob inere a unui compost de calitate. cât i industrial. diminuând profitul. Cultura ciupercilor din specia Agaricus. în marja a 12°-18° C. Agaricus Edulis. fiind i mai rezistent ca aceasta la virusuri. Agaricus Bisporus este o ciuperc de cultur . cunoscut sub denumirea de "Bulgare de zapada". Prezint un randament mai ridicat în privin a costurilor. inclusiv recoltare automata. asigurand echipamente performante. Cre terea ciupercilor champignon reprezint începutul unor afaceri cu ciuperci de succes. cu un regim termic criofil. ara Cresterea ciupercilor Champignon se desfasoara in ciupercarii cu un grad mare de automatizare si mecanizare. a c ror ac iune reduce semnificativ produc ia. îns foarte profitabile s-au dovedit i Agaricus Edulis. cu desfacere asigurat atât la restaurante i magazine de specialitate. fa de Agaricus Edulis i a calit ilor inferioare fa de Agaricus Blazei. cuticula f r scuame. în func ie de materiile prime utilizate. necesitând la fructificare temperaturi mai ridicate fa de Bisporus. . raspândit sub denumirea de "champignon". fa de Bisporus. cunoscute sub numele de "champignon".

Compozi ia ciupercilor variaz destul de mult în func ie de substratul pe care acestea cresc (vezi ecologia ciupercilor). astenie. Ca surs de hran natural nonmarin .) sau cucii (Amanita rubescens). în schimb con in destul de mult fosfor.5%. cupru i cobalt. se dovede te benefic glandei tiriode. Compozi ia i valoarea nutritiv a ciupercilor comestibile Ciupercile cu valoare alimentar ridicat .Exist doar dou c i de urmat pentru a evita orice confuzie: . iod. pe lâng ciupercile comestibile mai se dezvolt i ciuperci otr vitoare (vezi imagini). mangan.ro). în lume.consumul de ciuperci "sigure" (ciuperci comestibile cultivate sau ciuperci comestibile s lbatice atent selec ionate de c tre societ i autorizate.Ciupercile comestibile sunt s race în lipide. dup cum se poate vedea în imaginea 1). de obicei cu p l rie i picior) con in o serie de nutrien i benefici organismului uman. zinc. în medie: ap . vitamina D). din care jum tate prezint calit i alimentare de excep ie. vitamine (complexul B. În natur . Cu privire la ciupercile care nu se prepar termic temeinic (se consum crude sau se op resc). con in în stare crud . cât i cele legate de biologia ii ecologia acestora).6%. glucide neenergetice (celuloz i chitin ) -1. siliciu). deosebit de benefic organismului uman (Ioana Tudor . Acestea trebuiesc temeinic cunoscute i evitate. în regimurile vegetariene ca înlocuitor a c rnii (con in multe proteine. compus termorezistent (nu se distruge prin fierbere). care de obicei se ocup de exportul lor . stress.Ciupercile mai ac ioneaz ca stimulen i organici i cerebrali (Jean Valnet). a a cum sunt hribii (Boletus sp. anumite toxine termolabile (se distrug prin fierbere). sunt indicate în regimurile antiurice. a a cum este ergotioneina.stiintasitehnica. minerale (potasiu.GLANDA COMOSTIBILA Ciupercile comestibile sunt organisme valoroase i apreciate din punctul de vedere al alimenta iei omului. asupra faptului c nu exist niciun "test" sau antidot la care poate recurge culeg torul ori consumatorul de ciuperci pentru a evita confuziile sau otr virea. c ci exist specii considerate a fi comestibile. care provoac intoxica ii mai mult sau mai pu in grave. op rire.consumul de ciuperci spontane culese cu profesionalism (este obligatoriu s se cunoasc temeinic atât a caracterele botanice ale ciupercilor. ciuperca prin faptul c are în compozi ie iod. dar i în func ie de specie. glucoz .În func ie de specie. . provitamine A. se consum crude.Compozi ia mai detaliat a ciupercilor comestibile este prezentat aici. tartric). în regimurile specifice altor dereglaje ca: oboseal . În aceste vegetale se g sesc i substan e antioxidante. Ciupercile sunt s race în calciu dar. ciupercile se prepar prin fierbere. amnezie. uscate sau sub form de gem. fosfor. glicogen) . surmenaj. falsele credin e populare fiind o cauz major a intoxica iilor cu ciuperci din România (mai multe aici i aici).Ciupercile comestibile. Se cunosc. Corpurile de fructifica ie ale acestora (organele c rnoase care se consum . cupru. clor. peste 100. iar unele dintre acestea con in acizi organici (malic. Cum se pot deosebi ciupercile comestibile de cele otr vitoare?Atragem în modul cel mai serios aten ia.România export o mare cantitate de ciuperci s lbatice. se cere mare aten ie. demineraliz ri. magneziu. care con in îns . îmb trânire precoce. fier . sodiu.000 de specii comestibile de ciuperci. proteine 3-4%. glucide energetice (trehaloz . .81%. îns nu to i aminoacizii esen iali).

rãsucite în jos. 3-10 cm. Piciorul este plin. apoi u or adâncit i. Carnea gãlbiorilor este albã în interior. Culoarea se aseamãnã cu aceea a gãlbenusului de ou. Piciorul.Aparatul fructifer al gãlbiorilor este cãrnos sau fibrocãrnos. are un miros si un gust plãcut. Pãlãria în stadiul tânãr este boltitã. prin pãduri umbroase si umede de rãsinoase si de foioase (mesteacãn. Este una dintre ciupercile mult apreciate si rareori e atacatã de dãunãtori. care uneori poate da senza ie de amar în gur . pe frunzi ul putred i prin mu chi. cu suprafa a destul de neregulat (cu mici cocoa e) i marginea ondulat . galbenã-aurie spre exterior. cu marginile aproape regulate. c rnoas . lobate sau ondulate regulat. Suprafa a himenial (de sub p l rie) este format din pseudolame ca ni te cute. iar la maturitate se aseamãnã cu o pâlnie cu marginile încretite. continuându-se cu pãlãria fãrã o limitã definitivã. fibroas . . Carnea este compact . de culoare portocalie mai pronun at i cu aceea i valoare gastronomic . Piciorul i pseudolamele au acelea i varia ii coloristice ca p l ria. carnea este galben la margine i albicioas în mijloc. fag). în special la munte. ca o pâlnie mult adâncit . neted. relativ erpuite. uneori de numeroase exemplare. în form de trunchi de con r sturnat. tare. 3-8 cm. De la sfâr itul prim verii pân toamna. ramificate i decurente pe o por iune lung din picior. la început este convex . ca o emisferã. compact i tare. în sec iune. atât în p durile de conifere cât i în cele de foioase.BURETI GALBINI P l ria. Gãlbiorii cresc în grupuri. cu miros de fructe i gust dulceag. Poate fi confundat cu Cantharellus friesii. la maturitate deplin . Cre te în pâlcuri. Coloritul p l riei variaz de la galbendeschis la galben-auriu i câteodat la portocaliu. este foarte robust.

BURETI

Lactarius deliciosus (L.: Fries) Gray ± rascovi ± palaria este, la inceput, convexa, apoi plata, iar la sfarsitul perioadei de maturizare capata forma de cupa, avand uneori in mijloc un gurgui mic. Cuticula este neteda, lucioasa si lipicioasa pe vreme umeda, avand pe suprafete dungi vizibile concentrice intr-o nuanta mai deschisa sau mai inchisa. Piciorul este cilindric, bont, subtiat la baza, mai intai plin, apoi gol la interior. Pe suprafata lui sunt vizibile mici gropite al caror fund este inchis la culoare. Lamelele sunt dese, subtiri si nu prea inalte, bifurcate si putin decurente in lungul piciorului. Carnea este compacta dar fragila. Cand este rupta, emana mult suc gros portocaliu-aprins, cu gust dulce. Coloritul palariei variaza de la galben-ocru la portocaliu-inchis. Palaria are 10-20 cm diametru, semisferica, apoi intinsa sau in forma de palnie larg deschisa, de culoare alba, se pateaza cu galben sau ocraceu cu varsta, carnoasa, tare, casanta, neteda, cu marginea rulata. Lamelele sunt albe, se ingalbenesc cu varsta, foarte stranse unele de altele, subtiri, decurente, adesea bifurcate la baza. Piciorul are 4-8 cm inaltime si 2-4 cm grosime, este alb, cilindric, usor ingustat catre baza, tare, plin. Latexul este alb, foarte piperat. Sporii sunt hialini, albi in masa, ovoizi, de 6-8x7-9 µ, verucosi, unigutulati.Carnea este alba, apoi galbuie, tare, casanta, cu miros placut, cu gust piperat.Creste pe sol, in grupuri numeroase, in paduri de foioase sau de conifere. Este comestibila. Russula virescens (Schff. Ex Zant) Fr. ± oite, vinetica pestrita ± este o specie micorizanta (Gm), cu dezvoltare in lunile VII ± IX. Se gaseste pe soluri mai mult sau mai putin acide, prin paduri de foioase si de amestec, mai rar de conifere. Palaria, cu un diametru de 5-15 cm, foarte groasa, compacta si carnoasa, este, la inceput, globuloasa, apoi convexa, plata si, la sfarsitul perioadei de maturizare, usor adancita, cu suprafata uneori relativ ondulata. Marginea, neteda sau putin striata, are uneori crestaturi adanci, radiale, iar pielita este neseparabila de carne. Cuticula, cu aspect uscat, este albicioasa si acoperita de o multime de negi proeminenti, verzui, deseori cu forma poligonala. Piciorul, cu o inaltime de 4-9 cm, este cilindric, robust si compact, cu suprafata brumata in partea superioara. Lamelele sunt foarte dese, inalte si carnoase, putin aderente. Sporii sunt de culoare alb-crem. Carnea este alba, consistenta si compacta, cu gust dulce si fara miros (inodora). Variabilitatea coloritului. Negii de pe palarie au o culoare care variaza de la verde-deschis, la verde ca arama coclita si verde-masliniu. Cateodata, palaria este complet alba sau de culoarea cojii de aluna, dar totdeauna sunt prezente crapaturile poligonale. Lamelele sunt alb-crem, deseori patate cu brun-roscat. Carnea piciorului poate capata nuante rosietice. Creste in grupuri cu exemplare uneori numeroase, pe sol, la deal si la munte. Este o ciuperca inconfundabila cu altele, datorita placutelor poligonale de pe cuticula palariei. Este o ciuperca de buna calitate, cautata pentru gustul sau delicat.

CIUPEARCA ALBA OTRAVITOARE

Datorita continutului lor bogat in vitamine, fermenti si hidrati de carbon, precum si gustului lor placut dupa pregatirea culinara, ciupercile constituie un aliment de mare pret. Din cauza, insa, a numeroaselor cazuri de intoxicatie cu ciuperci, multe din gospodine le evita. Si totusi, cunoasterea ciupercilor este posibila pe baza datelor pe care ni le ofera botanica. Se pretinde ca o ciuperca ce isi schimba culoarea la rupere este otravitoare, fapt care nu corespunde in totalitate adevarului, caci daca unele dintre ciupercile otravitoare se albastresc atunci cand le rupi, sunt ciuperci foarte bune de mancat care se innegresc sau devin verzi ori albastre dupa ce le-am rupt.Nici parerea conform careia care ciupercile otravitoare ar innegri o lingura de argint ,nu corespunde rea litatii, caci cea mai. veninoasa dintre ciuperci, ciuperca alba sau buretele viperei, lasa neschimbata lingurita sau banul de argint puse in contact cu ea. Cunoasterea ciupercilor pe baza datelor oferite de botanica ne poate ajuta sa distingem ciuperca comestibila de cea otravitoare. Pentru aceasta trebuie cercetate urmatoarele elemente ale unei ciuperci: felul palariei, pielea care o acopera, adica cuticula, lamele dispuse sub palarie, piciorul, daca acesta este prevazut cu un guleras sau inel si daca la baza piciorului se gaseste acel bulb sau saculet numit volva. Cea mai otravitoare dintre ciuperci, este buretele viperei sau ciuperca alba (Amanita phaloides). Intoxicatiile cu aceasta ciuperca sunt mortale in aproape 80% din cazuri. O recunoastem dupa palaria aproape dreapta, acoperita de o pielita (cuticula) de culoare alba sau galbena-verde ca lamaia, cu lamele albe. In partea de sus, piciorul prezinta un inel cu magini incretite, iar in partea de jos o volva, caracteristica pentru ciupercile otravitoare in general.Din aceeasi familie sunt buretele de lamaie care ii seamana mult, dar are o palarie mai mica, cu o cuticula galbena ca lamaia, presarata cu puncte albe, si buretii pestriti, muscarita sau buretele serpesc (Amanita tnuscaria), cu palaria rosie, patata. Caracteristic pentru toate ciupercile otravitoare este mai ales piciorul, inconjurat de o volva sau ingrosat ca un fel de bulb. Sa trecem acum la ciuercile comestibile: cea mai obisnuita este ciuperca de balegar sau sampinionul. Are o palarie alba sau galbena, de aspect matasos. Lamele sunt de culoare roz, iar piciorul, alb sau cenusiu, are un inel la partea de sus, iar spre baza se ingroasa, subtiindu-se brusc la radacina.Carnea alba si moale are miros de ananas si gust de nuca. Intoxicatia cu ciuperci se datoreaza unei triple otravi pe care buretele viperei o contine: faloidina, care ataca ficatul si provoaca hemoragii, falina, care distruge globulele rosii si amanitina, responsabila de slabirea batailor inimii si de racirea corpului.Aceasta intoxicatie este aproape fara scapare, deoarece semnele intoxicatiei nu apar decat la 1820 de ore dupa consumarea ciupercilor, atunci cand este prea tarziu pentru o interventie cu folos. La inceput, bolnavul varsa neancetat. Colicele abdominale si setea neistovita il chinuie. In aplicarea tratamentului vom incepe cu debarasarea stomacului prin vomitari provocate si prin curatirea intestinului cu o doza de sare amara sau o clisma abundenta.Pentru protejarea ficatului si rinichilor se administreaza bauturi indulcite cu mult zahar. Pana la venirea medicului vom pregati o solutie cu o lingurita de sare de bucatarie la un pahar cu apa, pe care bolnavul o va lua in inghitituri mici, pentru a nu varsa.

AUSTRELE

Sunt semintele comestibile a 120 de specii de salcam australian (in Australia sunt, in total, cca. 700 de specii diferite de salcam). Aborigenii mananca aceste seminte de peste 6.000 de ani, amestecandu-le cu faina, pentru a forma un aluat ce se coace pe carbuni. Salcamul australian atinge 2-3 metri inaltime, cateodata chiar mai mult. Inmultirea sa se face prin seminte. Infloreste la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, iar florile sunt de culoare galbenastralucitoare. Pastaile ce contin semintele au lungimi de 5-10 cm. Recoltarea se face intinzand in jurul arborilor panze si scuturandu-i pentru ca pastaile sa poata fi adunate. Un metru cub de pastai poate sa dea, dupa curatare, doar 10-15 kg de seminte. Descrierea condimentului : Semintele de salcam australian au dimensiuni de 4-6 mm lungime si 3-4 mm grosime, au forma ovoidala si culoare bej-portocalie. Semintele se usuca si se prajesc inainte de a fi folosite, caci in stare proaspata contin thiaminaza, o enzima ce descompune vitamina B1. Semintele de salcam australian sunt bogate in proteine (cca. 26%), contin grasimi polinesaturate si au cca. 30% fibre. Dupa ce sunt uscate si prajite arata asemanator boabelor de cafea si au o aroma si gust usor amarui si de nuca, un fel de amestec intre ciocolata amara, cafea si alune, fiind de aceea folosite la prepararea dulciurilor. Exista si un extract de seminte de salcam australian, de culoare bruna-inchisa, cu aceleasi utilizari culinare ca si pudra obtinuta prin macinarea acestor seminte. Pregatire si depozitare : Semintele de salcam australian se gasesc sub forma de pudra, caz in care se pastreaza in recipiente inchise ermetic, la adapost de lumina, umezeala si caldura, sau sub forma de extract, care se pastreaza la rece.Origine : Australia.Etimologie : Denumirea pentru salcam in multe limbi de circulatie internationala este Acacia, cuvant care provine din limba greaca, de la ³akakia³; acesta s-a format, probabil, din cuvantul ³ake³ ce inseamna ³ac³. ³Salcam³ provine din limba turca (³salkam³); la denumirea romaneasca s-a adaugat adjectivul ce defineste zona originara a arborelui, Australia. In limba engleza salcamii australieni se mai numesc si ³wattle³, iar termenul prin care se definesc semintele acestuia este ³wattleseed³. Utilizari culinare : Aroma lor poate fi descrisa ca un amestec de ciocolata amaruie, cafea si alune. Aceasta le face potrivite pentru prepararea biscuitilor, aluaturilor, inghetatei; pot fi utilizate ca inlocuitor de cafea. In ultimul timp sunt din ce in ce mai bine si mai divers folosite, alaturi de branzeturi si legume, paste, ciocolata, la aromatizarea bauturilor alcoolice, a sosurilor (in special cele emulsionate, ca maioneza), marinadelor pentru carnea de miel, oaie si vita, a dressingurilor

Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. Se utilizeaza sub forma de decoct. ca expectorant si diuretic. Stinjenel. dupa uscare. Uneori este indicat ca rizomii sa fie decojiti. Lilie. cu un rizom gros si carnos. Rizomii prea grosi se despica (5 ²10 cm). Se cultiva mult prin gradini. Acest miros sc concentreaza daca produsul are vechime mai mare de doi ani. se spala. in forma de sabie. perena. Se scot apoi din apa si se transporta la locul de uscare. Recoltarea: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii ale plantei in anul 2 ²3 de vegetatie. in episoade incepand din luna iulie. pana toamna tirziu (octombrie). Stinjenita. acoperite pe partca superioara cu o periuta de peri galbeni. se scutura. Lilie-vinata. Florile sint mari. si culoarea lor este violet-inchis. cu miros de iarba. pune-i intr-un vas cu apa. din care porneste o tulpina cilindrica. Utilizare: Este bine ca uscarea sa se faca la soare. fiind inlocuit cu un parfum placut dc micsunele. Curata rizomii. Descrierea plantei: Este o planta erbacee. Celelalte trei sunt indreptate in sus. de pamant. Rizomii mici si virful vegetativ se ingroapa. asigurand inmultirii plantei. Floarea este formata din trei petale externe indreptate in jos. dispuse cite 4 ² 6 in buchet.STINJENEL Denumirea populara: Crin-vinat. Fructul este o capsula. Curatirea de coaja se face inainte de uscare. Se scot rizomii. cu un cutit bine ascutit. slab mirositoare. Rizomii trebuie sa aiba culoare alb galbuie. dupa care se curata de radacini. ca o planta decorativa. Infloreste in lunile mai ² iunie. terminata cu multe flori. Acesta face ca in rizomi sa se petreaca niste procese complexe de transformare chimica. Floare-vanata. Are trei stamine si un ovar asezat sub petale. pentru a evita brunificarea lor. Frunzele sunt lunguiete. putin ascutite. .

incepand din luna iulie pana in septembrie. Intrebuintari. Decoctul 1-2/100 (100-200 ml in 24 de ore) se administreaza ca diuretic. sunt de culoare brun-deschisa. cu frunze brune. Produsul nu are miros iar gustul este dulceag. substante minerale bogate in bioxid de siliciu (dintre care 10-20% sub forma solubila in apa). Intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si diuretic. sunt de culoare verdedeschis. Tulpinile sunt de doua feluri: unele fertile care apar cele dintai si inalte pana la 40cm. care creste prin lunci umede si nisipoase. in strat subtire si intoarse in fiecare zi. pe marginea raurilor din regiunea de campie pana la munte. fara ramuri. cu coaste evidente (6-19). iar ramurile sunt pline la interior si brazdate de patru muchii la exterior. tulpina in sectiune prezinta o lacuna centrala.COADA CALULUI Descrierea speciei. si altele sterile care apar mai tarziu si sunt mai inalte pana la 60cm. Oficinale sunt tulpinile sterile (herba Equiseti) recoltate vara. mult ramificate verticilat. deoarece produsul innegrit pierde proprietatile sale terapeutice. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. Principii active: ulei volatil (in stare solida). iar pulberea 12g in 24 de ore ca mineralizant in tuberculoza pulmonara. Este o planta perena. Cele fertile apar primavara. erbacee. saruri de potasiu. aspre si tari. Produsul vegetal folosit. uscarea lor se face repede in poduri bine aerisite. . saponozide de natura triterpenica (ecvisetonozida) si flavonoide. concescute in vagine si se termina cu un spic sporifer oval.

realizând o cantitate mondial de peste 20 de tone anual. elina. având însu iri diuretice. Efecte bune în detoxifierea organismului În lunile de toamn . B2. bogate în humus i în substan e nutritive. provine dintr-o form s lbatic ce cre tea pe terenurile saline i ml tinoase din lungul litoralului mediteranean i din Caucaz. Ungaria. de culoare verde-intens. Totul este puternic aromat i cu gust dulceag. ceea ce explic atât valoarea alimentar . ar planta-o. o mare bog ie de s ruri minerale (potasiu. atât frunzele. afrodisiace. se g sesc în r d cini: zaharuri (5%). etc). în Fran a. aflat ast zi în culturile de legume. calciu. indiferent de vârst i sex. iod. fier. elina poate fi recomandat pentru toate persoanele. la intervale scurte. Din acest str mo au derivat soiurile selec ionate care se cultiv în toat lumea pentru frunze sau r d cini. reglatoare hormonal i de reîntinerire general . . Se valorific atât frunzele mari. Uleiul eteric din semin e reprezint 2% din total i este extras. prin bog ia de vitamine. stimulatoare. cât i terapeutic . cât i r d cinile ajung la maturitate i cap t virtu i vindec toare excep ionale. respectiv rizomul îngro at i c rnos. proteine. enzime. Ele se pot prelucra sub form de suc sau macerat. care exercit efecte echilibrante asupra organismului uman. elina se cultiv pe soluri umede i fertile. Olanda. digestive i antireumatismale. hormoni vegetali i substan e aromatice complexe. India i SUA. f r îndoial . magneziu. vitamine (A. sodiu. mai ales. Componentele chimice din r d cini i frunze sunt foarte variate. Pe lâng un con inut mediu de ap (83%). Frunzele au devenit celebre de mult vreme. care imprim mirosul i gustul caracteristic. mai ales. u or s lciu. necesitând o îngrijire atent i o irigare sistematic . detoxifiante. În cazul când oamenii ar reu i s cunoasc valoarea deosebit a elinei în alimenta ie i în terapia medical . B1. precum i un ulei eteric (bogat în apiol. semin ele i r d cinile. u or asimilabile. bergapten i anhidrid sedanoic ).elina elina este unul dintre cele mai c utate produse de pe pie ele alimentare. cât. în gr dinile lor i ar consuma-o zilnic ca aliment i medicament. C). depurative.

a a numita "salcie plâng toare" ale c rei ramuri atârn de trunchi. nici iganul nu e om. Din nuielele de r chit (mai ales din r chita ro ie (Salix purpurea) se împletesc co uri i paporni e.5. a a cum ar fi: când va face plopul pere i r chita mic unele. Exist numeroase proverbe populare în care salcia e descris cu o not de sarcasm. Denumire Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie. o substan asem n toare acidului acetil salicilic care se g se te în aspirin . Folclor Salcia cre te în abunden pe teritoriul României dar nu este un copac pre uit din cauza lipsei de întrebuin ri. Numele popular de "salcie" provine în limba român din latinescul salix. . arbu ti sau subarbu ti cu lujeri elastici i frunze c z toare. se afl o r chit (Salix fragilis L. lemnul de salcie nu poate fi folosit la confec ionarea be elor de chibrituri. cuprinzând arbori. folosit în parcuri i gr dini ca plant ornamental .) de aproximativ 200 de ani. Pe malul drept al Prahovei.SALCIA (Salcia). la km 128. respectiv r chit . Utilizare Ceaiul medicinal de salcie are propriet i similare aspirinei Salcia con ine salicina. R spândire Genul Salix este r spândit în întreaga emisfer nordic . fiind întâlnit în principal pe soluri umede. Lemnul de salcie este de calitate inferioar el neputând fi utilizat nici m car ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumeg . este un gen de plante din familia Salicaceae. Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica. iazurilor i lacurilor în zonele mai r coroase. pe malurile râurilor. Altele din p cate au o coloratur rasist : a a cum salcia nu e pom. Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul).

isterie. pe care adeseori le intrec in lungime. Produsul vegetal folosit: Stigmatele ² Stigmata crocii de culoare portocalie. intr-o camera incalzita. La noi. . Laciniile perigonului palidviolete. Indicatii terapeutice: Antispasmodic. Iridaceae Descrierea plantei: Este o planta originara din Persia. In acest timp. eliptice. Fructul. stigmatele se aduna si se usuca pe o sita.SOFRANUL(Crocus sativus) Fam. in astm. o capsula ovala triunghiulara. mult asemanatoare bradusei de primavara. Recoltarea si uscarea: Florile nu dureaza decit doua-trei zile. Frunzele numeroase se dezvolta odata cu florile. tuse convulsiva. se gaseste numai ca planta cultivate. Stigmatele divizate in 3 lancii de 1 ² 4 cm lungime inegal denticulate.

Dar. lupul are i o inteligen deosebit . de i nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele europene. au încercat s m nânce sau au mâncat trupurile celor înghe a i. lupul putând vâna foarte bine atât noaptea . în teritoriul lor.cât i ziua sau în perioadele de amurg i diminea .. lâng piele. 2 s pt mâni. c lcând pe perini ele degetelor i având unghii neretractile .De i circul nenum rate legende despre oameni mânca i de lupi.Lupul. Ace ti oameni au fost una din cele dou surse ale legendelor despre omul-lup sau licantropi. datorat inteligen ei sale deosebite.5 m. Se cunosc îns cazuri în care lupii. nu mai prezint un areal continuu. din dou rânduri de peri: unul foarte des. a c rui denumire tiin ific este Canis lupus. lupii. având vârful negru. În mod natural lupul se g se te în România în Delta Dun rii. Dup o gesta ie de 62-63 zile. lupul. Nu doar mirosul este deosebit de fin. Alte atacuri înregistrate sunt ale câte unui lup bolnav de turbare. Ea se compune. s-a impus înc din cele mai vechi timpuri. Viteza de alergare a lupului poate dep i 60km/or .spre deosebire de râs . lung de pân la aprox. lânos. El se comport atât ca vân tor cât i ca necrofag. de licaoni i de alte popoare antice. acesta nu a fost niciodat finalizat.8 m.Blana este de o culoare brun-cenu ie cu varia ii multiple. Lupul este un animal digitigrad. iarna. de culoare g lbui-cenu ie i un al doilea.Performan ele fizice ale lupilor sunt cel pu in impresionante. în golul alpin. se adun în haite. lupoaica fat 4-6 pui. vânat frenetic în vremea lui Ceau escu. De i la nevoie este i omnivor. putând supravie ui i cu fructe sau alte vegetale . Are o mare rezisten la durere i un mare curaj în lupt . . este inclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae (Canide).Este un animal robust i suplu. a a cum se întâmpl i în cazul corbului.Alimenta ia i denti ia sunt tipice pentru un carnivor. care. acal i enot. se pot asocia între ele. mai lung. mai mult decât performan ele fizice. De multe ori izbute te s observe i s ocoleasc capcanele puse pentru el.timpul s u preferat de vân toare . dar dep ind în unele cazuri 70 kg. la care se adaug o coad de pân la cca 0. (Linne. inclusiv c elandrii. nu se cunoa te nici un caz concret în care un adult s fi fost atacat i mâncat de lupi. În c utarea hranei ei pot parcurge peste 100 km într-o singur noapte. al pta i vreme de 6 s pt mâni. de fapt. La vân toare folose te felurite tactici. Greutatea este variabil .astfel încât acestea se v d clar în urmele l sate pe p mânt moale sau pe z pad . mai ales în iernile grele. chiar i romanii avândul ca semn al începuturilor lor (legenda lupoaicei ce i-a hr nit pe Romulus i Remus). El a fost primit ca simbol de daci. lupul prefer totu i carnea. de obicei între 30 i 50 kg. orbi cca. al turi de câine. vulpe. Sim urile sale sunt extraordinare. dar i auzul i v zul. 1821). nenum rate goluri fiind create de vânarea necontrolat . În România. De i s-au înregistrat cazuri de urm rire i schi are a atacului. de la strategia de înv luire pe flancuri a pr zii la mânarea treptat c tre zone închise.consumând chiar i scoar de copac -. numit spic.LUPUL Lupul. prezentând o mare amplitudine ecologic .. fiind un important factor în p strarea echilibrului natural. 1.

al XX-lea. leoparzi. A fost înregistrat un caz în care un tigru a ucis o femel adult de rinocer indian. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri.[16]Pe teritoriul întregului s u areal. unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera.În sec. la rândul s u. Tigrul (Panthera tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. unul dintre cele patru specii ale genuluiPanthera. al XXlea. sambarii. mistre i i tapiri malaezieni. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea. deriv din "tigri". Uneori tigrii atac animale domestice (câini. erpi boa i chiar crocodili. cuvânt din persana veche. îns cel mai des se întâmpl invers. primii r pesc ur ii mici i chiar atac ur i adul i.[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. m gari). vite. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care.000 capete. Uneori pot avea probleme cu anumite specii de câini (ca de exemplu câinele ro u indian) care. a c rui grosime poate atinge 5 cm la tigrul siberian. Alimenta ieÎn s lb ticie tigrii se alimenteaz îndeosebi cu copitate. dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4. deriv din "tigri". ei vâneaz animale mai Äexotice´ pentru ei ² maimu e.[16] . Din când în când.[3][4][5]Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt. specia tigrului a fost listat în Cartea Ro ie a IUCN i în documente similare ale unor ri. mistre i. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. la rândul s u. tigrul se afl în vârful piramidei trofice i aproape c nu are concuren . a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid".Elefan iiindienisuntoprad imposibil pentrutigri.000± 6. dintre care c tre începutul secolului al XXI-lea s-au p strat doar ase ² în total 4. c prioare. fructe. tigrul sumatrian ² sambari. dar i cerbi sika. Ra ia unui tigru adult este de 50±70 copitate pe an. elanul. de icâteodat leatac puii. cai. Tigrii siberieni i ur ii bruni reprezint un pericol serios unii pentru al ii. alung uneori tigrii de lâng prada capturat . c prioarele axis. fazani. agresivi din fire.Laomas tigrulconsum dela 30 la 40 kgdecarne. iarb . cuvânt din persana veche.[3][4][5] Tigrul este unul dintre cei mai mari r pitori de pe P mânt. Ur ii bruni i cei tibetani alc tuiesc 58% din ra ia alimentar a tigrului siberian (îi omoar mai ales masculii). pentru a-l termina de mâncat. porcii s lbatici i nilgaii. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. ca bivolul indian. Tigrul bengal prefer cerbii. pot ucide un tigru adult. Tigrii încearc s doboare i pr zi mai mari. 80% din popula ia total a tigrilor. iepuri i chiar pe te. atacând în hait . Foametea o suport u or datorit stratului de gr sime de sub piele. mo ti. reprezentant al subfamilieifelinelor mari. a c rei popula ie alc tuie te aprox. sau 50 kgdac efl mând.În sec. a c rei popula ie alc tuie te aprox.TIGRU Tigrul (Panthra tigris) este o specie de mamiferer pitoare din familiafelinelor. Tigrul siberian vâneaz i el cerbi. În prezent.[42] Tigrul poate r mâne lâng cadavrul unui cerb sau mistre câteva zile. a c rui r d cin "taig" înseamn "rapid". Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care.[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal. Obi nuiesc s m nânce nuci. dar numai în sezonul cald. 80% din popula ia total a tigrilor. În prezent.Tigrii pot ucide i alte r pitoare: lupi. cedând doar în fa a ursului polar i a celui brun. deaceeaace tia îievit pecâtposibil. gaurul. Ur ii soare. vân toarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis în toat lumea. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului.000±6.000 capete.

i 10 kg. Un alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul c acestea r spândesc . iar tat l pleac la vân toare pentru a asigura hrana întregii familii. Puii se nasc în vizuini subterane. al turi de lup. veveri e. cea mai r spândit ) i c rbun reas (cu pieptul. iepuri etc. ca pisicile. puii de vulpe sunt lua i la vân toare de c tre adul i. pentru a începe primele încerc ri pe cont propriu. Începând cu a doua lun . Are între 7 mai mult. cu cruce (care are o dung neagr pe spinare. abdomenul i vârful cozii cenu ii sau negru-cenu iu i picioarele negre). Vulpea m nânc .câteva boli foarte grave. care are vârful alb. urmând a reveni alt dat la locul cu ³provizii´. câine. fie prin intermediul p s rilor din ograd . castori. Este vorba despre maturi. de fapt coloritul s u prezint o mare varietate (de la ro cat aprins pân la galben-cenu iu). este încadrat sistematic în familia Canidae. c ci în prima lun puii se hr nesc doar cu laptele supt de la mama lor. dar nu alearg dup ea. fiind destul de asem n tor cu al câinelui. fie direct prin mu c tur .VULPEA Vulpea. din martie pân în mai. cu numele tiin ific Vulpes vulpes crucigera. gâtul. ci sare asupra sa. care se încruci eaz cu cea de pe membrele anterioare. în multe cazuri fiind foarte greu de deosebit vulpea de anumite variet i de câini. cele mai multe mici mamifere: oareci de câmp. [modificare] Caracteristici generale Vulpea este mai mic decât câinele obi nuit i evident mai mic decât lupul. partea ventral i vârful cozii albicioase. ca urmare. mamifercarnivor.De i de obicei vulpea e considerat . o singur dat pe an. cu labele din fa .mai ales în mediul rural . dar iese în eviden datorit cozii lungi i stufoase. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decât pot mânca la o singur mas i îngroap ce le prisose te. dar boala poate fi transmis i omului. Detecteaz prada chiar i f r s o vad (dup miros sau dup sunet). enot etc. de existen a a trei variet i de vulpe: de mesteac n (cu pieptul. probabil. ochii lor deschizându-se abia dup a doua s pt mân de via .la o singur na tere! Puii de vulpe sunt orbi la na tere. dar au fost studiate i cazuri extreme: un singur pui sau 12 . Blana este ro cat . Pot fi afectate în special mamiferele cu care vulpile intr în contact direct. P rin ii sunt foarte grijulii cu micu ii: mama este mereu în preajma puilor pentru a îi ap ra. rar Corpul vulpii nu este mare.a fi ro cat . Considerate în trecut ³devoratoare de g ini´. Se vorbe te.automat . iar coada stufoas cca 30-40 cm. printre care i turbarea. lemingi. acal. vulpile au fost vânate cu cruzime ani la rând. iar p r ile laterale g lbui). Corpul are sub 1 m lungime. De obicei. Exist îns i variet i intermediare. vin pe lume câte cinci fra i. popând i. .

cu pleoapele lipite. galbena. cimpii. iar in timpul noptii devine activ. nu de-paseste lungimea urechilor (5²6 cm). preferind padurile mici. capul. Pintecele este alb-murdar. iesind sa-si caute hrana sau sa se adape la sipotul piraielor. Ziua sta mai mult ascuns. culoare ce se continua pina spre interiorul picioarelor. Iepurele de padure traieste singuratic pe terenurile cu diferite culturi. au inele de culoare neagra.IEPURELE SALBATIC Iepurele salbatic de padure este mic (2²3 kg) si zvelt. in lungul lor. fara par. unde isi sapa vizuini pentru culcusul puilor. acest Äcolorit ruginiu" este specific tuturor iepurilor salbatici . Lungimea corpului ajunge la 40 cm. Blana este de culoare cenusie. livezi. Coada este neagra spre virf si alba la partea de jos. scurt. de unde iarna coboara spre livezile si gradinile din apropierea satelor. git si cap si mai deschise pe spinare si exteriorul picioarelor. toamna prin desisul padurilor. Fibrele de par. bune de ascunzisuri. vara si-o petrece prin tufisuri. In totalitatea lui. gradini. cu nuante ruginii-galbui mai inchise pe piept. Straimosii iepurilor de casa ajung la maturitate sexuala la virsta de 4²6 luni. pe care-i alapteaza timp de 4 sapta-mini . cite 6²14 pui. iepuroaicele au gestatia de 28²32 zile si nasc de 5²8 ori pe an. inconjurate sau intrerupte de terenuri agricole. Primavara ramine mai tot timpul in semanaturi. cafenie sau albastra. Traieste de obicei prin locuri deluroase cu tufisuri.

familia Felidae. tigon). femelele cantaresc 120180kg. insa in medie. Panthera leo ± leul. In prezent numai 6 subspecii mai populeaza savanele: Panthera leo persica ± leul asiatic Panthera leo senegalensis ± leul vest-african Panthera leo azandica ± leul nord-est-congolez Panthera leo nubica ± leul est-afican sau leul Massai Panthera leo bleyenberghi ± leul sud-vest-african sau leul Katanga Panthera leo krugeri ± leul sud-est-african sau leul Transvaal In trecut in gradinile zoologice exista o practica frecventa. culoarea deschisa a blanii lor datorandu-se unei gene recesive. Descriere Leul este a doua felina ca marime. Dimensiunile leilor pot varia in functie de zona in care traiesc.000 de ani magnificul leu era. astazi leul asiatic este pe cale de disparitie. iar leul african este declarat specie vulnerabila. cel putin dubioasa: aceea de imperechere a leilor cu tigrii. Culoarea blanii sale variaza de la galben deschis pana la maro-ocru sau chiar roscat. rezultand diverse tipuri de hibrizi (ligru. similare cu cele ale leoparzilor. iar smocul de par din varful cozii este negru. Exista si lei albi. Desi pana acum circa 10. leoparzii sau jaguarii. dupa om. Datorita necesitatii conservarii speciei. cel mai raspandit mamifer terestru mare. dupa tigru.LEUL Supranumit si regele animalelor. iar masculii 150-230kg. astazi hibridizarea se mai practica doar in menajeriile private si in gradinile zoologice din China. face parte din ordinul Carnivora. Puii au pete maronii pe blana. . leopon. Blana de pe abdomen este mai deschisa la culoare.

GIRAFA Girafa este cea mai înalt din toate speciile de animale. la tinere e. pe care le diger f r nici un tip de probleme. Masculii pot avea 4. neavând vertebre în plus. Inima girafei trebuie s pompeze o presiune sangvin practic dubl ca a multor alte mamifere mari pentru a putea men ine fluxul sanguin normal.Limba de culoare neagr . Are un sistem care îi permite s deschid i s inchid fosele nazale în mod voluntar.i cure e urechile. petele de pe gât sau picioare sunt mai mici. îi permite s .Limba girafei cât i aparatul digestiv sunt adaptate s digere vegetale cu spini. întrucât girafele comunic între ele cu ajutorul infrasunetelor. Structura osoas a gâtului nu este diferit de cea a altor mamifere. care au evoluat aparte comparativ cu a altor mamifere. girafa trebuie s se aplece si se a eaz într-o pozi ie vulnerabil . în special sistemul circulator. protejându-le de prf. foarte lung (circa 45 de cm). . buza superioar nu este t iat ca la c mile. este un animal care alege mult mâncarea când poate s aleag . la b trâne e caut singur tarea. dar apar ine altei familiei. Girafa are o piele groas i strâns pe extremit ile inferioare ale picioarelor. Girafele petrec 16-20 ore pe zi alimentându-se i dac au pui. Când m nânc alimente proaspete i suculente pot sta mult timp f r ap .nu are probleme în a se adapta la alte alimente. Numele ei provine din arab i înseamn cea mai înalt dintre toate.5 m în l ime i o greutate de 900kg. De asemenea consum alte specii de arbori i iarb . dar fiecare din cele apte oase este mai lung. dar în epoca de secet parcurg mai multi kilometri pentru a bea apa din lacuri sau b l i. Dar daca nevoia o cere .Majoritatea sunetelelor pe care girafa îl emite cu ajutorul pl mânilor s i enormi nu poate fi auzit de urechea uman . Alimenta iaRegimul alimentar al girafei este în acord cu fizicul. exist un sistem complex de regulare a presiunii sângelui care previne excesul acestuia când girafa coboar capul s bea. cu pete de culoare mai închise sau mai deschise. Gura este diferit de cea a altor rumeg toare.8 .Vasele sangvine din partea inferioar a picioarelor sunt supuse unei presiuni foarte mari. care cuprinde doar girafa i ruda ei cea mai apropiat okapiGirafele sunt faimoase datorit gâtului lor extrem de lung (care le permite s ajung la frunzele cele mai înalte i mai fragede din arbori) i picioarelor anterioare care sunt mai lungi i mai mari decât cele posterioare.Originar din Africa. girafa este înrudit cu familiile: Cervidae i Bovidae.Girafele tr iesc în grupuri de 20-30 exemplare. sem nând ca func ie cu costumul unui pilot de avion supersonic. care men ine presiunea extravascular ridicat . În plus are coarne mici acoperite cu piele (ossicoarne)Exist multe modific ri specifice ale structurii girafei. Alimentul favorit al girafei este Acacia. Giraffidae. o pot face i în perioada cea mai c lduroas din zi cand animalele de prad sunt inactive. Are dou coarne i o creast osoas datorit dezvolt rii excesive a oaselor frontale i nazale. Pentru a bea sau a mânca iarb .Blana este de culoare galben .5. m nânc frunzele arborilor folosind limba. Cele care traiesc în în sudul Africii prefer ramurile i frunzele care au spini. o specie de arbore care cre te în savana. În partea superioar a gâtului girafei. are o forma mai ascu it .

in Peninsula Taimir. Mierea o culege din fagurii salbatici. care se poate gasi in paduri. mere padurete si alte fructe. Acesti ursi uriasi au o mare slabiciune: la fel ca si copiii. doarme sau se distreaza.50 metri. ataca elani. Altfel. Apa rece ca gheata in care ursii inoata ca niste adevarati campioni. macese. nu se lasa pana nu linge toata mierea pana la ultima picatura. Baribalul (Ursul negru) traieste in America de Nord in Muntii Stancosi. El este cel mai mare reprezentant al carnivorelor. Se hraneste cu pesti si foci. munti sau la gradinile zoologice. Cand este ranit sau este surprinsa ursoaica cu puiul ei. Traieste in preajma Polului Nord. Cand e satul. siret si prudent. auzul si vazul foarte ascutite. Este singurul urs care traieste si la noi in tara in Muntii Carpati. insecte si melci. care ii apara de razele soarelui reflectate de zapada. Sunt pescari abili si nu refuza niciodata un peste dolofan. isi iau picioarele la spinare. In schimb. Se bucura ca niste copii cand intalnesc vreun "coleg de gheturi". pasari« Daca le e foarte foame. poate sa inoate cu usurinta si se catara in copaci. Se dau in vant dupa zmeura si afine dulci. Cand descopera un cuib de albine de padure. iubesc dulciurile. Cu silueta insa nu are probleme. Important este sa te distrezi! Ursoaica trebuie sa-si creasca puii de una singura. Hrana preferata a ursilor sunt focile pe care le adulmeca deseori si de la un kilometru distanta. Ursuletii raman in grija mamei pana la 3 ani. seminte. Ursii cafenii sunt mari si puternici. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari.Cand ies prima oara la plimbare. este sprinten. O "curteaza" cu maraituri dulci si tot felul de fite. El nu are dusmani naturali. intr-o semihibernare (amortire) si nu se hraneste. mancarea buna si linistea.URS Ursul este un mamifer. dar cel mai mult le place mierea. dar nu evita intalnirile cu alti "confrati".Ursul alb (Ursul polar) traieste in nordul extrem al Asiei. dar si in alti munti. Iarna se retrage in barlog. Blana lui alba trebuie curatata si cel mai bine se curata printr-o tavaleala in zapada. Ei isi cauta o pestera sau o groapa la radacinile copacilor. in general fuge de om. atinge o tona in greutate si 2. sunt in stare sa se infrunte cu cei mai fiorosi rivali. hranindu-se cu laptele mamei. inoata si se plimba singuri. Este un rege caruia ii place« sa se joace. Pe o zi torida. Nu e de mirare. cu doamna ursoaica se vad doar o data pe an.Ursii polari au mirosul. Este mai bine sa nu ai de-a face cu o namila care se ridica pe labele din spate. ursii mananca mai mult decat de obicei. Puii nu parasesc vizuina pana in aprilie. Ursii polari sunt niste singuratici. puii nu au chef decat de joaca. Un urs matur reuseste in cursul unei singure zile sa inghita 70-80 de pesti. Toamna. oua. Ochii lor sunt acoperiti cu o membrana speciala. ce poate fi mai placut ca o baie intr-un loc racoros ? In zonele unde somonii urca pentru a-si depune icrele. larve. Hrana lui este foarte variata. Un strat gros de grasime ii protejeaza de ger. ataca si omul. nu ajunge niciodata pana la pielea lor protejata de un puf gros si de o blana deasa. se hraneste cu fructe. impermeabila. Nu le prea place sa se trezeasca cu burta goala cand afara este frig. iar cand isi dau seama ca vor fi tatici. Ursul brun este inteligent. Ursul polar este stapanul necontestat al pustiurilor inghetate.Ursii sunt de mai multe feluri. Traieste in regiunea de padure. El este de marime mijlocie. Atinge o lungime de 1. Ursii au nevoie de un iatac confortabil. Vaneaza. . pentru a aduna rezerve de grasime care ii vor permite sa hiberneze. ea este o mama aproape perfecta. acesta fiind omnivor. Ursii iubesc aceleasi lucruri ca si oamenii: aerul curat. Nu ataca omul. ursii stau la panda si se transforma in pescari indemanatici. Este un animal omnivor. de vreme ce "marsaluiesc" sute de kilometri avand ca tovarasi de drum gerul si zapada. Pentru a gasi toate acestea. cerbi si caprioarele. El este cel mai puternic urs din Europa. Familia nu-i intereseaza din principiu. Dar ursii nu se dau in laturi nici de la muguri. El hiberneaza si ataca intotdeauna omul. miere de albine.60 de metri in lungime. De altfel. in regiunile gheturile si a zapezilor vesnice. fur-nici.Le e suficient daca o data pe an seduc o "naiva" cu blana alba. Ursul brun (Ursul cafeniu) traieste in Europa in Muntii Vosgi. ingrijindu-se ca orificiul de iesire sa fie ingust si bine ascuns. Din blana ursului se confectioneaza imbracaminte.

fug unul catre celalalt si in semn de salut scot un sunet asemanator ce o goarna. astfel ca poate simti apa de la o distanta de 4 km. se ghideaza dupa miros si auz. cand elefantii se intalnesc. membrii turmei sunt linistiti. Cateodata. Daca totul este in ordine. pe care le are foarte sensibile. scot un mormait adanc dar daca turma este amenintata de ceva. spre deosebire de elefantul african care are corpul mare si gras si urechile moi. toti ajuta la cresterea si apararea puilor. Acestia pot fi intalniti in Africa si in India. cu urechi mici si grase si colti mai mici. Membrii familiei sunt legati ei prin legaturi puternice. mormaitul inceteaza si adultii formeaza un cerc in jurul puilor.ELEFANT Elefantii sunt considerati a fi cele mai mari mamifere din lume. Elefantul este vegetarian. Desi nu vede bine. frunze si alte diferite plante pe care le gasesc in aceste zone. Acesta din urma este mai mic decat cel african. Acestia ajung sa consume aproximativ 225 kg de mancare si 90 litri de apa pe zi. in special in padurile tropicale sau campiile din apropierea apelor. hranindu-se cu iarba. Exista doua specii mari de elefanti ± elefantul african si cel indian. .

ARICI Descrierea speciei Ariciul este un mamifer mic ce apar ine ordinului insectivorelor. iar în vest Erinaceus europeus. Au un boti or mic i ascu it. Ei au membre mici i puternice. cu o acuitate olfactiv foarte dezvoltat . Membrele au câte 5 degete. în est Erinaceus concolor (cel întâlnit i în România). unde primul i ultimul deget sunt mai mici în compara ie cu celelalte degete i nu au gheare. dup ariile de r spândire predominant . Pe corpul unui arici pot fi pân la 15. în Europa. Se deosebesc. membrele posterioare fiind pu in mai mari i musculoase ca cele anterioare. alc tuite din cheratin i având o lungime de 10-20 de mm. în dependen de specie. având o lungime a corpului de pân la 33 de cm. Partea dorsal i lateral a corpului este acoperit cu ni te ace lungi i ascu ite. Greutatea variaz de la 800-1200g. .000 de astfel de ace. Au ni te ochi mici i o ureche extern slab dezvoltat .

Hrana principal este alc tuit din semin e i conuri de pin sau de brad. este de o lungime de 30-40 de centimetri (inclusiv coada). Cea mai cunoscut i numeroas popula ie o reprezint veveri ele gri. Aceast mare familie include veveri a de copac. nuci.VEVERITA Veveri a este un mamiferroz tor de talie mic . Ratufa (Ratufa indica). Aceast specie de veveri se g se te i în România.25 de centimetri. în Camerun i Gabon. veveri a gri. sâmburi i fructe de p dure. Orientul Îndep rtat i Japonia) Famili Familia Sciuridae (a veveri elor). Specii Cea mai r spândit specie. . semin e. Eurasia i Africa i au fost introduse de om în Australia. Cânt re te aproximativ o jum tate de kilogram. Tr ie te aproximativ 6 ani. este cea mai mare specie de veveri cunoscut . cu coad lung i stufoas . Pân acum s-au identificat peste 300 de specii de veveri e. Aceste veveri e uria e tr iesc în sud-estul Asiei i în câteva zone din Nepal. aproximativ 40 milioane ani în urm . Corpul i coada împreun ajung pân la 90 de centimetri. care se întâlnesc pe aproape întreaga suprafa a emisferei nordice (Europa. Veveri ele sunt indigene în America. Veveri a ro cat (Sciurus vulgaris). Cea mai mic specie de veveri cunoscut tr ie te în sud-estul Nigeriei. popând u i câinele de preerie (Cynomys). are în jur de 20 . Veveri a dungat (Tamias striatus). veveri a terestr . marmota. Veveri ele sunt strâns legate dintre speciile existente cu castorul de munte i cu roz toarele Dormice. Are o lungime de aproximativ 7 centimetri. Blana veveri ei ro cate este în nuan e de la c r miziu la negru-ro cat. veveri a zbur toare. Principala hran a veveri ei const în: alune. apar ine ordinului Rodentia i cuprinde roz toare mici sau mijlocii. cu blan ro cat ori neagr pe spate i alb pe piept. Veveri ele au ap rut în Eocen. nordul Asiei. tr ie te în America de Nord. burta este alb i are o coada lung .

pe care le va purta tot restul vie ii. . cu coarne în curs de cre tereElanul din Scandinavia are coarnele mai simple. dar prin înfiin area unei ferme de elani la Pechora-Ilych în 1949 a fost creat un program. de domesticire. pentru scopuri turistice i publicitare. elanul este animalul simbol al statelor Maine i Alaska. Primele experimente au fost neconcludente.ELAN Coarnele masculului r sar ca ni te raze cilindrice din care ies in fiecare parte prelungiri în unghi drept. Din 1963. O nou pereche de coarne va cre te primavara .Rusia y Elanul este considerat animalul na ional al Suediei i Norvegiei. Jussi Mäntynen. Ini ial au un strat de piele ce se descuameaz când coarnele ajung spre dimensiunea maxim . DomesticireaDomesticirea elanului a fost încercat în U. 326 de statui de elani au fost ridicate în Toronto. y În2000. [7]. dup sezonul de rut. cu toate c ur ii mai frecvent fur elanii uci i de lupi. Stoorn. specializat în sculpturi reprezentând animale. Statuile au fost vândute iar banii ob inu i au fost da i unor organiza ii i proiecte caritabile. aplatizate pân la mijlocul craniului. Du manii naturaliUn elan adult are pu ini inamici. Ele se num r printre organele cu cea mai rapid cre tere din lumea animal . Vyborg. programul a continuat la ferma de elani de la Kostroma .S în perioada interbelic . . deformate.8 m.Dac masculul este castrat. implicând cercet ri de selec ie a animalelor pe baza caracteristicilor individuale. În ambele ri este numit Regele p durilor. y .[2] y În S. care de inea un num r de 33 elani domestici în 2003. atinge dimensiunile cele mai impozante: o înal ime pân la 2. Cre terea coarnelor dureaz între trei i cinci luni.Elan mascul din British Columbia. în special pentru femelele cu pui [3].1m i o distan între coarne pân la 1. la scar mic .R.Masculii î i pierd coarnele toamna târziu. probabil din cauza formei coarnelor care aduce vag cu o coroan . Subspecia din Alaska (Alces alces gigas).U.S. care seam n cu cele ale elanilor din SiberiElanul nord-american (Alces alces americanus) are coarnele mai palmate decat elanii din Eurasia. va fi o statuie de 45 m în l ime ce va fi construit în Suedia. i statul New Hampshire este renumit pentru marea popula ie de elani. Elanul în cultura popular Statuie de sculptorul finlandez. Tigrul siberian[4] i Ursul grizzly[5][6]sunt cunoscu i ca du mani naturali ai elanului. care apoi se divid ca o furculi . y Cel mai mare elan din lume. Canada de peste 500 de arti ti locali ca f când parte din "Moose in the City" (Elanul în ora ) i expuse prin ora . î i va pierde coarnele pe care le posed i îi vor cre te o nou pereche de coarne atipice. dar o hait de lupi poate fi o amenin are.A. decât s -i vâneze ei în i i.

facandu-si culcusul numai in varful copacilor. Sunt animale arboricole.2 metri. Micii urangutani se nasc o data la 8-9 ani si raman agatati de mama lor aproape 2 ani. Mai mare decat celelalte maimute din familia ei. fiind animale omnivore. pe care il naste intre decembrie si aprilie. care se bat deseori pentru cuibul in care isi cresc puii. ca si urangutanul. fructe sau termite. cu blana roscata. gorila adulta poate avea pana la 150 kg si o inaltime de 1. maimutele mici .cum ar fi gibonul si primatele (babuinul. Ca si celelalte maimute. avand nasul rosu inconjurat de diferite nuante de albastru strident? Maimuta urlatoare .7 metri. Acesti uriasi ai arborilor ating greutati de peste 120 kg si o inaltime de circa 1. Cele mai cunoscute si mai interesante specii sunt maimutele mari (urangutanul. cand parasesc culcusul. avand degete in loc de gheare. unde si traiesc aproape 90% din viata. sunt foarte bune cataratoare. de pana la 200 de mandrili. fiind intalnit in Africa Centrala si de Vest (Camerun. .ca si gibonul (sau maimuta care canta) . Zair. In lume exista 233 de specii de primate: 172 de maimute propriu-zise si 61 de specii de pre-maimute. Congo sau Rwanda). Stiati ca mandrilul este cea mai colorata maimuta. Gabon sau Congo). pot trai pana la 37 de ani?) Mandrilul este o ruda mai mica a babuinului. frunze. conduse de unul sau doi masculi dominanti. este omnivor. Urangutanii sunt vietati nesociabile (mai ales masculii). Maestrul Lumpus este un elan. pe langa care stau pana la 8 ani. maimuta urlatoare si tamarinul). in arhipelagul indonezian. dupa cum ii spune si numele. gorila si cimpanzeul). putine exemplare putand fi intalnite doar in cateva tari din centrul si vestul Africii (Uganda. MAIMUTE Maimutele sau primatele fac parte din categoria celor mai inteligente mamifere de pe pamant. Urangutanul (sau Omul-padurilor in limba indoneziana) este un mamifer greoi si mare. traieste in grupuri mari (20-50 de maimute) care se aduna in cete numeroase si foarte galagioase.y În emisiunea Cartoon Network. unul din personajele principale. termite sau larve de fluturi. existand doua specii mai cunoscute: gorilele vestice si cele estice. mandrilul. din categoria maimutelor foarte mari. ambele pe cale de disparitie. Tab ra Lazlo. De asemenea. mai ales un soi anume de pepene salbatic. Stiati ca urangutanul este cel mai mare mamifer arboricol din lume? Gorila face parte. scoate niste sunete ciudate in timpul imperecherii sau in timpul luptelor cu alti masculi. Au un vaz extrem de dezvoltat. mancand plante. in captivitate. Traieste in grupuri numite haremuri. masculii fiind inlocuiti cand ajung la varsta de 12 ani. mandrilul avand sanse de viata de pana la 40 de ani (in captivitate). alaturi de 5-6 femele si mai multi pui. \Stiati ca babuinii. care traieste in padurile ecuatoriale din insulele Borneo si Sumatra. Hrana de baza a ³omului-padurilor´ sunt in principal fructele.este o specie de primate care. ultimele existand pe pamant de peste 70 de milioane de ani. fapt care le ajuta foarte mult la prins si la sarit din copac in copac. mananca si mici animalute. Femela face un singur pui. flori.

ea a fost imblanzita de egipteni. din Africa. leii si leoparzii. Manx si Siameza cu blana scurta. Astazi sunt multe rasede pisici.. deobicei la intervale scurte. care foarte rar supravietuieste. ele isi pot urmari prada fara sa fie observate. Ele au gheare curbate. CARACTERISTICILR PISICILOR Pisicile domestice seamana cu rudele lor salbatice. Nasul sensibil detecteaza rapid hrana. pasari mici si # .prezenatre generala . Pisicile domestice sunt animale populare. Ele sunt vanatori excelenti. Prind prada cu ghearele si o omoara cu o muscatura puternica. Datorita picioarelor lor cu pernite moi. cu dinti si gheare ascutite. de doua ori mai mult decat alte mamifere. bune cataratoare si saritoare experte. mica. alaturi de multe pisici salbatice mai mici si pisica domestica. in loc sa o omoare imediat. Pisicile dorm. care o foloseau pentru a-si protejea rezervele de mancare de soareci si sobolani. cam din zi. instinctul lor este de a vana. in mod obisnuit la ceafa. TACTICI DE VANATOARE Cu toate ca majoritatea pisicilor domestice nu trebuie sa-si prinda hrana. in medie. Hr. Stiati ca masculul maimutei urlatoare are limba roz si neagra pe margini? PISICA Pisica . falci puternice. Maimutele urlatoare femele au blana aurie pana la galben-inchis (in timp ce masculii sunt complet negri la maturitate) si nasc un singur pui. agile. rupand gatul victimei. pana cand sunt destul de aproape pentru a sari. PISICILE DE CASA Se crede ca pisica domestica provine dintr-o pisica salbatica. Primul grup este cel al pisicilor mari ca: tigrii. Vertebrele lor flexibile le permit sa-si rasuceasca corpul intr-o multime de pozitii. In total sunt cam 37 de specii de pisici. Acest fapt le ajuta sasi pastreze blana in conditii bune si le racoreste cand vremea este calda. COMPORTAMENTUL PISICILOR Pisicile petrec cel putin o ora pe zi periindu-si blana. lingand-o cu limba lor aspra. prinzand soareci. cu un simt al auzului foarte dezvoltat si vedere foarte buna. Al doilea grup include cougarii si lincsii. Deseori pisicile se joaca cu prada lor. Familia pisicilor este impartita in doua grupuri. cu simturi dezvoltate. numite p ui de somn¶. In 2000 i. VANATORUL DIN CASA Chiar si o pisica domestica are instinctele de vanatoare ale rudelor sale salbatice. incluzand persienele cu blana lunga. pisicile de Angora. in functie de marimea lor.ca un cantat prelung. Ele vaneaza de obicei noaptea. Pisicile sunt curioase din fire. dinti ascutiti si mustati sensibile la atingere.Pisicile sunt mamifere pradatoare. puternici si agili.

celelalte fiind atrofiate). . era un animal de m rimea unui câine. cu aproximativ 555 de milioane de ani în urm . Str mo ul îndep rtat al calului. cu creste de smal . Aceasta se produce prin hr nirea mai variat . În urm cu circa 50 de milioane de ani urmeaz un proces lent de evolu ie. Din Orohippus ia na tere forma urm toare a calului (ca. PENTRU A MENTINE BLANA FINA. calul devine animalul ierbivor. DINTR -UN PISOI NASCUT FARA BLANA. avea spinarea încovoiat . Corpul este zvelt. Familia Ecvideelor. cu forma i m rimea din zilele noastre. Aceast evolu ie are loc treptat. Astfel. iar gâtul este puternic i poart o coam . prin reducerea zonei p durilor i apari ia stepei. ce determin o modificare a denti iei. M selele sunt late. dup care se apreciaz vârsta animalului. SFINXUL FARA PAR A FOST OBTINUT IN ANII 1960. atrofierea degetelor de la picioare fiind o adaptare la fug . Incisivii sunt îndrepta i oblic înainte. Este folosit pentru c l rie. terminate cu câte un deget învelit în copit . pe suprafa a incisivilor apar ornamenta ii. Str mo ul calului din aceea perioad era Hyracotherium numit de unii i Eohippus. str mo ul calului adaptându-se la vegeta ia specific de iarb a stepei. musculoase. M rimea sa era de 20 de cm în l ime la um r. Deoarece se tocesc. având mai multe degete la picioare decât calul actual (care are numai unul. puternice. hr nindu-se cu frunze. gâtul. CALUL Calul domestic este un mamifer ce face parte din ordinul Perissodactylia. se sprijin pe patru membre lungi. ce tr ia în p duri. procesul de evolu ie a calului începe din perioada eocen . perioada de trecere de la Hyracotherium la Orohippus. craniul i creierul erau mici. Din ii devin mai tari i mai bine fixa i. Propalaeotherium. Hyracotherium se deosebea mult de calul de azi: era de m rimea unei vulpi sau c prioare. Evolu ia calului s-a putut urm ri în mod deosebit în America de Nord. Caninii sunt mici. botul i picioarele erau scurte. Trunchiul. Filogenia calului Reconstituirea evolu iei calului s-a realizat pe baza studuilui fosilelor. dresaj (cai) i consum de carne. fapt explicat prin schimbarea hranei datorit schimb rii climei din America de Nord (clim uscat ). cu piept lat.insecte. care se hr nea cu frunze i fructe din p dure. PISICA PERSANA NECESITA PERIERE REGULATA. Între canini i premolari se afla bara cornoas . piciorul era asem n tor labei de câine (cu degete).47 miloane de ani) Epihippus. fiind documentat de fosilele descoperite. Într-o perioad de timp de aproximativ 50 de milioane de ani.

fiind rezistente la factorii de mediu. i asta. Pot fi crescute în orice mediu. din Africa de Sud. minerale. Iezii sunt mari la na tere i cresc foarte repede. La maturitate. pe zi. oligoelemente. Masculii Boer sunt folosi i în toate rile pentru ameliorarea raselor locale. Caprele Boer sunt animale cu un temperament blând. 200-300 gr. coloare de baz alb . datorit laptelui foarte consistent. sporind astfel productivitatea. cai.CAPRA Capra Boer este o ras de carne. de la 1 la 4 iezi pe f tare. calitatea i rezisten a urma ilor proveni i din aceast încruci are. în urm cu peste treizeci de ani. Ele au p rul scurt. dar i la boli. gr simi. De obicei. cu gâtul ro cat-maro. au urechile ³în pic tur ´ i posed coarne. iar femela Boer. f r a avea preten ii de hran ! Carnea de capr Boer este un aliment valoros. piept lat. importat în Europa. 65-80 kg. În cca. Capra Boer fat de trei ori într-un ciclu de doi ani. vitamine i aminoacizi vitali. oferind proteine. de la câmpie pân la golul alpin. vaci. Caprele Boer sunt capre mari. u or de crescut împreun cu alte animale. cu un trunchi lung. oi. masculul Boer cânt re te 90-130kg. dou luni. iedul Boer ajunge la o greutate de 20 kg. . Carnea este gustuoas i lispit de mirosul specific caprinelor. picioare alungite i umeri c rno i.

iepurele de cas este înzestrat cu urechi lungi. punând în eviden o coaps generoas . precum i culori i m rime. iepurii de cas sunt animale deosebit de fricoase i sperioase. cu un piept adânc i spate lat.5 ± 4 kg. pentru piele i blan . Capul este ovoidal din profil. nu se instaleaz o ierarhie social vizibil între ei.Din punct de vedere al comportamentului. manifestând. cu varia ii în func ie de ras .Ca aspect general. .În general. f când abstrac ie de multitudinea de rase. Cre terea i îmblânzirea iepurelui dateaz de peste 6 000 ani. fiind una dintre particularit ile speciei. iar vara este mai rar i lung . Toate modific rile de mediu pot constitui factori stresan i. în cele mai multe locuri unde erau introdu i. Musculatura membrelor posterioare este foarte bine dezvoltat . ascu ite la vârf. de culori variate în func ie de ras . musculoas . Reac ioneaz imediat. chiar violent la prezen a altor animale. iarna este mai deas i mai moale. fiind ridicate la orice zgomot perceput. g sindu-se în diferite nuan e i modele.Iepurele domestic este descendent din iepurele s lbatic european care este un animal de joac popular i surs de mâncare în multe ri. fiind crescu i din punct de vedere comercial ca surs de mâncare. precum i laboratoare.IEPURELE Iepurele domestic este disponibil în multe rase diferite. Coloritul acesteia este extrem de variat.În general iepurele de cas cânt re te între 1. îns . Astfel. ata ându-se rapid de persoanele care-i îngrijesc. Iepurii au fost introdu i de c tre oameni în zona mediteran în timpurile romane i în cea mai mare parte din Europa în Evul Mediu. Corpul este atât lung cât i lat. cu un botic lat i bine eviden iat. În urma fricii determinate de diferi i factori stresan i. Ochii mari. la zgomote puternice i necunoscute. prezint mi c ri ample ceea ce îi permite iepurelui s vad în orice direc ie. Labele membrelor posterioare sunt mult mai bine dezvoltate i mai mai late decât cele din fa . femelele î i pot devora puii. rotunzi. alungit.Textura bl nii variaz în func ie de sezon. i sunt considera i o pacoste agricol deoarece m nânc recolta i rivalizeaz cu animalele de ferm în forare. În grup. specifice fiec rei rase. fric fa de alte persoane str ine. Iepurii sunt animale sociabile care apreciaz compania celorlal i i sunt nocturni devenind mai activi la apus i pe timpul nop ii. Coada este scurt . Buza superioar este despicat pe linia median . iar rata lor de reproducere însemna faptul c se acomodau cu succes în libertate. Iepurii erau introdu i des în insule de c tre c l tori cu scopul de a furniza o sursa de mâncare. stufoas i purtat întotdeauna ridicat. sunt animale sociabile.Iepurii exi t în s libertate azi în fiecare continent exceptând Asia i Antartica. migdala i. late la baz i culcate pe spate. cu reac ii foarte puternice.

foarte potrivite pentru mersul in nisip. Din ce a ramas din lut. curmale. Cocoasa ii foloseste pentru a stoca energie pentru momentele in care nu gaseste mancare. frunze uscate. Desi se crede ca in cocoasa camila isi pastreaza apa. dar acestia au ucis-o. Se cunosc 2 tipuri de camile: Dromaderul (sau camila araba) care are o singura cocoasa si se intalneste mai mult in desert si camila Bactrian care are 2 cocoase. adus oamenilor din Thamud. a aparut acest animal. graunte. Are picioarele subtiri. Despre camila Se gaseste in desert in Asia sau Africa de Nord. Pleoapele o protejeaza de nisip. drept semn al profetului Salih. iar odata au fost folosite drept jertfe aduse zeilor pagâni. dar ave i grij c le place s road orice pentru tocirea denti iei i investigarea mediului de via . Se hraneste cu tot ce gaseste in desert: plante. Allah a creat camila din lutul pe care Azrail l-a adus pentru facerea lui Adam. Ajunge la greutatea aproximativa de 700 kg. Speran a medie de via a unui iepure de cas este de 10-11 ani. Traieste impreuna cu familia. CAMILA In religia islamica. Camilele au devenit semne ale lui Allah si pot fi mâncate. Se spune ca o camila a iesit dintr-o stânca.Sunt animale vivace. dupa creatia omului. . Este inalta de 2 sau 2. acest lucru este fals. Corpul acesteea este adaptat pentru viata in desert. iar fata si gatul sunt lungi. atingand varsta medie de 3040 de ani. Pentru a se apara de dusmani camila isi foloseste gura pentru a musca sau chiar scuipa. pu in preten ioase. iar daca este pericolul mare ajunge sa-si calce atacatori in picioare. juc u e.50 m pana la cocoasa si lunga de 3 m.

Camila este supranumita vaporul desertului pentru modul in care se misca, desi multi sunt de parere ca aceasta porecla ii provine din posibilitatile de trasportare de care da dovada.
Desi multe animale mor daca isi pierd un sfert din greuatea corpului, camila poate slabi aproape jumatate din greutatea corpului fara sa apara consecinte serioase. Poate bea apa salcie sau sarata, iar cand da de aceasta este capabila sa ingurgiteze in 10 minute o cantitate egala cu o treime din greutatea corpului ei.

Camila poate calatori 5-7 zile fara mancare

GAINA

G ina este o pas redomestic ; sub form s lbatic mai tr ie te în prezent în Asia de Sud Est, India , Indonezia si Europa. Face parte din familia fazanului (Phasianidae), specia Ga llus gallus. Este crescut pentru carne i ou . Masculul g inii se nume te coco '. El este mai mare decât femela, are un cioc ascu it,penajul multicolor, o creast ro ie.

CURCANI

Curcanul (Meleagris gallopavo) este pas re de talie mare originar din America, (SUA, Mexic) care a fost adus în Europa cu 400 de ani în urm de om i domesticit deja în timpul aztecilor. Curcanul face parte din familia Phasianidae.

Morfologie, mod de via
Masculul are coloritul mai viu al penajului, care este negru cu reflexe metalice ar mii i verzui. Capul i gâtul sunt de culoare ro ie, nefiind acoperite de pene. Masculul are deasupra ciocului o cut (pliu) de piele ro ie. Este o specie poligam , un mascul având de regul 3 - 4 femele. Un curcan adult poate atinge în l imea de 1 m i o greutate de 10 kg. Femelele sunt mai mici (90 cm) cu o greutate de 4 kg. În timpul împerecherii culoarea pielii capului desf urând coada în form de evantai. i gâtului devin un albastru i ro u aprins, masculul

R spândire
Pas rea mai tr ie te în form s lbatic în p durile din America, arealul ei de r spândire fiind sudul Canadei, SUA pân în Mexicul de Nord. In form s lbaltic tr ie te în 3 provincii canadiene, 49 de state din SUA i 6 state mexicane, dus de om forma s lbatic tr ie te i în Australia i Noua Zeeland . Nu tr ie te în Alaska i Hawai. CIINE

Câinele este un mamifer carnivor din familia canidelor. Fiind domesticit de cel pu in 14.000 de ani, sau chiar de 15.000 de ani conform dovezilor mai recente, câinele este printre cele mai populare animale de companie ai oamenilor. Exist sute de rase de câini care, de i fac parte din aceea i subspecie, Canis lupus familiaris, variaz semnificativ ca aspect. Rase
Rasele de câini sunt împ r ite în mai multe grupe în func ie de caracteristici
y y y

i utilitate:

standardul AKC (American Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Sportivi, Vân toare, De lucru, Terrieri, Agrement, Non-sportivi, Ciob ne ti, Diverse); standardul UKC (United Kennel Club) le catalogeaz în 8 grupe (Companie, Paz i ap rare, Vân toare, Ciob ne ti, Rase nordice, De urm , Ogari, Terrieri); standardul FCI (Fédération Cynologique Internationale) le catalogheaz în 10 grupe.

Asocia ia Chinologic Român (AChR) este membr a FCI rasele de câini grupate conform acestui standard.

i din aceast cauz vom prezenta mai jos

Ciob ne ti i câini de turm (cu excep ia raselor elve iene)
Supranumi i i "câini de turm ", câinii ciob ne ti au un talent înn scut pentru a asigura "ordinea i disciplina" turmelor care le sunt date în paz . Foarte curajo i i devota i, nu ezit s înfrunte intru ii, fie oameni sau fiare. Unii dintre ei sunt folosi i i ast zi pentru paz i ap rare, cel mai cunoscut exemplu fiind Ciob nescul German (cunoscutul "Câine-Lup"). Primii câini ciob ne ti au fost de talie mare, dar pe parcursul timpului rasele s-au diversificat, astfel încât exist în zilele noastre i ciob ne ti de talie mijlocie (Pumi, Ciob nescul Suedez, Welsh, Sheltie). De asemenea, ciobanii preferau ciob ne tii cu blan alb , pentru a-i putea deosebi, în cazul în care turma era atacat , de lupi sau ur i.

VACA

Vaca este un animal domestic, membru a subordinului Ruminantia, rumeg toarele, familia Bovidae, care face parte din grupul vitelor cornute mari. Vacile sunt crescute pentru carne, piele, i lapte, i ca animale de trac iune.
Vaca are corpul acoperit cu p r scurt, culoarea variind dup ras . Capul are un bot lung, cu buze umede. Pe ele se g sesc n rile. Ea are urechi mobile, i ochii mari. De gât atarna o cut de piele, numita salb . Coarnele sunt goale pe din untru. Trunchiul voluminos se termin cu o coad lung , cu peri în vârf. Pe partea ventral se g se te o mamel cu patru mameloane. Fiecare picior se termin cu dou degete, învelite în copite cornoase, care protejeaz degetele. Vaca are pe mandibul 6 incisivi la i, t io i, îndrepta i oblic înainte; pe maxilar ei lipsesc, partea anterioar a acestuia fiind acoperit cu o lam

voluminos. ciur.5 m. având copita despicat în dou . Hr nirea Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf. Când pa te. crescut pentru lân . 1. Oile sunt animale copitate. Înmul irea O dat pe an. vaca d na tere unui vi el. cu din ii incisivi superiori lips i cu un stomac cu patru compartimente-vezi artiodactil. Când acesta se umple. are o capacitate de circa 20 de litri. Iarba mestecat i îmbibat cu saliv trece de data aceasta în foios i de aici în cheag. unde se continu digestia. Mai mult de 800 de rase de oaie domestic au fost create. ea este un erbivor rumeg tor. vaca apuc iarba cu buzele.cornoas . în el se depoziteaz iarba. vaca î i g se te un loc de odihn i începe s rumege. Ele sunt animale rumeg toare. piele. unde este bine mestecat i rumegat . putând fi g site în aproape toate rile lumii. M selele au pe suprafa a lor creste de smal în form de semilun . copitat . foios i cheag. Urmeaz un loc gol. prin mi c rile mandibulei la stânga i la dreapta. Ciurul i foiosul au pere ii încre i i. Lungimea oii este. carne i lapte. destul de îngust i urechi ascu ite. y y y y y Variet ile domestice sunt cele mai larg distribuite dintre animalele domestice. neramificate. numit bar (caninii lipsesc). . În s lb ticie animalele sunt alerg tori sprinteni i c r tori. în medie. care se termin în intestinul sub ire. care nu le cad. având o coad scurt i un adult poate cânt ri de la 75-200 kg. Coarnele berbecului sunt masive i curbate spiralat. pe care îl hraneste cu lapte produs de mamele. fiind cel mai larg distribuit în lume dintre animalele domestice. Oile i berbecii au coarne scobite. Aceast alc tuire este adaptat la o hran vegetal p scut i înghi it repede. Rasele sunt adaptate de la de ert la condi iile tropicale. Oile au un bot lung. Iarba trece din burduf în ciur i de aici în gur . aproape în toate cazurile domestic. iar în cheag se produce sucul digestiv. Iarba se adun în burduf. Burduful. OAIA Oaia este un mamiferrumeg tor. care se sprijin pe lama cornoas . Coarnele femelei adult sunt scurte i foarte pu in curbate. o strânge cu limba într-un m nunchi i o reteaz cu incisivii.

renul i elanul. La vârsta de 12-14 ani cerbii ajung la maturitate. Durata de via Longevitatea cerbului este apreciat în libertate la cca 18-20 ani. iar ciutele între 80-150 kg. 2. spre deosebire de acestea. de oaie i de berbec 3. începe cre terea primului rând de coarne. carne de miel. de regul . Aceste coarne sunt. La vi ei. Oaia domestic (denumire binomial . Ca ordin de m rime. f r rozete. Vârsta exemplarelor vii se apreciaz în func ie de aspectul exterior i trofeu. cea mai comun specie a genului Ovis.y Oile ofer 1. Aceast familie cuprinde cca 45 de specii. fenomen care se întinde. cresc numai la masculi. atunci când împlinesc vârsta de 1 an. suli e lungi de 20-30 cm. Coarne Cerbii sunt mai mari decât ciutele i. iar cea a animalelor împu cate dup uzura danturii. Masculii pierd coarnele la începutul fiec rei luni martie. Ovis aries). în func ie de vârsta i vigurozitatea fiec ruia dintre cerbi. lapte pentru b ut i pentru brânz . în luna mai. În perioada . îns în natur cerbii ajung rar la aceast vârst . Caracteristice cerbului sunt coarnele ramificate care. Cerbul (Cervus elaphus L. descinde foarte probabil din specia de muflon s lbatic din sudul central i sud-vestul Asiei CERB Cerbul (familia Cervidae) este un mamifer din categoria rumeg toare. paricopitate (Artiodactyla. masculii au greut i cuprinse între 180-300 kg. piele i lân pentru îmbr c minte i covoare. cre tere care se termin în septembrie. cu un accentuat dimorfism sexual. prezint coarne caduce.) este un mamifer ierbivor de culoare brun ± ro cat . din care se pot aminti c prioara. chiar pân în luna mai. de obicei.

boc ne te sau bonc luie te. Este insa mai mic decat calul si are urechile mult mai lungi. Pe vremea cand era salbatic se putea gasi in Africa si Asia.(?) ca de altfel i femela. Este acoperit cu o blana de culoare gri cu pete albe. are un brahnit nazal. MAGAR Magarul a fost un animal salbatic pana la domesticirea acestuia ca catre egipteni. consumand cat I se ofera. Habitat Cerbul se ad poste te în zonele cu p duri întinse. frunze verzi r mase sub z pad . Magarul este vegetariam. iar greutatea este egala cu a unui cal mic. frunzare (frunze uscate servind ca a ternut sau nutre pentru vite). Accept i reac ioneaz bine la hrana administrat complementar de om: fân. Varsta pe care o atinge in medie un magar este de 30-40 de ani. Cerbii au mirosul dezvoltat.împerecherii masculul muge te. suculente (nutre uri provenite din plante cu tuberculi i din r d cinoase) i concentrate. Aspectul acestor animale este asemanator cu al unui cal. precum i plante verzi din terenurile cultivate agricol. cu picioare scurte. hranindu-se cu vegetale si plante. diferite frunze i ierburi uscate. Ghinda i jirul constituie hrana de baz . Speriat. cel pu in teoretic. Scopul pentru care a fost domesticit era sa care diferite lucruri. fara sa aiba o anumita limita . muguri i uneori scoar de copac. întreg arealul dintre zona alpin i malul m rii. dar acum traieste in majoritatea partilor lumii. Acesta traieste impreuna cu alti membri ai familiei in gospodariile oamenilor. ca de altfel pentru toate cervidele. care le ofer lini te i posed surse de hran . Este întâlnit i la câmpie destul de des. Hrana Hrana este deficitar pentru cerb în perioada iernii. Inaltimea la acre ajunge este aproximativ de 1 m. auzul bun i v zul suficient de bun. Iarna hrana cerbului se compune din lujeri (tulpin sau por iune de tulpin sub ire la plantele erbacee i ramur tân r de 1-2 ani la plantele lemnoase). gatul scurt si o fata alungita. acoperind. care cuprind por iuni de poieni sau lumini uri cu izvoare.

ou le fiind clocite preponderent de femel . Botgrosul migreaz din Europa de Est spre vest sau sud i ierneaz pe teritoriul Turciei. magarii se grupau intr-un cerc si incepeau sa dea din copite.Inainte de a fi domesticiti. Magarul este folosit pentru a pazi turme de oi si recent sunt utilizati in vindecarea copiilor bolnavi. Ou le depuse în aprilie-mai. îndeosebi în p durile luminoase. pentru a se apara de pradatori. Arealul de r spândire este Europa. COCOSTIRCUL . Africa de Nord. Botgrosul Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) este o pas re denumit dup ciocul ei puternic cu care poate sparge u or sâmburii de cire e. Italiei. dar i Asia de Est i Japonia. Incuba ia dureaz 13±14 zile. vi ine etc. circa cinci într-un cuib. sunt verzi-alb strui sau cenu ii. Botgrosul face parte din familia Fringillidae. Are penajul cafeniu-ro cat cu negru la b rbie i la aripi. fiind p tate cu negru. Cuib re te în arborii i arbu tii din regiunile deluroase i de es.

Se hr ne te cu broa te. i prim vara obi nuiesc s se întoarc la acela i cuib abandonat cu ase luni în urm . cu acest sunet berzele comunicând între ele. în Africa. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc. unde exist umiditate. frugilegus frugilegus are un cioc puternic cu penajul negru. pe ti i mici pas ri sau mamifere. folosesc un singur cuib mai mul i ani la rând. care tr ie te în regiunile calde ale lumii. este mai mic cu penajul întunecat cu nuan e purpurii.Barza (Ciconia ciconia ) este o pas re acvatic cu gâtul lung. co uri i pe turnurile bisericilor. În general. Corbul . ajunge în Asia spre est pân la coasta Pacificului. Toamna. inutul Altai. Cealalt variant (subspecie) C. În Europa. berzele europene zboar în stoluri spre sud.[judecat de valoare] Construie te cuibul pe acoperi uri. aceast mare pas re migratoare este o specie foarte îndr git . frugilegus pastinator. Varianta cea mai mare dintre C. CIOARA Cioara de sem n tur (Corvus frugilegus) este una dintre cele 4 specii europene de p s ri care fac parte din punct de vedere taxonomic din genul Corvus. Se alimenteaz în câmp i locuri deschise. familia Corvidae. pe langa mla tini sau pe margine b l ilor. fiind r spândite din Europa de Vest pân în stepele din Asia.

corbii sunt extrem de versatili si optimi ti in g sirea surselor de hran . mâncând insecte. i Siberia i nord-est Asia. Corbul comun a coexistat cu oamenii de sute de ani iar în unele zone au fost atat de numero i încat s-a considerat un organism daun tor. Ou le sunt clocite timp de 14 zile de ambii p rin i. i este probabil cea mai grea pas re cânt toare. Masculii au în general penajul mai colorat de un cafeniu p tat pe spate.1. corbul comun a fost venerat ca o figur spiritual sau zeu.Irlanda i ara Galilor. Vr biile sunt într-un num r mare în regiunile mai joase. Unele fapte remarcabile de rezolvare a problemelor au fost observate la unele specii. În rest domin culoarea cenu ie cu dungi mai închise. G sit în întreaga emisfera nordic .cereale. ajungând s tr iasc pe lâng a ez ri omene ti i în regiuni muntoase. .animale mici i mâncare putred sau de la gunoi. în întregime neagr . inclusiv in cele din Scandinavia. femelele fiind de o culoare cenu ie striat . este o pas re cânt toare mare.O parte din succesul sau a fost datorita dietei de omnivor. literatur i în multe culturi indigene. De-a lungul secolelor. coasta de nord-vest a Americii de Nord. care s conduc la convingerea c este extrem de inteligent.69 . Sunt p s ri sedentare. P s rile tinere pot c l tori în stoluri. a fost un animal din mitologia folcloric . P s rile construiesc în arbori sau scorburi cuiburi sferice în care femela depune de trei ori pe an 4-5 ou albe p tate. Bhutan. cu toate c unele exemplare au fost înregistrate cu durata de viata de pana la 40 de ani .fructe.La maturitate corbul comun are între 56 i 69 cm în lungime.Corbul comun (Corvus corax). de asemenea cunoscut sub numele de Corbul nordic. este cea mai întâlnita dintre toate ciorile. din art . ordinul Passeriformes: Ele sunt printre cele mai cunoscute i mai frecvente p s ri antropofile din preajma locuin elor. Exist cel pu in opt subspecii ale corbului.Corbul comun de obicei tr ie te aproximativ de la 10 la 15 ani în s lb ticie. dar mai târziu vor avea propiul teritoriu.63 kg . al turi de Corbul Thick-Billed. Vrabie Cu numele de Vrabie se cunosc mai multe specii din familia Passeridae. cu greut i înregistrate variind de la 0. Este una dintre cele mai mari dou ciori.

Pas rea nu cloce te.y în general. y Padda oryzivora (familia Estrildidae). ci femela depune ou le în cuiburi str ine care sunt de regul ale unor p s ri . y cele din genul Eremopteryx. y Chondestes grammacus vrabie bufon. este ca naspa domestic . y Spizella atrogularis vrabia de barb neagr . care se cunosc ca vr bii alpine ( care au deasemenea i numele de Passer italiae y speciile din familia Emberizidae sunt numite ocazional vr bii. Între ele se g sesc: y Calamospiza melanocorys de aripi albe. y Passerina cyanea (Cardenalidae). Ammodramus i Tiaris. numit i vrabie alondra Cucul Cucul (Cuculus canorus) este o pas re migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes. Poate fi întâlnit în Africa de Nord i Eurasia ² din Portugalia pân în Irlanda. Morfologie i mod de via Caracteristicile acestor p s ri sunt culoarea cenu ie i cântecul lor prin care masculul marcheaz teritoriul i care se poate asem na cu denumirea dat p s rii. toate p s rile din genul Passer ( familia Passeridae). familia Cuculidae. Are m rimea unui porumbel suplu (30±35 cm). Passer domesticus y speciile din genul Montifringilla (Passeridae). iar spre est pân în Japonia i Kamceatka. y specii din genul Petronia. care se cunoa te i sub numele de vrabie de orez sau de Java. numita si vrabie albastr .

coasta m rilor sau la marginea ora elor. fiind printre pu inele p s ri care consum i larvele p roase de insecte. iar în India la altitudinea de 5. crângurile de pe malul apelor curg toare. p ianjeni sau melci. Mai tr ie te i în regiunile cu smârcuri sau de step .400 de m.250 m deasupra n. În perioada împerecherii. masculul r mâne circa o s pt mân împreun cu femela. La mascul. Coada este lung pestri i penele foarte grele. dar ierneaz în regiunile de savan din sudul Africii. ierneaz în Africa tropical i în sudul Asiei. unde tr iesc i p s rile care îi cresc puii.cânt toare mai mici. El poate fi g sit în p durile de foioase. PITIGOI . iar partea inferioar a corpului are o nuan cenu ie alb struie. Habitatul cucului este foarte larg. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elve ia la o în l ime de 2. capul i partea superioar a corpului sunt de culoare cenu ie.m. Hr nirea i înmul irea Cucul se hr ne te în special cu insecte. Cucul este o pas re migratoare. Pas rea este r spândit mai ales în emisfera nordic .

care tr iesc la tropice. [modificare]Hr nire i mod de via Hrana principal a pi igoilor const în principal din semin e. Majoritatea au un cioc puternic pe sec iune rotund. tr ie te in Anzi la altitudinea de 4500 de m. Parulidae.m. cu o lungime între 9 i 26 cm. Ele fiind prezente pe toate continentele. fructe i muguri de plante. Thraupidae. Emberizidae. Coloritul penajului este diferit. 20 de specii. Zborul p s rilor este în salturi (bolte). 1 . pe când Carduelis atrata. concentrându-se aici ca. sau Leucosticte brandti în Himalaya la altitudinea de 5400 m deasupra n. Familia Fringillidae cuprinde ca. La Loxia ciocul apare la vârf încruci at. se presupune c fenomenul de migra ie se datoreaz hranei abundente de semin e din p durile de fagi. În iarna anului 1946/1947 i 1951/1952 s-a semnalat o migra ie a pi igoilor în Elve ia. Loxia care are ciocul la vârf încruci at poate s scoat semin ele din conurile de conifere.Caractere morfologice Pi igoii sunt p s ri de m rime mijlocie i mic . care num ra ini ial 30 de specii s-a diversificat mult între timp.Pi igoii sunt o grup de p s ri cânt toare care fac parte din familia Fringillidae. Passeridae i Ploceidae. iar în Africa 50 de specii. Cardinalidae. tundr regiuni situate la toate latitudinile globului. Sunt specii de pi igoi ca Leucosticte care populeaz regiuni stâncoase. iarna speciile nordice ca cele din Scandinavia. respectiv 200 de specii din care 14 au disp rut. Pe insulele Hawaii subfamilia Drepanidinae.2 ani. în Europa tr iesc ca. ciocul cel mai bine dezvoltat fiind la botgros. 70 se afl în Asia. un pi igoi tr ie te ca. Cele mai multe specii ca. p ianjeni. Botgrosul poate s sparg i sâmburi de cire e cu ciocul s u puternic. sau de preerie. În cele dou Americi tr iesc 60 de specii. p s rile lipsind numai în regiunea arctic . În perioada clocitului p s rile vor hr ni puii i cu insecte. Unii oameni de tiin includ în aceast familie chiar i p s rile din familiile Icteridae. Cele mai multe specii sunt p s ri sedentare. Masculii sunt mai intens colora i ca femelele. gr dini. sau râme. aceast colora ie fiind mai intens la p s rile Euphoniinae. RINDUNICA . zone cultivate. [modificare]R spândire Arealul de r spândire a pi igoilor sunt p durile de foioase i conifere. De unii sunt considera i pi igoi i unele specii din familia Estrildidae. în cazuri rare s-a semnalat la pi igoi vârsta de 15 ani. 40 de genuri din care 4 au disp rut. dominând culoarea cenu ie dungat pe aripi. Asia de Nord pân la Kamciatka migreaz spre sud. i chiar pe insule numeroase din m rile i oceanele lumii. lumini uri. savane. Peudedramidae i Urocynchramidae. 100 de milioane de p s ri. parcuri.

Morfologie Ele sunt zbur toare excelente mul umit formei aripilor i a corpului aerodinamic. s pate în maluri sau în scorburile copacilor. fiind larg deschis în timpul zborului. Ele sunt r spândite pe tot globul cu excep ia Noii Zeelande. Ciocul este scurt. Caracteristic p s rilor din aceast familie este faptul c prind insectele cu care se hr nesc din zbor. Co ofana . Pot bea ap zburând razant cu oglinda apei. Majoritatea speciilor î i construiesc cuibul din p mânt pe zidurile cl dirilor sau pere ii pe terilor. cuprinzând aproximativ 19 genuri i peste 75 de specii.Hirundinidae este o familie de p s ri migratoare din ordinul Passeriformes. Speciile din aceast familie au o coad lung bifurcat i picioare mici pu in dezvoltate.

dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. era considerat aduc toare de noroc i amerindienii o considerau un duh. bottanensis.m. p. Locul unde poate fi întâlnit cel mai frecvent este Europa.Co ofana (Pica pica) este o specie de p s ri din familia Corvidae. flancurilor i abdomenului. hemileucoptera fac exep ie de la aceast regul .500 m. semin e sau ciuperci. Mai ales toamna depoziteaz hrana în locuri ascunse. zburând în form de bolte. iar în alte culturi europene fiind considerat pas rea care este solul ce aduce nenoroc. în contrast cu Europa. Cioc nitoarea . mai rar în p duri. Din cauza faptului c fur mai ales lucrurile care lucesc era temut . ca i în zonele de munte pân la altitudini de 2. P. de obicei în p mânt. amfibii. Nu exist un dimorfism sexual. prin el pas rea dând alarma. Pas rea consum cadavre de vertebrate. asirensis . hrana constând din insecte. În mitologia german . pâlcuri de copaci sau la liziera p durilor. Africa de Nord i America de Nord. De asemenea prefer apropierea apelor. Subspeciile P. larve. dar pe sol se deplaseaz mai mult prin s rituri. masculii neputând fi distin i de femele. co ofana era solul zeilor. astfel P. i pui de pas re sau fur ou le din cuiburi. fiind albe numai o parte a aripilor. Este r spândit în Eurasia. ca parcuri. dar predomin culoarea neagr alb struie cu luciu metalic. prieten al oamenilor. ajungând în c utare de hran pân la în l imi de 5500 m. sau era considerat zei a mor ii ÄHel´. p. Din cauza penajului s u caracteristic. mamifere mici. Co ofana se poate întâlni în regiunile de es. În Asia. P. pot tr i i în regiuni de smârcuri sau în stuf ri . p.000 m deasupra n. Glasul p trunz tor al co ofanei nu se poate confunda. opârle. gr dini sau terenuri agricole. bottanensis poate tr ii la altitudinea de 4. Descriere Culorile de baz ale penajului sunt alb cu negru. ectoparazi ii de pe vaci i oi. alb cu negru. p. [modificare]Hr nire Co ofana se hr ne te i cu cu hran vegetal . amenin ând rivalii sau atr gând femela în timpul perioadei de împerechere. este u or recunoscut chiar de cei care nu sunt foarte buni cunosc tori de p s ri. p ianjeni. oareci. Hrana vegetal este compus din fructe. dar mai ales animal . Prefer locurile deschise luminoase. melci. P s rile din aceast specie pot tr i în locuri diferite. de exemplu p uni. tufi uri. Co ofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm i o l ime cu aripile deschise de 90 cm. fiind considerat în evul mediu pas rea vr jitoarelor sau a celor certa i cu legea. Pas rea face parte din categoria bunelor zbur toare. viermi.

Caracteristici generale Picidele cuprind circa 201 de specii. care se deplaseaz pe distan e mici. Hrana este constituit mai ales din insecte i larve dar consum i semin e i fructe. ascu it cu ajutorul ei cioc nitoarea sap în lemnul arborilor galeria pentru cuib. putând atinge m rimea unui corb. i sunt cunoscute aproximativ 200 specii de cioc nitori. ele au cea mai bun specializare pentru locomo ia prin c rare pe trunchiurile arborilor care este realizat cu ajutorul ghearelor puternice. prev zut cu peri. tiuca . cu ajutorul ei scoate larvele sau insectele din galeriile truchiurilor. protractil . sau l rge te galeria din truchi unde se ascund insectele. In general picidele sunt p s ri de talie mare. Unele specii fac depozite de hran pe timpuri neprielnice. Penele aripilor i în special cele ale cozii sunt rigide. Cele mai multe specii de cioc nitori sunt p s ri sedentare. In Africa i America unele specii tr iesc pe sol. ele sunt foarte utile în pomicultur sau silvilcultur . coada servind ca punct de sprijin la c ratul pe trunchiuri. Acestea sunt cele mai inteligente p s ri dup corbi.Cioc nitoarea este una din cele mai cunoscute p s ri din lume. Prin distrugerea insectelor d un toare. Cioc nitoarele au limba lung de form cilindric . nefiind zbur toare bune. Acestea reprezint subfamilia Picinae a familiei Picidae. Cioc nitoarele tr iesc i în regiunile cu clim temperat . In timpul reproducerii masculii multor specii produc un zgomot puternic prin cioc nirea unei ramure uscate cu ciocul. curbate i ascu ite. Ciocul p s rii este conic. dar cele mai multe tr iesc în America de Sud i Indonezia. care este cleioas .

dup aceast perioad sufer de fenomenul numit ginogenez . tiuca este un pe te r pitor care tr ie te în ap dulce. gura mare cu din i puternici. Depunerea icrelor dureaz pân la sfâr itul verii. mai ales dac este învelit într-o cârp ud . Carasul este originar din Asia de Nord. la 1. Dimensiunile obi nuite ale carasului sunt de 10-15 cm. iar mai apoi în întreaga lume.500-25 kg. de unde s-a r spândit în toat China ca pe te ornamental. [modificare]Caracteristici generale y Colora ia solzilor lui depinde de apa în care tr ie te. mai multe ore. y Gupi . pe care pu ini pe ti le suport . cu buze sub iri. Reproducerea se realizeaz prim vara când apa atinge temperaturi de 8-10 grade. lung de 30-120 cm i având greutatea de 0. familia Cyprinidae.5-2 kg. La aceast specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele. Carasul Carasul (Carassius Auratus Gibelio) este cel mai cunoscut i r spândit pe te de ap dulce din România. deoarece masculii. El face parte din clasa Actinopterygii. în apele bogate în vegeta ie bate spre verde. În apele mâloase solzii lui bat spre culoarea neagr . lipsindu-i îns must ile. vegeta ie. ordinul Cypriniformes. crustacee. Forma capului este asem n toare cu cea a crapului. în mod excep ional. iar greutatea lui poate varia de la 80-150 de grame. y Carasul poate tr i în ape foarte s race în oxigen. cu corpul alungit i turtit lateral. adic transformarea lor în femele. iar forma gurii este obtuz . molu te. deoarece nu i se usuc solzii. între ni te limite ale PH-ului. iar în cele limpezi culoarea carasului este auriu-maronie. Este un pe te care rezist i scos din ap . Se hr ne te cu larve. icre etc.tiuca (Esox lucius) este o specie de pe te teleostean din familia esocidelor.

Pentru Moli este bine sa adaugi o lingura si de sare la fiecare 5. in principal negru. cu forma de steag. Gupi sunt probabil cei mai populari. ia aspecte foarte variate . aglomeratia prea mare din bazin sau apa schimbata prea rar ii fac sa se imbolnaveasca usor. sunt foarte colorati.Sunt pe ti exotici care au fost adapta i la condi iile de via într-un mediu artificial acvariul. De asemenea. femelele sunt sensibile. parca ar fi un curcubeu de culori. triunghi si altele. apa mai degraba dura iar pH-ul normal. de aceea este de preferat sa le izolezi atunci cand ³nasc´ si dupa.5 litri de apa din acvariu. De asemenea ei pot fi reprodu i în acvariu de cresc torii amatori. Deoarece puii sunt deja formati atunci cand ies din femela. desi le place sa manance creveti. Coada-spada Coada-spada. Tine minte: desi acesti pesti se inmultesc cu usurinta. putin alcalin. pot fi hraniti cu fulgi pentru pesti maruntiti foarte bine. daca se nasc intr-un acvariu comunitar. iar coada. i provin din m rile calde tropicale. Desi sunt pesti rezistenti. vor fi consumati ca hrana de catre alti pesti sau chiar de catre parinti. Le place sa traiasca in bancuri. Temperatura trebuie sa fie in jur de 24 de grade Celsius.Gupi. vela. verde auriu si argintiu. Datorita faptului ca puii ies la interval de 30 de zile s-ar putea sa nu mai ai unde sa-i tii desi. Vor manca cu placere fulgi pentru pesti si pot trai foarte bine si fara mancare vie. Moli au numai cateva tipuri de forma a cozii si culorile sunt mai putin variate.steag. in momentul cand au pui in burta. sunt usor de hranit. Crapul . deci cel mai bine ar fi sa tii in acvariu un mascul si doua-trei femele. Sunt în general pe ti de talie mic cu un colorit viu sau au forme curioase. Au lungimea de 5 centimetri.Dintre toate speciile apartinand genului Poecilia. Spre deosebire de Gupi.

populând apele dulci i cele salmastre. Spatele este. iar mai apoi. când atinge 1. Pe trunchi i pe coad se g sesc înot toare perechi (dou ventrale i dou pectorale) i neperechi (dorsal . iar abdomenul albicios. i botul. de obicei. cu nevertebrate de fund (hrana principal a unui crap adult). O femel depune pe vegeta ia subacvatic pân la 2. Cavitatea bucal este subterminal . uneori i mai mult. Tr ie te pân la 30 de ani. Lungimea corpului poate atinge 1 m. Înot toarele sunt ac ionate de mu chi. cu nuan e alb strii sau verzui.1 milioane de icre. care prezint doi lobi egali). doi ochi. Crapul posed patru must i. anal i codal . flancurile ar mii sau ar mii-g lbui. Broasca .Crapul (Cyprinus carpio) este un pe te teleostean din familia ciprinidelor. iar incuba ia are loc dup 2-7 zile. Puietul se hr ne te la început cu zooplancton. negricios.8 cm lungime. Reproducere i dezvoltare Crapul atinge maturitatea sexual la vârsta de 2-5 ani i se înmul e te în lunilemai-iunie. Exist dou forme de crapi: crapul cu spatele jos i crapul cu spatele înalt. iar masa maximum 40 kg. cu buze groase. iar pe tele este acoperit cu mucus i solzi. Este acoperit cu solzi mari. dou n ri. Este r spândit aproape pe tot globul.

cu picioarele dinapoi mai lungi. Broasca de balt tr ie te atât în ap . Broa tele se înmul esc prin ou . f r coad . N rile de pe vârful botului se închid când se afl în ap . cu gura larg i cu ochii bulbuca i. cât i pe uscat. care sunt depuse în ap . din clasa batracienilor.Broasca este numele dat mai multor animale tetrapode amfibii. Râma . adaptate pentru s rit.

Celulele reproduc toare ajung îns la maturitate în perioade diferite astfel c nu poate avea loc autofecundrea. deci indivizii sunt hermafrodi i. orificiul anal. intestin. fie sub-clas în func ie de autor) i în Annelida. La exterior are pielea umed cu mucus care are rol în respira ie i de sim . La cap tul anterior are orificiul bucal.Râma este un nume comun pentru cele mai multe dintre componentele familiei Oligochaeta (care este fie o clas . Ciclu de dezvoltare: ou-cocon-sol-râm Racul . Tr ie te în sol i are corpul inelat (fiecare inel constituie una din inimile organismului) de pân la 25 cm. faringe. y y y y y y Sistemul digestiv: orificiul bucal. stomac. iar la cap tul posterior. orificiul anal Sistemul circulator: prin vase închise Locomo ia: târâre cu mu chi i chetei Hr nirea: cu resturi organice din sol Înmul irea: indivizii posed atât organe de reproducere feminine cât i masculine. În sistemele de clasificare clasice sunt plasate în ordinul Opisthopora. esofag.

în râuri i în b l i i este comestibil.Racul este un animal care face parte din ordinul crustacee decapode. Abdomenul este alc tuit din apte inele i serve te la înot. ân arul . cu carapacea de culoare neagr -verzuie. Tr ie te în Europa. Are corpul divizat în cefalotorace i abdomen. Prima pereche de membre este prev zut cu cle ti puternici.

La unele specii. care. Femelele pot transmite malarie. ele lucrând împreun pentru a men ine colonia [3]. Fac parte din familia Formicidae. la femel . o boal infec ioas grav . SOPIRLA . genera iile din prim var i var se succed la fiecare 15±20 zile. i pot forma circa15 ± 25% din biomasa animalelor terestre[4] . împreun cu familiile înrudite ale viespilor i albinelor. Coloniile sunt uneori descrise ca superorganisme deoarece furnicile par s func ioneze ca o entitate unitar . apar in ordinuluiHymenoptera. Adultul depune ou le i iarna. când temperatura apei dep e te 10 °C (între sfâr itul lui aprilie i mai). Acestea sunt u or de identificat dup antenele lor îndoite (sub forma de cot) i dup talia sub ire. Furnicile prosper în cele mai multe tipuri de ecosisteme. Se poate împerechea i în spa ii restrânse. având o organizare a coloniilor foarte avansat pentru lumea animalelor. Dezvoltarea larvelor se realizeaz în ape st t toare.ân arul este o specie de insect adaptat la mediul urban. masculi fertili (trântori) i femele fertile (denumite m tci sau regine). Indivizii se împart în femele subfertile sau uneori sterile (lucr toare). în func ie de temperatura apei. Pân în prezent au fost descrise peste 2500 specii din totalul estimat de 22 000 de specii[1][2]. Furnicile Furnicile sunt insecte sociale care tr iesc în colonii (mu uroaie) de pân la mai multe milioane de indivizi. în care tr ie te i în timpul iernii f r s intre în diapauz . nu se produce maturizarea ou lor f r consumarea sângelui de mamifere.

Ea este în general carnivor . deci este un animal târâtor. Reptilele î i au originea în vechii amfibieni. C ile respiratorii sunt bine diferen iate. îndreptate lateral. transparent . Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. dar exista si specii fara picioare. Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti. Melcul . In cazul capturarii. rotunjiti. Este totu i un animal insectivor.respectiv insectivor . la fel i mirosul. cu cate cinci degete fiecare. Auzul este bine dezvoltat. sopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare i pe coad . opârla se hr ne te cu insecte. In general. majoritatea preferand zona intertropicala. Pl mânii sunt ca ni te saci cu pere i cuta i. care este acoperit cu solzi marunti. Deplasarea se face prin ondula iile corpului. cu capul i abdomenul acoperite cu pl ci cornoase. dar exista specii ce nu au dinti veninosi. îngro at ce formeaz solzi mici si o protejeaz de usc ciune. iar limba se termina cu 2 lobi scurti.respectiv acvatic(secundar). Pot trai in orice mediu.Nume dat mai multor specii de reptile din ordinul saurienilor. soparlele pot evita multi pradatori.Se înmul e te prin ou cu coaja calcaroas . ce sunt grupate in 23 de familii. cu pielea verde-cenu ie sau pestri . Temperatura corpului este variabil . Astfel. aduse pe langa corp. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil. sub iat spre vârf.p ienjeni si râme. mobil . Soparlele au patru picioare scurte. coada soparlelor este mai lunga decat corpul. îndreptate în afar . masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului.Culoarea ei este adaptat mediului. exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm. concrescu i cu maxilarul. In general. Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri. Organele digestive sunt bine dezoltate. Ochii sunt proteja i de o membran sub ire. Datorita iutelii si a capacitatii de a se catara (pot urca pana la 4000 m altitudine).prin fecunda ie interna. regenerabil . Are o piele c rnoas . a ezate pe laturile corpului.în special se afl în zone de la câmpii pân în zona de munte(în locuri însorite). Limba este musculoas .Mediul de via este terestru. cu coada lung . la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m. sprijinit pe patru picioare scurte. bifurcat la vârf i poate fi u or proiectat afar . Pe maxilare opârla are numero i din i conici. Cele mai variate si raspandite specii de reptile care traiesc in prezent sunt soparlele. dar nu servesc la mers. Se cunosc circa 3000 de specii(anolisul verde). ci la ag are de asperit ile solului si c rare. multe specii sunt gata sa muste. soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale.I se mai spune popular gu ter. opârla se târ te. Membrele sunt scurte. cu corpul aproape cilindric. au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali. Respira ia este pulmonar . Inainte de imperechere. Are tub digestiv si glande anexe. Iarna se ascund în gropi i stau în amor ire pân prim vara.

cuprinzând peste 90 000 de specii. În climatul tropical împerecherea poate avea loc de mai multe ori pe an. Uneori are loc i o a doua împerechere. trebuie s se împerecheze cu melci din i ca femele în altul. Al ii joac rolul Unii melci se pot comporta deopotriv ca masculi într-un sezon deopotriv fiind fertili în mod simultan. Capul la clasa Lamellibranchia (lamelibranhiate) a regresat pân la dispari ie [modificare]Împerecherea i depunerea de ou De i au atât organe de reproducere masculine cât aceea i specie înainte de depunerea ou lor.Melcul face parte din clasa Gastropoda. Dup împerechere. melcii pot re ine sperma pentru o perioad de pân la 1 an. Clasa Gastropoda este cel mai numeros grup actual de molu te. redus la amfineurieni i scafopode. Când melcul este dezvoltat destul. încreng tura Mollusca. i feminine. Gândacul de buc t rie . adaptate atât la via a acvatic cât i la cea terestr . În alte climate melcii se pot împerechea în jurul lunii octombrie i a doua oar la diferen de 2 s pt mâni. Capul Este bine dezvoltat i distinct la reprezentan ii clasei Gastropoda (gasteropode) i Cephalopoda (cefalopode). ceea ce poate dura ani de zile. împerecherea are loc prim vara târziu sau la începutul verii. dar în mod normal depun ou în câteva s pt mâni.

asociat cu locurile de cultur i de depozitare a cartofilor. La sfâr itul primului r zboi mondial. În 1877. Pe capul insectei se afl antene lungi sub form de filament. Aripile acestor insecte sunt în general atrofiate. termen familiar de origine germanic ) este un ordin care face parte din clasa Insecta. asupra c rora ac ioneaz ca un d un tor. . a fost descoperit pe insula Borneo o specie cu dimensiuni mai mari. gândacul de Colorado a fost descoperit pe terenurile cultivate cu cartofi din Germania. din familia chrysomelidelor. lungimea lor fiind cuprins între 5 i 100 mm (Megaloblatta blaberoides). Gândacul de Colorado Gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) este o insect din ordinul coleopterelor. amplu r spândit la nivel mondial. rile de Jos i Spania. dar se pare c provine din sud-vestul Americii de Nord (din statul american Colorado i din Mexic). a ap rut la bazele militare americane din Bordeaux i a continuat s se r spândeasc pân la începutul celui de-al doilea r zboi mondial în Belgia. În anul 2005. dar a fost eradicat în cele din urm .Blattaria (sinonim Blattodea) sau gândacul de buc t rie (carcalac. Originea acestui gândac este neclar .

Albinele sunt. Albinele de miere i albinele f r ac adun mari cantit i de miere. folosit mai mult la hr nirea larvelor). Astfel polenul pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductiv ) altor flori din aceea i specie. care recolteaz mierea pentru consumul uman. Pe de alt parte unele specii de albine produc miere din nectar. clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita. cu producerea mierii. activitate ce se soldeaz cu polenizarea florilor. care mai con ine viespile i furnicile. i cu polen (ca surs de proteine. i. ducând la polenizarea încruci at . care se hr nesc cu nectarul florilor(ca surs de energie gra ie con inutului de zaharuri). cele mai importante insecte polenizatoare i interdependen a între ele i plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioz cunoscut sub numele de Ämutualism´. caracteristic ce este exploatat de apicultori. .Albina Albinele sunt insecte zbur toare. în unele cazuri. de fapt. o asociere între organisme diferite care este avantajoas pentru ambele p r i.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->