Droguri

Arome

Esente
Parfumuri
Droguri
TERMENUL DE DROG ARE MAI MULTE SENSURI. IN SENS LARG DESEMNEAZA ORICE SUBSTANTA (NATURALA SAU
ARTIFICIAL) CARE PRIN NATURA SA CHIMICA DETERMINA ALTERAREA FUNCTIONARII UNUI ORGAN. IN SENS
RESTRAINS SE REFERA LA SUBSTANTE CARE PROVOACA TOLERANTA SI DEPENDENTA. IN LIMBAJ USUAL , ACEST
TERMEN SE REFERA LA SUBSTANTE PSIHOACTIVE MAI ALES CELE ILEGALE. CU ALTE CUVINTE , DROGUL ESTE O
SUBSTANTA SOLIDA , LICHIDA SAU GAZOASA , A CAREI FOLOSINTA SE TRANSFORMA IN OBICEI SI CARE
AFECTEAZA DIRECT CREIERUL SI SISTEMUL NERVOS , SCHIMBA SENTIMENTELE , DISPOZITIA SI GANDIREA ,
PERCEPTIA SI STAREA DE CONSTIENTA , MODIFICAND IMAGINEA ASUPRA REALITATII INCONJURATOARE.
 Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din întreaga lume sunt:
- cofeina (din cafea, ceai, şi alte surse de plante) – legală în toate părţile lumii, dar care nu
sunt consumate de către membrii unor religii.
- canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conţine canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol
(THC)) - ilegal în cele mai multe părţi ale lumii şi consumate de către membrii unor religii.
- etanol (denumit în mod obişnuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie în băuturi
alcoolice, cum ar fi vinul şi berea) - legal dar reglementat în cele mai multe părţi ale lumii, şi
ilegal în multe ţări musulmane, cum ar fi Libia, Sudan şi Arabia Saudită, care nu sunt
consumate de către membrii unor religii.
- tutun (conţine peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi şi nicotină) legal, dar reglementat
în cele mai multe părţi ale lumii şi care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
- opiacee şi opioide – legal în general numai prin prescripţie medicala, pentru alinarea durerii.
Aceste droguri includ hidrocodonă, oxicodonă, morfină, şi altele; anumite opiacee sunt ilegale
în unele ţări, dar folosite în scopuri medicale în altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina).
- cocaina - un stimulent derivat din planta de coca în America de Sud. Utilizarea frunzei de
coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal în Peru şi Bolivia. Cocaina este ilegală în cele
mai multe părţi ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina şi novacaina, utilizate în medicină şi
stomatologie pentru anestezie locală
 Sa aflam mai multe despre droguri !
Fumatul este o cauza majora de cancer. 30% din toate decesele prin cancer sunt atribuite fumatului: 

Cancerul la plamani, trahee si bronhii (90%) 

Laringe (84%) 

Cavitatea bucala (buze, limba, gura, faringe) (92%) 

Esofag (78%) 

Fumatul este unul din factorii care contribuie la aparitia si a altor cancere, cum ar fi: 

Cancerul de pancreas (29%). Pancreasul este un organ foarte vascularizat, ceea ce face ca substantele cancerigene
absorbite la fumatori sa creasca cu 100% 

Cancerul de vezica urinara. Compusii cancerigeni absorbiti din fum sunt concentrati si excretati prin urina.
Vezica urinara este astfel permanent scaldata intr-o baie de substante cancerigene, ceea ce creste de trei ori riscul
de cancer vezical 

Cancer la rinichi (48%) 

Cancer la stomac si col uterin

Sa vorbim despre unele “Proverbe”

Oamenii care fumeaza tigari light se lasa mai greu de fumat.

Cu cat fumezi mai mult, cu atat iti amintesti mai putine.
Cu cat Fumezi mai mult cu atat iti imbatranesti sanatatea
Cannabis (Cannabis sativa) cunoscut si cu denumirea de marijuana, este o
planta de canepa originara din India. Este un rog crud, format din frunzele si
semintele sale. Este de obicei uscat si faramitat apoi pus in pipe, sau sunt
transformate in tigari (jointuri) pentru fumat. Drogul, cunoascut sub forma si
de alte denumiri ca: iarba, ceai, majoarca, mai poate fi pus deasemenea in
mancaruri sau bauturi.

Marijuana variaza in concentratia (taria) sa. depinzand in mare parte de

locul unde este cultivata, madul in care e cultivata, modul de preparare si
de folosire. Ingredientul activ, tetrahydrocannabinal (THC), este prezent in
ambele sexe, aat masculin cat si cel feminin, dar cea mai mare concentratie o
are la floarea sexului feminin. Hashish, o forma mult mai puternica a
drogului, este facut prin colectarea si uscarea rasinei, si este de aproximativ
de opt ori mai puternic ca marijuana fumata in Statele Unite. 

Mentionat pentru prima oara in ierbarul chinezesc datat din 2700 i.H, marijuana,
mult timp a fost considerata valoroasa pentru analgesic, anestezic, antidepresiv 
antibiotic si sedativ. De oibicei era folosit in mod exetrn (balsam sau fumat), dar
in secolul XIX a inceput sa ie administrat si in mod intern pentru tratarea
ganoreii si altor boli. Efectele cannabisului, la cat de des este fumat, cantitatea
care e fumata si modul in care reactioneaza corpul omenesc: 
POZITIVE
- dispozitie ridicata 
- relaxare, reducerea stresului 
- cresterea starii de creativitate, filozifie sau a gandirii profunde ... vin
ideile foarte usor. 
- cresterea aprecierii fata de muzica 
- cresterea poftei fata de mancare side bautura
- reducerea oboselii musculaturii. Senzatie de binedispunere, cresterea
conexiunilor dintre minte si corp. 
- reducerea gretii, raului de mare (folosire in scopuri medicale) 

NEUTRE - cresterea apetitului foarte mult 

- schimbari majore in constiinta 
- senzatia de oboseala 
- ochii inrositi (se produc la consumarea anumitor tipuri de cannabis
si la fumatori ocazionali) 
- uscarea gurii
- senzatii de blocare a memoriei 
- dificultate de concentrare pe un anumit subiect
- tensiune faciala, a gatului si a gurii (intalnite destul de rar) 
NEGATIVE: - rau de mare, greata 
- transpiratie, astm, probleme de respiratie 
- intampinearea unor probleme de pierdere a memoriei pe o durata scurta pe
perioada efectului, si intr-o perioada de uz frecvent - rectii incetinite, foarte
periculos mai ales in timpul conduslui sau in timpul folosirii anumitor
masinarii 
- hipertensiune si agitatie 
- panica, dureri de cap 
- confuzii, ametela 
- stari paranoice din ce in ce mai frecvente 
- posibilitatea dobandirii dependentei psihologice de cannabis La cei care
fumeaza in fiecare zi aceste efecte se agraveaza aparand astfel reducerea
senzatiei deplacere, dureri de cap, disconfort general, probleme cu somnul si o
dorinta de a fuma din ce in ce mai mult. In multe tari posesia si folosirea
cannabisului sunt ILEGALE. Nicioata sa nu treceti granita atat timp cat aveti
in posesia voastra droguri.
 Care sunt caracteristicile speciilor de Cannabis ?

Cannabisul are trei specii :

1)Cannabis Indica - Canepa Indiana
2)Cannabis Sativa - sau Marijuana
3)Cannabis Hibrid Indica - specia este scurta, cu multe frunze, cu multa
corofila si putini pigmenti pentru protectia soarelui - Pentru ca Indica are
mai multa clorofila decat Sativa creste si se dezvolta mai repede Sativa -
Specia este mai inalta, se dezvolta mai incet, are mai putina clorofila dar
mai multi pigmenti de protectie 

Pentru ca are clorofila mai putina decat Indica, Sativa se dezvolta mai
greu, si are nevoie de mai multa lumina Hibrid - Sunt plante reiesite din
combinatiile speciilor Sativa si Indica. Care sunt asemanarile din speciile
de Cannabis ? Specia Indica au un efect puternic si relaxant . Este utilizat si
in medicina . Sativa are un efect energetic cerebral puternic care
stimuleaza creerul, acesta producand halucinatii 
Arome
 Aroma este un ansamblu se senzatii gustative si olfactive provocate de anumite substante pure sau in amestec din alimente
in timpul consumarii acestora.Substantele care induc senzatii olfactive de aroma sunt substante de aroma!Acestea au
structuri chimice si calitati senzoriale bine definite.Nu trebuie confundati compusii organici cu caracter aromatic (arene si
heterocilci cu structura si proprietati chimice similare benzenului )cu substantele de aroma sau aromatizante.

Aromatizantii sunt produse sau preparate care se adauga in alimente la elaborarea lor cu scopul de a le conferi
,modifica sau intensifica o anumita aroma.
Aroma si savoarea alimentelor este rezultatul actiunii simultane a celor 3 grupe de substante si anume :
1 substante de gust –actioneaza asupra receptorilor gustativi din cavitatea bucala
2 substante de aroma (miros) care actioneaza asupra receptorilor olfactivi din cavitatea nazala
3 componente de textura care creaza senzatii specifice in timpul masticatiei
 O SUBSTANTA CARE ARE GUST SI ESTE RECUNOSCUTA DE ANUMITE PROTEINE (RECEPTORI) AFLATE LA SUPRAFATA LIMBII, ORGANUL DE SIMT AL GUSTULUI.
MOLECULELE CARE DETERMINA SENZATIA DE GUST AROMELE
ARIMELE NATURALE AU FOST FOLOSITE DIN CELE MAI VECHI TIMPURI ,ATAT PENTRU SAVOAREA FELURILOR DE MANCARE SI BAUTURILOR CAT SI IN SCOP THERAPEUTIC.
1 GUSTUL DULCE –ESTE DAT DE MOLECULE CARE AU TOATE GRUPARI HIDROXIL,-OH (ALCOOL):GLICERINA ,ZAGAROZA,GLUCOZA SI FRUCTOZA.INDUSTRIA ALIMENTARA A CREAT AROME
ARTIFIALE CA ZAHAROZA SI ASPARTAMUL.ACESTI COMPUSI AU STRUCTURA MAI COMPLICATA .DAR CARE ESTE RECUNOSCUTA DE ACEEASI RECEPTORI CARE CONDUC LA SENZATIA DE DULCE
2 GUSTUL ACRU (ACID) ESTE DAT IN SPECIAL DE EXISTENTA IN CAVITATEA BUCALA A IONILOR H3O+ ,PROVENITI DIN IONIZAREA ACIZILOR.UNELE SOIURI DE MERE SUNT ACIDE :ELE CONTIN ACID
MALIC,UN ACID ORGANIC CARE ARE TREI ATOMI DE C .2 GRUPARI CARBOXILICE SI O GRUPA OH-
LAMAILE ,SONTIN ACID CITRIC SI SUNT FOLOSITE LA PREPARAREA CEAIURILOR SI A BAUTURILOR RACORITOARE.
3 GUSTUL AMAR –ESTE ASOCIAT CU COMPUSI ORGANICI NUMITI ALCALOIZI ;ACESTIA AU IN MOLECULA CEL PUTIN UN CICLU FORMAT DIN ATOMI DE C SI UNUL SAI MAI MULTI ATOMI DE
AZOT.MULTE DINTRE MOLECULELE ALCALOIZILOR SUNTR OTRAVITOARE SI CAPACITATEA DE A LE DETECTA DUPA GUST ESTE REZULTATUL UNEI ADAPTARI LA MEDIU A ORGANISMELOR.CHININA
ESTE FOLOSITA IN CONCENTRATII MICI PENTRU A DA SAVOARE UNOR BAUTURI RACORITOARE (APA TONICA)SAU A UNOR BAUTURI ALCOOLICE (GIN TONIC),ESTE COMPONENTA PRINCIPALA A
MEDICAMENTELOR ANTI-MALARIE ;IN CANTITATI MARI PROVOACA CONTRACTII MUSCULARE LA NIVEL ABDOMINAL SI VARSATURI.HAMEIUL ,FOLOSIT LA FABRICAREA BERII CONTINE
HUMOLONA ,MOLECULA CARE ASOCIAZA BERII GUSTUL USOR AMAR.
4 GUSTUL PIPERAT ,IUTE SI AROMAT-SPECIFICE PENTRU CONDIMENTE APAR IN URMA EXCITARII STIMULILOR DURERII.PENTRU A ELIMINA DUREREA CREIERUL COMANDA SINTEZA IN ORGANISM A
UNOR COMPUSI CU ACTIUNE CALMANTA;ACESTIA DETERMINA SENZATIA DE CALM RESIMTITA DUPA O MASA FOARTE CONDIMENTATA.GUSTUL PIPERAT,ATRIBUIT VARIETATILOR DE PIPER NEGRU
SI ALB ESTE DETERMINAT DE INTERACTIA ALTUI ALKALOID,PIPERINA CU RECEPTORI AI DURERII.GUSTUL IUTE SPECIFIC ARDEIULUI IUTE VERDE SAU ROSU SE EXPLICA PRIN EXISTENTA IN
COMPOZITIA SA A CAPSAICINEI .ATAT PIPERINA CAT SI CAPSAICINA STIMULEAZA SECRETIA SALIVARA SI AJUTA DIGESTIA.
5 GUSTUL PROASPAT RECE-ATRIBUIT MENTEI SE EXPLICA PRIN ACTIUNEA MENTOLULUI ASUPRA RECEPTORILOR TERMICI DE LA NIVELUL LIMBII.
Esente
Parfumuri
Pana nu demult, parfumurile noastre se datorau
florilor, iar esentele, fructelor. Mirosurile florilor si
fructelor se datoresc unor substante organice simple:
eteri, esteri, alcooli nesaturati, etc., care se pot obtine si
in laborator. Astfel: parfumul iasomiei este mirosul
propionatului de benzil si acetatului de benzil, parfumul
florilor de portocal si de lacramioare – se datoreste
nerolinei (metil-b-naftileterul), acetatul de linalil este
parfumul de levantica, geranionul (dimetiloctadionol)
este parfumul trandafirului, formiatul de etil este esenta
de rom, butiratul de etil este esenta de ananas, butiratul
de izoamil este esenta de pere.
 La grecii antici, esentele si parfumurile au jucat un mare rol in medicina, acestea avand un rol antiseptic. De la greci
parfumurile au trecut la romani si apoi obtinerea si folosirea lor s-a extins. Progresul neincetat al chimiei a permis extragerea de
esente si arome, dar si producerea lor pe cale artificiala. Florile, frunzele, fructele si radacinile mirositoare isi datoresc parfumul
lor caracteristic unor substante organice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri eterice (esente). Uleiurile volatile se gasesc in
celulele secretoare epidermice, cum sunt cele din partea inferioara si superioara a petalelor de salcam. Aceste celule secreta
uleiul volatil,care difuzeaza prin membrana si se raspandeste in aer. La unele plante este parfumata radacina, la altele florile si
frunzele. Compozitia uleiurilor eterice (sau esentiale) sunt amestecuri de substante cu diferite functiuni chimice: eteri, esteri,
alcooli nesaturati, aldehide, cetone etc. Din cauza mirosului lor placut, uleiurile eterice se folosesc in industria parfumurilor.
Nu orice substanta mirositoare este parfum. Pentru ca o substanta sa fie un parfum, trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie
volatila la temperatura obisnuita si sa produca asupra simturilor o senzatie placuta.
 Metodele folosite pentru extragerea uleiurilor volatile din plante sunt:
presarea, antrenarea cu vapori de apa (distilare), extragerea cu grasimi,
extragerea cu ajutorul solventilor volatili, maceratia si descompunerea
fermentativa.
- Presarea se foloseste la extragerea uleiurilor volatile din coji si fructe
(exemple: lamaile si portocalele).
- Metoda obisnuita pentru extragerea uleiurilor eterice consta in
distilarea plantelor sau partilor din planta cu vapori de apa. Aceasta metoda
este folosita pentru obtinerea esentelor de trandafir, de iasomie, de levantica,
flori de portocal etc.
- Extractia cu solventi volatili se foloseste cand plantele au un continut
mic de uleiuri volatile sau cand uleiurile isi schimba compozitia chimica. Cei
mai utilizati solventi sunt: eterul de petrol (pentru flori), benzina (pentru
obtinerea rasinilor ), alcoolul etc.
- Extractia cu solventi grasi, nevolatili (cu grasimi), se foloseste pentru
florile de iasomie si tuberoza (practicat de Grasse in Franta de Sud). Prin
aceasta metoda se obtin produsele cele mai fine si mai delicate, dar este
inceata si costisitoare. Florile se aseaza pe suprafete netede , unse cu o grasime
animala solida si se aseaza noi straturi de flori
 pana ce grasimea se satureaza cu uleiul eteric. Uleiul eteric se extrage apoi
din grasime cu alcool.
Extractia cu adsorbanti solizi.
Florile se aseaza pe niste rame, cu plase deasupra adsorbantului. Ramele,
puse unele peste altele, formeaza dulapuri inchise ermetic, care nu dau voie
uleiului volatil sa se raspindeasca in aer .
Uleiul eteric se extrage cu alcool. Daca solutia alcoolica se supune distilarii,
se obtine uleiul volatil pur.
Ueiurile eterice se utilizeaza fie ca atare, fie se separa in componente, care
apoi se amesteca cu alte substante pentru obtinerea parfumurilor.
Dupa ce s-a cunoscut compozitia chimica a uleiurilor eterice, s-a trecut la
obtinerea lor pe cale artificiala.Primele esente obtinute in laborator au fost
esenta de gaultheria (salicilatul de metil) si esenta de migdale amare
(aldehida benzoica). Astazi se cunosc metode pentru obtinerea substantelor
naturale gasite in uleiurile parfumate si chiar se obtin unele inexistente in
natura. Exista si unele parfumuri ce se obtin prin extragerea uleiurilor
volatile si amestecarea lor cu alti compusi naturali sau sintetici, rezultatul
fiind un parfum cu o valoare superioara celui natural.
Exemplu: esenta de trandafiri are patru constituienti principali: geranionul,
citronelolul, alcoolul feniletilic si nerolul. Geranionul se extrage din uleiul
de citronela Java, din esenta de palmarosa etc. Citronelul se obtine pornind
de la esenta de citronel. Alcoolul feniletilic este obtinut prin sinteza, iar
nerolul, tratand chimic geraniolul sau apa de flori de portocal.