Sunteți pe pagina 1din 2

“BOUL SI VITELUL”, DE G.

ALEXANDRESCU
- DEMONSTRATIA TEXTULUI –

Aceasta opera literara a fost inclusa in volumul


„Poezii”, in 1838. Grigore Alexandrescu, un poet
reprezentativ al secolului al XIX-lea priveste realitatea
timpului sau, observand cu atentie defectele societatii.
„Boul si vitelul” este o astfel de opera,
prezentand o intamplare scurta ai carei protagonisti sunt
animalele. Este o opera epica in care autorul prezinta
indirect anumite idei prin intermediul actiunii,
personajelor, naratorului.
Actiunea este simpla, fiind prezent un singur fir
narativ. In expozitiune se prezinta cum vitelul a mers la
unchiul sau pentru a-i cere fan. In desfasurarea actiunii,
vitelul a ajuns la bou, dar o sluga i-a spus ca acesta
dormea si nu-l putea deranja. In punctul culminant, boul s-
a trezit si a trecut pe langa vitel fara sa-l observe, iar
vitelul a crezut ca acesta a orbit. Deznodamantul prezinta
cum boul si-a renegat nepotul, punand o sluga sa il arunce
pe scari.
Timpul si spatiul nu sunt bine precizate.
Actiunea se desfasoara „in zilele noastre”, sugerand faptul
ca ea poate fi plasata atat in timpul autorului, cat si in
timpul cititorului. Alte cuvinte referitoare la timp sunt:
„intotdeauna”, „intaia data”, „ziua”, „a doua zi” etc.
Personajele sunt preluate din lumea animala,
figura de stil predominanta fiind personificarea. Aceste
personaje sunt, de fapt, masti sub care se ascund
caractere umane. Boul este un personaj ingamfat,
deoarece cand a ajuns sa aiba un post insemnat a inceput
sa nu mai bage in seama fiinte inferioare, cum ar fi vitelul.
Are un caracter orgolios. Este caracterizat direct de catre
autor („putin la simtire”) si de catre vitel („obiceiul lui/ Era
sa nu saza ziua niciodata”) si indirect prin actiune. Vitelul
este un personaj sfios si observa ca boul nu-l vrea ca
ruda. Are un caracter rusinos si este caracterizat numai
indirect prin actiune. Astfel, boul reprezinta tipul omului
ingamfat, mandru, dispretuitor, iar vitelul intruchipeaza
tipul omului naiv.
Naratorul isi face simtita prezenta prin: verbe la
persoana I si a II-a („stiu”, „sa ai”) si prin expresia „drept,
cam ciudat vine”.
Morala fabulei se desprinde indirect. Ea se
refera la faptul ca bogatia poate schimba caracterul
omului, acesta devenind insensibil si madru.
Modurile de expunere sunt, ca in orice opera
epica, naratiunea, dialogul, descrierea, predominant fiind
primul dintre acestea. Dialogul da fabulei aspectul unei
scenete, ajutand si la caracterizarea directa a boului.
Descrierea are si ea rol in carcaterizarea directa a
personajelor animaliere.
Ritmul vioi al actiunii este dat si de versificatie:
ritmul este iambic, masura este variabila, iar rima
incrucisata, poezia avand 11 catrene.
Avand in vedere faptul ca opera prezenta are
personaje preluate din lumea animala, reprezentand masti
sub care se ascund defecte umane, se poate afirma ca
este o fabula.