Sunteți pe pagina 1din 11

Informaţie

privind implementarea Programului de stat de susţinere


a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în anul 2010

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii stă la baza creării şi dezvoltării unei economii moderne
şi dinamice, axate pe cunoştinţe. La formarea Produsului Intern Brut IMM-urile au o importanţă
majoră. Ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii în PIB este în creştere şi constituie 35,5%.
În prezent, întreprinderile mici şi mijlocii deţin circa 97,82 % din numărul total al
întreprinderilor din ţară şi reflectă o creştere stabilă a sectorului, atât datorită îmbunătăţirii mediului de
afaceri, cât şi perfecţionării cadrului regulatoriu ce ţine de activitatea antreprenorială.
Politica de stat de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este axată pe realizarea
Programului de stat de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2009-2011,
care are trasate următoarele direcţiile prioritare: - Asigurarea unui cadru legislativ şi normativ favorabil
înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; - Ameliorarea mediului financiar pentru
întreprinderile mici şi mijlocii; - Promovarea culturii antreprenoriale şi performanţelor manageriale ale
întreprinderilor; - Dezvoltarea competitivităţii şi internaţionalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii; -
Intensificarea dialogului dintre Guvern şi sectorul privat.
În anul 2010, acţiunile preconizate în Planul de acţiuni, au fost în mare parte implementate cu
succes, urmare cărora s-au înregistrat următoarele rezultate:
I. Asigurarea cadrului legislativ şi normativ favorabil înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii.
Criza economică a scos în evidenţă toate carenţele existente în domeniul reglementării
afacerilor şi a constituit un prilej deosebit pentru diminuarea şi lichidarea constrângerilor. În acest sens,
de către Ministerul Economiei a fost elaborat şi se implementează cu succes Planul de eliminare a
constrângerilor administrative în mediul de afaceri, menit să contribuie la eliminarea impedimentelor în
calea desfăşurării afacerilor, demonopolizarea importului şi exportului, implementarea tehnologiilor
moderne pentru raportare în scopul minimizării cheltuielilor de timp şi resurselor financiare ale
agenţilor economici şi care vizează deficienţele reflectate în rapoartele „Doing Business” şi studiul
„Cost of Doing Business”. Beneficiile obţinute în urma realizării măsurilor respective sunt
incomensurabil de mari în comparaţie cu costurile de implementare a acestora.
Un element important al reformei regulatorii, asigurată de către Ministerul Economiei într-o
manieră participativă, este activitatea Comisiei pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.
În anul 2010, Ministerul Economiei în parteneriat cu proiectul USAID│BIZTAR, a lansat „Ghilotina
2+”, care are ca scop facilitarea desfăşurării afacerilor prin reducerea obstacolelor de ordin birocratic.
În scopul optimizării reglementărilor privind activitatea de întreprinzător, prin implementarea
extinsă a „ghişeului unic” s-au efectuat modificări şi completări a actelor legislative, astfel încât
„Datele din documentele gestionate de autorităţile publice, eliberate pentru înregistrarea de stat, se
verifică potrivit principiului ghişeului unic.”
Începând cu 03.09.2010, data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea şi completarea unor
acte legislative, precum şi a altor legi, a fost instituit „ghişeul unic”, potrivit căruia organul înregistrării
de stat, în colaborare cu autorităţile publice, obţine avize şi informaţii necesare pentru înregistrarea de
stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, precum şi remite acestor autorităţi, prin
intermediul reţelelor electronice, informaţii privind înregistrarea de stat, fără implicarea în acest proces
a solicitantului înregistrării. Prevederile sunt realizate în practică şi din momentul înregistrării de stat a
unităţilor de drept, acestea automat se pun în evidenţa agenţiilor teritoriale ale Casei Naţionale de
Asigurări în Medicină ca plătitor de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Implementarea principiului “ghişeul unic” pentru perfectarea procedurilor vamale la posturile
vamale de frontieră, începută în ianuarie 2009, asigură schimbul electronic de date între Serviciul
Vamal şi instituţiile implicate în procesul vămuirii mărfurilor. Pe parcursul anului 2010, a fost
perfecţionat sistemul informaţional automatizat „Frontiera”, ajustat la necesităţile autorităţilor de
1
control, care participă la „ghişeul unic”, asigurând schimbul de informaţii în regim on-line între
autorităţile, investite cu atribuţii de control a mărfurilor şi mijloacelor de transport la frontieră.
Pe parcursul anului 2010, a fost implementată versiunea nouă a portalului serviciilor
electronice fiscale www.servicii.fisc.md, completată cu o gamă de funcţii şi module noi. Portalul este
conceput ca un „ghişeu unic”, care include în sine un ansamblu de mijloace soft şi aplicaţii – web,
destinate optimizării interacţiunii contribuabililor cu Serviciul Fiscal de Stat. Concomitent, pe parcursul
anului 2010, au fost realizate diverse acţiuni privind optimizarea şi dezvoltarea metodelor de raportare
fiscală prin intermediul sistemului informaţional automatizat „Declaraţia electronică” şi „Declaraţia
rapidă”. În scopul familiarizării agenţilor economici cu sistemul menţionat, a fost lansată o campanie
publicitară, desfăşurată prin intermediul mass-media.
În cadrul elaborării sistemului informaţional automatizat „Asigurarea Obligatorie de Asigurare
Medicală”, pe parcursul anului 2010, a fost implementat un mecanism de prezentare a datelor
referitoare la persoanele angajate, în formă electronică. În prezent, este în proces de elaborare
programul E-raportare, care se preconizează a fi implementat de către Casa Naţională a Asigurărilor
Sociale cu susţinerea Proiectului USAID/BIZTAR pe parcursul semestrului I al anului 2011 şi care va
reduce povara de raportare pentru agenţii economici şi cheltuielile de timp pentru prezentarea acestora.
II. Ameliorarea mediului financiar pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
În scopul sporirii accesului IMM-urilor la resurse financiare, Fondul pentru Garantarea
Creditelor (FGC), care a fost suplinit cu 2 mil. lei din bugetul de stat, în anul 2010 oferă două produse
de garantare:
• Pentru întreprinderile active – garanţia reprezintă până la 50% din mărimea creditului, dar nu
depăşeşte 700 mii MDL. Perioada de garantare – până la 5 ani;
• Pentru start-up – garanţia constituie 70% din suma creditului, dar nu depăşeşte 300 mii MDL.
Perioada de garantare – până la 3 ani.
Concomitent, a fost micşorat comisionul garanţiei până la 1,5% pentru start-upuri, în timp ce
pentru întreprinderile active acesta reprezintă 2% anual din suma garanţiei acordate. La finele anului
2010, portofoliul FGC era compus din 30 garanţii active în sumă totală de 6,7 mil. lei, care asigură
credite în valoare de cca 18 mil. lei.
Analiza impactului garanţiilor asupra întreprinderilor denotă faptul că, fiecare leu acordat sub
formă de garanţie, permite efectuarea investiţiilor în valoare de 4 lei. Creditele garantate au contribuit
la îmbunătăţirea capacităţilor de producere în agricultură, industria alimentară, industria de prelucrare
a lemnului. Ca urmare, beneficiarii garantării au înregistrat o creştere a veniturilor din vânzări în
mediu cu 45%, 34% din producători şi-au orientat producţia la export şi au sporit numărul angajaţilor
cu 25%.
În cadrul Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), în anul 2010, au
fost acordate credite în sumă totală de 132,74 mil. lei, inclusiv grant 52,86 mil. lei, destinate pentru
474 proiecte. De asemenea, au fost organizate 15 seminare de instruire în 12 localităţi: mun. Chişinău,
raioanele: Ştefan Vodă, Orhei, Ialoveni, Cahul, Călăraşi, Criuleni, Edineţ, Străşeni, Ungheni, Nisporeni
şi Leova, prin intermediul căruia 405 persoane au fost instruite privind modalităţile de lansare şi
dezvoltare a propriilor afaceri, dintre care 61 de tineri sunt antreprenori, iar 188 - femei. Cu suportul
financiar al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiune (OIM), s-a organizat un curs de instruire
antreprenorială pentru 21 tineri social vulnerabili din raionul Cahul, care, după absolvire, intenţionează
să-şi înfiinţeze o afacere proprie. Prin intermediul proiectului „Susţinerea implementării componentei
de migraţiune, dezvoltare a parteneriatului pentru mobilitate Moldova-UE”, implementat de OIM, cele
mai viabile afaceri vor fi finanţate cu un grant de până la 2000 euro.
În anul 2010, în cadrul Programului de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii producătoare
din sectorul rural ai Unităţii de implementare a grantului acordat de Guvernul Japoniei, au fost
acceptate pentru finanţare 30 proiecte ale agenţilor economici în valoare totală de 48,6 mil. lei.
Proiectele acceptate sunt destinate procurării echipamentului de păstrare şi prelucrare a fructelor şi
legumelor, creşterea porcinelor şi a iepurilor, etc., activităţi menite să sporească competitivitatea
producţiei orientate la export.

2
Concomitent, a fost aprobat şi lansat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 18 octombrie 2010
Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2012, care are
drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale emigranţilor moldoveni în dezvoltarea
economică a Republicii Moldova, prin stimularea creării şi dezvoltării afacerilor. Din data lansării au
fost depuse 36 dosare de participare şi a fost organizată prima sesiune a cursurilor de instruire, la care
au participat 21de persoane.
Pe parcursul anului 2010, cu suportul Programului BAS (Business Advisory Services) al Băncii
Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care are drept scop asistenţa întreprinderilor
mici şi mijlocii la creşterea competitivităţii acestora prin co-finanţare a serviciilor de consultanţă locală,
precum şi dezvoltarea pieţei serviciilor de consultanţă şi a gradului de competitivitate al companiilor
locale, au fost aprobate spre finanţare 60 de proiecte.
Sectorul de microfinanţare, reprezentat de asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor şi
organizaţiile de microfinanţare, constituie un instrument indispensabil pentru asigurarea unei dezvoltări
durabile a economiei ţării. Acest sector este caracterizat prin oferirea unor împrumuturi mici, uşor
accesibile, în mare parte neasigurate cu gaj (în special, în cazul asociaţiilor de economii şi împrumut),
întreprinderilor mici şi mijlocii, populaţiei din mediul rural şi a păturilor social vulnerabile, unde
prezenţa băncilor comerciale este limitată.
Ca rezultat al implementării noilor prevederi ale Legii asociaţiilor de economii şi împrumut a
urmat clasificarea asociaţiilor pe categorii de licenţă (A şi B). La situaţia din 01.12.2010, 329 de
asociaţii deţineau licenţa de categoria A, iar 69 de categoria B. Pe parcursul anului 2010, dependenţa
financiară a asociaţiilor de economii şi împrumut faţă de sursele externe s-a diminuat. Graţie stimulării
încrederii populaţiei în serviciile acordate de aceste instituţii, depunerile de economii atrase s-au
majorat, majorându-se în acelaşi timp valoarea depunerilor de economii investite de membri în
asociaţii.
Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” oferă clienţilor din sectorul IMM-urilor produse de
creditare ajustate la cerinţele etapelor de dezvoltare a afacerii. În anul 2010 „Microinvest” a acordat 69
mil. lei pentru 1083 întreprinderi micro, 14 mil. lei pentru 58 de întreprinderi mici şi 4 mil. lei pentru 7
întreprinderi mijlocii.
Pe parcursul anului 2010, criza financiară a adus schimbări importante în ofertele de creditare ale
băncilor din Moldova. Piaţa produselor şi serviciilor financiar–bancare destinate IMM-urilor a fost
afectată de impactul evenimentelor din sfera financiară. Pentru sectorul bancar aceasta a însemnat un
efort şi o oportunitate în valorificarea noilor dimensiuni oferite de către piaţă, printr-o creştere
constantă şi profitabilă în acelaşi timp.
În scopul asigurării funcţionării corecte şi securizate a serviciilor financiare (sistemul "cont pe
cont", pc-banking, internet-banking, mobile-banking, phone-banking, ATM (bancomat)-banking)",
protecţiei clienţilor şi creşterii nivelului de încredere al populaţiei faţă de aceste servicii, Banca
Naţională a Moldovei a aprobat Regulamentul privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la
distanţă, care reglementează utilizarea sistemelor respective, precum şi raportarea de către băncile
comerciale a datelor privind funcţionarea acestora. În acest sens, în anul 2010, 15 bănci licenţiate, ce
utilizează împreună o gamă extinsă de sisteme de deservire bancară la distanţă, au raportat creşteri de
ordin cantitativ şi calitativ.
În anul 2010, întreprinderilor mici şi mijlocii le-au fost acordate credite de consum în sumă de
8,2 mil. lei, cu ponderea de 32,2% în totalul de credite acordate şi cerinţe privind leasingul financiar,
ceea ce în comparaţie cu anul 2009 reprezintă un volum mai mare de credite de consum IMM-urilor în
sumă de 0,7 mil. lei.
Prin politica sa, Banca Comercială „Moldinconbank” S.A. îşi concentrează eforturile şi
resursele asupra maximizării volumului şi ponderii portofoliului de credite pentru IMM-uri în structura
portofoliului de credite, contribuie la dezvoltarea sectorului IMM-urilor, oferind produse creditare
competitive, relansând microcreditarea şi soluţionând problemele temporare legate de dificultatea de
achitare a datoriilor de creditare prin restructurarea, rescadenţarea, prolongarea creditelor, micşorarea
ratelor dobânzii. În anul 2010, Banca a oferit sectorului IMM-urilor credite în sumă totală de 832 mil.

3
lei, rata dobânzii la credite fiind micşorată cu circa 6% şi stabilită în dependenţă de garanţiile ce asigură
creditele.
Banca Comercială ”Victoriabank” S.A., pe parcursul anului 2010, a acordat sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii 403 credite, în sumă de 1,5 mld lei, soldul total cumulat al creditelor
acordate IMM-urilor la 31.12.2010 constituiau 1,7 mld lei. Rata medie ponderată a dobânzii pentru
creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii constituie: 15,44% anual - pentru credite acordate în
lei, 9,29% anual - pentru credite acordate în Euro şi 9,92% anual - pentru credite acordate în dolari
SUA.
Banca Comercială „Euro Credit Bank” S.A., pe parcursul anului 2010, a acordat IMM-urilor 83
de credite şi îşi concentrează eforturile spre finanţarea agenţilor economici profitabili, care au o poziţie
bine stabilită pe piaţă, o cifră de afaceri atrăgătoare şi o istorie bună de creditare.
Ţinând cont de evoluţiile pieţei financiare şi de politica Băncii Naţionale a Moldovei, Banca
Comercială „Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” S.A., pe parcursul anului 2010, a promovat o
politică de reducere a dobânzilor la credite pentru IMM-ur, practicând la moment unele din cele mai
mici rate ale dobânzii la credite. Urmare optimizării procesului de acordare a creditelor şi diversificării
produselor creditare, în dependenţă de necesităţile şi categoriile clienţilor, Banca a implementat noi
produse de creditare pe termen lung, la o rată a dobânzii mai mică decât rata dobânzii standard utilizată
la credite din resursele Băncii sau din resursele Organizaţiei Financiare Internaţionale, conform
acordului semnat între Mobiasbancă şi Banca Europeană de Investiţii).
În anul 2010, Banca Comercială „UNIBANK” S.A. a acordat IMM-urilor din resursele proprii
198 credite în sumă de 154,7 mil. lei, 31,6 % fiind acordate întreprinderilor din zonele rurale, cu 77
credite în sumă de 42,6 mil. lei mai mult, în comparaţie cu anul 2009. Majoritatea creditelor, în sumă
de 46,5 mil. lei, au fost acordate întreprinderilor industriale, 22,2 mil. lei - întreprinderilor agricole,
11,6 mil. lei - industriei alimentare, IMM-urile constituind 90,7% din totalul de debitori ai Băncii.
Banca Comercială “Universalbank” S.A., în anul precedent, a acordat credite întreprinderilor
mici şi mijlocii în sumă de 78,5 mil.lei, cu 11,8 mil. lei mai mult decât în anul 2009. IMM-urile
creditate desfăşoară o activitate ce nu implică investiţii şi fonduri substanţiale, altele sunt companii cu
tehnologii avansate, care se dezvoltă foarte rapid şi necesită utilizarea unor credite semnificative.
Banca Comercială „ProCreditBank”, a promovat o politică de majorare a termenului la credite.
Pentru facilitarea accesului IMM-urilor la resursele financiare, Banca a implementat produse noi de
creditare, cum ar fi creditele cu rambursare amânată şi credite pentru investiţii în imobilul utilizat în
afaceri. Pe parcursul anului 2010, au fost acordate IMM-urilor 487 de credite în sumă de 403,6 mil. lei,
înregistrând o creştere a numărului de credite debursate. Concomitent, Banca a implementat servicii noi
ca: Internet Banking şi sistemul de transfer rapid de bani „Быстрая Почта”, în special, pentru agenţii
economici, care includ condiţii preferenţiale, adaptate la necesităţile financiare în funcţie de specificul
activităţii lor.
Banca Comercială „Energ Bank” a finanţat 165 de IMM-uri în sumă 267 726 mii lei. Creditele
au fost acordate din resursele proprii ale Băncii pe un termen de până la 5 ani şi din resursele
organizaţiilor internaţionale pe un termen de până la 8 ani, la rate ale dobânzii pentru lei moldoveneşti
min - 6,56% anual şi max – 24% şi pentru valută străină min - 4,75% şi max -16% anual. Din resursele
primite de la Directoratul Liniei de Credit pe lângă Ministerul Finanţelor, Banca a elaborat un nou
produs bancar pentru întreprinderile, care se ocupă cu exportul de mărfuri şi servicii.
Pe parcursul anului 2010, Banca Comercială Română, a oferit 22 de credite pentru 15 IMM-uri,
dintre care 12 credite în valută naţională, 6 credite în valută străină (Euro) şi 4 credite în dolari SUA.
În comparaţie cu anul 2009, în anul 2010, în procesul de creditare atât Băncile, cât şi agenţii
economici se confruntă cu următoarele probleme:
- insuficienţa mijloacelor atrase pe termen lung la rate reduse de dobândă, necesare asigurării
competitivităţii debitorilor şi dezvoltării afacerii acestora;
- impedimente în creditarea întreprinderilor nou create sau în dezvoltare, cu insuficienţă de
colateral, care au real nevoie de credite;
4
- specificul legislaţiei în vigoare cu privire la gaj, care defavorizează băncile comerciale la etapa
exercitării dreptului asupra garanţiilor constituite la credite în cazul neonorării de către debitori a
obligaţiilor contractuale;
- repercusiunile situaţiei economice, care au „transformat” creditele pe termen scurt şi mediu,
acordate agenţilor economici în credite pe termen lung;
- regiditatea condiţiilor de finanţare în cadrul liniilor de credit oferite de donatorii străini etc.

III. Promovarea culturii antreprenoriale şi a performanţelor manageriale ale întreprinderilor


mici şi mijlocii
Factorul cheie, care frânează procesul de creare a noilor întreprinderi şi creează bariere în
dezvoltarea celor existente, este nivelul scăzut al culturii antreprenoriale. Capitalul uman, care „de
jure” ar trebui să constituie potenţialul de creştere al companiilor este, „de facto” mult prea slab
pregătit, în raport cu acele competenţe strict necesare pentru sporirea competitivităţii întreprinderilor
din sectorul IMM-urilor.
Educaţia antreprenorială este parte componentă a cursurilor de profil economic şi se conţine în
Curriculum Naţional, ca ore opţionale recomandate de Ministerul Educaţiei.
Implementarea cursului de educaţie antreprenorială în învăţământul preuniversitar se realizează
prin intermediul Asociaţiei obşteşti Junior Achievement Moldova (JA Moldova). Programele JA
Moldova şi toate evenimentele educaţionale se desfăşoară în coordonare cu Ministerul Educaţiei. JA
Moldova asigură suportul didactic integral pentru desfăşurarea programelor în sălile de clasă, precum
şi formarea profesorilor prin intermediul stagiilor de iniţiere şi reactualizare.
Activităţile de predare-învăţare în baza manualelor şi a ghidurilor de studiu sunt amplificate
prin intermediul unor laboratoare practice (activităţi cu consultantul de afaceri, dezbateri etc.).
Printre tematicele de curs din aria curriculară Educaţie socio-umană se includ: Eu şi economia
persistării în şcoală, Spiritul întreprinzător în acţiune, Piaţa internaţională, Economia în cifre, în
registrul cărora se includ aspecte de economie personală până la tranzacţii complicate din gestionarea
firmei/afacerii. Pentru clasele primare se aplică o succesiune de programe cu genericul ABC-ul
economic.
În vederea dezvoltării culturii antreprenoriale, Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii pe lângă Ministerul Economiei (ODIMM) implementează Programul
de instruire continuă „Gestiunea Eficientă a Afacerii” (GEA), care are drept scop sporirea calificării
întreprinzătorilor activi şi a celor potenţiali în domeniu antreprenorial şi managerial. Astfel, prin
intermediul Programului, au fost organizate 51 cursuri de instruire în 18 localităţi ale ţării, în cadrul
căruia au fost instruite 1480 de persoane, dintre care 475 sunt antreprenori şi 1005 angajaţii din cadrul
IMM-urilor. Este important de menţionat că, din numărul total de persoane instruite, 928 sunt femei
(63%).
ODIMM, urmare analizei practicilor internaţionale privind formarea culturii antreprenoriale şi
implementarea programelor de instruire, a identificat cele mai bune practici pentru stimularea
dezvoltării sectorului IMM-urilor din Uniunea Europeană, ce va servi drept punct de inspiraţie în
următoarele proiecte elaborare de Organizaţie.
Pentru facilitarea IMM-urilor la informare, au fost active şi vizitate paginile web
www.mec.gov.md, www.odimm.md şi www.businessportal.md de peste 108 mii de vizitatori.
În scopul dezvoltării culturii antreprenoriale şi ale performanţelor manageriale, în anul 2010,
Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova, în colaborare cu CNFA a
efectuat o evaluare a sistemului cooperatist. Problemele, cu care s-au confruntat agenţii economici din
cooperaţia de consum în anul precedent, au fost: accesul limitat la finanţări, lipsa posibilităţilor de
primire a creditelor preferenţiale pentru dezvoltarea sectorului industrial cooperatist, precum şi lipsa
pieţelor de desfacere a produselor fabricate. Astfel, s-a decis lansarea Programului de Instruire
Continuă pentru managerii organizaţiilor şi întreprinderilor cooperatiste.

5
În cadrul Programului „Suport în lansarea Afacerii”, în raioanele republicii au fost organizate
seminare de instruire, care au avut ca scop îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor antreprenoriale în
domeniile managementului financiar, legislaţiei muncii, înregistrării în calitate de plătitor TVA şi
aplicarea legislaţiei în domeniu, tehnicii vânzărilor eficiente. A fost creată o bază de date unică a
Prestatorilor de Servicii în Afaceri (PSA), în care este inclusă informaţia descriptivă despre activitatea
a 91 PSA activi, a căror servicii sunt orientate spre consultanţa şi acordarea suportului necesar
antreprenorilor din Republica Moldova.

IV. Dezvoltarea competitivităţii şi internaţionalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii


Stimularea creşterii competitivităţii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este unul din
factorii ce caracterizează importanţa procesului de inovaţie în IMM-uri, necesar pentru prosperarea
acestora pe plan internaţional, dat fiind evoluţiei rapide a pieţelor de desfacere şi concurenţei acerbe a
economiilor. Şi, în acest sens, rolul principal îi revine Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Agenţiei de
Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT), care în urma colaborării cu Institutul Naţional de Statistică şi
IRECSON din România cu privire la ajustarea datelor statistice referitoare la indicatorii de inovare
conform cerinţelor Uniunii Europene, au iniţiat acţiuni de colaborare cu Biroul Naţional de Statistică
din Moldova în vederea calculării indicatorilor privind activitatea inovaţională a IMM-urilor.
În faza iniţială, în vederea susţinerii dezvoltării activităţilor de inovare în cadrul întreprinderilor
mici şi mijlocii, AITT a elaborat Concepţia de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional în Republica
Moldova.
În scopul impulsionării activităţii în domeniul inovării şi transferului tehnologic, AITT, în
colaborare cu Ministerul Economiei, a organizat Conferinţa Internaţională “Reţele Inovative – Noua
Formulă pentru Dezvoltarea Regională”, în cadrul săptămânii investiţionale “Moldovan Business Week
2010”, cu participarea comunităţii ştiinţifice şi de afaceri.
În anul 2010, în urma cooperării IMM-rilor cu instituţiile de cercetare şi inovare la nivel
naţional, peste 50 de întreprinderi au implementat rezultatele inovaţiilor şi au fost stabilite 16 acorduri
noi cu instituţiile naţionale de cercetare, prin intermediul Proiectelor de Inovare şi Transfer Tehnologic.
Concomitent, pentru a continua dezvoltarea infrastructurii inovaţionale în oraşul Bălţi, a fost deschisă
filiala Incubatorului de Inovare ”Inovatorul”, iar la Cahul filiala Parcului „InAgro”.
În scopul promovării rezultatelor activităţilor de inovare, Agenţia de Inovare şi Transfer
Tehnologic a facilitat participarea întreprinderilor inovaţionale la cea de-a IX-a ediţie a expoziţiei
„Fabricat în Moldova„ care şi-a desfăşurat lucrările în perioada 27-30 ianuarie 2010, la C.I.E.
„Moldexpo” S.A.. În cadrul acestei expoziţii, au fost expuse produsele inovative obţinute în cadrul
Parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi Incubatorului de Inovare şi produsele obţinute în urma realizării
proiectelor de transfer tehnologic. Prin intermediul proiectelor de inovare şi transfer tehnologic, pe
parcursul anului 2010, de către IMM-uri au fost achiziţionate peste 30 de noi tehnologii. Volumul
investiţiilor realizate în acest scop constituie 18,9 mil. lei.
În octombrie 2010, a fost organizată Conferinţa Internaţională ”Instrumente cheie pentru
dezvoltarea fondurilor venture în Republica Moldova”, cu suportul mecanismului TAIEX al Comisiei
Europene, în cadrul căreia comunitatea ştiinţifică şi de afaceri implicată în activităţile inovaţionale a
fost familiarizată cu principalele mecanisme de finanţare venture. În contextul dat, proiectul de inovare
şi transfer tehnologic „Elaborarea mecanismelor de finanţare venture a proiectelor de inovare şi transfer
tehnologic” şi-a propus elaborarea bazei legislative pentru crearea fondurilor venture în Republica
Moldova.
Urmare dezvoltării şi extinderii afacerilor, care beneficiază de serviciile de incubare în
Incubatorul de Afaceri din or. Soroca, în anul 2010 au fost create 25 noi locuri de muncă, astfel încât
dinamica înregistrată prezintă o creştere de la 55 locuri de muncă la începutul anului, până la 80 locuri
de muncă la sfârşitul anului. La sfârşitul primului an de activitate, companiile rezidente în IAS, au
atins o cifră totală de afaceri de 24,9 mil. lei. O companie din cadrul IAS, cu suportul financiar al
programului BAS BERD Moldova, a fost asistată în promovarea produselor proprii pe pieţele externe.

6
Concomitent, pe parcursul anului 2010, incubatorul a găzduit multiple evenimente menite să contribuie
la dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale managerilor companiilor incubate.
Întru consolidarea capacităţilor administraţiei Incubatorului din Soroca , în cadrul proiectului
„Instrumente concrete de susţinere a sectorului IMM-urilor - dezvoltarea clusterelor”, a fost
organizată o vizită de lucru în Republica Cehă, în cadrul căreia participanţii au luat cunoştinţă cu
practicile europene privind administrarea incubatoarelor de afaceri şi parcurilor tehnologice, înfiinţate
cu suportul financiar al autorităţilor locale sau centrale din Republica Cehă.
Ţinând cont de situaţia reală din Moldova, în anul 2010, au fost trasate eventuale priorităţi ale
statului la elaborarea politicii privind crearea clusterelor cu participarea întreprinderilor mici şi
mijlocii. În acest context, în octombrie 2010, s-a desfăşurat masa rotundă cu tema „Crearea şi
dezvoltarea clusterelor în Republica Moldova – practica Republicii Cehe, la care au fost prezenţi
excelenţa sa dl. Jaromir KVAPIL – ambasador al Republicii Cehe, reprezentanţii autorităţilor publice
centrale şi locale, mediul academic şi mediul de afaceri. În cadrul mesei rotunde partenerii cehi ai
proiectului comun „Instrumente concrete de susţinere a sectorului IMM-urilor - dezvoltarea
clusterelor” au efectuat o prezentare exhaustivă a experienţei creării şi dezvoltării clusterelor în
Republica Cehă. De asemenea, au fost puse în discuţie posibilităţile de finanţare a eventualelor
clustere, inclusiv accesul la finanţarea externă, tentativele de creare a clusterelor inovative şi
problemele întâmpinate de acestea, suportul instituţiilor academice în identificarea domeniilor şi
regiunilor relevante formării şi dezvoltării clusterelor în Republica Moldova.
Reieşind din aceasta, au fost trasate următoarele eventuale priorităţi ale statului la elaborarea
politicii privind crearea clusterelor cu participarea întreprinderilor mici şi mijlocii:
• introducerea noţiunii de cluster în documentele strategice şi economice ale Republicii
Moldova,
• selectarea instituţiilor publice, care ar fi factorii (actorii) principali ai clusterelor,
• selectarea sectoarelor principale, care sunt oportune de a fi susţinute de către stat în cadrul
clusterelor,
• selectarea direcţiilor de dezvoltare ale întreprinderilor, considerate oportune de a fi
susţinute prin intermediul politicii statului privind clusterizarea,
• elaborarea materialelor metodice şi practice privind crearea clusterelor în ajutorul
întreprinzătorilor.
Excelenţa Sa, dl Jaromir KVAPIL a menţionat că Republica Cehia pune accentul pe dezvoltarea
economică a Republicii Moldova, aceasta fiind unica din spaţiul european, din cele 4 ţări prioritare de
dezvoltare pentru Cehia, cu posibilitatea acordării unui suport financiar pe parcursul anilor 2010-2017 a
câte 2,5 mil. Euro anual.
În scopul optimizării şi eficientizării potenţialului întreprinderilor şi instituţiilor în elaborarea,
utilizarea şi gestionarea obiectelor de proprietate intelectuală Agenţia de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală (AGEPI) a lansat noul tip de servicii - Prediagnoza Proprietăţii, care, începând cu anul
2009, se acordă în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, urmând cele mai bune practici europene în
domeniu. În anul 2010, a fost perfecţionată metodologia de desfăşurare a acestei prediagnoze, iar
informaţia a fost pe larg diseminată în cadrul seminarelor şi expoziţiilor. AGEPI dispune de programe,
materiale didactice şi condiţii tehnice necesare pentru şcolarizarea directorilor şi contabililor IMM-
urilor active din republică în domeniul evaluării proprietăţii intelectuale şi includerii în capitalul social
şi în bilanţul contabil al IMM-urilor.
În anii 2009–2010, circa 1039 întreprinderi din sectorul IMM-urilor au obţinut titluri de protecţie
asupra obiectelor de proprietate intelectuală.
De asemenea, în anul 2010, a continuat editarea lucrărilor din seria „Culegeri de acte normative în
domeniul protecţiei proprietăţii industriale”, care includ actele normativ-legislative naţionale şi
internaţionale (tratate, acorduri şi convenţii la care Republica Moldova este parte), directivele
europene în domeniul protecţiei şi realizării drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi extrase
din Codul penal, Codul contravenţional, Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, Codul
vamal cu referire la protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.

7
În scopul antrenării IMM-urilor în procesul de achiziţii publice, Agenţia Achiziţii Publice a
întreprins un şir de acţiuni pentru facilitarea accesului IMM-urilor spre a fi incluse în Lista
operatorilor economici calificaţi care urmează să participe la concursurile prin cererea ofertelor de
preţ, care este publicată pe site-ul oficial al Agenţiei www.tender.gov.md.
În anul 2010, au fost aprobate modificările la Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi
serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri. Astfel, anual,de către Guvern, se va aproba Lista bunurilor
şi serviciilor autohtone pe care autorităţile contractante sunt obligate să le achiziţioneze, ţinând cont de
originea acestora, în aşa fel, creând un mecanism eficient de antrenare a IMM-urilor în procesul de
achiziţii publice, deoarece la procedurile de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor nu pot participa
decât cele de origine autohtonă.
În perioada 22-25 iunie 2010, la Chişinău, în cadrul pregătirilor pentru desfăşurarea Săptămânii
Investiţionale „Moldova Business Week 2010”, Organizaţia pentru Promovarea Exporturilor din
Moldova (OPEM) a elaborat Profilul oportunităţilor investiţionale standard, care a fost distribuit spre
completare administraţiei publice centrale, locale şi sectorului privat din Republica Moldova. Ca
rezultat, 272 profiluri investiţionale au fost plasate pe CD „Moldova: Focus on Relocation” şi
„Moldova: Investment Opportunites”, care au fost distribuite în cadrul evenimentului menţionat şi prin
Misiunile Diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare.
Dezvoltarea comerţului şi businessului electronic în Republica Moldova ar putea să faciliteze
integrarea Moldovei în societatea informaţională globală. În acest scop, în anul precedent, Ministerul
Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, cu suportul proiectului PNUD „Edificarea e-guvernării în
Moldova - 2”, au iniţiat studii pentru a estima starea lucrurilor în utilizarea TIC de către companii şi
prestarea serviciilor B2B. Rezultatele studiului atestă faptul că mai mult de două treimi din IMM-uri
utilizează calculatoare în activitatea cotidiană, dar totodată persistă o repartizare neuniformă a
întreprinderilor dotate cu calculatoare. Decalajul considerabil există între mediul urban şi cel rural, cel
din urmă rămânând în inferioritate.
În prezent, fiecare a patra întreprindere dispune de reţea locală de calculatoare, ponderile celor
conectate la intranet şi extranet fiind mai mici, dar reciproc egale. Cel mai utilizat tip de conectare la
Internet este: banda largă cu conexiune fixă, prin care este conectată la Internet practic fiecare a patra
companie. Cel puţin, fiecare a 10-a companie este implicată în comerţul electronic, primind comenzi
prin Internet, iar 2/3 din cele menţionate plasează şi comenzi on-line. La acest capitol, factorul
determinat este forma de proprietate, companiile cu capital străin detaşându-se semnificativ de firmele
cu altă formă de proprietate. Cât priveşte ponderea comerţului electronic în întreprinderi, aceasta nu
atinge, în mediu, nici a 25-a parte din total.
Întru asigurarea intermedierii financiare în opţiunile de transfer ale remitenţelor, Ministerul
Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, prin intermediul Î.S. „Poşta Moldovei”, a fost implicat în
sistemul de transfer şi distribuire a remitenţelor în valută. Actualmente, remitenţele sosesc în ţară prin
mandate poştale internaţionale, care se plătesc doar în valută naţională. În proiectul de lege a poştei au
fost introduse prevederi, coordonate cu Banca Naţională a Moldovei privind acordarea operatorului
poştal naţional Î.S. „Poşta Moldovei” a dreptului de a presta serviciul mandate poştale internaţionale în
valută străină, prin intermediul căruia sosesc remitenţele cetăţenilor noştri de peste hotare.
Concomitent, au apărut companii care facilitează plăţile on-line, oferă servicii de plată de tip
web-Money, iar băncile oferă o gamă de servicii cu conturile clienţilor prin Internet.

V. Intensificarea dialogului dintre Guvern şi sectorul privat


În scopul susţinerii dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi promovării
dialogului public-privat, în perioada 26-29 mai curent a avut loc Forumul Internaţional al
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, desfăşurat sub patronajul Guvernului Republicii Moldova,
organizatorii fiind Ministerul Economiei, C.I.E. ”Moldexpo” S.A., Organizaţia pentru Dezvoltarea
Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii de pe lângă Ministerul Economiei, Camera de Comerţ şi
Industrie şi Primăria mun. Chişinău. Acest eveniment, organizat în cadrul Săptămânii Europene a

8
IMM-urilor, a fost realizat într-un format practic, interactiv şi inovativ, cuprinzând mai multe activităţi
de interes sporit pentru antreprenori, precum:
• Expoziţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii cu Programul adiţional (mese rotunde şi seminare
informative pentru IMM-uri);
• Conferinţa Internaţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii;
• Concursuri naţionale pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii.
La expoziţie au participat 212 întreprinderi micro, mici şi mijlocii, meşteşugari şi fermieri, care
au prezentat produse şi servicii din sectorul agricol, alimentar, construcţii, textile, turism, etc. De
asemenea, au fost prezenţi reprezentanţi ai proiectelor internaţionale, companiilor de consultanţă şi
băncilor comerciale, care au propus servicii şi produse pentru IMM-uri.
Expoziţia a fost vizitată de aproximativ 4200 de persoane din toată republica şi 150 din străinătate.
Expoziţia IMM-urilor şi-a atins scopul propus prin intermediul promovării produselor şi
serviciilor autohtone, stimulării introducerii inovaţiilor, modernizării proceselor tehnologice,
identificării parteneriatelor de afaceri, precum şi a potenţialilor clienţi, informării antreprenorilor
privind facilităţile oferite de stat întru dezvoltarea sectorului IMM-urilor.
Programul Adiţional din cadrul Forumului a cuprins 6 mese rotunde, 2 seminare informative, 1
training şi prezentări de companii şi produse, care au contribuit substanţial la ridicarea gradului de
informare a agenţilor economici referitor la interpretarea unor articole ale Codurilor Fiscal şi Vamal,
consolidarea pieţei serviciilor de consultanţă, creşterea gradului de profesionalism şi nivelului de
informare a prestatorilor de servii de afaceri, etc.
Conferinţa Internaţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii cu genericul: „Inovaţii.
Modernizare. Management Performant” a servit drept platformă de discuţii privind crearea şi
dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, excluderea constrângerilor existente în accesarea
resurselor financiare, îmbunătăţirea infrastructurii de suport în afaceri, educarea unei culturi de
management performant şi a abilităţilor antreprenoriale inovative.
Conferinţa s-a desfăşurat în 3 ateliere de lucru, în cadrul cărora au participat circa 250 de
persoane, reprezentaţi ai mediului de afaceri, sectorului public, mediului academic, organizaţiilor
neguvernamentale şi asociaţiilor de afaceri, instituţiilor naţionale şi internaţionale şi au fost discutate
subiectele:
• Importanţa asigurării accesului la finanţare întru dezvoltarea sectorului IMM;
• Infrastructura de suport în afaceri – instrument de dezvoltare a IMM-urilor;
• Cultura antreprenorială şi responsabilitatea social-corporativă.
Concursuri naţionale şi ceremonii de decernare a premiilor pentru IMM-uri.
În cadrul Forumului IMM-urilor a fost organizată Ziua premiilor, pe parcursul căreia au fost premiaţi
agenţi economici:
• Ceremonia de decernare a premiului „IMM – model de responsabilitate socială”.
• Ceremonia de decernare a granturilor tinerilor antreprenori, beneficiari PNAET.
• Ceremonia de decernare a premiului de stat pentru realizări în domeniul calităţii.
• Ceremonia de decernare a premiilor „Cel mai bun antreprenor din sectorul IMM”.
Întru dezvoltarea instituţională a centrelor raionale de consultanţă a IMM, a fost organizat
seminarul „Rolul autorităţilor publice locale pentru dezvoltarea sectorului IMM”, eveniment ce a avut
drept scop reuniunea tuturor reprezentanţilor secţiilor economie din cadrul Consiliilor raionale pentru
a consolida capacităţile profesionale ale structurii date. Totodată, în vederea utilării centrelor cu
tehnică modernă, cu suportul financiar al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiune, a fost alocat
câte o imprimantă multifuncţională şi un memory stick pentru fiecare din subdiviziunile nominalizate.

9
Cu ajutorul proiectului USAID/BIZTAR din SUA au fost organizate seminare, mese rotunde,
unde au fost abordate asigurările sociale, declaraţia rapidă, inventarierea actelor permisive eliberate de
către autorităţile publice centrale, Ghilotina 2+ Plus.
Un suport real pentru mediul de afaceri autohton a oferit şi Proiectul de Parteneriat moldo -
german în domeniul businessului. Cu suportul proiectului s-a desfăşurat o sesiune de instruire, au fost
organizate mese rotunde şi seminare referitoare la protejarea proprietăţii intelectuale a întreprinderii,
forţa majoră în activitatea de întreprinzător, marketing şi comunicarea în vânzări, tehnica comunicării
eficiente în cercurile de afaceri şi protecţia mediului înconjurător. De asemenea, s-a continuat dialogul
eficient cu autorităţile publice locale, asociaţiile neguvernamentale ce reprezintă interesele
antreprenorilor.
De comun acord cu primăria mun. Bălţi şi Proiectul de parteneriat moldo–german în domeniul
businessului, a elaborat ediţia a III-a a catalogului „Bălţi–regiune atrăgătoare”, la care au participat
peste 30 de agenţi economici din municipiul Bălţi.
În scopul avansării experienţei înaintate a activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, în anul
2010, în mun. Bălţi a continuat activitatea privind cooptarea întreprinderilor municipiului şi acordarea
ajutorului pentru participarea lor la expoziţii comerciale interregionale şi internaţionale. Antreprenorii,
prin intermediul presei locale, sunt cu regularitate informaţi despre posibilităţile participării la diverse
expoziţii şi concursuri.
În perioada 7–9 mai 2010, Camera de Comerţ si Industrie, in comun acord cu primăria mun.
Balţi, a organizat un EXPO Târg Specializat „Pro Casa”, cu participarea unui grup de antreprenori din
România (judeţele Botoşani si Suceava), cât si a reprezentanţilor Camerelor de Comerţ si Industrie din
Botoşani si Suceava.
Întru eficientizarea accesului la informaţii a antreprenorilor din toate regiunile ţării, secţiunea
Agende Raionale de pe www.businessportal.md a fost suplinită cu 11 agende raionale. Agendele
raionale reprezintă un focar de informaţii utile antreprenorilor, care doresc sa-şi lanseze o afacere în
raioanele republicii.
În scopul coordonării şi intensificării acţiunilor reciproce, întreprinse de către conducătorii
întreprinderilor, organizaţiilor structurilor bancare, gospodăriilor agricole (colective şi de fermier) şi de
organele APL, în vederea consolidării eforturilor întru dezvoltarea economiei, implementării noilor
tehnologii, dezvoltării sferei de producţie şi elaborării măsurilor de dezvoltare şi susţinere a sectorului
IMM-urilor, în raionul Cantemir, a fost creat un Consiliu Economic, în cadrul şedinţelor căruia au fost
abordate problemele stringente de dezvoltare a economiei raionului, cum este:
• realizarea strategiei programului de dezvoltare socio-economică a raionului,
• susţinerea modernizării şi implementării noilor tehnologii pentru crearea unei agriculturi cu o
productivitate şi competitivitate sporită,
• crearea întreprinderilor noi în domeniul prelucrării producţiei agricole,
• stabilirea relaţiilor economice cu agenţii economici din Polonia, Belarusi, România, Ucraina.
În raionul Călăraşi, întru susţinerea IMM-urilor, pe parcursul anului 2010, a fost creată o
Asociaţia a legumicultorilor în s. Meleşeni. Prin intermediul Proiectului GTZ, aceştea au beneficiat de
1660 mii lei pentru construcţia unui frigider pentru păstrarea legumelor, fructelor cu o capacitate de
100 tone. De asemenea, prin intermediul acestui Proiect, au fost procurate şi instalate baterii solare, au
fost sădite 13 ha livezi de pruni, suma granturilor constituind 1540 mii lei.
În oraşul Călăraşi activează Centrul de informare şi consultanţă „ACSA”, Federaţia Fermierilor,
care oferă IMM-urilor consultanţă şi informaţii utile, organizează seminare pe diferite tematici cu
participarea specialiştilor din diferite domenii.
În raionul Drochia, pe parcursul anului 2010, 248 de agenţi economici au beneficiat de
serviciile Centrelor de Consultanţă şi Informare „ACSA” şi „Agro-Cons”, care acordă consultaţii la
cererea agenţilor economici.
În raionul Edineţ, în anul 2010, de către specialiştii din Direcţia Agricultură şi Alimentaţie,
„ACSA”, „AGROINFORM”, „FITO-MAG”, au fost organizate seminare de instruire a IMM-urilor cu

10
tematica „Acordarea subvenţiilor în agricultură” şi „Constituirea Asociaţiilor producătorilor din
agricultură”, „Fructele moldoveneşti – starea actuală şi perspective”, în cadrul cărora s-au constituit
multe asociaţii ale producătorilor din agricultură.
În corespundere cu programele economice sociale, unele raioane au încheiat acorduri de
parteneriat cu Republica Belarusi, Ucraina, România (or. Bârlad), Republica Cehă (or. Praga).
Raionul Cantemir, în parteneriat cu „Fundaţia Terra Human” Polonia, participă la demararea
proiectului „Zorile Prutului”, pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în
localităţile moldoveneşti din preajma râului Prut, în baza experienţei poloneze pentru crearea
localităţilor tematice unite într-un marşrut turistic şi crearea unei zone turistice Europene „Valea râului
Prut”.
La 25 octombrie 2010, Consiliul raional Cahul, în comun cu Consiliul General al României a
organizat Forumul economic „Cooperarea transfrontalieră România – Republica Moldova”, la care au
participat agenţii economici din regiunea de sud a Moldovei.
Colaboratorii din cadrul Consiliului raionului Cantemir şi conducătorii IMM-urilor au participat
la Forumul Economic „Cooperarea Transfrontalieră România - Republica Moldova”, organizat de
către Consulatul General al României în Republica Moldova, în cadrul căruia s-au discutat problemele
cheie de colaborare şi cooperare internaţională:
• parteneriatele România - Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene,
• utilizarea eficientă a afacerilor comerciale oferite de UE,
• climatul investiţional din Republica Moldova.

În concluzie, putem menţiona că, pentru a soluţiona problemele ce ţin de îmbunătăţirea cadrului
normativ–legislativ şi a mediului financiar pentru întreprinderile mici şi mijlocii, este necesară
implicarea statului prin oferirea de diverse facilităţi pentru suport şi dezvoltare. Se propune:
posibilitatea efectuării transferurilor valutare între agenţii economici pe teritoriul Republicii Moldova;
diminuarea timpului de restituire a TVA la buget; oferirea facilităţilor la procurarea carburanţilor
pentru producătorii agricoli; dezvoltarea domeniului de asigurare a culturilor şi roadei viitoare;
diminuarea impozitelor pentru remunerarea muncii aferente angajatorilor.
Băncile, în continuare îşi orientează activitatea spre dezvoltarea portofoliului de credite
destinate finanţării activităţii IMM-urilor. Unele bănci aprobă programe specializate de creditare, ca
exemplu fiind programul de creditare al întreprinderilor agricole.
De rând cu rezultatele obţinute, problemele majore cu care se confruntă în activitatea sa
întreprinderile mici şi mijlocii rămân a fi:
• competitivitatea joasă a IMM-urilor din sectorul de producere şi sfera prestări servicii;
• insuficienţa de promovare a instrumentelor financiare, de tipul capitalului de risc şi a
fondului de garantare a creditelor adresate IMM-urilor;
• cultura antreprenorială subdezvoltată şi, drept consecinţă un grad insuficient de
absorbţie a forţei de muncă specializate/calificate;
• lipsa unor mecanisme şi sisteme de consolidare a capacităţilor tehnologice a IMM-
urilor din domeniile prioritare de dezvoltare;
• întârzierea achitării subvenţiilor pentru producătorii agricoli şi restituirea TVA în
termenii stabiliţi de legislaţie, etc.
Soluţionarea problemelor enumerate cer implicarea cât mai activă a administraţiei publice
centrale şi locale, a instituţiilor financiar-bancare, a proiectelor de asistenţă tehnică, destinate
dezvoltării sectorului dat în realizarea Programului de stat de susţinere a dezvoltării întreprinderilor
mici şi mijlocii pentru anii 2009-2011.
Efortul şi cooperarea tuturor celor implicaţi în procesul de implementare a Programului, va fi
urmat de creşterea numărului de întreprinderi mici şi mijlocii, promovarea întreprinderilor mici şi
mijlocii din diverse domenii de activitate, îmbunătăţirea nivelului de bunăstare a localităţii, regiunii în
care activează.

11