Sunteți pe pagina 1din 24

intr-o atmosferă de puternică angajare patriotică a Întregului popor

pentru a intimpina cu remarcabile fapte de muncă Conferinţa Naţională> a


partidului şi aniversarea a 40 de ani de la proclamarea Republicii, tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU, Împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, a
inaugurat la 21 noiembrie a.c. o nouă ctitorie a "Epocii Nicolae Ceauşescu"
- ansamblul feroviar şi rutier de poduri dunărene din zona Feteşti-Cema- .
voda şi Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari.

Se poate spune, pe drept cuvînt, gres, civilizaţie şi bunăstare, demon- a continuării procesului revoluţio­ dus la depăşirea unor greutăţi ce
că anul 1987 a fost un an bogat .În strind cu prisosinţă deplina unitate nar de transformare a societăţii. s-au manltestat in economia
evenimente cu profunde semnifi- de voinţă şi acţiune a întregului Un accent deosebit s-a pus În Ra- .~. noastră datorate situaţiei dificile pe
caţii politice În viaţa tineretului, a nostru popor În jurul partidului, al port pe întărirea ordinii şi discipli- plan mondial marcată de adincirea
partidului şi poporului, În efortul pe secretarului său general, tovarăşul nei, pe respectarea riguroasă a legi- crizei economice, energetice şi de
care intreaga noastră naţiune, într-o NICOLAE CEAUSESCU. lor ţării, În condiţiile existenţei unui materii prime. Realizările obţinute
deplină unitate, îl desfăş~ară pen- DeSfăşurată după primii doi ani ai sistem de largă participare la deci- În primii ani ai actualului cincinal
tru continuarea pe o treaptă supe- cincinalului 1986-1990 şi la trei ani zie, de democraţie revoluţionară, sub conducerea clarvăzătoare a
rioară a înfăptuirii' Programului de de la istoricele hotărîri ale Con- muncitorească .. partidului nostru demonstrează cu
făurire a societăţii socialiste multi- gresului al XIII-lea al P.C.R., care a În cadrul lucrărilor Conferinţei autoritatea argumentelor viabilita-
lateral dezvoltate şi înaintare a trasat ca obiectiv fundamental con- Naţionale a partidului s-a dat cea .tea hotărîriior şi orientări lor Con-
României spre comunism.' Marca- tinuarea fermă a politicii .de făurire mai înaltă apreciere rolului deter- gresului al XIII-lea al P.C.R. de dez-
rea În acest an a 65 de ani de la a societăţii socialiste multilateral minant al tovarăşului NICOLAE voltare a industriei şi agriculţurii, a
crearea U. T.C. şi a 30 de ani de la în- dezvoltate şi înaintare a patriei intregii societăţi româneşti. In ca-
CEAUŞESCU În fundamentarea
fiinţarea U.A.S.C.R. s-a constituit noastre spre comunism, Conferinţa drul lucrărilor Conferinţei Naţio­
şi elaborarea întregii politici a parti-
pentru intregul tineret al patriei Naţională a partidului a relevat un nale a partidului a fost analizată cu
noastre Într-un moment de reali- dului şi statului nostru, strategiei înaltă exigenţă şi responsabilitate
bogat bilanţ al înfăptuirilor În toate dezvoltării neco,ntenite a ţării, pla-
zare a unui bilanţ În privinţa impli- domeniile de activitate, rezultate comunistă activitatea desfăşurată
cării tinerei generaţii, sub conduce-
nurilor şi programelor prin care se de organizaţiile de partid, de masă
remarcabile obţinîndu-se În dezvol- eşalonează cu rigoare ştiinţifică
rea partidului comunist, În realiza- tarea industriei, În agricultură, În in- şi obşteşti, În vederea înfăptuirii În
rea unei societăţi mai bune şi mai procesul amplu şi complex de edifi- cel.e mai bune condiţii a obiective-
văţămînt, ştiinţă şi cultură, precum care a societăţii socialiste multila-
drepte, În condiţiile responsabili- şi În activitatea politico-educativă, lor actualului cincinal, a programe-
tăţilor sporite ce revin tineretului În
teral dezvoltate În patria noastră şi lor speciale privind dezvoltarea di-
de formare a conştiinţei caractertS- Înaintare a României spre comu-
înfăptuirea complexului program tice societăţii socialiste şi comu- namică, multilaterală. a economiei
de dezvoltare socialistă multilate- nism. Participanţii au dat expresie naţionale. O dată cu evidenţierea
niste. sentimentelor de aleasă stimă şi
rală a patriei noastre. Raportul de excepţională însem- rezultatelor bune obţinute au fost
preţuire faţă de tovarăşa academi-
Eveniment de o deosebită impor- nătate, atît teoretică, cît şi prac- dezbătute, Într-un prol')unţat spirit
tanţă in' viaţa partidului şi a poporu- cian doctor inginer ELENA critic şi autocritic, nerealizările în-
tică, al tovarăşului NICOLAE
lui, desfăşurată cu puţin timp inainte CEAUSESCU, militant de frunte registrate şi cauzele care le-au ge-
de aniversarea a 40 de ani de la CEAUŞESCU, susţinut În des- al· partidului şi statului nostru, pen- nerat, au fost stabilite măsuri con~
proclamarea Republicii, Conferinţa chiderea lucrărilor Conferinţei tru contribuţia remarcabilă la ela- crete pentru Înlăturarea tuturor
Naţională a P.C.R. a avut loc Într-o Naţionale a, partidului, aduce o borarea şi înfăptuirea politicii parti- neajunsurilor, pentru ridicarea ni-
atmosferă de puternică eferves- nouă contribuţie originală la îm- dului, la dezvoltarea multilaterală a velului tehnic şi calitativ al produse-
cenţă revoluţionară, de înaltă res- bogăţirea gindirii şi practicii revolu":' României socialiste, la progresul lor, creşterea productivităţii mun-
ponsabilitate comunistă, de anga- ţionare privind necesitatea obiec- continuu al ştiinţei, învăţămîntului cii, reducerea consumurilor mate-
jare plenară În amplul proces de tivă a creşterii rolului conducător al şi culturii în patria noastră. riale şi energetice, gospOdări rea ju-
dezvoltare multilaterală a societăţii partidului in societate, in organiza- Eforturile susţinute ale tuturor dicioasă a resurselor de materii
noastre, pentru ridicarea neconte- rea şi desfăşurarea întregii opere oamenilor muncii, ale întregului po- prime şi materiale, promovarea
nită a României pe noi culmi de pro- de construcţie socialisţă, precum şi por, sub 'Conducerea partidului, au largă a cuceririlor noii revoluţii teh-

I TEHNIUM 12/1987
o
jl

nico-ştiintifice. Un loc important În Recenta manifestare intrată În profund angajată În cuplare a electrocardiografului
cadrul lucrărilor marelui forum al calendarul tradiţional al acţiunilor aie contempo-
' ......... nit .... "'.·o (autori: ing. Roat Consta"tin şi ing.
comuniştilor l-au ocupat obiecti- U.T.C. - "Săptămîna ştiinţei şi teh- socialiste ro.· Constantinescu Radu)., In dome-
vele noii revoluţii agrare. progra- nicii" -:- a prilejuit la. Bucureşti o ex- niul chimiei sint prezente diverse
mele speciale pentru obţinerea poziţie, găzduită de Modern-Club, .. $tiinţă- Tehnică-Produc- produse ca: elemente plastice pen-
unor producţii ridicate sigure şi sta- care a reunit semnificativ şi eloc- care concursul de creaţie tru cuplaje ("Danubiana"), colo-
bile la cereale, plante tehnice şi În vent realizări semnate de tineri din a o nobilă tradiţie, a ranţi "Relotil", adeziv pentru cord
horticultură, precum şi pentru Îm- mari întreprinderi bucureştene, in- ml"'lhlll'7~t acest an tineri din 136 metalic, preparate diverse pentru
bunătăţirea activităţii În zoot~hnie. stitute de cercetare şi proiectare. de productie şi cercetare pigmentare şi colorare cauciuc Ca-
Aprobînd în unanimitate toate licee industriale etc. pus amprenta inteligen- rom. Din domeniul· electronicii şi
documentele supuse dezbaterii, '0 scurtă prezentare sintetică pe 9 534 de lucrări. tehnicii de calcul atrag atenţia cal-
participanţii la lucrările Conferinţei este. grăitoare pentru calitatea in- semnificativ este următo­ culatorul Cub.:.....Z, incintete acus-
Naţionale a partidului s-au consti- tegrării tinerilor muncitori, tehni- a aplicat deja peste tice de 20 W şi 40 W şi calculatorul
tuit într-o strălucită mărturie a uni- cieni şi specialişti din Capitală În şi lucrările avansate multifuncţional de bord auto (au-
tăţii de gînd, de voinţă şi acţiune a in- vederea indeplinirii orientărilor şi demonstrînd nu numai re- tori: Brlcman 1., NICI F. şi Duml-
tregului popor În jurul partidului, al sarcinilor stabilite de Congresul al ceioti'lIitl:ite la nou, ci şi o lăudabilă trescu E. de la Institutul de Pro-
secretarului său general,· tovarăşul XIII-lea al P.C.R., a orientări lor şi in- deschidere faţă de capacitatea ute- iectări pentru Automatizări).
dicaţiilor secretarului general ai ciştilor de a interveni activ, cu pro- Creaţia tehnico-ştiinţifică a tine-
NICOLAE CEAUŞESCU, rilor bucureşteni, cu o largă deschi-
arhitectul vizionar al Romaniei mo- partidului, tovarăşu'l NICOLAE puneri concrete, pentru instaurarea
unei noi calităţi fie În produsele in- dere tematică, practic nelipsind nici
derne, eminent revoluţionar, şi pa- CEAUŞESCU. creaţii din domeniul industriei
triot înflăcărat, comunist de\ ome- dustriale, fie În cele de larg consum.
Cei 24 000 de tineri din 176 de uşoare, medicamentelor, industriei
nie, profund preocupat de cauza Nu mai puţin semnificativ este şi metalurgice etc., precum şi realizări
socialismului şi păcii În lume. unităţi de producţie, cercetare faptul că peste 2 000 de utecişti
proiectare şi şcoli din municipiui semneaz.ă invenţii şi inovaţii, după
ale elevilor de la liceele industriale,
În această perioadă premer- Bucureşti au preluat spre rezolvare se dovedeşte a fi o elocventă
gătoare aniversării zilei de naştere cum acţiunile dedicate creaţiei teh-
3 780 de teme de cercetare sau pro- oglindă a competenţei, a efortului
şi a peste 55 de ani de activitate re- nico-ştiinţifice s-au ridicat În acest
ducţie care vizează într-o ampl ă şi creator dedicat de utecişti unor
voluţionară a secretarului general la 200, cuprinzînd obiective majore cum ar fi: moder-
semnificativă paietă indicatori eco- schimburi experienţă, sesiuni de
al partidului, tovarăşul NIC'OLAE nomici printre care enumerăm: cres- nizarea producţiei, ridicarea nivelu-
comunicări ştiinţifice şi referate, lui calităţii, economisirea materiilor
CEAUŞESCU, alături de in- terea productivităţii muncii, sporirea mese rotunde şi simpozioane.
treaga noastră naţiune, tînăra ge- exportului, reducerea importului, re- prime, materialelor, combustibilitor
sinteză numerică are ne- şi energiei, valorificarea materiale-
neraţie a patriei, fără deosebire de ducerea consumului de materii voie cîteva exemplificări. Cu ris-
naţionalitate, muncitori, ţărani, in- prime, materiale şi combustibili, lor refolosibile şi creşterea efi-
cul inerent de a nu putea cuprinde cienţei întregii activităţi.
telectuali, 'elevi, studenţi, militari şi sporirea calităţii produselor. Efec- creaţiile prezente În Expoziţia
tele economice ale entuziasmului şi Expoziţia deschisă sub egida Co-
copii, urmînd neabătut partidul, pe creaţie tehnico-ştiinţifică a ute-
secretarul său general, participă cu competenţei, ale dăruirii şi implicării mitetului municipal Bucureşti a,l
ciştilor bucureşteni, vom afirma de Uniunii Tineretului Comunist, dedi-
insufleţire şi înflăcărat. entuziasm, În cele mai "fierbinţi" probleme la bun Început diversitatea reali-
ale calităţii sînt sintetizate În evalu., cată Conferinţei Naţionale a parti-
pretutindeni acolo unde gîndeşte şi zărilor, cît şi calitatea lor manifestă,
acţionează tinereţea, la înfăptuirea area eficienţei economice de 1 140 dului şi aniversării a 40 de ani de la
În special În domeniul ramurilor de pro.clamarea Republicii, a demon-
politicii interne şi externe a partidu- milioane de lei, repartizată in fina- vîrf ale economiei naţionale.
lui şi statului nostru, la întreaga Iităţi. diverse, cum ar fi: sporul pro- strat cu prisosinţă angajarea ple-
Iată cîteva realizări semnificative: nară a tinerei generaţii În", înfăptui­
viaţă social-politică si economică ducţiei, creşterea exportului, redu-
cerea importului, reducerea cheltu- testerul identificator de circuite im- rea obiectivelor stabilite de Con-
cinstind cu rezulta'te deosebite primate MC-900 PLUS (viteza de
Conferinţa Naţională a partidului şi ielilor de producţie, sporul benefi- gresul al XIII-lea al P.C.R., în mate-
ciilor. identificare 0,4 s, realizat de un co- rializarea preţioaselor îndrumări şi
cea de-a 40-a aniversare a procla- lectiv de la I.E.M.I.); microscop-ul indicaţii ale secretarului general al
mării Republicii, cu convingerea Cei 21 824 de utecişti participanţi (autori: Dobre G., partidului, tovarăşul NICOLAE
fermă În justetea pOliticii partidului la realizarea obiectivelor asumate COll"Istantlnescu P. de la I.O.R.). De
nostru, cu dorinţa de 'a răsplăti prin de comisiile de creaţie tehnico-ştiin-:­ se remarcă prin calităţile CEAUŞESCU, oferind o ima-
fapte de muncă minunatele condiţii ţifică" materializînd of~nsiva noului sale instalaţia pentru aşchiere crio- gine elocventă a implinirilor de
materiale şi spirituale create la noi În strategiile dezvoltării ţării, au de- a metalelor ce permite pre- astăzi În acest domeniu, prefigu-
În ţară tinerei generaţii. monstrat că tinereţea nu este doar o unor materiale sub flux de rînd, În acelaşi timp, o evaluare a
vîrstă biologică, afirmind cu fermi- azot (autori: T. şi ing. Gri- posibilităţilor viitoare.
GHEORGHE BADEA tate starea de spirit revoluţionar a vei lE.), precum echipamentul de CALIN STÂNCULESCU

TEHNIUM 12/1987 I
plaja -5S°C -;- +125°C, care sînt merită menţionat aici şi operaţiona­
"cap de f.~milie" În privinţa perfor- lui cvadruplu LF347, care poate fi
manţelor. In general cele mai ieftine, considerat un echivalent BIFET al
dar şi cu performanţele cele mai mo- circuitului bipolar cvadruplu 747.
deste, sînt circuitele de clasă comer- Dintre produsele firmei Fairchild
cială, cu parametrii de catalog speci- amintim circuitele MA n1 (A),

AMPLIFICATOARE ficaţi pentru plaja O -;- 70°C.

OPERAŢIONALE BIFET
Printre primele tipuri lansate În
fJ.An2 (A), MAn4 (A), operaţionale
simple, duble, respectiv cvadruple,
caracterizate prin curent redus de
alimentare (maximum 2,5 mA per

OPERATION:ALE
1975 de firma National Semicon- amplificator), factor de zgomot re-
ductor se numără cele din seria dus (20 nV/tlHz la 1 kHz), slew-rate
LF155 (L-de la liniar, F-de la FET), de 13 VI JlS şi bandă de trecere de

. cu variantele constructive LF155,


LF255,LF355, respectiv LF155A şi
LF355A, .acestea două din urmă cu
caracteristici de intrare Îmbună­
4 MHz.
Firma Motorola a lansat operaţio­
nalele cvadruple MC3571 (plajă ex-
tăţite. Au urmat imediat familiile
LF156 şi LF157 (LF156, LF156A,
LF256, LF356, LF356A; LF157,
Un important pas înainte pe linia siderabilă a impedanţelor de in- LF157A, LF257, LF357, LF357A), a
căror perfecţionare majoră a con- Uintrare
periecţionării amplificatoarelor ope- trare, extinderea benzii de frec-
raţionale l-a constituit apariţia, În venţă, creşterea vitezei de urmărire stat În extinderea succesivă a ben-
1975, a procedeului BIFET(National (slew-rate), reducerea factorului de zii de frecvenţă şi În creşterea vite-
Semiconductor), care a permis, prin zgomot etc. zei de urmărire.
implantare ionică, realizarea unor Pentru a ne forma o imagine mai Ulterior, aceeaşi firmă a realizat
tranzistoare cu efect de cimp cu concretă despre periormanţele aces- circuitul de largă utilizare LF351,
joncţiune (J-FET), foarte bine Îm- tor dispozitive, care au căpătat deja o care este un "echivalent" BIFET al
perecheate, pe pastila monolitică a răspîndire largă şi În domeniul con- bine cunoşcutului operaţional bi- ,
amplificatoarelor operaţionale În strucţiilor de amatori, vă propunem o polar 741. In acest scop, spre deo-
tety1ologie bipolară. La scurt timp scurtă trecere În revistă a celor mai sebire de seriile 155/156/157, circu-
după aceasta a fost anunţat şi pro- cunoscute familii de operaţionale BI- itul LF351 a fost cohceput cu poten-
cedeul BIMOS (RCA), care a asigu- FET şi BIMOS, urmată de cîteva ţiometrul de reglare a offset-ului
rat combinarea pe aceeaşi pastilă a exemple practice de utilizare pro- conectat la minusul alimentării. Mai
unor tranzistoare MOS-FET cu res- puse de revista "Toute l'Electroni-
tul structurii AO, În tehnologie bi- que" nr. 441. Ca şi În cazul operaţio­
polară. La ora actuală dispozitivele nalelor clasice (şi al altor dispozitive 10M.n.
BIMOS se produc În două mari va- semiconductoare de altfel), un anu-
riante constructive, ambele cu in- mit tip de bază de circuit este diferen- 10pF
trare pe MOS-FET-uri: unele cu etaj ţiat În două sau chiar trei variante
de ieşire clasic, În tehnologie bipo- practice constructive, specificate În
lară, iar altele cu etaj de ieşire de tip denumire printr-o literă auxiliară la
COS-MOS. sfîrşitul simbolului sau printr-o cifră
Evoluţia rapidă a dispozitivelor variabilă În numărul de cod (exem- S,6k.n.
BIFET şi BIMOS, care În momentul ple: MA 740, MA740C; LF155, LF255,
de faţă sînt practic asimilate de LF355 etc.). Această departajare se
către toate firmele de componente face În funcţie de nivelul general al
electronice din lume, s-a datorat performanţelor garantate de pro-
performanţelor lor net superioare ducător şi, În primul rînd, de plaja
În comparaţie cu clasicele operaţi­ temperaturilor de funcţionare ad-
onale bipolare. Avantajele oferite mise. Ori de cîte ori avem posibilita-
de intrarea pe FET sau MOS se re- tea de a alege, este de preferat să
feră În primul rînd la creşterea con- optăm pentru variantele garantate în

lil.IIIIII.IIIIiIIIIIIIIII'llll.I'IIII1~11l1~li1.ltll~1~~1It~~'1l111Iiî'I.lla111.'11.1111~ll"I"I'lllIllil~i1111 Pagini realizate de fiz. A. MAR CU LESCU

frecvenţa de lucru, puterea de disi-

UTIL
La experimentarea convertizoa-
paţie etc.
Una dintre multiplele cauze posi-
bile o constituie energia înmagazi-
nată În inductanţa înfăşurării pri-
mare (de colector) a transformato-
rului pe durata perioadei de con-
ducţie a tranzistorului. Ne vom re-
relor nesimetrice - de exemplu feri concret la schema tipică din fi-
acelea utilizate pentru alimentarea gura 1 (descrisă pe larg in numerele
tuburilor fluorescente de la baterii precedente ale revistei), unde am
sau acumulator - constructorul notat cu Ne-Înfăşurarea primară de
amator constată adeseori un ran- colector, Nb-Înfăşurarea de reacţie
dament nesatisfăcător, respectiv În bază şi Ns-înfăşurarea secun- 1 I
~Ic
I
curent consumat nejustificat de dară. I ts 1 tf I
mare şi/sau suprasolicitare inexpli- După cum se ştie, energia Înma- 1'" ... :... -----1114
cabilă a tranzistorului oscilator, gazinată În inductanţa înfăşurării I I I
care se Încălzeşte .excesiv (uneori primare Ne sub forma cimpului I I T
pînă la distrugere), În ciuda alegerii electromagnetic serveşte in primul O
sale corespunzătoare În ceea ce rînd transferului prin inducţie În În-
priveşte curentul maxim admis, făşurarea, secundară, dar În acelaşi O

+
le
---3~I Nb
+ I
I
I I
E Nr
t
I
....
I
T T ts i I

i-'l--·--"'~I"'I----- --...,I
i I

• TEHNIUM 12/1987
tinsă de temperatură), respectiv
MC3471 (variantă comercială), ca- +9V
racterizate prin bandă largă de
frecvenţă (8, respectiv 7 MHz) şi
tensiuni de offset reduse. 560JL
O preocupare constantă a pro-
ducătorilor de circuite BIFET a con-
stituit-o ameliorarea derivei ter-
mice. Se ştie că În cazul J-FET-uri-
lor obişnuite acest parametru este
Fără îndoială, constructorii ama-
un serios factor limitant, curentul
de poartă 'dublîndu-şi practic valoa- tori au nevoie În activitatea curentă
rea cu fiecare creştere de 10° C a de aparate de măsură mai mult sau
temperaturii. In acest sens, firma mai puţin precise, care să le poată
Precision Monolithics a aplicat, În oferi informaţii cantitative absolute
seriile sale de dispozitive OP15, despre mărimile cu care operează.
OP16, OP17, un original procedeu Foarte frecvente sînt Însă şi cazu-
compensator, care duce În acelaşi rile În care nu valorile absolute îl in-
timp la scăderea spectaculoasă a
curenţilor de polarizare de intrare
teresează pe amator, ci valorile re-
lative În raport cu anumite referinţe ~ ROL001 OV
(cîţiva picoamperi) şi la creşterea În
date. Mai mult, sînt şi situaţii cînd
consecinţă a impedanţei de intrare.
scopul "măsurătorii" este doar de a
În capsula dispozitivului, separat afla În ce sens variaz~ o anumită
mărime (creşte sau scade) faţă de mai mic. Tocmai aiCI intervine Amatorii care dispun de o celulă
de operaţionalul propriu-zis, s-a in- "problema", deoarece aprecierea
trodus un FET suplimentar avînd valoarea iniţială, atunci cînd se fotovoltaică (ROL 11, ROL011 etc.)
operează unele modificări În mon- gradului de iluminare a tubului este. o pot utiliza ca atare, conectată di-
deriva termică foarte apropiată de foarte dificilă, imprecisă şi obosi-
cea a tranzistoarelor de intrare. Cu- tajul experimentat. rect la bornele . unui miliamperme-
Exemple de acest gen se pot În- toare, mai ales atunci cînd avem de tru c.c. (domeniul se alege experi-
rentul prin acest tranzistor adiţio­ . decelat diferenţe mici de iluminare.
nal, inversat cu ajutorul unei oglinzi tîlni la tot pasul, Începînd cu sorta- mental astfel ca indicaţia să se situ-
rea şi Împerecherea componente- Mai mult, după ce am deconectat eze În a doua jumătate a scalei).
de curent, este trimis la intrare, per- alimentarea montajului pentru a
miţînd astfel compensarea cvasito-
lor electronice şi Încheind cu fazele Atenţie, totu:;l, ca la iluminarea ma"
de optimizare experimentală a efectua o modificare, "uităm" cum ximă acul să nu "bată" peste capul
tală a curentului de polarizare de in-
montajelor. Fiecare constructor lumina tubul înainte şi sîntem ade- de scală! În I osa unu; multimetru se
trare. seori în dilemă, revenind frecvent la
amator concepe şi re'al izează ad- poate folosi orice microamperme-
Foarte cunoscuţe din aplicaţiile hoc nenumărate improvizaţii me- combinaţiile precedente pentru a tru C.C., şuntat În prealabil pentru o
practice sînt ŞI operaţionalele putea lua o decizie optimă.
nite să-i uşureze munca, să-I apro- desensibilizare la cîţiva miliamperi.
BIFET lansate de firma Texas In- pie mai repede şi mai comod de re- Astfel fiind pusă problema, so- Experienţa acumulată va duce,
struments, seriile TL080 (simple), zultatul final urmărit. luţia apare ca evidentă: utilizarea inevitabil, la perfecţionarea acestui
TL081 (cu compensaţie externă de În cele ce urmează ne-am propus unui luxmetru (exponometru etc.)
frecvenţă şi reglaj de offset), TL082
tester, care astfel poate deveni un
să ilustrăm un astfel de caz, ivit pe pentru măsurarea gradului de ilu- scop În sine, pierzîndu-şi "frumu-
(duble, compensaţie. internă, fără parcursul experimentării îndelun- minare a tubului corespunzător seţea" de improvizaţie ad-hoc, dar
reglaj offset), TL083 (duble, com- gate a montajelor de tip convertizor fiecărei combinaţii În parte. Ideea cîştigînd În schimb În performanţe.
pensaţie internă, cu reglaj de of-
pentru alimentarea tuburilor fluo- le-a venit, probabil, multor amatori O idee simplă În acest sens, pe care
fset), şi TL084 (cvadruple, compen- rescente de la acumulator. Calcu- confruntaţi cu această problemă şi e avansăm ca incitaţie pentru ima-
saţie internă, fără reglaj de offset).
lele prealabile pentru montajele de poate că mulţi o utilizează cu suc- ginaţia fără limite a constructorulu.i
Pentru aplicaţii speciale În domeni- acest gen sînt de regulă foarte ces. Pentru cei care nu au îndrăznit amator, este aceea de a Înlocui indi-
ile HI-FI şi stereo, ac~eaşi firmă a orientative, dat fiind numărul mare să apeleze la acest procedeu din caţia absolută prin una relativă, di-
lansat produsele modernizate TL071 de parametri, constante de material lipsa unui astfel de aparat, facem o ferenţială. Elementul traductor se
(simple), TL072 (duble), TL074 şi etc. pentru a căror măsurare di- precizare importantă: nu este nece- montează Într-o punte (cu sau fără
TL085 (cvadruple), cu factor de rectă constructorul amator nu este, sar un luxmetru etalonat, deoarece amplificare În curent sau tensiune),
zgomot şi distorsiuni neliniare re- În general, dotat corespunzător. valoarea absolută a citirii nu ne ser- iar circuitul de măsurare se aran-
duse. De asemenea au fost lansate Pentru obţinerea unor rezultate veşte la nimic (iluminarea variază jează astfel ca indicaţia instrumen-
circuitele din seria 060 (TL061, mulţumitoare - adică În cazul de pronunţat, de exemplu, de la cen- tului să fie În vecinătatea lui zero
TL066 etc.), special concepute faţă iluminare bună a tubului cu un trul tubului spre capete). Orice im- pentru nivelul iniţial de iluminare.
pentru curenţi· foarte mici de ali- consum de curent cît mai scăzut de provizaţie posibilă, cu o celulă foto- În figură sugerăm o variantă
mentare şi funcţionare bună la ten- la acumulator - se apelează la tra- vOltaică, o fotodiodă, un fototran- practică de măsurare diferenţială.
sÎunea de 5 V. diţionala metodă a optimizării ex- zistor etc., care să manifeste sensi- O fracţiune convenabilă din tensiu-
OPERAŢIONALE BIMOS perimentale. Practic, se realizează bilitate bună În acest domeniu nea dată de traductor (selectată
montajul "de probă" după schema spectral, poate servi scopului pro- prin R1 ) este amplificată În configu-
Primele tipuri au fost cele lansate propusă, se aduce În stare de func- pus. De preferinţă, se va utiliza un raţie inversoare cu un operaţional
de firma RCA, seria CA3130, cu ver- ţionare (cît de cît), după care ur- instrument indicator cu scala cît {3A 741, tensiunea de ieşire rezultată
siunile A (caracteristici de intrare mează o lungă etapă de tatonare În mai mare (eventual un multimetru fiind măsurată faţă de un zero fals.
foarte precis specificate) şi B. vederea optimizării menţionate: se pus pe domenii adecvate), se va lu- Din P2 se aduce la zero indicaţia in-
Înlocuiesc pe rînd condensatoa- cra într-o Încăpere cu iluminare strumentului corespunzătoare ilu-
" rele, rezistoarele, eventual tranzis- ambiantă redusă, pentru a nu sa- minării ambiante de referinţă, iar P,
torul' sau chiar numerele de spire tura traductorul, iar acesta din serveşte la ajustarea cîştigului În
din înfăşurările transformatorului urmă va fi plasat în imediata veci- tensiune, astfel ca micile creşteri În
(prize mediane), urmărind-se obţi­ nătate 'a unuia din capetele tubului, nivelul iluminării să poată fi ur-
nerea unei iluminări maxime a tu- unde variaţiile de iluminare sînt mai mărite comod pe scala voltmetru-
(CONTINUARE ÎN HR. VIITOR) bului pentru un curent consumat cît pregnante. lui.

timp produce şi magnetiza rea, ade- diul unei diode redresoare În pol ari- considerabile a disipaţiei termice. tatona~e experimental pentru fie-
seori pînă la saturaţie, a miezului zare inversă. Evident, se vor folosi Buna funcţionare a montajului care montaj" În parte. In prezenţa
transformatorului. O bună parte din în acest scop diode redresoare ra- esfe condiţionată În acest caz de acestei reţele, la sfîrşitul perioadei
această energie se risipeşte inutil, pide de putere, cu tensiuni inverse demagnetizarea completă a trans- de conducţie curentul va scădea li-
sporind nejustificat consumul de cît mai mari. formatorului În fiecare ciclu În niar prin tranzistor, Începînd să
curent absorbit şi totodată solici- Artificiul este ilustrat În figura 2, parte, ceea ce antrenează limitarea crească prin condensatorul C. În
tînd supli mentar tranzistorul osci- unde. pentru simplificare nu s-au timpului maxim de conducţie a momentul cînd I devine nul, ten-
lator. mai reprezentat şi celelalte compo- tranzistorului. Practic, raportul pe- siunea emitor-colector la bornele
Pe de altă parte, tensiunile de au- nente ale schemei. Sensul invers al rioadei de conducţie va trebui să fie tranzistorului atinge o anumită
toinducţie din înfăşurarea primară Înfăşurării recuperatoare N r faţă de ceva mai mic de 50% (se poate lua valoare intermediară, Vi (fig. 5), ne-
la întreruperea curentului de colec- cea de colector Ne s-a figurat prin 0=0,45). devenind maximă decît ceva mai
tor pot atinge valori foarte mari, marcarea cu puncte a începuturi- Literatura de specialitate menţio­ tîrziu, du pă încărcarea condensa-
care pun adeseori în pericol integri- lor. Practic se vor bobina simultan, nează numeroase alte artificii me- torului C. Această deformare voită
tatea tranzistorului sau îl pot doar în acelc;tşi sens (bifilar) cele două În- nite să îmbunătăţească funcţiona­ a diagramelor de comutaţie con-
suprasolicita prin străpungere apa- făşurări, avînd grijă ulterior să se rea generală a convertizoarelor de duce, aşadar, la reducerea pierderi-
rentă, nedistructivă. conecteze inversat începuturile. acest tip. Vom mai da un exemplu lor instantanee prin disipaţie, dimi-
Nu intrăm aici În detalii, fenome- Metoda descrisă oferă un dublu care se referă tot la reducerea pier- nuÎnd valorile produsului le . VC'f- pe
nele reale fiind mult mai compli- avantaj. Pe de o parte, după cum am derilor energetice, de data aceasta intervalele de tranziţie saturat-blo-
cate. Cert este că, Într-un astfel de arătat, permite reîntoarcerea spre În procesul intrinsec de comutaţie, cat.
montaj, un tranzistor de putere sursă a unui curent util, provenit din la deschidere. La închiderea tranzistorului,
mare, cu tensiunea inversă maximă energia de magnetizare recuperată, Să considerăm tranzistorul T adică la intrarea sa În conducţie,
colector-emitor de 40-60 V, poate ceea ce duc~ la scăderea consumu- aflat la sfîrşitul perioadei de con- energia înmagazinată În condensa-
fi uşor "prăjit", chiar la o tensiune lui montajului, iar pe de altă parte, ducţie. Tensiunea VCE incepe să tor va fi disipată În rezistenţa R.
de alimentare de 9 -7- 12 V. limitează supratensiunea inversă crească pe durata timpului de sto- Aranjamentul trebu ie astfel făcut
Un remediu foarte bine cunoscut, colector-emitor pe care trel;.>uie să o caj t s al tranzistorului, atingînd o va- Încît la Închiderea completă a tran-
dar puţin aplicat în practică, îl con- suporte tranzistotrul T. In cazul loare importantă înainte ca intensi- zistorului (Ia intrarea În sq,turaţie),
stituie realizarea pe transformator a unui raport unitar între numerele de tatea curentului de colector să În- condensatorul să fie deja total des-
unei Înfăşurări suplimentare, iden- spire ale înfăşurărilor Ne.; şi N p ten- ceapă să scadă (fig. 3). Or, după cărcat. Prin urmare, constanta de
tică şi foarte strîns cuplată cu în- siunea inversă maxir:na colector- cum se ştie, produsul le . VCE În- timp R.C. trebuie aleasă mică În
făşurarea de colector, dar de sens emitor este limitată la aproximativ seamnă energie disipată, respectiv comparaţie cu timpul de creştere
opus acesteia, destinată recupe- dublul tensiunii de alimentare E. Se energie pierdută din punct de ve- (tr-rise time) al tranzistorului. Se vfi
răriienergiei de magnetizare. Pen- înlătură astfel şi marele coşmar dere al scopului de transfer propus. folosi şi aici, evident, o diodă redre-
tru a nu opera decît În sensul dorit, provocat de procurarea şi selecţio­ Artificiul constă În adăugarea cir- soare rapidă, urmînd a tatona expe-
această înfăşurare se conectează la narea tranzistoarelor, ca să nu mai cuitului C, R, D indicat În figura 4, rimentat valorile R şi C.
sursa de alimentare prin interme- vorbim de avantajul net al reducerii ale cărui. componente urmează a fi

TEHNIUM 12/1987 5
losirea unui număr minim de capsule; Memoria RAM a manipulatorului
- toate componentele sînt de asigură înregistrarea a maximum
producţie indigenă; 12 mesaje În lungime de 256 biţi sau
- viteză mare de trafic. a unui număr de mesaje de lungime
Manipulatorul electronic prezen- variabilă.
tat are în componenţa sa următoa­ Memoria este implementată cu
rele blocuri funcţionale: 3 .capsule CI-3, CI-4, CI-5, de
1. Generatorul de semnale MORSE. tipul MMN2102, cu o capacitate de
2. Memoria RAM de 3 kbiţi. , 1 024 x 1 bit (1 kbit).
3. Numărător de baleiere a me- Memoria este construită În teh-
moriei RAM. nologie NMOS, compatibilă TTL şi
4. Bloc de prescriere, selectare şi CMOS.
afişare a numărului de mesaj. Atunci cînd pinul 3 (RIW) al capsu-:
5. Logica de iniţializare a memo- lei este În ,,1" logic, memoria lucrează
riei RAM şi de stop automat la sfîrşit În regim de citire (read), la ieşirea de
de mesaj. date obţinîndu-se data memorată la
Generatorul de semnale MORSE adresa dată de intrările de adrese
are În componenţa sa generatorul AO-A9, iar cînd RIW = "a' logic, la
de tact, pentru stabilirea vitezei de adresa dată de AO-A9 se va scrie in-
transmisie Între O şi 350 semne pe formaţia existentă la intrarea de date,
minut, construit după o schemă memoria lucrînd 1n regim de scriere
TECFIN clasică, cu o poartă din circuitul in- (write).
vas ... 'SCIIC:U:: ... , tegrat CI-6 (MMC4093), cu caracte- Spaţiul de adresare al memoriei a
ristica de intrare de tip trigger- fost împărţit lhsegmente de cîte
Manipulatorul electronic, aşa- mentarea din baterii a montajului. Schmitt, şi generatorul de linii şi 256 biţi, numărul segmentului fiind'
numitul "bug", este un aparat indis- De asemenea, circuitele digitale puncte construit cu CI-1 şi CI-2. dat de adresele A8 şi A9, iar baleie-
pensabil În traficul de radioamatori. CMOS prezintă, În comparaţie cu Prin optimizare s-a construit un rea segmentului fiind realizată de
De la apariţia circuitelor integrate circuitele TTL, avantajul unei imu- generator de linii şi puncte cu o sin- A (J--;A7.
digitale În literatură au apărut mai nităţi sporite la zgomot şi alimenta- gură capsulă, ,dublul bistabil O o Selecţia uneia dintre cele. trei
multe scheme de manipulatoare rea Într-o plajă largă de tensiune. (MMC4013), şi o poartă NOR din capsule se face aducînd intrarea
electrenice, mai mult sau mai puţin Faţă de schemele apărute pînă' CI-2 (MMC4001). CS = "O" logic, neselectată, capsula
sofisticate. acum în literatură, de- Bistabilele D sînt montate În con- avînd ieş~ea În stare de Înaltă impe-
Pentru uşurarea manipulării, şi scris mai jos prezintă figuraţie de divizor cu 2, iar genera- danţă (hi",).
mărirea vitezei de trafic s-au 'con- avantaje sau noutăţi: rea punctelor şi liniilor În raportul Pentru baleierea adreselor meme-
struit manipulatoare electronice cu - folosirea circuitelor integrate 1/3 este asigurată de diodele 01- .. riei RAM, atît la citire, cît şi la Înscriere
memorie. Acestea permit stocarea digitale CMOS; D3, care asigură condiţiile logice se foloseşte un numărător de 10 r:an-
unor mesaje utile şi repetabile În - consum mInim de curent necesare pentru generarea corectă guri binare, constituit din capsulele
trafic Într-o memorie RAM şi apoi (max. 100 mA); pe frontul impulsului de tact al pe- CI-9, CI-i0, CI-11 (MMC4516).
transmiterea lor ori de' cîte ori este - schemă originală pentru ge- rioadelor de timp. Capsulele MMC4516 sînt numă­
necesar printr-o simplă apelare. neratorul de semnale MORSE; Se remarcă faptul că datorită reac- rătoare binare de 4 biţi sincrone, re-
Din experienţa radioamatorilor s-a - permite 1-12 mesaje d~ 256 ţiilor prin diode R-/a la bistabilele O versibile şi cu posibilitate de În-
constatat că mesajele uzuale ocupă o biţi sau un număr variabil de lun- este indiferent timpul cît ţinem apă­ cărcare paralelă.
zonă de memorie RAM Între 256 şi gime dorită, În limita a 3 kbiţi de me- sată cheia În poziţia )in;;" sau CI-9 şi CI-10 asigură primele 8 ran-
512 biţi. morie; "puncte", generatorul asigurînd du- guri binare pentru baleierea Ao:.A7,
Pentru realizarea acestor dezide- - iniţializarea memoriei la por- rata corectă a semnalelor chiar dacă iar numărătorul CI-11, prin ieşirile 01
rate s-a conceput un manipulator nire (după pornire memoria nu con- contactul este mai scu rt decît du rata şi Q2, acţionează ultimele două
electronic cu circuite integrate În ţine nici o informaţie); , unei linii sau a unui punct. Aceasta adrese.
tehnologie CMOS care prezintă - stop automat la sfîrşit de me- duce la eliminarea erorilor de ma-
avantajul unui consum minim de saj; nipulare, generate de "pripcr ' ope-
curent, lucru foarte important la ali- ..;.... optimizarea schemei pentru fo- ratorului.

TEL

ac 107

C 1·9-1 CI-8-2
11
9
e

VDD VDD CI 1.;..1-4 MMC 4013


4-3301(
CI 2 M MC4001
CI 3,4 1 5 MMN 2102
1M
CI 6 MMC4093

" !(
'22 cr 7 S MHC 4011
O O
CI 9 10 11 MMC 402.9
150 O O CI 12 MHC 4543
O O CI 13 M H C4017

2'Z1C'
O O O

oVOD
STOP CIT. seR

TEHNIUM 12/1987
MODUlATOR

fn condiţiile traficului aglomerat, cînd



"K" ELECTRONIC
semnalul este slab în casca (difuzorul)
corespondentului, la lucrul SSB este de-
osebit de utilă semnalizarea trecerii de
pe emisie pe recepţie printr~un semnal ~MIC'
sonor strident, de telegrafie modulată.
Acest lucru se realizează relativ simplu,
la gabarit redus (montajul poate' fi intro- CII". ing. IOSIF LINGV A V
dus chiar În corpul microfonului), con-
form schemei din figura alăturată.
vas A VN, maestru ai spartuhJi
Montajulare la bază un singur circuit
glată şi înlocuindu-I cu o rezistenţă de
integrat, de producţie indigenă (MICRO-
ELECTRONICA) - un CMOS de tipul valoare corespunzătoare.
MMC4011 - care conţine patru porţi ŞI­ Reglajul montajului presupune ur-
mătoarele operaţii:
NU (NAND) cu cîte două intrări, cu in-
trările şi ieşirile prevăzute cu etaje buf-
- reglarea timpului de întîrziere prin În momentul trecerii pe emiSie, Închi-
fer. Primele două porţi formează un osci- alegerea condensatorului C 1 ; la releele zînd comutatorul PTT, C, este descărcat
lator astabil, iar ultimele dOl)ă (legate În uzuale valoarea acestuia pentru timpi de prin aceasta, iar montajul va funcţiona
paralel) formează etajul separator spre Întîrziere de 0,5 -7- 2 s va fi cuprinsă Între numai pe perioada descărcării lui C2 -+--+--T--""'f--...oj---+---.-
ieşire (microfon). . 100 şi 600 JlF; (cca 0,5 s). Dacă se doreşte ca la trece-
Montajul se pune În funcţiune prin co- - alegerea frecvenţei semnalului de- rea pe emisie să nu se mai emită semna-
mutatorul (întrerupătorul) K. La sfîrşitul bitat se realizează din grupul Rl' R2 şi lul acustic de Început, C 2 poate lipsi din
C3
emisiunii, cînd operatorul deschide con- C3 • Recomand ca În timpul acestui regla] montaj. Durata semnalului de la începu- 560pF
tactele întrerupătorului "emisie" (PTT), să se aleagă doar C3 , pentru R, şi R2 tul emisiei este determinată de valoarea
se Încarcă electrotiticul C" stabilind la lăsînd valorile din schemă. Reglajul se va lui C 2. Experimental aceasta va fi cu-
bornele lui C 2 tensiunea dictată de dioda face astfel Încît semnalul emis să fie cît prinsă între 0,47 şi 2 ţ,tF, C 2 fiind de tipul
Zener O,. Curentul de Încărcare a lui C1 mai strident (în jur de 800 -7- 1 000 Hz). stiroflex, multistrat sau hîrtie.
Acest lucru se realizează de obicei utili- Montajul poatE;l fi realizat miniatură K- E.LE.CTRONIC
Întîrzie trecerea releului "emisie-recep-
ţie" în poziţia "recepţie" pentru o pe- zînd un condensator multistrat sau stiro- chiar În carcasa microfonului ,sau într-un
rioadă de timp ce este dictată de tipul re- flex pentru C3 de 560 pF; compartiment ecranat, imediat lîngă
leului şi de valoarea condensatorului C,. - reglarea amplitudinii semnalului mufa mamă a microfonului, În cutia
In tot acest timp (de întîrziere). circuitul debitat pe punctul cald al microfonului. emiţătorului.
integrat CI1 este alimentat +V DD cu ten-
siunea stabilizată de D, şi multivibrato-
rul, prin etajul separator, debitează pe
punctul cald al mlcrofonuiUi un semnal
cu frecvenţa dictată de R" R2 şi mai ales
C3 • Amplitudinea semnalului debitat pe
punctul cald 'al microfonului se reglează
pînă la valoarea potrivită din potenţio­
metrul semireglabil Pl' După efectuarea
reglajelor, acest potenţiometru se poate
scoate din monta!, măsurînd valoarea re-

CALENDAR COMPETITIONAL 1988


La scriere sau citire, numărătoa­ l~c-AM---PI-O-NA---TE---RE---PU~B~L~I-cA~iE~-~l--------~---------:
rele numără normal înainte, iar la
iniţializare sau selecţia unui seg-
ment numărătoarele funcţionează
UNDE SCURTE (cw,ssb ) S+J, echipe
În modul cu Încărcare paralelă. 3,5 MHz 14,21.111 l6-l8utc
La pornire se Înscrie paralel În 28.,111 l5-17utc
numărătoare "O" logic la toate ieşi­
rile.
7 MHz 5,12.V1 08-loutc
Pentru selectarea unuia din cele TELEGRAFIE SALĂ (regularitate, rece transmitere vitezl)
12 segmente de 256 biţi din memoria S+Jl+J2 individual
RAM se foloseşte un bloc format
dintr-o matrice cu diode c'u comuta- - etapa. pe judeţ 6-7 .. II
toarele s1-s12, porţile NOR C12-3 şi - etapa finală, la Oradea 7-9.IV
CI2-4, circuitul NAND CI-7, numă­
rătorul CI-11 (ieşirile 03 şi 04). RADIOGONIOMETRIE DE AMATOR 3,5 şi 144 MHz, S+JI+J2, individual, m+f
Acestea .asigură selectarea unui
segment de 256 biţi prin acţionarea
etapa pe jUdeţ 14-IS.V
asupra adreselor superioare Aa şi - etapa de calificare, la Bistriţa 17-19.VI
A9 ale unei capsule sau prin acţio­ - etapa finală, la Miercurea Ciua 21-23.VII
narea intrărilor CS corespun-
zătoare. UNDE ,ULTRASCURTE (cw,ssb,mixt) S+J, individual şi ,echipe
Afişarea numărului de segment etapa 1 144 MHz I3.VIII l2-16utc
se face cu un decodificator 7 seg- - etapa 2 432 şi 1296 MHz
mente (MMC4543) care acţionează I3.VIII 16-18utc
elementul de afişare (MDE2101). - etapa 3 144 MHz I3.VIII 18-22utc
La selectarea unui segment numă­
rătorul de segment este iniţializat prin CREATIE TEHNICĂ S+J
Înscrierea paralelă În acesta a numă­ et~pa pe judeţ 2o-2l.V1II
rului OOH(hexa). - etapa. finală şi "SIMPO YO 88 n, la Constanţa-24-25.IX
Pentru a iniţializa memoria la
pornire se foloseşte oscilatorul
construit cu poarta C16-4 şi poarta
. '( CAMPIONATE INTERNA IO!A'LE
1 Mamaie. r
NOR CI2-2. YJ:IDE SCURTE - YO HF DX CONTEST (cw,ssb~mixt) 6-7. VIII 20-l6utc
La pornire intră În funcţiune şi os-
. cilatorul pe o frecvenţă de 200 kHz UNDE ULTRASCURTE - YO VHF/UHF CONTEST (cw,ssb,mixt)
şi datorită faptului că condensato-
rul ca constituie la început o reac- 144 şi 432 MHz 14.VIII 02-l2utc
tanţă nulă, la ieşirea porţii NOR
C12-2 vom avea "O" logic, deci R/W
de la memorii se Înscrie la toate
[CONCURSURI REPUBLICA~
adresele ,,1" logic. CUPA "F .. R.RADIOAMATORISM-TEHNlill/P' (cw,ssb,mixt) S+J" individual şi
După Încărcarea condensatoru-
lui ca, oscilatorul se opreşte.
echipe
La sfîrşitul mesajului, adică -144 'MHz eta.pa 1 9.11 16-18ute
atunci cînd cel puţin trei biţi conse- 2 15.11 16-18utc
cutivi la ieşire din memorie sînt ,,1"
logic (stare inactivă, generatorul de
- J. 5 MHz etapa 1 lE. IV 15-17utc
linii şi puncte lucrînd În logică ne- 2 2,.IV 1'5-17u.tc
gativă), circuitul CI-13 semnali-
zează acest lucru prin blocarea ge-
CU:F~"F. R. RADIOAMATOR1SM~u 3,5 MHz, S+J, individual şi echipe
neratorului de tact (CI6-3) la intra- radiotelegrafie etapa 1 9.V l6-l8utc
rea În numărătorul de baleiere prin 2 16~V l6-18utc
poarta CI8-3. ra.diotelefonie etapa 1 3.X l6-l8utc
Modul de .Iucru STOP MESAJ,
CITIRE, SCRIERE este selectat cu 2 lo.X l6-l8utc
circuitul C114-1 şi CI14-2, care prin
tranzistoare aferente şi LED-uri CUPA "F.R.RADIOAMATORISM" S+Jl+J2, la Botoşani
semnalizează modurile respective. 4-6.XI:
Manipulatorul mai este prevăzut
cu un generator de ton construit cu CUPA "ANIVERSAREA REPUBLICII" MHz (cw,ssb,mixt) S+J, individual
circuitul C16-2 care acţionează, şi eChipe
prin intermediul unui tranzistor, 16-22utc
casca telefonică T pentru controlul eta.pe. 1 11.XI
local şi un releu reed care manipu- etapa 2 12.XI 16-22utc
lează circuitul din emiţător.

TEHNIUM 12/1987
etapa 3 13,.XI 04-07utc
.,

2S
- dacă În spectrul semnalului toare cu caracteristIca de frecvenţă
audio predomină frecvenţele joase liniară;
şi medii, iar nivelul frecvenţelor
Înalte nu este mare, semn~lul Înre-
gistrat este tratat în condiţii nor-
male, curentul de premagnetizare
avînd o valoar'e stabilită iniţial pen-
tru . minim de distorsiuni la frec-
o
venţe medii;
- dacă nivelul .frecvenţelor -5
inalte ce intră În spectrul semnalu-
lui creşte, sistemul DOLBY HX re-
duce automat curentul de premag- -10 t-----+--~+--""'"'_-l.
netizare, astfel ca, Însumat cu sem-
nalul de înregistrare, să se obţină
un cîmp magnetic constant generat -15
de capul magnetic de înregistrare,
evitîndu-se saturaţia benzii magne-
tice. -20
Ing." AURELIAN MATEESCU Schema bloc a unui magnetofon O
Deoarece în prezent mijloacele - a doua cale a vizat introduce- echipat cu sistemul OOLBY HX este Fig. 1: A - corespunde nivelului
de înregistrare a sunetului pe benzi rea şi utilizarea benzilor magnetice prezentată În figura 2 şi cuprinde de O dB la înregistrare; B - idem,
magnetice cu viteză de derulare cu strat activ din pulberi metalice următoarele blocuri funcţionale: pentru -10 dB; C - idem, pentru
scăzută au mare răspîndire (ne re- (METAL) de fier şi cobalt În special, - A 1, A2 - etaje pream plifica- -20 dB
ferim în special la toate tipurile de pulberi cu forţă coercitivă ridicată.
casetofoane), proiectanţii acestei Acestea permit depăşirea nivelului
aparaturi au căutat so/uţiî pentru nominal de înregistrare, avînd o ca-
creşterea calităţii înregistrărilor pacitate de suprasarcină ridicată,
pînă la un nivel comparativ cu mag- comparativ cu tipurile clasice care
netofoanele avînd viteza de rulare a se sat urează rapid la .frecvenţe
benzii magnetice de 19,05 emis şi înalte. Consecinţele sînt cele speci-
mai mare. La o Viteză de rulare a ficate anterior: neliniaritatea carac-
benzii de 19,05 cmls, nivelul frecven- teristicii la frecvenţe înalte şi creş­
ţelor înalte Înregistrate depăşeşte terea coeficientului de distorsiuni.
pe cel al frecvenţei Of medii, pe cînd Această soluţie a benzilor cu
la viteze inferioare, acest nivel strat activ din pulberi metalice nu a
scade progresiv o dată cu scăderea căpătat răspîndirea aşteptată din
vitezei, astfel că la 9,53 cmls acesta următoarele inconveniente:
este sub nivelul frecvenţelor medii - stratul activ nu este suficient
înregistrate. De aceea, la viteze in- de. stabil În timp În condiţii de umi-
ferioare valorii de 19,05 emis, la ni- ditate ceva mai ridicată. Este afec-
velul nominal de Înregistrare pentru tată În primul rînd capacitatea ben-
frecvenţe medii, frecvenţele Înalte zii de a reproduce frecvenţele Fig. 2: Schema bloc a sistemului
"se aud" mai slab, cu coeficient ridi- înalte; .E>olby Hx
cat de distorsiuni. - benzile "METAL" au un nivel
De obicei, pentru reducerea nive- de zgomot propriu mai ridicat decît'
lului distorsiunilor şi obţinerea unui cele cu oxid de fier exact În spectrul - -...... (1
sunet "curat" se reduce nivelul glo- frecvenţelor înalte;
bal al înregistrării, iar la redare frec- - benzile "METAL" au un preţ
venţele înalte sînt compensate din de 3-5 ori mai ridicat decît cele
circuitele electronice de corecţie a clasice.
tona/ităţii. Aceasta nu este o soluţie Toate aceste considerente au
eficientă, ci doar un compromis, făcut ca, În prezent, aceste tipuri de
deoarece deteriorează raportul din- benzi să tie aproape complet aban-
tre semnalul util şi zgomotul pro- donate În favoarea primei soluţii:
priu al înregistrării, ca şi raportul în-
tre semnalul util şi zgomotul pro-
reglarea curentului de premagneti-
zare În regim dinamiC.
F1
priu al benzii. Pentru exemplificare, In 1979,. firma "Oolby Laborato-
ÎI1 figura 1 se prezintă curbele de ni-
vel al înregistrării În banda audio În
ries" (S.U.A.) a realizat un dispozi-
tiv care Îmbunătăţea Înregistrarea
la frecvenţe înalte. Principiul de
AS G1
funcţie de nivelul semnalului la În-
registrare. , funcţionare al dispozitivului a pri-
Curbele sînt obţinute la viteza de
4,76 cmls, folosind la toate deter-
mit denumirea OOLBY HX (HEAO-
ROOM EXTENTION - mărirea ca-
F2
minările acelaşi cap magnetic şi pacităţii de suprasarcrna, În-
aceeaşi bandă magnetică. Se ob- cărcare) şi este următorul:
servă că: pentru nivelul semnalului
de O dB, caracteristica de frecvenţă
cade rapid după 6 kHz, pentru sem- Fig. 4: Schema dispQzitivului de
nalul cu nivel de -10 dB, caracteris- reglare dinamică a curentului de
tica atinge 10 kHz, iar pentru nivelul premagnetizare; IC1, IC2, IC3 =
semnalului de -20 dB, caracteris-
tica de frecvenţă atinge 12,5 kHz.
K544.ll: 1A (j3M301A); T, = KT503r - - - - - - (2
(BC190); T2 = KT815r (B0239);
O situaţie similară se Întîlneşte şi 0 1 =1f503A (1N4148, BA157, BA243);
la viteza de 9,53 cmls, cu singura O2 = KC119A (2 x 1N4001); 0 3 = Fig. 3: Schema bloc a sistemului
diferenţă că pragurile la care carac- n.223 (1N4904 -;- 4007). de reg/are automată a curentului de
teristica de frecvenţă cade sînt premagnetizare (în regim dinamic)
de 12-14 kHz pentru niveluri ale _ r - - .- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -,
semnalului de înregistrare de -3 --:- + U2
-6dB. . 2 I ~_._-
Pentru a se obţine o liniarizare a
caracteristicii de frecvenţă s-a
lLCQ._~ __._________ - - - - __ J la oscilatorul
de ljtergere

acţionat pe două căi distincte:


- prima cale a urmărit concepe-
~ - - -- - - - -.;,- - - - - - - --l
rea şi introducerea În schemele ~~I ~ +'Jl I
electrice ale aparaturi; de înregis- ~.gl Rl (1 I
trare a sunetului a unor circuite I~ ~ I
care să permită modificarea curen-
tului de premagnetizare În sensul I R2 I
reducerii lui atunci cînd În compo- I lQOkA \
nenţa semnalului frecvenţele Îna/te I 1
sînt predominante. Aceste circuite '@ I
poartă denumiri comerciale dife- I I
rite.: AORS = AUTOMATIC OIS- I I Ul = ! lSVCC
TORS/ON REOUCTION SYSTEM I I 02 JSl U2 = 22~28Vcc
(AKAI), respectiv DYNEQ (TANO-
BERG);
IL _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ - - - - - __ ..JI ( îî9A I 51 deconectat =
regim dinamic

8 TEHNIUM 12/1987
Ua 1. Ua-tensiunea de alimentare
- B1, B2 ~ etaje compander - detectoare de precizie, 01, electrică identică cu aceea a mag- il a genQlUioru!ui Ode ~!€'rgere
DOLBY B. Acestea au În D2- netofonului MAIAK 203 si un Uc-tensiunea de comandă:
nenţa lor detectoare de nivel ~ amplificatorul de de alimentare bine filtrat' si
- circuite de corecţie, , zat care livrează o tensiune de
În care se formează - oscilatorul de ştergere şi pre- V pentru alimentarea CI şi o ten-
tensiunea de comandă pentru re- magnetizare, G1; . siune de +28 V pentru alimentarea UM
glajui nivelului de premagnetizare. - capul magnetic de înregistra- ultimului etaj al dispozitivului.
Curentul de premagnetizare se -re- re-redare cu două secţiuni, CM. .Am evitat astfel intervenţia pe ca~
glează prin modificarea, Într-un do~ După cum se observă, tensiunea'
blajele magnetofonului, iar dispozi-
meniu prestabilit, a tensiunii de ali':' de audiofrecvenţă obţinută la ieşi­ tivul a fost realizat independent
mentare a oscilatorului de şterm;)re rea etajelor amplificatoare A3 si (bobina oscilatorului se procură Um
şi premagnetizare notat cu G 1; res'pectiv A4 este aplicată filtrelor din comerţ).
- Fi, F2 - etaje ce cuprind filtre Fi şi F2. Acestea sînt urmate de de- . Pentru cupla~ea intrărilor L + R
comandate În tensiune; tectoa,ele de precizie 01 şi 02. ale dispozitivului. Într-un magneto-.
',- A3, A4 - amplificatoarele de Tensiunile rezultate la' iesirea fon existent apar două situaţii dis-
înregistrare; celor două detectoare sînt î'nsu- tincte:
Si, S2 - etaje sumatoare; mate şi aplicate unui etaj amplifica- a) amplificatorul de înregistrare Uc
- CM -grupul capetelor mag- tor A5 cu care se obţine tensiunea este construit pe schemă generator Fig. 5: Caracteristica de transfer
netice de înregistrare. de alimentare pentru generatorul de tensiune - reţea de curent con- a. di_spozitivului: U M - tensiune ma-
Sistemul OOLBY HX permite creş­ de ştergere şi premagnetizare. stant (fig. 6) sau xlm~; U m - tensiune minimă; U -
terea capacităţii de suprasarcină a Această tensiune variază În funcţie b) amplificatorul de înregistrare tensiune de prag. P
benzilor magnetice cu circa 10 dB la: de compoziţia semnalului audio În
frecvenţa de 10-12 kHz. Cu toată domeniul frecvenţelor Înalte, pro-
această eficacitate, acest sistem nu ducînd în cons~cinţă modificări ale la oscilatorul
a căpătat o răspîndire foarte mare regimului de lucru al generatorulu i dQ rtergere
deoarece În exploatare au apărut o de premagnetizare din care ne inte
serie -de neajunsuri:. resează În mod deosebit variaţi,
- caracteristicile sistemului sînt curentului de premagnetizare.
critice În ceea ce priveşte curentul Schema electrică a dispozitivulUi
de înregisţrare corelat cu nivelul este prezentată În figura 4, În care
frecvenţelor faţă de care se face re- sînt notate valorile componentelor ..------_Ia oscilatorul
glajll'1 şi tipul benzii utilizate; din schema publicată În revista df? sfE?rgere
- cu toate ca se utilizează filtre "Radio"nr. 5/1983, pag. 38. Schema
speciale În scopul minimalizării dis- cuprinde două circuite identice
torsiunilor din caracteristica de pentru fiecare canal şi un etaj co-
frecvenţă, la modificări rapide ale mun. Ne vom referi la un singur ca-
nivelului semnalului ce se Înregis- nal. Semnalul audio, preluat de la
trează apar alterări ale caracteristi- ieşirea amplificatorului de înregis-
r---..--+--.,...-c:::=:J.--+------la Rl( POl
cii de frecvenţă. Acestea se dato- trare al magnetofonului, este intro-
rează faptului că detectoarele siste- dl,ls În primul etaj, echipat cu ope-
mului OOLey B sînt destinate func- raţionalul iA01, etaj avînd rolul de a
ţionării optime a sistemului de re- amplifica semnalul şi totodată de
ducere a zgomotului, ceea ce nu a extrage componenta cuprinzînd
corespunde necesităţilor pentru re- frecvenţele Înalte care sînt apoi
glarea optimă a premagnetizării; aplicate detectorului de precizie
- sistemul OOLBY HX estepro- echipat cu A02 şi D1.. Semnalul
iectat pentru a fi utilizat numai În provenit de la ieşirea celor două de-
aparate echipate cu reducătoare de tectoare (L şi R) este, aplicat unui NOTA; PO= premagnetizara tn regim dinamic
zgomot compander-expander tip etaj comun echipat cu A03. Acest
OOLBY B. o etaj este urmat de un amplificator este de tipul generator de curent -fărăa se modifica nivelul Înre-
In 1980, specialiştii firmelor inversor de putere echipat cu tran- (fig. 7). . gistrării, se reglează R8 astfel ca
o'ng & Olufsen"din Danemarca şi zistoarele Ti si T2. In acest caz este necesară intro- tensiunea pe colectorul tranzisto-
olby Laboratories" (S.U.A.) au Caracteristica de transfer ducerea rezistenţei R1 = 100 n pen- rului T1 să fie de 2 această ope-·
,Iaborat o varianta modificată a tui etaj este nr'''7c'nt::.t6 tru dispozitivului (fi- raţie definitivează dispozi-
sistemului HX denumit DOLBY Atrag atenţia gurile 6a, tivului care poate fi curent.
HX PROFESSIOi'l.AL. Acest sistem ale schemei: Reg!area În fUllctiurle Folosirea dispOZitivului a pus În
este construit pe principiul unei bu- - circuitele de filtrare ce ur- echipat cu evidenţă următoarele avantaje:
cle de corecţie I'n care nivelul pre- mează detectorul de precizie, de reglare automată a curen- - creşterea sem nal-
magnetizaril se modifică automat R6C4R7, avînd constantele de timp tului de premagnetizare necesită zgomot la reduse ale sem-
astfel ca suma dintre curentul de T1 = R6C4 = 0,51 ms şi T2 = R7C4 = utilizarea unui generator de semnal nalului, la frecvenţe înalte, la viteze
premagnetizare a benzii şi curentul 7,5 ms; utilizarea acestor valori a audio si a .unui voltmetru cu rezis- de 4,75 şi 9,5 cm/s. Aceasta a apărut
componentei de Înaltă frecvenţă fost facilitată de faptul că la intrarea tenţa internă de mÎnÎmum 20 kOIV datorită I iniarizări i caracteristici j
din semnalul de înregistrat să detectorului se aplică un semnal (preferabil un voltmetru electro- amplitudine-frecvenţă la niveluri
se • păstreze constanta t:::a valo.are. avînd În compoziţie frecvenţele nic): mici ale semnalului:
Sistemul. utilizat În special Înalte preponderente; - se trece H13 cu cursorul În po- pentru viteza de 19,05 cm/s s-au
În aparatura profesionala, deşi -;- comutatorul K1, care permite ziţia superioară (la +U2)~-şi se În- observat ameliorări considerabile
are o realizare practica complexă, alegerea regimului de înregistrare cepe reglajul curentu,lui minim de atunci cînd capul magnetic are de-
nu . are o eficacitate mai mare de dorit: K1 - deschis = funcţionare premagnetizare; fecte din fabricaţie (întrefier cu
3---5 ~B. ·in compunerea schemei În regim de reglare dinamică a cu- - R8 se pune cu cursorul la mărime variabilă) sau atunci cînd
electrice a sistemului DOLBY HX rentului de premagnetizare; K1 - masă; contactul cu banda a fost nesatis-
PRO intră peste 300 de compo- Închis = curentul de premagneti- se înregistrează un semnal cu făcător;
nente, din care motiv firma NEC zare are o valoare fixă, prestabilită frecvenţa de 1 000 Hz avînd ampli- - s-a observat 0 creştere apre-
(Japonia) a elaborat un circuit inte- (funcţionare clasică); tudinea de -6 dB (conform indica- ciabilă (6-8 dB) a capacităţii de su-
grat specializat cu Gare se poate - circuitul R11C5, care are rolul ţiilor VU-metrului încorporat al prasarcină a benzii magnetice. Nu
executa acest sistem cu un număr de a introduce o reacţie negativă cu magnetofonului); au apărut distorsiuni ale semnalului
redus de componente. Circuitul in- scopul de a evita intrarea În osci- - se măsoară-amplitudinea sem- Înregistrat atunci cînd vîrfurile
tegrat are codul ,uPC1297CA. Inte- laţie a montajului pe frecvenţă nalului înregistrat; . acestuia trec frecvent peste limita
resul pentru acest sistem este ex- înaltă; - fără a se modifica nivelul de maximă admisă cu +6 dB;
plicat de cele menţionate mai sus În - ia intrarea amplificatorului su- Înregistrare, se înregistrează un - reducerea coeficientului de
ceea ce priveşte benzile magnetice mator executat cu A03 se aplică, semnal cu frecvenţa apropiată de distorsiuni armonice totale la toate
cu_ strat activ din pulberi metalice. prin R7, tensiunea furnizată de cele domeniul superior audio (16-20 vitezele de lucru cu consecinţe im-
In cele ce urmează vom prezenta două detectoare de precizie, iar kHz, În funcţie de posibilităţile apa- pQrtante În calitatea sunetului.
experimentările constructorului so- prin R9tensiunea continuă nega- raturii de care se dispune); In timpul experimentărilor au
vietic N. Suhov descrise În nr. 5 al tivă reglabilă prin R8 (V max În figura - se urmăreşte amplitudinea apărut unele probleme, după cum
revistei "Radio" din 1983. Schema 5); cele două tensiuni se corelează semnalului redat de magnetofon; urmează:
experimentata de autorul articolu- astfel ca nivelul tensiunii de la iesi- - se reglează R13 astfel ca sem- ' - oscilaţii ale etajului A03, T1,
lui a fost executată -de subsemnatul rea detectorului să nu depăşească nalul reprodus (cu frecvenţa 16 -:- 20 T2 datorită variaţii lor de tensiune la
cu componente indigene. în nume- pragul fixat; kHz) să fie cît mai apropiat de am- ieşirea dispozitivului. Neajunsul se
rele 1 şi 2 ale revistei "Radio" - R 13 reglează valoarea tensiu- plitudinea semnalului de 1 000 Hz înlătură prin montarea unui con-
(U.R.S.S.) din 1987 au fost prezen- nii minime În emitorul tranzistorului Înregistrat anterior (indicaţia VU-me- densator de 33-100 pF Între baza
tate variante Îmbunătătite ale siste- T2 (U min În figura 5), tensiune co- trului sau a unui voltmetru electro- şi colectorul tranzistorului T1;
mului de premagnetiz~He În regim respunzătoare curentului minim de nic); - deoarece tensiunea de ali-
dinamic, dar schemele electrice cu- premagnetizare; - reglajul se execută separat pe mentare a oscilatorului de ştergere
prind circuite integrate specializate - tensiunea de alimentare a ge- fiecare canal pentru a se observa şi premagnetizare este variabilă În
produse de industria sovietică şi neratorului de ştergere şi premag- dacă reglajul diferă; În mOQ'lormal limite largi, se poate Întîmpla ca os-
care nu au echivalent indigen. netizare se ia Între plusul sursei de el nu trebuie să dea diferenţe; cilatorul să nu mai funcţioneze sta-
Schema bloc a sistemului de re- alimentare (+22 -:- +28 V, filtraj bu n) - se introduce la intrarea mâg- bil. În acest caz se vor efectua unele
glaj În regim dinamic a curentului si emitorul tranzistorului T2. netofonului aflat pe poziţia înregis- experimentări pentru aducerea os-
de premagnetizare a benzii este . Dispozitivul a fost montat de au- trare semnalul cu frecventa înaltă cilatorului În regim de lucru stabil
prezentată În figura 3 şi cuprinde: . torul său pe un magnetofon MAIAK (16-20 kHz) şi nivelul de'''''':6 (jB; Într-o plajă largă a tensiunii de ali-
- etajele preamplificatoare, A 1, 203. Personal am optat pentru exe- - se reglează R1 de la intrarea mentare.
A2; cuţia unei construcţii, i ndepen- dispozitivului astfel ca tensiunea pe BiBLIOGRAFIE:
- amplificatoarele pentru înre- dente, nefiind posesorul acestui tip C4 1 ,uF să fie de circa 1,5 V; la Colectia revistei "Radio Televizia
gistrare, A3, A4; de magnetofon. Pentru aceasta am stereofonice oope- Electron·ica" (R.P.B.), 19Ş6
- filtre pentru frecvenţele înalte. executat un generator de ştergere pe ambele canale Colecţia revistei "Radio" (U.R.S.S.).
F1, F2; şi premagnetizare cz.; 1983-1987

TEHNIUM 1,::2/1997

II
II
II

Sprf: etaju
retll"'!ol'

Amplificatoarele de audiofrec-
venţă cu care sînt echipate radiore-
ceptoarele portabile sînt construite
după scheme electrice aproximativ
identice; diferenţele' constatate În-
tre tipurile constructive constau
doar În valorile nominale ale com-
Ing. IANCU ZAHARIA
cazul UZUrii pronunţate a surselor
de alimentare. Volumul audiţiei se
'reduce În aceeaşi măsură, Însă au-
diţia rămîne inteliqibilă.
, franzistorul T1 este de acelaşi tip
.cu tranzistorul T p; din rezistenţa se-
mireglabilă R2 se ajustează curen-
Tp
..--_...EFT353/ li
I E -
I

ponentei or util izate. tul de polarizare a bazei, căutîn­ / 9V ...


Pe măsură ce bateria de alimen- du-se menţinerea curentului de re-
tare se descarcă, rezistenţa internă
a acesteia creşte, provocînd redu-
paus din. circuitul etajului următor.
Dacă acesta este cuplat galvanic,
/
cerea tensiunii furnizate laborne, procedeul asigură rezultate optime. /
cu atît mai pronunţată cu cît curen-
tul solicitat de radioreceptor este
Pentru preîntîmpinarea amorsării
oscilaţiilor parazite prin bucla de __ --1
mai mare. reacţie pozitivă Închisă de rezis-
Experimental s-a stabilit că, prin tenţa internă sporită a sursei de ali-
reducerea 'Ia jumătate a tensiunii mentare uzate, În derivaţie pe
nominale necesare unui radiore- aceasta se conectează condensa-
ceptor, curentul de repaus al etaju- torul electrolitic C 2 de capacitate
lui final (cel mai serios consumator mare.
de energie din receptor) se reduce La montajele echipate cu tranzis- II
la 1/4 -;- 1/6 din valoarea nominală. toare npn se inversează dioda 0 1 şi Fi
Tranzistoarele din componenţa eta-
jului, lucrînd În porţiunea neliniară
a caracteristicii, În funcţie de "adîn-
cimea" mOduJaţiei, favorizează
condensatoarele.
Pentru economisI rea bateriei
3-R-12, . utilizată În lanterne pen-
tru iluminat, este recomandat mon-
"
II
CAA
sporirea coeficientului de distor-
siuni neliniare, manifestate prin
tajul din figura 2a.
Multivibratorul realizat cu 3 din
Rp
"răguşeală", "gîjîiaIă" sau "şuşo­ cele 4 elemente incluse În compo- spre etajul
teaIă". nenţa circuitului integrat COB400E prefinal
În figura 1a este prezentată (4011) generează unde dreptun-
schema electrică a etajului pream":' ghiulare cu frecvenţa de 100 -;- 200
plificator de audiofrecvenţă, care Hz, al căror raport semnalipauză
succede circuitt}/deteţ;tor echipat poate fi reglat din potenţiometrul
cu dioda Od. Inlocuind rezistenţa R6 Între 1,05 şi 10.
Rc, de sarcină a acestui etaj, cu sta- Montajul este similar celui publi-
bilizatoruJ de curent realizat cu cat În revista "Tehnium" nr. 11 din I
traRzistorul T1 şi cele cîteva com- anul 1981, la pagina 8. Întrerupăto­
ponente indicate În figura 1b, re- rul T 1 este cel existent ,în lanternă şi
e2 / E
prezentînd sarcina dinamică a eta-
jului, prin reducerea tensiunii de
alimentare a radioreceptorului la
funcţionează cînd economizorul nu
este conectat. Pentru utilizarea
unei lămpi cu putere disipată spo-
1.70pF r +
jumătate În raport cu valoarea no- rită se recomandă intercalarea
,3-:-9V
minală, curentul de repaus al etaju- tranzistorului T 3 conform schemei Î
lui final se reduce doar de 1,5 ori electrice din figura 2b.
faţă de valoarea nominală, per- Montajul similar echipat cu tran- /
miţînd astfel funcţionarea satis- zistoare cu germaniu, a căru' '1-~~--4-t------""'-----4~--6----4~--t------'
făcătoare a receotorului, chiar şi În schemă electrică este prezentată În L- _ _

R6 - 250k.!t
/ - - -CDS-L.OOE
,,_-.r-"---...____. --e---..
,-
I
I
I
I
I
l

1
3

..... E2 _
spr~ CL.
...
11 3.::-6V

• ... figura 3, funcţioneaza ia tensiuni


cuprinse între 3 şi 6 Vale sursei
electrice de alimentare, putînd fi
utilizat În lanternele echipate cu
două baterii de tip R6 .

,10 TEHNIUM 12/1987


Q) I ! I ! II, II!

I
o diviziune =220 spire I
FLORIN TEBRENCU, I
1
1, ;-
Piatra-Nearm; TE~IUNEA IN PRIM~ ",;-
NR. DE SPIRE/VOLT 1H SECUNDAR
: ~// 220V
\5 2 6 7 8 9 10 15
! ! ! ! f ! I ! !,!! 111('ld!!!!'"IIIW'I!lIt'!I!!I!fIlI!l!lI!l!l'PI!II!ul ! II!! 1 --20/ 25 30

®
/\\...._...-...:2:::.2.::!sp:::.ire::..-_~"I

1 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

1 1,5 9 10
PUTEREA ÎN PRIMAR,lN W '-
TENSIUNEA ÎN PRIMÂ~
-- r22~~,-,-
CURENTUL ÎN PRIMAR ,ÎN mA
J '/ J IiI i [ I I I I j
~ cn a::,:) r- <O U').,.,
-.3-

300 1.00 500 DlAMETRUL CONOUCTORUlUI ,ÎN mm


{LA ODENSITATE A CURENTULUI DE 2AImm 2 1
t I'
8 1
d 1
1
1
CURENTUL ÎN PRIMAR, ÎN A" ~ 1

Iii i 1 I I 1 1 I !! I I i i
C'J
1!
~ ~.. ~.. ~;-.
I ! II1I '1.1 1 i i (1;
~:::g.. el' c:S"
I i~,i ii~, J,
g
'.1 ' i
g-
@
liliil~:'ill!illjii.~: ijlli~'liliii~ijljlll~~'
I
'~~ I' I i '~~ I I 'I' d;.' ~~ I I T--,..!. I I ,
ill" I Iii I I I Iii
='
l5-
DlAMETRUL CONDUCTORULUI, ÎN mm; trasat cîte un exemplu ae calcul. numar spire/volt În' primar = 18,5;
(LA O DENSITATE A CURENTUlUI DE ZAI mm2J Exemplul trasat pe nomograma din număr spire/volt În secundar
figura 1 este pentru un transforma- 20,4;
În almanahul "Tehnium '87" este - de pe axa absciselor, pe care tor avînd puterea de 2,5 W, rezultînd număr spire total În primar
prezentată o nomogramă pentru sînt trecute valorile puterilor, din următorii parametri: 3970;
calculul transformatoarelor de punctul corespunzător valorii do- S = 2,45 cm 2 ; curentul În primar 11,4 mA;
mică putere prevăzute să funcţio­ rite, se duce o paralelă la axa ordo- pentru o densitate de 2 A/mm 2 = 0,09 mm;
neze la o frecvenţă a reţelei de 50 natelor pînă la" intersecţia cu o conductor În primar
Hz. Cu această nomogramă se pot dreapta oblică ajutătoare D; { pentru o densitate de 2,5 A/mm 2 = 0,08-mm,
determina secţiunea miezului şi - punctul de intersecţie obţinut
numărul de spire/volt În primar, În se proiectează pe axa ordonatelor, Exemplul trasat pe nomograma
funcţie de puterea dorită şi calita- rezl,Jltînd valoarea seqţiunii miezu- din figura 2 este pentru.. un transfor- spire/volt m secundar = 2,6;
număr
tea materialului feromagnetic ce al- lui În cm 2 ; mator avînd puterea de 150 W, re- spire total În primar = 528;
număr
cătuieşte miezul. - proiecţia punctului de pe zultînd următorii parametri: curentul În primar = 0,7 A;
Această nomogramă poate fi "Îm- dreapta D pe" axa ordonatelor inter- S = 19 cm 2 ; o conductor În primar (pentru o
bunătăţită" astfel Încît să deter- sectează şi dreapta (dreptele) B. Se număr spire/volt În primar = 2,4; densitate de 2 A/mm 2 ) = 0,7 mm.
minăm un număr mai mare de para- alege dreapta B corespunzătoare
metri ai. transformatorului. De ase- calităţii materialului din care sînt
menea, pe lîngă această nomo- conf~cţionate tolele. Prin proiecta-
gramă, cu care se pot determina pa- rea punctului de intersecţie pe pa-
rametrii transformatoarelor de la ralela la axa absciselor, situată În
10 W la 500 W, am alcătuit Încă o no- extremitatea de sus, se determină
mogramă pentru determinarea pa- numărul de spire pe voit În primar.
rametrilor transformatoarelor de la Prelungind proiecţia acestui punct
1 W la 10 W. pînă la scara 1, aflăm numărul de
La execuţia celor două nomo- spire pe voit din secundar;
grame am folosit o scară logarit-
mică mai precisă, ceea ce face ca şi
parametrii determinaţi să fie mai
.-...:. numărul total de spire din pri-
mar se află unind punctul cores-
punzător numărului de spire pe voit CONTROLUl
pr~cişi.
In figura 1 este prezentată nomo-
grama pentru calculul transforma-
toarelor de la 1 W la 10 W, iar În fi-
gura 2 nomograma pentru calculul
din primar cu punctul c0respun-
z:ător tensiunii de 220 V, rezultatul
citindu-se pe scara II.
Pentru aflarea curentului şi dia-
metrului conductorului di!1 primar
Se întîmplă ca la p_ără_sir.e~
autoturismului farurile sa ram ma
FARURILOJ(
transformatoarelor de la 10 W la se procede~ă astfel: aprinse. Pentru a evita acest incon-
500W. - din punctul corespunzător va- venient, care ar putea duce la des-
Cu aceste nomograme se pot de- lorii puterii necesare se duce o cărcarea baterii lor, recomandăm un
termina următorii parametri, '"În dreaptă care trece prin punctul co- montaj simplu, dar eficient. .Tranzis-
funcţie de puterea cerută: respunzător tensiunii de 220 V, toarele T 1 şi T 2 lucrează ca "'§enera-
- secţiunea miezului În cm 2 ; dreaptă care se- prelungeşte pînă la tor de ton. In momentul În care con-
- numărul de spire/volt În pri- scara III, pe care se citeşte valoarea ducătorul auto a scos cheia de con-
'mar; . curentului din primar. Din acest tact şi farurile au rămas aprlnse, re-
- numărul de spire/volt În secun- plmct se coboară o perpendiculară leul anclanşează, circuitul se în-
dar; pe scaraIV.{pentru o densitate a chide şi În difuzor se aude un sunet
- numărul de spire total În pri- curentului de 2 A/mm 2 ), sau pe la o frecvenţă de 600 Hz. La stinge-
mar' scara V (corespunzătoare unei rea farurilor, releul ajunge În poziţia
--.: curentul În primar În A (mA); densităţi a curentului de 2,5 de repaus şi În difuzor nu se mai
- diametrul conductorului În A/mm 2 ), aflînd diametrul conducto- aude sunetul.
primar În mm. rului necesar În primarul transfor- În cazul În care autoturismul este
Pentru a calcula cu cele două no- matorului. alimentat la 6 V, se utilizează un re-
mograme se procedează astfel: Pe cele două nomograme este leLi pentru 6 V.

TEHNIUM 12/1987 II
1 BORDER 7: PAPER 7: INK o: C 660 IF q=l TEEN GO SUB
LS 670 IF q=2 TEEN GO SUB
2 PAPER 1: BORDER 1: GLS : FO 680 IF GO SUB
R a=0 TO 12 STEP. 2: BEEF .1,a: N
EXT a
4 PAPER 6: INK O
5 PRINTAT 10,5;" Q=";q
"jAT 11,5;" CALCULUL 710 INPUT "NUMARUl, DE LAlYIPI LVF

PROCiRAM PENTRU
ILUMINATULUI "; AT 12,5;" Aut (1,2) In="; nl;" PUTEREA L.I>.MPII
or TIPA D. ";AT 13,5;" LVF: 80~ 125~ 250v 400w;.
c 1986 ";AT 14,5;" ="; vI
" 720 IF nl<3 THEN GO TO 750

CAlCUlUL.
6
·LOAD ''''
IF pl=80 OR pl=125 OR p1=25
10GLS : BEEP .1.,7 o '01=400 TB1"N GC TO 750
20PRINT ; BRI GHT 1;" CALC
ULULILUmINATULUI 740 GOTO 710
30PRINT ; BRIGHT 1; It 1 750 IF p1=80 THEN LET f=3100
r.986 Autor TIPA D. 760 IF pl=125 THEN LET f=5500
40 PRINT 770 IF pl=250 THEN LET f=11700
50 BEţ;P .1, 8: INPUT II DH1ENSIUN 780 IF pl=400 THEN LET f=20500
ILE INCAPERII"'''PE AXA X a="ja," 790 PRINT
PE AXA Y b=";b 800 IF q=l THEN LET q$="IPVm-Ol
60 PRINT "DIMEN8IUNILE INCAPER
II"'''Pe axa X a=";a;!'m","Pe axa 810 IF q=2 THEN LET q$="HUSC-04
Y'b="jbj"m"
70 PHINT 820-PRINT q$i" "jnl;",*"iPli"W
Ing. DIMITRIE TIPA F="jf-q;"lm"
80 B3EP .1,9: INPUT "NR. SURSE
LOR DE ILm~INAT n="jn I 830 IF q=l THEN GO SUB 6680
Prezentul program pentru calcu- v - s~ poate calcula compo- 90 PRINT "TIR. SURSELOH DE ILID:I 840 IF q=2 THEN GO SUB 6750
lul iluminatului (CAUL) tratează nenta reflectată În cazul cînd nu a INAT n=".;n 8;50 .GO TO. 970
principalele probleme curente de fost calculată mai Înainte; În cazul 100 DIM i(13) 860 INPUT "TIi CORP. ILUM.
calcul al iluminatului artificial şi na- cînd aceasta a fost calculată, prin 110 INPUT "TIPUL SURSEI !"'''nFl I SODIU PCS-3=1 Q="; q
fU rai În clădiri, cît si al iluminatului introducerea acestei litere se poate uorescent$. .=f''''''Incandescenta 870 INPUT "PUTEREA L:AMPII
artificial exterior.' - schimba afişarea de pe iluminări di- =i ft '!'Vaporimercur =m'" "Vap 250W, 400W, Pl=";pl
ori Sodiu =s"'''Banda (la lumin 880 IF pl=250 OR pl=400 THEN GO
Astfel, cu acest program se poate recte pe totale sau invers; . TO 900
calcula repartiţia iluminatului În i-se poate afişa valoarea il u- a =b"'''Luminator 'drept =l"""FEre
astra =fe"'''Luminator Hotu 890 GO TO 870
plan orizontal şi vertical dată de minării Într-un anumit punct, dîn- 900 IF '01=250 OR p1=400 THEN LE
nd=lr";" "; d$
corpuri de iluminat fabricate curent du-se coordonatele punctului res- 120 IF d$="f" ,THE'N GO TO 210 T f=18000
În ţară, echipate cu lămpi fluores- pectiv; 130 iF d$="i li THEN Ge TO 460 910 IF pl=400 THEN LET f=38COO
cente, incandescente, vapori de e ~ afisează valorile iluminări­ 140 D' d$="m" THEN GO TO' 700 920 PRINT
mercur, vapori de sodiu, benzi de lor medii, minime şi maxime; 150 IF dl\>="s" THEN GO Ta, "860 930 IF q=l THEN LET q$="PCS-03"
lumină cu lămpi fluorescente, lumi- s - se poate afişa repartiţia ilu- 160 IF d$="b" THEl'I GO TO 210 940 PRINT q:lq" l*";pl~"w F="if
; t1 i mlt
nator dreptunghiular, luminator ro- minărilor În orice sector din spaţiul 170 IF d$="l" THEN GO TO 3810
tund şi ferestre dreptunghiulare. calculat, dîndu-se coordonatele x şi 180 IF d$="fe" THEN GO TO 4400 9150 IF q=l THEN GO SUB 6880
190 IF d$="lr" TEEN GO Te 4990 960 PRINT
Programul este foarte uşor de folo- yale laturilor din stînga şi jos ale 970 INPUT "FACTORUL DE DEPRECIE
sit de orice tehnician ce cunoaşte sectorului dorit; 200 GO. TO 110
210 INPUT "TIP CORP ILUM.FLUORE RE (1.2-1.8) Fd="~fd
elementele de bază din tehnica ilu- c - afisează curba iluminărilor 980 PRINT "FACTCRU1 DE DEPRECIE
SCENT:"'''FIAG=l FIDA=2 FIRA=3
minatului. Într-un pl~m paralel cu axa x, dîn- PRA=4 Q="; q' "NUMARUL RE Fd="jfd
Prin program se cere introduce- du-se de la tastatură coordonata y a 2,3,4) Nl=" jnl nT)1'Tm'C'TI'''" 990 IF d$="b"
rea de la tastatură a datelor de bază planului respectiv; 40w 65w Pi:::!'; pl' 1000 PRINT :
ale instalaţiei de iluminat ca: di- d - se obţine .o vedere În trei di- ( 1 , 2 , 3) Cl="; el URI LOR DE ~~'~m~_",,~
mensiunile încăperii, înălţimea mensiuni a repartitiei iluminărilor IF nl<5 TH'~T{ GO TO 260 1010
utilă, tipul surselor, tipul şi numărul pe întregul plan util; IF pl=20 ORpl=40 on pl=65 ); Dn:
corpurHor de iluminat, numărul, pu- p - se poate schimba pasul de GO TO 260 1020
terea şi culoarea Iămpilor, factorul calcul; În acest caz, dîndu-se un IF c1<4 GO TO 260 1030
GO TG 210 CORPULUI DE ~~·U'·J_CJ.r,~
de depreciere, poziţia corpurilor de nou pas de calcul, se iau toate cal- ;, "y="jV( j);'
iluminat În Încăpere, unghiul de În- culele de la început, menţinîndu-se pl=20 Al"!D ch:1 TE'S~~ L3T
CORPULUI h="
clinare faţă de verticală a corpurilor toate datele de bază ale instalaţiei ORPU:ţ;UI
'01=40 AND cl=1 LET
de iluminat şi pasul dorit de calcul. de iluminat; 1040 IF TO 1010
Calculatorul desenează pe ecran I-se poate schimba poziţia COy- 1050 IF THEN C() TO 1010
p1=65 AND cl=l TH:2N IET
încăperea la dimensiunile date, puril.or de iluminat, păstrîndu-se 1060 THEN GO TO 101C
afisează În interiorul ei valorile ilu- Îns~ restul datelor iniţial introduse; p1=20 Al\JD c1=2 LET O; "x" "="ju(j)j
minărilor directe calculate la pasul În acest caz, toate calculele se iau H=";V(j); 16;"h'"
de calcul cerut şi amptasează po..: de la Început; '01=40 AND c1=2 '1'HEN IET 24j"r"iji"=";r(j)
ziţia corpurilor de iluminat (a lumi- r - se ia programpl de la început,
r(j)=r(j)*PI/180
natorului sau ferestrelor). ştergîndu-se din memoria calcula- 310 IF p1=65 AND el=2 TREN LET
În cazul În care Încăperea are di- torului toate datele existente. 1090 NEXT j
'ff'=4400 1100 GO SUB 1680
mensiuni prea mari şi nu pot fi În program sînt introduse curbele 320 IF pl=20 AND el=3 TREN LET 1110 FOR TO b STEP ps
afişate toate punctele de calcul pe fotometrice ale corpurilor de iluminat ff=1060 1120 FOR a sr1'3p 1]S
ecran (punctele maxime ce pot fi fabricate uzual În ţară. Valorile inten- 330 IF pl=40 AND cl=3 THEN LET 1130 LET : LET :rY=y!ps
afişate sînt 7 x 7 = 49), atunci calcu- sităţilor luminoase au fost preluate ff=2800 1140 IJ:2;T e=O
latorul calculează toată suprafaţa din curbele fotometrice ca valori me- 340 IF pl=65,AND cl=3 THEN LET 1150 FOR j=l TO n
Încăperii, dar afişează numai col.ţul dii dintre unghiurile 0-5-10-15-20-25- ff=4600 1160 H' d$="b" TREN GO 'TO 3~20
350 LET f=ff'*nl
din stînga. 30-35-40-50-60-70-00-180 grade. 360 IF q=l THEN LET qi="FIAG" 1170 LET lt=(~(j)-x),*(u(j)-x)+(v
Pe ecran sînt afisate totodată va- Programul poate fi completat 370 IF A=2 THEN LET q$="FIDA" (;J)-y)-(v( j )-y)
lorile iluminări; medii, minime şi foarte uşor pentru orice tip nou de 380 IF Iq =3 THEN' LET q$="FIRA" 1180 LET lr=h(j)*h(j)+lt
maxime si se solicită dacă se do- corp de iluminat, cu condiţia ca 390 IF q=4 'THEN LET q$="FIPRA" 1190 LET w=(h(j)~COS r(j)+(x-u(j
reste si calculul valorii medii a com- acesta să aibă curba fotometrică si- 400 PRINT: PRINT q$j" ";nl,;"'*" ))*SIN r(j))/SQR lr
pci.nen'tei reflectate. metrică. ;p1;"w C1=";C1;" F="if;"lm" 1200 LET wt=h(j)/SQR lr
In cazul cînd se doreşte aceasta, în cazul luminatoarelor si al fe-' . 410 IF q=l THEN GO SUB 6190 1210 LET (;'r::W
este necesar a se introduce şi coefi- restrelor se cer a fi introdu'se de la 420 IF q=2 THEN G<l SUB 6260 1220 IF c{=l AND c>.99619 THEN L
cienţii de reflexie ai tavanului şi pe- 430 IF q=3 THEN GO SUB ~330 ET c=l
tastatură iluminarea medie pe su-
reţilor şi înălţimea încăperii. 440 IF q=4 THEN GO SUB 6400 1230 IF c<=.99619 AND c).98481 T
prafaţa acestora, precum şi coefi- HEN LET 'c=2 .
Datele afisate sînt: 450 GO TO 970
cientul de transmisie al lor. 460 INPUT "TIP CORP ILUM.INCAND 1240 IF c(=.98481 AND c).96593 T
-iluminarea medie reflectată; Programul a fost utilizat pentru ESCENTE LMS-7=1 AI-200=2 P HEN LET c=3
- iluminarea medie totală (directă calculul iluminatului artificial si na- CI-O 3=3 Q="; q 1250 IF c(=.96593 AND c>.93969 T
+ reflectată); tural interior al instalaţiilor de 'ilumi- 470 IF q)3 THEN GO TO 460 HEN LET c=4
- iluminarea minimă totală; nat În diverse obiective social-cul- 480 IF q=l OR q=2 THEN INPU'T "P 1260 IF c<=. 93969 lJm c). 90631 T
- ilumÎnarea maximă totală; turale (birouri, spitale, săli de spec- UTEREA LATfIPII: 60W 100W 150'1{ 2 HEN LET c=5
-:- indicele încăperii; tacole, săli de sport etc.) şi indus- OOW; Pl=";pl 1270 IF c<=.90631 AND c)~86603 T
- factorul de utilizare a insta- triale, precum şi pentru iluminatul 490 IF q=3 THEN INPUT "PUTEREA HEN LET c=6
laţiei dat de iluminarea directă; artificial exteri or (teren uri de sport LAT,1PII: 300W 500W 1000W Pl=" j p 1280 IF c<=.86603 AND c).81g15 T
- factorul de utilizare a insta- 1 HEN LET c=7
etc.). 1290 IF c<=.81915 AND c>.76604 T
laţjei dat de iluminarea totală. 500 IF q=3 THEN GO TO 530
Cu ajutorul acestui program pot 510 IF p1=60 OH pl=100 OR p1=15 HEN LET c=8
In acest moment, În memoria cal- fi uşor calculaţi coeficienţii de utili-
culatorului există toate valorile ilu-
o OR pl=200 GO TO 550 1300 IF c<=.76604 AND c>,64279 T
zare ai unor tipuri noi de corpuri de 520 GO TO HEN LET c=9
minărilor directe, cît şi totale la pa- iluminat la care se cunoaste curba 530 IF OR p1=1 1310 lF c<=. 64279 AND c>. 5< TEEi'::
sul de calcul dat iniţial, precum şi o fotometrică. ' 000 1ET c=10
serie de valori medii, minime si ma- Introducerea programului se face 1320 IF c(= .• 5 AND c). 34201 TEEIT
xime care fi afisate sub diferite În două etape, şi anume mai Întîi in- LET c=l1
forme prin ' d e la tasta- strucţiunile 1 6, care se Încarcă pe IF c<= .34201 AND C'> .OCOCO
tură a uneia d.in literele: a, v, i, e, S, c, casetă, şi apoi restul instrucţiunilor.
LET c=12
d, 1340 IF' c<= .OOCCOAND C)-1.0 THE
N LET
litera m, este 'afisată
IF
semnificaţia literelor de mai _sus, şi IF (j
anume: Cei care doresc să înregistreze
a - afiseaza datele de in- programul direct pe caseta fara a-I
troduse iniţial pentru a ni rea- tasta vor lua legătura cu autorul,
minti sau pentru a verifica dacă nu ing. D. Ţipa, I.P. "Carpaţi", telefon
s-a introdus o eroare; 14 27 60/142. lm"

12 TEHNIUM 12/1987
uminarea MINIMA Emin="jeminj RI
2070 CLS : PRINT "Inc2pere2" :2.=" , "Iluminarea MAXIMA Emax="; emax;
; a; llm b="; b; 1~r)n
"1x"
2080 PRINT "Nr.corpuri :n=";n'"P
2790 IF
asul de c8-lcul ps="iPS n2~re2. ' II Ene c'tr= "
gv*ABS 2C90 PRI=~T "Tipul sursei fi; d$j ; er; II lx'" "Iluminarea l\lSDI E }i,'med
1410 e=e+g 2100 IF d$="f" OR d$="i" OR d$=" ="jemedt;" lx"'''Iluminarea NlINIlYl
1420 NEXT j m" OR d$="s" THEI'f PRINT" ni Q$; A '';''min='' emint; It lx"" "I1uminarec.\
1430 Lj~T e(xx+1,yy+1)=e ti "jnl; "*,"; pl; "w" '''Pozitia corpu
1440 LET k=0+xx+1 rilor "': FORi=l TO n: PRINT TA " :'ix"
1450 z(Jc:)=e( B O;"X";i;"=";u(i);TAB 8;"Y"'i;"
1460 xx>6 OR GD TO =" iV (i);TAB l6;"h"oij"="i h (i);.TA
1540 B 24i"r";i;"=";r(i~: NEXT i
1470IF x=HfT x TI-mi prINT 21 2110 IF d$="b" TREN PRINT II " ; q
,5+4·u:x:;x: GO TO 1490 $j"·"jnlj"","iP:'i;"w"'''Pozitia ben SE
'''Xl=''; xl, lIX2="; x2' "Yl=
1480 PRINT AT 21, 4+4*xx; x zilor" ': FOR i=l TO n: PRINT TAB , "Y 2·=" ; y'2
1490 PRU;T AT 20,5* 4*xx; "1 " Oj"u";ij"="ju(i)jTAB 6;"v"oi;"=
L3T em=O
1500 PRINT AT 19-2'!tyy,Oj;f n;v(i);TAB 12j"h llo ii"=";h(i);TAB TO :3TEP ps
1510 PI,OT 28,11: DRAW 32+32.,.xx,C' 18;"1"'ijl1="i:'i(i);TAB-24;lIr";i; POR TO STEP ps
1520 PIOT 28,10: DRAW 0,20 +16*:vv "="ir(i) :r(i)·: NEXT i IF v$="d" LST em=e;"l+e(
1530 PRINT AT 19-2*Y;f,4+4,)1.:;:xj e(x 2120 RETURN
x+1,yy+1) ,j/ps+l)
2130 REM - ILUl\I.' IN PUNCT - IF V$="t" TEEN IeET em=em+f(
LET p=p+e(xx+l,yy+J) 2140 INPUT "ILumINAREA IN PUNCTU ,j/p2+J) ,
NEXT x L" '''X='';m, "Y="i:'i NEX'l' i: NEXT j
LET o=k 2150 IF m>a OR l)b TREN GO TO 21 29CO PRINT "Ilur:;inarea MEDIE in
NEXT Y 40
IF aa>6 OR bb>6 THEN GO TO 21bO PRIN'T' AT 0,22;"
2170 H' v$="d" TREN PRINT AT 0.2
2; "E" ;m;l; 11="; e(m/ps+l ,l/ps+l); 11
lx"
d$=Hb" THEN GOTO 3630 21'80 IF v:l;="t lt THEN PRINT AT 0,2 2920 HK'Yl-Umll. RE:B'LECTNI'.4-
FOR i=l TO n 2;"E";m;li"=";f(m/ps+l,1/ps+l);" 2930 INPUT "DORITI ILUM.REFLECTA
IF u(i)/ps)6 OR v(i)/ps)6 T lx" TE (d/n)";r.
00 TO 1640 2190 RETDRN Z94{) IF r$="d" THEN GO TO 2960
PRINT FLASH 1; OVER 1; BRIG 2200 RElVi -CALC ALT SECTOR- 2950 GO TO 1840 352C
19-2~v(i)/ps,5+4*u(i)/ps 2210 INPUT "REPARTITIA ILU1:.IN S 2960 GLS : PRINT BRIGRT lj"VALOA 3530 Lt/r
j'." ECTORUL"'''X="jm, "Y="jl REA MEDIE A COMP.REFLECTATE" 3540 Il" e$="o" TREN LET gl=f",i( c
1640 NEXT i 2220 IF m/ps=INT (m/ps) !\.ND l/ps 2970 INPUT "DATlx""'IIFACTOR REFLE )~wt*wt*(ol+fl)/(1000*fd*2*h(j)*
1650 00 TO 2550 =n::T (l/ps) TREN GO '.J:tl 2240 XIE TAVAN rt=" jrt'''FACTOR 'REFLEX ls) . -
1680 INPUT "DATI PASUL DE CALCUL 2230 GO TO 2210 lE PERETI rp=.... jrp'''INALTIlI1EA INC 3550 IF' e$="o" TREN LET g2=:f'*i( c
PS="iPS 2240 CLS : GO SUB 3260 APERII h="; hi )*wt*wt*(02+f2)/(1000~fa*2*h(j)~
1690 PRINT : PRINT "PASUL DE CAL 2250 IF ps<l TI'EN LET pp::::7'*ps 2980 IF rt>l OR rp>l TREI'1 GC TO ls)
CUL DS='" DS 2260 IF ps)=l TEEN LET pp=6~ps 2970 3560 IF e$="vx" TREN LET gl= (f*i
1700-LET'âa=a/ps: LET bb=b/ps 2270 FOR j=O TO pp STEP ps 2990 PRINT "Factor reflexie tava (c)*wt*SIN ol~SIN 01)/(1000*fd*2
1710 DIm e(2)a+l,bb+l) 2280 FOR i=O TO pp STEP ps n rt= .. ;rt ..... Factor reflexie peret +h(j)*ils)
1720 LET rr=(au1)-(bb+l): DIM z 2290 LET ~j=j/ps: LET ii=i/ps i rp="; rp' "Inal timea incaperii h 3570 IF e$="vx" TREN LET g2=( r.i
(rr): LET 0=0: LET D=O 2300 lF \ a-D-i )<0 TEm, GD TO 243 =";hi (c)itwt'ltSIN o2*SIN 02)/(1000,*fd*2
1730 IF d$=":'i" OR d$="fe" OR d$= o 3000 IF d$="f" d$="i "OR d$=" 1\:h(j)*ls)
":'irU THEN LET e$="o": GO TO 1770 (b-l-j)<O TEl~ GO TO 244 m" OR d$="s" LET f=f*n 3580 lF e$="VY" TREN LET gl=f,.i (
INPUT '!DORITI ILUM. DIRECTE 3010 IF d$="b" TREN LET 1=0: FOR c)*ws*wt~(ol+fl)/(lOOO*fd*2*h(j)
PLAl'T :'" "ORI ZONTAL? (o)'" "VE TO n: LET :'i=1+1(j): NEXT j: dS)
RTICAL PARALEL CU X? (vx)"'''VERT f=nl*ff.lr.l/'is 3590 IF e$="VY" TREN LET g2=f*i(
ICAL PlLB.ALEL CU Y? (vy)"'e$ 3020 IF a$=":'i" TREN LET f=el*c:'l..* c)*ws*wt*(o2+f2)/(lOOO~fd*2*h(j)
1750 IF OR e$="vx" OR e$= (u2-ul)-(v2-vl) ~ls) . .
"vy" TO 1770 3030 IF d$="fe" THEN LET ss=O: F 3600 IF y<v'j) OR y>(v(J)+:'i(J»)
1760 GO TO 1740 OR j=l TO.n: LET ss=ss+(v(j,2)-v TREN LET g=INT ABS (g2-~1)
1770 IF e$="o" TREN LET f$="ORIZ (j ,1) )*(h( j, 2)-h( j ,1»: NEXT j: 3610 IF y>=v(j) AND y<=(:'i(j
ONTAL" LET f=ef*cff!,ss » TREN LET g=INT (gl+g2)
1780 IF e$="vx" TI-TEN LET f$="VER 3040 IF d$="lr" TREN LET f==el*e'i 3620 GO Te 1410 '
TI CM P ARAL EL CU X" *Phdl*dl/4 3630 FOR i=l TO n
1790 lF e$="vy" THEI'Y LET f$="VER ,3050 LET st=a.,.b, LET s:p=2l+( a+b)* 3640 lF u(i»6-ps THEN G(i TO 370
TIC.I\.L PAR.I\.LEL CU Y" hi: LET fr=st!(2*st+sp): LET rm= O
1800 PRHTT : PRINT (rt*st+rp~sD)/(st+sp): LET ft=l- 3650 FOR j=O TO l(i)/ps STEP .5
VOI AFISA J,~Ul,_,LL,"llLJ.~~ ( emed-'Îlst/f) • 3660 IF (v(i)/ps+j) 6 THEN GC TO
CALCULATE IN PLAN II i f$; II DIN "; P 3060 LET er=INT «fnrm*,ft*f)!(f 3690
Sj II" IN " d-ll-st*:(l-(l-fr),nm)) ) 3670 PRINT ERI GET 1 j OVER 1; AT 1
1810 .5,0: BEEP .5,0: BEEP 3070 LET emedt=emed+er: LET emin 9-2*v(i) /ps-2*j, 5+4*u( i) /ps; "III"
.5 ,4: :!EEP .5 , 4: BEEP .5,7: BEEP t=emin+er: LET emaxt=emax+er 3680 NEXT j
.5,7: BEEP 1 : BEEP .5,4 3080 PRINT : PRINT "Iluminarea 3690 NEXT i
1820 CLS BRIGRT li FLASH EDIE REFLECTATA'" "Emedr="; erj" 'i 3700 GC TO 1650
ILUE. DIRE x"'''Iluminarea NlEDIE Emed="jemed 3710 GO SUB 1840
BRIGHT O; FLASH O; t; 11 :'ix'" "Iluminarea nUNH1A &lin== 3720 FOR i=l TO n
1; FLASH lif$ II j emintj" lx'" "Iluminarea llAXH1A 3730 lF u(i)<.m CR u(ihm+6,.ps TE
Enax="; emaxt; II lx" EN GC TO 3780
3090 LET V$=="t" 3740 FOR j=O TO 1 (i) /ps STl<,"P • 5
OH- 310C LET ic=(a*b)/(hi*(a+b)): LE 3750 IF"(v(i)!ps+j)O'/ps TREN GC
THEN GO ,SUB 2050 T ud=emed*st~dd/f: LE~T ut=emedt* TO 3780
TEEi~ GO SUB 2070 shfd/f ' 3760 IF (v(i)/ps+j-:'i/ps»6 THEN
'I'HEN GO SUB 3110 l'RINT ; ÎIW GC TO 3790
TEEN GC SUB APERII"'''i=" DTI 3770 PRINT BRIGHT 1; CVER AT
r$="d'Tl G I,lZARI~ 9-2*«v{i)/ps)-(1/ps))-2~j,
o 1 DE , (u(i)/ps)-(m/ps));"11B"
AND r$O"d" 'I'HEN 3780 NEXT j
3790 NEXT i
'l'HEN r,c 3800 RETURN
3810 RElii - LDr':INATCR -
3820 INPUT "DATI COOHDONATELS LU
:118X- i ~hINATORULUI PE AXA X x1="jul,"x2
2560 LET v$="d": LET l"$="O" lEPARTITIA IL ="; u2, "PE AXA Y yl="; vI ,"y2="
d$="fe" 'l'HRIi 2570 GO suB 3260 'v2
2,80 LET emed=INT (p/rr) , IF GO Te, 32«(' 3830 IF ul> =u2 OR u2)p THEI\ GC j'
c1.$="1 r " 2590 PRINT "Iluminarea Medie'Eme G-0 C 3820
d="; emed; "!x" 3200 PRINT : .PRINT BRIGH'l' 1; "VOI 3840 Il<' vl)=v2 CE v2'>b 'l':~El\ GC
·GLS : GO TO 2600 FOR i=2 TO rr AFISA VALORILE ILmI.TOTAJJE (di:r O 3820
2610 IF z(l)<=z(i) THEN GO TO 26 ecte + reflectate) DIN "jPSj" m 3850 PRIlTT "COCFDO:,TA rrELE lUME: t,T
IF b$="l" AND d.$="l" TESN C 50 ' IN "ODS'" m" ORULUI' "PE AXA X xl=" jul "x2=";
1S : GC TO 2620 LET s=z(i) 3210'iET m=Os LET 1=0 u2,"PE Y yl="iVl, jv2
2CCO lE' AN}) d$="fe" rn"c;;W 2630 LET z(i)=z(l) 3220 PAUSE 50 "]860 lNPU'l: "INALTH1EA UTILA n=";
CLS : G() TO 4.1',00 2640 LET z(l)::::s 3230 GO sul! 2240 h
2010 IF AND cl$="1r fl T"iEN 2650 NEXT i 3240 GO TO 1840 3870 PRINT s PRINT '~INALTlrlIEA UT
CI,S : GC 2660 LET' emin::::z('i) 3250 CLS INPUT "OORITI ILA h=";h
2020 D' GI,S : GC TC 2670 PRINT "Ilumenarea MINIMA Em TIA ' "DIRECTE 3880 INPUT "ILUMINAREA MEDIE PE
1000 in=";emin;"lx" TOTALE LUMINATOR el=";el'''COEFICIENT
2030 IF :SUl\' 2680 FOR i::::(rr-l) TO 1 STEP -1 3260 DE TRANSMISI;; c1=";c! '"
2040 GO 2690 if z(rr»=z(i) TREN GO TO 2 3890 IF cl>l TREN GC TO 1110
2050 CLS : P]'IiJT "MENU" ' '"m Men 3900 LET 11=e~-cl/PI
u" 'tia Afise2.za d2.tele de c;:\lcul LET s=z( i) 3210 IF v$="d" TREN PRPTT 3910 PRINT "ILmUNAREA PE LUMINA
"'!Iv V2.1.rrredie a LET z(i )=z( rr) BRIGHT 1;" ILmllNAHEA TOR El="; el; "lx'" DE
e" 'fii Iluminarea mmct" LET z(rr)=s TRANSMISIE el=" LU
'''e Iluminarea .Errled. Emin~ &:10,:;: NEXT i Al'JD THE.'l'; P MINATORULUI
."""s Renartiti2. ilwn.in 2~lt se LET emax=z( rr) " IIJur:IN fuJ:?
ctor"'''c 'Curbele PRn~T "Iluminarea LAXn:A Em
u 2,xa X" '''d "1 x.,.
ItI t ' lip .l\.l t "'111
ta pozitie corDuri"'''r Rei2" DOUA 3940 1680
calculele de la inceput"
2060 HETURIi narea 332C CCRPU (CONTINUARE IN NR. VIITOR)

TEHNIUM 12/1987 li
P'rotecţitij anticor'osivă şi antifo- suprafeţele pieselor Îmbinate prin
nică poate fi executată atît la auto- sudură, ce permite pătrunderea şi
turismele noi, cît şi la cele care au menţinerea apei În şi Între elemen-
cîţiva ani de exploatare. Recoman- tele caroseriei;
dabil este ca operaţia să se execute - etanşarea ineficientă a garni-
Înainte de apariţia primilor germeni turilor de cauciuc şi a chederelor
de coroziune, iar ulterior la o pe- datorită montării lor greşite, de-
rioadă de circa unu sau doi ani să gradării sau Îmbătrînirii şi pierderii
se controleze starea autoturism ului elasticităţii;
şi să se efectueze operaţii de reme- --.:.. depunerea În timpul rulării şi
diere a stratului ,protector anticoro- menţinerea În anumite zone a no-
siv. roiului şi umezelii;
Părerile posesorilor de autotu- - spargerea sau îndepărtarea, În
risme privind efectuarea acestor timpul rulării, a stratuluj de protecţie
operaţii de protecţie anticorosivă şi existent, cu pătrunderea apei între
antifonică sînt diferite. Unii, din co- acesta şi suprafaţa tablei;
moditate sau lipsă de informare - menţinerea infundată a orifi-
tehnică, susţin că, dacă erau nece- ciilor de scurgere a apei din uşi,
sare, le făcea întreprinderea con- praguti, chedere parbriz-lunetă;
structoare şi că fierul trebuie să re- - formarea condensului;
ziste. Ar trebui, dar şi fierul... - efectuarea, din motive de în-
Am convingerea că foarte mulţi treţinere sau accidentare, a ope-
posesori de autoturisme sînt legaţi ratiei de sudare cu flacără oxiaceti-
sufleteşte de maşina lor şi doresc lenică.
să-i aducă îmbunătăţiri care să se
răsfrîngă într-o stare tehnică bună,­
cît şi În coQţliţii de confort mai deo-
sebite, resimţite În timpul ex-
Ing. Vl.ADIMIR. TUTĂ ploatării. În funcţie de concepţia proiectan-
Putem concluziona totuşi că ţilor de autoturisme, fiecare tip Îşi
contactului de lungă sau scurtă du- această protecţie anticorosivă şi are particularităţile lui constructive.
rată cu elementele caroseriei, pre- antifonică este bine a fi executată, Aceste detalii pot crea avantaje sau
Efectul nedorit al coroziunii cum şi acţiunilor sale lente, nevă­ efectul ei fiind pozitiv. Lucrarea În ~ezavantaje modului cum autoturis-
apare mai pregnant În timpul ex- zute, dar agresive asupra acestor sine nu necesită S.D.V.-uri speciale mul poate fi mai rezistent sau mai
ploatării autoturismului, fiind pre- coAmponente metalice. şi o pregătire sau o dotare tehnică puţin rezistent la acţiunile corosive.
zent, atît În părţile inferioare ale ca- In prezent, tehnologiile existente deosebită, ea putînd fi executată de Astfel, la autoturismul "Dacia
roseriei de tip autoportant, cît şi În de protecţie anficorosivă a carose- oricare posesor de autoturism. 1300", În urma observaţiilor efectu-
diferite părţi laterale. riilor de autoturisme nu reuşesc de- ate pe parcursul anilor de exploa-
Fenomenul de coroziune se pro- cît să atenueze şi nu să elimine defi- tare, a rezultat că apariţia ruginii se
duce În timp, ducînd la distrugerea nitiv procesul de coroziune a tabl~­ manifestă În zone destul de variate.
parţială sau totală a pieselor meta- lor sau profilurilor chesonate. In Aceste zone se deosebesc atît prin
lice, datorită reacţiilor chimice ce această idee, posesorul autoturis- Apariţia petelor de rugină se da- rapiditatea apariţiei lor, cît şi. prin
se produc Între acestea .şi factori ai mulul, în dorinţa menţinerii aces- torează unor cauze multiple şi va- mărimea suprafeţei afectate. Pri-
m.ediului înconjurător. Procesul tuia cu un procent cît mai mic de riate. Dintre acestea voi prezenta o mele zone de rugină apar În părţile
este mai accelerat În perioada se- elemente corodate, ar trebui să serie care pot constitui principalele caroseriei expuse direct contactu-
zoanelor umede. Apa constituie execute 'periodic o serie de con- cauze ce permit apariţia ruginii la lui cu agenţii externi ca: apă,
elementul cel mai periculos tocmai troale şi operaţii de protecţie anti- elementele caroseriei, după cum zăpadă, criblură, pietricele, nisip
datorită pos'ibilităţilor de pătrun­ corosivă, suplimentar celor efectu- urmează: etc.
dere pe diverse căi şi menţinerii ate de uzina constructoare. - insuficienta etanşare dintre a prezentare a suprafeţelor afec-
tate de rugină, a cauzelor ce le-a
determinat, cît şi a posibilităţilor de
combatere a apariţiei lor este
făcută pe scurt' În tabelul alăturat.

5"

22

11 Plaja de răspîndire a zbnelor co-


rodate, cît şi localizarea lor sînt pre-
zentate În figură. Numerele date au
corespondenţă cu ordinea numere-
22 lor din tabet

•• TEHNIUM 12/1987
ZONE ALE AUTOTURISM ULUI
EXPUSE PROCESULUI DE COROZIUNE
,;',~",
În vederea efectuării protecţiei NI'. DENU,MU'iEA ZONEfAF'ECTATEDE
',"i;' .:..:...

anticorosive şi antifonice a autotu- en, ',' 'RUG.NA· ,", ; ",' :- ,; \, , " " , ,,"':;~ "" ... ,,,~ ...,II:"t:: , ,
rismului se vor parcurge următoa­
rele etape:
1. Partea superioară a aripII zona
acoperă umărul stilpululdln faţă
,1 ce Depunerea noroiului În timpul
mentinerea I.Imezelii
rulării; Efectuarea operatiei de protectie an-
tlcoroslvă cu parcurgerea etapelor
- demontarea părţilor detaşa­ ,prevăzute in punctul 4 din articol
bile (aripi, bare, acumulator) şi goli- Aplicarea apărătorl1or de protecţie
rea portbagajului şi a interior ului (curbă şi verticală) in subcompartl-
habitaclului; meniul aripă (vezi revista "Tehnium"
- îndepărtarea stratului de no- nI'. 2/1987)
roi depus în timpul rulării pe diferite 2. Umărul stîlpului şi porţiunii din stîlp -,,..:,-
suprafeţe ale caroserie!, prin spăla­ În zona de imbinare cu aripa ~
rea cu apă şi detergent şi limpezirea
cu apă curată; Pătrunderea apei şi a noroiului
- depistarea şi îndepărtarea pe-
telor de rugină; 4. Partea din faţă Il! aripii in jurul carca- Depunerea noroiului În timpul rulării;
- aplicarea locală a produsului se! farulul menţinerea umezelli
anticorosiv Deruginol sau Gruant;
- depunerea finală a produselor 5. aripii inferioară Ci părţII din fată a -,,-
specifice anticorosive şi antifonice
(autovopant) ; 6. Marginea de jos CiI aripII, ce acoperă .Depunerea noroIului in timpul rulărII;
- montarea elementelor demon- pragul menţinerea umezelil
tate şi "etanşeizarea" subcomparti-
mentului aripă. . 7. Curbura de scurgere a apel şi rlgldl- Depunerea noroiului in timpul rulării Efectuarea operatiei de protecţie an-
La punctul următor vor fi prezen- zare a aripII din faţă (pasajul) şi mentinerea umezelil ticol'oslvă
tate mai detaliat operaţiile de depu- Umplerea curburllor (a pasajelor) cu
material autovopant
nere a stratului anticorosiv şianti­
fonic. 8. Idem, aripa din spate -,,-
9. capacul pragurilor din zona aripii Îndepărtarea stratului protector prin Controlul şi aplicarea unui nou strat
din faţă proiectarea de pietricele şi nisip În anticoroslv
timpul rulării Astuparea orificiilor de scurgere şi
După operaţia de pregătire pro- introducerea În praguri a uleiului de
priu-zisă, CÎnd principalele ele- 10. Pragurile şi contrapraguriie Pătru"derea apei, oriticii de scurgere motor (uzat sau neuzat) circa 1,5 -7 2
mente de caroserie (aripi, contra- astupate litri la fiecare prag (produs ElAS-
aripi etc.) au fost curăţate, spălate CON sau ulei tip P 54)
Pragurile se golesc după o c;rcul~tie
şi depistate de germenii de oxidare de una sau două zi/e şi se recupe-
(ruginire) aparenţi sau ascunşi, se rează uleiul
poate începe depunerea straturilor Mentinerea desfu~dată a orificiilor
°ije protecţie anticorosivă şi antifo- de scurgere
nică. Operaţia se desfăşoară În ur-
mătoarele etape:
H. Dublura contraaripil din partea su- Pătrunderea apei de ploaie in timpul Se introduce cu şpril/era ulei diluat
perioarăa ramei de far rulării sau la spălatul autoturlsmulul cu 25% motorină sau petrol
12. Zona de imbinare dintre marginea Pătrunderea apel datorită lipsei de Etanşarea elementelor de caroserie
contraaripii spate (scoica) şi podea etanşeitate a caroserlei
(sub bancheta din spate)
Operaţia se execută manual, cu 13. Îmblnărlle contraaripli din zona de fi- Pătrunderea apei şi a nămolului Efectuarea operatiei de protecţie an-
pensulă, prin depunerea materialu- xare a amortizoarelor din faţă tlcorosivă
lui anticorosiv În două sau maxi- Periodic, ungerea cu cana de ulei a
mum trei straturi. imbinărilor sudate ah~ elementelor
Dintp materialele anticorosive trenului mobil
recomandate pentru această ope- 14. Peretele de tablă din spatele acumu- Degajarea vaporiJor ac/zi Introducerea În spatele acumulato-
raţie şi găsite În comerţ cel mai indi- latorului ' rulul a unei bucăţi de cauciuc (ca-
cat este Deruginolul. Pot fi folosite meră uza~ de camion sau tractor)
şi alte materiale ca: miniu pe plumb,
Gruant sau Coroscop. 15. Marginea de îmbinare a tăbllei de uşă Pătrunderea apel datorită garnlturi- Aplicarea de material anticorosiv pe
Caracteristicile produselor sînt cu rama acesteia lor de geam defecte; orlflcil de scur- tăbliile uşilor '
gere infundate Şpriţarea de ulei diluat cu 25% moto-
prezentate În prospectele firmelor
rină sau petrol in interiorul uşilor (sau
producătoare. 16. Colţurile şi marginea verticală a produsul ELASCON)
Din constatările făcute experi- tăb/iei uşilor din fată Menţinerea desfundată a orificillor
mental s-a observat că pentru apli- de scurgere a apei
carea primului strat, produsul ap!i- 17. Colturile inferioare ale tăbliei uşilor
cat trebuie să fie mult diluat. In din spate.
!
acest sens se recomandă ca Într-un Înlocuirea earnlturilor uzate, etanşa­
Partea din fată a podelei Pătrunderea apel dlnCOmpartimen-
vas sau o cutie de conserve să se tul de aerisire; parbriz neetanş; orifi- rea Imblnarilor sudate, inlocuirea
pună cca 300-400 g Deruginol,' cii de scurgere infundate; lipsa chitu- chederelor etc.
Gruant sau Coroscop, care se dilu- lui de etanşare a imbinărilor sudate;
ează cu cca 100-150 g petrosin chedere uşi neetanşe
(white spirit) sau chiar benzină. Efectuarea operaţiei de protecţie an-
19. Partea din spate a podelei Îmbinări neetanşe; lipsa dopurllor
din podea; chedere neetanşe ticorosivă şi antifonică (interior şi ex-
terior)

Se obţine prin probe, prin contro- Compartimentul roţii de rezervă şi Îmblnările elementelor de caroserie Etanşarea elementelor de caroserie
20.
lul fluidităţii soluţiei ce se .scurge de partea inferioară a aripii din s,ate neetanşe, dopul de scurgere infundat Aplicarea de material anticorosiv
Menţinerea desfundată a găurii de
pe tija (băţul) cu care se amestecă.
21. Zona inferioară a aripii spate stinga Îmbinările elementelor de caroserie scurgere din dopul de plastic
Soluţia trebuie să curgă uşor. Pen-
(interior portbagaj) neetanşe
tru comparaţie, fluiditatea Derugi-
nolului diluat trebuie să fie asemă­ 22. Îmbinarea dintre panoul vertical al Chedere defecte Se inlocuiesc chederele defecte
nătoare cu fluiditatea ulei ului de' portbagajului şi aripile spate Se Introduce cu şpriţiera, intre dublu-
riie de tablă, ulei de motor diluat cu
motor. 25% motorină sau petrol
Scopul diluării soluţiei pentru pri-
mulstrat este ca aceasta să. reali- COlţurile şi marginea indoltă a capa- Pătrunderea apei prin orificiile· orna- Se introduce cu şpriliera, intre dublu-
23.
zeze o priză cu suprafaţa tablei. cului de portbagaj mentelor riie capacului de portbagaj, ulei de
motor diluat cu 25% motorină sau pe-
trol

24. Zonele de contact al capacului port- Garnitură etanşare montată greşit, Control regla) inchidere capac port-
Se recomandă aplicarea straturi- permiţind prelingerea apei bagaJ
bagaj cu portiuni din suprafaţa che-
tor de Deruginol la îmbinările dintre derului
aripi şi contraaripi, zonele exterioa-
re ale podelei şi În special sub scau- 25. Partea inferioară a ramei de parbriz, Canale de scurgere infundate Desfundarea canalelor de scurgere
În special zona de scurgere a apei de şi introducerea sub cheder a unei
nele din faţă, ÎO zona farului, la. con- pene de lemn sau pl.astic (4x 4x 20) ,
tactul cu stîlpul uşii, În zona de con- sub cheder
astfel Încît scurgerea apei să fie li-
tact cu pragul uşii etc. beră
În tabel sînt prezentate detaliat
zonele expuse la coroziune. Ur-
mătorul strat de material anticoro-
siv sau stratul de material antifonic rea materialului autovopant (voP- Materialul folosit este cel prezen- zentul material se adauga fulgi de
(autovopant) se va aplica numai sea neagră anticorosivă s~r~a 120q~ tat În comerţ sub denumirea de ma- azbest. Experimental s-a dovedit că
după ce stratul depus s-a uscat. se face cu ajutorul unei instalaţII terial autovopant, ce are În acelaşi materialul produs industrial se
prin pulv~rizarea ...materialului. pe timp şi proprietăţi de i?olator tonic comportă foarte bine dacă au fost
caroserie. In condiţII de execuţie de şi termic al caroseriei. In funcţie de respectate anumite indicaţii.
către posesorii de autoturisme, inventivitatea şi curajul posesorilor
acesta se va aplica manual, cu de autoturisme, se mai întrebuin-
În atelierele specializate, aplica- ţează' şi alte substanţe sau la pre- (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
pensulC:!

TEHNIUM 12/1987 15

r---7I
l' {5} I
I I
.----~I-a~\ {)-,------.

VITEZOMETRU
I \ 1
L _.-J

PENTRU BICICLETĂ
(3) (4)

Sing. ~FLORIN MARCU

I
7/
Satisfacţiile agrementului pe bi- pedalierului, folosind ca dispozitiv
cicletă pot fi majorate prin dotarea insusi cadrul răsturnat al bicicletei.
vehiculului cu un accesoriu pe care Iniţial se vor stabili: ,
ÎI recomandăm În continuare ama- - diametrul exterior al roţii bici- U(V! ,
torilor de-construcţii tehnice. cletei (O), În metri, prin măsurare;
Pornind de la dotarea iniţială a bi- - numărul de dinţi (Z1) ai roţii de
cicletei cu instalaţie electrică (di- lanţ conducătoare;
nam şi far), ne propunem măsura­ - numărul de dinţi (Z2) ai roţii de Umax
rea vitezei de deplasare tot pe baze
electrice. Pentru aceasta, vom rea-
lanţ conduse.
Expresia vitezei de deplasare a /
liza schema din figura 1, utilizînd
voltmetrul pentru citirea analogică
bicicletei (v), În km/h, În funcţie de
turaţia (n) a pedalierului, În rot/min,
./
a vitezei de deplasare. este: ,/'
Prima problemă constă În ridica-
rea car~cterjsticii de turaţie a dina-
v = k'n
unde factoru I k este caracteristic
L
mului. In acest scop vom monta di-
namul la roata din spate (motoare)
bicicletei şi se calculează cu relaţia:

V
V I~

-----
Z1
a bicicletei şi vom utiliza un aparat k = 0,06'7I"D'--
pentru măsurarea tensiunii gene- Z2
rate de acesta În funcţie de turaţia Urmează ca, pe cale experimen-
o
Vmax V { km/h}

T l

Ing. C. RÂMBU
Aplicînd o schemă simplă şi bine rusele si se scurtcircuiteazâ, se
cunoscută de altfel, propun amato- leagă la' inelele metalice extreme.
rilor de drumeţii, automobiliştilor, Constructorul amator poate opta
motocicliştilor etc. adaptarea la un şi pentru alimentarea din baterii
felinar de cîmp a lămpii electrice plate de tip 3R12 (4,5 V), cu capaci-
fluorescente de 6-8 W, recent dis- tatea,-de 2 Ah, sau rotunde, de tip
tribuită populaţiei pri[l magazinele R14 (1,5 V), cu capacitatea de 2,3 Ah, demontează prin capacul superior
de specialitate. cu reducerea corespunzătoare a al felinarului, după ce în prealabil a
Experimentarea schemei din fi- duratei de funcţionare a felinarului. fost fixat balonul de sticlă;
gura 1 a condus la stabilirea ali- După cum se remarcâ din figura 3 - traseul conductorului izo-:
mentării cu 9 V Întrucît la această 2, la felinar am renunţat la: căţuie, lat, reprezentînd polul plus;
tensiune consumul de curent din rozeta de manevră a fitilului, dispo- 4 - compartimentul destinat
baterii este minim, respectiv 500 mA ziti\7ul de ridicare a balonului de montajului electronic. Pe un suport 6
(Ia 7,5 V curentul creşte la 675 mA), sticlă şi la cel pe protecţie a aces- cilindric izolant se montează radia-
evident la iluminarea nominală a tuia din urmă. In scopul propus au torul tranzistorului T, cu suprafaţa
lămpii fluorescente. fost necesare următoarele: de 1;5 cm 2 (minimum), plăcuţa de
Bateriile electrice eficiente sînt de 1 - compartimentul baterii/or (6 circuit imprimat care conţine oala
tip R20 (1,5 V), deoarece au capaci- baterii R20 x 1,5 V = 9 V), construit de ferită, rezistenţa şi condensato-
tatea de 5 Ah, ceea ce asigură func- din cutie de conserve de 1 kg, re- rul, precum şi contactele aferente
ţionarea felinarului electric timp de dusă coresp'tmzător, la care se celorlalte legături. Su portul se fi-
10 ore sau 10 zi.le cîte o oră neîntre- adaugă un capac inferior izolant pe xează prin trei şuruburi M3 la 120c ,
rupt. care se aplică prin nituire contac- direct În găurile practicate de fabri-
Transformatorul Tr. reprezintă o tele de Înseriere. In acelasi mod se cant;
oală de ferită \2) 22 x 18, pe al cărei execută inelul izolant superior, de 5 -- potenţiometrul pentru sta-
mosor se bobinează spiră lîngă la care pOlul minus se leagă la masă rea de veghe;
spiră astfel: n 1 = 14 spire \2) 0,3 mm, iar pOlul plus este condus printr-un 6 - Întrerupătorul alimentării din
n2 = 12 spire \2) 0,5 mm, iar n3 = 200 braţ al felinarului la montajul elec- baterii. După caz, amatorii pot opta
spire \2) 0,12 mm. tronic. Trebuie menţionat faptul că pentru un microîntrerupător montat
Tranzistorul T este de tip interiorul compartimentului amintit lîngă potenţiolŢ1etrul de la poziţia 5 şi 2
2N3055/5, sortat la experimentare conţine Încă două piese absolut ne- care să funcţioneze la capătul cursei
astfel Încît să oscileze constant la cesare: un cilindru de mijloc pentru acestuia, la valoarea maximă a rezis-
variaţia alimentării între 6 şi 12 V şi distribuţia periferică a bateriilor şi o tenţei;
să nu se Încălzească peste limita lamă verticală despărţitoare pentru 7 - mufă autodeconectantă (Ia
admisă de producător, stabilirea pe contactele de Înseriere alegere) pentru alimentarea felina- 7
Potenţiometrui P, cu mi de reo- a bateriilor. Este evident că, In ace- rului electric si din sursa exterioare
stat (Ia alegere), a cărui valoare Iaşi scop, capacul inferior (de Închi- (bateria autoturismelor sau ~otoci­
este de 500-1 000 n, bobinat (mi- dere a bateriilor) trebuie să fie cletelor), În care caz "valoarea" re-
niatură) are rolul de a reduce ilumi- prevăzut cu un cap lateral şi fantă în zistenţei reglabile a potenţiometrului
narea lămpii pe starea de veghe, În cutia-compartiment; se 'pune În evidenţă corectînd variaţia
care caz şi consumul din baterii se 2 - lampa f!uorescentă mon- tensiunii de alimentare (6-:- 12 V).
reduce corespunzător, prelungind tată i nter$anjabil Între două con- NOTĂ. Funcţionarea schemei
astfel durata de funcţionare a feli- tacte Jamelare; cel din partea infe- electronice a fost prezentată În de-
narului. rioara la masă, iar cel superior de- taliU În nr. 7/1987 ai revistei "Teh-
Lampa L la care se retează picio- montabil. Lampa se mOnteaza şi se nium",

16 TEHNIUM 12/1987
ARC" ELICOIDAL În etalonarea vitezometrului În con-
diţii rutiere. Pentru aceasta ne vom
VITEZOMETRU DE. INTIND deplasa pe o şosea cu trafic redus şi
vom rula În spatele unui autovehicul
În raport cu viteza căruia vom corela
indicaţiile voltmetrului. După aceasta
nu ne mai rămîne de făcut decit să
aplicăm pe cadranul voltmetrului o

COMUTATOR LINIE DE "INDOIRE scală gradată În unităţi de viteză


(km/h) şi să ne bucurăm de noua
(la '5° În sus noastră realizare tehnică .
. Sugerăm cititorului exerciţiul de
a studia soluţii alternative ale celei
prezentate de noi, de exemplu:
- utilizarea unui voltmetru cu
capacitate de măsurare inferioară
celei stabilite pe cale experimentală
şi montarea În serie cu acesta a
unei rezistenţe corespunzătoare pe
care să cadă o parte determinată
din tensiunea furnizată din dinam;
- înlocuirea, În aceleaşi condiţii
ca mai sus, a voltmetrului cu un mi-
liampermetru şi utilizarea acestuia
ca traductor al vitezei de deplasare
În funcţie de intensitatea curentului
elşctric generat.
In continuare prezentăm o apli-
caţie numerică pe baza datelor ex-
tală, să se completeze un tabel de perimentale obţinute de noi:
tipul celui alăturat, oprindu-ne la 0= 0,71 m;
valoarea vitezei maxime de depla- realizeze suspensia elastică a volt- Zl = 45
Z2=20
J raport de transmitere
Z
sare pe care o considerăm rezona- metrului pentru ca acesta să fie ferit
bilă. Datele din tabel se transpun lanţ: i := _2_ = 0,444;
de .şocurile inerente deplasării pe Zl
grafic ca În figura 2, obţinÎndu-se
caracteristica sistemului dinam-bi-
drumuri denivelate. Suportul se k = 0,3; v = 0,3'n;
poate monta prin intermediul şuru­ U(v) = 0,555'v;
cicletă. bului de fixare a ghidonului bicicle-
.A doua problemă şi cea mai difi- corespunzătoare scopului propus . vmax = 36 km/h; U max = 20 V.
tei, .după care se realizează legătu­ în Încheiere ne permitem să su-
cilă constă În procurarea aparatului În paralel cu acesta se procură şi rile din schema electrică (fig. 1).
de măsură pe care îl vpm, folosi ca comutatorul de circuit. gerăm unităţilor economice de pro-
vitezometru. Acesta trebuie să fie A treia problemă constă În reali- În fi.gura 3 se prezintă un model fii Rroiectarea soluţiei tehnice pre-
un voltmetru pentru cu rent alterna- zarea unui suport din tablă adecvat constructiv pentru suportul vitezo- zent3.te şi lansarea În producţie de
tiv cu limita de măsurare În jurul va- pentru aparatul de măsură şi comu- metrului. serie a vitezometru lui pentru bici-
lorii U max stabilite, de dimensiuni tator. Se recomandă ca suportul să A patra problemă şi ultima constă cletă:

tasta nu este apăsată şi la tastă


apftsată de 7 mA.
In cazul În care se schimbă ra-
portul linie/punct/pauză, se reco-
mandă montarea suplimentară a
unui condensator de 100 nF între
C1 , C2 sau C3.
Montajul se realizează pe o placă
de circuit imprimat cu dimensiunile
În cele ce urmează prezentăm un puncte, iar C3 pauza. de 35X110X5 mm. Pe panoul tron-
manipulator Morse realizat cu un Di mensionarea condensatoarelor tai se montează tasta de manipu-
circuit integrat V 40930 care are ro- C2 = C3 = C1/3 este direct propor- lare şi pe cel din spate bucşele dio-
lul de a menţine un raport constant ţională cu norma de timp punct = dei. Dimensiunile panourilor sînt de
Între punct/linie/pauză. Circuitul in- = pauză = 1/3 linie. Se recomandă 55X30 mm. Capacul are forma unui
tegrat realizat În tehnologie CMOS ca modul de amplasare a rezisten- U şi are .dimensiunilede 110X55X
conţine patru porţi NAND cu două ţelor de descărcare Rl' R2 şi R3 să
30mm.
intrări. Porţile D17D3 sînt genera- nu se schimbe. Diodele VD 1 , res-
toare de impulsuri, iar D4 generator pectiv VD 2 Împiedică acţionarea După Funkamateur, 7/1987
de ton. condensatoarelor neconectate C2,
Modul de funcţionare (fig. 1) se respectiv C1 , VD 3 descărcarea lui
bazează pe următorul principiu: C1 sau C2 şi VD 4 cea a lui C3.
cînd contactul S este Închis, se În- Rezistenţele R4 şi Rs sînt limita- +
carcă condensatorul C. Cînd toare de curent. D4' R6 şi C4 consti-
acesta ajunge la saturaţie, se în- tuie generatorul ton; R7' Rs şi C6
chide contactul X şi condensatorul este filtrul trece-jos necesar corec- 11.
C'se descarcă prin rezistenţa R. La tării tonului. Oscilaţiile pot fi
descărcarea completă se Închide X au.diate În căşti de 200 n.
şi ciclul se repetă. Alimentarea montajului se alege
Schema eJedrică este prezentată corespunzător releului reed. Potri-
În figura 2. In locul releului de con- vit vitezei de lucru şi potrivit unui ra-
tact se utilizează porţile D2 şi D3' port constant Între linie/punct/pauză
Timpul de descărcare a lui C 1 dic- se recomandă 3 V-18 V. Curentul
tează impulsul de linii, C::> cel de de lucru la 12 Veste practic nul cînd

TEHNIUM 12/1987
· 40 ·tabl.ts

PlracetClI11·.
0.40 9

\ Progresul:leconomico~social al ţării, vizibil in perioadayltimelof' două decenii deactivi~


tate, şi~amani,festat pregnant efectul şi 1n industria farmaceutică. Una dintre ~nităţiJe princi~
paie ale acestei ramuri industriale este fntreprinderea.deMedlcamente Bucure,tl, care În
acest an a implinit 25.de anl deexlstenţă~ . . . . ..
1. . ' " •

fnceputul activităţii IMBa fost marcat prlnfa.bricarea vitafJ1ine i C,aminofenazoneişi no~


raminofenazonei, pe Instalaţii noi şi la capacităţi care,pe)ingăasigurarea nevoilor lnterne, .
prevedeau. şi disponibilităţi la export din aceste produse. In anii iurmătorls~au dat 1n func~
ţiunecapacităţinoi de sinteză organică. de medicamente, jntroducind~~se astfel infabric:aţie
produse noi, ca:. propranolol", sultametln, trecld, nefrlx,sulfacetamldă sodlcă, metronldazol,.
sorbitol,antlplrlnă, sulfatlazol etc" Concomitent,s~au datinfuncţ.Îuneca.pacităţi nOÎşi mo,,:
dernepentro ·condiţionarea medicamentelor, sub diverse forme galenice' .ca: drajeuri, tablete,
fiole, capsule opercufare, pulberi şi granule ,medicamentoase.. "
Pentru colectivul (MB ~irecţia principalărămlnein 'continuare introducerea În fabricaţie
de produse noi şi \modernizate, printr~o a~tivitatecoreJată de cercetare~producţie~desfacere.
Printre cele mai recente produse industrializate se pot semnala: ,
18 TEHNIUM 12/198'1
~NI.COLEN .. (granule), . . protector
al.mucoasel gastrice Şiduodenale, similar t.lV Bromhexinul. ,Iare ac,,: cauze, exercitind /şlun:efectantia~
cu p.roprietăţl. adsorbante f~ţă de ţiunece favorizeazăexpectoraţia, lergic.
b~cterlk\#lrusuri şi toxine,precum şi uşurează respiraţia şi calmează tu- IM,,:Bucureşti are in perioada actu-
sea.. . \ ală in fază .avansa.tă de industriall~
faţă de .nucleizU provenlţidinconta~
minărl accidentale. / ..- MECLOZOL (comprimate) este zare produse cu tnaltă eficacitate. te-
- PIRACETAM (flole şlcomprl,,: un·.preparat cu actiune ·antitricomo- rapeutică, .urmiQd . să . fie· livrate be-
mate). destinat ameliOrării procese,,: nazlcă,antifunglci, antibtcterisnă, neficiarilor tncă. 1n acest sfTrşit ..de
lor blochimice .cerebrale care stau. la antilnllamatoare •şi .regeneratoare a an. Dintre acestea semnalăm:
baza. activităţiid8. cunoaştere. mucoasei vaginale.. .; - PYRIVIN ~(drajeuri), ·CU acţIune
.... LUDIOMIL{comprlmate) Î fa- ..... TAGREMIN(comprimate) este neurodinamlcă, trofică. .
bricat in cooperare cu\flrmaCI .. simUar . cu.· BlseptOful şi are· efecte - 'DOBES'LAT de calciu (dra-
ba-Gelgy, este un medicament an- ;aaptericide,!ar spectrul· său dtl) acti- jeur!). utilizat. in tratamentul tulbură ..
tidepreslvtricicJic, cu acţiune netă vitate estemailarg decttal stdfami- rilor pe~m.eabllităţii· capi/are şi reti-
delor. nopatiHor diabetlce.
in combaterea anxietăţil,. a stă.ril de
agitaţie, a inhibiţie! ps.homotoare şi -OLUCONOLACTAT de calciu - METRONIDAZOL (soluţie. per-
a tulburărilor somatice ce fnsoţeac şi mag.neziu, (fiolel este un medica,,: fuzabi/ă),. medicament cu acţiune
starea de depresl~ .pslhică~ ment c.are, prin aportul·· de .calciu şi antlinfecţloasă. ..
-BROFIMEN(comprlmate)'$s.te magneziu, poate corecta hlpocalce-: - FASYOYN (soluţleperfuza­
miile şi hlpom~gnezemmege dif~rlte bilă), fplosită in giardioze. tricomo-

TEI:'fNIUM1211987
ţionează că pentru Întocmirea pro- minării ne-o putem face privind fi-
gramului de lucru al microproceso- gura 3. Pe orizontală sînt menţio­
rului a fost analizată repartiţia lumi- nate diverse situaţii de iluminare
nii pe 100 000 de fotografii. (cadru În exterior cu surse de lu-
Practic, sistemul AMP foloseşte mină În imagine, exterior luminat de
două celule fotosensibile, aşezate soare, exterior general, interior,
În vecinătatea ocularului. Pe ele se de noapte), iar pe verticală
proiectează i.maginea de pe geamul iruite diversele rade de
mat al camerei. Fi ulă 11I1"'."ti"' .... """ că

segmentată de mi-
bile. Di cinci
două e
GH. SALUTA, regiu
cinci
E. CARBUNESCU ca
ci
Lansat În urmă cu aproximativ fotografiat, subiect Întunecat pe ni
cinci ani, aparatul fotografic Nikon fond luminos, subiect luminos pe
FA introducea o inovaţie intere- fond Întunecat ş.a.
santă: sistemul de măsurare a lumi- În mod obişnuit, situaţiile de tipul
nii AMP ("Automatic Multi-Pat- celor enumerate mai sus sînt sesi-
tern", care se poate traduce prin zate de fotograf, care măsoară ilu-
"automat cu schemă multiplă"). EI minarea numai pe zona de interes şi
este destinat să micşoreze numărul face o expunere corectă lucrînd pe
r:atărilor pe care le dau sistemele de regim "manual" sau "automat cu
expunere automată montate pe ca- memorie".
mşrele obişnuite. Intenţia creatorilor sistemului
Intr-adevăr, se apreciază că circa AMP a fost rezolvarea automată,
10% din fotografiile executate cu o fără pierderea de timp implicată de nul de , care
cameră foto automată, avînd siste- metodele descrise, a oricărei si- Jat pentru deschiderile s-au notat
mul clasic de măsură a luminii prin tuaţii de iluminare. S-au folosit În se face măsurarea. care pot fi întîl-
obiectiv (TTL), cu pondere pe cen- acest scop un senzor luminos mul- La stabilirea deciziilor, proceso- n cazul 1, toate cele
trul imaginii, sînt incorect expuse tiplu şi un microprocesor care ia rul ia În considerare nu numai valo- cinci segmente găsesc valori de
datorită unor situaţii deosebite de decizii de stabilire a parametrilor rile propriu-zise ale iluminării citite peste 16,3 EV, situaţie În care se fac
iluminare. Astfel de situaţii sînt, de expunerii. de fiecare segment al celulei, dar şi • o medie a citirilor şi o reducere al9r
exemplu: prezenţa unor surse de In reclama comercială făcută o raporturile dintre ele. O idee despre pentru a preveni subexpunerea. In
lumină (sau reflexia lor) În cadrul dată cu lansarea aparatului se men- modul de "judecare" a valorilor ilu- cazul 2, una sau două celule găsesc

I SISTEM OPTIC
PENTRU REGLAREA
OBIECTIVELOR Ing. L. DRAGUŞIN

A. GENERALITĂTI date de obiectivul 8 pe faţa mată a


lupe;' PIăcuţa are rolul dea pozi-
Se cunoaşte că profunzimea ima- ţiona coaxial sistemul optic cu cen-
ginii fotografice (Claritatea imaginii trul ferestrei şi ca piesă de sprijin a
în adîncime) depinde de distanţa lupei În cadrul ansamblului. Lupa
focală a obiectivului, valoarea dia- mată 1 este fixată În corpul tubular
fragmei şi distanţa de fotografiere. 4 cu ajutorul inelului filetat 5. Imagi- geam mat deoarece lupa mată să aibă o putere de mărire foarte
Cu cît distanţa focală a obiectivului nea dată de obiectiv se formează pe oferă, În plus, două avantaje impor- mare.
este mai 'mare, cu cît este mai des- faţa mată a lupei şi este preluată şi tante: În figura 4 este reprezentat dese-o
chisă diafragma şi cu cît este mai mărită; pentru a fi vizualizată, de - lupa are rezistenţă la Înco- nul piuliţei tubulare 5 (fig. 1). Mate-
mică distanţa de fotografiere (în ocularul 6, care poate fi o simplă voiere (provocată la montare) mult rialul recomandabil pentru piuliţă
special la fotografierea de la mică lentilă sau un ocular cu două sau mai mare; este aluminiul sau aliajele de alumi-
distanţă), cu atît profunzimea mai multe lentile. - lupa, difractînd razele de lu- niu, ţinînd cont că piuliţa presează
scade. Deci la fotografierea în unul Autorul a utilizat ocularul unui bi- mină divergente ale obiectivului fo- lupa mată la montare.
sau mai multe din cazurile enume- noclu cu prisme tip 6 x 30. Ca ocular tografic,· le converge spre ocular, În
rate, dacă obiectivul nu este reglat se poate utiliza şi obiectivul apara- acest fel mărindu-se luminozitatea
corect din fabricaţie sau după repa- tului de proiecţie cinema pentru imaginii. D. MONTAREA SISTEMULUI
rare, există pericolul apariţiei pe amatori, marca "Rus". Corpul tubular 4 (fig. 1) este re- OPTIC
film a imaginilor neclare, provocate Se reglează distanţa ocular-lupă prezentat În figura 3 şi se realizează
de neconcordanţa dintre planul pînă cînd cuplul ochi-ocular vede din oţel, bronz sau duraluminiu. Montarea se realizează În ordinea
imaginii clare a obiectivului şi pia- clară suprafaţa mată a lupei, fixarea Pentru a realiza cele două "tălpi" următoare:
nul filmului. Sistemul optic de veri- ocularului În această poziţie reali- ale corpului cuprinse În gabaritul - se fixează plăcuţa 3 la corpul 4
ficare a clarităţii imaginii totogra- zÎndu-se cu şurubul de blocaj 7. 23,5 x 35,5 mm, piesa va avea reali- cu patru şuruburi M3 cu cap înecat;
fice În planul filmului, descris În zată prin strunjire partea respectivă - se introduce lupa mată În lo-
continuare, se referă la aparate C. DETALII CONSTRUCTIVE de tip disc cu dimensiunile 0 40 şi caşul dintre plăcuţă şi corp, cu faţa
. fotografice care utilizează film de grosimea de 2 mm, reprezentată cu mată spre plăcuţă;
35mm. PIăcuţa de sprijin 3 şi de centrare linie întreruptă În desen. -se Înşurubează piuliţatubu­
a sistemului optic cu axa obiectivu- Dimensiunile 0 1, L şi a se aleg În Iară 5, piuliţa presÎnd axial supra-
B. DESCRIERE lui se realizează din material neme- fu ncţie de diametrul exterior al mon- faţa sferică a lupei;
talic (mase plastice, textolit etc.), turii tubulare a ocularului utilizat şi - se introduce ocularul 6,. i se
Sistemul optic (fig. 1) este com- conform desenului din figura 2, de grosismentul ocularului. Pentru reglează pOZiţia pînă ochiul vede
pus din: lupa mată 1, aşezată cu faţa pentru a nu afecta suprafaţa inte- cazul utilizării obiectivului proiecto- clară suprafaţa mată a lupei şi se
plană mată chiar pe ghidajele inte- rioară a ferestrei aparatului. rului cinema Rus, 0 I = 22,5 mm, iar fixează poziţia ocularului cu şuru­
rioare 2,2' ale magaziei aparatului Lupa mată 1 (fig. 1) este cea utili- şurubul 7 (fig. 1) va avea vîrful de bul 7.
fotografic, faţa plană mată cores- zată la vizorul aparatului fotografic formă semisferică, cu R = 1,2 mm,
punzînd cu planul filmului. PIăcuta "Zenit E" şi se poate cumpăra din deoarece va servi şi ca "spiră" piuliţă E. UTILIZAREA SISTEMULUI
3 are forma (dreptuQghiulară) şi magazinele cu piese de schimb fo- pentru filetul obiectivului. OPTIC
dimensiunile ferestrei magaziei şi tografice (de exemplu, magazinul Se precizează că pentru o bună
este prevăzută cu un orificiu central "Armonia", Calea Victoriei nr. 26, vizualizare a imaginii formate pe Verificarea concordanţei dintre
pentru a permite accesul imaginii Bucureşti). Nu s-a ales o plăcuţă de faţa mată a lupei, ocularul trebuie planul imaginii clare dată deobiec-

10 TEHNIUM 12/1987
peste 16,3 EV; sistemul elimină 13-19 se fac medii ale măsurători­ exterior ex terior
aceste. valori şi face media celor- (or. În fotografiile nocturne (20),
lalte. In cazul 3, citirea totală este sistemul expune corect umbrele, Însori t general
din nou regusă pentru evitarea sub- pentru a da mai multe detalii pe
expunerii. In cazul 4 se elimină citi- imagine.
rea de peste 16,3 EV, iar expunerea Testele efectuate de diverse pu-
se stabileşte Rentru zonele mai
puţin luminate. In cazul 5 (subiecte
fără contrast) se face o citlre "cla-
sică", cu pondere centrală. In cazu-
rile 6 şi I, sistemul acţionează caÎn
cazul 4. In situaţia 8, centrul imagi-
nii este mai luminos decît restul ca- ' -re
OJ
drului şi se face o citire rT1edie pe B..:::7
c:
toate cele cinci segmente. In cazul .- ro Legendă:

-
.tE
QJ
'"O
QJ
.c E:';::. Se iau În consideraţie:
1nformat ie
~,~2
de la'
obiectiv
Selectia tipului de
de măsurătoare
'"O

L
o QJ reu
V) o..~
D
Zonele luminoase Media măsurătorilor. Zonele umbrite. Zona

1 I I~
centrală

Semnale
de la cele
1
ro.!5!
1 asupra diafragmei şi timpului, su-
pra şi subexpunerii, compensării'
voite a expunerii, precum şi de fap-
~._ .2! ~
Elemente de tul că blitzul este gata de lucru.
5 ce lule ",.- QJ
Interpretarea Calculul executie Unele din aceste informaţii sînt
V)c.>'" semnalelor parametrilor
~!C!!:.;:: g timp, diafragmă date de un mic panou cu cristale li-
o.. QJ U . _ conform de expunere chide.
E §,.~ E programu lu i Alimentarea se face la 3 V. Expu-
o.-.c
u>
:::7
0-- AMP Afişaj nerea la lucrul cu blitz dedicat se
face TTL, folosind o celulă cu Si
distinctă faţă de cele amintite mai
9, centrul cadrului este luminos, iar blicaţii de specialitate arată că sis- servatori. sus şi care măsoară lumina reflec-
colţurile sînt medii; . sistemul ex- temul AMP"de măsură nu este chiar Să menţionăm şi alte caracteris- tată de film În momentul expunerii.
pune corect regiunea mai luminată. infailibil şi rămîn unele situaţii În tici ale camerei FA. Aparatul folo- Obturatorul cu lamele din titan cu
In cazul 10 partea de sus a imaginii care expunerea nu este cea mai po- seşte obiective cu montură baio- inârţie foarte mică permite timpi de
este întunecată, iar cea de jos lumi- trivită. Totuşi, chiar dacă se reduce netă A1S. Expunerea se poate face expunere de la 1 la 1/4000 s.
nată şi se. expune corect zona mai la numai 5% procentul de rebuturi, după două programe (pentru Timpul de sincronizare cu blitzul
luminată. In cazul 11, centrul este el reprezintă o experienţă intere- obiectiv normal sau teleobiectiv), este neobişnuit de redus: 1/250 s.
întunecat, iar restul cadrului mediu; santă ce va m~i putea fi perfecţio­ cu prioritate de timp sau de dia- Există "'posibilitatea adaptării unui
sistemul expune corect zonele de nată ulterior. Ins uşi fabricantul a fragmă, precum şi manual. motor MD-12 (2,7 imagini/s) sau -
umbră. În cazul 12 apar contraste menţinut pe camera FA modul de Vizorul reflex este cu prismă fixă invariantă îmbunătăţită - MD-15
excesive şi se alege eXPLJnerea co- măsură ponderată central, ca o şi geam mat interschimbabil. Afişa­ (3,2 imagini/s), ambele alimentate'
rectă a zonelor umbrite. In cazurile opţiune pentru utilizatorii mai con- jul din vizor informează operatorul de opt baterii tip R6.

tiv şi planul filmului se realizează chis cu şurubul declanşatorului fle- - apăsînd În continuare siste- imaginilor telemetrului.
astfel: xibil; se deschide diafragma la mul optic pe ghidajele magaziei şi Pentru reglarea obiectivului la
- se alege În natură un obiect cu maxim pentru mărirea preciziei ve- vizualizÎnd imaginea mărită a aceste aparate se ajustează poziţia
detalii liniare (stîlpi zăbreliţi, maGa- rificării şi pentru a avea o imagine obiectului, rotim inelul distanţelor axială a obiectivului În cadrul me-
rale turn, antene TV etc.), la o dis- luminoasă; de la obiectiv pînă CÎnd imaginea canismului cu filet pentru reglarea
tanţă de 0,5-1 km, care cores- - se amplasează sistemul optic devine clară. distanţelor de fotografiere cu ajuto-
punde marcajului pe scara distan- pe fereastra aparatului, suprafeţele Verificarea şi reglarea obiective- rul dispozitivelor specifice: cu filet
'ţelor la obiectivele fotografice cu mate ale capetelor libere ale lupei lor se diferenţiază dependent de ti- sau cu ajutorul inelelor distanţiere
distanţă focală normală; aşezÎndu-se pe ghidajele interioare pul aparatului fotografic. recalculate ca lungime. Lungimea
- se amplasează aparatul foto- ale magaziei; La aparatele simple cu vizare se- adăugată + AI (cînd inelul distanţe­
grafic pe trepied, echipat cu de- - ţinînd sistemul optic apăsat parată, neechipate cu telemetru (de lor depăşeşte reperul 00 pentru ima-
clanşator flexibil cu blocaj, se des- uşor axial pe ghidaje, manevrăm exemplu, aparatele Smena), verifi- gine clară În planul filmului a obiec-
chide capacul magaz;iei, se armea- capul panoramic al tr'epiedului pînă carea constă În reglarea clarităţii În tului de la 00), sau care trebuie
ză obturatorul, se reglează timpul cînd imaginea obiectului din natură planul filmului cu ajutorul sistemu- scăzută, - AI (cînd inelul distanţe­
de expunere În poziţia S, se declan- apare În fereastra circulară a siste- lui optic şi constatarea dacă inelul lor indică o distanţă mai mică decît
şează obturatorul blocîndu-se des- mului; distanţelor obiectivului indică dis- 00) din lungimea inelului distanţier
tanţa 00, Pentru o verificare com- cu care a fost echipat obiectivul din
pletă se recomandă Îndepărtarea fabricaţie se calculel:iză cu formula:
35,5 inelului distanţelor de pe obiectiv,
Înainte de demontare inelul fiind re- ±AI = e
glat pe 00, Se reglează claritatea cu Li
ajutorul sistemului optic şi se mon- unde Ld - lungimea arcului de cerc
tează inelul gistanţelor În poziţia 00 corespunzător decalajului faţă de'
la obiectiv. Inchidem diafragma la reperul 00 măsurat pe inelul distan-
maximum şi, dacă există o oarecare ţelor cu ajutorul unei benzi înguste
neconcordanţă Între reperul de pe de hîrtie, Li - lungimea arcului de
inelul diafragmei şi numărul indice cerc corespunzător întregii scări a
maxim al diafragmei, urmează să distanţelor (ca,re se măsoară prin
realizăm un alt reper, anulîndu-I pe acelaşi procedeu), iar e - extensia
primul. obiectivului pentru cele două po-
Jn cazul cînd obiectivul trebuie ziţii exteme ale scării distanţelor
11 degajat de pe aparat În vederea ac- (care se determină scăzînd cele
cesului la mecanismul obturatoru'" două lungimi ale obiectivului co-
lui, se poate Întîmpla ca, după respunzătoare distanţei minime de
asamblarea obiectivului şi reglajele pe inelul distanţelor şi "distanţei 00,
amintite, reperul inelului diafrag- măsurate cu şublerul).
mei să fie decalat cu circa 1800. La aparatele perfecţionate de tip
Această eroare se datorează faptu- reflex monoobiectiv cu penta-
lui că obiectivele au În general filete prismă şi optică interschimbabilă
cu două Începuturi pentru reglarea (de exemplu, aparatele Praktica,
H distanţelor de fotografiere. Pentru Zenit E etc.), se verifică Întîi dis-
rezolvarea decalajului se deşuru­ tanţa dintre planul ghidajelor inte-
bează obiectivul din piuliţa apara- rioare şi planul frontal al inelului de
tului şi, imediat cum s-a desprins, Îi fixare a obiectivelor la aparat, care
rotim În aer 1800 (1/2 de tură) şi-I la cele mai multe tipuri de aparate
reÎnşurubăm apoi În piuliţa apara- este 45,5 mm. Pentru a afla această
tului. distanţă pentru alte tipuri de apa-
La aparatele cu vizare separată rate fotografice se va consulta re-
echipate cu telemetre (de exemplu vista "Fotografia sovietică" nr.
aparatele Fed, Zorki, Kiev, Sea-Gull 4/1981. Dacă dimensiunea are aba-
35 mm), cu ajutorul sistemului optic teri, se demontează inelul porto-
verificăm o dublă concordanţă: biectiv, reglîndu-se dimensiunea
- Între claritatea În planul filmu- cu ajutorul inelelor distanţiere pla-
lui a obiectului de la infinit şi indi- sate sub inelul portobiectiv.
caţia 00 a inelului distanţelor de pe
obiectiv;
- Între claritatea în planul filmu-
lui a aceluiaşi obiect şi coincidenţa (CONTINUARE fN NR. VIITOR)

TEHNIUM 12/1987
II
2E

La intrare În modulatorul cu
diode Schottky se aplică semnal de 10) MHz L10
la:VFO (133,3 - 135,3 MHz) şi sem-
nal de 10,7 MHz modulat, pe circui-
tul L1 C1 tiind deja semnal de 145
. MHz. Puterea la ieşirea acestui am-
plificator liniar pentru SSB-FM-CW
este de aproximativ 1 W.
Bobinele L1 şi L3 au 4 spire 6 mm;
Ls = 3 spire; L7 2 spire; La = 2
spire; l.g = 7 spire; L11 = 5 spire,
toate din CuAg 1, pe diametru de
6 mm.
L2 este o perlă de ferită, restul SBl1
sînt şocuri de radiofrecvenţă.
ELECTOR, 7/1978 BF900 J 3N211 2N3553

I
Un asemenea formator este util Cu ajutorul acestui releu se pot gurată de la un transformator de
un tranzistor BF200. In final un cir- stabili timpi foarte exact; pentru ex-
să fie montat la intrarea frecvenţ­ cuit integrat COB400 creează forma sonerie ce are montată În secundar
metrelof. puneri/e fotografîce. Duratele aces- o punte redresoare. După rezistorul
dreptunghiulară a semnalului. tor expuneri sint 0,5-1-2-4-8
Cele două diode limitatoare sint R11 dioda Zener Oz stabileşte o
de tip 1N4148, apoi semnalul este secunde. Elementul de bază este tensiune de alimentare de aproxi-
FUNKAMATEUR,9/1987 circuitul integrat tip C084121 cu
amplificat de un tranzistor BF245 şi mativ 5 V. Tria,cul se montează pe
ajutorul căruia se comandă timpul de un radiator de căldură.
01.1/01.4 - MH 7400 ~~-----~--~~---~~------o+5V
deschidere a trlaculul KT205/400. Funcţionarea montajului este in ..
VD1ND2 - KA200 După cum se observă, triacul permite dicată de o diodă LED notată pe
VT1 - BF245 inchiderea circuitului becului apara": schemă 01.
VT2 - KC509 tului de mărit.
Alimentarea montajului este asi- RADIOELEKTRONIC, 4/1985
Ilfl

Configuraţia filtrului LC din termina numărul de spire pentru


schiţa alăturată asigură o bandă de fiecav;.e . ă utilizînd formula
trecere cuprinsă între 300 Hz şi 3 w
L·10e
kHz, cu o atenuare de aproximativ O
dB - În rest atenuarea' este de cel
n - A - ' În care L este
L.
tstart t~
puţin 50 dB. Utilizarea acestui filtru
exprimat· În mH. Pentru ~iezurile obiş­
este deosebită În ţransmisii SSB. nuite cu AL. = 630 rezl,Jlta L1 = 590 de
Valorile bobinel.or sînt exprimate spire, L2 = 249 de splre, L3 = 187 de
în mH, deci pot fi construite pe spire şi L4 = 207 spire.
orice tip de oalăde ferită., . .
Cei care deţin anumite mlezun PRACTICAl WIRElESS, 12/1986
la care cunosc valoarea AL pot de~
r- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - --,
:CV v==J: a
us UCY74121

I
} t::!!OV

I
I
I
I
I
I
I I
L ______________
1 , ....;. ____________ J'
II

tI TEHNIUM 12/1987
20Kn

SAVIŢCHI BAL/COMPO.
8 COMP IOKIl ··20Kn
I~· 2 . 7 V+
IGOR - IAŞI IN... 3 6 Iesire
Pentru precizări În legătură cu V-t. 5 BAL
circuitul integrat /3M301AN vă prezen- 7N
tăm datele de catalog de la I.P.R.S. - nM 201 AN/30iAN 5,6pF
Băneasa. . 4148
Circuitele din seria respectivă
sînt amplificatoare operaţionale de
uz general, cu o gamă largă de apli-
caţii În circuitele analogice. Aces- 6
tea se caracterizează printr-o pro-
tecţie la suprasarcini pe intrare şi
ieşire, nu prezintă fenomenul de
"agăţare" (Iatch~up). Compensarea
din exterior cu un condensator de
30 pF îi asigură o bună stabilitate la
oscilaţii.

jJfVl301 AN fiM 301 AN


ALEXE MIHAI Lungimea cablului de legătura
Între dipol şi amplificator nu trebuie
să depăşească 15-·20 cm. De la
- CHITILA amplificator la televizor legătura se
face cu cablu coaxial. DIPOL
Amplificatorul de antenă, pentru Alimentarea amplificatorului se
a avea eficienţa aşteptată, se cu- poate asigura dintr-un redresor
plează În imediata apropiere a dipo- ilustrat În figura alăturată, În care
lului antenei de recepţie. transformatorul este tip sonerie, iar
CABLU
Legătura Între dipol şi amplifica- puntea redresoare este formată din BIFILAR CABLU COAXIAL
tor se poate face cu un cablu bifilar 4 diode 1N4001. 75.1l
cu impedanţa de 300 O, la care nu În ceea ce priveşte alimentarea
este nevoie de o buclă de adaptare, motoarelor electrice, acestea, pen- AMPLIFICATOR
sau cu un cablu coaxial cu impe- tru' a nu se deteriora, nu se alimen-
danţa caracteristică de 75 O, la care teaz~ decît la tensiunea indicată de
este necesară o buclă de ad~ptare. ~onstructor.

>-----~----~ ____~----4----o+

500~FI
rul de distorsiuni = 0,05%; raportul
STOIANOF semnal/zgomot = 80 dB faţă de pu-
terea nominală.
16V

'ROMEO - Pentru aceste performanţe circu-


itul de reacţie are următoarele va-
BOTOŞANI lori: R1 = 310 kO, iar C l 330 pF,
Schema electrică a amplificato-
Audiţiile de Înaltă fidelitate ale rului este dată in figura 1, iar modul
unor Înregistrări muzicale În condi- de realizare a transformatorului de o,
ţiile de spaţiu tip apartament netra- ieşire este arătat În figura 2.
tat acustic nu necesită puteri deo-
sebite pentru amplificatorul audio.
Datele tehnice ale transforma-
torului de ieşire sînt: tole E25, sec-
~ II Ps
ţiune miez = 25 cm 2 , număr de spire
Puterile de 10 W, maximum 20 W,
P1 -;- P1Q = cîte 190; 8 1 -S8 = cîte
Ss II S.f.,
sînt suficiente pentru dinamica ce-
lei mai pretenţioase bucăţi muzi- 30, diametrul sîrmei, P = 0,28 mm, e, Pr II P"
cale de la care dorim să reprodu- S = 1 mm.
cem cît mai fidel atît vioara, cît şi
instrumentele . de percuţie. Dacă
Alimentarea cu tensiunea de 433
V se face pe mijlocul transformato-
Se II $]

lanţul electric poate fi dotat cu ele- rului de ieşire.


Pentru a vedea şi alte variante de
+ Pa II P3
mente de corecţie uşor realizabile,
ca să obţinem o 'anumită curbă de amplificatoare şi preamplificatoare
de Înaltă fidelitate cu tuburi electro-
J7 II Sz
răspuns În frecvenţă, CÎt şi pent~u
semnale dreptunghiulare, situaţia nÎce vă recomand lucrările "Ampli-
ficatoare de .Înaltă fidelitate", autor
Pg II Pz
este mai complicată În ceea ce pri-
veşte traductoarele electroacus- 1. Presură, şi "Tehnica sonorizării", Se II S1
tice, respectiv difuzoarele. autor D. Csahai, ambele apărute În
Construcţia amplificatoarelor de Editura Tehnică. '10 II P,
putere cu tuburi electronice este
pentru unii abandonată din frica
manifestată faţă de tensiunile mari
de alimentare, care, atinse Întîm-
plător (din nestăpînirea teoretică a
fenomenelor), pot provoca deza-
gremente.
O mică neadaptare la un etaj cu
tranzistoare,. apărută din neprice-
perea constructorului, are.' ca rezul-
tat distrugerea acestora, pe cînd un
etaj cu tuburi suportă mult mai
multe "maltratări". Calităţile elec-
trice ale amplificatoarelor cu tuburi
electronice pot fi deosebit de bune
şi ca exemplu vă prezentăm
schema unui amplificator de 20 W
cu următoarele performanţe: impe-
danţă de ieşire (difuzor) = 6-8 O;
sensibilitate = 0,22 V pentru 20 W la
ieşire; caracteristica de frecvenţă =
30 Hz- 20 kHz, cu o abatere de
±0.5 dB Iii puterea nominală; 1acto-

TEHNIUM 12/1987 II
ţie specială. Aşa-numitele treceri
sînt bucăţi de sticlă prin care este
trecut un fir de cuplaj.
BUDO 'MARIUS - jud. Bihor
Frecvenţele corespunzătoare di-
feritelor canale TV au fost publicate nu de montarea unor amplifica- VĂDUVA CRIM - jud. Vîlcea
În revista nr. 4 din 1986. toare de antenă. Realizaţi cuplarea antenelor după
DEAK MIHAI - Bucureşti BLAGA ,GHEORGHE - Zalău schiţa ain nr. 3/1986.
LUPU MARCEL - Tecuci Nu ştim cum va funcţiona amplifi- Întunecarea imaginii în centru STROE MARIAN - Galati
Ca să Înlăturaţi efectul paraziţilor catorul (sau dacă va mai funcţiona) este determinată de defectarea tu- Nu deţinem date despre tubul ca-
produşi de motor procedaţi În felul bului redresor de înaltă tensiune. todic Purotron.
schimbînd tipul tranzistoarelor.
următor: alimentaţ; motorul printr-un R904 nu este trecută pe schemă.
TERENTE PETRE - jud. Tulcea POPOIU MARINICĂ - Focşani
cablu ecranat (tip microfon) la care Bucla de adaptare 300/75 O pen- MOISE ION - Braşov Deformarea imaginii pe ecran
ecranul să fie la masă În ambele ex- tru canalul 10 este 470 mm. Înlocuirea tubului PV88 cu diode provine din defectarea etajului ba-
tremităţi, la bornele motorului cu- necesită şi montarea unui rezistor
Folosiţi pentru antenă datele din leiaj verticală. Defectul este mai
plaţi un condensator de 100 nF. Între punctele de filament. Acest re-
Almanahul "Tehnium". complex şi necesită pentru reme-
Dacă paraziţii' nu au fost înlăturaţi zistor trebuie să aibă 100 0/15 W. diere utilizarea unui osciloscop.
complet, introduceţi motorul Într-un
COLEZEA ION - jud. Prahova
Nu deţinem datele aparatului IANCU C. - Fieni Mai simplu, apelaţi la o cooperativă.
ecran de tablă de la cutiile de con- specificat de dv. Zgomotul din receptor provine BUZGURE CLAUDIU - Alba Iulia
serve. din alimentare. Montaţi un conden- Deocamdată nu am experimentat
Este bine să cuplaţi şi cîte un con- MIHĂESCU ION - Slatina sator electrolitic. Nu deţinem trecerea magnetofonuluiZK120 de
densator de 47 nF În paralel pe fie- Dispariţiaimaginii la televizor schema solicitată. pe tuburi pe tranzistoare.
care diodă de la puntea redresoare. este consecinţa defectării transfor- CLINCEA LAURENŢIU ~ Craiova DUCA ION - Piatra Neamţ
CENUŞE ION - Braşov matorului de linii. Apelaţi la serviciile unui prieten Nu mai deţinem exemplare din
Construcţia redresoarelor sttibi- BÎRLEA DUMITRU - Craiova cu experienţă În construcţii electro- suplimentul "Tehnium".
lizate a fost prezentată atît În re- Depanarea etajului sunet poate fi nice. ROTARU GABI- Craiova
vistă, cît şi În almanah. Nu deţinem efectuată cu ajutorul unor instru- CONSTANTIN IANCU - Piteşti Perturbaţiile vor dispărea dacă
schema solicitată. mente de măsură adecvate şi de Mai eficiente sînt antenele Vagi alimentaţi orga printr-un filtru Le
TOFAN VLAD - Ploieşti personal calificat. supraetajate. de tipul celor montate la intrarea te-
La, intrarea În montaj firele de ali- DAN MARINEL - Turnu-Măgurele VERDEŞ LAURENŢIU - Brăila levizoarelor (reţea).
mentare se decuplează cuconden- Recepţia· televiziunii la mare dis- Construiţi un amplificator la care
satoare de 1 nF. Aceste c"ndensa- tanţă este determinată~ În .. primul aveţi atît componentele, cît şi para-
toare sînt, În general, de construc- rînd de condiţiile meteorologice şi metrii lor. 1. M.

il
1
I

STANCU VICTOR - Botoşani _ A

Minireceptorul RS-101 lucreaza In gam,a, ~5-75


MHz· şi permite audierea programelor radlodlfuzat~ IW794
FM 1Ţ10no sau stereo. Sensibili!atea este ~ai-, ~una
de 8 j.l.V, banda audio reprodusa este cupnnsa Intre
40 Hz şi 15 kHz şi consumă maximum 50 mA pentru
a debita o putere de 2 x 10 mW.