UNIVERSITATEA « SPIRU HARET »

Facultatea de Management Financiar Contabil

Secializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Diagnosticul Financiar Contabil la Societatea Nationala

a Petrolului PETROM S.A. Bucuresti,

Schela Arad

Absolventa,

C0TETIU (PINTEAN) ANAMARIA

VIOLETA

Oradea

2008

CUPRINS

CAP. 1. EVALUAREA –

CONTINUTUL SI IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

1.1. Elementele de identificare a agentului economic
1.2. Istoricul societatii
1.2.1. Eficienta generala a activitatii
1.2.2. Potentialul uman – cheltuieli cu personalul
1.2.3. Aprovionare

CAP. 2. DIAGNOSTICUL FINANCIAR - CONTABIL

2.1. Analiza structurii financiar a patrimoniului

 2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului
2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului
2.2. Analiza echilibrului financiar
2.3. Analiza riscului financiar
2.4. Analiza profitabilitatii si rentabilitatii
2.4.1. Analiza rotatiei elementelor patrimoniale si capitalului
2.4.2. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
2.4.3. Analiza eficientei utilizarii capitalului
2.5. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

CAP. 3. BILANTUL CONTABIL

3.1. Analiza financiara

3.2. Bilant financiar

3.3.Contul de rezultate

ANEXE

CAP. 1. EVALUAREA – CONTINUTUL SI IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI

FINACIAR

1.1.Elemente de identificare a agentului economic

În prezent societatea desfasoara activitatea principala de extractie titei si gaze. Schela

de petrol Arad face parte din S.N.P petrom S.A. Bucuresti, având ca obiectiv extractia
titeiului din raza judetelor Arad si Bihor si a CO2 de la Ciocaia (cel mai mare zacamant din
tara).

Are la baza functionarii H.G. nr. 23/1991, privind infiintarea S.N.P. PETROM S.A.,
înregistrata sub J40/1096/1991 din 14.04.1991.

Schela de petrol Arad este cea mai mare sucursala de uscat S.N.P. PETROM S.A.
Bucuresti, realizând 8 % din productia de titei si este întreprinderea care are în administrare
cel mai mare zacamânt exploatat prin combustie din lume.

1.2. Istoricul societatii

 Subsolul comunei Arad, situat la circa 115 km N-E de municipiul Oradea, era
purtatorul de depozite pretioase de carbuni, puse de timpuriu în valoare prin minele sale.

În anul 1958, în dorinta de a depista si contura noi zacaminte de carbuni,

întreprinderea de Prospectiuni Geologice nr. 4 Ardeal, prin lucrarile de foraj ce le-a executat
în perimetrul actual al comunei, descopera un zacamânt de titei în panonianul bazal.

Aceasta rezerva importanta de titei s-a dovedit însa afi un titei greu, vâscos, greu
exploatabil prin metodele obisnuite, clasificat ca titei asfaltos din clasa naften-aromatic,
necernos, nesulfuros.

Extragerea unui astfel de titei trebuia organizata mai bine. În consecinta, în anul
1961, cand s-a înregistrat aici prima productie oficiala, poate fi considerat ca un an al unor
începuturi atât organizatorice, cât si pe linie tehnica, activitatea zonei organizându-se la nivel
de sectie independenta, apartinând de Trustul de Extractie Târgoviste si se elaboreaza primul
proiect de exploatare a rezervelor descoperite, ca un factor de recuperare a titeiului din
zacamânt de 3,17%. Aceasta previziune cu totul nesatisfacatoare în privinta recuperarii
titeiului din zacamânt, precum si volumul însemnat al rezervei geologice a obligat la multe
eforturi de gândire si la multe încercari de rezolvare a problemei. Sunt încercate încalzitoare
electrice de strat la trei sonde si se realizeaza injectia în strat de solventi calzi.

În perioada 1962-1963 se contureaza primele idei privind modul de operare în viitor

pentru exploatarea acestui zacamânt de titei greu si vâscos, elaborându-se primele proiecte
pentru exploatarea experimentala si semiindustriala a zacamântului prin metoda combustiei
subterane.

Cresterea numarului de sonde în 1963 la circa 120, nivelul productiei de circa 320
tone pe zi, numarul de persoane 484, precum si complexitatea problemelor noi ce trebuia
urmarite si rezolvate a necesitat si întarirea organizatorica a zonei.

Astfel, la 01.04.1964 este înfiintata Schela de Extractie Arad, în subordinea Trustului

de Extractie Bolintin.

Întrucât era evidenta necesitatea aplicarii metodelor termice la exploatarea titeiului

vâscos din acest zacamânt, pentru verificarea eficientei acesteia s-au proiectat doua
experimente: unul de combustie si unul de injectie continua de aburi, în aceleasi conditii
geologo-tehnice.

În decembrie 1963 începe experimentul de injectie continua de aburi.

În acelasi timp se construieste o statie de compresoare de aer si o instalatie speciala

pentru executarea programului necesar operatiunilor de aprindere.

În aprilie 1964 se initiaza un experiment de combustie subterana. Aprinderea (prima

din Romania) s-a realizat cu un aprinzator de gaze, brevet I.C.P.T. Câmpina, alimentarea
acesteia facându-se cu propan.
 Estimându-se rezultatele bune la experimentele în curs, în perioada 1965-1966 se
proiecteaza si se pregateste pentru trecerea la faza semiindustriala de exploatare a
zacamântului prin metode termice. Se sapa sonde noi de combustie si sase panouri de injectie
continua de aburi.

În 1966 nivelul productiei era de peste 600 tone pe zi, existau 240 sonde de productie.

În anul 1969 în Arad se construieste o rafinarie cu capacitatea de prelucrare de

300.000 de tone/an, ulterior capacitatea acesteia fiind marita la 400.000 tone/an.

În studiile din 1970-1971 se fundamenteaza exploatarea industriala a zacamântului

prin metode termice (combustie si injectie ciclica de abur).

În aceasta perioada productia zilnica de titei era de 1050 tone/zi cu 400 de sonde
productive, personalul schelei era de 890 de oameni.

Sunt descoperite gaze la Carei, Piscolt si Abramut, bioxid de carbon la Ciocaia, titei
la Bors, Sâniob, Otomani. Gazele de la Piscolt si Abramut vor influenta direct si pozitiv
evolutia zacamântului din Arad, alimentarea cazanelor si asigurarea unei securitati sporite la
operatiile de aprindere sonde.

În primavara anului 1973 se realizeaza prima aprindere cu gaze a stratului.

În anii 1975-1978 s-a trecut la îmbunatatirea sistemului de deschidere a sondelor

punându-se în comunicatie numai partea inferioara a stratului. În 1975-1976 a fost realizata
instalatia de stripare a titeiului cu ajutorul careia s-a reusit si se reuseste si în prezent livrarea
unui titei curat, fara impuritati.

La 1 ianuarie 1980 ia fiinta în zona de vest Trustul de Foraj-Extractie Arad, având ca

obiectiv coordonarea întregii activitati de petrol din zona.

În anul 1982, pe baza unor date de comportare certe, se propune cresterea factorului
de recuperare a zacamântului de 50,40% omologat de Comisia Republicana de Rezerve
Geologice.

În anul 1983 se costruieste o noua statie de compresoare, iar în anul 1984 se

realizeaza o statie de zece compresoare. La ora actuala se achizitioneaza analizoare de gaze
de combustie pe baza de absorbtie în infrarosu, s-a dotat schela cu calculatoare si se lucreaza
intens pentru trecerea pe calculator a datelor de la sonde în vederea întocmirii unei harti cu
izotemperaturi, izoproductivitati, etc... care vor ridica nemijlocit atât operativitatea în luarea
unor decizii, cât si gradul lor de corectitudine.

Ar mai trebui amintit ca în proiectarea, urmarirea si dirijarea proceselor tehnice de

crestere a recuperarii, un rol important l-a avut I.C.P.T. Câmpina.
 Productia anuala de peste 500.000 tone titei/an asigura circa 50% din productia zonei
de vest, reprezentând aproximativ 8% din productia tarii.

S-au creat capacitati de comprimare aer de peste 6 milioane Nm3/zi, iar injectia de
abur depaseste 3.000 tone/zi.

Modificari esentiale s-au produs si în structura personalului. Daca in 1980 existau

1.284 salariati, dintre care 33 ingineri, în 1997 existau 2.320 salariati, din care 84 ingineri.

Se poate afirma ca schela Arad a servit ca baza organizatorica de lansare pentru

întreaga activitate petroliera din zona de nord-vest a tarii.

Aceasta schela prin specificul tehnologiilor aplicate a fost o adevarata scoala pentru
industria de petrol romaneasca. Aici au fost experimentate diferite constructii de sonde cu
coloana unica, cu lynere slituite, cu freze, prin electroziune, diferite modalitati de deschidere
a stratului productiv, combustia continua si ciclica, în panouri si în linie, uscata si umeda,
captarea ga 515p1515f zelor din coloanelor sondelor si disiparea lor în atmosfera prin cosuri
metalice si din mateiale plastice, aplicarea injectiei ciclice de aburi, utilizarea unor
compresoare de aer de diferite tipuri, oferind o bogata experienta pentru toate schelele de
petrol din tara.

1.3. Eficienta generala a activitatii.

Cunoasterea dimensiunilor firmei, a cifrei de afaceri si a eficientei utilizarii

resurselor, ne permite sa ne formam o imagine de ansamblu asupra obiectului evaluarii si sa
selectionam metodele si tehnicile actuale de diagnosticare.

Consideram ca urmatoarele criterii se pot utiliza pentru aprecierea starii economice si

financiare a societatii comerciale.

1.3.1. Potentialul uman-cheltuieli cu personalul

Asigurarea cantitativa cu personalul urmareste concordanta dintre numarul de

salariati existenti si cei necesari pentru realizarea obiectivelor propuse. Se poate concluziona
ca în ultima perioada S.N.P. PETROM S.A. a fost asigurata satisfacator cu personal, din
punctul de vedere al asigurarii cu personal în functie de volumul real de activitate.

Structura personalului dupa vechimea în munca este dezechilibrata, dat fiind faptul ca
personalul cu o vechime de peste 20 de ani detine 47% din totalul personalului, iar cei sub 5
ani de 9% prezentând o structura orientata spre experienta, care comparata cu nivelul de
calificare ne arata de fapt un grad ridicat de învechire.

Structura personalului dupa vârsta este relativ dezechilibrata, dat fiind faptul ca
personalul cu vârsta de peste 50 de ani detine 35% din totalul personalului, iar cei sub 25 de
ani numai 5%, prezentând o structura îmbatrânita, care comparata cu nivelul de calificare ne
arata de fapt o situatie nefavorabila.

RESURSA UMANĂ ÎN CADRUL S.N.P. SCHELA ARAD

Numarul total de personal în cadrul schelei a cunoscut o diminuare continua în ultimii

trei ani dupa cum reiese din tabelul nr.1.

Tabel nr.1 – Efectivele de personal în anii 2002-2005 la S.N.P. Schela Arad

Luna Luna
Anul
Ianuarie decembrie
2002 2.300 2.232
2003 2.232 2.221
2004 2.221 2.216
2005 2.216

În prezent se urmareste în continuare reducerea numarului de personal având ca scop

final obtinerea unui total de 2180 de angajati. Aceasta reducere are loc atât ca urmare a
restrucurarilor din cadrul regiei, cât si în vederea cresteri productivitatii muncii. Nu a fost
disponibilizat personalul, reducerea facându-se prin pierderi naturale (pensionari).

1.Structura personalului la data de 15.02.2005:

a) Pe categorii de personal, se prezinta în tabelul nr.2:

Tabelul nr. 2 – Structura personalului la data de 15.02.2005:
Categoria de personal Nr.
Personal cu studii superioare, d.c. 110
Ingineri 84
d.c. ingineri F.E. 37
Subingineri 18
d.c. subingineri F.E. 6
Economisti 4
Alte persoane cu studii superioare 4
Cadre medii, d.c. 132
Maistri 67
d.c. maistri sondori 33
Tehnicieni 22
Cadre medii economice 26
Alte cadre medii 17
Muncitori total, d.c. 1.933
Muncitori calificati 1.887
d.c. sondori 548
d.c. sondori sefi 171
Rest personal 41
 b) Structura personalului pe grupe de vârsta si sexe se prezinta în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3 – Structura personalului pe grupe de vârsta si sexe la data de 31.12.2005.
55 60
Sub 25- 30- 40- 50- Peste
Nr. Total - -
29 39 49 54
Specificatie 59 62
25 62
Crt. Pers.
ani ani ani ani ani ani
ani ani
2.21 49 73 42 11
1. Total 387 42 7 1
6 7 8 5 9
2. a) barbati 1.90 41 62 36 10
350 37 7 1
1 7 5 0 4
3. b) femei 11
315 37 80 65 15 5 0 0
3
Muncitori, 1.93 45 62 33
4. 381 97 32 4 1
d.c. 3 1 3 4
Munc. 1.87 45 61 32
5. 374 86 29 0 0
calificati 7 9 2 0
Pers.
6. 132 3 9 38 65 12 5 0 0
Mediu, d.c.
7. Maistri 67 0 1 16 38 8 4 0 0
8. Tehnicieni 22 0 2 9 10 1 0 0 0
Cadre ec.
9. 26 0 2 9 13 2 0 0 0
medii
Alte cadre
10. 17 3 4 4 4 1 1 0 0
medii
Pers. studii
11. 110 2 20 66 18 3 1 0 0
super.
12. Ingineri 84 0 17 55 11 0 1 0 0
13. Subingineri 18 1 3 10 3 1 0 0 0
14. Economisti 4 1 0 1 1 1 0 0 0
Alte pers
15. 4 0 0 0 3 1 0 0 0
stud.sup
Rest
16. 41 1 7 11 8 7 4 3 0
personal

Sub forma grafica structura personalului pe grupe de vârsta se prezinta astfel:

 O pondere mai mare în structura personalului o au persoanele cu vârsta de pâna la 25
ani si respectiv 25-30 ani: nu reprezinta pentru firma un dezavantaj lipsa lor de experienta,
deoarece majoritatea din aceste categorii de vârsta sunt muncitori calificati, iar pentru munca
desfasurata de ei în cadrul firmei aceasta vârsta este un avantaj pentru a putea face fata
efortului fizic mare solicitat în conditii optime.

c) Structura de calificare

În cadrul firmei exista o concurenta deplina între calificarea personalului si cerintele

posturilor. Aceasta se datoreaza preocuparii permanente a managerilor în aceasta directie.
Astfel în cazul intrarilor în unitate, noii angajati participa la cursurile de pregatire si
calificare organizate în unitate, mentinându-se în acest fel un nivel permanent de calificare a
personalului, procentul este de aproximativ 97%, restul de personal de 3% ocupând posturi
care nu necesita calificare.

În ceea ce priveste flexibilitatea personalului, majoritatea angajatilor sunt pregatiti si

într-o alta profesie. Flexibilitatea este foarte mare, personalul fiind capabil sa se adapteze la o
gama foarte diversificata de sarcini, astfel personalul putând fi interschimbat la nevoie.

2.Miscarea personalului

În anul 2004:

 Intrari în unitate.................................................159
 Iesiri ..................................................................164, din care:
- transfer .............................................................16;
 - pensionari .........................................................81;
- disciplinare .......................................................28;
- prin acordul partilor ..........................................10;
- plecari în armata ................................................14;
- plecari în somaj ...................................................1;
- alte cazuri ...........................................................14.

În anul 2005, pâna la data de 15.02.2005:

 Intrari în unitate ............................................................

 Iesiri .............................................................................14, din care:
- pensinari ..................................................................12;
- plecari în armata .......................................................2.
 Rotatia personalului în 2004:
Numar persoane plecate x100 = 162x100= 7,4%
Efectiv mediu 2.216
 Rata absenteismului în anul 2004:
Ora de absenta x100 = 72.700x100 = 1,7%
Ora teoretice de munca 4.237.664

Motive de absenta:

♦ Concediu medical, 21311 din care:

- Mai mic de 10 zile ...........................................11.604;
- Mai mare de 10 zile............................................9.707;
♦ Concediu maternitate, îngrijire copii..........................39.829;
♦ Concediu de studiu, calatorie, nastere, deces...............3.464;
♦ Concediu fara plata.......................................................2.304;
♦ Obligatii cetatenesti.........................................................704;
♦ Absente nemotivate......................................................4.480;
♦ Pensionare, armata...........................................................608.

O pondere mai mare în cadrul absentelor o au cele datorate concediilor medicale.

Pentru reducerea numarului acestora managerii ar trebui sa urmareasca daca se respecta toate
masurile de protectie a muncii.

De asemenea au o pondere foarte mare concediile de maternitate si de îngrijire a

copilului, în comparatie cu celelalte întreprinderi din mediul concurential al firmei, cu toate
ca personalul de sex feminin reprezinta doar 14,21% din total personal.

Absentele nemotivate reprezinta 6% din totalul absentelor. Managementul firmei,

prin masurile administrative practicate urmareste reducerea lor la un nivel scazut.

În anul 1997 au fost aplicate 275 sanctiuni, motivul care a stat la baza acestora fiind:
 ♦ Absentele nemotivate;
♦ Nerealizarea sarcinilor;
♦ Nerespectarea ROI si ROF;
♦ Nerespectarea programului;
♦ Parasirea locului de munca.
 Ponderea demisiilor în efectivul mediu în anul 2004:

Numar demisii x 100 = 10 x100 = 0,45%

Numar mediu personal 2218

Nivelul scazut al demisiilor reflecta faptul ca angajatii sunt în general multumiti de

ceea ce le ofera locul de munca în cadrul întreprinderii. Pentru prevenirea cresterii numarului
acestora în viitor, trebuie determinate motivele care au dus la demisionari, pentru înlaturarea
lor.

 Ponderea concedierilor în efectivul mediu în anul 2004:

Numar concedieri x 100 = 29 x 100 = 1,3%
Numar mediu personal 2218

Nivelul concedierilor este relativ scazut ceea ce confera o imagine buna firmei. Totusi
comparativ cu ponderea demisiilor este relativ mare, la fel, în cadrul lor, cele disciplinate
sunt ridicate, ceea ce pun sub semnul întrebarii actiunile de selectare si recrutare a
candidatilor, motiv pentru care trebuie acordata o atentie mai mare acestui proces.

Motivele concedierii au fost:

♦ Absente nemotivate........................................23;
♦ Alcool ..............................................................3;
♦ Abateri repetate ...............................................1;
♦ Nerealizarea sarcinilor .....................................1;
♦ somaj ................................................................1.

3. Cheltuieli cu personalul

Conform structurii organizatorice si a costului utilizarii fortei de munca, evidenta

salariilor se tine pe centru de profil.

Activitatea desfasurata de salariati, urmeaza sa fie platite în functie de realizarea

normelor sau în regie.

Salariul lunar al muncitorului se calculeaza în functie de salariul negociat si timpul

efectiv lucrat, la care se adauga sporurile.

Salariile directe sunt reflectate pe formulare de comanda si apar ca o cheltuiala

aferenta comenzii.
 Salariile indirecte se repartizeaza odata cu cheltuielile de sectie si generale ale
întreprinderii. La salariile astfel calculate se adaoga cota de C.A.S. si cea de ajutor de somaj.

În final, cheltuielile salariale la sfârsitul lunii sunt evidentiate în centralizatorul

cheltuielilor.

În anul 2004 cheltuielile cu munca vie au fost de 2.387.077, ceea ce reprezinta

24,13% din cheltuieli totale.

Structura lor se prezinta astfel (RON):

 Total drepturi salariale............................................168.333 ;

 Salarii .....................................................................128.929 ;
 Premii ..........................................................................4.432 ;
 C.C. impozabil ..........................................................34.973 ;
 Fond somaj...................................................................8.549;
 Alte cheltuieli cu munca vie.........................................3.019.

În ideea prezentarii unei imagini cât mai fidele a resurselor umane.

POLIGRAMA POTENŢIALULUI UMAN AL S.N.P. SCHEAL ARAD

Stari
Nr
0,0 0,3 0,6 1,0
Caracteristici K1
0 3 6 0
Crt
N S B FB
Concordanta dintre numarul de persoane
existent si
1 x 2
cel necesar pentru a realiza productia
prevazuta
Nivelul mediu de calificare a
2 x 6
muncitorilor
Concordanta dintre categoria medie a
3 x 4
lucratorilor si cea a muncitorilor
4 Structura potentialului uman 3
a) Structura pe categorii de salariati x 4
b) Structura pe categorii de vârsta x 3
c) Structura dupa vechimea în munca x 3
d) Structura pe sexe x 2
5 Fluctuatia personalului X 4
6 Capacitatea de munca x 6
7 Flexibilitatea x 5
8 Comportament – disciplina X 4
 Si = Σ ui x ki

Σ ki

Si = 30 x 67 = 0,66

46

Din poligrama rezulta ca potentialul uman al firmei este bun, din aceasta perspectiva
neexistând restrictii pentru dezvoltari viitoare ale firmei.

Punctele slabe existente sunt in general cunoscute de manageri si acestia în prezent

urmaresc gasirea unei solutii optime pentru îmbunatatirea situatiei actuale.

Eficienta utilizarii personalului

Nr.
Simbol
Specificatie UM 2003 2004
Crt
formula
.
1 Cifra de afaceri RON Lei 14.835 13.282 CA
2 Numar de personal Pers 2.232 2.221 NP
Productivitatea muncii RON lei
3 6.646 8.681 W=CA/NP
pers

Productivitatea muncii:

W= _______CA_____

Nr. Total personal

Unde:

W – productivitatea muncii;

CA – cifra de afaceri.

Valoarea productivitatii muncii desi se estimeaza a fi îmbunatatita, totusi se situeaza la

un nivel extrem de redus pentru acest domeniu de activitate.

Rezultatul brut al exercitiului înregistreaza si el o scadere fiind determinat de

rezultatele tuturor activitatilor întreprinderii. Daca în anul 2003 se înregistreaza 77.113, în
2004 se înregistreaza pierderi.

Rezultatul net al exercitiului (Rn) reprezinta în marimi absolute, masura rentabilitatii

financiare a capitalului propriu subscris de actionari.
 În anul 2003, rezultatul net este pozitiv de 77.113 RON, iar în 2004 rezultatul este
negativ înregistrându-se pierderi 9.180 RON.

Capaciatatea de autofinantare (Caf) este ca un surplus monetar global, rezultatul din

confruntarea veniturilor care genereaza încasari cu cheltuieli care genereaza plati din întreaga
activitate a firmei în decursul exercitiului financiar. Reprezinta lichiditati potentiale generate
de întreaga activitate pe perioada exercitiului, care ramân la dispozitia firmei si care pot fi
folosite pentru autofinantare. Autofinantarea reala neta (Afin) consta în lichiditati care sunt
efectiv folosite pentru finantare prin mijloace proprii a activitatii. Se obtin prin eliminarea
din capacitatea de autofinantare al dividendelor si a celor repartizari din profit care au alti
destinatari decât întreprinderea.

Capacitatea de autofinantare este în crestere cu 66% ajungând în 2004 la suma de

47.615 RON.

VALOAREA sI STRUCTURA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Nr. Valori nete Structura

CATEGORIA 2003 2004 2003 2004
Crt.
1 Terenuri si constructii 3.792 8.454 42% 62%
2 Echipamente tehnologice si masini 1.854 2.528 20% 18%
3 Alte mijloace, utilaje si mobilier 21 18 1% 1%
4 Imobilizari corporale în curs 3.417 2.578 37% 19%
Total imobilizari corporale 9.084 13.578 100% 100%

Din datele prezentate se poate observa ca valoarea terenurilor si constructiilor creste

de la 42% la 62% la finele anului 2004, datorita reevaluarii terenurilor si constructiilor si
datorita investitiilor cu tote ca amortizarile sunt destul de substantiale.

Ponderea imobilizarilor corporale în curs scade de la 37% la 19%, o scadere

substantiala datorita reducerii avansurilor acordate furnizorilor.

RANDAMENTUL UTILIZĂRII MIJLOACELOR FIXE

Nr. VALORI
SIMBOL
SPECIFICAŢIE U.M.
2003 2004 FORMULĂ
Crt.
1 Cifra de afaceri RON 14.835 13.282 Ca
2 Mijloace fixe RON 5.541 1.087 Mf
3 Randamentul mijloacelor fixe - 2,667 1,77 R = Ca/Mf
 Randamentul utilizarii mijloacelor fixe s-a înrautatit usor la finele anului 2004 fata de
anul precedent reducându-se de la 2,667 la 1,77 deoarece productia a crescut în mod real
doar cu 6%.

În aceste conditii se impune trecerea la înlocuirea treptata a mijloacelor fixe direct

productive cu unele mai performante si care presupun un volum mai redus al cheltuielilor de
exploatare. Acest lucru se poate realiza doar în conditiile în care exista resurse financiare
disponibile pentru aceasta operatiune.

BILANŢ LA S.P. SCHELA ARAD

SOLD SOLD
ACTIVE 2003 2004
Cladiri 91.355 91.355
Constructii speciale 31.181 30.251
Masini, utilaje, mijloace de transport 4.278 3.973
Alte imobilizari corporale 68.330 87.783
Imobilizari corporale în curs 4.429 4.495
Imobilizari financiar – total 115 235
Active imobilizate – total 199.688 218.092
Stocuri de materii prime, materiale consumabile 5.222 3.408
Stocuri aflate la terti - -
Semifabricate, produse finite si reziduale 699 329
Marfuri 2.204 3.299
Ambalaje 283 172
Total 8.408 721
Alte active circulante. Furnizori – debitori - 258
Clienti si stocuri asimilate 15.624 33.511
Alte creante 923 3.038
Conturi la banci în lei 23.402 9.475
Conturi la banci în devize - -
Casa in lei 326 487
Alte valori 563 78
Active circulante – total 57.654 61.263
TOTAL ACTIV 257.342 279.355
PASIV
Total capital social, din care 129.840 129.840
Capital subscris varsat 129.840 129.840
Rezerve 1.900 1.900
Rezultatul exercitiului – profit 14.526 23.419
Repartizarea profitului 14.526 23.419
Fonduri 106.003 119.036
Capital propriu 23.834 250.776
Împrumuturi si datorii asimilate - -
Furnizori si conturi asimilate 1.004 1.295
 Alte datorii 9.907 23.520
Datorii – total 10.910 24.814
TOTAL PASIV 257.342 279.355

1.3.2. Aprovizionare

Lista principalelor materiale aprovizionate si a principalilor furnizori

Nr.
Aprovizionari/servicii Denumire furnizori
Crt.
1 Ciment si var B.A. Floresti
2 Piese de schimb si instalatii B.A. Floresti
3 sorturi SC TIMCAVE CONSTRUCT SRL
4 Motorina si ulei B.A. Floresti
5 Apa PETROMSERVICE VEST ARAD
6 Salubritate SALUBRAM MARGHITA
7 Curent RENEL ORADEA
PETROMSERVICE VEST ARAD,
8 Energie termica
STAŢIA DE COGENERARE
PETROMSERVICE VEST ARAD,
9 Transport
SUPLACUL DE BARCĂU

Nomenclatorul de materii prime, materiale si servicii este relativ stabil. Nu exista

restrictii în asigurarea cu materii prime, materiale si servicii în limita în care exista resurse
financiare disponibile pentru a fi achizitionate.

Aprovizionarea se face în cea mai mare parte prin furnizorii traditionali de anvergura
pentru a se reduce costurile de aprovizionare în conditiile în care din lipsa de bani
aprovizionarile nu constituie un impedent in derularea activitatii, dar poate deveni o
problema atunci când nu exista bani pentru realizarea la timp a diverselor aprovizionari.

Lista pricipalilor beneficiari

Datorita
Nr. Denumirea blocajelor din economie
apar întârzieri la
Crt. încasarea facturilor
1 SC PETROL S.A. SCHELA ARAD (durata medie de
2 RAFINĂRIA DĂRMĂNEsTI încasare este de 40 – 60
3 I.T.T.C. PLOIEsTI zile), ceea ce afecteaza
4 I.T.T.C. SUPLACUL DE BARCĂU lichiditatea firmei si în
special procesul de aprovizionare a acesteia, ponderea creantelor ce depasesc 30 de zile este
enorma, de aproape 90% fapt ce afecteaza negativ capacitatea de plata a înteprinderii.
Nr.
Concurenti Activitati curente
crt.
1 Shell, Lukoil Betoane si sorturi
2 RomPetrol, OMV, MOL Betoane
Concurenta pe segment de piata unde activeaza firma este puternica, atât datorita
numarului mare de concurenti, cât si datorita restrângerii cererii de piata. Unul dintre
avantajele pe care S.N.P. PETROM S.A. îl ofera fata de concurentii sai este ca sunt
satisfacute ti comenzi mai mici care pot veni de la populatie sau de la firme mai mici.
Preturile practicate sunt comparabile cu cele ale concurentilor, astfel pe produse sau servicii
preturile pot fi sensibil mai mici fata de anumiti concurenti si sensibili mai mari fata de altii.

CAP.2. DIAGNOSTICUL FINANCIAR-CONTABIL

Situatia financiara a unei întreprinderi, indiferent de sectorul de activitate, de

dimensiune sau de structura capitalului, este o consecinta a gestionarii resurselor pâna la
momentul efectuarii diagnosticului si o premisa esentiala a dezvoltarii ulterioare.

Diagnosticul financiar are ca obiectiv studiul static al activitatii desfasurate de

întreprindere în vederea aprecierii rezultatelor obtinute, echilibrelor financiare, gestiunii
resurselor utilizate, precum si a eficientei acestore, evidentiind totodata si punctele forte,
respectiv slabe din perspectiva situatiei financiare a agentului economic.

2.1. Analiza structurii financiare a patrimoniului.

Ratele de structura ale bilantului se stabilesc, ca regula generala, ca raport între un

post sau grupa de posturi din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport între
diferite componente de activ, respectiv de pasiv.

În timp notiunea de patrimoniu a cunoscut mai multe acceptiuni cea mai des utilizata
este cea economico-juridica dupa care patrimoniul este format din ansamblul bunurilor, a
drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment
dat. Într-un sistem economic concurential, obiectul fundamental al întreprinderii îl constituie
maximizarea valorii sale patrimoniale ceea ce presupune o activitate desfasurata în conditii
de rentabilitate si caracterizata prin mentinerea echilibrului financiar.

Corespunzator acestui obiectiv, analiza financiara abordeaza urmatoarele aspecte:

1. Caracterizarea generala a structurii patrimoniale a unei firme;

2. Sistemul de factori ce actioneaza asupra structurii patrimoniale;
3. Analiza ratelor de structura.

Analiza structurii financiare.

Aceasta caracterizare presupune studierea elementelor bilantiere de activ si de pasiv,

prin prisma dimensiunii si a ponderii lor în patrimoniu.
 Pentru a veni în întâmpinarea intentiilor de armonizare a contabilitatii pe plan
international, ale forurilor internationale, sistemul de contabilitate român, aplicat de la 1
ianuarie 1994, s-a inspirat din cele ale tarilor Pietei Comune si respecta deci, normele
internationale din acest domeniu. Mai concret referitor la bilant, în conformitate cu Directiva
a IV-a CEC privind documente de sinteza contabila si regulile de evaluare a patrimoniale, s-a
stabilit urmatoarea structura de bilant contabil.

ACTIV PASIV
1. Active imobilizate 1. CAPITALURI PRORII

1.1. Imobilizari necorporale. 1.1. Capital social.

1.2. Imobilizari corporale. 1.2. Rezerve.

1.3. imobilizari financiare. 1.3. Rezultate.

1. Active circulante 1.4. Alte fonduri proprii.

1.1. Stocuri si
productie în 2. Provizioane pentru riscuri si
curs. cheltuieli.
1.2. Creante si
drepturi.
1.3. Disponibilitati
si plasament. 2. Datorii.
2.1. Datorii
pe
termen
3. Active de regularizare si asimilate lung.
2.2. Datorii
pe
termen
scurt.
3. Pasive de regularizare si aimilate

Din punct de vedere metodologic, caracterizarea structurii generale a patrimoniului se

face cu ajutorul marimilor absolute si a celor relative de structura, iar pentru obtinerea unor
concluzii pertinente trebuie analizate bilanturile mai multor exercitii succesive.

Sistemul de factori ce actioneaza asupra structurii patrimoniale.

 Structura patrimoniala a unei întreprinderi sufera influenta unei multitudini de factori
cum sunt:

1) Marimea întreprinderii – exercita o influenta importanta asupra structurii

patrimoniale, manifestata atât în ceea ce priveste structura financiara cât si structura
activelor.

Din analizele statistice s-a constatat ca întreprinderile mici au fonduri proprii mai
mici si mai putine surse externe, iar în cazul surselor externe, ponderea cea mai mare o au
cele pe termen scurt. De asemenea, rata de îndatorare este direct proportionala cu
dimensiuninea întreprinderii.

2) Natura relatiilor cu clientii – influenteaza ponderea stocurilor si creditul

furnizor, dar si ponderea creantelor.
3) Optiuni strategice ale întreprinderii – au consecinta complexe asupra structurii
patrimoniale, a caror interpretare, în cazul analizei financiare trebuie sa tina seama de
caracterul omogen sau diversificat al activitatii întreprinderii. În cazul unei activitati
eterogene analiza financiara va depinde numai de anumite aspecte generale privind nevoile
de finantare, situatia trezoreriei, capacitatea de autofinantare.
4) Factori tehnico – economici – se refera la structura activelor în primul rând în
ponderea imobilizarilor corporale, spre exemplu aceasta pondere este ridicata în ramurile
industriei grele, în cele care solicita o infrastructura importanta si echipamente costisitoare.
5) Factorii conjucturali – actioneaza în principal asupra structurii activelor
circulante. Astfel, o reducere temporara a activitatii generata de factori conjuncturali sau
sezonieri, va duce la o crestere a stocurilor sau o reducere a ratei dobânzii pe piata creditelor,
poate conduce la o crestere a ponderii datoriilor în totalul pasivelor.
6) Factorii juridico – economici – prin legislatia în vigoare si prin politica
economica a statului influenteaza activitatea întreprinderii si în final structura sa
patrimoniala, în sensul înconjurarii sau al restructurarii.

Prezentarea ratelor de structura patrimoniala.

Aceasta analiza are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente

patrimoniale si evidentierea modificarilor intervenite în situatia mijloacelor economice si a
resurselor, modificari generale de schimburi care functioneaza în întrepindere.

Aceasta metoda îsi dovedeste utilitatea si eficacitatea în special în cazul analizelor

comparative în timp si în spatiu. Astfel, se pot enunta doua categorii de rate:

Ratele de structura ale activului;

Ratele de structura ale pasivului.

2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului.

 În sistemul ratelor de structura a activului, cele mai semnificative ca valoare
informativa si totodata mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt:

Rata imobilizarilor

Rata activelor circulante detaliata prin:

 Rata stocurilor;
 Rata creantelor;
 Rata disponibilitatilor.

Aceste rate reflecta aspecte privind patrimoniul economic al întreprinderii,

apartenenta sectoriala, natura activitatii si mai putin aspectele de politica financiara.

Ratele de structura ale activului releva informatii privind destinatia economica a

capitalurilor, a gradului de lichiditate a capitalului si a capacitatii întreprinderii de a-si
modifica structura activului ca urmare a schimburilor conjuncturale.

Ratele de stuctura ale activului.

Nr. Perioada de analizat Simbol

2003 2004
Specificatia U.M.
Crt formula
.
I Ratele activelor permanente
1 Rata activelor imobilizate % 23,1 34 RAI>Ai/AT
2 Rata imobilizarilor necorporale % 0,04 0,3 Rinn=inn/Ai
3 Rata imobilizarilor corporale % 97 97,70 Rinc=inc/Ai
4 Rata imobilizarilor financiare % 2,96 2 Rif=if/Ai
II Ratele activelor circulante
5 Rata activelor circulante % 69 66 RAC=AC/AT
6 Rata stocurilor % 8,8 4,6 Rst=St/AC
7 Rata creantelor % 91,1 95,2 RCr=Cr/AC
8 Rata disponibilitatilor % 9,16 0,2 RDb=Db/AC

Rata avtivelor imobilizate (Rai) este raportul între activele imobilizate si activele
totale ale firmei, exprimând gradul de imobilizare al capitalului. Aceasta rata masoara gradul
de investire a capitalului. Rata activelor imobilizate reprezinta ponderea elementelor
patrimoniale utilizate permanent reflectând si gradul de investire a capitalului.

Rata activelor imobilizate se apreciaza în functie de specificul activitatii.

Rata imobilizarilor necorporale (Rin) arata raportul între imobilizarile necorporale si

cele totale ale firmei.

În cazul de fata imobilizarile necorporale creste de 7,5 ori.

 Rata imobilizarilor corporale (Rinc) este raportul între imobilizarile corporale si
activele imobilizate totale ale unitatii. Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii
activelor corporale în totalul imobilizarii. Indicatorul reflecta si ponderea investitiilor
materiale în total investitii. Reflecta greutatea specifica a activelor imobilizate si depinde de
specificul activitatii desfasurate. De asemenea, reflecta si flexibilitatea firmei la schimbarile
cerintelor pietei si a tehnologiilor.

Imobilizarile corporale reprezinta ponderea totala în active imobilizate. Prezenta

valoare este considerata normala având în vedere obiectul de activitate. Cresterea este de
0,7% în anul 2004 fata de anul 2003.

Rata imobilizarilor financiare (Rif) este raportul între imobilizarile financiare si

activele totale ale unitatii. Reflecta politica de investitii financiare ale societatii.

Imobilizarile financiare au valori nesemnificative pentru unitate, rata imobilizarilor

financiare fiind mica, scazând de la 3% la 2%.

Rata activelor circulante (RAC) exprima ponderea în totalul capitalului circulant.

Rata activelor circulante arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic in total
patrimoniu. Masoara indirect si gradul lichiditate al patrimoniului. Depinde de specificul
activitatii desfasurate, perioada în care se afla firma (dezvoltarea, mentinerea, recesiunea),
politica financiara adoptata de firma.

Rata stocurilor (Rst). Stocurile sunt acea parte a activelor circulante a caror capacitate
de trasformare în bani este mai scazuta. Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante
cel mai putin lichide în total active circulante. Situatia se poate considera normala când
stocurile nu depasesc 50% din total active circulante. Aceasta rata depinde totusi de sectorul
activitate, precum si de durata ciclului de exploatare, respectiv de factori conjucturali.

Aceasta se reduce, reflectând o sporire a gradului aparent de lichiditate a activelor

circulante in anul 2004.

Rata creantelor (RCr) arata ponderea creantelor pe care le are firma în total active
circulante. Gradul lor de lichiditate este mai mare de cât cel al stocurilor.

Rata creantelor este în crestere în anul 2004. inregistrând valoarea de 95,2% fata de
anul 2003, când a fost înregistrata valoarea de 91,1%.

Rata disponibilitatilor banesti (RDb) arata ponderea activelor cele mai lichide in total
active circulante, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente. Nivelul minim
acceptat este de 5%. În total active circulante, în timp ce nivelul optim este de 10% din total
activ. Este puternic influentata de raportul dintre durata medie de încasare a creantelor si
durata medie de achitare a obligatiilor. Aceasta rata este în crestere în anul 2004 de la 0,1%
la 0,2%, dar foarte departe de nivelul minim acceptat de 0,5%.
 În concluzie creste ratei reflecta o situatie nesatisfacatoare pentru societate, gradul de
lichiditate fiind nesatisfacator.

2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întrepriderii,

prin punerea în evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia,
precum si a gradului de îndatorare.

Ratele de structura a pasivului.

Nr. Perioada de Simbol

analizat
Specificatie U.M.
Crt 2003 200 formula
. 4
I RATELE PASIVELOR PE TERMENE
1 Rata stabilitatii financiare % 15 11 RSF=Cpm/pT
2 Rata datoriilor curente % 86 83 RiGG=D+S/PT
II RATELE PASIVELOR PE SURSE
3 Rata autonomiei financ globale % 13 9,6 RAFG=Cpr/PT
4 Rata autonomiei financ la termen % 92 86 RAFT=Cpr/Cpm
5 Rata de îndatorare globala % 86 83 RiG=DT/PT
6 Rata de îndatorare la termen % 0,26 0 RiT=itm/Cpm

Rata stabilitatii financiare (RSF) reflecta masura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent fata de total resurse. Preponderenta capitalului permanent în
resursele financiare reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii contituind grad
ridicat de siguranta prin stabilitatea în finantare. Valoarea minima care ofera o stabilitate
acceptabila, pentru o firma industriala, este de 50%. Reflecta legatura dintre capitalul
permanent de care unitatea dispune în mod stabil (cel putin un an) si patrimoniul total.

Rata stabilitatii financiare scade de la 15% la 11% în cei doi ani analizati,
înrautatindu-se si fiind departe de nivelul de 50% care arata stabilitatea financiara.

Rata autonomiei financiare globala (RAFG) arata gradul de independenta financiara a

societatii. Se considera ca existenta unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total,
constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii.

Rata autonomiei financiare globale este în scadere; ceea ce arata ca resursele proprii
ale firmei trebuie completate cu alte resurse.

Rata autonomiei în termen (RAFT) arata gradul de independenta financiara a unitatii

pe termen lung. Acest indicator trebuie fie superior de 100%.

Indicatorul are valoare sub 100% în cei doi ani analizati, trebuind sa fie superior
acestei valori, deci unitatea este dependenta financiar.
 Rata de îndatorare globala (RiG) reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are
pasivul total al bilantului. Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi de 66%,
desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura.

Firma se poate împrumuta de la banca deoarece nu are împrumuturi si are valori

foarte mari cu care poate garanta împrumuturile.

Rata datoriilor curente (RiG) reflecta masura în care resursele curente participa la
formarea resurselor totale si la finantarea activitatii. Valoarea maxima admisa a indicatorului
pentru o firma nu poate depasi 50% din total pasiv deoarece ar compromite stabilirea
financiara si gradul de îndatorare.

Rata datoriilor curente înregistreaza si ea o scadere de la 86% la 83%, deci firma are
datorii curente destul de mari.

Societatea are o structura, din punct de vedere a acestor rate nesatisfacatoare, cu grad
de stabilitate si autonomie financiara nesatisfacatoare.

2.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitati de realizare a echilibrului

financiar pe termen lung si pe termen scurt. Echilibrul economico-financiar trebuie înteles ca
un ansamblu de corelari ce se formeaza în procesul de rotatie a capitalului.

De exemplu, în cadrul egalitatii generale dintre venituri si cheltuieli, trebuie avut în

vedere ca, de fapt, aceasta înseamna recuperarea mijloacelor consumate, dar si realizarea
unui profit, care sa permita constituirea resurselor necesare finantarii unor activitati sau
stingerea unor obligatii.

În consecinta, echilibrul economico-financiar al întreprinderii înteles ca fiind un

ansamblu de corelatii care se formeaza în procesul de rotatie a capitalului.

Cel mai important indicator al echilibrului financiar îl reprezinta dupa unii specialisti
fondul de rulment, ca rezultat al arbitrajului între finantarea pe termen lung si cea pe termen
scurt.

Nevoia de fond de rulment (N.F.R.) se stabileste ca diferenta între necesitatile de

finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare.

NFR = Alocari ciclice – Surse ciclice – (Structuri + Creante) – Datorii de expl.

Fondul de rulment (F.R.), în starea de echilibru financiar ar trebui sa fie egal cu

nevoi de fond de rulment si sa degaje o tretorerie neta pozitiva:

FR = NFR + TN
 Echilibrul financiar într-o forma simplificata, este definit de egalitaea dintre venituri si
cheltuieli.

Într-o determinare financiara, echilibrul financiar exprima egalitatea dintre sursele

financiare si mijloacele economice necesare desfasurarii activitatii de exploatare si
comercializare pe termen lung si scurt.

Analiza echilibrului financiar evidentiaza modalitati de realizare a echilibrului

financiar având ca obiectiv:

 Echilibrul pe termen lung, când se copara capitalul permanent cu activele

imobiliare, fond de rulment;
 Echilibrul curent, când se compara activele circulante cu obligatiile pe termen
scurt (nevoia de fond de rulment);
 Echilibrul pe termen scurt când se compara fondul de rulment cu nevoia de
fond de rulment (trezorial).

Echilibrul financiar este o conditie de baza pentru derulerea unei activitati profitabile,
aceasta obtinându-se prin legarea unui lung sir de dezechilibre care se manifesta în activitatea
curenta a unei întreprinderi.

ECHILIBRUL FINANCIAR

Nr. U.M. Perioada de

Specificatie analiza Simbol formula
Crt. 2003 2004
A. ECHILIBRUL PERMANENT
1. Fond de rulment propriu RON - - FR=Cpm-In
52.97 99.48
9 3
2. Fond de rulment strain RON 0 0 FR=Cpr-In
3. Rata de finantare RON 0,43 0,28 RfP=Cpm/In
permanenta
B. ECHILIBRUL CURENT
4. Necesarul de fond de RON - - NFR=(St+Cr)-
rulment 52.83 69.86 (Fz+Ob)
9 9
5. Rata de finantare ciclica % 1,26 1,25 Rfc=Ots/Acm
6. Trezoreria neta RON -140 - TN=FR-NFR=Ob-
29.61 Its
4
7 Rata de finantare globala % 1,002 1,400 Rfg=FR/NFR
6 0

Fondul de rulment scade în anul 2004 fata de anul 2003, în ambii ani are o valoare
negativa, ceea ce înseamna ca reprezinta o degajare de resurse atrase.
2.3. ANALIZA RISCULUI FINANCIAR

Pentru a caracteriza lichidarea întreprinderii se folosesc urmatoarele rate: rata

liciditatii curente, rata lichiditatii rapide, rata lichiditatii imediate.

RATE DE LICHIDITATE

Nr. Perioada de analizat

Specificatie 2003 2004 Simbol formula
Crt.
1. Rata de lichiditate curenta 0,795 0,7968 AC/Dts
2. Rata de lichiditate rapida 0,72 0,76 (Cr+Db)/Dts
3. Rata de lichiditate imediata 0,00038 0,0012 Db/Dts+3/8%
2003/2004

Rata lichiditatii curente reflecta capacitatea întreprinderii de a satisface obligatiile

pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor
circulante în lichiditati. Are un nivel asigurator de 1,00.

Rata de lichiditate curenta nu depaseste nivelul asigurator 1,00 în anii 2003 si 2004,
dar este sub acest nivel si în jur de 0,8.

Rata lichiditatii rapide exclude stocurile din mijloacele curente de plata, acestea
constituind elementul cel mai incert sub aspectul valorii si gradului de lichiditati. Exprima
capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati banesti.
Nivelul asigurator este de 0,75.

Rata de lichiditate rapida este sub nivelul asigurator în anul 2003, depaseste cu putin
acest nivel în 2004 ajungând la 0,81. Reiese ca societatea poate sa-si plateasca datoriile pe
termen scurt în totalitate din lichiditatile pe care le are dupa ce-si scade stocurile.

Rata lichiditatii imediate pune în corespondenta elementele cele mai lichide ale
activului cu datorii pe termen scurt, respectiv apreciaza masura în care datoriile exigibile pot
fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. Limita minima acceptabila este de 0,5.

Rata de lichiditate imediata este sub nivel de asigurator de 0.5, deci societatea nu-si
poate plati datoriile pe termen scurt, pe seama disponibilitatilor banesti.

Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen

mediu si lung, sau mai este definita ca aptitudinea întreprinderii de a face fata
angajamentelor sale în caz de lichidare, ceea ce înseamna încetarea exploatarii si punerea în
valoare a activelor sale.
Solvabilitatea patrimoniala = capital social x 100

Credite pe termen mediu si lung+capital social

Nivelul asiguratorului pentru aceasta rata este cuprinsa între 40 – 60% limita minima
fiind considerata 30%.

Rate de solvabilitate

Nr. Perioada de analiza Simbol

Specitficatie U.M. Anul 2003 Anul 2004
crt. formula
1 Solvabilitatea patrimoniala - 1,56 1,201 At/Dt
Rata capacitatii de
2 % 99 100 CAF/Dat
rambursare la teren

Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul în care firma ar putea sa-si acopere toate
datoriile sale, indiferent de termen, din activelel de care dispune, în cazul în care ar înceta
activitatea. Valoarea asiguratoare este de 2,0.

Solvabilitatea patrimoniala nu depaseste valoarea asiguratoare situându-se ls jumatate

fata de valoarea asiguratoare.

Rata capacitatii de rambursare la termen arata masura în care sursele potentiale de

autofinantare degajata din activitatea firmei pot acoperii datoriile totale ale firmei. Nivelul
minim acceptabil este de 50% (corespunde achitarii datoriiloe intr+un termen de 2 ani) sub
acest nivel firma aflându-se în pericolul incapacitatii de plata, iar nivelul optim este
considerat de 10%. Priveste solvabilitatea din perspectiva dinamica.

Rata creditelor de trezorerie arata masura în care creditele pe termen scurt acopera
necesarul de fond de rulment. Arata partea din NFR care a trebuit sa fie acoperita din credite
de trezorerie. La sfârsitul anului 2003 societatea avea credite de 100 lei, restituite pâna la
sfârsitul anului 2004, care au acoperit necesarul de fond de rulment doar în proportie de
0,19%.

Rata de prevedere a cheltuielilor financiare arata masuri în care cheltuieilile

financiare consuma numerar din acumulari brute din activitatea de exploatare. Nivelul
maxim acceptabil este de 50 %, peste acest nivel firma aflându-se în pericol de numerar
negativ.

Rata de prevedere a cheltuielilor financiare este în scadere brusca, nivelul maxim

acceptat fiind de 50 % înregistrat în anul 2003, iar în 2004 a scazut cu 11 %.

Ratele de gestiune

Nr. Spectificatie U.M. Parioada de analiza Simbol

 anul anul
Crt. 2003 2004 formula
A Ratele de gestiune generala a activelor
Rotatia activului
1 rotatii 0,49 0,46 rAT=Ca/AT
total
Rotatia
2 rotatii 1,58 1,38 rAi=Ca/Ai
imobilizarilor nete
Durata de rotatie al
3 rotatii 0,71 0,70 rAc= Ca/Ai
activului circulant
B Ratele de gestiune curenta a activelor si resurselor
Durata de rotatie a
4 zile 44 24 dzSt=(St/Ca)x360
stocurilor
Durata de încasare a
5 zile 453 483 dzCr=(Cr/Vt)x360
creantelor curente
Durata de încasare a
6 zile 319 283 dzCr=(Cr/Ca)x360
clientilor
Durata de plata a
7 zile 659 608 dzOts=(Ots/ChF)x360
datoriilor curente

Rotatia activului total. Valoarea minima carea asigura o eficienta acceptabila a

gestiunii activelor totale este de doua rotatii, care corespunde unui termen mediu de
fructificare de 180 zile.

Rotatia activului total este în scadere, iar în ultimul an se apropie de valoarea minima
care nu este acceptabila de 0,46 rotatii pe an.

Rotatia imobilizarilor nete. Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a

gestiunii activelor imobilizate este de 3 rotatii, care corespunde unui termen mediu de
fructificare de 120 zile.

Rotatia imobilizarilor nete este la un nivel nesatisfacator, situându-se la jumatate

din valoarea minima acceptata.

Rotatia activelor circulante. Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a

gestiunii activelor circulante este de 6 rotatii care corespunde unui termen mediu de revenire
sub forma baneasca initiata de 60 zile.

Rotatia activelor circulante se situeaza sub limita acceptata de 6 rotatii, fiind de 0,7 de
peste 8 ori mai mica.

Durata de rotatie a stocurilor se situeaza la un nivel acceptabil în anul 2003, dar se

dubleaza în anul 2004, ceea ce denota o gestiune foarte defectuoasa a stocurilor de la un an la
altul, dar aceasta situatie poate fi corectata destul de usor.
 Durata de recuperare a creantelor curente este foarte mare, ceea ce evidentiaza o
preocupare slaba pentru aceasta activitate care asigura banii lichizi

Durata de încasare a clientilor manifesta o usoara îmbunatatire de la 319 zile la 283

zile, dar nivelul este inacceptabil ca urmare a celor descrise mai sus, durata de plata a
datoriilor curente si durata de debitare a furnizorilor desi înregistreaza usoare îmbunatatiri
ramân la nivel inacceptabil.

2.4.Analiza profitabilitatii si rentabilitatii

Ratele de rentabilitate
Nr. Parioada de analiza Simbol
Spectificatie U.M. anul anul
Crt. 2003 2004 formula
A Ratele de profitabilitate
Rata profitabilitatii
1 % 5,1 0 Rrv=Pn/vt
veniturilor
Rata profitabilitatii
2 % 5,4 0 Rrc=Pn/Cht
resurselor consumate
3 Rata marjei brute % 9,3 4,6 Rrc =Ebe/Ca
Rata profitabilitatii
4 % 5,2 -4,7 Rrc=Re/Ca
comerciale
B Ratele de rentabilitate
Rentabilitate
5 economica a % 19 -23 Rre=Re/Cinv
capitalurilor investite
Rentabilitatea
6 % 4,66 2,16 Rre=Ebe/At
economica a activelor
Rentabilitatea
7 % 18 0 Rrf=Pn/Cpr
financiara

Rata profitabilitatii veniturilor este în anul 2003 de 5,1%, iar în anul 2004 este 0
deoarece s-au înregistrat pierderi.

Rata profitabilitatii resurselor consumate este în anul 2003 de 5,4%, iar în anul
2004 este 0 deoarece s-au înregistrat pierderi.

Rata marjei brute este în anul 2003 de 9,31% scazând în anul 2004 la 4,60%
datorita scaderii amortizarilor corporale.

Rata profitabilitatii comerciale este în anul 2003 de 5,2%, iar anul 2004 este de
-4,27% ca urmare a înregistrarii de pierderi.

Rentabilitatea economia a activelor s-a înjumatatit pe parcursul celor 2 ani scazând

de la 4,66% la 2,16%.
 Se contata ca în anul 2004 fata de anul 2003, s-a înregistrat o imbunatatire a
elementelor patrimoniale deoarece numarul rotatiilor a crescut pe total, mai putin în cazul
activelor circulante unde s-a realizat o încetinire.

Cresterea numarului de rotati pe total s-a obtinut deoarece ritmul de crestere a cifrei
de afaceri a fost superior celui al activelor si s-a înregistrat o sporire a cifrei de afaceri.

Situatii pozitive apar si în cazul capitalului social, propriu si permanent, care a

crescut fata de anul precedent datorita unui mai mare în cazul cifrei de afaceri fata de cel
înregistrat de acesta.

În anul 2004 fata de 2003 a crescut numarul de rotatii pe total.

Deci putem spune ca a avut loc o îmbunatatire a utilizarii elementelor patrimoniale.

Nr. Exercitiul
Indicatori + %
Crt. 2003 2004
1 Cifra de afaceri 1564 2397 833 1,53
2 Active imobilizate 2003 2186 183 10,91
3 Active circulante 489 570 81 11,64
4 Total active 2493 2756 263 11,05
Capital social subscris
5 1298 1298 - 100
varsat
6 Capital propriu 2383 2507 124 10,52
7 Capital permanent 2383 2507 124 10,52
8 Numar de rotatii ale:
a) Activelor imobilizate 0,78 1,09 0,31 13,97
b) Activelor circulante 3,19 4,20 1,01 13,17
c) Activelor totale 0,62 0,86 0,24 13,87
d) Capitalului social 1,20 1,84 0,64 15,33
e) Capitalului propriu 0,65 0,95 0,3 14,61
f) Capitalului permanent 0,65 0,95 0,30 14,61

2.4.2.Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante.

Activele circulante sau activele ciclice au cel mai ridicat grad de mobilitate dintre
elementele patrimoniale si ca atare, conducerea întreprinderii este interesata de cunoasterea
aprofundata a utilizarii eficiente a acestora. Pentru aceasta se efectueaza un studiu al vitezei
de rotatie (zile) atât pe total cât si pe principalele elemente componente.
 Pentru exemplificare utilizam datele din tabelul urmator:

Nr. Exercitiul
Indicatori 2003 2004
Crt.
1 Cifra de afaceri 1565 2397

2 Soldul mediu al activelor circulante, din care: 249 4

3  Stocuri 84 470
 Creante
4 165 102
Ponderea elementelor activelor circulante % din
care: 100 100

 Stocuri 33,68 21,62

 Creante
Viteza de rotatie a activelor circulante, din care: 66,32 78,38
 Stocuri
57,41 70,52
 Creante
19,34 15,25

38,06 55,27
Analiza factoriala pentru intervalul 2003 – 2004

ΔVR=13.11 zile

Influenta factorilor:

1. Influenta modificarii ciferi de afaceri:

Influenta modificarii soldului mediu al activelor circulante:

Influenta modificarii stocurilor:

Influenta modificarii creantelor:

 Analizând aceste date constatam ca viteza de rotatie în perioada 2003 – 2004 a
înregistrat o scadere de 13,11 zile datorata modificarii soldului mediu al activelor circulante
care a determinat o scadere de 33,05 zile.

Prin caile de accelerare a vitezei de rotatie în faza aprovizionarii sunt:

 Alimentarea la timp a productiei, ceea ce impune desfasurarea fara

întrerupere a procesului de aprovizionare si existanta unui stoc permanent de
materii si materiale;
 Reprezinta o premisa pentru cresterea productiei si productivitatii muncii,
reducerea costurilor si accelerarea vitezei de rotatie;

În stadiul productiei, caile principale de accelerare a vitezei de rotatie a activelor

circulante sunt:

 Scurtarea ciclului de productie si reducerea consumurilor specifice de materii prime

si materiale;
 Reproiectarea produselor si asigurarea de produse noi;
 Folosirea metodelor de productie în fluxul tehnologic;
 Folosirea tehnologiei de grup;
 Mecanizarea lucrarilor cu un volum mare de munca, automatizarea, robotizarea;
 Perfectionarea proceselor si procedeelor tehnologice.

2.4.3.Analiza eficientei utilizarii capitalului.

Gradul în care capitalul – în întreg sau componente aduce profit este reflectat de
indicatorul „rata rentabilitatii”. Rata rentabilitatii reflecta rezultatele activitatii întreprinderi
din toate stadiile circuitului economic. Formele de exprimare ale ratei rentabilitatii au putere
informativa diferita, oglindind eficienta diferitelor laturi ale activitatii economice a
întreprinderii.

De aceea se recomanda a se utiliza un sistem de rate, ce sunt prezentate în tabelul

urmator:

Nr. Exercitiul
Indicatori 2003 2004
Crt.
1 Rezultatul brut al exercitiului 23.955 39.487

2 Profit net 14.526 23.419

3 Capital propriu 238.343 250.776

4 Active totale 249.253 275.589

5 Cheltuieli totale 140.649 213.411

6 Venituri totale 164.605 252.899

7 Rata rentabilitatii economice (113 x 100%) 10,05 15,74

8 Rata rentabilitatii financiare (213 x 100%) 6,09 9,33

9 Rata rentabilitatii activelor (114 x 100%) 9,61 14,32

10 Rata rentabilitatii resurselor consumate 17,03 18,50

11 (115 x 100 %) 14,55 15,61

Rata rentabilitatii veniturilor (116 x 100%)

Rata rentabilitatii financiare a crescut în 2004 fata de 2003 cu 3,24%.

De asemenea rata rentabilitatii resurselor consumate a înregistrat valoarea mai mare

în anul 2004 de 1,47%, iar rata rentabilitatii veniturilor în anul 2004 de 15,61%.

Pentru a creste cursul actiunilor este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai
mare decât rata medie a dobânzii pe piata.

Se observa ca rentabilitatea financiara este mai mica decât rentabilitatea economica

datorita procentului de dobânda.

Într-o asemenea situatie întreprinderea nu treuie sa apeleze la împrumuturi pe termen

mediu si lung, iar pe piata financiara nu prezinta interes deosebit.

Rata rentabilitatii resurselor consumate prezinta importanta în estimarea si negocierea

preturilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestari de servicii.

De asemenea prezinta pozitionarea produselor sub aspectul rentabilitatii fata de media

pe întreprindere.

Analiza factoriala cotei rentabiltatii finaciare.

 unde:

At = active totale;

Vt = venituri totale;

Pn = profit net;

Kp = capital propriu.

Dat

Kp

DRRF DVt

At

DPn

Vt

Analiza factoriala pentru intervalul 2003 – 2004

ΔRRF = RRF04 – RRF03

ΔRRF = 3,24%

1. Influenta modificarii pârghiei financiare

Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale.

3.Influenta modificarii rentabilitatii nete a veniturilor.

2.5.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune

Nr. Parioada de analiza Simbol

Spectificatie U.M. anul anul
Crt. 2003 2004 Formula
1 Marja comerciala RON 87.161 34.701 MC=Vvmf-Cmf
2 Cifra de afacrei RON 14.835 19.282 CA=Vvmf+Pv
3 Productia exectiului RON 14.908 19.581 Pe=Pv+Ps+Pi
Va=Mc+Pe-Ce-
4 Valoarea adaugata RON 6.744 10.967
Csit
Excedentul brut de Ebe=Va+Se-Mva-
5 RON 1.374 887
exploatare Chp
Rezultatul din Re=Ebe+Ave+Vp-
6 RON 774 -91
exploatare Ace-Cpa
 7 Rezultatul financiar RON -34 -22 Rf=Vf-Cf
8 Rezultatul curent RON 7.711 -9.180 Rc=Re+Rf
9 Rezultatul extrordinar RON 0 0 Rx=Vx-Cx
10 Rezultatul brut RON 7.711 -9.180 Rb=Re+Rx
11 Rezultatul net RON 7.711 -9.180 Rn=Rb-ImpP
Capacitatea de
12 RON 28.728 47.614 Caf
autofinantare

Marja comerciala (MC) câstigul realizat sub forma de adaos rezultat din activitatea
de comercialitate a marfurilor. Nivelul indicatorului reprezinta practic valoarea adaosului
comercial rezultata în urma deducerilor cheltuielilor privind marfurile achizitionate din
veniturile rezultate ca urmare a vânzarii marfurilor.

Constatam ca marja comerciala înregistreaza o scadere în anul 2004 fata de anul 2003
deci comercializarea de marfuri în anul 2004 este mai slaba fata de 2003 cu 40%. Volumul
vânzarilor fiind foarte redus.

Cifra de afaceri (CA) reprezinta unul din obiectivele strategice ale unei întreprinderi,
pentru ca este criteriul major dupa care se judeca performantele întreprinderii în mediul
concurential de activitate a acesteia. Cifra de afaceri reflecta rezultatul global al unei
perioade de gestiune.

Productia exercitiului (Pe) reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse de

firma pe o perioada de un an, este o expresie a activitatii globale a firmei. Principalele
elemente componente ale sale sunt: producsia vânduta (care însumeaza bunurile si serviciile
facturate la pret de vânzare), productia stocata (a carei valoare pozitiva indica cresterea
stocului final), productia imobilizata (destinata nevoilor proprii firmei).

Cresterea productiei este de 31%, dar având în vedere inflatia, cresterea efectiva este
de 6%.

Valoarea adaugata (Va) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea

factorilor de productie, îndeosebi a factorilor de munca si capital, peste valoarea materialelor,
marfurilor, apei, energiei si serviciilor cumparate de antreprindere de la terti. Valoarea
adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti care asigura remunerarea participantilor
directi si indirecti la activitatea economica a întreprinderii: personalul (prin salarii,
îndemnizatii si alte cheltuieli), statul (prin impozite, taxe si varsaminte asimilate), actionarii
(dividendele platite), întreprinderea (prin autofinantarea potentiala).

Excedentul brut de exploatare (EBE) masoara acumularea bruta din activitatea de

exploatare, admitând ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si
platite. Acest indicator masoara capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor pentru
exploatare.
 Rezultatul din exploatare (Rex) masoara în marimi absolute, rentabilitatea
procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile si
executabile) din veniturile exploatarii (încasabile si calculate).

Rezultatul din exploatare înregistreaza o tendinta de scadere în anul 2003, aceasta se

reduce în 2004, obtinându-se o pierdere de 9.157 RON.

Rezultatul curent (Rc) este determinat de rezultatul exploatarii si cel al activitatii

financiare. Poate fi determinat ca diferenta între venitrurile si cheltuielile curente ale
activitatii de exploatare si celei financiare.

Rezultatul curent în anul 2003 este pozitiv, dar în anul 2004 se înregistreaza o
pierdere de 9.180 RON, el fiind influentat de rezultatul exploatarii si cel financiar.

Rezultatul brut al exercitiului (Rb) este determinat de rezultatele tuturor

activitatilor (de exploatare, financiare si exceptionale), obtinându-se prin diferenta între
veniturile si cheltuielile totale.

CAP.III BILANŢ CONTABIL

3.1. Analiza financiara

Analiza financiara reprezinta punctul de jonctiune al teoriei cu practica economica, ea

urmarind sa cuprinda realitatea pe baza datelor sistematizate ale contabilitatii.

Acest tip de analiza poate avea atât un caracter intern cât si extern. Diagnosticul
financiar intern are ca obiectiv identificarea unor eventuale dezechilibre financiare, în scopul
determinarii originii si cauzelor ce le-au generat, se bazeaza pe întreg sistemul de informatii
referitoare la activitatea firmei, diagnosticul intern abordeaza probleme privind:

 dimensiune;
 structura si valoarea patrimoniului;
 rentabilitatea;
 riscul.

Diagnosticul financiar extern are un caracter limitat imprimat de volumul

informatiilor pe care se bazeaza:

 informatii financiar-contabile, furnizate de firme, potrivit reglementarilor legale în

vigoare (bilant contabil, cont de rezultate, anexa la bilant);
 informatii furnizate de presa economica si financiare.

Deci, bilantul reprezinta suportul analizei financiare, o sursa de informare pentru

formularea diagnosticului întreprinderii, structura financiara a acestora, precum si starea de
echilibru financiar existent la un moment dat.
 Sub aspectul conceptual, bilantul poate fi definit ca o reprezentare a utilizarilor si
resurselor de care dispune o entitate patrimoniala într-un anumit moment. Aceasta
reprezentare ia forma unei egalitati ce reflecta echilibrul valorii între utilizari, denumite
active patrimoniale si resurse , denumite pasive patrimoniale.

Egalitatea bilantiera ACTIV = PASIV explicate diferit, aspect ce da nastere la

interpretari diferite ale bilantului contabil, existând astfel o serie de abordari conceptuale ale
acestuia.

Daca bilantul si anexele sale corespund unor cerinte de ordin juridic, contabil si
financiar, ele nu raspund întotdeauna cu promtitudinea obiectelor analizei financiare.

În domeniul analizei economico-financiare, se utilizeaza tot mai frecvent BILANŢUL

FINANCIAR. Acesta se obtine în urma regruparii unor date din bilantul contabil, regruparii
necesare unei mai bune delimitari a relitatii financiare a întreprinderii.

Bilantul financiar poate fi interpretat în doua maniere:

1. În maniera clasica, caz în care bilantul financiar se prezinta sub forma BILANŢULUI
PATRIMONIAL;
2. În maniera functionala, caz în care bilantul financiar se prezinta sub forma
BILANŢULUI FUNCŢIONAL.
1. Bilantul patrimonial

Reprezinta un inventar al averii întreprinderii, inventar ce are ca scop masurarea

valorii reale a patrimoniului. Aceasta forma de bilant prezinta un interes deosebit atât pentru
actionari, proprietarii întreprinderii ce doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului, cât si
pentru creditorii pentru care activul constituie garantia ultima a drepturilor lor.

Constituirea bilanturilor patrimoniale se realizeaza pe baza urmatoarelor criterii:

Pentru activ: gradul de lichiditate al diferitelor elemente respectiv al capacitatii de a se

transforma în bani;
Pentru pasiv: gradul de exigibilitate, timpul cât sursa ramâne la dispozitia întreprinderii.

Un activ este cu atât mai lichid cu cât este mai usor de tranmsformat în bani.
Lichiditatea globala a activului total al unei firme se apreciaza în functie de lichiditatea
activelor care îl compun.

Activele circulante sunt în mod normal mai lichide decat cele imobilizate, însa nu
exista identitate între criteriul lichiditatii si delimitarea activelor circulante si fixe.

Corectiile operate în activul bilantului urmaresc obtinerea unor marimi utile analizei
financiare:

♦ Imobilizarile nete;
 ♦ Activele circulante corelante.
Principiul general de corectie al activului este urmmatorul:
♦ Activele aferente unei perioade mai mari de un an se includ în activele imobilizate;
♦ Activele aferente unei perioade mai mici de un an se includ în active circulante.
Pe lânga acest principiu de corectie trebuie mentionate si urmatoarele reguli:
1) Primele privind rambursarea obligatiunilor aferente unei perioade mai mari de un an,
se includ în imobilizarile necorporale;
2) Cheltuielile efectuate în avans aferente unei perioade mai mici de un an se includ în
activele circulante;
3) În conturile de regularizare de activ se cuprind si diferentele nefavorabile de curs
valutar;
4) Creantele aferente unei perioade mai mari de un an se includ în imobilizari
financiare.

Corectiile operate în pasivul bilantului au drept scop constituirea unor marimi

semnificative în bilantul financiar:

- Capitaluri proprii;
- Datorii pe termen mediu si lung;
- Datorii pe termen scurt.

Capitalurile proprii regrupeaza:

- capitalul social;
- rezervele;
- primele legate de capital;
- provizioanele reglementate;
- rezultatul reportat;
- alte fonduri proprii.

Datoriile pe termen mediu si lung cuprind:

- Împrumuturi si datorii aferente unei perioade mai mari de un an;

- Restul de provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
- Venituri înregistrate în avans aferente unei perioade mai mari de un an.

Datoriile pe termen scurt cuprind:

- Obligatii pe termen scurt;

- Venituri înregistrate în avans aferente unei perioade mai mici de un an.

Bilantul financiar în forma patrimoniala poate fi analizat prin cele patru metode
specifice:

a) Analiza verticala;
b) Analiza orizontala;
 c) Analiza combinata;
d) Ratele de structura.

Conform analizei verticale:

 Activul reflecta:
- Fonduri angajate de întreprindere;
- Natura lor;

în ultima instanta, deci afecteaza resursele.

 Pasivul reflecta:
- Resursele întreprinderii;
- Originea acestor categorii dupa care se grupeaza în:
 Resurse proprii;
 Resurse straine.

În acest caz egalitatea bilantiera de baza ACTIV = PASIV apare sub forma
UTILIZARE = RESURSE.

Conform analizei orizontale, bilantul poate fi privit sub doua aspecte:

a) Aspectul structural, surprins în partea superioara a bilantului, unde se gasesc:

- Activele imobilizate;
- Resursele stabile;

b) Aspectul conjunctural, surprins an partea inferioara a bilantului, unde se regasesc:

- Activele circulante;
- Resursele pe termen scurt.

Bilantul functional

Conceptia de bilant functional a fost elaborata mai recent. Aceasta considera bilantul
ca pe un ansamblu de stocuri, de utilizari si de resurse, referindu-se cu precadere la aspectele
financiare structurale. Aceasta conceptie permite studierea activitatii pe cicluri de operatiuni,
luând în considerare rolul fiecaruia în funtionarea întreprinderii.

Bilantul functional evidentiaza nevoile întreprinderii si modul lor de functionare.

Constituirea bilantului functional presupune clasarea diferitelor posturi în functie de

apartenenta la diferite cicluri:

• de investitii;
• de finantare;
• de trezorerie;
 • de exploatare.

Ciclul de investitii cuprinde ansamblul deciziilor luate pe linia achizitionarii unor

active ce ramân la dispozitia întreprinderii pe o perioada îndelungata de timp.

Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se face

dupa apartenenta la un ciclu sau altul:

• Ciclul de investitii, caruia îi corespunde:

- activul aciclic stabil;
• Ciclul de exploatare, caruia îi corespunde:
- Activul ciclic din exploatare;
- Finantarea scurta de exploatare;
• Ciclul de finantare, caruia îi corespunde:
- Ansamblul resurselor.

Reprezentarea grafica este urmatoarea:

Stocuri de utilizari
Stocuri de resurse

Precizarile metodologice privind continutul elementelor de activ si pasiv în abordarea

functionala:

ACTIV

- AAS cuprinde imobilizari la valoarea bruta. În optica functionala nu este

operationala notiunea de activ fictiv.
 - ACE cuprinde elemente direct si exclusiv de activitatea curenta a întreprinderii
(stocuri, avansuri si aconturi platite, creante-clienti, alte creante de exploatare, abateri de
conversie a activului).
- ACAE cuprinde creantr din afara exploatarii (legate de plata unor impozite, capital
subscris nevarsat, valori mobiliare de plasament netransformabile în lichiditati, etc...).
- TA e constituit din disponibilitati si valori mobiliare de plasament.

PASIV

- RAS cuprinde:
 Surse proprii de origine interna (rezervele, amortizarile, provizioanele si
rezultatele exercitiului);
 Surse proprii de origine externa (capital social si subventii pentru investitii);
 Datorii stabile (împumuturi pe termen mediu si lung).
- RCE cuprind obligatii legate direct si exclusiv de activitatea curenta a întreprinderii
( furnizori, avansuri si aconturi primite, obligatiuni fiscale si sociale legate de exploatare
si abateri de conversie a pasivului).
- RCAE cuprind obligatii fiscale si sociale din afara exploatarii, unele obligatii legate
de achizitionarea unor echipamente, etc...
- TP cuprinde credite pe termen scurt, inclusiv soldul creditor al contului de
disponibilizari la banca.

Analiza bilantului functional permite evidentierea structurilor specifice modului de

acoperire a activelor de catre sursele disponibile a riscului de faliment.

De asemenea, în practica financiara, bilantul functional constitue suportul analizei

trezoreriei definita ca diferenta între suma fluxurilor de surse si suma fluxurilor de utilizari.

Deci, bilantul functional da nastere la trei concepte esentiale ale gestiounii financiare:

• Fond de rulment (FR);

• Nevoia de fond de rulment (NFR);
• Trezoreria (T).

Abordarea functionala graviteaza în jurul ecuatiei:

FR = NFR + T

Se poate aprecia ca bilantul prin cele trei mari functii pe care le îndeplineste:

• De generalitate;
• De informare;
• De analiza;

3.2. BILANŢ FINANCIAR

 Perioada de analiza
ACTIV
2003 2004
TOTAL IMOBILIZĂRI NECORPORALE 3.869 48.263
TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE 9.083.606 13.578.228
Terenuri si constructii 3.792.066 8.454.170
Instalatii tehnice si masini 1.853.859 2.528.173
Alte instalatii, utilaje si mobilir 20.595 18.223
Imobizari corporale în curs 34.170.636 2.577.861
TOTAL IMOBILIZĂRI FINANCIARE 275.279 275.279
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 9.362.754 13.901.770
TOTAL STOCURI 1.836.069 1.266.731
Materii prime, materiale consumabile 621.563 408.771
Productie în curs de executie 232.332 261.370
Produse finite, reziduale si semifabricate, marfuri 853.025 518.478
Alte stocuri 129.149 78.112
TOTAL CREANŢE 18.951.963 26.079.644
Creante din exploatare din care: 18.951.963 26.079.644
- clienti si conturi asimilate 13.154.284 15.178.150
- alte creante din exploatare 5.797.679 10.901.494
- creante din afara exploatarii 0 0
TOTAL DISPONIBILITĂŢI sI PLASAMENTE 9.967 4.160
Titluri de plasament 0 0
Disponibilitati în caserie si conturi bancare 0 0
Alte valori lichide 0 0
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 2.079.800 27.387.279
TOTAL CONTURI DE REGULARIZARE sI 86.460 0
ASIMILAŢIE
TOTAL ACTIV 30.247.215 41.286.749

Perioada de analiza
PASIV
2003 2004
TOTAL CAPITALURI PROPRII, din care 4.064.777 3.953.520
Capital social 3.670.152 3.808.963
Rezerve 760.189 760.213
Rezultatul execitiului - 365.563 - 615.656
DATORII PE TERMEN MEDIU sI LUNG 0 0
Credite bancare pe termen mediu si lung 0 0
Alte împrumuturi pe termen mediu si lung 0 0
TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT 26.159.508 34.371.661
Datorii de exploatare din care: 26.159.508 34.371.661
- furnizori si conturi asimilate 657.241 968.104
- alte datorii din exploatare 5.492.266 33.403.557
Datorii din afara exploatarii, din care: 1.000 0
- datorii financiare pe termen scurt 1.000 0
- alte datorii din afara exploatarii 0 0
Aprovizionare 14.028 29.614
Venituri în avans 8.900 3.168
TOTAL PASIV 30.247.215 41.286.749

3.3.CONTUL DE REZULTATE

Perioada de analiza
ELEMENTE
2003 2004
Venituri din vânzarea marfurilor 131.258 62.647
Productia vânduta 14.704.259 19.219.804
CIFRA DE AFACERI 14.835.517 19.282.450
Venituri din vânzarea activelor 1.665 112.948
Venituri din productia imobilizata si productia stocata 204.085 299.071
PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI CREsTE 14.908.345 19.581.522

6% real = (31% - 25%)

Alte venituri din exploatare 1.665 112.948
TOTAL VENITURI EXPLOATARE 15.041.267 19.410.985
Cheltuieli privind marfurile 44.096 27.945
TOTAL VENITURI FINANCIARE 1.705 2.358

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Camelia Mester, Dorina Lezeu, Adina Peret, „Analiza economico-financiara” – curs,

Universitatea din Oradea, 2003.

Dardac N., Mosteanu I., Vintila G., „Metodologii de diagnosticare financiara – bancara a
întreprinderilor”, în Buletinul economic – legislativ, nr 9/1996.

Deaconu Adela, „diagnosticul si evaluarea întreprinderii; Editura Intelcredo, Deva 1998.

Dumitru Margulescu, „ Analiza economico-financiara a întreprinderii”, Editura Tibuna

economica, Bucuresti, 2004.

Isfanescu A., Tutu A., Robu V., Anghel I., „Evaluarea întreprinderii”, Editura Tribuna
Economica, Bucuresti, 1998.

Stan V. S., „Metode si uzante de evaluare a întreprinderilor”, Editura Teora, Bucuresti, 1996.

Vintila Georgeta, „Diagnosticul financiar si evaluarea”, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti 1998.
Vasile Sergiu Coroiu – Standardele internationale de raportare financiara IFAC – CECCAR,
Bucuresti 2005.

Ionescu Cicilia – Contabilitate, Baze si Proceduri, Editura Fundatiei România de Mâine,

Bucuresti, 2006. pag.: 11-63; 64-102; 103-112; 113-120; 286-338; 339-354..

Ristea Mihai, (coordonator) - Contabilitate financiara, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

(2004).

Coman Florin, - Contabilitate financiara, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti,

2006.

Dumitru Corina Gratiela, Contabilitate. Aplicatii, teste de autoevaluare, Studii de caz si practica
contabila, Editura Universitara, Bucuresti, 2005.

Datele prezentate în aceasta lucrare au fost furnizate de Schela ARAD de la

urmatoarele departamente:

 Departamentul Resurse Umane;

 Departamentul Contabil;
 Departamentul Financiar;
 Departamentul Desfacere;
 Departamentul Aprovizionare.

SISTEME sI PRODUSE INFORMATICE PENTRU ASISTAREA DECIZIEI

Sisteme informatice pentru asistarea deciziei (SIAD)

Definire si tipologie

“În tehnica de azi, mijloacele sunt mai tari decât scopurile”

„E ceva care face – clic- si masina începe sa functioneze”

Constantin Noica

Sistemul informatic de asistare a deciziei se defineste ca fiind un sistem

informatic

• destinat asistarii decidentilor în rezolvarea unor probleme

• prin îmbinarea judecatii umane cu procesarea automata a informatiilor si

• al carui obiectiv principal îl constituie ameliorarea calitatii procesului decizional

(eficacitatea în primul rând si nu eficienta).

 Principalele caracteristici ale unui SIAD sunt urmatoarele:

• SIAD sunt destinate în principal problemelor care nu pot fi rezolvate cu ajutorul

altor sisteme informatice sau metode cantitative, prin îmbinarea judecatii umane cu

procesarea automata a informatiilor.

• Ele asista managerii - atât la nivel individual cât si la nivel de grup - de la diverse

niveluri organizationale, în toate fazele procesului decizional, fiind adaptabile

oricarui stil decizional.

• Cautarea solutiilor necesita manipulari de date, cautare de informatii, modelare,

calcule.

• Criteriile de decizie sunt numeroase, conflictuale si depind adesea de utilizatori.

• Experienta, intuitia judecatile si preferintele decidentului sunt esentiale.

• Timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii satisfacatoare este limitat.

Tipologia SIAD

Sistemele informatice de asistare a deciziei se pot clasifica în functie de mai multe

criterii; unul dintre cel mai des utilizate îl constituie gradul în care solutia oferita de

sistem se bazeaza pe analiza datelor sau pe modelare. Primele sisteme de asistare a

deciziei erau în principal bazate pe modele, însa progresele recente înregistrate în

domeniile prelucrarii informatiilor si tehnologiilor bazelor de date au permis dezvoltarea

unor SIAD bazate pe analiza datelor. Putem deci clasifica SIAD în doua categorii:

1. SIAD bazate pe modele - au fost primele SIAD (sfârsitul anilor 70 si începutul anilor

80). Sunt de regula sisteme autonome, separate de sistemele informatice ale

organizatiei, care utilizau un anumit tip de model pentru efectuarea unor analize de

tipul „what if “ precum si alte tipuri de analize. Functionarea acestora se baza pe un

model cantitativ, combinat cu o interfata prietenoasa, care facilita utilizarea acestuia.

 2. SIAD bazate pe date - analizeaza un volum mare de date stocate în sistemul

informatic al organizatiei. Ele sustin procesul decizional oferind posibilitatea extragerii

unor informatii utile din multitudinea datelor disponibile. De regula, acestea sunt

stocate în depozite de date {data warehouse) iar pentru analiza lor se folosesc noi

tehnologii informationale: OLAP (procesarea analitica a datelor în timp real) si data

mining („forarea datelor“ – cautarea de informatii).

Se pot adauga la aceasta clasificare si sistemele SIAD bazate pe cunostinte, care

înglobeaza tehnologii ale inteligentei artificiale si pot fi numite si SIIAD- Sisteme

Inteligente de Asistarea Deciziei.

O alta clasificare a SIAD (Holsapple si Whinston -1996)20 grupeaza aceste sisteme

în urmatoarele 5 categorii:

• SIAD bazate pe analiza textelor - datele, informatiile si cunostintele sunt regasite de

cele mai multe ori sub forma unui text ce trebuie analizat de decident. Prin urmare,

reprezentarea si prelucrarea eficienta a textelor constituie o sarcina importanta a

sistemului de asistare a deciziei. Un SIAD bazat pe text asigura crearea, revizuirea si

vizualizarea automata a diferitelor documente si va utiliza tehnologii ca: hypertext,

agenti inteligenti, tehnologii Web.

• SIAD bazate pe baze de date - baza de date a organizatiei este componenta esentiala a

structurii sale.

• SIAD bazate pe procesoare de tabele - procesoarele de tabele reprezinta limbaje de

modelare care permit utilizatorului sa descrie modele pentru a efectua diverse analize.

Cel mai utilizat procesor de tabele este EXCEL, care include numeroase tipuri de

modele (statistice, financiare, de optimizare, de simulare, de previziune, etc.).

• SIAD bazate pe functii - o functie este un algoritm sau o procedura tradusa într-un
 program pentru a rezolva un anumit tip de problema (de exemplu, regresia liniara

pentru a calcula un trend). în EXCEL, ele sunt numite functii.

• SIAD bazate pe reguli - regulile se regasesc în componenta sistem de gestiune a

cunostintelor, ca formalism de reprezentare a acestora în cadrul sistemelor expert; ele

pot înlocui sau se pot încadra în modelele cantitative.

Exista si alte criterii de clasificare ale sistemelor informatice de asistare a deciziei:

tipul si nivelul decizional, periodicitatea cu care sunt utilizate (institutionale sau ad hoc),

numarul de utilizatori (individuale, de grup, organizationale), etc.

Se remarca în acest context aparitia în ultimii ani a sistemelor de asistare a

deciziei de grup, ca suport în procesul de adoptare a deciziilor de catre un grup de

decidenti si nu de unul singur, decizii care ocupa o pondere importanta în numarul total al

deciziilor ce trebuie luate în cadrul unei organizatii. Principalul obiectiv al acestor sisteme

îl constituie, ca si în cazul celor destinate unui singur utilizator, cresterea calitatii

procesului decizional, prin potentarea avantajelor aduse de lucrul în echipa si reducerea

potentialelor disfunctionalitati (tendinta spre uniformizare, tendinta de a transfera

responsabilitatea, de a oferi doar solutii satisfacatoare, înclinatia prea mare catre risc,

fragmentarea timpului, durata si costurile ridicate).

6.1.2. Locul sistemelor informatice de asistare a deciziei în cadrul

sistemului informational al firmei21

Utilizând reprezentarea schematica, vom prezenta în continuare locul sistemelor

informatice de asistare a deciziei în cadrul sistemului informational al firmei, plecând de la

modelul OID (Operatie-Informatie-Decizie) la care se adauga sistemul de cunostinte al

unei organizatii (modelul OICD).

SIAD sunt sisteme informatice al caror obiectiv îl constituie asistarea procesului

 managerial. În anumite cazuri, sistemul de conducere poate apela la baza de date de

cunostinte a organizatiei sau la servicii de consultanta oferite de experti carora le furnizeaza date,
informatii, cunostinte personale (problema si contextul acesteia) si de la

care primeste confirmari sau infirmari ale unor supozitii, diagnostice, aprecieri, sfaturi,

propuneri, solutii, previziuni. Decizia finala si responsabilitatea acesteia apartin desigur

sistemului executiv.

ST - Sistemele informatice tranzactionale se ocupa exclusiv de culegerea datelor,

stocarea si prezentarea lor în detaliu.

SCO - Sistemele informatice utilizate pentru conducerea operativa a sistemului

operational descompun deciziile în ordine si le transmit spre executie sistemului

operational. În aceasta categorie se încadreaza sistemele de planificare operativa a

productiei, sistemele de ordonantare, lansare a productiei, sistemele de reaprovizionare,

sistemele de stabilire a traseelor, etc.

MIS (Management Information Systems) - Sistemele informatice manageriale se ocupa de

prelucrarea datelor preluate din ST pentru obtinerea informatiilor de sinteza

necesare sistemului de decizie.

SII – Sistemele informatice inteligente care sustin aceasta „consiliere“ înglobeaza

tehnici de inteligenta artificiala.

Cea mai mare parte a sistemelor inteligente asociate cu SIAD sunt sisteme expert.

Acestea sunt sisteme destinate rezolvarii unor probleme nestructurate cu ajutorul

tehnologiilor inteligentei artificiale, utilizând cunostinte ale unui expert uman recunoscut

în domeniul respectiv. Ele joaca rolul unui consilier inteligent în domeniul pentru care au

fost realizate, fiind capabile sa justifice solutiile obtinute si sa explice totodata logica care a

stat la baza rationamentelor efectuate. Un sistem expert poate atinge un nivel de

performanta comparabil cu cel atins de un expert uman în rezolvarea problemelor dificile

dintr-un domeniu. Sistemele expert nu utilizeaza modele. Sil care utilizeaza modele sunt

încadrate în clasa sistemelor cu baze de cunostinte care la rândul lor pot fi asociate cu

SIAD prin tehnologia Knowledge Management.♦

SIAD & MIS & SCO & ST (fig. 58). Toate tipurile de sisteme informatice

integrate pe verticala se constituie în sisteme informatice integrate pentru management

(ERP Enterprise Ressource Planning) sistem complet integrat de urmarire, evidenta si

control a activitatii întreprinderii.

Suport software pentru etapele procesului decizional

Suport software pentru etapa de informare generala (intelligence)

Un sistem informatic de asistare a deciziei în aceasta faza de informare generala, în

care se urmareste identificarea si formalizarea problemei trebuie, în primul rând, sa aiba

capacitatea de a prelua si interpreta informatiile interne si externe.

Alaturi de sistemele informatice de gestiune, care furnizeaza o mare cantitate de

informatii decidentilor (rapoarte de sinteza în functie de anumite criterii, rapoarte privind

situatii de exceptie, etc), multe din tehnologiile informationale destinate asistarii deciziei

îsi pot dovedi utilitatea în aceasta etapa:

• Sistemele informatice destinate conducerii executive (EIS), care au

drept obiectiv principal monitorizarea surselor de informatii interne

si externe, în vederea sesizarii în timp util a posibilitatii de aparitie a

unor probleme sau oportunitati pentru organizatia respectiva.

• Noile tehnologii, cum ar fi „descoperirea de noi informatii“ (data

mining) sau prelucrarea analitica a datelor în timp real (online

analytic processing - OLAP).

• Sistemele expert pot furniza de asemenea, informatii privind natura

 unei anumite probleme, clasa în care se poate încadra, oportunitatea

diverselor metode de abordare a sa. Unul din domeniile dedicate ale

sistemelor expert o reprezinta diagnosticul si interpretarea

informatiilor, ori tocmai în acest domeniu se poate încadra si aceasta

prima faza a procesului decizional.

Suport software pentru faza de concepere (design)

În identificarea actiunilor posibile, în analiza criteriilor de alegere a acestora si în

previzionarea consecintelor lor se pot utiliza modelele standard furnizate de un SIAD (de

exemplu, modele financiare sau modele de previziune). Daca solutiile alternative pentru

problemele structurate se pot obtine cu ajutorul unor modele standard, în cazul problemelor

complexe, nestructurate este necesara expertiza, care poate fi furnizata de catre o persoana,

un produs soft „brainstorming“ sau un sistem expert. Cele mai multe sisteme de asistare a

deciziei pot realiza analize cantitative, iar integrarea în structura acestora a unui modul de

tip sistem expert le poate conferi capacitatea de a realiza atât analize calitative cât si de a

selecta modelele cantitative adecvate situatiei respective. Daca identificarea celor mai bune

optiuni implica un „brainstorming“, se pot utiliza cu succes sistemele de asistare a deciziei

de grup (SADG ).

Suport software pentru faza de alegere (choice)

În aceasta etapa decisiva a procesului decizional, sistemele informatice de asistare a

deciziei pot oferi un real suport, prin modele cu ajutorul carora se identifica rapid solutia

optima sau satisfacatoare, se realizeaza analiza de senzitivitate sau se analizeaza diverse

scenarii. De asemenea, un sistem expert poate analiza oportunitatea anumitor actiuni si

recomanda o solutie, în cazul unei decizii de grup, un sistem de asistare a deciziei de grup

se poate dovedi extrem de util.♦

 Suport software pentru faza de implementare

Unii autori considera ca beneficiile utilizarii unui SIAD în faza de implementare a

deciziei sunt deseori mai importante decât cele din fazele de adoptare a acesteia.

Principalele directii în care un astfel de sistem ofera un real suport sunt comunicarea,

explicarea si justificarea deciziei. Totodata, un sistem expert ar putea juca rolul unui

consultant în problemele legate de implementarea unei decizii (inertia la schimbare,

formarea personalului etc.).

Sisteme suport pentru asistarea deciziei

Sistemele informatice de asistare a deciziei, ca orice alt sistem informatic, presupun

existenta unui suport software care sa le asigure un mediu de dezvoltare, întretinere si

functionare. Prin analogie cu sistemele informatice tranzactionale care functioneaza într-un

mediu asigurat de sistemele de gestiune a datelor, sistemele informatice de asistarea

deciziei vor functiona într-un mediu creat de un sistem suport de asistare a deciziei

(SSAD).

6.2. Tehnologii informatice de stocare si prelucrare a datelor

Transformarea datelor în informatii si a acestora în cunostinte este un proces de

valorificare a datelor prin sintetizarea lor dupa diverse criterii, urmata de analiza datelor

astfel centralizate pentru identificarea anumitor tipare si corelatii si în final interpretarea

lor.

Sintetizarea datelor, centralizarea lor dupa anumite criterii este un proces

arhicunoscut si utilizat în elaborarea situatiilor de sinteza, a rapoartelor periodice create

pentru informarea managerilor si se constituie în suportul pe care acestia îsi fundamenteaza

deciziile.

Solutiile clasice pe care informatica de gestiune le-a oferit acestui proces de

 sintetizare a datelor sunt:

• Programe dedicate care exploateaza flexibilitatea limbajelor procedurale în

gruparea dupa anumite criterii si sintetizarea datelor

• Interogari care grupeaza datele dupa criteriile cerute si aplica functii pe domeniile

astfel create (clauza Group by din limbajul SQL si functiile Sum, Count, Avg, Min,

Max, Last, First, etc)

• Mecanismul de totalizare si subtotalizare din generatoarele de rapoarte care permit

indicarea unor ierarhii de criterii de grupare

În informatica moderna, problema centralizarii datelor se pune în aceeasi termeni

dar volumul imens de date ce trebuie explorate face ca tehnicile clasice sa devina

inaplicabile din cauza timpului necesar pentru procesare. Tehnologiile moderne de

centralizare a datelor precum Data Warehousing (depozitarea datelor) si On-line Analytical

Processing (OLAP - procesare analitica on-line) încep sa fie utilizate pe o scara din ce în ce

mai mare, pe masura ce suporturile software ce le includ câstiga teren ca suport de baze de

date pentru sistemele tranzactionale.

Tehnologiile de centralizare fac primul pas spre transformarea datelor în

informatii: sinteza. Al doilea pas este analiza datelor.

Analiza datelor încearca sa descopere relatii între datele sintetizate: tipare, asocieri,

corelatii pe plan structural, functional si cauzal.

Cea mai simpla forma de analiza a datelor este compararea datelor sintetizate cu

date similare. Compararea se face pastrând toate criteriile identice, unul singur având

valori diferite.

Tehnologiile de comparatie includ o mare varietate de tehnici de observare care

semnalizeaza tipare, corelatii, asociatii prin evidentierea unor similitudini sau din contra,
 sesizeaza abaterile, exceptiile, situatiile anormale. Principala calitate a unui analist este

abilitatea de a observa aceste similitudini sau diferente în masa datelor pe care le

analizeaza. Informatica clasica a venit în sprijinul sau cu tehnicile de prezentare grafica a

datelor care transforma informatia cantitativa în informatie calitativa. Pe un grafic se pot

observa vizual cu rapiditate abaterile, exceptiile, iar cu o anumita dexteritate se pot observa

si anumite tipare, corelatii, asociatii.

Progresiv, au aparut si s-au impus tehnici de observare analitica a datelor

fundamentate pe teorii matematice (theory-driven) care compara datele reale cu datele

teoretice produse de un model ipotetic. Daca se potrivesc, modelul se poate lua în

considerare ca fiind o reprezentare corecta a procesului care a produs setul de date

observate; daca nu, se schimba modelul ipotetic si se reia procesul de comparatie pâna la

obtinerea unui model suficient de reprezentativ pentru procesul respectiv (daca exista).

De multe ori însa, setul de modele teoretice nu este suficient, procesul observat

neputând fi încadrat în nici-un model cunoscut. Ca urmare, descoperirea de noi modele

este un deziderat permanent care a condus la expansiunea tehnicilor de observare fara

utilizarea unui model preconceput, tehnici de observare automata, bazate pe date (datadriven).

Rezultatul acestor tehnici de observare automata se poate conserva într-un model

cu caracter general, utilizabil ca fundament teoretic în primul tip de tehnici de observare.

Aceste tehnici de observare analitica a datelor se regrupeaza într-o tehnologie moderna,

data mining.

În urma procesului de observare analitica se obtin tipare, corelatii si chiar modele

din care se pot deduce tendinte, se poate specifica cu o anumita probabilitate cum vor arata

datele în perioada urmatoare. Puterea descriptiva a modelului reprezentativ permite

interpretarea datelor.
 Interpretarea datelor este un proces cognitiv care conduce la o apreciere generala

a situatiei, la identificarea unor probleme sau sesizarea unor oportunitati, la stabilirea

potentialelor cauze ale problemelor sau la sugestii de rezolvare a lor, etc. Interpretarea

datelor este un proces în care se face apel la cunostintele cu caracter general, fundamental

si specific asociate domeniului respectiv precum si la experienta existenta. Interpretarea

datelor produce cunostinte noi care se vor adauga la cele existente.

Instrumentele software clasice construite pentru asistarea deciziei au avut în

vedere în special asigurarea unor tehnici de analiza, optimizare si simulare precum si

prezentarea grafica a rezultatelor, aspectul calitativ al informatiei fiind astfel mai usor de

sesizat de catre utilizatorii finali. Printre aceste instrumente software le amintim pe cele

cuprinse în procesoare de tabele (Lotus, Excel) orientate pe volume mici de date, cele

cuprinse în instrumentarul sistemelor de gestiune a bazelor de date (Access, Visual Fox)

capabile sa exploateze volume mari de date cu structura uniforma. Ca exemple de

asemenea instrumente amintim tabelele pivot, cross-tab queries, grafice. Un impediment

major al acestor instrumente clasice este faptul ca opereaza numai asupra unor date cu

structura prestabilita, uniforma, provenind dintr-o singura sursa. De asemenea, un alt

impediment major este dependenta de date explicite, stocate special în bazele de date

pentru a servi sistematizarii ulterioare a acestora. Un tratament intermediar de pregatire a

datelor pentru sinteza face ca analiza sa nu fie nici-o data "pe viu". Pentru depasirea

acestor impedimente, sistemele moderne de asistare a deciziei fac uz de tehnici speciale

pentru comasarea datelor stocate în structuri neuniforme, pentru utilizarea informatiilor

implicite, nespecificate în datele existente (societatea, localitatea, anul, etc.), pentru

completarea datelor cu criterii de agregare, etc. De asemenea, suporturile software de

asistare a deciziei asigura o serie de facilitati utilizatorului final: interogare în limbaj

 natural, accesul la modelele conceptuale, sisteme de gestiune a serviciilor OLAP, noi

limbaje de exploatare a bazelor de date multidimensionale, servicii de prezentare a datelor

(tabele pivot, grafice) precum si servicii de integrare cu alte suporturi software (procesoare

de tabele, baze de date).

Printre produsele software care includ suport pentru asistarea deciziei pe baza

sintezei si analizei datelor se numara: ORACLE, Sybase, Informix, Microsoft SQL Server,

IBM DB2.

Depozite de date: continut si caracteristici

Depozitele de date centralizeaza, consolideaza, organizeaza si stocheaza date din

diverse surse eterogene, date care vor fi baza procesarilor analitice necesare proceselor de

decizie. Depozitul de date se construieste într-o maniera incrementala, completari si

dezvoltari ulterioare fiind oricând posibile. Datele stocate în depozite sufera un proces de

curatire si transformare care asigura calitatea informatiei generate pe baza lor. De

asemenea, în depozitele de date se pot stoca si date noi, calculate pe baza celor existente,

date cerute de regula în majoritatea rapoartelor (sume, procente, medii) scurtându-se astfel

timpul cerut pentru obtinerea lor. O caracteristica principala a depozitelor de date este

transformarea codurilor în date explicite, integrarea datelor din nomenclatoare în datele

despre tranzactii. Acest aspect de „denormalizare“ a tablelor din bazele de date primare

este permis deoarece integritatea datelor nu este amenintata întrucât nu provin din exterior

iar pe de alta parte, grabeste procesul de regasire.

Un alt aspect este redundanta datelor care este iarasi permisa (data calendaristica se

poate exprima si în luni si în semestre si în sezoane). Cu alte cuvinte, datele care se pot

calcula din datele primare se stocheaza explicit în depozit pentru a fi gata calculate la o

eventuala solicitare.
• Datele stocate în sisteme OLTP sunt date operationale, referitoare la un anumit proces

sau functie a întreprinderii, date de detaliu cu un anumit grad de volatilitate (pot suferi

actualizari) si prezentând interes în primul rând pentru cei ce le introduc. Datele stocate

în depozite sunt date pentru asistarea deciziei, referitoare la subiecte de interes

decizional, sunt date centralizate sau derivate din datele operationale, nu se schimba în

timp si sunt orientate catre utilizatorii finali - managerii de nivel tactic si strategic.

Putem spune ca bazele de date utilizate de sistemele operationale sunt orientate spre

tranzactii si reflecta situatia curenta în timp ce depozitele de date utilizate de sistemele

de asistare a deciziei sunt orientate spre subiectele analizelor si reflecta situatii globale,

cu caracter istoric.

• Performantele cerute în cazul sistemelor tranzactionale se refera în special la

integritate, siguranta, confidentialitate, trasabilitate si timp de raspuns, având în vedere

faptul ca un numar foarte mare de utilizatori introduc date primare în sistem.

Concurenta în utilizarea sistemelor de asistare a deciziei este foarte redusa, numarul de

manageri - utilizatori finali fiind foarte mic. De asemenea, securitatea si siguranta în

exploatare nu sunt expuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si recuperare fiind

mult mai relaxate fata de cazul sistemelor tranzactionale.

• Procesarea datelor în sistemele tranzactionale se aplica unui set mic de date - de regula

introduse recent si stocate compact în cel mult câteva tabele - fiind în consecinta foarte

rapida, în timp ce fundamentarea unei decizii necesita procesarea unui volum foarte

mare de date stocate dispersat, fiind în consecinta foarte lenta.

• Bazele de date ale sistemelor tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor

cerinte cunoscute în prealabil, adaptarea sistemului la cerinte ulterioare necesita reluari

ale unor faze din ciclul de viata si de regula, sistemul o data dat în exploatare
 functioneaza fara modificari majore o lunga perioada. Sistemele de asistare a deciziei

evolueaza în timp într-o maniera incrementala, cerintele nu sunt cunoscute în totalitate

în momentul proiectarii si realizarii sistemului. În consecinta, depozitul de date va

trebui sa se adapteze mereu cerintelor. Datele stocate în sisteme tranzactionale sunt

gestionate ca un întreg pe când datele stocate în sistemele de asistare a deciziei pot fi

gestionate si pe sectiuni întrucât sunt organizate distinct pe subiecte de analiza.

• Sistemele tranzactionale urmaresc fluxul datelor din activitatea curenta, sunt orientate

spre procese ca de exemplu vânzari, achizitii, încasari, plati, productie, etc. Depozitele

de date sunt organizate si gestionate având în vedere scopul final al analizelor, sunt

orientate spre subiecte ca de exemplu clienti, furnizori, resurse, produse, etc. Afacerea

propriu-zisa, procesele întreprinderii care stau la baza modelarii si proiectarii sistemelor

informatice operationale, nu influenteaza designul depozitului de date, nu sunt

reflectate în structura sau comportamentul acestuia.

Utilizarea depozitelor de date

Depozitele de date au fost gândite ca structuri unice, integrate si cumulative,

destinate sa asiste informational procesul de decizie de la diverse nivele ale întreprinderii.

Administratorul depozitului de date are ca sarcina accesul partajat al diverselor categorii de

manageri prin parole si drepturi de acces. Dat fiind faptul ca depozitele de date sunt

orientate spre necesitatile utilizatorului final, anumiti factori de decizie pot selecta din

depozit doar datele care le sunt utile pentru a le putea procesa mai usor sau pentru a le

transporta pe calculatoare personale. Astfel de colectii specializate pe domenii, regiuni, ani

sau alte criterii se numesc magazii de date (data marts), asa cum arata figura urmatoare.

Un alt mod de abordare a depozitelor de date este stocarea exhaustiva a datelor din

sistemele tranzactionale în depozitul de date în vederea aplicarii unei alte tehnologii de

procesare asupra lor, data mining. Aceasta tehnologie relativ noua câstiga din ce în ce mai

mult teren prin capacitatea sa de a descoperi aspecte noi ale activitatii desfasurate, aspecte

trecute în mod normal cu vederea: corelatii între evenimente, asociatii între anumite fapte,

secvente, tipare de comportament - toate extrem de utile în procesele de luare a deciziei.

Procesarea datelor prin tehnologia data mining se desfasoara fara interventia utilizatorului,

în background, rezultatele fiind stocate pentru consultare ulterioara la cerere.

Mediul de depozitare a datelor

Din punct de vedere structural, un mediu în care se poate construi, mentine si

exploata un depozit de date este alcatuit din urmatoarele componente:

• Surse de date tranzactionale.

• Instrumente de proiectare-dezvoltare.

• Instrumente de extractie si transformare a datelor.

• Sistemul de gestiune al bazei de date.

Aceste componente sunt integrate pe platforma Microsoft în mediul de lucru Data

Warehousing Framework care a servit si la constructia SQL Server 7.0. Scopul acestui

mediu de lucru este asistarea activitatilor de proiectare, implementare si administrare ale

depozitelor de date pe toata durata vietii acestora. Mediul de lucru Data Warehousing

Framework ofera:

• arhitectura deschisa , usor de integrat cu produse provenind de pe alte platforme;

• servicii de import-export cu validarea, curatirea si transformarea datelor;

• metadate integrate pentru proiectarea depozitului, serviciile de populare cu date,

sistemul de gestiune al serverului si instrumente ale utilizatorului final ;

• managementul infrastructurii (gestiunea suportului, a taskurilor, a evenimentelor,

alertelor si notificarilor);
 Pentru proiectarea unui depozit de date sunt necesare o serie de instrumente:

• instrumente pentru descrierea logica si fizica a surselor de date precum si a depozitului

sau magaziei de date în care urmeaza sa fie stocate ;

• instrumente pentru validarea, curatirea si transformarea datelor cu care urmeaza sa se

populeze depozitul ;

• instrumentele destinate utilizatorului final care permit accesul la informatia stocata în

depozit incluzând:

- medii de dezvoltare de aplicatii ;

- produse specializate în analiza datelor ;

- aplicatii personale.

Tehnologia OLAP

Caracteristici OLAP

OLAP este o tehnologie de agregare a datelor stocate în depozite într-o abordare

multidimensionala care asigura acces rapid la informatiile necesare analistilor, managerilor

si directorilor într-o maniera consistenta, interactiva si foarte flexibila. OLAP si depozitele

de date se completeaza reciproc, OLAP transformând volumul imens de date stocate si

gestionate în depozite în informatii utile procesului de decizie.

Tehnologia OLAP nu este un concept nou dar numele este relativ recent fiind

introdus în 1993 de catre E. F. Codd, inventatorul modelului relational într-un articol

întitulat: „Punerea la dispozitia analistilor a unui instrument de procesare analitica online:

un mandat pentru tehnologiile informationale“. În acel articol, autorul a prezentat 12

reguli care defineau caracteristicile unei aplicatii OLAP pe care ulterior le-a restrâns la 5

reguli grupate într-un test care se numeste FASMI (Fast Analysis Shared

Multidimensional Information).
 • Fast - rapiditate (capacitatea de a livra informatiile în timp util de ordinul

secundelor)

• Analysis - analiza (capacitatea de a efectua analize numerice si statistice prin

aplicatii predefinite sau create ad-hoc de catre utilizator.

• Shared - partajata (utilizata în regim concurent de mai multi utilizatori, fapt ce

impune asigurarea securitatii si confidentialitatii datelor)

• Multidimensional - Caracteristica esentiala a OLAP

• Information - Acces la orice date si informatii relevante pentru analiza, oriunde sar

gasi si în orice volum

Tehnicile utilizate de OLAP cuprind de la simpla navigatie si selectie a datelor

pâna la analize complexe incluzând modele si serii temporale. Aplicatiile construite cu

tehnologia OLAP asigura analiza rapida a informatiei multidimensionale distribuita în

locatii multiple si accesibila în acelasi timp unui numar mare de utilizatori. OLAP

utilizeaza în acest scop baze de date multidimensionale, prin contrast cu bazele de date

relationale care sunt bidimensionale prin definitie. O facilitate extrem de puternica oferita

de OLAP este posibilitatea de a construi scenarii si în consecinta, posibilitatea de a

raspunde la întrebari de tipul „ce ar fi daca?“ în timp ce depozitele de date pot oferi

raspunsuri numai la întrebari de tipul „Cine?“, „Ce?“, „Unde?“, „Când?“.

Analiza datelor, de tip numeric sau statistic, poate fi predefinita de creatorul

aplicatiei dar si de utilizatorul final în cadrul unor interogari ad-hoc. OLAP asigura suport

acestei analize prin capacitatea sa de a efectua calcule intensive.

Principalele caracteristici OLAP sunt :

• Perspectiva (view) multimensionala asupra datelor.

• Capacitate de calcul intensive.

 • Orientare în timp (time intelligence).

Tehnologia DATA MINING

Dupa mai multe decenii în cursul carora mijloace si tehnici informatice tot mai

evoluate au contribuit la amplificarea capacitatii de memorare si stocare a datelor, ultimii

ani au marcat o reorientare semnificativa în utilizarea volumelor de date stocate, de la un

proces de explorare retrospectiva spre unul cu caracter prospectiv.

Aceasta schimbare a devenit posibila ca urmare a maturizarii tehnologiilor legate

de data mining.

Denumirea provine de la analogia cu activitatea miniera; tot asa cum este necesara

dislocarea si rafinarea a tone de minereu pentru a obtine câteva grame de aur, aici sunt

examinate si analizate sute de mii sau milioane de date pentru a extrage din ele informatii

si semnificatii noi, dincolo de scopurile pentru care acestea au fost colectate si memorate la

origine.

Data mining are, ca si alte concepte folosite în informatica, mai multe definitii. În

esenta, acestea converg spre ideea formulata anterior: un proces de extragere de

informatii noi din colectiile de date existente. Termenul de data este utilizat aici cu

semnificatia de descriere a unui eveniment precis, produs în lumea reala si verificabil prin

raportare la aceasta. Informatia (sau cunoasterea transmisa) constituie descrierea unei

categorii abstracte, ce acopera mai multe evenimente sau exemple concrete.

Principiul de functionare în data mining este urmatorul: se prelucreaza datele

referitoare la perioadele trecute, examinând o varietate de situatii care s-au produs si ale

caror rezultate sau consecinte sunt deci, bine cunoscute, pentru a evidentia caracteristicile

acestora si a permite elaborarea unui model. Odata construit, modelul poate fi aplicat

situatiilor noi de acelasi tip.

 Informatiile obtinute prin data mining sunt de natura predictiva sau descriptiva.

Un exemplu tipic de problema predictiva este directionarea actiunilor de marketing.

Datele rezultate din corespondenta promotionala trecuta se folosesc pentru a identifica

destinatarii pentru care urmatoarea campanie promotionala poate aduce un maxim de efect.

Produse informatice pentru asigurarea deciziei

Produsul informatic PMT

Produsul informatic PMT (Production Management Trainer) este un produs

specializat în rezolvarea unei mari varietati de probleme de planificare si utilizeaza un set

de proceduri si metode matematice consacrate ce permit studiul unor situatii concrete care

apar în managementul operativ.

PMT grupeaza ansamblul de probleme manageriale pe care le trateaza în trei

subclase de probleme si anume:

• Probleme de planificare tactica a productiei - Tactical Production Planning.

• Probleme de planificare operativa a productiei – Operative Production Planning.

• Probleme diverse - Miscellaneous Problems.

Aceasta clasificare se regaseste si în meniul principal al produsului, unde

principalele optiuni sunt cele de mai sus, completate de alte doua optiuni:

• Options - optiuni legate de tipul de grafice utilizate (2D sau 3D), daca acestea sunt

color sau alb-negru si posibilitatea de a alege între doua nivele de complexitate pentru

267

produs - Basic si Advanced, diferenta constând în faptul ca pentru nivelul de baza nu

sunt disponibile toate tipurile de probleme.

• Help

Lista completa a problemelor manageriale ce pot fi tratate cu PMT este prezentata

 mai jos:

a. Planificarea tactica a productiei

• Amplasarea depozitelor centrale

- Un singur depozit central (modelul Steiner-Weber)

- Mai multe depozite centrale

• Planificarea capacitatilor (analiza de performanta)

- Analiza performantei sistemelor flexibile

� Metoda de alocare statica

� Analiza valorii medii

- Analiza performantei unui centru de productie

- Analiza performantei liniilor de flux asincron

• Echilibrarea liniilor de fabricatie

• Amplasarea întreprinderii

b. Planificarea operativa a productiei

• Planificarea agregata a productiei

- Modelul LP

- Procedura Column Minima

• Ordonantarea productiei de baza

• Planificarea necesarului de materiale (MRP)

- Analiza ABC

- Planificarea determinista a necesarului de materiale

- Proceduri de previzionare

• Dimensionarea loturilor de fabricatie

 - Cantitatea optima de aprovizionat

- Cantitatea optima de produs

- Algoritmi dinamici de dimensionare a productiei

- Ordonantarea în timp versus dimensionarea loturilor

- Dimensionarea si secventierea loturilor

• Ordonantare

- Ordonantarea activitatilor

- Secventiere

� Secventiere pe o singura masina

� Algoritmii lui Jahnson (2 masini)

• Managementul stocurilor

• Planificarea transportului (modelul _lassic de transport)

c. Probleme diverse

• Controlul calitatii

- Esantionare

- Controlul proceselor

• Planificarea lucrarilor de întretinere - mentenanta

• Proceduri de cercetari operationale

- Drumul minim în graf (algoritmul lui Dijkstra)

- Modele de asteptare (analitic)

- Simularea sistemelor cu fire de asteptare

Modulele oferite de produs sunt:

• Acceptance Sampling Analysis - Analiza de încadrare în limite

 • Aggregate Planning - Planificare agregata

• Decision Analysis - Analiza decizionala

• Dynamic Programming - Programare dinamica

• Facility Location and Layout - Amplasarea întreprinderii

• Forecasting - Previziune

• Inventory Theory and System - Teoria si sistemul stocurilor

• Job Scheduling - Planificarea operatiilor

• Linear and Integer Programming - Programare liniara si întreaga

• Linear and Integer Goal Programming - Programare liniara si întreaga cu functie

obiectiv

• MarKov Process - Procese Markov

• Material Requirements Planning - Planificarea necesarului de materiale

• Network Modeling - Modelarea grafurilor

• Nonlinear Programming - Programare neliniara

• PERT/CPM

• Quadratic Programming - Programare patratica

• Queuing Analysis - Analiza firelor de asteptare

• Queuing System Simulation - Simularea sistemelor cu fire de asteptare

• Quality Control Chart - Grafice de control al calitatii

Meniul principal cuprinde urmatoarele optiuni:

• File - crearea unei probleme noi, încarcarea unei probleme existente, salvarea sau

imprimarea unei probleme, setarea parametrilor de imprimare

• Edit - manipularea textului (Cut, Copy, Paste); modificarea numelui unei probleme

(Problem Name)
 • Format - formatarea modului de afisare a numerelor (Number) si a textului (Font),

modul de aliniere, definirea dimensiunilor pentru rânduri si coloane

• Solve and Analyze - optiuni legate de modurile în care o problema poate fi rezolvata;

acest meniu se modifica în functie de tipul de problema

• Result - modul de afisare a rezultatelor

• Utility - produsul ofera câteva utilitati, cum ar fi:

- Calculator, stiintific sau standard

- Ceas, analog sau digital

- Grafice - permite desenarea unor grafice de diverse tipuri

• Window - modul de dispunere a diferitelor ferestre deschise la un moment dat

• WinQSB - permite navigarea între modulele produsului, respective selectarea unui

anumit tip de problema

Unele din submeniurile meniului principal îsi modifica optiunile disponibile în

functie de tipul problemei selectate.

Produsul informatic SYSTAT

SYSTAT este un produs informatic utilizat pentru rezolvarea problemelor din

domeniul statistic. Facilitatile principale oferite de SYSTAT pot fi grupate în trei categorii:

• introducerea si gestionarea datelor (observatiilor) statistice

• calcule si prelucrari statistice

• reprezentari grafice ale datelor

SYSTAT ofera în privinta executiei comenzilor, doua moduri de lucru care pot fi

folosite separat sau împreuna:

• introducerea comenzilor cu ajutorul meniurilor, modalitate mai abordabila pentru

utilizatorii începatori
 • introducerea comenzilor în linia de comanda (în fereastra principala), modalitate

recomandata pentru utilizatorii avansati. Acest mod permite o mai mare flexibilitate a

comenzilor, precum si agregarea mai multor comenzi în fisiere de tip script, pentru

automatizarea prelucrarilor cu caracter repetitiv.