Răspunsul Guvernului României şi al

Ministerului Mediului şi al Pădurilor la

memoriul “Cum se vor cheltui
fondurile pentru mediu?”
28 Ian 2011 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

bani pentru impaduriri, padure, paduri, romsilva

Adauga AICI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Răspunsul Guvernului României şi al Ministerului Mediului şi al Pădurilor la memoriul

"Cum se vor cheltui fondurile pentru mediu?"

Inaintat de: Federaţia pentru Apărarea Pădurilor constituită din reprezentanţii Academiei
Române, Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice, ai Societăţii „Progresul Silvic”,
Confederaţiei Sindicatelor „Consilva”, Asociaţiei Constructorilor Forestieri din România,
Asociaţia Proprietarilor de Păduri din România, A.P.P.R., persoană juridică de utilitate
publică împuternicită să reprezinte interesele proprietarilor de păduri în relaţiile cu
Guvernul României,

Cititi si: Satu Mare – Comisia de Fond Funciar a validat familiei Degenfeld 77
hectare de padure in judetul Maramures

„Progresul Silvic”, asociaţie profesională a corpului inginerilor silvici din România,

Prin acest memoriu am cerut ca fondurile pentru mediu, evaluate de dl ministru Laszlo
Borbely la 3-4 miliarde euro anual, din care 1,5 – 2 miliarde de la Fondul de Mediu şi
1,5-2 miliarde prin vinderea certificatelor de valoare, să fie dirijate cu prioritate în
programe pentru împăduriri, valorificarea masei lemnoase şi accesibilizarea pădurilor.
Am subliniat preocuparea dlui ministru pentu constituirea Fondului de mediu, dar am
constatat că Ministerul Mediului şi Pădurilor, lipsit de un organ consultativ pentru păduri,
aşa cum a fost în perioada interbelică Consiliul Superior al Pădurilor, iar în Uniunea
Europeană Comitetul Consultativ pentru Păduri, continuă să decidă prezentul şi viitorul
pădurilor din România fără consultarea instituţiilor de cercetare, asociaţiilor profesionale
şi ale proprietarilor de păduri.

Prin ordinele pe care le emite, actele legislative pe care le iniţiază şi strategiile pe care le
impune, actuala stare de degradare a pădurilor va continua şi se va agrava. Prevederile
din programele guvernamentale nu se vor realiza, iar fondurile se vor folosi în interese
politice şi de grup.

În ultimii 10-15 ani, circa 300.000 hectare de pădure au fost defrişate, iar alte circa
500.000 hectare brăcuite, s-au lichidat perdelele forestiere, au apărut fenomenele de
deşertificare (fotograme, informare Banca Mondială, programe şi proiecte
guvernamentale). Sunt tot mai frecvente calamităţile, cu pierderi de sute de vieţi
omeneşti, cu distrugeri şi pagube de miliarde de euro. S-a reluat ciclul secetelor
catastrofale, care nu au mai avut loc din anii 1946 până în actuala perioadă de tranziţie.

Pentru ca pădurile să îndeplinească funcţiile de protecţie a mediului, precum şi cele de

producţie de masă lemnoasă, este necesară împădurirea anual a circa 85.000-100.000
hectare, pentru reîmpădurirea suprafeţelor defrişate şi împădurirea celor 2.300 mii hectare
terenuri agricole degradate.

După anul 1948, pentru reîmpădurirea suprafeţei de circa 1.000.000 hectare restantă la
împăduriri, la încheierea războiului, ocoalele silvice au împădurit anual între 60.000 –
90.000 hectare, s-au îngrijit între 300.000 şi 400.000 hectare culturi tinere, alte 300-
350.000 hectare s-au parcurs cu operaţiuni culturale, valorificând 4-5 milioane mc
produse secundare ale pădurii, iar pentru export s-au produs mii de tone de seminţe,
ciuperci şi fructe de pădure, vânat. Pentru aceasta, ocoalele şi inspectoratele silvice
dispuneau de 3.500 ingineri şi tehnicieni şi circa 12.000-15.000 personal de pază, control
şi asistenţă tehnică.

Am demonstrat că în prezent Regia Naţionala a Pădurilor este singura instituţie din

România care are personalul calificat, capacitatea organizatorică şi tehnică de a angaja,
caza şi instrui muncitorii necesari, precum şi baza logistică pentru producţia de material
săditor, spaţii de depozitare etc., pentru a realiza operaţiunile de împădurire, cultură şi
pază a pădurilor, atât în fondul forestier, cât şi în terenurile agricole ce vor trebui
împădurite. Prin personalul tehnic şi de teren, ocoalele sale pot întocmi operativ studii,
devize şi executa lucrările şi în continuare pot asigura paza şi întreţinerea lor.

Prin Legea nr. 100/2010 iniţiată de Ministerul Mediului şi în special prin Ordinul nr.
1090 din 13 august 2010, prin care se aprobă ghidul de lansare a împăduririi terenurilor
agricole degradate, Regia Naţională a Pădurilor este practic exclusă, activitatea ei este
limitată la terenurile proprietate publică a statului.şi întreaga acţiune de împădurire a
terenurilor degradate practic va fi condusă direct de „Autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură“, în calitate de coordonator al acţiunilor de împădurire a
terenurilor degradate, care va asigura şi fondurile necesare, repartizarea şi în special
gestionarea lor. În schimb legea prevede crearea de „unităţi specializate pentru executarea
lucrărilor de împădurire”. Care sunt acele unităţi? De unde provin? De ce personal
dispun? În anul 2008, ocoalele private au împădurit 500 de hectare!

Ceea ce caracterizează programele şi ghidurile aprobate prin ordin al Ministrului

Mediului este birocraţia administrativă, lipsa de transparenţă, în special faptul că nu se
determină dacă prin aceste finanţări se asigură utilizarea forţei de muncă, utilaje,
tehnologii, materiale din ţară. Ghidul pentru împăduriri în terenurile degradate are 34 de
pagini, în care prezintă condiţionările birocratice care să justifice instituţiile create pentru
acordarea investiţiilor, dar nu conţin date prin care să se fundamenteze eficienţa
economică şi socială a acestor investiţii.

Ministerul Mediului şi al Pădurilor, pentru anul 2010, dispune de de un buget de

3.797.819 mii lei aprobat pentru anul 2010. Aceste fonduri sunt gestionate de Minister
prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Veniturile acestui fond fac parte din bugetul
consolidat al României.

Repartizare pe programe a sumei de 2.577 milioane lei aprobată în acest an din fondul de
mediu:

Valoarea
Programe finanţate din Fondul pentru mediu: program
milioane lei
Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea
1 100
terenurilor agricole degradate
Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea
2 180
de spaţii verzi în localităţi
280 (reprezintă
TOTAL I
10%)
3 Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional 2010 722
Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi
4 100
maşini agricole autopropulsate
Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează
5 energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor 110*
clasice de încalzire (Programul “Casa Verde”).
Programul privind producerea energiei din surse regenerabile:
6 440
eoliană, geotermală, solară, biomasă, hidro
Programul Lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării
efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la
7 617
lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul
public al statului
 Programul vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind
8 20
protecţia mediului
Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de
9 80
alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi statii de epurare
Programul privind închiderea iazurilor de decantare din sistemul
10 100
minier
Programul vizând educaţia şi conştientizarea privind protecţia
11 20
mediului
12 Programul de realizare a pistelor pentru biciclişti şi alte proiecte 88

2297 (reprezintă
TOTAL II
90%)
2577 (reprezintă
TOTAL GENERAL
100%)

În contradicţie totală cu necesitatea împăduririi urgentă a suprafeţelor defrişate şi a

terenurilor degradate, investiţii ce utilizează forţa de muncă şi personal tehnic din ţară,
dar şi cu programele instituţiilor mondiale şi europene, din cele 12 programe promovate
şi finanţate de Ministerul Mediului şi Pădurilor numai primele două programe,
reprezentând 10% din fondurile alocate, prevăd investiţii pentru împăduriri. Dacă
“Programul de împădurire a terenurilor agricole degradate” s-ar realiza de către ocoalele
Regiei Naţionale a Pădurilor, la fiecare un miliard de lei investit, 850 milioane lei se vor
cheltui pentru personalul tehnic care întocmeşte studiile, proiectele, devizele şi
organizează şi conduce realizarea lucrărilor, precum şi pentru plata muncitorilor care vor
executa împăduririle şi lucrările de cultură (praşilă, decopleşiri), precum şi pentru
producţia de material săditor, recoltare seminţe, puieţi etc. Din cheltuielile pentru
personal, circa 50 % reprezintă contribuţii la buget, CAS etc. Numai circa 15% sunt
cheltuieli pentru transport muncitori, material săditor, amortizări etc. Sunt date bazate pe
un deviz al unui ocol al Regiei Naţionale a Pădurilor, care a realizat această lucrare de
împădurire cu 3.705 lei/hectar pe baza contractului încheiat direct cu beneficiarul.

Prin eliminarea Regiei Naţionale a Pădurilor din acţiunile de împădurire şi aplicând

prevederile Legii nr. 100/2010 şi Ordinul dat de Ministerul Mediului şi Pădurilor,
fondurile alocate se vor cheltui, dar suprafeţele din programele guvernamentale nu se vor
realiza.

În schimb, vor fi suplimentate programele „Casa Verde“, „Rabla“, „Piste pentru

biciclişti“ şi altele, care nu pot costitui o prioritate în actualele condiţii de criză
economică şi socială, dar pot asigura surse financiare pentru interesele personale şi de
grup şi pentru campaniile electorale ale celor ce dispun de aceste fonduri. Va fi
suplimentat în continuare şi programul „Lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau
diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de
gospodărire a apelor” ce sunt consecinţe ale defrişărilor şi distrugerilor de păduri.

Priorităţile actuale în utilizarea fondurilor pentru protecţia mediului demonstrează:

1. Cea mai mare parte din aceste fonduri de miliarde de euro nu vor contribui la ieşire din
criza economică şi financiară prin investiţii ce asigură locuri de muncă din ţară, utilaje şi
tehnologii din producţia internă si se vor cheltuieli pentru importuri, intermedieri,
comisioane, birocraţie, campanii electorale

2. Politica Ministerului Mediulu şi Pădurilor nu se integrează în concepţiile promovate de

către Organizaţia Naţiunilor Unite prin Programul „Creşterea Economică Verde“ al
Secretarului General al ONU şi de către Uniunea Europeană prin „Cartea Verde“. Aceste
instituţii consideră că prioritară este extinderea pădurilor pentru reducerea poluării,
protecţie a solului, apelor, biosferei şi producţia de masă lemnoasă.

3. Priorităţile stabilite de Ministerul Mediului şi Pădurilor sunt în totală contradicţie cu

prevederile din PROGRAMUL VERDE PENTRU ROMÂNIA- POLITICI ŞI
STRATEGII PENTRU INTEGRAREA PĂDURILOR ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ.
Prin acest program propunem să se acorde prioritate politicilor bazate pe păduri şi
împăduriri şi prevedem soluţii concrete pentru îndeplinirea angajamentului României luat
la Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite de la Copenhaga de a reduce gradul de
poluare cu 30%. Concomitent, şi pentru crearea de locuri de muncă pentru ieşirea din
criza economică şi financiară.

Programele Ministerului Mediului şi Pădurilor nu tratează folosirea fondurilor obţinute

prin vinderea certificatelor de valoare, evaluate de dl ministru Borbely la 1,5 – 2 miliarde
euro anual, deşi din relatările din presă rezultă anumite grupuri de interese se ocupă şi de
această sursă de finanţare.

La întrebarea “Cum se vor cheltui fondurile pentru mediu?” s-au primit următoarele
răspunsuri: Guvernul României, prin Secretariatul General, prinn adresa cu nr.
15D/12450/27.10.2010, ne comunică că memoriul „a fost trimis spre competentă
soluţionare MINISTERULUI MEDIULUI ŞI PĂDURILOR, solicitând luarea măsurilor
legale ce se impun“.

În urma acestor demersuri, ministrul Laszlo Borbely şi secretarul de stat al Ministerului

Mediului şi Pădurilor, Cristian Apostol au făcut observaţii şi precizări, din care redăm în
continuare.

Ministrul Laszlo Borbely (adresa nr. nr. 8270/LB/10.11.2010), se referă la:

„Unitatea care răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu este Administraţia

Fondului pentru Mediu”.

Se fac unele consideraţii privind procentul optim al vegetaţiei forestiere (între 32-35%
din suprafaţa totală a teritoriului naţional), abandonul activităţilor agricole şi practicile
agricole inadecvate, procesul de degradare a solului care afectează peste 7 milioane
hectare teren agricol şi se concluzionează că „împădurirea terenurilor agricole afectate de
diverse fenomene de degradare reprezintă priorităţi ale politicii de mediu”.
Administraţia Fondului pentru Mediu finanţează proiecte prioritare şi nu are în atribuţii
„calcularea unei valori din investiţia proiectului finanţat care trebuie să rămână în ţară,
respectiv plata unor salarii sau implementarea unor tehnologii şi achiziţia utilajelor din
producţia autohtonă“.

În ceea ce priveşte Ghidurile de finanţare, au fost necesare cele 34 de pagini pentru

detalierea cheltuielilor eligibile, explicaţii privind întocmirea studiului de fezabilitate,
precum şi datorită diversităţii solicitanţilor şi susţine că prin finanţarea din Fondul pentru
mediu se urmăreşte realizarea proiectelor şi nu eficienţa economică şi socială a acestora.

Cristian Apostol, secretar de stat (adresa nr. 10731/CA/22.11.2010), precizează:

Nu contestăm experienţa şi capacitatea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva de a

executa lucrări de împădurire în fond forestier sau pe terenuri degradate, dar Regia
Naţională a Pădurilor – Romsilva, ca administrator al fondului forestier proprietate
publică a statului, a externalizat executarea majorităţii lucrărilor de împăduriri.

Art. 8 din Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate – se execută de
unităţi specializate, atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Din aceste răspunsuri rezultă că Ministerul Mediului şi Pădurilor:

1. Deşi aceste fonduri fac parte din bugetul consolidat al României, Ministerul mediului
şi Pădurilor le gestionează prin unităţi proprii, prin programe şi finanţări stabilite, fără a
ţine seama de interesele şi priorităţile României şi nici de programele şi priorităţile ONU
şi CE.

2. Consideră că nu are obligaţia de a analiza şi face calcule privitoare la „eficienţa

economică şi socială“ a programelor pe care le finanţează, respectiv în ce proporţie
investiţiile dintr-un proiect sunt în interesul economiei naţionale.

3. Recunoaşte gravitatea situaţiei fondului forestier şi urgenţa împăduririi terenurilor

degradate, dar menţine prevederile Ordinului nr. 1090 din 13 august 2010 dat pe baza
Legii nr. 100/2010, deşi este evident că soluţia de executare a acestor împăduriri prin
„unităţi specializate pentru executarea lucrărilor de împădurire” va duce la nerealizarea
programului.

4. Nu contestă capacitatea Regiei Naţionale a Pădurilor de a executa lucrări de

împădurire, dar trebuie precizat RNP este obligată de a refuza “a externaliza” executarea
lucrărilor de împădurir datorită faptului ca nu se acordă fondul de salarii necesar angajări
muncitorilor si personalului tehnic , continuând politica de falimentare a singurei
instituţii care pote executa asemenea lucrări.maă poli nu s-a încercat nici experimental ca
toate operaţiile de împădurire să se facă pe raza unui ocol sau direcţie silvică de
personalul tehnic propriu, pentru a se constata că în condiţiile asigurării fondurilor
necesare şi fără imixtiunea factorilor politici, împăduririle se vor realiza de calitate şi la
preţuri incomparabil mai reduse.
Numai RNP prin Direcţiile sau ocoalele silvice poate organiza „identificarea, delimitarea
şi constituirea perimetrelor de ameliorare, pentru terenurile degradate, indiferent de forma
de proprietate, includerea în fondul forestier naţional a terenurilor constituite în perimetre
de ameliorare, încheierea contractelor de administrare sau de servicii silvice, întocmirea
documentaţiilor tehnico-economice pentru împădurire, întreţinerea şi paza lor”, măsuri
prevăzute în Ordinul nr. 1090 din 13 august 2010 de a fi executate de inspectoratele
teritoriale pentru Silvicultură şi Cinegetică.

5. Susţine că interesele statului român pentru gospodărirea unei suprafeţe de circa 7

milioane hectare – păduri plus vegetaţie forestieră şi împădurirea a 7 milioane hectare
terenuri degradate poate fi asigurată prin cele 17 Inspectorate Teritoriale pentru
Silvicultură şi Cinegetică, constituite din circa 250 persoane, angajate şi schimbate de
regulă pe criterii poitice şi dispuse, prin urmare, la orice compromisuri.

Federaţia pentru Apărarea Pădurilor, Asociaţia Proprietarilor de Păduri din România şi

Societatea „Progresul Silvic” consideră că este necesar ca o comisie guvernamentală să
analizeze aportul fiecărui program şi să se determine cât din valoarea de investiţii se
realizează cu personal, muncitori, tehnologii şi utilaje din ţară şi care din aceste finanţări
înseamnă import de utilaje, tehnologii, asistenţă străină sau comisioane şi cheltuieli
nejustificate. În acest scop, ar trebui să se constituie şi un organ consultativ format din
specialişti în mediu şi în eco-economie de la institutele de cercetări de profil, care să
avizeze programele care au eficienţă tehnică şi economică.

Considerăm că Guvernul României are obligaţia de a stabili priorităţile şi a acţiona pentru

folosirea fondurilor ce se gestionează de ministere şi instituţii, astfel ca acestea să fie
cheltuite în investiţii şi producţie pentru ieşirea din criza financiară şi socială şi nu de fi
lăsate la discreţia ministerelor care dispun de aceste fonduri.

Adresăm un apel puterii politice, instituţiilor de stat – Parlament, Guvern, Preşedinţie –,

partidelor politice, presei şi televiziunii, corpului silvic, organizaţiilor nonguvernamentale
să ia atitudine pentru ca fondurile de mediu să fie folosite cu prioritate în investiţii prin
care pădurile să îndeplinească funcţia de protecţie a mediului şi producţia de masă
lemnoasă, contribuind la ieşirea din actuala criză economică, financiară şi socială.

Pentru mai multe informatii despre bani pentru impaduriri, padure, paduri, romsilva
aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

• intocmirea documentatiei tehnico-economica pentru impadurirea unei suprafete

de 1 ha in Ocolul Silvic
• Preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România (APPR)
• Preocupari de protejare a mediului in logistica productiei

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 5000 de
membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul
comunitatii. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
http://www.ecomagazin.ro
http://www.nisp-ecoreg.ro/simbioza_industriala.aspx
http://www.dsu.ro/ro/environmentimpact.php
http://www.ictcm.ro/DSTEM_Gentoiu%20858_5%20Cuprins.htm