TEME –INTEGRARE ECONOMICA

Tema 1.

a)Identificati obiectivele urmarite pentru care au fost create formele de integrare economica.

Obiectivele Uniunii Europene sunt:

 promovarea progresului economic si social, un nivel de ocupare a fortei de

munca ridicat, atingerea unei dezvoltari echilibrate si durabile, mai ales prin crearea unui spatiu fara frontiere interioare, prin intarirea coeziunii
economice si sociale si prin stabilirea unei uniuni economice si monetare;

 afirmarea identitatii sale pe scena internationala, mai ales prin aplicarea unei politici externe si de securitate comuna, incluzand definirea
progresiva a unei politici comune de aparare;

 consolidarea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor membre prin instituirea cetateniei Uniunii Europene;

 mentinerea si dezvoltarea Uniunii Europene ca spatiu al libertatii, securitatii si justitiei in cadrul caruia este asigurata libera circulatie a
persoanelor, in corelatie cu masuri corespunzatoare in materie de control al frontierelor exterioare, azil, imigratie precum si prevenirea
criminalitatii si lupta impotriva acestui fenomen;

 mentinerea acquis-ului comunitar si dezvoltarea acestuia.

b)Centralizati aceste forme de integrare in functie de tipul acestora(ZLS,UV,PC,UEM,UP)

1) Zona de liber schimb

În această categorie intră:
EUROPA:
= Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) -The European Free Trade Association (EFTA)
= Central European acord de liber schimb- The Central European de acord de liber schimb (CEFTA)
AMERICA LATINA:
= Asociatia liberului schimb din America Latina
AMERICA DE NORD:
= Acordul Nord American de Comerţ Liber( NAFTA)

2) Uniunea Vamală
= Pactul Andin ( în America Latină)
= Uniunea Vamală a Ţărilor Baltice.

3) Piaţa comună.
EUROPA:
= Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER)
AMERICA LATINA:
= 1960 Piata comuna din America Centrala.
ASIA:
= 1964 Piata Comuna Araba

4) Uniunea economică şi monetară

= Uniunea economica si monetara a Africii de Est(UEMOA)
= Comunitatea eonomica si monetara a statelor din Africa Centrala

5)Uniunea politica
= Mano River Union
= Acociaţia naţiunilor din sud-estul Asiei(ASEAN)
= Cooperarea economica pentru Asia-Pacific(APEC)

Tema 2.

Identificati in cazul celor 2 organizatii(OCDE,OMC) urmatoarele aspect:anul infiintarii,nr de membrii si evolutia acestora in timp,rolul,functiile
si scopul crearii institutiilor,modul de organizare si conducere.

 OCDE
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) este o organizaţie internaţională a acelor naţiuni dezvoltate care acceptă
principiile democraţiei reprezentative şi a economiei de piaţă libere. Organizaţia îşi are originile în anul 1948, sub numele de Organisation for
European Economic Co-operation (OEEC), Organizaţia pentru Cooperare Economică Europeană, pentru a ajuta la administrarea planului
Marshall pentru reconstrucţia Europei după Cel de-al Doilea Război Mondial. Mai târziu calitatea de membru a fost extinsă pentru statele din
afara Europei, iar în 1961 s-a reformat luând numele de Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), franceza:
Organisation de coopération et de développement économiques.
Ţările membre OCDE, în număr de 30, reprezintă o structură foarte solidă. Celor 20 de state care au fondat organizaţia în 1961, printre
care s-au numărat Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi SUA, li s-au alăturat începând cu anul 1964 alţi 10 parteneri importanţi,
printre care Australia, Japonia sau ţările din Grupul de la Visegrad, ultima ţară admisă fiind Republica Slovacă, în decembrie 2000.
OCDE reprezintă un for internaţional de dezbatere a politicilor economice şi sociale la nivel global, o asociaţie apolitică a ţărilor cel mai
bine dezvoltate din punct de vedere economic având drept misiune construirea unei economii puternice în statele membre, îmbunătăţirea
eficienţei, perfectarea sistemelor de piaţă, extinderea comerţului liber şi contribuţia la dezvoltarea economică.
Corpul de conducere al OCDE este Consiliul OCDE, format din reprezentanţii ţărilor membre. El oferă asistenţă asupra activităţii
comitetelor OCDE (200 de comitete şi grupuri de lucru) şi decide asupra bugetului anual.

 OMC
Organizaţia Mondială a Comerţului a fost creată la 1 ianuarie 1995 pentru a înlocui Acordului general asupra tarifelor şi comerţului (GATT -
General Agreement on Tariffs and Trade) care cuprindea o serie de tratate comerciale încheiate la sfârşitul celui de-al doilea război mondial,
cu scopul de a facilita comerţul liber. Principiile şi acordurile GATT au fost adoptate de OMC care a fost însărcinată cu administrarea şi
extinderea acestora. Spre deosebire de GATT, OMC are o structură instituţională substanţială.
OMC cuprindea 76 de ţări membre la înfiinţare. Alţi 74 de membri au urmat în următorii zece ani, ultima fiind Vietnam care a aderat la data
de 11 ianuarie 2007. Există ţări care nu sunt membre şi care au participat ca observatori la OMC: Algeria, Andorra, Azerbaidjan, Bahamas,
Belarus, Bhutan, Bosnia şi Herţegovina, Capul Verde, Guineea Ecuatorială, Etiopia, Sfântul Scaun (Vatican), Iran, Irak, Kazahstan, Laos,
Liban, Libia, Federaţia Rusă, Samoa, São Tomé şi Príncipe, Serbia, Muntenegru, Seychelles, Sudan, Tadjikistan, Tonga, Ucraina, Uzbekistan,
Vanuatu, şi Yemen. Multe dintre aceste ţări doresc să devină membre.
OMC are două funcţii de bază: este un forum de negocieri pentru discuţii asupra regulilor comerciale noi, dar şi deja existente şi ca şi un
corp de acord în privinţa disputelor.
OMC este compus din guverne şi entităţi politice (cum este Uniunea Europeană) şi este o organizaţie condusă de Membri, deciziile luându-
se prin consens. Apartenenţa la această organizaţie implică un echilibru între drepturi şi obligaţii. Organismul de decizie din cadrul OMC este
Conferinţa Ministerială, care se reuneşte cel puţin la fiecare doi ani.

Tema 3.

Identificati 3 avantaje majore si 3 dezavantaje majore care pot fi associate integrarii Romaniei in UE.

Principalele beneficii oferite de aderarea la UE sunt:

· un climat politic si economic stabil care ar stimula o dezvoltare durabila;
· o predictibilitate si o stabilitate crescute ale mediului economic;
· cresterea competitivitatii pe piata interna, ceea ce va conduce la motivarea si stimularea agentilor economici autohtoni in sensul sporirii
productivitatii si a eficientei prin dezvoltarea de noi produse si servicii, introducerea tehnologiilor moderne si diminuarea costurilor de productie;
· dezvoltarea comertului, un stimul important pentru economia nationala si piata fortei de munca;
· accesul sporit la pietele de capital si investitii europene, la noile echipamente si sisteme informationale, la <<know-how>>-ul managerial si
tehnicile organizationale din tarile dezvoltate;
· oportunitati deosebite oferite de implementarea Uniunii Economice si Monetare;
· intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele PESC;
· dobandirea de catre cetatenii romani a drepturilor decurgand din acordarea "cetateniei europene";
· perspective de perfectionare profesionala si acces pe piata europeana a muncii pentru cetatenii romani.

Dezavantaje:
Costurile aderării, pe care românii le vor suporta, sunt costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi
suportate de societăţile comerciale) şi costuri individuale (ce vor fi plătite de fiecare cetăţean român, pentru reforma sistemului de pensii,
pentru reconversie profesională, pentru un alt standard de viaţă).
 Aderarea la Uniunea Europeană implică şi costuri economice, dar şi costuri sociale, aducând, printre altele, masive creşteri de preţuri.
Suntem obligaţi să adoptăm regulile europene ale concurenţei loiale; nu se mai poate livra energia sub costuri, fie că este vorba de gaze
naturale, electricitate sau căldură. Respectarea normelor europene exclude, dintr-o dată sau treptat, subvenţiile directe (netransparente) sau
indirecte (ascunse) acordate pentru susţinerea tarifelor la energie. Astfel, aceste tarife trebuie să crească. Preţurile energiei vor trebui să
acopere costurile, inclusiv cele legate de reducerea poluării.

Tema 4:

Analizati stadiul integrarii tarilor din Europa Centrala si de Est.

În prezent, Uniunea are 27 membri, dintre care şase membri fondatori din 1958:
Belgia,Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda

Alte 21 state au aderat succesiv:

1973: Danemarca, Irlanda, Regatul Unit
1981: Grecia
1986: Portugalia,Spania
1995: Austria, Finlanda, Suedia
2004: Cipru,Estonia,Letonia,Lituania,Malta,Polonia,Republica,Cehă,Slovacia,Slovenia,Ungaria
2007: Bulgaria, România

Alte trei ţări, Croaţia, Republica Macedonia şi Turcia (asociată din 1963 şi în uniune vamală din 1996), sunt oficial candidate la aderarea la
Uniunea Europeană.

În 1994, UE şi Rusia au semnat un Acord de Cooperare, care a intrat în vigoare doar în 1997, datorită
conflictului din Cecenia. Proiectul Spaţiului Economic Comun European (2002-2003) presupunea dezvoltarea unei zone de comerţ liber între
UE şi Rusia, după recunoaşterea celei din urmă ca economie de piaţă funcţională în 2003. Sfera cooperării a fost extinsă după 11 Septembrie,
mai ales în domeniul securităţii.
Republica Moldova si Uniunea Europeana -Acordul de Parteneriat si Cooperare (PCA), incheiat la 29 noiembrie 1994 si intrat in vigoare la 1
iulie 1998 pentru o perioada de zece ani. Ea a fost prima dintre republicile din fosta URSS care a intrat in Consiliul Europei.
Croaţia este un alt stat candidat la aderare. Aderarea ar putea avea loc până în 2010, deşi procesul de aderare a fost încetinit printre altele
de necooperarea Croaţiei cu Tribunal internaţional pentru crime de război de la Haga. La 9 noiembrie 2005, Comisia Europeană a recomandat
acordarea statutului de candidat Macedoniei, devenind astfel cea de a treia republică ex-iugoslavă care câştigă acest statut.
România şi Bulgaria au devenit state membre cu drepturi depline la 1 ianuarie 2007. Cele două state au îndeplinit criteriile de aderare iar
Tratatul de aderare a Republicii Bulgare şi României, semnat de reprezentanţii statelor membre UE şi de cei ai României şi Bulgariei la Abaţia
Neumünster din Luxemburg la 25 aprilie 2005, a fost ratificat de parlamentele naţionale ale tuturor statelor membre ale UE.

Tema 5

Identificati nr de voturi allocate fiecarei tari din UE conform Tratatului de la Nisa.

Adoptat in Decembrie 2000, prin concluziile Consiliului European de la Nisa, si semnat la 26 februarie 2001, Tratatul de la Nisa a incheiat
Conferinta Interguvernamentala care a inceput in februarie 2000, si al carei obiectiv era sa pregateasca institutiile europene pentru sosirea de
noi state membre. Acest tratat a deschis drumul reformei institutionale necesare viitoarei extinderi a Uniunii Europene, prin aderarea tarilor
candidate din estul si sudul Europei.

Conform "Protocolului asupra largirii Uniunii Europene", unde Consiliul trebuie sa voteze cu majoritate calificata, voturile membrilor sai vor fi
dupa cum urmeaza:

Franta, Italia, Germania si Marea Britanie cate 29

Spania 27
Olanda 13
Belgia, Grecia si Portugalia 12
Suedia si Austria 10
Danemarca, Irlanda si Finlanda 7
si Luxemburg 4.

Actele Consiliului trebuie sa fie adoptate cu cel putin 169 de voturi in favoare a majoritatii membrilor acolo unde Tratatul prevede ca actul
este adoptat la propunerea Comisiei.

Tema 6
a)Identificati noile competente atribuite de Tratatul de la Lisabona Parlamentului European.

Tratatul de la Lisabona, numit oficial Tratatul de la Lisabona de amendare a Tratatului privind Uniunea Europeana si Tratatul instituind
Comunitatea Europeana, a fost semnat la 13 decembrie 2007 la summitul de la Lisabona, Portugalia.
Parlamentul European va avea puteri sporite in domeniul adoptarii legislatiei, a bugetului si a aprobarii acordurilor internationale. O noua
procedura legislativa, numita „ordinara” se va aplica majoritatii domeniilor, iar Parlamentul va avea aceleasi puteri ca si Consiliul. Pentru restul
domeniilor se va aplica „procedura legislativa speciala”, conform careia Parlamentul are dreptul de a consimti asupra unei masuri a Consiliului,
sau invers. In afara de aceste proceduri, ramane in vigoare si vechea procedura de consultare – Consiliul, inainte de a vota o propunere a
Comisiei trebuie sa consulte Parlamentul si sa tine cont de propunerile sale.
Conform noului tratat, si parlamentele nationale vor avea puteri sporite, mai ales in ceea ce priveste orice alta reforma a Tratatului asupra
Uniunii Europene, a raspunsului la orice noua aplicatie pentru statutul de membru ale UE si a cooperarii judiciare pe probleme civile.
Parlamentul va avea 751 de parlamentari (750 plus presedintele), orice stat membru va avea cel putin sase si cel mult 96 de membri, iar
locurile vor fi impartite intre tari conform „proportionalitatii regresive”, adica un parlamentar dintr-o tara cu o populatie mai mare va reprezenta
mai multi oameni decat un parlamentar dintr-un stat cu o populatie mai mica.

b) Identificati ce domenii sunt incadrate in fiecare dintre cei 3 pioni ai UE definite de tratatul de la Lisabona.

Primul pilon (supranaţional-federaţie)

Comunităţile Europene (CE)

~ Politica agricolă comună

~ Uniune vamală şi Piaţa internă
~ Politica în domeniul conncurenţei , Subvenţii de stat
~ Politică structurală
~ Politică comercială
~ Uniunea Economică şi Monetară
~ Cetăţenia europeană
~ Educaţie şi Cultură
~ Cercetare şi Mediul înconjurător
~ Reţele transeuropene
~ Sănătate
~ Protecţia consumatorului
~ Politică socială
~ Politica comună de imigraţie
~ Politica în domeniul azilului
~ Protecţia frontierelor

Al doilea pilon (interguvernamental-confederaţie)

Politica externă şi de securitate comună (PESC)

~ Politica externă:
Cooperare
Menţinerea păcii
Observatorii electorali şi Trupele comune de intervenţie
Drepturile omului
Democraţie
Asistenţa acordată statelor terţe

~ Politica de securitate:
Politica europeană de securitate şi apărare
Dezarmarea
Aspectele economice ale dezarmării
Sistemul european de securitate

Al treilea pilon (interguvernamental-confederaţie)

Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală (JAI)

~ Trafic de droguri şi Trafic de arme

~ Trafic de carne vie
~ Terorismul
~ Infracţiuni împotriva minorilor
~ Crimă organizată
~ Corupţie, coruptibilitate şi înşelăciune

Tema 7

Identificati structura actual a voturilor in Consiliul Uniunii Europene pe tari.

În cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate două proceduri de vot: unanimitatea şi majoritatea calificată. În perspectiva viitoarei
extinderi, menţinerea unanimităţii, procedură care asigură fiecărui stat drept de veto, ar putea face să apară obstacole în luarea deciziilor.
Majoritatea calificată are la bază un sistem de ponderare a voturilor în cadrul Consiliului Uniunii Europene, fiecărui stat fiindu-i atribuit un
anumit număr de voturi, funcţie de populaţia sa

Numărul de voturi per stat pentru UE cu 27 de state membre este:

Statul/Statele Număr de voturi/stat

 Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie 29
 Spania, Polonia 27
 România 14
 Olanda 13
 Belgia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Portugalia 12
 Austria, Bulgaria, Suedia 10
 Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia, Finlanda 7
 Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Slovenia 4
 Malta 3

TOTAL 345

Tema 8

a) Identificati comisiile parlamentare permanente ale Parlamentului European.

Există 20 de comisii parlamentare.

O comisie este alcătuită din 28 până la 86 de deputaţi şi are un preşedinte, un birou şi un secretariat. Componenţa politică a
comisiilor o reflectă pe cea a şedinţei plenare.
Comisiile parlamentare se reunesc o dată sau de două ori pe lună la Bruxelles. Dezbaterile acestora sunt publice.
În cadrul comisiilor parlamentare, deputaţii elaborează, modifică şi adoptă propuneri legislative şi rapoarte din proprie iniţiativă. Deputaţii
examinează propunerile Comisiei şi ale Consiliului şi, dacă este cazul, întocmesc rapoarte care sunt prezentate în cadrul şedinţelor plenare.
De asemenea, Parlamentul poate constitui subcomisii şi comisii temporare pentru gestionarea unor probleme specifice, precum şi comisii
de anchetă în cadrul competenţelor sale de control.
Preşedinţii de comisie coordonează lucrările acestora în cadrul Conferinţei preşedinţilor de comisie.

1. AFET: Afaceri Externe

2. DEVE: Dezvoltare
3. INTA: Comert International
4. BUDG: Buget
5. CONT: Control Bugetar
6. ECON: Afaceri Economice si Monetare
7. EMPL: Ocuparea fortei de munca si afaceri sociale
8. ENVI: Mediu, Sanatate publica si siguranta alimentara
9. INTRE: Industrie, cercetare si energie
10. IMCO: Piata interna si protectia consumatorilor
11. TRAN: Transport si turism
12. REGI: Dezvoltare regional
13. AGRI: Agricultura si dezvoltare rurala
14. PECH: Pescuit
15. CULT: Cultura si educatie
16. JURI: Afaceri juridice
17. LIBE: Drepturi civile, justitie si afaceri interne
18. AFCO: Afaceri constitutionale
19. FEMM: Drepturile femeii si egalitatea de gen
20. PETI: Petitii

b) Identificati structura Parlamentului European pe tari.

 Configuraţia actuală a Parlamentului European a fost stabilită prin Tratatul de la Nisa, care conţine prevederi referitoare la echilibrul puterii
şi procesul decizional în cadrul Uniunii, in contextul unei structuri cu 27 de State Membre.
Alocarea locurilor în parlament are la bază o reprezentare degresivă şi proporţională a statelor membre. Astfel, statele mici trimit mai mulţi
deputaţi în PE decât ar trebui dacă s-ar lua în considerare strict populaţiile statelor respective. Configuraţia actuală a Parlamentului European a
fost stabilită prin Tratatul de la Nisa, care conţine prevederi referitoare la echilibrul puterii şi procesul decizional în cadrul Uniunii, in contextul
unei structuri cu 27 de State Membre.

Stat membru Locuri Stat membru Locuri

Germania 99 Austria 18
Franţa 78 Bulgaria 18
Italia 78 Finlanda 14
Regatul Unit(Gibraltar) 78 Danemarca 14
Spania 54 Slovacia 14
Polonia 54 Irlanda 13
România 35 Lituania 13
Ţările de Jos 27 Letonia 9
Belgia 24 Slovenia 7
Republica Cehă 24 Cipru 6
Grecia 24 Estonia 6
Ungaria 24 Luxemburg 6
Portugalia 24 Malta 5
Suedia 19

c) Structura Parlamentului European pe grupuri parlamentare.

Membrii Parlamentului pot sa se organizeze in grupuri politice, dar exista si deputati neinscrisi. Ei se organizeaza dupa afilierea politica si
nu dupa nationalitate. In prezent, exista sapte grupari politice in Parlamentul European:

1. Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni

2. Grupul Socialist din Parlamentul European
3. Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa
4. Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor
5. Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană
6. Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică
7. Grupul Independenţă şi Democraţie

Tema 9

Identificati structura ECOSOC pe tari si pe grupuri.

Comitetul economic si social-ECOSOC este o grupare non-politica care ofera o platforma formala de exprimare a punctelor de vedere
despre problematicile U.E. Opiniile sale sunt inaintate unor institutii precum Consiliul, Comisia si Parlamentul European.
  ORGANIZARE INTERNA

1. Presedintie si Birou.
La fiecare doi ani ECOSOC alege un birou compus din 24 de membrii,si unpresedinte si doi vice-presedinti alesi din cele trei grupuri prin
rotatie.

2. Sectiuni
Comitetul are 6 sectii:
o Agricultura, Dezvoltarea Rurala si Mediul Inconjurator (NAT).
o Uniunea Economica si Monetara si Coeziune Sociala (ECO).
o Angajarea de forte de munca,Afaceri sociale si Cetatenie(SOC),Relatii Externe (REX).
o Piata Unica,Productie si Consum (INT)Transport,Energie,Infrastructura si Societatea informationala (TEN).

3. Grupuri de studiu
Opiniile sectiunii sunt analizate de grupuri de studiu.Acestea au, de obicei,12 membri,incluzand si un raportor.Membrii grupului de studiu pot fi
asistati de experti (de obicei patru).

4. Subcomitetele
ECOSOC are dreptul sa organizeze subcomitete ,pentru anumite probleme.Aceste sub-comisii opereaza in aceleasi coordanate precum
sectiunile.

5. Sesiunea Plenara
Ca regula,intreg Comitetul se intruneste in sesiune plenara de zece ori pe an.La o sesiune plenara,opiniile sunt adoptate pe bazele opiniilor
sectiunii de o majoritate simpla.Se inainteaza institutiilor si publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor europene.

Tema 10

Analizati structura comisiilor de lucru din cadru Comitetului Regiunilor(CR).

Cele sase comisii ale CR, respectiv competentele acestora sunt:

1.Comisia pentru afaceri constitutionale, guvernanta europeana si Spatiul libertatii, securitatii si justitiei (CONST):
Integrare europeana si rolul autoritatilor locale si regionale;
 Implementarea Tratatului UE;
 Consecintele institutionale ale extinderii;
 Competentele UE si subsidiaritate;
 Descentralizare;
 Governanta europeana;
 Carta UE a drepturilor fundamentale;
 Drepturile cetatenilor;
 Strategia UE pentru informare si comunicare;
 Spatiul libertatii, securitatii si justitiei;
 Politici de imigrare, azil si viza.

2. Comisia pentru politici de coeziune teritoriala (COTER):

 Coeziune economica, sociala si teritoriala
 Fonduri structural
 Cooperare teritoriala;
 Planificare spatiala;
 Politici urbane;
 Transport si retele de transport trans-europene.

3. Comisia pentru cultura, educatie si cercetare (EDUC):

 Cultura si diversitate culturala;
 Cetatenie activa;
 Promovarea limbilor minoritare;
 Tineret;
 Sporturi;
 Educatie;
 Invatarea pe durata intregii vieti;
 Formare;
 Cercetare si tehnologie, inclusive chetsiuni etice;
 Societatea informatiei si retelele trans-europene de Telecomunicatii;
 Comunicatii, industria audiovizuala si media;
 Technologii si piete.

4. Comisia pentru politica economica si sociala (ECOS):

 Ocupare;
 Politica sociala si protectie sociala;
 Egalitatea sanselor;
 Intreprinderi, competitie si taxare;
 Politica economica si monetara;
 Piata interna.

5. Comisia pentru Relatii Externe si Cooperare Decentralizata (RELEX):

 Procesul de extindere;
 Relatiile cu autoritatile locale si regionale din tarile candidate si non UE;
 Parteneriat Euro-Mediteranean;
 Dimensiunea nord Europeana;
 Balcanii;
 Cooperarea decentralizata si dezvoltarea;
 OMC;
 Cooperarea la granitele externe ale UE;
 Politica de vecinatate.

6. Comisia pentru Dezvoltare Durabila (DEVE):

 PAC si dezvoltarea rurala;
 Pescuit;
 Energie si retelele transeuropene de energie;
 Politica consumatorului;
 Sanatate publica;
 Mediu si resurse naturale;
 Protectie civila ;
 Turism