Scoala cu clasele l-Vlll nr.

8,Constanta

Desfasurarea Revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu de la 1821

Elevi:Zamfir Andreea Scripcaru Andrada Profesor coordonator:Constandache Zoica Rusu Georgiana

. Mo nenii i pandurii olteni au fost supu i unor d ri în bani greu de pl tit i amenin ri de a fi asimila i cu claca ii. Monopolul comercial otoman limitat dar nu desfiin at. fagasuri.Greutatea fiscalit iii era resimtit de r nimea liber . în apari ia noilor for e productive i a noilor rela ii de schimb i produc ie care intra în conflict cu cele vechi. ca urmare a numeroaselor i ap s toarelor obliga ii de rent (claca. dar i târgove i erau profund interesa i de schimbarea vechii or nduiri. accentuarea contradic iilor dinl untrul claselor dominante sau manifestat puternic la sf r itul deceniului al II-lea i începutul deceniului al III-lea al IIIIIsecolului al XIX-lea. Marea majoritate a poporului era profund nemul umita XIXde regimul social politic fanariot. de rela iile de produc ie sociale care p strau înc vechiul caracter feudal. îngr direa circula iei m rfurilor prin numeroasele v mi din interior cauzau mari prejudicii negustorimii i stârneau nemul umirile acesteia. Cre terea nemul umirilor populare. Nu numai ranii. dezvoltarea for elor na ionale române ti cerea imperios scuturarea jugului otoman. dijma. în dezvoltarea schimbului de m rfuri i a produc iei pe noile fagasuri. diferite d ri) i a abuzurilor ce f ceau i mai grea aceste obliga ii. Pe de alt parte.Motive de nemul umire aveau i boierii concura i i chiar îndep rta i din dreg torii de elemnetele grecogrecolevantine ce se inmul iser pete m sur .  Cauzele acestei mi c ri s l luiesc pe de o parte în contradic iile antagonice dintre r nimea aservit i boierime.

Au aparut neintelegeri intre turci. romani.In februarie-inceputul lui martie 1821. eteriste. neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I. La 22 februarie 1821. eteriste. prin Proclamatia datã la 20 semartie 1821 de la Cotroceni. Tudor si-a fixat februariesitabara la ân reni. În aceastã situatie. impreuna cu armata sa (10. Tudor Vladimirescu pãrãseste în grabã Oltenia si se-ndreaptã cãtre Capitala Tãrii Românesti. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei. unde se afla tabãra sa.  elurile revolu iei de la 1821 au fost consemnate în diferite acte.în virtutea cãruia avea dreptul de a exercita "vremelnica stãpânire" se legimiteazã actiunea lui Tudor. Tudor este calificat tâlhar . începând cu Proclama ia de la Pades i Scrisoarea c tre Poart Cererile norodului Pades românesc . In februarie 1821 Tudor.La Iasi. i au b gat groaza în boieri. Deplasarea de la Iasi cãtre Bucuresti a lui Alexandru Ipsilanti. f c tor de rele . a pornit spre Bucuresti.000 de oameni). Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu.La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. Strehaia si Tismana. . condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. Bucuresti. tr d tor . generate de comportamentul trupelor Vladimirescu. primejduia si actiunea româneascã. conducãtorul revolutiei insistã asupra cauzelor care au determinat ridicarea la arme: pierderea drepturilor de cãtre români si jafurile de nesuportat. Eteriei. reni. incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor aromani. i Divanul. Prin acordul cu "boierii patrioti" (23 martie) . eteristii.Ve tile despre r scoala din Oltenia au îngrijorat Comitetul de obl duire . format la moartea domnitorului Alexandru u u. vr jma al patriei . A facut doua popasuri la manastirile oameni).

subunitatea tactic de 1806baz fusese batalionul cu un efectiv de 445 de oameni.000 de oameni. iar mul i dintre ei i în activit ile militare. Aceast cre tere rapid a fost sesizat de reprezentan ii marilor puteri la Bucure ti sau Istambul. În armata pandurilor au mai fost recruta i i mici boierna i. întrNoua organizare s-a f cut îmbinând tradi ia cu inova iile în domeniul militar ale sacelor timpuri. recrutat din rândurile ranilor liberi. Efectivele oastei pandurilor au crescut pân la aproximativ 20. Zona din nordul Olteniei a asigurat cele mai multe efective ale pandurilor i a jucat rolul de nucleu al armatei. iar în rândurile ranilor cl ca i prin asigurarea scutirii de orice dare . . Tudor a alc tuit o unitate tactic mai puternic i mai flexibil regimentul. În perioada r zboiului din 1806-1812. ace tia fiind recruta i nu numai dintre mo neni ( ranii liberi) ci i din rândul cl ca ilor. de origine rural i proasp t intra i în rândul privilegia ilor. implica i nu doar în agricultur dar i în negustorie. Recrut rile s-au f cut în rândurile pandurilor prin sf g duirea de leaf i slobozenie . care reveneau în alte ri gr nicerilor. Consulul austriac la Istambul compara nucleul ini ial al oastei pandurilor cu un bulg re de z pad care are aparen a de a se transforma într-o lavin .  Oastea revolu iei de la 1821 a fost una de factur r neasc . Istoricii apreciaz azi c aproximativ 75% dintre o tenii Adun rii norodului au fost panduri. Recrut rile au fost impulsionate de principiile enun ate în Proclama ia de la Pade .

Proclama ia lui Tudor a avut un efect imediat. (cu excep ia celui al Prusiei). pandurii au executat mar ul spre Bucure ti. dou coloane ale armatei revolu ionare roe ti au plecat spre capital .000 pede tri. Pentru a asigura controlu asupra rii. i caimacanii desemna i de Înalta caimacani Poart . Divanul hot rându-se s rânducolaboreze cu pandurii. La 28 februarie/12 martie. declarând c mi carea pe care o conducea era menit câ tig rii drept ilor cele folositoare la toat ob tea .000 de osta i. ceea ce ridica efectivele lui Tudor la aproximativ 8. la Bolintin Vale. iar în condi iile intr rii iminente în Capital a celor aproximativ 16. Tudor a lansat o nou proclama ie c tre bucure teni. el amintea c de inea controlul teritoriilor de pe cele dou maluri ale Oltului i c mi carea pe care o conducea era îndreptat împotriva domnilor fanario i i a marilor boieri care se aliaser cu ace tia. p r siser îngrab Bucure tiul. prin care cerea unirea tuturor for elor responsabile ale rii. care aflaser despre dezavuarea mi c rii lui Tudor. cu asigurarea flancurilor i a unor trupe de ariergard i avangard pe itinerarul Slatina erb ne ti (Olt) Tecuci (Teleorman) Vadu Lat (Girgiu) pe 10/22 martie 1821.000 c lare i 6.000 de oameni. S-a pornit din nou în mar c tre Scapital . e adev rat. În plus. Tudor a trimis o delega ie Divanului rii cu un memorandum. sOsta ii st pânirii din tab ra de la Co ofeni 800 de arn u i s-au al turat pandurilor. cerea imediat în scris un r spuns de voi i bninele de ob te sau niu . . Ele s-au unit la Slatina o s pt mai târziu. la por ile capitalei. Pe 16/28 martie. în condi iile în care consulii puterilor occidentale. 2.

se incheia la Golesti. care evita orice eventual capcan a otomanilor de la sud de Dun re sau a arn u ilor din Capital . pandurii ajungeau la Ciorogârla. Pe 17/29 martie. apreciind cã pãrãs rezistenta va produce mari nenorociri orasului. care aflase i el de atitudinea arului. La Targoviste. P. pe atunci în imediata apropiere a Bucure tiului. .La 21 mai.Iordache Olimpiotul il ridica pe Tudor din mijlocul taberei sale.din dispozitia lui Ipsilanti. s se uneasc pentru ob teasca fericire . a hot rât deplasarea pe un drum ocolit.Tudor Vladimirescu este ucis de catre Vasile Caravia. Dup ce cu o zi mai înainte d duse o nou proclama ie prin care cerea tututror cet enilor rii. pentru ca a doua zi pe sear s ajung la Cotroceni.profitand de un complot al unuia dintre capitanii nemultumiti si de energica pedepsire a jafurilor si nesupunerii. La apropierea armatei otomane de Bucuresti. indiferent de condi ia social .in cazul unui atat otoman. Tudor Vladimirescu a pãrãsit Capitala.in urma unui simulacru de judecata.I. incheiat.I. pe 21 martie/2 aprilie pandurii au intrat triumfal în Bucure ti. La 19 mai 1821. Liprandi-ofiter rus Ipsilanti. Liprandisi autorul unor interesante memorii in legatura cu miscarea pandurilorpandurilordescrie asasinarea lui Tudor Vladimirescu .in ciuda acordului incheiat.un acord intre Tudor Vladimirescu si Iordache Olimpiotul.   Tudor.prin care cei doi se angajeaza sa se sprijine reciproc.capetenia eterista.

numai pentru a afla unde a ascuns banii.iar cunoscutul criminal Caravia a fost insarcinat sa-i ia interogatoriul. nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei i vornicul Iordache Râ canu.raspunzand ca nu are nimic si ca el a venit acolo pentru ca. În prim vara lui 1822.Acest scelerat la supus pe Tudor la tot felul de sachinuri. Din aceste delega ii au f cut parte printre al ii: Ioni Sandu Sturdza.legandu-l au iesit noaptea afara din oras.uninduca. iar trupul i l-au capul. Revolu ia din 1821 a reu it s determine sfâr itul epocii fanariote prin restabilirea domniilor p mântene.lcasi.Caravia l-a impuscat cu pistolul.legandusi. viitor membru in divanul domnesc al Moldovei.dupa doua zile de cele mai crunte chinuri.apoi i-au taiat capul.Vladimirescu a suportat totul cu o tarie neobisnuita.Apropiindu-se de raul oras.In cele din urma. revolu ia a consolidat ceea ce Nicolae B lcescu va denumi mai târziu ca fiind Partida Na ional .unindu-se cu eteristii.sa lupte impreuna impotriva turcilor.caci credea ca are sume mari de bani pentru cumpararea de arme si munitie pentru panduri.mai mult decat actiunile lui Tudor. De i înfrânt prin interven ia armatelor otomane.prin tradare. Totodat .Atfel a fost curmata.iar descoperirea lor interesa pe toti. lucru care a dus la înl turarea gravelor prejudicii aduse de Poart statutului de autonomie a celor dou ri Române. din nou un domn p mântean în persoana lui Ioni Sandu Sturdza i în Muntenia\ pe Grigore al IVMuntenia\ IVlea Ghica.  Tudor a fost inchis in temnita mitropoliei. . un coborâtor al lui Vlad epe . de la Bucure ti i Ia i au fost trimise delega ii pentru a cere Înaltei Por i domni p mânteni.l-a anuntat pe Tudor ca-l trimit la Divan chinuri.viata lui intrTudor.ApropiinduDambovita. aruncat in rau sau intr-o fantana parasita. Aceast ac iune a adus în Moldova. dup lunga perioad fanariot . Grigorie Dimitrie Ghica.

românilor. r.ro-Revolutia_lui_Tudor_Vladimirescu_0c6e2. noastre). IorgaNicolae. Bucure ti. ti. Viorel. Ion.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1821 www.3x. 1821. Daicoviciu. 1943. Vladimirescu Sfânta Alian . 1891. III. II. D. Popescu. Teodor. Documente privitoare la istoria românilor. Cimpeanu: medie a României Nicolae. Pompiliu.html http://ro. Liviu. ti. Vladimir ti.. Pompiliu.1940. Iorga. Ioan. Bardeanu: Pentru glia strabuna (Din luptele romanilor)            Surse: http://istoriaro.Istoria armatei roe ti. Ion.referat. Contribu ii documentare la istoria revolu iei din 1821. 1927. Hurmuzaki.html . Viorel. Bodin. ti. Tudor Valdimirescu în Bucure ti. Bodin. Eudoxiu. vol. Nistor.ro-Revolutia_lui_Tudor_Vladimirescu_0c6e2. Teodor.  Bibliografie: Bibliografie: Nicolae. Bucure ti. Bucure ti. (De noastre). Ioan. Hurmuzaki.1940.ro/revolutia_1821/rev_tudor_vladimirescu. 1919. Cimpeanu: Istoria antica si Daicoviciu. Bucure ti. 1919. Liviu. Eudoxiu. Laz r. Mihai. (De la 1599 pân în zilele ti. Hadrian. Lupu: Istoria romanilor . Bucure ti.referat. vol.html www.wikipedia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful