Scoala cu clasele l-Vlll nr.

8,Constanta

Desfasurarea Revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu de la 1821

Elevi:Zamfir Andreea Scripcaru Andrada Profesor coordonator:Constandache Zoica Rusu Georgiana

în apari ia noilor for e productive i a noilor rela ii de schimb i produc ie care intra în conflict cu cele vechi.Motive de nemul umire aveau i boierii concura i i chiar îndep rta i din dreg torii de elemnetele grecogrecolevantine ce se inmul iser pete m sur . dar i târgove i erau profund interesa i de schimbarea vechii or nduiri. fagasuri. Pe de alt parte.  Cauzele acestei mi c ri s l luiesc pe de o parte în contradic iile antagonice dintre r nimea aservit i boierime. Monopolul comercial otoman limitat dar nu desfiin at. dezvoltarea for elor na ionale române ti cerea imperios scuturarea jugului otoman. Nu numai ranii. îngr direa circula iei m rfurilor prin numeroasele v mi din interior cauzau mari prejudicii negustorimii i stârneau nemul umirile acesteia. dijma.Greutatea fiscalit iii era resimtit de r nimea liber . ca urmare a numeroaselor i ap s toarelor obliga ii de rent (claca. accentuarea contradic iilor dinl untrul claselor dominante sau manifestat puternic la sf r itul deceniului al II-lea i începutul deceniului al III-lea al IIIIIsecolului al XIX-lea. Marea majoritate a poporului era profund nemul umita XIXde regimul social politic fanariot. . Mo nenii i pandurii olteni au fost supu i unor d ri în bani greu de pl tit i amenin ri de a fi asimila i cu claca ii. diferite d ri) i a abuzurilor ce f ceau i mai grea aceste obliga ii. în dezvoltarea schimbului de m rfuri i a produc iei pe noile fagasuri. Cre terea nemul umirilor populare. de rela iile de produc ie sociale care p strau înc vechiul caracter feudal.

  elurile revolu iei de la 1821 au fost consemnate în diferite acte. primejduia si actiunea româneascã. Tudor si-a fixat februariesitabara la ân reni. Au aparut neintelegeri intre turci. A facut doua popasuri la manastirile oameni). impreuna cu armata sa (10. generate de comportamentul trupelor Vladimirescu. eteriste. începând cu Proclama ia de la Pades i Scrisoarea c tre Poart Cererile norodului Pades românesc . incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor aromani. conducãtorul revolutiei insistã asupra cauzelor care au determinat ridicarea la arme: pierderea drepturilor de cãtre români si jafurile de nesuportat. prin Proclamatia datã la 20 semartie 1821 de la Cotroceni.000 de oameni). Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu. tr d tor . f c tor de rele . . eteristii. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei. eteriste.In februarie-inceputul lui martie 1821.La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. În aceastã situatie.La Iasi. In februarie 1821 Tudor. i Divanul. condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. Prin acordul cu "boierii patrioti" (23 martie) . Tudor Vladimirescu pãrãseste în grabã Oltenia si se-ndreaptã cãtre Capitala Tãrii Românesti. vr jma al patriei . neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I. Tudor este calificat tâlhar .în virtutea cãruia avea dreptul de a exercita "vremelnica stãpânire" se legimiteazã actiunea lui Tudor. format la moartea domnitorului Alexandru u u. reni. i au b gat groaza în boieri. Strehaia si Tismana. unde se afla tabãra sa. a pornit spre Bucuresti. romani. Eteriei. La 22 februarie 1821.Ve tile despre r scoala din Oltenia au îngrijorat Comitetul de obl duire . Deplasarea de la Iasi cãtre Bucuresti a lui Alexandru Ipsilanti. Bucuresti.

Consulul austriac la Istambul compara nucleul ini ial al oastei pandurilor cu un bulg re de z pad care are aparen a de a se transforma într-o lavin . Efectivele oastei pandurilor au crescut pân la aproximativ 20. Zona din nordul Olteniei a asigurat cele mai multe efective ale pandurilor i a jucat rolul de nucleu al armatei. În perioada r zboiului din 1806-1812. întrNoua organizare s-a f cut îmbinând tradi ia cu inova iile în domeniul militar ale sacelor timpuri. Tudor a alc tuit o unitate tactic mai puternic i mai flexibil regimentul. implica i nu doar în agricultur dar i în negustorie. Recrut rile s-au f cut în rândurile pandurilor prin sf g duirea de leaf i slobozenie . iar mul i dintre ei i în activit ile militare.000 de oameni. de origine rural i proasp t intra i în rândul privilegia ilor. În armata pandurilor au mai fost recruta i i mici boierna i. care reveneau în alte ri gr nicerilor. . Aceast cre tere rapid a fost sesizat de reprezentan ii marilor puteri la Bucure ti sau Istambul. ace tia fiind recruta i nu numai dintre mo neni ( ranii liberi) ci i din rândul cl ca ilor. iar în rândurile ranilor cl ca i prin asigurarea scutirii de orice dare . Recrut rile au fost impulsionate de principiile enun ate în Proclama ia de la Pade .  Oastea revolu iei de la 1821 a fost una de factur r neasc . recrutat din rândurile ranilor liberi. Istoricii apreciaz azi c aproximativ 75% dintre o tenii Adun rii norodului au fost panduri. subunitatea tactic de 1806baz fusese batalionul cu un efectiv de 445 de oameni.

S-a pornit din nou în mar c tre Scapital . Pentru a asigura controlu asupra rii. i caimacanii desemna i de Înalta caimacani Poart . prin care cerea unirea tuturor for elor responsabile ale rii. în condi iile în care consulii puterilor occidentale. ceea ce ridica efectivele lui Tudor la aproximativ 8. declarând c mi carea pe care o conducea era menit câ tig rii drept ilor cele folositoare la toat ob tea . 2. cerea imediat în scris un r spuns de voi i bninele de ob te sau niu . Divanul hot rându-se s rânducolaboreze cu pandurii. Proclama ia lui Tudor a avut un efect imediat. p r siser îngrab Bucure tiul. dou coloane ale armatei revolu ionare roe ti au plecat spre capital . Tudor a trimis o delega ie Divanului rii cu un memorandum. La 28 februarie/12 martie. e adev rat. În plus. pandurii au executat mar ul spre Bucure ti. cu asigurarea flancurilor i a unor trupe de ariergard i avangard pe itinerarul Slatina erb ne ti (Olt) Tecuci (Teleorman) Vadu Lat (Girgiu) pe 10/22 martie 1821. (cu excep ia celui al Prusiei).000 de osta i. la por ile capitalei.000 c lare i 6. el amintea c de inea controlul teritoriilor de pe cele dou maluri ale Oltului i c mi carea pe care o conducea era îndreptat împotriva domnilor fanario i i a marilor boieri care se aliaser cu ace tia. Tudor a lansat o nou proclama ie c tre bucure teni. . Pe 16/28 martie. sOsta ii st pânirii din tab ra de la Co ofeni 800 de arn u i s-au al turat pandurilor. iar în condi iile intr rii iminente în Capital a celor aproximativ 16.000 pede tri. Ele s-au unit la Slatina o s pt mai târziu.000 de oameni. care aflaser despre dezavuarea mi c rii lui Tudor. la Bolintin Vale.

Liprandi-ofiter rus Ipsilanti. La apropierea armatei otomane de Bucuresti.I. pe atunci în imediata apropiere a Bucure tiului. indiferent de condi ia social . pandurii ajungeau la Ciorogârla. Tudor Vladimirescu a pãrãsit Capitala. Pe 17/29 martie. a hot rât deplasarea pe un drum ocolit. .din dispozitia lui Ipsilanti. incheiat. P. s se uneasc pentru ob teasca fericire . care evita orice eventual capcan a otomanilor de la sud de Dun re sau a arn u ilor din Capital .   Tudor.in ciuda acordului incheiat.un acord intre Tudor Vladimirescu si Iordache Olimpiotul.in urma unui simulacru de judecata.Iordache Olimpiotul il ridica pe Tudor din mijlocul taberei sale.Tudor Vladimirescu este ucis de catre Vasile Caravia. Liprandisi autorul unor interesante memorii in legatura cu miscarea pandurilorpandurilordescrie asasinarea lui Tudor Vladimirescu . pentru ca a doua zi pe sear s ajung la Cotroceni.in cazul unui atat otoman.se incheia la Golesti.La 21 mai.profitand de un complot al unuia dintre capitanii nemultumiti si de energica pedepsire a jafurilor si nesupunerii. Dup ce cu o zi mai înainte d duse o nou proclama ie prin care cerea tututror cet enilor rii. apreciind cã pãrãs rezistenta va produce mari nenorociri orasului. La Targoviste.prin care cei doi se angajeaza sa se sprijine reciproc. La 19 mai 1821. care aflase i el de atitudinea arului. pe 21 martie/2 aprilie pandurii au intrat triumfal în Bucure ti.capetenia eterista.I.

.In cele din urma.raspunzand ca nu are nimic si ca el a venit acolo pentru ca.lcasi.numai pentru a afla unde a ascuns banii.legandusi. De i înfrânt prin interven ia armatelor otomane.iar cunoscutul criminal Caravia a fost insarcinat sa-i ia interogatoriul.sa lupte impreuna impotriva turcilor.legandu-l au iesit noaptea afara din oras.l-a anuntat pe Tudor ca-l trimit la Divan chinuri. În prim vara lui 1822.viata lui intrTudor.Caravia l-a impuscat cu pistolul.Apropiindu-se de raul oras.Vladimirescu a suportat totul cu o tarie neobisnuita. Aceast ac iune a adus în Moldova.uninduca.prin tradare. de la Bucure ti i Ia i au fost trimise delega ii pentru a cere Înaltei Por i domni p mânteni. dup lunga perioad fanariot .mai mult decat actiunile lui Tudor.ApropiinduDambovita. Totodat . revolu ia a consolidat ceea ce Nicolae B lcescu va denumi mai târziu ca fiind Partida Na ional . viitor membru in divanul domnesc al Moldovei. lucru care a dus la înl turarea gravelor prejudicii aduse de Poart statutului de autonomie a celor dou ri Române. Din aceste delega ii au f cut parte printre al ii: Ioni Sandu Sturdza.dupa doua zile de cele mai crunte chinuri.iar descoperirea lor interesa pe toti. aruncat in rau sau intr-o fantana parasita. iar trupul i l-au capul.Acest scelerat la supus pe Tudor la tot felul de sachinuri.unindu-se cu eteristii. nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei i vornicul Iordache Râ canu.apoi i-au taiat capul.  Tudor a fost inchis in temnita mitropoliei. Revolu ia din 1821 a reu it s determine sfâr itul epocii fanariote prin restabilirea domniilor p mântene.caci credea ca are sume mari de bani pentru cumpararea de arme si munitie pentru panduri. un coborâtor al lui Vlad epe . din nou un domn p mântean în persoana lui Ioni Sandu Sturdza i în Muntenia\ pe Grigore al IVMuntenia\ IVlea Ghica.Atfel a fost curmata. Grigorie Dimitrie Ghica.

1919.ro-Revolutia_lui_Tudor_Vladimirescu_0c6e2.referat. Liviu. 1943. Iorga. Popescu. II. Hurmuzaki. Bodin.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1821 www. vol. Vladimirescu Sfânta Alian . D. III. 1927.  Bibliografie: Bibliografie: Nicolae. Bucure ti. Laz r. Liviu. noastre). Bucure ti. 1891. (De noastre). Teodor. Hadrian. Pompiliu. ti. Bucure ti. Ioan. Ioan. Bucure ti. Bodin. ti.ro/revolutia_1821/rev_tudor_vladimirescu. IorgaNicolae.1940.html www.ro-Revolutia_lui_Tudor_Vladimirescu_0c6e2. Tudor Valdimirescu în Bucure ti.html . Bardeanu: Pentru glia strabuna (Din luptele romanilor)            Surse: http://istoriaro.wikipedia. 1919.Istoria armatei roe ti. Viorel.html http://ro. Pompiliu. ti. Ion. Cimpeanu: medie a României Nicolae. Mihai. Cimpeanu: Istoria antica si Daicoviciu. românilor. Hurmuzaki. Contribu ii documentare la istoria revolu iei din 1821.3x. Daicoviciu. Ion. 1821. vol. Viorel. Eudoxiu. Vladimir ti. (De la 1599 pân în zilele ti. Eudoxiu. Nistor.1940.referat.. Documente privitoare la istoria românilor. r. Lupu: Istoria romanilor . Teodor. Bucure ti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful