P. 1
Revolutia de La 1821

Revolutia de La 1821

|Views: 132|Likes:
Published by Marian Adrian

More info:

Published by: Marian Adrian on May 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/12/2012

pdf

text

original

Scoala cu clasele l-Vlll nr.

8,Constanta

Desfasurarea Revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu de la 1821

Elevi:Zamfir Andreea Scripcaru Andrada Profesor coordonator:Constandache Zoica Rusu Georgiana

ca urmare a numeroaselor i ap s toarelor obliga ii de rent (claca. Nu numai ranii. fagasuri. accentuarea contradic iilor dinl untrul claselor dominante sau manifestat puternic la sf r itul deceniului al II-lea i începutul deceniului al III-lea al IIIIIsecolului al XIX-lea. Pe de alt parte. diferite d ri) i a abuzurilor ce f ceau i mai grea aceste obliga ii. dijma. de rela iile de produc ie sociale care p strau înc vechiul caracter feudal.  Cauzele acestei mi c ri s l luiesc pe de o parte în contradic iile antagonice dintre r nimea aservit i boierime. dar i târgove i erau profund interesa i de schimbarea vechii or nduiri. dezvoltarea for elor na ionale române ti cerea imperios scuturarea jugului otoman. Mo nenii i pandurii olteni au fost supu i unor d ri în bani greu de pl tit i amenin ri de a fi asimila i cu claca ii. Marea majoritate a poporului era profund nemul umita XIXde regimul social politic fanariot.Motive de nemul umire aveau i boierii concura i i chiar îndep rta i din dreg torii de elemnetele grecogrecolevantine ce se inmul iser pete m sur . în dezvoltarea schimbului de m rfuri i a produc iei pe noile fagasuri. Monopolul comercial otoman limitat dar nu desfiin at. . Cre terea nemul umirilor populare. îngr direa circula iei m rfurilor prin numeroasele v mi din interior cauzau mari prejudicii negustorimii i stârneau nemul umirile acesteia. în apari ia noilor for e productive i a noilor rela ii de schimb i produc ie care intra în conflict cu cele vechi.Greutatea fiscalit iii era resimtit de r nimea liber .

i Divanul. i au b gat groaza în boieri. eteriste.în virtutea cãruia avea dreptul de a exercita "vremelnica stãpânire" se legimiteazã actiunea lui Tudor. In februarie 1821 Tudor. reni. incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor aromani. A facut doua popasuri la manastirile oameni). Bucuresti. neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I. începând cu Proclama ia de la Pades i Scrisoarea c tre Poart Cererile norodului Pades românesc .In februarie-inceputul lui martie 1821.Ve tile despre r scoala din Oltenia au îngrijorat Comitetul de obl duire . a pornit spre Bucuresti. eteriste.000 de oameni).  elurile revolu iei de la 1821 au fost consemnate în diferite acte. Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu. primejduia si actiunea româneascã. Tudor este calificat tâlhar . eteristii. generate de comportamentul trupelor Vladimirescu. La 22 februarie 1821. Tudor si-a fixat februariesitabara la ân reni. tr d tor . . Strehaia si Tismana. Prin acordul cu "boierii patrioti" (23 martie) . Tudor Vladimirescu pãrãseste în grabã Oltenia si se-ndreaptã cãtre Capitala Tãrii Românesti. romani. unde se afla tabãra sa. prin Proclamatia datã la 20 semartie 1821 de la Cotroceni. condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. Eteriei. În aceastã situatie.La Iasi. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei. format la moartea domnitorului Alexandru u u. Au aparut neintelegeri intre turci. Deplasarea de la Iasi cãtre Bucuresti a lui Alexandru Ipsilanti. impreuna cu armata sa (10.La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. vr jma al patriei . f c tor de rele . conducãtorul revolutiei insistã asupra cauzelor care au determinat ridicarea la arme: pierderea drepturilor de cãtre români si jafurile de nesuportat.

recrutat din rândurile ranilor liberi. . Tudor a alc tuit o unitate tactic mai puternic i mai flexibil regimentul. Zona din nordul Olteniei a asigurat cele mai multe efective ale pandurilor i a jucat rolul de nucleu al armatei. care reveneau în alte ri gr nicerilor. implica i nu doar în agricultur dar i în negustorie. În perioada r zboiului din 1806-1812. În armata pandurilor au mai fost recruta i i mici boierna i.  Oastea revolu iei de la 1821 a fost una de factur r neasc . Aceast cre tere rapid a fost sesizat de reprezentan ii marilor puteri la Bucure ti sau Istambul.000 de oameni. subunitatea tactic de 1806baz fusese batalionul cu un efectiv de 445 de oameni. Istoricii apreciaz azi c aproximativ 75% dintre o tenii Adun rii norodului au fost panduri. de origine rural i proasp t intra i în rândul privilegia ilor. Recrut rile au fost impulsionate de principiile enun ate în Proclama ia de la Pade . întrNoua organizare s-a f cut îmbinând tradi ia cu inova iile în domeniul militar ale sacelor timpuri. Consulul austriac la Istambul compara nucleul ini ial al oastei pandurilor cu un bulg re de z pad care are aparen a de a se transforma într-o lavin . ace tia fiind recruta i nu numai dintre mo neni ( ranii liberi) ci i din rândul cl ca ilor. iar mul i dintre ei i în activit ile militare. Recrut rile s-au f cut în rândurile pandurilor prin sf g duirea de leaf i slobozenie . iar în rândurile ranilor cl ca i prin asigurarea scutirii de orice dare . Efectivele oastei pandurilor au crescut pân la aproximativ 20.

 Pentru a asigura controlu asupra rii. În plus. el amintea c de inea controlul teritoriilor de pe cele dou maluri ale Oltului i c mi carea pe care o conducea era îndreptat împotriva domnilor fanario i i a marilor boieri care se aliaser cu ace tia. cerea imediat în scris un r spuns de voi i bninele de ob te sau niu . sOsta ii st pânirii din tab ra de la Co ofeni 800 de arn u i s-au al turat pandurilor. 2. în condi iile în care consulii puterilor occidentale. la Bolintin Vale. Pe 16/28 martie. Divanul hot rându-se s rânducolaboreze cu pandurii. (cu excep ia celui al Prusiei).000 de oameni. declarând c mi carea pe care o conducea era menit câ tig rii drept ilor cele folositoare la toat ob tea . care aflaser despre dezavuarea mi c rii lui Tudor. . dou coloane ale armatei revolu ionare roe ti au plecat spre capital . S-a pornit din nou în mar c tre Scapital . i caimacanii desemna i de Înalta caimacani Poart . p r siser îngrab Bucure tiul. Tudor a trimis o delega ie Divanului rii cu un memorandum. Tudor a lansat o nou proclama ie c tre bucure teni.000 c lare i 6. la por ile capitalei. La 28 februarie/12 martie. iar în condi iile intr rii iminente în Capital a celor aproximativ 16. e adev rat. cu asigurarea flancurilor i a unor trupe de ariergard i avangard pe itinerarul Slatina erb ne ti (Olt) Tecuci (Teleorman) Vadu Lat (Girgiu) pe 10/22 martie 1821. Ele s-au unit la Slatina o s pt mai târziu.000 pede tri. pandurii au executat mar ul spre Bucure ti. Proclama ia lui Tudor a avut un efect imediat. prin care cerea unirea tuturor for elor responsabile ale rii.000 de osta i. ceea ce ridica efectivele lui Tudor la aproximativ 8.

din dispozitia lui Ipsilanti. s se uneasc pentru ob teasca fericire . P.I.profitand de un complot al unuia dintre capitanii nemultumiti si de energica pedepsire a jafurilor si nesupunerii. La 19 mai 1821.Tudor Vladimirescu este ucis de catre Vasile Caravia. pandurii ajungeau la Ciorogârla.Iordache Olimpiotul il ridica pe Tudor din mijlocul taberei sale. pe atunci în imediata apropiere a Bucure tiului. Liprandi-ofiter rus Ipsilanti.I. a hot rât deplasarea pe un drum ocolit. care evita orice eventual capcan a otomanilor de la sud de Dun re sau a arn u ilor din Capital . . La apropierea armatei otomane de Bucuresti. pe 21 martie/2 aprilie pandurii au intrat triumfal în Bucure ti. Pe 17/29 martie. Dup ce cu o zi mai înainte d duse o nou proclama ie prin care cerea tututror cet enilor rii. apreciind cã pãrãs rezistenta va produce mari nenorociri orasului.in cazul unui atat otoman. indiferent de condi ia social . Liprandisi autorul unor interesante memorii in legatura cu miscarea pandurilorpandurilordescrie asasinarea lui Tudor Vladimirescu . pentru ca a doua zi pe sear s ajung la Cotroceni. care aflase i el de atitudinea arului.un acord intre Tudor Vladimirescu si Iordache Olimpiotul.La 21 mai. Tudor Vladimirescu a pãrãsit Capitala.in urma unui simulacru de judecata.   Tudor.se incheia la Golesti. incheiat.in ciuda acordului incheiat.capetenia eterista.prin care cei doi se angajeaza sa se sprijine reciproc. La Targoviste.

  Tudor a fost inchis in temnita mitropoliei.raspunzand ca nu are nimic si ca el a venit acolo pentru ca.prin tradare. Aceast ac iune a adus în Moldova.apoi i-au taiat capul.Apropiindu-se de raul oras. viitor membru in divanul domnesc al Moldovei.Atfel a fost curmata. lucru care a dus la înl turarea gravelor prejudicii aduse de Poart statutului de autonomie a celor dou ri Române.Vladimirescu a suportat totul cu o tarie neobisnuita. un coborâtor al lui Vlad epe . De i înfrânt prin interven ia armatelor otomane.lcasi.l-a anuntat pe Tudor ca-l trimit la Divan chinuri. În prim vara lui 1822. dup lunga perioad fanariot .uninduca.legandu-l au iesit noaptea afara din oras. Totodat . Revolu ia din 1821 a reu it s determine sfâr itul epocii fanariote prin restabilirea domniilor p mântene.Acest scelerat la supus pe Tudor la tot felul de sachinuri.unindu-se cu eteristii.Caravia l-a impuscat cu pistolul.iar cunoscutul criminal Caravia a fost insarcinat sa-i ia interogatoriul.dupa doua zile de cele mai crunte chinuri.caci credea ca are sume mari de bani pentru cumpararea de arme si munitie pentru panduri. nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei i vornicul Iordache Râ canu.ApropiinduDambovita. iar trupul i l-au capul.viata lui intrTudor. din nou un domn p mântean în persoana lui Ioni Sandu Sturdza i în Muntenia\ pe Grigore al IVMuntenia\ IVlea Ghica. de la Bucure ti i Ia i au fost trimise delega ii pentru a cere Înaltei Por i domni p mânteni.iar descoperirea lor interesa pe toti.numai pentru a afla unde a ascuns banii.mai mult decat actiunile lui Tudor. Grigorie Dimitrie Ghica. aruncat in rau sau intr-o fantana parasita.In cele din urma. .legandusi. revolu ia a consolidat ceea ce Nicolae B lcescu va denumi mai târziu ca fiind Partida Na ional .sa lupte impreuna impotriva turcilor. Din aceste delega ii au f cut parte printre al ii: Ioni Sandu Sturdza.

html . IorgaNicolae. Pompiliu. vol. 1891. Liviu. 1927. Daicoviciu. Hurmuzaki. Bucure ti.referat. Viorel.ro-Revolutia_lui_Tudor_Vladimirescu_0c6e2. Cimpeanu: Istoria antica si Daicoviciu. D. Bucure ti. Iorga. III. Nistor. II. Vladimir ti. 1919. Lupu: Istoria romanilor . (De noastre). Contribu ii documentare la istoria revolu iei din 1821. (De la 1599 pân în zilele ti. ti. r. Vladimirescu Sfânta Alian .3x. Eudoxiu.  Bibliografie: Bibliografie: Nicolae. Eudoxiu.Istoria armatei roe ti. 1821. Popescu.html www.1940. Pompiliu.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1821 www. Mihai. noastre).ro-Revolutia_lui_Tudor_Vladimirescu_0c6e2. Bardeanu: Pentru glia strabuna (Din luptele romanilor)            Surse: http://istoriaro. 1919. Hurmuzaki. Bodin. Ion. Cimpeanu: medie a României Nicolae. Hadrian. vol. ti. Laz r. Ion. Ioan. Tudor Valdimirescu în Bucure ti. Bodin. ti. Bucure ti.ro/revolutia_1821/rev_tudor_vladimirescu.wikipedia. Bucure ti. Liviu. Viorel.. Documente privitoare la istoria românilor. 1943. Bucure ti. Teodor. românilor.referat. Ioan. Teodor.1940.html http://ro.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->