Scoala cu clasele l-Vlll nr.

8,Constanta

Desfasurarea Revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu de la 1821

Elevi:Zamfir Andreea Scripcaru Andrada Profesor coordonator:Constandache Zoica Rusu Georgiana

de rela iile de produc ie sociale care p strau înc vechiul caracter feudal. . îngr direa circula iei m rfurilor prin numeroasele v mi din interior cauzau mari prejudicii negustorimii i stârneau nemul umirile acesteia. accentuarea contradic iilor dinl untrul claselor dominante sau manifestat puternic la sf r itul deceniului al II-lea i începutul deceniului al III-lea al IIIIIsecolului al XIX-lea. Monopolul comercial otoman limitat dar nu desfiin at. Pe de alt parte. Mo nenii i pandurii olteni au fost supu i unor d ri în bani greu de pl tit i amenin ri de a fi asimila i cu claca ii. Cre terea nemul umirilor populare. dar i târgove i erau profund interesa i de schimbarea vechii or nduiri. în apari ia noilor for e productive i a noilor rela ii de schimb i produc ie care intra în conflict cu cele vechi.Motive de nemul umire aveau i boierii concura i i chiar îndep rta i din dreg torii de elemnetele grecogrecolevantine ce se inmul iser pete m sur . Nu numai ranii. Marea majoritate a poporului era profund nemul umita XIXde regimul social politic fanariot. dijma.  Cauzele acestei mi c ri s l luiesc pe de o parte în contradic iile antagonice dintre r nimea aservit i boierime. în dezvoltarea schimbului de m rfuri i a produc iei pe noile fagasuri. ca urmare a numeroaselor i ap s toarelor obliga ii de rent (claca. diferite d ri) i a abuzurilor ce f ceau i mai grea aceste obliga ii.Greutatea fiscalit iii era resimtit de r nimea liber . fagasuri. dezvoltarea for elor na ionale române ti cerea imperios scuturarea jugului otoman.

eteriste. Prin acordul cu "boierii patrioti" (23 martie) . incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor aromani. i Divanul. i au b gat groaza în boieri. conducãtorul revolutiei insistã asupra cauzelor care au determinat ridicarea la arme: pierderea drepturilor de cãtre români si jafurile de nesuportat. începând cu Proclama ia de la Pades i Scrisoarea c tre Poart Cererile norodului Pades românesc . Deplasarea de la Iasi cãtre Bucuresti a lui Alexandru Ipsilanti. Tudor si-a fixat februariesitabara la ân reni.La Iasi. prin Proclamatia datã la 20 semartie 1821 de la Cotroceni. Strehaia si Tismana. Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu. În aceastã situatie. A facut doua popasuri la manastirile oameni). generate de comportamentul trupelor Vladimirescu. Tudor este calificat tâlhar . eteristii. unde se afla tabãra sa. Au aparut neintelegeri intre turci.  elurile revolu iei de la 1821 au fost consemnate în diferite acte.000 de oameni).La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. tr d tor .In februarie-inceputul lui martie 1821. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei.Ve tile despre r scoala din Oltenia au îngrijorat Comitetul de obl duire . format la moartea domnitorului Alexandru u u. primejduia si actiunea româneascã. neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I. f c tor de rele . . La 22 februarie 1821. a pornit spre Bucuresti. reni. vr jma al patriei .în virtutea cãruia avea dreptul de a exercita "vremelnica stãpânire" se legimiteazã actiunea lui Tudor. eteriste. romani. impreuna cu armata sa (10. Bucuresti. Tudor Vladimirescu pãrãseste în grabã Oltenia si se-ndreaptã cãtre Capitala Tãrii Românesti. condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. In februarie 1821 Tudor. Eteriei.

implica i nu doar în agricultur dar i în negustorie. Consulul austriac la Istambul compara nucleul ini ial al oastei pandurilor cu un bulg re de z pad care are aparen a de a se transforma într-o lavin . Recrut rile s-au f cut în rândurile pandurilor prin sf g duirea de leaf i slobozenie . subunitatea tactic de 1806baz fusese batalionul cu un efectiv de 445 de oameni. de origine rural i proasp t intra i în rândul privilegia ilor. Tudor a alc tuit o unitate tactic mai puternic i mai flexibil regimentul.  Oastea revolu iei de la 1821 a fost una de factur r neasc . Zona din nordul Olteniei a asigurat cele mai multe efective ale pandurilor i a jucat rolul de nucleu al armatei. recrutat din rândurile ranilor liberi. În armata pandurilor au mai fost recruta i i mici boierna i. care reveneau în alte ri gr nicerilor. . Aceast cre tere rapid a fost sesizat de reprezentan ii marilor puteri la Bucure ti sau Istambul.000 de oameni. Istoricii apreciaz azi c aproximativ 75% dintre o tenii Adun rii norodului au fost panduri. iar în rândurile ranilor cl ca i prin asigurarea scutirii de orice dare . ace tia fiind recruta i nu numai dintre mo neni ( ranii liberi) ci i din rândul cl ca ilor. Recrut rile au fost impulsionate de principiile enun ate în Proclama ia de la Pade . iar mul i dintre ei i în activit ile militare. întrNoua organizare s-a f cut îmbinând tradi ia cu inova iile în domeniul militar ale sacelor timpuri. În perioada r zboiului din 1806-1812. Efectivele oastei pandurilor au crescut pân la aproximativ 20.

care aflaser despre dezavuarea mi c rii lui Tudor.000 pede tri. Proclama ia lui Tudor a avut un efect imediat. Tudor a lansat o nou proclama ie c tre bucure teni. iar în condi iile intr rii iminente în Capital a celor aproximativ 16. dou coloane ale armatei revolu ionare roe ti au plecat spre capital . ceea ce ridica efectivele lui Tudor la aproximativ 8.000 de oameni.000 c lare i 6. (cu excep ia celui al Prusiei). prin care cerea unirea tuturor for elor responsabile ale rii. declarând c mi carea pe care o conducea era menit câ tig rii drept ilor cele folositoare la toat ob tea . în condi iile în care consulii puterilor occidentale. cerea imediat în scris un r spuns de voi i bninele de ob te sau niu . i caimacanii desemna i de Înalta caimacani Poart . 2. cu asigurarea flancurilor i a unor trupe de ariergard i avangard pe itinerarul Slatina erb ne ti (Olt) Tecuci (Teleorman) Vadu Lat (Girgiu) pe 10/22 martie 1821. Tudor a trimis o delega ie Divanului rii cu un memorandum. la por ile capitalei. Pe 16/28 martie. Ele s-au unit la Slatina o s pt mai târziu. În plus. pandurii au executat mar ul spre Bucure ti. el amintea c de inea controlul teritoriilor de pe cele dou maluri ale Oltului i c mi carea pe care o conducea era îndreptat împotriva domnilor fanario i i a marilor boieri care se aliaser cu ace tia. . la Bolintin Vale. p r siser îngrab Bucure tiul. Divanul hot rându-se s rânducolaboreze cu pandurii. sOsta ii st pânirii din tab ra de la Co ofeni 800 de arn u i s-au al turat pandurilor. Pentru a asigura controlu asupra rii. La 28 februarie/12 martie. e adev rat.000 de osta i. S-a pornit din nou în mar c tre Scapital .

prin care cei doi se angajeaza sa se sprijine reciproc.Tudor Vladimirescu este ucis de catre Vasile Caravia. pandurii ajungeau la Ciorogârla. s se uneasc pentru ob teasca fericire . P. Tudor Vladimirescu a pãrãsit Capitala.profitand de un complot al unuia dintre capitanii nemultumiti si de energica pedepsire a jafurilor si nesupunerii.se incheia la Golesti.La 21 mai. Pe 17/29 martie. .Iordache Olimpiotul il ridica pe Tudor din mijlocul taberei sale.I. pentru ca a doua zi pe sear s ajung la Cotroceni. care aflase i el de atitudinea arului.I. pe 21 martie/2 aprilie pandurii au intrat triumfal în Bucure ti.capetenia eterista. care evita orice eventual capcan a otomanilor de la sud de Dun re sau a arn u ilor din Capital . apreciind cã pãrãs rezistenta va produce mari nenorociri orasului. La apropierea armatei otomane de Bucuresti. Liprandisi autorul unor interesante memorii in legatura cu miscarea pandurilorpandurilordescrie asasinarea lui Tudor Vladimirescu . indiferent de condi ia social . La 19 mai 1821. incheiat. pe atunci în imediata apropiere a Bucure tiului. a hot rât deplasarea pe un drum ocolit.   Tudor.din dispozitia lui Ipsilanti. La Targoviste. Dup ce cu o zi mai înainte d duse o nou proclama ie prin care cerea tututror cet enilor rii.in ciuda acordului incheiat.un acord intre Tudor Vladimirescu si Iordache Olimpiotul. Liprandi-ofiter rus Ipsilanti.in cazul unui atat otoman.in urma unui simulacru de judecata.

unindu-se cu eteristii. viitor membru in divanul domnesc al Moldovei.lcasi.prin tradare. aruncat in rau sau intr-o fantana parasita.apoi i-au taiat capul.iar cunoscutul criminal Caravia a fost insarcinat sa-i ia interogatoriul. revolu ia a consolidat ceea ce Nicolae B lcescu va denumi mai târziu ca fiind Partida Na ional .dupa doua zile de cele mai crunte chinuri.uninduca. din nou un domn p mântean în persoana lui Ioni Sandu Sturdza i în Muntenia\ pe Grigore al IVMuntenia\ IVlea Ghica. În prim vara lui 1822.sa lupte impreuna impotriva turcilor.legandu-l au iesit noaptea afara din oras.caci credea ca are sume mari de bani pentru cumpararea de arme si munitie pentru panduri. dup lunga perioad fanariot . Din aceste delega ii au f cut parte printre al ii: Ioni Sandu Sturdza. nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei i vornicul Iordache Râ canu.Apropiindu-se de raul oras. . lucru care a dus la înl turarea gravelor prejudicii aduse de Poart statutului de autonomie a celor dou ri Române. iar trupul i l-au capul. Totodat .Vladimirescu a suportat totul cu o tarie neobisnuita.l-a anuntat pe Tudor ca-l trimit la Divan chinuri. Aceast ac iune a adus în Moldova.Caravia l-a impuscat cu pistolul. de la Bucure ti i Ia i au fost trimise delega ii pentru a cere Înaltei Por i domni p mânteni.Acest scelerat la supus pe Tudor la tot felul de sachinuri. un coborâtor al lui Vlad epe .legandusi.mai mult decat actiunile lui Tudor.viata lui intrTudor.raspunzand ca nu are nimic si ca el a venit acolo pentru ca.  Tudor a fost inchis in temnita mitropoliei. Revolu ia din 1821 a reu it s determine sfâr itul epocii fanariote prin restabilirea domniilor p mântene. Grigorie Dimitrie Ghica.iar descoperirea lor interesa pe toti.Atfel a fost curmata.In cele din urma.numai pentru a afla unde a ascuns banii.ApropiinduDambovita. De i înfrânt prin interven ia armatelor otomane.

Teodor. 1919.  Bibliografie: Bibliografie: Nicolae. Bucure ti. vol. noastre). Iorga. Vladimir ti. Liviu. 1891.1940. r. Teodor. Documente privitoare la istoria românilor. Eudoxiu.referat. III.ro-Revolutia_lui_Tudor_Vladimirescu_0c6e2. Vladimirescu Sfânta Alian . IorgaNicolae. Contribu ii documentare la istoria revolu iei din 1821. Daicoviciu. Laz r. 1919. ti. Bodin. Eudoxiu.3x.html www. Bucure ti. Ion. Pompiliu. Bucure ti. Hurmuzaki. Hadrian.wikipedia. 1821.1940. Ion. ti. Cimpeanu: medie a României Nicolae. Bucure ti. 1943. vol. Tudor Valdimirescu în Bucure ti. II. Hurmuzaki.ro-Revolutia_lui_Tudor_Vladimirescu_0c6e2. Liviu.. Ioan. Viorel.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1821 www. Bucure ti. Popescu. Pompiliu. Bodin. (De noastre). Ioan.Istoria armatei roe ti. Viorel. ti. românilor. Bardeanu: Pentru glia strabuna (Din luptele romanilor)            Surse: http://istoriaro.html .html http://ro.ro/revolutia_1821/rev_tudor_vladimirescu.referat. (De la 1599 pân în zilele ti. 1927. D. Nistor. Cimpeanu: Istoria antica si Daicoviciu. Mihai. Lupu: Istoria romanilor .