... c_~--- '"",,- "<,,,,--,,"~""H -"""'~ -~. .., ,-..

=-~=\

S.N. lAZAREV
"t~
-< '
s.

KARMA
SAU ARMONIA DINTRE FIZIC,
PSIHIC ~I DESTT~
:"
1

,
, 1
1
. i

\ 1

~
'1
\
~
'~
\

S.N. LAZAREV
'K"-RMA
SA-':'J ARl'vI0.NXA DINTR
I<'IZIC:, PSII-IIC: ~..: DESTI
'"
;~ "

t MOLDOVA
I.S.B.N.: 973..5 .
r
''" .
'"

::'i.

S.N LAZAREV

KARMA il
SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I
" DESTIN" "

Traducere. prefata ~i note:'

il
Hie J;>anilov
1t
.
1 . ,
1

,.
l
!, ,...
.
"

. B.~:~~~~ASI
(:«'111,"11 1111""".1<1"1111'1.
',U''I'''II : ~mlll'III~I~
.1//f/"///Jull//I,'1 Idll'.III"
Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1
(:;111"111/''''''''0\1'' IJ)/) 1

M,,!dm'lI-
;:,
'Toate drept~n'e
la~l - (,(,00

!
asupra acestei .edq" apartin Edlturll
~
MOLDOVA
.
~.,~
.j
1

....
....

~
..,

" ""':-
.."
,'<"',,,-.-',." .,," . JI
'>";:: ~;\;'~>_:;-::, .,~'. ,~
,', .. .'
 ~o'..;..

;' , 1.
.t.
, ) \o~'

/1 1
f

"";

PREFATA
~..

~I Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/ 0 inde/ungata

;t
riltilcire printr./111 imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd
\'itlla!ia .çqà cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca pece\Ja
I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vci ,!j,
hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie
lahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrÙx/atii
Jill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llflde fap/II/ cd acest
'
lahirim reprezinta 0 f,Îtercare;' ~Pedeap.\ti .vau 0 gluma pro<l61ll
,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu
tllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei.
$ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/
Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I»:-ill .'
"'
-. argume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg
edijfChl/ Jilo,vofiei materialiste , afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte
;'.
'.
grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. Autorol
, .<
'10. lucmriJ, . Serghei Nikolaevici 'Lazarev,
- lm cu1tOSCu1
hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiei
n~fionale, a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care ar
. PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra
~
/
diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand "ma.fajul".
IS.B.N: 973-572-019-J hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala,
de f°1>1,nu se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn!
JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent, la
care recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, un
.... pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv doua
ll1ni '-71a serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~ave sap/amani dupii
r
J
 . .........
(; 1
7

. I~i~decareaacest~ia,.~cientul se Îmbolniive~tede plamiini... Care este regimUl

.
alimentaI" ~icomporlamentul gravidei HI
A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele În pracÜca sa, il duc pe Sc /ff1:lpulsarcinii7
Lazarev ~a concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se. Care sunt cauzele sterilitafii ,yi'Clintpotfi.eliminate acestea?
aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind IÎt. Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la .
.
cont!nuqre nesçhimbatii. . Învataturi'i.z
Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comun Ne paij;e Într-adeviir sfiirJitullumii?
autoru/, ale ciirui rezultate În diagnosticarea ~i tratarea holilo~ È-xistiÎ vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira Împatriva.
(chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$itcu mult grani/eie ,tiirÙsale, a . .
. lor?, : "'/
elahorat 0 metoda proprie În care se Îngemiineaza cele mai Cunt ne plltem schimhÇl soarta În bine?
. Vfahtle principÙ ale filosofiei clasice .orientale (În ~pecial ale
$tim .l'Cine, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. .
celellndlene), ale eticii ~i moralei cre§tine, cu cele mai fl(li . ln ceea' ce prive~te,alimentafia, autorul car/ii "Karma~sau
.
. ouceriri fu. domenitJl .~tiin/elor medicak. Cartea' sa este. 0 Armonill dintre fizic, psihic, spirit.§i destin" afirmaca are O.
pledoarie' convingatotue pentru Întoarcerea.' la valorile mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul În care 1
primordiale ale' eti~ii §i motalitatÙ futruciit ig~orareaacestora itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite
consfltUle,. Îh ~pinia autorului, cauza princiwl4 à În:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/
~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCÎa! ()cmpa sfaturilesale privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui -.
If/ ultlmuldecenill §i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de condifie primordiala Î11prevepirea nu numai' et celor mai
auforu!. acesteic(up este confirmata de mU!limea .cazuri!or gr~ave holi,dar iji a celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai'
rezolvatç, <if:el, cQZ/AriÎn fara carora. mec(icina oficiala .l'-a ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i a
.
dovedlt afi nepuÜncioosii. . ..
\ de.stinuilli, neMmtindÎn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla În
CitilUi flceasta carte. yom descoperi plini de~ilrpJ;indete ca noi ÎJl~'ine~i ca este la Îndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (În
. o'flulnu~$e llkntifica d04r çu organismul fizic, ci reprezinta.p bine .sau . În l'au). ln prezent .capacitafile hÎoenergetice ale.
structura cu mu/t mai. 'C/Q1IplexiiÎn care fizicul este. doar () pamenUorau crescutincredihi/ de mult, fapt pentru cflre.oriçe
slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i1). intel'Vi!ntie la nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentru
lrt.terdepemkn/a dmtre .lJzic,psihic, spirit # desÜn este. .ru~#fiuta p~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre
de <P'~mente convlllgatoare ~i, mai ales, . de fapte- reak din
"
core.çJJUnzatoare . .l'au un camportament. . etic irepro§ah!l:
pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt\. ~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' În cllprinsul qcestei
convmgator,za 0 serie lk Întrebiiri care framiinta demulta carfi, civem tati, Însa purini aameni '.\'Untdotafi de la natura .cu
. .
vreme COTl4I11llfr!le
noastre: '.
[Yutaea dea "vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'.
'
Ne put:m .DqJ:fÇ,
vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara ,\ hlocâÎnpurilor În scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al
-
sa ne operam? ,
restahilirii . sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditând asupra
Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum? ~'(1::urilorexpuse ~i urmândll-i prescrip/iile, ne vom. putea .
Sunt, . ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere a vindeça singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe
.il'!f(Jrmarieiereditare? ' . . nenorociri, care ne-au fo.~t harazite ~i.care slInt codate În karma
.~
Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQPÙ safllito.yi. fiecrfruia dintre no,i.
. .
ferl/l de boil ~'I7tenorociri? . ,
'. . KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i .
.1.'
1 idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; În vbunea /1{1

~
",
..,.
,'-,'~
t,
;'f
 ":
... . ~ .

,
8

S.Ldzarev, "1IfI~canism. derlisp/litire a ftlptelorpiimante:fti

".
,;
l

'.
~
.~
\'"
.\,~~.
'

- :-:1'\ '
, <.

,.
.,

. Cuno~~ ~st mecan~$m. (10/ scopul cdrlii apesta :fi este)

, omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta. . ,
. .
. . Traducerea.~ipubli~,!,ea ÎnRomania aacestei ciirp ;!ferii
'

. :ltltorliorno~tn I!°:'bli'tate,a de a iritra Înposesia unui veritabil pin partea autorului

indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi la
f:lCeastaC14f1Ipiiniide veacuri ce se consuma sub semnul unei . .,:,
profunde ~ penculoase crize spiritual-morale. Stimati ci~tori, ÎDaint\'; de~i trjjCe la lecturaacestei càrti.
f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reçomand cu ÎI!sistentii sa ~u
~~ d~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau
/lie Danilov. ;i.r#L~ nutrip.sentimentenegative fatiide c~vasau d" cÎneva.
'

"<.p"vep Îl;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg

'tef.~În contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei conceptÎÎ
,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii spirituale care
~..
~~verlleaza lumea m~r\ala, analiza posibilita!iior de penetrare ID
, i "\U1iversulbioenergettcii, ,-
" "
~,- ; f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e

'
':'"
"
,Ii ~~~~ve asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia
1,yj ~~'ilitp.ecanlSl1lelecare d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~
.1'. 1
: !
. .'.'..~det;e.mbi~e~etica }ntrQcât,auto~eçfÎl?n8Joaomului
.~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent , lumll,mcof!Juraware,.,pnn
1 erarea individului ca.parte
;: \ ~'~' .'~J elegereitlegilor aceste
:
., " ,ia,Prin.
'
'
.'
'
_. ., . '
''''lntegfilDtaa ,
,
structum . umvers'ulul.'
. , ,
. , ,. .
, ., .; .., ,
.. . ,', : .

'. ".

~f; L\!mea conte~porana ,$-a-Îndep!rtat .mult de izvoar~le -

.
'1" 1 :,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ un vas Înderivii, tira
~.~ 1 ,
" 1
'càpÎtan, cu rnotQrulstricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprins
" CIediscordie, Unii dintre rna.rinari Î~i dau searna de situat.i~,;. tragica
.
1 ",
'. "
.~. care, se afIii" ~l au' Începnt sa se Janse2ie apeluri pentru
'r\1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz Însa, ~i
despre acest luclitt nu ~tie' nimeni,consta În faptul ca vasul se
: <mdreapta spre recifi ~i ca nici 'l'nacar repararea m~inilor ny-I va
/ ,

. salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbati direcf.ia.

,.," /.
,. 1 Omenirea se 'afla,ID fata unei primejdii cu mult mai serioase
decât cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele
11 . mai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le
... simiim 'deoarece moiutea survinernaiÎntâila nivelul-biocâmpului
\~

~. ,." .
 ,

JO Il
'";;""
-
<~:~' , w
~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se '. .'
afla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc
"",
. '';':''' purilor. Nu SÏatulesCpe mmem, din cei
,''''ou'' . ce vor citi cartea, sa
.' ' 'A
.
t IUCTU este pencu 10S nu numai pentru '

'?'~a la fel ca_mme. ~es '. . .

astâzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflaÎn corp,ul copiilor frivolitate sa-mi repete experiehta. CI ~I
,
~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este mai deteri~ratspiritul 'amuI care ar Incerca dm ,

nostru astâzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea

:~:
,.,pentru rudele acestula. De aceste pro bleau me se poate ocupa numal
anumite puteri ~i 'care
spirituala ~i fizjca -,a urm~ilor rio~tri. ' ,
, "
i':un cerc, foarte res trâns
"
.
de
~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p
oamem care
-
re tire În acest domemu."
'.
'
Cuno~tintele pe cIVe le-am 'dobânclit prin studierea structurii i~> În. fine, multl cltlton v?r gas -~ Îh carte fapte n~teptate ~I cu '
biocâmpurilorumane sunt absolU\serioase.' C -' dulla scene din literatura
i:~totu1 mso Il' te , care-I vor tnmlte cu gan
"".
,PotentialuJ spirimal" acumulat de sfinji, preziciitori,
"
. F
..'S""
. : ,

jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape În

-
.,-,,

:t'I,
'
,',

<, Eu Însa sunt cerce",

, ,
'." tor °1~., onca'. -t VI. 5-aJ: par- ea de incredibile,
,

fotalitate 'epuizat Ütrgândireastrategica neevoJuata reprezintii un '

Xfaptele expusesau conc"1UZIl "le la oare .'
amaJuns, va- asigur ca ele ,

pericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu

'

1. 'firIDatii.. nu o. data- de
"

'iconstituie 0 realit;tte, probata- ~I con ,

spre Întelegerea ':Iumii ÎneonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i
::~ezultatele
, activitiitii
.
mele. '
" prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unor j,',~':' "
sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns În fara
dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii În
, ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecare om În parte Îh
'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru
sparta oamenilor~iviafaUniversuluf ' ,
,

" Imaginafi-va ullTlatoarea situafie: un rbm care dbre~te sa, ,

de Vl'n
a con,du ciit O r ' auto e s ezat la v 0 lan, legadao Chl' i se'
.'
aratii.
, j'Je ce ,pedala
,
sa ap entru; a acce1era
'
' ~i cu aceasta
' se
Încheie'
,_ instruirea sa ca ,, er.Camacel~i
, ,
,
este ~i nivelul' ,
, ,

." ,
CU1IO$tinteloractuale În - d6meniid
"_
,', '
,,

bioenergeticii, cuno~tin'tl!care
'
, , _
, ,
,.,.
.. .
,
, , .o..

pot fi dobândite Într~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! de

\' piPerate Îh multimea ~colilor de parapsihologié. Aceste' ~coli
difera'una de cealaltamlmai prin
"marca ma~inii" ~i prin.
"capacitatea cilindrica". De Început Însa trebuie sa se Înceapa cu
studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aie
atitomobiIuluL" ,
" '
-.",
Fii.ramteJegerea Jumii Înconjuratoare, a propriei persoane,
:'t
rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii În bioen~rgeticil
pot fi cu mult'mai pilgub!toare decât conducereaautoturismului
, cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor de
comportament În ,sfera spiriinlui. ,
' i
~i Încii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am
!
vazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii În structura l

\"
f ~
 \',~

,
IL

{.
j,

CÀPITOLUL 1
...
'",

. .:.~ 1
~'
\
\

,
, ,,'
"
~
. .'

, Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor ~i' 1

istoria 4ezvolt4rii acesteia.

/' ,:r

,
"Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI! ,mi
. me""iali NI l'IIgat la Damnezeu sil°i dea' daral
vi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce
, 'Itarelwui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se .
,",/- &J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ)ulrmezeu sII-i
dea pe acela de a-§i vedea
. ~a acesr dar lÎ sII i-l, .' '
,. propriik pl/cate",
. .
,. .' .
"
,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau
.- ~ fost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0
intelegerefilosOficà a lumii cât ~ deconfirmarea tIfà echivoc,in
activitatea practicâ a prlncipalelorpreinise teoretice ~ filosofite.
,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? În prezel1t in fata
omenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau
") nerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor,
1 'Îndeo~te se considera cà principalele probleme se datoresc
~ dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de
8,
factori externi. în realitate insàcauza principalii a ràului sti chiar ..
, ' 1 . În om ~i pentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa
.... 'i,
l 'ne ~hinibiim ,no!,~e, à te schimbi pe tine Îosuti ~'mult maC

~
'
"",,:, ,

' 1
.----
 .'
'l'#
/4
.15

-.
'
",'dffioo,decat sâsOhimbilumeaÎn . w,'
",
.,..
, conJuratoare, Noi'nu 'dis p "
de pârghiile InIJoacele 1 ", ~i sist'~me1e necesare un: ID
prezell.t "
,
,
:,
"ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel
mod!] 1 carea radicala a mo
,

"
, "
" ,',-
. du l w nostru de gând'~"u de tendinte, a1;tfel4e procese existâ deja În stRee embrionara.
,.." noastre' a ~pmtualitapi " ' noa,;;tre ., Ire, a concepJ:iiJpr ' '

,
" .. . ". C ~Ie . propuse de fil~' ~
i,
Am sa Încerc sa deslu~esc c!luZei~. stiitÎi fizice alamUmte fi
. ~amenilor,
contemp oram sunt, ID ce nIaI feric't sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a
" . ' l """",II '

. 1 caz, 0 'IDcercare ".~

'
'., r econsl.derare a bagajului,
,

'1i
:f
".
"

qmo~tmtelor
' noastre În timp, [" acesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale câmpurilor,
. c,eforturiIe ar trebui Can al ' ,

IZatespre Întele'gerea lmnii,spre ' c~ '

,
'

sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea'

cautal'~'
,

iiiIor"de autoperfecponare Ca sa '.

'

posibilitatilor umane. Întelegere~ lumii Înconjuriitoare ~i 0 Înalta

'., pop schlmba lumea ca w " .'
, ,exerclta 0 influen'a ,asupra el trebuie mal',' mtâi s-o ' sa pOJ:l autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului
Întrucat" În(elegerea , În(ele";. ,
. lumiire ' .' ~' 0- ,nostru ~i a sufletului, Acum aceasta l'eprezintâ conditia
,prezIDta mceputuI h'Imbarn ."
.J\deseori avem ' 0 reprezentare defo '.'
sc ei. '

obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuteÎn aceaSta carte

'.
,sa w , rm afa despre lume Încercând "
,

çilStru!8âJ!du.ne ,
~
subordonâmorb~e
totod at"'
c'
an. d
a, ~Ipe nOi Ar treb '
d e fapt noio distrugem '
'
ne.ajuta sa ne dâm seama de complexitatea problemelor care sulu
,
,

astiizi În fata fieciirUi om, ,mai ales ca Înyltimii câtiva ani s-au
g
.' radu'1 dependentei n O astre fa'" "p!Sa " ne con~tientizâm
" .1 " ,
'

. ta e 1ume §I leg t d'> ,d

'
' , , intensificat proceseleenergetice pe pâmânt ~i acu!\1 ceea ce se '.
' '
Cllte ~iilte;lZâ ~i se dèivOlt:I~::~asta, sa
, cuno~tem 1 giI d ',
, ,

' '
nume~te katma În bioenergeticii, ,0 adevlirataLege atalionului,
,
,Cercetâr~e ;e~~e Je electuez sunt onentate "
. ,
,

'aclioneazii de zece ori mai repede ca Înainte, '

asupra Întelegerii Ii ceea' ' În primu! rand' , ' "
ce reprezmtâ omul, ' Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl
subcon~tiinfa, Universul con~tiinta' În~egii 100le "lieti."Încii din oo'pilarie,am' sirntit În mine ni~
, '
',' dispçmibilitati uri* Însa Ie-amdirijat În morl intuitiv nuin
'"ESte.
, pomltIva confOnTI careia ,timpul sa t~:rtmtâm
. r'a re.prezentarea
materialistâ
omu,l'mcepe ~He sfii~~te cu e '
"
, direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca
safiziqi; 'Omul est"e ,;un slstem rofi XISt enta
, ,
comp lex ' dl!1care doar ,ca eva ptocente"OrmatIv-energetic
t 11
'
"
foan e ,
. .

"
am simtit jntotdeauna ca' Întelegerea.e. maiirnportantâ
acumularea ~i dezvoltarea capacitatilor.
'. , decat
fi
.
, 95 9 °1
',- 8 /0 teprezentând- ,".
0 ' straturile mfi'
"
constItule co rp ul
'
,ZlC, '
Am àU~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta
sub, con~tIentului atat de ne
" ,
,0rmatIv-energetice ale
cunoscutenouâ c a ~I. Umverspl poaftffi transmis În/famili.\L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica
""
,
0
,CUPM d- ' ' ÎnsU~Î,
" bohlor, caut ~-ma de probcmele s'anatatu w."
umane ~Ide.preveltir ea
pof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra \IIeaa awt un
ID primul rân impact foarte puteraic intâmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiia
d cauzeleapari';e' .. "_..1. ~i defiecare
1 ace~t':'.'"
,

..'...
.,data',~convi\1gde
'

necesitatea; perfecponaru În cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile .Industanului", pe caream

1?teJ-ectuaie a omu lui. Din spirituale ~; . citit-0 prin anii ~aptezeci,
0- prezent nu diS
P' au.ate ru
Slstem
, , unit
,ar de cuno~tinte . punem de un ,

, Într~una <lin localitâple Indiei, BlavatSkaia a discutat cu

VlrtU~le bioenergetice tara ~:'' sa ,~p'ermitii sa descfftâm
c
, urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cândva ,care i-a
Poslbdltatile' bioenef ge ';..cu'.. sunt
, pnCIDmm
amt de ',- -
nu oame n 1' for,
povestit urmatoarele: Într~unadin câliitoriile sale, regele,- dupa ,~,
acest domemu ,man, mcat patrundeœa'În \:.:"~
' "trebuie fiicutâ cum 0 cerpau obiceiurite pâmântului, a Iacut ni~te daruri foane
,cu multâ prudenta În mod
trebUle Începuta ri
P ,n promovarea
grada t ~I. bogate ÎntelePtilor'care I-au Întâmpinat ÎnsAl-a omis pe uilul din
Întelegerea lumii' cOns.tituiecel mai b ' eticii ' umarie. Etica ~i
cei prezenp care, ,,j.ignitde moarte, I-ablestemat l'lerege. -Îngrozit,
'

F
anume aceste cuno~tinte sunt - un slstemde securitate ÎlIsa regele i s-a aruncat la picioare ~i I-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci
proces serios trebuie bine, mca mult prea firave. Fi~care
cennte, ID 'Iocuf"ri . . P:eglitJt. Desconsiderarea acestel ~a intamplat, dupa. p'ârerea mea, lucml cel màiinteresant
,
VlnmentulUl spiritual .'
~I al transformârilor
'
Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1ârziu- 'Blestemula Început
, sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda
L
,

c." ",','-
"
.-
1
,-,._"
,"",
,
1.
 . ~ ,
16

tronul i~ inteleptul 17
i-a proinis si! fac'
pentru a-.ifi crutatii viata suveranul . a tot Ce-l. stat.ea in "putinta
ID ~l a
, Mi-am dat seama c.a Înacel camp am gasit ceea ce numim
Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntâm . regele de~cendenplo r sât "" J boala, ceea ce determinâ. starea fizicâ. a omului. Acest fapt a
~,
unn'~u sai s-au ri,sipitprin intrea p 1 at.
~l-a pier d/u,'. Ironul i~r
, , ,

.,
"

g a m die. marcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca Îmi .

rre bIOenergie a tre'
'

DrumUI meu '~x. '

metodelor magiei . cut pnn

" '

.dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pâna ca ele sa se

, pap lI1ari ~i ale vrac ~i mltnn
9 --~ ~l a prac.fIcIlor ~(erea . ;\ materializeze la nivel fizic ~ideci Îmi permitea nu numai sa tratez,
ilar . Am cil' '~
""

tâmad uito.riJ.0 r ,
D e, fiécare dat! cânct analizlim
,
a t'ont molt pnn - tara '.
, ,
" ci sa ~i previn bolile. '
.. ! ~I~~amstudiat.;
"

.
- ','
Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie
cunosc C8UZ11'
.. pl'imordial'a, sa, ~lDfonnatlenoua -
doreamsi ,"
instruiti În aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor
" .r<roln1or familiale,de, ce existaInteleg
n~ .-
n "', 'tare est.e Izvorul "maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de
~edltare... . ,
aml1ucare se SUng~f boli '
-
i . medic ~ente,
-',
Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c - ,'- , ~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!\eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~
" a g!'nele nu pot constItui .' SIJrsa " ,; ce cre d ...
i
acestel infonna~i Ea tJ:
nUÎnaiprin inte~ediulc~le 'eb' sa S e fi piistral: ,i transm ,
. ,
---'-"'-.' ",".-. -.
Amtratat În acest..fel În decurs de un an ~i amconsiderat ca
'

, .a fI.ns un / anUmlt; amAUnor.

i is u~ilor '

aceste structuri determina numai starea corpului. .Încetul cu

'-',Când - aee as t . ,
,

nivel uu " ',' , ,

,

giisllSc inbiocântpuriie
"
"convlDgere a Încetul Însa au Început sa se acumuleze faptec;;;'e. nu se
GCest roi, piistr~a, oum:: ::eramas' detât un "fleac": si! circumscriau acestei reprezentari. În procesul terapiei pacientilor
strq~n~are
~i.tranSltlit . fi indeplinesc Ii se modifica În mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analizâ.nd
:en~rat~e, Aceste structuri Î1)' exÎ~~r;ap~ dm generape 'in ~este modificâri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se
c:mltate, le-am numit,
SCUpiiriinfuini ' oaror~,'credelllJl- cu
ative .stabJ~~,de pela
gâsesc Într-un fel de interdependenta ~i ca aceasti! conexiune este
. mijloculanilor (jptzeci ln- am c extrem de variata. Deformârile observate ale structurilor
! bIOenergeticuman.
-
.
8znit ~
','$â 1~'14entiiic\in cântpul
' : campurilor se produc În chip diferit. Acestea pot fi diverse boli,
Am.te~it IICest JuCi'!iJabiaIain '-,
-l~tamplator,
- ,La
institiUUJ GeJ:'u',,f!J1Qnu1uJ. l~abSolut
" . devieri psihice, defonnarea patologicii a caracterului,
traumatisme, insuccese În viata. Când rn-am aplecat mai cu
bIOen~getiçieni JJI<oalli d.e ,~edicln!, Nr, 1
UIlIfldin . atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea,
' complicat.LBolnavul sa:l a:t :sa,-
av.:: lâmureasciuli caz .faracterul, ~Î chiar soarta omului sunt determinate de structurile
r~tacutdupa terapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t cues-~
,

.saaparadinnou ruPtI.Ira. ca, ~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~

,Ceea-l.,ce s-a i'ntântPlat-
0 anUffiJta
'.
~ penollditde'timp,
,
.. este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legatura
"
dialectica Între câmpuri ~i structuri fizice care se influenteaza
~,IIu"inare". Cântpul moale . ID ~~ntinuare poate. .finumit
reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate
cie va.
>" JDte1pretatintotdeauna '" . ,~bolnavului,'pe carel~am , În' structurile câmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona
-f .'e1asti c, ". ca porpune
amslm~t ca reac~oneaza l 'vida, a de .
vern 't u.wU'-o
..,,~ .
dati asupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu cât ma
mâiniJe ni~te structUti, a lntervenpa mea, 1iim'team,cu
puterni 'cI' care traversau t ad'ânceam mai mult În acest studiu, cu atâtapareau fapte mai
~pului, ,) , locu1 SÎnCopei
. "Momentan senzationale. Am sa Încerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiiti
mi s-a schimbat in . Ii
ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei
avusesem pana
atUnci: caca,
treaga repcezefttare
-' .
ce-o -, unor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez
~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept rupturâ. a
~pulUl prin careoie produc l care producea virtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unor
.
j, " eaupter denie de energie.defofIDarea obiecte din lumea nevie ~i al altor cercetari.
---...
'

~
"';";'>
".~" ",Vi -
,
.

-",'
.
,
'

,'.
,
' /1
 ,,;j
18
, La Îl'ICep"1I
am lucrat cu metodele traditionaleale influentarii
bioenergetice.
În spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamânilor,
fiind Într-o stare grava. Medicii curanti au Încetat,sa mai spere În
Însânato~ireaei. La rugâmintea fiiCei bolnavei am Început s-o
tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la Începerea actil!nii
mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau
pricepe ce Se Întâmplii. Femeia se Însânato~ea vâziind cu ochii.
I-a revenit culoarea În Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa
";"
mânânce, de~i de câteva zile refuza brana.
\
Un ait caz s-a Întâmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i
operând 0 femeie În vârsta, cu organismul foarte slabit, el s-a
taiat la mâna. '1 s-a umflat mâna ~i ganglionii Jimfatici, a Început
infectarea sângelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele
nu scâdeauinfectia, Atunci am Încercat' sa-I tratez eu, Dupa
câteva minute de la Începerea ~dintei a simtit Întepaturi ca de ac
În ganglioni dupa care a Început sa se retraga tumefac~a iar peste
0 ora telnperatura a scâzut pâna la normal, semn ta intervenise
ameliorarea sanata~i.
. .
'
CUm am Început sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mi
i-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor
orientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica
asupra 'omului. Odata ,am Început Sa tratez. M-a ÎndelJ1J1atcatre
aceasta t:IÎ1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin,
Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta' Într-0 stare
depJ'.imantâ fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflând
despre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus
in mijlocul Încaperii ~i, sub ochü vizitatoarei, a inceput sa
~,
paleasca pâna' când s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodoua
minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus:
..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa câtevaftle femeia a
primit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a Început
si, se insanâto~easca; medicii erau uimiti Însa viatif ei era În afara
pericolului. , '
Când s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai Întâi de pojar,
. ,apoi au inceput complica!iile - meningita ~i congestie pulmonara,
: r. 19
':~'I_,'~- .
;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi Încerc influenta
"I;\I:'()iamfoarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face
\~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirât s-o
',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat
;~ am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se
(.inSânato~easca. Am simtit În mod fizic ca cevas-a Întâmplat cu
<hiine, am reu~it s-o influentez. De a,tunciam capatat convingerea
1}tiipot fi de folos În acest fel.' Când miercuri rn-am Întâlnit cu tatiil
. ,: flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine.
'- Când s-a,produs ameliorarea? am intrebat eu.
- Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a fost raspunsul.
y,:. În 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.a
,
f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de
:':medicina Nr. 1 insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a
;~'putut stabili cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca.
',,',Nua fost evidentiata vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce
',i:nn
( ,
dadea nici un fel de rezultate. Vederea la ochiul stâng era
e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, continuând sa scada.Am
.
ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaam
;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cu
tncâ doua-trei ~edinte. Dupa doua saptâmâni fetita S-:avindecat ~i
il fost externata cu ~ederea restabilita În totalitate. Cauzele bolii
Ie-am depistat nici eu Însa am reu~it sa-i restabilesc vederea.
A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala Însa, peste
.cât!!Valuni a Început, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea a
fost adusa,la spital cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIU
administrat antibiotice ~i,din nou, nici un fel de ameliorare. Dupa
'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu dureri de
rinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou am
vindecat-o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa,
Jlici un medicament nu a putut s-o ajute, antibioticele n-au avut
nici un efect,in timp ce eu - am reu~it. ( ,
Pe atunci Însa nu intelegeam cât de stâns interactioneazâ
organele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organ
intr-altul ~i cu atât mai putin ~tiam ca din aceasta inlântuire fac
parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai
omului. ' 1
,
~i
20
.
Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand
mvelul .'cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat ca
orgamsmul uman - este, un. sistem unitar
destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile. Înc'ITe sanatatea,
lntâlnind-o pe
~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect
sanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametrului
destin er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,la
mari neplacen.
. Atunci am, Îl'lteles ca, gândindu-~a nu:nai. la sanatate
~. concentrându-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~
slngur punet nodal al sistemului
celelalte. Eu am vindeeat omul Însa"nu"om" 'am
~i le-am distrus
Îndepartat pe toate
cauza bolii
sale ~I e~ s-~ mutat asupra parametrilor
de~tinului.
trebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tulorganismuJui ça Am Întelescâ
sistem unitar.
Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale
eare vor Inf!uenta În mod dir~ct totu!. .
Dupa cum au demonstrat-o teste]e,
cauzatuturor neplaceriJor
pa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica a mamei pe
tatal sau m tImpul SarelnlL Acest lueru a detenninat deformatia
structunlor eiirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i
.destlnulfiicei.
.
În decursul câtorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta
~ am. luerat cu mâinile, Prima oara am Înteles imperfectiun~a
aeestel metode eu vreo einci ani În unna. Tratam copiii Într~o
fa~U1II~~I, atragându-mi atentia starea precara de sanatate a
(
'.
btmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat
~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei Îi vine sa1varea la u~a d~
cate clnel. - ~ase on pe saptamânii, dar ca ca s-a resenmat~i nu
~;t mal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetându-i eiirnpul,
am vazut ca
~e mima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~i
de .fiecare d.ata starea de sâna:ate a femeii se Îmbunatiitea. La a
tre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului În
reglUneamlmn. Am treeutde câteva ori cu mana pe deasupra ~i
d~fonnatille au disparut, eâmpul s~a uniformizat. Dar peste
cateva zlle IOnzas-a repetat.
\ '
21
Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un . mecanism
:'C/lre Îmi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analizând starea
, > pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment
{':din viata ei.' .
~~i" -'- Ce vi s-aÎntiirnplat acum doi ani? am Întrebat-o eu.
',"
- Mi-a munt-. sora. . .
'- Ce ati simtit atunci?
- Era' atat de sanàtoasa, de puternica ~i a murit iar eu,
'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc. .
,.! Am Înteles care era cauza bolii: În sub.con~tienta ramas un
:"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I
'.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata
:J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I
\'idi ea nu trebUle pnvita atât de traglc Nu lrebUie sa regr~tj
';~\trecutul tiindcii, regretându-l, amui Încearca, În subcon~tlent, sa-I
/ ,,~;i' sehimbe, sa dizloce ceea ce În nici un caz nu trebule ml~catdm
:JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuialâ necontrolatii de
",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la
,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn
'r' intermediul bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OUfemeia câteva
~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,.
feaparut.
Un stres puternic, un dezacord În privinta unui ,lucru. s~u
regretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~.
subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeaza
deformatii ale structurilor câmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o
corectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun Însa
': nu Întotdeauna ~i,ceea ce-i mai'important,Cauzabolil nu dlspare
.
~i, În orice moment, ea poate aC(iona Înt~-un ait k)c. Cazul evoca!
a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara
intelegerea cauzei care a generatboala, tratiimen~l pe. dl,?ulte
este lipsit de orice perspectiva. Dac[\, eu nu pot sa explrc I~ ce
!: ' mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0
' ' orbeeiiiala prin Întuneric.
.. Perfectionarea lliterioara a metodei a avut loe În cadrul
'
il' .-'
,,:, Institulului de medicina Nr. 1 unde rn-am Geupat de tratament ~i
J:., , ,
_
~Îl'
/
 , , ,,,,"
,c-" ,f", - "_."""
~
22 J \,
J
. organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru
- unde..atn fostpreqcupat dl! rezolmea problemei.protec!iei
terapeutu11Jiimpo\:ri-vaaqiunii câmpurilor negative., Am lucrat
lu!,'!iin~rinsâ prpgresele erau nesemnific\ltive. Odatà; tratand 0
femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcâmpul
bioritrnic ~i atn iI'11eles- ci,indepârtând structura;"poate fi
indepartat deoçhiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0
structura karmica considerând-o un rezultat alirithientei
patologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe
~~ toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin
indep1irtarea mecaniç1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU
simtit mai bine. Apoi Însa auapiirutpacienti la care. deforma!iile
biocâmpurilornu puteau fi rezultate al.edeochiului.
, , Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca
atat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10r
bioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viata
femeii, deformatiilemamei aparând cu câtiva ani mai devreme.
~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de
ordin etic ~i ca ele apar atunci când omul ur~te sau e foarte
[ suparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin
"- Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile.
Întelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci a
unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de
tratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am
concentrat, am. trecut cu palmele
. pe deasupra ~i deformatiile
.' s-au
coÎ'ectat..
Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efort
maxim ~i am Început sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci de
v pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erau
neob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam
acasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} devenise
verzuie. Apoi am observat ca ceva se intâmpla cu/bioenergia .j
mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca
un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu
cum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si
/""
~_..
'.~-";.-'-""'--
23
. ,
nu dintr-o data. .
. Aveam la tratament 0 femeie tânara. ln doua ~edinte i-am
eliminat durerile ~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control de
i
S rutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt:
modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactii
alergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am
. cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a.
Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce
'se intâmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima
'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa
:)nterventia mea. Si inca În mod considerabil. Prin locurile peste
;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei
,',Fau aparut eruptii ~i mâncarimi. Cand am citit insemnarea mamei
;t:!ni-am dat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca
;f:'çeeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi
.torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i am
j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa\ intrerup
.: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie
-
~ritica va alege aceasta cale furtul bioenergiei de la 0 alta
'versoana Întrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de la .
ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'
M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica
indca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu
,. .-am indepartat de principiile clasice de lucru ale
oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de
isaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i .
trtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie
patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea
',,,ointei, de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural,
'~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i
;'.)M. ..
'::,;ptm reglmul alimentar. Insa
" am in!eles ca toate aceste metode pot .
"L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om. .
c}
'';''.., ,Am fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care .
'..'.lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r:
~isà reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h\,,:-t
..'
. . ..,,!.;;~,;:s~
 j,
.,. -, "..;c~
-
..~C-''''- '~""'."" ,'J'

24
medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. .
Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,':
odihnindu-ma~j.'analizândÎn detaliu situa!ia,voi fi În miisura sa . ;
iau 0 hotiirare. Speram .În subco~tient sa primesc un semn '
oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~i daca voi.
giisi solu!ia.
. Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: .
25
.
'.. propriile noastre gre~eli sa ni le con~tientizam ~i, prin spovedanie,
sa intràm În armonie cu Universul, cu D,ivinitatea.
Vazând structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice
interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i
, bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale Întrucât
< corpul. depinde de spirit ~iÎn' acela~i timp influenteazà spiritu!. De
~.
aceea actul terapeutic 'trebuie Îndrep~at ~ asupra trupului. ~i
.

.'

secolul al ~aisprezecelea.
/
Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu
. schimbarirapide În starea vremii:mai Întâi a nins, apoi a plouat, "
~... \..
s-a Înseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'..
,- apiirut curcubeuJ. M-am scaldat În lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou
niiscut. Mi-a revenit Încrederea În faptul ca trebuie sa continui
activitatea. Trebuia Însa giisita 0 metoda care sa perpÜtatratarea
omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am Început s-o caut.
Am Încercat saactionez asupra structurilor karmice pe care le
vedeam fi Însu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care au
determinat deformarea structurilorkarmice le-am explicat
pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0
perioadil ~'hinuitoare pentru ca la Început nu stapaneam chiar
foarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a de
cele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-am
asupra sufletului. În primul rând asupra sufletului ~i spiritului
, pentru ca e\e sunt primordiale.
Îndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice prin
con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare În :restabilirea
sànata!ii oamenilor la flive\ul fizic. ~i Întrucât Între apari!ia
. deformatiei biocâl11ijJurifor~i apari!ia bolii la nive\ul fizicului
exista u~ anumit interval de timp, metoda este de neÎnlocuit .
pentru un diagnostic precoce.
(
Fiecare' caz a constituit 0 Încercare de a pàtrunde În
: problemele de fOndale bolii, 0 tentativa de În!elegerea ceea ce
reprezinta În fapt starea de boala, de unde aaparut ~i ce roi joaca
.În via!a omului Am explorat biocâmpul cu ajutorul mâinilor, al
. ramei ~i al pendulei. ln ]986 am racut cuno~tin!a cu V:B. .

pierd\lt cu perfectionarea metodei dupa care, Încetul cu Încetul,
au Început sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge
\ Î constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei În
actionând
, cu mâinile. Atunci am Înteles ca viitorul apartine'
'-'. -
acestei metode, ca mai Întâi ~i Întâi ttebuie gasite cauze1e"
i
tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i
transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe
cand de explicat cauzele bolii ~i ciiiie de a scapa de ea 0 pot face
i pentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenit
cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului În
procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa În!eleg faptul ca
aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea
~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor
dezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala..
.
reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acest
adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignorat
un timp. El este expus În Carrile Sfinte. Principalul e sa Înteregem
:il
Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul din
meritele ~colii lui Polikov consta În faptul ca el aplica În mod
diagnosticarea bolilor, ajuI'lgând la un Înalt grad de precizie a
diagnosticului expres. al câmpurilor fizice ale obiectului, atat la
distan!à cât ~i prin contact. În metoda de lucru a lui PQlikov eu
, am descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul
plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea.
). ~ Asimilând ponderomotorografia am continuat totu~i un timp
.sa iovestighez doar boala, nu Însà ~i cauzele iieesteia,
ocupându-mà insistent de depistarea câmpurilor informationale.
A'
La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul
maladiilor ÎI constituie dezechilibrul câmpurilor bioenergetice ~i
ca trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci câmpu!. Doctrinele
filosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituie
structurile fine ale câmpurilor bioenergetice care sunt În legatura
 '(-'~"'"~"_.."-"-" ~. .,
",,"" .-'. '-'-~--~'''''''-\''
26
cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu ÎI simteam În subcon~tient
Vedeam deformatiile campurilor care Înraureau starea fizica a ;
omului, V~deam structurile informationale aparute În cazul"
diferitelor boli ~i, actionând asupra lor, fiiceam corectiile de '
rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf
parametri informatico-energetici ai sistemului uman. Încetul cu
Încetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea
,practicareaunei puternice influentein sensul vindecariinu numai .
a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia
:~ structurii campurilor Începe cu cinci - zece ani Înaihte de aparitia
bolii la nive] fizic. . ~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura
Convingându-mii: de faptul' ca' deformatiile campului
~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu mai
ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta În diagnosticarea
precisa, În ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza
primordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra
faptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". Îritotdeauna noi am
privit boala ca pe 0 catastrofii .~iam Încercat s-o eliminam În timp
ce ea constituie În fapt un avertisment În legatura cu ni~te erori~i
actioneazJi, spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie
.sa-~i.con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze
,
spiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a Îndemnat
sastuqiez parametrispirtualita!iiumane.
.
,~~
Metoda mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii
"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;\tat evenimenteleca atare, cat
legile care au fost Înc~lcate, vild, Într-0 forma abstracta, ceea Ce
s-a Întamplat. Cunoscând dependen!a omului de structura
.
campurilor, am analizat !egâturile dintre comportament,
~
!
instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh
con~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul.
M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca În
viata prezenta sau Î!!-tr-unadin cel€ trecute omul a Încii!cat ceva ~i
acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului .
este deosebit' de dificila, rn-am mul\Umit cu cercetarea celei'
prezente. ~ efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea
cu mâinile. E drept ca. au fost unele nuan!e. Când mi se aducea
'!'If
27
>cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur,
,5u~or de spusca el a pacatuit Într-o vlatii trecutii '~i ca acum
,1.trebuie sa plateasca. Însa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor
~" câmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor
.Jcâmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile
..,câmpurilor se transmit de la piirin~ la copii.
,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii
:: informatiei congenitale. Când corectam deformatiile câmpului
'; mamei,' copilul se Însahato~ea viizând cu ochii. Am Înteles cat de
'~. mult depindesânatatea copilului de comportamentul mamei În
5 .
'l puternica, nutrita În timpul sarcinii, de regula constitule motivul
/i'traumatismului copilul\ji sau al Îmbolnavirii organelor dispuse În
r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0
,çsupilrare puternica a mamei.Îl face pe copil sa fie supilracios.
;:1)Faptele marnei determina soarta ~i sânatatea viitorului om. Liniei
~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai târziu arn Întelesca
':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt În egalii
i'/1IlR.s1,lraambii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie
. , completa a comportamentului lor ~i al strâmo~ilor lor. Aceastii
*,
informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului,
caracterului ~ispiritului acestuia.
.
' Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret,
confirma unitatea lurnii Înconjuratoare a naturii vii "§i nevii, a
organismelor inferioare ~isuperioare. .
. TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna
~itot ce se pi)trecea În jur confirma aceastii unitate.
Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum
j
deasupra bancurilor de nisip se Învârto~eau pe~ti~bri miirunti
':I~
siirind În cârduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor,
alunecând pé suprafata apei sprijiniti În vârfurile coditelor. La fel
se pot Înver~una copiii diferitelor fiinte . necunoscute noua ~i
~~- neÎntelese de n61.,
~
Odatii, când eram la pescuit am avut ocazia sa observ un
pe~te "sinucig~". Apropiindu-mà de mal am viizut un pe~te nu
prea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I pun În apa Însa
 ..".,o;~: ,, ~ ~,.,
.".,..."_." ", ",,"-'
'7
211
el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adâneul raului. Dupaeatev<!,
minute saltul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa.
Eram uimit ~i am lJ\eeput sa-I urmarese atent. Era unul ~i
aeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioasa, .cauta sa
desciiTeze ceva anume ln Jumea lnconjuratoare.
El sarea cu lnciipatanarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,'
riseandu-§i viata lntrucât exista posibilitatea de a i se slei puteri/e
pentru a se putea r<:lntoarce ln apa sau sa gre§easca ~i sa sara
lntr-o alta c.\irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~easca '0
vreodatii.
.;..
. Cine dintre noi n-a cunoscut macar .0 datii ln viata
, Spre marea mea uimire, fata §tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete
avertismentulanima]e1or?
Când,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/
carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meut mi/a de el ~iI-ampus
lntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva ln
~ piliure, cat mai departe de oamèni. $arpele nu era prea mare,
avea pielea albicioasii §i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos.
El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de
Înviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .e
periculos, II atingeam din când ln când cu mana. El a ramas mult
timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a
capului,a mu~catpunga §ia gaurit-o. .
. Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe de
carare §i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mi§te'
Incet tarandu-se spre ni§te pietre iar eu, În joaca, am lnceput sa-I
tin ~e coada. El §i-a lntors capu! spre mine privindu-ma rabdator,
II§teptand sa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin §i, dintr-o datà,
cu viteza fulgerului, §arpele s-a riisucit §i capul sau a apiirut lânga
.: mana mea. Ma privea tara sa mamu§te, dar avertizându-ma.
V Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand peste
cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care era
figurata' cuno§tin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov,
originara din Mun!ii Kaukaz §i a carei mu§catura veninoasa este
mortala. ~ diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor.
Unul din primele cazuri cand am reu§it sa modific nu numal
starea fizica.a omului ci §i pe cea psihologica a fost urmatorul: 0
fatâ iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna
2'1
§i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost
' ,/-
urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de
ceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea Χi dadea seama ca nu
trebuia sa fie atllljatii de el, Însa acest atllljament exista §i pur §i
simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste.
Fata a meut çuno§tinta cu alti tineri În speranta ca Îi va placea
, vreunul din ei. Însa, nimic!.. Am Început sa analizezdaca.ea are
vreo vina.
Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie.
.
0 ruda. Chiarbunica ei. . . .
bunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul,
,, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea §i din omul iubit iar
nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse
bunica, Dupa discutia cu bunica §i c:on~ientizarea de catre
\
aceasta a faptului ca §i-a omorat dragostea, ca a ÎncaJcat legile
";
supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta
} metod,a se poate nu numai vindeca. ci §i ajuta sufletele oamenilor,
,
destinele lor.
Cel care cunoa§te cat de cat literatura ezoterica sau filosofia
:.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza
\Universul. Eu am Încereat nu 0 data sa le depistez În bibliografie
"insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse În totalitate,
':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtem pe toate...
~" Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre
.
nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit În viata
. piimânteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea
.iubiriidin noi Îfi§ine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte
" pacate sunt secundare §i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire
,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de
. .natUra,de oameni...
, .
Urmatoarea Întiimplare mi-a Întiirit convingerea ca
Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din când În când, avea ni§te
momente cumplite de erizii când simtea eu acuitate imboldul de a
se defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabilà de
 \ 31
3,0
a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat,
tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au Început sa se repete dlll
ce În ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~i ca
.
va avea un s~it tragic. Investigatiile mele au .scos la iveala '..
faptul ca cea care.Îndilc!iSelegile fuseSemarna femeii. Marna a
fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea Î~ibateajoc.
Îiprocl\fa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de
ea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, ';
- CuviJ;ltele,'
.
~
gândurile ~i faptele ei au creat un. prograrn de)'
.
-
omucidere care s-a Întors ca unbumerang ÎIisa nu asupra ei, ci
.
asupra.fiiqei.
~ Întoarcerea prognimelor negative uneori se produce Înt-un .
1,
ritm lent ~ nu Întotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra
copiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~i marna ~i dupa
co~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0 purta, crizele aU.
.
Încetat. Am Înteles cat destrânsii este legatura dintre moralitatea
pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,
p.sihicul.~. soartanoastta.' . Îmi sllnt deocarndatanemtelese.
.
Fiecare noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la
de scope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu ÎI nu me sc
aeUm
, sistemzilautaregliirii dimpurilar. '.
Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiune
inverS~a Universului, Esenta lui consta În aceea caorice fapta a
- omului, buna sau rea, se reÎntoarce la acesta În virtutea unitatii
1 ,( . '
cânipului informativ al Universului.
. Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriisplâtite iar cele
rele se. pedepsesc Însa, cu toate acestea, În lumea ce ne
Înconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad.
, Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data de
preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te Întotdeauna raul,
dar cum acest lucru se' Întâmpla 'cu Întiirziere, omul pâna la
primirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui.
Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii
m~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediul
structurilor
, câmpurilor.
~
"
\1i<:
lit.
Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi,
:. -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~i mecanismul de
blocare al acestui proces se declan~eaza automat. .
Înainte mecanismul pun.itiv se Întindea pe parcursul catorva
, generapi fiiçandu-se-simptprin aparipa bolilor ~inenorQc~rilorla
.
nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap.
Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul are
timp sa plateasca pentru faptelesale Înca În aceasta viatii atat cu
siinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai.
.
Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpare absurda
din punctul di vedere al individului Însa la nivelul campunlor nu
exista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte
prograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza Împotriva ideilor
, ~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnele
piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Este
drept ca În ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1
responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen
.
.
Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clin lumea celor adulti.
"
Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rau
În p~ezenta parintilor decât În prezenta sttainilor, .când el devine
.
cuminte ~i ascultator. În majoritatea cazurilor acest fapt este un
efect al mecanismuluikarmic. În timpul comuniciirii copilului cu
piirinpi are loc Û\intensificitre~i 0 activizare.a prograznelor, atat a
celor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse de
parinti . În mod &editar prin' intetIDediulcâmpunlor~ În ulumul
timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal
copiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~i piirintii suportii, la mve\q1 1.1
.
campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor.
Înca de la varsta de opt ani ~i jumatate gândurile, vorbele ~i
comportamentul copilului influenteaza starea câmpurilor, adica
spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani În
urma acestproces Începea de la vârsta de treisprezece
paisprezece ani. . .. .
~, Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel am
Încetat sa mai fiu bolnav, Însa a aparut 0 altaproblema.
f
 .. ,
"":,,:..!.":':'~
"." .w:.:~.,
= .':
" "
31
1 .
MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a
fostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe
cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe care
ma, suparam. . ~
Sperarn cà voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi ln
regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma
debarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0
probl:m_a cu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei
ce ~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine,
'~ oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel ce
' \.mult mai mari comparativ cu marna sa..'
se supara. ,
'
Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele'
tragediei tiirii no astre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este
strânslegat divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva
sa actlOneaza ~~lmpotnva UmversulUl.
Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!acà atacii
ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te Î'nn-ea~J s\Jcietate~
De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin'
a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~
atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia sâ urmezeÎr\
m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societatea a plâtit cu
,
millOanede"Vieppentru Incàlcarea legilor supremè ale eticii.
. Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i
toate pacatele ~I nenoroClrile societâtii se p1istreazâ ln
sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia.
4nca Il"arn apucat, sa uitâm cuvintele unui cântec fimesf.. Sa
fiarbâ-n inimi râzvratirea"... Iata ca acest cântec contine
, , 'din
, - ~i ln câmpul ei ~iÎn cel al copilului este prezent prograrnul
punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientat
Impotriva viitorului ~i a Universului,
. '
\ vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii?
Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu
explic ca enureza .este doar vârful aisbergului. De regula enureza
apare ca urmare a faptului cà marna copilului ~i-a reprimat
dragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica
. ~,
~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i se
deformeaza'" structura câmpului la nivelul primei ceakrel Ca
urmare, la copll poate aparea nu doar enureza
-
.. }
33
, .~problemeln viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse
l,
~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al
.\
intreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva
":!
'decât sa ucida 0 iubire. Necunoscând acest lucru, mamele se
'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta
'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa râmâne programul de '
,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, Întrucat sistemul de blocare al
'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el
']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii
'
0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuzând 0
,stare proasta a sânatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on
'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel de
Jmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0
;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu a
' putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa
; comunicarea cu bolnava. Cercetând cauza, arn viizut ca era vorba
de un "deochi invers" ~icare Într.adevar nu poate fi eliminat prin
'descântecele popul/jre. , '
- I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat
eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste.
Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-aÎntors Impotriva
. dumneavoastra ~i v.a deformat câmpu!. Cum se simte colega
. , dumneavoastra? .
- E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!.
raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav Întrucât
, ,el este mai putin imun decât marna sa. Dumneavoastfa sunte~
-'-- Da, un fiu.
'f I-am investigat câmpul fiului pacientei mele ~i am constatat
~ acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de
a face rau. ,
'
1
ceakra tc'tlkra) În sanSl:rita = eere dise: În yoga prin œakra sunt
ci ~i tulburiiri ~i descmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. '
:1
 u'C":''';;~'~i",~~_,...:.. ...:,-'.

'34
35
.
"
Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce .
)
,
[n ,permanenta sunt consecinte ale imperfeqiunii noastre
facem, ne ruiniim pe noi În~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu
spirituale. Eforturile Îndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,
care intriim zilnic În contact. . ,
nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se
Când ma aflam Înca. la Începutul activitiitii de cercetare' a /, '.
manif~ta În prezent ~i pe care prea putini 0 pun În legatura cu
structurilor k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )
toate nenorocirile noastre. '
prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau.
- '

.Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra ~i '

, Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva În cercetirrile pe
care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~i mi~a spus ca are ni~te

.;:...
-
Înca foarte puternic.
Este exclus, mi-a raspuns femei;l. Îmi iubesc foartenl1,!lt,\ 1
sotul ~inu pot sa-i dorescraul.
' '

,
,
':
complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen
nebulos'. Toti cei care au Încercat s-o ajute, aveau parte de
neplaceri, necazuri sau se Îmbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta
Eu am mSlstat.
";:~,
\ care se ocupa de bioenergie ~i <:1Început sa 0 trateze. Ea simtea 0
'r~'
- I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~ permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare,
dorintade ai se Întâmpla ceVR d'iu pe care ati avu(-o În urmacu~+
, d!tr ,aceasta, privind-o, i-a spus: "Nu cred di' ti-a§ putea fi de
cinci zile, seara.' ,
\* " vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa se
.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc râul; daca el .a Întârziat vreo, }I simtii mai bine Însa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am
doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita? i' Început' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au
Atunciam Înteles. .
'1; . Încetat efectele secundare Însa eu am observa~ ca au Început sa
- Ce ati simtit? . mi se Îmbolnaveascarudele ~itoate cu simptomeIdentite: dureri
- Ma obseda 0 tâmpenie: ":
- $titi ce, se Întâmpla? Când va gânditi ca sepoate intâmpla .În articulatii ~i anemie. Am Început sa caut cauza ~i am descoperit
di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asupra
ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu cât.vi le pacientei mele. Întrucât ma ocup dest1JI de multii. vreme de
reprezentati Într-un mod mai real, cu atâtmai mare e raul pe . bioener g etica În momeritul când s-a produs atacul Împotriva mea
,

care-l provocati. l, .
. '
~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se
Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un , : cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel
Înalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una din vinovat. Atunci am fost pus În fata situatiei de a alege ,drumul pe
, legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu care trebuia sa-I urmez.
gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu .
. Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai
abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile. mult cu cat Îndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii,
pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la '
~tpdiul literaturii ezoterice, Îmi dadeau un avantaj larg de
~ c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie
influente de acest gen. Eu Însa am Încercat sa râspund nu printr-o
esentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel .
lovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut.
mai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia În jurul
Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi
nostru, când cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar În
culpa personala sauculpa ascendentilor sai. Daca raspunzi
noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc În
printr-olovitura bioenergetica, apare 0 reaqie În lant Întrucat
lipsa de Întt;legere a lumii, În ,Iipsa de Întelegere a tot ce se
lovitura este 0 Încâlcare grosolana a' legilor Universului câreia, iD
Întâmpla, ÎI:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinarea
mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.
noastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1
 ~J>;;
36
- 37
Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca "'
omul care a acponatasupra femeii era el Însu~i nevinovat. Cauza ;
. deformatiile de pe un anumit sector asupra Întregului. Procedând
principalii a ceea ce se Întâmpla cu femela era cuprinsa 1n karma
acesteia. Bunica femeii, În anii sai de tinerete, a iubit un om Însa
,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a copilului a
dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~i
nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a
: anume ni~a ce le-a fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0
Îmbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea
destinului, tulburari psihice. Renun!ând la contralovitura)
.~. bioenergeticaeu amob!inuto victÇ>rie
asupramea Însumipentru,
'
.
ca În acea situa!ie complexa când sim!eam imboldul de a i
raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa !,
ma stapânesc. A fost 0 victorie În urma careia am Înteles 0 data: :
pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa
, raspund tot prin violen!a. Studiind mai În detahu principiile
sistemului autoreglarii câmpurilor bioenergetice, am vazut la ce
poate duce folosirea, În aparen!ii justiIlcata, a metodelor violentei
la nivelulcâmpurilor.
.
Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile
. Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez'
cu pumnul. Aceasta IIUÎnseamna Însa ca pot face acela~i lucru ~i
~
~(:
la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. În cazul
i:$
loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. În
'6
), cazul loviturii bioenergetice, Întrucât omul este, la nivelul
','"
biocâmpurilor, Într-o conexiune directa cu toate rudele sale cu
copiii sai, lovitura traverseaZa Întregul lan! al rudeniei.. $i: ca
recu~ vine pedeapsa Împotriva agresorului ~i a famihei acestuia.
Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare
bioenergetica a omuluilÎi cere acestuia 0 aten~e mai marefata de
ac!iunile, gândurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostita
nici 0 fraza categoricapâna când aceasta nu ebine cântarit1i
deoarece ea reprezint1i un act de influentare. Am Înteles de ce se
spune În Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este Î~ pll'lIlIl rând
vor,bade.!inerea În frâu a propriilor posibilit1i!ibioenergetice
.
De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi diverse metode
de influentar~ inclusiv violen!a? Meditând asupra acestui lucru
am În!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei
~.
" primul rând de gasirea ~i interpretarea corectâ a cauzelor bohi, de
vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transferând toate,
astfel ei nu fac.altceva decât sa "amâne" bolile. Spre <leosebire de
-
sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pâna la Înfelegerea
.
~i viziunea adeviiratelor cauze ~i conexiuni ale llJgilor vie~i, care
aveauviziunea Întregului, vrajitorii actioneazl( numai Într-o
"specializare" ingustii.
. "
Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu
anumite aptitudini ~i cu ù karma buna; de aceea gre~elile comise
de ei În timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vor
rasfrânge asupra urma~ilor lor.
. '
Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se Întâmpla
când vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia
,
neg'll;tiva.Metode
' pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea
ei În apa, În plante, În IIguri de ceara, În animaJe domestice,
,
asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, În centrul
Pamântului, În Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La
nivelul câmpului aceastii energie care contineÎncarcatura de
agresivitate intra În câmpul obiectului asupra ciiruia a fost
orientata,ÎI deformeaza ~i se Întoarce automat În câmpul
"vindecatorului" ~Îa persoanelor apropiate acestuia. .
De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pe
promovarea spiritului uman duce la degradare. Îndepartarea unor
anumite simptome nu constituie nici pe departe semnul unei
Însanato~iri reale. ,}
Nu de mult a venit la mine 0 femeie:
-Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a
resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerându-!i
iertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal
- Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda se -.:-
perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza ~~
starea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e
deformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? ln
1
1
fi'

38 ,19

sW"ea ~ fizK!~,~sufleteascà \n momentul tratlunentului, ..de - Dumneavoastra nu cumva vreti sa ma faceti sa cred În
,. Dutnnezeu? . '. , '
starea karmeib()inawlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a
,grqeIilor
. comisede acesta: , .', 'tj - Cœdinta În Dumnezeu este problema dumneavoastra
Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de" personala. Eu descriu cauzele Îmbolnavirii dumneavoastra. Puteti
~tà()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdcà, ades~ri \mi il)~eam j
. .
sa nu .credeti Îli Dumnezeu Însa sunteti obligata sa iubiti
dinsârit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior, Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginitâ
anahzând ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n chip
.. ,
pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important -
substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de . 'iubirea. Purtati În campul dumneavoastra un program de
a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei: dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I
;,. hrana i1U'\n zilele de COJ:lSultatie ~i tratament. nu mananc abSOI~t ' :1 stopat!. .'
. .
mm!c. .
. ."
,

,'"., "
'
.
,

,,
. Duelul verbal œÎncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0
,
,
,
~,
,

Pasionat
"
dl) diagnosticaœ, de' evidimtierea un or noi (\j' ,: convinge pe femeie Însa Încep sa fac ceea ce se cheama
. posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar În munca l<i;'~j;. : "purificarea karmei". Campul'a fost curatat Înga eu nu numai ca
, nivele de 0 asemenea finete este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~ 1 nu simt nici. 0 satisfactie, dar Îmi apare un simtiimant neplacut.
'r,
. , F emela !a totul ca pe 0 distractie. .
.vigilenta treaza.. ' '
" Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain , - Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"
vreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat' 'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva.
"
.
0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte plina de sine, s-a a~ezat ~i .,,dar -amAm avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani
pœferat sa ma dedic cercetàrilor. Acum.am patruzeci de .
a \nceput sa ma miisoare pliJ:la de curiozitate: Probleme avea
foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre ':.,ani, locuiesc '\ntr-o c\lmera de paispœzece metri patrati Într-un
avantajele materiale erau motivele unor boh aflate Într-un stadlu .apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, În
. (';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe
incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.ca
sunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prÎl) neÎncredere. . "'dumneavoastra,. ci ~i pe mine. Ciind buniistaœa materiala este mai
Eu Îi, ,exphc motiv,ele iilr femeia transforma Întâlnirea noastra ~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este ~

.
\ntr-o conversatie. Eu Însa trebuie '8-0 conving cu orice pret ~i.
astfel de cazuri dificilema ajuta sa gasesc noi dovezi ~iexphcatii
ale'tauzei bolii unui om.
- Daca celuIa ia tond numai pentru sine, Îi exphc. eu
pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, Însa dupa aceea
actiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pieœ ~i celula. Pana.
la un anumit 'punct egoismul este normal, Însa omul care nu se
gande~te decat la sine, Încearca sa ucida Divinitatea ~i Universu!.
Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme . .
',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti Într-un
;,~estaurant, undtLtotul În j~r arde.În tim" ce dumneav~astra va
.~' vedeti În hni~tede farfuriadin fata dvs.
: Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se
;; afla În farfuria lor, decat ceea ce se Întiimpla În jur.
;, .- .~i cum, dumneavoastra Îi vindecati În felul acesta pe
A, pac!ent!.
- Da, În primul rand cu ajutorul Întelegerii. Însa În ciuda

'! simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa,

- fentru dumneavoastra sau pentru mine?
sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1ui tœbuie sa fie
blocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al' - ln primul rand pentru mine.
nenorocirik>r. - Curn. sa Înteleg acest lucru?

40
. - Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului;
decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. .',.~
Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute ,.
cincizect AceastaÎnseamna ca eu v-am vindt\.catcorpul, nu Însa
. mai important -
§ispiritul, adica am Încii!cat principiul cel
vindecarea prin intermediul Întelegerii.
Acum Îmi rememorez cum am fost Înainte de Întâlnirea cu
.
acea femeie §i dupa. La nivelul câmpului mi s-a Înnegrit total
. " l '.
,. pliirnanulstang, ficatul§ipartea inferioaraa abdomenului.
. .
- Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reu§it sa va expli(. .
tnotivele bolii dumneavoastra.
- $i ce yeti face acum?
- Am sa Încerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i
voi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi fi>~
sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1'
În acel moment
.
. am. Înteles ce gre§ealii am Jacut
...:KÎn diseutia \:u'3
femela, ' rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura
. - Eu trebuia sa va aduc la cuno§tinta intreaga informati~<~
legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus,:,;
pot
.
ap~rea alte boli daca nu va fi restabilita armonia?
-Da. '''/.'
- $titi ca aveti un Început de cancer uterin? . foarte negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica
- Am simtit-o Întofdeauna §i rn-am impac.at cu acest gând..
.
..Sunt gata sa mor lini§tita.
- Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic.
Pr&gramul de dezagregare a Universului ÎI veti liisa mo§tenire
.
copiilor. Trebuie sa va gânditi nu la 0 moarte demna ci la
. .
salvarea spiritului din copiii dumneavoastra.
Am tiicut amandoi un timp §i am vazut eum, În sfâr§it, au
inceput sa se Îndrepte structurile karmice deformate ale femeii.
Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape În totalitate de 0 patii
neagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie.
- lata caacum programul de distrugere a Universului este la
zero, boala de asemenea'ia zero. Acum §i pliirnanii, §i ficatul imi
sunt curati,.
Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in câmpul ei
nu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind
41
dragoste fata de Univers §i Dumnezeu', renuntand la pretentiile
sale fata de lumea Înconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die
grava'
\
; A venit la mine la consultatie 0 femeie §i mi-a povestit cu
: lacrimi in ochi:
-:-M-am de~piirtit de'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam
ca- are 0 mfluenta negatIva asupra mea §i ca ceva e in neregula cu
psihicul meu. Cân~ rn-am desPMtit, de§i am ramas w trei copii,
rn-am slmtlt u§uratà dm punet de vedere moral, am Început chiar
.
sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a
\ i~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput
sa se manifeste lstenc, fiulUi l-a apiirut enureza cealalta fiica se
simtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui?
Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata.
.
'. -.N
'. - Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta
copulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupra
ta:;:. caracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurile
,
C','
campurilor copiilor. Este un om des.tulcie egoist. Un astf~.de furt
" m aslv de .ener~e de la ~ropm coyu atestii faptul ca eI <qièkarma .
.
.
.
deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate
'
.
mtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este
nevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu!
dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, cât' §i pe iinie
materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte
.
u§or, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-§i vada tatal. 11
'.
Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca 1
ea dlstruge sufletul omului §i se transmite urma§ilor. Urmiirile ei
se manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-a
lungul catorva generatii. .
La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0
taniira ,m-a intrebat daca se Încarca in mod corect cu energie
Imagmandu-§l un §UVOIde flacan albastre care intra În ea.
Ohservandu-i structurilé karmice În timpul exercitiilor sale, am'
observaI cil este 0 ind\lcare a legilor. Oriee furt premeditat de.
Ii
 42
energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada
. graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~ica acesta
trebui.e. s-o. ia de' undeva. Aceasta constituie premisa i.
vampmsmulul. Printipala .eroare a acestui comportament consta
În faptul ca omul nuasociazâ energia CJl spiritualitatea ci 0
disociaza.Cand nutrim dragoste fatade Univers, noi primim 0
u~~ cant.Ita.tede.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale
blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~.'.;
.~
.
p~ntro a pnml suficI.ent.ii.etiergie, acest mod de Întélegere trebuie,
sa constItule un pnnclplU de conduita În viala. De Îndatâ cefi1
Începem sa ne gâl1dimla energie separa!, disociind aceastâ Ji
nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~
.
coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplând' de en~rgie;!'
doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.!
pnme~te pnn mtennediul unor simtâminte superioare Îi vindecà:P
trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:(
onentarea spre energla bruta duce la deformâri ale structurilof,:e;
spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. :,:
. . ~ .'
Îmi amintesc de un ait caz. Un tanar a fost Învatat sasei1
Încarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"În:::
. cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I Învatase. Rezul~tui'!:
' spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamânt".
,a fost deplorabil: au Început defof/!1ârile structurilot sal'e'
spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul În care Î~i exercita.
acest proced,eu i9fluenta asupra omului În unna cu 2000 ,de ani.
Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte Înalti. Prin urmare'
,",', ..
mamte .vreme,
" acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale,
'.' Însa
~a cumn~ poti fi În doua locuri În acel~i timp, tot a~anu te pop
.
folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.\
numai omul, .ci' ~i lumea care-l Înconjoara. Metodele fizice de
perfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam În
mod obligatoriuspre Îmbogatirea spirituala. Timpl.\l este 0
categone nelineara ~i, daca s-a modificat Într-atat v,iteza tuturor
.proceselor, Înseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura
energetlca lu~ii Înconjuratoare.lar noi ne comportamde parca
nu s-ar fi ~mtamplat mmlc În lume diutând sprijin În vechile
metode ~i cuno~tinte. .
43
Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei de
testare, cu atât În~legeam cu mai multa claritate complexitatea
.
acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mi
se parea la Începutul activitâtJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-i
Înveti clim sa lucreze. Metoda este Într-atatk strâns legata de
moralitate, de etica, de parametri spirituali, Încat impune omului
ni~te privatÎuni uri~e, pe care doar putJni sunt În stare sa le
suporte. .
J ,
În coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu.
prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la .
pacientul meu,trebuie' mai Întâi sa le elimin de la mine. De aceea
Înainte de Îitceperea tratamentului ma verifie Întotdeauna sa vad
daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei
rugaciuni Îmi purifie ~i Îmi Închid karma. Dupa cateva luni de
consultatii ~ittatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~i
.
un post sever. Dar nici acest luctu nu e suficient. Pentru a
.
vindeca În mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i, nici
pacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocatâ,
.
Închisa, ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a
vindecatorilor de astâzi.' Karma nu se poate Închide cu ajutorul
diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare a
Acest lucn}:Îi este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni
om ~iÎn special În ultimul timp.
Într-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar
peste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata,
dureri de cap.. ,
- V-atJ suparat pe sot aseara, În jurul orei ~apte? '
- Da, ,În cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina.
Eu am reactionat normal În acel moment Însa seara i-am spus tot
.
ce mi-a venit la gura.
- ÎiI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0
influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Cât timp campul
nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzice
cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. În momentul
contactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor
 '... ~.
A
~{
"r
4./
. câmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice
contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort
care treb~ie. sa-ti .aduca Întotdeauna pliicerea, ci un' proces
~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar.
Vreau sa povestesc 0 Întâmplare interesanta care are un
raport direct cusltuatia actualadin lume. .
. :-- În mine a saI~luit Întotdeauna 0 mare atractie pentru
DIVIn ~I, daca ma Îndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii '.
.~.doua ori era cât pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .'
negarea Divinului ~i pedeapsa era atât de ~videnta incât ea nu
putea .fi explicat~ printr-un lant Întreg de concidente. Eram
,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu. ' '.
. chinuie devine mai spiritualizat
. - Ai dreptate, i-am râspuns eu. Îti pot explica În amanunt
slstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus eu
conlocutorului rneu. .,
. .
Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml'
Înseamna ca elÎnsu~i este vârât În fiecare mecanism de c'easomic.
Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nu
Însearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un
mecanism 'uimitor al autoregliirii câmpurilor. .Ceea ce oamenii
atribuie adeseori domeniului misticului, poate fi În fond analizat,
Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit,
de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program de
amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost
foarte des bolnav. Te-al nâscut În aceste conditii fiindca În vietile
1 trecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecând
" dupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe de
trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente
!nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a'
.mdreptat pe calea cea dreaptii În timp ce con~tiinta urma un aIt
program. De ~data ce piirâseai calea salvatoare,' ti se naruiau
structunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit"
Tu il parâseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelul
con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat Într-o Încaierare
era gata sa mo~i Într-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui
1.
45
','
j
ca programele de negare n-au trecut ~i În subcon~tient Asta
! inseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse.
Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fi
trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiirii
structurilordestinului fie printr-o boala incurabila;. fie printr-uri
traumatism cu chinuri ingrozitoare.
De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurile
spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'.
Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta
Chinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernrea
punctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi.
Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se
'.
Investigarea., mecanismelor dé transmisie a informatiei
campurilor Îmi da dreptul sa afirm .ca Întreaga omenire se afla
.
acum Într-o situatie. asemanatoare celei. descrise mai sus. ~i fata
de omen ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. .
Am cercetat karma omenirii. È"-drept ca intrarea În aceasta
,
este un lucru extrem de periculos. Principala ÎncaIcare a legilor
pe care 0 comite omenirea 0 constituie Îndepiirtarea de Divin
(inceputa Înca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un
.
pnigm!\tism siilbatic. Aceasta ÎncaIcare este prezenta in câmpul
. fiecarui om care traie~te acum pe pâmant
.
Karina "societatii socialiste" contine, pe lânga toate aCestea,
cateva pachete de programe negative: programul de anihilare a
oamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternic
fata de bunurile materiale; programul,urii fata. de oamem~ m~lus
la sfâr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf'
fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc
fata de bunurile materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in tara
noastra. .
Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste
programe ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinit
fabricile ~i uzinele pana când nu yom platl aceste programe pnn
chinuri ~i suferi1~te. '
'. ..'
lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l
vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pâna la filosofia
 -Ifi
'.,:
.
.. i
IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei " Universului stau
procesele informationale. "La Îneput a fu~t Cuvântul".
Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere,
putea apiirea prin det~area dintr-un ÎncejJUt Unic, care a existat
dintotdeauna ~i pe care noi ÎI numim Dumnezeu, a doua
componente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. În
fiecare din ele componentil contrarie se gase~te În stare latenta.
. Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor
permanentiidintr-una Într-alta. Câmpul t!nde sa devina materiç,
>iarmateria sa devina camp.' '. \ .
..
Acumularea conexiunilor energetice În materie este 0
manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale În cea
informationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~terii
densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unor
organizari mai complexe. .
. etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala
. Daca luâm, de pilda, sistemul solar, constatâm ca telul
existentei acestuia Îl constituie crearea unor demente tot' mai
complexe În Soare, crearea unor conexiuni informative complexe'
pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unor
structuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua'
.treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exÎStenteioricarui
;1
"
sistem solar il constituie createa Vietii.În interiorul sau. Ceea ce
noi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia
materiei. . .
La atingerea unei anumite densitati materia ~e.,transforma În
inforglatie.Unicitatea(starea materiei "coocentrata cândva Îiltr-un
punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale câmpului sunt
reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de
punct. Punctul tinde sa se transforme În infinit iar infinitul sa
devina punct. În. fiecare punct al câmpului Uni~ersului ekista 0
informatie hitenta În legatura cu Întreg universul. Cu alte cuvinte,
punctul este un infinit latent iar infinitul - unpunct latent. Exista
doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant -
.Laplace, acestea au apârut ca urmare a condensarii niateriei
interstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian,
.
sustine ca ste+ele au apârut din "gaurile negre". Instabilitatea
comportamentulÛj tinerelor stele, putemicile procese eruptive
47
care au loc Într-În~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei:
ar atesta 'existenta În acestea a protomateriei. ln lumma acestel
conceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~e
poate fi privitâ ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel m
materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~
. ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn
negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua
Începuturi: al Universului treaz ~i a celUilatent. Procesele care au
loc' În adancu\ stelelor ~i În organismul VlusuntldentJce. Sunt
procesele de trecere a energiei Î~ sub~t~nta ~l .umvers.
Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC,
material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I al
.
câmpurilor, diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:
~i unitatea tot mai mare la nivelul câmpunlor. Intr-o anumJt~
dispar diterentele ~iÎncepe 0 noua etapa de dezvoltare.
.
Exista 0 contradictie. Universul râmâne punet la nivelul fixaI
câmpalui ~iÎn acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta:
un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!.
sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~.
Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, m
acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l
obiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~
diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespunda
strict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor doua
fenomene contrarii 0 reprezintâ existenta unUi al trellea element 1
care asigura existenta latenta- a unui contrariu În c~l1il~t. Acest ,1
i:
. roi Î! Îndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care l'
determina dezvoltareaUniversului. . 1
Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!..
Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !n il
cre~tinism, notiunea de Sf'antâ Treime (Dumnezeu Tatal,
Dumnezeu Fiul, SfântuIDuh).
Orice obiect În dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltarii
Universului.' Râmânând absolut unitar la acest nivel al câmpului,
1
 48
el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic
est~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze
0 mal~ rezJst~nta. În, cazul disocierii fizice. Este evidenta
. 1:hunea ÎDconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea
pnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j luptei
cQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana din
Sine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme ÎDc;evaabsolut
nou. '.'
III . Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura
.1 :, diferent~el11Jumii fLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare
> ale uDlt~tnla mvelul câmpurilor, 'de la ceJe m'ai fine straturi pana'
I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acele
mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior.
0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate Într-un
anUDl1tsector al spatiului, cr~te Într-atât demult ÎDcâtobiectui se
~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at
~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te ÎDtr-atât,
mcat apare 0 contradlctte ÎDtre obiect ~i' lumea ÎDconjuratoare.
Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prin
negarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut În
Umvers concomitent. În ÎDtreg
c°lJ>lIlsau ~i ~reprezinta un
organ~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.Într-o perrnanenta
conex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale.
Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibile
num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele
inf°"!1ationale
ale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma primare
extenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui
se rea1izeaza pnn forma lar forma genereaza conf,inutul.
La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canle
oscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale
~Icele fizu::e,Intrucat Vlata omulUieste 0 reflectare În miniatura a
Uni~ersului, procesele trecerii informatiei În substanta au loc in
'
Vlatamult maI rapit! decât ÎDunivers. Un obiect viu se deoseb~te
pnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei În
substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i al
Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a
obiectului viu,..
49
, . .
Cu cât este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al
. .rdensitiitii informap.ei, cu.atât mai muit se det~eaza organismul de
con~tiintei ~ia', personalitâf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a de
mediul inconjurator este posibil doar În' condif,iile cr~terii
. Simbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea'
ce .ÎDdeob~te se cheaJDa cult\lra. Procesul de~i reprezintii
civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala Îi1ceput respinge
cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se ÎDtoarce la ea ca un Jiu
ratii~itor pentru a repeta acest pro ces la un nivel superior ~i cu 0
aJDplittidinemai mare. Daca Întoarcerea la cultura se realizeaza la
Un nivel necorespunzàtor, acest lucru duee la distrugerea
civiliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0
realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia
j civilizatiei. ,
"
În 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i luptei
contranilor ar constitui-o Împacarea acestora rara 0 'distrugere
reciprocà. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0
constituie .viteza trecerii lor dintr-unul Într-altul. Deosebirea
esentiala a materiei vii fata de materia nevie stii În viteza de
trecere a contrariilor unul În celàJalt. Prin urmare scopul viepi
, e~te intensmcarea revelani spiritului În materie pe seaJDa cre~terij
j vitezei acestei tranzitii. . '
Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatiei
exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului
dinspre centru spre stânga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji
pot coexista f'<W!sa se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca
i ele sunt decalate În timp. Încercarea de a le suplini, de exemplu În
, decursul unei secunde, la 0 vitezà de oscilatie de 5 secunde,
,
" Înseamna Încetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne
imaginam cà viteza pendulului s-a marit pâna la câteva oscilatii
pe secunda. Înseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fi
interschimbate, fiir~ anihilarea lor reciprdca.
.f Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului
unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, coborând ÎA acest
fel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa

50
. 51
pentru ~omp~ar.earnpturii ~e. .Prinurmare, În plan.'
generaJ, separarea nU.s-a prodvs,' Orice -o'bioct al Universul'
tinde s~ emane dm sine c~va opus lui În plan fizic.~i sa creasc,
unitate1\ În planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea sistemului.
Marna care n~te un'copil ~ steaua care n~te planete flic unul ~.
acel~i IUCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati
prinuitit8t~.
spirituala. Viata pe pamânt este oconfirmare a procesptui,
realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul solar tinde~i~
dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j(:1
~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut pe
dezvoltat dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpaP.~ânf s-~I
.
speCÎi,cre~tediversitatea formelor iar la nivelul câmpurilor den~i'~
cre~W!
gra!lul debnitate. Viata pe Pamânt nU numai.qà a aparut ca unJ~
.
erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismunitar,ci'tC
este dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~
informational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'"
corespondentei . dintre. comportafilèntul Partu ~i interesele'
Îr!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei. .
verigi,cu atât mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru,
Daca legatura- cueentrul Întârzie ~i' cre~te auton6mia verigilor;
sistemul poate sa piara. De aceea este inevitabilii pedepsirea
verigilor care Î~trel'\lPunitatea sistemului,
. avantajul ce i s-a oferit.
CompmtamêntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilor
informationaJe ale ÎntreguJui. organism.. . Dada. .Însa.
comportamentul fizic,emotiornY ~iinformativ al obiectului diferii
. de'programul iristaIat În. câmpuj informationa1' alsisteh1Ului,
atun~i campul sistemului reactioneazli atacând cialpul obiect:ului.
Are loc det'ormarea câmpurilor, obiectului cu inttbducerea unor
programe de distrugere, adidi Întoarcerea la starea ini~a. Un
asemenea obiect poate fi atât un organism individul\i,cât ~i un
grup care ÎncaIca legile unitaiii. Vorbind În termeni medicali -
slinatatea spiritului determina sanatatea corpului. . informational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fi
1
Câmpul informational este primordial În r~ort cu corpul ~iÎi
determina soarta acestuia, caracterul ~ starea fizica, Prin urmare
se poate spune ca prinCÎpalacondifie a slinÎitiitiifiZice0 constituie .
cuno~erea >ojjirespectarea legilor câmpului information al al '
Universului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei,
~,
Acum viteza tuturor proceselor pe Plimânt a crescut Într-atât;
Încât reclama 0 neÎntarziata adaptare fizica. Biogenosfera. se
schimba cu rapiditate. .
.
. Întrucât procesele infurrnationale În Univers sunt prim,ordiale
În raport cu cele fizice, problemele adaptiirii fizice sunt legate În
primul rand de influentarea structurilor informationale, spirituale
ale omului.~a se explica recrudescenta magiei, ocultismului,
practicilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii saluta
cu entuziasm aparitia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care le
promit mantuirea ~i un nou adeviir. Toti ~tea,pta solutii de-a gata
uitand de faptul cà principala conditie pentru rena~tere este 0
mund! istovitoare a carei esenta Îi este cunoscutii omenirii din
cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a Întelege lumea
Înconjuratoare, de a cerceta legile ei ~i de a aveaun
comportament corespunzator acesior legi. .
Nivelul energetic al oamenilor În ultimii ani a crescut enorm.
Ceea ce Înainte se realiza În decursul mai multor a!1i,aeum poate
fi reallzat În cateva luni. Posibilitatile omului au crescut a~acum
cresc, de pÎlda, posibilitatile biciclistului care se ~eaza În carlinga
unui avion. Daca Însa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unui
biciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia Îi va fi greu sa fructifice
.
Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului care
are acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~inevii trebuie'
sa se deosebeasca chiar ~imai mult. .
Cercetàrile mele arata ca se poate pricinui un rau naturii vii ~j
nevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala ci
chiar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative.
cresc În progresie geometrica În cazul uner aptitudini
bioenergetice ridicate ale omuluL Influenta
foarte periculoasa. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uri
program de distrugere a tuturor rudelor ~Î copiilor sai: Intrucat
functioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta negativa se
relnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatirea
psihologica il omului rlimane mult În IJrma 'posibilitiitilor sale
energetice, se poate spune ca omenirea se giise~te, de fapt,

52
ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni
'aratâ peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante
psihoJogia omului.de azi ~ realitatile lumii care-l mconj.
"
,
.
. ,vrajitorie. Estecât se poatede normal deoarece are loc 0
Psiholçgia omulul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar)..
acesteta ii apaqine 0 marc parte a omenirii) este psihoIQgiA/'
p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu pe acumular~'
mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i,
. ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.;
notionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi)
..~. dificil ~i de durat~ al cautârilori se prefera retetele de-a gata cu:;
maxImul)1de efeet practic.' Daca analiziim calea
oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de dezvoltiiriÎ.~\
baza:
. - c01l4tIentIzar.ea, mvestIgarea lumii m momentul curent,"~r .,.
eare are !oe prin negarea 'mediuJui Înconjurator, a dependentei'~
omului fat! de acesta; reJ!lzuJcooperarii cu'acesta; . ,,!~.
,
-evidentierealegiJor dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,J
comportamental in concordantii cu aceste Jegi; . :
' '::- apJicarea practicii a cuno~tinteJor obtinute anterior.
Inainte acest proces se intindea pe parcursul secolelor ~i ,
mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au putut
con~tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care,
pipiiau un eiefant mcercând sa-~ Îmagineze cear putea fi. Acum
olnenirea are ~nsasa va.daIIcestproces in toata unitatea sa.
În prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare.
Exista orientiiri doar catre prima treapta .
'acumuJarea.
itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de negare a
ci~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte.
Aceasta cale 0 utilizeaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11doua
orientare este mdreptata spre re'\lenirea la principiile eticii, ale
comportamentului corect. Sunt doua curente religioase diferite.
0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practice,
Tacand abstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia
~ivrajitoria.
. ,
0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. Început
prin elementl':.ale cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales,
dinmomentur În care s-a pus problema onor!\riilor }ncasate, s-a'
-,
"
j/.<~:'t , '53
: "':-:~-~~f~r(;
,."
degradat rapid ~ acum' este' Orientat, in special spre magie ~i
mOiteltu'éit!Jid., Il ~Ior care permit sa vezi
"elefantul" iD. mtregime, adica sa vezi ~i sa con~tientizezi
procesele care au determinat starea de fapt actuala a ol1}enirii ~
, problemel~ce se ridicain fata ci. .
Principala cpnditie deSiJJi>i:avi~tuirein momentul de fata,
.
bazata pe principiile dialeetice, 0 reprezinta unirea a ceea ce
Înainte era imposibil de unit. Este vorba de renuntarea la cele
.
piimiinte~ti, intrarea m comuniune du Cosmosul ~i obtinerea
"
informapei, transformarea ei in legi morale ~i ,aplicarea lor
'
practicii la toate nivelurile. . .
.
"Nu pop sa,i sJuje~ti~ilui Dumnezeu ~i lui Mamon2", spunea
lisus Hristos. Cu doua milenii in urma aceste doua tendinte
contrarii erau ireconciliabile in decursul vietii unui singur om,
1 Acum Jumea s-a sehimbat, s-a schimbat ~i viteza de oscilatie a
pendulului, fha ca oscilapiJe sale sa se anihileze reciproc, adica
','
trecerea
" putem vorbi
j substantei ~i informapei dinu-un;! in alta. Prin urmare
d~spre faptul ca omul eiiruia Îi este hariizit si
: supravietuiasca in urmatorii câpva ani, trebuie sa fie' in acel~i
timp ~isrant, ~iun om obi~nuit,.~iun om de actiune. .
În c~tiinta fhjciirui contemporan 'trebuie sa existe doua
;' procese contrarii: r~untarea la lume, tendinta spre Cosmos,
sanctitatea ~i fructifit:area informatiei obtinute, ni~te actiuni
energetice, un ridicat pragmatism. Este vorba, de fapt, de un mod
de a giindi care va determina structura fizica ~i sufleteasca a
omului nou. Astfel sanctitatea, renuntarea, cuno~terea,
fructificarea 101-la nivelul giindurilor ~i sentimentelor trebuie
aplicate in structurile. sociale ~i. tehnice. Cuplarea acestora nu
trebuie sa fie mecanica deoarece ar insemna "oprirea pendulei" ci
trebuie sa fie un proces'unic cu 0 desr~urare consecventa pe cele
trei trepte. Fiecare om trebuie sa devina sfânt ~isa se preocupe de
ridicarea continua a sanctitatii sale, de cuno~tere a lumii ~i de
comuniunea cu UniversuJ ~i de traducerea acestora in viata
r spirituala ~i cell practica. Civilizatia trebuie hranita În pennanenta
\
Mamou = idol ln mitologia precre~tina
 'ii,
!if
'"l"'"
. ''iW
Jrjt
54 J
l
prin cultura, Prioritatea,
. În sistemul de valori, trebuie acordat a ,'{\'
.
~
, . Tendinta care acum S-I!'cristalizat destul de clar 0 reprezintâ
sanctitâtii ~ nu pragmatismului deoartce Cosmosul este f
primordial iar civilizatia estesecundara,
, ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei ai '
vraJltQnlor, Conforrn legendelor, În vechime oamenii ar fi avut
un al treilea ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe cale
supranaturala indiferent dedistant1i $i timp, Mai târziu ce] de-al,
treilea ochi sea Închis, Cauzele sunt necunoscute cu toate ca ele
sunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primordiale este
;~
inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificarea
yuno$tintelor piirea a nu fi legata În mod direct de etica, Într-o
anumitâ etaRa nivelurile etic $i psiho\ogic au ramas atât de În
urma fata de posibilitiiti, Încât acest lucru a Început sa ameni~te
existenta civilizati.ei,de aceea Închiderea celui de-al treilea ochi' a
constituit salvarea, "
'
Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane de educatie
spÎrituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~i
morahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.latrepte necesita cheltuirea a
95% din mijloacele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$te
rezultate palpabile, Practic multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa fapt
pentrl.lcare sfiir$escprin a se degenera.
, Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: la
Începutare lac un proces fo!jrte Îndelufgat de acumulare a'
cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea ITuctificarealor,
Pentru a supravie!Ui În momentul prez~nt, a~um)Jlarea
inf«rmatiei trebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sa
se diiltruga una pe alta, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $i
savantul trebuie sa devina sfinti, Problema eticii trebuie sa devina
capitala pentru ace$tia, Deosebit de serios se pune 'aceastii
,
problernii În .domeniul bioenergiei, Încerciirile de utilizare a
metodelor magiei sau ale vrajitoriei În scopuri personale
meschme se lovesc de cele mai Înalte legi ale Universului,
Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu Întotdeauna vizibil
deoarece urmiirile apar Încetul cu'Încetul $i nu Întotdeauna 0101.11
face legatura Între cauza ~i efect. Fata care Îi face farmece
iubitului nici nu banuie~te faptul, cii ea distruge psihicul, soarta ~i
fizicul viitorilor siii copii, . Universului, omul cu ni~te structuri spirituale superioare bine
55
cultivarea aptitudinilor magi~e ~i oculte În scopuri strict
personale, Verigile sistemului nu mai actioneaza În concordantii
cu interesele Întregului sistem ceea ce reprezinta 0 amenin!are a
; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllÎce tradi!ii
În domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana
. când, Îflcele din urrnii, au disparut.
La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica ni$te
sisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $i
dezvoltarea structurilor spirituale fine care actioneaza Î!1directia
salviirii lumii, În!elegerea tinitiitii cu toatii lumea $i a
responsabilitatii pentru destinele oamenilor" pe care le dau
, religiile,i-a permis omuluisa simtiicomunicareacu copiii sai, cu
,
piirintiisai ~icu toti cei dragi lui, siifie con~tientde riispunderea
pe care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismente
indirecte priVind platirlja pacatelor pamante$ti de catre copii sunt
date ÎnBiblie. Anume.ruptura structurilor fine ale câmpurilor
carl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu omul 'iubit,
duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $i
personalitatiiomului, '
,Religiile mondiale !IIifost preocupate de 'piistrarea açestor"
structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i a
du~manilor are un' sens profund din punctul de vedere al
bioenergeticii, Ea blocheaza programul de distrugere a ~nui ait
om $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\câmpului din
subcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legile
autoregliirii, care nu $tie ca ura sa poate deveni motivul unor
grave boli ale sale sau ale copiilor sai, a fost bine apiirat pe
parcursul mul(or secole prin poruncile religioÎlSe de iubire' $i
binefaeere care i~au piistrat siiniitatea atât lui cât $i copiilor lui,
asigurându-se În fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglarii
câmpurilor functioneaza automat. De aceea de culturii$i magie
putea sa se ocupe rara a-$i pricinui vreun rau, rara riscul de aplati ",
cu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale, ,
numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile'
 ,.,"

57
, ~:
;;
\-
Subco~~tientul <I~ului'Jlfo~ Întotdeauna; fuarte bine protejat
'. ,"'","1' -' . ,,\IJ;~. structlirilor etice;;
.,\fI}\"Mdeau.Cum În~& Procesul patri1nderiiÎnSJ:Ib~erit a fosHent, CU0 exorcizare
ut.. .'?S" fireascaa progTatite!or negatiVecu ajurorul eticii .....
~;,.." " .
..44!CU e:"~im1it'ri\allent ca acutii/~ ,. sOGietiitii~ial.
mUI}i.Îa~r.
"
,

.:\!it;tnagic~t;~'este Unfapt norm~: sistelIlelor de aparare religioasa., '

,
~lmt !. ","'J'",,' <,.1, PsihanaIi~tii diverse1or~coli psihoteJ1lPCuticeail. Început sa
':..:'.'::-:,',':f~rt.: '>:':;~-'-')~\~i:'.~- .
",'~rt:Ç!),'\1k'
:' '.
':."'.'$;>D~~'~'~',ri'-
':",'::iJ"~'-:I'
,:-"",~-,~:>'}-r:";~~':_~t-.
',.
,-,?t{;'J;"{
-~
,- , asalteze subcon~tientul omttlui ~i;ca urmare, În ultimele decenii,
"A,c't!'l,ij~;;~~,lIiY/;1h; .' .'.
acest pro(!~s a ciipatat propottii nemaiviizute, În acest fel are loc
., .' ",~t~#ZiitoraJ multor
blo~ne~ç!t!!# .Pl1IsUC4.i~~Ji~~jUyelelor complexe un amestec' gro$Olan~i 0, Îl/fiuenta puternÎoa a structurilor
,

-~ a
duce,la:
acesL, ,
' ','",intij,,'
.,~~~t'.
" " "ta ~ Mdi, amt câmpurilor rara 0 suficienta stuclier~ a rezultatelor Îndepartate ale
"in,care pentru acestor interventii. De regula, pe cercetatori Îi intereseaza mai
de_grad~j ibfOen,et ""tti'.demoralitate au, putin ce reprezintii SQbco~entu] ~iÎn ce mod reacponeaza el la
"',',",,' ""',,
elatlt :01"111) "'" r\ldele'$i chiarprie "i~ropiap ~i discipoIii,
"" interventii, Pentru ei au importanta doar rezultatele concrete,
" .'
Intrucatcapacltateli\ ,~nergo!iciia structurilorspirituale este de imediat~ ~ nu Întelegerea profunda a proceseh?rcare determjna
. ,
sute $1 Ghilp"demndeotir,nai mate decât a celor' fizice siinatatea ~i'destinul omului ~ia rudelor &ale, ,
degradarea spiri«talâ~. des~ari peQ perioada ÎndelungatI!tft Lipsa unei. gândirj ,strategice În dOlIleniul bionergiei,
_n~tIa, la eXterior\ C~d Începe decade~1' preferinta pentru procedeele tactice eu le-~ compara cu actiunile
mOdo
~~
flZ1ca,mcercanle, :.~e"tratament . sunt blocate de structurile ~oferului cat.:e folos@$tetimpul rezervat asimiliirii regulilor de
suflet~t1 degradatt!i,Prin aceasta SI $iexplicli 'multiplele cazuri În circulape pentru marirea puterii ~otorului, E drept ca pare
carem!)dlcrna nupOate fi de, nici unfulos. Multinaivi COnsidera eficien!, Însa re~tatut est~ absolut irnprevizibü ~ riscant.
,!' , .
.ca pJ~nQO,~I;I~ ~a,$i &ecv~tând ni~t~cursllri,ei vor .

dev~u, m%:I,~IJvràJUfn, InsàÎn~elé ateStei ~tiinte, spre Vreau sa fia opresc ~ai În,detaliu asupra modalitatilor de
deo$ebtrjl de alte!e",pot Jf\ltrundedoar,t'tillrteputin~dQar oametiii aparare, Necuno~ter~a, faptului ca asuprjl omu]uire'.poate
cu o"fdrmasu~ci~~'\t'de curatli, cu ni§te structuri spirituale aqionaprin .bio~nergie,mult ,timp .a seIvit drept \ln mijloc de
d~zvoltate, cu' gancllre strategtca,cll bunatate sutleteasca ~i 0 aparare, Oamenii de $tiintii aucunoscut acest lucru ~i au creat
una~a' capacltate . de ,autodiscij5linare,Daca' analizam tehnicile ~coli ermetice pentru stUdierea bioenergiei.. Urt Sistem excelent de
(jc~~iIiÜigice.,vorn o~set;'~ ca?tac~stea are i$portanta nu un aparare i-au constituit .doctrinele etiço..religioase" care
atluJî\lt set de ~tode; CIœlrtatile mdlV!dualeale Maestrului ~i ale propovaduiau binele nu numai În,ceea ce priv~ faptele, clar ~j
disclPolulw sa~,,' Tendmfa multot bioenergeticiehi de a obtine . Înceea ce pt:ive~tetrairile emoponale ~i chiar gâmiurile, Oricâtar
acces~1 la ni~te. posibil!tiiti mai ridicate, siirind peste tre~pta parea de hilat, un roI uri~ În aceasta aparare l-a jucat ~tiinta .care
chmwtoare ,a ,'~ectionarii ,spirituale, 'poate a'Vea un 'sfâr~it respingea pe fata bionergetica, posibilitatea, influentarii
deplor~btt Intrucatso\lrta omiJltu, caracterul ~i starea 'fizica a bioenergetice sau info~ationale asupra omttlui. Existau ~i
truPUIUFeste, dete~inatI! de. structurile câmpurilor, oactiune mecanisme de protecpe sociala fatii de cej care se ocupau prea
msuficlent ,de bme gânditii Înacest domeniu poate aduce activ de magie ~i vrajitorie. Acum toate sistemele de blocare sunt
préjudicii Întregii omeniri. demolate ~i creierul riimâne lara garda, Asaltarea
t.
subcon~tientului care este riispunziitor de procesele fiziologice ~i
...
psihologice clin,organism a fost inipata Înca. În secolul trecut.
Acum acest asaIt din Întâmplator a devenit intentionat. Medicii
 t\ ~.
.
~
59
$.
"
psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan .
. .

. . AsWI,
.
. daca omul dispune de putine .forte, el
.
' distruge
,; .
rudele.. . . .
-
tant daca are mal mu Ite forte el Poate
,.
~.aubCo~tient orientându-se ,dUre efectui eXterior, rezolvând
!tdesea ni§te problemepractice, Acest IUCfuse ÎntâmpUipefondul ,
' buie sa deVInanumal s
. ciasanctltatea cu VI~ta IU
,
- ",
Dadi omul este pregatit sa
mea:~~~n
unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest subc~tient, pte 0 munca tltanlca pen"tru g e la ni~te posibilitati mari,
' , .
care sunt legile care il8uv!lfJleaza, ' . . se poate ocupa ~i de bioençrgle.
.
:
çercetarile pe care 'Ie--am mtreprins demonstreazadi
subco~tientul~i biocâmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o~ce
infIuen~ a~ttucturilorbiocâmpuluirepre#ntJi 0 irlfluentar\f'a
. subco~1ientului 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare
:~ fizio)i;lgica ~ psihici,c.Pe cercetltorii . practicieni Îi intereseaza
<Joar'profunzimea pil.trunderiim sUbconJlient .~i În procesele
autoreg\ârii, lar. pentru 0 mai mareputere a actiunii se poate
,.robi chiar o. anurnita aparaturil., Bioenergetica a fost
"
trÎmsformatlÎn~taiIrl1uentarii practice,a om1J\ui.Nimeni nu se
gânde~te\1sa la faptul cil.,vindecândtrupul, noi putem'prejudÎcia /

sllfletu~ ci.
.
boala este 0 apiirare, un blocaj al unui cOmp6rtament
ibcorect' $Î' al ncintelegerii lumii tnconjuratDare ~i ca
bi6ei1ergeti~1iI trebuie, ~aiinainte de toate,sii gàseasea
, motivele.~olii, sa-I ajute pe. bolnav sA mteleaga ~i sa. evitepe
viitor ar~eIile. comise. Orientarea mioapaa bioenergeticii doar
spre. p.mmetrÎ .fiziltinu-i aItceva decâtlichidarea treptelor
Q.in()afterü ~i' eticii. infavoarea r~hatelor de moment.' Omul 1
ciare;COl\Side~ca ÎI v:or salva pastilele.san procedeele vrajitor~ti
~tedeja bolnav. Principallil mod de apiirare Împotriva bolilor ÎI.
constituie respectarea inaltelor legi ale eticii.. .
: ÇJ.n.~natura 8. urm at paIeaprotectiei fiziC e, de pilda, miirirea
grllvit11i! dinozaurilor.
,

-
_' san
, dotaraa testoaselor.
,
cu carapace, .
~Jutia'19r s..a oprit. An supravietultcei mai l'utin protejati fizic '

~imai bine prott:iatf spiritu~ cei care ~au pregatiti sii-~imodifice

struCtuia psihicà, comportamentul, m concordantii cu procesele
careaveau loc pe Pâmânt. Etica; m treçut un lux ~i 0 necesitate În
prezent, este singul'a conditie de;supravietuire În viitOr. Oamenii
wc 8e~c numai la siiniitatea fizicil.,mtr-un .viitor apropiat
pÇ>ta\ieasoarta Ifjnozaurilor. . ".
. C~œ'~ai .
numim imunitate este lfI1Întreg, un nivel calitativ
. .' alinveIi~ biocâmpurilor. Omul pasionat de magie În
d"etrimentuleticü; a iubirii ~i a cuno~terii lumii, se autodis1rl!ge~i
l' .
 ~. 't..-

61
\
"" .
, f
Atunci am decis' sa l:o~tinui aceste 'investigafii pe fantoma, /

Am desenat pe hârtie un 0I'tI,~am Început sa explorez cu cadrul

limitele câmpului. Mâna În care ~neam cadrul a dep~it marginile
hârtiei~i a trebuit sa recutg'1a reducerea la scara, Am Început sa
, masor deviafiiJecadrului mai ÎntâiÎn metri, apoi IDkilometri Însa
CAPITOLUL II
.' cadrulrel;1JzaÎn continuare sa se râsuceasca. At!JDciDl-8.IDgândit
l " ca PO!lte câmpuluman se' prelunge~te ID sus pâna la capatul
Universului. f>iciuâspuns, cadrul s--arâsucit la 180":'Am Înteles
ca biocâm.pulomu!ui ocupa Întregul Univers, În sus ~i În jos, În
~-.
raport cu limuele corpului fizic, biocâmpul se prelunge~te la
, ,
infinit.' ' '

Densitatea straturilor ~i infonnatia cuprinsa În ele sunt

StrUCtm'l! informaponalihtabilli, numitli DM diferite. '.
' '

Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic contine

informatia privind starea fizÎcâ a corpului, a organelor
. a:ceStuia~i
,
. Cu destul de pup; timp În unna '~.cercun,l,e medlc~e IDca '
,
.',
se folose~te pentru diagnosticul medical':'
mal discuta aprins daca termenuLde 10C~p este.~egInm~is-a,
creat 0 noua armatâ de ~ar latan/ ~.. ;~tructurile~ice se gâsesc În stra~rile mai, fine ~i au 0
,"
,

",pnntre mlanpure 'Ierarhica foarte complicatâ. ln ,stratunle cele mai

~mp?nerii acestuia, a~~f,Jy ferve?ti ai'
' ap~, se" pJsti:eazâinformafia privindfapte!e, emofiile,
Astâzi e greu sa gâs~ti oamen'1c~e sa- nu cuno~câ faptul ca '

sentimentele. ~i gmdurile omuIui pe care elle:-a trait În aceasta

densul corp fizic al omuluieste ,I1tCODJurat
' de stratufÜ via1â. '
,

". e unU!camp
"
,

g etic , "l' nVlZ' l' biJ pentru

"

1DI0rmanv-ener
.. clint,re el. Sa .
cel'., m8.1 mu 1<1 '

'
Str;aturile mai' profunde contin structuri ale karmei f8.IDiliei,
v~demce reprezintâ de fapt, 0 uI din punctul de vedere al
'

.
este vorba de ,informafia legata dl' J:Udele apropiate pe linie
blOenergiei,f , .
Destinapa straturilor care
"

com pun
,"',

'IDve lI~ul " "

'
patema ~imaterna,'egata de copÜ
Karma personala a omului,' comportamentul sau În Încarniiril /
al omul w. ca~ , '. '
'
IJJ.loqtJaponal-energetic
'-'"
~ IDterconexiuniJe lor sunt anterio~e sunt dispuse la un nive! ~imai fin ~i cu dit vindecatorul
extrem de complexe: poate patrunde, mai'profund În câmpulomului, cu atât mai .
. Cu 'mulfi ani Înunna, când a)a b' IDcepeam sa lucrez cu .
.
. " '
'

puternica va fi interventia sa,

ajutorul cadrului !1IIlfost vad fonna. câmpu~uiuman, Dar În aceasta co~sta concomitent ~i forta ~i slâbiciunea
Cât timp mâIla rPea,se mi~ur:::~:la cu ,coIP,uI"totu! e~aIDregula, diagnosticuluikarmic, Persona! consider ca În pl'ezentnimeni nu
eu vedeam pâna unde fin Pani' le este capa:bil sa patrunda ID totaIitate În câmpul uman Întrucât
râsucea cu 1800 Cân d "gr ,
te campulw. Acolo cadrul; Se
msa am vrut sa vlid fiorma campulw'
.
orice penetrare este legata de o.influentare, iar influentarea poate
'
de
deasupra capului am constatat' stand pe ~odea.: nu pot ajurtge fi lipsita de, pericol numai dacii vindecatorul este un om perfect,
pân! la limita ac~tuia, M-am ~~ cu 0 karma pura,
~caun ~ I~ceput sa lidlc
'

~nsus mâna În care fineam cadrul ~ensa acesta ~ramanea nemi~cat. Ocupându-ma zilnic, timp de mai bine de doi, ani de
Insemna Calimita se gas
, ' ea m8.lSUS, '
purificarea karmei mele, ~tiu câte Îmi sunt Înca inaccesiblle,
'

Inainte de fiecare contact cu câmpul unui ait om eu verific dacii

<,'
 - :":0':);. /. .
I*~ r~

.' 62
. 'i/;j'
,,\~~.
,'1 .
'.> "
'e

., .
1i3
. ,!~

pot sau nu sa iricep tratamentul ~i, daca'mi se interzice, Înseamntr inaccesibA -cunoa§terli 'rau analizei logice a mintii umane,
ca În câmpul meu exista tulburiiri asemânatoare celora cu caF~} determinat
, de <!Càte ,notiuni. , . .. .
. . .
. 'q
'
trebUte sa ma lupt. Pâna când eu nu le elimindin câmpul propriu;'iii lnvestigând zonele de ii-ontiera, dincolo d.e hmIteie loglcll ~I
-

niJ.am dreptul sa vindec pentru ca deformatiil~ structurilor melc!\'y, ale ~tiintei oficiale, eu folosl:Sc, termenl care au 0 semmficatle
pot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\: precisaÎn si*mUl descris. , '
..'
, ,

,muta Încâmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~, Astfel, atunci cândeste vorba 'de sen,tImentele dIVine,fieca~e
"

isp~im karma pacientuiui meu. ;~

omya Întelege aCeSilucru În felulsau, În funct~e ~!;:onzontul sau
,
Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om'perfect ceea ce În
,
. \
, Vlatanoastrapamânteascaeste un lucruirealizabilde aceea e atât
~i d\l niveltVsau despiritualitate. Cu cât VOl'fil?sa mal sus aceste
sentimentepe SCMade valon a omulul,cu ~t va fi ma~bme. ,

'''' . de importantâ astiizia doua cale - calea cunoa~terii,care permite ' 'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m
Întotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilitâtilor tratanientului
lui bionergetic rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui, . primulrând, toatej1Unuril~,lumll .matenale, de care se folose~te
.
:'QIllul "ff'
' "',
"
contact incorect cu 'Structufile câmpului. , . ' prin interventia terape~tica pot Ji ajutatÎ mii de oameni, pe
",
Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nu când Întelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta Întelegere
Înseamna sa. fii superior, În ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-l avut
~te strâns legata de mecanismul cainteial cafUI efect ~
,

ridici pe cel slab pâna la Înii.!timeata. Mi-am pus de multe ori
'Îi1trebarea de c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite metod<l
lOf discipoliloLln ceea ce ma priv~e, am hotiirât 0' data pen~
totdeauna ca lucrul cel mai cimportant nu sta În' dezvoltarea
, . capacitiitilorunic~ ~În ~tiintade a transmite'informatia, de a-i
,
Învata pe altii cum sa se foloseascâde ea. Înainte consideram ca
prilejul sa-I v~ pe modificarea structurilor kanmc~. Cand am
~tarea
Înleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e
'
structurilor karmice 'm-cârnpulunum,eitamÎ~cercat sa. actlOnez
asupra 101'prin cele mai diverse mijloaœ:pnn p.r<lctIcl~aglce,
tradtponale.
prin vtajitorie,prin mijloacele'medicIDeI populare ~
AIn incercat totu!Însa rezultatele erau S\JperfiClaie. . ,

multi, vindecatori, nu voiau sa-~i,destiiinuie secretele pentru <1 Apoi am aju~ lit 0 coucluzieextrem de.simp~a;l):Ianreaf<)'1el
'

[ân1âne În centrul atentiei ~i pentru il obtin~ maximum de deint1uentare nu fac.'~ deCât sâ-i.traumatIzezê pe paclent~
<lvant!\ie.Mai târziu am ÎIJtc:les:nu n1,1maica nu voiau, dar nic! nu .(ezolva
ea poate da'doM 0 .aJ'!are~tii ameli.?rare Însa ~u
puteau. " problemele cardinale, ln' onœ f?rma Vlolf;:llta ramane. mt
101'.erau 0 suma de' tehnici Însu~ite '
'. În principal "metodele"
din ''care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important:
violentii. Am intelf;:S,ca un singur mlJloc poate eficleni, ~I I~pslt ?
~',
de pericol; cunoscut omenirii de foarte multa vreme. ACf;:StmlJloc
tendinta permanenta spr!;: co~tientizaiea §:Ï Întelegerea lumii, este cainla.', . ." '
slStemattz~ea cuno~tintelor obtinute pentru Înteleg!;:rea, legilor Patrunzând În structurile spirituale ale omulUl cu programele
' ,

existentei Univ.ersului. SinguraexcePtiea constituit-o lisus mele eu ma orientez dupa propria mea logicii, dupa propna mea
Hr~tos la care vindecarea era Îmotdeauna pusa În legiitura cu conc~ptie despre lume. ÎIitrucât eu repre~int 0 parte a
Întelegerea lumii pe care el 0 transmitea oamenilor prin pilde, Universului ~i la. un nive! fin iau contact cu rntreg Untversul,
poruncl ~Isfatun. atunci, În virtutea imperfectiunii mele, oncum mtroducceva de-al
În ciuda faptului di În aceastii carte se vorbe~te mereu de
meu În câmpul omului. ,,'
cercetiiri ~tiintifice foarte des sunt Întâlnite notiunile de Divinitate "
Int1uentarea trebuie sa aiba loc numai din punctul de vedere
sentim«;:nte ~vine, sanctitate. C;onsider ca, ~ricât s-ar dezvolt~
al intregul~i, adica al Universului, iar acest,lucru esteposlbll
stiinta, orice culmi ar atinge ea, Întotdeauna va exista un domeniu
 -64
. .
( ,1 .,";{,~,;; 'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;: , ,

65
,~

numai ÎI1 cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei, cand aceastll.

Ildrese~Spintului Universal, adicii lui Dumnezeu. ,,;
1 ~~
,- De ce lui Dum nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci câri4 ~ s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~
. .~':" '. '." . ""~,,,,~""Este.necesar
" ' ~I all)te~cPl1eKJ unil'"or ,,~"""" .sa nu .se mte
spuoem "Univers" În con~tiinta noastra apare un model .avânlf~ " .,' ,'- .' .

'
,

",'
, ",

, dimensiuni colosale ~i care cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r;

,

nicio~tii~;
biocamp~I~~;ea~oneaza. mQment~:
" la o?ce "

gân(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e, atul1~

Ne este greu sa ne reprezentiim UDiversuI,ca pe un tot unitat:',
Numai prin ÎnaIfarea principiuluispiritual dfspar componenteIe . . câmpUlqiiiurÜl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii ~CUtà.
.
lnsensibilitatea omului ;fatà .de energlliefine, fata de
disparate~i aparesentimentulUnitatii Absolute. ,', ' (
contQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a de
. -
',Când omulse adreseazii În gând lui Dumne~u ~i Îi' cere}
iertare pentru cele'Înfaptuite, ÎI1sufletu/ ~trupul sau se produc' defoi"tnatiile' cAtnpului.incap~tatea 'În.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~
:~
schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI Î~i recuno~te ,. oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,n ,j1!J:Af'OIi, VJatlicrc:~a' ogroaza
imperfectiunea, 'se deschide În' fata celui care ne-a creat ~i+ de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~lanivelulfi~~". '.
prim~te de la acestâ puteri pentru a seschimba, pentru a intra În .P\;1rieoluioonstâNlth:i ,i ip ,aceea. cii fiecàrql om I-'a crescut
.
armonia cu UniveTStM. '.. multputereade (;~tMter,Ild!~~P\~terea?e mi1uentar~"asupr~
mediului ~ia. o\Unehilor,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn.u~a
Nici unfel de influente din afara nu pot ÎI1locui aspiratiile valorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influentare er~u .<le~ece, Unlt!!.!I,.Il!
pers,onaleale omului. .
epoca 8:en~te\'iiiele"
.
au' fost de douazeci ~I teel:, ~a..srar~ltul
Pentru evaluarea stârii structUrildr karmice eu reeurg la seco . luIu'1 al. XIX-Iea detreizeci:.
.
, . ~ opt, .acum aceastà, .putere a
. -. ~X - .
"'. "
testele biaeneigetice care-mi permit sa stabilesc; În unitâti a:ju~Ja.optzeci~i optcde unitiiti$ilUl\1 continua m :;a.cr~~
relative,marimeapa(ametruluimasurat. . .
De.Àceea
. negativaar~ urmaograve. ~
otite inf1lJentii,
'. între parallietrii strttcturilor tactJced ImpQrt~ta f°arte rnare
Struçturile. karmioe cunoscute. astâzi pot fi Împa$te ÎI1doua
grupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitate . 0 are niJ;lul agresivitatii;cOI't$4entii'sau subçon~ben.ta. .
Agresiunea.(;on$tientao sil11tHnimedlat ~'.reaCtt°namfata - de
energetica extfem {je mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nu "
ea.Pericoluf agresiunii hysacontroluIu!
dani$\'e rezultate v.izibileimediaL De starea structuiilorstrategice . 5Ilbco~tJente. oonst.a n:~sareactIoneaza
depinde viitorul-omului ~i al descendentilor sai, de aceèa orice asupraacesteia 'Ia nivelul, fizic. C~pul
ÎI1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea lor duce la ltwmentan la agresiunea subcon~ttenta p~lntr-o agreslune ~e
cuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea J'!I:spuns~i,În conditiile cre$teri~~uter~ de Infl~en'Jare,~ntem I~
.sistemului câmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta prezent martorii unor confu.mtan nevazute farasa ~tun de ele ~l
- prin maladii grave. Pril\CiPalii paratnetri strategici' sunt culegand doar consecintele lor. .' .
Agresiunea subcon$tientii este un paramet~, ln sistemul de
spiritualitatea, sufletul ~i Încârcatura de iübire. Structurile tactice
au un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produce'mai parametri ai ca\npuluiuman, care trebUle sa ,al~ap vJloare -
rapid. Deoarece toti parametri câmpuIui uman sunt strâns legati negativii ~i, cU cat este'mai mare În valoare absoluta, c~ atat est~
Îotre ei, prin actionarea asupra oricâi'uia dintre ei se modificii~i mai bine. Este baza buniitiitii reale a omulUl ~l a propnel protectu
.
valorile celorlalti. Astâzi foarte des poti vedea. cum, de dragul fatii deo agresiune strftil'la. . , ~ . . \
" "
unei ameliori\ri de moment a starii fizice' a omului, se sacrifioa 0 trasatura caracteristica' importantii a blOcampulm 0
rezer'velestrategi\:e. Exell;J.ple de astfel de "tratament" sunt constituie ni~e\ul de conectare al acestuia la Cosmos. Valo~rea
destule Înjund nostru. . . lui depinde foarte mult de etica .omului ~i de a stramo~tlor sai $1

.
 W"j',!!
t' ::':t~f(!IA~' '

,'i,
,66>
'j
"j'"" .',', ,'.. j,. ,'., ' "1~e
,', '.
""
'~"~~:1mp?~tuibUra:e ~are~emold'aceste
c()t}stltulC~uOiderea'dragostet, ,
structu~;i,
,
\ ' ,J,)~
'jSf:;ltifuentuliubimeste "
multilatAnf ~i cel mai mare '

cadrhlsau tre\mie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatâde DumnezeU toc' ,il,'

'
fatide Onive~,JientUneittdor divine datorit~ carora accede)lll~~ '1'.

':jImbioucut1IÜvtmnil" cu pirintii,copiii, ,cuomuliubit ~itu sifief,

.f )
Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa fie privatii de:, 'CAPtTOLUL III
iubi~eart()astra, eând vOlnÎntelege acest Jucru ~i când, printt-o
munca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta
.
/,
;;'evaJl1ândti-ne Jn modobit;1Ctiv ~Lci!1S1;itfaptele, sentimentele,;'/ '
'gândurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,
, ' "" ,',
Meçanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile,
omului cullnive~ul~i, cu c,atÎJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu atât' .
l1'Iaiscurti p\?atedeveni ca.lea'nçastrâ deeliminare a crl:ilii "TeSJareabwenergetjcii
actuaJe, fn liniimarj,omenirea
dispune de multtimp de tOat!' , 1
'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lume;'
eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t ÎnPo~ncile re,ligioase, Noi Însa; ,

precurn Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de. ,J.nvestigând biocarnpul uman, am, ajuns ,la cQ1lcluziaca
'

, atn,Icturile câmpuiui ~ corpuL fjziccoexistâpa

acele~i bariere, ~Qârid lumea ~ipe noi În~inetari sa tragern
'

, care
. intei:q.cfidnfif1Za reciprQc, Viteza de
doua contra'rll,
trecere astructu~ or
mviitiUl'1iiltelecorespunzatQare, ",', ,
i.
""' a" 'c , U lUifizicdin
nm tr-unul,' ntr-alMp oate fi d Ifentà,
'.
,llIl'
cam"\ly"",,,r
' '.
'
,
" , ,

."
,
Astàzi avein po~i&ilitatellde" a;,pipâi" adevârul c6nj1nut Îrt
,

,
",'
,
' ,
,

" _"
E '
1qJenen~' tra tar
iI'
diferitelqr,boliarat
'
J.
a,;~tratam -
entu l est e cu "

Poruncilelegiloi, sa uriim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cu '

'
,

"
"
" , ,

",",
, ,
'

- nu. as U,p ra ,
",
'
,
,
,
'

rouit maÎ e1;iCac~dac~' jnfJ,uentar~aesteonentati.i

""" " '
"

ajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne esté atat de fa!niJiar,starea În

care am adps lumea:În mOinentul de fata ,~isa ÎnperciiIh sa gamm orgMlS\llului bolnav ~i nicimacar a Într\JgulUlor~amsm CI_asupr~
cauzeicare' a gçnerat boa.la Oricât ai trata 0,boala concretà, ,daca
drumul catre ArÎponia , '

Lumii" ' ' fi t liminatii cauza ei aceasta va continua sa, ahmente:l:e

<.. :~aJ\ ~~, d:paC\lm ademo~strat-o pra.ctica, ~hiar .poate mIgra
ilintr.-un organ Într-a.ltul. ,Boala nu este 0 gramada carç sà fie-
eliminatii curapnd sectorul, bO,alae ca apa c.u.:evm: p~ robmet pe
care 0 pop opri nlJ.lllaiÎnchizând robmetul, mdepartand, eu alte
bUvinte, cauzele bolii. ,',,: '
,

- Anali!:ând deformapile " structunlor campulUl u~an, am,vRZUt

-
'..f' ca m~lte,boli mecp la l1ivelulcâmpullli cu multJ a:",ma!nte caele
1 sa se manifeste, la nivelul fizic, Cauza. deformarn campulUi 0 .
,

constituie neconcordanta caracteristiçilor câmpulm o~ulUl ,cu

cam ul informaponal al Piirnântului ~I Vmversulul. G~dunle,
-'" stiirle, , emotionale, , comportamentul, intrate În c?ntra~lctle cu
'
armoma V, mversu l01,' duc la deformarea
'
, structunlor campulUl,
,
,
-
" ',' .
 ,". ~

~
..
68
,. - 69
,Prin
~~~~~zelor ~e prod?C~te'defo~ deZvoltàriiorganismului,. am descoperÎt structuri1ekarrni~ de

-'
~~:~;~rt~tca:::
c~purilor,~~bu!~
O:U~fl~em~:f~~1I
sa fi,e fn numar. de cinci-~pte. Însa,:.
pto~a omului Împotriva nenorociri1or,' mumati~elor,' ale
structUrildr norocului, sticcesulu~ pe, care organlSmuI-. le
masuta In~~~~il9r, ,eproduce $iJe reconstituie În pertnarientA. Distrugeréa lor are loc
. ml-am 4atseama 'e4.numarul lor
Imèns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;. '~sau~rie ale campului
emo~onali ~ atunci când omul se dezice de Dumnezeu, de parinti, de copii, de
omuI iubit. în câmp eJCÎsta.structuri care, sunt,responsabile de
formeaza În straturile informativ-energetice uinan
"aderente" a,*,or eliminare duce. la armonizarea structurilor capacitateaomului dea iubi. ~deformarea lor d\Îce la grave
~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice ~ on1Ului.Analj~dsutele imbc>lnâviriinclusiv la maladii oncologice. Întrucât corpul fizic
, de cazuri,' impreunii cu structurile kannice constituie' unproces unic, el
;~.amÎnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~ degradarea
p~on~itaPi.a~actenüui §i psihicului suntdiferite manifemri poate fi testa!, pot fi fiicute prognoze aSupra stiirii sale,viitoare §i,
ale ispii§irii.Am Î1JtUitcânu numai .corpul fizic constitUieun . În"acest fel, sep(ja~ efectua'o diagnosticare timpu~ie, se poate da
s$tem\lnitarcuo.~transa d apreciere corectii a fiecarei influentiiri asupra omului. Metoda
interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca -peImite ~i testare", in grup a oamenjlor, a programelor socIale $1
' structu~lespirituale;'P.$ihicul{
soarta; car~~rUJ sunt element,eale
acestuisistentlnt'lueniarea chiar a unor tiiri Întregi,' permite elaborarea unor prog1'1Ozepe
oricâ.n.lil\ clin' ac~ti paramètri
determqaautom,at'mOdfficâii În toticeilal~. Dio acest motiv,de termen hmg,analizareadestinului subiec~lor vii §i aleobiectelor .
nevii, .În. conditiile lumii. contemporane, urmiirile oricarei.
~d~ ;cte~erea ~ul\li. dè spiritualiiarnidic~În
ac~ll\$itimp
psihicul,. soarta"tJXJiea' desMatate , catastrofe devirt din ce in' cernai grave. Elaborarea metodei de
,inBuentândpozitiit toate
' latutiIe. \;ieJii <>mului.'.'Toate problemele diri;' viata omuItti, , descoperire timpurie a situapilot critice pentru un om, .Iuat
'. separa!, pentru un colectiv, pentru 0 organizatie sau un obiectiv
neplacehled~\lliitboliiefizjCè~i psihice, tnuimatismelesutit
rezuI~~ 'aletœyit~jti.sistetnului de, autoreglarè. a CampI/lui, 0 industrjal-.este nu .numai Intemeiata dar $i .indispen~bilii pentru
.
bldcaie foÜ.uii aÎnCepUitduidestri\mârii sQpravietuite.' .'
". .
smictutilOCspirituale,ale . MetOda testiirii extrasenzoriale pemUte analizarea " nu a
struoro.~or stfategiCe;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireli
ol1!ll!IUI $t'a,desCèhd~tllors8l, ".
parametri lo!, fiziciai obiectivului: ci structura ~âmpul~i, sau,
" Intrucât embrionul viitoatelor eveJumente ale lumll matenale se .
.I!lpr~e~I"~,*imii asuprllcomplexului inforfuativ-'ener~etic
al °Il1u1U1lml~~a.exttem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o ajJreciere giise$te ln:structurile campului, situa~ile de viata ale ni'veluluifizic
\
rè~lt1telo~',~<11unu: re.~pectIve, În cazcontrar, ..~ constituierealizarea programelor existente la nivelul câmpurilor.
. aJtltând' truptil, .
pop ,de.tenorapnnclpaIele' Evenimentele caré au loe ~n Univers nu sunt 0 intera~une
sttucturi 'katmi.ce." Influentarea
bioenèrgeticii "este cu. multmai puteniiC! 'decât 'mice ha,otica a diverse/or obiecte, ci realizarea unor programe
medicamen~eÎns~ $i~u mult mai periculqasâ; de aceea nu trebuie determinatécoclate in oampul informativ energetic; al Universului.
lucrat.fiiraun siStem de control. . ". . $iiul evenimentelor trece din structurile informa~onale În cele
.Jn acestIÎ\~dam elaborat,ÎncetUlcuÎnce~( principiiJqi energetice $ise materializeazii la nivelulfizic, Mecanlsmul karmel
-- eleme,ntele.t~i' bioenergetÜ;e.care . e.,tere:tlectarea principiului comuniunii omului cu Universul.
permite aprecierea
paramet~dor ~lcontr(jJul rezultatelor influentiirii structurilor 1 .
.'

câmpulpj. . " ,
.
'.
. Pe exemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza
AI1alizândeoryè)(iun\le dintre parametti de baZa ai sistemului . comp~exelor situatiide viata ale' pacien~lormei$i deasemenea
autoregl,arii am Înœput sa Înteleg mult mai profund legile prin testarea diferitelor programe $i obiecte, am 'sa incerc nu doa~
sa dezvalui posibilitatile metod~i de testare extrasenzonala CI.$1sa Il
11
1'1
 ~
<

.'..' ...,"

.... 71
. . . .
,
:-, Eu n~~'voieaigh1çesc, Eu, ~e1) c\Ulzaleholii ~ile
'vad, Supiitarea eSte, una din bele mai. r1lSpândite Înci\Jchi al.e
IegiJor Universului care po~ ~,eterminadifeiite nepliceri Î1lviata
<
atâtaceluia pe Fare tes!1peri,cât ~iin propria ta viata..
',;' ./",' ,", ,: ,
hi;-'.:,,, } :~" ' ,,' , .<:, \ -::'~''';i, :,.',"
:':':';' ,".-
::":,i; ',..."~,~:>:,-:,,,:":,:,
::"<',::' \' t: ,\ ~MIIJ4,;Nu.dI' ',' '" '. "';}.:i~.";}!~""~;:,~;::'13f~;~.~',rj,"'r:i:::4Mf}i~ti,'~~~'J'/!,-
\ \, ,
,.', \,
" ,
. ,Multe.proceseclU"e~u loe( ~~'ÎI1~;ri ~it, Îttlfreptate .spre DiscutaIDcu mainhnÎij fetite de la ani. Mama~ise plângea "

eliminat:ea bloÇaje1or dintre«n1$tiÎntl'§i ca pe fetita 0 e,vitâ colegele de, çlaila ~inovor sa fie prieiene cu
mtb~ti!mtul'omultii §i ,ea. . . . .
tot cepâtrunde În 'suboo~ti~r~~e ungbid al:acpunilor~i
;.Îl1cePe$AfuncpQ11eze,activ,. .,;,>,'.:.',' ',,: ", '.
. -':'Spuneti nume1e fetitelor. .
". .Daci.
~u osuta'o1!!1tifi.cint~;.~'Îp:,\IntIJ
r, '
I..aefectuar~testelorvi\d ca tOatefetitele numite <jefemeie
absoJutul 1.
au 0 atitudtne'negativi\.fatà de fiicasa. .
subco~~tuluier/l.În

medicjna.
prDJciPaIap~jullll1c(Jilosofiei;
câtorva§coli ezoteriee,Înprezent ~jpro&eSi s,-/l raliaqi
al
.' ,
.

mamei,
- în'l9?4ati
Ces,-a
jignit foarteputernic0
Întâmpla:t?Prin' aceasta jignire
'.
femeie; Îiexplic eu
S-i\.,(jreat .0
" "'.,1.'
,,'
Logicaco~tiintei umWfeste orielttati.esupravi~ .' deformare a structurii câmpului dumneavoasttà care a' trecut Î1l.
'
,corptilui 'fizic,Logiœ . câmpul fetitei ~i este orientata Împotriva femeiloc Çolegele simt ,
'Stjbw.enttdui ".titre, pamarel{i§i '

de.zvoltarea', struotiimor ~lUaIe'Pe aceea;Încercirile ''de

atest lucru ~inu vor sa se joace cu ea" ' .
. . Dupa corectareasttucttlrilor,cântpu}11i,mamei s-a vazllt,cum
sul>Stituiremecaniea'
" a acestota'm 'cele maimuJtecazuri ducm
disparipauneia diaau* 'C'"
dOll!~mpOnente"
'
,','
'.
,,'

','
se schimba atitudinea colegelor m!â de fetita, Mâine ele vor,fl
,
,;Aeu~ s~bCO~tu10inül~i
",
toate prieteneleei. Corectareastructurilortrebuia s,-o fadi marna
asimileammurd&1aenergetioi Însi\$i. CU toate Ca ea nuera un bioenergetician' ~i bioenergia ei'
cu, 0 vit~ ,netnchipuitâ, '§i:nullumaipentnlf~ ci mtf4Î
ÎncAArc&,si. Pltru1\di' În eI,.;dat:,~pentro ".,' p" se' ,bloca eraa oinuIui normal, conCentFarea. precisaasupra punctelor
_6n~tientu1. ,. .
~.
cântpului we se 'cereau CQrectlite~iajutorul meu pentru a ajunge
,"., '.
" " la un contact la nivel spiritua,l cu Universul, au dus la rezWtatul
SentiJ1)entele§i tcairilenegative; pâti'UnzâM,În' mtbcort~ent,
nu ,1tJ!IÎ',potfi 'oontr6Iatede,'om:$i,c'Întnlcât dorit. '
.~tateafizica. este l
'
"s~~legati desubcoJ,1~6I1t,'aPIir n~tti dependente comPlicate~i
D~te urmiri grave.. .Orlan tratam pe bunica unui tari~.' Principala tulburare de
!- ,': ','" " care discutarn cu ea era 0 mani supanire pe marna acestet\L
\~", }'

Am avut la.'consultatie.un biUbat'care acuza' ni,$te'dureri de Marna ei, Într-o situatie dificila, a jignit-o printr-o fapta. oarecare.
" permanente" Am giisit cauza balii sale, Cu zecettni inainte de
cap Probabil ca ri-a putut proceda aItfel .' Însii fiica a tinut ace~ta
ÎntâJnirea noastra els,-a,supArat foarte tare pesoJ:ia sa ~, cu laate , sQparare ani de zile. Soarta ~istarea de saniitate a fiului, respectiv

1 casoJ:ia i"a dat motive pe*truacest luCIUi,bArbatul totU$Îsufera nepotului, nu erau tocmai În regula.Întrucât la nivelul câmpului
din cauza sUpAririi sale.I-am descris toate acestea, el m-a' intre copii ~i parinti exista cea mai strânsa comuniune, supiirarea
ascultat ~iapoim-aÎntrebat plin de miraie: . copilului pe piirinti sau a piirintilor pecopii cf~eaza ruperea. ~1
- Totulecorect
aGestea'?"
Dar spuneti,micum
.
deati ghicit toate deformarea l:elor mai fine structuri care riispund de el relatnle
normale' binevoitoaredintre, oameni,. Bunica tinea supiirare pe .
~, , 1 marna sa" Defurmarea structurilor câmpului' sau a fost ". transrr.nsii
'

fiului ~i fiul s-a ciisatorÙ de ~ase sau ~apte ori. De. fiecare data s-a

'., . ',,"
.
72 : "'"
- ,'-
',' " ' -',
-',
" ','
desl>aqid?re~,~fÜale
se'ptindéa~e.~~.l.iltl,urdel. N~ "veaillt"'FQbleI1!~i
ghi~ron c~IIu.:rn VI3Fipersonalii,-~ este lin OIiIminunat,~
!a su~~t, se,mtâh:1ea.~u fete ,exceptionale, dw:!nu putea.~
mtemeleze ~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui..,
. ,
. . C6Ccetarea StructUrileka.tmice demonstreazli,in
.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatiÜtau ~pe
marna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r .,
:~ ,. RapçrtUrile,fa!A'<!e.marna ~i cietata trehuie ~Ii fie intotdeitÎlnar
'cele' de respe,ctat.. Codullegilor' ~iregulil()r 'care aexistatÎl1
soc.1êtate În to!ite"v.eacurilep.riotej~În1potriva destriimarii celo~
ma! fi!1estructUri ~ecâmpului oamenilor. ACÎlm toa.te aCe1:iteaau
fostpterdute.
,','.
. '
:</...,~.\!
- '""
- "
.
Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intâmplare inter~an.ta
.
M.,a$U.ti~\o
. ,l'emele ~rera Î :~i":lbolniivjtsotul de o-.tadiculitâacutii'illrcl
trebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e de lunga duratâ. I~arn cerçetat.
star.eli,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tatat..I:a nuci deloc
Îmbucurito~,. oN!,!;" demu/t ,avus~e .ud .,preinfarct 'iar ' acumÙ
d~rere a.çut1!,Î!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111Qoctor
sa-rpotoleascii du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiacti
J».!M_apâtea ~ro~le!l1~cu inilt)a.Biirbatul, tanât incâ,prezinta
tulburankarrmce ID pnnclpal sUb forma unpi putérnjc simtiimant
al jrgmr1! pecare I-a, mo§terÜt de la piirinpisai. De aceea el
adesli,°ri se simtea jignji, ÎI1 subcoll§tient uneorichisnfilrii si
l7anUlasca - .acest lucru.. ln ultimii câtiva Ani, conflictele in 'care
fusese .~~at
I-au .dus in situatia dé a agresa rara voia sa
. o~menll la mvelu1campului, se supiira §i, caurmar",p[Îm~a
lovrtunle deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmod
negatIvstareasa fizidi ~i, În primuLtand, inima. Eieste u'nom
bun, ~lin de. s<>liçitudine,pararnetrii lui spirituali sunt' destul de
OdIca.1Jc~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea pedeapsa
,
p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' Început sa fie
bolnav. Pe seama.chinurilor fizice e~i§i salva sufletul. Faptul ca
-1-au apar;ut-
.dbrenle ,Iombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoarece
putemrca defO/matie a câmpurilor trebuia sa se manifeste'printr-o
' ,~
,,\';t~lt'
", 5~~~.:_.'. \
'-
. ,
-""I.t,,~;,>,~~ 73
'- - -" "
- - -
C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade fMuli~~ ,
grava bbalâ fizil;â,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut
mas.iIi §Î'i s.ai ,fi administratanalgezice, ar fiputut apiirea
probieme'cuinima. Aceastaesto infonnapape,.care am obtim~t-o
.
cercetâhdu-i de/a distanta structUrilecâmpului. Trebuia sa-~i
. '\r pUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui!
','<
'~'i swuun:,in1:lecareorâ$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintii
mod tlocyent sai.,~Niv,.elulenergetic, lainceputcatastrofarde scâzut, a inceput
sii-ioreascâ incetul ,cuÎncetul. fentrumine lucrulcel mai
irnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza, sa-i, curiit
câmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica ci
ca\i2e1epentru ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste
-
, foart:esbump, Armonizarea structurilor. kartnice este 0 metodii .
,
neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vindeç'
pani ia plecare,
"
: ,,' ,. insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. ÎI sunam.,piIiii la mieznl n°Ptii.'
, '. Dirni~ata.iIn~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i
"~';:\,>
deformare!f- c.ampului. MotÎvul? Se supiirase pe mine: Seara a
vrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i §Î+apierdut cUno~nta din cllUza
dureriL Omu1nu era';pregiitÎtpentru metodamea. 'de tratarnent
co~dt:rindpiilrdacâÎl vainfluenta unbioenergetician, durerea
tre&tiiars!.~:P~W~~ I-~ explicatca numeritlishe. stlpere.
El aÎncalcatatati,a Ani legile superioare, ÎI1câtcâteva ore 'sunt
insuficiente "penTtVllrl YÎtldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile.
Spre-:seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-În delegatie.
,DUpâcâteva zlleÎnsâ m-a sUnat sotia ~irn-a rugats-o consult
.
p6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~coala ~i medicii n-au
putuisâsptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fetÎtei s-a
; - inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn
>
,. karm<j" destul decuratii; supiirarea s-a Întors Îndiirat~i ldvitura a
prirnit-o. copiluL Înainte, când erau sfinti, care respectaulegile
snpreme, oriee om care s-arfi supiirat pe ei, primea pedeapsa pe
loe. Era un fel deprofilaxie: oarnenii ~tiau ca n-au voie sa se
.
supere sau sa jigneasca. Acest lucru ei il vedeau ~i-l sirnteau pe
propria piele: Acum n01 totiavem karma negatÎva ~i de aceea
supararea ,;se prabu~e§te" in' camp ~i nu se petrece pedepsirea
Instantanee: noi murim cu Încetul. Lipsa de Întelegere §i de
sensibilitate nu ne rermit sa vedem procesele reale.
..1
 ,74 ,
. 75
," "
,-1.
r'
.,'

,.'Uf.,8,t°areà#acienti.vni pOveS~ca s-a d~iir1itde sot ~ , 'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupàteltitiVinovat.\{datiile dintre oameni

consiiJeqci~v;ita deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa '
sunt detei-mina~~dbni~'>CodUriaie ;câmpOrilor lor, Câmpul
mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pâryicutoate Ca, laprimavedere, '

fiecirui omOOl1tine câte ,un set de progranie care detemuna

purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput s!cercerez, sa vad care.i
.

~ u.nw,
, ,P1UZ1\, interteiatiile~OI.flumea, $i'qJ oamenii. Sentimentele de
,~enea ,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'cii dr8.gosœ,'ur~'~epe carele,nutrescceidin jur fatiide (}lU
... pânâ la n~tet"~, fiului.'el! ~"a',urat sotu!, tot timpul era supiitatâ '. oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i acestula. D~
.6ÜditÎn'~
, peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp, ~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP, s~t oamenl
. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui de sot, Sentimentele '
',J.
Cllfesuferil\~8.ti$nJe,su11t°atJ1!mÎ ,invidiati~. nuU'departe,
_negatlve, au.cr.eat,unbloc infqgnati°nal care a ram~ fu ,î~câmptJl~sW!tçQntinutet>fogrameaie atitudinilor fatA de
,
;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinultaceasta Întâmptare eÎ~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cân~, ,
~itI;iJ~te~o~ Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! În câmpul impçtriva nOii$aseintrepr4ide:;ceva neplii~t nU:-1,voœsa
cice$teia ~ mœpe si !Üswgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Ille
raspurtde#1!n'~la$i.fe!,'.Ne~temopun~ numm J~ m~e~ fi~c;
fiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii inSâ la ,nivelul. cârnPu~~i lamv\",Jul SplrÎt\lal 'trebule sa pastraD1
"re!atlyla,,,oipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugându-i soarta ~i
in1:otdeaUliac'oatiti.1dÎl1etde. ~erenie;deb~e, sa marrifestiim
relapile?'!so!iA.F,om)al, "marnaÎ~ poate ~plica acest lucru prin i\lbite<fatâdeQJ!meni,i~i sa tmem,it!1Î11tecà orice neplilcere este
faptul ,tIU>-1 ~
plaee"nora"msa in realitate este, wrba de actiu.nea( ,
,
, cauzatii de Îinpet'fecpunea..na6$t:m, acest IUON'ne curatiikarma,
mtle&nlsn:1Ului pastlhiiraului pentruçà un rauÎacut cândva-de
nefe~edebdJi, amelioreazadelitinul~sinatatea copiilor." '

,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI. s~.cuÎl)~~!n sub~n~tient' ~i"mai ,.' , r"iJl~J1t~~'i~'i'1,(J8D1~~~~nst1tW.e,o

:
d~elne .~,ntai.târZ/q, ril?l.lfu~'În~or~i adesea 'se 'tentati\ra -de'~';biG~cnu tnltnai asupra unuiindivid
Înçlr\lap~âspre-~ceic~eSUll.t alaturi ~ pe care IlQiiiiubim cet mm
.Qoneret~!~~~~~I~y~kri"prov~d.d!fo~i. ale
mult "," ,',
, .,
,

'l', '
sUuGtUrii œ~.<;!U'ey.ableste~, '~
)câriiPtih:ii::;,~gatl':v1'.,'pentrtI.
. ,
". , bineltu~il*'cei'ce!vfl, Ip'ilSCi:..
': ~ce~eoea mm puterm.ca
, Averntla 'co~ltatieo ,tân8râ'tnamiicafemi~acerut "
~i
'~e,'~;!~~p,:boIitO,fj~,I;a ,~",~ n\Dnim
~qec c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce, ;,~, Cbi''''
. ",',' ,',., ,.. , , . ,
..
,
.. '. ', ..
-; ,1.':,'
,,,,,,,,,
0,""'"",., ,,' """"",
",.. ',..ri" ',;""0-".,"
.. '..
~1.cumS-amtâmpla~çmn arata o~ulpe careea ~a supiitatÎnsa
' ,',-
':.' '"'''''~'''''''..-'''
~'. -,' .'); '..'

, '
'\

,
~
"
'1~
" . .
f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~, Incep 'si tratez copilul, fiittdcj 'Asistentamea &VtUtsâ-1 ajut~ pe'vatul eL Eu Î-1II!1explicat
"

. vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i se

face ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat . 'cafe au f'oatgre.,elilecotnise de marna v1ruIui ~i ea' s-a d~s' la'
..~ bisericii::':Aco1ois.a'fiicut dintr-o dati foarte. rau. ~ii mt la
ca la Încep\,lUm vâzutllumaistratul superficia;!Însa.cauzanu era câmpul eÜ',este ,idl:teriorat"complet.Una din, cauze J\r~
1;.1
, una singura, FemlJiiÎi rnurise primul copi!. Cauzil moqiiprimului supar~ea pe.~ e.a~o, ?neapen~ marna, Viitulul ~I, fRrli
çopi! ~i adiatezeîcelui de-a;! doilea erali oputemica sllpiitare a 1
sa~~i co~tientiieze acest sentlIne~ tara a se eliber~ de el, s.a 1
femeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput sa se
apropiat de icoanasa,se mage ,pentruiertarea màtu~l1sale, Chlar
simta cu multmai bine Însa deformapi!e câmpului nu pispiituserâ
În totalitate" ~i sentimentul, su~t al, S\lpiitiitii SIIUurarea de rau În 1

C:..-,tinuJi\; cI,;titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii,

,
'
,, ' 'câmpul I~ui siant ~\.aI icoanei, orientat. spr~ comuniune~
!~[;, (,!~.t..~::;"
vjni 1'1~ ,:gnÜ! oamenilor Ii 'Î'I.Ibirii, seintensifici putemJc ~I deformeaza
s~cturilecâmpurilOr'omultii. "

\..- ,
 . -, -
. ,r )'
76. -, ~"
f'
'-
77
.~tÎlnpul ~sulla~eiQfel11etelft-a rugatsa-iteste;l~e I~ .

distan)i birouldeoar~Înultima \Terne nu-i mai~neasa intre 'açtiopare de la distant&'.,Este 0 m~eVta specifica wijitoriei ~i de
in.~el. M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicaperü ~ .amvizut :c~ in mod obi~uit, nu ma folosesc, Nu~u de ce ml-am
, itlcaica( principiul ! §Î mi~ain . dat acc.irduLDarsehimolltea
1rei ZOQ.elIegative fuarteputemice, alecâror amon eraU dife.ritt;
persoane: Ceamai.periculoasa §i.mai. Ileplacuti,eraozonaQi spirittiiilii,co~tientizarea ilvindeciipe orn lar a~esta:ra un
l1\Z!de. circa un tnetru"creata de URbarbat Ii cârqj Urlatiwi'fi el.ementalinagiei. 'Poitte.ci din dorinta de a 0 ajUtacat mal
vârsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetneia era.nâuatii. Col.l' repede pe femeie dar $i de a face, .se intelege, ?~ge~t ~11nde
descris'eraun tip bonom, poIiticos§i care ostima.rCrearea de a
e tiect. Erit Plieut sa Simp C pOF !5chlmba.S 0 atta cuI ~ . Int âlmr.ea
noastri __.s-a.lncheiat .Eram f6art~mulpJlIllt 'i'este,pan-uore ml-a ' ,
,
, ,

citee el,a\unuiprog~de distrugeœ ,iuriÎnc.impul eQ.~ .

, , ,
, ,
, :_
: ,
,
, ,
,. .
, ,
,
,

.. .
-

al. lncAperii parea PUr~i simplu, imposibila..Ùontin\$Jd apiinii.senzatm 1!cuth'unui marb periC9LAmii1~ .sa cercete~ - "

.'

, ""'~vestÎ8aPileaie§it la ivea1iifaptu} eê.fernc.,ia.În 4ce~i timp ayea . cauzele ~i am inteles ceea ce se petrecuse. .Pro~l~a~ ca
~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l de c\istrugere lIferneilor. , ' progt'an1ul de distrugerese' neutl1llizew QUmal 'P!1t1.camt~ ~~
~iAtl urii fatâ.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via niveluÎ ' chiardaci se elinUniUn,alt mOt!dm oâmpul om~I~I;~c~ntmua .

., sa existe'~ sa actÎvezeÎntr-unaitloc. Tre~wa gaslt loc:ul (lare

subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii 4tuncic.8nd autQ1'Ü ~
programC!klrsunt"8aU,inai~sau gre§~le sivâqitede 1>in4n.. s-a .mutar.acestprogram. Amconstatat ca elmtrasem camp~1
.
rnet!i.Atunci'arn;lntelesde.ce vrajitGrii trin:tit,ooala pe apa, ID
.
lOCIu,'n~:trecute."k oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de . pâmânt, În plante in' diferiteobieeJ:p,În.bllZcon~progfaJ~1U1 va
stràl)uniC4fun~ui. c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIf
nii$Qrt-'OÎn\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fost actiona impotriva: eelui'c,are l.a ~xorc1i:at. Ammceput. sa Q1Ut
ÎntrJatit ,de puternic, ,mcât, a continuatsa. existe de-4 lungiJl. . ptogr~l instfucttirilecâmpului.meu '~,'nu.I-1U'II g1isltL'an;
câtpl:'Var~eratü. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic,1110~tOrul,ac., . ~operit ÎlIsiÎn cârnpuLfiu!ui.1nE:u.El. ~I_a ','~ m~teneasca
. prograOi'distnagea În'mOc.tSuDcOÎl§tientf6/lleile..Acest . kanna omului pe:catereu I-am' salvat,trebuluadistrugafemei!e
lucru .Wi.
"~tat ~.v!.petsonali..Primalui sotie a.povestit.~ .
pe cllte le-ar fi iubit.Eu n-am putut opri prograll1luincânlpul
.uneoria~ nifte~ cw1QMe,nemfelegând de co ,~.tara sii,-fi. fitiluÎ:meudar,ÎlFacelll$i tÎmp,Î11Iipâtea .,i râQde-bii.rbatA~ .'
dea s.e.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjl reU$itsi neutt~ei cam 6W'/0'diftacestpro~' re~l.a trebUÎt
sofulw..,EI s-au desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!t sH4i~apoiezpentru chi dejarell$is~ s~..~sup~rt~~nfap.tele
mai'~.einsii, dlJpi cinci ÎIIIieiletl'ai.:mcomun, eaa _t intr':'un sale indreptateiq>otriva femeilor. PrmclpiuI.trnrutern.boIi. pe
,'.'

tJ:agit~den4Cereetând I!,a sau indiferitlt obiw;eeste §i eLincorect, dat'despreacest

strucnmJe.<:Mnpurilorambelor feD1e~ luCt\l mai ,târziu:
ainÎnteies cioambele caturi au avut 0 singur.icauzii:unp.rogr~ '.

autobOn} dedistrugere a,femeilor, ~e'exiSta ln 'CâIDpulacestui

ont Si program 111acp .0na"çU atâtmai intens , cwI.'At Qmulerirmai
, '
'Foarte ~ulte boH sunt puse in legaturi cu faptul ci oamenii
. , ,

'.
.
legat de fem.eutB&tatui nu ,aveaeopii.:Biiiefinu ,;eputeau n~te . ,- nu~tiu câte <k' periculos ca Înpefloadele de putemic aVant
"
pentru ca ei arii pri1IlÎtde la ,;otprogramul de' distmgere ~i al' fi,' sufletesc, dragoste; cand niveluLenergetic al omulw cre~te brnsc,
. .
distrus tara Y9ie muIte altefemei, iar feteien-Ilt fi avut cltpacitate . sa emane gân.duri~istâri emoponalenegative. '
. :
vitala. ... . ,', < Odata mi-a,.cerut ajutorul Q..femeie al, Ciiru1 copi!. avea
' "',' .. enureza. Cautcauza bblii copilului ~-i spun marnei:
Pacienta voiuio-~i,ajute oolegul ~i, ~tiindca eu potefectua
corec~i ale câ!uPului prin intermediul.desenului,m-a rugat sUac ~ V-ap supâtat ~ii-ap dorit)rau!unui om ~ncut4rean.
acest lucru. Am seos programul din câmpul acestui om vrin' Femeia nu poate sa-~i aminteasca. Eu preclZez: .
: Era in februarie, cam pe 11-12.

il
 f'
- ._" ~

-
78 "
, 79
J. ,

--Afost.~anuntii mele!
-., C~,~amtfimplat fa nuntâ? , ;
Ma tem ca s~nsul ciintei il Jntelegem acum Într-un mod cu
Femeia nupoate, sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiri totul confuz. . .' - ,
t Studiind reIigiile mondiale, am inceput sa 3jlalizez nofiunea
ftega~ ~ute~ce sa,u
~e n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~ de poeaintii. Aceasta este, ÎnaÎnte de toate, nu un ~ir de remu~c~
confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii pe,o femeie; roda .
, . sterile 0 autoflagt;lare sali phere de rau asuptaa ceea ce a fost ln
. cu sotul.
' , ' ('. ,.:,' ,", ",
." ~Po.teca v.ati certat cu soacra?
' '. , trecut:Prin asemenea, triiri, omul nu poate decât sa~ faci rau ~i
' , ,
nimicaltteva.
Femeia,~i.aàlnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalacul ' " ,
'",
siiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWat A te PÇlcijÎnseamni a"fi Îndrepta toate foqele asupra propriei
În memqrie:: tale schimbiri ~i nieiodata si nu-p mai repep gr~elile. Acesta
:
,
, . ,
' , .'

.;~ 'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintâmplat:

'

',' "
este procesul al CiiruisenS st1iÎn explozia energetici prpdusa 'prjn
~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare ' '
con~tientizate ~i oare trebuie si acponeze În sen~l creapel. ln
energie caldsalii de:aceea
deputelJ1ic aVânt aveaci0
. timpul ciintei are loc ruperea lantului,de cauze~i.etecte În care?
?'Supàrare, ':c4W ;I1esemnitkativi,
pe
,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate faptii:rage.' dupa sirie pe' urmitoarea. 'Mecanismul. transmtten~
.~reJudlcl~'întorcif!1.du~se
mdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat. informa{iei câtnpului, adici acumularea, acttVlZar~a .~I
sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;", .
- ,
'Îndeplinireaprogramelor poo faptele omulul, poate fi'opni pnn
'

- "En~remnu-i :~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice

' " 'caintiL în iudaism cel eare se ,ciiie~te sau În cre~tinism tâ1~1 ,
.
11et~'aI~ ~1~spili~aIealetopilu1ni.Este ristignit.pe 'cruce care se pocaie~te se pot ndlca. mat sus decat un
0 bomba au sfânt pentru;ri ei au nevoie de eforturide z_~~de on m~
explozÎe;illtânÎ!it&Ci\re:nu-iobligatoriu se manifeste printr~ ~~
,~'

, decât-un om cu karma curati pentrua mu mtre~ga Vlatiiln

boal~(~.;~;:~po!"" avea\) soartA nefUlcitâ,. sau 1J~te structutÎ<
sanctitate. .', ,\
emOJiôàüe~I~ce-,pefom!at6. . .',,: " '
, .
\ ,

Omul cu karma familiala ~i personala pura are adesea nevOle

.
.
.'

, :I)~~:"t;iœ~ntitnêntal jigqiriiœre,a intrat la

"
0 m~
de mu/t mai putme eforturi pentru aajunge la rezultate marete
~~S~~W~'~ulnu
rept~~n
se!.~~.4ebat:asa timpÎndeluog$
,

deeât omul CUO karma grea pentru a fi În' rând cu lumea, De '
nœrepeFlcol.Oamenfl au l'm:ercatÎn mod intuitiv
.

si.d~ath~eze, sascapede sentitnen~ de supirar.e, s~l!u.i d~' aceea in toatlereligiile mondiale este formulataÎn termeni prec~i
vOiesaseaOtlmlitleze.MOdalitiple pei$u a face acest Jucru I.au teza conform cheia aspÎrafÜle personale ale omului catie Divin
cons~it b<>eetu1,splirtul veselei; sudalmele... Atunei Însa când este mai importantadecâtcapacit1iplecu care 1-11,diruit natura. "',
suph!ifea estepn1.\tâ timp ÎndeJungatea devine de câteva mi mai Mecanismul cainteitrebuie. indisolubil legat de Întelegerea ,
tabloului lurnii: pentru c()n~tientizarea ÎncaIcirii legii, trebuie sa
. P~culoasii,~ IQve~te nu numa.i În cel care' 0 fine, dar ~ În copiii
lu1'.Oamenu~~~o~, ae iegttli, GU-~ipermit si fini pre~ mult curio~tilegea, ",.'
La Început presupuneam ca pocainta bl~heazii' - nurnat'.
tunp Bupiirat~ .ln ,iudaism~i"cr~tinismexi!ltA
0 sarbatoare programele' formate de trairilenegative: ura, -Jlgmre, donnta
Dumini~a,I~, când omul cere iertare pentru toate ofensele~i'"
nedr~?Iepecare le-asavât1jt cu voiesau tara de voie: Daca (urarea) de rau pentru cin~va. Acum Însa vid ca, acest,e
acest lueru. seJ&ce cu sinceritate; atunCi intra În functiune posibilitip sun~ cu mult mai mari; este varna .de 0 transformare
metanismui ciÎntei ~i are lac autopurificarea În subco~tient. . maxima ~i de armOliizarea structurilor câtnpub,lI.
'. ,

La nivelul spiritual fin fiecare om inltaÎn contact cu DlVlnul,

..
ei, Contactul nu poilte fi intrerupt ~
Rilacum orice celula a organismului este contact cu organismul
mc! ln cazuI celel mat grele
'
...
., \
....... A
 ,

HM
,
.
'.
1 > '.
'. -' - 8/
,,' ",. ,," 'c',
karmesauai""
' ;J:!HClIrul ~Qmportameritalomului,'StrurifuriJe
Pulw" fiec " , .Discut cuo tâniiri'doamna, Ea a suferit un ,accident rutier, a
C.. âIn,
,-"'"
om conpnIQform"ha d"
., '
" ~I'
,

sup:réJne~e,dtrestrw" '!vot 0 emope cerebralii~ acum Îi amo*~e degetul de la 0

~ ~i.d;:,.pn~, e Clitre el. mlnc~carea le81lor ,
ÎI1C,am iiJi '0 1,
" "y'''" ' m.""
''''''' """",.ntat'gra.ve
,.
,

. ,
,
~ I 'in ce/elalte
InCilcirile ,CtI "atiit>maI fine ,
' ,,
"
'- , ,
,. ,
," .
'
.'
..,, .
,

.. . ., ,
,

-Caut eauza 'lIçc,identului, analizez CQIlsecintele~i-i

1
explic
'ifemeii interdependenta dintre nenorocirileomului ~ faptelesa/e,
, , . .
. "..
- "
-

SUll t'lIi" eJurilepe ~e ac:es , .

'

,,' ,,', tea

,~e,mea:za", staI ,
'
'd
'
'

, '

cum ràmâne cu sânatateamea? ma Întreaba ea,

,
,

E~terita a douueze care se eXcU 1 d reclproo, ce " '~$i

" ',' "

primor'dial ~c;eaa: p urita Ï nmord ia/ eaomulmdevuia .a paca.tului

" '
,
Cand Vinela consultape un om nepregiitit el ~teapta ca eu sa
." l'
" '

1'demtees
, ,

l ._,
_

da P/!- Re gaJl dim'/!\:'dÎfrrltel i. "

",', ' '
"
',,"
' '
,jntervincu mâjnile ~i'riureceptioneaza cum trebuie explicatiile,
,",
,MU ...,IIW",un, al ,
,,' ,
'
, ,,
'',

"
'
e,stn!ctwilor
" ,

,Cl\1J1purqJr,
,

D' eaceea~apa'\prin '''''''

, , , , ,

'
" '" ",

'! rtu,Îtttelegedintr-odata cat deputernice sunt acesteinfluentiiri

'
"

cunoscut,CâtreDi , ~ repreZl~t~ ,~n",""ta 'c~treçeea

'" c;e nupoate fi fata de a/tele,,Uneori se mai ~isupiira~iasta, dinplicate, nutreee
,
' aomuluT ol Rtmgere a umiiniv el mUltmai' l'" fâta urmiiripentru pMient, ,
,;~finÎtlâlt ,area liplntu",,,
"~ '

r, p urificar
,, " '

ak , , ,

','
, ,

A
,~arme!.,'
'c',' "
"

,
'
-, " , Peste cateva rile femeia a Înregistrat serioase ameliorari Însa,'
" . .f.' ,.' ,
Unitatea a,
tot~"cemdncon'
, , ",'
' când ea a venit din nou, am v~t ni~te d~f()r:miiriale campului
, modul'''c~mai nelWePtat. ,~ara uneon., se confirma În ' cauzate deneÎncrederea initialii ~ de at1!culspontan asupra mea,
,
',..
.."
Ma".\'" ',
c ,, at 0 da~Q
cuno~tiIJtâ, ~ mi'M, plâns ca"II moare .
,',
' ,'" 'Îi eJ>plicfemeii,toate aoestea,
caute/e,.'.!uat;;fiiI'ii sa wea" otliavâ" nu'"se ~ cr- Nu;-a~a,ceva,este exclus!
" vaputea fi '
r ' '
salvat.M~ lIUiuitat la distaiJ. ~ he' daca -'- Atentie, vadesc;riu situapaJ - le .zece-minutedupa ce ati
', t. a" la, tab1 I ,b , , '
,

OU,loener"''''hc'aI'''' ...at ne,ul I~1

, , ',
, ,
,

"", ",'
am v,i\ZlI tJ>et
,."
e I1.6
_" ''''''''
""... ,.. r-. ' !IIIWl
':;''' ~.omatului
,
'
"
.'a
""""' ' ,
,
,,
,~8
,
c
, ,
-,
,,

0 "
, , ie~itde,la niine ~, awi \W.sentiment denemu\tomire~iÎritrucat
Înc~~e
" " "
,AAia'.8iijJÎ~neze,' ,'.',.. " ,",",::~,ut>trava
"
'
,karma dumneavoastrlinu e prea curatii, ,au fost,'conectate
,',.,,',r~pra_cr.eJertum,.. ' "'" C~amele stitea
nem
' I~Ç't., , l"". ,*.n
,) , .
, pacatele' piiri.ntiIQr~i,aÎnceput Ul) veritabil atac impotrivaroea,
",
" ,"--S.ePOlUe actidna as' "8"..,,,'" Ati awtnepliiceri ln ultimultip?
"'.;+*81' ", .,.r"l!Prl~""'VlI pnnbIOeltergie? ---"pa; era cat pe ce sa-mi fie,çiUCll:tcainele d,e ()J1l~ina;jmr
,,~.:tK: ',;;",j'1~"n'f i;,~~:.~'-
,,:,', '~~~,,',)'

,
.:"
"i' ~
i'ln cep1tt' siL tteu.traJ
'
wez" '''''' ,l' ,l, a ":"-'-- "" ,,
:''' ' ';;"'~;'j'
' '
>,t:i~:',:"-<,
--:: '
,'-;
'," tepre1'liritstructurile câmpurilor femj:ii ~ale ,câinelui: Ele 'SWtt
, ,"",
""," w ~am te Statçe,ln ". '''''''liUlfaotr-ava,
",
, ,
,
,
,'
,
, , ,
din identice, Animalele domestice, depind foarre mult deetica
Q1"8am
"'smw
~
, , ,

r,., "" " "

, edic!UnlJnti~e ..inate d a,'

---~jmlv~\m ' "
, ,

/\pal)', IISplqn
' ',",
, ,
,,":v, , ,

stiipânilor lor iar bolile ~i ,tra\.lmatismele acestora de ,cele mai

",

/l,", "
dat\.J's!i-,blla\'""am ~hUS eu
n'''''''', multe or! survin din vina omulQi, Câmpul ;câinelui fusese curat
"

-''':
"

Ciino , ... '

" "

' .-c...c.
''' ,m ' <m::1PJ1n'te",!UII:',""
"

,
'
''~ '' ' ', ,, , , ,
''
' , , ,-,
'
"Je '
, , ",

În!linte, dupa venirea femeii la mine au apiir1Jtcontorsiuni În ZOOIi

-",

P""t geah~rsli-aa -~~~-

'" ",

t si l1 "
I "

a d"'~
i!WeP'esteo jwnà ' tate cJe'or '
a, "S:~
,mod
capu/ui, a piciorului anterior ~i posterior. ' ,
r
_,
""""':' ne, catnele amc,eput '
sâ-~i 'J"
' , . ~Am) ,
, ,

ca\"uU:uensti1
,

-
_

revinli l'utin Cate putin Situa' '. .' "

-"" latii traumatismul piciorului cainelci, Îi arateu fem~ii pe

Îmbunatatitniu/t P mIn ',', ',P.a: bioenergetica acame/uts-a desen, Cine-i vinovat de deformarea câmpului? Stapâna! Ce Il
e ID:tma ~teresa~ce ,a tnibuit cm'n~le
,

saman ance otra~;~ Am ' con t. , , ,

fiicut ea? Mi-a dorit rau~ Îi explic eu În amanuntime tinerei
"uuuamWstlg.apiJe~'
,

baza ',aces ' tel,' I\e feric ife Întâni p l'an, s'~'6 a COntPPrtamentul' atn vazt,It ca la '
doamrie, P.lecând de la consultatie, timp de-cinçisprezece minute
'

,
saie ,care.nu cu mu/t
,

- timp,m urma" ' , stâpanel

,
'
,
'
' , ,

-
'
,
'

ati fost furioasa dar, Întrucat eu nu sunt vinovat, supiirarea ..

; tœ ii.lcase le giIe,supre me ale
Umversu/uL Mai pe I ,g.' d, espte acest 'caz ,...,
, ~~
"
, dum,neavoastrâ s-a riisfTânt asupra câine/ui, 'bine ca nuasupra
,',
' ,

()cazie; poate mtrtO altacarte",

,
" . al' ,

vornvorUl cu 0 alta
'
sotolui, sau a copilului,
.. . )- . Coreetezcâmpul femeii. Se amelioreaza starea câinelui,
""" ramânând ,distorsiuni do'ar' Înzoha unui singur l'icior posterior ,

pentru ca femeia nu era mcaÎn' totalitate de acordcu informatia

 ..",

,,2
8J
~. ~wf<~umit ~campuliciinelui se IDdreaptaÎn
totaIitate. , " bombliCU:exploziem~tli '~cbi!lt ~ ° 'infnnisuplirarepe,
,",,'

'0, ~d~enoas1r~ .fi~biar ~alele

"'",
doniesticedepmd'de nai,~
' cinevadintre mddesale apropiate at putea d~l~ ~eto,natorul
daca ~Ol~Încilclm legiJe ettClI, iicestUi.'rnetIUI~, Peiltru blocareaprogramului În astfeI de
, ~ pot fi pedepsif.iÎnlpreunii !;ifuapi pbtaparea tutxirculoza, .infarctul, tu/I1oarea pulmonara,
'çunol. ',< 0 ,
" c'" !
. . , gastricisau
, esofagiani. .', '. .
t
"
Îll.tI1icât" acwn comportamentul oameniJor nu' se 11\81
,înultimul t!ml' mi ~i destQt felul de~,Ünrecu diverse
. probl~e desâRita~e. Unul dinu-eei are deja de doulizeci de ziIe blocbeazi prin mecanisme:, conceptuale co~espunzitoare,
printr..unflivel superior de etici cul~ sau. l'cm res~ctll:"ea
,
? bronfitli..M~ au .testat'peel.toate medic~ente1e posibi/e ,~'

perceptèlor biblice,' În câtnpuJ fief,;ârui~ dmtre. nOI exista

~ brolWIta nu
,-&<..vat, '..
.
numm ci nu e dat Înapoi .ci; dimpo1riva,'&-il
. asèmenea' bombe" cari! explodeazi din ce 10 ce.mmdes. ~ se
- "cumG,lunit
t~aisuPiirat
pes~, '
exfl/ici ';ecrudescenta ,din ultimelè decenii a bolilor
- Ea~af~arte
vin~a~ era~,pe ce s-o'~cârpesc.. catdiovaSculare fi oncologice.'
, ". .,. "A -
~icum acest mecanism Îi este strliin m~dl.cmel,se Irc~arcaAa
.Si Pl nunte: n-~ ~ole si ru supârat mult timp pe oamenii
"care-=1f1 .
sunt aproplap se giisi explicapi Îtt' deteriorarea condllIDor ecologJce" m
'1 cu atâtmaitnult 00 trebule si f.ii alill1entapa necorespunzitoare $iÎn frecvenfa stressunlor. .
supir~În tine.,&re ca$i ~um~ai SUP8rape Univers.' ' "

, 'Peste doUii Zlle cun~tmfa mea m..asunatdin nou ,i m-a Chiar '$1 un 0sittgurfapt caacesta araticli, d80il~tr~8?1
l!IIun~ dbro~ita i-atrecut detot.. Consultapa,' care i-a liimutit arsenal al thedicineicontemporane va fi onentat num81 m
direexp.alicJl.idirii ef~ui nu \~ a cauze~va imposibil de
om~ ca~ 1~ scutit de intervenfii/e de:duratliaJe medicmei$i ~
cOrittacarat toatt "cemobylurile" care amenmti sinitatea
. ciit mmcorectarfifost
cu tratamentul, CU,atit arfi t'ost mai rlu
~n1r? ,el dooarece cauza bo.Iii contiriuasi existe.' în astfel de noaStri. "

. ..
,

,
SItuafueste1lC~ptat tratamentuJ ,Logica propriei noastte con~fe' $i : logica ~stenteJ $1
prÎligimnaSticaC/iaiJn~ 1ntrUcât .dezvoltiirii Universului; din 'picate, nu corespund 1(,1tot4ea~na.
ac~ poate mftuen~ psib~culfi SUb~entul omlllni ~ si
ambileze ~o~eledistruCt1ve; COti~ta' ,i" straturile Inferioare ale subcon,tIe~tulul' uneon ~
create de $e11timentul suplfiirii. '
opun armolliei l\I1l1ii~ aproape fiecare caz expus m cartea de fa~
Acestel111Jl~aceIns! nu ~verneazi' ,i pCIII$tiinfa,de 8ceea au Ca . ,

re.zulta~.ovind~e ~ali ~~u-l asiguri 'pe pacientimpotriva ' confirma acestlucfU. ',. ' ,

repe~acestet SItuafu. Un tâniir a venit la mine a doua oll1:i.La prima Întâlnire i~am
Si continuiim cazul descris Într-o, alti variantli: lm om Ii rost
"
"
,
explicat ci agresivitl\tea sa interioari Îlidreptatli im~tnva
J

tratat,o luni-douii cu ajutorul mijloacelor medicinei moderne dar femei/or este cauza sterilitlif.iisopei sale. înucma corectliril, am
cauza bro~itei. sup~ea -
a riimassub forma 'unui pacb~ de reufit 'si reduc ,aceastli agr~ivitat~, iar aeum vedeam ci
programe rnsubooll$tientul siiu. Daci În acest timp sau peste ' pr<>granielede agresiune s-au actlvat dm nou.. ' ". .
Diti nou vi s-a declan,at programul de <!lStrugerea sotJeJ.
~

, cât~va ~tmi sopa lui ar finiiscutun copil, atunci Încâmpul

coptlul~1 s-ar firegisit programul de suparare fi distrugere 'a Care credep ca ar putea fi cauza?" .. .
oameniJor mo,tenlt - Recent m-am fntâlnit cu prima sope $1"ne-amcertat dm
~e la tatli. Copi/ut, crescând,. arpurta În el' 0 notl.
, . .
: . qigrm
~.1.'"cont?lex de metode !eJapetitice apWt hl China anticA ba..t - Trebuie si vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl~ ce I~O
:= ==ce cu ~ control strict aJrespiratiei ~i COIIGeUlnlreavoin::; purtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnfl
nici un fel'de sentimentettegativefati!.de 08.

~''''
 '\
l,
.CU
.~ "
.
. . '.tIS
1 -

'-" c -- ~. .~. -
. '. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!câteYa di/) fapteleei nu ma
lasa I1ICIacum indifcrent,., ,. . .
'
l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .çare:leau \Inlll.fatide
~- .
,'.'
-,-.
+- Se~~entulofensei ca~ ura sau"'-,' invidiarepre.zintâ
'.-' ;': lJJ1adin
""
.".
"'\ceIiUJ\It
. PMtrJ.!.separare.: . '. ."
, .
,! "":':;"''':'
formele ~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenerglltiça, J;)~ Co~tii,nta' omului e pa Q micij r~titii. care ~e fiArptJta pun
.
nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibrati eforturi nuprea mari Jnainte ~i;ÎiI1IpoJ,Subco~~tlelltulmsaeste .ca
sentunçntelc fata de,fosta dwnneavoastra 0.roat3,~a ~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1 greu e
va pot aJuta. Pro.w8l1lul de ,distn.\gete alsotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsa
~otieiaclio~ AU 4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb<;on"tlentull\l.P1JD
asupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare, aspirat:ia . catre Dunwezeu,. .p~11 ~ul)!~e §J. facere de .b~ne. u:
conSJdcr1lt1.drept s9pa djJll1neavoastra:, dutn_volISqji. 0 ultjmele ti~i sute d~ aninoi triim din 1)!.e$a acestel'. II1I~card)ra .
Prima i!.lUIljl1~avoastra
aQt1e.nu va, ma1,~te demults9tie m pla,n bioenergetic sàdçunem efprturipentrua.o, ~t;n.tinepeaçeeaa~ ne poate
deaceea
..." fatii ,de ,aCeasta, se riiI!fi'âjtge
~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor, iljuta numai lII!Piratia,co~en~ .§Jn«,lll1trerup~..catrellfI1l:°wa
asuprac:le~ de a doua sotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe celiilalt lumii; catre Dumnezeu, Rezervele karmelpmenlmsuntepll,lZi\te
trebUie sa, va lertaf1, d~anul. ,
' :
~i ..numl.liaspÎJ/lpiJepersonaie ail;, fieca~om vor dete=ma
( , '
,~a
.ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atunçi 'Întregulbagaj de lira ~i graf,lulsau de protectie ÎmpotrJva nenorocirilor,
supiiriiri ~mp()trlYapnmet . .. . .

.'~\!!Jc~~~t,
: dUmnej1V9aswi'i"S()tu,. acumuli}t" m
,.se,. va d~lan,~ j la Nu demu!t m.a sunat 0 c\Jno~tinta,- '
,
'(.<'

::cea~aL ~iça" disensiune,

'
.
. ,lmPJtova §opel dp~eaYOll84'a, - M.am cclrtat cu coiega mea §i ma liufoça sqpararea, Eu aIn
~tuije." Prograrp.ele cijstn,lyt.!ve, cerut iertarede foarte. multe ori, pentru. faptul ca m-am ~Jlpiirat - 1
(I~ca,'~n~ayoastra ,~\! vep. reu~ Sa le blocati m,totaiitate,AAt .
,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pulpopulor . Însa.pu mica aj1,ltatl~'ni~ic. .
dumnea.voastriprovc;x;ândll.le . '. ' ., '.
~e ,bo~,'fie sa ment:i~a sterilitatea sotiei, Suparându-va petatp~m~felul ~ Nu v-a ajutat fiindca trebUiesa cerep. lertare .pu ~mal
~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii, pentru <dumneavolIStrii,.
c~~i,pentru priete~~ pe~trl\ .fap~ CI!~Iea
Smw~?1lJ;um~hnt~.,aceasta,~9tiune care, n~l/., fOstd.atâ'd~ s.a
, supiirat pe dumneavoastra, pentru ca §Ieasa fie.~rtata,
Cft)§tllllSlJ),nU,.msel!lJ1J)a
J;O~, 1W1. cum,s:a Jncwcat multit.!Vfeme femeiaaÎnceput 8-0, scalde:.. '

. ..
,

~PUel~puna, CI,U!!mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale, ~
Stiti,În c;eatta no~tra ea a fost cea vinovatii, ell .practJc
' Jntenoara este cea care ne armo"izeaza cu UmiJint/l n.am:jignit.o Cl.\nimic.. , . ".:: .",.
Sto.lCtu17iIQf:flne, Ul\iY'er~ulla'nivl')!u]
. . . Fk 0 pauzii Pen~,ca ideea lIlea si fie ma! bmeasJmJla~~H
,'. ' .
.;~nt " '"
av~!1itlafllilleunbarbilt ta explic: .. , .'
.

de t8l1lJlte :$e..gaseau: IQ ~~ti~~~ c~ r~latii A

- Intotdeauna ID stibcon§tJent nOI suntem cel care.( ,

~118 .de. divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn
.lUcl,unfdcauzelnJ1:uapet la. carese aiunsese Înto.lcât.el ~isQti/l ofenseaz~ peacela ce. Ile ofenseazii prin comPQ~are~qi vprbele
se purtau frumos unul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui, 's,ale, într~o.Via,tiianterioara am. produs necazun unor femel ~!
~cestela nu J-jl plicut prima 80tiea fiuJui ei ~i eaa .flicuttotul ca prin aceas,ta alncreat .lIllmecani.sm al ofense!" care flInçtJonea:a
sa'l despartji, Ei .s-.au despiiqitCeade,.a in. noi, autojllat laniv~lul s\lbcon~t1entuIUl,' Î!lpIWj, tatal
doua norlqÎipJaçea
foarte rouit malntll, msa- prograinuI de:distrugere,al dumneavolIStra a jignit-O pe marna dumneavoastra În prunele lum
\,dIVIne ale, fiului se decIan~eaza În subcon~tientulsentimeritelor
ei ID mod de sarcina de aceea Q,fenseledin subcon~tientul qum~l:avo~tra se
,aut<>mat~I ÎIIIp@tnvanuroriiprefer~.e, Flira sa, bânuillSca acest ppt decla1Wachiar, §i la un pre\ext minor care coll~tJmteJ11poate
. lucru, marna Ji programeaziitot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru sciiPii, ,
... . "",pe,aceea, daca ati fostjignita, dumneavoastra suntet1œa care
"
'

trebuie sa cereti iertare ,pentrucii d.efapt ofensa a vemt dm partea

J

l 1
 i'

lM .)

87
dumneawasOi. .,~ ludufti,
,

p!r1nJilor .~. progiamele clin ceIeIaIœ Viep cafe aucreat llitliaj:ia.

programete kanmce'.ale viata'inomul care 0 ad~ra~ Dupi te8e.. iwmei aeest progran1 -

Dupa aCtlei1trebuie cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si puœmic de distrugere 'a viepi s-a reintors la
ca.: rimânând mul~
~~p uitalt 001 ~i "-&fiSUplrat-pe .el ~ abia dupa aceea si Ceret! , ani- in cimpul SluperitrUœ,.in final, si se, risfiingi asupra fi~lul
'rertare .~ofensati)r; peJItnJ faptuJ ça els-a Într-un moment bine' determinat, când aceSta a implimt
Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,în ~ ~ v41 cincispre2ece ani: '.' . l
ca:iuIoriCiréi supitiri trebuie si
inl:ef~ti in fOnil interior i sI--i g~o tn structUra cam-puluio~ului exista sute de prograrne diferite
" '"
, ."

ScuZa0muIui\~ apoi.si "

terefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'lerit formate. prin inteimediul fa,ptelor, a gândurilor,' a em°tiil°r, nu
se pot "Ioca programele. kannice de distrUgere numai ale'omuluLci ~i ale ~delor saIe. '.
~i degerierare. '- exista,
.AcesJ lUctu vA va. ajuta . Si vA pisttap sinitatea, ~i pe'a ln filosofia orientali este, cuuoscuti expresia: ;;Nu
11umneavo~a..~ pe a tOpillor. ' .' ~eni, C1riStiIdei". Cauza crimelor ~ 0 niotivape aparenti, a
'Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iritcinoari.a , omuçiderilor ~i sinucideriIor se ascuude, adeseori În programele
omnlui, m~estâriJeèKterioare pot fi diferite. Principalul cistéCa distructive ,~ autodistruc1ive, tiinuiœ" pâ!1i la un momentdat,'
Î~
,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului. ; subcon~tient 'fÎcreate de, Înain~ criminalilo~sau ,de VlCtI~e!e
lor, Programele'nu numai ci, se potpistra tI1I1pde d~enll~
C~IlÎl-ll )"
,câmpul omului, ci se -potamplifica hrinindu-se din ~nergJaunor'
' ,

il,1cilcirisimilaie ,ale copiilor ~ nepoJilor~utoriIo.r ~est~r

- -
Odatiam intrebatfrttr.o'doafi opacientidH mea:
Car~credep' ci ecel mai mare picat. pe care-l pbate
comiteuit omtn viatA? - ,
',-
, ,
,

- programe, daci ele nu sunt blocate prin mecamsme ence' ~I pnn

aSpiratiacitre Divin.
.
'
,

'
\ ,

Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:' , . ,

- Uciderea uituFmt omo ','

" Amtnfati ° femeiecare acuzi sterjlitatea.Ea~fo~dejap~
.- '

Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba de ,la citi-va'bioonergeticieoi insi rezultatnl a fost,hul. ÎÎ expbc feme~
-r
ucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'si motivele:.. ,',
ucizi ID tine dragosœa fati de el. Uciderea sentimentUluide "..-'-1-
De patru ori v~a dat târco~ gândul ~ea va smuc:ad~:
. . ': "
.A~
dtagos~.repr~ntiterenulpe'care prolifici muIte crime ~i decl~at in~eavoastri progran1ul~e ~trUg~re al~~~m.~1
nenorOCln,' viepi: Acestprogram' eStefo~ pu:ermc ~IorganlS',?ulwIl este
\. "

imposibil'sI-lopreasci. Supnmand IDdumneavoas~ drago~

,
"
Avenit lamine la C<?nsultafieuncuplu de la tari; Filllior de reprimându-vi sentimentele care vi aslguri co~~ea cu, tof! '

c~ncispreZeceani se uita ta televizor, 'la unprogram cu. un 'ceilalti, ,vAfacep un rau nu numai dumneavoastri CI~I~ora.
bmecunoScutcomic, a ris copies iardq))l aceea a i~t in arrtreu ,
Femeia miintrerupe: . ,
- ~s-a sPânzurat. Pirinpi nu puteau in~egecum dea foSt posibil --,.-PutilHmi pasi mie de top ceilalti! Eu vreau si ~u in mod
un asemenealucru.
: ,
",
concret ce $icum e cu mine. ,

. , '

- ~ercetez cauza, anaIizez cele intâtnplaœ cu biiatUI. Ajung la '-,' Îmi continui ribditor explicapile:
,
urmatorultablou: mama avea un eunoscut care 0 iubea enorm ea "'- Acum vii d~cep de top oamenii in folosul
;'i~nsl a fost in~ferenti fati de el ~i Îi distrUgea cu buni ~inti dumneavoastrli prapriu, dezicându-vi incii 0 d~tIi de iub~e.Cât
IUblfea.a~estwa...~ul n-a mai .Sliportat. S.a aruncat sub toJile timp va dliinui În dumneavoastrii ace5t sen&nent, vefl avea
~:" trenulul ~I a mont. Ce se intâtnptase? Femeia a ucis iubirea ~i ,probleme nu numai cu fertilitatea. '
~i:

k .'
,'.,
'
.,'
;,,? ,L,'
-' ,'.',"
, : -,(J,:".'
,
, .'. \1.
 u
89
:-:- SpunefÎ!mi conQret" O' sâ-mi fienurl '
b' "'
? C"e.garanf1uml
'
,me.. , A'
acte puternic structura câmpului uman ~i se mll1lifeatUa nivelu!
'roc .,
putef!itia?,
, , ,i, , , ' , ,, ,
,

_. ,
,

.-
.'
' ,
."
,
,." ",

~~
Suntsup~icitat,
' "
"-
Orice in;ebare. 'Iipsita 'de ~ ':
;: "
" 'c cel mai adesea prin boli inCUrilbile, "

Boala PQate indepÜDidiferlte funcf,ii. Prima functie a bolii este

\i1Vo$e~e.'
"
,
:'
, ma
N\l vaj>ot ~antaabsolutnitnic 'a.vertisplentul,.ces. de.adolia,. stoparea activit!fii care Împiedica
'
pen~ ci''''-y.-.,mu " t
dcpt' h'detotuldeQutrineavoaStri, 1 ,de:zVoltatea hOrmaiii II-,1>muJui, atreia funcfie 0 constituie
,
Felneiase ridica ~ipleaci tara-' ' "
';" ' eliminarea meclUljsmeJor ,care pertnit rispândir~a inrormafiei '
sa s!'un a: un cuvaAnt. y cercetez
tramle imW;onale'
.. ' e C. nu , s-a SUparat.,
.abm . ri" , negativ~. ,Nu trebule sâ uitiim deJoc faptul ci,s\lntemceJuleli: unui
ca nu ~I-a...cbt astfel " singur organism,imens 'care se.cheam! omenire ~care, larândul
, ,

. ' .

un rau ~i1Iiaimare.' ,r
,'t ;', - sau, este o-p1Ute a \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate
.':<."
, '; 'Yine la consUltaf,ie tâniI;a ded, -" , , ' , '
'i,, perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie
n:;.uazea de, aD!. Deobicei
'

tiu-i,intreb:pe °
pacie,nf,i'ce-i supha ci cifratiasupra structurii lumii ~ regulilor intercQnexiunilor noastre '
ultsmguL Starea.fizich despre l\lme,sii vedem ceea ce Înainte v,reme'ptiteau vedea
futeieste pe depJinr' tiscta a't~are' ~I numlU , doar
,

.~a structurile spirituale .

, '
prezint/iJ'
. distorsiu'
DI ptiteouce. Dar. deocantd ti , Marii Inifiafi.
infIuAenWaza-' preapuf,in stateade sâna te," 1 spun, . a, acestea , Ù alti pacienti Îmi spune ca nu se plânge de siiniitatelinsa nu
ta î '
'

,,' . , , , , '
. l & prmClplUstarea dumneavoastfade sin- ':,0,
'
,

pOate face fafa"dificUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un

_
,

",
'..
'
"

A
decat m\llf1Imtt.oare:0 m'ici tahi car le,mcolo ~1iate e mlU .mUlt A b/iJrbat. $i ea il iub~te Jnsâ Înto~ea\lna apar ni~te complicafii'
,
d' nmucgrav ,< y '

neptevizute iar ea ~u poate ÎnteJegece se intimplii de rapt. De

-,Am
M-'a pnv~
dlabet.
','
cu n~e ochi obosif,i, absenf,i:',
.
,
' "
. parea i--ardespirf,i Î~' soarta, Efectue:z testarea, capt vinovatul
'

,înahtte poate ci ~ fi ~erit\ln A ,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea se ,c,
. ~ocaglUldUl
1 ca- n-ampus un gb~te in nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la Începutul anilOf
diagnostic carett '...,
' Ia'~ "",u 1 e' gray, balnav ;.,..
'

'-
tr eb\1le .
, sa se simti mmunat.- uupan.. ce m.ant ,', -a eu t afiIrmea :ClI '

20,B\lnica,' pœFcomportarea ei, 8:'a de:zisde iubire ca sentimel\t

,
'
cIIuzeleaparifieibolilot a.1IiÎnfeles ca diabetul pUea ~~' s~
-' "
,

divin, faptele sale au fost indreptate spre uciderea dragostei, ,La

cât oreacfie de aparare aorganÎsmuJui Or' nU-1at 0 ~1a.: Începutulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'a mirÎtat,din interes
bloche;ze programele "",uu~vve
",~.",; '
gamSInu1 trebuie
. sa pentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pe
alealtor oamem ,pa, - trun se 'fiA ,

comun~ti ~?buniœ 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea a

,
,

"
'
' '

cantpul acestuia
,
CA,
u cat este
.
mat, putemic . ' - '

",' progrQmu
" " , §1 mai' penculos reC\lnoscut În.fafa nepoatei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.'El in
1 distructiv cu a+~Ut t ,mlUe
.
,
.
ficlenti ~ mai'sl~ra - treb".ulesa -
'

, '
fie blocarea acestuia, "adicib al C'
,

schimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinuit cumplit dupa ce a fost p/iJrbit.. '

"

ercetez cauza dlabetului fetei, Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta izbuÇl\~te În plâns
La plU'sprezece lUIi fata, se Î: ~'
, d.ago sttse d eun t8n/iJr,m~"'!SvstJta
A ,-1 '-
'

.
,

x raU de tat, Însiiau trebuit sa ' ~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUliubit
se despartii. S-audespilrfit
'

, deoarece Darpe primuhot al bunicii cum ÎI chema?

câm p\ln'1e l or'. mformatlOnaie erau incompatibile lit l
,
~
, ,

Femeiamapriv~te ~ pronuntiiplina desatisfacfie:

'

acest lucru se poate manifesta' ln dm' ,. : -

umea fÏ;zica '

sa-I urasca de rnoarte petân/iJr . ente. chipun., Fata'1!1nceput - Retre!

ruptura ~i-i do~ea riiUldin trita:~:~lr1a, El 1-11
p~t rau de '
Cercetez structura pâmpUlui, pun diagnosticUl medical.
1:' pmvOcat aparitia diabetului d,eoarece a,c~te sentrmente au
lost Itrcâlcati una din
" .. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiile
legIle de bazl( ale Universul\11, a mtervemt ruptur gil\6cologice. '
,

C
,
, _

osmos. ' Renunfarea la sentimentele cele mai a Intr e ea

~: " ' . - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat.
'
Înalte de fiormeaza ,

- Da, confirmii ea.'

 H
91
"

Ji ''''''VAPlic~:?
,'-Nu,
"
,

'
,. ,,"'7' "Acum tr~ ~ ,i s-a nAscut,un copi! mort a riS}n1ns
.
.:..,.. El a ,surerit din c8œa dumitaletardumn' " ' ,', ,'aceasta, i
'
,
~~ attuClS ~ Oricum, sJ vina! ~ doar Începutul,
~a
. evimldumneavo8Stri, atiti~ aoe:tt~os, ~1i~~nu
clin eI,Înloc shidespA '.
" ~-I
c
,,'
- Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi
.
, §i am vimt in \ câmpjJl
. , cu destbIA CIUZIt!te tin~eifemei ni~tedef~produse
..'

de una din cele'mai grave

l)a,
,tn-1Un purtatcu el nu, cuni II§fi procedat acum.' ,,,- "" " '
,

Ceea Ce aJi' ficut atUnc* ~constituie ;"-'.'

,

'
incilcliria1eIegilor ~preme.Aveamin fati un caz clasicde ceea
,
, , ,b 0 1iJo
'

"'--'--. ' ,

JJlauvut fi altenepliceri? Ap'/lvutr

,.,
"""..-voastri.
'
Mai
, ,
11,
'
,-
"
'
, ,
,
'

, ,
,- .
'
ce seJili,eamli "degenerarea familier'. " "

- ~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazli

'. intrerUpéœ.4esareinA~att
"

:~: ';+-De douaofi: ~ ~si

",
'",
am. COplllDsa n-am reu~ .
'. ",c,. ','
dar nu
blestemul? l-am intre!>ateu.
,'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista.
'

din CIUI:œ.mea. C

.:- AspuS ~ lI1otiwl?

,
,
, " " ,
~1'ebuiasi'avepbiieP, , , N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista,
7"' Da, ~icare.i cauza?
pe ntnJ. ca '
' :atit~ eisJ ub
, -'-" Coqyoaca-tide urgentli toate rudéle pe linie' materna,
H'ea nn
'

\
"
3..J.-, ui.blirbat,~5;~
,~~," "' IDasemen~
'
' '

Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenorocirile grave in faniilia

Jfiau aYUtcapacitate 'vitali. 'A '
,
,
"
"
cum avett copu?
. ,.,., ,
, c""'UJ;~
,
,
,

.
,. .. .. , , ..
.

.
, ,
.
,
.

''''1°rata,
.

'," " voastri I\UOsinguracaua, "

'

-:Attin~catsamai~p? ,,"
,
'
A doua,u~ratamea eriwadunate toate rudele. Eu di!Senez
'

-Am avutun aecident Am ,',

"
"
'"
tabloul a Ceeace se1ntânwla CJ.1
ei, ,
"

euftac1uri ale oaSeI0f b~ ,;ostIO~ti ,~ regiunea ~ldului ,

-'-, Buniculvostru dinspre..~ 'in~pulsarciniisotiei,' a

.~am si nuu pOt.adute poJQme
copii. ','," .,' colnisun pbt pentlU care aCUJrI. pIJtesc toti urmll§iisii, El s-a
'" dezisde copi! Îhluna,a cinœade Sacciua..,De ce 0 ~~ lltit
Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost intÎfl1pIlitor? ,
deaspra~ aceastHapti a-$II?
=: Q.mia,
da" ,',' ,,' '
"
'

'"" ,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijuleàte. intr"p comuniune absolu~cu

'~6~~'::~~~ de':1'~ '~'~tare imfl.rm~V""
fapteie i, ticu.u~~, D\'.oareCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali
ganiBmiilui.Piecare nou ~'constittlie ~"
'mirturi ,
e 'de. necontestat
'
','
aacesuii realiti' "
tt poo VD;Il\ecarea b01il
" " , ? " omul ttebuie &à4t'trepeiiodic incontact cu Univ~ el s!j
pnntr-o'abordare corectli a ca\lZe1 " care a generat-o" . folosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:in
, '..:;' '" ' ' câmpul s8u, Dacltatil sau marna s;.au dezis in acest tÎ1J).p4e copi!
,
. Odati, atlând u-tnli in '.~
"
" iar 1ntimpw UnuiscandaiÎntre soti'acest,lucruse poate 1ntâmpla
la ,

1"""'"
-
'ft~ '
ClDeVa,
' am v5.n,t 0...,..,.,...
.
cu' ti ,la nivelul subcp~entului, in mod autOll1at,atunci copilul '
. ~ ,

,.- .
'-"'
,lDregJstrarea non';; n epoa+";n..~..; care - avusese 1 "
A' '
' '

,oc cu ,un ,an

,.

' .

/, ,1D~te, NU!1taafust de vis: (il'1I1Î1"ea8i,

' tinAri' '
. .
m~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi a
fi fiumoasi, 'unnure UniversuJui:c' CeIuIa poarta programul de ,distrUgere a
fenclt, , , ',>:"'"
rudele
aI1I'easa tari si vreau
bucuroasePri'''-.1 '
. . se am
..
,
in,cq>ut s-o IDVestighez ~ am vAzutca tânir ' " organismului, Organismul reactioneazli in mod corespunzlitor..
conftwita cu prob1emefoarte grave,," a familie va Blocarea ac~i,program ~te posibi!a numai prin aspiratia cAtre
,

',;'-' Cheami-ti imediat nepoata, i -am 'spus 'eu ,gazdei Ea

'

Dumnezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucru

trebuie tratati de urgenti fiiOdc a poate avea compJicapi mari la disparip&familiei este inevitabil/i. -
,
n~re. . ,,' ,. . ,
Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cU gândul spre
(
, f
"
Dumnezeu, vad cuni se indreapti ~ iesdin' câmpullor structurile
'\
 (
, 93
",
' , ,
blèsféIitului.' $i6tii conVin g in 1-"
t, c' 0 datii c~ tratamentu! trebuie ,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul
Iacut, În primul rând prin
,
C
,.. '
,cuno~ereacau;zel.
.
.
,, ~i viata viiton'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile
,OP~1. no~tn acumau ,eapacitiip bideh' ergetl;e "

de ;zect' de ori ,

"
tnlUtnll!":fari' de copiii straitio~il , , spiritualesa fiemai putemic! decât toate celelaltetendinte,
or' '" cu ~a~Vligenerapi m
Ul'inii,'JflSa"noi; acordamprea ~~I
pu!" at~npe dezvottiirii lor A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,'doctoritii. I-am vindecat copilul
, spirituaJe. conCentrândU- ne,,',mat-alesÎn d'ire"""a'orien- .. ,',

prolCOlonale, asupra bunastiiJ!H ,

.. "1" ' wu, tOf'. '
de diate;ziiariitând care sunt cauzele: Încàlcarea de catreaeeasta
",ate riale, Vlrtoare"'a'
"'--' "

y'. '",
,
'

" Ulltla$uOt
"
" CU.tât'iva aili inainte de n~terea copiluliu a .inaltelor 'Iegi ale
"" ~
""''"'''1"1.. -' - ""r ;'1t"'.' '
Recent unei"
" " ,'" """ UniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu orice-eventualitate"
"
bioenergeticiarliii '&.èc:::;rt und~aUC':itlele, .,0' 'titlentata /lac! l'ni' cum'Va existii noi Încàlciri, Am viizut 1n câtnpul ei
Ciiinele;nu- ~i pu_;ea mi~ca icio~ele ru." nepl leu t ' i -a -paralizat '
"

putei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care Îi influenteaza destinul.

P t .
,.' rogat s./ol!jut sii'g~a: pos enoare""
,
,,

, .
_

E a m-a ',.,1'
,

,;,""
,
, ,
'
,

Bxista indiciuleà, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentul

, D1°tl!U1 .C iubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'<iin aceastli cau;zii~i ea;$i copiii sai pot
'

er'",Ii1 nm;d /Iii!: femei~ èrkÎn lWia ':eea ce , am vi\iIt

"

,
",-', a..trera deJsarcmii"
'
,
, 'ând ", ,
, ,
avea seridaseiliepUicen. Fetnera mi-$ip'utea: !llfiinti ~i apl'oapeo
coptl~l,
,

, ,c
iI'l"""'f S eitlbrioritil,'adeVênitJgèlôs
Ji
,

"" 'Y'W '

" ,Cilné. ~I ~declatf$ilf'un oranoialt1catitat Cauzacares-a: dovedit a fi unnatoarea:" "
program,~ distrugere a animalului. "

, , 'Fenieia /lvea: 0 CÎl~ntà,

,,'Investlgat cauza!cesteJ 111,1
,!Dedio tâniir' cu care discuta
atât de't'ldicatea.gtesivita" ", ','
§i
" mam~ S~ahtgat p~tru el . ',it4ese6ri. Odata ei a veni.t,ilt vizlta Împreun,a:cufata decare era '

zi,câinel~ eradi~n:::~:~;
~:tuaCopilul,
,

Îndragostit. Privind-o, doctrita a spus:

'
,

damneavl>asttlnue
~t..
,
':, mari "
eapacltâft;'
"""',
'j. am' explicat
'

-Tu n-aisa faei i:I1Sll:cuea:Te va parasi, Ea-arenevoœ de

eu c!tJn 'mêlé ,- 'o..;-~
'

Il''''' nu'"sunt pr,~e

'E1e
',

", Co
,
, ,

,
6tt\' lit deo orientare
,

t"" '>
cu ,.t0tula1tfeldesot.
.
"
", ' '
'

~FTi'ébuièsli 'q3 ru II, Z1fJlIcllÉ\Ütru:~efstfie

" ' "
.

bun~i~' " ..
Düp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t Î!1tr~adeviit:femeia, 'rara
'

iubeascape Dumne;zeum"":t' "

b(j~aflÎre'Pam~~Est$
'lIEICesiir~'IyI'i'é~Cu::':U~~ecât treaga voia Sà; i4. 'dat'~n~fintei 1IalemecanismuJ de, supritnare. a
~', ~Ii schimbllti. atittidinéa .,m:", dUmne~yoilStli- VJatâ~i ' sentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUismul s-a 4ecl~
de, ~te mcrutt Dacii 'I1ü'Veti În tân!ir de foarté multe o,ri. Odata primit, meeanismul a Început
teufliacum !IIi schÎinbafi' Btru
c~aspitJtual1i'i! '

copitutui, 'afutici sa funCtk>nezeÎn câtnpuJ sau distf'ugând rapOrturile sale fata' de

, 111!iriki' sa1e.eapilcitâfi"b' , éJ! ", ,'., ", :
fiblo'ca~,ptinsi8tetnul fémei, :'-"" "
~tegliitiidinPUIUi~/~~8:~:pat' '
?attë de, man Contf1lioapiÎtI, ":.Adesea nu ne-,gândimprelttnult la cât de u~or putem faoi.râ\l
, V1Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl'i;abdatrt
"

en ~t sa vedem Outn VJ1Pte a.tfiona

Co'PiM: d~itiiU"atUt1 CIsltuat'a
, ,
H e grava':
'
'
unui'om !(jar;Înacel~itln\p; ~Î>flOOa, OobserVllt!e, nevinova1Jila,
il' ' ,

'
,

"

prima vedere, ';afetneii', a Iacut. rau cel ,putin la trei persoane:

,

'.
,
, ,

"'" '-
.

D' fi
,

biblia- 8:' :"',

,
',

m enclre copill.llltt~eptat ,'. " """

" '
cli Noui !FeStamentl-li',
"

'"
"

"~
oum trebUle.. Ii'drept '

Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,Însii aeest lant se poate intinde

t;;1
,pnmtt i
matbrtle decât pe GiI V eOft1,
'", "',
Investi' gat"'earatii'ca me! pâltii lan' ", ' '
~i mai departe. ,
'
"
!:'
,
~e '" tatUlInteratfÎoneazii Recent, analizând cauzele bolii unei femeÎ arn viizut În
-ptltemio'culumea,înconjarlt ',,'

$l' Il, Stiirii !lalefizice ~~, ~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale - câtnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin partea marnei -

spiri,tu,~1i~i comportam:= eti::utertllc,1i lbtl~~, ~ctura acesteia, Aeestea 'nu s-au ,reperçutat În' mod deosebit 'asupra ,

,mamel. în. Iurta. a cmcea a

'

-
,

slinat!tf.iifemeii. .. ",
",'

sareuul, 'tatUl; daci,ciJte 0-., , "

comumune,
nezeu, atunci.
cu' DuI1t, " .
1II
Prim~ de la Elo swn1i4e clÎlita .
'

' -At! avutconflicte cumatna În 1972? .'

î'n -atreia'.' a patra luna
,

,P, '
feme,la trece ni,t~ mcercan . A cestea pot' lua cele n;tain~tept8te - Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma mant.
- Endmpotriva? ','
: ~!
~
 , ..
~

!14
, ,
.'
95
~~ Jnod"ÇategoricIar " ~ ", ,
. , ,
, ,
1Uiri~.
Cercetez
"(,,,' .eu
stlucNiile kaoni ,ce'..Il,,',,,,,,un
~.x.. "
t-aJn spuscioocptn
..'
'

"
am ~,Jni
, "
- Confotm horosoopulUi, ele trebuie' si fie sterile, 'imi
rispundefemeia,' ,
sa vi rog sa nu,vi mirapde cèeace ',' UIbJou uluitor . '
'~Am
.
'
" -. Astrologia este secundara. Timpull!ll4t~ copilului este' , \
j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-e ' . am sa vi spun, detennÎi1atde structura câmpuluilui, adic! de karma.
-,..,
"

VI-"";"" ' :'

~Pa.'
'

"t"<' an...,~oare?
,
,
.
, , . ,

'." într-o, ~atfi anterioari'~" :' '" ,,,,i în activitatea m'ea am avut ocaZia,sa ma conving de faptulca
, dumneavoastli: sOtt m, VIapf' .ateoolri A ' '. '7mu/1t de cancer. ~I prezicerile hOroscopului pot fi œodificate.in anumite CondiPi.
v--a fast 10 dnj,' '
.1
~UI.UU~v~astriv-a fost tot maml. La ' go c. Mama
',

M-a sunat 0 reporterii de ,la televiziune~i m-a rogat si ne .

$l'nu,v-apm,ai c!sfitorit cu el d '. . ~~nta el af1~pt IQgQl.fna, "
fntâlnim.' Ba a fost unconloJ:Utor minunat ~i 0 ascultitoare
12
, ,;~ac~aIfi v"!U1f!;Ist!tirizi~e a~ fn:r lub~t~rdinar. ln ~a atenti. Ïntrebfirile ei m-au' ajutat ,si-mi sistematizez materialele
~,fll,,:"af1
~" ~,totl,l(, a\lllt 0 tu.lnQfi fi ~t cu bine.
ençlti $l ,chiar UIJO»~
, acumulate in decumd anilOr.Este-plfiaitsidiscupcu un am care'
mvolUn(Gr al. ' "'a_-' nu "'J~
, '
.', , ,

" se orienteazAdestu! deprofe$ionalÎn problemelebioenergiei. Am

V"IIatIn$ 'Mam An.'
,
,
'
u"""""
. .
. .
' '
"

.
,
douafucercare."Opunându~ ',' ~1"""n"II, ~~t a~a refuzat Însa aparitia pe ecran pentru a evita agiotajul .publicital' ~i
dumneavoastriea ... "", .categOOf;d1"agostei,$1
~i a-mi continua Cercetirile.
'prganismul ea mce:~ ~t ,$1 ~,gr:eala.çâr1d
ordon~. Easecdula se IqptJ CU
transfonnJ,:Îa
,
'
Nere~d sa epuizim. toate fntrebarile, ne-am ÎAtelessi ne
' '

.
celuJicanceroasfi. Întâlnim a doua zi. Dar s-au.petrecut ~te fapte ciudate. Noi
,"', ,
'pupiuri,anumi~
Qtif; ,
'
ti.In p ,d'e ~dire,femeJa
nA-
.' . muspt;lpe: - ne..am,~tatunul"pe'ceIiilalt aproximativ ocd darÎn locuri
-- '>'-t<, " mf!lta'- munt ln 1975 din c . ',.'" .
111!1Jna mferite, fiecare'din ,noi,fiind convins ca fn loculunde ~tepta el
, ln, ,acest moment ,mi A
'.
'
.auza unUI $Meol!!,.
..: '
pr4gmatWuuf, . gan-la oQ)elllre,,Ialiptul,ci prin , efa fixat! tntâlnirea,'SituaPlldeveniseabsurdii. ~tela mii
A"
, "pnn ',,"
~uI nostn.J. am În" . ciuta la telefon; eu "cautam lahotel ~ numai cu 0 ori fnainte de
sa ne 1n(Iep~ to~OIII1
mult de,sen~le ',' ""r~.
't1 Q UJ":""
uulultimp plecareaei ne-am intâlnit. Femeia era indignati ~ flçea efol'ttlri
,
, ., ,,'. diVUle. " .
~
' .' ' "';,.,'.'.' . , . "
. , . . .
".
'

vi.zibile pentru a-$i' reprima. sentimentl,l( de ofensi, fapt ce i-a

'
. .r~1it ~
, "c'
, . ,J:'rinciPB.lainf0~e .eredita!i' ,". ,. chJpfiaç\,ealuamperiodic legitura prin telefœ. ','

'
'mteonediul câm ul\Ji
,.Mam~.este . ~ '
tran,snutenu nUlIlai PriA "
, Ïntr-una din convorbiri ea s-a scapat ca, dupii boroS4QP,peste
il
'

coIilul sau .i e aceea triirile m~olubillegati prin câmp. de câpva ani va trebui 'Sa mo""ii. Am inceput sa-i analizez structurile
eJnOUV". . ,

asuP(a,copüului. Daci este orb, aIe n;wnel se ramTâng ..

'
,.""
kamtice, '. .
iilbit, Ifcest JUClU va,1f\",,",n~
,0 desepararea de omul
- Judeçând dupii informatia primitii,/vi va muri copilul
negativi a. câmpului~:~
,

~~ctura femeii d ca~ofii"pentcu ~1. imediat dupi n~re. Zona vulnerabiliieste capu!. Aceasta va.
VlItoarelenenorociri ale copilul\1Î; ete~ muIte. din atrage dUpa sine uri ~de boli ~ nenorociri inclusiv tuiburiiri
,
. ' psihice ~,din nenorocire, decesUl, la doi ani dupl\ pierderea 1
"An~li:œz '.
incaICirile le ,"...' . copilului.
, pacœntele mde ~1i zic:1i/or ~tivfirii iubirii la una.din :.- Decipre.ziçer.ilehoroscopului sunt adevfirate?a intrebat ea
,

~Fetitele dumneavoastri , ,

cu .one~ pe cafe n-a reu~t si ~-o masche.ze. '

,

puternica aunor programe n pre.zintio acumulare atât de '

' ~ Nu-i vorba de boroscop ci de constrUcpa dumneavoasttii

~' sterilitate. ve" mcât eJe pot duce la
~ 1 bioenergetici sau, cu alu': ctIymte, de kaonii. ~ va determiriii
1:
~,} .. destinul fiindcii v-ap niscut intr-un anumit monient, dependent
de struatura energeticl\. Dacl\ dumneavoastra, prin promovarea
:.:;:'11
/,
..
 ~
9tJ, ;V' ,
-/ 97
. "',
\' '

s~ritu1w
1'ri1i aspiratia eatre. D"va
bloenergetIcâ, se va modifiea k
,
Ml1., vep
.
'. .'
modifica ~
s'lJuctura ,
'

indoiaIii li$upra dprintei de a: avea' copiluJ, nemaivorbind de

,
l.am 'explicat PrinClp . ~ arma,~ destmul dwnneavoastrâ. ,.tè11tattlla~Ud,.d&id.i. ~ Il delno1at~a4estiIl\dui:SAli,
','
alei e tulbudQ'eares
stru
' '..'."e
ctum
,
. e ~pwr .' innome l a fericirii ~isiinâtiitii sale, a structurilor de comunicare ~i
. '.x .' ampului . (emeii>; .,.lI1tl A"-~~_
'
Cluatcoreen,a nec~ara;.Ea.era ,
, ,
'.
,
solidaritate cuoatnenii. , '
. ta. Dupa un timp am Slm..caeas
.' ,
m"" rcma ti t ~ d
,

. " "
,

mare prünejdi~'~iam
,

,upra el' p laneazao

, ,

' ,

, La,j.)inç,i.spr~anio~ deçlara ,,Eu n-amsafaccopii". Ea

'\$
,

-4ec~a;Da~ ,mecanismul
sooa1o-0. "

nuputetielimina8upâr&.
k
'"
'

,ell . ce,-"1-0,pu~ .,'

SO!UI9I ',se
, cOlmrma emotional aeest p,rogram iar ,peste câtiva ani poate
,- aduce pe lume un copilgrav bolnav ~ivinovata pentru acest lucru
,

. arm' A;:
~. l' n, j una a' trwa -,.a patra
. ,

va finum.ai 3i 1\utnai ea tara sa biinuiasea macar ca acest fapt se

a
,
,

sare""
",
,

. mu,,~trecut
'

printr~omcer ,.'. ap r~~t'sii blocap supararea

'$1 reprO~e ,,' 0e, datoreaza unei vorbe proste~ti pe,eare a aruncat-o cândva Într-o
Îm~v~ SOft! m. ,Acum . .. '

,doara.
.00 msa"este. {}' , .' . "

dumneamaStrâ,-cât., .$1pentru copi!., Sltuape

;"'.pericutoasi ' ", "
,

, Ia</o ,'. ' '

'""t~ LliIliti
' "
Piirintii ~teptau un baiat ~i s-a nas.cut 0 fata. Au suferit ozi,
~ logica: viepi cotidi
,.. 'd acadonp sii fiti sanatoasâ~
fe~eita. ,',' ,
e~ '
'
dupa care s-au consolat cu gândul. Acum Î~i iubese foarte mult
,.,
, "Un timp i-iun unniirit . ,.,-j.;e' ,'" 1: fata numai ca aceasta este. bolnavicioasa,Programul distructiv
atm onios .,. "x n..:m~u
o;'stahil . Du..4, d~ la distantâ
rea COnil..".; . . el dev lIII es dublu creat demamâ' ~i de tata nu a dispiimt . nicaieri ci Wface
, '
,
'
, ,

, lenCita matna !ni.a , ,

, ,
; ,
' ,, ,

dafuntelefon:., ' " "

,
'
co~tiineios datoria În campul copilului,
'. ""
Afiavut-dreptate":copilul '.', :c:--
'

cordonuJ .~~
sa ~o~:E
-
" I.s- a.niiscut.cu În timpul sa,;-oiniisatul a suparat-ope sopa sa iar acesteia i-a
.. , oinbilieal'i"~:ur a t ,1n Jurol '. gâtulul '~"A ml-au .
doetom: . '-.."
, ,

.'
8pUB
a&
trecut pringând: "Nutcebuia safae copii"., Apoi a .maijignit-oo
.D~ eœmai uluitoar!e Co ,', '. "" d', . data~i femeii i-a disparut dorintade a, trai 0 asemenea viata
.. .' ., , nfirmare a fost" peste trei iuni ÎI1 ,;fericita", Toate acestei).s-au acumu1at În câmpul firav, neprotejat
Uil1Ia
investi" garn ecogr,aficea-:copiluJui
.
mlCfoSCQplee'lariiveIol erei
' .
ru1ui"D
. .
E1 prezenta hemoragii
'.

. . al viitorului fiu, Acurn el este intoxicat de medieamente, t,eeut

~~
.ttmp SUPiiriirile:~irepro~u~f~ .. n:artifostuliminjite la , . prin muJte spitale, Însa.starea de,siin'âtatenu i s-arestabilit.
~emmentele s-ar fij)Utut
d~~a dupi stenariul prezis,de orosc6p.
. pl"e8USde oriee 'lIStrologie,
'1i.og!Cwiubirii ~' iertâri.ieste ,mat
.
Este foarte important ca În timpul balii copiluJui sa ereiim
~ conditii' pentru Însiiniito~irea lui coreeta. Ce mseamna acest
orice preziceri , prin as'p!fap. spre armo .
se.Poat
.
~
" hi 1a k armanegatIVa..
nie, booatate D'IVlnltate,
, '
,
,
,

lûcru? Piifintii trebuie sa se gândeasa, Înainte de toate la spiritul

,
"e~ ,".', . ' copilului, ~i abia dupaaceea' la trupul situ, Din acest., motiv
.
- L : ,
:, ' Îndoparea copilului-cu medicamente ~i'mâncare nu poate decat
: ,Soarta ~i,earacteruJviik>tu1
'.

'
. uL,eo~ll,se. rormeaziim:câmpuJ sa-i faca un rau. -'
infonna.tjv-energetic 'al iiri
"
momentul eonceppei Je ~:J7 =a, mainte deconcepfie: ln
cQPi!ului.~i de aceea, daea ). .. ta ~I~.Idetermmâ viito,ru.l Nu demult discutam cu tatâl unei fetile tare era cat pe. ce sa
au dubii-daca sa dea, sau nu moara În timpul uuei boli grave. Am privit câmpul copilului de
n~ere cOI1iluJui,are locp:npl
ata C asupr a .acestor s'lJucturi dinainte ~i de dupa boala ~i atn fost uluit. Uria~ele deformatii care
deformlll'e&'.; Chiar W3uugerea
..;~. ,
,
1or ,p"""a1-a. E
,
xtrem de negativ se
repercute aZii asupra stru, tu ".1 -!:' produsesera boala au dispiimt aproape complet. Am Început sa
,
'

"

. c nor .Câmp"ul'" . ,

p1lII,1ificareabrutalii a sexului acestui 'd . w v,ntorulw,' copil

,
caut cauza unui asemenea tratament reu~it ~i cauza a fost
,

onnta unUiadintre piirinti dragostea tatiiIui.pentru fiica. Cea mai mare parte a programelor
dea awa . /lurnÎli baiih,sau numat. a"fata.Chiar ~i nurnai simpl~ .
. l de negare a universului a fost neutralizata prin iubire,
,1
98 ,
, 99
lnsa ijJbitea,fnu ~anientu!. Cu iubireapQti vindeca iar CU , ,: . '. ~ .
~menttU, doar sa faci rau. Deaceea, În timpul bolii eopilului, " tul "dar nU,Y,"Icauza,
:: elec . EntuzI..asrnati . .' civih.za.pel,
. de binefaœnle ,
"

, foarte multe dépind de,comportarea, de etica §i cillarde regimul ' ne comportâm ' tru care 0 Jucane frurnos
afunentar al piirintilor. RenWitarea la carne, alcoo~ delicatese, . , coloratâ are pn~~c~::~ :~f:c~~7e cu adevâratindisp.ensabil7;
supr811ljm.e~~, sunt chiar.mai importante pentru parinti. decat ", înainte rehgla""...Il omului ni§te stereotlpun de ,

d~~a
Pentn.icopii/Oriee suparari §i repro§uri ale piirinplor, unl\1 fata compo~ent c~rect'11~e în toate este voia Domnului". E~, .'~;,
de celâlalt câqi fata de lumea .dii)jur, trebuie eliminate. Statea 0 mooa, Ii. tate mJOunat, . hiocare ..,
a influentei',negat\ve dl~t,
subcon§tlentul .010 ulm asupra . 1umll JOConiuratoara- Omul put ea-
, ,

sufleteasca a piirintilor este starea sufletului §itrupului copilului. '

. t lor sa"Ii se Opuna pomm dd .e ,
, ,

Pentru, a-I'pàzi 'pe çopil de boli §f,necazuri piirintii trebuie-sa intervem cln desla3§Urarea
, .evemmen e ,
"

,lnteleagâ lucrul cel tnai important: copilul trebuie sa ,fie sanatos la interese ~rso~ale: msa În suflet era obligat sa pâstreze.armoma
',suflete§te. . ,
,', cu 1umea mconJUratoare'fi fiindca sufletul reprezinta un câtnp ~I
anume la riivelul acestul camp JO0 mul realizeazacomuniuneacu
'
'

lnfata tnea stihJntâniiqi-mi spune problemele sale. Cu doi Întreg Universu!. ' .
, ,
.
,
""ani 'ln urma au mceput sa-I ,doariiputernic picioarele. El a umblat
,pe la wasori,' a taC!!t t9t felul de bai. 'Dupa efectuarea Uneori
,
'1
faptu UI .cii suntem Înca foarte departe de
confirmarea "

procedurilQr prescrise; ÎI1 câteva luni, durerile. i-au trecut; 'ln a Întelege motivele multor.evemmente d"10 VIata noastra, vine cu '
.
. schimbamceput si-i scadavéderel). Cazulera tipic; cândrenun!i totul pe 'nea§teptate. .
la copi!, mainte de concepfie sau În timpiIJ sarcinii,' cu fllpta cu MediculJCf al,unuta. d' spitale cuno§tea principiife de baza
' '
m"
vorba Saucu gandul, ~' defotmeaza structurile campului 'ln trei aleautbreglam a nu s-a grabit sa le .aplice 'ln
zone: cap, primaceakra §i plci6are. ln acest caz au coincis ni§te :~~ur~~~dl:~:bOlnav
practlca sa. Odata :nsa". §Îavea,decâteva zile la
puternice mcâlciiri pe Imie materna §i paterna din care cà(jzii rand 0 temperatura ndlcata, care nu se lâsa cu nici un fel, de -
,deformarea. çampului ,În zona ",
. .
mijloace,el §I-a 'ammtit de cerceane t '1 mele -i a Început sa. . se
'
- ,y

picioarelor se muta, prin

.intermediul tratamentului medical, 'ln zona urmatoare - capu!.. gândeasc a: "Doamne, ,eu su.lit t1arte
,
,0 vinbvat deceva. Nu-§tlu ce
Procesul carealtiidata dura decenii, acum decurge doar m' câteva '_JO: tu lt nu pot sa gases C ac,umcauza , dar Tu iarta-mi
Paeat am .IlI"lap,
. ,- .
.; .
luni. Acesta este §i motivulderutei 'gr'e§eala. Ajuta-m a"sa m,te 1eg §Isa
" nu m ~ "li ac asemenea pacate..., "
medicilor din ultima vreme. '

DliCainainte, cand boala àfJuea saselocalizeze Într-un anumit Peste doua ore temperatura a scâzutpana la 37,2 grade.
organ, 'ka era tratatâ 'timp.Îndelungat '§ipacientul'"se msanâto§eal' '." , .
.,
,

, (de§i 'ln realitate boala se muta Într-un aIt organ acumulându-se . " 'la' concluzia pèsimista ca,
",\
Întru.cat .
Cttltorul.ar puteaaJunge. .
treptat), acum karma impura a omenirii da un cu totul aIt tablou, are loc cu mulul de fapte negatlve, Sl'tua !Ja omenirii este grava §1
. . '
Boala nu se localizeaza precis ci "floteaza" pe rând prin diferite fiirasperan!à.. 1n re alitate situatla, es t e cu, mult mai' buna. dedit
-

organe În' timpul tratamentului.Este deja bolnav nu un singur .'

ne-am putea
.
Imagma la pnma vedere . ,Exista unmecamsm
(
de
.
sector al campului omului ci este defoiroat mtreg campul. blocare $1 de .punÏiareakarmel.
c '
.., -.
' Orientarea exclusiva asupra corpului fizic ~ nu asupra catizei e Acest lucru neceslta msa, 10 p rimul rand Întelegerea faptu lUI'
.
lipsita de sens §i periculoasa cum sunt lipsite de sens §i enormele ca fiecare om ~I fi ecare evemmen t c are tulburA echilibrul
, este 0 ,
. . '.
cheltuieli de mijloace pentru lupta cu boala §i!nu cupricina parte arlversu
U 1U!. De aceeas t area noastra interioara trebUle sa
. ,
aparitiei acestei"" Medicii n-au nici 0 vina. Gândirea oamenilor fie a:propiata la ~aXlmum de sentimentulsmereniei. Cu cat este '
"

nu-i perfectâ Încapiitânându-se fi mod pueril sa. vaqa numai mai fin mvelul camp~IUI, atât este el mai putindependentde
~'d mal eparte se situeaza el de Joglca
personalitatea noastra, cu atat
 ;~
. (.
lfO ,j'"
'\.-
. . . ,"'9J
.'"
t~puliJi.FiecBrefom,se .po ate ' ,. .
, pesme
'
InSU'1 ÎIl P rimul rând , ,,Daca inima pbtreazâ sc:met,ia,b1amarea §i ura, ea se tine
~ ~Itn, '~. ,'
',
,Ill"""

~~e
'

,. , ,

lume, ,poil alimentatie, $i Îucii 0 Caiitate~' ,faerec t

. ,

f,iepartede. Dumnez,eu",'spunea piirintele Men Într-~!~

,
.
. '.
" ..," 1MI'.~.)1IUItr..tlJl- '
,-

.- "
,

asplrapa. '., ' 10art CI unportantâ:

' .
predicil~aale. "

tmpreuua- cu
'

La ÎIlCeputul,~{'''inlui al' 0 tul~a ur ' Ce ÎIlSeamna smereriia din punct de vedere biaenergetic?
,P. .carn un
'

grupspre casClldde fi '1 . Oh 'Omul care prim~te cu smerenie, toate Încerciirile viet,ii,
,

- tara grabii, dOUndu-Qe~;::rtul.1n

aJuns sus ~i ll,e-am apropi.at d,
zona lacul.ui Rita. {)rçam
eo patruzecl de ~mute am
e mMgmea prapastlel. De la
~. economis~te 0 cantitate imensii de forte care ar fi trebuit safie
cheltuite pentru repro~uri sterile fafii de situapa apiirutii. Aceastii
ÎIliilpmeaaceea u~ am vazut rezerva se Jolose~ pentru' transformarea apirituala a omului
, traseul pe care I-am,parcurs
~oseaua În gus ta ,,- .undeamceput urcu,ul l1Q pentru autodezvoltiu'ea sa.
;~ ,"" tn,
Su,.. A,tuuClam '
,'

i am": Stmpt.
. ca. omul poate "

lllcutoasociapeçuviataomului,
realiza incomparabil mai m It ~. }\deseori sunt Întreba,t dacii se pot ameliOla capacitatile
, !
n~ntrerupta, decât pnntr-un saI~izofa~n!It asp~ape :ontinua, . copiilor, da<;ase poate spori randamentullor la ÎIlvafiitui-a.Lipsa
, e ~curta durata. dorintei de a ÎIlviita apare hi copi!'foartesimplu. în timpul sarcinii
Cel mai eficient mecanism de blo'~
. ,
este asplrapa, permanenta, nemtreruptâcare_~Ipurilicare a kanI)el, , marna se debaraseazâ de sentimentele fata de sot de copil,sau
catre, desavâqire,a
spirituala. ,'" fafii de lumea din jur. Aceasta duce la formarea unui program (je
. Acum,se vprb~te mult-d ,
renegare a câmpului informaponal. al Universului care blocheaza ~"-,
e
.. E u C ,necesltatea remtoarcefii', catre
'

D\I;!lUlezeu, spunând ',

"
capapitiiti1e copilului de a lucra cu informapa. Copilului Îi vine
re d m Dumnezeu'" ~I, mergat;!
'

,0 t; arte departe fara- de coutactul.cu

d"la
,

, gr~u sa Învete ~i el refUziisii faciiacest lucru., 0 mamaiubitoare,

,

' '.. omulpoate'riimâne

bISMca, " "
Divinul. Credinta io Dumnezeu"esteunproces În-care fizicul se care nu-~ipermite ,i nu permite nimanui. sa. se Îndoiasca de
Îmbinacu spiritualul. sentimentul de dragoste ~i de comuniunea cu Divinitatea, va da
, Acest Juçru se vede pe un exem lu t;Parte Slmplu. Dacacel -', ,
'
; ~tere, uner copii talentliti. Prin urmare, capacitiiPle copillorsunt
a ,Început sa fuuc,..oneze
h P,'
- ula . determinatede comportamentul etic al piirintilor ~irudelor lor.
, fi, ' .
disonanfii cu' unp eratlvele
,

orgamsmu IUt.', uu
,-mo; ,p_en.tru. eams~l'atun" . lnvestigam un copil cu un) Înalt grad deagresivitate
.

~.
' . ,
CIID~peproces~1 de, .
subcon~tienta. Vinovatii era, sorasotului, matu~a copilului.
degenerare~i:dezagregare.Pentru'-
,

- '

restabilir~a unltiiPI cu înainte de n~terea, copilului eaa .savâflit 0 faptii ID contradictie

organismul singura dorin an'
dificila,':.Încordata, aJ~n~e este nevOle.de 0 munca cu otica. Iatii de ce a existat Întotdeauna nopunea de cinste a
,cur ritn)icJ deu pre a celulet~1 restabilire a '

armoniei, ,
familiei. Ea se baza pe legile bioenergiei. Anume familia, ID
Sufletul ,i spiritul omenirii sun t . ,.' general pana la a N-a spita. se giise~te Într-o strânsa
ac~m IDcredibtl-de .çalmate, .
Celulele gray bolnave ale o~ interdependentii la nivelul biocâmpurilor
procesele pe care le vedem acu~W::~ ,1 trebUte sadisp<!fa ~. Are vreo influenta numele asupra d~tinului copilului? Când
tâ
Mun<;aneobositafl con~tienta pentru pe;:ceperea acestet munci.' piirintii Îi aleg numele, acesta se fixeaza În karma copilului ~i-i
,

ecponarea~P.tWtlUI ~Ia influenteazâ structltrile câmpului. Existii nume neutrale, existii

Irupu]uleste singura cale de sai
.
"vare. "TrebUle sa tInzj; si:ÎIlcerci ,
sa depui et;orturi m filecare zqlÎn
,
. sa te lupJ1cu
fiecare ora, "
. Une - '
'
nume de bun augur care au 0 influenfii.pozitiva,
poate fi miisurat bioenergeti.c.
. Acest lucru
""',.,..e ceva, dar'sa-..f1tmmte câ ,.
ÎnsuP pentru a,-'-hn
putea aaJIUse vida ,i va trebui t 1 '. mmnerezultatelear
.

e , u~p din nou. Nlcl un fel de

- .
, Câteodatii se Întâmpla ca numele fixat În karma sa nu
corespunda numdui pe care ÎI poartii omul. Prima oar!i m-am
automulf1tmire sau semet;e ,.. n-ar,e~a bUISa siil~IUtasciiÎn nai...
lovit de acest fapt analizând Împreuna cu 0 marna probletnele
\~
~,.
 " ': 1.

102 103
.
. .;. i "'.
-
,'.' "' ,,,

fiüluÎsiu J\.Iri:Nu $ÜU'din(cebIib2i r~ ,inereu oA:elilf'trebui " Dragostea fara' de copii face parte dmtre cele mai Înalte
lsiaiba'un'altriu1ne. ' ,
' . simturi ale Universului ~ de âceea orice forma de Înciilcare a
,
,; Da,noi 8lI1'mJt\a inç.epotsi-ÎpuBeI11JiUflleiedeArtku; ace~~i' iubiri, exp~matii prin renegarea copilului, refuzul de a
~ar apoÎ n6"am riZgSr!dit ~ nè-atIl déciS,sl~j chcitte Juri,spune~ avea copii sau de a purta 0 sarcina, nemaivorbind de Întrerupere
m~a,
. .
. ':,',," ,',', '" ",'
, În spe~ Îh fazele inaiRtate, renegaFea omulUl'lubit ~I ml nu~al
'.'L 'Mi'UitIatab1ou]'b~geud! nUmeliJtfti~~lIatutui "

cu faptele, cu vorba; ci chiaqi cu gându! poate dl,ice la urman

e ArthUJ', "",
"

foarte grave.
~um'ele se Îrttipire~te in târnj,ul bioenergetic alomului~i / .
"
dep~~de d,e karma celuia al cirui nome, il poarti copilul. Înainte Au venit ,la mine odatadoi pacienti, Femeia ,avea .chist'
. ,copJilor Il se. ~ideaunume
~
de sfinti nu intâmplit6r. Karma ovarian baroatul dureri puternice' În regiunea lombarli, prostatiti.
BolUe;;:;>ambilor
,
. s~cr()~ta,. pura a,sta.ntIJl~i'seuhe~ cu k:uma copilului, 'II'proteja ,
erau (egate de Înciilcarea.legilor energeticeale
~I acpona m favoarea lm, Dându-f eopilulm:numele unei'ri1de primei ceakre. Cauza eta una ~i,acee~L Femeia ~~-asfatuit ~
rlscim debarece gre,elile'~ vi9Jile,sale va trebui si le ispqeascâ colega s1\ facll Întreruper'e,,' biirbatul a 'lnslStat ca sofia sa sa
cel care I-a luat, odati cu ntln\.ele, ~i o. parte dm karma, copHul '

aVQlteze. Adica dorinta exprimata În cuvinte sau În gând de a

adll:a., De aceea, llându-I copilului' nu.nu!le unui mtlritor' éste
necesar-a blocarea, piirtii neglttive akarmei, rugându-J;ie la
Dumnezèu in:gândc.a În numelecopilului's1i mtre numal cetace
este IuIlÜM~, ce, aspitàspre' dragoste; comuniune, nOblete, spre
Dumn-ezeu 111numeJe accluiom ÎlI cinstea ciiniia ne botezârn
copi1u!' '
" "
',0 co~rmare coovigitoare privindrespoll$ab\ilitatea pe tare '~
avem Ulll. fata de alpi, ~avut-o bdati'Într-un .al~or~,Dtipi
cursulpe care I-am pnutacolo,a venit la mine 0 femeiecam de
vreo 40 de ani ~ mi-apovestit urmiit.oarele:
nimici'viitorulom este 0 Înciilcarea legilor pentru care omul
,plate~te wJlaniitatea, ~ cu soarta sa. '
,
, . ale
0 tâniira extrem de frumoasa prezenta deformatii
structurilor câmpului În regiuneacapului~i În partea inferioari a
,', ,
abdomenului. Asta Însemna bG)1iginecologice În viltor. Ele s-atl
sinucida.
decla~t În ID.omentulÎn c,arei.a trecut printninte, sa s:
' Dupa Întreruperea sarci,nii ~i supiimarea dragostel fata de omul
.
iabit a Început ac~onarea acestuiproces~ ' '
'

,
"
A~eacopii ~eja.destulde ,man cârid 9-a decis sa niai aduca pe . Ma gândesc cu gr9azace se ya Întâmpla cu noi peste. câriva
lume:,lI1cii uni COpi!.probl!bil cii avusese destule inciilciiri, ale ani Suntem total analfabeti. Pe fata 0 vor trata cu pastile~, chlar
legildr ,SUt>~me !Hndci i~a JÏ!urit eopilul laputin tUnp dupa da~a ea se va interna Încele mai bune clinici ale lumi!, nimeni n.o
n~re. Nici macar nu, I-a' mai inmormântat.. L-a lasat la . vavindeca pentm ca la baza bolii sta boalasufletului. Omul care
maternitate ~i, tara sa spuna 0 vorba, a plecat. Dupa 0 Itlna i-a ucide dragostea din el nU'poate fi vindecat cu pastile. '

m~nt ?'ru~a; JlpOi alta, apot inca una, Or~ul nu era mare,
p.:'etenll au II1ceputsa caute În dreapta ~iin stânga pe cineva care r 0 tâniira avea 0 grava'b@ala de piete, Eu Îi spun motivul:
sa po~tii expllca motlvul. ~i sa.ajute familia, Au venit la 0 "baba"
,

celebra c!",e.Ie-a .spus ca nu poatef'ace ,I1ÎII;1ic

;'1<
~ - Bimica dumneavoastrii, În tlmpul sarcinii, a dorit sa-~i
,

pentru ca fainilia ucida copilul Întrerupând sarcina.' . . .

~e~me sa dispara .de tot. L1isându-~icopilul În spital femeia a "
,
- Imposibil, Îmi raspundefemeia, Bumcll mele I-au munt
saValllt 0 cnmii aUit de mare, Încât nimeni 11-0putea absolvi de ~ase copii ~i numai cel de-al ~aptelea a fost marna mea. Cercetez.
pe ds1i
eap . ~
. .'
"
'
cimza mortii copiilor. Buniea, din nu se ~tle ce motlv, nu ~I-a
Qorit prim'a sarcina, ~i Înca foarte puternic. Prograrnul de
/ , J
 l"~
,
,,.
10;' 105
,
,
"
diaqugere a .~~ .iabiap,IAtnidite !

.>~ inst.QJat, În ~âmpul ci.

'
'
,,'

- Da. Dupa n~terea COP ~1

"
,
iluI' iiniitateami s-a ameliorat.
SentÎlltfntOll!'~'deurâ..
, ,

WtotUiQj)pd"'~in "
Mi-a trecut tuberculoZR. E drep ~a f~ta a avut 0 diateza
, ,
,

subcon~tient ~,.Ia .,fiecare ~na,

'

decla"Wlu prognunql de
'putemlca.' lar dupa .ace~a diverse boh" ale pleIii' .
,

. '
,

.
distrugere a, copiiJor. în ciuda doritltelor ulterioare de a avea
Multe femei .~u ca ~itatea.
.
Ii se arnelioreazi dupii n~rea
'

copij".Jn;'~PMt cOtUinuadc " !

..
'

distructiv; ~t '~.'~amul '

p
copulor. aptul "este. . explicat pnn aceea. ci În timpul sarcIDii
. .
program este prezent ~'iI! 8u~c6n~entul
'

pacienteimde provocandu-ini~tecomplicatiiepidermice. organismul se mobllizeaza, ~ 'ca are Jaco revigorare. Deslgur, '
,
.'mblrea pe c'are marna 0 nutr~q- p,entru co pil ii Înnoblleaza
' ., .
....
Câmpu!Ulel arn eliorându-i starea fiziCii.Dar males te
'0 alti pacientamaroagasa-Iajutpe fiulei: . structurile
. , .. ..
:~ - ÎI dor foarte tare picioarele.de parC$.i s-at frânge. Înci 0 cauza. Pe care
. OaInenllnlCl
. n -0 bânuiesc..Mama . transfera
.
i tulb ur arlle sânat!pi' marne!; pnn care
À,proape c.anu poate mèrge. ,,'
c. -.'
,.
boliIe sale copdulUl!.~dlc,
În câmpu!copilului ~ acesti\ .
,
Analiiezprogramut ea Î~i'isp~~te prop=~ '

-,- .Qupi cinci ani 'de la n~tereadumneavoastra,mama

,
,

Începe si.fie bol~a:t ~~CarteÎntre marna~icopil. Ce n~

'. sugereaza ln pnm rân!('incor~ctitudineastructuril~ câmpulUl
'

dumneav<>astraa,ramas din neai:enpe,i~iircinati. A mcercat si ,

fRea aV9l1, a billt ~~e substante otrivitoare, fusi nu a p\riut copilului? -Sun!dlatezele, aI"l
er~l e, pneumoniiledese m copniirie,
scapa de Sarcina. Copilul boli ale rinicMor, Bolile copnl?r nt enerate de deforrnatiile
S"Rnascut totu~imsa fapt1l.1ci IlfIl.a'
dorit, atentatul.la viati ~i iubire au format În câmpul marnei,
"
structurilor CâmPUIUl.bl~~ne rg,:c" n:An~
te~te de la piirinp. .
distorsiuni care a\$ deformatfÎ, au, deteriorat strueturile eâmpului Pe pacientii difici\i n" gh1 ez 1 permanelltii, controlându-i '
' de la distantii.E.ste. ab:IU~::Ce1:r' tru refacerea 'intregului ' .
dumneavoastra cândaveati n\J.lIllli,einci ani. MQ~enindu-le, fiul' Pa:~steia. Intluentarea ~i '
dumnea'voastri plate~te acum cu durerea lui de picioare.
Comportamentul femeiicu cinc,ianiÎ'!ainte de'n~tere,m tÏmpul
, tablou
con~ent1~ek
bolii
~ §11ntotdeàuna
merg mâni-n;D1ini. Sut1etu1 se
vin~eclimaI greu decat ~p. ul Cand trebuie sa ajut un copi! cu
'.' A
,
sarcinii ~i deasemenea de la ,liaftere pâni la. maturizarea 'Sa
sexuala, Îi influenteazi putemic destinu! ~i sânatatea. Una clin defofmapi ale ,cara~lt e' imi vine de mul~ 'on sa mi
~:;: d~ cazuri simt ca me1?da Înca
modatitaple ge. blocare a programelor negative introduse În dau cu capu\. de peref.1. .,.
subColJ~tientul 1J0stru 0 eonstituie , n-arn dus-o la perfecp~ne ~l.IDCleu n-aIn atins perfecpunea ca
r rememorarea
c~mportamentului femeii În timpui SareiWicât ~i comportamentul vindecator ~I filosof ln schimb, du Ii 0 'practici Îndelungat~
, t ~aCeÎnc!, un pas' ln direcpa
, rudelai-. sale.' . . poate ap~ea 0 luntma ~ se va pu ea '.
,----
'dezvoltirii metodel. '..
1
0 femeie ~i povest~te viata, mai precis, povestese eu iar ea , ,Nu demult 0 cuno~tmtaAm-a ru g.at sa-I viid pe fiul, unel
prietene. Copil~. nu avea d' ~ijumitate Însi avea,un
,
confirma: d~~
de dur, nce ~o:fii trebuia pe loc sa-i fie
'

- În 1957 'ap Întrerupt 0 sarema, dupii care a survenit caracterilJ~redllill

.
Înrautiprea stirii dumneavoastri de sânitate. 1, zvârlea cu ce aV_, la ÎndetnânliÎn
Îndeplinita cacl, alttie.. ,
capu! DO

iirintilor sau a striiini!orcare se aflau

. de fafii. ~i, se eIlerva
'
,

- Da, dupa avort soarta mi-a devenit potrivnicii. M-ain ~umpllt daca gre~ea:tinta.'
'

Îmbolnavit de tubercu!oza. A.
Odat! bunicu! I('a prop ~~ un, ~g;.." Daca promip sa te Parti
,

- Dupi cinci ani vi s-a nascut 0 fiica?

ZIS §l u.cu.t L-a Plimbat, I"a. adus.
,
,

fromos, te p limb cu m~ma

,

...
f
'. t~ §i i-a aruncat-o buni cuIUI
acasa iar nepotul a luat 0 m~mul" .'
~in~ , ' .
1 1
 lfJ6 107
.
\
-~
",
"."

Eu i-am idi.qtat la COO8ultati" e ,am '..',:"

.
pentm ca pricma era'În ei, 'ln am anPd01 E~!I'Pi\iinp
1 au vetJ' t
,1
,.1U copl ' luIui
'IIBpreuna Cu'
: .
,
, ,
,
Trec pâteva ~ ~.vine lIUIffi8.
,-.Fiecare'om
baiatului la mine. EU.ÎieXplic:
pe,paman.t Se n~e pentru, ca, trecând peste
batefeul, w'
1 î' n cmcisprezecemin te l " "
Întoi'scabinetuJ ~ususul ispite ~i penocociri, sa.~. dezvolte ~i si-~i perfecponeze sufletul,
În jo~ a spart (J veioza, s-a a;ro;UifcÏ:
cas(:tâ, apOia !!-isit'ni~e tuburi
casetofon ~ a distrus () ,
structura, sa spirituala..Fieowe °l/l' are cate, 0 cumpiina În viapi,~i.
arunce ÎncapuJ piirintilor sai,AiC::i:~psea " pe cJ.ea 10ceput sa le' Îl:l,permanenpi'el va fi ÎD,q:rcat~Ct mpunctulsau vulnerabil. ln
0 p!!!ermca.:wumulare~e vietile anterioare v-ati sup~atcau sotUI, fiul §i tatiil. l-apc~eat
~artI:1inegativi din.;fa:miliatatiilui ' , kaarma personala,a mamei, ln
pur ~i slmp!.qÎJ:lpicioare. De ae,eea v-ati niseut mtr"o fatnilie În
, tlmpul.8arciniipiirintiise cetÜu',~ des nutnn~ repulsie unul fata de .
, ceHilait de 'aceea 'pachet!1l care-,exista progratne prmiçe ~o38e. Aceasta intensifica
,
, ~iasubo::ogramelordjstructJveajnceput
' sa progr~ele dumneavoastri §i sarcinace vii revine este aceea de a
;~ acponeze automat a=~~~Ptcopilului, Niciunfel le bloca. Principale!e dumneavoastra Încerean ~ viapi trebuie si,
'~e miisurinu dilÎlinua1J agreslVltate,Lueru! cel' mai
InteresaU.t Cfa ,'" .. ,
..
fie jignirile din partea sOfUlui~i fiului. Fiul deja 0 face cu vârf ~i ,
, mdlcatoru
' ,
agr 'w
co~tiente
""'" ~i
'
În4esat $i laBO! progratnul se'p,O\\te deel~cu §i mai multi
subcon~~te nl1 ,.erau .p,ea 1oalti~~taJubiiiat., Pnn unnare ,

, putere. Dlica yeti reu~i si' suportati toate acestea tara sa .Iepurtati
'QOmpottamentul ' sau er d "a
.
d,e cbnceppile, pici fiului ~isofU\w' ~armavi se ridica, ,1oeerciirilese Înçheie ~i
co~portati1entu l.§i starea sp~tual:œ~a~l' a, pannjL'Gr m momentul< de,
, , , .. totul Ya fi ntinUl;lat.,N;-o sa r~p; laneplicerile pe care le aveti
\ fata"
, .

, 'În Iatnilie ,se vor adauga boli §i alte nenorociri.

;
"
" , . "
'

t:;upirarile mocnite r ~' , Femeia se uitii ,'(inOVi!-ti

e, p~~!or, unul' fata de ÎIl p~ânt..Eu continui:
œœ~tdeterrnimii CO/llPortam: .copiluhll ~ pUnficar ea k arrn..; , ','=P~cjp~, ~eav?asn:a.~pitii În viapi va ti dorinta de a
$1!~. ,' ÎDCi , ' .!DI
,
,
A~--" '. ' , D
1' bs ."",,,,,,mmlC' ' u" doa ' '
~. .
,

vae~cati1picioare s01Qt~ifiul. DaQilvetireu~sa va abpneti se

ameliat.arestabiliia-structuril~ laampu.lw~ ,~edinfé am vazuto
, .-
"

stru
, ' . . cmrilor Spirituale, Ïnsa 0 schi.marerealaa"
.b I~ copi!, 0 nive!, are a
.

,
,
vaiÎn,drepta in priJnul rand 6.u1,dacii nu veti reu§i, pregâtiti-, va sa
, co~tunfel areloc prin\i!i pedl1apsa. "",
, , '

.' " "

rntmat pe$te.weo treiluni, de a"ceea nu.~ebwews~s~ conteze pe
Mai privesc 0 data structurile karmice, 0 tratez pe e~pe fiul
un~tat. .instatltarieu,.l-am pe pannp ca :rece ,

cJnClllprezecezile triJbuiesa ".._~r~enlt

...,.-y.e se eehilibreze cam
- ~ ne despâ!1impentnl'operlolldii
§i defunp:
- (' P\!.1 ,Peste cit,eva.zile.iarJ3).iS!JQi:culiO§tinta.mea:
D"upaw'Clncl,ziIe
'. m-a'
'
...
sunat cuno'-;
- Acum Îi e rau ~imamei §icopilului,are din nousufociiri ~i'
, -
, ,
'lWnfa !Dea. .
-"-Bai aLU.lUIII
.
w' Sesufooa. M . w
~>" " este rau.
&Icasa a mtrat mparucit
,
-

- . '

convulsii. ' , ,,'

,

D'iscutcu mam\\ dl
,~exp Iiç cauza celor c~ /l-au ÎIl.tâmplat cu
'
, "

Motivul e ditl nou acel~i. Marti seara marna a Început clin

copilul. ,
, . '
nou Sa se ÎIldoiasca, daca, voi putea sii fae ceva; mica pot eu
'" Ali ~ptat rezultate imediat e. Capacltatea .
energE;tÎca a '

Într-adevir sa vindec §i.sufletu1, nu nuroai trupul. S-au pomit

.
sufletulw este de O !DIe de 0 n mat.' mare fat; d
' .
e cea a corpului .de '
repro§Urile, renegarea Divinitapi, dorinta obpnerii. unui rezultat
aceea cbpilW nli Prezm.. l' nca" ~te:' schimb"'
.
'
. . ,
.
'.
,an VIZ1 b,de.,In a patra
'
'imediat, a., efectului vizibil. Toate 'acestea s-au reflectat f'ara
Z1 v-ap permis sa vi '"su w.
. '
"
mIne incilcând astfel legile Întârziere asupra comportamentultli copilului: el ~i-a mu§cat
,supreme, Din aceasti ca!:;~P': era "copiluJ.Va mg-si' prlce ,..;
acestluclu! Daci ID-am apucat sa-I tratez p-,. prietenul- la gridinipi. Marna s-a supirat §i a gândit rau despre
, .,
P fiul dumneavoastra, , ntine: La nivelul câmpulvi s-a produs un atac bioenergetic.
' '

eu VOl,face tot ee-mi sti 10 - uteri ca sa-l

':" aJut. Repr~unle întrucat câmpul meu este echilibrat, eu neavând niei o. vina,
dumneavoasttjreprezinti un 'tandi cap pentru lÎline, pentru
atacill s-a ÎIltors Înapqi ,~ia:ciizut asupra mamei §i fiului:
dumneavoastra~i ;""ntru COPI.
'1
,""- îi expli~ din nou cauzele §i le refac structurile câmpului.
'..
 1118
109
,

. Vrefi s'vA dau 'un sfat. ~ ~ii fi~ ' .

'

siiniitoasii ~i sii triifi

'"

1JlU\tt1m ~? Niciodati' fl"~ d . . Unei femei Îi exi>lic camotivul bolii fiului ei ÎI constituie
. e ... nl ,~,
mmeDi m, .' .
~' C nu enutep reten.;' 01
ml ,"--~'," nilIlânui comportamentul ei din timpul sarcinii. Ea credea: ca sotul 0 va
',~I"
.
,. .

,
, Jo'
DlCIun fel de re .
pr"" N'ICI fiaf! de soarta,nici P
"', t'l,
..,..,.
,

parasi ~i il ucisÎn ea dragostea pentru el. A biitut-o chiar gândut

'

,fa f!de.treeut;
nici faf~ d' . .
,

,1" eoarncDI Put- .' sii..JI

'." exterionzafi eum
donf!, darÎn rorul inten' or :-t" sa-~i puna capat zile/or. Copi/nI are slabit contactul eu Divinul, cu
"""'0."'.' ald ~voastrii -
"
"
. once '-Y' UniverM. Acest lucru se ret1ectâ asupra stiirii sale psihice ~i
reprezmti un program d 'd' tru '

al ~Iwa c.~ai-J adresafi. fiziee.' .

Celula nu poate faCe ~e;~re
proptille sale,intetese. 0 astrel' organ~mulw plecând. de la t
explic cauzele, 0 atentionez cii pentruea Îneercarea capitaUi.
, . arn ob~nlt
Îmbolniiv""'teNe- . . . de c,eliilaeste resprlnsi..
sau se ,
va fi sii-~ipastreze sentimentele divine fat! dè sot ~ifaJ:ade sine.
,
sii ettHtem pr~enJ:lI..raf!de toata '
-- Yeti fi mereu provocatii Sa va deziceti de Dumnezeu Însa
;;~
.lumea: fata de stat;faf! de ~fi fl.l- COlegude
mde. .. " al""" servici,'faf! de ldumneavoastra va ttebuisa rezistati. '
Trec ZiIe: Ma un;"''''"-"
Câteva .
,e;z CUItIse SlrntebX;-
.
.. '
'
'
- Dar altiicum traiesc? ma Întteabii ea.
-
,.
. , ,., ,
,
'
,
.
tul. Marna
,

Altii au rezerve interioare pentru contactul eu Divinul. ~i .

, _ . ,

nu-a f4)Usciinu-s /tid un fel de schimbBriÎ"

,
,

' ,

cureaua. incetew eu aruncatUl1 .' ~ dacii 1 se aratA . oricât s-ar dezl"Ceei la suprafaJ:ii,În interior, in subcon~tient ei au
lIVea nid"un cfeot/Bi slavA D ucru::::r m.amtenici cureaua iJÜ un buncontact. Rezervele dumneavoastra au fost seciituite. Aveti
procesul e În Curs de ~bilizare, ~mtI 'eampul s.a echili1:J.tat; nevoie de ni~te eforturi co~tiente. De câteva ori n~ati rezistat
, fi eercetez de Îa distantii e ' " .'
ÎncercBriIOr:Anume de aceea aveti 0 tahicardie 'puternicii, dureri
"
8gr~ivitiJU sale:suicidul. SuJU::pil:.. ~c~cii Ocauzii a. de stomac, colitii, compliCatii ginecologice. Am ptts corect
,

de distrugere reciprocii au d l ' ,pArintilor, adicA prograrnele

"
diagnostieul? "
'
.'

;, ,.
'

al ' -P
ec an$atprogramul de amo.distrugere .
.
,

-D8:raspunde femeili uiniità. Am fost internata ,În spitaUn

",din rnoinenM.~eru "". ',' "., ','
prograrn orientat spre interior' ~e. ,J!entru.a nu pIeri, atest wma,euojUmitate~dean. .

,""~in,du-l" a~br.! , ,mtoarcesp:e exteiior "

.
- Acum, la nivelul cântpului, se fOf!Il.eazaun fibrom uterin.,
pi! corecpe câmpul copi/ului devin .. .
"
'"

Daeil RU vA veJ:i repf"ÎIIlasentimentele din cauza' unor ptetenJ:ii

. e nta.Il'IlaIeabil,mai
,"

,cald. Se pare eiI a fast' elimin sterile,el va deveni 0 .rea/itate.

cOntpQI1anientuluisiV. '.'; ~~ din caUZeleprincipale ale ~ "

,
-;.- Dar Înaintecumtriiau oameDii? "

'-'- ExistA 0 vorba: ,J'inerefea miinânca 0 turti dulee aurita ~i

'

~~
$41,
c~ci zile.'Discut eu cun~,~.tinfa: mea.
pnetena men foSt 0
. "
' crede ca e pâinea cea de ,taate zileIe".Ïnainte, prin eforturile
:"""
ta ~ toati seaca a mângâiat-oPe~~ len. fu-su '.s-a apropiat de prorocilbr, ale sfinJ:ilor,prin poruncile Sfintei Scripturi, printr-o
.În asemenea:minutem'AI' comportare oorectii.oamenii se aflau ÎnV-O comunicare str&nsJi
... es pentru ce triiescpe piimânt.. .
. .'
. \
:, . cu universul, fiira, sa depuna mari eforturi pentru acest lucru.
A' euro, c' ând
"

'fratez feme~ ii cercete ' ' ' Aeum ÎnSa toate acestea trebUie sa ni le c~tigam singuri
.
. cu
... z.1nmod'.obligatoriu ~ pe
'

sudoare fi sânge. "'.

,
copm lor. 0 diseutiede maximum'
copilde muiti &nide Încerciiri . b:t rute'poate sii~1~pe pe . - Spuneti-mi ee Încercare. 'il a!jteaptii pe fiul men,' ce
1 eJq)lic mamet care ar fi '-.,'
cumpAna principala clin viaJ:a~1 . '. primejdie? '
, wlnerabile. "w fi care ~puncte1e lui , ~3erce~.stru~le.kirmice. .
. ,-. - -
'
..l' - Pnnclpala Incercate peste care va trebw sa treaca este
sl8biciunea pentru alcool. ' /
Femeia, ma Wiv~ phna de uimire:
\
\\
\
 '/
/ .'
110 III
;
,
~ El are ~ trei an~ dar,cum vede berea, cere sa 'i sedea c ''','

face din cOPllulsau un sclav al Cann

- 'stipân va fi lucruJ promis. În .

siibeii.CunJ. Roate fi ajutat? ' ,

'... " '
a si vrea,creeaza un progr arn de nimicire a
,
tot &1(.- - '

'8ceSt ma d ea,
,
, ,
'

1<11
- PÏimul "Iucru,pe care trebuie sa-l, facep este, sa echilibra!i'
unor ',..'avan",je mate n ale ' Asta a ~i fost cauza
,
,

, ln fiavoare",
A ,
' '

" ce. e srant

" '
regÜnul alimentar al ropilului,Ce ÎIlseamna slabiciunea,luipentnl
'

' aIa- a dlsp

. " 1' n"lor recedente, Dezvoltarea.
,

, pnnclp annel CIVIIza l'A P

alcool?Înprimul rând faptul ci el mtr-o oarecare mÜ$ura,este . ~ , ,'. tn
spiritualititii C9PI!ulw este ce l mat bun medicament UllpO va
'
, ,

robotiil poftelor sale, ca nu se p,oate ab!ine, Aceasta se mtâtnpla

fiindQiispiri,M sau este la Piimânt. Dacii spiritul se mvata,'trupul unor apucatunurate, " '
§i poftele Ilcestuia pot fi controlate, Omul trebuiesa posede Comportarnentul dumneav~as tr- ÎI influen!eazil deasemenea '
,,:. continua sa va suprimati
lucrurile~i nu lucrurile sii-Ipo~ede :peom, Înprimul'râpd avej:i , foarte putemic pe coy~, D~~~
,-
grija ca fiul dumneavoastrii"Sa nu ItIanânce Peste masura, . sentimentele dlVIDefalà. e ~Ot~ dUl!neaveastra. aceSt lucrt.lse va
;~. rasfrange neintâfAat iIuI"
asupra cOP", U '
Mâncatul peste masura ÎD1pinge,spiritulcatre piimânt ,
t\armece. El a Început sa .se
" Am
Imp resta ca 1 s-au lacu
.
-Femeia o~az:a: '
,.~ uln' mul nmp',
A ",'
,

, poarte extraordmar oe -
""""

" rau cu mme,m "

~Numapot a0tIDesa-i
" gatesc Cevabunu! de mâncare,
"

Nici un fel de farmec e.1 C ,e În 'clumneavoastra, La '

Când s,-aniiscut,plângea tot.tUnpuliar eu, ca sa nu " - t;

timp~Hi;dâdeam saJwgâ, ' pl." tot t, ile dum neavoastra sub con~~~:~e el reactioneaza' Î.ll mod
~~
"

'"
'
,
,

, ','
"'"
,

-- SUb~entulsiu simtea ci el are un contact precarcu " co~tient.

,'A ,

- Am clnt, mtr-o reViS", ." Sfaturile vrajitorilor ru~i cum sa-I

UniversU} §i; plângând, mcerca sa-I intensifice. " ,.'
1
,Supraa!imentându-I i-apçreat' 0 falsi' ' faci farmece ~Ulva. Sespune ci ac est luceu nU-Ipencu os,, .
iluzie de c<m,lPrt: , -,+ pentru ,.-1 face, farmece UDUI. 'om trebuie mai intâi sa UClZl
O.uindu-'se,el aineeput saGal,lte izvorul confortillui nu m, '
"

"...1 t",\e d 1.VIDe care-l , protCJeaz:R, -fiindcli farmecele

spirit,.ci m trup. Cerinteletrupe§ti au inceput ,sRmtreaca. peçele
"in elsentlmen: '

,' , '

es Violent .m drep tat Îm

potriva naturui'" care
,
,
A

ale sufl«ului.SpirituJ a mceputsi se deformeze, reprezmti ' WI ~roc . , , ,

''T$ice-ideticutacum?
'- .sa nu-I mai, mdopati. În nici,iunC3Z nu-i -mai'dati nimic
. " ,
,~ irituale: În acest caz ar.e IQG"o
' " aduce prejudlcu . stru~:r~ui
l ,
nu numai a celui vra]lt CI,~}
' , dezi ,nte, grare, a splOtulUl~1 es .
celuia care face vrajl -'1 e respec twe Acest ' lucru se rasfr ange ID
'
-
,

mtre mese: Este necesar wuÎlinimuin dehrana'§i la ore fixe, Mai '

copu" 1or, În sp, ecial acelor ce vor vent. "

mod catastrofalasupra
"

,
putina camemtrucât aceasta te tintuie§te la.pâmânt HJ;ana .
trebuie, sa fie vegetalâ, Se exclud,toatedelicatesurile, Copilul' Femei,a da dm cap:,
,-' ot; obti~e niciodata, nimic
n-are., nevoie 'de ele. El trebuieorientat cu. prioritate asupra - Întotdeauna am afirmat ca nu P 1", ,
cerintelor spiritului, Qit maii;pu!ina sare Întrucât aceasta ridica cu fl)$, prin violenlii.
- Deslguc Ce este m '
"A
"'"ond vra;itoria? Este utilizarea
" - ,

agresivitatea subco~enti, ,
,,',
subordonarea structun 1or '

"
, ",' ,
resu rselor divineÎn
, scop~n, egOiste, ,
, ,

. Nu-imai" prom!t~ niciodatii COf~ului ,ca-i v~* ctimpira

,
'

delicatese sau. JUcam. Copdul trebule' si se gandeasci la karmiceunor ID'ter ese,tactice de momen t . ,

satisfactiile spirituale, Promitej:i-i ci-I veti duce la teatru, la, 1.. ,Când pentru o. ce 1u la' disparat8. problema propriilor el
muzeu, Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte, fine ale interése, a propnel ,su~ravie iri este pusa mai presus de
câmpului ~i penetra'rea in acele zone; ~ visare a ceea ce este lnteresele organlSmulw" c~, d!' se dezvolta dupa 0 lege propne,
material" /pâmântesc Cùboara incredibil de jos, Facej:i-i cadouri diferitâ de cele dupa care trate§te or,ganismul" acest lucru se,poat~ ,

când riu se ~eapta. Marna care-i spune copilului: "Uite, .daca ai transforma Într-un proces oncolo~c.
Penetrarea În straturile fine e c âmpurilor unde toM este
,

sa fii cuminte, dadlai sa mvej:i bine cumpar cutare ~i cutare",

',În scopuri telunce, de consum, decl~eaza
uimitor,
cele mai,
f"",:,,:.,>~

,112 lp
, .
piJtemice progfüne de apirar~ ',ln fun' " ~ .. '

se c,upleazA mecanistriul distru' ", cIJe d~ ~adul de penetrare, . dumrteavO'astri rle comunicare cu Cosmosul va SUlltÎnchise,aveti

..
unuIgnJp de O'arneni~ichiar ~l
arnenirii Întregf
-DacHemeia
'-""," .'
wea si fie cu O'muwblt
l'"
c =
.unO'i grave Înciilciiri' a
'
mdiVld, a unci farnjlii a
" -
,un nive! bioenelgetie scUIlt, va PUtetiaminti ces-a mtâmplat?
'Am avut un logodnic,. ne pregateam de nuntamsa eu am
,"
/

cunoSCUt.Unom care 'mi-a'pliicut fO'artemlllt ~ rn-am ~tO'rit cu

ce trebuie'siifacA? aoesta, Am gr~it cri ceva? Îl iubeam'1)18i mult pe cel cu care
- Am sAva,~.",.sesc
m°rh,"; a "straveche <."-x", '
, '
Sp,ln' ' tual x
. .. O'fernele nu nurnai
, , ""'1", Prin bagatia rn-am miiritat, ' '
cA'~l pO'ate'"ferrneca" s6tW, dat si-I ., Îi',e,q,lic femeii ca "omul 'care iub~te nutre~te asemenea
~lfacAfericit cu adevirat
sentimenteÎncât uciderea',lor, ID tine'.sau În el, ~te 0' crima
. Fefi1cia~ja rlimasb~n iar eu,mat ()~ sery un tunp
," .
abreO'la,ei imensi. Daca ne luam dup/i IO'gicade'zi cu zi, sterilitatea poate fi
~ a cO'ptlului,Câmpul devine. "

,.,~ii tO't.ce,mi~cii pe Plimânt sea;::u, mal~tI; cald, ApO'isenzatia eliminatii ppn' interventie chirurgic~. Ahumecu ;~a {,levase
curA de i/ummarea unci pArti otuparitedicina contempOIalla. Insii; distrug~d iubirea,
mtregulwcare
, se mtm...te Um' vers, a
.'" ~
' ' sentimentul contactului cu Universul, femeia a distrus structurile
' .
spirituale' fine atât la ea cât' ~ila biirba!, Copi!uI naScut În astfel de
,
l '
Un co pl'l' are 0 encefalapatie " Cu ' '. '

,trel anl mat' nte de n."A rea canditii, ppate avea ni~ structuri defannate ale spiritului.
sa" -m farntlie au avut lac . certun
.' ,
- -.-.
dIV°rtuIUl;>5itatAlui ~i marnel np "pu te mlce pana la limita Drganismul femiriin blocheaza aceasta posibilitate, refuza' sa
, ",
',

gândul 'sinuciderii, Aceste

" 0' datii Ie-atrecut prin minte, conceapa uncopij care sa fie gray bolnav, sa moara sau'sa faca
de autodistrugere mu altora. Dacâ pa1!ametrispirituali ai femcii ar fi fostcobO'rati
atât.de'"SOlidar" Întocmite,~:o~e~O'nstante
se gasescacufli1 În strucfura ~. ~ u:a'?te de ll~terea copi/ului , nu S~(Iffi instalat nici sterilitatea, ea ar fi nisent un copi! cu karma
,
ul Ul sau, Adultetuleste mai bine lneagra, Swctura ci spirituaiUnsi ~i sistemul de protectie au fost
prO'teJat'fÏ':prooesuldistrugeriil -destul de bune pentru a reallza ce pericol Îi p~te pe copii ~i
cO'ptllllcarea tn~nitdl e a Piirinp~ dO'uli,prograrne
cumultmal'ielit,'pe aând
nepotÏ, Noi cO'nsiderlimÎn mO'dobi~uit cii :aceasta este 0 boala ~i
au.tO'distlugere PI.'AO'~ puternÏce.l 'IJ e' .
",.., acumpnn encefala
,
'
' .
ne luptirn cu noi ~ine" cu prO'priulorganism care Încearca si, ne
,

,
,
,
,

pa~e, ...
Marna estenedmneritii; '

, .' , salveze familia de la pieire, .IiexplÎc femcii toate aceste legi §i.vad
-'"- Dare, dacii s-arelimina a "

"
bme? " ~tea~ copi/ul s-ar putea face ca structurile campului ei Încep si seffidrepte,
,
,

', " '+-- Ce si fac? Întreabafemeia,'

-
'
'
.'
. -'"- Sanatatea' copilului .l..umneavO'astrii
, ' d,epm
' de de " star
' .

Înprimul rand sa va c~n~entizati nu la nivelul p!irnântesc

~.~n 1or sale spirituale iar ac
stru""" '
-
' '

se vormdrepta, copilul va fi siin::a SUlltdefotrnate~ ~j, dacii e~ ci la un nivel superiO'r,spirilual,Când veliÎntelege tO'atèacestea,
.
. O'rganismulnu' va' mai, avea de ce si se opuna ~ si cupleze .
-
O' f~meie sistemul de protectie. Cea maibunii ap3'raœ a spiritului ÎmpO'triva
, sufeta'
degrailiirii 0 reprezinm, deformarea structurilorprimitive ale
din cauza "'" .
St.erilitiilJ'-Mi apuc sa' Pun " '
diagnostreuL Judecând.
po- llC.
. dupa- starea blaener"" .
g"uca, este vO'rba de 0 corplllui. Distrugerea acestO'rail obliga pe om sa mute punotul de
' hi stoza O'varianii,
sprijin de pe trup pe suflet eeea c&-lsalveaz/i,
- SinguriiSUlltetivÎnovatade boala dumneavoastra, '
'
,
,,Baala nu' te Iasa.sa pa~ti" ; se spune În Biblie. "
Femeia se mira, . ,
lmi .amintesc de 0 tâniirâ cu un CIIZana1og, Avea 0' opturare
-CucâtivaaniÎn
, urm'-, aaIJcO'mlSO'f1, ,ap t a"-Impotriva
"
regulilor totaliia. trompelof,' Cauza era, uua singura. Strabunica ei a .racut
"uCII
"";"
~~aceasta este cauza Sterili"
,taIJ1.AIJucls,lUblreadin
care va adorA 1i Încii fiOaTtecrud :p pnn blirbatul un avori' Însi defonnarea structurilor spirituale s-a Încheiat prin
\ surp. rindere, Canalele protect!a fizica a arganismului striiriepoatei sale, Dupa. discutia cu
.

J
 r.
.
114
j
115
mille s...adeclanpt re80rbfiItopturapilor,I-am ,
. '

. ",
, ,

sa m.i fll.dt1<!Jl
controL reconwu!atfwneii '. " De aceea,când În '

'Mediciiaut~t,s,.o protectJa , striicturi\Or spirituale ale câmpul~., ... trebUie si '

consulte:pe motiv ,,; apate', problema su.pr~,

' ciboala' einu poate
fi.vindelra~prinpioenergie.Singura
spuneau. ei, este: intervenfia chirutgicalii.' Femeia, a,.trebuitcale,
sa
'fat8o~~
supra,Vletulasca, l'Omul
.
~
rând, strUctun!e.~ateg!ce,.
adica cele
recurgâ 18 oclinici patticu1arii ~i, peste: doua sâptiimâni, mi~a x
al care ne 'l~g" de cauza primordlala.
'
,

:" spmtue" " ,

adus radiografiile. Opturafiile dispâruseia complet. '..

' ,

'. î S
' :
,,
.,
"
, .tim'" lecJ.iileistone1. parta annca eXIS 'ta
Asifel de ca.zuri confirmi faPtul ca Începutul mul~r' :"boli l' '.
N~liVerrtVOlesa W, n ,
,

ginecologice se gâSescJa nivdu! cimputui constitllind cel'mai

"

Tb Inaviciossauhart Icap 'd a el

t, "
, '
,
, unobicei:daca se ~tea un COPlas~
..
,
. adesea 0: protecfÎe .impetriva m~te:nirii\lnor urmlllji .cU ~. t mare pentrU a se" gura 0 generatie de urm~1
era ~unca ln
' ,
.
maJfOfJ11$: Dist1'tlgând din c,e În te mai, acti,,: aeest sistem :.de siniit~i" . ' .
'''protecfie, ,nt;dicir)i contt\mporanii, ? - ' fin:" al, sta;,,.
tul ' s arta
n n,
a pierit fiin dca se destramase
; ,

contrib1,liela aparipa unei generaJ.ii~iDeÎDtelegândcauz~le;

,1nsB, ,
10 .
'
capacitate: vitali la bOlii,
nive! S piritual.
; , :.,'
, "
, ,
'
\
. ',; "
fizic,i' moral.]zbivindu.l peom (de 0 boala COIicretii,medicina .
."
,

fiZlc duce 1a
,

"
deschideo portiti dezvoltiirii'pro~elor care coboariiimunitatea Idoarcapeuncorp
.
' ù
'

Filosofia; careprive~te.oI1lU medicine,contemporane,'"

conceptia tngu~ta, u,nllaterallla 'mtr e.,.
"

generljlia omenirii:, ,
., ' "ii
/
" tezarea-
Extirparea organulUibolnav, .chiuretarea,ectomla, pro
'
,
'," .",.,
'.'
""
Ceea; ce$eÎntâmplii aeum.cu medjcina ne 1Uninte:~te:,
de 'ia+~ ,pr incipalele metode detratarnen
t Daciromul'arfifostnumal
povestea PUcll4retuV fi fost core,ct~' Însa omul ,este,În acel~1
,
l),n i;aliref care venea 1n goanipe drum, Ufutrebii pe un "
,
, " ,
',' ,
trU ...' toate acestea
"" ri
'
,

, ,'. '"
'a.
'.
til11p,~icâmp,lar :am,.pu! este, mal 11111'0,
rtant dec at trUpu l .
,
' "
,
. ,
,

Întfe paIarie~i ghete:" spUnea Wà1t

,

~; ,',
" .
'. " Nu Înoap În IDtreglme
" an.
. . . '
" -Cum sa,~ungpânUaN? Whitm .
,
' . , ,
suat ID ace 1IIIjl'tifun:~i
,..,.. legl pen,'
trU'trUp,, ,

'~L>umneavoastl'i mergefiÎntr-odirecfie 8r~ti, Îi rispunde . Leg l le ...iritu IUlU 1I1an.

. '

ex1Staocore..larie severll: Pe ca' t sont

' "

"t',
taranul,
" , ,

, '

numai ca Întfe ac~tea

- Nu-i nÎmic, am.un calminunat!,
"

'",
nU'atâi ele pot fi .~i de op~e. ~ând
, ,
'
',$'

, aceste legi>'-de umce, pe ~

~ domeniul s:Rmpulul, al spintU lui
- Da, dar trebuie sii mergeti mtr-o alra direcfie,iftsistli ". e
,

tiranu! si-llimureasci pe ciliret. . "

medicma IOC:P
uman pii'stran
sll
dU-~I "
penetreze,
Însll
ID
metodele
.,
.sPecifiee,
'

tiune asupra
de , act'"
lntervent' tie ,.duce '
'

.
,
'
,
. , aaerea)aceastll
i--4<licio problemii, amrezeiVe dehrani pentru multezile. corpu'1U1(re."';.
,
.'
-t...".. extlrparea," co ", ,

,, -:->"'
Çucât va fi, mai bun :caIul dumneavoastri ~i,cu cât vefi . la. ,serioase deformarl, ale structunlor spm' tu ale'. insesu:ablle la '
,

avea mai multe:provim; tu atât viti fimai departe,d~ tel. , ,., " . .
'

"lnceput, În~ sll faca ~I

' Cu.cât maimarisunt realidrile ftÎÎnteimedicaie cu atâtsunt LogicaQelora deei trUpul este ca mal
.
'
ce Vin , . . '

,
mai Îndoielnice În..faptrezu1tateldacestorrealiziirf. apol si anali:zeze. , ., q;
Ne-am obi~nuit,În virtuteainerfiei, si credem ci.principalul .. " mal lntâi .,.. abia.dupi aceea
Logicaspintu lU1este de, a analiza
sistem de protecpe al organi.smuluisuntcelule!e
"
. . . .
imÎmitare.'.ullitar,
Uiram d e a' a""ona
~t'
.
, . coatemp~. or hl p noza, ,

Însi, un adevâr simplu: sufletul ~ trupul reprezin~untot Ceea ce se 'tâm p

ID. lllÎn me cma di ' '~~'

piere
,

Subco~entu1 §i cOD§tÎÎDta reprezinra câmpul iar corpul fizic'este sihoterapia, extrasenson~,' a este, 0 Îneer,care , d e aPro
0 varietate:, un contrariu, dialectic al acestpi camp: $i cel mai P
mecaDicll a logicii corpului.de .log!ca, sufletului, Pnntr-o ~el d e .
~
perfect sistem de 'l~roteCfieial organismului este, În primulrând, abordare aceasta, d'ln urma dlspare, ntru.
î cat filosofia~ 10gJca , '

' "rezent
,. spiritului constltule strateg!"a iar cea
, a trupului - tactlca, IDP,
 lU
.. Jl7
. . . .-...-, .
succesuJ tacticmomenlan, '. . . . -';'

a eçJj
potQI:iuIw- .a~estelo'ca ~ t?tuI.
gJ . corpWUI.însa
"Dupâmin~
Inttebarea.,este ,.~uLasupra copuIQr,. Mecanica ram~e ,Jotmeçanici".F~ ,Q
va mm_..ceva
~ A x . da -' ~~rimenire spiritualii, boala nu se va vindeca.
.
1J
.; ,
'

'i 'Ji.':
'"'1''' noI! . . .'" ,1 , , ,'"
'
,
,
.

. .
,
. ,
. 'r Îmiamintesc 0 pjW.pe çare mica ~ un meKut< rciarte
Ne-am ob~uit sa-i tratiim' d e mlo~le '. . '.. . tânar...AI!ihi.a adunatpe Ciameni ~i a!J\çepqt;$à le,imP-rta
pe oameni prin j)edepse pentru Încalcarea,legilor. Cea mai. cumpliti,pedeapai t-a
intervenJ:iichirurgitale. Am .

acum În' Zeci de o~e se :~m:oooIOgJa pe banda rulanta ~i revenit medicului. Doct'imI1:ra indignat .".. ,r>d.
ac~ 0 /!$fiel de .operatie !ara . 1 ~Dece? Eu suntmedic, u ~. pe oanleJJi.Ji ~ de .
probleme. Dar cine
"victOlji"? '
.
a sUt J sa 'analizezewnsecmtc:le a:cestei . suferinte! ,'.,' l' i)J'

;~ , ~auza miopieia . .
constituie defa. op at.ea strueturilor . "
câJ:npulUl
. , ;Alah ha riispunl>: .,,:1,'
la mvelulcapului detenninate de sentim ,...,. Pentruca ew trimit \)p.\iIe pentJ:ql.p~~p-ça pij.~or
. .
entul de ur~ stat!.latÎn " ,~,
strutturile stabi!eale cânipului um~. Aceste stru~ 0mene§ti, iartunu le dai;v9ie S/I-lii,dea~~ad~lelel
. nu clispar ,Çonsider ca religia. oferind ,0 , concept\ej' de.wce
nic!ieri dupa iIltenrenpa. chirurgJcaIi,
,el: contmui'aCfiunile
" distructivelanivelul'
ale corpulw, sauasupra
.
campu' 1UI, se tr81lsfera, asUPfj! ait
param~triI or.'organe
comportamentul corect a tacut mai, R\ulto'.pentru s~
omuluidec~t meqicina. i . .'
"
./:
"
'. 1
sp~tuali
" " lIlomuluI. .
. Am cunoscut un om care a fost vindecat dEI'0 bo!llf!,gTJ\'i.~~
Openqiile,de tr.artSpla:rttsaD "
eaie unor ~ganeduc .c~re un. bioenergetician.. Qmu! »,!1}bla
Jp. çâr~",Q1.Ipji~~ent
deasemenea . la l'ezultate, aseniAnatext1rpar
.
,oare Este bille daca omul.., n\l a 1W1iavut nevoie.de.ele. BuCJ.Iriabolnayul\li,~i,ll,familiqiAW
concomitent, Încearai" si -§1VID ,d cee ~ ,l!UfIetuI sa
,
t ,
. ."con~entÎ1.éze gr~l' - '. d'
Sil~
, ', . " .
' '
'.
caP, eclUWl, ,!Daiavea margini Discutând cu 'el simtic~,~Jiul,siiuÎk P~'19
e..r~nastfelsa . schup,becl\te ceva
clin s.ufletul sau. ". mar~ nenorocire, Testez. ~ vad cabiiia.f!J,1~tc;. m~:C!lUza
!', .ChUu-,.,mai' deplofabile pot. fi. ,.'.. ~tatea.,În faptJ,It.ca barbatul avea. pe. /,ip.ie~nm,\I~ py.~ .
. r~1 . e jJJI(I1Interventll
bloenergettcenegative, '. prpgr\ID.1 Ik;rdill1,{Us~e a.f4lor.. care. s--a maniKesta~:MJ1.b~
.' în tilmuIJui A. TIII'kovslci Oglind ,,'. ". . , piçiowelor. D\1patratament, boal,a:~ fp~, trl\lW~~i'AllUINI
~ eXlsta.os~a ,Î!1~eun
'copi! este ~ataf; de bâlbâiaJ! ria mtennecliul,bipno;z;el.,;Am st;TUcturilor.destin].IIui, biirhatului ~i a$üpra' tIupJ11\JÎ~,.'cj~i
.anaJ'>:atQèJe..cese
petrecÎn t.. .fJ.wui.~.a1J.~~ pericwos saelipriniproble!1l~~~bile M ~
unOf astfe1de metodede ttatare
f~
a bâlbâierIl C a_-' sebâlbâie.oml'
'
,u .pr~ZIJlti devJ,enaie
.

,
... gase~ §i ,siil~climini cauzeleprimor!!ilUcl înai~bqa4 ,WII
" dintr-I.\norgan Într"!J.Itu1.A,cuj11
extrasensorica §im~icina,~i'!iif
'Pill'aRtetri!pr, dostinului misurat, Înmnte §1, dupa tratament.
Parametri au rilmas acei~i D (psihogeneratoarele~i a.watcle. care lactiO!l~ la.,I}i~ '
asnpra cauzei bolii doar a ~~ar~ce ~pnoza n-a putut aqfiona cfuTIpului)alungii boaladin trup În suflet. ,1\1I1~tin, ÎnpsiW.cui
er~ -0 .mtr~unaltloe. am Început chiar asupra generatiiloqj, vietilorMitoare.
.', . :'1.<'1.
sa caut' pentru a' gui locul de
estmape. Am. descoperit ca ,
hipnoza a transferat . boaJa În yu..to r. P$ihogeneratQrul,care lucreazii. qicânlpl.lFil!:. infQ~tioAA!~
.'a struCtunlor
. A avut loc odistru g ef e total'il
are ca rezultat 0 ameliorareviziqila)~,wvelul~c §i .laini~
.karmice ale desti l' "'"
copil~l~bolnav, Oare nu,i 0 catas:o~/trel VIe~. vntoare ale liens al câmpului §i 0 di~trqger~ -totaIa anivelurilor'IP La
Fara 0 mtervenpe asupra ca'UZet este pOSlbili . .
. televizor a fost arat.ata 0 f~meie,.care a !,U11Iat,untrat~t cu
. ',doar ajutorul psihogeneratoruluicare, ~ cu\X\3fl11Il!i. reclama, "poate
. transferar.eabolii
.. .., fie asupra: ,altul organ, fie asu p ta d""":- .
u IUI,
.'
Înlocui 0 mie de .bioenergeticieni". Ii fae femeii.u~ eontrot de la
asupra pSlhlCl,lIUljÎntr -una dinviet1
,
.
. ..
,1 e 1UI'YIltoaresau sa sc atimce .
' .
- .
( distan!a. Vad Q vindec~re cpmp!eti lI!.,nivelul fizic~itrMSferul
''-.,
deforma!iilor a~pra structurilor spi~tuale" asupradestinului ~ a
, ;,,'
 119
. ~:. ~ .'.
118
, t . .-. ' "

..J\cum: meliicul face inj.ecpi,opereazii, pFesc~iepastile, r~spectii

pairWviep viitGlU"e.0 piute(Ün defortnatii Ii fost transferatà ,regl,lIamente,Exista $i,oalta al~rna~lva?~J\~tii! ..
asupra oopiilor. "
, ' '
!
~

:~edicul terapeut,aVând 0 Jnalta ebca ~I0 structura spmtuala

!',Daciboala estert!teptatà cariu,ea este tratatiprin zvârlirea 1 superioara, trateaza.oumimaitrupul, ci ~isufletul,Înacel~1 bmp"
mm
bi dintt~un Ioc.tn aItul/ Când va fi adtlptataooneepfi/lcOnf'onn ,

i Behterev' spunea ca, daI:iidupa oonsultattebolnavulse ~~te

cirèia:'boala este '0 fâtimia degradarii: spirituale ~i. vOr fi 'bine 'asta ÎnseaUina da.el a datpeste un medic bun. EX1S~m\llt~
eliminatecauzete ei, boala se va stinge'singura. " , " caz~ În care simpla aparitie' a medicu1ui În salon ~ehore~
.
lniperfeçtiunea filosOfiei ~i a' oonceppei nbastre' despre !ume
,
starea pacientilor. Din pacateÎnsa, În tiltim,e~ decenp, me~lcma
ne duce laautodistruge~e. ; acorda 0 aten1ie tot mai mare aparatum m ceea ce pnv~'
.~ ,
Discut CU un cunoscut despre medicina ~ontemporana ÎD. (\jagnosticarea.$i trat!llJ)entul, ~i l1Uli putin personahtatlI,
ptezentafi\Jlui 'si\f{ student lamedicina. Pefiutl durea cUl1lplit medicului.
.
,,'.'
'

i', Nu demult mi s-a adres~t 0,cuno~tintii~irn-a rUg~tsate~tez '

"

capu!. A luatcâ(evaplI$tile,darboida nu.trceea;Atn presatun

pUh.ctdep8'.gât,l-amscutUtat~el $iboala,,'a disparut.Tânarul unftou J'lparat care a sosit la ce.otrul lor de cercetan" Ea Iml
a awrore!tCiie inWtesab.tà:' " . vorbea cu mult entuziasm. despre poslblh$,ile multiple. ale
-Tata, la ce bun sa Înyat la Universitate, daca se' pc;>ate
vindecaÎn acest fel?, -
. .aparatuh.ti care acpona asupra .câmpulUIuman ~Icare pe.rmlt:a.
' ' '. '' vi.odecarea pacientilor Îaramedlcamente, Am declS s,aanaitZez~
h Tatti i-a rMpuÎlSca d!!ÎnVatattrebuie oricliin sa ii1vep. EU am ce mod ac1ioneazii aparatul ~i ~ efectuat dlagnosnClirea.nurnal
ta'cllt. 'Pentru aClarificaaceastà problema, 0 disCupe' de doua . dupa nurne a unui pacient care a urrnat tratamentul çu ~Jutorul
miliute nU eStesuficientà. '
"
'acestui aparat. Omul Iacuse. serviciul militar i.o Mgants,~ ljI
'JMetbda desprè care este vorba În carte peimite tratarea suferea de un uicer gastric. Cauza ulceru\UI era 0 .!n~.tcata
bol;1ot'œmuiti iU!:iitWntede aparipa primelor 'simptome Mce pe ~~e a trebUlt sa-I
,agresivitate con~tientà ~i sentimentul ~e u~a
,
aleliceStoca: Afo~to etapa, in perioada elaborammetodei, 'când nutreasca În 'timpul acestui razbOl.. ln ~pul >s~ s-au f~t
.,tltezUtca diAgnostiC1.ll jwn1ei va putea iniocui''tOtai medidina. puternice programe ,distructive onentate JD1.po~va oamenilor:
ApoillÎn mteles un adevif -cit se pdate de sin1plu.~rtta metodei Structurile Jwmice erau, deforrnate. Du~i actt~ea aparatulw
donsti'lti prevenir~.èvenimente1or CRres-ar p\Jte8 procfute msa câmpul pacientului s-acuratat, defo~atttle. au d~arut, starea
,COhI1tfulfà noa!itt!"onentatiasupra l1evoilortrupe$ti,hu va ]'Iutea fizica a organelor s-a ameliorat coftS1der~11:Am Iftceput . sa:1 ,

p~ea toa'te prc;>cese1e.De aceea nu se puneproblema,negarii analizez bioenergia mai fini a organe1or ~I am viizut ca St&rea
meditinei contemporane ci' a interactiunii medicinei spiritului cu energetica a centrului endocrin ~ial priJnei ceakre era cu muk
medtcina'trupului, 'l!CotdândU"seprioritatetrat8rii~i dezvoltarii mai proastà decât inainte de tratament. Am anahz~t J>8:.1'ametn
spiritului. Este yorba de 0 schinibare cardinala ,a pFincipiiior spirituali ai iubirii, agresivi~pi ~i am ~teles de mdata to~:
ritedicinei mOderne, de' 0 unIDcare $i completare' reciproca ~i nu ulcerul se cica~ase,agreslV1tatea extenoara a s~iizut ~ult, ~
de o,1hlocUirea unei conceptii cu alta. ,
schimb cea din subcon~tient a crescut conslderab1l. Rele~ea ~a
, ,
Ocupându-se numai de trupul fizic, medicina se indepi\rteaza
.titratunle
. tilcerul bloca extinderea programului distructiv ,Î~
tot mai 'IIlitltde la menirea sa principala - vindecarea omului,' caci t, profunde ale subco~tientu1ui. Dupa tratament agreslV1~teas-a
6mtl1 este, m primtilrând, spirit,.câmp. , f; cefCl:lAlor
=,cu
,. . ;,Un jpedic-filo$Of este ilSemanator unui. zeu", spune, VladimirMibailoViciBehterev (1857-1927)- medic~i
:'. importaitte contributii ln domOniulmorfologiei,fiiiologiet, netU'0p8tologle.,
Hipocrate. ;Înainte filosofia, religia ~i medicina erau un tot unitar. psihiatriei ,i poihologiei. '
Un singur om !>tirtainel toate aceste cuno~tinte.~i el vindeca. '
~:!
 .,.. ,->---~
r--
\"'''-''-
.'
i'

12ft, ,;,:~!~.;, ,?',', ,"

,.,
. .., "n"
, :., , I~l
"' "
,ir~t dih' co~titlbt ÎJ) sUbCO~ent Parametrii spirituali ~u ~'
elevorfi ca!1).piQ!jlIe~tei-apiei, Çer~etiirileJacutede mi.n~aratii
coborât jar li.$1l dia;#ldiSatorii '~tJ18i-.~li.. capacitateade a ,di StructUrile câmpului ~e conVn infornap.a genetlca sUllt
iubi-care: 'lIste raspunzitor pentru sanitatea copiilor~i sàriii~tea "
temeinic prQtejate ~i intluel1!ele bioenergetÎçe nupatrund pâna
noastrii ln viitor,atcizut pana la PunoNl' icritic.în Hnii ge(1erale
'acolo" Sunt, p0sibile ,doar doua exceppi, pentru un om care
am vazut~llIfit~~IOlI pe çat:e-1vedem'pretutil1deni În 'turne: dispurie de r;apacitiitisuperioare ~ipentru ~~~generator.
;

diStittgerea"resUtserot;Stra~'ale Organlsll1Ufuidedragul Patrunderea tot mai profunda În structunle karmlce pentru

sâniitapi temporate a oowuluifizic. Acest aparat <;II'fi altele zeci În~epiirtarea polilor trçbuje sii.iduci\ in 1Ilq,d HUWÎ~il pe
,
sau, SUted.elabOliate sau numai ÎIl faiii de proieat reprezintii 0
1 ,Qercetiitori, În 'acele zoneunde se g~c programe!e ,c~e
'cllceriieeJtaeP!ionàli\'nnedicinei oon.temporane~i tasponde pe
;~ deplincerintelor 'acesteia~i filosofiei ei:eliminaiea consetintelor , proQes poatesciipa de subcontrol. ~i atunci incepe,amr,:ltec~~a
,
determinâ coQulgenet!c alplantelor, I\IlÎl,nalelor~ omulul.,Mest
~l
tari\ depistareacauzelor bolii. Aparatele pot Îndrepta doar
"c;pntopir$'!a"kiil'JUeigenetice~"rom Întâia programelor tmediate,
suatUrile cele mai grosolane ale StructUrilor karmice, alunga
adica, a omului ~i animalelor, iar ,apoi amestecul pr()~am~I():
. boala ÎtI interior, tara a 0 elimina. Boalaalungati\ În interior va
' tUtu{oi' fiit1,!elorvii. Deja.intrcunviitof aprop,tate~e. po.mbtla
distruge nu un an,umit seator al corpulJ.risau vreun organ i:z;olat,
aparitia unor !1).utan!iavand ~tUrii,gAA~~ana ~~~~à
, ci imunitateaÎntregului organism.în aeest fel, Învingând'oboala
În acel~itjmp. Astfel <.lemuta~ ,apar une<Jn ,Ulnatwa,tn&1I,lD
izolata; mediclnamodemacondamnii Olnenirea la 0 degenerare ~i , urllla ,intl\Ientelor ,lnforriutti6nal-energetice, nuntarul lor .po~
disparitie,lentil'~ichinuitoare, .ÏnttQcât. boala reprezintii ,blocarea ' Qre~ În:ava).an~, ,Experimentele .efectuate de JIan -Kauzheo dm
unui comportament ~ auneigândiri. incorecte, cel mai adesea
'Habarovsk a\l ariitat ca, 'dispunând de °i aparatUra ~u prea
subcOI'lftU:l).te,elimillarea acestor blocaje va' accelera ,mult
, .', soiis.~Qa~, Se ppt reuni,co\lQTÎlegenetiCjj,,~~8â~f;V!!-}~ale ~
procesuldedezintegrare.
,
"
Analizând, stnÎcturile dâmpului societiitii ~i omeuirii Ji "
, plaI!te,. Nu' este ,eKClus deaselllenea Cjl' ~toru, '~,
s~
bâ!i.uiasca,,'faptUl" ca vizeaza. a\Jtodistrugerea Olllemm, sa f~a
deasemenea infonn!'1iaprdvenitA din diferite surse am,'ajuns la
U!lWle ~ ~e.
,

.
'

exp~rimente pe coduri,legelletice P~cOIUI

ul"lhAlloareaCOIlchlzie:În~timü 0 sutâ cinciZllcide ani nivelulde
' unor astfe!.de (;)xperimentecq\1l!ta,În faptW ca pr~ul W:
agresivi1ateal .omenirii,ci'~e am ce În,ce inai mtilt $ii'fiinddi ~QntQpireal,çodu!iJorgenetiçe ~e OInuluicu ~e ale ~ul\ll,
slstemelei:de,!blocare,dintrt! con~ta, $Î sl.ibcon~tient,(:sunt ,

0 data materializat, ,,!je,va Quibiiri În ~çt\1TijeinfoanatIolUlle ale

d.e,are IQCoor~rintensivr aagresiviti\pi subcon~tiente biogenpsferei ~i!je,va dezvolta ÎI). ~ntinu~e. Crima sav~~~tii
'

1\gtesivitatea noastrà emanii; la" niVelul câmpului, În Univers, .

Împotriva unui p1J).,dupii cum 0 atesta cercetârile, se trans1IDte.c~
Pentru stopareaacestui ptoces,din" tO/111100anului 1995,
Pt;Qgram' eX~~l\billtlultor,' generap.t., . SlStemul . auroregliiri!
judeaând dupa, rezultatele" cerœtanldt mele;. ar ,trebui sa" se çâmpurilor va veni În apârare;l qârnpIlIUlinformatJ,onal. ~\ daca
cdeclan~ezeprogmhele de diStrugere. ale ornenirii.:În aceste . Iwala nu va bloca..cJ,estriimarea
,.structunlor fine ale SPlTltulul,
Il
Condi,~ vor"supnivietuidoar oamenii cu' .Structwi 'spiriiuale (, atunci Începe &a:~ction~ cel mai efiQieptmecanlSmde
i
echmbrate, " , .
.' ~ocare-lJ).oartea,
">,
.'. ~"i
~ vreil foane: muh ca aceastil:prognoiii a mea sa fie gre~ita
'
,

.lit;,.. Un cftZ foarte se~nificati1!~~-a façut ~ desQOPiITun ,0° l/

,',
,1
l, ,

~isallu se'cO~eniciodatà;insa astiZi peI1tru.acestlucru' eXis~ ~'parametru

.
-
al SistemulUi autoregljU11 dragostea de Sille. . ",
- .

putinesperan!e.
,,' ""
"
0 femeie çare ,aveQ.itla'mille la çO!lSUl~
avea vedi)l'eadestul
Il ~
, Aparat~m ;cü'.' d~l, mai mi,lre" Viitof""'"~i cu l:;e~!1).ai
,
pUlemica' ,.
'
!"b\lM,'t.!i~~~ ~Ufiirin~l11I).ifi~~ve -'Il apiNt d1n ca\.l~ ~ ,Ut
1 ," .'.':- ..".,.,.'.'.,' ,.', ..'. . "".,. ,.:.'"
actiune sunt psihogeneratoarele. Probabil ca În viitorul ap!opiat
"'. --'

W 1'(78 ea~ Qutrit un s~timeDt.de ~â~, de 0 femele; ,Cu

" .
1
 .,
1
123
<. siifidiscutat
,,122 , .t ';
cieCatdt~a.~ftr.caeu.*1 fi~t~~a .

~
toate . ~oifurile deptise1 pacienta' nu"1Î'!?oate adUi»' amittte Sa fi 1Cliet. De aceea ~8.hotarit siima mc~rce. "
A

awt astrel .desentimente. A trebUit' sacercetezmai În' i scotând din pantâ 0 'fotografie ma roaga sa-1arat ~e ' .,
e. ,

profundn1~. Am gAmtca ura era.indreptata Împotriva.ei ins5$i, satu! ei. tl a(it. '"
. -'çumpop siite ~singut?Poate fi vorbade un'gândde ",' ..,..;.çorect, Darn-ap putea sii-lgis1j1pc b~a.tuI care a munt .
. ..
sinuci4~eo~ eu.' ' la cinciani dupiice af~ :fi.cutaaceas1apoza.deformatlparlU;l1etru
-*' '
,
,tlvad
l
imediat pe otnul ça.-eareputemic
i-Iariit.
F~eia
~)punecHn permanentii$lte ci nll ~ai at'echef
de viati\; Testarea arata ca lipsa dorintci de a mai trai ~igândurile
.JI~nU\vi..~
femeiae uluitA: "
'

'

'
.~ deV,.apdat~a? ,;'.". .'
de Sinupidete sunt dout Iucrori diferite. ~ipsa dorintei'de a mai ":""'Cum sunt;P!pfes19WSt.
în loc derisp1,1llSdau'a I~bamite din.~.
trai se 4Rtoréwunw fond vital sçazutlntr-o asemenea si~tie _.n' un e ~w asta. Este rezultatut un4:lrmmc1 mclelun g"te
suittsuiiciet1temJ!nai ~e ,Mid nepttceri ~poate apiitea gândill U.1
N. ",' DiC1(1 ' ~" ' .- , ,
. A .. ~ 1e.
'
,
, , , , ,
,

,
.
,
.,
pert'ectionareacap~ltà\11
",
-
,,'

sinuoiderU.';' ,
' '1
~ tnC9rdti.t.ede4~voltare.fÎ
Îl,Wnteieu 0 CQnsideram cauza,;dar reiesecA'scMeteil in urmii CUcatevalUDlDl,oa"bordat0 cuno§tlnta:
p~
"'A
CU~e
fODdutuivitai ~ uttd"ect ~ eSte dmiminata de karma familiwa ~ ,Am intrat inpanicii,mi-a ~pus ea: Am ~ 0
a' otnuluj,pcin ÎrIcllcarel\legilor supremede cttre, stramo~ sai, n'iiicuno$C demulta.w~e. ~a vemt la mme.§l nu-a ~t
pentru mine ni§te sent1men~Cluda~.,
in cazu;tde fatiimamafemeii nutrea unSenfÎin~t de umfata de declaratie de dragost.e.,~
N.oficumvavreo,deVlece. .' '.
\ln Qm:,dorindu~irauLAœst tucru acreat incâmpmei tm ,

.~ dedisir\lllere~'~PiiStteaiâ ~se tranSmitecopiilor ,

,
" "A.u efectuat. testarea ~ i-am spus ca, dinPtcate.,
. deV14:l"e&
.
este : . i, ;. .'
,
'
~
- '
!,dete~ind' dispar!tialent!' a rahUliei,'Pi6gramul,llicteliia' $t~rs, reala. ",." fa
Co
,
,
insesiza.l;>il.cteând tb interior6atitudine deprinuilltAfata deviata, .- Nu se poate' e\imina?Nu §tlUce st n'iii' c: .1eJnel8.:eca
" "" ,"
, uncori'nuiliifestà, al~ri inseSizabi1i;'~, care sapa necontenit la '

!urbata, '
amin~.~ ~die.f~::.
rada~m.ile ' familiei, ~i om~' cu un astfelde mecanismdistrUttiv ,,' ,Era:.~. ,cU foarte in~ant ,~,

poateetih1tte CU u~tii 0 raptâ 'co-i poate fi fatala, n\1-1i

.
tema..,pptJ\oaredevierile~6~at.ede~.co~tlera
""
caC41Vll
" .'
,

ptitui!J$te'nici viatapropneriici peawtc)ra; 'poate face rlu imw . lumea homQ$OOJalita.tea§Î les~1IUllS!Ilul.se
~con.vm.gerea ca sunt '

' nopnlll.ExistA nu, nurnai çluburi"dar

mare
,. n'Urnatde
.,' biul1enidaca ace~tia depind df;:eL'
Am- investigatcampulfiuluifemen. El prezenta'ni$testAri ,fenODlel/,eabsolut normale. D~a ~cest lucru este un r~tat al
,
structurilor kannice. ~ ele se pot cor~ mseam~a
. artalo~e, l'relenta o~erioaSii deformare a ciimPlllui dincauziil) ,
deformatillor Stnl~e
reprimam dragOstei rata de sil1e,Prin urmaremecanismul miul1e\.) 'ca
,
se p<:Jat.e
vorbi despre 0 anunntAbowa..Am.~~at
s-a transmiS,mai deparle, ~i a luat amploare. D~ ,tâniirulsesimtea karmi~ ale femeiÎ §Îam vwtfostputerl11cofens.atâ
ca DlOti~ deVlatle1 swe .stiiteam
depnetena ~
deocamdatA excelent, era sanatos; mci IhiiGar nu biinliia 'tnee .ceea ce i s-aÎntâmplatei: a fapte rep~obabds:
pencol se afla' pentru ca meeanismul disttuctiv declan§at de preferatA de eue era foarte legatA. Prin vorbe ~
ascendenti ,~ continua activitatea macabracAutând' sa se prietena a distrus rela~ dintrc ele dmrminând un pu~u~es:
,manifeste În cmpul cel mai nea§teptat ~ illexpliÇabii cumijloacele
. emotibnal. Acest meca,.i~m'+ar
', _n.~;Q eredi
de diStrugere
Q;
.,.,
'
a dragostei fata d
pe ntru ,a-1 compensa"
logicnoo~te. ' "
,
' "
" emel
11 s-a u "" "
0 feI'ReieIIcvenÎtla mine pentru a doua"oara. La prima subcon§tientulridiciigradu! de a~ent fa~de flmle1,,exp~t
~ti am ajutat-o nu n~ peea dar ~ pe sOtu}ei,Erafoarte printr-O asemellea atitudine. Eu am procedat de la distan~ 1\ ,
multumitii de .rezultateÎrIsl in sinea ei nu' credea ca sotu! putea fi
 ,,,,",,,. .. "'~~~,~---'...-
~,',~,
'. ",~"",' ~" '",.. -
" '.

'"
125,
~L._,.". .1>

, "/"

~J.acditbrstructciri ~i~am w.zut ci sentimedtele femeii atul ~ femeile ~e se iubesc t§i ',.tmbuniitâtesckarma, se
So,811modifiCllt.
'
'",',',
"
,".
"i '
',' decipeei~prog~turalor. ' .
:."':""Â<!Um,!<>ns!..
va fi iD ordinè. Nu vor mai apJirea excese: "
.
,
,
Prietenava avea uh cu totul ait comportament.
'
, : '
Cauza a IU-a '

.", ':~sLIi ~ii~plati Ptietena a venit peste 0 zi ~~ cu'jena, i-a "Orice tfaz!. constituie ogrupare infofD;Ultionaiii."Cuvântul
SpUSCIlnu poate mtel~ cnm'de a putut spune tot ce a $pus. ", nu-ivrabie", ci program, un organism care interactioneaza pe
" Me!lbe/fi.'1fticinu'ne'. Închipuim tit de deforrnat! eSte În
. tirimulcâmpuluicualteprograme.
i
.. . - - . ..

co~inta no~tra imaginea despre IUlne.Homosexuatismul poate (' ' Cândam' citit intr-o carte .de filosofie, antiCii1O.dianaca stab1l
apirea ca 0 mcercare de a compensa 0 iubire cilre dispar~ sau , este spiritul iar ,corpul o,iluzie, nu.mi.a venit sa cred.' Ideea lUi
.
."tar~~ ce se di~u~~~it'~ pmoanl. Omultrebme, Lao Zis ca tot' cee&:.ce este, siab !Ii lipsit deaparare invinge tot
...~, pe,~ ~enü, iIr,lI1blf'ea
~~i reprezintâ
0 ceea ce este solid ~idur, mi s-a pin!t deasemenea o'l\1~ori, .
~ - ptIi't'e8'it!Ibirilgenerai.oumane,a IUbU'lIfatAde oameni ", Lucrând cu metode spiritua1e detrataDlent este 1It1poSibiisa
~l ~ti'I4\! .~aMJ1a;'fll.ti' de. aceastâlminunatâ .pirticicii a nu l'iisutPrinsde ~t deputerriict este'dependentaw~ui' de ne
Umversulw. ,l)all/t 'lipse.,te''acêastli iubire umanista interioara spiri~,de structurile biocâmpului. tn viata de. toate ~el~
~'~~~'n~ atunc~ca 0 ÎIlcercare de aocompensa, pot penWtem adeseori sa-ivorbimde rau pe altu, pe ,no~, sa ne
OOICel.ar~,ca
ÇitiM, dcml$ile<iJeXuàlê!'Acestel1constituie.oboala, 0 deVterede plângemde soarta, Se doved~insii cà ~
taI~~'w 'l$Uifat al faptului caiD.noi moare' iubrea, Racirea u~~ distrugerea... dintilor. Am œrcetat zecl.de cazun ~,am
uJbirii umane duce la cre~ea numarului' de' homosexuali. iar descoperit cil cele mai periculoase sunt vorbele ~ele la adre:;a
Ii~t;;, rsprezinti.iuciderea iubilii;' de&trmnarea . parinti!O{, rudelor, urareariiUluio~enilor '.~rop13V:.Laace~te
striÎCtU1'Üor
fizice~ispirituaie. . i'nCer~le
'i " tn~oiriseadauga structurile karmice ale pirintilor "
") '~..cWe ;tncak;âJ:oJegilec6mpottamentului
'saubiologic , .
trecute. tnsiideosebitde p~culoasa este Ae!llUltul1l1rea' faptd~
pro~ stmgerea~eamului sau la niveIul structurji câmpurilor. sine. ,'Owza parodontozei .0, CÇlnstituie, ~ârfirea ,tatâIui,
,~<lI8tê pi'abtiCi:homosexuaiismul sufera ,0 'dezintegrare supruolicitarea karrnei ~i alimentap.a' inco~ectâ., Echilibrarea
.SJiii'iM_II1:.,SutteltlIuV' dWItin~o scidere a bioetlergiei. emotibnalii cohodrea Ilgre5ivitiitii.subco~bente, sunt facilitate
~,'

Il ~'1ttUCtUrilor' ~'Iabltbateste' mai 'slab .de utilizarea regulati iD alimentave a verdepu;ilor, ,~a cum
Ii, ~~1Il ferneiê, iÎn plaft ~neraltnsa 'homosexua1itatea . eficaci~a filoterapiei este deternrinata. tn primul fând de faptul
ca .ea actioneazaasupra structurilorspiritual~; ca ~asupra, celor
1'
'i.
1 ~i'Îtii! ~)''SttUCturil" :tâmplllui ,cafe 'raspund 'de
' l'
,,l
,
11

['1
,
l,
'i
1
,
~ ''U>~ti
~r',~Ito~lIactMare
~d~.1;o1ile cI1iu'Jefoase,de siiniltatea
Ioc'sup'rimareadragostei~i
C

lj
"
fizice.""'"
" Prin'cesunt
"
periculo.e
'
" "

vorbele ~i gândurile cele?

'

. -A
l
'i
l,
,'It.'~,tn"pami'iet. 'Copiii iCestora pot avea'iDcliriapi 5prè
,

Când ne,gândun la cineva se ,creeaza 0 punte energetlCa mtre

de mforrnap.e~I
il! \4oItIaJi111DpotriW;.'8horoam.u'fi 'spresadisill. Homosexualii noi ~i omulla care negândim. Are Ioc un ~~b
'! 'JiU*.W,.~qOStda'§i"vi.tnei _i, ropiii lorpotdeveni de energie. De aceea orice ,gând rau repfezJntaun atac energebc
l
~.Glh cdifimtAllhN:rime,potiveiaitl.stt<uctnrilccâmpurilor lOt care poate aduce un,prejudiciu, Chiar ~ipactullntenor cu omul
Il;

,
.'mt' ~,r. .~.PentfU'complitatie ,voi da care bâ1f~ ,poatefiperi~os. Barra, !gând~urâ~e ~pre
,~'o8meoiIo1":œrese .iUbC!SC:spirituilitatea, sufletul oameni reprezmta un traumatlSm aplicat omulUllmpotnva carola
1
,'ff~t"'MI; ~!'I1e' 'dtago8te, au' 'VaIorile'cele mai ridiette' j,'
r..ao'Zi = fl!osof antic chinez (,.;.,. VI .!nainte de, Cristo.s), Îll\emeietorul
(~ ~fnti œle"fmai'milii valori cuputinta: ,
Daoismu!uilR baza oirWa stAideea ordinii Î1IUU\d\Iea naturi. 'Il
!ioaetAjil (dao).
,

il
 '"

.
116 . 127
'. ~'

a(;es..sunt.~dreptate ~ in aœlllfi timp,.distrugetea.piopriilor . Analizând faptul,

structuri kannice. Cuvântul intensifiea ol"ic,o,pTogram.ln preient vad~sc Întâmpla: se constituie un program fie
energCticapamântului estède ~ natura, mcat pana ~ gândurile d distrugere,fie de despirtire (ceea ce m mOdcurent se nUID~e
.de
riiuvoitoare despre mi om sunt suficiénte pentru ...i \produce un
h') Astiziorice expresie,diIriiafirmatape un ton .c~gonc
riiu.AnaJizând un numiir mare de &pte am, ajuns la concluzia ca;
.

e:~~~paclue, provocarea unui rau atât ~i cat ~lunU1altom:

,
'.

m .utmii .cu .cateva secole omenirea. a mceput .sase mdepiirte:re

,La consuItatie vine unbiirbat_cu ~ze deane~ie, moli~ii.m~
. .mult de la principiile armonie1 l"miifi aeum. campul
Indicatorii bioene:rgetici foarte. sciizutL Testarea tm1 permIte
inforrnationalal Piimântului este, supnUncârcat de programe' .
negative, Când oinulse gân~e la cinevanuprea ftumos, are descopiircauza: "'.
. -.Aveji o.vecinii cucare v-atI certat..,
,~
100'cClflectarea.stm,turilor katmice negative conmne, ~i chiar tira , .
a-i dori raul cuiva; p,otJisa i-I prQduci. .
. " --'~a~1Jrtati câmpul, din care cauzii
'. pica ~ asta deformeazà
Ne atacânr~ineomorâm'uDuI pe.altul m mod sistematic, de
multeoii tirasii ne dam Sea1Dadeacestlucru, he Iocpn proces ayeji pierderi de energie. însa ce-i grav,dumneavoastra 0 vprbItt
sub forma' de aVal~aI autodistrugeriitira ca nici macar sa fie de
r~~liciun~ iitrece de indatii ce.elimina ace9tetulburiiri.
necesara.' c6nectarea '1.InOI'triiiri, negative.Este suficient .
. pOtenpalul negativ acurnuiatpâni. m prezent de omenire.', De Câmpulse ei:hilibreaza. - x..' .'.
.
. aceea acmn 1111'e suficient si ru bun Qisa nu factrau nimiinui. /,' A recierea' negativii a cuiva produce 0 pute~mca sCiI.Uerea
Jm. Dacà. omuibane~te' pe . cineva, el Il p~oduce un
Subcon~en'nJl nostru e Într-atât 'de deformat ca nici. 1Jlacar
supoft1!,t:e8riu!ui Du,.i.oyçondipesuficientii .pentrupiistrarea ~:matism 'persoanei respective" \propriului. câm~~t pl!!rder~ '
. ... .Un gând udt despre un om, un cuvant urat 1&8dresa IU.1
irit~ sufletuIui§i.a. trupului. În situafia 1I"'11.,laprit1cipala pentru acestlucru
:=::~e:siune la nivelul bioenergetic ~i"ata
~ondifÎe ventru. ~pravietuire' o.~oll$tituie efo~e co~ti~nte Judecap; ciel cu ce
mdreptate.spre schimblireapropnel persoane..Nu-I suficient sa fil este ounoscutii: "Nu judecati. ca si. mI fi?,
m!sUtl miisU'rati,cu aceea vi se va miisura: . : '

doar boa, ti'ebUie sa fiiattiv de bon. Orice om bun sauoormal Il

Traumatismul produs de vorbele. rele se poate. manif~ ~
. are' ~ deapieri, tir! a maj'vorbideceicarefucalci
Supreme. Ideal\1rile~Î perceptele ,dupa caretriiiau oamènii cu
Legile .-.
?eapar:t la DIvelul fizic §inu-i obIigatonu)cadintr*o datà sa
.
. -
area structurilor ~ne. $i,
miIeŒiÎn urinA aCi\.lDt sunt uitate, treCute pe pIanul al doilea.' Din IDceap" n~ t e. boli Poate Începe destram
... , .

1 fi' m 1 VOl'
aceastii 'cauzi omenireatrebuie sa militeze CG~tient ~i activ cu. toate cà omul se va simti minunat .Ia mve nc,.. e se.
roducedefonnatii ale structurilorsplntuale care ~u ~ ca'pacltat~
pentru restabilirea' spiritualitiitii, a mnariismuIui, a mtelegerii Q
armoniei lumii. ;,liIbiti-i pe du~apii~'~. este un ap~ la esenpt " ~olosala: ~irtu potfidescoperite dintr-o d~t8..ApOl, can? mcep ~a
aparinenorocirile, bolilerudelorsa~ ~opiilor, omuI abla daca:
spiritualii a o.mului de a nu reagionaprintr-a Iovitura la unatac
va niai .aminti de cC1emtâinplate ~I slgur nU~1 va. da searna - .
energetic. Sarcina unui om deprins cu a1fabetuleticii este si nu
admita ~te sentimente negative insubco~entul.sAu.
pricina nenorocirilor a fast bana.
,
.
acest lucru' Bana n~
Noi ne nimicimfir8.$i. ne dam seama d~
Omul . care-~i mcepe ziuil' cu' rugàciunea: ,,Doamne, da
rudelor ~i c~oscutilor mei siinatateiar mie riibdare" se va . sClJ1'teaz8.viata. ne distruge fizic ~I SplOtual, ne influenteaza
. - .
. asiguraimpotriva muItor pacate..
. longevitatea.
'"' 1 '1
'. A:rncautat si viid care este numitolUl comun lU onge~VI 0:.
Iata l.)Itexemplu de cum actioneaza 0 singura fÏ'aza. Un tâniir :
AIImenta ha
,

..' este diversa,comportamentul deasemenea. ~mgun:1

a jignito fata. EI1 ii spune:"N-am sa uit asta niciodatii!"
~
lucru
. comun' tut\iror este bunatatea. sufiet easca. IntrUcat -
1
/ ~.'
 .'
129
J*

'. I-am explicat. clmotiwl' cIsatoriei' ratate I-a COi1sti~it

avea III
4f-';\'.IIlAemeilof,..:pe,œre'dl
9'OJ9flll1w..'ide .diJ$f
subco~ent, format de tatiil siiu Încii inainte ca
si se fi
~
niiscut.
.
Dupa coreqiilCfde rigoare, câmpul s-a armomzat. ....
.
. D'iideam consultatiila ~ fabricii.Una din lucratoare revrne la
. , vreo doua ore dupaconsulta1ie ~i. mi se pl.~ge de dure~1 .
putemice in zona celui de-ial treilea ochi. Ma un la 'cauza \xlIII:
din'punctde vedereenergetic era vorbadeo urarede rau ~Ide
.,... .

unprogram distructiv '. ' '."

". .
"
.L..Atizis' c;eVI!.
.
riiu deSpre mine dupa ce atl plecat de alCI, \1
. . . . ,
expliceu.' .' ~.
-.., Ce tot .puneti! Nici macar cu g~dul n-am gatldlt la ceva
raUdespre. dupmeavoastri..Eu amspus: "Siirmatlul S.N.,', e
aptoape verde de oboseala.
, . . . '. .'
"

. ~ Nu-i voie-sacompitim~
- Mi-ati provo<:at un necaz ~ompiitimmdu-ma.
un om? . .
,..Peompotisa-I ajuti, dar, nu' sa~1.co~piittme~t1.
Compatimirea 'se.adreseazA corpu1Ui.,i poate preJudlcta,spmtul,
snfletu1omului. '. 0
. 'Odatii, la ,0 . consu1tatie,o pacientii s-a apucat sa '
apiirnt ~ele~1
compatimeascii. pe ,alta. ~i, dupa doualu~ ~-au.
maladii. A trebuit si seopeleze. NutrebUlie sa Ultam ca astazl tott
oamenii au un grad ridicat de bioenergie, de aceea orice gre~eala
costii mari. deformari ale structurilor câmpuluicu', toate
consecintelece decurg deaici. ".
Boala nu-iun riiu ci un mijloc de stopare a programelo:
. destrâmiirii sfar§itului, C~d~compMimiti un om, du~eav~astra
nu sunteti de acord cu boala lui; ç:u nenoroClrea lUI,va gandltl
pnn . ~asta favo~atI
numai la oons8Cinte, ui~d de cau:!:e.~I.
destrfunarea spiritului. Aici e 0 \tmlta foarie fini, cand
compasiunea externa, dorinta de a ajuta patrund În int~rior, ele se
c~
pot tratlsforma in contrar. ln interior trebUle,sa ~ecuno~tem
legiti-n!<ii~i logicaexistentabolii ~a pe 0 parghle a ~emoltarll
-
spiritului ~i sa 0 acceptiim CIl smerenie. Este 0 amb~~ltate a .
rapol-l\\ljlor: smerenia interioara :~I aJutorul, solu:ltudmea
"
,.' exterioara pennit piistrarea armoniel cu Umversul rara a 1 se
/'
 130 ,

131
adresarepIO~. Boaij;,n.a:fost.niciodaii numai 0 biaefacere sau .
numail1ll'Jiu,ci Îlltotdeailnava rimâne ~ una ~ alti!, Îlt-egali Egoismui/;cruzimeaducla dcconectarea de ,Cosmos ~iatunci
,

misuri:"IJ '.,',: ,
".,' .. omut.,estenevoit sAia:'energia de laparneru. ~l: acest lucru
'
""
" , distrugesistémuLde,proteçj:ie alcopiilonij. .Copi~iÎncep sA f}e
,
~aIV-a ,
grav bolnavi, pot incope' tulbpriirile pSlhlce ~I alte probleme. ln
,

Ceœetând .probtemaVampiris'ltlului "1UJ1ÎIlcercatsa eiuçidez cami de futii.egoisnutl bunicului ;,a mâncat,J' 0 parte -dm karma
motivu/opentni care omul de~'vampir. Vampirismuleste 0 .flului ~i nepotului. ' "
oeupapc.:,nu tocrnai inofensiva;(
Influentateaoarnenilof' la un
asemeneanivel al oâmpului este cu mult mai.dificiJa decat ne Un tâniir Îmi poveste~te:' ,',.

.
"
pu~em ÎIlchipui. Varnpirismul Înseamna mr Ilumai ,furtul unei
anUlllitecantitâti de energie;,,ÎncMcareaÎnvel~i câmpului ~i
crearea condiJ:iilor pentiu pierderiJe ulterioare de energie, dar ~i
prc;judiciertia. struCfuriifine a câmpului care poate duce la
d~ofmarealiniilor kMmice!aledestinului, sin~j:ii, p>ihicuJui.
. .~ observat nu o.'datâ ca, dupa un furt'masivde' enl!rgie.apM
. devieri psihice:,OtnuIuÎ'i)are ÎRCepesanse foloseasca de energia
striiina i se Închid carialele de cOJ;llUJ1icarecucosmosul~iel este
nevoit8a ia dinœ m'ce mai multiienergie"altfel pot apàrea ni~te
boli graVe ~ chiar sa SjJrvifii,moartea.înœputulll'Cestui proces
sta ÎIl e$~ismul, exacerbat manifestat În gânduri, emoj:ii,sau fapte,
ÎnneÎnfeiegerea~J:ii lumii. Ace.asta blocheazi çanalele de
"":-'Uh huiigan, narcoitJ.an, un orn degradat Înultunul hal, un
hot profesiQnist; venea tot timpulla noi la.blo~' fo~ u~a Cu u§~
, spiirgea becurite, srnulgea.telefoa.nele m~111festan~m permanenta
agresivitate. Ultima data când a venlt, a.mcep?t sa-nu.s~arga u~a
de la. apartament., Stina, În spatele, u~lI,arn mceput ~a m~ rog
pentrU 'el. Huli~ul aÎnc~tat l1iapol am aUZlteum s-a mdepartat,
mairepede ça de obiceLlnainte nu $e Întamplase lII1a.Defiecare
data când pleca,el batea În u~ile vecinilor; ~pargea gearnun,
becuri. Ce s-a putut1ntâmplacu el? ,
'. ..
Testarea arata 0 'puternica influent! pozitiva a rugaclunll
asupr4spiri~i, psihicuiui, destinului '~i comportamentulUi
, scandaiagiUlui:',' " ,'.

legiituticucosmosul~iprovoa\la 0 ,eiidereenergeticà..Aœst Se vede ca, atunci când se roaga pentru sufletul altUia omul
proces este greiI de .oprit. El condamna copiii.vampirului' la n~te 'are 0 influentâ ~"aipute1'Dicaasupra lui decât un blOenergetJclan
boli grllvemtruciit 1IICe~tiase nasc cu Œànalele de .Ieg~à
,
cu 'profesionist ,deoarece rugaciunea ,acj:ioneaza asupra structunlor
Cosmosul. Întl$e ~ ~tunci fie ,ca sunt sup~i Vampirismului ~i ,

corpullor seciituit de energie se va, demola, fie cà eiÎn~i~i vor
de~ varnpiri ~i VOt,continua mai departe ruinarea propriului
suflet.~a cà vampirismul C'Q tema compliCllta ~i destul de
.serioasii latâ câteva .exemple clinpractica mea.
Vine la mine 0 feml}iep.entTua trl}iaoarâ. Diagnosticarea, de
'
1 la distanpi a fiiœi ei aratâ ca unul din profesorii de la '~coal!!de
1
fin\estarea p~arnetrilor' energetici ai huliganului pâna. la
rugaciune: un nivel ridicat dè agresivitate., prez'enta unor devIen
psihice, un nivel foarte seiizuta.llegaturn .cUCosmosul. Pnn :e
era. 'determinat ,comportamentulacestul om? Slm!md ID
subcon~tient niveltd ridicat al bioenergiei tâniirului el Îneepea.
scmdalul ÎI enerva'~i În IIcest iel primea energta de la acesta

muzicâ Îi tUea energia. Motivuleste de natura karmicii: pe linie fiiridcii;;.d~pascandai, mvelul energetic Îi cre~~a. Dupa J:\.Igaciune '

! paternaa existat varnpirism, fa.ta are ,protectia strapUIISal1i de el a primit deaseml;Jneaenergie, dar de 0 alta calitate. 0 energle
,
1

aœea i se furiienergia. îl testez pe tatiilfetei. El fura energie, dar care a .Început sii-I schimbe. Pentru, el acest lucru a fost, se pare,
sucprinzator §i de aceea a plecat În tâcere.. Se Întâmplase ceva
1
În cazul de fat! nu era el vinovat cHatâl siiu,care a fostfoarte
,

l
"
1 : egoist ÎIl re~ilecu marna sa pecareo subjuga, 0 oprima~i ca, neobi~nuit ~i'el nu putea sa-~ explice noua lUIsta;e.
. '

;1
"
,ca sâscape, fi diidea din energia ,ei.' " Testarea dupa rugiiciune:' ,spiritul a Înregis1rat 0 ~odJficare
nes~mnificati~ d~iacj:iunea a fost de natura spirituala. Inseamna
Il 1
 .
!>$)
,
- 133
.~ . --
ca, eaa tlecut in. .aJtiparametri, in' special asupra
Co1l1pOJ1lUa~tu1ui fi,.. JI6ihi<:l.JlW.
Plll6itiç amui. dtMèit 8initGS deaseaneneaobtineeaergie, ride $Î 1$i ~ joc de ~ 10
din puÎlct' ~,vederepsihic insi:parametri corpului, sterea Safiziçi ac..l"~ SCQp,Prin UJD)ffe.pto.voc;area ~~ ~cefÎ HIici-'e
. un1Ji ait am ciste Ulla dÎJ1formele vampirifllnului.
Il inregistrat. 0 oareca.re,inriutitite. Uqcori rugiciunea poate .',' '
agrava parametrii cotpului daci trupul ~i structurile spiritualese Uneori insii marna poa:te crea' singura condifÜle peetru
gisesc 1n contradictie. Când se malf! .spiritul ~
si sIibeasca
.. aparitia $Î dez.voltarea Vlllnp~ulTJi IacoPiI.. ~~IVÎnd cursurile
temporar trupu11nsi comportamentul ,i caracteruJ acestui Om au 'm~ive de masaj firJ contactea, la celmallI11o,semn ~boalii
1neeput si corespundii normelor. ,
al CQpiiTJIni,10cepe si-I .vinci. cu lIlâinile ~i 0 ~gie
.' . ,
Princi~ . i;:auUa tulblJfirilor.psihiee,l1ivelul precar al 1i.zic1ibruta. iii nu una spirituaJi, sau .se infurie fi tip~ neinCjltat la
copil.eII!Wnd, deaseme,nea, 0 energie bruti, ob~Uin~.I.a$'eI
.
> contact\llui .C\) Cosmosul; ,i comportamen~ui agresiv, a pe copi(si fie doar COl!swnatori , . .
CQnstituit-o
colUportamentul
autodistrug~ipeClllead~t-o .
- '. "
tatil; a determinat destinul tragic aJ flului. Dupi corectarea }1ama care se roagi pentru ca ~ ei ~ fie~tos.d~eazi
dea:sernenea energie insii este 0 energIe spmtualii care fi VÎndeci
structuriikarmieea. tati/ui acresçut b1UsÇI1i.ve.lulde
f;9nexiune '.
,i-I ajut1i pe cOpil sise dez.volte. '-
cu Cs1$mosul,aJ '1iului. Rugaclunea. ,tânIrului a~~bat ' ','
compo~ ~ajegi1,Jhli insi recQnectareala Cosmoss-a "Este posil:1il."\III1Ilpmsrnuiintentionat; adicifurtul nemijlocit
. de energie. dIj.J"pentru aeest \ucrutrebuie si aianumite amo,tinte
f~ numaiin .urmauneicorectii ,maiprofunde.
A fost interesant de continuat investi8/ltille.
in domel1iulbioel!ergiçj, ~ simp. co-i ~ energie. .' ,..r. ., '
- în ce momer(tevel)eade obicei~ om? Omului cu strpcturile spjrituale !leteriorate Îi .'iiz1e diri ce ~ce-
, '
mai greu si mentini,contactul CUÇoslUosul pentrpa se,_cir\<ll
-Qricât ar parea de.cilldat,el /Q)irea1n lUomente1e'fericite
ale VÎefii mele, la cele mai nepotriVÎte ore. Efjj, intotdeauna ~. eilergi~.DeJlCC08 din Ce.in ce mai des el,recurge /4,(9oIosir~
ingrozitoqi penibil. . energi~ str~. ~ 'incep.eprocesul În a~aI.vampmstnului
,
, ,...,.' Este ,,0
. -\ ti. al deconeçtitii faf! de9Psmos, proces çar~,se in.eod!B8Î
. intâmplaredoar? El apirea ur cele mai. ferieite adesea ~() boaIa.. gravi. Vampirul se, aseamJ.na..,'
inomente. pentru., ci 1nilfatea spirituali incarCl'organismul de
narcomanul..care I)bfineastizi 0 sat.isfacp.epe -care.o' va, pliti
~
energie. Probabil ci el simtea aeest lueru 10 subcon~ent ,idor.ea
, si obpni aceasti energie. . , foarte scwpp mâioe. Uneori .bioenergeticienii ÎndeÎjuns, pr~
.',Cum
- .

procedeazi oamenii care au nevoie ' de energie? Ei

'.'
. 1nfi.l1'1e,chilJJJieVÎctima,(;auti diferite rnijloac~ de a subjuga omul .
pentru ci Il lua de la unul egal pee complicat; e mai,u,or si iei de .
la aeela pe care fi I-ai subordonat. De ce omuldeVÎne, . de
exemplu,sadic? Pirinfii lui au renegat comUf!.iuneacu lumea, au
renegat,Înaitele-sentimenteceea ce a dus la 10chiderea cqnpleti a
1
cana/elor care-i uneau cu CosnWsul. A10ceput degtadarea ,i
,destramarea structurilor campului. Enei-gia:nu putea fi procurata.
1
pot fura .energia, tari si-fidea, seama, de lacopiij ~ rud. lor,
dm care cauU ~tia incep si'se Hnboln1iveascâ.. , .' .
Tratamentultrebuie sifiespiritual; prin. urarea binelU~
printr~un diagnostic precis ,1 nu prin 'pompa:rea deeri~~e.
Subcon$tÎentul bolna.vului tinde si elimine cautelebo.lit. Jar
influentarea bioenergetici impiedicli acest proces. Pufiaicurtosc
cât' de gravi e pedeapsa pentru .vampirisrn ,i cât cIe:puPnesunt
~ansele de a i~i dintr-0 atare situatie. Cândare loc iDfbleatarea

dinaita. parte decât prin furtul delaalfi oameni. Dacâ, este .vorba bioenergeticli inso#tâ de furtul de energiese produee-deformarea
1

de un copil, el 10cepe si-,i irite maIita, 8"'0necijea:sci. Ea incepe struCtunlor câInpurilor victimei care poate diiinTJimuIt.timp
l,
1

,sli fipe 1n.ptjnnanenfi, se '1nfurie,~.Îi cedeaz1i energie. Copil).d~i . ducând la boli pentru care. vapliti ,i agresorul~i copüi pru4ele
. JWe8tuia.,Unul dm mijloaeele spirituale de apitare impetri.va unni
bate J?s. de colegii de joacâ ',i-i jign~te, bate animalele $i
om certat cu regulile .eticii, care 10cearci si fure energia il
1
!
 ~ ,
. ~

1311
" 135
,
.
r ~,.," 1., ',,'.

c~~Unea'~ ckiOeastMlOlIStitUieÎI1~limp ocadere eaergetica lafuca. FataÎmi confirma ca.tatiil este ateu,
, $Ï''I./II''ajuw pentni'~tectarea:'deforrnatiilbt structurilof sale materialist. ~. .
sp~e. ,,RU~ipt!I1trtt'ceI ce vi btesteml ~i IriAfltUVântafi-i .,.,..Problema nu, !lti hifaptul daca omul crede sau nu În
pe'<:tiicewutisC.'" . ,,' .
DumnezeU: Ol1}uleste 0 celula a unui organism unitar ~i trebuie
..''''' .
,<':<:~'\',,,:.J '.":'.,
,,' ,:..
'-~~:i ,< .'~ ,:,;' sa traiascii dupii legile brganismului. Daci omul nu Întelege acest
. r 'ilt5 Îti~ un cu ',', -.
'de vampirism. 0 femeie m-a rtlgatsii le' ajut Iucru, copili lui vor fi cobdamnati la. degenerare, mai Întâi
pe fiica cealrtai micâ~ pe'nepoatii;~ca biii~tufuiceJuifilare,' spirituilla iar apoi fizica. PriveSc structurile câmpului fetei:
~. 'flcieafemeii.. Fata arepaisprezece ani ~este eleva, Întrucât are 1I,nnive1.energetic precar ~i legàtura.ei 'cu Cosmosul
.
Testez' pe
Pre~ttput~ce defOtII1apiillestructurilor tâmpului În este .minÎmi, .ea este vampira. Îmi furii energia. FatII,nu sirote
.;~
.. acest lucru1nsa a observat cà,celor miei nu je place ÎI1brate la,ea.
.

regIunea capulUl produse de"v!i!npirisniuluhui. birbat.

. . . '
Câinpulcopilului este. foarte slab protejat ~ pofi sa-i iei ~or
-rAre' dese' d~reri de cap? \
--:- "' Da".'" i' "
'1.
", energia.~. atunci el esteaparat deintuifia sa. Sa ne amintim ca
-- E palida ~i obose~te? ÎI1ainte vreme copiii mici erau mtotdeauna ferifi' de privirile
'
,.
,~Da, obos~ foarte tste, ÎI1spebiillia mat~maticli: ' straine pentru ca un om certat cuetica s1inulepoatàface vr~n
~'~Pr~I~.1iU-ide.iriatematica. Fetei Îifura.energia un rau.
bar~at,. poslbilthiar pro(esorul.' larm6tiwl ÎI constituie faptul ca
tataI ei futa cADdvln:nergie "dehidumnealloastta: De aceea fata Odatii, la curs, a venit vorba de vampirism. Eu.explic
ategarda spartl!~ipoatedeveni -victimavampiriiOr.' . mecanismul acestuia, curo are loc ,lI1ltodistrugereaomului daca el .'

",' M~ la dimptil' nepoatei. Pe nepoata' deasemenea 0 st6arce Începe sa ia'energia de la iIlpi. La curs participa bioenergeticienii.
<leenergie, un' Vétftpir. Vinovatu1 este chiar tatM eicare fura Unul din 'cursanp, un tanar destul de plin dQsine, declarii ca el
energie '$ide tà sOfia'Sa.Dai"lanful nu ~e întrerupeaicj. Tatàl este are un mijlocminuna\Împotriva Vampirismului. Îl rog .sa se
. , '.'
nèvoitsa fure.energiel'penttu ca buniea, ces care.~init la mine, ,~plice. Era interesalit de ~t.
. -". Cand vampirul fura 'energiatrebuiesa-p reprezinfi un
În anrW1962]Ua en~rgie dé la Un barbat. Dupa cinci ani softil ei a /

lu~tenergie de la,ea,de accca 8pararea ei eràstI'iipunsa A aparut l focar de supurajie ~in~aredecât sa ia.,'.
. " vetiapàra
,,.,- Daca vep fi pnta permanenta a vampirilor ~ va
un' pf?CesÎ~ cate ;"vfctimaiiprovoaca pe cririlinill". Bunica ~i-a
~pt slStemul defe~iv ~iaC\lMare .l°co reacpe În lanf; sUferHiut, ,, 'in acest mod, ÎI1 curând singI1r vefi deveni un ,,focar de
filCll, n;/lUata, Rtsuntcondamnafi la a lua 'sau ada energie supurafie""Ce ne imaginàmca suntem, aceea ~idevenim.Nu ~
provocand aStfel ,'destràmarea structurilor câmpului$i /SÎatuiescsarecurgefi la astfe!.de recomandàri. Când simpp ca
.
degmerarea fiziçi gradatà. 0 singulii fapm.prin care s-au.Înciilcat ':'cineva va fura energia, nigafi-va ca acestui om sa-i fie daruite
le~i~tfe4icii de. ditte. bunicaa detetminatdegradarea fiZÎcji ~i , iubirea divina ~ienergia ciu"e-Ivor schimba, Îi vor purificasutletul
spmtualJ':a4ntregii familii. ,LipSa de' riispundere la nivelul
"
~i-Ivor.uni cu Cosmosul. .
Ii
biOt:hergeticse star~~te tragic., '.'1: ' ; ,\ Mai târZÎu am testat sfaturile tânarului:spirituillitatea, sutletul,
~rmàfo~eapacimtà este otânlra cu multipleprobleme. .Îi comportamentul aveau villori negative. Era 0 degradare totalii a
1:
exphcÎI1 cemod Încil1câea legiJl!-supreme,Îi atatce intluenfii.are structutilor spirltuille.fine: Daca te rogi ca vampirului sa i se dea
:1 .
,1
~. h)cro ,asupfa caracteruhJi; destinului '$i sànatapi ei. Are' .ubirQa ~i energia' divinà, atunci viI10rileparametrilor sai spirituilli
Incluse CM8\ele de comumcareOOUniversul.œeade a dete~nat . .. vacridica mult. Un ajutor con~tient il siI1veazape cel care, cu
1
,
"
", ie sau rara de voie, fura enetgia. Aceastà Întâmplare este
1
 137
,
.",',

..
:',.
'~ "',
l
i.:i-',;,/,',"f;:j-,;~,~"...'~_.. ,
".,.:J;,;,,'

",,'-""
'~I;~,~:;;"ti '
\','. -
(.
\,' "_:'",,',-''''',.
<"""',',
. .' Aflându..roi oda~la mare am ficut CUJIO~ticu 0 fami.lie ':0
. elocventl ~tr\1 faptuliœ tebniÇ4violentei. CIlle În pr~t destul doi oopii. Fiica cea mic,i ave~ fopie .de Î1\ilttme, noaptea J1Pa 10
,deti_,,~dia'--;. ~--'~.'/-- .
somn Întotdeauna,Am.mvest1gat-o§Iam ~t ci ~a, mamte
bioenergiei;.esœ sinucigap. Omulnu sesiwad &pCoJpe niciodatà et Ii avut..loc
de na§terea fetitei a avut 0 Întreruperede sarc~ ~I
tralisf0anarea sa. Apelind de citeva orila ~dlentila nivel .
unirea câmpului copilului neniscut cu cel al fet1tet.I-am. expbca~
~""'I!IW~'t.'.,~~,I1"fiinM'1M1 femeii În ce consti vina ei, ea §i-a ÎnSU§it-o,s-a dus la b~cii §1
l-a ~~cut.~pii
obijnuit; iriprimuldOd,ü fie intei'esat de Ceea ce s~hrtâmpli eu s-a rugat .sa fie iertatà pentJu copilul ~e tare ,?U
trUpui siU.., .' aœasta câlnpul fetitei s-8 nivelat §I ea a IDeetat sa, mal ppe
~i ce-i mai interesant,caÎn' tandemul vampir-victima . .' .'
...~ Întotdeauaa~gi \i~apentrucivampirismul pentru aceasta ...noaptea Însomn.,.
A venit la consulta!ie 0 feme1eal cirel ~amp ave~ 0 puterrncii
.

este un semnal. al, ,unei comuniuni preeare cu Divinul. faptu\ ci

deviere numita "deochi": S-a deocheat ea smgura p~ ~
Vampirisn1u1,obligi. victima si .ae..orienteze..spreenergiiJe meneaderiiupe bunicu1ei deœdat ~ nlll~t.11mp.m urma.
superi08re, spre energiile spirituluLLa .vampirÎnsi are loc un ktnacât. câmpul omului contine infqrmatn pnvmdllbsol~toa~
procesinvers: degradareaprogreaiva astructurilor spiritualefu1e, .
rudele,triirile negativeÎn raport cu bum~ decedatae gase&I_m
IBspunzitoare ~ref,e(Jtareael1ergiei divine. câmpul femeii ~iÎl deformau: Este 'foarte pericu10s si ne suparam
pe oameni ~i si-i urâm mli1 ales pe ~ de care su~tem legap
. CauzaaV-a.. .

bioenergetic:pirintii, copiii, omullUblt, ru~ele. Cu cat ~ste ma:

Toti cunoac zi~: "De.morp numai de bine"; De 'qeZlntre puternici dragostea, §Î' ~t~§amentul, cu atiit. e nuu penculoasa.
lumeadini ,amogiJor 'JÎ ,hunea noastrifizica suntPbsibile orice'triirenegativiipetttrliomul dJ:ag. . ." ,'. ,
contacte.§i, 'daçAelCillpar,aceatlucrud~ ambelorlumi. ,;;;i
/:'
", r:<
.' """
..'

.' "Sudarea" '.câmpbrilor w:l.uiom viu iiiunui mort areloc atllnci La Moscovaamfost .rugat si vid? fem~ie.c~e
se siJntea: .
~d SIiIILÎncilcate legile supreme.' ReIigja IIi obiceiuriJe de fO!lf1e riiu.. 1 se parea ci are un diabet. 1IIC1p1~t..M~~cu
Înmormântare la toate .popoarele sunt orientate spre .deapi1}irea respingeau aceasti idee ÎnSi nu-~ puteau explica monve!e starn e~
eâmpuriJor:œlorviidelJlecelor. morp: sunt. 8lujbele la cre§tini, . proaste .de sinltate' I-~.cero~t câml'ul. ln zona ~nt1uentel
.
arderea pe f!lg .Ia indieni ~ .qa, mai ,departe. Toate' acestea
salace i se scurgea energm "" §UVOI.Am IDcepu~~ caut~. .
cancw:i, la aepaqu-ea ~or ~ la treeerea sttucturilor ,Fenieia mi-a povestit ci, În urmi cu oluna, I-a munt bumca
câÎnpului celui decedat la.niveluriJeierarb,ice coresp~itoare ale care a fost 0 vrijitoare pr.ofeaionistà. Inainte de m?arte ea.a .veut
. Universului;
.
. . . .
foarte mult sii-§ivadiin.epoata, Însa.femela n-amalaJUns la tnn~.
Daciomul pistreazâ picicelui decedat, aceat lucru Se Bunica/a nwrit mainte de a apuca si-~i vadii nep~ta.Femeia
.. reflectâ .negativ asupra sa §i'po~ duce la diferite boli,' tulburari a §1awt lac 0 ,
. avea 0 putemici legiitura ~cu astraluloi...
§i de a~
,'. . .. Unul dm semnele unel
psiliice, schinibarea catacterului. asemenea scurgere .1IlIISIvad e en~..,... .
.'

. \ ..'
Supararea omului Înainte. de moarte poat~ duce deasemenea asemenea spiirturi. TI constituie sentnnentul .unel groaze
. ; .
la contopirea..câmpurilor §i probabil ca de aceea trebuie inexplicabiJe.
. a§ p~tea rem edia
ÎntotdeliUlUtÎndeplinità ultima dorinti a omului: '.' . Am Început si ma gândesc În ce ~od
Daci pâni la na§terea copihJlui femeia' afictit avort,câmpul IIxmirile. I~am propus siaprindii ÎIl b1Sef1ci0 luman&:eonp~~
.oopilului.mbrioilulqi mort se . poate uni cu oâm:pul copilului pana
j'
bunica defunctii, dar femeia fâcuse acest lucru de m~e
n~cut ulterior JÎelpoate fi foarte bolnivicios; fiicos, obaedat. . acuni. Atunci am decis si fac un expenment. Pot sa comumc,
,',
,'.i 1
 138 '" 139
eJd:nlverbal,cufsufleteieinortilOr, le simt atitudinea fati'de céi vii. , Vneori (},persoanil!decedata Oumult titnp m urma displ.lne de
M~ gândit ca bumca, mainte. de moaite, avrut !I8:.ittansmità infOJ1l1AtÜprivind evenimenetele clin lurnea, materialii ~ çhiar
ceva n~atei ~ n-ainai apucat. Am hotarât sa orgânizez 0 poatemtr~unanultlitfel'sainflentœfiJd~arealor. '. 1 .
m~re.. M-amconcenCat,ain invocat;suttetul dèotdatei,.'am ,
M\,s-a mtâmplat 'QdatâceV~interesam:An!. fiicuto~tintâ
stab!lit.in~, sufletuI bunicii.~i nepoatii un contact bioenetgetic' ~ cu 0 femeie având <capacitiitl' exceppona1em, <\omeqiql
am 1~ dÎncamera.c . .
, . ". . 'bioenergici, ,Cu muJti an.iÎn urma i.a, murit tat!! ~ dintr-p data a
,\;'C~~m-:amÎntQrs dupa câtcjva mmute,femcia,mi-a:povestit mceput, sii-i vinàÎn mod regulat Î,Il vis. LIiÎnceput femeia s-a
ca' ;mâinile! S'lau.oriefttat cU'paJmele. În sus '~' ca ceva8-'a sperial,: apoi 8-'a ob~nuil, a Început sa comunice' cu"el ~i el
mtfu,nplat. CâmpuI femeii s-a r~cut complet,.. i-a ',trecut . adeseori a prevenit-o În legatura cu undk: nepliiceri, i~a dat
.
3entlmentul de groazii. înseanuü Ca ceea:oe, dorise'.bunica sfaturi. , ,
-~ .,' '.
nepoata:aÎndeplillit:.'.. .
Ma pregiit~ "
sapil,!c În COftcedium
"
Sud., NueraIn 'm!'dea
;. .Dupa .'
oanumitâ perioadiide timp femeia a observat ca, dupa: '.

mai buna fQrma,simteaInca,se poate JJitâmplaeeva rap, Am

ac~tâ intilnplarej 's-auschinibat inbine $istarea eidesanatllte'~ vprbit cu ffiJmeia~anr'61gat-o sa iotre Înclegatura CUtat81ci,~
purtarea.oamenilor'fatâ de ea.Se tIOattpresupune sa-Iroage si,ma ajute, sa 1Ila,lipere'.daca<6e ÎQtâinp1i\,çeva
ca' Il aVlitloc
un.~,l(je ttansmitere acullO§tinteJor ~'eJq!erientei. î~ eu neprevazut. '. .,
n-am maIrepetat asemeneaell:perimente. ,.' , ,
" "
"

! ". .
Câteva :zile.la InarI' au trecut cu"bine insi, :Înotân.iJntr-una
'", dinzile ~jjndt!pirtându-ma mult deJnai,,1I1IlsimJ:it Înigenunchio
"
,'
°
aIbAco§lI1Mur1
altii Pac~lIftâ ~ . roagA's.oajut.pe'fiica ,ci 'care a ÎJ!fepuli sa
m care ap81'!l.1II.t6tdealina
, ,
bunica'fetei, ~.de
. -..
,

...
, ,
,
.

. , ..
durera, atat, de ,acutii '.Îneat nu-mlcp\lteam ,imagina 'CUIIl",:.mai
Putea revMilatân'ni Îngem.m~hdreW."~o depl~'a
'"
un an ~ jumatate, Bunicavo~
'

cu nepoata,iida sfaturi "

\, meniscului.; Faoând dupa aceea 0 .tes~e' )I!ndescoperit ,ça,

di$~tâ -despreintAmpl!rit:are?s-~ 'pétretut dupi.lnoartea e/ datoritâ ajutorului ,iJidiiéct,al, tat81uicun~tint~ .male [WIsc8P~
inamt~ sa,tee$:! patruZeci de zile de' la moarte bunica 0 ruga ' .
. delamol!lte, alegânclu-nli doar cu un tra\imllti»m. . :n , ,
1:,m
, _ ,

".., .
, 'WS pe nej)Oat&'sa:. .
' .'
',' .'
'.'

':'" :" : ' i i Âaeuti,situatie4 ap8rIit JiindçlmainUL~:lpl~e l1I-mn

. ~~o~est~to'n'1i cumam fostiDmo~ânta~flindcAeul1u til) SUP8ratifoarte. tare,pe ,6 fetneie.,,Confotml9gicii cotidiene., ea..
mmtenmuc,.', '.' .' "', . ,. pH)cedat incorect, A fQlt.(\ Încercarede,'care n"mn.pututtrece i~
, "~ândlucrurile '~uniciiau fost duse la vila din afara o~ui, prin 'urmare ,trebuia. sa .mi se'Îi1tâmple ori,.'onenorocire,;,ori un
~UI1ltaa Îhceput sa"! repro$ezé nepoatei: ',;: traumatism, ori 0 bOala. .
-' ' ,
.
De ce atidus din casa lucrurile mele?, ,Când m.am ÎntQrs'cuno~ta meami-a poves~t ci..iar.,i.a
"

.
'

'Nepoatai"a explÎcatca, de '(Temece a muril,\lucrurile einu aparutÎn vis tat8lei, stând.a18turide mine. EI.bea, zâmbeam
. i".
'

maIfaetrebuintA1n'CaSi. '
" ~ eu, iar pieioarul drept Îmistiitea mtr-un chip,çittdat mtr-o.parte,
-
Nu, eu mca n-am murit;'1irispUns bunica. .
." . A"..li?ând apoi câmpurilekarmjce" am mtelesca. tatil eia
Este. ~ exemplu tipie de colltopire a. câmpurilor bunicii reu~it,sa-mi comute pedeapsacaretrebuia sa ,tie'omare
decedate ~ ale nepoatei., Cauza ,acestei contopiri 0 constituie nenorocire cu opedeapsa mai ~ar!, -,' traum.atismul '
supitrarea ~œmici a nepoatei'JIa 'bupicii. Supararea. pe oIiIul genunchiuJ.ui, adiea m-a, scapat de nenorocire cu J'retuJ, unui
carea m~nt. este unul din motivele distrugerii blocajului normal prejudlciu minÎnl. În ce mod a reu~it el sAfacaacesfIucru n,-am
ai'Oâmpuri1or.... . ,
" ' putut afla cu precizie.'
 lÎ/J
'. -
.
.'
.;
- 141

" ,<:Jauzatr~a C~ ~area ~profundi Care 'este motivul,acestei lipsea dorin~ de a trii? în primul
PfSte ,car~ ~adtp~rtrece inniciun fel Ea açrescut, s.a rând este vorba de ,Un' program de auto~gere care se
tranaf'ormatm uri !JIau,aVQtdeiuferit,in primul rândoamenii cei formeazi În câmpul bioenergetic dac~ vr,eunul din, ascendentJ .a
mai,epI'Opiapmie.',Aveam~"..p. ciinmine se cuibIris.eœV8 nutrit mult timp gânduri de,lipsa donntCl de a tt.'ii sau; a comls
stif~ti rn-a subjttgatpei imi8Jitl 0 uri oarbi, Penttu aœasti tentative de,sinucidere. Chiar daci aceste luc1\lO S'oauIntâmplat
it1èik:a,rea IegiIor~ ~ia si pIAtesccu 0 mare nenOrocirepc
cu trei-patru genera:jii in W111i,prbgiamul rimâne stabil ~se
care -niu$it 11'-0'CVlt()U 8Juton1I cun~ mde.' .
. transmite ereditar urm~or.,' ,
.. ,
", ':' .
i' 1 ~ '. .. '
"",
. ~. . ' .
. :'
\'

"0rttz8 t'''JI1.;.a'. Acestprogrampoatefi '()urmare alipSei dorinteipirinJilor de

' ",' .
Nu foarte d~uIt, luc:rand cu una din paciente, am evidentiat '

aaveacopii.
.
-, "
.~Wj'~'~al'~';inf1uenJt18z1 s&Ittatea fi soarta multor , Câmpul omului are un SIStemdefenSIV fat! de lumea
gen~fU. H~cll in.iftt~ *pul meuQrmic nu era Înconjuriitoar.e, insieste~ totUl desc~,pirinJilor. C~le mallI11Cl,
indeajuDs.de pur'lJI'Hm PU'u.tobfincac:easti informape. Fondu! ~aIe' pirinJilor În timpu~ sarClnll fat! de w~orul coptl
,
prob18li18J;~ tmnitorW:'ooœ gândlegat de sinucidere.este creeazaacestl1ia un programdistmctJ,v. Acest program este. de
extrem ~ pen~~ fi de distructivpentruomfidescendentiilui. "
lungi durati pentruci este conceput de pirinti,
,

"
. ,
. . ,11iltamofem- care sufere6dedureri d~ cap ingrozitoare
CIIt8"D-IItt"put\Jt,fi.indeplrtate dllniCÎ 'un fel, de' medicamente
DecePtia În legiwri cu fa:ptul c! fiica:sau fiu.1Ilmic ~i slab, cii
MediQiinUefaUsiguri,pvdiagDostit

.
~ atunci femeiaa deci&si . e IDolnivicioB;neJiIu4uurirea legati de sexul,copilu1ui,deaspe<:tID.
Uioei'cefpriniiltlilmlldiut ;bio8l1ergtticii. Câmii~am' vlzut liniile siu de capriciile noului nisCut, daci toateace!ltea sunt mm
. karmi°~/'am'aflat;ci taW ~ ,a co'mis. 0 fapti la limita sinuciderii: pu~ce decit dragostea pentru e~ decât.~~tiinta !aptulUi ci
,
~ . diI ,~ ~ ' ere- funCP008 '!D ciropuI'fietlleup
'
" ~d
OWICiJi : ' un copite un,Dar Dunmezeiesc, atunC1~e n~ trecm
. ..
,
'

, :-
~ef°ODaJU"~.
'
-, ,
'
..
..-,
_.
.
,
'
~'Program.ele
.. ~.dorintei
, ,"
.
, ,
,
,
profunzimea .câmpului fui; În subco~~t ~ decb\l~.~~
de '~bleroirilede autodistrugere pot si diinuiasci În
" .
,
, ,

' ,'

mecanismul autodistrugerii." 0" fixare indeIungati atramlor

"

~tul foarte niulfiani. Femeia ai IDOftenitdela ~ negative pentru copi! trece În, subco~i ti incepe si se
WII,~"un~è&'!program' dll'autodiatrugereatit de dezvolte aut.onoin. Co~taPlerde controlul asupra acestor
puterni.c; tAoAt, ,pentru blOCl8'ea 1Ui, OI-gIIni"'TlUl rCC1,1fgela 4ureri .
tiiiri cât P Întelegereapericoluluiprezenteilor. ..'
de .c.tP.,extraor~e. D.upi (foui §edinte de corecpe, il Câmpu! pirinJilor Începe si distrugi câmpul copilului La
~.J'~ dureriIe.\Io~ auÎnc:eputsi se diminueze. copi! se cupleazi instantaneu doua. programe. de riSpuns.
. AmnC1,am,.decIa si ~~ 11aci,un' asemenea program se distrugc:reapirinJilor ~i auto~gerea. ,0 deceptJe puterm~i a
in~dea.. 'sptedeziJuzia mee, am ~t cifiecare al doilea tatRJ.uicbiar fi În decursul unCi SlDgurezile pentru f~tu1 c~ 1 s.a
paiCI~.' are~, depre8iune,' ~ri prin izbucniri de .
niscut 0 fuci ~, nu. un fiu poate duce, peste am de ztle, la
,~~pecareomul nu P-o,~ contro1a.Starea pe care nenumirate tentative de sinucidere a,le ~cei ceea ce. se~a
~ 0 ftnUll1C:SC
~resi~" ~<O 1ip9i a dorinfei de a trii,
poaœprovoca:.muIœ mAlfdiipoaœ aduce
transmite ~ lI11I18PJor.programele su~co~ente care se ,gasesc ln
~n:~~, ~
, dicud~.c8r8cteruIIJi,
IJI
.si"~1iœ fuartemuItviata ;
câmpul. copiilor O' dati cu ~ m. :.spetlal de la ~c~utul
maturizirii sexua1e,trec În co~tiinti ~mcep disensiuni1ed~tre
omu1ui., -, copii ~ parinp. CinCÎminute de dezicere pot costa am ~ultJ de
...
izolare, reprO§UrÎ, supiiriri, ur!. Iati de ce respectarea normelor

. ..-'.
 142 "- ~, 143
etieü, ,'spirituljlitatea,"ln, genda!, ;'
. "8I.IIlt~)jmporlante pentru .
sanatate decit pri~~ ~injectille. . , '''''''moriei,
s-a constatatpler derea;"""",
.

0 ~ildereputernicii a imunit~ii
.),'"
~ialtefel10mene
?~g~; " .",
'.

~i ÎI1ca 0 partidularitate. ,foarie, 0 femele' tanara.;Ill1-~,Pove s'tit cil a vrut sil'consulte un

importlu1tii.Programul de ..
bioenergetIcl~
'
entru ca il place extraordinar un tâIlir care este
suicid" poate "fi ~nectat'de orn:e' program.
Îtldteptat'spro~barea putemic'.din" .arara
colnpoltamentului omului.Organismul indlferentfata
;
l'
de .
ea, ~.- mu,ltimul timp a observat ni~te neregu r1
reaetione~. violenta prin lip~ de <lorintâ.de~ta.. . m IegiiturAeu siinitatea. , '
. ' .. - d l'
Ucrw1 de-a
Am eerc8ta.tdaci poate un program exterior, introdus special Analizez struc tUJ.ile, câmpului
.
femel1, ~I va '" .. '

L tu1 uiuitoare FemeIa fi-a ms

' tris Peu,truoonsultaJ:l1 ,la
În subco~ si acfionèze negativasupra omului,' si determine ' UJ'ep,
'..
.
.

.
" 1 ~' "
uhele fenomene secundare. S-a <loveditcapoate. Orice program bioenergetIclan,',' aavut kIc.,.~ntactul structurii c~pun.or
, ::' . . .. .-
atunci subcon~tIenty.l.
~... put:ernic "poate ,.~
oçontraactiune "(eiprimata prin
; ,tran81ll1ert ea de.. mformaJ:l1, ~, . w'
programuf aleooliamului~ fuœatUlui?m-aÎntrebat asistenta,.. ( bioenergeticianulUla. I~eeput sa
-actioneze,' asupra'"tjinâru 1Ul
' Amtestat câpvà oameni,careau'{ost codap ~w descqperit'. Împingandu-I sa se ,mtâlneu.~a c: i~tneia ÎndrAgostiti'de, el.
programul'de sitilicidete apâIut Iit câ1ni>ulacestora ttin Q)Otnen1.u1 Despre;ace~ n~ ~tIan~~~ea la nivelco~ent.,fiÎltdcA n~
eodiirii. Se evidenj'iazhnsuicid slab sui>fu.l1l'1ll inriiirii ~a'unei . se Întâ,mplaSeIDcamnue ID fizici, Îl1'afarilde gândurile ~I
ridieate iraseibjJitiit.i,aparipa unO! gânduri, de sinueidere
"
, de dorinte1e fem~n,.dar; stru,cturi1ecâmputilorcelor trei oamem
~i a 81tor 1" au ~H ne,eput sa mterac\1oneze, a Început vriijirea tânirului,
modifieiirinegative:ÎncompOJ:taln~
omului.. . ' . . .
n.w;nto Iwa
introducerea ID 00,,,,
.

unm " pr ogram

".'dur'
,
.
AIre. $t fapt a
,.Qicmeiea veaitsa/seeo~cu:mine ' ' .
:,' "
..
. . .
..
.

la CUl'$UrileiRtensivc,dc!'iimbien8lezâ:
dacâ poate;siise dllCii '. determinat, deform~ea ~etu ,riI or tânirului', ~i'Într\1cat. vriJll'ea
. .
'. ~.'.(rebuiesaplec În America,~ de &CjIet,
,"
" m-am ÎI1SerÎII,Ja
" \ 8IIU,,
consiituie un' program dittafara ~p ului'-a-œasta'à dusla
.
'cmrsuriledQ;.,~nglezi,prin interrnediul.hipno~i, ,{)upa dec~area progr:.amu1uide aut0dlstrugere. .
câtova ore Femela Care-I1Ub~ pe
w
s-a ales ~:acel~i defurmiiri 'ale
'Îl1S&atnÎnœpWsa masimt.nu
simetgÎn~lÜ'e.'~e~"?...,:\
l'ma bine, Nu"gyputepspune daca
.
-
,
stru~nlor, sale ~I ~mceflU t~:
fie bolnavi, Bioenergeticilmul a
,,(, . .avut§1,el:panede ~te defQnn iri utmIiceaie câlnpului.. ,;."',,
Ma uit 'la structura eâmpului.
Miiril11'eadefunnatiei, a. atins
limita maxima ceeaee'Î11BeaÎ:nna;pericolul
unei'boli grave. Verific
.. .
0 faptA neetIca 'a creat oS! ~tie tragid..ale cirei cauze nu
:'" .' ,
câmpull din perioada ,premergatoare Înc.eperii cursurilor: erauvizibile. " "

def()nnajjilesunt~", .' n,u poate

"'..
. (;e;la 'determinat,o"atât de PUtemiçi.deformape " a eâmpului . Violenta d cat violenta.. Am fost Întrebat
gen:iki ~ testarea pe care am efl:ctuatco,
femeii?Continuitestarea ~igâsesccauza. E$teo indileare.a legii .despre paClentu:,luIKII§~~a
infbrmatice, programarea. , }.. confirma dm pacate,.0 m . faptul ca orice programdur,
'p~us
!
.
Când- in Ii\Ibcon~4entu1Gmuluic.se introduce ,0
.,,'
~I
$train fata de convmgerl e mt en œre ale omului introdus .sub
. 'iaformat.ie .
1

i printr-0 métodA dura, are loc defurmatia stmoturii eâmpului care, hipnozâ sau autosugestIe se poate tran8forma, Într-~n programde
dupA.un timp, se paate manifma.plintt.o djstrugere. :.' "
.
"
"

ÎmbolnAvire
fizic; Se ~tie câ mBulgaria a existat 0 ,telStativâ:de la nivela
efectUare noastra - a ctUalAegreu de spœcA trebuie
. ,.Sigur cil În Sltuap.a. ,
Înviifârij teleVi.zateprm'hjpnozii, Oamenü au aCUmulatJÎllllt mai interzisA ime d lat
" onc e programare ' .a 0' mulw
'. ' Nu P oti", Îruocui
.vechiul daca n-aIcreat ceva nou' N u este vorba de interzicerea '
multe iriformapi ÎnSâpeste 3-4 aniJa participantii acestili,program
... medicamentelor prea pu..til) eficace.
.
darcare mr Au tiitp.c
,..... karma .

. 1 .'
oinenirii ~i mCI despre ln oculrea sistemului de, codare a
 ,
/il4
1>, ,
145
,

bolnavilor, Toa;e efOl1uriletrebuieindteptatespre inlocuirea ' "'.",' " ""

,',.,. ," "',,

. .,,

b
,
. . treptatâ a violen~eispre care inclinà medicina contemporana prin
'
Cüüf este '
'1ineGd '.' ~shl ,.':;1..",
~M O' l '
'~'~acec
" '

asc..pa de asem' enea Patun..i. Î namte

, , ,
. ,, ' '

~bu ie sa fd 0 mul '''''''''tru

'
,

sa mal po'''+e "supne P'I,himea

,,

dezvoltarea naturali a I8piritu!ui uman, prin restauraroa armoniei

,
,

1:'''''': .' , ,

dintre om ~i1ume, "" toate omul trebule dÎitceteze

ae
,

'
,
,
,

'
,
',

, ,

a indrageascapre:ten,tu! 'ln
'

din }U,"r"sa" Intr e in mmome «u ea, s

.'
' ' '

' i ' ' ' '' '

.
, ' '
,
Ji""
" insuflet
,
';,,
1si
,
, ,
'),t';~\"'d':'/' ,,';'\'
inten 'oru
", ;,
"
U
, ,,

,"
Àproximativ'cu un an În urma am' inceput si cercetez
", "",.,:",., ,
""",.: """, ',. ,

., Prezeitt\)l"~toTul sunt
,, ,

, '<!' " 1 , " , . "",""", ,

Iubirea 1nseamni .artnorne ',~xToutu

,
,

re
"
,
,, "':
,
'
' '

"

posibilitateae1iber8rii omului do viciulalcOoiuluipe cale naturala, 1d

,

'Omul
obiecteale dragostel., ' .' trebUle ... tinda catre sintAmantl,1 e , ,
Am fost rugatshjutun om inteJigent fi taIentat carenu se put08
opri singUr fi' era IaUmita alcoolisntulw cronic, El 'nu mai credea iubire,ÎDintenorul sau ~Iatunc i el nu va maitrebuisi -, . ".
, Situatia
.. care $-a creat acu m,,, În lume cotespunde mvelulUl
ci cinevaÎlpoate ajuta.' , ,
' "
", aI.omemnt. Se Cheltuiesc tat mai mul~1 .
;~M.am intâlnit cu:el.4ii,.am spus:, , , spiritual contetnpor~ . l 'pta impotriva acestora
".
.Jnsa
,

b ani pentru nar cotICe ~I pentru ~,

,

. jur -'- $tiJi <lince cauza;beti? OmuI trebuie si iubeasci ~ea din 1e Ca.ti~
"i!la 10t ,mai mU . lt
,

"ln, timp ce narcottce

,
,

'

fi daci acest sentiment Îi Iip~, ÎD,suflet i se inst1rI ~ 0 efectul este" mlzer

" ,. ,

,
"

. stare de discohfort, de chin spiritual, Omul incearci sa-ti S!Jprime fi tului ca nu Impotnva
teren.' Éste une~ctal
, nelntel~~~~,lac:,caUZacare d~ermina " '

aceastâ dutere spirituali. cuoricclDijloa.ce, narcoticelor ttebUle dusa~ptaa

Aceasta,'duce ,la
narcomanie; alcoolism, diversefonne de toximanie,Adevirata : patima .pentru acestea" au~" 0.. constituie niveh:d"scazut ~
Cauza a, narcomaniai fi alcoolismului este, un. nivel scizut, de dragostei in..terioare~ om~: ~i inca din catiZ8"fncaJciirii
",

multor'Iegi 1n°at1l~mse ~ dtagostea",s-aspus4:Jespre nOl'

iubiiedin sufletul dumneavoastra. Aceasta stareaparedin cauza
unor'puternice>fi'ustâri;.a repJ:imiriidragostei cu. doua ml~de anl ln urm:'t~:: in erea iubiriipeittruDumnezeuI
fatA de oameni, :.. ~I a simtAmmtelor diVIne pi~o ti ~i de copii, fatade sine ~
, I-am dezValuit faptele de lic:idere adragostei. sivâttite de ' ,
'
. a,a '. ~
de lumea ct , ne
,

.
de 'om, U I drag, 1atf! de' natura 'ne vie ~I ."t~
,
,

Co "
.
pirinpis1liip de elÎD8\lfi,
VIat" '/ioastri " Iaa t e aCeste ,
,

a devam t Ceva cotIdlan "1",...

,

"
,
"
'
,
'

Dupa' cofllCtate, deformati8:puteruici

" a câmptuui a dispàrut.
'"

in'Conioar a ' ' ' ,

,

, ,

a p re gramul des"di tru gere a Gr&g!>Ste l care

,, ,
,
' "

" ,'. ,
,

Înciilcâri ' declan~eaz.."

"

Dupa câtevazile :controlut adezv!luitpuritatea, câmpului;

" '
,
, , , ,

"

pasiullea pell.tru.alcool Îi dispiruse, Dupa 0 jumatate de an am da a cruzimii pe eacen-o po,:h'

. are dtept reZUItatct~~realn
verificat: omul a Încetat sa mai bOl vindecându-se de ,aceastâ . stinge cu alcool sau ic~~~tru aie~i dinilllpasiti cn~
.. ~o~'aI 'omenirea trebuie sa Învete dm
boala, actuale ~i a scapa de p gi e s e,
~
tJ .
,
nou sa, iubeasca: pe Dumnez:i
Universul oatt1enii, Jumea
Un -caz.intereaant:s-.apetrecut la Ialta, in timpce fineam ~te .
Înconjuratoare, trecutul, pre~ ~i.viitoml.' ,,Du~ezeu este
, ,e mai mult decât SlP\plu: a~
cursuri, A veDit,unom ~,mi-a. povestit urma~ea in$D,plare: ' l u bire", Unii cred., ca acest ucm
vl'Cinul sIIu acizut in patÎbla bef1ei de care nu putea scapa spus cà iubesc~1 gata, am Început ,. sa-' lUb esc, Iubirea este 0 arta
rnclcum" , complicata care trebUle ", '
l\1vat~ta printr.un efort permat;le1i.t..
'-
..., Oricecelulaa . organls mu UI nos tru pentru " existenta ei deplina
- M-am dus la el ',ti am hotiirât si aplic' metoda .x lncetat, dar .i
. n,e' . si respecte
,

. " 'ntrefugnv" ""oneze

,

dunmeavoastrii., L-am intrebat: "Spune-mi ce Ji s.a intâmplat trebuie ,nu . numal...

Înainte de a te apucarde baut? Ceti~a riimas 1n 9lÎnte?" "Când regulite umtapt cu l
orgamsmu 1 Omul este 0 celulii a lumll,"
de a-~i Îndeplini funcpt" 1e, d ar si
' , .
,

IraU Împirtit cartofii,pentru mine n.a mai ajuns .. atunci rn-am Sarcina lui este nu numal ~~I i unitatea cu Universul,.spre
supiirat foarte tare", Eu i-am sptlS;,Cere-ti iertare pentru faptu! ca . ~i tinda neÎncetat spre conta~
te-ai supiirat", !I a cernt iertare fi,a scii.patdo betie, iubirea fat! de Dumneze~, : ctul nostru cu Divinul este
determinat nu numal pnn 0 rin;~~ ' credinta, dar ~i prin puritatea
"
 ~
\
1'46 ..
-~.. ,
,.f'
147 '
.. .
.. , , ..

" , , '~~siO()~e2:e~cu~~~a
'.'"

'=1~C~~~~P~~m~P~mC:=:= D'acà~I;~!.
. - .
maimarCit contacq.I. , , fuaa acorda atentJa~truI~."!ristemulse qestraiDii.Cand din
, :viDe lami~bi.ietdul .
om dispare sentlmen~l d~ i se 1n1ocui~ecu 0 alta triitre
meu de~ ani~i mi se Piang~
" ~ii ÎI
doare picioruI.' se . distrug blocajele ~I pnn :':~~re
-. negativii se deschide calea
,
,

- TI.I~tiice inseamnii l)umnezeu? Pune miinile pe g~1JI1~hi

,(., :.
Pentnl de$t1'ilmare..
~ cere iertare pentru tiiticul,tau ,qu-e III optsprez.:ce am n-a mai ' '

",,
.

îmlamm itesCAde o pilda.. V me un ciilugarla 0 femeie ~i-i

Te primesc, A' -'
"

Il raspun de
- '
.
,

vrutsa tr~ dCt'ItC~~doare pe,tinepiciorul. spune: ,Pnmeljte-ma., si mnoptez"

, 'te
' femela, :1ns3trebUte alegt'uroi din trei: on Innt~ ta~u 1, o~
~
'A"

El se iJ)ag&,~icm vid culIJ i se r.efaee câmpul. ,

tat
culci cu nnne, ~n bel .vm, Ale fi'. Cilugiirul s-'a gan~t: "Sa
'

Nuçu mult timpi);\ ur:miile explicampa~pJor me{:karma

.~ &e eJÇtinde un taP nu potfiindoii e om or ~ ma culc CIlfemeia JaI'~ nu, pot. .

" 'numai ,..asupra ,adul~", Pânii la

treispre2;ete~illcispreze()eatjioopilul. Ar fi un sa.cnlegtu.Va trebu!"si beau vin, este pacatul,cel mat nnc
!lU~ente~ ~e proteja~. S\!pararCtillui
Jauma. -Numai dupa maturizarea sexualii copilul 'il
dintre toate" ,Dupa ce a baut, c ug
iirul a indeplimt ~I celelalte
, ,
, Încq>e sii'~riispllnZ8tor pentru (apte!e §.ii!lcii1~le sale, doua dorin1e ale femell,
,ln 1Iltimu~a.t! cmergetiql Piimântului .s-a modificat ÎnQ:-!Jtât, '. rincipala ~i, daca 'ea este
,
,
"
~adar, iubilea esteA$truc:tUra,P
I~cil can nU ~or avea urmiiri catastrofale, -
~
Încâka<;u!D n", nUlllai t1Qpiii de tapte...t\OuA am ci .§.i.cei de un Întrea g a, atunci celelalte
,
.
a!l-doi 'pr.ovoacii loviNri, ~ioenel8etica, Omul' s.-a:obi~nult Sa co nsulere Ca lUbIr es
x este una din triiirile sale,
,
.
.-

celiilalt;la;felca ~ lUhl4ii, ~i sedistrug,. ulUll. pe

, de care poate dispune dupa bunul sau plac, ,Este., 0 conceptle .
" " gre~itii,
'

A'
.' M~"uitla ~fe~kmele ~i'yjd un purernic.deochj Iubirea este acel mtreg a wei ,P arte suntem, ea Îmbrati~eazii ,

pxpvocatde unbarbat I>loltd. Virsta .zecelllli.Eu!l '

Întreaga lume, 1ub'Ifes ~I Vlatam se diirUiesc .;,n-avem
.. met.
. un
colegde fe
clasa.Ce'e. ~ a1ege ,de oopiii J!~tricindvpr d(ept sa. atentiim la '1 el', c'ind
,
Însa În noi Încep' si t1'/.UIl1
gem
am, distru$.barier~e' Wensive fi copiji noJtR aucrqtemari? .Noi -sim.nrile mlcu ' pro P netar~lnOlm
' lUt
.cepem sa ne distru '
'A

ll1P~tenit,!I~e 'w " - al e

.

dIS'trugem ",pnn aceasta structDrile spmtu

,

structlui . deformate .1iJecâmpt,Wi.

'"

dragostea,nOl ' . ,

<4/botiÎÎpâ!1desc?(e 'se. va
alege de psihicullcir ~ial qQpillOflor ,dacii:ei' acum, la aceastii sup erioare care ne leaga de Umvers, Noi
. dispunem de ceva care
tTagediivârstii,Încep si se:atacebioen~etic unji peaJJii? aI-
de fapt nu este propn'etatea noastri person a"
...
.
,
A.deseori câ!1d lespun ciamenilor: '
,

"voi lIt&iniibUfÎt
dragostea"; mi ,se ri.spunde: ,p", niei macar În De
nu HUll iubit". voi Cauza a VI/-a'
Ne-am salbaticit f~arte ~ult mA ltimele decenii ale istoriei
A

fiecare data mi vid neV;oit'»il exp!iQfaptu! cii drasostea este un

sentiment U~~icii noi trebuie.sii.~prin ~elegem lucrurile cele mai
noastre ~i,'din aceastà cauza,nu Ill,
el ~.cii el trebuie sa
.
,
'

se . Împrii~ În.. lumeaÎntreagii, Este iubirea pentruÎntregui ele!mentare. '

organism' alciirui nume este Univers. Poruncile de bazij ale '

Multi dintre nOlpot da un ras puns coretetla Întrebarea:
Bibliei suntJegile lumii spirituale,<caJe acpunii bioenergetice Ce-iaceea hrani?:' ,.' "

asupra oamenÎlor. p", acumcâad marna jigne~~ Pop Cl.lvâ!1t, "Hrana influent~ -Am pnmulr
" ând, structu rile cânlpului uman
privire,gest, nemaivoi'bind de fap~ copiiJor siii,.ea nu Întelege - la fel este ~ omu!. Am testat sa-
~i ~a cum es:e ace~sta mfluent\
ca initiazi Încopil un progr,am CirQpeste UII an-doi pO<ltesa-I viid ce se Întamplil. ~ bloener:ul ID timp ce mânciim ~i am, ~ost
Împinga sub ropJor unei ~ni sau sa-i detennine 0 boaJi grava extrem de mlrat afland ca 0 asimileaza hrana pnn pn~a
ceakrii, Printr-o' alimentatte corec poate fi vindeteat un om m
ta
...
J
 1.h
1-19
,
. -'~'~~fie jncOrectàifduc«rIa'Pièrzanienu '- .. .A "
1I1al'pufin ,Stramo§l1 no~tn In4ep iirta'P erau. mult mai de~tepti dec~t noi
decât conceppadesprerome ~icomportament. ,
,
, " cand se mchinau Anamte
A'
A
1 d e sacr lficarea animalului cerandu-l
.
A
",~ra spus' Dumnezeu: iatâ, V::"arit
dat tot Celuide ierburi care
'

iertare pentru.fiaptul ca erau nevOlt'

, 't; sa-
.
- 1Întrebuinteze , ,
la mancare. .
1
Îm~tie~âmanaWCâtasegise~ pe intreg Pilmântul, ~. tot Celui t 1 negative,pe care acum nOl 1e
de'~._e,facioade ~r8spandesc BiIninta si. . În acest fel el blo.cauconsec!n,e e ,

În "Bhahawat.t'1ita" se interzicecollsumarea w11e:4e'Mmi".

hranei care. a stat . Înghitim rata sa ne pese."
,

mai mult de trt\i oredupâ. ce Ii Cost gâtita: esre 0 manii,,murdarii" ; Înmnte nu Înlelegeam d e ce 'n l cultura populara exista, ,
,

, ,
fiindcael\ e buna doar pentru -trup;oÎn,ea nu se mai giis~tenimic interdicti a de a 9iti , În timpul mesel. '. '
.
,

-
Reiese ca manc. atul cu çartea
.
sau Zlaru, 1În, fat-a, sau mâncatul
pentru suflet. . ,

'zbaterile olitice ~i familiale pot

"
"
"
Înindoism exista nofiunea de "came nec~erii". Este vorba
,'de carnell'carecontme sange ~i~i1Use folose~te Înnici Un caz la '
, În fa18 eeranulul teleVlz~rulw,
' -t:raumatiza sufietul omu w,
Pex;.'
~
ca În ti~Pul mesei inforniatia
e aCest fapt este bazat ritualul
gatit; De ce'?rSângele. estepwatorul datelor despre viata trece liber ...
:, Împ8rta~tnl, ad Ica
În su"con~tJ.ent.
.
~u
nerea -
_.;..
10 contac t cu Divinul. Daca Însa
A

corpulur fizie, În el lita toata informafia privind bolile,simturile ~i

'preotu l 10 t'm
, A

1, pul Impàrt~tnl - se g andp.te

,"'V. la treburile sale
triirile emofionale pe:care le ÎnCearœ animalele,la taiere,' "

~'cU
'Divinitateanu se.reahzeaza.-
;,. Pamânte~tJ.atuncl contactu . eputul
A
acru ceva omenesc
,

"
r
"
' fiecare 010 c:.XIS,
ln ta un sufi.et mc S
'.-
Odata oremeie "m~a fU$I1t,!a .
analaez motivele ~i ceva animalic. ln stare nor m~atrupul trebuie sa pnmeasca
,
. . : p iritul de la Dumnezeu,
eomportamentului ciudat al copilului unor rudeeare
'

avea ~apte ,

t .S
. hrana de 1a su, fie,.t sufletul de la SplA,
,

an!. . '. ' ,

.
" .. " dmacestevengl ' ale acestuf ~Ireste
Copiluldejafuma, se ,simtea airas de alcool, Încearca sa ' 'Excluderea onc..re1l\. .
,
. . .
l- lar. Vlata bazat..
. doar Pe Principiul primitlv al
flirtez!;cu<femeilemature. Înel nu-i nimic eopilarese.Întreaga lui inadml sib1a . .
' . W
' ,
' '

ÎmbuibiiriinUffim a trupu w ara 1 la a da atentiecelorlalte vengt,

puritatese rem&rcii printr-un incredibilpragmatism În sensu! cel . .
rep,"" zm ' ta calea
,
, ,cea maisigura spre regres., ,
mai raual cuvantului, Analizez eauzele. Top parametrii spirituali "
sunt eXtrem'de scazup, 0 situatie care Hl popor se defin~te prin
expresia"iI arepe necuratul În,el". Vinovat este tatiil copilului ~i
nu la nivelul karmei çj prin modJli situ de viata. .
. sunt
Patametri gândirii, divinitatii ei ~icomportamentul tatiilui
foarte~cazuti. E chiar dificil sa'-pimagine1;ieumpollte triii un om
pentru aavea parametri atât de rlegativi ce trebuie sa faei pentru
a distrugecomplet câmpulpropriuluicopil?
'
-
Ce-i tatiil biiiatului? 0 Întreb eu pe femeie.
-Locui~telatarâ. Este miicelar. Taie porci.
Verific nivelul agresivitapi subco~ente a copiJului. Este la
zero. Îiiseamna ca tatiil nu participa afeciiv la activitatea sa.'
1. .
~
Dar Îi place sa beasângeIe animalelbr,Îmi spune femeia,
Acum totul, este Clar. Structura câmpului tatiilui, ~rin
intennediul sângelui animalelor, prime~te informapi privind .f'
suferintele aces'iora În timpul tiiieni. ,
,
 151
-/ . .,' ,.,.

"l'
fil.,
'Da~ an~ e~h1tia o~\~lor, vii,pc, Piirn&nt,se po~te
,<.T,
-.if' f,
observa 0 cr~e .1\ vit~ei ~efe~pa _progno~or~l a
1"
diferenti~obiectel% -lnttnlp mtrucat, ivn~ de, realizf': ~te
legatii dein,divi,du~e,dede~area dÎ,l1~dlU, ynn ,\I1W1fCII
'.'\',ù"
unitatU câmpurilor. Principalel~ progrlUl1e, rasp~~toare pCl)tru
CAPITOLUL IV . stacea fizicaa,obiectelpr y» ~nevn $Jnt f~e;zentate de
structurile infonnational-mergetice,y,AnaliZil~cCII~r~ pemute
elaborareauner prognoze d~l de eXaCte ,ale vut,?ru1~, ,..
tç~poral
. Q,qie~~e!e vii~i nevii, au ~o~a.~orpm;:ti#9~1.
,.."'"' Corp~1 ,temporal se rea;1izeaza ~n cel,. fi~c pop. ,lntermeWul
-ge I\~a. pute.m ,.yorbl
"
câmpurilqr iJ1formationat-energ~tJ.ce.
despre J?rezenw. progu,melor, ID,fprmatt~~ ,<te CfPst~~ .~
o\jieCte!or nevii~i d~re Inter~p\1D.ea,prograrnelqr, genetJ.ce~,
Diag~psticu/' tt:hnic
infQ"B~onide aleobiec~lo~ vii.. . . '. .', ,.'
Aetipn,ând,asupra ,S~tunlor \nfQnnapv-~erg~ce? ,se.1?~;He
"
schimba. starea ;fi,ZÎca. ~ çOQl!1°~entul.or,I~~ oblect.<~A,e
. ~pr:ezent H acumulat 0 mare c.ntitatede'fapt~ privinli
asemenea se poate Pj"ospecta vntoru!, ~9~la;!.f ~1eclfin,e%1al
pr~l~ea, pr:ecisii a ev\Jllimentelor viitoare,a. comportwii di~ostiCl\fe;a de la distantii ~ico~ptia ()bie*lor VII~l ne,YIl~Pf
obiectelor vii ~i' Mvii. Mai multsau mai putin sin!p!ustau' det.erminate de rne~l ~a explJ!l. AstÎel, p~8!"anwl
Jucrurile :referitorla obiectele vii. Comportamentllllor poate fi infom,tatio~aI..Serea~.la- nivel~c, d~. trebufe ~,.,e~ste ;~I
'"
anal~t, generalizat ~ pe aceastA bazà se, ,pot ernitepFPgnoze mecanis!nuI Înyers. Ac,ea:ita ~te, RPn4Ï\1a oo,Mgatooe a eJqSte11tei
precise. Pentru obiectele. nevii 0 asemenea metodi este
Uniyersul{U"J'fin urml1fl.\'~rÎFe obie~ S'i ,poateJ1111;lSfo~~ ~a
inacceptabilii Întruçât acestea,"În Iwnea fizica, cel putin la prima nivelul câlnpuril~f,informatlv-energet1c: p~n .~er~Jw 111
vederesuntlipsite de comportament, de progrartle de realizare a ,
orice punCt al Univ,ersu\Ui(d~ar~ ln camlj~F1I1ti:'I1I1~!-\ye
modi~cârilor structurii, de dezvokart} În tinip ~i spatiu. Într-un lipse~tespatiul) ~i se pl)~t~.re~ dW nou la rnvel fizic. Ac,est
anumlt Interval de timp starea 'Ior' este rezultatul actiunii fizice principiu stii la baza telepo~, Mfluentareaobie.ctelqr:~e la
asupra lor din partea alt()r obiecte. Cercetârile mele arata ca distantil.,În 'particular, a nebu!o:l1tiiplor.. .,' '. '.
Iucrurile nu stau tocmai ~a de simplu:, programele care Deoarece particularitiitile climati~e, geQcl)iffilce~l. ~tOl}lI;e
..
determina soarta obieCtelor nevii exista. '
, .ale Piirnântului ,sunt conditionate de .procese!e
Ele se formeaU ca rezultat al interfe~en!elor câmpului unui - 'informational-energetice, .mstii posibilitatea exercit&riiinfluen,t~~
obiect individual cu câmpurile altor obiecte. Aparitia unor pnn' eforturile volitive a!e. omulu~ asupra,evepllIlente1or ~I
,~ programe genetice ~i dezvoltarea sistemului nervos ca set de obiectelor clinlumea ll,u;on,plri\tolll'e. ., . -. ;.' ,." - .
~ programe constante ale obieetelor vii a permis accelerarea .
Zona çata.cliamelor
. d eÇllfe ne apropiern,dov~enunw:nal
realizâriiprogramelor. câmpurilor la nive! fizic. Cornportamentul transfofrniirile ecologice dar, ~,defonparea Stl:\1ctuolor
obiectelor vii se deoseb~ de acela al obiectelor ncvii doar prin '

informati<>nal-energetice ale Piimântului. ln pre,zent omul,

. parametri 14'rnporali. Pe.ntru intervale mari de timp aceastii Încercând .sa controleze starea vrerni~ sa-~ieJ(etClte.,int]uenta
diferenta dispare. asupra ,obi~or nevii. se fiisfrânge, În mod nejpLtlv asupra
 151 153
.
, ,",' ".."
'f, ..
;' "".,' ...' ,"-'~;',
'''~:')''fO,;'. ""uiiili,:i.,~"."'"
SJStein~'.~iriii,}C!n1\it{UI' fji~j*ii'Uli~1Izi am decis si' ~z enc~teIi testârii~tr-un. dpmeni~ nou
" stnitturile ,i?fbm,t~tiotuil-,energeticeale, Pimii1ti$i, Testarea ,
pentru mine.,Mis-a pr,pU$ sa gasesepe harta pepmsulelC?IDeea
~atl ,~ c11iar,'$1'.nemulfumirtià 'in ',IegÎ.tUIt'~éD,j.eaVretmi I~rile favorabilecu1.tlviilii vqei de vie, Am .cercetat cu ~Jutorul
~trucfurilel'~~~!'i~~~~~~~,fi~l: ,pe cadrului, A.ceste locun erau ~puse de-:a lungulcoastel, lucru
&f:wt:~~~~
,
Labaza ~turor ~rce~lotœre prives<:obiei:teJeVii~ nevii
~
cenfinnat de \ID lIgI'onom care a fost de fat!. Dar cele mat
fayorabile 10cu.6 pentru product.ia de mere, dupa datele mele, s~
ti~u~e sÀ stea oiiialtâ precizie a, dlagnosticmi '~i' 0;' aria1izlla ~uin e~ petUnsulei,departbde.tarm"fapt. co~at
poS!bilelotconsecinteale intervenpilor,' , celt(mat favorablle
deasemenea. "AIn fnceput.apoi s1ieaut l~e
, ~et~deletrad*onale ale dÎ~gnosticirii' 1Jleclinice,de regela,
, pentru ~e~men~tl" unde s-@).!p~~ c~ate ~a ~l ~rul,
.~, ~unt ~n~ntate,spred~coperu:eadefecte!ordeja existente,
. ce
m.:am'uitat unde e mai bine s1i se construJasca sanatont, ~n
macpeSJbile dm ~um!te' mottve ,observatiei ~ aparattii#" Iq(:\.Irisereco~1i, sa se ,trateze anumite poli.Au f~st o~\1~ute
,
~ec~w:~ .~erc~or structuri~' câmpului 'da ,posibilltatêa constructiile ndica!e ,

nWte rezultate foat1e. interes~te~~o~

"
preZlceOl vlltoarelor 4,eformatii' fizice ale, obiectelor intru~ât
c~denta ,eveni~ent~lor. la pivelulfizÎi; se aflaÎri prograniul
Jnaintede rewNVa din1911,m specialvilel~, eral) amp\iiS~~
10cUP.eJdreJII 4efavorabilePent(UsWtatea
,desttnui °lIlulUl.
~ k.
cattlPul~',~~~etltelor niveluri ale programelor câmpuri,lor scbimb ~Ie Înai.multe din constructiile 'Ul\enoat;e era\l ~~Iasate
0 nstrucf<>~ mm a
as~1i 0 maltâpreclZle a prognozirii, Dar cUm diagnosticatea În l o cUri netav mbiIe", ,probabil C inainte C
° >~
I?Qlrile '

~ w iinto!~ea~a 6 'intetven~~ ~'O intèracpune cu câmpurile ~ po~te. ~ ullde. nU se poate :c,onstruJ. 'l'
' ,
'
_ ,

'intuiti:v uv.de
,
,

, ,
..
,
..
,
:,.. , , ,
,
,
,

-
" "
' - ' "

°9Iec~~I, ,~cl ~p~rat?rul. lIte ,incâmpul .sau" 'Prograrne nefavorapile de obleet erau IiID;plasateC\1I1lttrel~,..
parcurile s~ "

dlSt;uctJ~e ~l autodiStructtve,1 ele pot trece in câmpul obiectului ~..~e.~~,~~~~~~ cat, 1:~er1~
neVlu, ~1, s1i, cre~,. condipi. pen~. distrugerea- aC:estuia, !lWaU:de,r~~;up.;ÇOnfoJ;tbio.energetJC'~ .'. .~~
Mec~mul ' cupnnde un progmrit-replic1i
~ut~regtatii cârt!puri!°r p~~lo~pare, ~~~ celemall~uItepoli.mçIYsIV
~ c1i
, de,..dIStrugere a '~ptrat6rului.
,
'De aceea actionarea asupra cele can~e ~i l-am gaslt. ,Aceste.cercet8.riduf~ld~,
?biecu;tor ,/ n~yu ,~r1n ,. intennediuf ' ,'structurilor '~p~ ~.jp;e~,~tro tr~~ 10~tot\lQr: eX1~~
Ipformativ-ertergettce poate fipenculog petitr6, fntreaga omenire ' :~nefa;om{~iOiie~voi.abile ..$i1}u ~ Î1ll.ega~l~ mel
,
deoart:Cela un ~em,e~ea ,mveltop o~el1ii sunt egali: '
un, fel. de, fort)1atiUtiigeoclilinice sau geotectomc:.~est
,îrt ~omemul, dutgnos~clrii ,tehnice ética ~peratOrului, mecanism. in:ti!:Ste deoeamdatâ neclar ins1i ,el ~ ~ are
pUfol'tatea,.stru~~rilorJw:mlcesubco~tiente sunt .Ia fel. de influent! asupra Vietii oamenilor. ,1
o~hgato~lI.ca~1 m cazul diagnosticirii ~itratirii Utim bolnav. Un
tllvel~dlcat al agresivit1ipi subCbn~tiente in structurile. , În C9meea zonele favorabile ~au dispuse sub fonna de pete
~) mfo~\1onal~ ale om1Jluipoate determina Într-un viitor apropiat . .
iar În Pe~burg situatia a. fost tu totul alta. ", .". '.
0 Sene de ~atastr~fe globale care nu vor putea fi stiivilite prin în 1991 ~. tnine a ve~ unprofesor de la InstiJ;utulPoliteh~c. .
cre~rea mve1ulUl de ,pregatire tehliica a, personalUIJi de Îl interesa metOda mea ~i II}i-apropus s-o .utilizim În ~ostttn!
exploatare, , Problema ecologiei spiritului esteprlmordiali'i caci tehnic. El se ocupa de cerc~ În domemul ecologtet ~ ~orea desa
anume ea det~na starea mediului inconjur1itor, . efectueze Qserie de, exPerientC pentru a se ~onV1D~e
, enzorial,
'studi.,'ului extras al stiril bazmelor ,
poS!'b1'tiih\'
'
lli"'e. . pl a
,

d 1d-
hidrografice.,Astfel de cercetâri se taceau deJa, s e pot, ':
.

. Prima , 1Ip1~~are ,a . testârii e~asenzoriale În diagnosticarea

oblectelotrteViI a avut loc 1\1pnmavaraanuluil991la Ialta,' Eu' detennina' depozite de zIIclminte subterane nu survoland °.
 .

.- 1$4 ,l,
.1 .'
155
(,'. '~'
! ','.
' " z dnâ,Clini!Rcea'Uri'He1fer
an.tIJIIj~ ' ,,' , .
pe ,~I 'fu.pa .!o~ografiisau Verifie. Rezulta din nou opatâ in mijlo~acului.
hana. Amluat ru~h~~ am ,<,
, ~ut$~.~e règiumqt am tncepUtsii Am intocmit un prQgram confprm caruia doua. luni a durat
1u~.MCeiCe'7'1' ta!.Nm in pnVlrtta pol n,am . cu "fosDor. E u prelpcrareadatelor primite. Ceea ce am Iacu.t eu În doua-ttei ore,
\.. lL.LL'.u...lt_" '
,colISl"". mu ca maXima'co" ", ".
, ,
_
,

ncenttatte trebwe' sa fie la gurile . '

'

În conditii normale seface,Îndoua-trei lu~i de l11unca.Când am

ca era e cursuI,supenor.
,',' ,
ftiiviulÎli ÎllSIi am constatat ..

',' ""'" '" . P al Neve!,' "

lucrat pe harta, cercetàrile privind poluarea cu fpsfor Înca nu se
Ace~tIuCrli'~a!mtâm'
.., ",. 'or ,P ta'.t ~I ln CazuI azotului Cauza 0 ~nstit1Jle
' '" " efeetuall, Ma! tâ.rziupe lacul Ladoga au ilPiirutvasele d~ cercetâri
fi
,!iptill t~1 ~e' cursul superior a:i-;eJeN"eVet z.'.""
. ~"':W , t' fosforul ~Iazotul hidrografice. RetuItatele cercetanlor lor au confirinat cii poluarea
3e ee cânipüIeund~ 'H'. '
., . , a~cultura sepractlcam mod ne.:.!;'t
.
î1\ maxil11ii(;Ilfosfor.,s~ gasea exact În locul indicat.de mine. N-am
!.i.;,"-".'i.rl! , f>L1jen.
.'-Ut"'" ,Nevel stint locun unde "V~,
ni lui d'~,poluare ,

cIJfusfoqi
" azot avut. de unde lua ipformapa fiindcii n..oavea inca nimeni., ,Ani
;~~I:ade pNn~là ' ".. '.'
tucratnumai cumetodeIe bionergetice. COIlcordanta era' În
~~I'iie'~p~'~~ÎÎi:pp~~~e
, &tfel \le'~i'c\i'~F ~p~endlcular. pe firulapel. ~ ~ou..~ ~~oati'lent.Existi 0
propoqie de 80%.
:L)J[1"" ", ~ii;curata le sunt cunosCUte s"";';~I;-";I' . '

.
.t;':-v~or1nsa
aeoc...uaUnü'~eÎiIcn
d"'" '," "
n,nP~d" e,'Ca~ l!~anfleiI?r.PeSte
" hOtare , Rezultate, .foarte iutet'esante au fost obtinute ~ În cazul
" ÇerceWbrii' 'iitisenfual:
. 1It~u, 0 da ta "et1ectul a et rate "' ':""- I stabilirii locu1uide infiltrlu-eaI apei În sala "Olctiabrskii". Eu am
1L .;" toate cal 1 r, . :,/~o
_ , '

"' ' '1JuUl'ii

,,',

"cu,
'.'. p" , ,,
, ,

,1I.~oe, ,' , ,
,
'
:
' ,

ee,. tI'ebuia $i fie 0 Poluate 'foarte

" ',"

cemt un plan al silii ~i ,am gisit locul unde trebuia sa fie

~
,, , , ,

'rli'.1-"rn; ' 'ca<Arif c'

", --
, ,

,...,":;7"~i'
Ne-fa'deveneiiciiratâ'''1'~
Început ln\>'esHmu'ea
, ,

.maluril
.or: Aco1bunde apa, in
.
"
'
,

'
,

infilttatia. ln câteva locuri indiCate de mine et'a deja pl~ul spart

trecea 0 Parte ~<1, Inelulw -".' IUI mal
"

'. Co "',
.., ',. 1avo ral)! ~i se efectuau lucran. 0 parte a zonelor avariate Ie-arn descoperit
. "!
,

fte" , n tfu' tt wu
"'
)
' ': oatnen
""' ' ' Or .
~;
ln s ,:
uuo"LUJ<1energ ,,'"
,. , , ,
,
,
_ " _

""
eti<:i a o-m.",: est Înainte. caacolo ,sa ajunga infilttatiile. Amfost inttebat de unde,
'

t." , 11 , , , , '

,e
,
','.
" '

i'~="''';;&.
p.I1I11<1\1UUC, ,'"
specifica Speci4lizaU'" '''? ,

"" ,

"
,

°
'
'~e' În vine apa: .diri interionU,sau, din afara cIiidirii? Am sin:4it ca apa
:r~~p#$i~6 are '6Înf{tieJifa'b::ce;~ereallpe~
,., "asupra iocwtorilo't,dar vine'liin afara dintt..o !f,éaviicar-.:tnlCe la:t;â1iva ;l:eci..~metri de . (
extsta ~Izone \\uptea b
'a'sei1i~et;~ sUU'
_~e pen~,~ filb'tUite: $iaceStea. siint de "

. sala. Verificând, ttaseele cana,lizirii vedeam clar CUI11 curge apa,

jj ~to/,i, tnerar e. La: 'p ~ burg'-r-. I.;
,'

.1..L
) ,",
.,".", ~uv , d e
"""" "d , ,
,
,
, in cestare .se afta tevile, simteain in mod fizic comportamentul
, ...'" ~-' ,

,,' r"tS ll s-a . crlisC opent exIStent.> un or - sUU

.' ' v ;
,energetice "
apei În locurile de bifurcape.' Puteam chiar sa preci1;ez~i ce metal'
""
irtel/U'e'foarte~p~ 'fu~' ,~ t", ,

. gate tlure ete. ",

se aftiiÎn apa. ~

."" ,'" '" ".. ' " . '"

'

. ,." A "" p'""ot

,"
, cWilasemenea, cercetiri fi utile n u "n umat Pentrumirte ,acesta era un domeliiunou de cercetl!.l:e,Am
,'"
c6nstru).';.;a
"
. ,'" ,pe, ' utru '
,

vI' '-"1.. . ;;"

lor Be locwt,dar
,
"Pc" ,

=ere " '

'

~ penttu" pr~Iectarea ""

,mteleieâte de ~or pentru omulcare c\mo~te metodatçstirii
arnplisamentelorpentru obiectiveleteh mcecu
"
"
un gradndicatde bioenergetice sa treaca de la diagnosticul medOCallaunu! tehnic.
perjC\itate. ,
,Analizând rezultatele diagnosticani, amexplicat ca nu exista
. r"~
"')
" Éfapa.urm~a'cons titw'i..o' in' 'Vesti'; ' ,:
nimic mistic În posibilitiiplemetodei. Este vorba doar de
~' Lad' oga,
'
g, .""" "

LacuI",
~
, , ,, , , ,
o--G _ ", ,
, ,,
,

:
, ,

'atapoluantâ
, _,p
~otar~,m ' "Lad9~aformaunei IiInbilungi manifestarea unor legi inca nec~~tient~te ~ineÎntelese demultâ
,&i'Yârfui"""'c~
, $SCUJrt,
,',
.,
lar tea cu fost'or are form a, 'un,el p~ de cemeala
" .Iume. "
,

"
$Ï,~-~t\1iitacbiatiii;1:b'ntt'ullticul'ut ','

' -
J," ,
.. ,L ' ',L-->
UtlDa' pe '"".',', ah
care deSeltat-
,

'

o spun e' ,Pro1esorul, '

,.,'
l'rincipala ,ttasatura a. diagnosticani bioenergetice .constâ În
,'" este
' i este ;';!;.\r.:.~"
I!b~oIut't:Orec~' ,~, ""

<11f~de ~
'"
.', ,.'.
Volhov pe" IIIaIurile
, ,
caruÏa ,es accea ca eu lucrez nu cu obiecteTefizice ci cu, câmpurile acestora,
at1i<'"
yu, combinat deconcei1fl1ite P ro"
:"sO,vh62uri. Oh, Vblflo'VadtJclo'"
,-
.tetn.ic:e, foarte multe iar.câmpurile con~ 0, informajie muIt mai completâ ~ mai exacta
de ~?t. decat obiectuI fizic Îns~i.
FoSfotuI
a: trèbUi &1aiba ~ elfOrmâ'd~~;:~:"..me~
,.
J
 156 157
' ,

ÎnseatAna~' se putea 'prevedea clin

'

La nivelul final' câinpuriloTQbiectelorvii ~ nem au acele~i

,

Intamplat laFernobyl? ,tImpceea

rn-a intrebat cmeva:
'
'
ce s-a
caracteristici,interaCtioneaza.,iDtre, ele,de. acooa orice gând
,
"

- Testanle aratil: cii inca cu doi 'in' ,

, amte de accident,
an: in' negativ,orice traire sau purtare are lin impact asupra obiectului
campul Centralei atomo~electri ce 'd e a Cemobyl au apirut neviu putându-iprovoca prqudicii. ' '

.deformatii ale structurilor aee,s tuia care au dus la catastrofii,. "

' în interacfiunea, structurilor informationale ale obiectelor

- P0 t fi ,,','d',eplsta'teposfbilitiit;1~
' '
... e
,
e avane' la: once'' te1ltrala
'
'
'
nevii, progresele distructive' pot trece de la om În campul
/atomicii? 'i obiectului rieviu, De aceea.: aviatorii,operatorii centralelor
- Da, Însâ' eu acum'nu pot' ad once c~trala atomica
.
sa" . "
.nucleare ~i alti speciali~tiÎn ~ectoare de lucru. de mare riispundere
pentru dinucam 0 karma destu
I?e~ml1 bine de I1n an trebuie si fie oameni .b).l'\lÎla.suflet,sa aiM 0 va\oare negativa a
fac eforturi sustIDute pentfu. a ~:~c~:~a. a, msa mvelul meu etic
~~

;
itidicatorului- agresivitiitiisubcon~tiente.' Îp caz contrar, tara sa
subcon~tient
, nu este des tul de nwcat. . ' d()reasc~ acest lucru, pot declan~a situatii de.avarie,
ln '.dlagno,sticarea
" oriciirui obie ,este neces~a
.
intrarea În '
,
'

Cr~tereaglobalaa agresivitifii iD structurile subco~tiente

contact cu acestala' nivelul ~C\ pu I}l. Daca, bloenergeticienii ,poate crea
ale ,omului influenfe~a energetica piimântului ~
curio~ivor Încetca sa diagn tich~eo, '
centr~iiatomo-electrica ~i 0
'

conditiilepentru aparitiaunor situafiicatastrofale,

dupa aceea vor chelicom o:e p t, sa nu se, mire, Dar nu acesta-i ,
Toti bioen\tl"geticienii,
vindecatoriide Îtlal~ clasa au un nivel
lucryl cel mai important.
. " foarte sciizut cie agresivitate 'subco~entii pentru ca Rltfel
~trucât câmpurileinformational- '
enetgetJc~.sun~eterogene ~i intrarea Încâmpurileinformaponale ale Universuiui ar fi foarte
de dlv~se subnivele, În protl!s\ll diagn os tIciri 1 0
nu am ""'HI ,
blectu lui dac,a
"

- peribuloasA. Ïncercafea de a mari numirul bioenergeticienilor

""""' a .'
", ...~
sufi" clent <no,pur! 'a4u ce un P""
, , , ,

pot -
"

reJUdlclUprin
,
, '

' prin ~etod~'mtensi~'f!ra a se/ua Îtl ç:onSideraree.aitiitile~ce

""n, ciilcarea S tructuriicâm pu lw
,
'-. '
"
"
""

, ,
' ""lectu
~" lUI' res p ectiV~l ,acest lucru
, ,
,

'
,

ale .acestora; poate duce la rezultate negative,

1'. poateavea uf! sflir~ittragic.
" " , '

Subcon~~tul onwlui controleazi ÎntJegu! Univefs, dar este

" \
. l
'
'
deosebit de puternic cOlili"olulpe 0 raziila 'aproximativ ~aizeci de
Ditectia ,'ttnei' Întreprinderim-a.
.
ru gat si teste z ".capaptatea
'
metri În jU1'l1!omuluiund,e are loc interaqiunea~i',.entaœa
profeslon , alaa lucritorilor . ,

B10energetJca Permlte stabilIre8 pe tuturorobiectelbr vii ~i nevii. Chill(~i ~tile: care se ~esc În
,

. '
baza
. SGl'1sului a 10"'ot0 grafie sau ,'
,

,
,1 nu numat a c
'al' ltâfl
- ' 1or pwfesionale,
dar ~i a$Abitati~ destinului' ~I' de asemenea reconstituirea Î ..
"
,
'
campul proxim permanent al omului:,ofera subcon~entului .
. n tre gl1 informatia confinuta Îtl ele. Foarte activ are loc ,asimilarea
infdnn tu
a,' " 1egate de Vlata omului.
, mformatiei intimpul somnului.de aceea este periculos'rle finut la
," Am efee;uat testiirile ~i am " d ar r~oman~iirile ' de rigoare
. ' ' capJlIpatului copiluluiliteratura politistii;
~ vind comp atibilitatea ~i formar ,ea unw colectJ.vde Înaltadasa Campul fieciruÎ obiect viu ~i neviu confine mformatia nu
}ŒZultatula
,

, ftOSt '1nsa neatteptat" . du a' untImp

'
, ,

-
oarecare '
(,f

numai despre obieCtUlrespectiv, dar ~

ÎtllegatUracu ceea\ces-a
muncitorii s-au at~at atât d e ul't de ' munca P"
lor Încât au incetat Întamplat in jurul sau. -Structura câmpului oriciiroi inciiperi
sa se. mai duca acasii'. ~Ormeau la SeTV1CI provocând
. "
.
'acumuleazi informapi, interacfioneaza.cu campurile noastre ~i
nemulp:unirea so!""or ..a multealtec<implicafii familial. '..-,'
" formai de, 88emeneafu e. , actioneaziasupra lor: Omului care se cearta"intr-o camera nici
'î. ntr-~ ait coIectiv .
UrIna testiirilor '

miicar nu-i trece prin minte ca acest lucru are un impact asupra
blOenergetJce eticient.,... muncll ~IprofeslOnalismul Iucriitoril "',.

-' cu Rluit capacitiitiIe

depllflt or au sinatiitii tuturor celor care se gasesc in ea Îtltrucât are loc
' condu catorulw
- " ~I lucratonl
"
..
aucerut acumularea de energie negativa' de catre ,. structurile
schmtbarea lui. . '

informationale ale incaperii. '

 158 159
'"
'.
, '
Cindoin6I distruge prin triirile sale emoponaJe .
structura
câmpului, unui, obiect, asupra 1wse?I,. dr eaptà un. atac .de r8spUlls
' '.
Odata Jn-a rugat 0 remeie 8-0' ajut si-~i giiseasca un liinti~or
de aur. ~ era foarte fromos, ii .plieea mult, insa dintr-o
"

Structura
~ .. unui. obi. ect ~Vlue la fel de autonomi'. ca, ~i
structura câm p uIw unw oblect,VlU ObiectuI n'eVlUpoate acpona
,
data a displrut nu Se ~e unde. '.
...L''Nu ma ,ecup de aSeD:1e11e8 probleme, i-am r8spuns eu
..
asupra celui viu ~ sa faca schitnb d'e itIDormaPtcu aœsta.. femeÎÎ, dar dumneavoastra trebuia sa pierdeti Iiin~ru1. în caz
.
" .
.
. contrar el v-ar ti provocat nep1ieeri. în campullan~rului exista
- dQpiiord
. Odata. e de consuIu$e mi 8-8 opnt~,
,.'

.
d~i e ra un puteniicprogram de autodistrugere care putea ti dechl.n~atin
ÎDco rdat'. Mi-am &dus amint e ,e
,
,

, d Ufi HelI er. am pout

. ,
. .
,ceas uI' m
' ,

anwnite conditii. ' " " '

.
,
, ,

mini ',~ ela ÎDCeput... ron"';oneze ':

Mec aniSnUd de decl~are -

Femeia nu' 111-11,crezut, dlir peste 0 ,siiptii.mât1aa venit din nou

'.. ~:"
;~existi,
.
ÎDsAicum
'"
cii11tpul1Pclin
fim"';n
~~ceasuIui
Am
.,...,neaza..ÎDœput
~iam ,6escoperit 0
siistudiez
. .}~~
, ,
, ,
'
_, ,

la consultatie'~ mi-a poWStit plinide uimtre :cii liinti~orul a

. putermca spartutB.
a acestul8;' Poo urmare triii le lI°astre emop~e
aparfinutinainre une( fernei' care, Îh timpul blocadei
pot deforma - . Lenirtgradului, a vrut si se'sinucida. Liin~rultiicimicarnu era
. ,structura câmpuIui'~' b"
0 lee; I1eVlU.~ in,~ fel si aiba la gâtill el ci În camera, ÎIlSii:infomtatiaprivind acele evenimel1te
intluenti asupra Ob~ - . ::. Îrldeplirtate ~a tixat ~iS-8,'pasttat În camjJUIobiectu1ui. '
'
.J Nu de muItrili.-a teld-OI1at' '" . "
.,piri~tilor.1i H' stricat televizo~:= :œ.~, nu--a $pus .ca
luÎta.fuarte des la La una' ~in consuItapi a fost la mine 6 femeie cu 0 eruplie
eR1ISIUnt~Ireaotiona violent!' ,'. ,

tel~ven~~e.ecoQ.o1Il1.ce ~Ipolitice alei'gica. Cimzan-am depistat-o dintr-o- data ~i prima ~ediIita a

din Jara. ~câmpul ruIw $1vid ci este deformat de fust dedicatiiÎmbuniititirii stiirii' ~nerale. La Il doua~edinlA
progr'ame'deuri.i, .,

," . .
feineia a:tiCutobservatia di, deoCa31dati,.nu simtenici un' fel de
~
,

ii,spul18:taWui::i. ,..' .. . ameliorare. Am continuat eàutiitile ~ .am descoperitci aletgia ii .

.', ""
"""'ldteIege
'. m. JU~ tii~ eviu:televizorul, ca'." este provocttiideplari~1!i ca boalase mimifestii.
mai putemic
fiigideruI.'toateobi~tele;:-'
eloip t1Spw1dcu aceea~ . 1, te porti urât, cu ele,
mo:::;' .~ .
atunci când feffieia
. este llcasii. în ~care!litii parte' ea Se simte
bine. Ath tugat-o sa-n\t d~eze uri plan al apartainentului.La
. T~s-a mirat peste miawii:
.,
buCâtirie, lângi perete, Ï-am indicat focu\ unde trebuiau'sa se
""'~'
.tel e)/lZO' ruI 7."
Al1'I . eu:ap .fIUteri
, .

".-'''''''''''''
ÎDcatpot~
' ;"~''''''M -p ana
' - ~I. gaseasca platttae
. careconstituie cauza botii. Femeia mi-a
,~
"
,

lumea -are' capaciti fi. foarte man. ~I. asta nu

"
Atwn~
,,'
l, ".
corifimtat caaoolo erau ~te '<;âteva ghivececu plante' de
. apartamel1t: a\be, Ialele. narcise. M~am uitat lacampurile fIorilor
depinde de tine CId e cee.. ce se petrece pe Piimânt..
.
-
..,'"
~I CtJ-Ide fiœt acum?'
...LGând~telafaptu1'ca~
:. . .

vinovat,'. cere-p'.. lertarepentru

'.
'
,
si w<heacpa acestOra.fati de paeienta mea. Aceasta nu prea era
favorabila din partea nici unei plante. Cauza 0 coDStÎtuiefaptul di
dupa n~terea copilului, nu-i
. mamei femeii, În timpul sarcinii ~
sentilllel1tele?egativepe'care le-ai avut.
p~ceau plantele. ACest program s-a fixat ÎD subco~tient ~i
DupA 0 Jumitate de orA tatil ~a. CO~tlel11:1zat...'
ferneia, llebiinuind nimic, a atacat plantele la nivel bioenergetic, ~i
mfurmatia.
primitii de la roca §1iteleVizoruIa' si :m~oneze . norrlurl. Carispuns a awt parte de un atac ana/og din piirtea acMora.
. .Obiecteleitoastre, imbrAcamin":"~~ ~ me . Cauza muItor altirgii fati de plante; p~te,aniInaleèste
~I pistreazii informa' D' '.cme~ .m-a,~~t.œ B.CUmuleaza
mvidiat privind un deterttiinatide triiirile emo~onale negat:ive 'ale ascendentilor
obiect de-ahneu , in~ l-~ 0;urma "iani vii face un rau daca.
"""
eu nu sunt apiirat printr-o bunilvointa interioari.
,
- i\O$ttÎ fatide aceste obiecte. Obiectele nevii reaCj:ioneaza la
poate deveni, de
iriiarea ~i lira fatii de, acestea. Acest lucru .
 1 161
160 "
, .
'

' :..'" '.' ", '

lIStj1neo.~uJ motiv de aIer'
,,81e. Tramle negatl\r.e nutritc de
.
Înain~i BaU dA
e pm m altcÎntrupârÏ lamA 1.,.~~, pâni În Foarte êorl\PHc!i.teau fost rapo~rile III~lècu cpmputerul pe
,
. ~
','
'. '

momentul cam! omul le d

'"

em.oponalde exemplu care s-a cules teJ!1ulprezentei cfu1i. Venind odata sa lucrez, am
injur.ilJ.dUl1lac ri1J-_aito~C~ un Pl!§~,cu çare H. intoxicat, vàzut cae, ceva in neregula cu el, pe ecranul monitorului erau
pr~ q(:\Ç8f~~"aaityrat~câ~. Exemple !te inf1u!IDta ni$te dist~U1li Am~tatit si'corectezcâmpul calculatorului ~i
~~' intrândin contact cu 'acesta 1lffi simtit tin disconfort fizic.
,a oblecU!\oro.eviÏaaupra omului:O~ use foarte multe.
,Q~eie, eraIa od,iIm- A .'. ... . Efectuând diagnosticarea, am descoperit 0 defonnare a
,a.ID tr -op~lUI1e tm preunl",91cçpm §1
' A

. structurilor câmpului in regiunea pieptului. Asemenea deformatii

" d'\fi CII~
"'." am pului
nefavor abil er a nevol",..."sa .stea ,ca.rnera.
ÎD '-
,
,
'

"" Ultau la tele,vizotiar

Co pl1l,s~,
' feme,t&. . .
" vOla sa- cltca$ça." Tele~rul
, ..

apareau de obicei când ma suparam pe câte cineva. Probabil ~a

.~ 0 qeranja, Qiril<j,iiprovoca I.\Ds ~ttmeDt de nem.ulpm1ireo Când cititoruIuiii vafigreu sa accepte cooa ce vt>isptine, Însa eu nu
.. , .
~aÎDtQl:S
, . qe la od ihna- starcmdesanatatea
" f1emeu -
scazut '
bruac §i fae dècât sa, expun faptele, a§a cum s-au petiecut. Pentru
~ ,'"

ntCl_\.I!Wl~ specjal~tii medicin~( fi. 'al n~aptiUt /là ~ea ~e

" "
restabilirea starii fizice trebuie sa gaseBCpe cel care s-a suparat pe
,
CIIp~,mQtJye!qr bolii" ia{a<;eas!<j ~ac~r: ,fatà de .tele~or \fi
mine fiindca I-um suparat. ~i peste câteva minute I-am gasit pe
deçursul & do~saptimânii
, atacu unUl' obleçt fievi", la nivelul cel ofensat. Eracalculatorul. Am gasit ~i motivul supararii. De
câInpului. , '.'
,
' ' vina era un program distructiv care "stiitea" În câmpul meu. Cu
,trei ani mainte de na§terea mea, tatiil meu a nutrit ura pentru un
",','
,0
alta Pacientii are m ul";",p'Ie problem.e cu. sànitat ea, pre~ta .' - Qm care I-a ofensat. programul de distrugere introdus in câmpul
,
de.p~'W~téI1)1cealestructuril .o "A'~ ,ulUI. ~'. u;ezm otiveie.
"'0" tatiilui,meu mi s-a transmis mie ~i nu numai cas-a materializat
i;
f~ '
fiHi"':",,"
.
.de,..Î-""~-
' ,~
," . ,~I!Ue!Utl.~~'utitudi .
ca;.~lucra, " ",
.
,
'

."
.'l,\e,~ura'.1-
,
'. "'

-.,
'. ' , . .
"
,
'

.
,

..
,..
..
' .....

'""
.
,
" _

sub forma de boh ~itra).!matisme,dar $i ataca pe oriee om cu care

eU intramÎn contact,
,',inclusiv pe eopiii mer. Calculatorul a
, at+'~t';'~ica de ~cul GU
'."'i'1":'~'l)ri, vec;!t/l.~ "~ .nncatPt Rw.pI.I! din .CIIlIZa'l\Sta ' reactionat pro~pt la acestprogram. Câmpul sau, drept raspuns,
'.. rn-a atacat ~i mi-a modificat mveli~ul campului. Dupa lini~tit".
ce am
niel nu-nn .,n:wven. sa ~ duda I~ru ,~p ti ca,ea, "
'
,
'
'
.
, ,
, ., .
,

~.iÇ4M:aIAt."'b' a,
,.
,

,F1JI,D,.ptmtru,~~dçdragoste? , eliminat 'programul din câmpul meu, calculatorul "s-a

. .
'~r:~ '.:.j/X-"j:"; ',,' .\.f
,,'
.. ,r
""" "','"
,,' ,";

,'"
.,<',"";
Am hotarât sa verific daca ma§ina poate sa-~i schimbe atifudinea
'-'."
,"'" -'
Ofata,e;te Cu'ra~~~chi§tPcul de PfO$t'dis" E" fatA de diferiti oameni. >5i cu uimire am vazut cum câmpul
cap'ota ~e} ,ma§ini.:Nici~3:~n~-t ::nstrece poo mmte ca acest caleulatorului reaqioneazâ ÎD mod diferentiat la câmpul fiecàrui
faPt j)analll' va decl~ o. cumPlitii durere ~e ~p: s-a 4ecl ~at operator care lucreaza cu el. Calculatorul reactiopa negativ la
f;
prpgramul de ura fa,1"."'de \.ln <,,"".Lul,
.ftn~ "
t oblect ~ el Ilvaraspan d-e \fi ,
'
. persoanele cu karma negativa, la cele cu un marenumar de
, ...;
ace~ moçici,d la nivelul câmpului ~biec tu l". V1!1~1 . .
,
.

'
programe distructiv~ ~i autodistrUctive. Calculatorul nu-I putea
cel neviu
reacpon.eazaidentic. '.
f,
" . suporta in mod special pe unul din operatori.Amconstatat ca
. .
'

acesta Îi ~i provoca cele mai mari prejudicii. Acum imi devenise

~ obiect.~e~upoate <letennina clar un mecanism pe care-l bànuiam de foarte multa vreme ~i
defO=a:~~dfp~à c: ~ or omulw, Sa nI: amintim cum care consta ]n faptul ca unit oameni influenteaza in ràu aparatura
bàtea.;q,
"NuPI;l ge te -~
ID!:S e l deGar~,s-alovit ~uI
m,. O doare.'
.r
", . .
p
- d:
sptman
e ,ea." îny--p a.semenea
pedagogie' intr~ 0-atiu'1dine mcorecta fa<; de lum e care va' genera
-:
.~,Ct~~
i' ,"~

1,1
.. .
.
,
~ima~inile. ln ~rezenta lor acestea tot timpul se stpca.

..,' 1"
VIItoareleprobleme ale omului, '
 ,.,>-'-
""""""",.-

162 ,
" " ' ,',
/63
,,~~~Î1~~iitili,ia
plânSdedtn-eri de~fuchj~i rn-a
rugat silviid
, "'e este caun, Am Înçeputsa-i stu~ structurile iCI).~~ot~tÎ~ucate,iÎiitiP~~e<'-~~id~l~a~~t:~~~
~~%~::fii~
" "."
lOfluent a p o.a:itiva,o au nUm&ll!:oane e a
~â:~~tat legdenu ea, ci'un';obi~t neviu car~se aflaÎn ',"
,', '" ,',' , ' ,
14r",,.',ii.,;I'ti " " "
Mi-am RU!.1llt ,l'plate
III am
~ al careiprotagonist am fost '2hla~
:~~~~~Pt~tP::~e:::~~i: i~j~fiC: eu'A.mra~U~;iD"at~hellll arlJ.!de,radio ~iarn obse!'Yatca
,

desenate pe I;~~~
'

icoanele,'OQtJa icoane erau yechi iar celelalte carton, ~~:u'1~tft.c~eziIt ca s"a stricat ~i'1~am
~i"api~dut c,ahtâtiJe a~ten~~e,
cumpiitate!fin biserica, M-am uitat sa vad cum ,se comporta dus acasa, Aco_ lo lar a mcep:-" S!l fuQctio~eze
:
bine, L-arn dus dm w

icoanelefatade stapâna, Nu ÎncaJca~Ie oare,legile În raport cu nou ÎD atelieru1 meu < .iiar~1 n-a mal '
vru t ~ funcponeze Însa de ,
,

ea? DotW,icoane, una reprezentându-Ipe lisus I!ristos, cC<\laltii ac'easta data'pent~mult tlmp. E, curios daca exista un mo IV l'
'

. pe Sfitit1,ll,Niçollje
.fiiçiitorul ,de lniouni, erausaturate de ma terial in ac easta
,
poveste CIUdr~:
~t..
Testarea a aratat ca asupra
aut
,

'
progrlUJ1ede,ura ~idistrugerç,Suniiasacrilegiu aparatulut'de Tadi0 a a,clionat un uvlec t n'eviu Am inceput sac
" "
,
, ,
, , ',
'
,

Hristos sat;4dieZe ,Ilra ~i sil pr0grameze pentrtJ - chipulluiIisus

distrugere. pe .
pe schita a(eherului ~I 0 b'lec t u 1 respediv
"
'

era oieoana care se

stiipân~ icpanei respective!' Dupa ().teBtare ,
deta/iata
gaseala un metru de aparat ,

a dorit an~terea
primei ' ,

iCOauçsedoved~te ca artistul care a pietat-o nu ; " ' " ,

fiului~, Qmul ,careare În çâmpul sau Il$tfel de programe nu . °

da ta am lOS " t ru g at sa consut1 un.-,b;;ot dintr-o'tar
'
'

,'
a baltlca,, '
,
,
'.

aV~.a'dreptul sai picteze icoane,,Pictorul care a pictat icoana '

DefonJ]atla
,

','
,

pu t"caerm'd a campu ' 1UI" "$<lU

' .i
<
boala care tocmm
, '

' , ,

- ,
"

SfintuluÎ, NicOIae s-a4e~s de sentimentelf#,divine fatAdecopii ~i "

elile tatiUui comise cu d"01 anl "
"

incepuse. erau declan~tee ,

de tatâ ~ ace,eà~i el il.codat dezicerea de Divin ,În icoana pe care

"

inainte den~terea cQp;luluLf:stsavâIlit un sacrilegiu legat d~

a pictatcOÎ'Femeii h cleyenise clar de ce nu-i placea $Jistea multa obiectelede cult Am Illceput s';;' intrebpe marna copilulUi daca
vremeÎnaœacametA, ' nu'tine m~e vreun evell1~e: t~gat deicoane sau de obiecte
, ÎnainuiJ:lUorice artis! aveaacces la pictarEiaiçoanelof, În
'

" "
,
biserice~ti; E<\~I,a ~Illtltcap roximativ cu vreo doi ani Înatnte
' mO(l,intui4vera,ales Ul10mcu kar:macurllta, Dar~i aCestlucru , de n~tefea;cop"ulUI" sotul ,a,pus <>icoana in baru! in ,eare se
'nu, era de Îjuri$, Era nevoie de un meoanism de bk>care a karmei gAseau bauturi alcoohce, Dm, pu~ct , de vedere energetlc acest
fata deinfluentele i1egative, Acest lucru se realiu prin' etica lucru semiina cu , 0 hul~rea ~o mou U~ Ura impotriva unui QlJiect
personalA, prin aspiratia', catre Dumnezeu, prin posturi D'IVlll1't" a:tii ' lntrucataceas t a ~a pta a fost determinata de
,
,

neviu~ia '

ÎI1delungate~i rugaciuni pentru renuntare,a la ispitele lume~ti, ,$i ' , 't

strÎtlctura,iinformatlv-energ:tlc'a .a t atalui fiul care i-a 'mo~tem
numlfi,tnstarea de ihi!l1Înaredivina se pictau icoanele cu vopsele aceasa,,'t < st ructura trebUta sa Ispa~çasca
p'entru imperfectiunea sa
,
dizolvate În aghi~mit Astfel' de; icoaneputeau vindeca, Simpla spiritua,la.
,
, ,',
pie;zenta ÎI1 preajma Jor armoniia structurile câmpului ofl1ului "
Orice: oblect neVlU,.oncat ar pare~ de fantastic; se raport~aza
bolnav~i se vindeea nu numai trujJUIci,Jn primul rand, ,sufjetuL În med, individualla once alt oblec~ m 'clusiv la om, Deoseblt de '

'" ta acest lucm m Obiectele de cult Aiti ar

,

Astfel de icoane, giisindu-se În camera, influentau caracterul,

Puternic se manhes , , ,

' s1in,~tatea~i' soarta oamenilor numai În sens pozitiv, Iconitele 'putea sa fie ~I ca uza mortn prem atu re a oamenilor care, 10
' ' "
,

pictate de un om Într-o stare normala, chiarsfintite În bis'enca pot' virtutea profeslel

b:
lor, tre Ule, sa intre in co~tact cu asemenea
,:, ,
aduce rau stâpânilor lor. Cu atât mai mult, cu cât tot ce este legat obiecte, de exemplu arheologn, art1~tn, , '
,
,'.'
de numele lui lisus Hristos ~i de' cele ale sfintilor, noi le admitem ,,,",
!,
,
',.
tara piedici Î~ subcon~tientul nostru, Am cuantificat influenta Pe de'alta parte msa aproap e ,in orice bisericii acum se face un
1
.
l 'nari icoane ~icl1 aile
negot incisiv cu literatura cre~ttna, uma ,
-
 . .-,' ;.

i:f~;T"~
~:;~'

164
165
atrib~t~reli,~~aiIe,...
":.. A ultrat Wttt PTemplu1Dollihuhn$u.a JZgonitpdee t°ticue
.
e ce.uita ~luJitOri~
.
~~~iSlll\l~
.~iblie? ._
Fac 0 mica parantezâ. Mergeam prin or~ pe lânga 0 cladire
vmdeau ,i cumpârau in temple..." Testez sa viid ce aduce in. interesanta cate amintea de 0 stalactitâ. Privind la cliidire, am
energerica bisericii negotnt Biserica se tr'ansforma dintr-o simtit ceva sâcâitor, discordant, care se asocia cu distrugerea. Am
~gil~iu~ii':intr~9_a'negotu!ui, "casa a verificat sa' vad cum interactioneaza dadirea cu omul, ce
PreofÜorinu simt, ori nu pot
dm difentemotIveslse opuniiacestuilucru, dar negotu! distruge influenta are fatada sa. Rezu~tatul es!e interesant: par~etn
energetica Templelor. . , psihici ~i ai corpului erau negatIve, adlca aspectul fatadel cI~dlru
Analiza bioenergetica aratâ ca, pentru restaurarea campului determina 0 anumita deforrnare a structunlor fizlce ale omulUl.
Templului, tot negoful trebuie eliminat din perimetrul sau. Este 0 marturie 1n plus a faptului ca noi am pierdut simtul
intuitiv al armonieifiira Îrisa a ajunge sa Întelegem Jumea, de
,~. Un cazinteresantmi s-a povestitla Kronstadt.fn or~ se atla
/
aceea construim cl1idiri care ne aduc. prejudicii numai. ~i prin
0 biserica in ruina~i cei biitrâni ~i amintesc cum s-a' incercat simplul fapt al exist~ntei lor. .
aruncarea ei in aer. S-a pus de citeva ori.explozibil, au inceput sa
. aparacrapaturi incliidirile din vecinatate .iar biserica nu se dadea Cercetarile mele confirma faptul ca din iunie 1987 1n
dertlolata. Op~rapunile erau eonduse de un ofiter tâniir ,i chipe, structurÎle energo-inforrnationale ale' Pamântului s-an produs
carea:decedat la.seur! timp. Sopa nui-a supravietuit niciea prea puternice schimbari negative. A Început cumularea ~l ~ctIvarea -
~u~t$t fiullor a fost dat afarii din orfelinat. ln urma cu câpva ani, programelor. de distrugere ~i acum once gând negatlv, once
mct nu apucas.e incil sUmplineasca 30 de ani ,i a murit ,ifiul, in traire, chiar ~i.nesemnificativa, se intensifica dato-ritiiprogramelor
apartamentul silu, firil'urme alevreunei boli grave. Le-a murit nega~ive ale câmpului inforrnationa,l al Pamântului. La niv:lul,
. intreg neainul. Stranii coincidente. TatM 1i el avea in jur de câmpului are loc 0 separare În deua tabere: a celor ce tmd catre
treizeci de arii când incerca sa arunce În aer biserica. iubire, catre bine, ~i a celor la care are loc. 0 destramare
.Am Început sila.nalizez ca sa viid ce H intamplat cu familia? accelerata a spiritului, 0 degradare cauzata de saturare.a
De cea pierit? Care-i motivul acestui ,ir de evenimente? S-au structurilor biocâmpuriJor cu programe negative
constatat urmiitoarele: La inceput ofiterul a riispuns de
\) dinarnitare ca ex:ecutant, Însa, când a viizut ca biserica nu puteafi
demolatii prin dinamitare, el a Început sa facil eforturi deosebite
sa-$i p!!nii În aceastii activitate intreg sufletul. A avut loc u~
Impact. cu centrul energetic al bisericii, cu programul de itibir~ ,i
comumune lar acestea se opun programelor agresive. De aceea
programul sau denimi'cire ofiterull-a primit inapoi. întrucât sotia
~i~11Ierau solidari cu el in ceeace priv~te campul, ei au pierit cu
tOln. . .

Unul dincOSlllonaupi americani, dupa zborul pe.

povestea ca avusese senzatia ca intreg Universul este 0 fiintaluna,
vie.
~iPiimântul de asernenea ~ Îi1câfoarte inteligentâ. .
, . .
 ,. t 167
'(
f
ni~te triiiri emoponale. pQzitive treeeÎn subcon~tient tara piedici,
\'.'.::" ,',
se pianteaza fcarte adânc, se pàstreazà foarte multa vreme ~i
deoarece 8ubcon§tientul lucreaza În regun !1Utonom, el poate
receptiona informaP!l În mod independent §i rara 0 selectie
'
.,;}"
critica,
." ,,'~':;:it\~:':i:: '(",';':'
",' ',,: ,,'

" . 'CAJPfr~LVf}V Pentru aprecierea ,impactului a5upra omului a câtorva filme

,"
sovietice ~i striiine, yom recurge la parametri de, bazà: nivelul
~
agresivitapi con§~ente §i $lbcon§tiente, Am VOroit deJa despre
:.--' faptul ca valoarea agresivitapi subeon§tiente a oriearui obiee!
,', trebuie sa fie negativa. Operele de mare talent Întotdeadnapoarta
În ele 0 Încarcatura de um~ism avand un foarte .,scàzutnlvel
,de exemplu,de
agresivitate subcon§tientà. ln poeZla lUI Pu§kin,
Cuitura, arIa. ~i strllctlfrllek,,!,m,ice ale o",,'1lu;.. indicatorul nivelului agresivitapi subcon§tiente este, extrem de
scazut.
. ' '
Dar sa ne ÎntOarcem la arta, de masa. Testezcelebrulzero, film,cea
de
':',,",
'\.
,i':,:"" '. .'
'" "
animape ;,Tom §i Jerry": agresivitatea
,~eparte:con§ti~ntà -.
,,Alba ~zapada §l cel
~pr~ o~ului\\re'~~H1AabsohiÜotceea c~Unconjoara:
"

subcon§tienta - plus optzecl.Mat

s~atlul,obiecteled~,tlZca5nÎ9.~e, tilmele,.spectacolelepentru
~apte pitici": agresivitatea con~enta - minua patmZeel,.cea
t;a toa~ acestea ~
de !?âmpuri.l1fIergo-informationale Ùre
mteractloneazacu s~ctuti1e. 'Câmpului uman. ,'" subcon§tienta-. plus §I!oizeci,Acestefilme, ÎI).Cll.\dabOl1ùmtellor
ciuzimea; ~~ dupa vizionarea
" externe intrùduc În 8ubcon~tient
Tes~~ap~nnite d~etmin~rea ni~lului §i cali!iiWacestei
. lor,' niv~lul agresivitatii subcon§tiente a eopilului cre~te de cateva
mte~Ct1unL. baca. fill11ele §i.,..c~le ;au În 'ele elemetite de
agresl1~ne, ele pot determinapeformarea structurilor câmpului ori. AC\lm,doo nefericire, copiii au Înc~put sa poarteràspunderea
. ~ pimtru ÎncaIcarea Legilor Supreme iar a5ta Înseamna ca Începefie
omulUi cu urmàri u§or de prevJiZut. ' , ,

Ïncepând a: augustl~5 are loc 0 cre§tere a agresivita\ij destramarea spiritului, fte a psihicului, fie a trupului. Când aceasta ,

s~con§ttente m:. stroGtUrile inform~onale ale' Pamântului. destramareÎncepe de la vârsta de un aIlcdoiacest lucru d~ce la
\) , degradarea personalitapi copilului, eopiii pierzându-§l capacttatea
Re~sel~. strateglce ale spiritualit,pi sunt acum aproape total , .
\ viiala,
epulzate lar Vlataa~RI;Ig.z~noi p°rtll de agresiUne. ,

Atunci de ce sa complicam~i sa Îngreunam viata copiilor ~i

Deose~lt cie ndlcat este ,nlvelul de' agresivitate În arta
occldentala, de m~ e4ificatlpeprincipiile concuren\ei ~i a prin intermediul unei arte distructive?
propagande! f°rtet Când tara, noastraa fost invadata de un
nesraf§lt torent de videofilme; procesul influentarij Sa vedem situatia filmelor care rulau pâna nu demult pe
subcon§t\entului a scapat practic,de'sub controL ' ecranele cinematografelor §i televizoarelor.'Filmul "Cenu~areasa"
Chiar' ~i filmele de deselie animate destinate copiilor, ar~ agresivitatea: con§tienta minus cincizeci iar cea subcon~tienta
,

mofenslVe .la pnma vedere, În cea mai m!1re parte a 1er contin - minus douazeci'", prizoniera di!\ Kaukaz" - minus 0 suta,,; §atZeCI
, .

~rograme"de, vio.!entâ,§i, ceea- ~mare~te §i mai mult pericol~l, ~i respectiv minus 0 suta; "So;uele alb al de§ertulUi : ml!1US
1 ~aizeci §i minus cincizeci; "Solaris": plus ~i minus doua sute zece;
mtr-un "ambalaJ !Tumos, atr~gatoL .Informapa care determilla 1

168,
.,
, "
,,' ,'';
" .
"Andtei~qtJlio,r;'p~S" .dou~eci~inrinus'
" d~i
Iatâcée<ice:arept~titat pentrilndi1lft{f."
. "/.
Cercetând , tUye!~1 .agresivitatii
. grupuri sodale, ind\lsiveele
i alt\liilli~ilorpo1itic~
cântâretilor renumip, al~ ~tiIOf, m-1UIl~onvins 0 data În plus
de infailibilitatea sistemului autoreglirii câmpurilot.
.'
Acest lucru consta În faptul di omul care apare, !Je scena
manifesta 0 influenta foarte pt1ternica asupra, subcon~entului
, spectatorilorsau asCultatotilor. Déaceell90municarea §ÎIÙcrulcu
-~o asistentWtnare 'pot fi realizate' numai de Un om cu agresivitate
subcon§tienta minima' §i 'cu 0 ma:xirlia Încarcatura de iubire.
Altminteri prin sttucturile sale spiritualeel poate aduce prejudicii
publicului'Toate steleleestradei, teatrului §i cinematografiei
noastre, tara exœppe, au un nive! foarte sdizut de agresivitate
SUbCPD§tÎenta., 'Chiar ~i ci cre~tere' nesemnificativaa agresJvitapi
duce la 'IÎUtoelit)1inare:omul Î~ipoate pierde calitiitile, talentul, Sa
se Îmbolniveasi::ape ne8!/te~te,' sa: par~Câscena din cauza
unui accident nefericit sau, prin voia destirtului'.i
,
, ,.,,, a Întâm plirii" ,
carieraluHncepe sa se destrame fi\tiimotiveaparente. "
De aceea,ÎllaltUbiprofesionalisiD al' t/l'iui câr1tiret sau actor
trebuie si ipCluda nlÎfiumai ni~te calitatf strict prGfesi~e (Ii ~i0
imensa buIlatatesufleteascii' ~i 0' la' felde mare mearcaturii de
iubire. lar pentru eultiV'area acestor calitiip se cere 0 munca
permaèa.' La primavedere pare surprinzator, Însa acest
mecanism acponeazii~ În sferapoliticii. Politicianul cu un nivel
ridica,tdeagresivitaie subcon~tienta nu are perspective. Vointa ~i
inteleetul aici trec,pe planul al doilea. '
Foarte periculoasa este agresivitatea subcon~entii pentru
tinerele femei, În special pentru cele gravide pentru ci' spiritul .
'
mamei devine trupul~ copihJlui ~i cu cat mai adâncii este
patrunderea agresivitiipi În subcon~tient, cu htât ea este mai,'
periculoasii. Femeia care 'nu respingeviolc:mta la nivelul
con~tiintei aduce un prejudiciu psihicului sau doar În proportie de
doi la sutii, daca fusa peSte ullan-doi ea vII'da n~tere unui copil,
deformatiile psihice ale acestuia pot ati~e 0 proportie de optzeci
...
,
,
, 169
- ~~
'~ute' plittvzeci,
la suta pentru ca trapul copilului se z5.n1isle~tedin gândurile
>;'11:,
marnel.
' '
Co~tiinta acestui fapt. a existat dintotdeauna la toate
s\lbco~tiente
a" diverselor ' popoarele. ln epoca I\,en$erii femeile Î6siircinate erauduse sa
ale vÎ7iteze expozitii, erau ÎnconJurate de lucrun fTumoase, de
muzici~ §i iubire. În satele ruse~ti se, ~tia ca tot ceea. ce vede,
gânde§te, simte viitoarea marna, are o. influentii,put~r~lca asupr~
copilului ~i oarnenii cautau s-o pr.otejezll pe femelal~sii!cmata
chia,r ~i de privirile S1Tiiine,, Acum sa neco Imagmam pe
.
contemporana noastra bruscata ~i Înjuratii pe la cozi, Înghesuit1i
În~ijloacele de transport În comun, "destinzându-se" În fata unui
videofilmoccidentaL.. '
,
" '
Ne reprezentiim 1ntr-un mod foarte simplist mecanismu]
karmei nu Întotdeauna reu~im sa veI1em Întregul proces al
autore~larii câmpurilor, cât de precis, cât de complicat~i cat de
neÎnteiesse de~ara ~. . .
'.
,
Etica, higiena viepi i spirituale trebuie sa fie acmu nu simple
lozinci ci rezultatul \loei Întelegeri profunde a lumn ~I a legllor
,
acestei~ Dificultatea ~onsta În aceea ca trebuie sa Î\J.vatiimsa
'
asociern nopunile(,:ont,l:\U'e:.id,ealismuJ
cumaterialismlJ.!,'religia cu
~tiinta, logica cu intUipa, spiritualitatea,Înalt1i cu pragmatJsmul,
permaneJ;\tiliubire fl\tii de lume .~i oarneni cu tramle emoponale
, .
cùtidiene. '
'
Acum interacpunile oarnenilor s-au transformat ÎQtr-un
pmces incontrolabil ~i arta, În acest sens, nu ,a jucat un roi
seçundar. Începand de la mijloçul sec01l1lUl trecut, pnn
dezvoltarea impresionismului ~i a altor cuiente orientate .s~r~
Sljbcon~tient,.apArarea acestuia Împotriva piitrundem agreslVltapl
devine din ce 1n Cil mai dificilii. Majoritatea lucrarllor artI~ti1or
occidentali au 0, spiritualitate sçiizutii~i un Înalt nivel d:
agresivitate sub(;o~tienta. Astfel de tabloun de~ormeaza
structurile biocâmpurilor §i, prin aceasta, aduc prejudlcII omulUl.
Poti vedeÙn expozipi tabJouti care furii energia pnvltorulUl~D:
la 0 astfel de expozitie omul pleacii oboSlt, epUlzat, tara sa
Înteleaga despre ce este vorba, . '
1
 170, 171
i ,.."',.,.,...
'.
.

°. deseoperire n~teptatâ a constituit-o pentru mine

'

$piritUaiitale; este Ïgn<ira.til:lentrupa.DUda rezultate de moment.

expoZlpa de lablQurirituale a ~tiior australieni. Dupa testarea Pictând câtev!! tablourid~te'Spre subcon~tient, mi-am dat
câtorva lucriiri fost uimit de puterea acpunii 101'pozitive seanta, ca este posibj1iie~!t unei aItfel de picturi eare poate
~i,
asupra celor ml\llmportMti parametri ai (mIului' inciirditura de aç1Ïona"de sute de,' ori ÏQai putetnie asupra lumii spirituale a
i~biie ~ comuniunea.cu çO$mosuI.M-am oprit În fata unuia Ofu1)1ui.în modcorespunzaror cresc de sute de ori ~icerintele
dintre 1OOloun..Pt a~esta I\Ung!.lfau obiecte concrete, era compus fata deautor; fatAde ~ea lui interioara, fata de etica ~i
dm Pun~te, ~mu~~1 pet.e. Aflân~u-ma În preajma acestui tablou p(!tfc;Ctillne.încereBrileundr'~ti de .attea 0 picturj terapeutica
~ SI~!lt ca.el' n~teracpo~eaza cu mine, m~am apropiat' ~i am ~ r<ist lipsite,des~s. ,pentru cid aveau În vedere dOllrterapia
, mmentm câmpul mformaponalal acestuia, Senzapa era ciudata: flziœ, 'Trupul nostru' depinde mult prea puternie de starea
-~.deodatas-au schimbat ~rQPortiile,'a aparut 0 stare de vrajii ~i de spiritulUi t'tostru de aceea'pot ~deCa numaiacele 1OOlourieare
lteal.Par~etn.1OOlo~lul, la testare,s-au aratat a fide exceppe: 0 sunfplinede spiritualitate ~ide iubire. '
fo~e Înaltâsptntualltate, multsut1et ~i 0 ma.rernciircaturii de
I,ublte, 'agresivitaiea.
,
con~tienta ~ subcon~eilta ext~em' de ,'Analizand. cail!!d~zvOltârii ~i primenirii spirituale aQ1efeetuat,
, ,
coborâte, '''''', ' testarea unor tari pentrudetetminatea posibilitatilor dezvoltiirii
. Ac~t:tabrou. ~a a-~ cr~a nici un fel de asocieri' co~tieiJ.te, )pr spirituale;am testat interactiunea notiunilor de ~,cultura" ~i,
vmdec.a bloenergettc omul, Îi dainf°11IU!tii,interactioneazii cu el "civitizatie", însu~i cuvânwI ,;cultura", vine de lactlvântul "cult".
cao, fiinta vie: Dupa ce am vi.zitatexpozitia, am Ît'tcét{;atsa !ratez COnStru~tiiledestihate eultului, culful reprezintaorientarea spre
cu aJu~oq.d,t,I\~1ouril?r~i aQ1ipst )lÎmit de pUterea lorde acfiune ~a.ç~iii. 'Wt,~e ..P~ toti; .çeva,'suptanuiterial, 'Astfel cllltura
Atuncl amlnteies Î11ce consti eset'tta talismanelor icoanelor .ap~clfreZl:tltatialt~tei ~lunitate,catre-Divin ca simbol
Având 0 structura~ctiva a biocâmp~rilor, ele atm~f1izeazii n~ suprem al unitâtii, NUIfiai dupa i realizarea unitatii este' posibila
?um~ s~iritul, sâniitatea ~i destiilul;dar' fi spatiul din jtirullor, divetsificarea;materializareasauceea ce noi numim "civilizatie",
°
,

Icoana: Plctatâ de un om cu 0 Înalta spirituaIitate nu ni.1maica-I
,pune p~ o~. in.c~ntaqt . cu Divinitatea 'clar ÎI ~i' protejeaza.
Tablounle c,on~PQranear trebui sa fie create ca ~i icoanele
p~ntru c~ ,pnnclpala~roblema a lumii contemporane 0 repreZintii
C~8.;.splntual~ Pas~area, oa.rba ,a tendinteIor striiin~Îp arta
adanc~te dec,lt?ul economlc prin intermediul declinului spiritual.
Potenp'alul SP,tntualcolosal aC\!lllulatde Rusia de-a lungul atâtor,
~~enn de chinun' SI:Iflet~tIse pare ca se Împ~tie rnvâIit. Qaca
m~te tablourile1 in plan energetic, semanau cu ni~te arbori
Cultura detennina oprimenire spirituala neintrerupta a poporuiui
ÎntiÏnpee civilizatia ~ctionéazâ În dpmel1iÎ1ltransfonniirii fizice.
,'Cuh:umereeaia ciViJizaVII,htsa-Îritr.oanumita etapa a ciVilizapei
Înd~e sa nege ~i sa diStrtt$i cu1tura:
Pentru ca procesul sarilmâna ilemtrerupt se cere acumularea
vaIorilor spirituale, în societatettebuie sa:existe structUri care sa
respinga doar bunâstarea materialii, fiziea ~ care sa pregateasca
po~entialul pentru '0 nouil cr~tere a culturii. Acum au rilmas
putine posibilitiitipentru oinnoire spirituala, "

avand 0 putemicà retea de radiicini ~i 0 co!.'oanadensilaeum ele
se pot comp,ara Cuni~te,~ori~pitipi care crescÎntr-o ~I~tina, A
rilmas numal tulpma, adlca realizarea tehnica, , . .;j,
Lumea. d~ azi triii~te Ît't principal prin necesitatÎle sale ~i
aceste sentlmente repre~ntii- vârful infim' al aisbergului, iar ceea
ce nu se vede -' ineiircatura . de iubire, d,e Cosmos, ~i de
Sunt interesanti pararitetriinotiunilor de, "cultura" ~i
"civilizatie" diil punet de vedere bioenergetic, "Cultura" se
earaeterizeaza prin \lrmatorii parametri: agresivitatea eo~tienta -
plus zèce, cea subcon~tientii - minus doua sute zecei notiunea de
"eivilizape": agresivitatea eo~tientii -' minus eincizeci,
agresivitatea subco~tientii: plus cincizeci, Acest lucru eonfitma

l
 172
,

,
la nivel bioener~tic orientar.ea ~ulturii asupra creapei ,fi tintp ce
.
civilizapa poartâ fi ea elemente ale distmgerii.
Am 'testat parametri câtorva Jâri' pentrua determina
potenpalul acestora de dezvoltare 'a culturii ~i civilizatiei,
Aprecierea s-a flicut numai in funcpe deparametrul agresivitatii,
Germania: agresivitatea co~tientii - minus cincizeci. cea
-
subcon~tienta plus cincizeci; S.UA: agresivitatea co~tienta
CAPITOLUL VI
zero, subco~tienta - plus doua sute; Japonia: agresivitatea
con~tienta minus patruzeci, ..subco~enta minus. zece;' Rusia:
agresivitatea con~tienta plus 0 sutii optzeci, subcon~tienta -,minus
c'doua sute zece. Analizând datele de mai sus se poate spune ca
Germarua este tara care riispUnde ideal nopunii de civilizatiei
America este tara cu cea' mai Înaltii civilizape insii pentru '

.' 'dezvoltarea ulterioara vor fi necesare mari eforturi in direcJia Ce este diavolismul?
mic~orarii ~gresivitalii' subcon~tiente; JapQnia imbina cultura ~]
civilizapa,.Vând un bun potential pentru viitor;În RusÜi'fi
.
prezent nu exista civilizape Însa exista 0 cultura interioara, un Traglcu1refuz al omului, de, a a~cepta ideea ca adeviiru 1 este 0
colosalpotenpal pentru dezvoltare, Mi-au devenit clare substanta inconstantii,pensabiUiln ttrnp, se manifesta
.' fi toate,
.
.

, ,.. .
proorocirilemultor prezicatori care afirrnau,ca saIvarea vine de la Nopunea de adevar care a existat, s~ sp~~ cu CIOCI~II de a~
Rusia, .
'
in urma este to~ diferitiide ceea ~co!1Sld,er~p:ol ~ Ca a
adeviir Schimbarea lumü se produce . cu V1tezedifente ~I œ.re 0.
neÎfltr~ruptiico~entizat:e, NeÎnteleg~rea .1egilor I~II ~I
Înciil~area açestora duce la deformarea ~I d~!X'amarea campuli~
'. puterrnce progr ame ne gatlvecare damUlesc autonom
creeaza "
",

structurile informationale ale stru~o,r '"' campuril?r umane,

. Existenta
'

În .diferite religii a nopuou de diavo~m acum poate

-,
. -,' ,
..
fi studlata ~I an lza... din ,Punct de vedere blOenergetlc Cil
. al
ajutorul mijloacelor extrasenzttlve,'
.
C'
uno~ tem deja faptul ca gândurileomului creeaza un sistem
. .
.IDfiormaJlon al "ln car e existii 0 cantitate iniensa de programe
autonome' atat pozitive cat ~i negative. '1 Programe e d'IStru c..tive ~l
'
'programele rau 1Ul' eXls... p
'.." ID câm , ul informaponal ca un organlsm
.
independent, guvernat de anum~te legl,
,

Cum am 1uatcuno~ tI' nt',,, d e existent.... Programelor dlstructlve

".
.
~Icum am -Ineeput sa luerez . cu ele? Cereetarea ~I an al'1Z8
." ID "pul
.

....
structurilor biocâmpurilor demonstreazii ca cam
 < 1
'"

174 "
, ",,-:
175
J 11' "-", ,
.
infor(ll&ponal ,lu'fq~~1ui' ~i womenirÎi exista maseimari de . ... . 1 .
pr.ograme distnictiv~ autono~e,' fo~e put~iee, creat~ de 1 0' pr~d1i a unui asemenea
deVlOe meV1tabl În "VIrus'."c!\re .

oameni m decursul riiÎJltorani. Aceste pr(lgrame sunt ca un fe!de

-'
permanenla ne p~de~tegr e~dile.'Ïn
. ce fel actioneazii"VI11Isul "~
,cum se dezvolta el, ~ mIfi al' t chiar pe mine. TrebUIe sa
b\>a1a~idepind Î1Imic;amasura, de con~inta umana, pot trece ~~a
recunosc ca acest studlU a, destuI' de periculos pentru ca
ne&tingherite dÎJ1tr-un,oâml'Îl1tr"~ttd ~i ~iar sa pritpeasœsprijin,
gre~elile mele putea~ ~ fi tale atât trliè'Cat ~i grupului
din.,~at!ea ,.bloCUlui,~n~fI.~~'progJ1lme' alomenirji,.,'A<;este sii-m~~~ddiferite maiadii, structurile
ptogtaniesuI1t ,neutre panil ÎiicliPa În care nu aparcondipile ÎmJireuna ~ care lucramilii
biocâm?,unlor a~eStora,'.', observat ca din 1987 practic tap
pentruactjvarea lor. Deindata ce omul a 'dechin~at Mte triiiri
negative sau.ID procesul' .tratan1.entu~ a ~parutneCesitatea pacie nl11 prez mta 0 .acn VIzar~ a pro. gramelornegatÏye. Daca "

~liminarii acestor program.e, eleÎncepsii se activeze ~'oa1\erepede

. '- <t area legtlor se manlfiesta .printr-o anumita forma a
-mamte mc",c
..
,

. ,

'1 i: dupa
'
,

1987dimenSlUm
.,
'.
. e
1
,
,

, - ,
"

~Iacest luçru ,se des~oarâÎntr-un mod 'foarte Qrigih~incepe devierilorstructnrale

.. . aleblOcampUn ,° '-
defottBapllof au cr~cut conslderabll; au mceput sa"-'.villa ni~te
,

activitatea pestrucfurileinformati~na!efine. Omul nu d~unede .

~!
organ~ caI:.eslFconttpleze ~~pfop~se, pedepse muIt mal gr~e~ l"'" tru diferitele pacate. Ce, mseamna '

de aceea de decurg pe pedepsemultmm gre . 6::abmuHace ceva negatWÎItlpotriva

h/Jobservate. Putemsii' le numim;;bol\" 'sau" vi~i" Î!1sa,;viru~ii" ','
.
t- Capta Începesa se amplifice 1t
disttUgeriise ilctiveaza.~idec1an~eazâ programele de.wstrugere il sa sau.a unpi~lto~, atonel 1
, a~:: ~n biocâmput sau.A ctescut 1
omului. Gând orgallÎs!I:\ulfncaicaLegileSupreme, se abate de la deze~1 de on ~I sa se.actlVla
calea evo!utlva,i 'se;defo~ea2;a '~tructimienergetica, }tpar bre~e putermc farta de ~cttUl1e,' , tutUror gândurilor negative, il 1
gârtduril0r Îndreptate spre ra~ ~I resiune Întrucât.gândul este 0
Îns~ten)1,Jl sii~'(}efe!1siv, ,§i,.1Ii.dfiVirte,0, J!f.It~. ,!1~/l,fâ'p~tru
'VitttsUl,i;câte'Bta6pli1tê~t'mb'Ji!ft~;ùnril~eri1 ponltl-v:--Pêa~p;;a U..,nita te, ' iof0 rm.atlO nal
.. ..,
-
,
at â gan ,\ln 'le reie'
, , . ' cât+J"".'eÎnultiinii
~~le bune se
.. . ii. apo. ~t 11'1slSteme }D,6rma!"",,,,
,

.
,
1
,'.
. "
,

teunesc ln structtJn al"

' ,
: .., , ,
,

~st~.'~Lea ?f!gÎJ1~la -feloc'm\lI~I'I~c~ea,,\'~I1l~llor':~!f.IIJ>~~~~~ ' '

.
ootsttucroripebaza'açestbra.' o.:r,neI\1rea,caretncepe sa se aliata ~aSe ani În ,campul, Iinf,~rmatto~ual al omenirii are loc activarea
, Qrientate ~1 spre ravietuire ~i spre' distrugere.
Cfelac~~ cea dteapta (iar calea .ceadreapta 0 i:ansfituie structurilor
Foarte
.
mter,~ts
'.. "
" e 'comporta
,

stru
.
cttJn 1e orien tate spre
, ~ '
, "

c°rrÎW!iunea:cu T)ni~ersril), .empedepsit~ prin 'a~ti~ea '. '.

ptogr~el<)rneg~iNe ~~,'$e 1~in'ulteScm;Struct\iril~1'Sj)iritualepe
. di$tritgere.Îi1ainte. de,wate, e1e ii.nd,sa distrug~ structurile
spiri~ate p~ni()rdlale 'care, 'deza gareafizicà a
care le ~i'iilstni~.'Deoaiece 'cotpm §iSpiriful cOnstitUleun 'sÎstem etlc,' tinde sa
"
orgamsmulm. Daell o~ . ar:I:h~:portlln:t
.
energo-inrormaponaJ unie," ;,infectia'~ lanivelul' structurilor
spirituale distt.uge mai Întâ'Î suf\etul Onlului dup'â care ,trece la piistreze integritatea. c 'unea se 'Îndreitptaspre
, destramarea corpulm ~ztc.spm~:u~~~e;e~a fie bolnav mmdes.De
demolarea trupului. Programefe' autodistrugerii se pot uni ~i '
exista sub1011lla unor stI1icturi 8I.Itonome~, giisindu-~i timp de aceea bolile grave ,nu mtot d ea, una sunt
. .
un rau Întrucât protejeaza
.
.. .
' u luenirile '
'

. AI ""wel "sta
, ,

Îtnpotrivademoam 1 stroctu ril or spm

,
_tuale , ,
,

' deceriii ÎD campul comUn al' OInenirii,' incearca slipiitninda ÎR '

,
'
,

- d
can, lt tul distroge~ structurilor
,onbaalaeSterezua
une,.
'
psihii:,În sutlet' pentru ca amuis! le activeie la nivelul
fizica.,' 1tita-
'

,
comportamentului. Programele se comporta ca un rvUustipic,
'd
spirituale. În acest caz ea va uce la dezintegrarea
.
"

care"patninzâi1dri1aimtâiÎntr-o ,eeltiIa'izolatii, ,ajun$~. sâ. se

.
' pnmu 1 caz Care, m mdelungata
, mea pra,ctIca m-a fileut sa simt, ce
'. , ,
mmulteasca ,~I sa distrugii.' ,.mb-eg brganismU1f" Vifusul Înseamna un program cKstruct1v,
ihfoinllijidna/ lariÎvelul câmpu1ui spiritual a/ omenirH'reprezinta
diavolul de car~sescriei'it Biblie. Daca omul nu nierge pe ca/.ea Analizam. cau~ele pentru care un tânar, bun, ~~priete::,
. c~
dezvoltiirii 'spiritUa/e ~i Începe sa renege legile Universului, el manlfestat dmtr-o. datii 0 agresivitate
. putermca m rap ,

~" -
1 prietenul sau. Anallza, cauzel a aratat ca, În trlare,
1-

1
 ,
1

176 177
, . ~ .

~mportamel'i~11 il era qete1lJ1in~t de tatâl, sau.' Pragramul .de

Întotd~~a. prin ,faza:denlolirii vechiIcr st~cturi. Creatia este
dlstrugc:re se.831iea Î11,biccâmpIII tatâl1,li; acesta Îl acttv* iar fiul abligatOriulegi$. d~ demolare, dar În creape demolarea trebUle .
~-a P\IIi.In apbcar~ la niVelui c?mpcrtamentuiui. Am Î11cbeiat aCest "
caz,ml-am t~~at l~crul ~1, p.este 0 (Ira, Î11timpce, mergeam . si- fie eontralati. ,Privit din aeest punet de vedere, rlm/ nu este
altom decât binele scapat -de-sub ccntrcl.. .. '' .
,pnn crlil!l,.am~lmp! di.ntr-c data un ata.c n~teptat ~,neÎnteles.
L>acâ la' baza deq1.c!ârii sta un Începutsplritual, atu~cI .
Av~ ~n~tuI.:a CIneva.a luat un bat ~i Ii Î11ceput sa,.mi demolarea cr~, Însi cand spiritualul seaci" de~olarea de\lme
ameti~creIem ln cap, tCtul a inceputsâ mi se Î11~a. În ,
.
de neconttclat.' ," ' . . .
fatll ocMar, m-a ~uprins ~biciuneg~nerala. S~a flzicape , Din llCeastacauza civilizatiile Care ~-au epuizat splntual1tatea
care aveam eraaceeaca ~ Clneva ma Î11v~rt...te
.0
'

','Cc,.
, ,
'...
,
" ' '.' Intr ,.0 d.'
,
"',~, ,- o.wv " ',,-m"'itna ,
v
se
. autodistrug~ distrug ~ce.i Înju~. '..
~~de~~alat.,§tarea mi se "Î11rautâteacu flecare minut. ~pa aeeea Mâuitlate1evizor ~a~dc,fraza: ,;Nlclodati pana.acumraul
~nslmtIt ca mJmm.pot merge..A trebuit,sa,!l1a ~ezpe ()banci ~i n.; fost ,Mât de &eXUal;~. Er;!. vcrba de reclam~ ualll: na~ film
.~ .doml vrec clnClSprezeçeminute. M-am trezit, Însâ staxea mea amcirican,CeÎnse~: ac;estlucru? InfcrmatIa. ~f1~lta, pnn
era la fel deproasta. Mergeam de parei Înctam În unt. Îmi venea
intermediuiprimei ceaJwe nuse:ccntroleaza pnn num,c ~Inu ~te
fcatte grel1sà Înaintez. ~ aveam senzatia uneigreutiti rellle de
cprita, Daca agresivitatea ~cbcara pânila ~I".elulpnmel.eeakre,
parca, ~Ineva ml~~ fi pus un sac În wei. Acéasta stare a fest
atunci blocarea' ei prin mtemul 'autcre~ se, .reallZel\.Zi pe
produsa 4e at~cul~ergetic al tatâlui. tâniiru1ui. În timp ee
seamasterilititii femei~a mcqii saua bclu grave a ccpiilor el.
. ~Iall>gam:~ I.ntrat Ill. ccntact cu biacâmpuLacestuia ~iel, a de.-a
.Acestmecanism 'fuI)ctioneazapqat, Întinzându-se, unecn .
.lIlceput S3;1Jj,aatace detitul deprofesionist.Cu ,tome ca elÎl1Bu~i
lunguJ ,8 ~orva ge1'ieratii.Acumvi~atuturor proceselor,. ntmul
habar n-IlVea.a<:~ee}l ce se .petrece, ,Încareitura autodÎstructiva
vietij, puterea de influentar~ a ~alnemlcr unul asupra eelullalt au
dln ,.~bC9~e~~I.AA\I filncpcna., actÎV. ~(,c8W\1u1ilU,Ito~m de
crescut atat œ rouit; Încât ccnectarea SlsteJ;QulUlde.ut~regla:e
d,~~gere'~I\1 \l1ccâ,?Wul,tatiilui.tâniinllui.meupacient puteaJucra Întâ17z.ie uneori ~ nu are Ice" acumularea . de agre8\vitate ,Ill
a~t Impc~V:1l;lUICat~I.,!IIlpc.trIva,altpr canieni $Ljneila nivelu! structurile informationale ereditare. ,. '.
. . .
.
,

fizicreal.l~lfe.a era. ~a Sll1gura: trebuia sa aCticnezasupra ,

Înatta Întregii lumi,În .specialÎn America, are Icc' prolife~ea
acestel strl.lC~n agreslve.Întrucât.structuriJe distructive 'se
violentei. îri' ultimul titnp se .observa ascclerea VIOIeI1~elcu
nutrescdin II}ciilc~ealegi1cr În rapottul. Cq. camenii, prin
sexual,itatea. Ce se Întâmpli cu cmul care vizicneaza filme ca~
.!'rc_ducer~au~1 rau,. ,pM uClderea-iubirii, amlt~ali".ât tcate fac apclcgia viclentei? Agresivitatea ~a subccn~tIenta se 1:\'ansfera
Inciilc5rile legilcr ccmlSe de tatâl baiatului,' de stramc~ii acestuia
. În prim.a ceakra~i devine neecntralabIlâ. '
procedat la ccrectia neCt)sara. ~ numai dupa aceea atacurile a~
~Inc~~t.M.am cc~yinsca, cCntact cu unprpgramnegativ, este
.
"
"
, , . .

~
pcsI~da .0 puterlllca agreslUne nu numai la. niveLinfcrmaticnal,
',Recent am Ïacut .0 interesanti diagnosticare. Era vorba ~,o

dar ~lla cel blOe\fergetic, . catell cu un grad Înalt de agresivitate: Cineva I-a sÏatu~tpe stapan
,
sa..i dea ,narcotice, dupa' care agreslV1tateadlll ccmpcrtamentul, el
a dis~t ~imult timp a fast un animal blând, Iim~tIt., ..
Ce Înseanlnii rau/? '

.' , ,"
J{
Dupa câteva luni cateaua a niiscut ~l... ~I-a mancat prcpm
ncastra. Una ~ acee~i fap!itÎn diferite
.'

Es~ imperfectiunea
pui. Stapânul a fcst nevcit s-c Împ~~. . ,. " .
ccnditll pcate avea semnificatii" diverse. Care-i dif~enta? Din
Analizez situatia. Câmele avea III zcnacapulUl un putermc
punctul de, v.edere al mecanismului karmic, rauI Înseatnna
centra' alagresivitatii, fcrmat din cauza unel ndlcate agreslvltalI
demclare, binde - creatie. îl1sa dezvcltarea ncului trece .
cc~iente a stapânului.
 179
178 "",

'
,H,~"~~& '-"IUtTcl>ticul,œDtntlfa8resivdtü~~ui AHi ,
'iJishliJ~~'~':~iitatea omului, ~i nec~itatea respectiirii
legitura~",
'

Întrtat, Îni~ceakfa dincare cauza s"aU niscut citei cU 0 ""c",", '

dec~ a:uta.a:~r'e::~velurile,firie ~i~u de ba!lii, ~ceasta
a~1iridica1Rçate~imultiplicattrapid Îfi CâmpulacestOR. .CiJid
I:antulcrC§terii agresivitiPf afü;ltintreruptinsa izvondacesteia a . ;Z'e
se ~POrtà ca 0 fiID~~;I;' Înce
~
'sa se opuna ~ sa ma atace.Eu
Într~oalii~vindecator. $i,probabll
"'''' "' ', " -,':;:"",,c'i'-
I-,~~,,'~q
,

"
",
,

" 'v' "

'
,
,
,-
,,
"
,
, ,

'" " ,
mi apar: Mi~c .un".!8itivindeciitori de ÎIIalta clasii, Boalanu-I
".,},;(~:",'
ci acest lucru il slmt ~."
. Tratez, pe unul, pe altul ~i simt p puternica actiVllfea trebuie azvârlit din trup, ea este
doar. un bulgare de nMolçare ". 1 1
" wu c.are~ppat e fi;foarte agresÏv. $1daca vm deca" oru
, '
programelor negative" Acest lucru' dQved~te faptul 'ca, Îtl .' ' ", '
"
'
,
unor~nism .
geneiaI, Încâmpul omenirii,eXÎstii un mediu agt;eSiv care,se nua gaslt cauza .~I I~ceput tr8teze În mod incorect, atunci fie
~
,~hrlin~e .pe seama mciilciriide catre OatDenj,a ~r Supreme, . ci el nu va.reu~ sa VlJIdece~01nawI~ui.s-au fie va lua asupra sa boala
a programului de
Am decis ,si verifie daca'omtIDirea, .ca' OfganÎSmuni~,prezintii acestulapn.
" n asl!nilarea mecaOlsm .
mciilcm ,aie legilor,.De, Îndatii 'C6;tUnilic.ercatsàajung, la.acest
'

," b
8 1a 11110 Inavirea p'iicientului sau.' B oa1a '

,distrugere
,.., care' a ~U p tr ebuie s-o
, nive! am ~tit un Putemic ,atacimpotrivamea, Am ,Început si omeOlm ~n plan sm1'ltual.
t'.-~ s l, se ,œm oJ1i"
dlavo 1imu "
L '
, , ' ,

recunosC, mult mal 1t~ve~tiv decât bolile de la nivelulfiZlc, a

'

catit,'d4tpartea ,cui ;venea ',atacul' Deobicei g~sc, persoana,

'm It mai palide decât nivelunle fine
cercetez deladistantii biocâmpul,acestoia, efectuez corectiile
necesare'~ elimin atacurile.Aiciinsa am Înteles,câ nu eravorba
acest mvel,programe le suntu,
,

'
d agreS1ve ~1 ." poarta
,
extrem de , , ,
'
,
,
- ,

unele acestea ,?evm """

" '
"
"
'

de 0,petso~eoncTeti: Am, ajuns,ditect laprogramul general. al invent1v,mergand pin~~~, ~~troduCereain subcon~tientul omului
agresivitiitii:,Cind .amifincercatl&focerce1ez dinpunctul de vedere
'

"
aunui program de auJodistrugere~ " Omul careincearcasa se lupte
, al Întregi[omeniri,'sa viid;dacârpot sa ajutcuceva,;ainceputo 'de la aceSta 0 Încarcatura
cu un program negatlv ~n,m~ectia demoliirii lui ca sistem
tezistenta)turbat~; Ig,.a ~t, ataCul' programului negativ distru ctiv.a care actIoneaza ,ln
,

gru pui ,meu a "'-lll,1 Cercat sa actioneze

,
,

,central. .'~Mta ,iii.'numesc, eu diav:ol. Am testat,p~ett:ii Cnd

,
,

,
a,
,

al '
,
,

informaJ1<>lI, '

acesteia:agresiVitate ,'con~tie~ - 'minusdou! .sutezece, ,

'

bioenerglIDc"asupta .~es"tul pr 0 am s-~ decl~at un puterOlc

awesivitatea.subco~tientii plus doua sute," zece. Aceasta Çli, d.c:asup r:rno~tra . s"a,pogorât Clivafoarte
atac. EXISta senzatla ,

.'
"
,
1Dseamnaea acest program nupoaten fixat Înmodco~tient, el 'lin ~ moale care ne sugea IDtreagaenergte.
'

-este nesesizabi1;, Îtlschimb,agresivitlitea subcon~til:!l~ ,este "

maro~~.Faptulci,boaia se opune in~erventiei medicu1ui I-am ,

ative se poate manifesta lli mod
Rezistenta programelor ?e;i-aconfirmatCât
observat demult. $amanii'În astfel de cazuri'spuneau: ;,Trebuie : de puternice,
dlfent
,. Cazul . care u~eaza
izgonii duhul rau", Din punctulde vedere al bioenergeticii "duhul 1oase ~I. surnnnzatoare
, , po
t fi astfehde manifestiin,,
pencu t'
porter al unUl coU' dl ' an des pre bioenergœ ~I' a,
,
, '
rau" Jlconstifuie pn,'J.gramulde"distrugere. Gmul care.Încalc,a Dlseutam cu un"r'e '
. ,
'
Legile Supreme include În biocâmpul sau un program de "1 meu in pnvIDtaacestel
venit .vorba de dlavohsm, SCdt1:'~m~iserica cre~tina considera
, diStrogere ~i,acest lucru are loc: la dlferite nivele În planul fizic, Se a n,
' probleme Înc;epuse deJa s~
nmnar de, omom ri f'aramotiv'se explica prin
,
$amanul, avind 0 informatie suboo~entii in legatura cu acest
,

ca.ln prezent marele

,

afirm atœ..
luem; Îndreaptii, structura ,biocâmpului omului, insa nu -
faptul ca dlavo1u 1 s- a ';CUI
"'
b"";' ID 0 m . Tra
.., <u"
ducândaceasta
'na ca aeum, din cauza actÎVlzani
'

, ,

-
'

ÎntotdeauÎla el putea sa dea ni~te indicatii, precise privind Înlim baJul blOenergetl~llDSe ~
amen!, se dezvolta ~i trec la
compo\1lU11entul,corect. Când vraeii ~i vrajitorii' ii spuneau' a 1' del' 1or. Vlolen tel ID 0
, ' ,

Permanente
, ,

omului ca acesta .se comportii incorect §i de aceea În eL~i~auflicut ' 1 d Omenire 'care-I
' actiune programe, 1,:. neg ative' acumu ate e " ' "
siila~ul duhurikrele, ei, prin aceasta, confirmau in rnod intuitiv fi t
deterinina sa comlta. m~te ,ap e ' necontrolate,
. Am Început' sa-!

..
180 <J
.' i.
expun.reponeruiUi acest mecanisrn$iamspuscitevatTaZe ln
plus... Problema este cietica trebuje respectati inWte,inclusiv
in utilizareainformatillor.CindvoTbeamam rostit eâtevaftaze
care ar fiputut aduceprejudicii cititorilor nepregitij:i.fiindci
.
unele idei 'Suntdificil de insUfiç CâBd am inteiesacest lucru, l-am
rugat si ~gi 0 portfune de douA minute .din inregistrare. Am
deruIatoaseta'.~ am inc~t sA,~ergem. S-a~ totu~ Cil.
exceptia frazei..cheie. $tergem din Mu ~i din nou rAmine acee~i
bu pe care am vrutsa. 0 . eliminAm. Frazaplutea, migrind
-aintr-unlocin altul alcasetei, PillA la .~. am ~f$vreo zoce
minute din inregistrare insiiftaza respectivi n-am reu~it 8-0
eliminAm. Impresia era foarte ciudad. Cu un asemll11eafenomen
miiintâlneam pentru prima oari.Am inceput si acponez la nivel
. bioenergetic. $1:.in cele din urma,:am reu~it 8-0 elimin. AnaIizând
situati!l>8.ntintclesdinbiQcÎmpu'lmeu se g1sea un program de
distrugere CRrese opunea puternic an\IJ,iIiiriisaie la nivelfizic.
Aduce a misticism, insi. ac.est: &pt mis-a' intâmplataievea.
Pericolul a eeea ce se cheami "diavo1ism~'se at1i in 001 ~i nu 'in
.
afaraluL . .
înbiocâni.pul fiecirui 001;chiai ~a celui mai bun, mai ~erit
~imai etic poate exista un program de distrugere. Aceasta e greu
de .depistat prin lIlijloacele ob~nuite.EI se dezvolt! ~i, ca un
virus, ocupa structurile fine,' sufletul,iI schimonos~te; $1:-1
deformeaza. ln fapt in prezent a inceput sa se deruleze programul
de distrugere al omeniriL Capacitatea energetici. a sufletului este
foarte mare. Comitând 0 fapt! reprobabili, poti sa te simti
excelent din punct de vedere fizic. BoIile pot incepe dupa câtiva
ani insa destrAmarea spirituala condamna la boli mai des pe copii
~i'pe nepoti. Omul care .a savâqit 0 fapt! reprobabili nu simte
aeest lucru ~i nici nu Î11!clege:odat! decl~at, .programul de
distrugere evolueaza in structura biocampului in mod autonom.
Subco~tientul nostru eSte acum incredibil de agresiv. Am
inteles acest lucm relativ recent $1:am ÎncepUt sa caut motivele.
; S-a dovedit ~ii, daca. Înainte agresivitatea era alimenta'!a de
cruzime la nivelul actului comis, acum ea este alimentatii de
amanunte nesemnificative la prima vedere, din viata noastra ca de
.\
'\'0
181
( .
.
"
exetllplu:.o. cashuo arhitectur! nearrllonioasa,. desencle an\mate
de. tip ;,Ton\ $1:Jerry" cu un inalt grad de agresivitate,pemuta. de
aee sub formi de ompe. care 0 impungem zilnic. Toate acestea
sunt clemente,. aie agresivitiitii, ale reaIizarii programelor de
c autodistrugerea omenirii. , '
Calit!ple' profesionaIe, InteHgen1a,'taientul nu oonstituie cel
mai important lucru la om.Tendintacatre perfecponarea doar a
deprinderilor profesionale, tiri aspiratia la dezvoltarea ~pirituala,
poate duce la "eliminarea" omului de catredestin. Încerciirilede .
perfectionare Ïara intelegQrea legilorimiversale ~i ale dezvoltirii
etice surtt deosebit de nociveirt bioenergetica. Aceast! tendinlâ
duce la fapt\ll ca urma$ii no~tri, copiii ~i nêpotii, au din ce Înce
mai multe posibiliHi(ibioenergetice ~i din lie io ce mai putiJ1e
forte pentru utilizareacOI\ecta.a acestQr posibilita!i. Forta'iese de
sub eontro\ ~i, prin simpla hotarare de genul "Mâine,eu voi
dev'eni bun" ~ I1Uva,puteafi tinutii În frâu. Cunosc un .tânar pe
care
. destinul.l-a Tacutsiisimta cetnseamna forta lara'etica.'
. Odata, Împœuni\. cu ,un .grup de bioener~eticieni, ~fectuam
diagnosticarea de la distanta a marinarilor HilaliÎn cursa..ln pauzii
a venit la mine un barbaqi rn-a rugat sa".!consult pc flul sau. Am
(ost de acord.' .'
În Încaperea intrat un tânir de vreo douazeci ~idoi deani C\l
0 ntini absent! ~i.cu privireaMinsii. Tânarul a \lrmat de câteva ori
un tratamenf'cu ~oc insulinic, Însa starea 1ui a ramas grava ~i, mai
ales, de neinteles pentru medici. L-am mgat sa-mipoveste~sca
despre el. ' .
.- În copilirie am observa! ci am puterea de a prezice unele
evenimente ~i rn-am ,ciiznit s.a.ma. antrenez ~i sa dezvolt aceste
capacititi. ln timpul sefV1clUlulmllttar putenle mele de
influentare au crescut ~i am inceput sa citesc gândurile oamenilor
~sa leinfluentez vointa. .'
, ..
- Stârtd in post, Î~icontinua tâniirul.relatarea, am viizut ni~te
. .oameni care incercau sa escaladeze gardul Îtitr-un loc interzis ~i
". .!;l'a de ajuns sa ordon În gând, ca omul ~icadea de pe gard. Sau
. ' . ." mergea Înaintea mea un biir~at cu 0 saco~a plina cu vese!a.
.
.::,j;> ~;omand
,,
,
,
" '
În gând: "Cazt!" ~I 10 cltpa aceea el cade ~I sparge
,
.,.,
't-,'-:
:",_,...",
.<-. j'Ir; .
 1;" < .-.".,..,.."

"',

''i'
...,

18Z,
,l,
,',,'0 "", "
" , .
IIJ3
..,...Once, aOtirita:ti la,niwlul biocâmpului trebpiecontrolatâ
,='~~1'~::=d~:=:~' printr~oetiea strictii. Daca aeest. luCIiJ nu se intâm.pla, atuoei
sI;~UitIa'~~~1i8l!'t'~~;'f:'!!\' 'r IM'~'\ii\f,';.'~: '.:'
cre~reaposibilitltilor 'Îlftrece orientarea OInului CCie&ce se ~i
.J- ,
M-amtat'la.' pararnetni .a~vit!fiidnltufui, Erau la intâmplâcu fiul dUmneavoastra.M~naÎ~i mar~te viteza in limp
'1l!~'.~~9;,; ~"",,~,~+~eli~'ie\ll ce ~oferutincepe sitmotiie. Ge rezwtat poate avea '0 asemenea
indrep4tl,$pre distN~~e. . '.';, .'.. .

':. " etttSatrtl!far.ade 0 catastrota?,Capacitâtile deosebite~i egoismul

:în~;ttmptân8rul~1:tlep~a:nuntJnle:
,.. <:\I,tinlpula,m
."i<'" . .
interior'mo~tenite de la tiltlIau fO$tintârite de supirl1;ile~iura
inœputd observca 'aptitullilIile mele SUnf dtimneavoastra, La fiul dumneavoastrl asurvenit 0 reeodare a
.q~~ spœa'taU'm.spre'~ere.,~fOSt sfituit sa ma biocâmpurilor ~ el s-a transfotmat iil.tt-oo'aparatdis'tructiv.Dacii
-~ mainte Vreme pedeapsa pentru aceste fapte il ajungeapeomdoar
duc,l.itiiseQta ~,.mibo~.Îhtitnpul~oteztUu~ când am fost
'ttèÇtJt. prina\tar,i~'i#rnt,)tJI,~'PI"çJs;.artiroptceva.~ 'R1Jl' ,Într-o viatiNiitoare, aCU1l1
~tproces".a SQlrt8t la numai-câJÎva
l,'
$itIltito ~risii~ chiJluitoatetristete;CitevÙ:Îie am fost iatr-;; an'i...,
-
'1:. .;~;

sUite 'ingtoiitoare,dtq>1i ';'eare.am 'venit 'la preotul eare ma Cu foar eâpva ani in urma,când tratant bolile~ mâinÎle ~
. nu vedeam eauzelelor,ain Încercat sa vindec ofetitlde treiluni
bote~e$i. i-am~puscamor: '

.~Preotril mi~~ s~us sa...mi,ptin DQJlptea sub 'pern! biblia. deoinfeepecare nu <:Wain fata niei unui antibiotic. Am aprins
Pimin~ Î1t/i~ra $i.mairiiuca $i.eum~pullJYi..ar fifost aplatizat la biserici 0 lumânarep~tru slnatateaei ~i,dupa. cit~ minute
Peo.~I:Când,,'lasfatui ptec;tulUi; am'inceputsa citese (dupa cum am caleulateumaitâbriu), fata aintratÎn'Colril'~ia.
rugaeiuui,incameriise" des&ideau ,ferestrele, u$a,' Mara Începea fost'dusâ lareanimare: Eta de' asemenea' urtiC&Z de. eedare
saploua.Dqpl eateva !uni de asemen:ea ehinuri ainajuns fntr-~ negativlabioenergiei copiltilui. Ma)11a'copiluMa looservatca,
) t
.eliIJica~pSihilitrie.,' . ' ,', "
,aturtci cândease suplra fuartetaI'e pe eineva, acest.!~cn.i dueea
..,...;PIi~ si-I ajutaji,Jn vretm'fel.pefiul men? m~a intrebat '. de Celemai multe orlla moartea celui cateii provoca'supirareaii'
~Concen:trareaasUpra urei.~ ofenselor a dust. rooodarea
'.

'tati! $~Iui. '. ,",

L-am 'luat pe tatli bliatu1ui' În' camera 8l!tuntl
explieafea adevArata eauza' a bolii fiului se afll ilf ei,. ÎrIplrinti. '
.- Sopa'dumneavoastra ar putea vern? " .
'..;..-Desigur, indouhile vafiaici.
. -~i ia~ diseut Cufemeia; obosita, epuizatl de' chinuri, marna
tanlirului. . .
.',' .
-'. 'Problemeie fiului sunt, În bunapll1:te 'determinate de
orientarea dumneavoastrl incorecta,' de conceppa deformatli pe
eare 0 avep.. Fiul dumneavoastrp poate fi numitun mag negru.
Pe linie pliteml el a mo~tenitn~e ca1iiap bioenergel:ieé,deosebite
iarde la,dumneavoilstriura fil.tideoamt1/li. DecoJ..ati urât atât
de putemic p~ so1UJdUmneavollStrlin Iimpul.saranÎi?,
,. - El ~e urt tip 'extrem de dur ~iintotdeaimaa avat telidinta
de a mi domina: El are mari Înclinapi pentru hipnoza. în familie
se ~tiefaptul elbunicUl sàu a fostvr!ijitot.
~i i-am . biotlâmpurilorretitei~içllndmecaniSmulerimei a avutun impact
CUbioer~gia bisericii, fetira era aproape si rnoara. Ceva
asemlil1itqr se Întâmpli~''CU''fiul.dumneavoastra, ii explic"eu
mamei. tânirului. Analizap..va, cu atenpe intreaga viail,
Amintip.vatoate'caZqrile de supàrare~iuri pe cafe Ie'-aptrlitin
special !utimpul .sa;cinii. Rugap.-va in. gând la Dumnezeu~i
cerep-iiertare pentru toate iar dupa aceea iertap-i pe top cei cate
.v-aUprovocat suparari. De asemenea cereti-Ie in gând iertare]a
totieei pe eare i~ati,fipuf4tjigni in intreaga dumneavoastra vi.
depânii: aeum. Sopd dumneavoastra trebuie sa faeiacelqi lucru:
. Peste doua zile pirintii tânlrului mi~au povestit ca acestuÎa a
. Început. sa-irevina. bunadispozitie iar lor sperarita. În
Însanato~irea lui. . . '. '
Iar eu m-am convins Înca o'dataei niv~lul spiritua\ trebuie sa
fie Îiltotdeaooa deasupra posibilitatilor.omului. . .
,
1
 ,lU
"" 185
,y , ,

. '
'
"

"Oamcmii aœrr,t,~, repreœt1 destuJ OIIi.nebulo&cceaCe, ar Acest fapt duce Ja odestramare ~. mai pute.rnica a calitittilar sale
pute&;fi-\tj.JbcD~ntUl. ,.De ~. ~deJ'eaanaeeastitona spiritUaie ~i ladegènerare.,Cum se spune m biserica, "dacit .amul
complex.fÎI>primej4,io~!$e realizeaZtnu la, un niveleticci la nU.merge spre Dumneieu,atUnci merg\'; !!pre diavo!." ÎIltrucât
unul"prini:itfv,~'Ja>nivelulsho.w-programelor '"a unar orice faptâ' de-a naas~a, ,se n.xeazâin' câmpul infarinatianal ~i
biaenergeticie1)i'?e;"cl~mPDdi~'. ~Co1l§tientubre~tii a iiIfluet:l!eaziicomponameiltul .~ destinul nastru, tDt ceea ~ este
zonam,ultpl"e!l'senoasa ,,$imult preapericulDas!."Sate zona 'unei Îndreptat, Împotriva legilor iubirii §i UIlitâtii ne ,mdepârtea4 de
etici s~are~tru ci la ni~ bio<;âmpurilornoi S\Jnteln1uft Urrivers, pravbacâ dezvol4U'ea ~ intensificarea progfamelar.de
, lat unitar'$iari~incii1C&(eseintoarce autpmat qupatrivacelui Ce distrugere.De.ceea~~ia faptiiÎntâmplatoare Ile poate
,~:i~Omis-.o;igna~a'L4e1iber~ ~r",prQb1eme1ar eticii,este' iiIfluen\:!isaal1a, Întregu} $ens al eticii r~dâ În faptul de' a nu
. acumula a karmâ negativa'care, ajl,lngând la un anun'lit marnent,
'~Ia~,prin.:f~\cil,,()amenii \ÇQ,aSpÎf&pi,actfve ,pentru"
C1U1Q8fterepot
fi,~ Ja.pragrameIede.~tOdi'stnlsere. Se paate activiza ~i paateincepe sa nedistrugâ atatpe noLcat §Î
Am.t~~ aCtÎ\lnilevriijitqri1ar.c;um .Iucrea.zaet? Areie~itc~
"
'
pj!-capiii n~tri.
U).
,
.daCi~vri;jlto(.40rette $i-rfaci un,rauv.U:tilneisale" el trePuie
si a lipseasd de apirare. Cel'IIU1Lbun SÎ8temdefensival omuluiÎI La cansultatie auvenit parintii unui baietel de im'an~i
rep~tt coltl'!/ti,.n6JICU,{1nivCtsui~areceatuncicand, t1ai jumiitate. Un Caz camplicat: :capiluls-a aprit din cr~e. Mi uit
sunu:tnoparte Il~versul~ !tjt.\~1JlinVIMer~i1i.jl po.filipsipe lacauzii. La baza balii~*,e'a ucid6fea dragastei,Pârintii au ,ucis
o~ deep~~jwpand ~easti;le~Juc~qare devine PQsibii iubirea unuI În celâlalt cucâtiva ani Înainte de n~ea copilului
ponsp~ faptelor.oltlulQide ÎJ)citlc;ateaLegilor"Supreroe. ~ia.ceast~ ~estrâmare a ~cturil(.}i spiritua,Ie,faarte putemica $i
Cmn-s~~n~ ~tluent? Sa .ZÎC!'m,caeu "prezint Il~te cU 'c1irec1i~preçisâ,...jfarmat ~pro~. care are acum a , ;J..
,1;
tulburiri ~ce: IIJlwdIDp!t:intii~ tatil.sau mama,adatitau existent!... autunomâ,i.:<in,,',bia.pul-
,
",
,,1
copilului..Stn.K1tutile
uri~,~a!kofeQSatpe, ~n~~eziçAAdU+Se,inaeest mod, de biooâmpului . capiluIui!ii.tntÎntr~atâtde defarmate Încat!eM, sau
'.

~nl'vers, ~jubire, A~te pUilete.e ,de ,culpii1u prins mviatitVcl fi ilâ1Ïnili1'iteascisemeniiiarorglifliRTl'iulblOcheazâ.

Vlgaareln,structuracimpulllimeu inf~atiana.i,s-al,l intensifieat
.
~i, daci mainte ele, praotic nu aveau..nici 0- influentit asupra
ifaptelor.' me1e,iacum,,'m~du-se,! au. Îllceput' sa-mi
~etemJine .ln mad activ Comp()rt~entttl. Eu insümi Începsâ
mcalçLegile SuPI:eJI1t1, .legàtura melt.cu. Univemtl, devine tat !l1ai
precari,~i 'de a,iciIncola are.' lac'mod.e1area '!Dell proprie.
Pragramele. de mstrugere au. ,un comportament extfem' de
inve~v. Elc pravOacâ a pu~:acti~ a.pragramelor
negatlve. stoc,ate ln biocâmpul' omului. ,Ciind'amul.1inde .cittre
unitate; iubire,resp&:tare . a Lc;giIorSupreroe În.el are lac a
creFespirituali . rapidâ. ~i anno_eastru~, cimpului.
~~easta'reprezintâ de faptapiirl\fea.lui, imunitatea, .~ânâtatea~i .
Vlltarul fenclt al urm~ilor ~i rudelar sale. Daci Însii amuIe
. ~.
agreslv,. e801St,. phn de riintate, el Intretine programul, de
'
a~tiipasibilitateprintt-o.baali gttava. Dacamedicina va mv~!a
sa vindecetrupul §i va re~i sa eliminebaala deJa'nivelul fizic,
.atut1civa tr~ui salle. ~eptiim la' degenerarea Întregii amenu;
mtrucat numiirul oamenilor care triiiesc Iiumai pentru .a-i distruge
pe aI!ii.cr~te .vertiginos, $i prablema nu canst8:În faptul cit.ar
trebui.8ft refuziimtrata.n).entul ci ma.1 practiaain, mad adecvat,
altfe! 'BevOr adeveri' pr~berile lui Nostradamus: ';,La ~ttil
acestui veac var üpiJea oamenii-di-aci, a eAlar rapunede a fi.a va
. '. .
constituidistrugereaaltotaameni",
.La' Eetersburg numarilJ copiilar care suferii de"bali mintali!.fi'
psihiœ.În ultimul1itiJ:P aiaescut brusc, ,ceeace Înse8mni;A~
sistemele de blacare ". lucr~ prin iiItermediul dezinte~
. psihicu1i.ri ~ trupului, Dar triedicina, neÎn!élegând adevaratete'..
cauze ale bali~ cat de curand va rezalva, cred, prablemele fizice,

distruger~ aflat m stare-emboonarâundeva Îp -câmpul acestuia. ~a ~i b~câ miicar ce farta malefica va pUlle ea.in libertate:
j
 . ".
\":":,'1" '.

!f4 .' "

"

,
~~Iii,Urât Je faptutcane ~i numai CODIIJI!icatea CUlin
l'.
,',
"
l'
;
l'.'
1 (~eneacopilla'nivelulbiocâmpurilof poatedeveni P~QII$ft.
,
~am Îtl.t, sâtratœCOpilul ~ asupra mea s-a pomit .aW:ul.
,
" Y,o! oopi1<'~:«in ~ ~ jumatate, Care'gtÀ'cuminte la ffiatoi,osaÎn
~~;'n1a ~tacIiprin subco~entul sjQ.StnJ~t:i!e dt(qnnirii CAPITOLUL VII ,
":L'
~u4Ii~pilu4rile-aJI! regisit 111D1Î11Ç,
'prognunui de cü~e
";multip~ aÇtiv.Mai~ aJI!siJntit oslâbiciun",tizicà. '~~ ',f

~'~ duphnWtip ÎnSiau ÎllceputsA$ed~u~e ~. ,

~ritu;lll}~fin~- Ïnci:rcând sa-!. vindec pe copil aniptcfuat
;~~; sâudedistru~e Cate a inqep.ut sii-,mi demo\eze
~',l'iip4âmpultJj meu. Sti"POitte,'vorbi deci ~, faplUI ca, ;~

biQ,eo."get.i.cieniicare,tratea2:a ta.ra~ vadaçe ~icwntra~~ , .jncheiere

,119~OSC m.etodele ~diagnOsticare a structurilor câmpului pot
~~,rwo~amelede di$trug~"i,În'1inal,daca ei;nuau 0 ;', ~
j;,
~ '~t";e1tceptio~a ~ o'aspiratie spiritUaIapermanent!; pot ;y ,;, , , l ,~ ,; ,:\

.
'- ,,J, , ,. ,'; :', :'
~~~~ J:epede~4egenerare. D~'piicate.acest proces este , ..~tr~o~i" '
.n<$i co~l1erau,ç;a "
vi~spiritua1a a. oamenilor se
-

~ÎQ,~t. c. '." "

, Spn]1i1a.j>e.tretbalene. Prima balena. ~ repr~q~1i .çonstt
de ,cele zece
"i/r.'i:::):>,';;i:.':r\,.. ;1; , ,
\. M run J,.b
C ~&i
l!I; a
\iI' '
~J;~:'J ge-- I/'
~ ,doua . !IIW
b' ° ~ ~e ~ Pte
(i;;;V~' dis~ispirliului ",'il' obligii ,pe
' ,pilcatetapif8.le,:~,_~.treaa, ,

tij!ena. - cciIètretrWtut!. , ,
, ,, , "
, ,
, , , , ',
'
" ,
;

°iU:' "sa se
,
" , ,
, ",,
",

...~ ;o;"l'.:d W,~.in.""" ,Dacil )11PIjlV!,DH

,'

p~el. i?a1C!leavem o. ol\feçare Idee, ccle

" " " "
"
"
"'"
'

~~!!'~: fljpt ~oluLun\1isaniw, acest i3Pte' ~p.tecmitafe"

nn oocmele PQ.atenunudintr-o data. ln

~,sn~Ui AP°stot Joan ele~t
"

..t4~\.d~ge'"orlP',p~!'1\iln~.q~d vAd 0 destrirnare j)ntria 'I!~1iI1.ri1i~,~

tnaItiagreei,vitateinstructuri1e
biotmpu\ui aate ~îrrUnnitQarea Qrdine: mVlm., 'zgarcell1a, desfriu1, Iaconuê,
~~.o
,

. ' , "" ' . ' '

~19r\ '1aF1eg,' T()1ulbote~W;, fi .'" '.\)iaeriçiid. ,'pe'P()~j:iiJe ~
'
!;.
,"

energetic' ,..,~=
" ~obtirlutu:rmatoareaors::.e:,
..':'"""'\' ''' '' '~clre
,

'i::.
,
,
"

" "'' "" "'acesre

""""''''''''''''!''''''
' ,.

,"~
- , se m~n;~ii
" ' ,

"
,, ,
,
,,
"' ,
,
,1,
,
"
' "

"
,, ,
,

',
'
'

".
"""',., ;..,' "" ,-

~ibOp~j,~ . IlUlUlawf.' dintotdeauna 0 iJIf1uen~ as!Jpra

'
"',,'" " -""","

'"
'"
,,',, ,
,',
,., , , """
,
, ,,-"

,'-

, , ""

semetÎJl, "Iacomia; mania, zgârcet1ia, m§hn;rea, 1 invi~

",

' 01' âmp ' pen tru ,ca e,oergiabisen

~' ~m . 'cii,interi0IUl ~
,

'l: " .. .v; ,

.'
'~!IlJ!1t'
'
' '
' '
'.
, ,
dlfecponate , ,
asupra parametruiuj
, celui mai ,
desftâuI: ",'

, ,
, -,
,-"
,
, , ,,, ,,,
,

-
,
,
,

",
, ,
,
,

",

fusa iwnea' s-a schimbat mult in doua nillenii ~i a~

w.p!>rtant;~piiitualitatea:, Deaçeea, când În 'biserica seaduçe ul1 ""
"

.
'considerabillista p~ateior §i une!edin ele, ~
"'
"

!,, omenÎfe&a:~
~ilCll." o,:cedare. Degativa' ,a. biocinlpUrilor,çu pmernice ç;umult~gr"ye~~dec#e de mat sus. Sa anah7Ji.m œltinur,
defQ~.,ale structuriiDr ac~,œra",' impacIUI'asupra spiritUlui Impor4rite, cèle tna1.aisttuctJ.ve., '
, ..,:
,.}
4uceJa: OO/JCICta[eaidefol'tnajiilor.,din
~cturile,fine.Uneori,acest
IUCIVare Io.cp,~.seama inriutiitiriistirii fiziœ, copjhd putându-se 1. Cel mai mare pacat astiizi il constituie Întremperea sa:rcinil-
'Unbolnlvi djJpi botez insâ Înf'~ aœst lucni:ii vindeca ince,Pând çu luna a çmcea. ",.

, ln :procesul dezvoltiiriiintrauterine fitul la,dif!:riteterrnOlll; '

spirituaIe;,iiameliora'~ vijtnrulsAu; al ~piilot

~
~i'", ',' ",i"
refacedrumulpu:q.JrS deUDÎvel'Sindezvoltareasa luând con~
{
cu diferite ~te: .Cualte Iumi, 'çu Divinitatea, ~ cel mai striIIs
~
"
~.'
-,.,
.co\ctate 1~1!D a cincea Junà: '
.~
,
~ ',-, .,
.'
"

iB.
Starea feme~ in timpul sarcinii determinâ foarte multe În
destinul viitorului om de aceea comportarnentul marnei'tTebuie
subordo!)a!,in prim~ rând, inte~eselorcopilului iar a~ lucru
presupune 0 serie Întreaga de exigente:
.
formarei spiritului ~i asP!.ri.tQajit8tucopilului'. are loc pâna
la ~e luni ~i de I!ceea fenieia in ace8sta perioada trebuie sa se
orienteze spre sentime~ele divine: dragoste, bunatate, smerenie,
caritate. Hraita trebuie sa fie numai de natura Ii\cto::vegetariana
care sa nu imp'iedice dezvoltarea spiritului copilului iar in, prinrele
,.
dQua luni lSiise limiteze doar la strictul necesar. Dupa ~ase luni se
poate manca came ~i pe~te; delicatesele nulnai dupa luna a -
.
~aptea; '
~ dl?osebit de importantiieste Iuna acincea . când flitul ~i
Dumnezeusunt
. un tot uhitar' ,
-În timpul sarcinii femeia trebuie sa fie lii1i~tita~i rabdatpare
~i nu trebuie sa, se supere sllu sa ,tTaijlScani~te sentimente
oegative;, tTclJuie,sa accepte 'cusenihata~ fea1itcrtea~a cum este
el! ~i sii nu admitii parerile cte.rau În legatur1i, cu trecutulsau sa
grabeasca viitoruL .' . ' '
" Toxicoza Clue chinliie adeseafemeile este rezultattJi unei
gândiri incorecte ~i a unei cqncepfi,i"gre~ite.despfe lurne, MiUl
deformapi )iQ!':nergetice,apat iii cazui cand cineva' din rude se
dezicede ViitoruI-copil sau când are 0 atitudine negativa fa'ti de
ferneia ÎnsMclriatii" ACeliti:a ,sUnt p91!f ceri!)teJe cele mai
1 "
elementare, l1i:respectRrl:aciiI:9ra poate
.
aduce pr~udicii ÎiI1ense
.
.sânâtiipi ~idestinului copilulul.
,
~ .
, 2. Foarte putern1ce deformàri pfOvoacii gânduriIe ~i Eaptele
Îndreptate 'spre distrugerea sentimeritelot divine În sine sau În ait
om, tradarea iubirii de dragul unor.avantaje materiale.
. invers ~ numai atunci el va fi in concordanti cu armonia lumii
1
- .
3. Pe locu\altreilea se giis~te astiizi regretul În legâtura cu
trecutul, prezentul sau viitorul, dorinta .de ,a accelera sau de a.
.
Încetini evenimentele, adicâ atacurile Îndreptat&' impotriva
timpului, '.
...
";"
189
\
.
4. Desl're,inciil~legate de .sentimentelede ura ~ jignire,
de.o, comportwe grosOlana.tata.de oarneni, În carte s-a vorbit
foarte';nult. AcesteÎncBlCirise at1ii.pe locul al patrulea.
TrclJuia sa sun in Belgia, Am format numiirtli.centralei
intern8tionale ~~ auzit' un glas iritat: .'
,
. ""7~AstâziBeJgia nuise mai poate obpne, ,i În receptor s-a
auzi!siimnalul de Între~ Iaranici un fel de altiieJ'I~licatie,Am
. mai:fotD,1atÎnca'9 data~iirulcentralei. De data,a~ta 0 voce
Iin~tI,.. plâcutii, mi-a 'ltplicat foarte l'oliticos ca nu se mai
primese comenzi pen~' astiizi ~i'ca cel mai apropiat termen
pentrti. convorbirear6 mâinela ora cinei dimineata. Am
multumit ~arn Închis.,,M-arnuitat la câml'ul primei tel~oniste.
Dupa convorbireacu D1iPeel a fost spin~cat ,i deformat. !ntr-un
. .timp sgurtea poate avea diferite nepliceri ~ boli, pentru ca
bioeâmpulmeu eraechilibrat~i grosolaniaeis-aintorsde 1,Indea
" plecat ~ii-a prejudiciatsttJlcturabiocâmpului.
, $i 'cate asemenea"autotorturi" comitemzilnic!...
\.'
5. N~te deformàrÏ destul de paternice, ale câmp1,llui
.
bioenergetic 'apar in cazul vorbirii de rau a obiectelorvii ,i nevii.
'. .Regula principaliia. igienei spirituall: ~iaexistentl:i,normale a
structurilor ,biocâmpUqIor umane 0 constituie, Înciircâtura de
iubire , caci 'iubirea este
. manifeistarea ce! mai Înaltii aunitiifi,i, '.a
.
armoniei luroii.
' ., .
Condipa existentl:i dl:plin\l a, omului 0 c()nstituie'cre,terea
spirituala permanenta la'baza careia trebuie sa stea iubirea fatii de
. Univers, Jati de Întreg~i trecerea de la intregla parte, adica
dragostea pentru pârinp,' pentru. copii, pentru sine. Acest proces
trebuie sa fie neintrerupt, sa pulseze de la Întreg sl're parte ~i
~i-iva aduce omulni bucuria viePi'~i sa.natate. .
A rimas sa ne mai amintim ~i de ceade-a treia balena, de
virtuple in eare ". ..mtraacestea trei: Credinta,. Speranta. ~i
Iubirea; dar Iubirea ecea mai mare dintre ele".
1 ./
. j
 .r
-'

IIHJ ,., 191

'~ile enulII~~ai'suS.sunt geooolle.EJrist!înili fi.,un avântat Îil rezolvarea 'ci"ln aeel moment Lazarev m-a prevenit ca
grupsepanitde avertismentefo~ importante pentru œipe. eare , În ni~te mâiIli neÎ11demaœtice metoda poate avea 0 influentii
metOdadiaga~ kamieijiVkatrage'inmod practic." nefastA.asupra,celordiIl jur, 'N'-am giisit altceva mai bun de meut
Ii.a~ntionez mea odatii' petot! e~i: met.oQaeste decâtsa masupar. pe el: Rezultatul ~ fast eutremuriitor:, am
complicatii ~i, ' foltrte ,pericmoasi. ,ASimiltœa tehnicii pierdut 0 jumatate de câmp, toa~a partea stân~a, de..a lungul;liniei
ponderomotbrografiei .estePo,sibilâ ÎDSâ difibUtatea 'met.odei de simet'rie a corpuluL Senzapa n-a fost dm cele mal placute.
, conl>ti Îh ~~ ci .utilizatreaAebnici a acesteia fariQ;;Îiaa1tji ,
Mel~ lucrus-a mtâmplat ~i cufiul cel ~. M-am speriat. Mii
spirttualitaU,aunei anaIizenemt.!'erupte:'isituapi1fu"
8pwte, ftra chilluia ÎngrijorareapentlU; sotie, copii$i chiar p~tru mille. Am .
p~ilede rigœre, poateduce la urmariimpn1Vizibile.bucruI- '

futeles cât de u~r e samori ~ Încii ÎmprC\lnacucei dragi $i

cel!œi-Împ?rtant Îl eonstituie faptnt camet.oda esœpericulollScâ apropiati. Lazarev rn-a seas din imp/lS,~i cu asta ar fi .ttebUit sa
~nuIna,i., penttuunvind,ecAtdrSiab pregatit da.r,~ipentru ~av; - ma cumilltese Însa orgoli,ul ma Îmboldea sa merg mat, departe,
ExiStio,seriede par.ticUhuititi"i condipi acarQtonerespectare
poateprovdca.:un rfiu orimlui. ' . ~,". ..
,. ;,sa.l ajungdiJlurma ~i'$l-I Întrec~'. AceastiloziIlcaÎnva~ din
< ! cOpiliirie mii dilauzea, ,'Am !nceput 'sa luerez'cu natura gmg~a,
, 0 iritluetttare bi~'ergetici iIlcoJjelrtasau ,Ueglltivaasupra.
'
' ,~ mceream sa descopàr defeçpunil.e diIlautomobil, ~, ~ mai
naturUvii ~,primejdioasi poo rapiditatca reactiei de rispuns, ','
departe.' De 'fieeare data '()astfe~ide~ncer~are,: era 'urm~~ de
iar asupra~lei iieViipM faptul oii reacfia din p.arteaacesteia; f fTagmentarea câmpului:l'~entru cel nemlpap.m blOenetgetlea VOl
d~i vine' maj lent, aréÎnSchimb>,~teUrmaiimblt mai !!mun'cf!,' Într-o atare'sÏtuatie, Întrei'-patru l~i.infarctul de '

distrugiitQ~" Voi da caexClnplu relatarile linui tâniircare, mi~çardtJStewetu1 ~mpe Cafe trebui~ ~.J'pl~caomul
W!iid.~eu:'~a decis, ,',; J' pentra impri1~ta sa.~' s-a destqurat practlca,mea,.I1I"bletqda
,,~V~fieu!,. ,','< ,," LazareV". Lueram p.r~c În fiecare zi mJa Încalcirile Legilor "
',"";...~,aiidialopa\~pa "RI~~Ji.azerev'I, ,Piirea Divin~tli catreasce~ mei~au~! sf'~itiarlC\l dPr-eam
Bnnp1u#u$Çr.Îtt1ireu$ea ~tul!cie 'biIle~i:mi invâlitr- ?Jl'8ios 'sa merg Înainte. 'Pe;ne~~tate au iiÎnceput aiiapara
", fi ,>f'im~âitd
;i'
PI!ÎP2;.~:,f~a."~~tf;,m!lIjUnsurile\1' ,
neconc()tdante În diagftostieare. .Oia~ul,~n,,8tP~~.era
vieille":Chiar Î1hÎ.pliicea. Mi-am schimbat atitudinea .fatiide larg:de liis.oarea de'menghinaacapului $i."CUie1fpe care 1:
difurite senzapi, Întelegeam fiecare, durere de capsau 'Întepatura '
simteamÎlnplântatepeste tot pâna la senzapa, meomparabilii, ca
diJl,ab'domen'.,Unfiil de foItii' mii mana mainte ~.am Început.sa deasupra eapulcl nu am;biocâmp,Cel mai cumplit er~Înaii aii ~d
ma acttvizei.;Am decisaii Sl!prim toate picatele<dintr-o dati ~ suferintele cqpiilor, ~tiiIld di VÜ10vatulsunt eU.$1 ca' met 0
, ~uicepuVsi'oeercetez .tolUefapteteeare'au a influentiiasupra "salvare" nu-i poate ajuta, Sa nu.va dea Dumn~z~ ,sa tr.ecep.,pnn
meR, care in1i compuneaukann8J''frobabil ca acest luclU a datun ee-am trecut eu, daca vi vep..apuea de bloen.ergetlcii ~I de
, ,
rezultat, dar pe n~eptate În aoest proces au fast atr~ sofia ~ diagnosticareakarmei," ',[

eopiii, Când primeam, diverse ÎovitUriptintru gre,e1ile mm,
Împreuna cu mine sufereau ~i ei. ln special fiul cel mi,t:pe care Îi
, iubescnespusdeimult.N-ampututÎntelege de ce, ..,buieei si
displindapentrIJpiicatelemelesi~te În acel monient F;iceam
tot ce puteam: Curapun, diagnosticaJn, mai eurapun;o datii. Fiul JI
Început aii sufere mai putiIl În 8chimb am Începtit sa primesc
,Iovituri diIl ptrtea sotiei, Era 0. ptoblema nouii' ~ eu m-am 1
. 1
Nci putem l'urie punet relatarilor tâniirului.
Escnta metodei nu constâ ÎIi mânuirea ei tehnica ci. in
dezvoltaTea coneeptiei despre lume ~i a eticiL Cea, mal
periculbilsi ,,~ inadmisibili abordare a metodei .este cea
,
mercantili:,Ritmurile universului nu trebUie tulburate. Flecare om
care aspiIi:,.'la' .Divin se Încarca, de energiile ~perioare ~,

.,
 1~ ..." 1!13
. 1
-"

JrrtorC~du.sept~~ poate sa ~ ~himbein ~uri , desc~ fati deDivinitate. Cu karma impura, pnând Într-o mâila
IUateriale, Daci,' .Jegil.espiritUlUi0.411fust trecute prinfil~ ,
vila ia.rÎn cealaltiiJIl~ina nu pop ajungeprea sus.
sirnfirli~i,n~atidevenit principü p\mod de,viatiiar{)itlUl inCearca
Poli vindeca ~i obtine 0 .informape pura numai În starea când
imediat.sa ()bpllà .avantajul tnaterial aturici lIJ'e'loc.nu 0 ,,~tere a karma este Închisa.
oopilului"ci 0 "Întreruperede .sarcina",Pra~lexacerbat
ameninti siitsetransformeln'Sterilitate$iritual~ ~i.fizica., , ce-i aceea karma? -
Când,i!Jcerc'Sii explicmetoda;subliniez.acestluGN În primul 'Este un mecanism de rasplatire a faptelor .pfunânt~~tide a.ceea
t'ind.$i,miemi s-a.paiUtla inceput procÎISUI8similariiacesteia karma se poate lnchide abjurând cu trup ~i suflet. Vindec~torii~
. cevasitnpJu.J;)in' pâc,atetnetoda 0 pot stipâni ~mai !oarte'
bioenergeticienii trebuie sa treaca prin peripade ~e mampe ~!
Plilini;daca,in general,poatecineva 8-0 invete. "
,~..,. ' posturi severe, sa excluda depende nta de b].Jnunle,mat~nale.
Adevaratii vindecatori au fost intotdeauna sfinpt ~!prOQrOcll.
Voidaun.singl1rexemphlde difiCul1iatecare poate apirea'în K~a omenirii, contemporane este atât, de impur a ca
orice moment Efectuez' diagnosticarea -unei femet' .~i vâd inchiderea ei acum este cu mult mai dificila decât inainte.
. prmcipalele ei pkateintr-o'" ÎDtrupare anterIDara. Ii descriu Pentru 'ca in metoda diagnosticului' karrnic se reunesc
caratterul Înciilc8rjloqi depdatisnnl ca nu pot lua 0 infbtmatie
COIWtiin1a~i subcon~tientul; credinta ~i cuno~tintele, aplicând-o
precisiiAnalizân&sÎtuapa, wad cà. gradul deprelucnire' a trebuie de gândit, de 'gândit ~i iar de gândit.
infortnatieti mi-a soazut'Ia zeFd, tnsearnI1à ca in karmatnea s)Jnt Asigurarea autorului relatarilor de mai Înainte, care a ÎncerClit
prezente ~ri arialoage~i ~boo~tiei1tul meu.iJlli deformeaza
aplicarea metodei mele, echilibrarea structuri~or câmpurilo! saie
imormapa.iEste necesar ,sa-!\IlicorectezbiOcâmpbIIDainte de a
cohtin)JadiagnostiJ:area. . , au permis salvarealui insii fapta sa estetIp!ca pentru 0 gandire
. -. '.
'
unilaterala. Voi fi fericit da.ca omul .care-nu va cIt! carte a va '
j
Mi salveazii faptul ca pot BicootroleZ tat tirnpulsituhth~i sa Întelege cât de deformatii este conceppa noastr~ despre lu~e~!
tra.n~onn inftângerea iD.victerÎf>;;;'in camI< de fat&-aceasta a fost
va $ti ceea ce trebuie schirnbat in viata sa pentru a nu-~! mm
un,pratext~ntru (!Jn(ma C\lrl\tafé akarrnei mele.,' ' , . adauga noi probleme. Acum principalul e sa n~ oprim miicar "pe
'.,,'"Eu contfolez inPl!I'tnariehti calitatea informajiei prithite m
margine". Omul i~ipoatebloca karma pnntr-o alimentape
legatura CUiUnfapt pe care m.91ti vind~tori nicinu-I billuiesc.
. Jatii ce mi-a spus un bioenergetieian ~Ar: . , corectà ~ printr-o comportare etica ~i,a<:asta e p~ullu:ru ce
trebuie, ficut fiindca raul cu care. ne mtâlnun z!lmc se gase~te
~ Eu,intotdeaunaintreb daCApot s'iilucrezsaunu. :. chiar ln noi. ,
.-
,' ,...,$i cine viirâspunde'?
Probabil DiVinu~a
,
fOstrA$punsulsiu nesigue.' '
Ïnfilosofia chineza existii undeva 0 afirmape cum ca fiecare
om trebuie sa se simtii salvatorullurnü.
- Putep fi convinsde acestlucru? '

,(
,
-

întÎ'-un rnanual sovietic de psihiatrie asemenea convingeri

Tânarol a riilnas ihcurcat. L....
' erau tratate ca primele .semne de. p!U'anoia. '
- ~titi exact când primiti 0 iriformape co~ ~ când Astazi' pot afirma plin decqrivjngere, viizând interferentete
d.formatii? .. "
biocâmpurilor, cà fiecare om caretinde catre Divin.itate, lucreaza
: Tânarol numi-arA$p~. !' activ pentru salvarea lurnü §i.estt\un salvator allumll. '
.- . La nivel1il- dumneavoastti ÎncearCa m~ sa lucreze
nebânuind lac~ poate duce aeest Iucru. tyfe~uI e foarte J ,Am vorbit deja despre faptÜI cà procesele care au loc in
simplu. Penttb a'obPne 0 inforntatie ,puri. omul trebuie sa. fie
Univers sunt, arnbigui. Aspira1ÏiJ.spr(\
, Dumnezeu, spre .p1JDctul
,"
 /
194
,

,'-," -
..
..,','J.-
195
-
'/i4itjalJ;_l, ~~ ,~~~ nisa1tJ,'ni~",
"
"
-
-', ',> ',>"

trébtii~ieali~ti'p~!~I\t~a -'
,',
,'- - -
":, ',',
~,,'

pastc,area re~or ~i Într-undomeniu ~pn ceUilalt.'Boala este

fortificirii spiritultil $i a cr~teriicoeziunü laniverot câmpiJrilor, 'ul1 inijioe de prom~vare a. spiritului ÎIlSa imperfecpunea noastri
iIIsi,it~'pro(:eseste 'de: neci>~t Bra, intehsificllf6a
, ~,l'Ie pennite cuno~tereaspiritului pana la capat ~i influenrarea
diferentierii fI1!1teriaie. ," '
,
bolilor.' numaiprin metoda spirituala. De aceea ce dep~e~e
Indicatorii çjeZV9/tarii 1Jl;n~1!!e SIlDt,'reprezentati
' de1Jlasa,
.
spaVu, tiÎnp:priri unnllfe dezwlti!rea '/wiUiniatenalè' iri!buie
pqsibil(tate~ spiritului nostru imperfect de astiizi, trebuie sa faca
Inedicina. TendiJ;1tamedicinei spre 0 diagnosticare timpurie ~i
exprimatâ in' cr~res' 1Jlasei, llirgirea spafiu)i.Ji §l1Jliirirea
timpuM, Înfrtlcâi timpuleste It:gatde duiatà, principalele proGeSe . prof1laxiaboliloreste primul pas În direcpa spiritualitâpi deoarece
. În Univers la nive! materialtrebuie si se,reducii la largirea . anU1Jle la nivelol informalional incepe cea mai mare parte a
bolilot. în lume .se acumuleazi tot niai rriulte dovezi referitoare la
Utrifersului'ceeace se ~ Întan1pla ÎI1 ptezent..
. .
'
eficacitatea mai mare a acpunilorspirituaieCata de cele medicale.
CondiVa pentru dezvoltares ~i merif.Îl1ereaoricanu proces sau
Omenirea 'se Întoarce Încet dar neabituf catee Tatiil sau, catre
obiect eS!e diliototttia fizici ~i În acel~i tintp
cr~tereacdeziunii . spirit, spiritualitate ~i cultura caci aceasta este singura noastra
,câmpuJui.- .
. ' '
.' ~ansa de salvare. .'.
Diferenpere'a la nivelfizic, adica sporireÎi necesitiitilor ~i
conexiuni/or' corpului cu m~ul ÎltConjurat0r tara o'premisa
spiritUala este condarimatii la autodistrogere. ' Diferenperea
corpului ,r~prezintà dezvoltarea - ~i satisfacerea necesitaplor
acestUia iaracestIucru duce la distrUgere $1pieire dacanÎl este
condifionata de suportul dezmltiirii spititUale. înacest Cel
Civilizapacontemporanli.este Îi1trochipareacautiirilor spiritUaie pe
care le-astriih1tut omenirea Înmi/eiliile III1terioare.Acesta este
faptul care,condiponeaza corelapà dmtre. material ~i spiritUal În '
.
aceasmlume. ' . ., ,
Daca transferfun acest principiu 'asupra unu! caz \
partÎCIIlar-ciiutarea ciiilor~i rnetodelorde tratament la nivelul
contemporan-atunci posibilitaple &cfiunii sPirituaietrebuie sa se
imbine cil realizi\rile medicihei. Trebuie inteles faptul ca mellicina
contémporan!i n-ar fi exiSUjtfârii C/iutanle de ltIi/eriiiÎn domeniul
spiritului ~i al actiunii spirituale asüpra o1Jluluidi succçseleei sunt
materializarea acestor cautiiri.înultifuele decenii medicinli s-a
apropiat de acea limita unde potenpalul spiritual este deja.secatuit
~i pentru dezvoltarea În continuare tnibuie sa' se reintoarca la
sursii, preCllm fiul riitacitor, ~i sa con~tientizeze fapfii.!ca,flira
Înlelegerea ~i cautarea caUZelor bolilor, nu are cU!»','siise mai
dezvolte.. ,
'
Acum trebui~pusa problema nu 'a opqzitiei fatA"de acIiunea"
spirihlalii ~i de mediciha tradiponali cia unificiirii acestora cu

'/'
 ,'Or',',;'>'-'

"

j"'/
, j'

\
~~,,:):

. .:
t:\
,;/~."
CUPRINS

.:"

PREFATA """""""",,,,,,;:,,,, 0 ,. 5
Din partea autorululo o.. 0" 0...00""""'"
'0 0" 9
, ,.. 13
CAPITOLUL l ".,.., ',...,

Concep{ia sistemului de autoreglare a

cdmpurilor :Jiistoria dezvoltiirii aceste(a. ...,,' 13
CAPITOLUL II 60
.,'
Structura informa{ionaliistabilii,numita aM . 0. . .. 60
CAPITOLULlli ..,. , . ,..., o..." ...'... 67
- .
000000.0000 00. 00' : 0 0 0 . 0
, . ,. 67
Te$tarea bioenergetica
, .

CAPITOLULIY , o " .0"" O"

150
.' "
\ Diagnosticultehnic : 0 ... 150
166
CAPITOLUL V .., , ,..., ".,.,.,
';..- .....
Cultura,arta :Jistructurilekarmiceale omului 0 . ., 166
CAPITOLUL VI ..,
173
.. . .. . 0 , .' 173
Ce este diavolismul? " 0

187
CAPITOLUL VII """",,,,,,,,,,,,,,,,,"'"''','''

,- Încheiere 0.. . .. . .. . . .. 187

....

.'