Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire.

Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". Adrian Fochi Pentru a-si face pe deplin efectul, plantele de leac trebuie culese doar in anumite zile ale anului. Se spune ca cele mai tamaduitoare plante sunt culese in noaptea de dinaintea Sanzienelor si in timpul echinoctiilor (de toamna sau de primavara). In schimb, plantele care raman neeficiente sunt cele culese de Rusalii. Despre acestea se zice ca ar fi piscate de ielele furioase, fostele stapane ale plantelor de leac, care se plang ca oamenii le-ar fi furat ierburile. Cei mai cunoscuti "hoti" mitici ai plantelor de leac sunt Calusarii. In timpul dansului specific, Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire. Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". (Adrian Fochi) Legendele cosmogonice romanesti mentioneaza diferite plante, unele benefice, altele cu o anume incarcatura malefica. Se zice ca Dumnezeu a lovit cu piciorul in pamant si a creat vegetatia: "Dar unde calca Maritul Stapan, crestea numai iarba si flori, iar pe unde calca Scaraotchi, numai palamida, cucuta, urzici, ciumafaie, masalarita, spini, matraguna". (Elena Niculita Voronca) Plantele cu virtuti terapeutice sau magice se utilizeaza in mai multe feluri: in magiaalba, legata de medicina si leacuri, sau in magia neagra, legata de farmece de dragoste ori de ursita. Exista chiar si animale mitice despre care se crede ca ar cunoaste calitatile vindecatoare ale unor plante, cum ar fi sarpele, ariciul si albina. Cateva dintre cele mai cunoscute plante de leac sunt busuiocul, feriga, macul si usturoiul. Busuiocul reprezinta prin excelenta o planta magica, aducatoare de noroc. Se spune chiar ca lumea sta pe patru stalpi de busuioc, de aceea nu trebuie ingropate crengutele acestei plante, pentru ca altfel lumea s-ar zgudui. Busuiocul este totodata si o planta sfanta, cu origine divina, despre care se crede ca s-ar fi ivit din lacrimile Maicii Domnului sau din sangele lui Isus, ca a rasarit acolo unde s-a nascut Isus, ca ar fi "mana lui Dumnezeu". Busuiocul este larg utilizat in medicina populara magica. Spre exemplu: "Pentru nebuneala sau tifos, cand vorbeste cineva intraiurea, sa iei sambata dimineata trei crengute de busuioc, caci fiecare crenguta are trei cracusori ca crucea". Sau: "Cand iti cade ceva in ochi, sa iei un fir de busuioc si sa-l pui in ochi si firul acela va merge de jur imprejurul ochiului si scoate afara fie musca, fie ce va fi". (Elena Niculita Voronca). In traditia unor popoare, busuiocul apare si ca planta demonizata. Vechii polonezi credeau, de pilda, ca este periculos sa-l mirosi pentru ca are capacitatea de a invia duhurile rele. In traditia romaneasca, busuiocul apare ca element indispensabil descantecelor. O alta planta considerata magica si sacralizata este feriga. Ea apare in stransa legatura cu ceea ce presupune bogatia: banii, aurul si comorile. Despre floarea de feriga se zice ca infloreste doar in noaptea de Sanziene, intre ceasurile 10-12, si tine pana la primul cantat al cocosilor.
1

Feriga ar avea si proprietati oraculare: fetele tinere incearca sa-si citeasca soarta mergand sa sape la radacina unei ferigi - daca radacina este una ramificata, inseamna ca se vor marita in curand, daca este una simpla, dimpotriva. Usturoiul este folosit impotriva bolilor, dar mai ales a duhurilor necurate, a strigoilor si a altor nenorociri. Pentru a tine strigoii la distanta, se ung usile si pragurile grajdurilor cu usturoi, de Sfantu Andrei si Sfantu Gheorghe. Usturoiul este remediul cel mai popular folosit pentru protectia in fata fortelor demonice. "Mirosul usturoiului este grozav de nesuferit atat duhurilor rele, cat si strigoaicelor". (Candrea) De asemenea, ne spune Simion Florea Marian, pe un om care capata o "pocitura de noapte" (congestie cerebrala, epilepsie, paralizie faciala), descantatorul il poate vindeca luand un fir de usturoi si strapungandu-l pe toate partile cu varful unui ac. In acest timp se descanta. Cu o parte a catelului de usturoi descantat este uns corpul celui bolnav, iar cealalta parte i se da sa o manance. Mai mult decat atat, usturoiul ajuta la gasirea lucrurilor furate: "Cand ti se fura ceva, ca sa gasesti iute lucrul furat, sa faci iute cruci cu usturoi la usi si ferestre pe afara si in mijlocul casei, sa freci de pamant cu piciorul gol un fir de usturoi, ca indata trebuie sa auzi unde ti-e paguba". (Niculita-Voronca) La randul sau, macul reprezinta o planta utilizata in ritualurile de protectie. In ziua de Sfantu Gheorghe e bine sa se presare mac inainte de rasaritul soarelui in jurul vacii pentru ca nimeni sa nu-i poata lua acesteia laptele, asa cum nici macul presarat nu poate fi cules. O capsula plina cu seminte de mac poate functiona ca un talisman pentru tinerii casatoriti, aparandu-i de farmecele vrajitorilor, intrucat acestia nu vor putea cunoaste niciodata numarul exact al semintelor si nu ar putea avea astfel putere asupra celor care le poarta. Macul este totodata un element important al alimentatiei rituale. Macul se presara pe colacii impartiti cu diferite ocazii. Angelica Denumiri populare: AGLIC , ANGHELIC , ANGELIN , ANTONIC , BUCINI , CUCUT MARE ANGELICA OFFICINALIS, ARCHANGELICA OFFICINALIS familia UMBELLIFERAE/APIACEAE Considerata in unanimitate de traditiile populare ale diferitelor popoare europene si asiatice, o adevarata ³poarta´/punte de legatura cu planurile superioare ale universului, angelica este planta cea mai puternica din continutul elixirului vietii. Radacina de angelica bauta in alcool tare, dimineata pe stomacul gol, sau chiar mestecata zilnic cate o bucatica aduce si pastreaza tineretea si puterea la orice varsta. De bei radacina cu sirop de brad, in care au fost strivite si macese, ochii tai vor stralucii mereu. Maurice Messegue (fitoterapeutul francez) scrie despre aceasta planta: ³Angelica creste rezistenta psihica si fizica. Revitalizeaza intregul organism, combate spasmele si oboseala, previne starile depresive. Este foarte utila iarna, ajutandu-i sa se apere de bolile microbiene si virotice. Se pare ca ei i se datoreaza exceptionala rezistenta a eschimosilor, angelica fiind singura lor leguma´.
2

necum s-o poata atinge sau smulge din glie´. o veti vedea inflorind cu o floare alba-albastruie. In mod obisnuit. stralucitoare ca Luna Rosie. intr-un vas de lut de. De infloreste de 2 ori intr-un singur an. se gaseste o referire la floarea Lunii. in noaptea Sanzienelor. si ascundeti-o in san ca sa nu o vada privirea de om neales si aduceti-o in casa. Daca meritati luati o singura floare. Acest lucru este valabil mai ales in anumite zile ale anului: 3 . se piseaza mac vested. Se spunea ca femeia care va bea apa de busuioc (o cana de apa in care s-au macerat de seara pana dimineata 3 ramurele de busuioc) in fiecare zi. fete si baieti. Leacuri de dragoste din medicina magica romaneasca Busuiocul Este probabil cea mai indragita Äiarba de dragoste´ la romani. de la 22 noaptea in sus. inghionteli sau veti auzi tipete (ne)omenesti. Batranii spun ³Nimeni din cei nechemati de putere vrajitoreasca nu poate vedea floarea ierbii sarpelui. va ramane mereu tanara si va fi iubita ca in prima zi de catre alesul ei. Daca veti reusi aceasta fara a adormi sau a intoarce o clipa privirea de la planta. Adolescentii. de vale netrecuta de picior de barbat. iar floarea dispare la cantatul cocosilor. Dorintele se implinesc fara repercursiuni. iarba sarpelui infloreste o singura data pe an. orice ati auzi/vedea in jur. Numai persoanele alese pot vedea sau atinge floarea. I: Jocul vietii. In ³Scrierile lui Florence Scovel Shinn. Lucrul trebuie sa se faca intr-o padure. departe de orice casa. atata timp cat binele este inclus. Cuvantul este bagheta ta magica´.Exista o reteta secreta? Da. pe nemancate. chiar daca veti simti impunsaturi. iar floarea sa piara. Va pot spune doar jumatate din reteta. Peste ele se arunca doua lingurite de argint cu varf de sare« Iarba Sarpelui si Floarea albastrie Cunoscuta si sub numele de Feriga. Ca sa gasiti o floare de iarba sarpelui trebuie sa stati treji toata noapte de Sanziene ulterior momentului cand se deschid cerurile nu trebuie sa o pierdeti din ochi. vol. pentru ca nu cumva sa se auda in timpul acestei nopti vreun cantat de cocos. DIn motive personale autorul nu dezvolta ideea. Floarea de iarba sarpelui aduce bogatie celui care o are. care-si pun o ramurica de busuioc sub perna isi vor visa peste noapte ursitul. cel/cea in a carei curte/casa/pamant rasare primeste vesti proaste de bani si sanatate. angelica si frunze de zmeura. iar cel ce o inghite intreaga poate sa vada soarta sa si a altor oameni pe care ai atinge cu mana.

pentru ca fata sa fie ravnita de flacai. dupa cununie. care actioneaza fara gres in a-i atrage pe barbati. Napraznicul Este un elixir de dragoste mai ales pentru barbati. pentru a le mari vigoarea. le intaresc cununia si ii ajuta sa aiba multi copii. fereste de rele si de diferitele patimi. contra deochiului. Branca-ursului Se spunea ca floarea si samanta acestei plante intretin dragostea intre soti. precum si cele facute vinerea. Cu o camasa inmuiata in fiertura de iarba de napraznic erau imbracati adolescentii si barbatii tineri. Iasomia Florile de iasomie sunt elixir de dragoste mai ales pentru femei. 1 Martie. trezeste dragostea. Sucul si fiertura de napraznic administrate intern erau si un leac recunoscut impotriva neputintei (impotentei). Marul inflorit La casele cu flacai si fete de maritat. Cele mai eficiente sunt scaldatorile facute cu doua zile inainte de luna plina. In unele zone. Un alt leac impotriva acestor facaturi era cununa de usturoi. Dragobete. Andrei. Scaldatorile (baile) cu apa in care a macerat iarba de sanziana dau pielii si ochilor o stralucire aparte. ca doi tineri care se iubesc foarte mult si nu vor sa se desparta niciodata sa se sarute in taina. parintii sau rudele aruncau seara in fantana o ramura inflorita de mar. Busuiocul purtat in par si in san aduce noroc in dragoste fetelor. precum si pentru a (re)destepta iubirea fata de sot. Cununa impletita in ziua Sanziene se pastreaza tot anul la capul patului. mirilor o plosca cu plamadeala de branca-ursului in vin sau in tuica. Exista si acum obiceiul. in unele sate romanesti.Sf. pentru a o apara de zburatori pe timpul noptii si a-i da vise frumoase. inclusiv a celei produse de deochiuri si blesteme. Planta uscata pisata era pusa in lapte cu miere si se dadea pentru Ädezlegarea cununiei´ (pentru fetele care nu se maritau). 4 . ca sa Äfie copiii curati si neprihaniti pana la cununie. care mentine tineretea si frumusetea. ca florile de mar´. pentru a-i face placuti in fata femeilor. ca sa aiba Änoroc si spor in casa´. sub o ramura de mar inflorit. al stabilitatii si trainiciei unei relatii de dragoste. Ramura de mar inflorit era simbolul puritatii. Sanziana galbena (dragaica) Are faima de planta magica pentru femei. Sanzienele. nasul dadea in taina. pusa la capul patului.

utilizare si semnificatii ritualice. intre caderea serii si miezul noptii se desfasoara un timp enigmatic. Puterea magica a plantelor. In traditia populara. ii impiedica pe soti sa se certe si ii face sa Äfie cu frica de Dumnezeu´. sub perne si la icoane. in momente speciale (noaptea. unde nu se aud cainii latrand). tamaia era tinuta de soti intr-un saculet aproape de corp. dupa puterile tamaduitoare. conform unor credinte arhaice romanesti. Odoleanul (valeriana) Radacina este cunoscuta mai ales ca leac de protectie in fata diferitelor facaturi si ispite. Tamaia tinuta in dormitor. care cade in imediata apropiere a Solstitiului de vara. impreuna cu iarba neagra si iarba creata. Utilizand plantele culese de Sanziene. Dupa cum destinele oamenilor sunt trasate de zodiacuri diferite. SANZIENELE SI PLANTELE MAGICE In ziua de 24 iunie (Sanziene). mai ales cand plecau la drum lung. depinde nu numai de recoltarea lor in mijlocul anului (solstitiul de vara). practicile de medicina populara au o sansa in plus de a se implini. Ciobanii tineri purtau mereu intr-un saculet aceasta radacina. se parguiesc si se coc recoltele si plantele. In acest moment. ca sa fie ferite de diversele patimi in care ar fi putut sa cada. se produc in natura fenomene biologice spectaculoase: infloresc. pentru a-i feri de iele si de zburatori. ca sa Änu cada la vreo ispita care sa strice casa´. Radacina pisata se amesteca intr-o mancare speciala de grau. ci si in puterea noptii. Femeile consumau aceasta radacina pisata cand erau plecati barbatii cu oile in munte. la rasaritul soarelui) si in anumite locuri (terenuri neumblate. ca sa fie feriti de Fata Padurii si de alte aratari care sa-i duca la pierzanie.Tamaia Este un leac magic de protectie a cuplului in fata interventiilor malefice. asa si plantele. populat de numeroase forte malefice. plantele de leac se culeg dupa un calendar exact. Apoi. care era data adolescentilor. vechii practicieni ai medicinei populare credeau posibila transformarea fortelor malefice in puteri de vindecare a 5 . isi au perioade calendaristice propice dezvoltarii. in anumite zile favorabile.

drept pentru care mitologia populara i-a acordat si proprietati mistice (fiind folosita in practicile magice efectuate in noaptea premergatoare zilei Sfantului Ioan Botezatorul). VERBINA Cunoscuta in popor si cu numele de ³spornic´. Se spune ca nu e voie sa o scoti din pamant cu un obiect din fier. Daca isi pun in par sau in san floarea respectiva. Pusa pe camp. atat fetele cat si femeile devin mai atragatoare si mai dragastoase. a bolilor tiroidiene. ziua incepe deja sa scada iar intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. are o putere "magica": FLOAREA DE SANZIANA (Gallium verum sau Gallium mollugo ± dupa culoarea galbena sau alba) Este o floare frumos mirositoare cu numeroase intrebuintari in medicina si cosmetica. La trei zile dupa solstitiul de vara. De aceea. Fiecare planta culeasa in ziua de Sanziene. fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an. In medicina populara se mai spune ca daca culegi aceasta planta inainte de asfintitul soarelui. Daca se spala la ivirea zorilor cu roua cazuta pe Sanziene sau se imbaiaza in apa curgatoare devin mai frumoase. verbina se culege in noaptea de Sanziene si este mult folosita in ritualurile de dragoste.folosita de sute de ani in tratamentul bolilor de ficat. verbina aduce prosperitate si recolta bogata. in pantof. iar pe locul de unde a fost scoasa se toarna ceara si miere. Misterul acestei plante . a reumatismului. isi va visa cu siguranta ursitul. ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene. Numai astfel plantele vor fi bune de leac.nu a putut fi patruns deocamdata de catre stiinta. ci doar cu unul din argint. Se spune ca daca o fata nemaritata o pune sub perna in noaptea respectiva. tot anul urmator nu vei avea dureri de cap. zanele rele ale padurilor. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi se duc la biserica cu credinta ca vor fi sfintite si astfel vor fi curatate de influentele negative ale Ielelor.bolilor. renale si nervoase . domeniu in care verbina are proprietati de-a 6 . florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. iti ia oboseala pe loc. Majoritatea bolilor pe care aceasta planta le trateaza tin de sistemul nervos si de psihic.

crucea. Cei care o gasesc o poarta la brau sau in jurul degetului mic de la mana stanga. este recunoscut acum drept simbol al S rb torilor de iarn . Dincolo de adevar sau legenda. USTUROIUL Usturoiul poarta semnul sfinteniei. preintampinand tulburarile la acest nivel. În mitologiile europene. ap r tor i protector al casei i al familiei. motiv pentru care oamenii de la tara il folosesc la ungerea ferestrelor.cimbrisorul. Atârnat deasupra u ii. tot atat de necunoscute ale soarelui. simbol al cur eniei spirituale. infloreste pentru putin timp si iarba fiarelor. de Sanziene. cât i de indienii nord-americani. planta este folosita pentru vindecarea taieturilor si vatamaturilor. usilor. Este o plant înc rcat de magie. bun stare i fericirePotrivit unei tradi ii mult r spândite (în special în rile anglo-saxone) cei care se s rut în noaptea Anului Nou sub o ramur de vâsc vor avea bucurie i fericire tot timpul anului urm tor.dreptul miraculoase. transformandu-le in virtuti tamaduitoare. In medicina populara. trifoiul alb. Ele inglobeaza toate aceste forte. ca si pe acelea. vâscul. insemna ca s-au atins de planta. Spiritele malefice nu suporta mirosul usturoiului si nu se apropie de casele imbibate cu aroma acestuia. Oamenii care intra in posesia ei nu sunt atinsi de sageti si gloante si inteleg limba animalelor si plantelor. coarnelor vacilor. 7 . c ruia i se mai spune i "creanga de aur". plantele simbolizeaza energia solara condensata. "arma cea mai temuta si puternica a lui Hristos". vâscul aduce noroc în cas . vâscul are un loc cu totul aparte. ci joaca si un rol de protectie. Ea nu doar calmeaza si alina durerea. Printre plantele care se culeg de Sanziene. Cu ea se pot descuia lacatele si incuietorile. dar si a omului impotriva duhurilor noptii. reduce tensiunea psihica si diferitele tulburari de tip depresiv. cand lacatele se descuiau. al libert ii i armoniei. Semn de bun augur al dragostei. Vâscul era considerat o plant sacr atât de norvegieni i druizii cel i. captand fortele necunoscute ale pamantului. oricat de mestesugite ar fi. IARBA FIARELOR In miez de noapte. spanzul si sulfina. Iarba fiarelor era descoperita numai printr-un viclesug: se tragea prin iarba o sfoara de care erau legate lacate de fier. ar mai fi de mentionat cicoarea.

renale sau pulmonare i în prevenirea apari iei tumorilor. i-l înveleau apoi cu grij într-o mantie alb . t iau vâscul numai cu o secer de aur. pune cateva frunza de ulm intr-o cutie. cu o hartie pe care ai scris numele celui care te-a blestemat. Pentru noroc la serviciu. Druizii. încât. Ulm. În viziunea lor. pentru a fi îndep rtate duhurile rele. Daca porti cu tine o frunza de dafin. Plante care te poate te protejeaza de spiritele rele. Balder. s n tate i zile senine are nevoie tot omul. Daca ai un interviu. Vâscul este un simbol pentru pace i bucurie. Oricât de ciudat ar p rea evolu ia credin elor despre vâsc. de la cea a cel ilor i pân în zilele noastre. fiul zei ei norvegiene Frigga. Daca pui in fiecare colt al casei cate o frunza de dafin. fiecare dore te s aib în cas în aceste zile o cât de mic crengu de vâsc. Busuioc. ci i un bun remediu pentru hipotensiune i astm. te protejeaza de vraji. Trifoi. în l ându-se rugi c tre zeii atotputernici. preo ii cel i înve mânta i în alb. Poarta noroc! Lucerna. dac doi du mani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc. a c rui putere magic o recuno teau astfel. Frunze de dafin.Cel ii au fost cei care au ini iat un adev rat cult al acestei plante pe care o considerau de esen divin . Lacrimile albe ale zei ei l-au readus la via . Spiritele rele vor parasi incaperile. varsa continutul 8 . Pune o lingurita de trifoi uscat si macinat intr-o cana de otet. Bea un ceai de musetel sau spala-te cu el pe maini inainte de a merge la un joc de noroc sau de a completa numerele la loto. iar ea a binecuvântat planta. in procese Musetel. îl numeau "lacrima stejarului" i înso eau culegerea unui astfel de vâsc de ceremonii fastuoase. O alt legend spune c . cat si persoanele care stau in ea vor fi pazite de fortele rele. Aceast plant nu este doar un simbol al s rb torilor. Stropeste cu acest amestec in fiecare colt din casa. În alte legende medievale se spune c vâscul era atât de mult venerat. Asaza apoi cana in locul unde lucrezi si vei avea mai multi bani si succes. se spune ca atat locuinta. vei fi ferita de saracie. ei trebuiau s înceteze imediat du m nia i s se împace spre cinstirea vâscului. 3 zile. Daca tii un buchetel de lucerna in casa. c ci de noroc. Cu acel prilej se adunau ofrande i se jertfeau doi tauri albi. blestemului nu-si va face efectul. Infuzia i siropul de vâsc pot fi folosite în tratarea afec iunilor cardiace. la bani. Pentru a alunga blestemele. cel mai pre ios vâsc era cel crescut pe stejar. ar fi fost ucis de o s geat din vâsc. Pune o lingurita cu varf de busuioc uscat si macinat intr-o cana cu apa. Astfel.

Verde sau uscat. Te protejeaza de durerile de cap si scade vulnerabilitatea. Se spune ca te protejeaza de raceala in timpul somnului. Arde putin in casa si energiile pozitive vor aduce sanatate tuturor celor ce locuiesc acolo.acestei cani in fata cladirii institutiei unde speri sa fii angajata (ai grija insa sa nu fii vazuta de cineva. Se spune ca asduc norocul si atrag energiile pozitive. Eucalipt. ajuta la imbunatatirea memoriei. 9 . Rozmarin. Daca porti tot timpul asupra ta cateva boabe de mustar. caci efectul nu va fi acelasi!) Violete. vei fi protejata de accidente. Cimbru. Poarta cu tine un pliculet cu coriandru. daca picuri sub fata de perna cativa stropi. Imprastie cateva petale in colturile casei tale. daca il ai prin preajma atunci cand citesti sau scrii. Boabe de mustar. Pentru sanatate Coriandru.

ca spectatori sau chiar "beneficiari". În acela i substrat traco-getic ar trebui c utat i originea unor dansuri populare. Este în afar de orice îndoial c tradi ia oral este o garan ie mai 10 . privind vân toarea calului s lbatic." Istoricul roman Pomponius Mela consemna obiceiul traco-dacilor (notat i de Herodot) de a. calea principal de transmitere a descântecelor. tradi iilor i ritualurilor agrare legate de diferite momente ale anului sau de fenomene ale naturii. strict utilul pentru na terea. de persoane în vârst . cimilituri sau unele colinde. Exemple se g sesc în folclorul obiceiurilor.a horei i. Paparudele. a fertilit ii ogoarelor. R D CINILE ISTORICE ALE DESCÂNTECULUI LA ROMÂNI Descântecul este o specie a literaturii populare ritmate con inând formule magice care. a spectaculosului dans al c lu arilor.a. a fecundit ii vitelor. Multe din credin ele i obiceiurile populare române ti provin. înso it i de portul unor m ti comice. glume i bufonerii.i cinsti funeraliile prin cântece i jocuri: sunt evidente analogiile cu obiceiul priveghiului. adus f r a vorbi cu nimeni pe drum.DESCÂNTECUL LA ROMÂNI . de pild în descântece. precum i simboluri mitice ale unor fenomene ale naturii. La meglenoromâni se descânta de deochi în apa de sub ro ile unei mori ce se întoarce spre stânga. Oralitatea. persistând pân de curând în unele regiuni ale rii: Sângeorzul. Descântecele sunt o form înc vie de folclor: mul i sunt cei care î i aduc aminte de descântecele de "deochi" la care au asistat . Urme ale mo tenirii dacice se pot b nui i în diverse produc ii de literatur popular . conservarea i perfec ionarea vie ii. în care st ruie amintirea unor rituri de medicin magic . are avantajul de a conserva esen ialul. de obicei. odinioar foarte r spândit la români.TRADI IE I IZVOR DE ÎN ELEPCIUNE 1. Astfel sunt riturile magice pentru invocarea ploii. f r îndoial . de veselie. un proces multimilenar de adorare a unei zeit i populare: calul.în cazul unor dureri de cap sau st ri de sl biciune ap rute "din senin" i practicate. serveau de obicei ca auxiliar al medicinii primitive. atestat în sudul rii. Plugarul. acompaniate de practici corespunz toare. îndeosebi. Dup Ion Ghinoiu. dintr-un substrat traco-getic. "C lu ul reprezint un ritual preistoric. Dr gaica . poate chiar membri ai familiei. a unor rituri de ini iere. tot ei întrebuin au i apa mut . a unui str vechi cult al Soarelui. inclusiv necesit ile de comunica ie între oameni.

dac nu deloc în limba român contemporan . Alecsandri.Fl. descoperim în descântece o mul ime de cuvinte. I. Burada. Marian de la o românc din Suceava i descris în "Descântecele poporane române". G. înainte de r s ritul soarelui. Împ rt irea acestui me te ug c tre "profani" se efectueaz . Gr. T.sigur pentru p strarea identic a textului original decât transcrierea i retranscrierea manuscriselor. Marian -"Descântecele poporane române" . Cine calc peste acestea se umple de "fapt". în general. i se duce la o ap curg toare. Pe drum. autorul îi men ioneaz pe: P. cel mai neb gat în seam a fost. forme de cuvinte. descântecele descriu o mul ime de fiin e mitologice. V. farmecelor i vr jilor. Pentru a se vindeca. Episcopul Melchisedec.T. Minescu . cât i o descriere simptomelor acestora. nu avem pân acum din acest ram. Astfel. poporul apeleaz la descântece. bolnavul roste te de trei ori la rând cuvintele descântecului 11 . în privin a lingvisticii. Tocilescu. Am ales ca exemplificare un descântec de fapt cules de S. acela al descântecelor. câte ni-s pân acum cunoscute. bolnavul de "fapt" se treze te dis-de-diminea . pre ioase i pure pentru istoria i limba poporului nostru. G. Înc nici o singur colec ie. cu mult pruden de c tre descânt toare. ele indicându-ne perioada i împrejur rile în care au fost preluate.ap rut pentru prima dat la Suceava în 1886. termeni tehnici i arhaisme întâlnite extrem de rar. Pe de alt parte. În privin a medicinei populare .versurile din descântece sunt deseori un indiciu al plantelor. obiectelor utilizate pentru tratarea/vindecarea unor afec iuni. Ajuns la malul apei.diferite rug ciuni. Despre "fapt" oamenii din popor cred c i se arunc omului în cale de c tre du mani cu o oal spart sau cu ni te rufe murdare. dup cum o afirm el însu i: "Dintre toate ramurile de poezie poporan . Fl. care a dat loc la atâtea gre eli în operele autorilor greci i latini. "Fapt" numesc românii din Bucovina un fel de pete ro ii ce apar pe corpul omului. precum i atributele lor principale. S ulescu.a." Printre culeg torii de descântece. În ceea ce prive te mitologia. ustur foarte tare i apoi de prefac în bube care dor. fie cât de mic . f r îndoial . încearc s nu fie v zut de nimeni c ci altfel descântecul nu mai are efect. Pe când cre tin tatea întrebuin eaz împotriva acestor spirite rele care tulbur i bântuie oamenii . c ci acestea risc s li se ia darul de a-l practica. Unele descântece pot fi împrumutate de la alte popoare care au intrat în contact cultural cu cel român. O bogat surs de informa ii o constituie lucrarea lui S.S. descântecele trebuie demistificate din dorin a ca acestea s ias din sfera simplei supersti ii populare deoarece sunt unul din izvoarele importante. Autorul a f cut o munc de pionierat în domeniu.

/ i ma ruga D-tale.i de tot atâtea ori se spal pe obraz sau./ Ca Dumnezeu ce m-o dat. i mai bine./ De strigare. s rosteasc cuvintele descântecului i s -l spele cu ea pe bolnav de trei ori./ De c scare. curajoas ../ Ca argintul cel strecurat./ i s m limpeze ti/ Cum ai sp lat malurile de tin / i bolovanii de rugin . ci de femeile tinere. miercuri sau vineri: Duminic diminea m-am sculat./ De pur . în sufletul lor r ncile noastre au r mas tot r nci: practic fumiga iile în cazul unor boli ale copiilor (copiii care au dureri.eleva profesorului i folcloristului Mihai Pop ./ S r mân curat. Sunt multe obiceiuri care se practic la sate numai o dat pe an. mai ferite de t v lugul civiliza iei tehnice. continu s existe în unele zone ale Bucovinei. Interesant este c magia nu e practicat de b trânele satelor.stabilit la Dese ti. multe lucruri. a mass-media. pe tot trupul. sunt ner bd toare. Maramure ul./ Sfânt ap în mâna dreapt am luat/ i frumos pe obraz m-am sp lat./ De f c tur . un sat str vechi de dincolo de Gutâi. se roag în câmp pentru ploaie../ De dat. cunosc puterile plantelor./ A a s m speli i pe mine:/ De fapt. Dac bolnavul nu se poate deplasa singur. din pricina progresului tehnic. o mentalitate extraordinar . descânt toarea poate s aduc ap neînceput (dintr-o ap curg toare sau chiar dintr-o fântân ). afirm dna Parasca F t./ De la Dumnezeu leacul! 2. Dar chiar dac i-au schimbat portul cu haine de la ora ./ De ur . este o adev rata "ini iat " în fabuloasa tradi ie a credin elor populare din Maramure ./ De la mine descântecul./ De fapt. au ambi ii. 12 . poate fi v zut de oricine. perpetueaz pân în pragul mileniului trei aceste practici str vechi./ De faptul cel mare./ De c scare. sfânt ap curat . E o simbioz ./ De f pturile cele rele/ i de boalele cele grele./ De f c tur ./ De dat. sunt interesate. c ci pentru multe practici exist doar câte o singur zi menit . sunt nervo i sau nu pot s doarm trebuie s inspire fumul rezultat în urma arderii firelor de sânziene pe jar). Se pierd i aici. în Maramure . s m cur e ti. care. Descântecul acesta se poate practica în orice zi în afar de luni. De aici e i expresia "la zi la anul". o zon de interferen în care se reg sesc aproape toate motivele i elementele specifice marilor culturi ale lumii. Ele au probleme. iat ./ De ur ./ Luminat./ De faptul cel mare. Vechi credin e i practici magice r ne ti./ La fântâna lui Iordan am alergat. tiu descântece pe care le i spun în anumite momente./ De pur ./ De toate fapturile cele rele/ i de boalele cele grele./ Ca aurul cel curat. Când se întoarce de la ap . DESCÂNTECELE ROMÂNE TI ÎN CONTEMPORANEITATE Profesoara Parasca F t ./ S m speli./ De strigare. este o zon extrem de interesant din punctul de vedere al folclorului.

de exemplu. Tadira. neidentificate i neclasificate. lemn ritul . Firul care a legat cele dou tipuri de religie a fost puritatea sentimentelor. f r r utate. înso ite de anumite gesturi. func ioneaz i au supravie uit prin vreme pân la noi. care pentru acest mare merit de a fi ajuns pân la noi. Exist . f r ranchiun .b trânii pe care-i mai avem sunt singurii depozitari ai unei inestimabile comori: tradi ia româneasc autentic . care s porneasc cercetarea în teren. Sl b noagele i multe alte personaje mitologice. Înainte de religia cre tin a existat cealalt religie. un personaj foarte special. i din aceast cauz ele convie uiesc foarte bine. Papahagi. În acest început de mileniu trei . pe care numai cei cu deschidere i c tre cultura altor popoare le pot st pâni. Fochi ori T. Nu tim cum s-a ajuns la ele. Foarte des apare. A fost credin a în ap . foc. rostite cu scopul de a îndep rta un farmec. aici Noianul. sim ite. consider dna Parasca F t. Aceast altoire.a. Monica Du an este o alt tân r folclorist . trebuie v zut cu al i ochi. sp t ritul. Sunt lucruri sacre. aceast formidabil interferen . tradi ii i obiceiuri arhaice. au fost relevate. dup cum afirm i Eliade. copac. experimentate. Sunt multe lucruri nedescoperite i necercetate înc . a fost posibil datorit faptului c omul a fost religios de la începutul începuturilor. în versuri de cele mai multe ori. a tr irilor. care vorbe te cu oamenii exact a a cum vorbea alt dat Fata P durii. pe care le putem descoperi dac cercet m cu sfial i respect aceste daturi. al absolven ilor de etnologie i filologie. construit în prima jum tate a secolului al XV-lea. cunoscut în toat ara pentru biserica monument de arhitectur . înseamn c nimic nu este în ele gratuit. Este de datoria noastr s ne apropiem de aceste comori cu sfial i cu mare dragoste. de exemplu.Aceste lucruri trebuie scoase în eviden de folclori tii de azi. c rora le putem spune supranaturale. Trebuie cercetate f r p rtinire. care în unele locuri nu se mai practic de mult: ol ritul. care zac în noi i care. o vraj sau de a vindeca o afec iune. întâlnit în folclorul din Maramure . Or descântecele. în descântece.îndr gostit de crea ia popular din Zarandul Bradului. tr ite. într-un fel sau altul. Ribi a este o comun autentic mo easc . sunt formule magice. dar din moment ce exist . cea p gân . care a dat rii oameni de seam în toate domeniile activit ii social-umane. Maica Domnului. Aici i în jur s-au afirmat i d inuie înc ocupa ii. o zon fertil i mai conservatoare în acest domeniu. Nu exist zone s race în folclor. Primul i cel mai important pas trebuie s fie al tinerilor.mileniu care va fi absolut tehnic i tehnicizat .din Ribi a . o religie la fel de frumoas i la fel de curat ca cea de azi. se tie. 13 . neconsemnate nici m car în celebrele lucr ri despre Maramure ale lui A. aceast fuziune între religie i practicile p gâne. Poate c mai avem i alte r d cini. floare.

se aduce de la trei fântâni./ Se-ntâlne te cu "pocitori" în cale.. încep a descânta.Monica Du an a cules colinde./ De-o fi deochiul de b rbat. apa neînceput se aduce de la trei fântâni.. cu toarta cofei sau a oalei întoars înd r t. Soare.i crepa". în zorii zilei. în trei vase noi. apa neînceput se aduce de la o fântân sau de la un pârâu. cântece i descântece./ Ori un crai a ie it?/ Ba nici crai nu-i./ Ci-i N./ Cu c me a de dragoste/ Te-oi îmbr ca./ Cu brâu de dragoste/ Te-oi încinge./ Împung strigoii i strigoaicele. În descântecele de albea . Apa neînceput se mai aduce de la izvor. i descânt toarea./ Ca argintul strecurat. În alte p r i./ De-o fi din ap . 14 . Ca sa fie dansate i iubite de feciori. f r a se fi uitat înapoi când au luat-o./ To i fl c ii înainte i-o ie it/ Cu cu mele-n mân ./ S -i crepe c lcâiele./ Nu te v ieta. Dup ce au adus-o. 3. pe-o c rare/ Se duce Cesa în vale. N. punând piciorul drept pe ele./ De-o fi deochi de fat mare./ Cu m tura voi m tura./ S -i cad p rul de pe cap. Apa sfin it ./ To i la dânsa au cinstit./ Cu cu âtu' oi împunge. se a eaz jos. iar prin unele locuri cel ce aduce apa nu numai c nu trebuie s se întâlneasc cu nimeni. cea frumoas ./ Nici un fir de p r crepat./ S -i pice cosi ele. Maica Domnului îi r spunde astfel: Taci. nici cr ias . DESCÂNTECE I PRACTICI LEGATE DE ACESTEA ÎN BUCOVINA I ARDEAL În Bucovina. când va r s ri a doua zi de diminea ./ Ca maica ce te-a dat. înainte ca sa fi luat cineva din ele. fetele din Bucovina se duc în seara spre Boboteaz i aduc ap neînceput de la fântân . Iat un exemplu "Pe-o cale./ Ca busuiocul cu floare./ Dintre toate fetele mai aleas !/ Când la joc o ajuns. i cu acea ap ud ochii bolnavului. se aduce de la fântân în ziua de Sângeorz./ S se duc cu ea ca roua de pe floare/ S nu mai r mâie r u în Cesa./ În apa lui Iordan te-oi sp la. pun în ea câteva fire de busuioc i apoi o pun într-un loc unde s o bat Soarele./ S -i moar b rbatu'. în zorii zilei de Boboteaz . cu gura./ P ru' de pe cap s -i pice./ S -i crepe â ele./ Mândru te voi limpezi./ To i cu dânsa o vorbit. strig turi de nunt de "descântec pentru deochi" din satul Cri an: i joc./ De nu ve i întoarce mâna înapoi. aiasma sau agheasma./ Cu suflu ul voi sufla. de trei fete mari./ R sari. spune descântecul./ Cu nou r zi oare!/ Nu tiu Soarele-o r s rit./ To i la joc o au poftit. dar nici nu trebuie sa vad pe nimeni./ Cu ai (usturoi) ro u oi unge. fata se vait la Maica Domnului c lumea o vorbe te de r u i c o ocole te. împreun cu busuioc./ Pân î i umfla i. nu te cânta./ Coroan de aur în cap i-oi pune. apa sfin it se aduce într-o sticl . e luat de la preot când umbl cu crucea la Boboteaz . Când se trezesc. În descântece de s get tur . fr ioare./ Ca Soarele când r sare./ C eu cu mine te-oi lua. În descântec./ De-o fi deochi de nevast ../ Cu paharele pline./ Nu împung vaca. bolnavul e stropit cu ap sfin it .

/ De gura dezamu i-te-oi.Dup ce rostesc descântecul. la fântân ./ De urechi dezasurzi-te-oi. gestica. INSTRUMENTARUL Timpul nop ii . Semnul începerii timpului interzis este r s ritul lunii./ Ap mândr leuroas !/ . zilele s pt mânii.cântatul coco ilor. Despre "cântatul coco ilor" se spune c începe când coco ii aud "toaca în cer"./ Ap mândr leuroas . adic în ordinea fizic a naturii i alta . Aceast concep ie magic despre un timp neomogen./ De picioare despedica-te-oi.Eu am venit la tine./ De mânuri dezlega-te-oi. Se spune. pân nu r sare Soarele. iar al sfâr itului ./ De picioare-mpiedicat / i-n gur pân -n grumaz b gat !/ . 4./ De mânuri legat . a stat probabil la baza calendarului./ De ochi dezorbi-te-oi. Durata descântecului difer în func ie de foarte mul i factori: lungime incanta iei. Conform mentalit ii magice ce guverneaz descântecele. de i sunt egale ca durat . se spal cu apa în care se afl busuiocul i care a fost astfel descântat ./ De urechi asurzit . sunt inegale din punct de vedere al succesului unei ac iuni. Apoi se îmbrac frumos. este timpul interzis i periculos. dis-de-diminea . A a cum diferite momente ale zilei au calit i magice precise./ De gur amu it . de exemplu./ Cu apa Iordanului sp la-te-oi. în leg tur cu lumea demonilor i a spiritelor.mistic . f r s indice durata ritualului./ Fat mândr i frumoas ./ Fat mândr i frumoas !/ . În ara L pu ului exist . APA.Bun diminea a. instrumentul necesar. c un anumit descântec trebuie s vâr it în zorii zilei sau la miezul nop ii. este o entitate pozitiv care îi ajut pe oameni s g seasc drumul spre cas i le d diferite leacuri./ S m faci mândr i frumoas . totu i. un paznic de noapte bun: acesta este "Omul Nop ii"./ La to i feciorii ar ta-te-oi. Fetele din Ardeal se duc în ziua de Boboteaz . tot astfel i zilele s pt mânii î i vor avea rostul lor.Nu te teme. copite de cal i mare cât stejaru'"./ C m-am aflat de ochi orbit . se duc la biseric i dup amiaz la joc.S n tate bun . DESPRE SIMBOLISTICA UNOR ELEMENTE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN DESCÂNTECELE ROMÂNE TI: TIMPUL. 15 . i zic: . În ciuda aspectului. discontinuu.pentru cei mai mul i. "Omul Nop ii este un om cu flori pe el. din cap pân în picioare. PLANTELE. acesta putând fi privit i ca o în iruire de timpuri bune i rele în care s rb torile marcheaz momentele critice ale timpului. tot ce se întâmpl în timpul nop ii poate avea o dubl semnifica ie: o semnifica ie pe care am putea denumi-o pozitiv . tim deja c descântecele au zile precise în care se spun. disponibilitatea sufleteasc a descânt torului.

apoi se bea. ale plantelor. dac era preg tit astfel: o r d cin de morcov se scobea ca un pahar. În Mun ii Apuseni apa c p ta puterea vindec toare a aurului. apa . f r de ap . cel mai mare t m duitor cu plante folosea în leacurile sale apa inut într-un vas de lut ars. Via a nu se poate îns . cele mai puternice elixiruri de dragoste se f ceau în Bucovina. apa deosebit . probabil. Dr. ale aurului ori ale cuvântului rostit sau scris. descoperi leacuri ale c ror frumuse e. asigurând astfel via a. pe Valea Frumoasei. farmacist Horia Bucur poveste te c . adic aceea care se g se te în cofa gospodarului. ale lunii. având tendin a s purifice. În toate culturile lumii se considera odinioar c apa este un vehicul perfect pentru a aduce misterioasele for e vindec toare ale naturii în fiin a uman . era folosit contra bolilor de piele i a deochiului. adic adus din mai multe locuri. Aceast repetare demonstreaz valoarea magic a num rului. în acest sens. pe fundul c ruia era scris numele lui Dumnezeu în toate limbile p mântului. se l sa câteva ore.. total. nici ea.Problema timpului se leag de cea a num rului. un descântec nu e suficient s fie s vâr it într-un anumit timp i loc. apa i focul sunt elementele fundamentale purificatoare. Acesta se repet de treiase -nou ori.cu str fulger rile ei translucide . care "vede" lumina r s ritului de soare. Mergând pe urmele tradi iei din diferite zone.. de o anume simbolistic a numerelor. Apoi. a leacurilor de care se 16 . Din timpuri imemoriale. Pentru a fi eficace. În foarte multe descântece române ti apa este elementul cel mai important de care se servesc descânt toarele i f r de care un asemenea act magic nici nu se poate concepe. a fost considerat un mijloc de vindecare de prim ordin. Apa descântecelor este de mai multe feluri: apa-ap . care-i dau anumite calit i esen iale pentru descântece. ci trebuie repetat de mai multe ori. roua de pe flori. din apa adus la ceas de noapte dintr-o fântân în care se oglindea luna. De când e lumea i p mântul. podoaba p mântului. În descântecele române ti se consider c apa poate "împrumuta" puterile binef c toare al r s ritului de soare. practica de medicin magic cel mai des utilizat la noi în ar . În mai toate zonele rii. simplitate i mister te încânt . Focul este îns mai primejdios.era un remediu de excep ie pentru bolile de ficat. apa sfin it i apa neînceput .exercitând o enigmatic atrac ie. apoi se puneau în ea ap de fântân i un ban sau un inel de aur (important se pare c era forma circular ). Menirile lui curate sunt s lumineze i s înc lzeasc . Impregnarea apei cu puterea cuvântului rostit al faimoaselor descântece a fost. Apa-ap se întrebuin eaz pentru sp lat i pentru preg tirea aluatului. Se poate vorbi.

d. Apa neînceput este aceea care se aduce într-un vas din care nu a b ut nimeni. p r site sau care se in trei zile în cote ul g inilor. Întrebuin area plantelor în scopuri ritualice în România are o tradi ie extraordinar . de exemplu. F r îndoial c cei mai în vârst î i amintesc de s cule ul pe care li-l punea la gât bunica. ea putând fi folosit deopotriv pentru a face bine i pentru a distruge. câ tigat de partea descânt torului prin tot felul de ritualuri. Exist mai multe categorii de plante magice men ionate sau folosite în descântece. sco ându-se dis-de-diminea . atunci când era înso it de blesteme i oc ri. dar i o arm ucig toare. rostopasca).a. atunci când erau mici. dintre care cele mai puternice sunt cele toxice (m tr guna. apa din sticla care sta lâng o r scruce. acestea din urm fiind i cele mai periculoase. înainte de a se întrebuin a. clocite. sau puteau fi puse sub pern ori la capul patului în timpul 17 . atât prin varietatea speciilor folosite i a ritualurilor. este neutr . Pentru sp lat se mai pun în ap i anumite flori sau obiecte. s cule care con inea fel de fel de ierburi care s -i apere de deochi i de boli. La 1894. apa în care au stat flori luate de la biserica de la înmormântare.sluje te descânt toarea.m. În afara plantelor toxice. Apele deosebite. apa de la fântâna sfânt . apa strâns din nou vaduri. i dup aceea se dau de b ut ori se stropesc cu ele straiele celui c ruia i se descânt de urât. adic din balta în care se tope te cânepa. aruncat cu dosul palmei c tre ochi. puterea unei plante. apa neînceputa de la trei izvoare . apa din urma de vit . când nu se cere ap deosebit sau neînceputa. Ap deosebit este i apa de la topil . În întreaga Europ a existat aceast tradi ie. puturoase. episcopul Ghenadie al Râmnicului scria c apa neînceput este aceea "care se cap t mai ales din pu uri. apa luat dintr-o ap curg toare din locul unde se fac vâltori. i nu dup al ii. cu foarte mici varia ii de la un popor la altul. strigoaia. sunt întâlnite deopotriv în Banat i în Nordul Moldovei ori în Maramure . sunt urâte. În general. M tr guna. întrebuin at în descântece de dor de ochi. pentru acelea i ierburi. cu post i rug ciuni. luate din anumite locuri. care au menirea de a-i transmite diferite propriet i. i nu din ci mele. Cel mai bine era ca aceste plante s fie p strate cât mai aproape de corp. mai exist o categorie de plante aparte folosite în descântece: plantele de protec ie psihic i magic . atunci când era culeas i administrat cu dragoste. cât i prin caracterul s u unitar: ritualuri identice. putea fi un remediu salvator în bolile cu sfâr it letal. dar ele puteau fi puse i într-un mic s cule . apa din nou izvoare. omagul. i fiind adus acas iute (f r a vorbi cu cineva) i în vase astupate". apa sfin it la Boboteaz .purtat la gât pe sub haine.

hexagonul." . Astfel erau: . Figuri geometrice magice sunt: cercul. cimi irul.usturoiul: câ iva c ei de usturoi pu i într-o pânz i purta i la gât sunt un remediu infailibil pentru ocrotirea copiilor de deochi.somnului. o ap r de blesteme i alung r ul.vâscul: pe de o parte. se pot întâlni convalescen i. iar pe de alt parte. sânzienele galbene./ Am avea i noi o via ./ Atunci noi n-am mai pieri. Crucea este o alt figur primordial folosit în descântece chiar înainte de apari ia 18 . care le luau acestora vlaga i min ile. precum i cei ai pasiunii necontrolate. Solomonarii de odinioar spuneau c în nop ile întunecate puteau auzi zmeii mergând prin ceruri i spunând: "De n-ar fi odolean i iarb crea . Mi carea circular este infinit . pentagonul.era un remediu folosit pentru protec ia fetelor de m ritat împotriva zbur torilor. ramurile de brad. mai cunoscut sub numele de valerian (Valeriana officinalis): r d cina de odolean purtat în general la brâu . i ast zi. alc tuind o triad invincibil . Fl c ii care mergeau singuri prin p dure aveau neap rat la ei o c p ân de usturoi pentru a-i feri de iele ori de Fata P durii. O mul ime de alte plante se folosesc local pentru protec ia oamenilor.fie desenate în spa iu prin gesturi rituale./ Leu teanul de n-ar fi.iarba neagr sau sâni oara (Sanicula europaea): era folosit pentru protec ia femeilor de blesteme (pentru a nu le seca sau a nu se otr vi laptele tinerelor mame.a.iarba crea .o tradi ie veche de milenii. crucea. în satele izolate de munte. aduce norocul i bel ugul în cas . . indiferent de timp i loc. . Rolul ei era de a calma psihicul. copii sau fete de m ritat care poart la gât fel de fel de plante care s -i ocroteasc . a caselor ori a animalelor: teiul înflorit. Multe descântece trimit la o geometrie ocult . cu o eficien inexplicabil . ca în cazul Descântecului de fapt din satul Baba. de a reduce iritarea i de a alunga demonii maniei.odoleanul. dar real . . pentru a nu. salvia. din ara L pu ului. înainte de a merge singure cu oile la munte. Se folosea împreun cu odoleanul i iarba crea . dar i de r celi i de viermi intestinali. triunghiul echilateral.leu teanul: era odinioar la mare pre pentru alungarea entit ilor malefice. p tratul . Cercul este figura primordial deoarece exprim unitatea i num rul zece. prin folosirea unor figuri geometrice . Aceste ierburi se puneau într-o mâncare special care li se d dea tinerelor fete pentru ocrotire. este o linie f r de sfâr it al c rei început i sfâr it se afl în fiecare punct. dar i pentru ap rarea de "f c turi de dragoste".i pierde fertilitatea tinerele so ii etc. fie desenate la propriu cu cu itul în p mânt. .). cunoscut sub denumirea de ment dulce (Mentha viridis): era un ingredient frecvent folosit al turi de odolean.

exist credin a c reprezentarea simbolic a unei for e. ci reprezint . nuiaua pe care a cântat cucul . Simbolismul poate fi asimilat cu un limbaj al subcon tientului. Elit. Bucure ti. Credin a descânt toarelor const . formeaz un canal între incon tientul persoanei i for a din spatele simbolului. Ed. Obiectul apare ca un receptacul al unei for e exterioare care îl diferen iaz de mediul s u obi nuit i îi confer sens i valoare. Fl.fac. c aceste dou forme interac ioneaz i c nimic nu exist în realitate a a cum pare s fie. precum i c stârnirea imagina iei ajut persoana s intre în contact cu acestea. i ele parte din instrumentarul necesar descântecelor. element abstract sau energii. Ed. Lumânarea de la botez este bun în unele descântece "de tomnit vaci". într-un fel sau altul. 1996 Ovidiu Drimba. care st la baza tuturor religiilor.3. 1992 Serena Roney-Dougal. ca i nuiaua de alun sau de salcie. 3-4. 1989 Revista Getica.O. m tura . ca i în alte practici magice. Gândirea. Humanitas. Vestala-Saeculum I. i anume ca For Cosmic suprem . Ed. nr. la o realitate care le transcende.cre tinismului: este locul în care se întâlnesc dou linii. 1992 19 . acea lume real aflat dincolo de posibilitatea percep iei senzoriale. Coresi. 2000 Mircea Eliade. prin intermediul c ruia pot fi atinse nivelurile profunde ale "incon tientului colectiv". Descântece poporane române. Bucure ti. în esen în convingerea c Invizibilul exist . dar din care pornesc patru direc ii infinite. obiectele lumii exterioare nu au valoare intrinsec autonom în descântece. Bucure ti. Dic ionar de mitologie general . BIBLIOGRAFIE S. Cu itul. mai ales cel cu mâner de aram . Ed. tiin i magie. Credin a în supranatural constituie o parte component a animismului r spândit în întreaga lume. Ed. c rbunele.o form de energie. cle tele.ca i psihicul . tiin ific i Enciclopedic . Asemenea actelor umane propriu-zise. 1991 Victor Kernbach. Istoria culturii i civiliza iei. Marian. Un obiect sau o ac iune dobândesc o valoare i devin în acela i timp reale numai pentru c particip . niciodat desp r ite. Ed. unite pentru totdeauna printr-un centru care devine centrul infinitului.a. vol. Îns i fizica cuantic modern demonstreaz c materia nu este solid .. În descântece. Trata de istorie a religiilor.

20 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful