Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire.

Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". Adrian Fochi Pentru a-si face pe deplin efectul, plantele de leac trebuie culese doar in anumite zile ale anului. Se spune ca cele mai tamaduitoare plante sunt culese in noaptea de dinaintea Sanzienelor si in timpul echinoctiilor (de toamna sau de primavara). In schimb, plantele care raman neeficiente sunt cele culese de Rusalii. Despre acestea se zice ca ar fi piscate de ielele furioase, fostele stapane ale plantelor de leac, care se plang ca oamenii le-ar fi furat ierburile. Cei mai cunoscuti "hoti" mitici ai plantelor de leac sunt Calusarii. In timpul dansului specific, Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire. Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". (Adrian Fochi) Legendele cosmogonice romanesti mentioneaza diferite plante, unele benefice, altele cu o anume incarcatura malefica. Se zice ca Dumnezeu a lovit cu piciorul in pamant si a creat vegetatia: "Dar unde calca Maritul Stapan, crestea numai iarba si flori, iar pe unde calca Scaraotchi, numai palamida, cucuta, urzici, ciumafaie, masalarita, spini, matraguna". (Elena Niculita Voronca) Plantele cu virtuti terapeutice sau magice se utilizeaza in mai multe feluri: in magiaalba, legata de medicina si leacuri, sau in magia neagra, legata de farmece de dragoste ori de ursita. Exista chiar si animale mitice despre care se crede ca ar cunoaste calitatile vindecatoare ale unor plante, cum ar fi sarpele, ariciul si albina. Cateva dintre cele mai cunoscute plante de leac sunt busuiocul, feriga, macul si usturoiul. Busuiocul reprezinta prin excelenta o planta magica, aducatoare de noroc. Se spune chiar ca lumea sta pe patru stalpi de busuioc, de aceea nu trebuie ingropate crengutele acestei plante, pentru ca altfel lumea s-ar zgudui. Busuiocul este totodata si o planta sfanta, cu origine divina, despre care se crede ca s-ar fi ivit din lacrimile Maicii Domnului sau din sangele lui Isus, ca a rasarit acolo unde s-a nascut Isus, ca ar fi "mana lui Dumnezeu". Busuiocul este larg utilizat in medicina populara magica. Spre exemplu: "Pentru nebuneala sau tifos, cand vorbeste cineva intraiurea, sa iei sambata dimineata trei crengute de busuioc, caci fiecare crenguta are trei cracusori ca crucea". Sau: "Cand iti cade ceva in ochi, sa iei un fir de busuioc si sa-l pui in ochi si firul acela va merge de jur imprejurul ochiului si scoate afara fie musca, fie ce va fi". (Elena Niculita Voronca). In traditia unor popoare, busuiocul apare si ca planta demonizata. Vechii polonezi credeau, de pilda, ca este periculos sa-l mirosi pentru ca are capacitatea de a invia duhurile rele. In traditia romaneasca, busuiocul apare ca element indispensabil descantecelor. O alta planta considerata magica si sacralizata este feriga. Ea apare in stransa legatura cu ceea ce presupune bogatia: banii, aurul si comorile. Despre floarea de feriga se zice ca infloreste doar in noaptea de Sanziene, intre ceasurile 10-12, si tine pana la primul cantat al cocosilor.
1

Feriga ar avea si proprietati oraculare: fetele tinere incearca sa-si citeasca soarta mergand sa sape la radacina unei ferigi - daca radacina este una ramificata, inseamna ca se vor marita in curand, daca este una simpla, dimpotriva. Usturoiul este folosit impotriva bolilor, dar mai ales a duhurilor necurate, a strigoilor si a altor nenorociri. Pentru a tine strigoii la distanta, se ung usile si pragurile grajdurilor cu usturoi, de Sfantu Andrei si Sfantu Gheorghe. Usturoiul este remediul cel mai popular folosit pentru protectia in fata fortelor demonice. "Mirosul usturoiului este grozav de nesuferit atat duhurilor rele, cat si strigoaicelor". (Candrea) De asemenea, ne spune Simion Florea Marian, pe un om care capata o "pocitura de noapte" (congestie cerebrala, epilepsie, paralizie faciala), descantatorul il poate vindeca luand un fir de usturoi si strapungandu-l pe toate partile cu varful unui ac. In acest timp se descanta. Cu o parte a catelului de usturoi descantat este uns corpul celui bolnav, iar cealalta parte i se da sa o manance. Mai mult decat atat, usturoiul ajuta la gasirea lucrurilor furate: "Cand ti se fura ceva, ca sa gasesti iute lucrul furat, sa faci iute cruci cu usturoi la usi si ferestre pe afara si in mijlocul casei, sa freci de pamant cu piciorul gol un fir de usturoi, ca indata trebuie sa auzi unde ti-e paguba". (Niculita-Voronca) La randul sau, macul reprezinta o planta utilizata in ritualurile de protectie. In ziua de Sfantu Gheorghe e bine sa se presare mac inainte de rasaritul soarelui in jurul vacii pentru ca nimeni sa nu-i poata lua acesteia laptele, asa cum nici macul presarat nu poate fi cules. O capsula plina cu seminte de mac poate functiona ca un talisman pentru tinerii casatoriti, aparandu-i de farmecele vrajitorilor, intrucat acestia nu vor putea cunoaste niciodata numarul exact al semintelor si nu ar putea avea astfel putere asupra celor care le poarta. Macul este totodata un element important al alimentatiei rituale. Macul se presara pe colacii impartiti cu diferite ocazii. Angelica Denumiri populare: AGLIC , ANGHELIC , ANGELIN , ANTONIC , BUCINI , CUCUT MARE ANGELICA OFFICINALIS, ARCHANGELICA OFFICINALIS familia UMBELLIFERAE/APIACEAE Considerata in unanimitate de traditiile populare ale diferitelor popoare europene si asiatice, o adevarata ³poarta´/punte de legatura cu planurile superioare ale universului, angelica este planta cea mai puternica din continutul elixirului vietii. Radacina de angelica bauta in alcool tare, dimineata pe stomacul gol, sau chiar mestecata zilnic cate o bucatica aduce si pastreaza tineretea si puterea la orice varsta. De bei radacina cu sirop de brad, in care au fost strivite si macese, ochii tai vor stralucii mereu. Maurice Messegue (fitoterapeutul francez) scrie despre aceasta planta: ³Angelica creste rezistenta psihica si fizica. Revitalizeaza intregul organism, combate spasmele si oboseala, previne starile depresive. Este foarte utila iarna, ajutandu-i sa se apere de bolile microbiene si virotice. Se pare ca ei i se datoreaza exceptionala rezistenta a eschimosilor, angelica fiind singura lor leguma´.
2

In ³Scrierile lui Florence Scovel Shinn. se gaseste o referire la floarea Lunii. Daca veti reusi aceasta fara a adormi sau a intoarce o clipa privirea de la planta. Numai persoanele alese pot vedea sau atinge floarea. inghionteli sau veti auzi tipete (ne)omenesti. Daca meritati luati o singura floare. stralucitoare ca Luna Rosie. care-si pun o ramurica de busuioc sub perna isi vor visa peste noapte ursitul. necum s-o poata atinge sau smulge din glie´. cel/cea in a carei curte/casa/pamant rasare primeste vesti proaste de bani si sanatate. Dorintele se implinesc fara repercursiuni. Ca sa gasiti o floare de iarba sarpelui trebuie sa stati treji toata noapte de Sanziene ulterior momentului cand se deschid cerurile nu trebuie sa o pierdeti din ochi. departe de orice casa. intr-un vas de lut de. I: Jocul vietii. fete si baieti. vol. chiar daca veti simti impunsaturi. Acest lucru este valabil mai ales in anumite zile ale anului: 3 . si ascundeti-o in san ca sa nu o vada privirea de om neales si aduceti-o in casa. In mod obisnuit. de la 22 noaptea in sus. orice ati auzi/vedea in jur. o veti vedea inflorind cu o floare alba-albastruie. va ramane mereu tanara si va fi iubita ca in prima zi de catre alesul ei. iarba sarpelui infloreste o singura data pe an. Peste ele se arunca doua lingurite de argint cu varf de sare« Iarba Sarpelui si Floarea albastrie Cunoscuta si sub numele de Feriga. DIn motive personale autorul nu dezvolta ideea. Floarea de iarba sarpelui aduce bogatie celui care o are. iar floarea dispare la cantatul cocosilor. Va pot spune doar jumatate din reteta. in noaptea Sanzienelor. De infloreste de 2 ori intr-un singur an. Lucrul trebuie sa se faca intr-o padure. pe nemancate. iar floarea sa piara. Se spunea ca femeia care va bea apa de busuioc (o cana de apa in care s-au macerat de seara pana dimineata 3 ramurele de busuioc) in fiecare zi. iar cel ce o inghite intreaga poate sa vada soarta sa si a altor oameni pe care ai atinge cu mana. de vale netrecuta de picior de barbat. se piseaza mac vested. angelica si frunze de zmeura. pentru ca nu cumva sa se auda in timpul acestei nopti vreun cantat de cocos. Leacuri de dragoste din medicina magica romaneasca Busuiocul Este probabil cea mai indragita Äiarba de dragoste´ la romani. Cuvantul este bagheta ta magica´.Exista o reteta secreta? Da. Batranii spun ³Nimeni din cei nechemati de putere vrajitoreasca nu poate vedea floarea ierbii sarpelui. Adolescentii. atata timp cat binele este inclus.

care mentine tineretea si frumusetea. 1 Martie. care actioneaza fara gres in a-i atrage pe barbati. inclusiv a celei produse de deochiuri si blesteme. Busuiocul purtat in par si in san aduce noroc in dragoste fetelor. Marul inflorit La casele cu flacai si fete de maritat. Napraznicul Este un elixir de dragoste mai ales pentru barbati. Cununa impletita in ziua Sanziene se pastreaza tot anul la capul patului. parintii sau rudele aruncau seara in fantana o ramura inflorita de mar. Cele mai eficiente sunt scaldatorile facute cu doua zile inainte de luna plina. mirilor o plosca cu plamadeala de branca-ursului in vin sau in tuica. pentru a o apara de zburatori pe timpul noptii si a-i da vise frumoase. sub o ramura de mar inflorit. trezeste dragostea. pentru a le mari vigoarea. Un alt leac impotriva acestor facaturi era cununa de usturoi. precum si cele facute vinerea. precum si pentru a (re)destepta iubirea fata de sot. in unele sate romanesti.Sf. Sanziana galbena (dragaica) Are faima de planta magica pentru femei. Branca-ursului Se spunea ca floarea si samanta acestei plante intretin dragostea intre soti. Andrei. ca sa aiba Änoroc si spor in casa´. 4 . ca doi tineri care se iubesc foarte mult si nu vor sa se desparta niciodata sa se sarute in taina. al stabilitatii si trainiciei unei relatii de dragoste. Iasomia Florile de iasomie sunt elixir de dragoste mai ales pentru femei. Sucul si fiertura de napraznic administrate intern erau si un leac recunoscut impotriva neputintei (impotentei). ca florile de mar´. Scaldatorile (baile) cu apa in care a macerat iarba de sanziana dau pielii si ochilor o stralucire aparte. In unele zone. Sanzienele. le intaresc cununia si ii ajuta sa aiba multi copii. pusa la capul patului. Planta uscata pisata era pusa in lapte cu miere si se dadea pentru Ädezlegarea cununiei´ (pentru fetele care nu se maritau). Dragobete. contra deochiului. Exista si acum obiceiul. Cu o camasa inmuiata in fiertura de iarba de napraznic erau imbracati adolescentii si barbatii tineri. ca sa Äfie copiii curati si neprihaniti pana la cununie. fereste de rele si de diferitele patimi. pentru a-i face placuti in fata femeilor. dupa cununie. Ramura de mar inflorit era simbolul puritatii. nasul dadea in taina. pentru ca fata sa fie ravnita de flacai.

In acest moment. ca sa fie ferite de diversele patimi in care ar fi putut sa cada. Odoleanul (valeriana) Radacina este cunoscuta mai ales ca leac de protectie in fata diferitelor facaturi si ispite. isi au perioade calendaristice propice dezvoltarii. ii impiedica pe soti sa se certe si ii face sa Äfie cu frica de Dumnezeu´. intre caderea serii si miezul noptii se desfasoara un timp enigmatic. in momente speciale (noaptea. impreuna cu iarba neagra si iarba creata. se parguiesc si se coc recoltele si plantele. Tamaia tinuta in dormitor. dupa puterile tamaduitoare. ca sa Änu cada la vreo ispita care sa strice casa´. asa si plantele. sub perne si la icoane. In traditia populara. pentru a-i feri de iele si de zburatori. populat de numeroase forte malefice. mai ales cand plecau la drum lung. Apoi. SANZIENELE SI PLANTELE MAGICE In ziua de 24 iunie (Sanziene). Utilizand plantele culese de Sanziene. conform unor credinte arhaice romanesti. unde nu se aud cainii latrand). Radacina pisata se amesteca intr-o mancare speciala de grau. la rasaritul soarelui) si in anumite locuri (terenuri neumblate. Femeile consumau aceasta radacina pisata cand erau plecati barbatii cu oile in munte. ci si in puterea noptii. vechii practicieni ai medicinei populare credeau posibila transformarea fortelor malefice in puteri de vindecare a 5 . se produc in natura fenomene biologice spectaculoase: infloresc. depinde nu numai de recoltarea lor in mijlocul anului (solstitiul de vara). Ciobanii tineri purtau mereu intr-un saculet aceasta radacina. utilizare si semnificatii ritualice. plantele de leac se culeg dupa un calendar exact. practicile de medicina populara au o sansa in plus de a se implini.Tamaia Este un leac magic de protectie a cuplului in fata interventiilor malefice. in anumite zile favorabile. ca sa fie feriti de Fata Padurii si de alte aratari care sa-i duca la pierzanie. care era data adolescentilor. Puterea magica a plantelor. Dupa cum destinele oamenilor sunt trasate de zodiacuri diferite. tamaia era tinuta de soti intr-un saculet aproape de corp. care cade in imediata apropiere a Solstitiului de vara.

De aceea. isi va visa cu siguranta ursitul. are o putere "magica": FLOAREA DE SANZIANA (Gallium verum sau Gallium mollugo ± dupa culoarea galbena sau alba) Este o floare frumos mirositoare cu numeroase intrebuintari in medicina si cosmetica. verbina aduce prosperitate si recolta bogata. verbina se culege in noaptea de Sanziene si este mult folosita in ritualurile de dragoste. renale si nervoase . Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi se duc la biserica cu credinta ca vor fi sfintite si astfel vor fi curatate de influentele negative ale Ielelor.folosita de sute de ani in tratamentul bolilor de ficat. Numai astfel plantele vor fi bune de leac. ci doar cu unul din argint. drept pentru care mitologia populara i-a acordat si proprietati mistice (fiind folosita in practicile magice efectuate in noaptea premergatoare zilei Sfantului Ioan Botezatorul). atat fetele cat si femeile devin mai atragatoare si mai dragastoase. Pusa pe camp. In medicina populara se mai spune ca daca culegi aceasta planta inainte de asfintitul soarelui. La trei zile dupa solstitiul de vara. Daca se spala la ivirea zorilor cu roua cazuta pe Sanziene sau se imbaiaza in apa curgatoare devin mai frumoase. Fiecare planta culeasa in ziua de Sanziene. iar pe locul de unde a fost scoasa se toarna ceara si miere. florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul.nu a putut fi patruns deocamdata de catre stiinta. Se spune ca nu e voie sa o scoti din pamant cu un obiect din fier.bolilor. VERBINA Cunoscuta in popor si cu numele de ³spornic´. ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene. ziua incepe deja sa scada iar intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. Se spune ca daca o fata nemaritata o pune sub perna in noaptea respectiva. domeniu in care verbina are proprietati de-a 6 . fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an. tot anul urmator nu vei avea dureri de cap. Majoritatea bolilor pe care aceasta planta le trateaza tin de sistemul nervos si de psihic. in pantof. iti ia oboseala pe loc. Daca isi pun in par sau in san floarea respectiva. Misterul acestei plante . a bolilor tiroidiene. zanele rele ale padurilor. a reumatismului.

cât i de indienii nord-americani. Vâscul era considerat o plant sacr atât de norvegieni i druizii cel i. oricat de mestesugite ar fi. motiv pentru care oamenii de la tara il folosesc la ungerea ferestrelor. cand lacatele se descuiau. Cu ea se pot descuia lacatele si incuietorile. planta este folosita pentru vindecarea taieturilor si vatamaturilor. IARBA FIARELOR In miez de noapte. Atârnat deasupra u ii. infloreste pentru putin timp si iarba fiarelor. plantele simbolizeaza energia solara condensata. c ruia i se mai spune i "creanga de aur". preintampinand tulburarile la acest nivel. transformandu-le in virtuti tamaduitoare. spanzul si sulfina. este recunoscut acum drept simbol al S rb torilor de iarn . de Sanziene. Oamenii care intra in posesia ei nu sunt atinsi de sageti si gloante si inteleg limba animalelor si plantelor. tot atat de necunoscute ale soarelui. Dincolo de adevar sau legenda. ca si pe acelea. Semn de bun augur al dragostei. In medicina populara. captand fortele necunoscute ale pamantului. crucea. ap r tor i protector al casei i al familiei. Printre plantele care se culeg de Sanziene. În mitologiile europene. vâscul aduce noroc în cas . Ea nu doar calmeaza si alina durerea. ci joaca si un rol de protectie. coarnelor vacilor. Spiritele malefice nu suporta mirosul usturoiului si nu se apropie de casele imbibate cu aroma acestuia. USTUROIUL Usturoiul poarta semnul sfinteniei. dar si a omului impotriva duhurilor noptii. Este o plant înc rcat de magie. Ele inglobeaza toate aceste forte. vâscul are un loc cu totul aparte.cimbrisorul. insemna ca s-au atins de planta. al libert ii i armoniei. ar mai fi de mentionat cicoarea. usilor. Iarba fiarelor era descoperita numai printr-un viclesug: se tragea prin iarba o sfoara de care erau legate lacate de fier. Cei care o gasesc o poarta la brau sau in jurul degetului mic de la mana stanga.dreptul miraculoase. bun stare i fericirePotrivit unei tradi ii mult r spândite (în special în rile anglo-saxone) cei care se s rut în noaptea Anului Nou sub o ramur de vâsc vor avea bucurie i fericire tot timpul anului urm tor. reduce tensiunea psihica si diferitele tulburari de tip depresiv. vâscul. 7 . "arma cea mai temuta si puternica a lui Hristos". simbol al cur eniei spirituale. trifoiul alb.

la bani. Spiritele rele vor parasi incaperile. Daca pui in fiecare colt al casei cate o frunza de dafin. a c rui putere magic o recuno teau astfel. Pune o lingurita cu varf de busuioc uscat si macinat intr-o cana cu apa. în l ându-se rugi c tre zeii atotputernici. iar ea a binecuvântat planta. Daca ai un interviu. Asaza apoi cana in locul unde lucrezi si vei avea mai multi bani si succes. În alte legende medievale se spune c vâscul era atât de mult venerat. Pune o lingurita de trifoi uscat si macinat intr-o cana de otet. cel mai pre ios vâsc era cel crescut pe stejar. Oricât de ciudat ar p rea evolu ia credin elor despre vâsc. Bea un ceai de musetel sau spala-te cu el pe maini inainte de a merge la un joc de noroc sau de a completa numerele la loto. ei trebuiau s înceteze imediat du m nia i s se împace spre cinstirea vâscului. Balder. Astfel. Poarta noroc! Lucerna. se spune ca atat locuinta. 3 zile. Infuzia i siropul de vâsc pot fi folosite în tratarea afec iunilor cardiace. Druizii. vei fi ferita de saracie. Pentru a alunga blestemele. Lacrimile albe ale zei ei l-au readus la via . blestemului nu-si va face efectul. ar fi fost ucis de o s geat din vâsc. cat si persoanele care stau in ea vor fi pazite de fortele rele. Daca tii un buchetel de lucerna in casa. preo ii cel i înve mânta i în alb. Vâscul este un simbol pentru pace i bucurie. Busuioc. de la cea a cel ilor i pân în zilele noastre. ci i un bun remediu pentru hipotensiune i astm. încât. O alt legend spune c . c ci de noroc. Ulm. Daca porti cu tine o frunza de dafin. varsa continutul 8 . t iau vâscul numai cu o secer de aur. Pentru noroc la serviciu. Frunze de dafin.Cel ii au fost cei care au ini iat un adev rat cult al acestei plante pe care o considerau de esen divin . dac doi du mani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc. in procese Musetel. cu o hartie pe care ai scris numele celui care te-a blestemat. renale sau pulmonare i în prevenirea apari iei tumorilor. pentru a fi îndep rtate duhurile rele. Cu acel prilej se adunau ofrande i se jertfeau doi tauri albi. În viziunea lor. îl numeau "lacrima stejarului" i înso eau culegerea unui astfel de vâsc de ceremonii fastuoase. Stropeste cu acest amestec in fiecare colt din casa. pune cateva frunza de ulm intr-o cutie. fiecare dore te s aib în cas în aceste zile o cât de mic crengu de vâsc. s n tate i zile senine are nevoie tot omul. te protejeaza de vraji. i-l înveleau apoi cu grij într-o mantie alb . Aceast plant nu este doar un simbol al s rb torilor. Plante care te poate te protejeaza de spiritele rele. fiul zei ei norvegiene Frigga. Trifoi.

vei fi protejata de accidente. Te protejeaza de durerile de cap si scade vulnerabilitatea. Daca porti tot timpul asupra ta cateva boabe de mustar. daca picuri sub fata de perna cativa stropi.acestei cani in fata cladirii institutiei unde speri sa fii angajata (ai grija insa sa nu fii vazuta de cineva. Cimbru. caci efectul nu va fi acelasi!) Violete. Se spune ca te protejeaza de raceala in timpul somnului. Eucalipt. 9 . Verde sau uscat. Arde putin in casa si energiile pozitive vor aduce sanatate tuturor celor ce locuiesc acolo. Boabe de mustar. Imprastie cateva petale in colturile casei tale. Pentru sanatate Coriandru. Poarta cu tine un pliculet cu coriandru. ajuta la imbunatatirea memoriei. daca il ai prin preajma atunci cand citesti sau scrii. Rozmarin. Se spune ca asduc norocul si atrag energiile pozitive.

glume i bufonerii. dintr-un substrat traco-getic. Paparudele. În acela i substrat traco-getic ar trebui c utat i originea unor dansuri populare. inclusiv necesit ile de comunica ie între oameni. serveau de obicei ca auxiliar al medicinii primitive. a fertilit ii ogoarelor. cimilituri sau unele colinde. tot ei întrebuin au i apa mut . calea principal de transmitere a descântecelor. poate chiar membri ai familiei. adus f r a vorbi cu nimeni pe drum. a unui str vechi cult al Soarelui. Oralitatea. Dup Ion Ghinoiu.i cinsti funeraliile prin cântece i jocuri: sunt evidente analogiile cu obiceiul priveghiului. în care st ruie amintirea unor rituri de medicin magic .a horei i. f r îndoial . Astfel sunt riturile magice pentru invocarea ploii.a." Istoricul roman Pomponius Mela consemna obiceiul traco-dacilor (notat i de Herodot) de a. de obicei. "C lu ul reprezint un ritual preistoric. are avantajul de a conserva esen ialul. a unor rituri de ini iere. de persoane în vârst .în cazul unor dureri de cap sau st ri de sl biciune ap rute "din senin" i practicate. de veselie. La meglenoromâni se descânta de deochi în apa de sub ro ile unei mori ce se întoarce spre stânga. acompaniate de practici corespunz toare. strict utilul pentru na terea. atestat în sudul rii. persistând pân de curând în unele regiuni ale rii: Sângeorzul. Plugarul. conservarea i perfec ionarea vie ii. a fecundit ii vitelor. înso it i de portul unor m ti comice. odinioar foarte r spândit la români. privind vân toarea calului s lbatic. tradi iilor i ritualurilor agrare legate de diferite momente ale anului sau de fenomene ale naturii.TRADI IE I IZVOR DE ÎN ELEPCIUNE 1. Este în afar de orice îndoial c tradi ia oral este o garan ie mai 10 . Urme ale mo tenirii dacice se pot b nui i în diverse produc ii de literatur popular .DESCÂNTECUL LA ROMÂNI . Dr gaica . Multe din credin ele i obiceiurile populare române ti provin.ca spectatori sau chiar "beneficiari". precum i simboluri mitice ale unor fenomene ale naturii. Exemple se g sesc în folclorul obiceiurilor. îndeosebi. un proces multimilenar de adorare a unei zeit i populare: calul. de pild în descântece. R D CINILE ISTORICE ALE DESCÂNTECULUI LA ROMÂNI Descântecul este o specie a literaturii populare ritmate con inând formule magice care. a spectaculosului dans al c lu arilor. Descântecele sunt o form înc vie de folclor: mul i sunt cei care î i aduc aminte de descântecele de "deochi" la care au asistat .

Fl. câte ni-s pân acum cunoscute. Ajuns la malul apei. O bogat surs de informa ii o constituie lucrarea lui S. farmecelor i vr jilor. înainte de r s ritul soarelui. Burada.sigur pentru p strarea identic a textului original decât transcrierea i retranscrierea manuscriselor.versurile din descântece sunt deseori un indiciu al plantelor. în privin a lingvisticii. ustur foarte tare i apoi de prefac în bube care dor.S. Cine calc peste acestea se umple de "fapt".ap rut pentru prima dat la Suceava în 1886. G. c ci acestea risc s li se ia darul de a-l practica. Autorul a f cut o munc de pionierat în domeniu. Pe când cre tin tatea întrebuin eaz împotriva acestor spirite rele care tulbur i bântuie oamenii . poporul apeleaz la descântece. nu avem pân acum din acest ram. În privin a medicinei populare . dup cum o afirm el însu i: "Dintre toate ramurile de poezie poporan . T. I. i se duce la o ap curg toare.Fl. În ceea ce prive te mitologia. acela al descântecelor. descoperim în descântece o mul ime de cuvinte. S ulescu. Împ rt irea acestui me te ug c tre "profani" se efectueaz . Pentru a se vindeca. bolnavul de "fapt" se treze te dis-de-diminea . bolnavul roste te de trei ori la rând cuvintele descântecului 11 . Pe drum. cât i o descriere simptomelor acestora. pre ioase i pure pentru istoria i limba poporului nostru. care a dat loc la atâtea gre eli în operele autorilor greci i latini. ele indicându-ne perioada i împrejur rile în care au fost preluate. precum i atributele lor principale. Înc nici o singur colec ie.T. Marian de la o românc din Suceava i descris în "Descântecele poporane române". descântecele descriu o mul ime de fiin e mitologice. cel mai neb gat în seam a fost.diferite rug ciuni. Marian -"Descântecele poporane române" . f r îndoial . "Fapt" numesc românii din Bucovina un fel de pete ro ii ce apar pe corpul omului. G. Minescu . Despre "fapt" oamenii din popor cred c i se arunc omului în cale de c tre du mani cu o oal spart sau cu ni te rufe murdare.a. autorul îi men ioneaz pe: P. Gr. V." Printre culeg torii de descântece. fie cât de mic . forme de cuvinte. Episcopul Melchisedec. încearc s nu fie v zut de nimeni c ci altfel descântecul nu mai are efect. Pe de alt parte. cu mult pruden de c tre descânt toare. în general. Unele descântece pot fi împrumutate de la alte popoare care au intrat în contact cultural cu cel român. Alecsandri. Astfel. Tocilescu. termeni tehnici i arhaisme întâlnite extrem de rar. dac nu deloc în limba român contemporan . obiectelor utilizate pentru tratarea/vindecarea unor afec iuni. descântecele trebuie demistificate din dorin a ca acestea s ias din sfera simplei supersti ii populare deoarece sunt unul din izvoarele importante. Am ales ca exemplificare un descântec de fapt cules de S.

/ De f c tur . i mai bine./ De strigare./ De ur . ci de femeile tinere. Ele au probleme./ S m speli. Vechi credin e i practici magice r ne ti./ De ur . iat ./ De faptul cel mare. sunt nervo i sau nu pot s doarm trebuie s inspire fumul rezultat în urma arderii firelor de sânziene pe jar). au ambi ii./ De fapt. este o adev rata "ini iat " în fabuloasa tradi ie a credin elor populare din Maramure .stabilit la Dese ti./ i s m limpeze ti/ Cum ai sp lat malurile de tin / i bolovanii de rugin . DESCÂNTECELE ROMÂNE TI ÎN CONTEMPORANEITATE Profesoara Parasca F t . s rosteasc cuvintele descântecului i s -l spele cu ea pe bolnav de trei ori./ Ca aurul cel curat. c ci pentru multe practici exist doar câte o singur zi menit . un sat str vechi de dincolo de Gutâi./ De faptul cel mare. continu s existe în unele zone ale Bucovinei. sunt ner bd toare./ Ca argintul cel strecurat. Sunt multe obiceiuri care se practic la sate numai o dat pe an./ De la Dumnezeu leacul! 2./ Sfânt ap în mâna dreapt am luat/ i frumos pe obraz m-am sp lat. descânt toarea poate s aduc ap neînceput (dintr-o ap curg toare sau chiar dintr-o fântân )./ Luminat.i de tot atâtea ori se spal pe obraz sau./ S r mân curat./ i ma ruga D-tale. Interesant este c magia nu e practicat de b trânele satelor. poate fi v zut de oricine./ A a s m speli i pe mine:/ De fapt. miercuri sau vineri: Duminic diminea m-am sculat./ De strigare. Dar chiar dac i-au schimbat portul cu haine de la ora ./ De dat. Maramure ul./ Ca Dumnezeu ce m-o dat. sfânt ap curat . De aici e i expresia "la zi la anul". curajoas . este o zon extrem de interesant din punctul de vedere al folclorului. 12 . s m cur e ti./ La fântâna lui Iordan am alergat. E o simbioz ./ De f pturile cele rele/ i de boalele cele grele. în sufletul lor r ncile noastre au r mas tot r nci: practic fumiga iile în cazul unor boli ale copiilor (copiii care au dureri./ De dat.. Se pierd i aici./ De la mine descântecul./ De toate fapturile cele rele/ i de boalele cele grele. care. a mass-media. afirm dna Parasca F t. se roag în câmp pentru ploaie.. perpetueaz pân în pragul mileniului trei aceste practici str vechi. sunt interesate.eleva profesorului i folcloristului Mihai Pop . din pricina progresului tehnic./ De c scare. tiu descântece pe care le i spun în anumite momente. o zon de interferen în care se reg sesc aproape toate motivele i elementele specifice marilor culturi ale lumii. multe lucruri. Când se întoarce de la ap . o mentalitate extraordinar . Dac bolnavul nu se poate deplasa singur. cunosc puterile plantelor./ De pur . în Maramure . Descântecul acesta se poate practica în orice zi în afar de luni./ De c scare. mai ferite de t v lugul civiliza iei tehnice./ De f c tur ./ De pur . pe tot trupul.

foc. Sunt lucruri sacre. aceast formidabil interferen . Papahagi. cunoscut în toat ara pentru biserica monument de arhitectur . care în unele locuri nu se mai practic de mult: ol ritul. dar din moment ce exist . înseamn c nimic nu este în ele gratuit. Este de datoria noastr s ne apropiem de aceste comori cu sfial i cu mare dragoste. cea p gân . Aceast altoire. a fost posibil datorit faptului c omul a fost religios de la începutul începuturilor. Tadira.mileniu care va fi absolut tehnic i tehnicizat .din Ribi a . neconsemnate nici m car în celebrele lucr ri despre Maramure ale lui A. 13 . pe care numai cei cu deschidere i c tre cultura altor popoare le pot st pâni. a tr irilor. un personaj foarte special. f r ranchiun . care vorbe te cu oamenii exact a a cum vorbea alt dat Fata P durii. Poate c mai avem i alte r d cini. consider dna Parasca F t. Sl b noagele i multe alte personaje mitologice. neidentificate i neclasificate. i din aceast cauz ele convie uiesc foarte bine. sp t ritul. într-un fel sau altul. care a dat rii oameni de seam în toate domeniile activit ii social-umane. întâlnit în folclorul din Maramure . Firul care a legat cele dou tipuri de religie a fost puritatea sentimentelor. sim ite. experimentate. Ribi a este o comun autentic mo easc . A fost credin a în ap .b trânii pe care-i mai avem sunt singurii depozitari ai unei inestimabile comori: tradi ia româneasc autentic . dup cum afirm i Eliade. pe care le putem descoperi dac cercet m cu sfial i respect aceste daturi. tr ite. Sunt multe lucruri nedescoperite i necercetate înc . o religie la fel de frumoas i la fel de curat ca cea de azi. func ioneaz i au supravie uit prin vreme pân la noi. Aici i în jur s-au afirmat i d inuie înc ocupa ii. sunt formule magice. Monica Du an este o alt tân r folclorist . În acest început de mileniu trei . se tie. o vraj sau de a vindeca o afec iune. Foarte des apare.Aceste lucruri trebuie scoase în eviden de folclori tii de azi. lemn ritul . în descântece.îndr gostit de crea ia popular din Zarandul Bradului. copac. care s porneasc cercetarea în teren. Înainte de religia cre tin a existat cealalt religie. o zon fertil i mai conservatoare în acest domeniu. Fochi ori T. Exist . Nu exist zone s race în folclor. de exemplu. aceast fuziune între religie i practicile p gâne. aici Noianul. al absolven ilor de etnologie i filologie. rostite cu scopul de a îndep rta un farmec. Nu tim cum s-a ajuns la ele. înso ite de anumite gesturi. floare. tradi ii i obiceiuri arhaice. în versuri de cele mai multe ori. trebuie v zut cu al i ochi. de exemplu. Trebuie cercetate f r p rtinire. f r r utate. construit în prima jum tate a secolului al XV-lea. Maica Domnului. au fost relevate. care pentru acest mare merit de a fi ajuns pân la noi. Primul i cel mai important pas trebuie s fie al tinerilor. c rora le putem spune supranaturale. Or descântecele. care zac în noi i care.a.

bolnavul e stropit cu ap sfin it ./ Se-ntâlne te cu "pocitori" în cale./ Cu nou r zi oare!/ Nu tiu Soarele-o r s rit. cântece i descântece./ Ca argintul strecurat. i descânt toarea. dar nici nu trebuie sa vad pe nimeni./ Cu suflu ul voi sufla./ Cu ai (usturoi) ro u oi unge./ R sari. fr ioare. Apa neînceput se mai aduce de la izvor./ Ca busuiocul cu floare. Iat un exemplu "Pe-o cale./ Ori un crai a ie it?/ Ba nici crai nu-i. Maica Domnului îi r spunde astfel: Taci. Dup ce au adus-o./ S -i crepe c lcâiele. În alte p r i./ Cu paharele pline. apa sfin it se aduce într-o sticl ./ Cu brâu de dragoste/ Te-oi încinge. pe-o c rare/ Se duce Cesa în vale./ În apa lui Iordan te-oi sp la. când va r s ri a doua zi de diminea ./ P ru' de pe cap s -i pice. Apa sfin it . În descântecele de albea . i cu acea ap ud ochii bolnavului./ Nici un fir de p r crepat. în trei vase noi.. e luat de la preot când umbl cu crucea la Boboteaz . în zorii zilei./ Dintre toate fetele mai aleas !/ Când la joc o ajuns./ S -i pice cosi ele./ Nu te v ieta./ De-o fi deochiul de b rbat./ To i cu dânsa o vorbit. cea frumoas . nici cr ias ./ Împung strigoii i strigoaicele. împreun cu busuioc. se aduce de la fântân în ziua de Sângeorz. f r a se fi uitat înapoi când au luat-o. Soare./ Cu m tura voi m tura./ Cu cu âtu' oi împunge./ To i la joc o au poftit./ De-o fi deochi de nevast ./ De-o fi din ap ./ To i la dânsa au cinstit. DESCÂNTECE I PRACTICI LEGATE DE ACESTEA ÎN BUCOVINA I ARDEAL În Bucovina./ S -i moar b rbatu'./ S -i cad p rul de pe cap. N. nu te cânta. punând piciorul drept pe ele. apa neînceput se aduce de la o fântân sau de la un pârâu../ Mândru te voi limpezi./ To i fl c ii înainte i-o ie it/ Cu cu mele-n mân ./ Cu c me a de dragoste/ Te-oi îmbr ca./ C eu cu mine te-oi lua.Monica Du an a cules colinde. în zorii zilei de Boboteaz ./ S se duc cu ea ca roua de pe floare/ S nu mai r mâie r u în Cesa. înainte ca sa fi luat cineva din ele./ Nu împung vaca.i crepa". În descântec. fata se vait la Maica Domnului c lumea o vorbe te de r u i c o ocole te./ S -i crepe â ele. cu toarta cofei sau a oalei întoars înd r t. Ca sa fie dansate i iubite de feciori. În descântece de s get tur . iar prin unele locuri cel ce aduce apa nu numai c nu trebuie s se întâlneasc cu nimeni. se a eaz jos./ Pân î i umfla i. Când se trezesc. spune descântecul./ De nu ve i întoarce mâna înapoi./ Ca Soarele când r sare./ Ca maica ce te-a dat. de trei fete mari. pun în ea câteva fire de busuioc i apoi o pun într-un loc unde s o bat Soarele. strig turi de nunt de "descântec pentru deochi" din satul Cri an: i joc./ De-o fi deochi de fat mare. se aduce de la trei fântâni./ Ci-i N. aiasma sau agheasma./ Coroan de aur în cap i-oi pune. încep a descânta. 3. cu gura. 14 . fetele din Bucovina se duc în seara spre Boboteaz i aduc ap neînceput de la fântân . apa neînceput se aduce de la trei fântâni..

"Omul Nop ii este un om cu flori pe el.pentru cei mai mul i. instrumentul necesar.Eu am venit la tine./ De gura dezamu i-te-oi. se spal cu apa în care se afl busuiocul i care a fost astfel descântat . Fetele din Ardeal se duc în ziua de Boboteaz ./ De ochi dezorbi-te-oi. este o entitate pozitiv care îi ajut pe oameni s g seasc drumul spre cas i le d diferite leacuri. Despre "cântatul coco ilor" se spune c începe când coco ii aud "toaca în cer"./ La to i feciorii ar ta-te-oi./ Cu apa Iordanului sp la-te-oi. gestica. A a cum diferite momente ale zilei au calit i magice precise. un paznic de noapte bun: acesta este "Omul Nop ii". la fântân . copite de cal i mare cât stejaru'". zilele s pt mânii.Dup ce rostesc descântecul. Aceast concep ie magic despre un timp neomogen. acesta putând fi privit i ca o în iruire de timpuri bune i rele în care s rb torile marcheaz momentele critice ale timpului./ Fat mândr i frumoas . tim deja c descântecele au zile precise în care se spun. Semnul începerii timpului interzis este r s ritul lunii. INSTRUMENTARUL Timpul nop ii . Se spune. DESPRE SIMBOLISTICA UNOR ELEMENTE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN DESCÂNTECELE ROMÂNE TI: TIMPUL.mistic . f r s indice durata ritualului./ De picioare despedica-te-oi.Nu te teme. tot astfel i zilele s pt mânii î i vor avea rostul lor. i zic: ./ Fat mândr i frumoas !/ . adic în ordinea fizic a naturii i alta ./ Ap mândr leuroas ./ C m-am aflat de ochi orbit .Bun diminea a./ S m faci mândr i frumoas . în leg tur cu lumea demonilor i a spiritelor. tot ce se întâmpl în timpul nop ii poate avea o dubl semnifica ie: o semnifica ie pe care am putea denumi-o pozitiv ./ De mânuri legat . de i sunt egale ca durat . iar al sfâr itului .S n tate bun . pân nu r sare Soarele./ De picioare-mpiedicat / i-n gur pân -n grumaz b gat !/ . dis-de-diminea . 4. În ara L pu ului exist . Apoi se îmbrac frumos. În ciuda aspectului. Conform mentalit ii magice ce guverneaz descântecele. discontinuu. APA. se duc la biseric i dup amiaz la joc. a stat probabil la baza calendarului. c un anumit descântec trebuie s vâr it în zorii zilei sau la miezul nop ii. Durata descântecului difer în func ie de foarte mul i factori: lungime incanta iei.cântatul coco ilor. este timpul interzis i periculos. totu i. din cap pân în picioare. 15 . PLANTELE. disponibilitatea sufleteasc a descânt torului./ De urechi dezasurzi-te-oi. de exemplu. sunt inegale din punct de vedere al succesului unei ac iuni./ Ap mândr leuroas !/ ./ De gur amu it ./ De urechi asurzit ./ De mânuri dezlega-te-oi.

care-i dau anumite calit i esen iale pentru descântece. care "vede" lumina r s ritului de soare. asigurând astfel via a. În descântecele române ti se consider c apa poate "împrumuta" puterile binef c toare al r s ritului de soare. total. Se poate vorbi. În Mun ii Apuseni apa c p ta puterea vindec toare a aurului.Problema timpului se leag de cea a num rului.. cel mai mare t m duitor cu plante folosea în leacurile sale apa inut într-un vas de lut ars. practica de medicin magic cel mai des utilizat la noi în ar . ci trebuie repetat de mai multe ori. descoperi leacuri ale c ror frumuse e.exercitând o enigmatic atrac ie. apoi se bea. ale plantelor. adic aceea care se g se te în cofa gospodarului. În foarte multe descântece române ti apa este elementul cel mai important de care se servesc descânt toarele i f r de care un asemenea act magic nici nu se poate concepe. În toate culturile lumii se considera odinioar c apa este un vehicul perfect pentru a aduce misterioasele for e vindec toare ale naturii în fiin a uman . dac era preg tit astfel: o r d cin de morcov se scobea ca un pahar.era un remediu de excep ie pentru bolile de ficat. ale lunii. era folosit contra bolilor de piele i a deochiului. apa . de o anume simbolistic a numerelor.. Apoi. Focul este îns mai primejdios. în acest sens. Din timpuri imemoriale.cu str fulger rile ei translucide . un descântec nu e suficient s fie s vâr it într-un anumit timp i loc. având tendin a s purifice. nici ea. simplitate i mister te încânt . Menirile lui curate sunt s lumineze i s înc lzeasc . Dr. Via a nu se poate îns . pe fundul c ruia era scris numele lui Dumnezeu în toate limbile p mântului. Apa-ap se întrebuin eaz pentru sp lat i pentru preg tirea aluatului. din apa adus la ceas de noapte dintr-o fântân în care se oglindea luna. apa sfin it i apa neînceput . a fost considerat un mijloc de vindecare de prim ordin. Aceast repetare demonstreaz valoarea magic a num rului. Apa descântecelor este de mai multe feluri: apa-ap . roua de pe flori. În mai toate zonele rii. f r de ap . Mergând pe urmele tradi iei din diferite zone. probabil. pe Valea Frumoasei. cele mai puternice elixiruri de dragoste se f ceau în Bucovina. apa i focul sunt elementele fundamentale purificatoare. Impregnarea apei cu puterea cuvântului rostit al faimoaselor descântece a fost. podoaba p mântului. Pentru a fi eficace. De când e lumea i p mântul. Acesta se repet de treiase -nou ori. ale aurului ori ale cuvântului rostit sau scris. farmacist Horia Bucur poveste te c . a leacurilor de care se 16 . apa deosebit . adic adus din mai multe locuri. se l sa câteva ore. apoi se puneau în ea ap de fântân i un ban sau un inel de aur (important se pare c era forma circular ).

episcopul Ghenadie al Râmnicului scria c apa neînceput este aceea "care se cap t mai ales din pu uri. În întreaga Europ a existat aceast tradi ie. apa neînceputa de la trei izvoare . rostopasca). sco ându-se dis-de-diminea . apa din urma de vit .sluje te descânt toarea. dar i o arm ucig toare. p r site sau care se in trei zile în cote ul g inilor. Pentru sp lat se mai pun în ap i anumite flori sau obiecte. întrebuin at în descântece de dor de ochi. Apele deosebite. cu post i rug ciuni. atunci când era înso it de blesteme i oc ri. care au menirea de a-i transmite diferite propriet i. cu foarte mici varia ii de la un popor la altul. puturoase. apa de la fântâna sfânt . dintre care cele mai puternice sunt cele toxice (m tr guna. atât prin varietatea speciilor folosite i a ritualurilor. pentru acelea i ierburi. sunt urâte. Ap deosebit este i apa de la topil .d. când nu se cere ap deosebit sau neînceputa. Exist mai multe categorii de plante magice men ionate sau folosite în descântece. sunt întâlnite deopotriv în Banat i în Nordul Moldovei ori în Maramure .m.purtat la gât pe sub haine. În afara plantelor toxice. omagul. dar ele puteau fi puse i într-un mic s cule . Apa neînceput este aceea care se aduce într-un vas din care nu a b ut nimeni. apa luat dintr-o ap curg toare din locul unde se fac vâltori. În general. sau puteau fi puse sub pern ori la capul patului în timpul 17 . i dup aceea se dau de b ut ori se stropesc cu ele straiele celui c ruia i se descânt de urât. apa strâns din nou vaduri. cât i prin caracterul s u unitar: ritualuri identice. puterea unei plante. acestea din urm fiind i cele mai periculoase. apa din sticla care sta lâng o r scruce. de exemplu. i nu din ci mele. apa în care au stat flori luate de la biserica de la înmormântare. i fiind adus acas iute (f r a vorbi cu cineva) i în vase astupate". s cule care con inea fel de fel de ierburi care s -i apere de deochi i de boli. atunci când era culeas i administrat cu dragoste. aruncat cu dosul palmei c tre ochi. M tr guna. este neutr . ea putând fi folosit deopotriv pentru a face bine i pentru a distruge. apa sfin it la Boboteaz . putea fi un remediu salvator în bolile cu sfâr it letal. mai exist o categorie de plante aparte folosite în descântece: plantele de protec ie psihic i magic . i nu dup al ii. atunci când erau mici. clocite. înainte de a se întrebuin a. Cel mai bine era ca aceste plante s fie p strate cât mai aproape de corp. luate din anumite locuri. câ tigat de partea descânt torului prin tot felul de ritualuri. Întrebuin area plantelor în scopuri ritualice în România are o tradi ie extraordinar . F r îndoial c cei mai în vârst î i amintesc de s cule ul pe care li-l punea la gât bunica. adic din balta în care se tope te cânepa. apa din nou izvoare.a. strigoaia. La 1894.

ramurile de brad. Fl c ii care mergeau singuri prin p dure aveau neap rat la ei o c p ân de usturoi pentru a-i feri de iele ori de Fata P durii. precum i cei ai pasiunii necontrolate. salvia. dar i de r celi i de viermi intestinali. . se pot întâlni convalescen i. Mi carea circular este infinit . ca în cazul Descântecului de fapt din satul Baba. O mul ime de alte plante se folosesc local pentru protec ia oamenilor. Astfel erau: . din ara L pu ului. sânzienele galbene./ Am avea i noi o via . fie desenate la propriu cu cu itul în p mânt. Figuri geometrice magice sunt: cercul.vâscul: pe de o parte.o tradi ie veche de milenii.odoleanul. Multe descântece trimit la o geometrie ocult . mai cunoscut sub numele de valerian (Valeriana officinalis): r d cina de odolean purtat în general la brâu . a caselor ori a animalelor: teiul înflorit. iar pe de alt parte. dar real . hexagonul. Solomonarii de odinioar spuneau c în nop ile întunecate puteau auzi zmeii mergând prin ceruri i spunând: "De n-ar fi odolean i iarb crea . . indiferent de timp i loc./ Leu teanul de n-ar fi.fie desenate în spa iu prin gesturi rituale. înainte de a merge singure cu oile la munte. crucea. care le luau acestora vlaga i min ile.era un remediu folosit pentru protec ia fetelor de m ritat împotriva zbur torilor. este o linie f r de sfâr it al c rei început i sfâr it se afl în fiecare punct.a. Rolul ei era de a calma psihicul. pentagonul. Cercul este figura primordial deoarece exprim unitatea i num rul zece. dar i pentru ap rarea de "f c turi de dragoste". pentru a nu. Crucea este o alt figur primordial folosit în descântece chiar înainte de apari ia 18 . .iarba neagr sau sâni oara (Sanicula europaea): era folosit pentru protec ia femeilor de blesteme (pentru a nu le seca sau a nu se otr vi laptele tinerelor mame. .i pierde fertilitatea tinerele so ii etc. aduce norocul i bel ugul în cas . triunghiul echilateral. cu o eficien inexplicabil . copii sau fete de m ritat care poart la gât fel de fel de plante care s -i ocroteasc ." . cimi irul.iarba crea . cunoscut sub denumirea de ment dulce (Mentha viridis): era un ingredient frecvent folosit al turi de odolean. o ap r de blesteme i alung r ul. Aceste ierburi se puneau într-o mâncare special care li se d dea tinerelor fete pentru ocrotire. i ast zi. de a reduce iritarea i de a alunga demonii maniei./ Atunci noi n-am mai pieri. prin folosirea unor figuri geometrice . Se folosea împreun cu odoleanul i iarba crea .leu teanul: era odinioar la mare pre pentru alungarea entit ilor malefice.). alc tuind o triad invincibil .usturoiul: câ iva c ei de usturoi pu i într-o pânz i purta i la gât sunt un remediu infailibil pentru ocrotirea copiilor de deochi. în satele izolate de munte.somnului. p tratul .

Cu itul.cre tinismului: este locul în care se întâlnesc dou linii. Ed. Elit. 1996 Ovidiu Drimba.3.ca i psihicul . la o realitate care le transcende. precum i c stârnirea imagina iei ajut persoana s intre în contact cu acestea. Simbolismul poate fi asimilat cu un limbaj al subcon tientului. ca i nuiaua de alun sau de salcie. Istoria culturii i civiliza iei. i anume ca For Cosmic suprem . Asemenea actelor umane propriu-zise.fac. Obiectul apare ca un receptacul al unei for e exterioare care îl diferen iaz de mediul s u obi nuit i îi confer sens i valoare. prin intermediul c ruia pot fi atinse nivelurile profunde ale "incon tientului colectiv". i ele parte din instrumentarul necesar descântecelor. Credin a descânt toarelor const . dar din care pornesc patru direc ii infinite. 1989 Revista Getica. Îns i fizica cuantic modern demonstreaz c materia nu este solid . 1991 Victor Kernbach. Dic ionar de mitologie general . ca i în alte practici magice. Gândirea. tiin ific i Enciclopedic . Bucure ti. mai ales cel cu mâner de aram . 1992 19 . Vestala-Saeculum I. unite pentru totdeauna printr-un centru care devine centrul infinitului. tiin i magie. c aceste dou forme interac ioneaz i c nimic nu exist în realitate a a cum pare s fie. Bucure ti.o form de energie.. cle tele. Lumânarea de la botez este bun în unele descântece "de tomnit vaci". Ed. Marian. Bucure ti. Ed. Trata de istorie a religiilor. niciodat desp r ite. nr. Ed. Fl. Humanitas. nuiaua pe care a cântat cucul . vol. exist credin a c reprezentarea simbolic a unei for e. într-un fel sau altul. Ed. formeaz un canal între incon tientul persoanei i for a din spatele simbolului. care st la baza tuturor religiilor. ci reprezint . 2000 Mircea Eliade. În descântece. 3-4. m tura . obiectele lumii exterioare nu au valoare intrinsec autonom în descântece.a. Coresi. c rbunele. Credin a în supranatural constituie o parte component a animismului r spândit în întreaga lume. Descântece poporane române. în esen în convingerea c Invizibilul exist . BIBLIOGRAFIE S. acea lume real aflat dincolo de posibilitatea percep iei senzoriale. Un obiect sau o ac iune dobândesc o valoare i devin în acela i timp reale numai pentru c particip .O. Ed. element abstract sau energii. 1992 Serena Roney-Dougal.

20 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful