Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire.

Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". Adrian Fochi Pentru a-si face pe deplin efectul, plantele de leac trebuie culese doar in anumite zile ale anului. Se spune ca cele mai tamaduitoare plante sunt culese in noaptea de dinaintea Sanzienelor si in timpul echinoctiilor (de toamna sau de primavara). In schimb, plantele care raman neeficiente sunt cele culese de Rusalii. Despre acestea se zice ca ar fi piscate de ielele furioase, fostele stapane ale plantelor de leac, care se plang ca oamenii le-ar fi furat ierburile. Cei mai cunoscuti "hoti" mitici ai plantelor de leac sunt Calusarii. In timpul dansului specific, Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire. Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". (Adrian Fochi) Legendele cosmogonice romanesti mentioneaza diferite plante, unele benefice, altele cu o anume incarcatura malefica. Se zice ca Dumnezeu a lovit cu piciorul in pamant si a creat vegetatia: "Dar unde calca Maritul Stapan, crestea numai iarba si flori, iar pe unde calca Scaraotchi, numai palamida, cucuta, urzici, ciumafaie, masalarita, spini, matraguna". (Elena Niculita Voronca) Plantele cu virtuti terapeutice sau magice se utilizeaza in mai multe feluri: in magiaalba, legata de medicina si leacuri, sau in magia neagra, legata de farmece de dragoste ori de ursita. Exista chiar si animale mitice despre care se crede ca ar cunoaste calitatile vindecatoare ale unor plante, cum ar fi sarpele, ariciul si albina. Cateva dintre cele mai cunoscute plante de leac sunt busuiocul, feriga, macul si usturoiul. Busuiocul reprezinta prin excelenta o planta magica, aducatoare de noroc. Se spune chiar ca lumea sta pe patru stalpi de busuioc, de aceea nu trebuie ingropate crengutele acestei plante, pentru ca altfel lumea s-ar zgudui. Busuiocul este totodata si o planta sfanta, cu origine divina, despre care se crede ca s-ar fi ivit din lacrimile Maicii Domnului sau din sangele lui Isus, ca a rasarit acolo unde s-a nascut Isus, ca ar fi "mana lui Dumnezeu". Busuiocul este larg utilizat in medicina populara magica. Spre exemplu: "Pentru nebuneala sau tifos, cand vorbeste cineva intraiurea, sa iei sambata dimineata trei crengute de busuioc, caci fiecare crenguta are trei cracusori ca crucea". Sau: "Cand iti cade ceva in ochi, sa iei un fir de busuioc si sa-l pui in ochi si firul acela va merge de jur imprejurul ochiului si scoate afara fie musca, fie ce va fi". (Elena Niculita Voronca). In traditia unor popoare, busuiocul apare si ca planta demonizata. Vechii polonezi credeau, de pilda, ca este periculos sa-l mirosi pentru ca are capacitatea de a invia duhurile rele. In traditia romaneasca, busuiocul apare ca element indispensabil descantecelor. O alta planta considerata magica si sacralizata este feriga. Ea apare in stransa legatura cu ceea ce presupune bogatia: banii, aurul si comorile. Despre floarea de feriga se zice ca infloreste doar in noaptea de Sanziene, intre ceasurile 10-12, si tine pana la primul cantat al cocosilor.
1

Feriga ar avea si proprietati oraculare: fetele tinere incearca sa-si citeasca soarta mergand sa sape la radacina unei ferigi - daca radacina este una ramificata, inseamna ca se vor marita in curand, daca este una simpla, dimpotriva. Usturoiul este folosit impotriva bolilor, dar mai ales a duhurilor necurate, a strigoilor si a altor nenorociri. Pentru a tine strigoii la distanta, se ung usile si pragurile grajdurilor cu usturoi, de Sfantu Andrei si Sfantu Gheorghe. Usturoiul este remediul cel mai popular folosit pentru protectia in fata fortelor demonice. "Mirosul usturoiului este grozav de nesuferit atat duhurilor rele, cat si strigoaicelor". (Candrea) De asemenea, ne spune Simion Florea Marian, pe un om care capata o "pocitura de noapte" (congestie cerebrala, epilepsie, paralizie faciala), descantatorul il poate vindeca luand un fir de usturoi si strapungandu-l pe toate partile cu varful unui ac. In acest timp se descanta. Cu o parte a catelului de usturoi descantat este uns corpul celui bolnav, iar cealalta parte i se da sa o manance. Mai mult decat atat, usturoiul ajuta la gasirea lucrurilor furate: "Cand ti se fura ceva, ca sa gasesti iute lucrul furat, sa faci iute cruci cu usturoi la usi si ferestre pe afara si in mijlocul casei, sa freci de pamant cu piciorul gol un fir de usturoi, ca indata trebuie sa auzi unde ti-e paguba". (Niculita-Voronca) La randul sau, macul reprezinta o planta utilizata in ritualurile de protectie. In ziua de Sfantu Gheorghe e bine sa se presare mac inainte de rasaritul soarelui in jurul vacii pentru ca nimeni sa nu-i poata lua acesteia laptele, asa cum nici macul presarat nu poate fi cules. O capsula plina cu seminte de mac poate functiona ca un talisman pentru tinerii casatoriti, aparandu-i de farmecele vrajitorilor, intrucat acestia nu vor putea cunoaste niciodata numarul exact al semintelor si nu ar putea avea astfel putere asupra celor care le poarta. Macul este totodata un element important al alimentatiei rituale. Macul se presara pe colacii impartiti cu diferite ocazii. Angelica Denumiri populare: AGLIC , ANGHELIC , ANGELIN , ANTONIC , BUCINI , CUCUT MARE ANGELICA OFFICINALIS, ARCHANGELICA OFFICINALIS familia UMBELLIFERAE/APIACEAE Considerata in unanimitate de traditiile populare ale diferitelor popoare europene si asiatice, o adevarata ³poarta´/punte de legatura cu planurile superioare ale universului, angelica este planta cea mai puternica din continutul elixirului vietii. Radacina de angelica bauta in alcool tare, dimineata pe stomacul gol, sau chiar mestecata zilnic cate o bucatica aduce si pastreaza tineretea si puterea la orice varsta. De bei radacina cu sirop de brad, in care au fost strivite si macese, ochii tai vor stralucii mereu. Maurice Messegue (fitoterapeutul francez) scrie despre aceasta planta: ³Angelica creste rezistenta psihica si fizica. Revitalizeaza intregul organism, combate spasmele si oboseala, previne starile depresive. Este foarte utila iarna, ajutandu-i sa se apere de bolile microbiene si virotice. Se pare ca ei i se datoreaza exceptionala rezistenta a eschimosilor, angelica fiind singura lor leguma´.
2

De infloreste de 2 ori intr-un singur an. Batranii spun ³Nimeni din cei nechemati de putere vrajitoreasca nu poate vedea floarea ierbii sarpelui. atata timp cat binele este inclus. pe nemancate. Lucrul trebuie sa se faca intr-o padure. fete si baieti. Acest lucru este valabil mai ales in anumite zile ale anului: 3 . angelica si frunze de zmeura. Daca veti reusi aceasta fara a adormi sau a intoarce o clipa privirea de la planta. in noaptea Sanzienelor. orice ati auzi/vedea in jur. o veti vedea inflorind cu o floare alba-albastruie. Leacuri de dragoste din medicina magica romaneasca Busuiocul Este probabil cea mai indragita Äiarba de dragoste´ la romani. DIn motive personale autorul nu dezvolta ideea. de vale netrecuta de picior de barbat. care-si pun o ramurica de busuioc sub perna isi vor visa peste noapte ursitul. va ramane mereu tanara si va fi iubita ca in prima zi de catre alesul ei. Va pot spune doar jumatate din reteta. chiar daca veti simti impunsaturi. pentru ca nu cumva sa se auda in timpul acestei nopti vreun cantat de cocos. se piseaza mac vested. departe de orice casa. Ca sa gasiti o floare de iarba sarpelui trebuie sa stati treji toata noapte de Sanziene ulterior momentului cand se deschid cerurile nu trebuie sa o pierdeti din ochi. Se spunea ca femeia care va bea apa de busuioc (o cana de apa in care s-au macerat de seara pana dimineata 3 ramurele de busuioc) in fiecare zi. Numai persoanele alese pot vedea sau atinge floarea. iar floarea sa piara. Daca meritati luati o singura floare. Adolescentii. Cuvantul este bagheta ta magica´. vol.Exista o reteta secreta? Da. Floarea de iarba sarpelui aduce bogatie celui care o are. I: Jocul vietii. In ³Scrierile lui Florence Scovel Shinn. necum s-o poata atinge sau smulge din glie´. se gaseste o referire la floarea Lunii. Dorintele se implinesc fara repercursiuni. Peste ele se arunca doua lingurite de argint cu varf de sare« Iarba Sarpelui si Floarea albastrie Cunoscuta si sub numele de Feriga. stralucitoare ca Luna Rosie. iar floarea dispare la cantatul cocosilor. In mod obisnuit. cel/cea in a carei curte/casa/pamant rasare primeste vesti proaste de bani si sanatate. si ascundeti-o in san ca sa nu o vada privirea de om neales si aduceti-o in casa. iar cel ce o inghite intreaga poate sa vada soarta sa si a altor oameni pe care ai atinge cu mana. de la 22 noaptea in sus. iarba sarpelui infloreste o singura data pe an. inghionteli sau veti auzi tipete (ne)omenesti. intr-un vas de lut de.

dupa cununie. Cununa impletita in ziua Sanziene se pastreaza tot anul la capul patului. sub o ramura de mar inflorit. Marul inflorit La casele cu flacai si fete de maritat. In unele zone. le intaresc cununia si ii ajuta sa aiba multi copii. precum si cele facute vinerea. fereste de rele si de diferitele patimi. inclusiv a celei produse de deochiuri si blesteme. Planta uscata pisata era pusa in lapte cu miere si se dadea pentru Ädezlegarea cununiei´ (pentru fetele care nu se maritau). Dragobete. Cu o camasa inmuiata in fiertura de iarba de napraznic erau imbracati adolescentii si barbatii tineri. Busuiocul purtat in par si in san aduce noroc in dragoste fetelor. 1 Martie. Scaldatorile (baile) cu apa in care a macerat iarba de sanziana dau pielii si ochilor o stralucire aparte. parintii sau rudele aruncau seara in fantana o ramura inflorita de mar. pentru a-i face placuti in fata femeilor. Iasomia Florile de iasomie sunt elixir de dragoste mai ales pentru femei. Sucul si fiertura de napraznic administrate intern erau si un leac recunoscut impotriva neputintei (impotentei). Napraznicul Este un elixir de dragoste mai ales pentru barbati. ca doi tineri care se iubesc foarte mult si nu vor sa se desparta niciodata sa se sarute in taina. pentru a le mari vigoarea. Un alt leac impotriva acestor facaturi era cununa de usturoi. care actioneaza fara gres in a-i atrage pe barbati. ca sa aiba Änoroc si spor in casa´. Branca-ursului Se spunea ca floarea si samanta acestei plante intretin dragostea intre soti. care mentine tineretea si frumusetea. pusa la capul patului. Cele mai eficiente sunt scaldatorile facute cu doua zile inainte de luna plina. precum si pentru a (re)destepta iubirea fata de sot. ca florile de mar´. 4 . Sanziana galbena (dragaica) Are faima de planta magica pentru femei. ca sa Äfie copiii curati si neprihaniti pana la cununie. in unele sate romanesti. Andrei. pentru ca fata sa fie ravnita de flacai. nasul dadea in taina. mirilor o plosca cu plamadeala de branca-ursului in vin sau in tuica. contra deochiului. al stabilitatii si trainiciei unei relatii de dragoste.Sf. Exista si acum obiceiul. pentru a o apara de zburatori pe timpul noptii si a-i da vise frumoase. Ramura de mar inflorit era simbolul puritatii. Sanzienele. trezeste dragostea.

impreuna cu iarba neagra si iarba creata. se parguiesc si se coc recoltele si plantele. sub perne si la icoane. Tamaia tinuta in dormitor. dupa puterile tamaduitoare. pentru a-i feri de iele si de zburatori. asa si plantele.Tamaia Este un leac magic de protectie a cuplului in fata interventiilor malefice. vechii practicieni ai medicinei populare credeau posibila transformarea fortelor malefice in puteri de vindecare a 5 . Utilizand plantele culese de Sanziene. unde nu se aud cainii latrand). in momente speciale (noaptea. Femeile consumau aceasta radacina pisata cand erau plecati barbatii cu oile in munte. Ciobanii tineri purtau mereu intr-un saculet aceasta radacina. practicile de medicina populara au o sansa in plus de a se implini. depinde nu numai de recoltarea lor in mijlocul anului (solstitiul de vara). ca sa fie feriti de Fata Padurii si de alte aratari care sa-i duca la pierzanie. intre caderea serii si miezul noptii se desfasoara un timp enigmatic. Odoleanul (valeriana) Radacina este cunoscuta mai ales ca leac de protectie in fata diferitelor facaturi si ispite. isi au perioade calendaristice propice dezvoltarii. conform unor credinte arhaice romanesti. plantele de leac se culeg dupa un calendar exact. populat de numeroase forte malefice. tamaia era tinuta de soti intr-un saculet aproape de corp. se produc in natura fenomene biologice spectaculoase: infloresc. Radacina pisata se amesteca intr-o mancare speciala de grau. In acest moment. Puterea magica a plantelor. care cade in imediata apropiere a Solstitiului de vara. ca sa Änu cada la vreo ispita care sa strice casa´. care era data adolescentilor. ci si in puterea noptii. ii impiedica pe soti sa se certe si ii face sa Äfie cu frica de Dumnezeu´. la rasaritul soarelui) si in anumite locuri (terenuri neumblate. Apoi. ca sa fie ferite de diversele patimi in care ar fi putut sa cada. In traditia populara. in anumite zile favorabile. utilizare si semnificatii ritualice. Dupa cum destinele oamenilor sunt trasate de zodiacuri diferite. mai ales cand plecau la drum lung. SANZIENELE SI PLANTELE MAGICE In ziua de 24 iunie (Sanziene).

VERBINA Cunoscuta in popor si cu numele de ³spornic´. fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an.folosita de sute de ani in tratamentul bolilor de ficat. are o putere "magica": FLOAREA DE SANZIANA (Gallium verum sau Gallium mollugo ± dupa culoarea galbena sau alba) Este o floare frumos mirositoare cu numeroase intrebuintari in medicina si cosmetica. in pantof. tot anul urmator nu vei avea dureri de cap. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi se duc la biserica cu credinta ca vor fi sfintite si astfel vor fi curatate de influentele negative ale Ielelor. Fiecare planta culeasa in ziua de Sanziene. Majoritatea bolilor pe care aceasta planta le trateaza tin de sistemul nervos si de psihic. ziua incepe deja sa scada iar intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. verbina aduce prosperitate si recolta bogata. a bolilor tiroidiene. a reumatismului. ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene. renale si nervoase . iti ia oboseala pe loc. Se spune ca nu e voie sa o scoti din pamant cu un obiect din fier. Se spune ca daca o fata nemaritata o pune sub perna in noaptea respectiva.bolilor. De aceea. florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul.nu a putut fi patruns deocamdata de catre stiinta. drept pentru care mitologia populara i-a acordat si proprietati mistice (fiind folosita in practicile magice efectuate in noaptea premergatoare zilei Sfantului Ioan Botezatorul). Daca se spala la ivirea zorilor cu roua cazuta pe Sanziene sau se imbaiaza in apa curgatoare devin mai frumoase. Misterul acestei plante . iar pe locul de unde a fost scoasa se toarna ceara si miere. atat fetele cat si femeile devin mai atragatoare si mai dragastoase. isi va visa cu siguranta ursitul. verbina se culege in noaptea de Sanziene si este mult folosita in ritualurile de dragoste. La trei zile dupa solstitiul de vara. Pusa pe camp. zanele rele ale padurilor. ci doar cu unul din argint. domeniu in care verbina are proprietati de-a 6 . Numai astfel plantele vor fi bune de leac. In medicina populara se mai spune ca daca culegi aceasta planta inainte de asfintitul soarelui. Daca isi pun in par sau in san floarea respectiva.

spanzul si sulfina. ap r tor i protector al casei i al familiei.dreptul miraculoase. vâscul. Vâscul era considerat o plant sacr atât de norvegieni i druizii cel i. Cu ea se pot descuia lacatele si incuietorile. preintampinand tulburarile la acest nivel. infloreste pentru putin timp si iarba fiarelor. plantele simbolizeaza energia solara condensata. În mitologiile europene. ci joaca si un rol de protectie. este recunoscut acum drept simbol al S rb torilor de iarn . Atârnat deasupra u ii. simbol al cur eniei spirituale. c ruia i se mai spune i "creanga de aur". insemna ca s-au atins de planta. bun stare i fericirePotrivit unei tradi ii mult r spândite (în special în rile anglo-saxone) cei care se s rut în noaptea Anului Nou sub o ramur de vâsc vor avea bucurie i fericire tot timpul anului urm tor. Este o plant înc rcat de magie. cât i de indienii nord-americani. coarnelor vacilor. reduce tensiunea psihica si diferitele tulburari de tip depresiv. Ea nu doar calmeaza si alina durerea. trifoiul alb. Oamenii care intra in posesia ei nu sunt atinsi de sageti si gloante si inteleg limba animalelor si plantelor. transformandu-le in virtuti tamaduitoare. 7 . dar si a omului impotriva duhurilor noptii. ca si pe acelea. USTUROIUL Usturoiul poarta semnul sfinteniei. de Sanziene. captand fortele necunoscute ale pamantului. ar mai fi de mentionat cicoarea. motiv pentru care oamenii de la tara il folosesc la ungerea ferestrelor. Printre plantele care se culeg de Sanziene. Ele inglobeaza toate aceste forte. "arma cea mai temuta si puternica a lui Hristos". In medicina populara. Cei care o gasesc o poarta la brau sau in jurul degetului mic de la mana stanga. vâscul aduce noroc în cas . al libert ii i armoniei.cimbrisorul. usilor. cand lacatele se descuiau. tot atat de necunoscute ale soarelui. Dincolo de adevar sau legenda. IARBA FIARELOR In miez de noapte. crucea. planta este folosita pentru vindecarea taieturilor si vatamaturilor. Iarba fiarelor era descoperita numai printr-un viclesug: se tragea prin iarba o sfoara de care erau legate lacate de fier. Semn de bun augur al dragostei. vâscul are un loc cu totul aparte. Spiritele malefice nu suporta mirosul usturoiului si nu se apropie de casele imbibate cu aroma acestuia. oricat de mestesugite ar fi.

pentru a fi îndep rtate duhurile rele. 3 zile. O alt legend spune c . Asaza apoi cana in locul unde lucrezi si vei avea mai multi bani si succes. Frunze de dafin. Pentru a alunga blestemele. a c rui putere magic o recuno teau astfel. Spiritele rele vor parasi incaperile. În viziunea lor. la bani. Aceast plant nu este doar un simbol al s rb torilor. iar ea a binecuvântat planta. Daca ai un interviu. t iau vâscul numai cu o secer de aur. Plante care te poate te protejeaza de spiritele rele. Pentru noroc la serviciu. fiul zei ei norvegiene Frigga. Balder. Cu acel prilej se adunau ofrande i se jertfeau doi tauri albi. Druizii.Cel ii au fost cei care au ini iat un adev rat cult al acestei plante pe care o considerau de esen divin . varsa continutul 8 . Infuzia i siropul de vâsc pot fi folosite în tratarea afec iunilor cardiace. În alte legende medievale se spune c vâscul era atât de mult venerat. renale sau pulmonare i în prevenirea apari iei tumorilor. ei trebuiau s înceteze imediat du m nia i s se împace spre cinstirea vâscului. Lacrimile albe ale zei ei l-au readus la via . preo ii cel i înve mânta i în alb. Trifoi. pune cateva frunza de ulm intr-o cutie. in procese Musetel. ci i un bun remediu pentru hipotensiune i astm. blestemului nu-si va face efectul. îl numeau "lacrima stejarului" i înso eau culegerea unui astfel de vâsc de ceremonii fastuoase. de la cea a cel ilor i pân în zilele noastre. Bea un ceai de musetel sau spala-te cu el pe maini inainte de a merge la un joc de noroc sau de a completa numerele la loto. Poarta noroc! Lucerna. Vâscul este un simbol pentru pace i bucurie. cat si persoanele care stau in ea vor fi pazite de fortele rele. Daca porti cu tine o frunza de dafin. Pune o lingurita cu varf de busuioc uscat si macinat intr-o cana cu apa. cel mai pre ios vâsc era cel crescut pe stejar. s n tate i zile senine are nevoie tot omul. se spune ca atat locuinta. Pune o lingurita de trifoi uscat si macinat intr-o cana de otet. dac doi du mani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc. fiecare dore te s aib în cas în aceste zile o cât de mic crengu de vâsc. vei fi ferita de saracie. încât. c ci de noroc. ar fi fost ucis de o s geat din vâsc. Daca pui in fiecare colt al casei cate o frunza de dafin. Ulm. Stropeste cu acest amestec in fiecare colt din casa. Daca tii un buchetel de lucerna in casa. cu o hartie pe care ai scris numele celui care te-a blestemat. Astfel. te protejeaza de vraji. Oricât de ciudat ar p rea evolu ia credin elor despre vâsc. în l ându-se rugi c tre zeii atotputernici. i-l înveleau apoi cu grij într-o mantie alb . Busuioc.

9 . Se spune ca te protejeaza de raceala in timpul somnului. Eucalipt. caci efectul nu va fi acelasi!) Violete. Arde putin in casa si energiile pozitive vor aduce sanatate tuturor celor ce locuiesc acolo.acestei cani in fata cladirii institutiei unde speri sa fii angajata (ai grija insa sa nu fii vazuta de cineva. Daca porti tot timpul asupra ta cateva boabe de mustar. ajuta la imbunatatirea memoriei. Pentru sanatate Coriandru. Rozmarin. Boabe de mustar. Poarta cu tine un pliculet cu coriandru. Se spune ca asduc norocul si atrag energiile pozitive. daca picuri sub fata de perna cativa stropi. Te protejeaza de durerile de cap si scade vulnerabilitatea. Imprastie cateva petale in colturile casei tale. vei fi protejata de accidente. daca il ai prin preajma atunci cand citesti sau scrii. Cimbru. Verde sau uscat.

de pild în descântece. f r îndoial . "C lu ul reprezint un ritual preistoric. Plugarul.a. înso it i de portul unor m ti comice. Paparudele. serveau de obicei ca auxiliar al medicinii primitive. adus f r a vorbi cu nimeni pe drum. de persoane în vârst . La meglenoromâni se descânta de deochi în apa de sub ro ile unei mori ce se întoarce spre stânga. Urme ale mo tenirii dacice se pot b nui i în diverse produc ii de literatur popular . acompaniate de practici corespunz toare. tot ei întrebuin au i apa mut . odinioar foarte r spândit la români. Exemple se g sesc în folclorul obiceiurilor. În acela i substrat traco-getic ar trebui c utat i originea unor dansuri populare.ca spectatori sau chiar "beneficiari".TRADI IE I IZVOR DE ÎN ELEPCIUNE 1.a horei i.DESCÂNTECUL LA ROMÂNI . un proces multimilenar de adorare a unei zeit i populare: calul. a spectaculosului dans al c lu arilor. inclusiv necesit ile de comunica ie între oameni. Astfel sunt riturile magice pentru invocarea ploii.în cazul unor dureri de cap sau st ri de sl biciune ap rute "din senin" i practicate. privind vân toarea calului s lbatic. în care st ruie amintirea unor rituri de medicin magic . a unor rituri de ini iere. de veselie. atestat în sudul rii. tradi iilor i ritualurilor agrare legate de diferite momente ale anului sau de fenomene ale naturii. persistând pân de curând în unele regiuni ale rii: Sângeorzul. conservarea i perfec ionarea vie ii. îndeosebi. precum i simboluri mitice ale unor fenomene ale naturii.i cinsti funeraliile prin cântece i jocuri: sunt evidente analogiile cu obiceiul priveghiului. a fertilit ii ogoarelor. a unui str vechi cult al Soarelui. poate chiar membri ai familiei. Este în afar de orice îndoial c tradi ia oral este o garan ie mai 10 . glume i bufonerii. dintr-un substrat traco-getic. are avantajul de a conserva esen ialul. R D CINILE ISTORICE ALE DESCÂNTECULUI LA ROMÂNI Descântecul este o specie a literaturii populare ritmate con inând formule magice care. Dup Ion Ghinoiu. a fecundit ii vitelor. de obicei. calea principal de transmitere a descântecelor. Multe din credin ele i obiceiurile populare române ti provin. Dr gaica . Descântecele sunt o form înc vie de folclor: mul i sunt cei care î i aduc aminte de descântecele de "deochi" la care au asistat ." Istoricul roman Pomponius Mela consemna obiceiul traco-dacilor (notat i de Herodot) de a. Oralitatea. strict utilul pentru na terea. cimilituri sau unele colinde.

termeni tehnici i arhaisme întâlnite extrem de rar.S. ele indicându-ne perioada i împrejur rile în care au fost preluate. Pentru a se vindeca. cât i o descriere simptomelor acestora.versurile din descântece sunt deseori un indiciu al plantelor. ustur foarte tare i apoi de prefac în bube care dor. Împ rt irea acestui me te ug c tre "profani" se efectueaz . cu mult pruden de c tre descânt toare. Ajuns la malul apei. acela al descântecelor. dup cum o afirm el însu i: "Dintre toate ramurile de poezie poporan .diferite rug ciuni. care a dat loc la atâtea gre eli în operele autorilor greci i latini. forme de cuvinte.a. bolnavul roste te de trei ori la rând cuvintele descântecului 11 . cel mai neb gat în seam a fost. V." Printre culeg torii de descântece. Astfel. Înc nici o singur colec ie. bolnavul de "fapt" se treze te dis-de-diminea . descântecele descriu o mul ime de fiin e mitologice. i se duce la o ap curg toare. Cine calc peste acestea se umple de "fapt". fie cât de mic . G. câte ni-s pân acum cunoscute. Marian de la o românc din Suceava i descris în "Descântecele poporane române".T. S ulescu. Marian -"Descântecele poporane române" . Episcopul Melchisedec. în privin a lingvisticii. "Fapt" numesc românii din Bucovina un fel de pete ro ii ce apar pe corpul omului. O bogat surs de informa ii o constituie lucrarea lui S. farmecelor i vr jilor. În privin a medicinei populare . încearc s nu fie v zut de nimeni c ci altfel descântecul nu mai are efect. c ci acestea risc s li se ia darul de a-l practica. poporul apeleaz la descântece. f r îndoial . În ceea ce prive te mitologia. Pe când cre tin tatea întrebuin eaz împotriva acestor spirite rele care tulbur i bântuie oamenii . descântecele trebuie demistificate din dorin a ca acestea s ias din sfera simplei supersti ii populare deoarece sunt unul din izvoarele importante. Alecsandri. Minescu . Gr. în general. Am ales ca exemplificare un descântec de fapt cules de S. Fl. Pe drum. pre ioase i pure pentru istoria i limba poporului nostru. descoperim în descântece o mul ime de cuvinte.Fl. Pe de alt parte. autorul îi men ioneaz pe: P. T. I. Unele descântece pot fi împrumutate de la alte popoare care au intrat în contact cultural cu cel român. dac nu deloc în limba român contemporan .ap rut pentru prima dat la Suceava în 1886. Despre "fapt" oamenii din popor cred c i se arunc omului în cale de c tre du mani cu o oal spart sau cu ni te rufe murdare. Tocilescu. înainte de r s ritul soarelui. nu avem pân acum din acest ram. Autorul a f cut o munc de pionierat în domeniu. precum i atributele lor principale. obiectelor utilizate pentru tratarea/vindecarea unor afec iuni.sigur pentru p strarea identic a textului original decât transcrierea i retranscrierea manuscriselor. G. Burada.

/ De la mine descântecul. Descântecul acesta se poate practica în orice zi în afar de luni. i mai bine./ Ca aurul cel curat./ De faptul cel mare. în sufletul lor r ncile noastre au r mas tot r nci: practic fumiga iile în cazul unor boli ale copiilor (copiii care au dureri./ Ca Dumnezeu ce m-o dat./ De f c tur . mai ferite de t v lugul civiliza iei tehnice. Ele au probleme. curajoas . sunt interesate. DESCÂNTECELE ROMÂNE TI ÎN CONTEMPORANEITATE Profesoara Parasca F t . care./ De ur ./ De dat. c ci pentru multe practici exist doar câte o singur zi menit . Se pierd i aici. sfânt ap curat ./ La fântâna lui Iordan am alergat. au ambi ii./ De dat./ De strigare. continu s existe în unele zone ale Bucovinei. o zon de interferen în care se reg sesc aproape toate motivele i elementele specifice marilor culturi ale lumii. Vechi credin e i practici magice r ne ti. perpetueaz pân în pragul mileniului trei aceste practici str vechi. Dac bolnavul nu se poate deplasa singur. cunosc puterile plantelor.i de tot atâtea ori se spal pe obraz sau. în Maramure . E o simbioz ./ Ca argintul cel strecurat. se roag în câmp pentru ploaie. Maramure ul. miercuri sau vineri: Duminic diminea m-am sculat. Când se întoarce de la ap . 12 ./ De la Dumnezeu leacul! 2./ De c scare./ De c scare./ Luminat./ De pur . sunt ner bd toare../ De ur ./ De faptul cel mare./ i s m limpeze ti/ Cum ai sp lat malurile de tin / i bolovanii de rugin . afirm dna Parasca F t./ A a s m speli i pe mine:/ De fapt./ Sfânt ap în mâna dreapt am luat/ i frumos pe obraz m-am sp lat. este o adev rata "ini iat " în fabuloasa tradi ie a credin elor populare din Maramure . Dar chiar dac i-au schimbat portul cu haine de la ora . din pricina progresului tehnic./ De f c tur ./ De toate fapturile cele rele/ i de boalele cele grele.stabilit la Dese ti. descânt toarea poate s aduc ap neînceput (dintr-o ap curg toare sau chiar dintr-o fântân )./ i ma ruga D-tale. Sunt multe obiceiuri care se practic la sate numai o dat pe an./ De strigare. ci de femeile tinere.. un sat str vechi de dincolo de Gutâi. a mass-media. sunt nervo i sau nu pot s doarm trebuie s inspire fumul rezultat în urma arderii firelor de sânziene pe jar). De aici e i expresia "la zi la anul"./ De f pturile cele rele/ i de boalele cele grele. pe tot trupul. este o zon extrem de interesant din punctul de vedere al folclorului. multe lucruri. poate fi v zut de oricine./ De pur ./ S r mân curat. s m cur e ti./ S m speli.eleva profesorului i folcloristului Mihai Pop . iat . o mentalitate extraordinar . tiu descântece pe care le i spun în anumite momente. s rosteasc cuvintele descântecului i s -l spele cu ea pe bolnav de trei ori./ De fapt. Interesant este c magia nu e practicat de b trânele satelor.

într-un fel sau altul. construit în prima jum tate a secolului al XV-lea. au fost relevate. care a dat rii oameni de seam în toate domeniile activit ii social-umane. care pentru acest mare merit de a fi ajuns pân la noi.din Ribi a . floare. Este de datoria noastr s ne apropiem de aceste comori cu sfial i cu mare dragoste. aici Noianul. Trebuie cercetate f r p rtinire. Sl b noagele i multe alte personaje mitologice. experimentate.mileniu care va fi absolut tehnic i tehnicizat . Maica Domnului. Aceast altoire. o zon fertil i mai conservatoare în acest domeniu. Exist . neconsemnate nici m car în celebrele lucr ri despre Maramure ale lui A. Or descântecele. care vorbe te cu oamenii exact a a cum vorbea alt dat Fata P durii. neidentificate i neclasificate. Sunt lucruri sacre. înseamn c nimic nu este în ele gratuit. dup cum afirm i Eliade. i din aceast cauz ele convie uiesc foarte bine. cunoscut în toat ara pentru biserica monument de arhitectur . un personaj foarte special. Tadira. Înainte de religia cre tin a existat cealalt religie. dar din moment ce exist . lemn ritul .a. se tie.îndr gostit de crea ia popular din Zarandul Bradului. aceast fuziune între religie i practicile p gâne. aceast formidabil interferen . înso ite de anumite gesturi. func ioneaz i au supravie uit prin vreme pân la noi. copac. Firul care a legat cele dou tipuri de religie a fost puritatea sentimentelor. sim ite. c rora le putem spune supranaturale. care în unele locuri nu se mai practic de mult: ol ritul. tr ite. a fost posibil datorit faptului c omul a fost religios de la începutul începuturilor. Fochi ori T. Nu exist zone s race în folclor. o religie la fel de frumoas i la fel de curat ca cea de azi. pe care le putem descoperi dac cercet m cu sfial i respect aceste daturi. tradi ii i obiceiuri arhaice. consider dna Parasca F t. În acest început de mileniu trei . Foarte des apare. de exemplu. Papahagi. cea p gân . Sunt multe lucruri nedescoperite i necercetate înc .Aceste lucruri trebuie scoase în eviden de folclori tii de azi. 13 . Aici i în jur s-au afirmat i d inuie înc ocupa ii. f r ranchiun . rostite cu scopul de a îndep rta un farmec. în descântece.b trânii pe care-i mai avem sunt singurii depozitari ai unei inestimabile comori: tradi ia româneasc autentic . sunt formule magice. Monica Du an este o alt tân r folclorist . sp t ritul. Poate c mai avem i alte r d cini. al absolven ilor de etnologie i filologie. în versuri de cele mai multe ori. Nu tim cum s-a ajuns la ele. de exemplu. care s porneasc cercetarea în teren. o vraj sau de a vindeca o afec iune. A fost credin a în ap . a tr irilor. care zac în noi i care. foc. trebuie v zut cu al i ochi. pe care numai cei cu deschidere i c tre cultura altor popoare le pot st pâni. Ribi a este o comun autentic mo easc . Primul i cel mai important pas trebuie s fie al tinerilor. f r r utate. întâlnit în folclorul din Maramure .

/ Cu brâu de dragoste/ Te-oi încinge. i descânt toarea. punând piciorul drept pe ele./ Cu ai (usturoi) ro u oi unge./ To i la dânsa au cinstit. 14 ./ Ca Soarele când r sare./ To i fl c ii înainte i-o ie it/ Cu cu mele-n mân .i crepa". se aduce de la trei fântâni./ De-o fi deochiul de b rbat./ To i cu dânsa o vorbit. spune descântecul./ C eu cu mine te-oi lua. cântece i descântece./ Ci-i N. Apa neînceput se mai aduce de la izvor. nici cr ias ./ Cu suflu ul voi sufla. apa neînceput se aduce de la o fântân sau de la un pârâu./ Cu m tura voi m tura. Apa sfin it ./ S -i pice cosi ele./ Nu te v ieta. în trei vase noi./ De nu ve i întoarce mâna înapoi. În descântece de s get tur ./ Ca argintul strecurat. f r a se fi uitat înapoi când au luat-o./ S -i moar b rbatu'. DESCÂNTECE I PRACTICI LEGATE DE ACESTEA ÎN BUCOVINA I ARDEAL În Bucovina. e luat de la preot când umbl cu crucea la Boboteaz .Monica Du an a cules colinde. în zorii zilei de Boboteaz ./ De-o fi deochi de fat mare... se aduce de la fântân în ziua de Sângeorz. dar nici nu trebuie sa vad pe nimeni. În alte p r i. în zorii zilei./ În apa lui Iordan te-oi sp la. Soare./ Cu cu âtu' oi împunge. apa sfin it se aduce într-o sticl . i cu acea ap ud ochii bolnavului. bolnavul e stropit cu ap sfin it . aiasma sau agheasma./ Cu paharele pline. Ca sa fie dansate i iubite de feciori. împreun cu busuioc. N. Maica Domnului îi r spunde astfel: Taci./ S -i crepe â ele. cu toarta cofei sau a oalei întoars înd r t. nu te cânta. fr ioare./ Coroan de aur în cap i-oi pune../ Ca maica ce te-a dat. 3./ Ca busuiocul cu floare./ Cu nou r zi oare!/ Nu tiu Soarele-o r s rit. fata se vait la Maica Domnului c lumea o vorbe te de r u i c o ocole te. pe-o c rare/ Se duce Cesa în vale./ Pân î i umfla i. apa neînceput se aduce de la trei fântâni. Când se trezesc. strig turi de nunt de "descântec pentru deochi" din satul Cri an: i joc. În descântec. de trei fete mari./ S se duc cu ea ca roua de pe floare/ S nu mai r mâie r u în Cesa./ R sari. Iat un exemplu "Pe-o cale. cu gura./ Dintre toate fetele mai aleas !/ Când la joc o ajuns. iar prin unele locuri cel ce aduce apa nu numai c nu trebuie s se întâlneasc cu nimeni./ S -i cad p rul de pe cap. Dup ce au adus-o./ Nu împung vaca. În descântecele de albea ./ Împung strigoii i strigoaicele. când va r s ri a doua zi de diminea ./ Ori un crai a ie it?/ Ba nici crai nu-i. se a eaz jos./ De-o fi deochi de nevast ./ De-o fi din ap . cea frumoas ./ To i la joc o au poftit./ S -i crepe c lcâiele./ Se-ntâlne te cu "pocitori" în cale./ Mândru te voi limpezi. pun în ea câteva fire de busuioc i apoi o pun într-un loc unde s o bat Soarele./ P ru' de pe cap s -i pice./ Cu c me a de dragoste/ Te-oi îmbr ca. înainte ca sa fi luat cineva din ele./ Nici un fir de p r crepat. încep a descânta. fetele din Bucovina se duc în seara spre Boboteaz i aduc ap neînceput de la fântân .

adic în ordinea fizic a naturii i alta . se duc la biseric i dup amiaz la joc. a stat probabil la baza calendarului. În ara L pu ului exist . pân nu r sare Soarele.mistic ./ De mânuri dezlega-te-oi. sunt inegale din punct de vedere al succesului unei ac iuni.Nu te teme. este o entitate pozitiv care îi ajut pe oameni s g seasc drumul spre cas i le d diferite leacuri. la fântân . c un anumit descântec trebuie s vâr it în zorii zilei sau la miezul nop ii. "Omul Nop ii este un om cu flori pe el.cântatul coco ilor. iar al sfâr itului . A a cum diferite momente ale zilei au calit i magice precise. 15 . i zic: . dis-de-diminea . Conform mentalit ii magice ce guverneaz descântecele./ De gura dezamu i-te-oi./ De gur amu it . un paznic de noapte bun: acesta este "Omul Nop ii". de i sunt egale ca durat . Fetele din Ardeal se duc în ziua de Boboteaz . Semnul începerii timpului interzis este r s ritul lunii./ Fat mândr i frumoas !/ . disponibilitatea sufleteasc a descânt torului. totu i./ De urechi asurzit .Eu am venit la tine. se spal cu apa în care se afl busuiocul i care a fost astfel descântat ./ La to i feciorii ar ta-te-oi. de exemplu./ De picioare despedica-te-oi. În ciuda aspectului. acesta putând fi privit i ca o în iruire de timpuri bune i rele în care s rb torile marcheaz momentele critice ale timpului. instrumentul necesar. discontinuu./ S m faci mândr i frumoas ./ Ap mândr leuroas . Se spune./ De ochi dezorbi-te-oi. gestica./ Cu apa Iordanului sp la-te-oi. 4.Dup ce rostesc descântecul. tim deja c descântecele au zile precise în care se spun./ Ap mândr leuroas !/ . Despre "cântatul coco ilor" se spune c începe când coco ii aud "toaca în cer"./ De picioare-mpiedicat / i-n gur pân -n grumaz b gat !/ . INSTRUMENTARUL Timpul nop ii . în leg tur cu lumea demonilor i a spiritelor. APA. copite de cal i mare cât stejaru'".Bun diminea a. DESPRE SIMBOLISTICA UNOR ELEMENTE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN DESCÂNTECELE ROMÂNE TI: TIMPUL. Aceast concep ie magic despre un timp neomogen. Durata descântecului difer în func ie de foarte mul i factori: lungime incanta iei.pentru cei mai mul i. f r s indice durata ritualului./ Fat mândr i frumoas .S n tate bun . din cap pân în picioare. zilele s pt mânii. tot astfel i zilele s pt mânii î i vor avea rostul lor. PLANTELE./ De mânuri legat . tot ce se întâmpl în timpul nop ii poate avea o dubl semnifica ie: o semnifica ie pe care am putea denumi-o pozitiv . Apoi se îmbrac frumos./ C m-am aflat de ochi orbit ./ De urechi dezasurzi-te-oi. este timpul interzis i periculos.

ci trebuie repetat de mai multe ori. podoaba p mântului. adic adus din mai multe locuri. apoi se puneau în ea ap de fântân i un ban sau un inel de aur (important se pare c era forma circular ). farmacist Horia Bucur poveste te c . În toate culturile lumii se considera odinioar c apa este un vehicul perfect pentru a aduce misterioasele for e vindec toare ale naturii în fiin a uman . Via a nu se poate îns . Dr. roua de pe flori.era un remediu de excep ie pentru bolile de ficat. apa sfin it i apa neînceput . care-i dau anumite calit i esen iale pentru descântece. de o anume simbolistic a numerelor. f r de ap . Acesta se repet de treiase -nou ori. era folosit contra bolilor de piele i a deochiului.cu str fulger rile ei translucide . nici ea. practica de medicin magic cel mai des utilizat la noi în ar . Pentru a fi eficace. cele mai puternice elixiruri de dragoste se f ceau în Bucovina. probabil. dac era preg tit astfel: o r d cin de morcov se scobea ca un pahar.Problema timpului se leag de cea a num rului. Mergând pe urmele tradi iei din diferite zone. un descântec nu e suficient s fie s vâr it într-un anumit timp i loc. cel mai mare t m duitor cu plante folosea în leacurile sale apa inut într-un vas de lut ars. având tendin a s purifice. adic aceea care se g se te în cofa gospodarului.. Aceast repetare demonstreaz valoarea magic a num rului. Din timpuri imemoriale. În foarte multe descântece române ti apa este elementul cel mai important de care se servesc descânt toarele i f r de care un asemenea act magic nici nu se poate concepe. apa i focul sunt elementele fundamentale purificatoare. ale aurului ori ale cuvântului rostit sau scris. apa . Impregnarea apei cu puterea cuvântului rostit al faimoaselor descântece a fost. simplitate i mister te încânt . Menirile lui curate sunt s lumineze i s înc lzeasc . Apoi. în acest sens. din apa adus la ceas de noapte dintr-o fântân în care se oglindea luna. a fost considerat un mijloc de vindecare de prim ordin. Focul este îns mai primejdios. a leacurilor de care se 16 . total. ale lunii. apoi se bea. care "vede" lumina r s ritului de soare. pe Valea Frumoasei. Apa-ap se întrebuin eaz pentru sp lat i pentru preg tirea aluatului. De când e lumea i p mântul. apa deosebit . În descântecele române ti se consider c apa poate "împrumuta" puterile binef c toare al r s ritului de soare. Se poate vorbi. pe fundul c ruia era scris numele lui Dumnezeu în toate limbile p mântului. În mai toate zonele rii. descoperi leacuri ale c ror frumuse e.exercitând o enigmatic atrac ie. În Mun ii Apuseni apa c p ta puterea vindec toare a aurului. Apa descântecelor este de mai multe feluri: apa-ap . se l sa câteva ore.. asigurând astfel via a. ale plantelor.

aruncat cu dosul palmei c tre ochi. înainte de a se întrebuin a. i nu dup al ii. sunt urâte. Pentru sp lat se mai pun în ap i anumite flori sau obiecte. i nu din ci mele. atât prin varietatea speciilor folosite i a ritualurilor. M tr guna. p r site sau care se in trei zile în cote ul g inilor.d. luate din anumite locuri. atunci când erau mici. apa luat dintr-o ap curg toare din locul unde se fac vâltori.a. pentru acelea i ierburi. când nu se cere ap deosebit sau neînceputa. i dup aceea se dau de b ut ori se stropesc cu ele straiele celui c ruia i se descânt de urât. puturoase. Exist mai multe categorii de plante magice men ionate sau folosite în descântece. atunci când era înso it de blesteme i oc ri. cu foarte mici varia ii de la un popor la altul. câ tigat de partea descânt torului prin tot felul de ritualuri. putea fi un remediu salvator în bolile cu sfâr it letal. apa de la fântâna sfânt . întrebuin at în descântece de dor de ochi. Cel mai bine era ca aceste plante s fie p strate cât mai aproape de corp. i fiind adus acas iute (f r a vorbi cu cineva) i în vase astupate". apa din nou izvoare. puterea unei plante. s cule care con inea fel de fel de ierburi care s -i apere de deochi i de boli. omagul.sluje te descânt toarea. apa din urma de vit . de exemplu. Apa neînceput este aceea care se aduce într-un vas din care nu a b ut nimeni. acestea din urm fiind i cele mai periculoase. sau puteau fi puse sub pern ori la capul patului în timpul 17 . clocite. sunt întâlnite deopotriv în Banat i în Nordul Moldovei ori în Maramure . F r îndoial c cei mai în vârst î i amintesc de s cule ul pe care li-l punea la gât bunica. La 1894. mai exist o categorie de plante aparte folosite în descântece: plantele de protec ie psihic i magic . rostopasca). Întrebuin area plantelor în scopuri ritualice în România are o tradi ie extraordinar . atunci când era culeas i administrat cu dragoste. episcopul Ghenadie al Râmnicului scria c apa neînceput este aceea "care se cap t mai ales din pu uri. dar ele puteau fi puse i într-un mic s cule .m. Apele deosebite. este neutr . apa în care au stat flori luate de la biserica de la înmormântare. apa din sticla care sta lâng o r scruce. sco ându-se dis-de-diminea . apa sfin it la Boboteaz . În afara plantelor toxice. cu post i rug ciuni. strigoaia. ea putând fi folosit deopotriv pentru a face bine i pentru a distruge. dintre care cele mai puternice sunt cele toxice (m tr guna. care au menirea de a-i transmite diferite propriet i. dar i o arm ucig toare. cât i prin caracterul s u unitar: ritualuri identice. În întreaga Europ a existat aceast tradi ie. Ap deosebit este i apa de la topil . apa neînceputa de la trei izvoare .purtat la gât pe sub haine. În general. adic din balta în care se tope te cânepa. apa strâns din nou vaduri.

a. a caselor ori a animalelor: teiul înflorit. o ap r de blesteme i alung r ul.odoleanul. Solomonarii de odinioar spuneau c în nop ile întunecate puteau auzi zmeii mergând prin ceruri i spunând: "De n-ar fi odolean i iarb crea . Figuri geometrice magice sunt: cercul. . aduce norocul i bel ugul în cas . indiferent de timp i loc. Fl c ii care mergeau singuri prin p dure aveau neap rat la ei o c p ân de usturoi pentru a-i feri de iele ori de Fata P durii. . . ." . prin folosirea unor figuri geometrice . sânzienele galbene.). pentagonul. precum i cei ai pasiunii necontrolate. iar pe de alt parte. triunghiul echilateral.fie desenate în spa iu prin gesturi rituale./ Leu teanul de n-ar fi.i pierde fertilitatea tinerele so ii etc.o tradi ie veche de milenii. hexagonul. dar real . dar i pentru ap rarea de "f c turi de dragoste". pentru a nu. alc tuind o triad invincibil . din ara L pu ului. Se folosea împreun cu odoleanul i iarba crea . este o linie f r de sfâr it al c rei început i sfâr it se afl în fiecare punct. cu o eficien inexplicabil ./ Am avea i noi o via . Mi carea circular este infinit . p tratul . Crucea este o alt figur primordial folosit în descântece chiar înainte de apari ia 18 . dar i de r celi i de viermi intestinali.leu teanul: era odinioar la mare pre pentru alungarea entit ilor malefice. salvia.iarba crea . Rolul ei era de a calma psihicul. Multe descântece trimit la o geometrie ocult . crucea. copii sau fete de m ritat care poart la gât fel de fel de plante care s -i ocroteasc . se pot întâlni convalescen i.era un remediu folosit pentru protec ia fetelor de m ritat împotriva zbur torilor. fie desenate la propriu cu cu itul în p mânt. O mul ime de alte plante se folosesc local pentru protec ia oamenilor.vâscul: pe de o parte. i ast zi. mai cunoscut sub numele de valerian (Valeriana officinalis): r d cina de odolean purtat în general la brâu . Cercul este figura primordial deoarece exprim unitatea i num rul zece./ Atunci noi n-am mai pieri. ca în cazul Descântecului de fapt din satul Baba. de a reduce iritarea i de a alunga demonii maniei. în satele izolate de munte.somnului. ramurile de brad. Aceste ierburi se puneau într-o mâncare special care li se d dea tinerelor fete pentru ocrotire. înainte de a merge singure cu oile la munte. cunoscut sub denumirea de ment dulce (Mentha viridis): era un ingredient frecvent folosit al turi de odolean.usturoiul: câ iva c ei de usturoi pu i într-o pânz i purta i la gât sunt un remediu infailibil pentru ocrotirea copiilor de deochi. Astfel erau: . cimi irul.iarba neagr sau sâni oara (Sanicula europaea): era folosit pentru protec ia femeilor de blesteme (pentru a nu le seca sau a nu se otr vi laptele tinerelor mame. care le luau acestora vlaga i min ile.

Ed. Simbolismul poate fi asimilat cu un limbaj al subcon tientului.cre tinismului: este locul în care se întâlnesc dou linii. cle tele. Obiectul apare ca un receptacul al unei for e exterioare care îl diferen iaz de mediul s u obi nuit i îi confer sens i valoare. nr. Ed. Descântece poporane române. 2000 Mircea Eliade. Lumânarea de la botez este bun în unele descântece "de tomnit vaci". la o realitate care le transcende. ca i nuiaua de alun sau de salcie. Credin a descânt toarelor const . c aceste dou forme interac ioneaz i c nimic nu exist în realitate a a cum pare s fie. Gândirea. Un obiect sau o ac iune dobândesc o valoare i devin în acela i timp reale numai pentru c particip . formeaz un canal între incon tientul persoanei i for a din spatele simbolului. i anume ca For Cosmic suprem . tiin ific i Enciclopedic . în esen în convingerea c Invizibilul exist .o form de energie. Dic ionar de mitologie general . care st la baza tuturor religiilor.fac. Îns i fizica cuantic modern demonstreaz c materia nu este solid . obiectele lumii exterioare nu au valoare intrinsec autonom în descântece. dar din care pornesc patru direc ii infinite. vol. 1992 Serena Roney-Dougal. acea lume real aflat dincolo de posibilitatea percep iei senzoriale. Coresi. element abstract sau energii. niciodat desp r ite. Ed. 1996 Ovidiu Drimba. Cu itul.. 1991 Victor Kernbach. mai ales cel cu mâner de aram . Ed. tiin i magie. Credin a în supranatural constituie o parte component a animismului r spândit în întreaga lume. Trata de istorie a religiilor. c rbunele. Humanitas. m tura . unite pentru totdeauna printr-un centru care devine centrul infinitului. Fl. Vestala-Saeculum I. Asemenea actelor umane propriu-zise. Marian. Bucure ti.O. i ele parte din instrumentarul necesar descântecelor. ca i în alte practici magice. Ed.a. Elit. Istoria culturii i civiliza iei. 1989 Revista Getica. precum i c stârnirea imagina iei ajut persoana s intre în contact cu acestea. Bucure ti. într-un fel sau altul. prin intermediul c ruia pot fi atinse nivelurile profunde ale "incon tientului colectiv". exist credin a c reprezentarea simbolic a unei for e. 3-4. Ed. Bucure ti.ca i psihicul .3. 1992 19 . În descântece. nuiaua pe care a cântat cucul . BIBLIOGRAFIE S. ci reprezint .

20 .