Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire.

Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". Adrian Fochi Pentru a-si face pe deplin efectul, plantele de leac trebuie culese doar in anumite zile ale anului. Se spune ca cele mai tamaduitoare plante sunt culese in noaptea de dinaintea Sanzienelor si in timpul echinoctiilor (de toamna sau de primavara). In schimb, plantele care raman neeficiente sunt cele culese de Rusalii. Despre acestea se zice ca ar fi piscate de ielele furioase, fostele stapane ale plantelor de leac, care se plang ca oamenii le-ar fi furat ierburile. Cei mai cunoscuti "hoti" mitici ai plantelor de leac sunt Calusarii. In timpul dansului specific, Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire. Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". (Adrian Fochi) Legendele cosmogonice romanesti mentioneaza diferite plante, unele benefice, altele cu o anume incarcatura malefica. Se zice ca Dumnezeu a lovit cu piciorul in pamant si a creat vegetatia: "Dar unde calca Maritul Stapan, crestea numai iarba si flori, iar pe unde calca Scaraotchi, numai palamida, cucuta, urzici, ciumafaie, masalarita, spini, matraguna". (Elena Niculita Voronca) Plantele cu virtuti terapeutice sau magice se utilizeaza in mai multe feluri: in magiaalba, legata de medicina si leacuri, sau in magia neagra, legata de farmece de dragoste ori de ursita. Exista chiar si animale mitice despre care se crede ca ar cunoaste calitatile vindecatoare ale unor plante, cum ar fi sarpele, ariciul si albina. Cateva dintre cele mai cunoscute plante de leac sunt busuiocul, feriga, macul si usturoiul. Busuiocul reprezinta prin excelenta o planta magica, aducatoare de noroc. Se spune chiar ca lumea sta pe patru stalpi de busuioc, de aceea nu trebuie ingropate crengutele acestei plante, pentru ca altfel lumea s-ar zgudui. Busuiocul este totodata si o planta sfanta, cu origine divina, despre care se crede ca s-ar fi ivit din lacrimile Maicii Domnului sau din sangele lui Isus, ca a rasarit acolo unde s-a nascut Isus, ca ar fi "mana lui Dumnezeu". Busuiocul este larg utilizat in medicina populara magica. Spre exemplu: "Pentru nebuneala sau tifos, cand vorbeste cineva intraiurea, sa iei sambata dimineata trei crengute de busuioc, caci fiecare crenguta are trei cracusori ca crucea". Sau: "Cand iti cade ceva in ochi, sa iei un fir de busuioc si sa-l pui in ochi si firul acela va merge de jur imprejurul ochiului si scoate afara fie musca, fie ce va fi". (Elena Niculita Voronca). In traditia unor popoare, busuiocul apare si ca planta demonizata. Vechii polonezi credeau, de pilda, ca este periculos sa-l mirosi pentru ca are capacitatea de a invia duhurile rele. In traditia romaneasca, busuiocul apare ca element indispensabil descantecelor. O alta planta considerata magica si sacralizata este feriga. Ea apare in stransa legatura cu ceea ce presupune bogatia: banii, aurul si comorile. Despre floarea de feriga se zice ca infloreste doar in noaptea de Sanziene, intre ceasurile 10-12, si tine pana la primul cantat al cocosilor.
1

Feriga ar avea si proprietati oraculare: fetele tinere incearca sa-si citeasca soarta mergand sa sape la radacina unei ferigi - daca radacina este una ramificata, inseamna ca se vor marita in curand, daca este una simpla, dimpotriva. Usturoiul este folosit impotriva bolilor, dar mai ales a duhurilor necurate, a strigoilor si a altor nenorociri. Pentru a tine strigoii la distanta, se ung usile si pragurile grajdurilor cu usturoi, de Sfantu Andrei si Sfantu Gheorghe. Usturoiul este remediul cel mai popular folosit pentru protectia in fata fortelor demonice. "Mirosul usturoiului este grozav de nesuferit atat duhurilor rele, cat si strigoaicelor". (Candrea) De asemenea, ne spune Simion Florea Marian, pe un om care capata o "pocitura de noapte" (congestie cerebrala, epilepsie, paralizie faciala), descantatorul il poate vindeca luand un fir de usturoi si strapungandu-l pe toate partile cu varful unui ac. In acest timp se descanta. Cu o parte a catelului de usturoi descantat este uns corpul celui bolnav, iar cealalta parte i se da sa o manance. Mai mult decat atat, usturoiul ajuta la gasirea lucrurilor furate: "Cand ti se fura ceva, ca sa gasesti iute lucrul furat, sa faci iute cruci cu usturoi la usi si ferestre pe afara si in mijlocul casei, sa freci de pamant cu piciorul gol un fir de usturoi, ca indata trebuie sa auzi unde ti-e paguba". (Niculita-Voronca) La randul sau, macul reprezinta o planta utilizata in ritualurile de protectie. In ziua de Sfantu Gheorghe e bine sa se presare mac inainte de rasaritul soarelui in jurul vacii pentru ca nimeni sa nu-i poata lua acesteia laptele, asa cum nici macul presarat nu poate fi cules. O capsula plina cu seminte de mac poate functiona ca un talisman pentru tinerii casatoriti, aparandu-i de farmecele vrajitorilor, intrucat acestia nu vor putea cunoaste niciodata numarul exact al semintelor si nu ar putea avea astfel putere asupra celor care le poarta. Macul este totodata un element important al alimentatiei rituale. Macul se presara pe colacii impartiti cu diferite ocazii. Angelica Denumiri populare: AGLIC , ANGHELIC , ANGELIN , ANTONIC , BUCINI , CUCUT MARE ANGELICA OFFICINALIS, ARCHANGELICA OFFICINALIS familia UMBELLIFERAE/APIACEAE Considerata in unanimitate de traditiile populare ale diferitelor popoare europene si asiatice, o adevarata ³poarta´/punte de legatura cu planurile superioare ale universului, angelica este planta cea mai puternica din continutul elixirului vietii. Radacina de angelica bauta in alcool tare, dimineata pe stomacul gol, sau chiar mestecata zilnic cate o bucatica aduce si pastreaza tineretea si puterea la orice varsta. De bei radacina cu sirop de brad, in care au fost strivite si macese, ochii tai vor stralucii mereu. Maurice Messegue (fitoterapeutul francez) scrie despre aceasta planta: ³Angelica creste rezistenta psihica si fizica. Revitalizeaza intregul organism, combate spasmele si oboseala, previne starile depresive. Este foarte utila iarna, ajutandu-i sa se apere de bolile microbiene si virotice. Se pare ca ei i se datoreaza exceptionala rezistenta a eschimosilor, angelica fiind singura lor leguma´.
2

Lucrul trebuie sa se faca intr-o padure. In ³Scrierile lui Florence Scovel Shinn. De infloreste de 2 ori intr-un singur an. I: Jocul vietii. Adolescentii. intr-un vas de lut de. Daca meritati luati o singura floare. Daca veti reusi aceasta fara a adormi sau a intoarce o clipa privirea de la planta. Numai persoanele alese pot vedea sau atinge floarea. in noaptea Sanzienelor. fete si baieti. departe de orice casa. de la 22 noaptea in sus. Batranii spun ³Nimeni din cei nechemati de putere vrajitoreasca nu poate vedea floarea ierbii sarpelui. Peste ele se arunca doua lingurite de argint cu varf de sare« Iarba Sarpelui si Floarea albastrie Cunoscuta si sub numele de Feriga. o veti vedea inflorind cu o floare alba-albastruie. iarba sarpelui infloreste o singura data pe an. si ascundeti-o in san ca sa nu o vada privirea de om neales si aduceti-o in casa. In mod obisnuit. Va pot spune doar jumatate din reteta. inghionteli sau veti auzi tipete (ne)omenesti. vol. Leacuri de dragoste din medicina magica romaneasca Busuiocul Este probabil cea mai indragita Äiarba de dragoste´ la romani.Exista o reteta secreta? Da. necum s-o poata atinge sau smulge din glie´. care-si pun o ramurica de busuioc sub perna isi vor visa peste noapte ursitul. Cuvantul este bagheta ta magica´. Floarea de iarba sarpelui aduce bogatie celui care o are. se piseaza mac vested. orice ati auzi/vedea in jur. stralucitoare ca Luna Rosie. iar floarea sa piara. chiar daca veti simti impunsaturi. angelica si frunze de zmeura. pentru ca nu cumva sa se auda in timpul acestei nopti vreun cantat de cocos. se gaseste o referire la floarea Lunii. atata timp cat binele este inclus. Ca sa gasiti o floare de iarba sarpelui trebuie sa stati treji toata noapte de Sanziene ulterior momentului cand se deschid cerurile nu trebuie sa o pierdeti din ochi. Acest lucru este valabil mai ales in anumite zile ale anului: 3 . cel/cea in a carei curte/casa/pamant rasare primeste vesti proaste de bani si sanatate. de vale netrecuta de picior de barbat. Dorintele se implinesc fara repercursiuni. DIn motive personale autorul nu dezvolta ideea. Se spunea ca femeia care va bea apa de busuioc (o cana de apa in care s-au macerat de seara pana dimineata 3 ramurele de busuioc) in fiecare zi. iar cel ce o inghite intreaga poate sa vada soarta sa si a altor oameni pe care ai atinge cu mana. iar floarea dispare la cantatul cocosilor. pe nemancate. va ramane mereu tanara si va fi iubita ca in prima zi de catre alesul ei.

in unele sate romanesti. contra deochiului.Sf. Un alt leac impotriva acestor facaturi era cununa de usturoi. pentru a o apara de zburatori pe timpul noptii si a-i da vise frumoase. Sanziana galbena (dragaica) Are faima de planta magica pentru femei. ca florile de mar´. Planta uscata pisata era pusa in lapte cu miere si se dadea pentru Ädezlegarea cununiei´ (pentru fetele care nu se maritau). parintii sau rudele aruncau seara in fantana o ramura inflorita de mar. al stabilitatii si trainiciei unei relatii de dragoste. precum si cele facute vinerea. In unele zone. fereste de rele si de diferitele patimi. pentru a le mari vigoarea. pusa la capul patului. Scaldatorile (baile) cu apa in care a macerat iarba de sanziana dau pielii si ochilor o stralucire aparte. pentru a-i face placuti in fata femeilor. Napraznicul Este un elixir de dragoste mai ales pentru barbati. care actioneaza fara gres in a-i atrage pe barbati. sub o ramura de mar inflorit. le intaresc cununia si ii ajuta sa aiba multi copii. ca sa Äfie copiii curati si neprihaniti pana la cununie. Exista si acum obiceiul. care mentine tineretea si frumusetea. mirilor o plosca cu plamadeala de branca-ursului in vin sau in tuica. Ramura de mar inflorit era simbolul puritatii. ca sa aiba Änoroc si spor in casa´. dupa cununie. Andrei. precum si pentru a (re)destepta iubirea fata de sot. Branca-ursului Se spunea ca floarea si samanta acestei plante intretin dragostea intre soti. ca doi tineri care se iubesc foarte mult si nu vor sa se desparta niciodata sa se sarute in taina. Dragobete. Iasomia Florile de iasomie sunt elixir de dragoste mai ales pentru femei. pentru ca fata sa fie ravnita de flacai. Cu o camasa inmuiata in fiertura de iarba de napraznic erau imbracati adolescentii si barbatii tineri. Busuiocul purtat in par si in san aduce noroc in dragoste fetelor. nasul dadea in taina. 4 . Marul inflorit La casele cu flacai si fete de maritat. Sucul si fiertura de napraznic administrate intern erau si un leac recunoscut impotriva neputintei (impotentei). Sanzienele. trezeste dragostea. inclusiv a celei produse de deochiuri si blesteme. 1 Martie. Cununa impletita in ziua Sanziene se pastreaza tot anul la capul patului. Cele mai eficiente sunt scaldatorile facute cu doua zile inainte de luna plina.

se produc in natura fenomene biologice spectaculoase: infloresc. In traditia populara. ca sa fie ferite de diversele patimi in care ar fi putut sa cada. ca sa fie feriti de Fata Padurii si de alte aratari care sa-i duca la pierzanie. Dupa cum destinele oamenilor sunt trasate de zodiacuri diferite. Ciobanii tineri purtau mereu intr-un saculet aceasta radacina. ci si in puterea noptii. Utilizand plantele culese de Sanziene. Tamaia tinuta in dormitor. sub perne si la icoane. se parguiesc si se coc recoltele si plantele. populat de numeroase forte malefice. practicile de medicina populara au o sansa in plus de a se implini. asa si plantele.Tamaia Este un leac magic de protectie a cuplului in fata interventiilor malefice. la rasaritul soarelui) si in anumite locuri (terenuri neumblate. Apoi. unde nu se aud cainii latrand). mai ales cand plecau la drum lung. SANZIENELE SI PLANTELE MAGICE In ziua de 24 iunie (Sanziene). dupa puterile tamaduitoare. depinde nu numai de recoltarea lor in mijlocul anului (solstitiul de vara). tamaia era tinuta de soti intr-un saculet aproape de corp. care cade in imediata apropiere a Solstitiului de vara. Radacina pisata se amesteca intr-o mancare speciala de grau. vechii practicieni ai medicinei populare credeau posibila transformarea fortelor malefice in puteri de vindecare a 5 . intre caderea serii si miezul noptii se desfasoara un timp enigmatic. plantele de leac se culeg dupa un calendar exact. Femeile consumau aceasta radacina pisata cand erau plecati barbatii cu oile in munte. pentru a-i feri de iele si de zburatori. impreuna cu iarba neagra si iarba creata. In acest moment. ca sa Änu cada la vreo ispita care sa strice casa´. isi au perioade calendaristice propice dezvoltarii. Odoleanul (valeriana) Radacina este cunoscuta mai ales ca leac de protectie in fata diferitelor facaturi si ispite. in anumite zile favorabile. ii impiedica pe soti sa se certe si ii face sa Äfie cu frica de Dumnezeu´. conform unor credinte arhaice romanesti. care era data adolescentilor. utilizare si semnificatii ritualice. Puterea magica a plantelor. in momente speciale (noaptea.

iar pe locul de unde a fost scoasa se toarna ceara si miere. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi se duc la biserica cu credinta ca vor fi sfintite si astfel vor fi curatate de influentele negative ale Ielelor. a reumatismului. Majoritatea bolilor pe care aceasta planta le trateaza tin de sistemul nervos si de psihic. verbina se culege in noaptea de Sanziene si este mult folosita in ritualurile de dragoste. drept pentru care mitologia populara i-a acordat si proprietati mistice (fiind folosita in practicile magice efectuate in noaptea premergatoare zilei Sfantului Ioan Botezatorul). VERBINA Cunoscuta in popor si cu numele de ³spornic´.bolilor. In medicina populara se mai spune ca daca culegi aceasta planta inainte de asfintitul soarelui. Daca isi pun in par sau in san floarea respectiva. verbina aduce prosperitate si recolta bogata. Daca se spala la ivirea zorilor cu roua cazuta pe Sanziene sau se imbaiaza in apa curgatoare devin mai frumoase. florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. Fiecare planta culeasa in ziua de Sanziene. atat fetele cat si femeile devin mai atragatoare si mai dragastoase. Se spune ca nu e voie sa o scoti din pamant cu un obiect din fier. in pantof. zanele rele ale padurilor. Pusa pe camp. ziua incepe deja sa scada iar intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. De aceea. renale si nervoase . Misterul acestei plante . Numai astfel plantele vor fi bune de leac.nu a putut fi patruns deocamdata de catre stiinta. a bolilor tiroidiene. La trei zile dupa solstitiul de vara. ci doar cu unul din argint. Se spune ca daca o fata nemaritata o pune sub perna in noaptea respectiva. ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene.folosita de sute de ani in tratamentul bolilor de ficat. domeniu in care verbina are proprietati de-a 6 . are o putere "magica": FLOAREA DE SANZIANA (Gallium verum sau Gallium mollugo ± dupa culoarea galbena sau alba) Este o floare frumos mirositoare cu numeroase intrebuintari in medicina si cosmetica. iti ia oboseala pe loc. isi va visa cu siguranta ursitul. tot anul urmator nu vei avea dureri de cap. fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an.

În mitologiile europene. preintampinand tulburarile la acest nivel. IARBA FIARELOR In miez de noapte. al libert ii i armoniei. infloreste pentru putin timp si iarba fiarelor. vâscul. ca si pe acelea. "arma cea mai temuta si puternica a lui Hristos". trifoiul alb. reduce tensiunea psihica si diferitele tulburari de tip depresiv. ci joaca si un rol de protectie. ap r tor i protector al casei i al familiei. Ele inglobeaza toate aceste forte. Iarba fiarelor era descoperita numai printr-un viclesug: se tragea prin iarba o sfoara de care erau legate lacate de fier. In medicina populara. Printre plantele care se culeg de Sanziene. vâscul are un loc cu totul aparte. c ruia i se mai spune i "creanga de aur". Dincolo de adevar sau legenda. Vâscul era considerat o plant sacr atât de norvegieni i druizii cel i. 7 . planta este folosita pentru vindecarea taieturilor si vatamaturilor. simbol al cur eniei spirituale. tot atat de necunoscute ale soarelui. spanzul si sulfina. oricat de mestesugite ar fi.dreptul miraculoase. Atârnat deasupra u ii. de Sanziene. USTUROIUL Usturoiul poarta semnul sfinteniei. captand fortele necunoscute ale pamantului. cand lacatele se descuiau. plantele simbolizeaza energia solara condensata. Spiritele malefice nu suporta mirosul usturoiului si nu se apropie de casele imbibate cu aroma acestuia. coarnelor vacilor. Semn de bun augur al dragostei. dar si a omului impotriva duhurilor noptii. este recunoscut acum drept simbol al S rb torilor de iarn . crucea. bun stare i fericirePotrivit unei tradi ii mult r spândite (în special în rile anglo-saxone) cei care se s rut în noaptea Anului Nou sub o ramur de vâsc vor avea bucurie i fericire tot timpul anului urm tor. Cei care o gasesc o poarta la brau sau in jurul degetului mic de la mana stanga. Cu ea se pot descuia lacatele si incuietorile. Este o plant înc rcat de magie.cimbrisorul. motiv pentru care oamenii de la tara il folosesc la ungerea ferestrelor. vâscul aduce noroc în cas . insemna ca s-au atins de planta. usilor. Oamenii care intra in posesia ei nu sunt atinsi de sageti si gloante si inteleg limba animalelor si plantelor. ar mai fi de mentionat cicoarea. cât i de indienii nord-americani. Ea nu doar calmeaza si alina durerea. transformandu-le in virtuti tamaduitoare.

Pune o lingurita cu varf de busuioc uscat si macinat intr-o cana cu apa. Spiritele rele vor parasi incaperile. Plante care te poate te protejeaza de spiritele rele. 3 zile. la bani. Daca ai un interviu. În viziunea lor. Astfel. ei trebuiau s înceteze imediat du m nia i s se împace spre cinstirea vâscului. pentru a fi îndep rtate duhurile rele. in procese Musetel. încât. vei fi ferita de saracie. a c rui putere magic o recuno teau astfel. t iau vâscul numai cu o secer de aur. Poarta noroc! Lucerna. Daca pui in fiecare colt al casei cate o frunza de dafin. Vâscul este un simbol pentru pace i bucurie. Pentru a alunga blestemele. dac doi du mani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc. Ulm. Stropeste cu acest amestec in fiecare colt din casa. Daca porti cu tine o frunza de dafin. Lacrimile albe ale zei ei l-au readus la via . Infuzia i siropul de vâsc pot fi folosite în tratarea afec iunilor cardiace. în l ându-se rugi c tre zeii atotputernici. O alt legend spune c . cu o hartie pe care ai scris numele celui care te-a blestemat.Cel ii au fost cei care au ini iat un adev rat cult al acestei plante pe care o considerau de esen divin . Balder. Bea un ceai de musetel sau spala-te cu el pe maini inainte de a merge la un joc de noroc sau de a completa numerele la loto. se spune ca atat locuinta. Daca tii un buchetel de lucerna in casa. Druizii. varsa continutul 8 . preo ii cel i înve mânta i în alb. pune cateva frunza de ulm intr-o cutie. de la cea a cel ilor i pân în zilele noastre. Trifoi. În alte legende medievale se spune c vâscul era atât de mult venerat. blestemului nu-si va face efectul. cat si persoanele care stau in ea vor fi pazite de fortele rele. i-l înveleau apoi cu grij într-o mantie alb . iar ea a binecuvântat planta. ar fi fost ucis de o s geat din vâsc. Pune o lingurita de trifoi uscat si macinat intr-o cana de otet. Busuioc. Cu acel prilej se adunau ofrande i se jertfeau doi tauri albi. s n tate i zile senine are nevoie tot omul. Aceast plant nu este doar un simbol al s rb torilor. fiul zei ei norvegiene Frigga. fiecare dore te s aib în cas în aceste zile o cât de mic crengu de vâsc. renale sau pulmonare i în prevenirea apari iei tumorilor. te protejeaza de vraji. Frunze de dafin. Oricât de ciudat ar p rea evolu ia credin elor despre vâsc. c ci de noroc. Pentru noroc la serviciu. cel mai pre ios vâsc era cel crescut pe stejar. ci i un bun remediu pentru hipotensiune i astm. Asaza apoi cana in locul unde lucrezi si vei avea mai multi bani si succes. îl numeau "lacrima stejarului" i înso eau culegerea unui astfel de vâsc de ceremonii fastuoase.

Cimbru. Se spune ca te protejeaza de raceala in timpul somnului. Te protejeaza de durerile de cap si scade vulnerabilitatea. caci efectul nu va fi acelasi!) Violete. Arde putin in casa si energiile pozitive vor aduce sanatate tuturor celor ce locuiesc acolo. Poarta cu tine un pliculet cu coriandru. Daca porti tot timpul asupra ta cateva boabe de mustar. Pentru sanatate Coriandru. Verde sau uscat. 9 . vei fi protejata de accidente. Rozmarin. daca picuri sub fata de perna cativa stropi. Eucalipt. daca il ai prin preajma atunci cand citesti sau scrii. Imprastie cateva petale in colturile casei tale. ajuta la imbunatatirea memoriei. Se spune ca asduc norocul si atrag energiile pozitive.acestei cani in fata cladirii institutiei unde speri sa fii angajata (ai grija insa sa nu fii vazuta de cineva. Boabe de mustar.

"C lu ul reprezint un ritual preistoric. glume i bufonerii.i cinsti funeraliile prin cântece i jocuri: sunt evidente analogiile cu obiceiul priveghiului. în care st ruie amintirea unor rituri de medicin magic .ca spectatori sau chiar "beneficiari". precum i simboluri mitice ale unor fenomene ale naturii. strict utilul pentru na terea. poate chiar membri ai familiei. înso it i de portul unor m ti comice. a unor rituri de ini iere. conservarea i perfec ionarea vie ii. tot ei întrebuin au i apa mut .a horei i. Astfel sunt riturile magice pentru invocarea ploii. acompaniate de practici corespunz toare. dintr-un substrat traco-getic. calea principal de transmitere a descântecelor.TRADI IE I IZVOR DE ÎN ELEPCIUNE 1. inclusiv necesit ile de comunica ie între oameni. are avantajul de a conserva esen ialul. de obicei.DESCÂNTECUL LA ROMÂNI . Dup Ion Ghinoiu. a unui str vechi cult al Soarelui. f r îndoial . Plugarul. de persoane în vârst ." Istoricul roman Pomponius Mela consemna obiceiul traco-dacilor (notat i de Herodot) de a. a fecundit ii vitelor. Oralitatea. Exemple se g sesc în folclorul obiceiurilor.a. persistând pân de curând în unele regiuni ale rii: Sângeorzul. privind vân toarea calului s lbatic. un proces multimilenar de adorare a unei zeit i populare: calul. atestat în sudul rii. R D CINILE ISTORICE ALE DESCÂNTECULUI LA ROMÂNI Descântecul este o specie a literaturii populare ritmate con inând formule magice care. adus f r a vorbi cu nimeni pe drum. cimilituri sau unele colinde. În acela i substrat traco-getic ar trebui c utat i originea unor dansuri populare. a spectaculosului dans al c lu arilor. Paparudele. odinioar foarte r spândit la români. Dr gaica . serveau de obicei ca auxiliar al medicinii primitive. a fertilit ii ogoarelor. Urme ale mo tenirii dacice se pot b nui i în diverse produc ii de literatur popular . tradi iilor i ritualurilor agrare legate de diferite momente ale anului sau de fenomene ale naturii. La meglenoromâni se descânta de deochi în apa de sub ro ile unei mori ce se întoarce spre stânga.în cazul unor dureri de cap sau st ri de sl biciune ap rute "din senin" i practicate. Descântecele sunt o form înc vie de folclor: mul i sunt cei care î i aduc aminte de descântecele de "deochi" la care au asistat . îndeosebi. Multe din credin ele i obiceiurile populare române ti provin. de veselie. de pild în descântece. Este în afar de orice îndoial c tradi ia oral este o garan ie mai 10 .

descântecele trebuie demistificate din dorin a ca acestea s ias din sfera simplei supersti ii populare deoarece sunt unul din izvoarele importante. obiectelor utilizate pentru tratarea/vindecarea unor afec iuni. Împ rt irea acestui me te ug c tre "profani" se efectueaz . V. termeni tehnici i arhaisme întâlnite extrem de rar. autorul îi men ioneaz pe: P. Pentru a se vindeca." Printre culeg torii de descântece.ap rut pentru prima dat la Suceava în 1886. Autorul a f cut o munc de pionierat în domeniu. Despre "fapt" oamenii din popor cred c i se arunc omului în cale de c tre du mani cu o oal spart sau cu ni te rufe murdare. dup cum o afirm el însu i: "Dintre toate ramurile de poezie poporan . "Fapt" numesc românii din Bucovina un fel de pete ro ii ce apar pe corpul omului. bolnavul de "fapt" se treze te dis-de-diminea . Am ales ca exemplificare un descântec de fapt cules de S.Fl. În ceea ce prive te mitologia.a. descoperim în descântece o mul ime de cuvinte.diferite rug ciuni. în privin a lingvisticii. Marian de la o românc din Suceava i descris în "Descântecele poporane române".sigur pentru p strarea identic a textului original decât transcrierea i retranscrierea manuscriselor. G. Burada. c ci acestea risc s li se ia darul de a-l practica. Alecsandri. fie cât de mic . Tocilescu. pre ioase i pure pentru istoria i limba poporului nostru. Cine calc peste acestea se umple de "fapt". Marian -"Descântecele poporane române" . O bogat surs de informa ii o constituie lucrarea lui S. farmecelor i vr jilor. Pe drum. Pe când cre tin tatea întrebuin eaz împotriva acestor spirite rele care tulbur i bântuie oamenii . Înc nici o singur colec ie. încearc s nu fie v zut de nimeni c ci altfel descântecul nu mai are efect. ustur foarte tare i apoi de prefac în bube care dor. Gr. dac nu deloc în limba român contemporan .T. În privin a medicinei populare .S. i se duce la o ap curg toare. T. Ajuns la malul apei. I. nu avem pân acum din acest ram. G. înainte de r s ritul soarelui. cât i o descriere simptomelor acestora. în general. Episcopul Melchisedec. ele indicându-ne perioada i împrejur rile în care au fost preluate. Minescu . cu mult pruden de c tre descânt toare. Fl. bolnavul roste te de trei ori la rând cuvintele descântecului 11 .versurile din descântece sunt deseori un indiciu al plantelor. Astfel. descântecele descriu o mul ime de fiin e mitologice. poporul apeleaz la descântece. f r îndoial . Pe de alt parte. care a dat loc la atâtea gre eli în operele autorilor greci i latini. Unele descântece pot fi împrumutate de la alte popoare care au intrat în contact cultural cu cel român. câte ni-s pân acum cunoscute. S ulescu. cel mai neb gat în seam a fost. precum i atributele lor principale. acela al descântecelor. forme de cuvinte.

Ele au probleme./ De pur ./ De fapt. din pricina progresului tehnic./ De pur . a mass-media. cunosc puterile plantelor. i mai bine. DESCÂNTECELE ROMÂNE TI ÎN CONTEMPORANEITATE Profesoara Parasca F t . mai ferite de t v lugul civiliza iei tehnice. Dac bolnavul nu se poate deplasa singur. iat . s rosteasc cuvintele descântecului i s -l spele cu ea pe bolnav de trei ori./ Ca Dumnezeu ce m-o dat. ci de femeile tinere. în Maramure . multe lucruri./ De ur ./ De la Dumnezeu leacul! 2. Maramure ul. se roag în câmp pentru ploaie./ De f c tur . tiu descântece pe care le i spun în anumite momente. miercuri sau vineri: Duminic diminea m-am sculat. pe tot trupul. continu s existe în unele zone ale Bucovinei. curajoas ./ De dat. este o adev rata "ini iat " în fabuloasa tradi ie a credin elor populare din Maramure ./ Sfânt ap în mâna dreapt am luat/ i frumos pe obraz m-am sp lat./ Luminat.stabilit la Dese ti./ La fântâna lui Iordan am alergat./ De toate fapturile cele rele/ i de boalele cele grele. De aici e i expresia "la zi la anul"./ De faptul cel mare./ De strigare. Dar chiar dac i-au schimbat portul cu haine de la ora . este o zon extrem de interesant din punctul de vedere al folclorului./ De f c tur . sunt ner bd toare..i de tot atâtea ori se spal pe obraz sau. descânt toarea poate s aduc ap neînceput (dintr-o ap curg toare sau chiar dintr-o fântân ). poate fi v zut de oricine.eleva profesorului i folcloristului Mihai Pop ./ De c scare. au ambi ii./ De dat. sunt nervo i sau nu pot s doarm trebuie s inspire fumul rezultat în urma arderii firelor de sânziene pe jar). s m cur e ti. sfânt ap curat . Interesant este c magia nu e practicat de b trânele satelor.. Vechi credin e i practici magice r ne ti. Se pierd i aici. c ci pentru multe practici exist doar câte o singur zi menit . o zon de interferen în care se reg sesc aproape toate motivele i elementele specifice marilor culturi ale lumii./ A a s m speli i pe mine:/ De fapt. un sat str vechi de dincolo de Gutâi./ i s m limpeze ti/ Cum ai sp lat malurile de tin / i bolovanii de rugin ./ Ca argintul cel strecurat. sunt interesate./ De ur ./ De strigare./ S r mân curat./ i ma ruga D-tale. Sunt multe obiceiuri care se practic la sate numai o dat pe an. o mentalitate extraordinar ./ De f pturile cele rele/ i de boalele cele grele. Descântecul acesta se poate practica în orice zi în afar de luni. Când se întoarce de la ap . afirm dna Parasca F t. perpetueaz pân în pragul mileniului trei aceste practici str vechi. E o simbioz . care./ De la mine descântecul. în sufletul lor r ncile noastre au r mas tot r nci: practic fumiga iile în cazul unor boli ale copiilor (copiii care au dureri./ S m speli./ De c scare./ De faptul cel mare. 12 ./ Ca aurul cel curat.

f r r utate. de exemplu. Tadira. copac. Maica Domnului. aceast formidabil interferen . consider dna Parasca F t. Firul care a legat cele dou tipuri de religie a fost puritatea sentimentelor. Or descântecele.b trânii pe care-i mai avem sunt singurii depozitari ai unei inestimabile comori: tradi ia româneasc autentic . aici Noianul. experimentate. într-un fel sau altul.a. Exist .Aceste lucruri trebuie scoase în eviden de folclori tii de azi. în descântece. neidentificate i neclasificate. care vorbe te cu oamenii exact a a cum vorbea alt dat Fata P durii. o religie la fel de frumoas i la fel de curat ca cea de azi. cea p gân . Sunt multe lucruri nedescoperite i necercetate înc . se tie. cunoscut în toat ara pentru biserica monument de arhitectur . Foarte des apare. trebuie v zut cu al i ochi. sim ite. Primul i cel mai important pas trebuie s fie al tinerilor. tradi ii i obiceiuri arhaice. tr ite. Este de datoria noastr s ne apropiem de aceste comori cu sfial i cu mare dragoste. în versuri de cele mai multe ori. înso ite de anumite gesturi. dup cum afirm i Eliade. 13 . dar din moment ce exist . aceast fuziune între religie i practicile p gâne. Nu tim cum s-a ajuns la ele. înseamn c nimic nu este în ele gratuit. o zon fertil i mai conservatoare în acest domeniu. construit în prima jum tate a secolului al XV-lea. Înainte de religia cre tin a existat cealalt religie. neconsemnate nici m car în celebrele lucr ri despre Maramure ale lui A.din Ribi a . a tr irilor. a fost posibil datorit faptului c omul a fost religios de la începutul începuturilor. care zac în noi i care. întâlnit în folclorul din Maramure . care în unele locuri nu se mai practic de mult: ol ritul. Nu exist zone s race în folclor. În acest început de mileniu trei . rostite cu scopul de a îndep rta un farmec. care a dat rii oameni de seam în toate domeniile activit ii social-umane. un personaj foarte special.îndr gostit de crea ia popular din Zarandul Bradului. pe care numai cei cu deschidere i c tre cultura altor popoare le pot st pâni. Sl b noagele i multe alte personaje mitologice. pe care le putem descoperi dac cercet m cu sfial i respect aceste daturi. Sunt lucruri sacre. foc. floare. lemn ritul . Ribi a este o comun autentic mo easc . Poate c mai avem i alte r d cini. sp t ritul. de exemplu. Aici i în jur s-au afirmat i d inuie înc ocupa ii. Trebuie cercetate f r p rtinire. Fochi ori T. func ioneaz i au supravie uit prin vreme pân la noi. o vraj sau de a vindeca o afec iune. sunt formule magice.mileniu care va fi absolut tehnic i tehnicizat . au fost relevate. Papahagi. Aceast altoire. c rora le putem spune supranaturale. A fost credin a în ap . f r ranchiun . Monica Du an este o alt tân r folclorist . al absolven ilor de etnologie i filologie. i din aceast cauz ele convie uiesc foarte bine. care pentru acest mare merit de a fi ajuns pân la noi. care s porneasc cercetarea în teren.

/ Pân î i umfla i./ Cu c me a de dragoste/ Te-oi îmbr ca. în trei vase noi./ În apa lui Iordan te-oi sp la./ Împung strigoii i strigoaicele. Apa neînceput se mai aduce de la izvor. f r a se fi uitat înapoi când au luat-o. bolnavul e stropit cu ap sfin it ../ Nu împung vaca. fata se vait la Maica Domnului c lumea o vorbe te de r u i c o ocole te./ To i la joc o au poftit. cu toarta cofei sau a oalei întoars înd r t./ Cu paharele pline. în zorii zilei./ Ori un crai a ie it?/ Ba nici crai nu-i. aiasma sau agheasma. În descântece de s get tur . încep a descânta./ S -i cad p rul de pe cap./ Cu brâu de dragoste/ Te-oi încinge. nici cr ias ./ S -i crepe c lcâiele. Ca sa fie dansate i iubite de feciori. pun în ea câteva fire de busuioc i apoi o pun într-un loc unde s o bat Soarele. i cu acea ap ud ochii bolnavului.Monica Du an a cules colinde. fr ioare. În descântec./ Ca busuiocul cu floare./ S se duc cu ea ca roua de pe floare/ S nu mai r mâie r u în Cesa. DESCÂNTECE I PRACTICI LEGATE DE ACESTEA ÎN BUCOVINA I ARDEAL În Bucovina. împreun cu busuioc./ Cu ai (usturoi) ro u oi unge. Apa sfin it . iar prin unele locuri cel ce aduce apa nu numai c nu trebuie s se întâlneasc cu nimeni. Maica Domnului îi r spunde astfel: Taci./ To i la dânsa au cinstit./ Ca argintul strecurat./ S -i pice cosi ele. Când se trezesc./ De-o fi deochi de fat mare. înainte ca sa fi luat cineva din ele./ Ca Soarele când r sare.. dar nici nu trebuie sa vad pe nimeni. în zorii zilei de Boboteaz ./ To i cu dânsa o vorbit. În alte p r i./ To i fl c ii înainte i-o ie it/ Cu cu mele-n mân ./ Cu cu âtu' oi împunge./ De-o fi deochiul de b rbat. În descântecele de albea . pe-o c rare/ Se duce Cesa în vale./ S -i moar b rbatu'. apa neînceput se aduce de la o fântân sau de la un pârâu. apa sfin it se aduce într-o sticl . Dup ce au adus-o./ De-o fi deochi de nevast . se aduce de la fântân în ziua de Sângeorz./ Nici un fir de p r crepat. cântece i descântece. fetele din Bucovina se duc în seara spre Boboteaz i aduc ap neînceput de la fântân ./ Cu m tura voi m tura. Soare. spune descântecul. nu te cânta. cea frumoas . punând piciorul drept pe ele.i crepa"./ P ru' de pe cap s -i pice./ De nu ve i întoarce mâna înapoi. când va r s ri a doua zi de diminea . se a eaz jos./ S -i crepe â ele. 3. 14 . apa neînceput se aduce de la trei fântâni./ Ca maica ce te-a dat. e luat de la preot când umbl cu crucea la Boboteaz ./ Ci-i N./ R sari. cu gura. strig turi de nunt de "descântec pentru deochi" din satul Cri an: i joc./ Dintre toate fetele mai aleas !/ Când la joc o ajuns./ Mândru te voi limpezi. i descânt toarea./ C eu cu mine te-oi lua./ De-o fi din ap ./ Nu te v ieta. se aduce de la trei fântâni./ Cu nou r zi oare!/ Nu tiu Soarele-o r s rit. de trei fete mari./ Coroan de aur în cap i-oi pune./ Cu suflu ul voi sufla./ Se-ntâlne te cu "pocitori" în cale. N.. Iat un exemplu "Pe-o cale.

/ La to i feciorii ar ta-te-oi. a stat probabil la baza calendarului. Semnul începerii timpului interzis este r s ritul lunii. Fetele din Ardeal se duc în ziua de Boboteaz . dis-de-diminea . iar al sfâr itului . f r s indice durata ritualului. din cap pân în picioare. este timpul interzis i periculos. la fântân ./ Fat mândr i frumoas .Dup ce rostesc descântecul. zilele s pt mânii. PLANTELE. 15 . În ciuda aspectului. un paznic de noapte bun: acesta este "Omul Nop ii". În ara L pu ului exist . acesta putând fi privit i ca o în iruire de timpuri bune i rele în care s rb torile marcheaz momentele critice ale timpului. în leg tur cu lumea demonilor i a spiritelor. pân nu r sare Soarele.cântatul coco ilor./ De gura dezamu i-te-oi./ De urechi asurzit ./ Ap mândr leuroas . DESPRE SIMBOLISTICA UNOR ELEMENTE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN DESCÂNTECELE ROMÂNE TI: TIMPUL./ De urechi dezasurzi-te-oi.Eu am venit la tine./ Cu apa Iordanului sp la-te-oi. se spal cu apa în care se afl busuiocul i care a fost astfel descântat . A a cum diferite momente ale zilei au calit i magice precise. se duc la biseric i dup amiaz la joc./ Ap mândr leuroas !/ . Apoi se îmbrac frumos. de exemplu./ De ochi dezorbi-te-oi. Conform mentalit ii magice ce guverneaz descântecele. tot astfel i zilele s pt mânii î i vor avea rostul lor. tot ce se întâmpl în timpul nop ii poate avea o dubl semnifica ie: o semnifica ie pe care am putea denumi-o pozitiv . APA. disponibilitatea sufleteasc a descânt torului.S n tate bun . tim deja c descântecele au zile precise în care se spun. discontinuu. Se spune. este o entitate pozitiv care îi ajut pe oameni s g seasc drumul spre cas i le d diferite leacuri.Bun diminea a.Nu te teme. Aceast concep ie magic despre un timp neomogen./ Fat mândr i frumoas !/ ./ De picioare-mpiedicat / i-n gur pân -n grumaz b gat !/ .mistic . copite de cal i mare cât stejaru'". gestica./ De gur amu it ./ C m-am aflat de ochi orbit . Durata descântecului difer în func ie de foarte mul i factori: lungime incanta iei. c un anumit descântec trebuie s vâr it în zorii zilei sau la miezul nop ii. Despre "cântatul coco ilor" se spune c începe când coco ii aud "toaca în cer"./ S m faci mândr i frumoas .pentru cei mai mul i./ De mânuri legat . 4./ De mânuri dezlega-te-oi. de i sunt egale ca durat . "Omul Nop ii este un om cu flori pe el. instrumentul necesar. adic în ordinea fizic a naturii i alta . INSTRUMENTARUL Timpul nop ii . totu i. i zic: . sunt inegale din punct de vedere al succesului unei ac iuni./ De picioare despedica-te-oi.

Apoi. în acest sens. În mai toate zonele rii. era folosit contra bolilor de piele i a deochiului. adic aceea care se g se te în cofa gospodarului. probabil. din apa adus la ceas de noapte dintr-o fântân în care se oglindea luna. practica de medicin magic cel mai des utilizat la noi în ar . În descântecele române ti se consider c apa poate "împrumuta" puterile binef c toare al r s ritului de soare. Mergând pe urmele tradi iei din diferite zone. cele mai puternice elixiruri de dragoste se f ceau în Bucovina. În foarte multe descântece române ti apa este elementul cel mai important de care se servesc descânt toarele i f r de care un asemenea act magic nici nu se poate concepe. apa sfin it i apa neînceput . Apa descântecelor este de mai multe feluri: apa-ap . având tendin a s purifice. podoaba p mântului. pe fundul c ruia era scris numele lui Dumnezeu în toate limbile p mântului. total.. ale aurului ori ale cuvântului rostit sau scris. pe Valea Frumoasei. farmacist Horia Bucur poveste te c .Problema timpului se leag de cea a num rului. Apa-ap se întrebuin eaz pentru sp lat i pentru preg tirea aluatului.. Acesta se repet de treiase -nou ori. Impregnarea apei cu puterea cuvântului rostit al faimoaselor descântece a fost. apa i focul sunt elementele fundamentale purificatoare. adic adus din mai multe locuri. Focul este îns mai primejdios. Din timpuri imemoriale.era un remediu de excep ie pentru bolile de ficat. De când e lumea i p mântul. se l sa câteva ore.exercitând o enigmatic atrac ie. roua de pe flori. apa . În Mun ii Apuseni apa c p ta puterea vindec toare a aurului. apa deosebit . Via a nu se poate îns . descoperi leacuri ale c ror frumuse e. care "vede" lumina r s ritului de soare. ci trebuie repetat de mai multe ori. Aceast repetare demonstreaz valoarea magic a num rului. Menirile lui curate sunt s lumineze i s înc lzeasc . apoi se puneau în ea ap de fântân i un ban sau un inel de aur (important se pare c era forma circular ). un descântec nu e suficient s fie s vâr it într-un anumit timp i loc. apoi se bea. În toate culturile lumii se considera odinioar c apa este un vehicul perfect pentru a aduce misterioasele for e vindec toare ale naturii în fiin a uman . care-i dau anumite calit i esen iale pentru descântece. de o anume simbolistic a numerelor. ale plantelor. ale lunii. dac era preg tit astfel: o r d cin de morcov se scobea ca un pahar. a leacurilor de care se 16 .cu str fulger rile ei translucide . Se poate vorbi. Dr. f r de ap . Pentru a fi eficace. a fost considerat un mijloc de vindecare de prim ordin. nici ea. simplitate i mister te încânt . cel mai mare t m duitor cu plante folosea în leacurile sale apa inut într-un vas de lut ars. asigurând astfel via a.

apa din sticla care sta lâng o r scruce. putea fi un remediu salvator în bolile cu sfâr it letal. p r site sau care se in trei zile în cote ul g inilor. Apele deosebite. Cel mai bine era ca aceste plante s fie p strate cât mai aproape de corp. apa în care au stat flori luate de la biserica de la înmormântare. care au menirea de a-i transmite diferite propriet i.d. Ap deosebit este i apa de la topil . acestea din urm fiind i cele mai periculoase. ea putând fi folosit deopotriv pentru a face bine i pentru a distruge. episcopul Ghenadie al Râmnicului scria c apa neînceput este aceea "care se cap t mai ales din pu uri. sunt urâte. apa din urma de vit . În întreaga Europ a existat aceast tradi ie. i dup aceea se dau de b ut ori se stropesc cu ele straiele celui c ruia i se descânt de urât. rostopasca).a. cu post i rug ciuni. sco ându-se dis-de-diminea . cât i prin caracterul s u unitar: ritualuri identice. dar ele puteau fi puse i într-un mic s cule . La 1894. Apa neînceput este aceea care se aduce într-un vas din care nu a b ut nimeni. puterea unei plante. sau puteau fi puse sub pern ori la capul patului în timpul 17 . de exemplu. clocite. apa neînceputa de la trei izvoare . i nu din ci mele.sluje te descânt toarea. puturoase. Întrebuin area plantelor în scopuri ritualice în România are o tradi ie extraordinar . omagul. aruncat cu dosul palmei c tre ochi. înainte de a se întrebuin a. apa luat dintr-o ap curg toare din locul unde se fac vâltori. cu foarte mici varia ii de la un popor la altul. atunci când era înso it de blesteme i oc ri. când nu se cere ap deosebit sau neînceputa. s cule care con inea fel de fel de ierburi care s -i apere de deochi i de boli. Exist mai multe categorii de plante magice men ionate sau folosite în descântece. întrebuin at în descântece de dor de ochi. pentru acelea i ierburi. F r îndoial c cei mai în vârst î i amintesc de s cule ul pe care li-l punea la gât bunica.m. luate din anumite locuri. atunci când erau mici. apa sfin it la Boboteaz . apa din nou izvoare. mai exist o categorie de plante aparte folosite în descântece: plantele de protec ie psihic i magic . atunci când era culeas i administrat cu dragoste.purtat la gât pe sub haine. este neutr . În afara plantelor toxice. În general. i nu dup al ii. strigoaia. adic din balta în care se tope te cânepa. M tr guna. Pentru sp lat se mai pun în ap i anumite flori sau obiecte. dar i o arm ucig toare. sunt întâlnite deopotriv în Banat i în Nordul Moldovei ori în Maramure . atât prin varietatea speciilor folosite i a ritualurilor. dintre care cele mai puternice sunt cele toxice (m tr guna. apa strâns din nou vaduri. câ tigat de partea descânt torului prin tot felul de ritualuri. apa de la fântâna sfânt . i fiind adus acas iute (f r a vorbi cu cineva) i în vase astupate".

fie desenate la propriu cu cu itul în p mânt. aduce norocul i bel ugul în cas .vâscul: pe de o parte. se pot întâlni convalescen i. triunghiul echilateral. p tratul . cimi irul. precum i cei ai pasiunii necontrolate.era un remediu folosit pentru protec ia fetelor de m ritat împotriva zbur torilor. care le luau acestora vlaga i min ile. pentagonul. Se folosea împreun cu odoleanul i iarba crea . crucea. mai cunoscut sub numele de valerian (Valeriana officinalis): r d cina de odolean purtat în general la brâu ./ Am avea i noi o via . Figuri geometrice magice sunt: cercul.fie desenate în spa iu prin gesturi rituale. înainte de a merge singure cu oile la munte./ Atunci noi n-am mai pieri. în satele izolate de munte. Cercul este figura primordial deoarece exprim unitatea i num rul zece.leu teanul: era odinioar la mare pre pentru alungarea entit ilor malefice. . hexagonul. Astfel erau: . sânzienele galbene. . indiferent de timp i loc. alc tuind o triad invincibil . copii sau fete de m ritat care poart la gât fel de fel de plante care s -i ocroteasc ./ Leu teanul de n-ar fi. .usturoiul: câ iva c ei de usturoi pu i într-o pânz i purta i la gât sunt un remediu infailibil pentru ocrotirea copiilor de deochi. de a reduce iritarea i de a alunga demonii maniei. Fl c ii care mergeau singuri prin p dure aveau neap rat la ei o c p ân de usturoi pentru a-i feri de iele ori de Fata P durii. pentru a nu.o tradi ie veche de milenii. cunoscut sub denumirea de ment dulce (Mentha viridis): era un ingredient frecvent folosit al turi de odolean. Crucea este o alt figur primordial folosit în descântece chiar înainte de apari ia 18 . o ap r de blesteme i alung r ul. ramurile de brad.). a caselor ori a animalelor: teiul înflorit.odoleanul. Mi carea circular este infinit . . O mul ime de alte plante se folosesc local pentru protec ia oamenilor. dar i de r celi i de viermi intestinali. Multe descântece trimit la o geometrie ocult . Solomonarii de odinioar spuneau c în nop ile întunecate puteau auzi zmeii mergând prin ceruri i spunând: "De n-ar fi odolean i iarb crea . Aceste ierburi se puneau într-o mâncare special care li se d dea tinerelor fete pentru ocrotire. este o linie f r de sfâr it al c rei început i sfâr it se afl în fiecare punct. cu o eficien inexplicabil .iarba crea .somnului. dar i pentru ap rarea de "f c turi de dragoste".a. din ara L pu ului.iarba neagr sau sâni oara (Sanicula europaea): era folosit pentru protec ia femeilor de blesteme (pentru a nu le seca sau a nu se otr vi laptele tinerelor mame.i pierde fertilitatea tinerele so ii etc. dar real . Rolul ei era de a calma psihicul. prin folosirea unor figuri geometrice . salvia. ca în cazul Descântecului de fapt din satul Baba. i ast zi. iar pe de alt parte." .

tiin ific i Enciclopedic . vol. 3-4. Bucure ti. Gândirea. Trata de istorie a religiilor. Istoria culturii i civiliza iei. tiin i magie. Elit. în esen în convingerea c Invizibilul exist . exist credin a c reprezentarea simbolic a unei for e. Humanitas. ca i în alte practici magice. mai ales cel cu mâner de aram . Ed. la o realitate care le transcende. cle tele. Cu itul. nuiaua pe care a cântat cucul . prin intermediul c ruia pot fi atinse nivelurile profunde ale "incon tientului colectiv". 1989 Revista Getica. Ed. Bucure ti. Lumânarea de la botez este bun în unele descântece "de tomnit vaci". Îns i fizica cuantic modern demonstreaz c materia nu este solid . Simbolismul poate fi asimilat cu un limbaj al subcon tientului. Ed. ci reprezint .ca i psihicul . nr.o form de energie. Ed. acea lume real aflat dincolo de posibilitatea percep iei senzoriale.. BIBLIOGRAFIE S. Ed. i anume ca For Cosmic suprem . formeaz un canal între incon tientul persoanei i for a din spatele simbolului. În descântece. m tura . i ele parte din instrumentarul necesar descântecelor. Ed.cre tinismului: este locul în care se întâlnesc dou linii. Credin a descânt toarelor const . Bucure ti. într-un fel sau altul. 1992 19 .a. Credin a în supranatural constituie o parte component a animismului r spândit în întreaga lume. Obiectul apare ca un receptacul al unei for e exterioare care îl diferen iaz de mediul s u obi nuit i îi confer sens i valoare.fac. care st la baza tuturor religiilor. Asemenea actelor umane propriu-zise. Fl.3. 1992 Serena Roney-Dougal.O. unite pentru totdeauna printr-un centru care devine centrul infinitului. Dic ionar de mitologie general . Coresi. 1991 Victor Kernbach. precum i c stârnirea imagina iei ajut persoana s intre în contact cu acestea. ca i nuiaua de alun sau de salcie. c rbunele. niciodat desp r ite. Descântece poporane române. Un obiect sau o ac iune dobândesc o valoare i devin în acela i timp reale numai pentru c particip . obiectele lumii exterioare nu au valoare intrinsec autonom în descântece. dar din care pornesc patru direc ii infinite. c aceste dou forme interac ioneaz i c nimic nu exist în realitate a a cum pare s fie. 2000 Mircea Eliade. Vestala-Saeculum I. 1996 Ovidiu Drimba. element abstract sau energii. Marian.

20 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful