P. 1
Mijloace de Protectie Magica

Mijloace de Protectie Magica

|Views: 1,929|Likes:
Published by Andreea Popa

More info:

Published by: Andreea Popa on May 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2014

pdf

text

original

Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire.

Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". Adrian Fochi Pentru a-si face pe deplin efectul, plantele de leac trebuie culese doar in anumite zile ale anului. Se spune ca cele mai tamaduitoare plante sunt culese in noaptea de dinaintea Sanzienelor si in timpul echinoctiilor (de toamna sau de primavara). In schimb, plantele care raman neeficiente sunt cele culese de Rusalii. Despre acestea se zice ca ar fi piscate de ielele furioase, fostele stapane ale plantelor de leac, care se plang ca oamenii le-ar fi furat ierburile. Cei mai cunoscuti "hoti" mitici ai plantelor de leac sunt Calusarii. In timpul dansului specific, Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire. Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". (Adrian Fochi) Legendele cosmogonice romanesti mentioneaza diferite plante, unele benefice, altele cu o anume incarcatura malefica. Se zice ca Dumnezeu a lovit cu piciorul in pamant si a creat vegetatia: "Dar unde calca Maritul Stapan, crestea numai iarba si flori, iar pe unde calca Scaraotchi, numai palamida, cucuta, urzici, ciumafaie, masalarita, spini, matraguna". (Elena Niculita Voronca) Plantele cu virtuti terapeutice sau magice se utilizeaza in mai multe feluri: in magiaalba, legata de medicina si leacuri, sau in magia neagra, legata de farmece de dragoste ori de ursita. Exista chiar si animale mitice despre care se crede ca ar cunoaste calitatile vindecatoare ale unor plante, cum ar fi sarpele, ariciul si albina. Cateva dintre cele mai cunoscute plante de leac sunt busuiocul, feriga, macul si usturoiul. Busuiocul reprezinta prin excelenta o planta magica, aducatoare de noroc. Se spune chiar ca lumea sta pe patru stalpi de busuioc, de aceea nu trebuie ingropate crengutele acestei plante, pentru ca altfel lumea s-ar zgudui. Busuiocul este totodata si o planta sfanta, cu origine divina, despre care se crede ca s-ar fi ivit din lacrimile Maicii Domnului sau din sangele lui Isus, ca a rasarit acolo unde s-a nascut Isus, ca ar fi "mana lui Dumnezeu". Busuiocul este larg utilizat in medicina populara magica. Spre exemplu: "Pentru nebuneala sau tifos, cand vorbeste cineva intraiurea, sa iei sambata dimineata trei crengute de busuioc, caci fiecare crenguta are trei cracusori ca crucea". Sau: "Cand iti cade ceva in ochi, sa iei un fir de busuioc si sa-l pui in ochi si firul acela va merge de jur imprejurul ochiului si scoate afara fie musca, fie ce va fi". (Elena Niculita Voronca). In traditia unor popoare, busuiocul apare si ca planta demonizata. Vechii polonezi credeau, de pilda, ca este periculos sa-l mirosi pentru ca are capacitatea de a invia duhurile rele. In traditia romaneasca, busuiocul apare ca element indispensabil descantecelor. O alta planta considerata magica si sacralizata este feriga. Ea apare in stransa legatura cu ceea ce presupune bogatia: banii, aurul si comorile. Despre floarea de feriga se zice ca infloreste doar in noaptea de Sanziene, intre ceasurile 10-12, si tine pana la primul cantat al cocosilor.
1

Feriga ar avea si proprietati oraculare: fetele tinere incearca sa-si citeasca soarta mergand sa sape la radacina unei ferigi - daca radacina este una ramificata, inseamna ca se vor marita in curand, daca este una simpla, dimpotriva. Usturoiul este folosit impotriva bolilor, dar mai ales a duhurilor necurate, a strigoilor si a altor nenorociri. Pentru a tine strigoii la distanta, se ung usile si pragurile grajdurilor cu usturoi, de Sfantu Andrei si Sfantu Gheorghe. Usturoiul este remediul cel mai popular folosit pentru protectia in fata fortelor demonice. "Mirosul usturoiului este grozav de nesuferit atat duhurilor rele, cat si strigoaicelor". (Candrea) De asemenea, ne spune Simion Florea Marian, pe un om care capata o "pocitura de noapte" (congestie cerebrala, epilepsie, paralizie faciala), descantatorul il poate vindeca luand un fir de usturoi si strapungandu-l pe toate partile cu varful unui ac. In acest timp se descanta. Cu o parte a catelului de usturoi descantat este uns corpul celui bolnav, iar cealalta parte i se da sa o manance. Mai mult decat atat, usturoiul ajuta la gasirea lucrurilor furate: "Cand ti se fura ceva, ca sa gasesti iute lucrul furat, sa faci iute cruci cu usturoi la usi si ferestre pe afara si in mijlocul casei, sa freci de pamant cu piciorul gol un fir de usturoi, ca indata trebuie sa auzi unde ti-e paguba". (Niculita-Voronca) La randul sau, macul reprezinta o planta utilizata in ritualurile de protectie. In ziua de Sfantu Gheorghe e bine sa se presare mac inainte de rasaritul soarelui in jurul vacii pentru ca nimeni sa nu-i poata lua acesteia laptele, asa cum nici macul presarat nu poate fi cules. O capsula plina cu seminte de mac poate functiona ca un talisman pentru tinerii casatoriti, aparandu-i de farmecele vrajitorilor, intrucat acestia nu vor putea cunoaste niciodata numarul exact al semintelor si nu ar putea avea astfel putere asupra celor care le poarta. Macul este totodata un element important al alimentatiei rituale. Macul se presara pe colacii impartiti cu diferite ocazii. Angelica Denumiri populare: AGLIC , ANGHELIC , ANGELIN , ANTONIC , BUCINI , CUCUT MARE ANGELICA OFFICINALIS, ARCHANGELICA OFFICINALIS familia UMBELLIFERAE/APIACEAE Considerata in unanimitate de traditiile populare ale diferitelor popoare europene si asiatice, o adevarata ³poarta´/punte de legatura cu planurile superioare ale universului, angelica este planta cea mai puternica din continutul elixirului vietii. Radacina de angelica bauta in alcool tare, dimineata pe stomacul gol, sau chiar mestecata zilnic cate o bucatica aduce si pastreaza tineretea si puterea la orice varsta. De bei radacina cu sirop de brad, in care au fost strivite si macese, ochii tai vor stralucii mereu. Maurice Messegue (fitoterapeutul francez) scrie despre aceasta planta: ³Angelica creste rezistenta psihica si fizica. Revitalizeaza intregul organism, combate spasmele si oboseala, previne starile depresive. Este foarte utila iarna, ajutandu-i sa se apere de bolile microbiene si virotice. Se pare ca ei i se datoreaza exceptionala rezistenta a eschimosilor, angelica fiind singura lor leguma´.
2

iarba sarpelui infloreste o singura data pe an. orice ati auzi/vedea in jur. vol. Daca veti reusi aceasta fara a adormi sau a intoarce o clipa privirea de la planta. stralucitoare ca Luna Rosie. pentru ca nu cumva sa se auda in timpul acestei nopti vreun cantat de cocos. De infloreste de 2 ori intr-un singur an. Batranii spun ³Nimeni din cei nechemati de putere vrajitoreasca nu poate vedea floarea ierbii sarpelui. pe nemancate. DIn motive personale autorul nu dezvolta ideea. In ³Scrierile lui Florence Scovel Shinn. Acest lucru este valabil mai ales in anumite zile ale anului: 3 . Cuvantul este bagheta ta magica´. inghionteli sau veti auzi tipete (ne)omenesti. cel/cea in a carei curte/casa/pamant rasare primeste vesti proaste de bani si sanatate. iar floarea dispare la cantatul cocosilor. va ramane mereu tanara si va fi iubita ca in prima zi de catre alesul ei. intr-un vas de lut de. Leacuri de dragoste din medicina magica romaneasca Busuiocul Este probabil cea mai indragita Äiarba de dragoste´ la romani. Se spunea ca femeia care va bea apa de busuioc (o cana de apa in care s-au macerat de seara pana dimineata 3 ramurele de busuioc) in fiecare zi. de la 22 noaptea in sus. Va pot spune doar jumatate din reteta.Exista o reteta secreta? Da. I: Jocul vietii. departe de orice casa. angelica si frunze de zmeura. necum s-o poata atinge sau smulge din glie´. fete si baieti. Peste ele se arunca doua lingurite de argint cu varf de sare« Iarba Sarpelui si Floarea albastrie Cunoscuta si sub numele de Feriga. iar floarea sa piara. si ascundeti-o in san ca sa nu o vada privirea de om neales si aduceti-o in casa. se gaseste o referire la floarea Lunii. Daca meritati luati o singura floare. o veti vedea inflorind cu o floare alba-albastruie. in noaptea Sanzienelor. Dorintele se implinesc fara repercursiuni. atata timp cat binele este inclus. care-si pun o ramurica de busuioc sub perna isi vor visa peste noapte ursitul. Adolescentii. In mod obisnuit. iar cel ce o inghite intreaga poate sa vada soarta sa si a altor oameni pe care ai atinge cu mana. Floarea de iarba sarpelui aduce bogatie celui care o are. de vale netrecuta de picior de barbat. chiar daca veti simti impunsaturi. Lucrul trebuie sa se faca intr-o padure. se piseaza mac vested. Ca sa gasiti o floare de iarba sarpelui trebuie sa stati treji toata noapte de Sanziene ulterior momentului cand se deschid cerurile nu trebuie sa o pierdeti din ochi. Numai persoanele alese pot vedea sau atinge floarea.

pentru a o apara de zburatori pe timpul noptii si a-i da vise frumoase. Sucul si fiertura de napraznic administrate intern erau si un leac recunoscut impotriva neputintei (impotentei). inclusiv a celei produse de deochiuri si blesteme. precum si cele facute vinerea. precum si pentru a (re)destepta iubirea fata de sot. Branca-ursului Se spunea ca floarea si samanta acestei plante intretin dragostea intre soti. Iasomia Florile de iasomie sunt elixir de dragoste mai ales pentru femei. ca sa Äfie copiii curati si neprihaniti pana la cununie. ca florile de mar´. in unele sate romanesti. Scaldatorile (baile) cu apa in care a macerat iarba de sanziana dau pielii si ochilor o stralucire aparte. al stabilitatii si trainiciei unei relatii de dragoste. Sanziana galbena (dragaica) Are faima de planta magica pentru femei. care actioneaza fara gres in a-i atrage pe barbati. care mentine tineretea si frumusetea. pusa la capul patului. Cununa impletita in ziua Sanziene se pastreaza tot anul la capul patului. fereste de rele si de diferitele patimi. In unele zone. dupa cununie. Planta uscata pisata era pusa in lapte cu miere si se dadea pentru Ädezlegarea cununiei´ (pentru fetele care nu se maritau). Sanzienele. Cele mai eficiente sunt scaldatorile facute cu doua zile inainte de luna plina. Andrei. Napraznicul Este un elixir de dragoste mai ales pentru barbati. Un alt leac impotriva acestor facaturi era cununa de usturoi. Busuiocul purtat in par si in san aduce noroc in dragoste fetelor. mirilor o plosca cu plamadeala de branca-ursului in vin sau in tuica. Ramura de mar inflorit era simbolul puritatii. contra deochiului. Marul inflorit La casele cu flacai si fete de maritat. Dragobete. Exista si acum obiceiul. trezeste dragostea. ca sa aiba Änoroc si spor in casa´. nasul dadea in taina. pentru a le mari vigoarea. sub o ramura de mar inflorit. Cu o camasa inmuiata in fiertura de iarba de napraznic erau imbracati adolescentii si barbatii tineri. pentru ca fata sa fie ravnita de flacai. ca doi tineri care se iubesc foarte mult si nu vor sa se desparta niciodata sa se sarute in taina. pentru a-i face placuti in fata femeilor. 4 .Sf. 1 Martie. parintii sau rudele aruncau seara in fantana o ramura inflorita de mar. le intaresc cununia si ii ajuta sa aiba multi copii.

mai ales cand plecau la drum lung. Femeile consumau aceasta radacina pisata cand erau plecati barbatii cu oile in munte. Tamaia tinuta in dormitor. care era data adolescentilor. conform unor credinte arhaice romanesti. Utilizand plantele culese de Sanziene. populat de numeroase forte malefice. se produc in natura fenomene biologice spectaculoase: infloresc. Puterea magica a plantelor. In acest moment. utilizare si semnificatii ritualice. impreuna cu iarba neagra si iarba creata. sub perne si la icoane. SANZIENELE SI PLANTELE MAGICE In ziua de 24 iunie (Sanziene). dupa puterile tamaduitoare. plantele de leac se culeg dupa un calendar exact. ca sa fie ferite de diversele patimi in care ar fi putut sa cada. pentru a-i feri de iele si de zburatori. tamaia era tinuta de soti intr-un saculet aproape de corp. care cade in imediata apropiere a Solstitiului de vara. depinde nu numai de recoltarea lor in mijlocul anului (solstitiul de vara). intre caderea serii si miezul noptii se desfasoara un timp enigmatic. ca sa fie feriti de Fata Padurii si de alte aratari care sa-i duca la pierzanie. ca sa Änu cada la vreo ispita care sa strice casa´. Apoi. ci si in puterea noptii. Dupa cum destinele oamenilor sunt trasate de zodiacuri diferite. asa si plantele.Tamaia Este un leac magic de protectie a cuplului in fata interventiilor malefice. unde nu se aud cainii latrand). Odoleanul (valeriana) Radacina este cunoscuta mai ales ca leac de protectie in fata diferitelor facaturi si ispite. la rasaritul soarelui) si in anumite locuri (terenuri neumblate. Radacina pisata se amesteca intr-o mancare speciala de grau. Ciobanii tineri purtau mereu intr-un saculet aceasta radacina. in anumite zile favorabile. In traditia populara. isi au perioade calendaristice propice dezvoltarii. vechii practicieni ai medicinei populare credeau posibila transformarea fortelor malefice in puteri de vindecare a 5 . ii impiedica pe soti sa se certe si ii face sa Äfie cu frica de Dumnezeu´. practicile de medicina populara au o sansa in plus de a se implini. in momente speciale (noaptea. se parguiesc si se coc recoltele si plantele.

florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. iti ia oboseala pe loc. Se spune ca nu e voie sa o scoti din pamant cu un obiect din fier. Daca isi pun in par sau in san floarea respectiva. zanele rele ale padurilor. Daca se spala la ivirea zorilor cu roua cazuta pe Sanziene sau se imbaiaza in apa curgatoare devin mai frumoase. domeniu in care verbina are proprietati de-a 6 . In medicina populara se mai spune ca daca culegi aceasta planta inainte de asfintitul soarelui. Numai astfel plantele vor fi bune de leac. Pusa pe camp.folosita de sute de ani in tratamentul bolilor de ficat. iar pe locul de unde a fost scoasa se toarna ceara si miere. atat fetele cat si femeile devin mai atragatoare si mai dragastoase. isi va visa cu siguranta ursitul. a bolilor tiroidiene. La trei zile dupa solstitiul de vara. are o putere "magica": FLOAREA DE SANZIANA (Gallium verum sau Gallium mollugo ± dupa culoarea galbena sau alba) Este o floare frumos mirositoare cu numeroase intrebuintari in medicina si cosmetica. drept pentru care mitologia populara i-a acordat si proprietati mistice (fiind folosita in practicile magice efectuate in noaptea premergatoare zilei Sfantului Ioan Botezatorul). Fiecare planta culeasa in ziua de Sanziene.nu a putut fi patruns deocamdata de catre stiinta. fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an. ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi se duc la biserica cu credinta ca vor fi sfintite si astfel vor fi curatate de influentele negative ale Ielelor. Majoritatea bolilor pe care aceasta planta le trateaza tin de sistemul nervos si de psihic. verbina se culege in noaptea de Sanziene si este mult folosita in ritualurile de dragoste. verbina aduce prosperitate si recolta bogata. in pantof. ziua incepe deja sa scada iar intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. Misterul acestei plante . tot anul urmator nu vei avea dureri de cap. VERBINA Cunoscuta in popor si cu numele de ³spornic´. De aceea.bolilor. renale si nervoase . ci doar cu unul din argint. Se spune ca daca o fata nemaritata o pune sub perna in noaptea respectiva. a reumatismului.

Cu ea se pot descuia lacatele si incuietorile. planta este folosita pentru vindecarea taieturilor si vatamaturilor. 7 . coarnelor vacilor. ci joaca si un rol de protectie. Vâscul era considerat o plant sacr atât de norvegieni i druizii cel i. insemna ca s-au atins de planta. preintampinand tulburarile la acest nivel. ar mai fi de mentionat cicoarea. Dincolo de adevar sau legenda. infloreste pentru putin timp si iarba fiarelor. Ele inglobeaza toate aceste forte. vâscul. Este o plant înc rcat de magie. oricat de mestesugite ar fi.cimbrisorul. vâscul are un loc cu totul aparte. dar si a omului impotriva duhurilor noptii. ca si pe acelea. În mitologiile europene. ap r tor i protector al casei i al familiei. simbol al cur eniei spirituale. captand fortele necunoscute ale pamantului. transformandu-le in virtuti tamaduitoare. Printre plantele care se culeg de Sanziene. In medicina populara. "arma cea mai temuta si puternica a lui Hristos". Cei care o gasesc o poarta la brau sau in jurul degetului mic de la mana stanga.dreptul miraculoase. tot atat de necunoscute ale soarelui. Semn de bun augur al dragostei. usilor. Ea nu doar calmeaza si alina durerea. al libert ii i armoniei. spanzul si sulfina. Atârnat deasupra u ii. reduce tensiunea psihica si diferitele tulburari de tip depresiv. trifoiul alb. motiv pentru care oamenii de la tara il folosesc la ungerea ferestrelor. Iarba fiarelor era descoperita numai printr-un viclesug: se tragea prin iarba o sfoara de care erau legate lacate de fier. vâscul aduce noroc în cas . cand lacatele se descuiau. c ruia i se mai spune i "creanga de aur". este recunoscut acum drept simbol al S rb torilor de iarn . bun stare i fericirePotrivit unei tradi ii mult r spândite (în special în rile anglo-saxone) cei care se s rut în noaptea Anului Nou sub o ramur de vâsc vor avea bucurie i fericire tot timpul anului urm tor. de Sanziene. cât i de indienii nord-americani. IARBA FIARELOR In miez de noapte. USTUROIUL Usturoiul poarta semnul sfinteniei. crucea. plantele simbolizeaza energia solara condensata. Oamenii care intra in posesia ei nu sunt atinsi de sageti si gloante si inteleg limba animalelor si plantelor. Spiritele malefice nu suporta mirosul usturoiului si nu se apropie de casele imbibate cu aroma acestuia.

Trifoi. pentru a fi îndep rtate duhurile rele. fiul zei ei norvegiene Frigga. Stropeste cu acest amestec in fiecare colt din casa. Astfel. la bani. Plante care te poate te protejeaza de spiritele rele. se spune ca atat locuinta. Pentru a alunga blestemele. vei fi ferita de saracie. 3 zile. in procese Musetel. ar fi fost ucis de o s geat din vâsc. c ci de noroc. i-l înveleau apoi cu grij într-o mantie alb . cu o hartie pe care ai scris numele celui care te-a blestemat. s n tate i zile senine are nevoie tot omul. t iau vâscul numai cu o secer de aur.Cel ii au fost cei care au ini iat un adev rat cult al acestei plante pe care o considerau de esen divin . ci i un bun remediu pentru hipotensiune i astm. O alt legend spune c . te protejeaza de vraji. Daca pui in fiecare colt al casei cate o frunza de dafin. Cu acel prilej se adunau ofrande i se jertfeau doi tauri albi. în l ându-se rugi c tre zeii atotputernici. În alte legende medievale se spune c vâscul era atât de mult venerat. Daca tii un buchetel de lucerna in casa. a c rui putere magic o recuno teau astfel. Spiritele rele vor parasi incaperile. pune cateva frunza de ulm intr-o cutie. Daca porti cu tine o frunza de dafin. Ulm. Bea un ceai de musetel sau spala-te cu el pe maini inainte de a merge la un joc de noroc sau de a completa numerele la loto. Asaza apoi cana in locul unde lucrezi si vei avea mai multi bani si succes. Oricât de ciudat ar p rea evolu ia credin elor despre vâsc. Pune o lingurita de trifoi uscat si macinat intr-o cana de otet. Pune o lingurita cu varf de busuioc uscat si macinat intr-o cana cu apa. îl numeau "lacrima stejarului" i înso eau culegerea unui astfel de vâsc de ceremonii fastuoase. ei trebuiau s înceteze imediat du m nia i s se împace spre cinstirea vâscului. fiecare dore te s aib în cas în aceste zile o cât de mic crengu de vâsc. Vâscul este un simbol pentru pace i bucurie. dac doi du mani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc. Infuzia i siropul de vâsc pot fi folosite în tratarea afec iunilor cardiace. încât. Frunze de dafin. În viziunea lor. Poarta noroc! Lucerna. preo ii cel i înve mânta i în alb. Balder. Busuioc. cat si persoanele care stau in ea vor fi pazite de fortele rele. varsa continutul 8 . cel mai pre ios vâsc era cel crescut pe stejar. de la cea a cel ilor i pân în zilele noastre. Pentru noroc la serviciu. iar ea a binecuvântat planta. Druizii. Aceast plant nu este doar un simbol al s rb torilor. renale sau pulmonare i în prevenirea apari iei tumorilor. Daca ai un interviu. blestemului nu-si va face efectul. Lacrimile albe ale zei ei l-au readus la via .

Eucalipt. Arde putin in casa si energiile pozitive vor aduce sanatate tuturor celor ce locuiesc acolo. Imprastie cateva petale in colturile casei tale. caci efectul nu va fi acelasi!) Violete.acestei cani in fata cladirii institutiei unde speri sa fii angajata (ai grija insa sa nu fii vazuta de cineva. ajuta la imbunatatirea memoriei. daca picuri sub fata de perna cativa stropi. Daca porti tot timpul asupra ta cateva boabe de mustar. Se spune ca te protejeaza de raceala in timpul somnului. Boabe de mustar. 9 . Rozmarin. Se spune ca asduc norocul si atrag energiile pozitive. Verde sau uscat. Cimbru. Te protejeaza de durerile de cap si scade vulnerabilitatea. daca il ai prin preajma atunci cand citesti sau scrii. Pentru sanatate Coriandru. Poarta cu tine un pliculet cu coriandru. vei fi protejata de accidente.

a fecundit ii vitelor. tot ei întrebuin au i apa mut . privind vân toarea calului s lbatic. a spectaculosului dans al c lu arilor.DESCÂNTECUL LA ROMÂNI . Plugarul. În acela i substrat traco-getic ar trebui c utat i originea unor dansuri populare. strict utilul pentru na terea. Dup Ion Ghinoiu. are avantajul de a conserva esen ialul. de persoane în vârst . Este în afar de orice îndoial c tradi ia oral este o garan ie mai 10 . adus f r a vorbi cu nimeni pe drum. de veselie. Multe din credin ele i obiceiurile populare române ti provin. serveau de obicei ca auxiliar al medicinii primitive.în cazul unor dureri de cap sau st ri de sl biciune ap rute "din senin" i practicate. glume i bufonerii. precum i simboluri mitice ale unor fenomene ale naturii. acompaniate de practici corespunz toare. Dr gaica . înso it i de portul unor m ti comice.TRADI IE I IZVOR DE ÎN ELEPCIUNE 1. conservarea i perfec ionarea vie ii. La meglenoromâni se descânta de deochi în apa de sub ro ile unei mori ce se întoarce spre stânga. Urme ale mo tenirii dacice se pot b nui i în diverse produc ii de literatur popular . a unui str vechi cult al Soarelui. a unor rituri de ini iere.i cinsti funeraliile prin cântece i jocuri: sunt evidente analogiile cu obiceiul priveghiului. inclusiv necesit ile de comunica ie între oameni. Paparudele. tradi iilor i ritualurilor agrare legate de diferite momente ale anului sau de fenomene ale naturii. calea principal de transmitere a descântecelor. Exemple se g sesc în folclorul obiceiurilor. R D CINILE ISTORICE ALE DESCÂNTECULUI LA ROMÂNI Descântecul este o specie a literaturii populare ritmate con inând formule magice care. f r îndoial . dintr-un substrat traco-getic. persistând pân de curând în unele regiuni ale rii: Sângeorzul.a. un proces multimilenar de adorare a unei zeit i populare: calul. îndeosebi.a horei i. cimilituri sau unele colinde. de pild în descântece. în care st ruie amintirea unor rituri de medicin magic . poate chiar membri ai familiei. Astfel sunt riturile magice pentru invocarea ploii. Oralitatea. Descântecele sunt o form înc vie de folclor: mul i sunt cei care î i aduc aminte de descântecele de "deochi" la care au asistat .ca spectatori sau chiar "beneficiari". atestat în sudul rii. a fertilit ii ogoarelor. odinioar foarte r spândit la români. "C lu ul reprezint un ritual preistoric. de obicei." Istoricul roman Pomponius Mela consemna obiceiul traco-dacilor (notat i de Herodot) de a.

obiectelor utilizate pentru tratarea/vindecarea unor afec iuni. Despre "fapt" oamenii din popor cred c i se arunc omului în cale de c tre du mani cu o oal spart sau cu ni te rufe murdare. "Fapt" numesc românii din Bucovina un fel de pete ro ii ce apar pe corpul omului. descoperim în descântece o mul ime de cuvinte. O bogat surs de informa ii o constituie lucrarea lui S. bolnavul de "fapt" se treze te dis-de-diminea . înainte de r s ritul soarelui." Printre culeg torii de descântece. Marian -"Descântecele poporane române" . acela al descântecelor.ap rut pentru prima dat la Suceava în 1886. Tocilescu. pre ioase i pure pentru istoria i limba poporului nostru. fie cât de mic . descântecele descriu o mul ime de fiin e mitologice. Gr. încearc s nu fie v zut de nimeni c ci altfel descântecul nu mai are efect. în general.diferite rug ciuni. Pe când cre tin tatea întrebuin eaz împotriva acestor spirite rele care tulbur i bântuie oamenii .versurile din descântece sunt deseori un indiciu al plantelor. câte ni-s pân acum cunoscute. Cine calc peste acestea se umple de "fapt".sigur pentru p strarea identic a textului original decât transcrierea i retranscrierea manuscriselor.S. care a dat loc la atâtea gre eli în operele autorilor greci i latini. Ajuns la malul apei. forme de cuvinte. Pe de alt parte. autorul îi men ioneaz pe: P. În ceea ce prive te mitologia. Am ales ca exemplificare un descântec de fapt cules de S. nu avem pân acum din acest ram. i se duce la o ap curg toare. G. T. cel mai neb gat în seam a fost. f r îndoial . Pe drum.T. V. ele indicându-ne perioada i împrejur rile în care au fost preluate. În privin a medicinei populare . Împ rt irea acestui me te ug c tre "profani" se efectueaz . cât i o descriere simptomelor acestora.Fl. termeni tehnici i arhaisme întâlnite extrem de rar. poporul apeleaz la descântece. Pentru a se vindeca. dup cum o afirm el însu i: "Dintre toate ramurile de poezie poporan . cu mult pruden de c tre descânt toare. descântecele trebuie demistificate din dorin a ca acestea s ias din sfera simplei supersti ii populare deoarece sunt unul din izvoarele importante. în privin a lingvisticii. S ulescu. Marian de la o românc din Suceava i descris în "Descântecele poporane române". Episcopul Melchisedec. Fl. Autorul a f cut o munc de pionierat în domeniu. precum i atributele lor principale.a. dac nu deloc în limba român contemporan . Minescu . Înc nici o singur colec ie. I. Alecsandri. c ci acestea risc s li se ia darul de a-l practica. bolnavul roste te de trei ori la rând cuvintele descântecului 11 . G. farmecelor i vr jilor. ustur foarte tare i apoi de prefac în bube care dor. Unele descântece pot fi împrumutate de la alte popoare care au intrat în contact cultural cu cel român. Burada. Astfel.

/ Ca aurul cel curat./ De c scare. Descântecul acesta se poate practica în orice zi în afar de luni. s m cur e ti. Se pierd i aici./ De f pturile cele rele/ i de boalele cele grele. afirm dna Parasca F t. continu s existe în unele zone ale Bucovinei. Vechi credin e i practici magice r ne ti. este o adev rata "ini iat " în fabuloasa tradi ie a credin elor populare din Maramure . Sunt multe obiceiuri care se practic la sate numai o dat pe an. miercuri sau vineri: Duminic diminea m-am sculat. DESCÂNTECELE ROMÂNE TI ÎN CONTEMPORANEITATE Profesoara Parasca F t . Dac bolnavul nu se poate deplasa singur./ S r mân curat. se roag în câmp pentru ploaie. sunt ner bd toare./ De la Dumnezeu leacul! 2. pe tot trupul. mai ferite de t v lugul civiliza iei tehnice./ De pur ./ A a s m speli i pe mine:/ De fapt./ De fapt./ S m speli. în sufletul lor r ncile noastre au r mas tot r nci: practic fumiga iile în cazul unor boli ale copiilor (copiii care au dureri. E o simbioz ./ De c scare.. ci de femeile tinere./ De faptul cel mare. un sat str vechi de dincolo de Gutâi. sfânt ap curat . De aici e i expresia "la zi la anul"./ De ur . poate fi v zut de oricine. o zon de interferen în care se reg sesc aproape toate motivele i elementele specifice marilor culturi ale lumii. descânt toarea poate s aduc ap neînceput (dintr-o ap curg toare sau chiar dintr-o fântân ).stabilit la Dese ti./ Luminat. este o zon extrem de interesant din punctul de vedere al folclorului. curajoas . tiu descântece pe care le i spun în anumite momente./ Ca Dumnezeu ce m-o dat./ i ma ruga D-tale. perpetueaz pân în pragul mileniului trei aceste practici str vechi./ De dat.i de tot atâtea ori se spal pe obraz sau./ Sfânt ap în mâna dreapt am luat/ i frumos pe obraz m-am sp lat. 12 ./ De toate fapturile cele rele/ i de boalele cele grele. sunt nervo i sau nu pot s doarm trebuie s inspire fumul rezultat în urma arderii firelor de sânziene pe jar). Dar chiar dac i-au schimbat portul cu haine de la ora ./ i s m limpeze ti/ Cum ai sp lat malurile de tin / i bolovanii de rugin ./ De pur . din pricina progresului tehnic.eleva profesorului i folcloristului Mihai Pop . iat ./ De dat. a mass-media./ De faptul cel mare. Ele au probleme. Când se întoarce de la ap . cunosc puterile plantelor. Maramure ul. s rosteasc cuvintele descântecului i s -l spele cu ea pe bolnav de trei ori./ Ca argintul cel strecurat./ De la mine descântecul. au ambi ii. sunt interesate. în Maramure . o mentalitate extraordinar . multe lucruri.. care. Interesant este c magia nu e practicat de b trânele satelor./ De ur ./ De strigare./ De f c tur ./ De f c tur . c ci pentru multe practici exist doar câte o singur zi menit . i mai bine./ La fântâna lui Iordan am alergat./ De strigare.

care în unele locuri nu se mai practic de mult: ol ritul. Exist . Sunt multe lucruri nedescoperite i necercetate înc . înseamn c nimic nu este în ele gratuit. o religie la fel de frumoas i la fel de curat ca cea de azi.Aceste lucruri trebuie scoase în eviden de folclori tii de azi. dup cum afirm i Eliade. Foarte des apare. întâlnit în folclorul din Maramure . al absolven ilor de etnologie i filologie.a. cunoscut în toat ara pentru biserica monument de arhitectur .îndr gostit de crea ia popular din Zarandul Bradului. pe care numai cei cu deschidere i c tre cultura altor popoare le pot st pâni. într-un fel sau altul. Ribi a este o comun autentic mo easc . 13 . un personaj foarte special. a tr irilor. cea p gân . dar din moment ce exist . construit în prima jum tate a secolului al XV-lea. floare. Fochi ori T. rostite cu scopul de a îndep rta un farmec. care zac în noi i care. se tie. Or descântecele. consider dna Parasca F t. copac. Monica Du an este o alt tân r folclorist . aceast fuziune între religie i practicile p gâne. în versuri de cele mai multe ori. Primul i cel mai important pas trebuie s fie al tinerilor. sunt formule magice. Sl b noagele i multe alte personaje mitologice. experimentate. o zon fertil i mai conservatoare în acest domeniu. tr ite. pe care le putem descoperi dac cercet m cu sfial i respect aceste daturi. care a dat rii oameni de seam în toate domeniile activit ii social-umane. tradi ii i obiceiuri arhaice. Nu tim cum s-a ajuns la ele. Este de datoria noastr s ne apropiem de aceste comori cu sfial i cu mare dragoste. aici Noianul. Maica Domnului. lemn ritul . Firul care a legat cele dou tipuri de religie a fost puritatea sentimentelor.mileniu care va fi absolut tehnic i tehnicizat . Trebuie cercetate f r p rtinire. neconsemnate nici m car în celebrele lucr ri despre Maramure ale lui A. Nu exist zone s race în folclor. Poate c mai avem i alte r d cini. Aceast altoire. în descântece. o vraj sau de a vindeca o afec iune. de exemplu. care s porneasc cercetarea în teren. c rora le putem spune supranaturale.b trânii pe care-i mai avem sunt singurii depozitari ai unei inestimabile comori: tradi ia româneasc autentic . Înainte de religia cre tin a existat cealalt religie. Sunt lucruri sacre. A fost credin a în ap . trebuie v zut cu al i ochi. Tadira.din Ribi a . aceast formidabil interferen . care pentru acest mare merit de a fi ajuns pân la noi. sim ite. au fost relevate. Aici i în jur s-au afirmat i d inuie înc ocupa ii. f r ranchiun . i din aceast cauz ele convie uiesc foarte bine. foc. Papahagi. sp t ritul. f r r utate. func ioneaz i au supravie uit prin vreme pân la noi. În acest început de mileniu trei . de exemplu. înso ite de anumite gesturi. neidentificate i neclasificate. care vorbe te cu oamenii exact a a cum vorbea alt dat Fata P durii. a fost posibil datorit faptului c omul a fost religios de la începutul începuturilor.

În alte p r i. În descântec./ De-o fi deochi de nevast . Soare.. de trei fete mari./ Mândru te voi limpezi. Când se trezesc./ Ca maica ce te-a dat./ S -i crepe â ele. punând piciorul drept pe ele.. cântece i descântece./ Cu ai (usturoi) ro u oi unge. se aduce de la trei fântâni. pun în ea câteva fire de busuioc i apoi o pun într-un loc unde s o bat Soarele./ Ci-i N. în trei vase noi. Iat un exemplu "Pe-o cale. e luat de la preot când umbl cu crucea la Boboteaz . i descânt toarea. Apa neînceput se mai aduce de la izvor./ În apa lui Iordan te-oi sp la. apa sfin it se aduce într-o sticl ./ Cu nou r zi oare!/ Nu tiu Soarele-o r s rit. se a eaz jos. cu toarta cofei sau a oalei întoars înd r t./ Se-ntâlne te cu "pocitori" în cale./ Nu împung vaca./ To i fl c ii înainte i-o ie it/ Cu cu mele-n mân ./ Cu cu âtu' oi împunge.i crepa"./ R sari. iar prin unele locuri cel ce aduce apa nu numai c nu trebuie s se întâlneasc cu nimeni./ To i la joc o au poftit. Maica Domnului îi r spunde astfel: Taci. i cu acea ap ud ochii bolnavului. fr ioare. spune descântecul./ Ca busuiocul cu floare. DESCÂNTECE I PRACTICI LEGATE DE ACESTEA ÎN BUCOVINA I ARDEAL În Bucovina./ Nu te v ieta. În descântece de s get tur . pe-o c rare/ Se duce Cesa în vale./ Împung strigoii i strigoaicele. aiasma sau agheasma. împreun cu busuioc. N./ Pân î i umfla i. fetele din Bucovina se duc în seara spre Boboteaz i aduc ap neînceput de la fântân . f r a se fi uitat înapoi când au luat-o./ To i la dânsa au cinstit. apa neînceput se aduce de la o fântân sau de la un pârâu./ Ori un crai a ie it?/ Ba nici crai nu-i. nici cr ias ./ De-o fi deochi de fat mare./ De-o fi deochiul de b rbat. Dup ce au adus-o./ S se duc cu ea ca roua de pe floare/ S nu mai r mâie r u în Cesa. încep a descânta./ Coroan de aur în cap i-oi pune./ S -i pice cosi ele. înainte ca sa fi luat cineva din ele. apa neînceput se aduce de la trei fântâni. cu gura. bolnavul e stropit cu ap sfin it ./ To i cu dânsa o vorbit. când va r s ri a doua zi de diminea . cea frumoas . Ca sa fie dansate i iubite de feciori./ S -i cad p rul de pe cap. În descântecele de albea ./ Ca argintul strecurat./ Ca Soarele când r sare. 3. fata se vait la Maica Domnului c lumea o vorbe te de r u i c o ocole te./ S -i moar b rbatu'./ De-o fi din ap ./ Nici un fir de p r crepat./ Cu paharele pline. Apa sfin it . în zorii zilei./ Cu m tura voi m tura.Monica Du an a cules colinde.. în zorii zilei de Boboteaz ./ De nu ve i întoarce mâna înapoi./ Cu suflu ul voi sufla./ Dintre toate fetele mai aleas !/ Când la joc o ajuns./ P ru' de pe cap s -i pice. nu te cânta. strig turi de nunt de "descântec pentru deochi" din satul Cri an: i joc. dar nici nu trebuie sa vad pe nimeni. se aduce de la fântân în ziua de Sângeorz./ S -i crepe c lcâiele. 14 ./ Cu brâu de dragoste/ Te-oi încinge./ C eu cu mine te-oi lua./ Cu c me a de dragoste/ Te-oi îmbr ca.

totu i. INSTRUMENTARUL Timpul nop ii . sunt inegale din punct de vedere al succesului unei ac iuni. gestica. Se spune.mistic . iar al sfâr itului . tot ce se întâmpl în timpul nop ii poate avea o dubl semnifica ie: o semnifica ie pe care am putea denumi-o pozitiv . Durata descântecului difer în func ie de foarte mul i factori: lungime incanta iei. 4. "Omul Nop ii este un om cu flori pe el./ De urechi asurzit . discontinuu. de exemplu.S n tate bun . A a cum diferite momente ale zilei au calit i magice precise. Despre "cântatul coco ilor" se spune c începe când coco ii aud "toaca în cer". tot astfel i zilele s pt mânii î i vor avea rostul lor.cântatul coco ilor.Dup ce rostesc descântecul. dis-de-diminea . tim deja c descântecele au zile precise în care se spun. PLANTELE. este timpul interzis i periculos. În ara L pu ului exist . Fetele din Ardeal se duc în ziua de Boboteaz . acesta putând fi privit i ca o în iruire de timpuri bune i rele în care s rb torile marcheaz momentele critice ale timpului. DESPRE SIMBOLISTICA UNOR ELEMENTE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN DESCÂNTECELE ROMÂNE TI: TIMPUL.Eu am venit la tine. pân nu r sare Soarele./ De gura dezamu i-te-oi. adic în ordinea fizic a naturii i alta ./ De mânuri dezlega-te-oi. Semnul începerii timpului interzis este r s ritul lunii./ Ap mândr leuroas !/ ./ De picioare despedica-te-oi./ La to i feciorii ar ta-te-oi./ C m-am aflat de ochi orbit . Apoi se îmbrac frumos. copite de cal i mare cât stejaru'". f r s indice durata ritualului.Bun diminea a. este o entitate pozitiv care îi ajut pe oameni s g seasc drumul spre cas i le d diferite leacuri. de i sunt egale ca durat . În ciuda aspectului./ De urechi dezasurzi-te-oi. se duc la biseric i dup amiaz la joc./ Cu apa Iordanului sp la-te-oi. în leg tur cu lumea demonilor i a spiritelor. disponibilitatea sufleteasc a descânt torului. Conform mentalit ii magice ce guverneaz descântecele. a stat probabil la baza calendarului. se spal cu apa în care se afl busuiocul i care a fost astfel descântat . la fântân . APA./ Ap mândr leuroas . un paznic de noapte bun: acesta este "Omul Nop ii"./ De gur amu it ./ De mânuri legat . 15 . Aceast concep ie magic despre un timp neomogen./ De ochi dezorbi-te-oi. i zic: . c un anumit descântec trebuie s vâr it în zorii zilei sau la miezul nop ii. zilele s pt mânii.pentru cei mai mul i./ Fat mândr i frumoas .Nu te teme. instrumentul necesar./ Fat mândr i frumoas !/ . din cap pân în picioare./ S m faci mândr i frumoas ./ De picioare-mpiedicat / i-n gur pân -n grumaz b gat !/ .

. se l sa câteva ore. În foarte multe descântece române ti apa este elementul cel mai important de care se servesc descânt toarele i f r de care un asemenea act magic nici nu se poate concepe. În Mun ii Apuseni apa c p ta puterea vindec toare a aurului.Problema timpului se leag de cea a num rului. cele mai puternice elixiruri de dragoste se f ceau în Bucovina. pe fundul c ruia era scris numele lui Dumnezeu în toate limbile p mântului. pe Valea Frumoasei. Acesta se repet de treiase -nou ori. apoi se puneau în ea ap de fântân i un ban sau un inel de aur (important se pare c era forma circular ). Via a nu se poate îns . având tendin a s purifice. a leacurilor de care se 16 . a fost considerat un mijloc de vindecare de prim ordin. Impregnarea apei cu puterea cuvântului rostit al faimoaselor descântece a fost. care-i dau anumite calit i esen iale pentru descântece. ci trebuie repetat de mai multe ori. Apa descântecelor este de mai multe feluri: apa-ap . În mai toate zonele rii.era un remediu de excep ie pentru bolile de ficat. Menirile lui curate sunt s lumineze i s înc lzeasc . asigurând astfel via a. apa deosebit . descoperi leacuri ale c ror frumuse e. din apa adus la ceas de noapte dintr-o fântân în care se oglindea luna. probabil. Pentru a fi eficace. nici ea.exercitând o enigmatic atrac ie. simplitate i mister te încânt . farmacist Horia Bucur poveste te c . ale lunii. ale aurului ori ale cuvântului rostit sau scris. care "vede" lumina r s ritului de soare. Mergând pe urmele tradi iei din diferite zone. În descântecele române ti se consider c apa poate "împrumuta" puterile binef c toare al r s ritului de soare. Focul este îns mai primejdios. De când e lumea i p mântul. apa i focul sunt elementele fundamentale purificatoare. dac era preg tit astfel: o r d cin de morcov se scobea ca un pahar. practica de medicin magic cel mai des utilizat la noi în ar . ale plantelor. roua de pe flori. total. În toate culturile lumii se considera odinioar c apa este un vehicul perfect pentru a aduce misterioasele for e vindec toare ale naturii în fiin a uman . era folosit contra bolilor de piele i a deochiului. un descântec nu e suficient s fie s vâr it într-un anumit timp i loc. adic adus din mai multe locuri. podoaba p mântului. Se poate vorbi. Aceast repetare demonstreaz valoarea magic a num rului. apa . Apoi. adic aceea care se g se te în cofa gospodarului. f r de ap . de o anume simbolistic a numerelor. Apa-ap se întrebuin eaz pentru sp lat i pentru preg tirea aluatului.. Din timpuri imemoriale. Dr. cel mai mare t m duitor cu plante folosea în leacurile sale apa inut într-un vas de lut ars. apa sfin it i apa neînceput .cu str fulger rile ei translucide . în acest sens. apoi se bea.

câ tigat de partea descânt torului prin tot felul de ritualuri. F r îndoial c cei mai în vârst î i amintesc de s cule ul pe care li-l punea la gât bunica. pentru acelea i ierburi. apa neînceputa de la trei izvoare . Exist mai multe categorii de plante magice men ionate sau folosite în descântece. ea putând fi folosit deopotriv pentru a face bine i pentru a distruge. i dup aceea se dau de b ut ori se stropesc cu ele straiele celui c ruia i se descânt de urât. care au menirea de a-i transmite diferite propriet i. cu foarte mici varia ii de la un popor la altul. apa luat dintr-o ap curg toare din locul unde se fac vâltori.m. cu post i rug ciuni. puturoase. aruncat cu dosul palmei c tre ochi. s cule care con inea fel de fel de ierburi care s -i apere de deochi i de boli. rostopasca). mai exist o categorie de plante aparte folosite în descântece: plantele de protec ie psihic i magic . sco ându-se dis-de-diminea . Ap deosebit este i apa de la topil . dar ele puteau fi puse i într-un mic s cule . p r site sau care se in trei zile în cote ul g inilor. În afara plantelor toxice. atunci când erau mici. La 1894. În general. sunt întâlnite deopotriv în Banat i în Nordul Moldovei ori în Maramure . Apele deosebite.d. Apa neînceput este aceea care se aduce într-un vas din care nu a b ut nimeni. dar i o arm ucig toare. Pentru sp lat se mai pun în ap i anumite flori sau obiecte. apa din nou izvoare. clocite. Cel mai bine era ca aceste plante s fie p strate cât mai aproape de corp.a. înainte de a se întrebuin a. atât prin varietatea speciilor folosite i a ritualurilor. sunt urâte. atunci când era înso it de blesteme i oc ri.purtat la gât pe sub haine.sluje te descânt toarea. luate din anumite locuri. putea fi un remediu salvator în bolile cu sfâr it letal. când nu se cere ap deosebit sau neînceputa. i fiind adus acas iute (f r a vorbi cu cineva) i în vase astupate". apa din sticla care sta lâng o r scruce. omagul. de exemplu. apa de la fântâna sfânt . strigoaia. dintre care cele mai puternice sunt cele toxice (m tr guna. atunci când era culeas i administrat cu dragoste. cât i prin caracterul s u unitar: ritualuri identice. sau puteau fi puse sub pern ori la capul patului în timpul 17 . Întrebuin area plantelor în scopuri ritualice în România are o tradi ie extraordinar . În întreaga Europ a existat aceast tradi ie. apa în care au stat flori luate de la biserica de la înmormântare. puterea unei plante. M tr guna. adic din balta în care se tope te cânepa. apa strâns din nou vaduri. apa din urma de vit . episcopul Ghenadie al Râmnicului scria c apa neînceput este aceea "care se cap t mai ales din pu uri. acestea din urm fiind i cele mai periculoase. întrebuin at în descântece de dor de ochi. i nu din ci mele. i nu dup al ii. este neutr . apa sfin it la Boboteaz .

copii sau fete de m ritat care poart la gât fel de fel de plante care s -i ocroteasc . de a reduce iritarea i de a alunga demonii maniei. crucea. Figuri geometrice magice sunt: cercul. ca în cazul Descântecului de fapt din satul Baba. Solomonarii de odinioar spuneau c în nop ile întunecate puteau auzi zmeii mergând prin ceruri i spunând: "De n-ar fi odolean i iarb crea . iar pe de alt parte. triunghiul echilateral.o tradi ie veche de milenii.). . mai cunoscut sub numele de valerian (Valeriana officinalis): r d cina de odolean purtat în general la brâu . cunoscut sub denumirea de ment dulce (Mentha viridis): era un ingredient frecvent folosit al turi de odolean. dar real . ramurile de brad. dar i pentru ap rarea de "f c turi de dragoste". dar i de r celi i de viermi intestinali.leu teanul: era odinioar la mare pre pentru alungarea entit ilor malefice. i ast zi. Astfel erau: ." . Cercul este figura primordial deoarece exprim unitatea i num rul zece. Multe descântece trimit la o geometrie ocult . precum i cei ai pasiunii necontrolate. p tratul .era un remediu folosit pentru protec ia fetelor de m ritat împotriva zbur torilor. Mi carea circular este infinit ./ Leu teanul de n-ar fi. prin folosirea unor figuri geometrice .i pierde fertilitatea tinerele so ii etc. Fl c ii care mergeau singuri prin p dure aveau neap rat la ei o c p ân de usturoi pentru a-i feri de iele ori de Fata P durii. . Aceste ierburi se puneau într-o mâncare special care li se d dea tinerelor fete pentru ocrotire. fie desenate la propriu cu cu itul în p mânt. din ara L pu ului./ Atunci noi n-am mai pieri. înainte de a merge singure cu oile la munte. Se folosea împreun cu odoleanul i iarba crea .vâscul: pe de o parte. salvia. o ap r de blesteme i alung r ul. hexagonul.a. Crucea este o alt figur primordial folosit în descântece chiar înainte de apari ia 18 . a caselor ori a animalelor: teiul înflorit.usturoiul: câ iva c ei de usturoi pu i într-o pânz i purta i la gât sunt un remediu infailibil pentru ocrotirea copiilor de deochi. cimi irul.odoleanul. . . se pot întâlni convalescen i. care le luau acestora vlaga i min ile. pentagonul. alc tuind o triad invincibil ./ Am avea i noi o via . pentru a nu. O mul ime de alte plante se folosesc local pentru protec ia oamenilor.iarba neagr sau sâni oara (Sanicula europaea): era folosit pentru protec ia femeilor de blesteme (pentru a nu le seca sau a nu se otr vi laptele tinerelor mame. indiferent de timp i loc. aduce norocul i bel ugul în cas . Rolul ei era de a calma psihicul. sânzienele galbene. cu o eficien inexplicabil . este o linie f r de sfâr it al c rei început i sfâr it se afl în fiecare punct. în satele izolate de munte.somnului.fie desenate în spa iu prin gesturi rituale.iarba crea .

Bucure ti. Ed. Simbolismul poate fi asimilat cu un limbaj al subcon tientului. precum i c stârnirea imagina iei ajut persoana s intre în contact cu acestea. ca i nuiaua de alun sau de salcie. Ed. Obiectul apare ca un receptacul al unei for e exterioare care îl diferen iaz de mediul s u obi nuit i îi confer sens i valoare. 1989 Revista Getica. 1991 Victor Kernbach. exist credin a c reprezentarea simbolic a unei for e. Istoria culturii i civiliza iei. formeaz un canal între incon tientul persoanei i for a din spatele simbolului. Descântece poporane române. c aceste dou forme interac ioneaz i c nimic nu exist în realitate a a cum pare s fie. Marian. i ele parte din instrumentarul necesar descântecelor. mai ales cel cu mâner de aram .ca i psihicul . BIBLIOGRAFIE S. vol. Un obiect sau o ac iune dobândesc o valoare i devin în acela i timp reale numai pentru c particip . tiin i magie. acea lume real aflat dincolo de posibilitatea percep iei senzoriale. Ed. nuiaua pe care a cântat cucul . Credin a în supranatural constituie o parte component a animismului r spândit în întreaga lume. în esen în convingerea c Invizibilul exist . 2000 Mircea Eliade. c rbunele. m tura . Îns i fizica cuantic modern demonstreaz c materia nu este solid . 1992 Serena Roney-Dougal. 1992 19 . Elit. într-un fel sau altul. obiectele lumii exterioare nu au valoare intrinsec autonom în descântece. Vestala-Saeculum I. Cu itul. tiin ific i Enciclopedic . i anume ca For Cosmic suprem . În descântece. Trata de istorie a religiilor.o form de energie. niciodat desp r ite. care st la baza tuturor religiilor.O. Fl. ci reprezint . 1996 Ovidiu Drimba. prin intermediul c ruia pot fi atinse nivelurile profunde ale "incon tientului colectiv". nr. Ed. Asemenea actelor umane propriu-zise.a.3. dar din care pornesc patru direc ii infinite.fac. Gândirea. Bucure ti.cre tinismului: este locul în care se întâlnesc dou linii. Credin a descânt toarelor const . Ed. Bucure ti. Humanitas. element abstract sau energii. Ed. ca i în alte practici magice. la o realitate care le transcende. Dic ionar de mitologie general . Coresi. 3-4. Lumânarea de la botez este bun în unele descântece "de tomnit vaci". unite pentru totdeauna printr-un centru care devine centrul infinitului.. cle tele.

20 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->