Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire.

Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". Adrian Fochi Pentru a-si face pe deplin efectul, plantele de leac trebuie culese doar in anumite zile ale anului. Se spune ca cele mai tamaduitoare plante sunt culese in noaptea de dinaintea Sanzienelor si in timpul echinoctiilor (de toamna sau de primavara). In schimb, plantele care raman neeficiente sunt cele culese de Rusalii. Despre acestea se zice ca ar fi piscate de ielele furioase, fostele stapane ale plantelor de leac, care se plang ca oamenii le-ar fi furat ierburile. Cei mai cunoscuti "hoti" mitici ai plantelor de leac sunt Calusarii. In timpul dansului specific, Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire. Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". (Adrian Fochi) Legendele cosmogonice romanesti mentioneaza diferite plante, unele benefice, altele cu o anume incarcatura malefica. Se zice ca Dumnezeu a lovit cu piciorul in pamant si a creat vegetatia: "Dar unde calca Maritul Stapan, crestea numai iarba si flori, iar pe unde calca Scaraotchi, numai palamida, cucuta, urzici, ciumafaie, masalarita, spini, matraguna". (Elena Niculita Voronca) Plantele cu virtuti terapeutice sau magice se utilizeaza in mai multe feluri: in magiaalba, legata de medicina si leacuri, sau in magia neagra, legata de farmece de dragoste ori de ursita. Exista chiar si animale mitice despre care se crede ca ar cunoaste calitatile vindecatoare ale unor plante, cum ar fi sarpele, ariciul si albina. Cateva dintre cele mai cunoscute plante de leac sunt busuiocul, feriga, macul si usturoiul. Busuiocul reprezinta prin excelenta o planta magica, aducatoare de noroc. Se spune chiar ca lumea sta pe patru stalpi de busuioc, de aceea nu trebuie ingropate crengutele acestei plante, pentru ca altfel lumea s-ar zgudui. Busuiocul este totodata si o planta sfanta, cu origine divina, despre care se crede ca s-ar fi ivit din lacrimile Maicii Domnului sau din sangele lui Isus, ca a rasarit acolo unde s-a nascut Isus, ca ar fi "mana lui Dumnezeu". Busuiocul este larg utilizat in medicina populara magica. Spre exemplu: "Pentru nebuneala sau tifos, cand vorbeste cineva intraiurea, sa iei sambata dimineata trei crengute de busuioc, caci fiecare crenguta are trei cracusori ca crucea". Sau: "Cand iti cade ceva in ochi, sa iei un fir de busuioc si sa-l pui in ochi si firul acela va merge de jur imprejurul ochiului si scoate afara fie musca, fie ce va fi". (Elena Niculita Voronca). In traditia unor popoare, busuiocul apare si ca planta demonizata. Vechii polonezi credeau, de pilda, ca este periculos sa-l mirosi pentru ca are capacitatea de a invia duhurile rele. In traditia romaneasca, busuiocul apare ca element indispensabil descantecelor. O alta planta considerata magica si sacralizata este feriga. Ea apare in stransa legatura cu ceea ce presupune bogatia: banii, aurul si comorile. Despre floarea de feriga se zice ca infloreste doar in noaptea de Sanziene, intre ceasurile 10-12, si tine pana la primul cantat al cocosilor.
1

Feriga ar avea si proprietati oraculare: fetele tinere incearca sa-si citeasca soarta mergand sa sape la radacina unei ferigi - daca radacina este una ramificata, inseamna ca se vor marita in curand, daca este una simpla, dimpotriva. Usturoiul este folosit impotriva bolilor, dar mai ales a duhurilor necurate, a strigoilor si a altor nenorociri. Pentru a tine strigoii la distanta, se ung usile si pragurile grajdurilor cu usturoi, de Sfantu Andrei si Sfantu Gheorghe. Usturoiul este remediul cel mai popular folosit pentru protectia in fata fortelor demonice. "Mirosul usturoiului este grozav de nesuferit atat duhurilor rele, cat si strigoaicelor". (Candrea) De asemenea, ne spune Simion Florea Marian, pe un om care capata o "pocitura de noapte" (congestie cerebrala, epilepsie, paralizie faciala), descantatorul il poate vindeca luand un fir de usturoi si strapungandu-l pe toate partile cu varful unui ac. In acest timp se descanta. Cu o parte a catelului de usturoi descantat este uns corpul celui bolnav, iar cealalta parte i se da sa o manance. Mai mult decat atat, usturoiul ajuta la gasirea lucrurilor furate: "Cand ti se fura ceva, ca sa gasesti iute lucrul furat, sa faci iute cruci cu usturoi la usi si ferestre pe afara si in mijlocul casei, sa freci de pamant cu piciorul gol un fir de usturoi, ca indata trebuie sa auzi unde ti-e paguba". (Niculita-Voronca) La randul sau, macul reprezinta o planta utilizata in ritualurile de protectie. In ziua de Sfantu Gheorghe e bine sa se presare mac inainte de rasaritul soarelui in jurul vacii pentru ca nimeni sa nu-i poata lua acesteia laptele, asa cum nici macul presarat nu poate fi cules. O capsula plina cu seminte de mac poate functiona ca un talisman pentru tinerii casatoriti, aparandu-i de farmecele vrajitorilor, intrucat acestia nu vor putea cunoaste niciodata numarul exact al semintelor si nu ar putea avea astfel putere asupra celor care le poarta. Macul este totodata un element important al alimentatiei rituale. Macul se presara pe colacii impartiti cu diferite ocazii. Angelica Denumiri populare: AGLIC , ANGHELIC , ANGELIN , ANTONIC , BUCINI , CUCUT MARE ANGELICA OFFICINALIS, ARCHANGELICA OFFICINALIS familia UMBELLIFERAE/APIACEAE Considerata in unanimitate de traditiile populare ale diferitelor popoare europene si asiatice, o adevarata ³poarta´/punte de legatura cu planurile superioare ale universului, angelica este planta cea mai puternica din continutul elixirului vietii. Radacina de angelica bauta in alcool tare, dimineata pe stomacul gol, sau chiar mestecata zilnic cate o bucatica aduce si pastreaza tineretea si puterea la orice varsta. De bei radacina cu sirop de brad, in care au fost strivite si macese, ochii tai vor stralucii mereu. Maurice Messegue (fitoterapeutul francez) scrie despre aceasta planta: ³Angelica creste rezistenta psihica si fizica. Revitalizeaza intregul organism, combate spasmele si oboseala, previne starile depresive. Este foarte utila iarna, ajutandu-i sa se apere de bolile microbiene si virotice. Se pare ca ei i se datoreaza exceptionala rezistenta a eschimosilor, angelica fiind singura lor leguma´.
2

de vale netrecuta de picior de barbat. chiar daca veti simti impunsaturi. atata timp cat binele este inclus. Floarea de iarba sarpelui aduce bogatie celui care o are. va ramane mereu tanara si va fi iubita ca in prima zi de catre alesul ei.Exista o reteta secreta? Da. care-si pun o ramurica de busuioc sub perna isi vor visa peste noapte ursitul. si ascundeti-o in san ca sa nu o vada privirea de om neales si aduceti-o in casa. intr-un vas de lut de. Leacuri de dragoste din medicina magica romaneasca Busuiocul Este probabil cea mai indragita Äiarba de dragoste´ la romani. inghionteli sau veti auzi tipete (ne)omenesti. vol. stralucitoare ca Luna Rosie. Daca meritati luati o singura floare. Adolescentii. Daca veti reusi aceasta fara a adormi sau a intoarce o clipa privirea de la planta. pe nemancate. Va pot spune doar jumatate din reteta. DIn motive personale autorul nu dezvolta ideea. De infloreste de 2 ori intr-un singur an. I: Jocul vietii. Ca sa gasiti o floare de iarba sarpelui trebuie sa stati treji toata noapte de Sanziene ulterior momentului cand se deschid cerurile nu trebuie sa o pierdeti din ochi. iarba sarpelui infloreste o singura data pe an. Peste ele se arunca doua lingurite de argint cu varf de sare« Iarba Sarpelui si Floarea albastrie Cunoscuta si sub numele de Feriga. pentru ca nu cumva sa se auda in timpul acestei nopti vreun cantat de cocos. Numai persoanele alese pot vedea sau atinge floarea. Batranii spun ³Nimeni din cei nechemati de putere vrajitoreasca nu poate vedea floarea ierbii sarpelui. fete si baieti. In ³Scrierile lui Florence Scovel Shinn. cel/cea in a carei curte/casa/pamant rasare primeste vesti proaste de bani si sanatate. o veti vedea inflorind cu o floare alba-albastruie. se gaseste o referire la floarea Lunii. Acest lucru este valabil mai ales in anumite zile ale anului: 3 . Cuvantul este bagheta ta magica´. angelica si frunze de zmeura. iar floarea sa piara. de la 22 noaptea in sus. Lucrul trebuie sa se faca intr-o padure. orice ati auzi/vedea in jur. iar cel ce o inghite intreaga poate sa vada soarta sa si a altor oameni pe care ai atinge cu mana. iar floarea dispare la cantatul cocosilor. Dorintele se implinesc fara repercursiuni. necum s-o poata atinge sau smulge din glie´. In mod obisnuit. in noaptea Sanzienelor. se piseaza mac vested. Se spunea ca femeia care va bea apa de busuioc (o cana de apa in care s-au macerat de seara pana dimineata 3 ramurele de busuioc) in fiecare zi. departe de orice casa.

1 Martie. Sanziana galbena (dragaica) Are faima de planta magica pentru femei. Un alt leac impotriva acestor facaturi era cununa de usturoi. ca sa aiba Änoroc si spor in casa´. ca florile de mar´. Marul inflorit La casele cu flacai si fete de maritat. Cele mai eficiente sunt scaldatorile facute cu doua zile inainte de luna plina. ca doi tineri care se iubesc foarte mult si nu vor sa se desparta niciodata sa se sarute in taina. Sucul si fiertura de napraznic administrate intern erau si un leac recunoscut impotriva neputintei (impotentei). In unele zone. pentru a le mari vigoarea. Sanzienele. Branca-ursului Se spunea ca floarea si samanta acestei plante intretin dragostea intre soti. Iasomia Florile de iasomie sunt elixir de dragoste mai ales pentru femei. 4 . le intaresc cununia si ii ajuta sa aiba multi copii. inclusiv a celei produse de deochiuri si blesteme. Andrei. in unele sate romanesti. Napraznicul Este un elixir de dragoste mai ales pentru barbati. Dragobete. dupa cununie. precum si pentru a (re)destepta iubirea fata de sot. Cu o camasa inmuiata in fiertura de iarba de napraznic erau imbracati adolescentii si barbatii tineri. Scaldatorile (baile) cu apa in care a macerat iarba de sanziana dau pielii si ochilor o stralucire aparte.Sf. contra deochiului. fereste de rele si de diferitele patimi. pentru ca fata sa fie ravnita de flacai. trezeste dragostea. precum si cele facute vinerea. Busuiocul purtat in par si in san aduce noroc in dragoste fetelor. ca sa Äfie copiii curati si neprihaniti pana la cununie. Planta uscata pisata era pusa in lapte cu miere si se dadea pentru Ädezlegarea cununiei´ (pentru fetele care nu se maritau). Exista si acum obiceiul. sub o ramura de mar inflorit. mirilor o plosca cu plamadeala de branca-ursului in vin sau in tuica. Cununa impletita in ziua Sanziene se pastreaza tot anul la capul patului. parintii sau rudele aruncau seara in fantana o ramura inflorita de mar. Ramura de mar inflorit era simbolul puritatii. pentru a-i face placuti in fata femeilor. pusa la capul patului. pentru a o apara de zburatori pe timpul noptii si a-i da vise frumoase. care mentine tineretea si frumusetea. nasul dadea in taina. al stabilitatii si trainiciei unei relatii de dragoste. care actioneaza fara gres in a-i atrage pe barbati.

SANZIENELE SI PLANTELE MAGICE In ziua de 24 iunie (Sanziene). asa si plantele. In acest moment. practicile de medicina populara au o sansa in plus de a se implini. Utilizand plantele culese de Sanziene. ca sa fie feriti de Fata Padurii si de alte aratari care sa-i duca la pierzanie. Dupa cum destinele oamenilor sunt trasate de zodiacuri diferite. ca sa Änu cada la vreo ispita care sa strice casa´. Apoi. ci si in puterea noptii. la rasaritul soarelui) si in anumite locuri (terenuri neumblate. care cade in imediata apropiere a Solstitiului de vara.Tamaia Este un leac magic de protectie a cuplului in fata interventiilor malefice. utilizare si semnificatii ritualice. Puterea magica a plantelor. mai ales cand plecau la drum lung. Odoleanul (valeriana) Radacina este cunoscuta mai ales ca leac de protectie in fata diferitelor facaturi si ispite. Radacina pisata se amesteca intr-o mancare speciala de grau. ca sa fie ferite de diversele patimi in care ar fi putut sa cada. Tamaia tinuta in dormitor. Femeile consumau aceasta radacina pisata cand erau plecati barbatii cu oile in munte. impreuna cu iarba neagra si iarba creata. in momente speciale (noaptea. In traditia populara. depinde nu numai de recoltarea lor in mijlocul anului (solstitiul de vara). isi au perioade calendaristice propice dezvoltarii. ii impiedica pe soti sa se certe si ii face sa Äfie cu frica de Dumnezeu´. pentru a-i feri de iele si de zburatori. populat de numeroase forte malefice. unde nu se aud cainii latrand). care era data adolescentilor. Ciobanii tineri purtau mereu intr-un saculet aceasta radacina. in anumite zile favorabile. sub perne si la icoane. dupa puterile tamaduitoare. plantele de leac se culeg dupa un calendar exact. se parguiesc si se coc recoltele si plantele. tamaia era tinuta de soti intr-un saculet aproape de corp. se produc in natura fenomene biologice spectaculoase: infloresc. conform unor credinte arhaice romanesti. vechii practicieni ai medicinei populare credeau posibila transformarea fortelor malefice in puteri de vindecare a 5 . intre caderea serii si miezul noptii se desfasoara un timp enigmatic.

De aceea. drept pentru care mitologia populara i-a acordat si proprietati mistice (fiind folosita in practicile magice efectuate in noaptea premergatoare zilei Sfantului Ioan Botezatorul). atat fetele cat si femeile devin mai atragatoare si mai dragastoase. VERBINA Cunoscuta in popor si cu numele de ³spornic´. Misterul acestei plante . ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene. verbina se culege in noaptea de Sanziene si este mult folosita in ritualurile de dragoste. renale si nervoase . Se spune ca daca o fata nemaritata o pune sub perna in noaptea respectiva. a reumatismului. Se spune ca nu e voie sa o scoti din pamant cu un obiect din fier. domeniu in care verbina are proprietati de-a 6 . ziua incepe deja sa scada iar intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. Numai astfel plantele vor fi bune de leac. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi se duc la biserica cu credinta ca vor fi sfintite si astfel vor fi curatate de influentele negative ale Ielelor. Pusa pe camp. a bolilor tiroidiene. tot anul urmator nu vei avea dureri de cap.nu a putut fi patruns deocamdata de catre stiinta. verbina aduce prosperitate si recolta bogata. Majoritatea bolilor pe care aceasta planta le trateaza tin de sistemul nervos si de psihic. In medicina populara se mai spune ca daca culegi aceasta planta inainte de asfintitul soarelui.folosita de sute de ani in tratamentul bolilor de ficat. iti ia oboseala pe loc. florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul.bolilor. zanele rele ale padurilor. are o putere "magica": FLOAREA DE SANZIANA (Gallium verum sau Gallium mollugo ± dupa culoarea galbena sau alba) Este o floare frumos mirositoare cu numeroase intrebuintari in medicina si cosmetica. fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an. La trei zile dupa solstitiul de vara. Fiecare planta culeasa in ziua de Sanziene. Daca se spala la ivirea zorilor cu roua cazuta pe Sanziene sau se imbaiaza in apa curgatoare devin mai frumoase. isi va visa cu siguranta ursitul. Daca isi pun in par sau in san floarea respectiva. ci doar cu unul din argint. in pantof. iar pe locul de unde a fost scoasa se toarna ceara si miere.

plantele simbolizeaza energia solara condensata. motiv pentru care oamenii de la tara il folosesc la ungerea ferestrelor. usilor. coarnelor vacilor. ci joaca si un rol de protectie. ar mai fi de mentionat cicoarea. oricat de mestesugite ar fi. al libert ii i armoniei. Dincolo de adevar sau legenda. Oamenii care intra in posesia ei nu sunt atinsi de sageti si gloante si inteleg limba animalelor si plantelor. bun stare i fericirePotrivit unei tradi ii mult r spândite (în special în rile anglo-saxone) cei care se s rut în noaptea Anului Nou sub o ramur de vâsc vor avea bucurie i fericire tot timpul anului urm tor. ca si pe acelea. preintampinand tulburarile la acest nivel. planta este folosita pentru vindecarea taieturilor si vatamaturilor. Ele inglobeaza toate aceste forte. Vâscul era considerat o plant sacr atât de norvegieni i druizii cel i. USTUROIUL Usturoiul poarta semnul sfinteniei. Semn de bun augur al dragostei. Printre plantele care se culeg de Sanziene. insemna ca s-au atins de planta. vâscul. tot atat de necunoscute ale soarelui. Ea nu doar calmeaza si alina durerea. Iarba fiarelor era descoperita numai printr-un viclesug: se tragea prin iarba o sfoara de care erau legate lacate de fier. crucea. de Sanziene. reduce tensiunea psihica si diferitele tulburari de tip depresiv. infloreste pentru putin timp si iarba fiarelor. trifoiul alb. c ruia i se mai spune i "creanga de aur". este recunoscut acum drept simbol al S rb torilor de iarn . dar si a omului impotriva duhurilor noptii. Atârnat deasupra u ii. Este o plant înc rcat de magie. cât i de indienii nord-americani. În mitologiile europene. Spiritele malefice nu suporta mirosul usturoiului si nu se apropie de casele imbibate cu aroma acestuia. ap r tor i protector al casei i al familiei. Cei care o gasesc o poarta la brau sau in jurul degetului mic de la mana stanga. IARBA FIARELOR In miez de noapte. cand lacatele se descuiau. captand fortele necunoscute ale pamantului.dreptul miraculoase.cimbrisorul. vâscul are un loc cu totul aparte. transformandu-le in virtuti tamaduitoare. "arma cea mai temuta si puternica a lui Hristos". vâscul aduce noroc în cas . 7 . Cu ea se pot descuia lacatele si incuietorile. spanzul si sulfina. In medicina populara. simbol al cur eniei spirituale.

Cel ii au fost cei care au ini iat un adev rat cult al acestei plante pe care o considerau de esen divin . te protejeaza de vraji. În viziunea lor. Ulm. Trifoi. Busuioc. ar fi fost ucis de o s geat din vâsc. blestemului nu-si va face efectul. ei trebuiau s înceteze imediat du m nia i s se împace spre cinstirea vâscului. Pune o lingurita cu varf de busuioc uscat si macinat intr-o cana cu apa. Pentru a alunga blestemele. in procese Musetel. pentru a fi îndep rtate duhurile rele. preo ii cel i înve mânta i în alb. Lacrimile albe ale zei ei l-au readus la via . Frunze de dafin. dac doi du mani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc. O alt legend spune c . în l ându-se rugi c tre zeii atotputernici. Asaza apoi cana in locul unde lucrezi si vei avea mai multi bani si succes. ci i un bun remediu pentru hipotensiune i astm. iar ea a binecuvântat planta. i-l înveleau apoi cu grij într-o mantie alb . Daca pui in fiecare colt al casei cate o frunza de dafin. cat si persoanele care stau in ea vor fi pazite de fortele rele. Vâscul este un simbol pentru pace i bucurie. varsa continutul 8 . Poarta noroc! Lucerna. încât. Plante care te poate te protejeaza de spiritele rele. Astfel. Daca tii un buchetel de lucerna in casa. a c rui putere magic o recuno teau astfel. vei fi ferita de saracie. Bea un ceai de musetel sau spala-te cu el pe maini inainte de a merge la un joc de noroc sau de a completa numerele la loto. la bani. Balder. Spiritele rele vor parasi incaperile. s n tate i zile senine are nevoie tot omul. Infuzia i siropul de vâsc pot fi folosite în tratarea afec iunilor cardiace. Daca porti cu tine o frunza de dafin. Pune o lingurita de trifoi uscat si macinat intr-o cana de otet. de la cea a cel ilor i pân în zilele noastre. În alte legende medievale se spune c vâscul era atât de mult venerat. cel mai pre ios vâsc era cel crescut pe stejar. renale sau pulmonare i în prevenirea apari iei tumorilor. t iau vâscul numai cu o secer de aur. pune cateva frunza de ulm intr-o cutie. Pentru noroc la serviciu. îl numeau "lacrima stejarului" i înso eau culegerea unui astfel de vâsc de ceremonii fastuoase. cu o hartie pe care ai scris numele celui care te-a blestemat. 3 zile. Cu acel prilej se adunau ofrande i se jertfeau doi tauri albi. Druizii. fiecare dore te s aib în cas în aceste zile o cât de mic crengu de vâsc. fiul zei ei norvegiene Frigga. c ci de noroc. se spune ca atat locuinta. Oricât de ciudat ar p rea evolu ia credin elor despre vâsc. Aceast plant nu este doar un simbol al s rb torilor. Daca ai un interviu. Stropeste cu acest amestec in fiecare colt din casa.

Rozmarin. Cimbru. Poarta cu tine un pliculet cu coriandru. Se spune ca asduc norocul si atrag energiile pozitive. daca picuri sub fata de perna cativa stropi. Arde putin in casa si energiile pozitive vor aduce sanatate tuturor celor ce locuiesc acolo. Boabe de mustar. Eucalipt.acestei cani in fata cladirii institutiei unde speri sa fii angajata (ai grija insa sa nu fii vazuta de cineva. Te protejeaza de durerile de cap si scade vulnerabilitatea. Verde sau uscat. Imprastie cateva petale in colturile casei tale. ajuta la imbunatatirea memoriei. Pentru sanatate Coriandru. vei fi protejata de accidente. Daca porti tot timpul asupra ta cateva boabe de mustar. caci efectul nu va fi acelasi!) Violete. Se spune ca te protejeaza de raceala in timpul somnului. 9 . daca il ai prin preajma atunci cand citesti sau scrii.

precum i simboluri mitice ale unor fenomene ale naturii. Multe din credin ele i obiceiurile populare române ti provin. persistând pân de curând în unele regiuni ale rii: Sângeorzul. tot ei întrebuin au i apa mut .a. cimilituri sau unele colinde." Istoricul roman Pomponius Mela consemna obiceiul traco-dacilor (notat i de Herodot) de a. privind vân toarea calului s lbatic. înso it i de portul unor m ti comice. Oralitatea. atestat în sudul rii. În acela i substrat traco-getic ar trebui c utat i originea unor dansuri populare. acompaniate de practici corespunz toare. poate chiar membri ai familiei. glume i bufonerii. îndeosebi. a spectaculosului dans al c lu arilor. inclusiv necesit ile de comunica ie între oameni. de veselie. tradi iilor i ritualurilor agrare legate de diferite momente ale anului sau de fenomene ale naturii. un proces multimilenar de adorare a unei zeit i populare: calul. de obicei. adus f r a vorbi cu nimeni pe drum. odinioar foarte r spândit la români.DESCÂNTECUL LA ROMÂNI . conservarea i perfec ionarea vie ii. de pild în descântece. Este în afar de orice îndoial c tradi ia oral este o garan ie mai 10 .ca spectatori sau chiar "beneficiari". în care st ruie amintirea unor rituri de medicin magic . are avantajul de a conserva esen ialul. Astfel sunt riturile magice pentru invocarea ploii. f r îndoial . Dr gaica . Dup Ion Ghinoiu.i cinsti funeraliile prin cântece i jocuri: sunt evidente analogiile cu obiceiul priveghiului. R D CINILE ISTORICE ALE DESCÂNTECULUI LA ROMÂNI Descântecul este o specie a literaturii populare ritmate con inând formule magice care.în cazul unor dureri de cap sau st ri de sl biciune ap rute "din senin" i practicate.a horei i. Urme ale mo tenirii dacice se pot b nui i în diverse produc ii de literatur popular . de persoane în vârst . Descântecele sunt o form înc vie de folclor: mul i sunt cei care î i aduc aminte de descântecele de "deochi" la care au asistat . dintr-un substrat traco-getic. strict utilul pentru na terea. Exemple se g sesc în folclorul obiceiurilor. La meglenoromâni se descânta de deochi în apa de sub ro ile unei mori ce se întoarce spre stânga. a fertilit ii ogoarelor.TRADI IE I IZVOR DE ÎN ELEPCIUNE 1. serveau de obicei ca auxiliar al medicinii primitive. a fecundit ii vitelor. Plugarul. Paparudele. a unor rituri de ini iere. "C lu ul reprezint un ritual preistoric. a unui str vechi cult al Soarelui. calea principal de transmitere a descântecelor.

bolnavul de "fapt" se treze te dis-de-diminea . încearc s nu fie v zut de nimeni c ci altfel descântecul nu mai are efect. cel mai neb gat în seam a fost. dac nu deloc în limba român contemporan . dup cum o afirm el însu i: "Dintre toate ramurile de poezie poporan . Marian de la o românc din Suceava i descris în "Descântecele poporane române". O bogat surs de informa ii o constituie lucrarea lui S. farmecelor i vr jilor. Împ rt irea acestui me te ug c tre "profani" se efectueaz . Tocilescu. Pentru a se vindeca. Autorul a f cut o munc de pionierat în domeniu. Am ales ca exemplificare un descântec de fapt cules de S. În privin a medicinei populare . Înc nici o singur colec ie. Pe drum. cât i o descriere simptomelor acestora. G. ustur foarte tare i apoi de prefac în bube care dor. Burada. Gr. Despre "fapt" oamenii din popor cred c i se arunc omului în cale de c tre du mani cu o oal spart sau cu ni te rufe murdare. Minescu . G. bolnavul roste te de trei ori la rând cuvintele descântecului 11 . cu mult pruden de c tre descânt toare. în general.ap rut pentru prima dat la Suceava în 1886.S. Astfel. poporul apeleaz la descântece. S ulescu. "Fapt" numesc românii din Bucovina un fel de pete ro ii ce apar pe corpul omului. descântecele descriu o mul ime de fiin e mitologice. Cine calc peste acestea se umple de "fapt".sigur pentru p strarea identic a textului original decât transcrierea i retranscrierea manuscriselor. ele indicându-ne perioada i împrejur rile în care au fost preluate. fie cât de mic .T. pre ioase i pure pentru istoria i limba poporului nostru. i se duce la o ap curg toare. Pe când cre tin tatea întrebuin eaz împotriva acestor spirite rele care tulbur i bântuie oamenii . Ajuns la malul apei.Fl. Marian -"Descântecele poporane române" . Pe de alt parte. Episcopul Melchisedec. autorul îi men ioneaz pe: P. forme de cuvinte. termeni tehnici i arhaisme întâlnite extrem de rar. descântecele trebuie demistificate din dorin a ca acestea s ias din sfera simplei supersti ii populare deoarece sunt unul din izvoarele importante. Alecsandri. care a dat loc la atâtea gre eli în operele autorilor greci i latini. V. Unele descântece pot fi împrumutate de la alte popoare care au intrat în contact cultural cu cel român. I. înainte de r s ritul soarelui. În ceea ce prive te mitologia.versurile din descântece sunt deseori un indiciu al plantelor. f r îndoial . T. nu avem pân acum din acest ram." Printre culeg torii de descântece. obiectelor utilizate pentru tratarea/vindecarea unor afec iuni. Fl. acela al descântecelor.diferite rug ciuni.a. câte ni-s pân acum cunoscute. precum i atributele lor principale. în privin a lingvisticii. c ci acestea risc s li se ia darul de a-l practica. descoperim în descântece o mul ime de cuvinte.

care./ De ur ./ De toate fapturile cele rele/ i de boalele cele grele. este o adev rata "ini iat " în fabuloasa tradi ie a credin elor populare din Maramure ./ De la mine descântecul./ Sfânt ap în mâna dreapt am luat/ i frumos pe obraz m-am sp lat. un sat str vechi de dincolo de Gutâi. perpetueaz pân în pragul mileniului trei aceste practici str vechi. în sufletul lor r ncile noastre au r mas tot r nci: practic fumiga iile în cazul unor boli ale copiilor (copiii care au dureri../ Luminat./ A a s m speli i pe mine:/ De fapt. sfânt ap curat .. DESCÂNTECELE ROMÂNE TI ÎN CONTEMPORANEITATE Profesoara Parasca F t . Dar chiar dac i-au schimbat portul cu haine de la ora . i mai bine./ i ma ruga D-tale. o mentalitate extraordinar . E o simbioz . din pricina progresului tehnic. continu s existe în unele zone ale Bucovinei. c ci pentru multe practici exist doar câte o singur zi menit . miercuri sau vineri: Duminic diminea m-am sculat. Vechi credin e i practici magice r ne ti./ De c scare./ De la Dumnezeu leacul! 2./ De fapt. De aici e i expresia "la zi la anul". sunt nervo i sau nu pot s doarm trebuie s inspire fumul rezultat în urma arderii firelor de sânziene pe jar). multe lucruri. s m cur e ti./ i s m limpeze ti/ Cum ai sp lat malurile de tin / i bolovanii de rugin ./ S r mân curat./ S m speli. mai ferite de t v lugul civiliza iei tehnice. Interesant este c magia nu e practicat de b trânele satelor. Când se întoarce de la ap . sunt interesate. ci de femeile tinere. sunt ner bd toare./ De pur ./ De f c tur . descânt toarea poate s aduc ap neînceput (dintr-o ap curg toare sau chiar dintr-o fântân ). cunosc puterile plantelor. Sunt multe obiceiuri care se practic la sate numai o dat pe an./ De faptul cel mare. Se pierd i aici. tiu descântece pe care le i spun în anumite momente./ Ca Dumnezeu ce m-o dat.i de tot atâtea ori se spal pe obraz sau. o zon de interferen în care se reg sesc aproape toate motivele i elementele specifice marilor culturi ale lumii./ De c scare.stabilit la Dese ti. Ele au probleme. 12 ./ De strigare. Descântecul acesta se poate practica în orice zi în afar de luni./ De pur . în Maramure ./ De dat. Dac bolnavul nu se poate deplasa singur. curajoas ./ Ca argintul cel strecurat.eleva profesorului i folcloristului Mihai Pop . se roag în câmp pentru ploaie. pe tot trupul./ La fântâna lui Iordan am alergat./ De ur ./ De strigare./ De f c tur ./ Ca aurul cel curat. poate fi v zut de oricine. Maramure ul./ De dat. a mass-media. au ambi ii. este o zon extrem de interesant din punctul de vedere al folclorului. iat . s rosteasc cuvintele descântecului i s -l spele cu ea pe bolnav de trei ori./ De faptul cel mare./ De f pturile cele rele/ i de boalele cele grele. afirm dna Parasca F t.

b trânii pe care-i mai avem sunt singurii depozitari ai unei inestimabile comori: tradi ia româneasc autentic . Foarte des apare. În acest început de mileniu trei . Poate c mai avem i alte r d cini. Fochi ori T. Înainte de religia cre tin a existat cealalt religie. care în unele locuri nu se mai practic de mult: ol ritul. o zon fertil i mai conservatoare în acest domeniu. tradi ii i obiceiuri arhaice. care pentru acest mare merit de a fi ajuns pân la noi.mileniu care va fi absolut tehnic i tehnicizat . neconsemnate nici m car în celebrele lucr ri despre Maramure ale lui A. Sunt lucruri sacre. Maica Domnului. o religie la fel de frumoas i la fel de curat ca cea de azi. sp t ritul. se tie. într-un fel sau altul. un personaj foarte special. lemn ritul . Or descântecele. copac. Aici i în jur s-au afirmat i d inuie înc ocupa ii. care zac în noi i care. care a dat rii oameni de seam în toate domeniile activit ii social-umane. c rora le putem spune supranaturale. aceast fuziune între religie i practicile p gâne. înso ite de anumite gesturi. foc. neidentificate i neclasificate. a tr irilor. întâlnit în folclorul din Maramure . Nu tim cum s-a ajuns la ele. dup cum afirm i Eliade. Aceast altoire. func ioneaz i au supravie uit prin vreme pân la noi. de exemplu. care vorbe te cu oamenii exact a a cum vorbea alt dat Fata P durii. aceast formidabil interferen . în descântece. Este de datoria noastr s ne apropiem de aceste comori cu sfial i cu mare dragoste. A fost credin a în ap . în versuri de cele mai multe ori. construit în prima jum tate a secolului al XV-lea. de exemplu. floare. experimentate. Trebuie cercetate f r p rtinire. f r r utate. Firul care a legat cele dou tipuri de religie a fost puritatea sentimentelor. sim ite. Monica Du an este o alt tân r folclorist . o vraj sau de a vindeca o afec iune. i din aceast cauz ele convie uiesc foarte bine. cunoscut în toat ara pentru biserica monument de arhitectur . tr ite. consider dna Parasca F t. Sl b noagele i multe alte personaje mitologice. au fost relevate. pe care le putem descoperi dac cercet m cu sfial i respect aceste daturi. Exist . Sunt multe lucruri nedescoperite i necercetate înc . pe care numai cei cu deschidere i c tre cultura altor popoare le pot st pâni. al absolven ilor de etnologie i filologie. rostite cu scopul de a îndep rta un farmec. Papahagi. dar din moment ce exist . f r ranchiun . 13 . Nu exist zone s race în folclor. cea p gân . care s porneasc cercetarea în teren.a. Ribi a este o comun autentic mo easc . înseamn c nimic nu este în ele gratuit. aici Noianul. Primul i cel mai important pas trebuie s fie al tinerilor. sunt formule magice.din Ribi a . trebuie v zut cu al i ochi.îndr gostit de crea ia popular din Zarandul Bradului. Tadira.Aceste lucruri trebuie scoase în eviden de folclori tii de azi. a fost posibil datorit faptului c omul a fost religios de la începutul începuturilor.

.. nici cr ias . cu gura./ S -i pice cosi ele. împreun cu busuioc./ C eu cu mine te-oi lua. Iat un exemplu "Pe-o cale./ Cu cu âtu' oi împunge. nu te cânta./ Cu ai (usturoi) ro u oi unge. fata se vait la Maica Domnului c lumea o vorbe te de r u i c o ocole te. în zorii zilei de Boboteaz . în zorii zilei./ S se duc cu ea ca roua de pe floare/ S nu mai r mâie r u în Cesa. de trei fete mari. În descântec./ În apa lui Iordan te-oi sp la. cu toarta cofei sau a oalei întoars înd r t. Când se trezesc. bolnavul e stropit cu ap sfin it ./ Ca argintul strecurat. punând piciorul drept pe ele. dar nici nu trebuie sa vad pe nimeni. Ca sa fie dansate i iubite de feciori./ De nu ve i întoarce mâna înapoi./ Cu nou r zi oare!/ Nu tiu Soarele-o r s rit. înainte ca sa fi luat cineva din ele. În descântece de s get tur . în trei vase noi./ Ca maica ce te-a dat./ De-o fi din ap ./ S -i crepe â ele. Maica Domnului îi r spunde astfel: Taci./ S -i moar b rbatu'./ Ori un crai a ie it?/ Ba nici crai nu-i. N./ Împung strigoii i strigoaicele. se aduce de la trei fântâni./ To i la dânsa au cinstit. e luat de la preot când umbl cu crucea la Boboteaz ./ R sari./ Coroan de aur în cap i-oi pune./ Pân î i umfla i. aiasma sau agheasma. încep a descânta./ Nu împung vaca./ De-o fi deochiul de b rbat. apa neînceput se aduce de la o fântân sau de la un pârâu. se a eaz jos. spune descântecul./ Cu brâu de dragoste/ Te-oi încinge./ To i la joc o au poftit. 14 . fetele din Bucovina se duc în seara spre Boboteaz i aduc ap neînceput de la fântân .Monica Du an a cules colinde. pe-o c rare/ Se duce Cesa în vale./ To i cu dânsa o vorbit. fr ioare. Dup ce au adus-o./ S -i cad p rul de pe cap. apa sfin it se aduce într-o sticl ./ To i fl c ii înainte i-o ie it/ Cu cu mele-n mân ./ Ca busuiocul cu floare. apa neînceput se aduce de la trei fântâni. Apa sfin it . În alte p r i./ Se-ntâlne te cu "pocitori" în cale../ Mândru te voi limpezi./ Cu c me a de dragoste/ Te-oi îmbr ca./ Ca Soarele când r sare. când va r s ri a doua zi de diminea ./ Nu te v ieta. cântece i descântece. Soare./ De-o fi deochi de fat mare./ P ru' de pe cap s -i pice. iar prin unele locuri cel ce aduce apa nu numai c nu trebuie s se întâlneasc cu nimeni./ Cu paharele pline. cea frumoas ./ Dintre toate fetele mai aleas !/ Când la joc o ajuns. f r a se fi uitat înapoi când au luat-o. DESCÂNTECE I PRACTICI LEGATE DE ACESTEA ÎN BUCOVINA I ARDEAL În Bucovina. 3./ Nici un fir de p r crepat. pun în ea câteva fire de busuioc i apoi o pun într-un loc unde s o bat Soarele./ Cu suflu ul voi sufla. În descântecele de albea . Apa neînceput se mai aduce de la izvor./ S -i crepe c lcâiele. i cu acea ap ud ochii bolnavului.i crepa". strig turi de nunt de "descântec pentru deochi" din satul Cri an: i joc./ De-o fi deochi de nevast ./ Ci-i N. se aduce de la fântân în ziua de Sângeorz./ Cu m tura voi m tura. i descânt toarea.

discontinuu.cântatul coco ilor. sunt inegale din punct de vedere al succesului unei ac iuni.mistic . iar al sfâr itului ./ De gur amu it . Apoi se îmbrac frumos. Fetele din Ardeal se duc în ziua de Boboteaz . gestica. PLANTELE. Semnul începerii timpului interzis este r s ritul lunii. a stat probabil la baza calendarului. A a cum diferite momente ale zilei au calit i magice precise./ De mânuri dezlega-te-oi. se spal cu apa în care se afl busuiocul i care a fost astfel descântat . adic în ordinea fizic a naturii i alta ./ La to i feciorii ar ta-te-oi. copite de cal i mare cât stejaru'". instrumentul necesar./ Ap mândr leuroas . de exemplu. totu i./ De mânuri legat . "Omul Nop ii este un om cu flori pe el.Bun diminea a. din cap pân în picioare.Eu am venit la tine./ De picioare despedica-te-oi. DESPRE SIMBOLISTICA UNOR ELEMENTE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN DESCÂNTECELE ROMÂNE TI: TIMPUL. Aceast concep ie magic despre un timp neomogen. tot ce se întâmpl în timpul nop ii poate avea o dubl semnifica ie: o semnifica ie pe care am putea denumi-o pozitiv ./ S m faci mândr i frumoas ./ De ochi dezorbi-te-oi.Nu te teme. se duc la biseric i dup amiaz la joc. disponibilitatea sufleteasc a descânt torului.pentru cei mai mul i. În ciuda aspectului. este timpul interzis i periculos. tim deja c descântecele au zile precise în care se spun. Se spune. INSTRUMENTARUL Timpul nop ii . dis-de-diminea . în leg tur cu lumea demonilor i a spiritelor.Dup ce rostesc descântecul. Durata descântecului difer în func ie de foarte mul i factori: lungime incanta iei. 15 ./ De picioare-mpiedicat / i-n gur pân -n grumaz b gat !/ ./ De gura dezamu i-te-oi. Despre "cântatul coco ilor" se spune c începe când coco ii aud "toaca în cer". În ara L pu ului exist . acesta putând fi privit i ca o în iruire de timpuri bune i rele în care s rb torile marcheaz momentele critice ale timpului. un paznic de noapte bun: acesta este "Omul Nop ii"./ Fat mândr i frumoas ./ De urechi asurzit ./ Ap mândr leuroas !/ . la fântân . APA.S n tate bun . Conform mentalit ii magice ce guverneaz descântecele./ C m-am aflat de ochi orbit ./ De urechi dezasurzi-te-oi. c un anumit descântec trebuie s vâr it în zorii zilei sau la miezul nop ii./ Cu apa Iordanului sp la-te-oi. pân nu r sare Soarele./ Fat mândr i frumoas !/ . f r s indice durata ritualului. tot astfel i zilele s pt mânii î i vor avea rostul lor. este o entitate pozitiv care îi ajut pe oameni s g seasc drumul spre cas i le d diferite leacuri. de i sunt egale ca durat . i zic: . 4. zilele s pt mânii.

în acest sens. În Mun ii Apuseni apa c p ta puterea vindec toare a aurului. Dr. apoi se puneau în ea ap de fântân i un ban sau un inel de aur (important se pare c era forma circular ). Apoi. ale plantelor. era folosit contra bolilor de piele i a deochiului. care "vede" lumina r s ritului de soare. dac era preg tit astfel: o r d cin de morcov se scobea ca un pahar. Mergând pe urmele tradi iei din diferite zone. total. apa deosebit . pe Valea Frumoasei. de o anume simbolistic a numerelor. ci trebuie repetat de mai multe ori.era un remediu de excep ie pentru bolile de ficat. descoperi leacuri ale c ror frumuse e. Pentru a fi eficace. se l sa câteva ore. având tendin a s purifice. ale lunii. pe fundul c ruia era scris numele lui Dumnezeu în toate limbile p mântului. În foarte multe descântece române ti apa este elementul cel mai important de care se servesc descânt toarele i f r de care un asemenea act magic nici nu se poate concepe. cel mai mare t m duitor cu plante folosea în leacurile sale apa inut într-un vas de lut ars. a leacurilor de care se 16 . Se poate vorbi. Apa-ap se întrebuin eaz pentru sp lat i pentru preg tirea aluatului. f r de ap . Impregnarea apei cu puterea cuvântului rostit al faimoaselor descântece a fost. a fost considerat un mijloc de vindecare de prim ordin. apa . Focul este îns mai primejdios. În descântecele române ti se consider c apa poate "împrumuta" puterile binef c toare al r s ritului de soare. apoi se bea. Menirile lui curate sunt s lumineze i s înc lzeasc . probabil.. ale aurului ori ale cuvântului rostit sau scris. Acesta se repet de treiase -nou ori. farmacist Horia Bucur poveste te c . simplitate i mister te încânt . nici ea. Din timpuri imemoriale..cu str fulger rile ei translucide . care-i dau anumite calit i esen iale pentru descântece. cele mai puternice elixiruri de dragoste se f ceau în Bucovina. apa sfin it i apa neînceput . un descântec nu e suficient s fie s vâr it într-un anumit timp i loc. asigurând astfel via a. De când e lumea i p mântul. roua de pe flori. practica de medicin magic cel mai des utilizat la noi în ar . În toate culturile lumii se considera odinioar c apa este un vehicul perfect pentru a aduce misterioasele for e vindec toare ale naturii în fiin a uman . Apa descântecelor este de mai multe feluri: apa-ap . podoaba p mântului. Via a nu se poate îns . apa i focul sunt elementele fundamentale purificatoare. adic aceea care se g se te în cofa gospodarului.Problema timpului se leag de cea a num rului. Aceast repetare demonstreaz valoarea magic a num rului. din apa adus la ceas de noapte dintr-o fântân în care se oglindea luna. adic adus din mai multe locuri. În mai toate zonele rii.exercitând o enigmatic atrac ie.

F r îndoial c cei mai în vârst î i amintesc de s cule ul pe care li-l punea la gât bunica. Întrebuin area plantelor în scopuri ritualice în România are o tradi ie extraordinar .a. apa de la fântâna sfânt . atunci când era înso it de blesteme i oc ri. întrebuin at în descântece de dor de ochi. episcopul Ghenadie al Râmnicului scria c apa neînceput este aceea "care se cap t mai ales din pu uri. atunci când era culeas i administrat cu dragoste. atât prin varietatea speciilor folosite i a ritualurilor.sluje te descânt toarea. Apa neînceput este aceea care se aduce într-un vas din care nu a b ut nimeni. care au menirea de a-i transmite diferite propriet i. i nu dup al ii. este neutr . apa sfin it la Boboteaz . strigoaia. cu foarte mici varia ii de la un popor la altul. sau puteau fi puse sub pern ori la capul patului în timpul 17 . adic din balta în care se tope te cânepa. Ap deosebit este i apa de la topil . de exemplu. p r site sau care se in trei zile în cote ul g inilor. apa neînceputa de la trei izvoare . puterea unei plante. apa în care au stat flori luate de la biserica de la înmormântare.d. dar i o arm ucig toare. i dup aceea se dau de b ut ori se stropesc cu ele straiele celui c ruia i se descânt de urât. s cule care con inea fel de fel de ierburi care s -i apere de deochi i de boli. mai exist o categorie de plante aparte folosite în descântece: plantele de protec ie psihic i magic . pentru acelea i ierburi. acestea din urm fiind i cele mai periculoase. apa strâns din nou vaduri. M tr guna. câ tigat de partea descânt torului prin tot felul de ritualuri. putea fi un remediu salvator în bolile cu sfâr it letal. ea putând fi folosit deopotriv pentru a face bine i pentru a distruge. În afara plantelor toxice. În întreaga Europ a existat aceast tradi ie. cu post i rug ciuni. rostopasca). atunci când erau mici. omagul. La 1894.purtat la gât pe sub haine. luate din anumite locuri. apa din nou izvoare. sco ându-se dis-de-diminea .m. puturoase. i fiind adus acas iute (f r a vorbi cu cineva) i în vase astupate". i nu din ci mele. aruncat cu dosul palmei c tre ochi. clocite. Exist mai multe categorii de plante magice men ionate sau folosite în descântece. În general. apa din sticla care sta lâng o r scruce. apa luat dintr-o ap curg toare din locul unde se fac vâltori. sunt urâte. sunt întâlnite deopotriv în Banat i în Nordul Moldovei ori în Maramure . apa din urma de vit . dintre care cele mai puternice sunt cele toxice (m tr guna. când nu se cere ap deosebit sau neînceputa. Cel mai bine era ca aceste plante s fie p strate cât mai aproape de corp. înainte de a se întrebuin a. cât i prin caracterul s u unitar: ritualuri identice. dar ele puteau fi puse i într-un mic s cule . Pentru sp lat se mai pun în ap i anumite flori sau obiecte. Apele deosebite.

" .i pierde fertilitatea tinerele so ii etc. indiferent de timp i loc. Mi carea circular este infinit .fie desenate în spa iu prin gesturi rituale. salvia. triunghiul echilateral.somnului. pentagonul. cu o eficien inexplicabil . copii sau fete de m ritat care poart la gât fel de fel de plante care s -i ocroteasc . ramurile de brad. i ast zi. Cercul este figura primordial deoarece exprim unitatea i num rul zece. Rolul ei era de a calma psihicul.leu teanul: era odinioar la mare pre pentru alungarea entit ilor malefice. care le luau acestora vlaga i min ile. o ap r de blesteme i alung r ul. este o linie f r de sfâr it al c rei început i sfâr it se afl în fiecare punct. dar real .usturoiul: câ iva c ei de usturoi pu i într-o pânz i purta i la gât sunt un remediu infailibil pentru ocrotirea copiilor de deochi.). înainte de a merge singure cu oile la munte. dar i pentru ap rarea de "f c turi de dragoste".odoleanul./ Leu teanul de n-ar fi. . p tratul .iarba crea . Figuri geometrice magice sunt: cercul. alc tuind o triad invincibil . iar pe de alt parte. ca în cazul Descântecului de fapt din satul Baba.iarba neagr sau sâni oara (Sanicula europaea): era folosit pentru protec ia femeilor de blesteme (pentru a nu le seca sau a nu se otr vi laptele tinerelor mame. . crucea. aduce norocul i bel ugul în cas . Aceste ierburi se puneau într-o mâncare special care li se d dea tinerelor fete pentru ocrotire. . Crucea este o alt figur primordial folosit în descântece chiar înainte de apari ia 18 . precum i cei ai pasiunii necontrolate. pentru a nu. hexagonul. a caselor ori a animalelor: teiul înflorit. prin folosirea unor figuri geometrice . Multe descântece trimit la o geometrie ocult . cimi irul.era un remediu folosit pentru protec ia fetelor de m ritat împotriva zbur torilor./ Am avea i noi o via . Astfel erau: . se pot întâlni convalescen i.vâscul: pe de o parte. fie desenate la propriu cu cu itul în p mânt.a. dar i de r celi i de viermi intestinali.o tradi ie veche de milenii. Solomonarii de odinioar spuneau c în nop ile întunecate puteau auzi zmeii mergând prin ceruri i spunând: "De n-ar fi odolean i iarb crea . de a reduce iritarea i de a alunga demonii maniei. cunoscut sub denumirea de ment dulce (Mentha viridis): era un ingredient frecvent folosit al turi de odolean. O mul ime de alte plante se folosesc local pentru protec ia oamenilor. Fl c ii care mergeau singuri prin p dure aveau neap rat la ei o c p ân de usturoi pentru a-i feri de iele ori de Fata P durii. Se folosea împreun cu odoleanul i iarba crea ./ Atunci noi n-am mai pieri. mai cunoscut sub numele de valerian (Valeriana officinalis): r d cina de odolean purtat în general la brâu . sânzienele galbene. . în satele izolate de munte. din ara L pu ului.

Credin a descânt toarelor const . 1989 Revista Getica. Marian. Gândirea. nuiaua pe care a cântat cucul . Ed. exist credin a c reprezentarea simbolic a unei for e. care st la baza tuturor religiilor. Îns i fizica cuantic modern demonstreaz c materia nu este solid .ca i psihicul . într-un fel sau altul. Trata de istorie a religiilor. Ed. dar din care pornesc patru direc ii infinite. unite pentru totdeauna printr-un centru care devine centrul infinitului. element abstract sau energii. mai ales cel cu mâner de aram . Un obiect sau o ac iune dobândesc o valoare i devin în acela i timp reale numai pentru c particip . Credin a în supranatural constituie o parte component a animismului r spândit în întreaga lume. în esen în convingerea c Invizibilul exist . tiin i magie.cre tinismului: este locul în care se întâlnesc dou linii. Ed. 3-4. i anume ca For Cosmic suprem . Ed. 1991 Victor Kernbach. la o realitate care le transcende. vol. nr. Vestala-Saeculum I. 1992 Serena Roney-Dougal.O..a. Istoria culturii i civiliza iei. i ele parte din instrumentarul necesar descântecelor. Elit. Cu itul. ca i nuiaua de alun sau de salcie. 1992 19 . Fl. Descântece poporane române.3. ca i în alte practici magice. formeaz un canal între incon tientul persoanei i for a din spatele simbolului. Bucure ti. cle tele. Obiectul apare ca un receptacul al unei for e exterioare care îl diferen iaz de mediul s u obi nuit i îi confer sens i valoare. m tura . c aceste dou forme interac ioneaz i c nimic nu exist în realitate a a cum pare s fie. Bucure ti. prin intermediul c ruia pot fi atinse nivelurile profunde ale "incon tientului colectiv". ci reprezint . BIBLIOGRAFIE S.o form de energie. Ed. Ed. obiectele lumii exterioare nu au valoare intrinsec autonom în descântece. Lumânarea de la botez este bun în unele descântece "de tomnit vaci". 1996 Ovidiu Drimba. În descântece. Coresi. niciodat desp r ite. Asemenea actelor umane propriu-zise. precum i c stârnirea imagina iei ajut persoana s intre în contact cu acestea. Bucure ti.fac. Humanitas. c rbunele. Simbolismul poate fi asimilat cu un limbaj al subcon tientului. Dic ionar de mitologie general . tiin ific i Enciclopedic . 2000 Mircea Eliade. acea lume real aflat dincolo de posibilitatea percep iei senzoriale.

20 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful