Perspective americane si europene este rezultatul unei conferinte organizate la
Universitatea de la Washington in 1993. Scopul acestui proiect de natura interdisciplinara a fost de a analiza efectele dispozitiilor Tratatului de la Maastricht in ceea ce priveste dezvoltarea interna a Comunitatii Europene si a relatiilor externe dintre Comunitate si Statele Unite sau Rusia. Analiza este cu atit mai interesanta cu cit ea combina doua perspective diferite: europeana si americana in incercarea de a intelege procesul integrarii europene si provocarile pe care Tratatul de la Maastricht le-a adus evolutiei constructiei comunitare.Astfel, potrivit coordonatorului acestei carti, Paul Michael Lützeler, Tratatul de la Maastricht a avut ca efect crearea unei Uniuni Europene care, desi nu este inca o uniune politica, este mai mult decit o constructie economica. In acest studiu introductiv, ne vom opri asupra citorva aspecte ale Tratatului de la Maastricht, prezentind intr-o prima faza etapele constructiei europene pina la data semnarii Tratatului, contextul istoric, factorii interni si externi care au dus la adoptarea lui (2), pentru a continua cu expunerea unora dintre noile dispozitii introduse in dreptul comunitar (3), dificultatilor de ratificare pe care le-a ridicat in statele-membre (4), principiile integrarii europene care se desprind din Tratat (5) si provocarile post-Maastricht (6). Pentru a intelege natura Tratatului de la Maastricht ar trebui sa facem mai intii referire la dreptul comunitar in ansamblu si la caracteristicile sale . Dreptul comunitar este lacunar, incomplet si evolutiv. Tratatele fondatoare, tratate cadru, nu au inclus de la inceput toate procedurile si mijloacele necesare integrarii europene. A revenit statelor-membre si institutiilor europene misiunea de a completa si dinamiza functionarea Uniunii. Primul pas in constructia europeana este crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), Tratat semnat la Paris pe 18 aprilie 1951, intrat in vigoare la 25 iulie 1952, prin care se urmarea realizarea unei integrari europene sectoria-le. In 1957 a fost semnat Tratatul care instituie Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA). Obiectivul Tratatului CEE era realizarea unei , crearea unei piete comune, in care marfurile sa circule liber si cu un tarif vamal comun. Libera circulatie a marfurilor este completata de libera circulatie a persoanelor, a serviciilor si a capitalului. Un alt aspect care merita subliniat este ca acest Tratat enunta primele politici sectoriale comune: politica agricola, a transporturilor, politica comerciala. Fiecare din cele trei Comunitati avea propriile institutii, insa, prin Tratatul de la Bruxelles din 8 aprilie 1965, cele trei executive fuzioneaza. Cele trei Consilii de Ministri, cele doua Comisii, Inalta Autoritate CECO sint inlocuite de un singur Consiliu si de o singura Comisie . Este vorba, dupa cum spuneam, despre o fuziune institutionala, doarece cele trei Tratate ramin distincte. Poate ca ar mai trebui mentionat compromisul de la Luxemburg, in urma caruia, in ianuarie 1966, s-a decis ca intre statele- membre deciziile sa fie luate prin unanimitate in domeniile care ating interese fundamentale ale statelor-membre.