Mijloace Modaliti I Instrumente de Plat

Cuprins
1. Rolul Băncii Naţionale a României în sistemul bancar ................................... 3
2. Sistemul bancar al României .............................................................................. 36
3. Instrumente de plată utilizate în sistemul bancar ....................................... 62
4. Instrumente de plată şi de credit .................................................................... 85
5. Servicii bancare electronice .............................................................................. 99
6. Mijloace de plată utilizate în comerţul internaţional .................................. 125
7. Acreditivul documentar ...................................................................................... 135
8. Garanţia bancară ................................................................................................... 159
9. Managementul riscului bancar ........................................................................... 171
10. Prudenţa bancară ................................................................................................ 193
Bibliografie ................................................................................................................. 239

ROLUL B{NCII
NA|IONALE
A ROM~NIEI
}N SISTEMUL BANCAR
Banca Na\ional[ a Rom`niei,
Str.Lipscani nr. 25, Bucure=ti
web site: www.bnro.ro
1.1 Istoria sistemului bancar rom`nesc - scurt[ prezentare

1.2 Sistemul bancar ]n Rom`nia dup[ 1989
1.3 Banca Na\ional[ a Rom`niei =i rolul acesteia ]n sistemul
bancar
1.4 Supravegherea =i controlul B[ncii Na\ionale a Rom`niei
1.5 Bilan\ul contabil al B[ncii Na\ionale a Rom`niei
3
1.1 Istoria sistemului bancar rom`nesc – scurt[ prezentare
Prima banc[ comercial[ modern[ s-a ]nfiin\at ]n Principatele Rom`ne ]n

anul 1865 =i a func\ionat sub numele de Banca Rom`niei. Banca era
organizat[ ca societate comercial[ pe ac\iuni cu un capital social subscris
]n valoare de 25.000.000 franci francezi. Banca Rom`niei a fost ]nfiin\at[,
ini\ial, ca banc[ comercial[ =i banc[ de emisiune de c[tre investitorii englezi
=i francezi care conduceau Banque Imperial Ottomane. Dup[ 4 ani, guvernul
rom`n a revocat monopolul de emisiune al B[ncii Rom`niei, ]n acest fel,
institu\ia continu`nd s[ func\ioneze ca banc[ comercial[ privat[ p`n[ la
lichidarea acesteia de c[tre regimul comunist ]n anul 1948.
Procesul ]nfiin\[rii unui sistem bancar de tip modern a avut loc ]nainte de
jum[tatea celui de-al XIX lea secol =i a fost un proces lent p`n[ la
]nfiin\area B[ncii Na\ionale a Rom`niei la data de 17 aprilie 1880. }n
perioada
1866-1880, au fost ]nfiin\ate trei institu\ii de credit: Banca Creditul Rural
(1873), Banca Creditul Urban (1874) =i Banca Comercial[ Marmorosch
Blank&Co (1874).
Banca Na\ional[ a Rom`niei a fost ]nfiin\at[ la ini\iativa Partidului Liberal

pentru a acorda credite a c[ror cerere era mare pe pia\[ dup[ r[zboiul de
independen\[ (1877), precum =i pentru a asigura stabilitatea financiar[ a
\[rii. Banca Na\ional[ a Rom`niei a avut ca atribu\iune nu numai pe aceea
de fina\ator al statului =i emisiune b[neasc[, dar =i pe aceea de a ]ndeplini
func\iunile unei b[nci comerciale. }n conformitate cu prevederile legii care
a guvernat ]nfiin\area sa, noua institu\ie bancar[ era o societate pe ac\iuni,
cu capital apar\in`nd Guvernului Rom`niei - aproximativ o treime din
capitalul total - restul apar\in`nd ac\ionarilor.
}n anul 1901, Banca Na\ional[ a Rom`niei a devenit o institu\ie privat[. Sub
controlul Partidului Liberal, Banca Na\ional[ a Rom`niei a jucat un rol
important ]n ]nfiin\area sistemului bancar rom`nesc de tip modern =i a
contribuit la ]nt[rirea pozi\iei economice a burgheziei rom`ne.
Progresul economic care a ]nso\it consolidarea statului rom`n =i ajutorul

acordat de c[tre Banca Na\ional[ a Rom`niei au accelerat procesul de
]nfiin\are al b[ncilor comerciale private. Num[rul b[ncilor comerciale a
crescut de la 3 ]n anul 1880 la 215 ]n anul 1914. Dac[ ]nfiin\area B[ncii
Na\ionale a Rom`niei =i a institu\iilor de credit pe termen lung a fost
realizat[ numai cu capital autohton, ]n schimb, capitalul str[in a fost
substan\ial implicat ]n crearea noilor b[nci comerciale private. Astfel, ]n
anul 1914, institu\iile bancare germane, austriece, franceze, belgiene =i
4
engleze de\ineau 40 de procente din capitalul b[ncilor comerciale
rom`ne=ti.
}n ajunul primului r[zboi mondial, industria bancar[ rom`neasc[ se
caracteriza printr-un nivel ridicat de concentrare, fiind dominat[ de 9 b[nci
comerciale conduc[toare, numite “b[nci mari rom`ne=ti”. }n anul 1913,
aceste b[nci de\ineau 70 de procente din totalul resurselor b[ncilor
comerciale, ]n timp ce 188 de b[nci mici =i mijlocii de\ineau restul din
totalul resurselor. Lu`nd ]n considerare originea capitalului, componen\a
grupului de “b[nci mari rom`ne=ti” era urm[toarea: 4 b[nci cu capital
na\ional (Banca Agricol[, Banca Comer\ului de la Craiova, Banca Rom`n[
de Scont, Banca Rom`neasc[), 4 b[nci cu capital str[in (Banca General[
Rom`n[, Banca de Credit Rom`nesc, Banca Comercial[ Rom`n[, Banca
Rom`niei), =i o banc[ cu capital str[in =i autohton (Banca Marmorosch
Blank &Co).
Dup[ primul r[zboi mondial, ca urmare a politicilor na\ionale promovate de

c[tre guvernele liberale, ponderea capitalului str[in ]n sistemul bancar a
sc[zut. }n ciuda acestei tendin\e ]nregistrate de capital, b[ncile cu capital
str[in =i-au men\inut pozi\ii importante ]n sistemul bancar =i au putut s[-=i
identifice mai bine profitul investi\iilor dec`t competitorii lor rom`ni.
}n perioada 1931-1932, sectorul bancar a resim\it repercursiunile crizei

economice datorit[ rela\iilor str`nse avute cu sectorul industrial.
Supravegherea bancar[ era aproape inexistent[. Toate acestea au contribuit
la colapsul unor b[nci mari.
}n vederea ]nt[ririi sistemului bancar, Parlamentul Rom`niei a aprobat la

data de 8 mai 1934 “Legea privind organizarea =i reglementarea comer\ului
bancar”. }n baza acestei legi, Banca Na\ional[ a Rom`niei a fost implicat[
]n elaborarea unor proiecte de m[suri care au avut ca scop restructurarea
sistemului bancar prin lichidarea unor institu\ii de credit neviabile =i
fuziunea institu\iilor sl[bite de criza economic[. }n consecin\[, num[rul
b[ncilor a sc[zut de la 893 ]n anul 1933, la 523 ]n anul 1937 =i la 246 ]n
anul 1944.
Dup[ anul 1934, interven\ia statului ]n reglementarea sectorului bancar a

impus b[ncilor str[ine de pe teritoriul Rom`niei s[ se supun[ noilor cerin\e
=i s[ aplice politica de interes general a Rom`niei.
La scurt timp dup[ preluarea puterii de stat de c[tre comuni=ti, prin Decretul
Lege nr. 197/1948, toate b[ncile rom`ne=ti =i str[ine au fost lichidate, cu
5
excep\ia B[ncii Na\ionale a Rom`niei, Companiei Na\ionale a Creditului
Industrial =i a Casei de Economii =i Consemna\iuni, iar Legea bancar[
din anul 1934 a fost abrogat[. B[ncile care nu au fost lichidate =i-au
continuat activitatea ]n baza prevederilor Codului Comercial =i a legilor lor
specifice.
}n anii care au urmat, sistemul bancar rom`nensc a fost organizat ca un

sistem bancar centralizat cu monopol de stat, sistem caracteristic unei
economii centralizate. Trebuie men\ionat c[, ]n anii 70, ]ntr-o perioad[ de
liberalizare economic[, ]n Rom`nia, s-a permis deschiderea sucursalelor a
dou[ b[nci str[ine: Manufacturers Hanover Trust =i Societe Generale.
1.2 Sistemul bancar ]n Rom`nia dup[ 1989
Procesul restructur[rii sistemului bancar din Rom`nia a ]nceput la data de

1 decembrie 1990, o dat[ cu desprinderea activit[\ii comerciale desf[=urate
p`n[ atunci de Banca Na\ional[ a Rom`niei, activitate preluat[ de Banca
Comercial[ Rom`n[, iar B[ncii Na\ionale a Rom`niei r[m`n`ndu-i numai
atribu\iile unei b[nci centrale.
Stabilirea cadrului juridic, prin aprobarea de c[tre Parlament a celor dou[

legi bancare, respectiv Legea nr. 33 privind activitatea bancar[ =i Legea
nr. 34 privind Statutul B[ncii Na\ionale a Rom`niei, ambele intrate ]n
vigoare la data de 3 mai 1991, a reprezentat pentru economia rom`neasc[
]nceputul organiz[rii sistemului bancar pe principiile economiei de pia\[.
}n baza noului cadru legislativ, sistemul bancar a fost organizat pe dou[

nivele:
la v`rf, Banca Na\ional[ a Rom`niei, ca banca central[ a statului
rom`n, organ unic de emisiune;
la baz[, societ[\ile comerciale bancare.
Noul cadru juridic a încurajat dezvoltarea b[ncilor cu capital privat =i a

permis intrarea liber[ pe pia\a bancar[ autohton[ a institu\iilor financiare
str[ine. B[ncile au fost autorizate s[ opereze în calitate de b[nci comerciale
de tip universal, putând efectua o gam[ larg[ de opera\iuni bancare pe întreg
teritoriul \[rii în condi\iile respect[rii normelor pruden\iale emise de banca
central[, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancar[.
6
Structura =i func\iile sistemului bancar ]n timpul regimului comunist au fost
diferite. Astfel, Banca Na\ional[, agentul statului rom`n, ]ndeplinea, ]n
acela=i timp, at`t func\iile unei b[nci centrale, c`t =i pe acelea ale unei b[nci
comerciale. Existau trei b[nci specializate ]n diferite domenii de activitate:
Banca de Investi\ii care acorda credite pentru proiectele de investi\ii, Banca
pentru Agricultur[ =i Industrie Alimentar[ care acorda credite pentru
activitatea agricol[ =i Banca Rom`n[ de Comer\ Exterior care era
specializat[ ]n opera\iuni de comer\ exterior.
Singura institu\ie specializat[ ]n primirea economiilor popula\iei era Casa

de Economii =i Consemna\iuni. }n timpul fostului regim politic, nu existau
pie\e financiare, concuren\[ ]ntre b[nci, moneda na\ional[ nu era
convertibil[, iar rata dob`nzii juca numai un rol formal.
}n conformitate cu noile prevederi legale, fostele b[nci: Banca de Investi\ii

=i Banca pentru Agricultur[ =i Industrie Alimentar[ s-au reorganizat ]n
societ[\i comerciale pe ac\iuni devenind: Banca Rom`n[ pentru Dezvoltare
S.A. =i respectiv Banca Agricol[ S.A. }n paralel, au ap[rut b[nci noi, at`t cu
capital de stat (Banc Post SA), c`t =i cu capital privat (Mind Bank SA).
Adoptarea acestei formule a conferit B[ncii Na\ionale a Rom`niei

independen\a acesteia fa\[ de puterea executiv[, subordon`ndu-se
Parlamentului =i fiind ]mputernicit[ s[ stabileasc[ =i s[ conduc[ politica
monetar[, valutar[, de credit =i de pl[\i ]n cadrul politicilor economice =i
financiare ale statului ]n scopul p[str[rii stabilit[\ii monedei na\ionale,
av`nd =i calitatea de creditor de ultim[ instan\[ a b[ncilor pentru asigurarea
lichidit[\ilor sistemului bancar.
P`n[ la data de 31 decembrie 20011, Banca Na\ional[ a Rom`niei a

autorizat 33 b[nci, persoane juridice rom`ne, pentru a presta servicii
bancare ]n moneda na\ional[ (Leul) =i ]n valut[, =i 8 sucursale de b[nci
str[ine (vezi Anexa 1).
1
Banca Na\ional[ a Rom`niei – Raport anual 2001
7
Structura capitalului b[ncilor care func\ionau ]n Rom`nia la sf`r=itul anului
2001 era urm[toarea:
B[nci care func\ioneaz[ ]n Rom`nia, dup[ felul capitalului
Num[r 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
I. B[nci persoane
juridice române, 20 24 31 33 36 34 33 33
din care:
1.1. a) B[nci cu capital

integral sau
majoritar de stat, 7 7 7 7 7 4 4 3
din care:
- cu capital integral de 1 1 1 1 1 1 1 1
stat;
- cu capital majoritar de 6 6 6 6 6 3 3 2
stat.
1.2. b) B[nci private,

13 17 24 26 29 30 29 30
din care:
- cu capital majoritar 8 9 14 13 13 11 8 6
românesc;
- cu capital majoritar 5 8 10 13 16 19 21 24
str[in.
II. Sucursale ale

7 7 9 10 9 7 8 8
b[ncilor str[ine
Total (I+II) 27 31 40 43 45 41 41 41
Banca Na\ional[ a Rom`niei
8
La data de 31 martie 20032, structura sistemului bancar rom`nesc se
prezenta, dup[ cum urmeaz[:
Procent din totalul

B[nci Număr
activelor; net
Bănci comerciale, 30 92,5
din care:
Bănci cu capital 3 41,2
majoritar de stat
Bănci private, 27 51,3

din care:
- cu capital majoritar 4 3,2

str[in
- cu capital majoritar 23 47,1
autohton
Sucursale ale 8 7,5
băncilor străine
Total sistem bancar 38 100
Ca urmare a evolu\iei sistemului bancar din Rom`nia, s-a sim\it nevoia

alinierii acestuia la principiile economiei de pia\[ =i la modificarea fostelor
legi bancare ]n conformitate cu aceste principii. Noile acte normative3
bancare care au ap[rut sunt:
Legea nr. 58/1998 – Legea bancar[4, prin care a fost abrogat[ Legea
nr. 33/1991;
Legea nr. 101/1998 privind Statutul B[ncii Na\ionale a Rom`niei5, prin
care a fost abrogat[ Legea nr. 34/1991;
Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului b[ncilor6.
2
web-site: www.bnro.ro - Rom`nia – Sistemul bancar – prezent =i viitor – iunie 2003.
3
vezi Anexa 2
4
modificat[ prin Ordonan\a de urgen\[ nr. 24/1999, Ordonan\a de urgen\[ nr. 56/2000
pentru completarea art. 41 din Legea nr.58/1998 =i Ordonan\a de urgen\[ nr. 137/2001
pentru modificarea =i completarea Legii nr. 58/1998
5
completat[ =i modificat[ de Legea nr. 156/1999, Ordonan\a de urgen\[ nr. 273/2000 =i de
Ordonan\a de urgen\[ a Guvernului nr. 136/2001
6
modificat[ =i completat[ cu Ordonan\a de urgen\[ nr. 186/1999 =i de Ordonan\a de
urgen\[ nr. 138/2001
9
Aceste legi bancare au reprezentat =i reprezint[ acte normative de tip
modern, at`t prin caracterul sistematic pe care l-au abordat, c`t =i prin
con\inutul material al reglement[rii, care au apropiat =i mai mult cadrul
juridic bancar din Rom`nia de cadrul juridic modern existent ]n \[rile
dezvoltate cu economie de pia\[.
}n condi\iile schimb[rilor profunde intervenite dup[ Revolu\ie, se impunea

introducerea unui nou sistem unic de contabilitate la societ[\ile bancare,
care s[ asigure posibilitatea reflect[rii ]n contabilitate a opera\iunilor
economico-financiare specifice economiei de pia\[, ]n concordan\[ cu
legisla\ia \[rii noastre ]n vigoare la acea perioad[, precum =i cu prevederile
Directivelor Comunit[\ii Europene. Aceasta s-a realizat prin elaborarea
Planului de conturi pentru societ[\ile bancare =i normele metodologice de
utilizare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul
finan\elor, =i al guvernatorului B[ncii Na\ionale a Rom`niei
nr.1418/344/1997 (obligatorii pentru toate b[ncile, ]ncep`nd cu data de 1
ianuarie 1998), precum =i a Modelelor situa\iilor financiar-contabile pentru
b[nci =i a normelor metodologice privind ]ntocmirea =i utilizarea acestora,
aprobate prin Ordinul ministrului finan\elor =i al guvernatorului B[ncii
Na\ionale a Rom`niei nr.1524/362/1998 (obligatorii pentru toate b[ncile,
]ncep`nd cu situa\iile financiar-contabile pe semestrul I al anului 1998).
O dat[ cu semnarea de c[tre Rom`nia a Acordului de aderare la Uniunea

European[, unul din obiectivele prioritare ale B[ncii Na\ionale a Rom`niei
a fost preluarea acquis-ului comunitar7 ]n reglement[rile ei, obiectiv
cuprins ]n strategia dezvolt[rii pe termen mediu a sistemului bancar, parte
integrant[ a Strategiei Na\ionale de Dezvoltare Economic[ a Rom`niei pe
Termen Mediu.
7
un set de reglement[ri =i principii care trebuie men\inute =i dezvoltate. Termenul acquis
communautaire provine de la fran\uzescul acquis care desemneaz[ totalitatea
reglement[rilor comunitare, a drepturilor =i principiilor care deriv[ din acestea. Aplicat
Comunit[\ii, asta ]nseamn[ “patrimoniul legislativ” al Comunit[\ii, const`nd ]n: tratatele
de baz[ =i instrumentele interna\ionale ale Comunit[\ii, legisla\ia care deriv[ din acestea,
decizii juridice =i decizii cvasijuridice ale institu\iilor comunitare =i instrumente care nu
sunt obligatorii, adic[ opinii =i recomand[ri, precum =i rezolu\ii adoptate de institu\ii ca
Parlamentul European =i Consiliul de Mini=tri
10
Obiectivele generale8 stabilite de strategie se refer[, ]n principal, la:
1. Crearea unui sector format din b[nci puternice, capabile s[ asigure o

intermediere financiar[ pe criterii de eficien\[ =i rentabilitate.
Realizarea acestui obiectiv presupune luarea de m[suri corespunz[toare,
orientate spre:
redimensionarea sectorului bancar;
]mbun[t[\irea procedurilor de solu\ionare a situa\iei b[ncilor
insolvabile;
]nt[rirea activit[\ii de supraveghere pruden\ial[;
finalizarea procesului de privatizare a b[ncilor cu capital de stat;
aducerea cooperativelor de credit sub reglementarea =i
supravegherea B[ncii Na\ionale a Rom`niei;
c`=tigarea ]ncrederii publicului ]n sistemul bancar =i, implicit,
]ncurajarea economisirii prin cre=terea rolului Fondului de
garantare a depozitelor ]n sistemul bancar;
]nt[rirea cooper[rii cu alte autorit[\i de supraveghere na\ionale
=i str[ine.
2. Diversificarea =i cre=terea calit[\ii serviciilor financiar-bancare.

Acest obiectiv urm[re=te, ]n principal:
♦ integrarea serviciilor bancare cu cele furnizate de operatorii de
pia\ă financiar[;
♦ crearea condi\iilor pentru dezvoltarea unor produse =i servicii ]n
concordan\[ cu cerin\ele pie\ei =i pentru implementarea de
produse =i servicii moderne de tipul instrumentelor hibride de
finan\are, instrumentelor financiare derivate, serviciilor de tipul
“e-banking”.
3. Cre=terea competitivit[\ii sistemului bancar.

}n acest sens, se va urm[ri:
• dezvoltarea pie\elor pe care opereaz[ b[ncile (monetar[,
valutar[, de capital);
• cre=terea autonomiei B[ncii Centrale a Rom`niei ]n calitate de
autoritate de reglementare =i supraveghere;
8
Hot[r`rea nr. 455 din 9 mai 2001 privind aprobarea Planului de ac\iune al Programului de
guvernare pe perioada 2001 – 2004, publicat ]n Monitorul Oficial, Partea I nr. 267 din
23 mai 2001.
11
• eliminarea oric[ror tratamente discriminatorii existente ]n cadrul
sectorului bancar.
Ca urmare a procesului gradual de armonizare a legisla\iei bancare
rom`ne=ti cu prevederile Directivei Parlamentului European =i Consiliului
Uniunii Europene nr. 2000/12/CE privind accesul la activitate =i exercitarea
profesiunii de c[tre institu\iile de credit, modificat[ prin Directiva
Parlamentului European =i Consiliul Uniunii Europene nr. 2000/28/CE =i
av`ndu-se ]n vedere principiile emise de Comitetul de supraveghere
bancar[ de la Basel privind supravegherea bancar[, s-a sim\it nevoia
modific[rii cadrului legal existent, dup[ cum urmeaz[:
Legea nr. 58/1998 a fost par\ial armonizat[ cu prevederile Directivei nr.

2000/12/CE ]n sensul modific[rii sferei de cuprindere =i ]mbun[t[\irii
condi\iilor pentru ac\ionarii semnificativi, asigur[rii informa\iilor legate de
activitatea, reputa\ia =i integritatea moral[ a persoanelor care inten\ioneaz[
s[ devin[ ac\ionari semnificativi, inclusiv provenien\ei fondurilor destinate
ob\inerii participa\iei =i dac[ acestea corespund cerin\elor legale, realiz[rii
unei gestiuni prudente =i s[n[toase a sistemului bancar, care s[ permit[
supravegherea eficient[ de c[tre banca central[. Aceste ]mbun[t[\iri au avut
la baz[ Ordonan\a de urgen\[ nr. 137/2001 de modificare a Legii bancare.
De asemenea, prin Ordonan\a de urgen\[ nr. 56/2000, s-au introdus noi

prevederi legate de capitalul de dotare al sucursalelor din Rom`nia ale
b[ncilor str[ine.
}n baza prevederilor Legii nr. 58/1998, au fost incluse ]n supravegherea

b[ncii centrale =i organiza\iile cooperatiste de credit, sens ]n care Guvernul
Rom`niei a emis Ordonan\a de urgen\[ nr. 97/2000 privind organiza\iile
cooperatiste de credit9 care reglementeaz[ autorizarea =i supravegherea
acestora. Cadrul legal instituit ]n anul 2000, completat =i modificat ]n anul
2002, a asigurat impunerea unor standarde =i exigen\e aliniate la prevederile
comunitare ]n domeniu. }n perioada men\ionat[, au fost puse bazele cadrului
de reglementare adaptat la specificul acestor institu\ii de credit, prin
emiterea de c[tre Banca Na\ional[ a Rom`niei a reglement[rilor pruden\iale
privind:
◙ autorizarea organiza\iilor cooperatiste de credit;
9
modificat[ =i completat[ de Ordonan\a de urgen\[ nr. 272/2000
12
◙ nivelul capitalului minim al organiza\iilor cooperatiste de credit
=i ale capitalului minim agregat al re\elelor cooperatiste de
credit;
◙ metodologia de calcul =i raportare a fondurilor proprii.
Banca Na\ional[ a Rom`niei a continuat s[ fie preocupat[ de

armonizarea reglement[rilor =i practicilor ]n domeniul supravegherii
bancare la principiile de baz[ stabilite de Comitetul de supraveghere
bancar[ de la Basel, dintre care exemplific[m:
prin modific[rile =i complet[rile la Legea nr. 58/1998, s-au stipulat

m[suri ca Banca Na\ional[ a Rom`niei s[ dispun[ de puteri sporite ]n
activitatea de autorizare =i supraveghere a achizi\ion[rii/transfer[rii
drepturilor de proprietate asupra capitalului b[ncilor inclusiv a unor
astfel de opera\iuni realizate de grupuri de persoane cu scopul de a
evita atingerea pragului de autorizare pentru participa\iile
semnificative (5%) =i s[ fie abilitat[ s[ stabileasc[ prin reglement[ri
criterii de eligibilitate mai stricte pentru ac\ionari =i conduc[tori.
amendarea legisla\iei privind falimentul b[ncilor pentru crearea unui
mecanism mai eficient de eliminare a b[ncilor insolvabile din sistem =i
men\inerea ]ncrederii publice ]n acesta (OUG nr. 138/2001). Prin
aceast[ amendare, s-a urm[rit concomitent =i armonizarea
prevederilor existente cu legisla\ia Uniunii Europene, ]n sensul
prelu[rii par\iale a unor prevederi din Directiva 2001/24/CE a
Parlamentului European =i a Consiliului din 4 aprilie 2001 =i
reglementarea cadrului legal privind falimentul organiza\iilor
cooperatiste de credit ]n conformitate cu art. 242 din Ordonan\a de
Urgen\[ nr. 97/2000.
modificarea legisla\iei privind Fondul de garantare a depozitelor ]n
sistemul bancar ]n sensul cre=terii rolului acestui fond ]n procesul
elimin[rii b[ncilor insolvabile din sistem. Prin acest[ modificare
legislativ[, s-a urm[rit includerea ]n schema de garantare a
depozitelor =i a organiza\iilor cooperatiste de credit, ]n baza
prevederilor OUG nr. 97/2000, modificat[.
elaborarea de c[tre Banca Na\ional[ a Rom`niei a Normelor

nr. 3/2002 privind standardele de cunoa=tere a clientelei, prin care
13
s-a urm[rit promovarea standardelor etice =i profesionale ]n domeniul
bancar ]n conformitate cu principiul „cunoa=te-\i clientul”.
1.3 Banca Na\ional[ a Rom`niei =i rolul acesteia ]n sistemul bancar
}n general, o banc[ central[ func\ioneaz[ ca o institu\ie de stat ]n vederea

stabilirii =i coordon[rii politicii monetare =i de credit a unei economii.
Aceasta are, de asemenea, un rol important ]n men\inerea stabilit[\ii
monedei na\ionale.
Cele mai importante func\ii10 ale unei b[nci centrale pot fi urm[toarele:
stabilirea =i implementarea politicii monetare =i de credit;
emisiunea monetar[;
administrarea rezervelor valutare;
supravegherea institu\iilor bancare =i financiare;
banc[ a b[ncilor;
împrumut[tor de ultim[ instan\[;
func\ionarea ca agent al statului =i, ]n aceast[ calitate, p[strarea
eviden\ei contului Trezoreriei statului.
Av`nd ]n vedere viitoarea aderare a Rom`niei la Uniunea European[,

precum =i necesitatea transpunerii legisla\iei na\ionale bancare la acquis-ul
comunitar, Banca Na\ional[ a Rom`niei are o leg[tur[ permanent[ cu
Sistemul European de B[nci Centrale11 (SEBC) =i cu Banca Central[
European[ (BCE) care =i-a ]nceput activitatea la data de 1 ianuarie 1999.
SEBC este organizat ca o banc[ central[ similar[ cu cele din statele federale
(Bundesbank =i Fed) constituit[ prin transferul voluntar al suveranit[\ii
monetare de la nivel na\ional la nivel suprana\ional.
Obiectivul primordial al SEBC este definit de art. 2 din Statut ca fiind
“men\inerea stabilit[\ii pre\ului” =i, ]n acela=i timp, sprijinirea politicilor
generale economice ale comunit[\ii pentru a contribui la realizarea acestora.
10
uneori aceste responsabilit[\i sunt ]mp[r\ite ]mpreun[ cu alte organe guvernamentale
11
creat formal la data de 1 iunie 1998 =i la care particip[ 15 b[nci centrale na\ionale
14
Sarcinile de baz[ ale SEBC sunt definite12, astfel:
stabilirea =i conducerea unei politici monetare corelate a grupului de
state membre ale Uniunii Europene ]n conformitate cu gradul de
integrare regional[ diferit al acestora fie ca o politic[ monetar[ unic[, fie
armonizat[ pentru a preg[ti o unificare ]n viitor;
conducerea opera\iilor cu valute (altele dec`t euro), precum =i p[strarea
=i administrarea rezervei valutare oficiale a statelor membre;
promovarea func\ion[rii fluente a sistemelor de pl[\i;
contribu\ia la conducerea fluent[ a politicilor duse de autorit[\ile
competente ]n domeniul supravegherii pruden\iale a institu\iilor de
credit ]n domeniul stabilit[\ii sistemelor financiare.
}n afara obiectivului primordial, de natura politicii monetare, SBCE, ca

orice banc[ central[, p[streaz[ un num[r de func\ii specifice din
“portofoliul” clasic, =i anume:
a) emisiunea de bancnote =i monede denominate ]n euro;

b) func\ionarea stabil[ =i eficient[ a sistemelor de pl[\i;
c) administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre =i alte
opera\iuni valutare;
d) contribu\ia la supravegherea bancar[ pruden\ial[ =i reprezentarea
extern[.
Tranzi\ia Rom`niei spre o economie de pia\[, precum =i necesitatea ader[rii

Rom`niei la Uniunea European[ au avut o influen\[ puternic[ asupra
organiz[rii, func\iilor =i rolului B[ncii Na\ionale a Rom`niei ca banc[
central[.
Banca Na\ional[ a Rom`niei este singura institu\ie autorizat[ pentru a

emite bancnote =i monede pe teritoriul \[rii.
}n baza noii sale legi13 =i pentru a aduce la ]ndeplinire obiectivul

fundamental al s[u acela de asigurare a stabilit[\ii monedei na\ionale
pentru a contribui la stabilitatea pre\urilor, Banca Na\ional[ a
Rom`niei elaboreaz[, aplic[ =i r[spunde de politica monetar[, valutar[,
de credit =i de pl[\i, precum =i de autorizarea =i supravegherea pruden\ial[
12
]n conformitate cu art. 105.2 din Tratat =i art. 3 din Statut
13
Legea nr.101/1998 privind Statutul B[ncii Na\ionale a Rom`niei, publicat[ ]n Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 203/ iunie 1998
15
bancar[, ]n cadrul politicii generale a statului urm[rind func\ionarea
normal[ a sistemului bancar =i participarea la promovarea unui sistem
financiar specific economiei de pia\[.
Pentru realizarea politicii monetare, Banca Na\ional[ a Rom`niei utilizeaz[

proceduri =i instrumente specifice pentru opera\iuni de pia\[ monetar[
(scontarea, dob`ndirea, luarea ]n gaj sau vinderea crean\elor, titlurilor
sau altor valori asupra statului, b[ncilor, precum =i atragerea depozitelor
de la b[nci), de creditare a b[ncilor =i de control al lichidit[\ii, inclusiv prin
rezerve minime obligatorii, pe care le stabile=te prin regulamente proprii.
Banca Na\ional[ a Rom`niei poate acorda credite ]n condi\ii de rambursare,
garantare =i dob`nd[, dar aceasta nu crediteaz[ pe descoperit de cont.
}n cadrul politicii sale monetare, valutare, de credit =i pl[\i, Banca Na\ional[

a Rom`niei poate acorda b[ncilor credite pe termene ce nu pot dep[=i
90 de zile, garantate cu:
• titluri de stat provenite din emisiuni publice cu scaden\e de plat[ ]n

termen de maximum un an de la data constituirii garan\iei prin
remiterea lor ]n portofoliul B[ncii Na\ionale a Rom`niei;
• cambii =i bilete la ordin trase sau subscrise pentru plata unor presta\ii
comerciale, industriale sau agricole de c[tre persoane juridice eligibile;
• warrante sau recipise de depozit emise cu privire la bunuri fungibile sau
alte bunuri valabil asigurate contra riscurilor de pierdere, distrugere sau
deteriorare;
• depozite constituite la Banca Na\ional[ a Rom`niei sau la alte persoane
juridice agreate de aceasta, const`nd din orice active pe care Banca
Na\ional[ a Rom`niei le poate vinde, cump[ra sau tranzac\iona.
Banca Na\ional[ a Rom`niei stabile=te =i face publice condi\iile de

creditare, nivelul minim al ratei dob`nzii la creditele care se acord[
b[ncilor, precum =i criteriile care trebuie ]ndeplinite de b[nci pentru a
putea solicita credite.
Banca Na\ional[ a Rom`niei elaboreaz[ =i aplic[ politica privind cursul

de schimb, stabile=te =i urm[re=te aplicarea regimului valutar pe
teritoriul Rom`niei.
16
Administr`nd regimul valutar, Banca Na\ional[ a Rom`niei r[spunde de:
• emiterea reglement[rilor cu privire la opera\iunile cu active externe =i
aur, ]n vederea protej[rii monedei na\ionale;
• elaborarea balan\ei de pl[\i =i a altor lucr[ri privind pozi\ia
investi\ional[ interna\ional[ a \[rii;
• stabilirea cursurilor de schimb pentru opera\iuni proprii pe pia\a
valutar[, calcularea =i publicarea cursurilor medii pentru eviden\a
statistic[;
• autorizarea =i retragerea autoriza\iei, precum =i supravegherea
persoanelor juridice care au ob\inut autoriza\ia de a efectua tranzac\ii
valutare;
• stabilirea de plafoane =i alte limite pentru de\inerea de active externe =i
opera\iuni cu aur =i active externe pentru persoane juridice =i fizice;
• p[strarea =i administrarea rezervelor interna\ionale ale statului.
Banca Na\ional[ a Rom`niei stabile=te =i men\ine rezervele

interna\ionale. Aceste rezerve se compun din urm[toarele elemente:
• aur de\inut ]n tezaur ]n \ar[ sau depozitat ]n str[in[tate;

• active externe sub form[ de bancnote =i monede sau disponibil ]n
conturi la b[nci sau alte institu\ii financiare ]n str[in[tate, exprimate ]n
acele monede =i de\inute ]n acele \[ri pe care le stabile=te Banca
Na\ional[ a Rom`niei;
• orice alte active de rezerv[ recunoscute pe plan interna\ional, inclusiv
dreptul de a efectua cump[r[ri de la Fondul Monetar Interna\ional ]n
cadrul tran=ei de rezerv[, precum =i de\inerile de drepturi speciale de
tragere;
• cambii, cecuri, bilete la ordin, precum =i obliga\iuni =i alte valori
mobiliare, negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice
nerezidente, clasificate ]n primele categorii de c[tre agen\iile de
apreciere a riscurilor;
• bonuri de tezaur, obliga\iuni =i alte titluri de stat emise sau garantate de
guverne str[ine sau de institu\ii financiare interguvernamentale,
negociabile sau nu, exprimate =i pl[tibile ]n valut[ ]n locuri acceptabile
pentru Banca Na\ional[ a Rom`niei.
17
Banca Na\ional[ a Rom`niei este unica institu\ie autorizat[ s[ emit[
]nsemne monetare sub form[ de bancnote =i monede, ca mijloace legale de
plat[ pe teritoriul Rom`niei.
Aceasta este singura ]n drept s[ stabileasc[ valoarea nominal[,
dimensiunile, greutatea, desenul =i alte caracteristici tehnice ale bancnotelor
=i monedelor metalice.
Banca Na\ional[ a Rom`niei este autorizat[ s[ efectueze, ]n baza

legisla\iei sale, urm[toarele opera\iuni:
• s[ cumpere, s[ v`nd[ =i s[ fac[ alte tranzac\ii cu lingouri;

• s[ cumpere, s[ vând[ =i s[ fac[ alte tranzac\ii cu valute;
• s[ cumpere, s[ vând[ =i s[ fac[ alte tranzac\ii cu bonuri de tezaur,
obliga\iuni =i alte titluri emise sau garantate de guverne str[ine sau de
organiza\ii financiare interguvernamentale;
• s[ cumpere, s[ vând[ =i s[ fac[ alte tranzac\ii cu valori mobiliare emise
sau garantate de b[nci centrale, de institu\ii financiare interna\ionale, de
societ[\i bancare =i nebancare;
• s[ deschid[ =i s[ men\in[ conturi la b[nci centrale =i autorit[\i
monetare, societ[\i bancare =i la institu\ii financiare interna\ionale;
• s[ deschid[ =i s[ \in[ conturi, precum =i s[ efectueze opera\iuni de
corespondent pentru institu\ii financiare interna\ionale, b[nci centrale =i
autorit[\i monetare, societ[\i financiare =i bancare, organiza\ii
financiare interguvernamentale din str[in[tate, precum =i pentru
guverne str[ine =i agen\iile lor.
Organizarea B[ncii Na\ionale a Rom`niei

Banca Na\ional[ a României este condus[ de un consiliu de administra\ie.
Conducerea executiv[ a B[ncii Na\ionale a României se exercit[ de c[tre
guvernator, prim-viceguvernator =i de doi viceguvernatori.
Consiliul de administra\ie al B[ncii Na\ionale a României este compus din
9 membri, astfel:
un pre=edinte, care este =i guvernator al B[ncii Na\ionale a
României;
un vicepre=edinte, care este =i prim-viceguvernator;
=apte membri, dintre care doi sunt =i viceguvernatori, iar ceilal\i
cinci membri nu sunt salaria\i ai B[ncii Na\ionale a României.
18
Consiliul de administra\ie al B[ncii Na\ionale a României decide, în
condi\iile legii:
politicile în domeniile monetar, valutar, de credit =i pl[\i, urm[rind
aducerea la îndeplinire a acestora;
m[surile în domeniul autoriz[rii =i supravegherii pruden\iale a
b[ncilor pe care le-a autorizat;
direc\iile principale în conducerea opera\iunilor =i r[spunderile ce
revin personalului B[ncii Na\ionale a României;
organizarea intern[, indemniza\iile, salariile =i alte drepturi b[ne=ti
ale personalului.
Comisia de cenzori este format[ din 5 membri.
Aceasta verific[ respectarea normelor legale privind evaluarea
patrimoniului B[ncii Na\ionale a României, întocmirea bilan\ului contabil =i
a contului de profit =i pierderi, în concordan\[ cu registrele, gaj, cau\iune
sau custodie, precum =i execu\ia bugetului de venituri =i cheltuieli.
Anual, comisia de cenzori întocme=te un raport asupra bilan\ului contabil =i
a contului de profit =i pierderi, precum =i asupra execu\iei bugetului de
venituri =i cheltuieli.
Capitalul B[ncii Na\ionale a României este de 100 miliarde lei =i apar\ine

în întregime statului. Majorarea capitalului se efectueaz[ prin utilizarea
par\ial[ a profitului net anual, pân[ la un nivel echivalent cu 5% din
pasivele monetare agregate din bilan\ul de la sfâr=itul fiec[rui exercitiu
financiar anual.
Capitalul de 100 miliarde lei se constituie prin preluarea capitalului
înregistrat la data de 31 decembrie 1997, de 5 miliarde lei, =i prin alocarea
sumei de 95 miliarde lei de la fondul de rezerv[ al B[ncii Na\ionale a
României.
Fondul de rezerv[ al B[ncii Na\ionale a României se constituie în limita

unei cote de 20% din profitul brut pân[ când acesta ajunge s[ fie egal cu
capitalul propriu, dup[ care cota respectiv[ se reduce la 10%, pân[ când
fondul de rezerv[ ajunge s[ fie egal cu dublul capitalului propriu =i, ulterior,
cota se stabile=te la 5%.
Structura organizatoric[ a B[ncii Na\ionale a Rom`niei s-a schimbat de la

an la an ]n conformitate cu condi\iile economiei de pia\[.
19
}n prezent, structura organizatoric[ a B[ncii Na\ionale a Rom`niei arat[ a=a
cum este ]n oganigrama14 acesteia.
1.4 Supravegherea =i controlul B[ncii Na\ionale a Rom`niei
Atunci c`nd b[ncile acord[ credite, ele trebuie s[ acorde mare aten\ie
solicitan\ilor acestora ]n sensul c[, ace=tia trebuie s[ aib[ credibilitate =i s[
fie solvabili pentru a fi ]n m[sur[ s[ ramburseze la scaden\[ creditele luate.
Din aceast[ cauz[, b[ncile trebuie s[ solicite persoanelor fizice =i juridice
care doresc credite s[ garanteze creditele respective, cu respectarea
condi\iilor stabilite prin normele proprii privind acordarea creditelor.
B[ncile trebuie s[ respecte, urm[toarele cerin\e de pruden\[ bancar[15,

la nivel individual sau consolidat, a=a cum au fost stabilite ele ]n
reglement[rile B[ncii Na\ionale a Rom`niei, f[r[ a fi limitative, care se
refer[ la:
solvabilitate;
lichiditate;
expunerea maxim[ fa\[ de un singur debitor =i expunerea maxim[

agregat[;
expunerea fa\[ de persoanele aflate ]n rela\ii speciale cu banca;
riscul valutar;
calitatea activelor, constituirea =i utilizarea provizioanelor de risc;
organizare =i control intern.
14
vezi adresa de web: www.bnro.ro
15
Ordonan\a de urgen\[ nr. 137/18 octombrie 2001 pentru modificarea =i completarea
Legii bancare nr. 58/1998, publicat[ ]n Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I,
nr. 671/24 octombrie 2001
20
Suma total[ a investi\iilor pe termen lung ale unei b[nci ]n titluri de valoare
emise de o societate comercial[ care nu este angrenat[ ]n una sau mai multe
tranzac\ii financiare nu trebuie s[ dep[=easc[:
• 20% din capitalul social al respectivelor societ[\i comerciale, =i
• 10% din fondurile proprii ale b[ncilor.
Suma total[ a investi\iilor pe termen lung ale unei b[nci, ]n titluri de valoare
emise de o societate comercial[ nu trebuie s[ dep[=easc[ 50% din fondurile
proprii ale b[ncii.
Suma total[ a investi\iilor b[ncii ]n titluri de valoare, realizate ]n numele =i

contul b[ncii nu trebuie s[ dep[=easc[ 100% din fondurile sale proprii, cu
excep\ia investi\iilor ]n titluri guvernamentale.
Orice entitate care inten\ioneaz[ s[ cumpere o participa\ie de cel pu\in 5%
din capitalul social al b[ncii trebuie s[ ob\in[ aprobarea prealabil[ a B[ncii
Na\ionale a Rom`niei.
• Banca Na\ional[ a Rom`niei supravegheaz[ opera\iunile

efectuate de b[nci, persoane juridice rom`ne =i de c[tre
sucursalele b[ncilor str[ine, pe baza raport[rilor de pruden\[
]ntocmite ]n conformitate cu legea =i reglement[rile B[ncii
Na\ionale a Rom`niei, precum =i prin verific[rile efectuate la
sediul b[ncii.
1.5 Bilan\ul contabil al B[ncii Na\ionale a Rom`niei
Bilan\ul contabil anual al B[ncii Na\ionale a Rom`niei a fost ]ntocmit

conform prevederilor din: Legea nr.101/1998 – privind Statutul B[ncii
Na\ionale a Rom`niei, Legea contabilit[\ii nr.82/1991, cu modific[rile =i
complet[rile ulterioare, Planul de conturi =i Normele Metodologice de
utilizare a conturilor contabile pentru Banca Na\ional[ a Rom`niei =i
Preciz[rile Ministerului Finan\elor Publice privind m[surile referitoare la
]ncheierea exerci\iului financiar-contabil anual.
}ncep`nd cu data de 1 ianuarie 1999, Banca Na\ional[ a Rom`niei a

adoptat un Plan de conturi nou, precum =i Norme Metodologice noi de
aplicare a acestuia. Noul Plan de conturi a fost realizat ]n conformitate
21
cu prevederile Legii nr. 101/1998 =i cu standardele na\ionale de
contabilitate.
Schimb[rile pe care le-a adus noul Plan de conturi constau, ]n principal, ]n

realizarea unei clasific[ri distincte a activelor =i pasivelor externe ]n func\ie
de scaden\a lor. }n scopuri fiscale, deductibilitatea anumitor cheltuieli (de
exemplu, cheltuielile de protocol =i cheltuielile sociale) a fost limitat[ la
procentajul din profit reglementat prin lege.
Bilan\ul contabil al B[ncii Na\ionale a Rom`niei se elaboreaz[ cu

respectarea principiilor contabile privind pruden\a, permanen\a metodelor,
continuitatea activit[\ii, independen\a exerci\iului, intangibilitatea bilan\ului
de deschidere =i necompensarea elementelor de activ =i de pasiv.
Cea mai mare parte din totalul elementelor de activ a b[ncii centrale
este reprezentat[ de activele externe (vezi Anexa 3), cum ar fi:
disponibilul ]n DST (Drepturi Speciale de Tragere) la Fondul Monetar
Interna\ional, aurul monetar, titluri de valoare str[ine, investi\ii externe etc.
Bilan\ul contabil al B[ncii Na\ionale a Rom`niei ]nregistreaz[ =i rezervele

valutare (din care: la vedere, depozite, investi\ii); rezervele de aur (din care:
la vedere, depozite) etc.
Structura pasivelor din bilan\ul contabil al B[ncii Na\ionale a Rom`niei

este urm[toarea: numerar ]n circula\ie, pasive externe (obliga\iuni emise =i
depozite atrase de Banca Na\ional[ a Rom`niei), Contul general al
Trezoreriei statului, conturile curente ale b[ncilor, capitalul, rezervele etc.
Contul de profit =i pierdere al B[ncii Na\ionale a Rom`niei (vezi Anexa 4)

se compune din: venituri (venituri din opera\iunile b[ncii, alte venituri) =i
cheltuieli (cheltuieli efectuate cu opera\iuni bancare, cheltuieli generale etc).
Veniturile din opera\iunile b[ncii includ urm[toarele elemente: venituri din

dob`nzi aferente titlurilor de stat, venituri din dob`nzi la liniile de credit =i
venituri din comisioane =i taxe pentru decont[ri interbancare, venituri din
dob`nzi la depozitele ]n valut[, venituri din dividende la investi\ii st[ine =i
venituri din opera\iuni cu titluri ]n valut[, venituri din opera\iuni cu metale
pre\ioase =i venituri din diferen\e favorabile rezultate din opera\iunile cu
metale pre\ioase.
22
Cele mai importante cheltuieli efectuate cu opera\iunile bancare includ:
dob`nzi pl[tite societ[\ilor bancare =i Trezoreriei statului, dob`nzi =i
comisioane pl[tite la creditele luate de la Fondul Monetar Interna\ional,
dob`nzi =i comisioane pl[tite ]n valut[ la creditele ob\inute de Banca
Na\ional[ a Rom`niei din alte surse =i alte cheltuieli ]n valut[ etc.
Cheltuielile generale se compun din urm[toarele: cheltuieli cu personalul,

cheltuieli cu provizioanele, alte cheltuieli generale.
* *
Concluzion`nd putem afirma c[:
Principalele etape ale reformei sistemului bancar rom`nesc au fost

urm[toarele:
1991-1996: prima etap[ a reformei bancare

o promulgarea Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancar[ =i
a Legii nr. 34/1991 privind Statutul B[ncii Na\ionale a
României a asigurat structurarea sistemului bancar pe două
paliere, prin dezvoltarea noilor func\ii ale b[ncii centrale
(politic[ monetar[, valutar[, reglementare, autorizare,
supraveghere, sisteme de pl[\i) =i înfiin\area de b[nci
comerciale;
o înfiin\area Fondului de garantare a depozitelor în sistemul
bancar în anul 1996 (OG nr.39/1996)
1997-2000: a doua etap[ a reformei bancare

o îmbun[t[\irea =i completarea cadrului legislativ bancar prin
aprobarea unor noi legi: Legea privatiz[rii b[ncilor (Legea
nr. 83/1997); Legea bancar[ (Legea nr. 58/1998); Legea
falimentului bancar (Legea nr. 83/1998); Legea privind
Statutul B[ncii Na\ionale a Rom`niei (Legea nr. 101/1998);
o crearea noului cadru legislativ al func\ion[rii cooperativelor
de credit – OUG nr. 97/2000, modificat[ prin OUG
nr. 272/2000, modificat[ =i aprobat[ prin Legea nr.
200/2002;
23
o obiectivul fundamental al B[ncii Na\ionale a Rom`niei:
stabilitatea monedei na\ionale în vederea asigur[rii stabilit[\ii
pre\urilor;
o instrumentarele de interven\ie au fost modernizate prin
eliminarea vechilor linii de credit direc\ionat =i introducerea
opera\iunilor de pia\[ deschis[.
2001- 2004: a treia etapă a reformei bancare
Finalizarea alinierii cadrului legislativ în domeniul institu\iilor de credit la

prevederile directivelor Uniunii Europene =i la principiile de baz[ ale
Comitetului de la Basel privind o supraveghere bancar[ eficient[:
o 2001-2002: modificarea =i completarea Legii nr.101/1998, a
Legii nr. 58/1998 =i a Legii nr. 83/1998:
⇒ exigen\[ sporit[ în autorizarea conduc[torilor =i ac\ionarilor
semnificativi ai unei b[nci;
⇒ conferirea B[ncii Na\ionale a Rom`niei de puteri sporite privind
urm[rirea transferurilor de drept de proprietate asupra b[ncilor;
⇒ capacitatea B[ncii Na\ionale a Rom`niei de a identifica grupurile
care ac\ioneaz[ în comun fa\[ de o banc[;
⇒ protec\ie legal[ sporit[ pentru persoanele implicate în activitatea
de supraveghere bancar[ =i instituirea cadrului juridic care s[
permit[ B[ncii Na\ionale a Rom`niei colaborarea cu alte
autorit[\i de supraveghere din \ar[ =i din str[in[tate;
⇒ aplicarea prevederilor Legii nr. 83/1998 privind falimentul =i în
cazul organiza\iilor cooperatiste de credit;
⇒ învestirea Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul
Bancar cu puterea de a ac\iona ca un lichidator pentru b[ncile =i
pentru re\elele cooperatiste de credit intrate în faliment.
Principalul obiectiv care a stat =i va sta ]n aten\ia B[ncii Na\ionale a

Rom`niei ]n perioada 2003-2004 este:
Definitivarea formei finale a Legii bancare =i a Legii privind Statutul B[ncii
Na\ionale a Rom`niei conform angajamentelor asumate în cadrul capitolelor
de negociere cu Uniunea European[ (Capitolul 3 şi Capitolul 11).
24
Prin elaborarea noului Statut al B[ncii Na\ionale a Rom`niei se vor urm[ri
urm[toarele:
definirea f[r[ echivoc a obiectivului fundamental al B[ncii Na\ionale a

Rom`niei – stabilitatea pre\urilor;
consolidarea independen\ei institu\ionale a b[ncii centrale;
interzicerea finan\[rii directe a sectorului public de c[tre banca central[;
eliminarea accesului privilegiat al sectorului public la resursele
institu\iilor financiare.
}n perioada 2003-2004 Banca Na\ional[ a Rom`niei va avea ]n vedere

urm[toarele aspecte:
armonizarea deplin[ a legisla\iei în domeniul institu\iilor de credit cu

Directivele Uniunii Europene;
reglementarea, autorizarea =i supravegherea institu\iilor de credit de
c[tre Banca Na\ional[ a Rom`niei;
eliminarea tuturor restric\iilor privind dreptul de stabilire în domeniul
institu\iilor de credit;
instituirea atribu\iilor B[ncii Na\ionale a Rom`niei în domeniul
supravegherii pe baz[ consolidat[ a institu\iilor de credit;
instituirea obligativit[\ii ca toate institu\iile de credit c[rora le-a fost
retras[ autoriza\ia de func\ionare s[ fie lichidate.
25
Teste
1. Prezenta\i pe scurt istoricul sistemului bancar din Rom`nia.
2. C`nd =i-a ]nceput activitatea noul sistem bancar din Rom`nia?
3. Descrie\i structura =i func\iile fostului sistem bancar.

4. Enumera\i cinci b[nci, persoane juridice rom`ne autorizate de c[tre
Banca Na\ional[ a Rom`niei pentru a presta servicii bancare.
5. Enumera\i cinci sucursale ale b[ncilor str[ine autorizate de c[tre Banca

Na\ional[ a Rom`niei pentru a presta servicii bancare.
6. Care au fost legile bancare care au marcat ]nceputul organiz[rii

sistemului bancar rom`nesc ]n conformitate cu principiile economiei de
pia\[?
7. Cum a fost organizat noul sistem bancar dup[ decembrie 1990?
8. Enumera\i cele mai importante func\ii ale unei b[nci centrale.
9. Enumera\i cele mai importante func\ii ale B[ncii Na\ionale a Rom`niei.
10. Care sunt principalele responsabilit[\i ale B[ncii Na\ionale a Rom`niei

]n domeniul valutar?
11. Enumera\i principalele elemente componente ale rezervelor

interna\ionale.
12. Care sunt opera\iunile pe care Banca Na\ional[ a Rom`niei este

autorizat[ s[ le ]ndeplineasc[?
13. Enumera\i titlurile de valoare pe care Banca Na\ional[ a Rom`niei le

solicit[ ca garan\ie pentru ]mprumuturile acordate b[ncilor.
26
14. Descrie\i conducerea executiv[ a B[ncii Na\ionale a Rom`niei, precum
=i organizarea sa intern[.
15. Enumera\i principalele reglement[ri emise ]n domeniul bancar ]ncep`nd

cu anul 1998.
16. Enumera\i principalele obiective generale stabilite pentru domeniul

bancar prin Strategia Na\ional[ de Dezvoltare Economic[ a Rom`niei pe
Termen Mediu =i Lung.
17. Enumera\i principalele active externe ale B[ncii Na\ionale a Rom`niei.
18. Care sunt principalele pasive ale B[ncii Na\ionale a Rom`niei?

19. Banca Na\ional[ a Rom`niei este responsabil[ pentru:
a ]ntocmirea balan\ei de pl[\i;

b men\inerea =i administrarea rezervei valutare a statului;
c constituirea depozitelor la vedere =i la termen pentru clien\i;
d a + b;
e b + c.
20. Care din urm[toarele forme le ]mbrac[ refinan\area B[ncii Na\ionale

a Rom`niei?
a credit acordat cu derogare de la reglement[ri;

b ]mprumuturi pentru afaceri mici =i mijlocii;
c ]mprumuturi cu rat[ fix[ a dob`nzii;
d creditul special;
e a + d.
21. }n baza legii sale, Banca Na\ional[ a Rom`niei este responsabil[ de:
a men\inerea rezervelor minime obligatorii ]n conformitate cu

reglement[rile aplicabile;
b constituirea depozitelor la vedere =i la termen at`t pentru persoanele
juridice, c`t =i pentru cele fizice;
c stabilirea de plafoane =i alte limite pentru de\inerea de active externe
=i opera\iuni cu aur =i active externe pentru persoane juridice =i fizice;
d a + b;
27
e a + c.
22. Ca parte a politicilor sale monetare, valutare, de credit =i de pl[\i

Banca Na\ional[ a Rom`niei poate s[:
a acorde credite b[ncilor cu termen de p`n[ la 90 de zile baz`ndu-se pe

o garan\ie solid[;
b verifice, la sediul b[ncilor, ]nregistr[rile contabile =i oricare alte
documente ale b[ncilor;
c cumpere, v`nd[, =i s[ efectueze orice tranzac\ii cu monede =i lingouri
de aur, precum =i alte metale pre\ioase;
d a+b
28
ANEXA 1
B{NCI CARE FUNC|IONEAZ{ }N ROM~NIA∗
NATURA ANUL
Nr B{NCI SEDIUL SOCIAL FORMA JURID.
CAPITALULUI AUTORIZ.
BANCA Bucure=ti,
Banca Central[ a
NA|IONAL{ A Str. Lipscani nr.25, Capital de stat -
Rom`niei
ROMÂNIEI sector 3
I B{NCI – PERSOANE JURIDICE ROM~NE
Banca Comercial[ Bucure=ti, Societate
Majoritar de stat,
1 Român[ Bd. Regina Elisabeta nr.5, comercial[ pe 1990
autohton
sector 3 ac\iuni
Bucure=ti,
Societate
Banca Agricol[ - Bd. Mircea Vod[ nr.44,
2 comercial[ pe Majoritar str[in 1990
Raiffeisen bl. M17, tronson II,
ac\iuni
sector 3
Bucure=ti, Societate
Casa de Economii =i
3 Calea Victoriei nr.13, comercial[ pe Capital de stat 1949
Consemna\iuni (CEC)
sector 3 ac\iuni
Banca Român[ pentru
4 Str. Doamnei nr.4, comercial[ pe Majoritar str[in 1990
Dezvoltare (BRD)
sector 3 ac\iuni
Bucure=ti,
Societate
Banca Comercial[ Str. Nerva Traian nr. 3, bl.
"Ion |iriac" M101, sector 3
ac\iuni
nr.15, sector 3
6 BANC POST Bd. Libert[\ii nr.18, comercial[ pe Majoritar str[in 1991
Bl.104, sector 5 ac\iuni
Banca Turco –
7 1 Pia\a Alba Iulia nr.8, sector comercial[ pe Majoritar str[in 1994
Român[
3 ac\iuni
Bucure=ti,
Societate
ABN AMRO Bank Bd. Expozi\iei nr.2,
(România) World Trade Center,
ac\iuni
unit.2.23, sector 1
Banca de Export- Bucure=ti, Societate
Majoritar de stat,
9 Import a României Spl. Independentei nr.15, comercial[ pe 1992
autohton
(EXIMBANK) sector 5 ac\iuni
Bucuresti, Societate
10 Citibank România Bd. Iancu de Hunedoara nr. 8 comercial[ pe Majoritar str[in 1996
sector 1 ac\iuni
11 Alpha Bank România Pia\a Gh. Cantacuzino comercial[ pe Majoritar str[in 1994
nr. 6, sector 2 ac\iuni
∗
31 decembrie 2001
1
I s-a retras calitatea de banc[ participant[ la decontarea final[ a opera\iunilor cu valori
mobiliare
29
NATURA ANUL
Nr BANCA SEDIUL SOCIAL FORMA JURID.
Societate
Cluj-Napoca, Majoritar privat
12 Banca Transilvania comercial[ pe 1994
Bd. Eroilor nr.36 autohton
ac\iuni
FINANSBANK
13 Splaiul Unirii nr.12, bl.B6, comercial[ pe Majoritar str[in 1993
(România)
sector 3 ac\iuni
Societate
Banca Comercial[ Bucure=ti, Bd. Unirii nr.59,
"ROBANK" sector 3
ac\iuni
Bucure=ti,
International Business Societate
Banca Daewoo
15 Center, comercial[ pe Majoritar str[in 1997
(România)
Bd. Carol I nr. 34-36, et.1, ac\iuni
sector 2
Banca pentru Mic[
Industrie =i Majoritar privat
16 Calea Grivi\ei nr.24, comercial[ pe 1990
Liber[ Ini\iativ[ autohton
sector 1 ac\iuni
MINDBANK
17 Banca Româneasc[ Bd. Unirii nr.35, bl. A3, comercial[ pe Majoritar str[in 1993
sector 3 ac\iuni
Banca de Credit Societate
Târgu Mure=, Majoritar privat
18 =i Dezvoltare comercial[ pe 1994
Pia\a Trandafirilor nr. 21 autohton
ROMEXTERRA ac\iuni
PIRAEUS BANK
19 Bd. Carol I nr.34-36, et.VI, comercial[ pe Majoritar str[in 1995
ROMÂNIA
sector 2 ac\iuni
Societate
Banca Comercial[
20 Arad, Str. Revolu\iei nr.88 comercial[ pe Majoritar str[in 1996
West Bank
ac\iuni
Banca Român[ pentru Bucure=ti, Societate
21 Relansare Economic[ Bd. Aviatorilor nr.46, comercial[ pe Majoritar str[in 1996
LIBRA BANK sector 1 ac\iuni
Societate
Banca Român[ de Majoritar privat
22 Bra=ov, Str. Turnului nr.5 comercial[ pe 1996
Scont autohton
ac\iuni
Banca Comercial[
23 Str. Johann Strauss nr.1, comercial[ pe Majoritar str[in 1996
"UNIREA"2
sector 2 ac\iuni
DEMIRBANK
24 Splaiul Unirii nr.16, comercial[ pe Majoritar str[in 1997
(România)
sector 4 ac\iuni
Societate
Commercial Bank Bucure=ti,
of Greece (România) Str. Berzei nr.19, sector 1
ac\iuni
Raiffeisenbank
26 Bd. Unirii nr. 74, bl. J3B, comercial[ pe Majoritar str[in 1997
(România)
aripa 2-3, sector 3 ac\iuni
HVB Bank
27 Str. Grigore Mora nr.37, comercial[ pe Majoritar str[in 1998
România
sector 1 ac\iuni
2
Este ]n regim special de decontare a opera\iunilor interbancare
30
NATURA ANUL
Nr BANCI SEDIUL SOCIAL FORMA JURID.
ROMANIAN Bucure=ti, Societate
28 INTERNATIONAL Str. Iuliu Teodori nr.1, comercial[ pe Majoritar str[in 1998
BANK sector 5 ac\iuni
Egnatia Bank
29 Str. C.A. Rosetti nr.36, comercial[ pe Majoritar str[in 1998
(România)
sector 2 ac\iuni
Societate
Banca Comercial[ Sibiu, Majoritar privat
30 comercial[ pe 1999
"CARPATICA" Bd. Mihai Viteazu, bl. 42 autohton
ac\iuni
BANCA DE Bucure=ti, Societate
Majoritar privat
31 INVESTITII +I Bd. Dimitrie Cantemir nr.2, comercial[ pe 2000
autohton
DEZVOLTARE (BID) bl. P3, tronson 2, sector 4 ac\iuni
Societate
VOLKSBANK Bucure=ti,
(România) Str. Col\ei nr.8, sector 3
ac\iuni
Societate
Cluj-Napoca,
33 Eurom Bank comercial[ pe Majoritar str[in 1991
Str.Memorandumului nr.28
ac\iuni
II BANCI – PERSOANE JURIDICE STR{INE
Bucure=ti,
ING Bank NV
1 Sos. Kiseleffnr.11-13, Sucursal[ 1994
- Sucursal Bucure=ti -
sector 1
Banque Franco – Bucure=ti,
2 Roumaine P-ta Charles de Gaulle nr.3- Sucursal[ 1990
- Sucursal Bucure=ti - 5, sector 1
Bucure=ti,
MISR Romanian Bank
3 Bd. Unirii nr.66, bl.K3, Sucursal[ 1987
sector 3
Frankfurt Bukarest Bank Bucure=ti,
4 AG Bd. Carol I nr.34-36, Sucursal[ 1979
- Sucursal Bucure=ti - sector 2
Bucure=ti,
National Bank of Greece
5 Splaiul Unirii nr.4 Sucursal[ 1996
bl. B3, tronson 3, sector 4
Banca Italo - Bucure=ti,
6 Romena SpA Bd. Carol I nr.34-36, Sucursal[ 1996
United Garanti Bank
International N.V., Bucure=ti,
7 Sucursal[ 1998
Amsterdam Str. Paris nr.30, sector 1
Banca di Roma SpA Bucure=ti,
8 Italia Str. Dr. Staicovici nr.75, Sucursal[ 2000
31
ANEXA 2
REGLEMENT{RI BANCARE
LEGEA BANCAR{
LEGEA Nr.58 din 5 martie 1998 publicat[ ]n Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 121 din 23 martie 1998 (modif. prin
Ordonan\a de urgen\[ nr. 137 din 18 oct. 2001, aprobat[, modificat[
=i completat[ prin Legea nr. 357 din 6 iunie 2002);
LEGEA privind STATUTUL B{CII NA|INALE A ROMÂNIEI

LEGEA nr.101 din 26 mai 1998 publicat[ ]n Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 203 din 1 iunie 1998
(modif. prin Ordonan\a de urgen\[ nr. 136 din 18 oct. 2001)
LEGEA pentru PRIVATIZAREA SOCIET{|ILOR COMERCIALE

BANCARE LA CARE STATUL ESTE AC|IONAR
LEGEA nr.83 din 21 mai 1997 publicat[ ]n Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 98 din 23 mai 1997
LEGEA privind PROCEDURA FALIMENTULUI B{NCILOR

LEGEA nr. 83 din 15 aprilie 1998 publicat[ ]n Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 159 din 22 aprilie 1998
(modif. prin Ordonan\a de urgen\[ nr. 138 din 18 oct. 2001)
REGULAMENTUL VALUTAR (inclusiv Normele NRV1-NRV9)

REGULAMENTUL nr.3 din 23 decembrie 1997 privind efectuarea
opera\iunilor valutare, publicat ]n Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.395 din 31 decembrie 1997, cu complet[rile =i
modific[rile ulterioare
32
OPERA|IUNILE BNR PE PIA|A MONETAR{
REGULAMENTUL nr.1 din 30 martie 2000 privind opera\iunile de
pia\[ monetar[ efectuate de Banca Na\ional[ a României =i
facilit[\ile de creditare =i de depozit acordate de aceasta b[ncilor
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 5 aprilie 2000)
REGIMUL REZERVELOR MINIME OBLIGATORII

REGULAMENT nr. 6 din 24 iulie 2002, privind regimul rezervelor
minime obligatorii
(publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din
1 august 2002)
CENTRALA RISCURILOR BANCARE

REGULAMENTUL nr.1 din 21 mai 1999 (modificat =i completat de
Circulara nr.22 din 1 iulie 2002) reglementeaz[ modul de organizare
=i func\ionare a Centralei Riscurilor Bancare, structura sa
informa\ional[, organizarea =i gestionarea Registrului Central al
Creditelor =i a Registrului Creditelor Restante, precum =i difuzarea
informa\iei c[tre utilizatori.
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.614 din 16 decembrie
1999 =i respectiv nr. 521 din 18 iulie 2002)
CENTRALA INCIDENTELOR DE PL{|I

REGULAMENTUL nr. 1 din 23 februarie 2001 (modificat =i
completat de Circulara nr. 21 din 1 iulie 2002) privind organizarea =i
func\ionarea la Banca Na\ional[ a României a Centralei
Incidentelor de Pl[\i
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 9 martie 2001
=i respectiv nr. 521 din 18 iulie 2002)
33
ANEXA 3
BILAN|UL CONTABIL AL B{NCII NA|IONALE A ROM~NIEI
(sume exprimate ]n miliarde lei)

31dec. 31dec. 2001/
2000 2001 2000
ACTIV %
Disp.b[n.=i alte valori 45,0 58,1 29,1
Metale =i pietre pre\ioase 1371,3 1359,1 -1,0
Dob`nnzi de ]ncasat la dep.]n aur 4,0 195875,8 102,5
Active externe 115994,1 8,1 68,9
Dob`nzi de ]ncas.la dep.la termen 709,0 7,1 -99,0
Dob`nzi de ]ncas.la titluri =i obliga\iuni 919,1 1062,0 15,5
Valori mobiliare 16176,1 8414,9 -48,0
Dob`nzi de ]ncasat 1151,0 795,0 -31,0
}mprumuturi acordate statului - - x
Credite acordate b[ncilor 6952,7 4347,8 318,7
Dob`nzi de ]ncasat 197,6 98,7 30,5
Proviz.specifice de risc de credit =i dob. -863,3 -502,8 19,8
Alte credite 25,5 19,7 79,4
Dob`nzi de ]ncasat 39,1 43,8 118,8
Dob`nzi de ]ncasat - total 2959,1 1954,0 107,8
Regulariz[ri din op.cu FMI - 137,1 x
Alte active 3835,9 6273,9 106,7
Proviz.ptr.alte active -152,2 -152,2 x
Total Activ 147359,7 218440,4 48,2
PASIV
Numerar ]n circula\ie 28108,8 40010,5 42,3

Obliga\iuni emise de BNR 6771,3 - x
Dob`nzi de pl[tit 76,8 - x
Pasive externe 44236,6 63998,8 44,7
Dob`nzi de pl[tit la dep.la termen 90,4 6,8 -92,5
Dob`nzi de pl[tit la ]mprumuturi 134,7 98,9 -26,6
Dob`nzi de pl[tit la aloca\ii DSR de la FMI 20,1 14,8 -26,4
Disponibilit[\i ale Trezoreriei statului 1015,6 4313,8 324,7
Disponibilit[\i ale b[ncilor la BNR 48921,6 82775,9 x
Dob`nzi de pl[tit 153,9 1257,8 69,2
Alte disponibilit[\i ale titularilor de cont 22,7 29,1 717,3
Dob`nzi de pl[tit - total 475,9 1605,1 249,9
Alte pasive 380,6 68,9 -81,9
Capital, fonduri =i rezerve 17426,6 25578,3 46,8
Total Pasiv 147359,7 218440,4 48,2
Banca Na\ional[ a Rom`niei: Raport anual 2001
34
ANEXA 4
CONTUL DE PROFIT +I PIERDERE

AL B{NCII NA|IONALE A ROM~NIEI
(miliarde lei)
31.12.2000 31.12. 2001 2001/2000
VENITURI
1. Venituri din op.b[ncii 19911,9 23175,4 16,4
Dob`nzi la liniile de credit 954,1 882,4 -7,5
Venituri din comis.=i taxe 1185,2 1073,8 -9,4
Venituri din op.cu titluri ]n lei 12341,9 6410,4 -48,1
Dob`nzi =i alte venituri ]n valut[ 1500,9 8905,5 493,3
Venituri din op.cu titluri ]n valut[ 3114,5 4833,4 55,2
Venituri din op.cu metale pre\ioase 66,10 146,4 121,8
Venituri din provizioane 749,3 360,4 -51,9
2. Alte venituri 180,6 88,1 -51,2
I. TOTAL VENITURI (1+2) 20092,5 23263,5 15,8
CHELTUIELI
1. Cheltuieli efectuate cu op.bancare 16131,7 26460,0 64,0
Dob.pl[tite soc.banc.=i Trezoreriei statului 9688,3 12173,8 25,6
Dob.=i comis.pl[tite la creditele FMI 885,9 623,7 –29,6
Dob.=i comis. Pl[tite ]n valut[ la creditele
ob\.de Banca Na\ional[ a Rom`niei din alte 2242,2 10028,1 347,3
surse
Cheltuieli priv.op.cu titluri ]n valut[ 502,9 291,3 -42,1
Cheltuieli priv.op.cu titluri ]n lei 1021,9 1882,3 84,2
Cheltuieli cu emisiunea monetar[ 509,9 438,1 -14,1
Cheltuieli priv.op.cu metale pre\ioase 114,2 12,9 -88,7
Pierderi din crean\e nerecup.neacoperite cu
1087,7 718,5 -33,9
prov.
Alte cheltuieli 78,5 291,3 271,1
2. Cheltuieli generale 2457,4 965,9 -60,7
Cheltuieli cu personalul 898,2 579,0 -35,5
Cheltuieli cu provizioanele 1188,0 - x
Alte cheltuieli 371,2 386,9 4,2
II. TOTAL CHELTUIELI (1+2) 18589,1 -4162,4 x
Profit/Pierdere (I-II), 1503,4 -4162,4 x
35
SISTEMUL
BANCAR
AL ROM~NIEI
2.1 B[ncile – verig[ important[ a sistemului bancar rom`nesc

2.2 Bilan\ul contabil al unei b[nci, persoan[ juridic[ rom`n[
2.3 Structura sistemului bancar pe plan interna\ional
2.4 Falimentul bancar ]n Rom`nia
2.5 Fondul de Garantare a Depozitelor ]n Sistemul Bancar
36
2.1 B[ncile –verig[ important[ a sistemului bancar rom`nesc
}n baza prevederilor Legii nr. 58/1998 - Legea bancar[, cu amendamentele

ulterioare, o banc[ reprezint[ o institu\ie de credit1 autorizat[ s[
efectueze, ]n principal, activitatea de colectare a fondurilor at`t de la
persoane juridice, c`t =i de la persoane fizice sub forma depozitelor sau
instrumentelor negociabile pl[tibile la cerere sau la scaden\[, precum =i
de acordare a creditelor.
|[rile membre ale Uniunii Europene utilizeaz[ conceptul de “institu\ie de

credit” pentru a defini activitatea de mai sus. Institu\ia de credit
reprezint[ o entitate a c[rei activitate const[ ]n “atragerea de depozite sau
alte fonduri rambursabile de la public =i acordarea de credite ]n contul
propriu.” 2
}n Rom`nia, nu se permite nici unei entit[\i s[ desf[=oare activitate bancar[,

f[r[ autorizarea prealabil[ a B[ncii Na\ionale a Rom`niei.
B[ncile, persoane juridice rom`ne, precum =i sucursalele b[ncilor str[ine
pot desf[=ura, ]n limita autoriza\iei acordate, urm[toarele opera\iuni3:
• deschiderea de conturi ]n lei =i valut[;
• atragerea de depozite la cerere, la termen;
• ]ncheierea unor acorduri de ]mprumut (acordarea de ]mprumuturi =i linii
de credit ]n lei =i valut[ pe termen scurt, mediu =i lung), opera\iuni de
factoring =i scontarea bonurilor de tezaur, inclusiv forfetare;
• efectuarea opera\iunilor bancare ]n Rom`nia =i ]n str[in[tate;
• emiterea =i gestionarea instrumentelor de credit =i plat[;
• pl[\i =i decont[ri;
• leasing financiar;
1
Incluz`nd: b[nci (persoane juridice rom`ne), sucursale ale b[ncilor str[ine =i organiza\ii
cooperatiste de credit.
2
Directiva Parlamentului European =i Consiliul Uniunii Europene nr. 2000/12/EC din
20 martie 2000 privind accesul la activitate =i exercitarea profesiunii de c[tre institu\iile
de credit, publicat[ ]n Official Journal L 126, 26/05/2000 =i modificat[ prin Directiva
Parlamentului European =i Consiliul Uniunii Europene nr. 2000/28/CE.
3
Legea nr. 58/1998, Legea bancar[ publicat[ ]n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 121/1998.
37
• transferuri de fonduri;
• emiterea de garan\ii bancare =i asumarea angajamentelor;
• emiterea c[r\ilor de credit =i operarea cu acestea;
• cump[rarea =i vinderea titlurilor de valoare guvernamentale;
• efectuarea de tranzac\ii ]n numele b[ncii =i ]n contul clientului cu:
instrumente b[ne=ti negociabile (cecuri, cambii, certificate de depozit),
valute, instrumente financiare derivate, metale pre\ioase, titluri de
valoare;
• gestionarea portofoliului clien\ilor;
• p[strarea ]n custodie a titlurilor de valoare =i gestionarea acestora;
• acordarea de consultan\[ bancar[ =i financiar[;
• prestarea unor servicii bancare electronice.
Banca Na\ional[ a Rom`niei poate retrage autoriza\ia acordat[ unei b[nci,

persoan[ juridic[ rom`n[ sau unei filiale sau sucursale a unei b[nci str[ine:
la solicitarea b[ncii sau ca m[sur[ de sanc\ionare etc.
Organizarea =i managementul b[ncilor sunt stabilite prin documentele

lor de ]nregistrare, ]n conformitate cu legisla\ia comercial[ ]n vigoare =i
]n conformitate cu legea bancar[. Limita minim[ a capitalului social =i
cea a fondurilor proprii unei b[nci a fost stabilt[ la 370 miliarde lei,
]ncep`nd cu data de 16 septembrie 20024. Normele B[ncii Na\ionale a
Rom`niei dau detalii privind capitalul minim at`t al b[ncilor autorizate de
Banca Na\ional[ a Rom`niei, c`t =i al celor care urmeaz[ a fi autorizate,
respectiv:
b[ncile autorizate de Banca Central[ p`n[ la data intr[rii ]n vigoare a

Normei nr. 6/2002 vor trebui s[ ating[ nivelul amintit al capitalului
social =i al fondurilor proprii ]n dou[ etape: a) ]ncep`nd cu data de
31 mai 2003 vor trebui s[ dispun[ de un nivel al capitalului social
4
Norma B[ncii Na\ionale a Rom`niei nr. 16/2002 privind capitalul minim al b[ncilor =i
sucursalelor b[ncilor str[ine, publicat[ ]n Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 683/2002.
38
=i al fondurilor proprii de cel pu\in 320 miliarde lei, =i, b) ]ncep`nd cu
data de 31 mai 2004, de cel pu\in 370 miliarde lei;
b[ncile care urmeaz[ a se ]nfiin\a vor trebui s[ de\in[ ]n contul lor
p`n[ la data de 30 mai 2003 un nivel al capitalului social =i al
fondurilor proprii ]n sum[ de cel pu\in 250 miliarde lei.
Prevederile acestei norme se aplic[ =i sucursalelor b[ncilor str[ine.
}n toate documentele sale oficiale, banca trebuie s[ fie identificat[ printr-un

minim de informa\ii, cum ar fi: societatea sub numele c[reia banca este
]nregistrat[ ]n Registrul Comer\ului, capitalul s[u social, adresa sediului s[u
social, num[rul =i data ]nregistr[rii ]n Registrul Comer\ului, num[rul =i data
]nregistr[rii ]n Registrul bancar.
Fiecare banc[ trebuie s[ de\in[ un regulament propriu de func\ionare,

aprobat de c[tre organele statutare, prin care se vor stabili, cel pu\in,
urm[toarele:
• structura organizatoric[ a b[ncii;
• atribu\iile fiec[rui departament din banc[ =i rela\iile dintre ele;
• atribu\iile sucursalelor b[ncii;
• atribu\iile comitetului de risc, comitetului de administrare a activelor =i
pasivelor =i al comitetului de credit;
• competen\ele =i responsabilit[\ile managerilor b[ncii, conducerii
executive, =efilor de sucursale ale b[ncii, precum =i altor func\ionari
care sunt angaja\i ]n opera\iuni bancare =i financiare ]n numele =i contul
b[ncii;
• auditul intern al b[ncii.
Administratorii b[ncii sunt persoane fizice =i sunt ]n num[r de 11. Termenul

mandatului lor nu poate s[ fie mai mare de patru ani, cu posibilitatea
realegerii lor.
39
Fiecare banc[ este o persoan[ juridic[ rom`n[, organizat[ ca o societate
comercial[ pe ac\iuni.
Structura re\elei unei b[nci se compune din urm[toarele:

central[;
sucursale;
filiale;
agen\ii.
Sucursalele, filialele =i agen\iile sunt unit[\i opera\ionale ale b[ncii =i sunt
]ntr-o leg[tur[ direct[ cu clien\ii acesteia (persoane fizice =i persoane
juridice).
Organizarea =i conducerea unei b[nci se stabilesc prin actul constitutiv al

acesteia =i ]n concordan\[ cu legisla\ia comercial[ =i cea bancar[.
Astfel, o banc[ este condus[, ]n general, de c[tre urm[toarele organe:
o Adunarea general[ a ac\ionarilor stabile=te sarcinile generale ale

activit[\ii bancare;
o Consiliul de administra\ie include: pre=edintele, vice-pre=edin\ii =i
membrii ale=i de c[tre Adunarea general[ a ac\ionarilor;
o Un comitet numit de c[tre Consiliul de administra\ie, care efectueaz[
managementul opera\ional al b[ncii. Acest comitet aduce la
]ndeplinire toate hot[r`rile Consiliului. Comitetul se compune din
pre=edinte, vice-pre=edinte =i membri.
o Pre=edintele, vice-pre=edin\ii =i directorii departamentelor b[ncii
realizeaz[ managementul curent al b[ncii.
o Comisia auditorilor independen\i.
Centrala b[ncii coordoneaz[ activitatea sucursalelor, filialelor =i agen\iilor =i

supravegheaz[ punerea ]n aplicare a normelor, regulamentelor =i legilor
bancare.
40
Activitatea centralei unei b[nci este organizat[ ]n departamente, servicii =i
birouri.
Cele mai importante departamente ale unei b[nci (vezi Anexa 1) sunt
urm[toarele:
• Departamentul de sintez[ (Coordonare =i strategie);
• Departamentul trezorerie;
• Departamentul tezaur =i casierie;
• Departamentul de metodologie =i control;
• Departamentul opera\iuni comerciale externe;
• Departamentul opera\iuni necomerciale externe;
• Departamentul credite;
• Departamentul interna\ional;
• Departamentul pie\e de capital;
• Departamentul investi\ii proprii;
• Secretariatul general;
• Departamentul servicii informatice;
• Departamentul resurse umane;
• Departamentul juridic;
• Departamentul contabilitate.
Departamentele din centrala b[ncii au c`teva atribu\ii similare, atribu\ii care

rezult[ din activitatea lor de coordonare. Astfel, ]n principal, atribu\iile lor
constau ]n:
• Elaborarea normelor metodologice pentru fiecare departament;
• }ndrumare =i control a activit[\ii desf[=urate de unit[\ile teritoriale;
• Efectuare de analize privind activitatea bancar[.
41
Departamentul Sintez[/Coordonare emite planurile de credit =i ob\ine
aprobarea Consiliului de administra\ie al b[ncii; acesta distribuie resursele
sucursalelor teritoriale etc.
Departamentul Trezorerie asigur[ resursele necesare b[ncilor =i ob\ine

credite de pe pia\a interbancar[; acest departament particip[, de asemenea,
la licita\iile organizate de Banca Na\ional[ a Rom`niei pentru ob\inerea
creditelor de refinan\are, elaborarea proiectelor de emitere a titlurilor de
valoare =i coordoneaz[ plasarea acestora.
Departamentul Casierie asigur[ =i coordonez[ toate opera\iunile cu numerar
=i alte valori. Acesta analizeaz[ ]mpreun[ cu alte departamente tendi\e ]n
domeniul circula\iei numerarului, coopereaz[ cu Banca Na\ional[ a
Rom`niei pentru stabilirea fluxului de numerar din economie etc.
Departamentele Opera\iuni comerciale externe =i Opera\iuni necomerciale
externe asigur[ prelucrarea documentelor privind exportul =i importul de
m[rfuri, precum =i prestarea serviciilor c[tre =i dinspre str[in[tate pentru
agen\i economici, institu\ii =i alte entit[\i legale, precum =i decontarea
opera\iunilor pentru persoanele fizice =i juridice (institu\ii bugetare, institu\ii
nonprofit etc.).
Departamentul Credite. Av`nd ]n vedere destina\ia, termenul de rambursare
=i beneficiarul ]mprumuturilor, Departamentul de credite particip[ la:
Stabilirea masei monetare =i a volumului creditului pe termen scurt,

mediu =i lung pentru sectorul de stat =i privat;
Analizarea cererilor de credite pentru cazurile ]n care se dep[=esc
competen\ele unit[\ilor teritoriale;
Stabilirea documenta\iei/dosarului pentru ob\inerea ]mprumutului;
Propunerea de emitere a scrisorii de garan\ie;
Analizarea evolu\iei volumului ]mprumuturilor pe termen scurt, mediu =i
lung;
Analizarea indicatorilor bancari etc.
Departamentul interna\ional stabile=te, ]n baza cadrului legal =i a hot[r`rilor

emise de consiliul de administra\ie al b[ncii, atribu\iile din domeniul
creditelor =i pl[\ilor externe, cum ar fi:
42
Negocierea proiectelor acordurilor de plat[ ]ncheiate cu alte \[ri;
Contactarea b[ncilor corespondente ]n leg[tur[ cu derularea acordurilor
de plat[;
Gestionarea portofoliului extern al b[ncii;
Negocierea liniilor de credit externe ale b[ncii;
Analizarea =i, dac[ este cazul, modificarea re\elei de coresponden\i
bancari.
Sucursala unei b[nci are structura organizatoric[ prezentat[ ]n Anexa 2.
B[ncile efectueaz[ numai opera\iunile stipulate ]n reglement[rile emise de

Banca Na\ional[ a Rom`niei.
B[ncile trebuie s[-=i organizeze opera\iunile ]n concordan\[ cu regulile de
pruden\[ bancar[ =i cu respectarea legii.
Capitalul social al unei b[nci trebuie v[rsat, integral =i ]n form[ b[neasc[, la
momentul subscrierii.
La constituire, aportul de capital se vars[ ]ntr-un cont, cu o dob`nd[ la

vedere sau la termen, deschis la o banc[, persoan[ juridic[ rom`n[, sau la o
sucursal[ a unei banci str[ine autorizate s[ funcţioneze pe teritoriul
Rom`niei. Contul de capital se blocheaz[ p`n[ la ]nmatricularea b[ncii ]n
registrul comer\ului.
B[ncile trebuie s[ men\in[ ]n permanen\[ un nivel minim al capitalului
social, ]n form[ b[neasc[, ]n conformitate cu reglement[rile B[ncii
Na\ionale a Rom`niei. Sucursalele b[ncilor str[ine trebuie s[ men\in[ ]n
permanen\[ un capital de dotare, la nivelul prev[zut prin reglement[rile
B[ncii Na\ionale a Rom`niei, pentru capitalul social minim al b[ncilor,
persoane juridice rom`ne.
B[ncile pot s[-=i majoreze capitalul social, pe l`ng[ subscrierea de noi

aporturi ]n form[ b[neasc[, potrivit legisla\iei ]n vigoare, =i prin utilizarea
urm[toarelor surse:
primele de emisiune sau de aport =i alte prime legate de capital,

integral ]ncasate, r[mase dup[ plat[ =i acoperirea cheltuielilor
43
neamortizate efectuate cu astfel de opera\iuni, precum =i rezervele
constituite pe seama unor astfel de prime;
dividendele din profitul net cuvenit ac\ionarilor dup[ plata
impozitului pe dividende potrivit legii;
rezervele din influen\ele de curs valutar aferente aprecierii
disponibilit[\ilor ]n valut[ reprezent`nd capital social ]n valut[;
rezervele constituite din profitul net, existente ]n sold potrivit
ultimului bilan\ contabil.
B[ncile repartizeaz[, ]n baza legii, 20% din profitul brut pentru constituirea
unui fond de rezerv[, p`n[ c`nd fondul astfel constituit egaleaz[ capitalul
social, apoi, maximum 10%, p`n[ ]n momentul ]n care fondul a ajuns de
dou[ ori mai mare dec`t capitalul social. Dup[ atingerea acestui nivel,
alocarea de sume pentru fondul de rezerv[ se face din profitul net.
B[ncile repartizeaz[ din profitul brut, ]n baza legii, sumele destinate
constituirii rezervei generale pentru riscul de credit, ]n limita a 2% din
soldul creditelor acordate.
B[ncile, persoane juridice rom`ne, =i sucursalele b[ncilor str[ine pot
desf[=ura, ]n limita autoriza\iei acordate, urm[toarele activit[\i:
acceptarea de depozite;
contractarea de credite, opera\iunile de factoring =i scontarea
efectelor de comer\, inclusiv forfetare;
emiterea =i gestiunea instrumentelor de plat[ şi de credit;
pl[\i =i decont[ri;
leasing financiar;
transferuri de fonduri;
emiterea de garan\ii =i asumarea de angajamente;
tranzac\ii ]n cont propriu sau ]n contul clien\ilor cu:
◙ instrumente monetare negociabile (cecuri, cambii, certificate
de depozit);
◙ valut[;
◙ instrumente financiare derivate;
◙ metale pre\ioase, obiecte confec\ionate din acestea, pietre
pre\ioase;
◙ valori mobiliare;
intermedierea ]n plasamentul de valori mobiliare =i oferirea de
servicii legate de acesta;
administrarea de portofolii ale clien\ilor, ]n numele =i pe riscul
acestora;
custodia =i administrarea de valori mobiliare;
44
depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori
mobiliare;
]nchirierea de casete de siguran\[;
consult[n\[ financiar-bancar[;
opera\iuni de mandat.
B[ncile pot desf[=ura activit[\ile prev[zute de legisla\ia privind valorile

mobiliare =i bursele de valori prin societ[\i distincte, specifice pie\ei de
capital, care vor func\iona sub reglementarea =i supravegherea Comisiei
Na\ionale a Valorilor Mobiliare, cu excep\ia activit[\ilor care, potrivit
acestei legisla\ii, pot fi desf[=urate ]n mod direct de c[tre b[nci.
Opera\iunile de leasing financiar vor fi desf[=urate de c[tre b[nci, prin
societ[\i distincte, constituite în acest scop.
B[ncile trebuie s[ \in[ permanent eviden\a contabil[, ]n concordan\[ cu

prevederile legii contabilit[\ii =i ale reglement[rilor specifice date ]n
aplicarea acesteia, =i s[ ]ntocmeasc[ situa\ii financiare adecvate, pentru a
reflecta ]n mod corespunz[tor opera\iunile =i condi\ia lor financiar[.
Eviden\a contabil[ =i situa\iile financiare ale unei b[nci trebuie s[ reflecteze,
de asemenea, opera\iunile =i situa\ia financiar[ a filialelor, sucursalelor =i a
celorlalte sedii secundare, pe baz[ individual[ =i, dup[ caz, pe baz[
consolidat[.
B[ncile nu pot desf[=ura următoarele opera\iuni:
o angajarea ]n tranzac\ii cu bunuri mobile =i imobile. Se excepteaz[

tranzac\iile cu astfel de bunuri necesare desf[=ur[rii activit[\ii =i
pentru folosin\a salaria\ilor, precum =i tranzac\iile cu bunuri mobile
=i imobile dob`ndite ca urmare a execut[rii crean\elor b[ncii.
Bunurile mobile =i imobile, dob`ndite ca urmare a execut[rii silite a
crean\elor, altele dec`t cele necesare desf[=ur[rii activi[\ii =i pentru
folosin\a salaria\ilor, se v`nd de c[tre banc[ ]n termen de un an de la data
dob`ndirii lor. Pentru bunurile imobile, termenul poate fi prelungit cu
aprobarea B[ncii Na\ionale a Rom`niei;
o achizi\ionarea propriilor ac\iuni sau gajarea lor ]n contul datoriilor
b[ncii. Se excepteaz[ r[scump[rarea ac\iunilor proprii ]n vederea
reducerii capitalului social, care face obiectul unei aprob[ri
prealabile a B[ncii Na\ionale a Rom`niei;
o acordarea de ]mprumuturi sau furnizarea altor servicii clien\ilor,
condi\ionat[ de v`nzarea sau cump[rarea ac\iunilor b[ncii;
o acordarea de credite garantate cu ac\iunile emise de banc[;
45
o primirea de depozite, titluri sau alte valori, c`nd banca se afl[ ]n
]ncetare de pl[\i;
o angajarea ]n acceptarea de depozite, dac[ majoritatea depozitelor
provine de la angaja\ii b[ncii. Se excepteaz[ opera\iunile fondurilor
de plasament =i alte opera\iuni financiare bazate pe principiul
mutualit[\ii.
*
* *
Alte institu\ii care colaboreaz[ cu sistemul bancar rom`nesc sunt:
Fondul de Garantare a Depozitelor ]n Sistemul Bancar. Acesta asigur[

plata depozitelor de\inute de persoane fizice la b[nci ]n cazul ]n care b[ncile
respective intr[ ]n stare de faliment. Depozitele sunt pl[tite ]n cadrul unui
plafon care se indexeaz[, periodic, ]n func\ie de rata infla\iei publicat[ de
Institutul Na\ional de Statistic[ =i Studii Economice.
Agen\ia de Recuperare a Activelor Bancare. Aceast[ institu\ie a fost

]nfiin\at[ ]n anul 1999 =i este specializat[ ]n preluarea ]mprumuturilor
neperformante =i a elementelor din afara bilan\ului contabil din
majoritatea b[ncilor cu capital de stat, ]n scopul recuper[rii acestora de la
debitori.
2.2 Bilan\ul contabil al unei b[nci, persoan[ juridic[ rom`n[
O banc[, ]n Rom`nia, ]=i realizeaz[ managementul afacerilor ]n

conformitate cu reglement[rile b[ncii centrale privind clasificarea creditelor,
constituirea provizioanelor, indicatorii de solvabilitate, rezervele minime
obligatorii =i pozi\ia valutar[.
Activul unei b[nci (vezi Anexa 3) se compune, ]n principal, din: numerar,

conturi ]n lei =i valut[ la b[nci, plasamente la alte institu\ii, ]mprumuturi
acordate clien\ilor (persoane fizice, institu\ii publice =i ]ntreprinderi
particulare), desf[=urate dup[ scaden\e =i uneori =i destina\ie etc.
46
Pasivele unei bănci se compun, ]n principal, din resursele atrase de la
clien\i: depozite (la vedere =i la termen) pentru persoane fizice, institu\ii
publice =i ]ntreprinderi private, alte fonduri ]mprumutate, precum şi capital
social, rezerve etc.
Capitalul social al b[ncii reprezint[ o surs[ proprie a acesteia, spre

deosebire de celelalte elemente de pasiv (depozitele =i alte fonduri
]mprumutate) care reprezint[ o surs[ atras[. Capitalul social al b[ncii
]ndepline=te c`teva func\ii vitale ]n asigurarea bunei func\ion[ri =i a
viabilit[\ii pe termen lung a b[ncii, din care amintim:
capitalul este un amortizor ]mpotriva riscului de faliment prin

absorb\ia pierderilor nea=teptate =i pentru care nu s-au constituit
provizioane;
capitalul creeaz[ b[ncii cadrul func\ional prin furnizarea fondurilor
necesare pentru autorizare, organizare =i ]nzestrare opera\ionl[.
Astfel, nu se poate deschide o banc[, f[r[ ca aceasta s[ dispun[ de
un capital minim, necesar pentru acoperirea valorii imobilelor,
echipamentului, mobilierului =i a tuturor celorlalte condi\ii necesare
bunei func\ion[ri a b[ncii, cheltuieli ce trebuie f[cute ]nainte ca
banca s[-=i ]nceap[ efectiv activitatea.
}n ultimii ani, pe plan interna\ional, structura bilan\ului bancar a suferit

transform[ri fundamentale. Astfel, unele tipuri de resurse sunt ]n puternic
regres, datorit[ remuner[rii nesatisf[c[toare. }n acest caz, banca este
obligat[, fie s[-=i contracteze activul, fie s[ capteze alte categorii de resurse,
prin intermediul instrumentelor financiare noi, rezultate din procesul de
inovare sau inginerie financiar[. Sc[derea ponderii depozitelor la vedere, ]n
cazul b[ncilor franceze, este suficient de ilustrativ[: de la 45% ]n anul 1986,
la numai 27% ]n anul 1992. Cre=terea corelat[ a ponderii certificatelor de
depozit de la 4,2%, la 36% ilustreaz[ pe deplin aceast[ tendin\[.
Varietatea titlurilor negociabile, pe termen scurt sau lung, de\ine o pondere

cresc`nd[ ]n cadrul bilan\urilor bancare. Gestiunea bancară se simplific[,
at`t ]n ceea ce prive=te dimensiunea total[, dar =i riscurile de dob`nd[ =i
lichiditate, asociate diferen\elor ]ntre structurile la termen, corespunzătoare
activului =i pasivului. }ntruc`t dob`nzile acestor titluri sunt, ]n cea mai mare
47
parte, determinat[ de pia\[, ]n condi\ii de concuren\[, b[ncile pierd puterea
de monopol de\inut[ anterior. Astfel, o parte din marja lor de dob`nd[,
rezultat[ din activit[\ile de intermediere este erodat[. Acest fapt determin[
reducerea unei p[r\i cresc`nde a profitului net bancar provenit din
comisionul asupra diferitelor servicii.
Contul de profit =i pierdere al unei b[nci (vezi Anexa 4) include dou[ mari
componente: veniturile =i cheltuielile.
Veniturile includ: venituri din dob`nzi la ]mprumuturi, dob`nzi la

depozitele purt[toare de dob`nzi, dob`nzi la titlurile de valoare
tranzac\ionate, dividende etc.
Cheltuielile includ: dob`nzi pl[tite pentru depozitele la vedere =i la termen,

salarii, asigurare social[, cheltuieli efectuate cu opera\iuni bancare, reclam[
comercial[ etc.
2.3 Structura sistemului bancar pe plan interna\ional
Sistemul bancar interna\ional este compus din foarte multe b[nci, dar dintre
acestea numai c`teva sute au o participare interna\ional[ semnificativ[.
Din studiile efectuate p`n[ ]n prezent, cu privire la centrul financiar Londra,
s-a constatat c[, gradul de concentrare a activit[\ii bancare este tot mai
ridicat: de la 50 de mari b[nci din City – dintr-un total de 500 b[nci –
controlau peste 66% din totalul angajamentelor bancare interna\ionale ]n
anul 1985, fa\[ de 72% ]n urm[ cu 10 ani.
Aceste b[nci pot fi clasificate ]n mai multe familii, ]n func\ie de

competen\ele de\inute ]n \[rile de origine, =i anume:
B[ncile de depozit. Principala func\ie a acestor b[nci const[ ]n

atragerea unor resurse pe termen scurt – depozitele persoanelor
fizice =i ale persoanelor juridice – şi acordarea acestora sub forma
unor credite pe termen mediu =i lung. Acest tip de b[nci este foarte
r[sp`ndit ]n unele \[ri, cum ar fi: SUA, Japonia, Fran\a, Marea
Britanie.
B[ncile comerciale au ac\ionat, de la ]nceput, pe pie\ele de
eurodevize, ]n vederea g[sirii unor modalit[\i de atenuare a
constr`ngerilor legate de expansiunea lor geografic[.
48
B[ncile regionale =i-au f[cut apari\ia ]n marile centre financiare
americane: New York, Chicago, sau marile ora=e din California.
Ceva mai t`rziu, s-au lansat pe arena interna\ional[, cele
12 City Banks japoneze, b[nci a c[ror putere interna\ional[ a atins
cele mai ]nalte culmi la sf`r=itul deceniului trecut.
B[ncile de clearing =i fostele b[nci coloniale britanice au de\inut, la
r`ndul lor, o pozi\ie activ[ pe pie\ele eurodevizelor, continu`nd s[
profite de pe urma re\elei interna\ionale vaste sau poten\ialului pie\ei
londoneze, precum =i experien\ei acumulate.
B[ncile universale. Spre deosebire de b[ncile de depozit, b[ncile
universale ]=i au originea ]n Germania, Elve\ia =i Austria. Activitatea
acestor b[nci nu se limiteaz[ numai la intermedierea depozit-
]mprumut const`nd, ]n acela=i timp, ]n opera\iuni de interven\ie
direct[ pe pie\ele financiare at`t ]n cadrul emisiunilor propriu-zise,
c`t =i ]n fazele de negociere. B[ncile de afaceri, de=i nu pot fi
considerate b[nci universale, se apropie de acestea, mai ales ]n
privin\a activit[\ilor interna\ionale. B[ncile elve\iene de\in un rol
specific pe pie\ele financiare interna\ionale, investind capitaluri
gestionate ]n cadrul fondurilor fiduciare.
Casele de economii =i institu\iile specializate. }n decursul timpului,
comunitatea bancar[ a fost ]nregistrat[ prin c`teva case de economii
de talie, ce rivalizeaz[ cu marile b[nci. Centralele regionale ale
caselor de economii germane (Landesbank - Girozentrale), casele de
economii belgiene =i italiene sunt cele mai reprezentative. Tot aici,
pot fi amintite =i casele de credit agricol (CNCA ]n Fran\a sau
Rabobank ]n Olanda), precum =i b[ncile populare.
}n Rom`nia, Banca Na\ional[ a Rom`niei a autorizat =i supravegheaz[

numai b[nci de tipul b[ncilor universale, neexit`nd b[nci specializate.
Totu=i, este de remarcat, ]n contextul diversific[rii tipologiei institu\ionale

]n cadrul sistemului bancar, p[trunderea pe pia\a financiar[ a primei b[nci
specializate ]n microcreditare, Banca de Microfinan\are – MIRO Bank SA,
autorizat[ ]n cursul anului 2002, precum =i definitivarea ]n cursul aceluia=i
an a procesului de autorizare a primei re\ele cooperatiste de credit –
Creditcoop.
}n contextul ader[rii Rom`niei la Uniunea European[ =i pentru ]ndeplinirea
angajamentelor ce necesit[ armonizarea legisla\iei na\ionale cu cea
comunitar[, repectiv cu Directivele comunitare nr. 12/2000 cu privire la
49
constituirea =i desf[=urarea activit[\ii de c[tre institu\iile de credit,
nr. 28/2000 de amendare a Directivei nr. 12/2000 =i nr. 46/2000 cu privire
la constituirea, desf[=urarea activit[\ii =i supravegherea pruden\ial[
a activit[\ii institu\iilor emitente de moned[ electronic[, Banca Na\ional[
a Rom`niei urmeaz[ s[ extind[, prin lege, sfera no\iunii de institu\ie de
credit prin includerea ]n categoria acestora =i a:
institu\iilor emitente de moned[ electronic[;
caselor de economii pentru domeniul locativ.
Organizarea =i func\ionarea institu\iilor de credit care se constituie ca

organiza\ii cooperatiste =i case de economii pentru domeniul locativ au fost
reglementate prin legi speciale cum ar fi: Ordonan\a de urgen\[ nr. 97/2000
privind organiza\iile cooperatiste de credit, cu modific[rile =i complet[rile
ulterioare =i Legea nr. 541/2002 privind economisirea =i creditarea în sistem
colectiv pentru domeniul locativ.
Prin adoptarea Legii nr. 541/2002 s-a creat cadrul legal necesar func\ion[rii
unui tip distinct de institu\ii de credit care r[spunde nevoii de finan\are pe
termen lung ]n domeniul locativ.
2.4 Falimentul bancar ]n Rom`nia
Legisla\ia care reglementeaz[, ]n Rom`nia, procedura falimentului b[ncilor,

conform Directivei Uniunii Europene ]n domeniu, se compune din:
- Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganiz[rii judiciare =i a
falimentului5, modificat[ =i completat[ prin Ordonan\a Guvernului
nr. 38/20026;
- Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului b[ncilor7, cu
modific[rile ulterioare, respectiv:
Ordonan\a de Urgen\[ a Guvernului nr. 186/19998 pentru
modificarea =i completarea Legii nr. 83/1998 privind falimentul
b[ncilor;
Ordonan\a de Urgen\[ a Guvernului nr. 138/20019 pentru
modificarea =i completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura
falimentului b[ncilor.
5
republicat[ ]n Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I, nr. 608/13 decembrie 1999
6
publicat[ ]n Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I, nr. 95/2 februarie 2002
7
publicat[ ]n Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I, nr. 159/22 aprilie 1998
8
publicat[ ]n Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I, nr. 567/19 noiembrie 1999
50
Prin emiterea Ordonan\ei de Urgen\[ a Guvernului nr. 138/2001 pentru
modificarea =i completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului
b[ncilor s-au realizat urm[toarele:
a) l[rgirea sferei de aplicabilitate a legii, ]n sensul introducerii

unor noi institu\ii de credit reglementate legal, respectiv organiza\iile
cooperatiste de credit, ]n conformitate cu art. 242 din Ordonan\a de Urgen\[
a Guvernului nr. 97/2000 privind organiza\iile cooperatiste de credit, cu
modific[rile =i complet[rile ulterioare;
b) reformularea situa\iei ]n care o institu\ie de credit se afl[ ]n
stare de faliment, prin cre=terea exigen\elor privitor la onorarea crean\elor
creditorilor (]n acest sens a fost redus termenul de 30 de zile la 7 zile
bancare lucr[toare);
c) includerea prevederilor referitoare la revocarea drepturilor
tuturor structurilor de conducere =i control intern pe perioada lichid[rii
pentru evitarea imixtiunilor conducerii =i ac\ionarilor b[ncii ]n procesul
lichid[rii;
d) desemnarea Fondului de Garantare a Depozitelor ]n Sistemul
Bancar, de regul[, ]n calitatea de lichidator;
f) ]ntărirea rolului B[ncii Na\ionale a Rom`niei ca autoritate de
supraveghere a sistemului bancar din Rom`nia;
g) stabilirea ordinii ]n care se vor efectua pl[\ile ]n lei ale
crean\elor creditorilor asupra institu\iei de credit ]n faliment.
}n stabilirea solu\iilor de rezolvare a falimentului, trebuie s[ se aibe ]n

vedere urm[toarele:
- cre=terea ]ncrederii publicului ]n b[nci =i ]n stabilitatea sistemului
bancar;
- asigurarea unui tratament impar\ial pentru to\i creditorii;
- asigurarea disciplinei de pia\[.
Cele mai utilizate metode de solu\ionare a falimentului sunt:
9
publicat[ ]n Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I, nr. 671/24 octombrie 2001
51
Metoda restituirii depozitelor. }n cadrul acestei metode, lichidatorul (fondul
de garantare) trece la lichidarea activelor =i restituie depozitele ]n limitele
de asigurare, apoi, ]=i recupereaz[ cheltuielile, iar sumele r[mase se ]mpart,
]n mod propor\ional, creditorilor neasigura\i.
Metoda cump[r[rii =i asum[rii. }n condi\iile acestei metode, asiguratorul, ]n
calitate de lichidator, contracteaz[ cu o banc[ s[n[toas[ cump[rarea
activelor b[ncii falite, precum =i preluarea responsabilit[\ii asupra tuturor
pasivelor.
}n Rom`nia, plata crean\elor creditorilor se efectueaz[, potrivit prevederilor

planului de lichidare, ]n ordinea prev[zut[ de lege =i anume:
1. taxele, timbrele =i orice alte cheltuieli aferente procedurii

falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea
=i administrarea bunurilor din averea institu\iei de credit ]n faliment,
precum =i plata remuner[rii lichidatorului;
2. crean\e reprezent`nd creditele (inclusiv dob`nzi =i cheltuieli)
acordate institu\iei de credit ]n faliment ]n cursul procedurii
falimentului la cererea lichidatorului =i cu aprobarea judec[torului
sindic;
3. crean\ele izvor`te din contracte de munc[, pe cel mult 6 luni
anterioare ]nceperii procedurii falimentului;
4. crean\ele statului provenite din impozite, taxe, amenzi =i din alte
sume ce reprezint[ venituri publice, potrivit Legii nr. 72/1996
privind finan\ele publice, cu modific[rile ulterioare, crean\ele
Fondului de garantare a depozitelor ]n sistemul bancar, ca subrogat
]n drepturile deponen\ilor =i ca urmare a pl[\ilor pentru depozitele
garantate, precum =i crean\ele B[ncii Na\ionale a Rom`niei
decurg`nd din credite acordate de aceasta institu\iei de credit ]n
faliment;
5. crean\ele garantate cu garan\ii reale asupra bunurilor;
6. crean\ele deponen\ilor garanta\i, ]n situa\ia ]n care acestea nu au fost
valorificate ]n sensul pl[\ii de c[tre Fond ]n termenul legal de
prescrip\ie a pl[\ilor de compensa\ii;
52
7. crean\ele decurg`nd din opera\iuni de trezorerie, din opera\iuni
interbancare, din opera\iuni cu clientela, din opera\iuni cu titluri,
din alte opera\iuni bancare, precum =i din cele rezultate din livr[ri de
produse, prest[ri de servicii sau alte lucr[ri, precum =i din chirii;
8. alte crean\e chirografare, inclusiv crean\ele deponen\ilor negaranta\i
=i p[r\ile negarantate ale crean\elor deponen\ilor garanta\i;
9. crean\ele ac\ionarilor b[ncii ]n faliment, respectiv crean\ele
membrilor cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate casei
centrale a cooperativelor de credit ]n faliment.
}n enumerarea prezentat[, se remarc[ necesitatea pl[\ii cu prioritate a
crean\elor garantate.
}n literatura de specialitate interna\ional[, ]n aria de cuprindere a

semnifica\iei falimentului se includ nu numai falimentele urmate de
lichidarea b[ncii, ci =i cazurile ]n care se realizeaz[, sub supravegherea
statului, fuziunea b[ncii ]n suferin\[ cu o alt[ banc[ s[n[toas[ care ]i preia
activele =i-=i asum[ obliga\iile asigur`nd continuitatea.
2.5 Fondul de Garantare a Depozitelor ]n Sistemul Bancar
}n Rom`nia, cadrul legal privind garantarea depozitelor constituite la

institu\iile de credit este reprezentat de Ordonan\a Guvernului nr. 39/1996
privind ]nfiin\area =i func\ionarea Fondului de garantare a depozitelor
]n sistemul bancar, aprobat[ prin Legea nr. 88/1997, modificat[ =i
completat[ prin Ordonan\ele de urgen\[ ale Guvernului nr. 110/1999
aprobat[ prin Legea nr. 301/2001, nr. 20/2000 aprobat[ prin Legea
nr. 303/2001 =i nr. 118/2000 aprobat[ prin Legea nr. 420/2001.
Modificarea legisla\iei privind Fondul a fost determinat[, ]n principal, de

urm[toarele:
necesitatea armoniz[rii prevederilor existente cu legisla\ia Uniunii

Europene, respectiv cu prevederile Directivei nr. 94/19/EC a
Parlamentului European =i a Consiliului Uniunii Europene privind
schemele de garantare a depozitelor, din 30 mai 1994;
53
includerea ]n schema de garantare a depozitelor =i a organiza\iilor
cooperatiste de credit, ]n baza prevederilor Ordonan\ei de Urgen\[
a Guvernului nr. 97/2000 privind organiza\iile cooperatiste de credit,
cu modific[rile =i complet[rile ulterioare;
condi\ionalitatea, pentru prima tran=[ din acordul PSAL II cu Banca

Mondial[, respectiv ]nt[rirea rolului Fondului prin armonizarea cu
legisla\ia Uniunii Europene;
atribuirea unui rol activ Fondului.
}n conformitate cu prevederile legale, Fondul de garantare a depozitelor ]n

sistemul bancar este persoana juridic[ de drept public care are drept scop
garantarea ramburs[rii depozitelor constituite de c[tre deponen\ii persoane
fizice la b[ncile persoane juridice rom`ne =i sucursalele b[ncilor str[ine
autorizate s[ func\ioneze pe teritoriul Rom`niei.
Fondul garanteaz[ depozitele de\inute de reziden\i =i nereziden\i, exprimate

în moned[ na\ional[ sau str[in[.
Resursele financiare ale Fondului se constituie, în principal, din
contribu\iile pl[tite de b[nci, persoane juridice române =i sucursalele
b[ncilor str[ine care sunt sau vor fi autorizate s[ primeasc[ fonduri de la
persoane fizice în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998.
Fondul este administrat de un Consiliu de administra\ie format din
7 membri, numi\i pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit, având
următoarea structur[:
a. trei membri numi\i de Banca Na\ional[ [ României. Unul dintre
ace=tia este prim-viceguvernator sau viceguvernator al B[ncii
Na\ionale a României =i este numit din oficiu pre=edinte al
Consiliului de administra\ie al Fondului;
b. doi membri numi\i de Asocia\ia Român[ a B[ncilor;
c. un membru numit de Ministerul Finan\elor Publice;
d. un membru numit de Ministerul Justi\iei.
Conducerea operativ[ a Fondului este asigurat[ de directorul general
executiv care angajeaz[ =i reprezint[ Fondul în rela\iile cu persoanele fizice
54
=i juridice, precum =i în fa\a instan\elor judec[tore=ti. Directorul general
executiv este numit în func\ie de Consiliul de administra\ie.
În cazul în care o banc[ nu este în m[sur[ s[-=i onoreze obliga\iile fa\[ de
deponen\ii s[i, Fondul garanteaz[ plata în lei către deponen\i a fondurilor
depozitate, indiferent de moneda în care este constituit depozitul ori de
num[rul sau m[rimea depozitelor, în limita unui plafon de garantare,
actualizat semestrial cu indicele pre\urilor de consum. În limita plafonului
garantat se include =i dobânda care se datoreaz[ pentru depozitele
respective pân[ la data când acestea au devenit indisponibile.
Suma total[ a obliga\iei unei b[nci fa\[ de un deponent se stabile=te prin

însumarea tuturor depozitelor de\inute de acesta, inclusiv a dobânzii
datorate =i neplătite la data când depozitele au devenit indisponibile, mai
pu\in suma obliga\iilor deponentului fa\[ de banca în cauz[.
Fondul pl[te=te compensa\iile c[tre deponen\i într-un termen de 3 luni de la

data prev[zut[ în hot[rârea judec[toreasc[ pentru începerea procedurii
falimentului b[ncii, dar nu mai târziu de 3 ani de la începerea pl[\ii acestora.
În cazul falimentului unei b[nci, Fondul este obligat s[ publice, la sediul

tuturor unit[\ilor acesteia =i în cel pu\in dou[ ziare de circula\ie na\ional[,
atât informa\ii privind indisponibilitatea depozitelor, cât =i date privind
opera\iunea de compensare a depozitelor, perioad[ în cursul c[reia va avea
loc compensarea =i numele b[ncii mandatate s[ fac[ plata, precum =i
condi\iile ce trebuie îndeplinite =i formalit[\ile de urmat pentru a se ob\ine
compensa\ia.
Dac[ o banc[ nu-=i îndepline=te obliga\iile ce-i revin în conformitate cu

prevederile Ordonan\ei Guvernului nr. 39/1996, la solicitarea Consiliului
de administra\ie al Fondului, Banca Na\ional[ a României poate proceda la
modificarea autoriza\iei de func\ionare a b[ncii respective, în sensul
retragerii dreptului acesteia de a atrage depozite de la persoanele fizice.
Prin legisla\ia emis[ ]n domeniu, s-a stabilit c[ Fondul este numit, de

regul[, lichidator în cazul falimentului institu\iilor bancare.
55
Teste
1. Defini\i conceptul de “banc[” ]n baza prevederilor Legii nr. 58/1998 –

Legea bancar[.
2. Care sunt principalele opera\iuni pe care le poate desf[=ura o banc[ ]n

baza autoriza\iei acordate de Banca Na\ional[ a Rom`niei?
3. Care sunt modalit[\ile prin care o banc[ ]=i poate majora capitalul
social?
4. Care sunt opera\iunile care nu sunt permise a fi efectuate de b[nci?
5. Care sunt principalele cerin\e de pruden\[ bancar[ pe care trebuie s[ le

respecte o banc[?
6. Enumera\i organele implicate ]n efectuarea managementului unei b[nci.
7. Enumera\i principalele departamente ale unei b[nci =i detalia\i

principalele lor atribu\ii.
8. Enumera\i principalele active =i pasive din bilan\ul contabil al unei

b[nci.
9. Enumera\i principalele elemente din contul de profit =i pierdere al unei

b[nci.
10. Enumera\i principalele tipuri de b[nci existente pe plan interna\ional.
11. Cum este reglementat falimentul bancar ]n Rom`nia?
56
12. Descrie\i principalele metode de solu\ionare a falimentului.
13. Ce este Fondul de garantare al depozitelor ]n sistem bancar?
14. Cum este reglementat[ func\ionarea acestuia?
57
Organigrama unei b[nci
COMITET DE RISC ADUNAREA GEN. A AC|IONARILOR COMITET DE CREDIT

Membri Membri
CONSILIUL DE ADMINISTRA|IE
COMITET PTR. GESTIONAREA Pre=edinte COMITET de FORFETARE
ACTIVELOR +I PASIVELOR Membri Membri
Membri
GESTIONARE ACTIVE
COMITET MANAGEMENT
Director General +I PASIVE (C)
Membri CONTROL RISC (C)
METODOLOGIE +I CONTROL
DIRECTOR GEN.EXECUTIV
SUPRAV. OPERA|IUNI BANCARE DEP. JURIDIC
CONSILIERI
VICE-PRE+EDINTE VICE-PRE+EDINTE VICE-PRE+EDINTE VICE-PRE+EDINTE
DEP. PIEŢE DE CAPITAL

DEP. INTERNAŢIONAL
CREDITELOR NEPERF.
DEP. RESURSE UMANE

DEP. CONTABILITĂŢII
BANCARE CU TITLURI
VALUTARE EXTERNE
DEP. RECUPERAREA
BANCARE PENTRU
DEP. TREZORERIE
DEP. PRIVATIZARE
SECRETARIATUL
DEP. INFORMATIC
DEP. EVALUAREA
DEP. OPERAŢIUNI
DEP. MARKETING
DEP. OPERATIUNI
DEP. INVESTIŢII
PROFESIONALĂ
DEP. ECONOMIC
DEP. SINTEZ{
DEP. FORMARE
DEP. CREDITE
DEP. SERVICII
PROIECTELOR
PERS. FIZICE
58
GENERALE
GENERAL
PROPRII
DE STAT
ANEXA 1
ANEXA 2
DIRECTOR FINANCIAR
SERV. INFORMATIC
59
SERV. CASIERIE
SERV .CONTABILITATE
AGENŢII
FILIALE
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A UNEI SUCURSALE
OPERAŢIUNI EXTERNE
DIRECTOR GENERAL
DIRECTOR GEN. ADJ.
SERV. ADM .ŞI

SECRETARIAT
SERV. EVALUARE ŞI
CONSULTANŢĂ
INVEST. PROPRII
SERVICII BANCARE
PTR. PERS. FIZICE
COMITET CREDIT
COMITET RISC
PIEŢE DE CAPITAL
RECUPERAREA
CREDITELOR NEPERF.
SERV. RESURSE UMANE
BUGETUL DE VENITURI
ŞI CHELTUIELI
SERV. JURIDIC
ANEXA 3
Bilan\ul contabil al B[ncii Rom`ne pentru Dezvoltare

conform Standardelor Interna\ionale de Contabilitate
la 31 decembrie 2001 =i 2000
(]n putere de cump[rare la 31 decembrie 2001)
31 decembrie 2001 31 decembrie 2000

Milioane lei Milioane euro Milioane lei Milioane euro
ACTIVE
Disponibilit[\i 2136470 76,6 773709 27,8
Conturi curente =i
10081310 3616 9638601 345,7
depozite la b[nci
Conturi la Banca
12147909 435,7 11921559 427,6
N[\ional[ a Rom`niei
Titluri de Trezorerie 2715188 97,4 1547347 55,5
Titluri de tranzac\ie 155475 5,6 - -
Credite, net 21099981 756,8 19587172 702,5
Alte active, net 357801 12,8 594393 21,3
Participa\ii 558539 20,0 676471 24,3
Imobiliz[ri, net 8521476 306 8254679 296
Total active 57774149 2072,2 52993931 1900,7
DATORII +I
CAPITALURI
PROPRII
Depozite 44662823 1601,9 39829592 1428,6
Alte fonduri ]mprumutate 1449438 52,0 1582243 56,7
Impozite am`nate, net 844963 30,3 800313 28,7
Alte datorii 339875 12,2 301519 10,8
Total datorii 47297099 1696,4 42513667 1524,8
Capital social - nominal 1742253 62,5 1742253 62,5
Rezerva din retratarea
12887264 462,2 12887264 462,2
capitalului social
Rezerva pentru riscuri
101154 3,6 101154 3,6
bancare generale
Surplus din reevaluare 950002 34,1 1195740 42,9
Deficit cumulat (5.203.623) -186,6 (5.446.147) (195,3)
Total capitaluri proprii 10477050 375,8 10480264 375,9
Total datorii =i capitaluri
57774149 2072,2 52993931
proprii
Surs[: www.brd.ro
60
ANEXA 4
Contul de profit =i pierderi conform Standardelor Interna\ionale

de Contabilitate pentru exerci\iile ]ncheiate la 31 decembrie 2001
şi 2000 (în putere de cump[rare la 31 decembrie 2001)
2001 2000
Milioane lei Milioane euro Milioane lei Milioane euro
Venituri din dob`nzi 8683441 311,4 9155673 328,4
Cheltuieli cu dob`nzile (5052076) (181,2) (5682895) (203,8)
Venituri nete din dob`nzi 3631365 130,2 3472778 124,6
Cheltuieli cu provizioane (370.037) (13,3) (484431) (17,4)
Venituri nete dup[
3261328 117,0 2988347 107,2
provizionare
Alte venituri dec`t cele
2615565 93,8 2750655 98,7
din dob`nzi
Venituri ]nainte de alte
cheltuieli dec`t cele cu 5876893 210,8 5739002 205,8
dob`nzi
Alte cheltuieli dec`t cele
(3770249) (135,2) (3497341) (125,4)
cu dob`nzi
Rezultat net din operare 2106644 75,6 2241661 80,4
Pierdere din pozi\ia
(249417) (8,9) (541821) (19,4)
monetar[ net[
Rezultat ]nainte de
1857227 66,6 1699840 61,0
impozitare
Cheltuieli cu impozitul pe
(659562) (23,7) (666938) (23,9)
profit
Rezultat net 1197665 43,0 1032902 37,0
Surs[: www.brd.ro
61
INSTRUMENTE
DE PLAT{ UTILIZATE
}N SISTEMUL BANCAR
3.1 Numerarul =i instrumentele cu numerar

3.2 Cecul – defini\ie, p[r\ile implicate ]n circuit, girarea, tipuri
de girare
3.3 Circuitul cecului ]n baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului,
cu modific[rile =i complet[rile ulterioare
3.3.1 Introducere
3.3.2 Transmiterea unui cec
3.3.3 Plata unui cec
3.3.4 Tipuri de cecuri
3.3.5 Schema circula\iei unui cec (exemplu)
3.4 Standing order
3.5 Ordinul de plat[
3.6 SWIFT
62
3.1 Numerarul =i instrumentele cu numerar
Activitatea casierului bancar const[, printre altele, ]n primirea de la client a
numerarului =i a instrumentelor cu numerar cum sunt, de exemplu, cecurile
=i alte instrumente (“documente de titlu pentru ]ncasare”) ]n vederea
credit[rii conturilor clientului respectiv.
}n practica bancar[ modern[, numele clientului =i num[rul contului s[u din
banc[ sunt tip[rite pe filele carnetului de cec pentru eliminarea oric[ror
erori care pot ap[rea, precum =i pentru realizarea unei fluen\e a
opera\iunilor de la ghi=eu.
Proceduri1 utilizate de b[nci rom`ne=ti:
• Casierul trebuie s[ se asigure c[ numele =i num[rul contului clientului
bancar sunt indicate clar;
• Atunci c`nd clientul pl[te=te la ghi=eu, casierul trebuie s[ verifice
corectitudinea numelui =i a num[rului contului clientului al c[rui cont
urmeaz[ s[ fie creditat;
• Casierul trebuie s[ numere biletele de banc[ prezentate de c[tre client la
ghi=eu =i s[ le sorteze pe cupiuri;
• Casierul bifeaz[ fiecare plat[ efectuat[ la ghi=eu =i ]=i a=eaz[ biletele de
banc[ ]n cas[.
Numerarul se compune din:
Bancnote;
Monede;
Instrumente similare cu numerarul, folosite ca mijloc direct de plat[ =i
acceptate pe scar[ larg[ ]n tranzac\ii.
Primele două componente sunt emise de b[ncile centrale sau de guverne.
Acest drept de emisiune al b[ncii centrale sau al guvernului se nume=te
seigniorage.
1
Stabilite prin normele interne ale fiec[rei b[nci
63
Instrumentele de plată similare cu numerarul (“documente de titlu pentru
]ncasare”) sunt următoarele:
Ordine condi\ionate;
Dividende;
Obliga\iuni la purt[tor;
Ordine po=tale;
Cecuri de c[l[torie neutilizate;
Tichete de mas[, cupoane;
Carduri;
Moned[ electronic[.
3.2 Cecul – defini\ie, p[r\ile implicate ]n circuit, girarea, tipuri

de girare
Cecul2 reprezint[, ]n general, un ordin necondi\ionat dat ]n scris de c[tre o
persoan[ (titularul unui cont creditor deschis la banca respectiv[) unei alte
persoane care trebuie s[ fie o banc[, semnat de c[tre persoana care a dat
ordinul =i solicit`nd b[ncii s[ pl[teasc[ la cerere o anumit[ sum[ de bani fie
la ordinul titularului de cont, fie la ordinul unui ter\, fie la ordinul
purt[torului.
Detalii privind cecul:
Persoana care trage cecul se nume=te tr[g[tor;
Banca prin care se trage cecul se nume=te banca tras[ sau banca
pl[titoare;
Persoana asupra c[reia cecul tras este pl[tibil se nume=te tras sau
beneficiar;
}n cazul ]n care tr[g[torul trage un cec pl[tibil ]n favoarea sa, atunci
tr[g[torul =i trasul sunt una =i aceea=i persoan[.
2
Kiri\escu Costin, Rela\ii valutar-financiare interna\ionale, Bucure=ti, Editura +tiin\ific[ =i
Enciclopedic[, 1978
64
}n momentul prezent[rii la ghi=eul b[ncii a unui cec, casierul trebuie s[
verifice urm[toarele elemente:
Dac[ data este corect[: Este cecul post-datat sau expirat?
Post-datat: ]nseamn[ c[ cecul a fost prezentat la banc[ ]naintea datei
specificate pe cec.
Expirat: ]nseamn[ c[ cecul a fost prezentat la banc[ dup[ =ase luni de la
data ]nscris[ pe el.
}n ambele situa\ii cecul nu se poate ]ncasa.
Trasul (beneficiarul):
}n cazul ]n care cecul este barat sau barat pentru un anumit cont, atunci
astfel de instruc\iuni trebuie implementate.
Con\inutul instrumentului:
}n cazul ]n care exist[ diferen\e ]ntre suma ]nscris[ ]n cuvinte =i suma
]nscris[ ]n cifre, suma pl[tibil[ este cea me\ionat[ ]n cuvinte. Oricum,
banca este ]mputernicit[ s[ returneze cecul neonorat pe care se ]nscrie
“cuvintele =i cifrele diferite”. Banca pl[titoare are dreptul s[ solicite
clientului s[u s[-=i completeze cecul cu termeni clari =i corec\i.
Semn[tura tr[g[torului:
Semn[tura trebuie =i ea verificat[ pentru ca banca s[ fie sigur[ c[

semn[tura de pe cec corespunde cu cea din specimenul de semn[turi
p[strat cu grij[ de banc[. Semn[tura este una genuin[.
Girarea (vezi Anexa 1):
Girarea instrumentului reprezint[ opera\iunea prin care se transmit, o

dat[ cu remiterea =i toate drepturile rezultate din cec. Girarea reprezint[
o men\iune f[cut[ pe verso-ul cecului ]n favoarea oricui, inclusiv ]n
favoarea tr[g[torului. Noul beneficiar poate, la r`ndul s[u, s[ gireze
cecul.
65
}n literatura de specialitate englezeasc[3, sunt cunoscute dou[ tipuri de
girare:
1. Girarea ]n alb: ]n cazul ]n care nu este indicat[ nici o persoan[ la

girare. O astfel de girare ]n alb poate transforma ordinul cecului
]ntr-un cec la purt[tor;
2. Girarea special[: este cazul ]n care cel care gireaz[ cecul specific[
=i persoana ]n favoarea c[reia este girat cecul.
3.3 Circuitul cecului ]n baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului,

cu modific[rile =i complet[rile ulterioare
3.3.1 Introducere
Cecul reprezint[ un instrument de plat[ utilizat de titularul contului bancar

cu disponibil corespunz[tor ]n contul respectiv. Fondurile disponibile au
rezultat dintr-un depozit bancar, din opera\iuni de ]ncasari sau din acordarea
unui credit.
Cecul este un instrument de plat[ care pune ]n leg[tur[, ]n procesul cre[rii
sale trei persoane:
Tr[g[torul este persoana care creeaz[ instrumentul (emite cecul), el
fiind titularul contului bancar.
Trasul este ]ntotdeauna banca la care tr[g[torul are un cont bancar
deschis. Trasul va pl[ti cecul prezentat numai dac[ tr[g[torul are
disponibil suficient ]n contul s[u.
Beneficiarul este persoana care va primi banii. Aceast[ persoan[ poate
s[ fie o ter\[ persoan[ sau ]nsu=i tr[g[torul.
Instrumentul este creat de tr[g[tor care, ]n baza unui depozit constituit la

banc[, d[ un ordin necondiţionat acesteia (trasul) s[ pl[teasc[ o sum[
determinat[ unei ter\e p[r\i (sau ]nsu=i tr[g[torului), aflate ]n pozi\ia de
beneficiar.
3
Palfreman David, Banking: the legal environment, London, Pitman Publishing, 1994
66
Ca urmare, ]n circuitul cecului, cele trei persoane puse ]n leg[tur[ prin cec
efectueaz[ toate opera\iunile legate de acest instrument ]n nume propriu:
tr[g[torul emite cecul, proprietarul legitim ]l ]ncaseaz[, iar trasul ]l pl[te=te.
Pentru ca tr[g[torul s[ poate emite cecuri, banca trebuie s[-i elibereze

clientului s[u un carnet de cec care con\ine formulare de cecuri ]n alb.
Proprietarul carnetului de cecuri completeaz[ formularul, ]l semneaz[ =i
pred[ beneficiarului care ]l va prezenta, la r`ndul s[u, b[ncii sale pentru
]ncasare.
Pentru a fi valabil, cecul trebuie s[ con\in[ urm[toarele me\iuni obligatorii4
(vezi Anexa 1):
denumirea “CEC” ]nscris[ chiar ]n textul instrumentului;
ordinul necondi\ionat de a pl[ti o anumit[ sum[ de bani;
numele trasului, respectiv numele b[ncii la care tr[g[torul are un cont
deschis;
locul pl[\ii, respectiv localitatea =i adresa b[ncii la care plata urmeaz[ a
fi efectuat[;
data =i locul emiterii instrumentului, respectiv ziua, luna, anul, precum

=i numele localit[\ii;
semn[tura tr[g[torului.
3.3.2 Transmiterea unui cec
Posibilit[\ile de circula\ie5 ale unui cec sunt:
a) Simpla remitere – este cazul cecului la purt[tor care ]n momentul

emiterii, nu indic[ expres beneficiarul sau poart[ men\iunea la
„purt[tor”. Acest cec, urmeaz[ a fi pl[tit fie persoanei desemnate ca
beneficiar, fie de\in[torului instrumentului.
4
Legea nr.59/1934 asupra cecului, cu modific[rile ulterioare
5
Banca Na\ional[ a Rom`niei – Instrumente de plat[, octombrie 1994
67
b) Cesiunea de crean\[ ordinar[ - ]n cazul ]n care un cec este emis pe
numele unei anumite persoane =i con\ine men\iunea „nu la ordin”. }n
acest caz, numai persoana nominalizat[ poate s[-l ]ncaseze.
c) Girarea - opera\iunea prin care se transmit, o dat[ cu remiterea =i toate
drepturile rezultate din cec. Girarea reprezint[ o men\iune f[cut[ pe
verso-ul cecului ]n favoarea oricui, inclusiv ]n favoarea tr[g[torului.
3.3.3 Plata unui cec
Cecul este pl[tibil numai la vedere, adic[ la prezentarea acestuia la banc[.

}n Rom`nia, termenele de prezentare la plat[ a cecurilor emise =i pl[tibile
sunt:
- 8 zile, pentru cecurile pl[tibile chiar ]n localitatea ]n care a fost emis;

- 15 zile, ]n celelalte cazuri.
Aceste termene sunt calculate ]ncep`nd cu ziua urm[toare datei emiterii

cecului.
Prezentarea cecului dup[ expirarea termenului legal are ca efect pierderea
dreptului legal de ac\iune ]mpotriva giran\ilor anteriori ]n cazul ]n care cecul
nu ar fi pl[tit.
Legea cecului stipuleaz[ c[, toate persoanele care ]n orice calitate s-au
obligat prin cec (tr[g[tor, giran\i), sunt responsabile solidar ]n ceea ce
prive=te plata cecului respectiv, cu toate c[ obliga\iile au fost asumate ]n
momente diferite.
3.3.4 Tipuri de cecuri
Cele mai importante tipuri de cecuri utilizate ]n Rom`nia sunt:
a) cecul la purt[tor. Acesta reprezint[ instrumentul care con\ine ]n textul

s[u o men\iune special[ “la purt[tor” sau “pl[tibil la purt[tor” sau nu
con\ine nici o men\iune.
b) cecul barat. Acesta reprezint[ instrumentul pe care tr[g[torul sau
posesorul cecului poate face o barare prin ]nscrierea a dou[ linii
paralele, orizontale sau oblice pe fa\a cecului; aceasta ]nseamn[ c[
68
beneficiarul
va trebui s[ recurg[ la serviciile unei b[nci pentru ]ncasarea sumei
]nscrise pe cec.
Bararea poate fi:
• general[ - atunci c`nd nu se specific[ nici o men\iune ]ntre cele dou[

linii;
• special[ - atunci c`nd ]ntre cele dou[ linii se specific[ denumirea unei
b[nci.
Bararea general[ poate fi transformat[ ]n barare special[.
c) cecul certificat – prin acest instrument, banca (trasul) confirm[ pe cec

existen\a disponibilului necesar efectu[rii pl[\ii, iar persoana care a emis
cecul (tr[g[torul) nu mai poate retrage fonduri din contul s[u p`n[ la
expirarea perioadei de prezentare.
d) cecul de c[l[torie – este instrumentul prin care tr[g[torul poate

condi\iona plata acetuia de identitatea dintre semn[tura persoanei care a
primit cecul (posesorul) =i semn[tura persoanei care ]ncaseaz[ cecul
respectiv la prezentare. De fapt, posesorul cecului depune o prim[
semn[tur[ pe cec ]n momentul ]n care ]l cump[r[, iar a doua semn[tur[ o
face ]n momentul ]ncas[rii acetuia, ]n prezen\a func\ionarului bancar de
la ghi=eul b[ncii sau ]n momentul efectu[rii unei pl[\i, ]n prezen\a
beneficiarului. Acest instrument de plat[ este un instrument sigur.
În Anexa 1 se pot observa diverse tipuri de cecuri rom`ne=ti =i de circula\ie

interna\ional[.
3.3.5 Schema circula\iei unui cec (exemplu)
SC “Atlas” SRL cump[r[ de la magazinul SC “Star” SRL produse

electronice ]n sum[ de 5.000.000 lei.
SC “Atlas” SRL de\ine un cont curent deschis la Banca “X” SA, ]n timp ce
SC “Star” SRL de\ine un cont curent deschis la Banca “Y” SA.
}n baza disponibilului din contul s[u curent, Banca “X” SA ]i elibereaz[

SC “Atlas” SRL un carnet de cecuri.
69
}n momentul ]n care reprezentantul SC “Atlas” SRL cump[r[ m[rfurile, el
completeaz[ cu toate datele necesare, precum =i cu suma care reprezint[
echivalentul valoric al produselor electronice cump[rate, o fil[ din carnetul
de cec, pe care o semneaz[ =i pe care o ]nm`neaz[ reprezentantului
magazinului.
Din acel moment, SC “Atlas” SRL a devenit tr[g[torul, Banca “X” SA

trasul, iar SC “Star” beneficiarul.
SC “Star” SRL prezint[ cecul B[ncii “Y” SA =i ]l transmite B[ncii “X” SA

pentru a fi ]ncasat.
Banca “X” SA achit[ cecul B[ncii “Y” SA.
}n felul acesta, se stinge obliga\ia de plat[ a SC “Atlas” SRL fa\[ de
SC “Star” SRL, lucru pe care pute\i s[ le vede\i ]n Anexa 2.
Rolul b[ncilor
}n momentul ]n care clien\ii unei b[nci (tr[g[torii) emit cecuri, acestea
trebuie s[ fie prezentate la banc[ (banca pl[titoare) pentru a fi ]ncasate.
Banca are obliga\ia de a pl[ti cecul ]n favoarea clien\ilor s[i ]n condi\iile
urm[toare:
• clientul are suficiente fonduri disponibile ]n contul s[u;
• cecul a fost tras corect =i semnat de c[tre client (tr[g[tor);
• nu exist[ nici un alt motiv legal pentru ca banca s[ nu efectueze plata.
Beneficiarul b[ncii are obliga\ia de a colecta cecurile de la propriii s[i

clien\i pentru ]ncasare. Banca va remite cecurile spre plat[.
3.4 Standing order6
Exist[ anumite pl[\i care trebuie s[ se efectueze cu regularitate. }n cazul

neefectu[rii la timp a pl[\ii contravalorii unui bun sau serviciu, pot ap[rea
perturba\ii.
Standing order reprezint[ mijlocul prin care b[ncile pot s[ se asigure c[

anumite pl[\i curente c[tre anumite persoane juridice =i organiza\ii sunt
6
termen englezesc ]nt`lnit, ]n literatura de specialitate cu traducerea de „ordin permanent”
70
efectuate la data scaden\ei. (Aceste pl[\i pot fi efectuate odat[ pe an,
trimestrial, lunar sau oric`nd sunt solicitate).
Acest lucru presupune c[ numai clientul poate s[-=i efectueze pl[\ile

regulate importante. Pentru aceasta, clientul trebuie s[-=i informeze banca
cu privire la detaliile necesare pentru efectuarea pl[\ii, de exemplu: suma de
bani care urmeaz[ a fi pl[tit[, unde =i cum se va efectua plata.
Dup[ primirea acestor detalii, banca va prelua responsabilitatea efectu[rii ]n
termen a pl[\ilor respective:
din contul clientului;
în contul persoanei/organiza\iei numite.
Clientul poate efectua pl[\i prin oric`te standing orders dore=te. Detalii cu
privire la efectuarea fiec[rei pl[\i prin standing order payment apar ]n
extrasul de cont al clientului.
}n Anglia, ]n vederea efectu[rii pl[\ii printr-un standing order, clientul

b[ncii trebuie s[ completeze numai un formular ob\inut de la ghi=eul b[ncii.
Cele mai importante informa\ii pe care clientul trebuie s[ le completeze sunt
urm[toarele:
detalii cu privire la contul clientului;
detalii cu privire la contul bancar al persoanei/organiza\iei c[tre care
clientul efectueaz[ plata;
denumirea persoanei/organiza\iei ]n contul c[reia clientul efectueaz[
plata;
suma fiec[rei pl[\i regulate etc.
}n Rom`nia, Banca Na\ional[ a Rom`nia a adoptat norme-cadru7 pentru

executarea de c[tre banca pl[titorului, la date =i ]n sume fixate ]n prealabil,
de ordine de plat[ ]n favoarea unui ter\, denumite ordine de plat[
programat[, iar conform practicii interna\ionale, STANDING ORDER,
prescurtat OPP.
7
Norma-cadru nr. 9 din 13/06/1996, publicat[ ]n Monitorul Oficial, Partea I nr. 179
din 06/08/1996 privind executarea ordinelor de plat[ programat[ (STANDING ORDER)
71
Obiectul normelor-cadru amintite ]l constituie executarea ordinelor de plat[
]n cazul ]n care banca destinatar[ difer[ de banca pl[titorului, iar executarea
are loc pe circuit interbancar.
Banca pl[titorului execut[ ordinele de plat[ programat[ numai pe baza
clauzelor contractuale convenite expres ]n acest scop cu pl[titorul prin
contract ]ncheiat cu respectarea legii =i a reglement[rilor B[ncii Na\ionale a
Rom`niei.
Banca pl[titorului semneaz[, ]n baza normelor-cadru, numai contracte care

cuprind urm[toarele date de identificare obligatorii:
a) desemneaz[ tipul contractului cu una dintre denumirile protejate prin

reglement[rile =i activitatea B[ncii Na\ionale a Rom`niei, prin utilizarea
]n titlul =i, ori de c`te ori este necesar, ]n cuprinsul contractului, a men\iunii
„Plata prin OPP” sau plata prin „STANDING ORDER”;
b) numele sau denumirea pl[titorului ca parte a contractului;
c) denumirea b[ncii pl[titorului ca parte a contractului =i ca banc[
ini\iatoare;
d) numele sau denumirea beneficiarului, inclusiv codul fiscal;
e) denumirea b[ncii beneficiarului ca banc[;
f) un cont al pl[titorului deschis la banca pl[titorului, din disponibilul
c[ruia s[ poat[ fi provizionat[ plata, ]n vederea execut[rii fiec[ruia dintre
ordinele de plat[, programat[ de pl[titor;
g) un cont al beneficiarului deschis la banca destinatar[ pentru toate
ordinele de plat[ executabile prin contract.
Banca pl[titorului verific[ ]naintea semn[rii datelor de identificare

obligatorii ale pl[titorului, cele ale beneficiarului fiind declarate pe propria
r[spundere de c[tre pl[titor, inclusiv cele codificate, din punct de vedere al
acurate\ei, actualit[\ii, =i unicit[\ii, pentru limitarea riscurilor generale de
erori de identificare. }n caz de incertitudine asupra unor date, păr\ile pot
conveni prin contract r[spunderi corespunz[toare.
}n vederea limit[rii riscurilor la plat[, banca pl[titorului va accepta, prin

semnarea contractului, numai mandatul pl[titorului care:
72
a) autorizeaz[ banca pl[titorului ca pentru fiecare dintre pl[\ile la termen
]n favoarea beneficiarului care sunt programate ]n contract, printr-un =ir de
sume =i date calendaristice fixate biunivoc ]n mod obligatoriu:
♦ la o dat[ acoperitoare stabilit[ sau nu ]n contract, banca
pl[titorului s[ provizioneze pe seama pl[titorului resurse b[ne=ti
cel pu\in egale cu cele din programare, ]n scopul execut[rii
ordinului de plat[ corespunz[tor ]n favoarea beneficiarului;
♦ banca pl[titorului s[ execute la r`nd ordine de plat[ numai pentru
sume egale celor programate cu pl[titorul conform contractului =i
la date care s[ permit[ ]ncadrarea ]n obliga\iile asumate fa\[ de
pl[titor;
b) nu condi\ioneaz[ executarea fiec[rui ordin de plat[ de vreun alt
consim\[m`nt al pl[titorului dec`t cel dat prin contract sau de vreo alt[
condi\ie care s[ modifice sumele =i datele programate pentru fiecare plat[,
f[r[ s[ fi fost prev[zute expres astfel de posibilit[\i ]n contract, inclusiv
r[spunderile pl[titorului pentru consecin\e;
c) dispozi\ia de a pl[ti s[ fie formulat[ f[r[ echivoc asupra unor resurse
b[ne=ti =i de timp legale, certe, oportune =i limitate, inclusiv prin referirea
la modalit[\i, intervale de timp =i proceduri pentru notificarea modific[rilor
determinate de p[r\i prin contract sau ]n cazul ]ncet[rii mandatului.
Banca pl[titorului va conveni cu pl[titorul orice clauze asiguratorii care s[

previn[, s[ repartizeze =i s[ limiteze riscurile la plat[ datorate p[r\ilor
contractante, ]n primul r`nd, pe cele ce se pot produce ]n caz de ]ncetare a
mandatului prin efectul schimb[rilor statutare ori al modific[rilor situa\iei
patrimoniale a p[r\ilor.
Banca pl[titorului va ]nregistra ]n mod obligatoriu ]n con\inutul ordinului de

plat[ prin OPP pe care ]l execut[ referin\e care s[ permit[ accesul ulterior la
con\inutul economic al tranzac\iei care a generat plata respectiv[ sau referiri
pentru identificarea contractului, minimum men\iunea „OPP”, precum =i
num[rul =i data ]nregistr[rii contractului la banca pl[titorului dup[ care s[
poat[ fi reg[sit.
73
3.5 Ordinul de plat[
}n Rom`nia, ]n conformitate cu Norma – cadru8 nr. 15 din 19/08/1994

privind ordinul de plată pe suport hârtie, cu modific[rile ulterioare, pl[\ile ]n
lei se efectueaz[ prin utilizarea ordinului de plat[ irevocabil pe suport hârtie
(vezi Anexa 3).
Ordinul de plat[ pe suport hârtie reprezint[ orice dispozi\ie necondi\ionat[

dat[ în form[ scris[ unei institu\ii de credit de a pl[ti o anumit[ sum[ de
bani, unui beneficiar, care con\ine urm[toarele men\iuni obligatorii:
a. ordinul necondi\ionat de a pl[ti o anumit[ sum[ de bani în cifre =i
litere; ordinul trebuie s[ fie clar =i precis exprimat =i s[ se refere la plata
unei sume de bani exprimat[ în lei;
b. numele sau denumirea pl[titorului, a=a cum figureaz[ în Registrul
Comer\ului sau în actul de identitate =i, dup[ caz, num[rul contului acestuia
la societatea bancar[ ini\iatoare conform codific[rii acesteia;
c. numele sau denumirea beneficiarului, a=a cum figureaz[ în Registrul
Comer\ului sau în actul de identitate =i, dup[ caz, num[rul contului acestuia
deschis la societatea bancar[ destinatar[ conform codific[rii acesteia;
d. denumirea societ[\ii bancare ini\iatoare a=a cum figureaz[ în Registrul
Comer\ului;
e. denumirea societ[\ii bancare receptoare a=a cum figureaz[ în Registrul
Comer\ului;
f. elementul care s[ permit[ autentificarea emitentului de c[tre
societatea bancar[ ini\iatoare este semn[tura emitentului sau a unei
persoane recunoscute de societatea bancar[ receptoare ca împuternicit[ a
emitentului; semn[tura trebuie s[ fie autograf[, manuscris[ =i executat[ cu
cerneal[ sau alte substan\e chimice de culoare albastr[ sau neagr[ care s[ nu
se degradeze înainte de expirarea perioadei de arhivare;
g. denumirea de „ORDIN DE PLAT{„ înscris[ în clar =i la vedere pe
aceea=i fa\[ a formularului OPH pe care se afl[ înscris[ suma;
h. data emiterii, care trebuie s[ fie unic[, posibil[ =i cert[;
8
publicat[ ]n Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I nr. 119 bis din 14/06/1995
74
i. informa\ii din care s[ se poat[ reconstitui =irul neîntrerupt al
circula\iei OPH pe parcursul efectu[rii transferului-credit pân[ la finalizarea
acestuia.
În cazul ordinelor de plat[ puse în circula\ie de organiza\iile cooperatiste de

credit autorizate de Banca Na\ional[ a României s[ func\ioneze în
conformitate cu Ordonan\a de urgen\[ a Guvernului nr. 97/2000, aprobat[ =i
modificat[ prin Legea nr. 200/2002, la redactarea OPH se vor avea în
vedere urm[toarele:
pe fa\a OPH:
a) dup[ înscrisul „DE LA BANCA” se va completa denumirea unit[\ii

casei centrale a cooperativelor de credit sau, dup[ caz, denumirea unit[\ii
cooperativei de credit ini\iatoare;
b) dup[ înscrisul „LA ADRESA/BANCA” se va completa denumirea
unit[\ii casei centrale a cooperativelor de credit sau, dup[ caz, denumirea
unit[\ii cooperativei de credit a beneficiarului;
pe versoul OPH:
a) dup[ înscrisul „Banca” se va completa denumirea casei centrale a

cooperativelor de credit sau, dup[ caz, denumirea cooperativei de credit
intermediare;
b) dup[ înscrisul „Unitatea” se va completa denumirea unit[\ii casei
centrale a cooperativelor de credit sau, dup[ caz, denumirea unit[\ii
cooperativei de credit intermediare.
3.6 SWIFT
Ini\iale SWIFT provin de la numele societ[\ii pe ac\iuni, cu scop nelucrativ

Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication, societate
]nfiin\at[ la data de 3 mai 1973, cu sediul la Bruxelles, guvernat[ de legea
belgian[. Societatea a fost creat[ pentru a accelera transferul de fonduri =i
mesaje ]ntre b[ncile membre. B[ncile ac\ionare (239) erau americane,
canadiene =i europene. Societatea =i-a propus, de la bun ]nceput,
75
modernizarea =i ]mbun[t[\irea sistemelor de pl[\i interna\ionale, a rela\iilor
bancare, ]n general, prin implementarea programelor informatizate.
}n prezent, SWIFT-ul func\ioneaz[ sub forma unei re\ele private de
teletransmisiune, ]nchiriat[ administra\iilor care de\in monopolul
telecomunica\iilor.
Sistemul func\ioneaz[ prin intermediul leg[turilor de telecomunica\ii dintre
calculatoarele b[ncilor care permit o transmitere rapid[ a mesajelor.
Sistemul este folosit at`t pentru a executa transferuri telegrafice transmise,
anterior, prin cablu sau telegraf, c`t =i pentru transmiterea ordinelor
interna\ionale de plat[ ale b[ncii f[c`ndu-se posibil[ o transmitere mai
rapid[ a instruc\iunilor clien\ilor b[ncii. Atunci c`nd instruc\iunile sunt
transmise ]n acest fel, se spune c[ banca a transmis un mesaj SWIFT, iar
pentru transferurile telegrafice fraza utilizat[ este un mesaj SWIFT urgent.
Ast[zi, gama opera\iunilor ce se pot efectua prin re\eaua SWIFT s-a extins.
Astfel, pe l`ng[ opera\iunile amintite, se pot realiza opera\iuni de
portofoliu, confirm[ri de tranzac\ii, opera\iuni de schimb monetar,
deschidere de credite documentare, ordine deplat[, precum =i o serie de
mesaje cu privire la avizele de credit =i extrasele de cont.
SWIFT9-ul prelucreaz[ informa\iile (de exemplu date, texte sau comenzi)

sub forma mesajelor. Din punctul de vedere al utilizatorului, mesajele sunt
transmise fie:
de la un utilizator c[tre un alt utilizator (mesaje bancare normale cum ar
fi, de exemplu, transferul unui client); sau
de la un utilizator c[tre sistem (de exemplu: solicitarea unor
informa\ii); sau
de la sistem c[tre un utilizator (de exemplu: r[spunsuri la solicit[rile de
informa\ii).
Un mesaj poate con\ine: unul sau mai multe antete ]n care se dau informa\ii
cu privire la mesaje, corpul mesajului care este de fapt textul acestuia =i una
sau mai multe chei de control.
Mesajele sunt privite din punctul de vedere al sistemului SWIFT. Toate

mesajele introduse ]n sistem de c[tre un utilizator sunt mesaje input
(de intrare); toate mesajele pe care sistemul le furnizeaz[ unui utilizator sunt
mesaje output (de ie=ire).
9
Watson A. – Finance of international trade, 4th edition, London, Chartered Institute
of Bankers, 1992
76
Exist[ 9 categorii de mesaje transmise de la un utilizator la altul, cunoscute
sub numele de categoriile de la 1-9. }n plus, mai exist[ o categorie separat[
pentru mesajele care se schimb[ ]ntre un utilizator =i sistem, numit[
categoria 0.
Securitatea sistemului SWIFT ]ndepline=te patru obiective, =i anume:

Confiden\ialitate – informa\ia este dezv[luit[ la loca\ii autorizate =i
numai persoanelor autorizate;
Integritate – informa\ia transmis[ este o informa\ie complet[, exact[ =i
valabil[;
Disponibilitate – informa\ia, precum =i serviciile asociate sunt accesibile
=i pot fi folosite atunci c`nd este necesar;
Responsabilitate – fiecare persoan[ autorizat[ s[ utilizeze sistemul
trebuie s[ fie responsabil[.
Confiden\ialitatea =i integritatea sunt asigurate prin securitatea

mijloacelor de transmsie, de livrare =i stocare a mesajului; prin
validarea mesajelor =i prin autentificarea utilizatorilor.
}n prezent, pe plan interna\ional exist[ un ISO Bank Identifier Code (BIC)10

care identific[ institu\iile financiare. Primele 8 caractere ale codului BIC
reprezint[ destina\ia =i sunt constituite dup[ cum urmeaz[:
Codul b[ncii (institu\iei financiare) 4 caractere
Codul \[rii 2 caractere
Codul localit[\ii 2 caractere
Codul b[ncii, al \[rii =i cel al localit[\ii sunt componente obligatorii ale
codului BIC. }n plus, se poate utiliza =i un cod de 3 caractere pentru o
sucursal[ op\ional[ a institu\iei utilizatoare.
Sunt cunoscute 3 tipuri importante de mesaje SWIFT11:
• System Messages12 (MT categoria 0) – care se refer[ la primirea sau
trimiterea mesajelor;
• User-to-User Messages13 (MT categoriile 1-9) – mesaje care ]l
]mputernicesc pe utilizator s[ efectueze tranzac\iile financiare;
10
Cod de identificare al b[ncii
11
SWIFT User Handbook Network Acces Guide, august 1998
12
mesajele sistemului
77
• Service Messages (or Control Messages)14 – care se refer[ la comenzile
sistemului.
SWIFT ofer[ ]n lumea ]ntreag[ sprijin clien\ilor s[i, acoperind toate
problemele tehnice, opera\ionale =i administrative. Ajutorul acordat
este disponibil 24 de ore pe zi, =apte zile pe s[pt[m`n[ =i ]n mai multe
limbi str[ine.
Avantajele re\elei constau ]n:

confiden\ialitatea mesajelor – aceasta este garantat[ prin procedura de
codificare, ceea ce ]mpiedic[ orice posibilitate de decriptare sau
scurgere frauduloas[;
durata de transmitere a mesajelor este redus[ ]n cazul ]n care
destinatarul este liber s[ le primeasc[;
arhivarea mesajelor ]n cadrul centrelor de comutare na\ionale permite
aderen\ilor s[ ob\in[ copii, ]n caz de necesitate;
costul transmisiunilor nu depinde de distan\[.
13
mesajele transmise de la un utilizator la altul
14
mesaje de control
78
Teste
1. Enumera\i c`teva instrumente de plată similare numerarului.
2. Ce este un cec?
3. Care sunt principalele elemente verificate de c[tre un casier bancar la

primirea cecului?
4. Defini\i girarea =i men\iona\i cele dou[ tipuri de girare prev[zute de
legisla\ia rom`neasc[.
5. Care sunt cele trei p[r\i implicate ]n derularea cecului?
6. Enumera\i principalele men\iuni obligatorii ale cecului.
7. Descrie\i procesul transmiterii cecului ]n baza Legii nr. 59/1934.
8. Enumera\i =i defini\i cele mai importante tipuri de cecuri ]n baza Legii

nr. 59/1934.
9. Enumera\i principalele posibilit[\i de circula\ie ale cecului.
10. Ce este poli\a bancherului sau Standing order?
11. Care sunt datele de identificare obligatorii ale ordinului de plat[

programat[ conform Normelor-cadru nr. 9/1996?
79
12. Defini\i ordinul de plat[ pe suport h`rtie =i enumera\i principalele
men\iuni obligatorii conform Normelor-cadru nr. 15/1994.
13. }n ce const[ un mesaj SWIFT?
14. Enumera\i cele trei tipuri de mesaje SWIFT.
15. Ce reprezint[ SWIFT-ul?
80
ANEXA 1
TIPURI DE CECURI
Cecul barat – modelul rom`nesc:
81
Diverse tipuri de cecuri utilizate pe plan interna\ional:
82
ANEXA 2
SCHEMA CIRCULA|IEI UNUI CEC
SC 2 SC
“Atlas” SRL 4 “Star” SRL
- trăgător - 8 - beneficiar -
1 3 5
Banca “X” SA 6 Banca “Y” SA

-tras- 7 -banca beneficiarului-
Explica\ii:
1. Emiterea carnetului de cec;
2. }ncheierea contractului de v`nzare-cump[rare;
3. SC “Atlas” SRL trage un cec asupra B[ncii “X” SA;
4. Aceasta remite cecul tras asupra B[ncii “X” SA;
5. Aceasta prezint[ cecul B[ncii “Y” SA;
6. Aceasta prezint[ cecul la plat[;
7. Datoria este stins[;
8. Banca achit[ cecul.
83
ANEXA 3
ORDINUL DE PLAT{
84
INSTRUMENTE
DE PLAT{ +I DE CREDIT
4.1 Cambia
4.2 Biletul la ordin
85
4.1 Cambia
Cambia =i biletul la ordin sunt instrumente negociabile.

Cambia reprezint[ o obliga\ie scris[ de a pl[ti sau de a face s[ se pl[teasc[,
la scaden\[, o sum[ de bani determinat[.
}n baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei =i biletului la ordin, cu

modific[rile ulterioare1, cambia este definit[ ca un titlu de credit, sub
semn[tur[ privat[, care pune ]n leg[tur[ ]n procesul cre[rii sale trei
persoane: tr[g[torul, trasul =i beneficiarul.
Cambia este creat[ de c[tre tr[g[tor (creditor) care d[ ordin debitorului s[u,
numit tras, s[ pl[teasc[ o sum[ fixat[ la o dat[ determinat[ ]n timp, fie unui
beneficiar, fie la ordinul acestuia din urm[.
Pentru a fi valabil[, cambia trebuie s[ con\in[ men\iunile obligatorii

cuprinse ]n Legea nr. 58/1934, cu modific[rile =i complet[rile ulterioare
(vezi Anexa 1):
denumirea “CAMBIE” ]n titlul textului;

un ordin necondi\ionat de a pl[ti o anumit[ sum[ de bani;
trasul;
data scaden\ei;
locul unde se va efectua plata;
tr[g[torul;
data =i locul unde a fost emis[ cambia;
semn[tura tr[g[torului.
Spre deosebire de dreptul continental, cambia este definit[ de legea

britanic[2 (vede\i diferite tipuri de cambii ]n Anexa 2) ca fiind:
un ordin necondi\ionat dat ]n scris;

adresat de c[tre o persoan[ (tr[g[torul);
1
Legea nr. 83/1994
2
Bills of Exchange Act 1882
86
unei alte persoane (tras);
semnat de persoana care d[ ordinul, adic[ de tr[g[tor;
solicit`nd persoanei c[reia ]i este adresat (tr[g[torului);
s[ pl[teasc[;
la cerere sau la o dat[ fix[ sau determinabil[ ]n viitor;
o anumit[ sum[ de bani;
lui, sau la ordinul unei persoane specificate (beneficiarului) sau
purt[torului.
Cuv`ntul “la cerere” ]nseamn[ “la vedere” =i ]i solicit[ trasului s[ onoreze

cambia la scaden\[.
Cambia poate, de asemenea, s[ fie pl[tit[ la o dat[ fixat[ ]n viitor sau la o

dat[ determinabil[ ]n viitor.
De exemplu, o cambie pl[tibil[ la “90 zile de la vedere”3se va pl[ti ]n

termen de 90 de zile de la prezentare.
◙ Trasul “accept[” cambia prin semnarea acesteia pe fa\[, ]n felul acesta,
fiind de acord s[ efectueze plata la acea dat[ ]n viitor.
◙ Cambiile pot fi transferate/transmise prin girare. Girul reprezint[
existen\a pe spatele cambiei a semn[turii persoanei care transfer[
cambia (verso-ul acesteia).
Banca exportatorului poate cump[ra cambia la o valoare mai mic[ dec`t cea
]nscris[ pe fa\a instrumentului, acord`nd veniturile respective
exportatorului. Banca poate p[stra cambia p`n[ la scaden\[ sau poate s[ o
resconteze la banca central[.
Cambia este un instrumnet de credit =i de plat[ =i se folose=te ]n circuitul

interna\ional, de obicei, sub inciden\a unui acreditiv documentar sau al unui
incasso documentar.
3
]n engl. “90 days at sight”
87
Acceptarea cambiei4, ]n legisla\ia rom`n[, reprezint[ angajamentul luat de
c[tre tras fa\[ de orice posesor legitim de a pl[ti cambia la scaden\[. Trasul
nu este obligat prin lege s[ accepte, dar, ]n cazul ]n care accept[, el devine
debitorul principal.
Prezentarea cambiei la acceptare, poate fi:
Facultativ[ - put`nd fi f[cut[ oric`nd p`n[ la scaden\[; sau

Obligatorie - atunci c`nd tr[g[torul indic[, ]n mod expres, ]n titlu acest
lucru, fix`nd sau nu un termen pentru prezentare, sau atunci c`nd
cambia este pl[tibil[ la un anume timp de la vedere, ]n termen de un an
de la data emiterii.
Prezentarea la acceptare poate fi f[cut[ oric`nd, dac[ tr[g[torul nu a fixat un

termen pentru prezentare, dar nu mai t`rziu de data scaden\ei. Prezentarea la
acceptare poate fi f[cut[, la domiciliul trasului, at`t de posesorul cambiei,
c`t =i de un simplu de\in[tor al ei.
Acceptarea este ]nscris[ ]ntr-o rubric[ special[ pe cambie. Ea se exprim[
prin cuv`ntul “acceptat” sau orice alt[ expresie echivalent[ =i este semnat[
de c[tre tras.
Cambia poate fi transmis[ prin:
a) gir;
Cambia care are sau nu men\iunea “la ordin” se poate transmite prin gir.
Girul reprezint[ actul prin care posesorul cambiei numit girant transfer[
altei persoane numit[ giratar toate drepturile izvor`nd din cambie. Toate
men\iunile privind circula\ia cambiei prin gir se fac pe verso-ul
instrumentului. Girul trebuie s[ fie necondi\ionat =i semnat de c[tre girant.
b) cesiune de crean\[ ordinar[.

}n cazul ]n care tr[g[torul a ]nscris pe cambie men\iunea “nu la ordin”,
instrumentul se transmite prin cesiune de crean\[ ordinar[.
Cesiunea de crean\[ ordinar[ este un act prin care creditorul numit cedent
transfer[ dreptul s[u de crean\[ unei alte persoane numit[ cesionar.
Spre deosebire de gir, cesiunea de crean\[ ordinar[ devine valabil[ numai
]ncep`nd cu momentul notific[rii ei debitorului sau din momentul ]n care
debitorul accept[ prin act autentic.
O cambie poate fi, de asemenea, avalizat[.
4
Banca Na\ional[ a Rom`niei – Instrumente de plat[, octombrie 1994
88
Avalul reprezint[ angajamentul necondi\ionat prin care un ter\ sau un
semnatar al cambiei – avalistul – altul dec`t tr[g[torul sau acceptantul,
devine garant pentru obliga\iile unui co-obligat fa\[ de o cambie –
avalizantul.
Avalul se d[ pe o cambie sau pe un act separat, utiliz`ndu-se una din
expresiile “pentru aval” sau “pentru garan\ie” urmate de semn[tura
avalistului. Avalistul este obligat s[ indice persoana pentru care d[ avalul.
Scaden\a este termenul la care cambia trebuie pl[tit[. Instrumentul trebuie

s[ indice cu precizie ziua sau termenul maxim ]n interiorul c[ruia creditorul
trebuie s[ se prezinte la plat[. Scaden\a trebuie s[ rezulte cu precizie din
textul cambiei.
Scaden\a poate fi:
• la vedere;
• la un anumit timp de la vedere;
• la un anumit timp de la data emiterii;
• la o dat[ fix[.
Posesorul cambiei care nu este pl[tibil[ la vedere trebuie s[ o prezinte la

plat[ ]n ziua scaden\ei sale sau la cel mult dou[ zile de la aceasta. Aceast[
prezentare trebuie efectuat[ ]n locul desemnat pe cambie.
Scontarea cambiei este o form[ de credit acordat de c[tre o banc[

posesorului cambiei; la prezentarea pentru scontare, banca ]i achit[
contravaloarea, ]nainte de scaden\[, percep`ndu-i un comision (taxa
scontului).
}n cazul nepl[\ii la scaden\[ de c[tre tras, posesorul cambiei trebuie s[ fac[

un protest ]nainte de a putea face recurs ]mpotriva celorlal\i semnatari ai
cambiei. }n cazul ]n care o cambie este “]ncasat[” de c[tre o banc[, aceasta
trebuie s[ fac[ protestul ]n caz de neplat[.
89
4.2 Biletul la ordin
Biletul la ordin este un instrument prin care emitentul ]=i ia angajamentul

de a pl[ti beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al
instrumentului
o sum[ determinat[, la o anumit[ dat[. Biletul la ordin este un titlu de credit
care pune ]n leg[tur[ ]n procesul cre[rii sale dou[ persoane: emitentul =i
beneficiarul. Titlul este creat de c[tre emitent, ]n calitate de debitor care
se oblig[ s[ pl[teasc[ o sum[ de bani la un anumit termen sau la prezentarea
unui beneficiar aflat ]n calitate de creditor (vezi Anexa 3).
Pentru a fi valabil, biletul la ordin trebuie s[ con\in[ men\iunile obligatorii

cuprinse ]n Legea nr. 58/1934, cu modific[rile =i complet[rile ulterioare,
respectiv:
1) denumirea de bilet la ordin trecut[ ]n ]nsu=i textul titlului =i exprimat[
]n limba ]ntrebuin\at[ pentru redactarea acestui titlu;
2) promisiunea necondi\ionat[ de a pl[ti o sum[ determinat[;
3) scaden\a;
4) locul unde trebuie efectuat[ plata;
5) numele aceluia c[ruia sau la ordinul c[ruia trebuie facut[ plata;
6) data =i locul emiterii;
7) semn[tura emitentului.
}n conformitate cu prevederile legale5 ]n vigoare, creatorul biletului la ordin

(emitentul sau subscriitorul) trebuie s[ introduc[ ]n textul titlului denumirea
de „bilet la ordin”. }n ceea ce prive=te denumirea de bilet la ordin, ca
element obligatoriu al acestui titlu, Banca Na\ional[ a Rom`niei =i
institu\iile de credit vor aplica pentru biletul la ordin prevederile normelor-
cadru amintite.
5
Banca Na\ional[ a Rom`niei - Norma-cadru nr. 6 din 08/03/1994, publicat[ ]n Monitorul
Oficial al Rom`niei, Partea I nr. 119bis din 14/06/1995 privind comer\ul f[cut de
societ[\ile bancare =i celelalte societă\i de credit, cu cambii =i bilete la ordin, pe baza
Legii nr. 58/1934 asupra cambiei =i biletului la ordin, modificat[ prin Ordonan\a
Guvernului nr. 11/1993, aprobat[ =i modificat[ prin Legea nr. 83/1994, cu modific[rile
.
ulterioare
90
}n cazul emiterii unui bilet la ordin, emitentul (subscriitorul) debitor se
oblig[ ]n mod necondi\ionat s[ pl[teasc[ o sum[ de bani.
Banca Na\ional[ a Rom`niei =i institu\iile de credit nu vor accepta ]n

opera\iunile lor dec`t bilete la ordin care au indicat[ scaden\a pe fa\a
titlului.
Biletul la ordin care nu are scaden\a men\ionat[ este socotit pl[tibil la

vedere.
}n lipsa unei men\iuni speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de
plat[ =i ]n acela=i timp loc al domiciliului emitentului.
Biletul la ordin care nu arat[ locul unde a fost emis se socote=te semnat ]n
locul ar[tat l`ng[ numele emitentului.
Prevederile legale stipuleaz[ ca Banca Na\ional[ a Rom`niei =i institu\iile
de credit s[ nu accepte ]n cadrul opera\iunilor lor biletele la ordin c[rora le
lipsesc una sau mai multe din men\iunile obligatorii stipulate de lege ca
trebuind s[ fie cuprinse ]ntr-un astfel de titlu. Aceast[ reglementare a
activit[\ii este, ]n general, valabil[ cu excep\ia urm[toarelor cazuri:
a) ]n situa\ia ]n care indicarea scaden\ei nu se face ]n mod expres pe titlu,

se va considera biletul la ordin ca fiind pl[tibil la vedere;
b) ]n situa\ia ]n care indicarea locului de plat[ nu se face ]n mod expres
pe titlu, se va considera, ca loc de plat[ al biletului la ordin, locul emiterii
titlului, care este ]n acela=i timp =i loc al domiciliului emitentului;
c) ]n situa\ia ]n care ]n biletul la ordin nu se arat[ locul unde a fost emis,
se consider[ ca loc al emiterii locul indicat l`ng[ numele emitentului.
Datorit[ caracterului formal al biletului la ordin, dac[ titlului ]i lipse=te

vreuna din condi\iile obligatorii men\ionate, titlul este nul.
91
Teste
1. Ce instrumente negociabile cunoa=te\i?
2. Ce este cambia =i care sunt persoanele implicate ]n procesul cambial?
3. Care sunt men\iunile obligatorii ale cambiei conform Legii

nr. 58/1934, cu modific[rile ulterioare?
4. Ce este cambia conform legii britanice?
5. Cum se poate transmite cambia?
6. Cum se realizeaz[ avalizarea cambiei?
7. Ce este scontarea?
8. Defini\i biletul la ordin.
9. Care sunt men\iunile obligatorii ale biletului la ordin?
92
ANEXA 1
trase in exemplare
Cod fiscal stipulata
Adresa
Adresa
Cod fiscal Semnatura tragatorului
Cont nr.
Deschis la
93
ANEXA 2
94
95
96
97
ANEXA 3
BILET LA ORDIN (recto)
BILET LA ORDIN (verso)
98
SERVICII
BANCARE
ELECTRONICE
5.1 Transferul electronic al fondurilor – EFT

5.2 Definirea conceptelor din categoria serviciilor bancare
electronice
5.3 Cardurile
5.4 Identificarea =i analizarea riscurilor
5.5 Stabilirea, gestionarea =i controlul riscurilor
99
5.1 Transferul electronic al fondurilor – EFT1
Dezvoltarea =i utilizarea monedei electronice (“e-money”) =i a unor forme

de servicii bancare electronice (“e-banking”) sunt înc[ într-o faz[ incipient[
]n \ara noastr[. Luând în considerare gradul ridicat de incertitudine al
viitorului tehnologic =i al dezvolt[rii pie\elor pentru banca electronic[ =i
pentru bani electronici, autorit[\ile care supravegheaz[ aceste activit[\i au
recunoscut faptul c[, pe lâng[ beneficiile pe care le aduc aceste activit[\i,
exist[ =i multe riscuri pentru b[nci. De aceea, autorit[\ile trebuie s[ dezvolte
]mpreun[ cu b[ncile metode prin care s[ se identifice, administreze =i
controleze riscurile asociate activit[\ilor de bancă electronic[ =i bani
electronici.
Dar, pentru a analiza riscurile care decurg din aceste activit[\i trebuie mai
întâi s[ le definim.
Transferul electronic al fondurilor reprezint[ o metod[ electronic[ de

plat[ foarte simpl[ prin care se realizeaz[ una dintre cele mai vechi func\ii
ale b[ncii, transferul de bani.
Transferul electronic al fondurilor reprezint[, practic, o facilitate la
dispozi\ia clien\ilor pentru efectuarea de pl[\i, f[r[ a apela la numerar sau
cecuri. Fondurile sunt transferate electronic din contul clientului, via
terminalul unui calculator, ]n contul v`nz[torului.
Principalele metode utilizate pentru efectuarea transferului electronic al

fondurilor sunt:
Transferul electronic al fondurilor la locul v`nz[rii – EFT-POS;

Cardurile;
Distribuitoarele automate de numerar – ATM2;
Schimbul electronic de date – EDI3;
Banca la domiciliu =i serviciile bancare prin telefon (telephone
banking);
Internetul.
Transferul electronic al fondurilor la locul v`nz[rii – EFT-POS

reprezint[ un sistem care permite clientului s[ efectueze ]n mod electronic
plata pentru m[rfuri =i servicii procurate la momentul =i ]n locul ]n care
1
Engl. Electronic Funds Transfer at the Point of Sale
2
Engl. Automated Teller Machines
3
Electronic Data Interchange
100
acesta efectueaz[ cump[rarea. }n felul acesta, fondurile sunt transferate
]n mod electronic din contul clientului ]n cel al v`nz[torului prin
intermediul computerului.
}n cazul transferului electronic al fondurilor la locul v`nz[rii, plata se
efectueaz[:
electronic;
instantaneu;
f[r[ h`rtie.
“Cheia” prin care se realizeaz[ orice tranzac\ie de transfer electronic al

fondurilor la locul v`nz[rii este cardul de plastic care ]mbrac[ mai multe
forme, cum ar fi:
• Cardul de credit – permite efectuarea de pl[\i peste nivelul

fondurilor disponibile ]n cont, credit`nd contul clientului p`n[ la
o anumit[ limit[ stabilit[. Clientul ]=i poate achita datoria fa\[ de
banc[ par\ial sau ]n ]ntregime p`n[ la data convenit[;
• Smart cardul (“cardul inteligent”) – acest card con\ine ]n plus
fa\[ de celelalte carduri un microprocesor, având un calculator
mic ]ncorporat, lucru care ]i permite cardului s[ ]nmagazineze
mai mult[ informa\ie dec`t un card obi=nuit;
• Cardul de debit – acesta presupune existen\a ]n contul clientului
a fondurilor necesare acoperirii valorii tranzac\iilor etc.
}n Regatul Unit al Marii Britanii, EFT-POS este un sistem na\ional care a

fost ]nfiin\at de 13 b[nci =i societ[\i de construc\ii sub auspiciile B[ncii
Angliei. Obiectivul principal al EFT-POS este s[ opereze ]n re\eaua
na\ional[ de tranzac\ii, re\ea care este securizat[ =i utilizeaz[ un echipament
standard.
Principalele conexiuni ale lan\ului EFT-POS sunt:
1. Cardurile de plastic ale clien\ilor. Informa\iile despre client, num[rul

contului s[u, precum =i alte detalii sunt incluse ]n format electronic ]n
banda magnetic[ de pe spatele cardului.
2. V`nz[torul comercial (prin intermediul terminalului);
3. Banca v`nz[torului;
4. Banca clientului;
101
5. Punctul central de control al EFT-POS care controleaz[ fluxul de
mesaje electronice din cadrul sistemului =i asigur[ decontarea
centralizat[ a tuturor tranzac\iilor.
6. O “re\ea” automat[ care transport[ mesajele =i une=te ]ntregul sistem.
Procedura prin care se efectueaz[ plata este una foarte simpl[, aceasta
parcurg`nd următorii pa=i4:
♦ De\in[torul cardului solicit[ s[ pl[teasc[ m[rfurile prin card de plastic;

♦ Cardul este introdus prin terminal;
♦ De pe banda magnetic[ a cardului de plastic sunt captate urm[toarele
informa\ii:
- Codul b[ncii;
- Num[rul de cont al de\in[torului de card;
- Data de expirare a cardului;
- Num[rul cardului emis.
♦ Cheia opera\iunii o reprezint[ valoarea m[rfurilor cump[rate;
♦ Informa\iile de mai sus, ]mpreun[ cu num[rul special de identificare al
v`nz[torului, se codific[ =i apoi se transmit computer-ului central al
EFT-POS;
♦ Din detaliile furnizate de b[nci, EFT-POS din Marea Britanie recunoa=te
banca de destina\ie =i transmite mesajul electronic prin sistemul de
calculatoare al b[ncii de\in[torului de card pentru autorizare;
♦ Banca decodific[ mesajul, verific[ cardul pe baza datelor proprii,
verific[ soldul contului =i returneaz[ v`nz[torului aprobarea prin
terminalul EFT-POS UK ]ntr-o form[ codificat[;
♦ Atunci c`nd EFT-POS UK Central Computer Switch prime=te
aprobarea, el transmite mesajul v`nz[torului terminal ]n a=a fel ]nc`t
tranzac\ia s[ poat[ fi efectuat[;
♦ }n acela=i timp, acesta trimite un mesaj prin sistemul de computere al
b[ncii v`nz[torului, notific`nd banca s[ crediteze contul v`nz[torului;
♦ La terminalul v`nz[torului, de\in[torul cardului =i casierul sunt
]n=tiin\a\i de aprobare, iar de\in[torului cardului i se cere s[ semneze
nota de ]n=tiin\are;
♦ Dac[ Num[rul Personal de Identificare (PIN) =i semn[tura sunt ]n
regul[, casierul poate finaliza tranzac\ia;
4
Davies Audrey&Kearns Martin, Banking Operations, London, Pitman Publishing, 1994
102
♦ La sf`r=itul zilei, toate tranzac\iile de\in[torului de carduri sunt str`nse,
iar b[ncile trebuie s[ efectueze pl[\ile scadente. Acest lucru se
realizeaz[ prin intermediul conturilor de\inute de fiecare banc[ la Banca
Angliei.
Ca o concluzie, se poate men\iona c[ termenul EFT-POS se compune din

doi termeni separa\i:
Transferul electronic de fonduri – EFT şi
Punctele de v`nzare – Pos, cu alte cuvinte locul unde bunurile =i serviciile

pot fi cump[rate.
Distribuitorul automat de numerar – ATM reprezint[ mijlocul prin care se

presteaz[ mai multe servicii clientului, servicii care pot include:
o Distribuirea numerarului (suma solicitat[ este verificat[ pentru a

nu se dep[=i plafonul zilei sau s[pt[m`nii);
o Solicitarea soldului (solicitarea este transmis[ computerului central
prin re\eaua de comunica\ii a b[ncii; este accesat discul care de\ine
informa\iile cu privire la cont; r[spunsul este transmis ]napoi la
ATM prin intermediul sistemului);
o Solicitarea extrasului de cont;
o Solicitarea carnetului de cec.
Clientul de\ine un card pe care se afl[ o band[ magnetic[ ]n care sunt

]nmagazinate detaliile privitoare la contul lui, cum ar fi:
• Num[rul contului;
• Num[rul b[ncii/sucursalei;
• Limita de numerar (s[pt[m`nal[/zilnic[) – aceasta este decis[ de
c[tre directorul b[ncii;
• Garan\ie;
• Orice alte informa\ii relevante.
103
Utilizarea cardului prin distribuitorul automat de numerar – ATM presupune
parcurgerea urm[toarelor etape:
Clientul introduce cardul ]n distribuitorul automat de numerar;

Acesta cite=te banda magnetic[ =i confirm[ dac[ banca accept[
cardul;
Clientul introduce PIN-ul =i se verific[ dac[ acesta este compatibil
cu cel ]nmagazinat ]n card;
Clientul ]=i alege serviciul pe care l-a solicitat;
Distribuitorul automat de numerar furnizeaz[ computerului central
toate informa\iile cu privire la tranzac\ii de mai multe ori pe zi.
Informa\iile sunt procesate, iar cu fiecare retragere de numerar este
debitat contul clientului.
}n cazul ]n care clientul utilizeaz[ un PIN gre=it, atunci:
- i se cere s[ repete opera\iunea, sau
- cardul este re\inut de c[tre distribuitorul automat de numerar, sau
- se ]ntrerupe orice retragere de numerar p`n[ c`nd banca =i
clientul ]=i clarific[ situa\ia.
5.2 Definirea conceptelor din categoria serviciilor bancare electronice
Comitetul de Supraveghere Bancar[ cu sediul la Basle define=te activitatea

de banc[ electronic[ drept activitatea de distribuire a serviciilor =i
produselor bancare de valori diferite prin intermediul canalelor electronice.
Aceste produse =i servicii bancare (vezi Anexa 1) pot include urm[toarele

opera\iuni:
atragerea depozitelor bancare,
acordarea împrumuturilor,
managementul contabil,
acordarea de consultan\[ financiar[, precum =i
furnizarea altor servicii =i produse de plat[ electronic[, precum
moneda electronică.
În mod obi=nuit, cele mai la îndemân[ procedee prin care se distribuie

consumatorilor produse =i servicii bancare electronice sunt:
terminalul POS (point of sale terminals),
104
ATM-urile (automatic teller machine),
telefoanele mobile,
calculatoarele personale,
terminalul la distan\[,
Video Kiosk,
Internet-ul.
Prin intermediul Internet-ului, o persoan[ poate avea acces 24 de ore/7 zile

pe s[pt[mân[ la conturile sale =i poate realiza tranzac\ii, fiindu-i necesar
pentru aceasta doar un calculator conectat la Internet =i un browser.
Serviciile bancare prin Internet pot fi accesate, de asemenea, prin
dispozitivele mobile =i cu ajutorul WAP. Datorit[ extinderii sale rapide,
Internet-ul aduce noi oportunit[\i pentru industria bancar[.
Din punctul de vedere al b[ncilor, segmentele de clien\i c[rora li se

adreseaz[ aceste servicii sunt:
clien\ii individuali (în SUA se estimeaz[ c[ pân[ la sfâr=itul anului

2003 vor exista în jur de 18,5 milioane de utilizatori casnici);
clien\ii institu\ionali (corporaţiile).
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor =i serviciilor bancare

prezint[ avantaje at`t pentru b[nci, c`t =i pentru clien\i, a=a dup[ cum reiese
din tabelul de mai jos:
Banca ¾ imagine bun[ pe pia\[;

¾ costuri reduse ale tranzac\iilor;
¾ r[spuns rapid la cerin\ele pie\ei;
¾ cre=terea veniturilor;
¾ cre=terea num[rului de clien\i.
Client individual ¾ costuri reduse pentru accesul =i folosirea
diferitelor produse;
¾ comoditate;
¾ vitez[;
¾ administrarea fondurilor.
Client institu\ional ¾ costuri reduse pentru accesarea =i utilizarea
produselor;
¾ administrarea lichidit[\ilor.
105
Moneda electronică reprezint[ banii depozita\i prin mijloace electronice în
vederea efectu[rii unor pl[\i via terminalul POS, transferuri directe, sau
re\eaua calculatoarelor, a=a cum este Internet-ul.
Produsul (cardul) cu valoare înmagazinat[ include două elemente:

“hardware” sau dispozitive care se bazeaz[ pe cartele (numite
“portofele electronice”);
“software” sau programe care se bazeaz[ pe re\ea (numite “digital
cash”).
Cartelele cu valoare înmagazinat[ pot s[ aib[ “o singur[ destina\ie”

(“single-purpose”), a=a cum este cartela telefonic[. Acestea pot fi utilizate
pentru cump[rarea unui singur tip de marf[ sau serviciu de la un singur
vânz[tor. Exist[ =i cartele cu “mai multe destina\ii”(“multi-purpose”) care
pot fi utilizate pentru mai multe cump[r[ri de la mai mul\i vânz[tori.
Moneda electronică îmbrac[ mai multe forme:

1. “Debit cards” (carduri de debit) – prin utilizarea acestora,
consumatorul este împuternicit s[ cumpere m[rfuri prin efectuarea unui
transfer electronic al fondurilor direct din conturile lui personale de la
banc[ în conturile comerciantului.
2. “Stored-Value Card” (carduri cu valoare ]nmagazinat[) – sunt carduri
care se aseam[n[ cu cardurile de debit =i de credit, dar se disting prin
faptul c[ trebuie să con\ină o sum[ fix[ de “digital cash”. Un tip
sofisticat de stored-value card îl reprezint[ cardul inteligent (“smart
card”).
3. “Electronic cash” (“numerar electronic”) reprezint[ un exemplu din
lumea real[ a sistemelor electronice de pl[\i, care folose=te po=ta
electronic[ sau Web-ul. “Numerarul electronic” se utilizeaz[ pe
Internet pentru cump[rarea de bunuri =i servicii. Un consumator poate
ob\ine “numerar electronic” prin deschiderea unui cont la o banc[ ce
este racordat[ la Internet. Apoi, “numerarul electronic” este transferat
pe calculatorul lui. Atunci când un client dore=te s[ cumpere o marf[ cu
“numerar electronic”, el navigheaz[ pe Internet, caut[ un magazin =i
selecteaz[ op\iunea de cump[rare a unui anumit articol, dup[ care
“numerarul electronic” este transferat automat de pe calculatorul
clientului pe cel al comerciantului.
106
B[ncile pot participa în circuitul monedei electronice:
în calitate de emiten\i,
dar pot îndeplini =i alte func\ii cum ar fi: distribuirea monedei
electronice emise de alte entit[\i, procesarea =i decontarea
tranzac\iilor efectuate cu ajutorul monedei electronice,
precum =i înregistrarea în contabilitate a tranzac\iilor respective.
4. “Electronic Checks” (“cecuri electronice”) – acestea permit

utilizatorilor Internet-ului s[-=i achite facturile direct prin Internet f[r[
s[ mai transmit[ fila de cec. Utilizatorul calculatorului scrie valoarea
echivalent[ a cecului, dup[ care transmite cecul electronic celeilalte
p[r\i, care la rândul ei îl transmite b[ncii sale.
5.3 Cardurile
Cardul reprezint[ un instrument de plat[ bazat pe mijloace electronice.
}n conformitate cu legisla\ia rom`neasc[ ]n domeniu, cardul este un

instrument de plat[ electronic[, respectiv un suport de informa\ie
standardizat, securizat =i individualizat, care permite de\in[torului s[u s[
utilizeze disponibilit[\ile b[ne=ti proprii dintr-un cont deschis pe numele s[u
la emitentul cardului ori s[ utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon
stabilit în prealabil, deschis[ de emitent în favoarea de\in[torului cardului,
în vederea efectu[rii, cumulativ sau nu, a urm[toarelor opera\iuni:
a) retragerea de numerar, respectiv înc[rcarea =i desc[rcarea unit[\ilor

valorice în cazul unui instrument de plat[ de tip moned[ electronic[, de la
terminale precum distribuitoarele de numerar =i ATM, de la ghi=eele
emitentului/b[ncii acceptante sau de la sediul unei institu\ii, obligat[ prin
contract s[ accepte instrumentul de plat[ electronic[;
b) plata bunurilor sau a serviciilor achizi\ionate de la comercian\ii
acceptan\i =i plata obliga\iilor c[tre autorit[\ile administra\iei publice,
reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalit[\i etc., prin intermediul
imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice;
c) transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate =i
executate de institu\iile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului
de plat[ electronic[.
107
Cardul prezint[ urm[toarele tr[s[turi generale:
¾ Elementele de identificare ale emitentului:
o Numele =i marca institu\iei financiar-bancare emitente a
cardului,
o Însemnele =i m[rcile organiza\iei interna\ionale de plat[ prin
card a c[rei membru este banca emitent[;
o Elemente de identificare ale tipului de card.
¾ Elementele de personalizare:
o Numele =i prenumele posesorului autorizat;
o Num[rul de cod al cardului care con\ine num[rul de identificare
al emitentului =i al posesorului.
¾ Elementele de securitate:
o Holograma;
o Simbolul tipului de card;
o Datele privind termenul de valabilitate al cardului;
o Banda magnetic[ de pe spatele cardului, care con\ine elemente
codificate de individualizare a cardurilor;
o Specimenul de semn[tur[ al posesorului autorizat;
o Alte caractere imprimate în relief.
}n Rom`nia, cardul prezint[, ]n baza reglement[rilor sprcifice, caracteristici
generale, dup[ cum urmeaz[:
• cardul con\ine elemente de securizare care s[ protejeze corpul

material al acestuia;
• cardul prezint[ tr[s[turi de personalizare încorporate pe
suprafa\a sa; =i, dup[ caz,
• alte componente inserate în corpul material al acestuia, inclusiv
banda magnetic[ =i/sau microprocesorul (circuit integrat
specializat), astfel încât s[ se asigure urm[toarele caracteristici
comune:
a) fabricarea din material plastic cu acelea=i dimensiuni, indiferent de
emitent, în strict[ conformitate cu standardele ISO 7810 =i ISO 7813;
108
b) prezentarea pe avers a urm[toarelor elemente:
b1) elemente confec\ionate în relief, necesare folosirii cardului la
imprinter (în situa\ia în care cardul nu este destinat numai efectu[rii de
opera\iuni în mediu electronic), care s[ permit[ luarea unei amprente clare
=i distincte =i care vor include:
◙ num[rul cardului, redactat cu cifre arabe;
◙ numele, prenumele =i orice alte elemente care s[ permit[ evitarea
confuziilor referitoare la identitatea de\in[torului, într-o redactare cu
caractere latine =i fonturi vizibile;
◙ data calendaristic[ a expir[rii valabilit[\ii cardului (LL/AA),
conform calendarului gregorian;
◙ spa\iul geografic de utilizare (card cu circula\ie interna\ional[ sau
domestic card), acolo unde este cazul;
b2) elemente destinate inform[rii prin recunoa=tere vizual[, efectuate prin
gravare laser (recomandat) =i/sau embosare:
◙ sigla proprietarului de marc[, în situa\ia în care cardul este emis
în cadrul unui sistem interna\ional de pl[\i prin carduri sub licen\a unui
proprietar de marc[;
◙ denumirea =i/sau sigla emitentului, astfel încât s[ nu induc[ în
eroare comerciantul acceptant =i s[ nu furnizeze informa\ii insuficiente sau
false despre emitent;
◙ eventual, o hologram[ vizibil[ la lumin[ natural[;
c) prezentarea pe verso a urm[toarelor elemente:
c1) o band[ magnetic[ înregistrabil[ pe cel pu\in trei piste, care respect[
prevederile standardelor ISO 7811/2, ISO 7814/4, ISO 7811/5 =i ISO 7813,
=i/sau un microprocesor integrat (chip) care poate fi inserat =i pe avers;
c2) un panel de semn[tur[ cu fundal de culoare deschis[, rezistent la
uzur[ =i având elemente de siguran\[ în desen, care s[ îngr[deasc[
posibilitatea =tergerii sau modific[rii semn[turii;
d) pentru asigurarea compatibilit[\ii =i interoperabilit[\ii sistemelor de
pl[\i electronice cu carduri emiten\ii vor urm[ri adoptarea numai a
standardelor EMV (Europay/Mastercard/VISA).
În prezent, exist[ o mare varietate de carduri emise de b[nci, institu\ii de

credit, comercian\i, prestatori de servicii etc. Acestea ofer[ multiple avantaje
de\in[torilor, cel mai evident fiind substituirea pl[\ilor tradi\ionale efectuate
109
în numerar sau prin cecuri. În plus, indiferent de emitent, cardurile ofer[
ast[zi consumatorilor multiple facilit[\i:
3 posibilitatea de a-=i m[ri garan\iile privind m[rfurile;

3 posibilitatea de a subscrie la diferite variante de asigurare;
3 posibilitatea de a participa la programe pentru cump[r[tori fideli.
Tipuri de carduri
Cardurile se clasific[ dup[ anumite criterii, astfel:
A. Din punct de vedere al caracteristicilor tehnologice, cardurile se pot

clasifica ]n:
carduri magnetice;
carduri cu microprocesor.
Cardurile magnetice sunt confec\ionate din material plastic =i au aceea=i

m[rime standardizat[ de ISO5. Pe fa\a cardului, se afl[ simbolul emitentului
=i denominarea, precum =i o hologram[ tri-dimensional[, ]n timp ce pe
spatele cardului, se g[se=te banda magnetic[ =i semn[tura.
Cardurile cu microprocesor sunt numite =i “Carduri Smart”.
B. Din punct de vedere al func\iilor specifice pe care le ]ndeplinesc,

cardurile se pot clasifica ]n:
Cardul de credit – ]n calitate de instrumet de plat[, acesta atest[
posesorul ei c[ i s-a deschis o linie de credit pe o anumit[ perioadă
de timp =i c[ pe baza acesteia, el poate face pl[\i =i retrageri de
numerar p`n[ la un anumit plafon prestabilit.
Cardul de debit – acesta permite posesorului s[ ob\in[ bunuri sau
servicii prin debitarea direct[ a contului personal. Prin acest card,
numerarul poate fi retras la nivel na\ional sau interna\ional =i
permite reglarea tranzac\iilor f[cute de comercian\ii afilia\i la
re\ea.
5
International Standards Organization
110
Cardul de garantare – este un instrument care garanteaz[
solvabilitatea posesorului. }n cazul ]n care posesorul cardului
nu de\ine ]n cont disponibilit[\ile necesare onor[rii obliga\iilor de
plat[ rezultate din utilizarea cardului, emitentul se oblig[, solidar
cu posesorul cardului, s[ ramburseze obliga\iile de plat[
respective.
Cardul multifunc\ional;
Cardul utilizat ]n locul v`nz[rii.
Din acest punct de vedere, putem distinge urm[toarele func\ii ale cardurilor
de plat[:
a. Func\ia de retragere de fonduri, care permite utilizarea cardului pentru

retragere de numerar, fie de la distribuitoarele automate de numerar, fie
de la casieriile b[ncilor.
b. Func\ia de plat[, prin care se ofer[ posesorului posibilitatea de a stinge
o obliga\ie de plat[.
c. Func\ia de credit, prin care se ofer[ posesorului posibilitatea utiliz[rii
unui card pe baza deschiderii unei linii de credit de c[tre o banc[.
d. Func\ia de garantare. Cardul constituie o garan\ie de solvabilitate a
posesorului ]n rela\iile cu comercian\ii, ace=tia fiind asigura\i c[ vor fi
plati\i de emitentul cardului.
e. Func\ii multiple ale cardului. Majoritatea cardurilor ]ndeplinesc func\ii
multiple de retragere de fonduri, credit =i garan\ii.
C. Tipuri de carduri clasificate în funcţie de calitatea emitentului:
a. carduri bancare;
b. carduri private;
c. carduri emise de alte institu\ii sau organiza\ii.
Aceste tipuri de carduri se prezint[ dup[ cum urmeaz[:
a. Cardurile bancare – sunt instrumente de plat[ =i de retragere a

numerarului, autorizate =i propuse de b[nci, care, la r`ndul lor pot fi
clasificate ]n:
♦ Cardurile pentru retragere de numerar care ofer[ posesorului

posibilitatea de a-=i verifica disponibilit[\ile din cont =i opera\iunile
efectuate. Ele sunt emise contra cost ]n limita unui plafon variabil ]n
func\ie de banca emitent[.
111
♦ Cardurile na\ionale subadministrate prin acorduri interbancare,
supun`ndu-se unor dispozi\ii comune. Acest tip de carduri de plat[
permite reglarea pl[\ilor ]n cazul achizi\iei de bunuri de la
comercian\ii afilia\i. Cardurile na\ionale pot fi personale sau
profesionale =i ofer[ dou[ op\iuni: debitare rapid[ =i debitare
ulterioar[. }n primul caz, contul de\in[torului este debitat ]n
momentul efectu[rii tranzac\iei ]n termeni asem[n[tori cu cei ai
]ncas[rii unui cec. În cel de-al doilea caz, contul de\inatorului se
debiteaz[ lunar, cu o dat[ stabilit[ pentru un termen ce poate atinge
4-5 s[pt[m`ni.
♦ Cardurile interna\ionale prezint[ o importan\[ asem[n[toare cu cele

na\ionale, dar folosirea lor este extins[ =i ]n str[inatate, pentru
efectuarea de pl[\i.
b. Cardurile private sunt emise de ]ntreprinderi comerciale pentru a

efectua pl[\ile cump[r[torilor din magazine =i eventual pentru a le oferi
facilit[\i de creditare.
Caracteristici
Acest tip de card de plată prezint[ dou[ posibilit[\i de reglare a pl[\ii:

plata este imediat[;
respectivul client prime=te ]n fiecare lun[ extrasul de cont detaliat cu
cheltuielile sale.
Creditul
¾ De\in[torul acestui tip de card de plat[ poate prefera plata pe credit =i
]n fiecare lun[ prime=te un extras de cont.
Retrageri de numerar
Acest serviciu ]mbrac[ dou[ forme:
1) din disponibilit[\i;
2) pe credit.
Alte servicii
Comercian\ii dau dovad[ de o mare creativitate ]n materie de servicii anexe,
ata=ate ]n special cardurilor private, =i anume:
• reduceri speciale de 5% p`n[ la 25% acordate de\in[torilor de carduri;
112
• asigurarea ma=inii =i a locuin\ei;
• asigurarea pentru r[spundere civil[;
• dreptul la o prim[ de fidelitate p`n[ la sf`r=itul anului calculat[ la
nivelul m[rfurilor cump[rate, sub form[ de credit;
• beneficierea de servicii de livrare (parking gratuit) sau de acces,
exclusiv la serviciile de club ale emitentului.
Codificarea informaţiilor
Structural, banda magnetic[ are trei piste (codificarea difer[ ]n fucn\ie de
format):
Π pista 1 (read only) con\ine: codul emitentului, numele de\in[torului =i
data expir[rii;
Π pista 2 (read only) con\ine: num[rul contului primar PAN (Primary
Account Number), codul \[rii emitente =i data de expirare.
Π pista 3 (read-write) con\ine: PAN, codul \[rii, PIN PAN (offset pin),
codul valutei, suma maxim[ autorizat[, num[rul de ]ncerc[ri PIN.
Emiterea cardurilor de plat[

Cardurile de plat[ sunt emise de c[tre o banc[ sau de c[tre o alt[ institu\ie
financiar[.
}n momentul ]n care o banc[ emite un card de plat[, ea deschide titularilor,
persoane fizice sau juridice, conturi. Banca are obliga\ia s[ asigure acestor
titulari (persoanelor fizice =i juridice pentru activitatea de emitere =i
persoanelor juridice pentru activitatea de acceptare a cardurilor de plat[)
extrase de cont lunare care con\in urm[toarele detalii:
6 sumele aferente opera\iunilor efectuate;
6 spezele =i comisioanele b[ncii;
6 dob`nzile bonificate la depozitele colaterale;
6 dob`nzile bancare percepute pentru creditele acordate;
6 data efectu[rii opera\iunilor;
6 denumirea comercian\ilor =i locul de desf[=urare al opera\iunilor
respective.
Deschiderea conturilor personale are loc dup[ semnarea contractului de

emitere a cardurilor de plat[. }nchiderea conturilor se face la cererea
posesorului cardului sau din ini\iativa b[ncii, ]n cazul ]n care nu au fost
respectate clauzele prev[zute ]n contractul de emitere.
113
Pentru persoanele juridice care au calitatea de acceptan\i de carduri de
plat[, deschiderea contului se face la cererea acestora, dup[ ce a fost semnat
contractul de acceptare.
Opera\iunile de ]ncas[ri =i pl[\i se fac cu consim\[m`ntul clien\ilor bancii =i
potrivit clauzelor contractuale.
Banca crediteaz[ contul comerciantului cu contravaloarea tuturor

documentelor de v`nzare-cump[rare primite spre decontare, dup[
deducerea comisioanelor =i spezelor bancare.
}n activitatea de emitere a cardurilor bancare se ]nt`lnesc urm[toarele

opera\iuni:
a. prezentarea persoanelor fizice la unit[\ile b[ncii =i efectuarea

următoarelor opera\iuni:
- completarea cererii de emitere a cardului de plat[ (pe un formular
tipizat);
- semnarea contractului de emitere;
- depunerea documentelor necesare aprob[rii cererii de emitere.
b. verificarea de c[tre banc[ a cererilor de emitere =i deschidere a

contului.
}n baza documentelor primite, banca determin[ elementele de personalizare
necesare emiterii cardului =i codificarea datelor personale.
c. eliberarea cardurilor de c[tre posesorii autoriza\i.

Acest proces are loc la ghi=eele b[ncilor, dup[ depunerea sumelor
reprezent`nd taxa de emitere, taxa anual[ de utilizare a cardului =i
constituirea plafonului minim lunar al disponibilit[\ilor ]n contul personal.
La primirea cardului, titularul semneaz[ pe verso, ]n spa\iul special destinat.
Codul personal de identificare aferent unui card, prescurtat conform

practicii interna\ionale – PIN (Personal Identification Number), abreviere
utilizat[ =i ]n limba român[, este atribuit de emitentul unui de\in[tor de
card, cod pe care utilizatorul poate fi pus în situa\ia de a-l reproduce, ]n
vederea verific[rii identit[\ii de\in[torului, ]n cazul unei pl[\i prin card
deservit[ de un automat programabil.
}n cazul ]n care plata se face prin transfer electronic, PIN-ul poate fi

considerat ca echivalentul electronic al semn[turii de\in[torului.
114
d. utilizarea cardurilor de plat[ pentru achitarea m[rfurilor achizi\ionate
de la comercian\ii accepta\i ai acestui tip de instrument de plat[ pentru
retragere de numerar de la ghi=eele b[ncii =i ATM.
Posesorii cardurilor de plat[ procedeaz[ dup[ cum urmeaz[: cardul este
prezentat la comerciantul acceptant, se completeaz[ =i se semneaz[
documentele care atest[ ]nchiderea tranzac\iilor.
e. organizarea =i func\ionarea de c[tre banca emitent[ a unui centru de

procesare =i autorizare care s[ verifice validitatea opera\iunilor
efectuate.
f. decontarea documentelor care atest[ realizarea opera\iunilor de c[tre

banc[, opera\iuni care se fac dup[ primirea acestora de la comercia\i.
Acceptarea cardurilor de plat[ se realizeaz[ prin re\eaua de

distribuitoare automate de numerar (ATM-uri) care este destinat[
eliber[rii de numerar din conturile de card. ATM-urile pot fi utilizate de
orice utilizator de card, indiferent de banca emitent[ a acestuia, 24 de ore
din 24, respectiv 7 zile pe s[pt[m`nă.
Distribuitorul automat de numerar este un dispozitiv electromagnetic

care permite unui utilizator de card accesul la dreptul de\in[torului de a
retrage disponibil din cont sub form[ de bancnote =i, uneori, de monede
metalice.
Re\eaua de imprintere =i POS-uri (Point of Sale) este format[ din aparate

manuale =i respectiv electronice, puse gratuit la dispozitia comercian\ilor,
clien\i ai unei b[nci, pentru acceptarea la plat[ a cardurilor, pentru bunuri =i
servicii.
Aceste aparate sunt utilizate =i ]n teritoriu pentru eliberarea de numerar de
la ghi=eele b[ncilor, acolo unde nu există ATM-uri.
Condi\iile de utilizare ale cardului reglementeaz[ reguli generale pe care
un posesor trebuie s[ le respecte pe durata cardului emis de banc[, cu
privire la: modul de utilizare a cardului, func\ionarea contului de card
(alimentarea de cont, ]nregistrarea pl[\ilor ]n cont), dob`nzi, comisioane =i
alte speze percepute de banc[, p[strarea cardului =i num[rul de identificare
personal alocat de banc[ (PIN), refuzul de plat[ =i modific[ri ale datelor
declarate, suspendarea cardului =i terminarea rela\iilor dintre banc[ =i
posesorul cardului.
115
Condi\iile de utilizare sunt specifice fiec[rui tip de card emis de banc[,
fiind prezentate =i incluse, de regul[, pe verso-ul cererii de emitere a
cardului.
Prin semnarea cererii de emitere, posesorul se angajeaz[ s[ respecte
necondi\ionat condi\iile de utilizare, iar cererea de emitere =i condi\iile de
utilizare ale cardului vor prezenta contractul de emitere al cardului ]ncheiat
]ntre banc[ =i solicitant.
5.4 Identificarea =i analizarea riscurilor
Datorit[ schimb[rilor rapide intervenite în tehnologia informatic[, b[ncile

se confrunt[ cu riscuri specifice activit[\ilor de banc[ electronic[ =i moned[
electronic[, riscuri prezentate în continuare. La acest nivel, se pare c[ riscul
opera\ional, riscul reputa\ional =i riscul juridic reprezint[ cele mai
importante categorii de riscuri, în special pentru b[ncile interna\ionale.
Riscul opera\ional apare dintr-o poten\ial[ pierdere datorat[ unor

deficien\e semnificative în integritatea =i viabilitatea sistemului.
Considerentele de securitate sunt supreme, dac[ b[ncile sunt subiecte de
atac extern sau intern asupra produselor =i sistemelor lor. Riscul
opera\ional poate ap[rea din neutilizarea corect[ a sistemelor de bani
electronici sau banc[ electronic[, precum =i din realizarea sau
implementarea neadecvat[ a acestor sisteme. În aceast[ categorie se
încadreaz[ urm[toarele riscuri:
Riscul de securitate. Controlarea accesului la sistemele b[ncii a devenit

din ce în ce mai complex[, datorit[ capacit[\ilor dezvoltate ale
calculatorului, dispers[rii geografice a punctelor de acces =i utiliz[rii
variatelor c[i de comunica\ii, incluzând re\elele publice cum ar fi
Internet-ul. Accesul neautorizat la re\ea ar putea conduce la pierderi
directe, ad[ugarea unor datorii clien\ilor etc. Ar putea avea loc, de
asemenea, o varietate de probleme de autentificare =i acces specific. De
exemplu, controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reu=ite ale
hacker-ilor care opereaz[ prin Internet, care ar putea accesa, salva =i
utiliza informa\ii confiden\iale despre clien\i. În lipsa unor controale
adecvate, o ter\[ persoan[ ar putea avea acces la sistemul computerizat
al b[ncii =i ar putea s[-l viruseze. Pe lâng[ atacurile externe asupra
sistemelor b[ncii electronice =i banilor electronici, b[ncile sunt expuse
riscului opera\ional în ceea ce prive=te frauda angaja\ilor. Angaja\ii ar
putea achizi\iona clandestin date legate de autentificare în vederea
116
acces[rii conturilor clien\ilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare
înmagazinat[. Erorile datorate angaja\ilor ar putea, de asemenea,
compromite sistemele b[ncii. O importan\[ deosebit[ pentru autorit[\ile
de supraveghere o prezint[ riscul contrafacerii banilor electronici, fapt[
care, potrivit codului penal, reprezint[ infrac\iune. Acest risc poate fi
m[rit dac[ b[ncile e=ueaz[ în incorporarea m[surilor adecvate pentru
descoperirea =i împiedicarea contrafacerilor. O banc[ se confrunt[ cu
riscul opera\ional din falsific[ri =i devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsifica\i. Mai pot ap[rea, de asemenea, =i costuri
datorate repara\iilor unui sistem compromis.
Riscuri legate de proiectarea, implementarea =i între\inerea sistemelor.

O banc[ este expus[ riscului unei întreruperi sau încetiniri a sistemelor
sale, dac[ banca electronic[ sau banii electronici ale=i de banc[ nu sunt
compatibile cu cerin\ele utilizatorului.
Riscuri care apar datorit[ folosirii necorespunz[toare de c[tre clien\i

a produselor =i serviciilor bancare. Riscul este m[rit atunci când o
banc[ nu î=i educ[ în mod corespunz[tor clien\ii cu privire la precau\iile
de securitate. În plus, în lipsa existen\ei unor m[suri adecvate de
verificare a tranzac\iilor, clien\ii ar putea s[ resping[ tranzac\iile pe care
le-au autorizat în trecut, creându-i astfel b[ncii numeroase pierderi
financiare. Clien\ii care folosesc informa\ii personale (informa\ii de
autentificare, numere de c[r\i de credit etc.) într-o transmitere
electronic[ neasigurat[ facilitează persoanelor r[u inten\ionate accesul
la conturile clien\ilor. Ca urmare, banca poate suferi pierderi financiare
din cauza tranzac\iilor neautorizate. Sp[larea banilor poate fi o alt[ surs[
de îngrijorare.
Riscul reputa\ional este riscul datorat unei opinii publice negative

semnificative care const[ într-o piedere critic[ a fondurilor sau clien\ilor
b[ncii. Riscul reputa\ional poate apare atunci când ac\iunile b[ncii
produc o piedere major[ a încrederii publicului în abilitatea b[ncii de a
îndeplini func\ii critice pentru a-=i continua activitatea. (de exemplu,
cazul B[ncii Turco-Rom`n[). Riscul reputa\ional este important nu
numai pentru o singur[ banc[, ci pentru întreg sistemul bancar.
Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile, regulile,

reglement[rile sau practicile prescrise, sau atunci când drepturile =i
obliga\iile legale ale p[r\ilor participante la o tranzac\ie nu sunt stabilite
corect. B[ncile angajate în activit[\ile de “e-banking” sau “e-money” se
117
pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezv[luirea unor
informa\ii privind clien\ii =i la protec\ia secretului bancar.
Alte riscuri. Riscurile bancare tradi\ionale cum sunt riscul de credit,

riscul de lichiditate, riscul ratei dobânzii =i riscul de pia\[ sunt riscuri
care pot ap[rea =i în activitatea b[ncii electronice. Riscul de credit
reprezint[ riscul care apare datorit[ neachit[rii în întregime a unei
obliga\ii de plat[, fie la termenul stabilit, fie în orice moment stabilit
dup[ aceea. B[ncile care desf[=oar[ activitatea de banc[ electronic[ pot
s[-=i extind[ creditul prin canale netradi\ionale =i s[-=i extind[ pia\a
dincolo de grani\ele geografice tradi\ionale. Procedurile neadecvate prin
care se determin[ credibilitatea debitorilor, care solicit[ credite prin
canale electronice, pot determina riscurile de credit pentru b[ncile
respective. Riscul de lichiditate reprezint[ riscul care apare datorit[
incapacit[\ii b[ncii de a-=i îndeplini obliga\iile la scaden\ă. Riscul ratei
dobânzii se refer[ la expunerea situa\iei financiare a b[ncii la mi=c[rile
nedorite ale ratelor dobânzii. Riscul de pia\[ este riscul piederilor
înregistrate atât în pozi\iile din interiorul bilan\ului, cât =i în cele din
afara acestuia, pierderi care apar datorit[ mi=c[rilor pre\urilor de pia\[,
incluz[ndu-se =i cursurile de schimb valutar.
Riscul de management. Un proces de administrare a riscurilor care

include cele trei elemente de baz[ – evaluarea riscului, controlul
expunerii la risc =i monitorizarea riscurilor – va ajuta b[ncile =i
supraveghetorii s[ ating[ aceste obiective. Este esen\ial ca b[ncile s[
aib[ o gestionare transparent[ a riscurilor, iar atunci când sunt
identificate noi riscuri în aceste activit[\i, consiliul de administra\ie =i
conducerea executiv[ trebuie informate.
5.5 Stabilirea, gestionarea =i controlul riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu, care presupune realizarea

urm[toarelor trei etape:
¾ Banca se angajeaz[ într-un proces analitic de identificare a
riscurilor =i acolo unde este posibil, de comensurare a acestora. În
cazul în care riscurile nu pot fi comensurate, conducerea b[ncii
stabile=te riscurile poten\iale care pot ap[rea =i pa=ii de urmat,
stabilind apoi impactul pe care îl pot avea asupra b[ncii.
118
¾ Stabilirea riscului înseamn[ determinarea toleran\ei de risc a
b[ncii, lucru care presupune stabilirea pierderilor pe care banca =i
le poate permite în cazul apari\iei unor evenimente neprev[zute.
¾ Conducerea b[ncii poate compara toleran\a riscului cu
magnitudinea stabilit[ pentru un anumit risc, pentru a se stabili
dac[ riscul respectiv se înscrie în limitele toleran\ei.
Gestionarea =i controlul riscurilor
Dup[ stabilirea riscurilor =i a toleran\elor acestora, conducerea b[ncii

trebuie s[ le gestioneze =i s[ le controleze. Aceast[ etap[ a gestion[rii
riscului include activit[\i precum:
coordonarea comunic[rii interne,
implementarea m[surilor de protec\ie împotriva riscurilor din
exterior,
controlul =i gestionarea lor,
instruirea clien\ilor în utilizarea serviciilor etc.
B[ncile î=i m[resc abilitatea în controlul =i gestionarea riscurilor (inerente în
orice activitate), atunci când sunt stabilite proceduri specifice la îndemâna
întregului personal.
Procesul de gestionare =i control al riscurilor include:
• Politici =i m[suri de securitate. Securitatea reprezint[ o combina\ie
de sisteme, aplica\ii practice =i control intern utilizate pentru a pune
la ad[post integritatea, autenticitatea =i confiden\ialitatea datelor =i
procedeelor de operare. Politica de securitate enun\[ inten\iile
managementului firmei de a sus\ine securitatea informa\iilor, d[ o
explica\ie cu privire la organizarea securit[\ii unei b[nci, precizeaz[
direc\iile principale care definesc toleran\a riscului de securitate al
unei b[nci. Politica contureaz[ responsabilit[\ile pentru modelarea,
implementarea =i înt[rirea m[surilor de securitate a informa\iei, ea
mai poate stabili procedurile pentru evaluarea rezultatelor politicii,
pentru înt[rirea m[surilor disciplinare =i pentru raportarea viol[rii
securit[\ii. M[surile de securitate includ criptarea, parolarea,
depistarea viru=ilor, ş.a.
• Comunicarea intern[. Conducerea trebuie s[ comunice personalului
cheie cum pot susţine scopurile generale ale b[ncii prevederile
sistemelor de banc[ electronic[ =i bani elecronici. În acela=i timp,
119
personalul tehnic trebuie s[ comunice clar conducerii cum sunt
proiectate s[ func\ioneze sistemele, care sunt punctele tari =i cele
slabe ale sistemului. Pentru asigurarea unei comunic[ri interne
adecvate, toate procedurile trebuie prev[zute în scris. În scopul
limit[rii riscului opera\ional, conducerea trebuie s[ adopte o politic[
de educare continu[ a cuno=tin\elor personalului cu nout[\ile
tehnologice.
• Evaluarea produselor =i serviciilor înainte ca ele s[ fie introduse
pe o scar[ larg[ poate limita riscurile opera\ionale =i de reputa\ie.
Testarea valideaz[ faptul c[ echipamentul =i sistemele func\ioneaz[
=i produc rezultatele dorite. Programele pilot sau prototipurile pot fi,
de asemenea, de ajutor în dezvoltarea unor aplica\ii informatice noi.
În vederea reducerii riscurilor enumerate este necesar[ reglementarea
tuturor activit[\ilor “e”, stabilirea unei infrastructuri adecvate, precum =i
precizarea persoanelor care trebuie s[ autorizeze =i să supravegheze
aceste activit[\i.
Ca orice opera\iune comercial[, comer\ul electronic are nevoie de o
infrastructur[ specific[. Aceasta se compune din trei elemente:
infrastructura tehnic[, interfa\a cu componentele comerciale clasice =i
sistemul juridic specific.
Infrastructura tehnic[ este constituit[ din sistemele hardware,
software-ul aferent =i re\eaua de comunica\ii. Aceasta constituie de
fapt =i componenta care a determinat apari\ia =i dezvoltarea
comer\ului electronic.
Este, de asemenea, necesar[ o interfa\[ major[ cu sistemele clasice
de comer\. Elementul cheie îl reprezint[ banca, întrucât orice
opera\iune comercial[ este mijlocit[ de bani. Inserarea unei b[nci în
sistemul de comer\ electronic presupune o conexiune securizat[ între
banc[ =i utilizator prin intermediul c[reia s[ se poat[ efectua
opera\iunile în timp real.
În vederea cre[rii cadrului legal pentru \[rile membre ale
Comunit[\ii Europene, Parlamentul European a adoptat Directivele
nr. 1999/93/EC din 13 decembrie 1999 cu privire la crearea cadrului
legal pentru semn[tura electronic[, precum =i nr. 2000/31/EC din
8 iunie 2000 cu privire la comer\ul electronic.
Semn[tura electronic[ reprezint[ o informa\ie ata=at[ unui document
electronic care identific[ în mod unic semnatarul, fiind realizat[ cu mijloace
120
aflate exclusiv în posesia acestuia, ea identificând documentul =i semnalând
orice modificare ulterioar[ adus[ acestuia.
Intrarea în vigoare a Legii nr. 365/07.06.2002 privind comerţul electronic şi
emiterea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr.4/2002 privind
tranzacţiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică şi
relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii au contribuit la creerea unui
cadru legislativ complet şi coerent în domeniu. Având în vedere aceste
premise, este explicabil interesul pe care băncile l-au manifestat în anul 2002
pentru acest tip de produse şi servicii. Astfel, în această perioadă a continuat
trendul ascendent al pieţei cardurilor, atât ca urmare a diversificării gamei
oferite de băncile deja autorizate în acest sens, dar şi ca urmare a pătrunderii
pe această piaţă de noi operatori (bănci). De asemenea, sectorul bancar
rom`nesc s-a apropiat tot mai mult de tendinţele internaţionale în domeniu
prin autorizarea unui număr important de bănci pentru emiterea de
instrumente de plată cu acces la distanţă, reprezentând aplicaţii Internet-
banking şi home-banking.
Ca urmare, b[ncile române=ti (cele afiliate la Romcard: Banca Comercial[

Român[ SA, Banca Român[ pentru Dezvoltare SA, Banca Comercial[
Ion Ţiriac SA) au lansat produse din categoria cardurilor, Raiffeisen Bank
SA =i b[ncile olandeze au lansat “mulţi cash-ul”, un fel de home banking
services, iar Banca Comercial[ a Greciei SA a lansat serviciul de Internet-
banking.
Conform ultimilor statistici6, ponderea cea mai mare ]n domeniul cardurilor

o de\in trei b[nci =i anume: Banca Comercial[ Rom`n[ SA, Banc Post SA =i
Banca Rom`n[ pentru Dezvoltare SA (aceste b[nci administreaz[ 82% din
totalul conturilor de card opera\ionale).
*
* *
6
Ziarul financar din 22 mai 2003
121
}n Rom`nia, domeniul serviciilor bancare electronice =i al pl[\ilor prin
carduri este reglementat prin Regulamentul nr. 4/13.06.20027 privind
tranzac\iile efectuate prin intermediul instrumentelor de plat[ electronic[ =i
rela\iile dintre participan\ii la aceste tranzac\ii. Regulamentul se aplic[
b[ncilor, persoane juridice rom`ne, precum =i sucursalelor din Rom`nia ale
b[ncilor, persoane juridice str[ine =i are ca obiect stabilirea principiilor
privind emiterea =i utilizarea instrumentelor de plat[ electronic[ pe teritoriul
Rom`niei, ]n special a cardurilor =i a condi\iilor care trebuie ]ndeplinite de
c[tre b[nci =i al\i participan\i la desf[=urarea activit[\ii de pl[\i cu
instrumente de plat[ electronic[, indiferent de moneda ]n care sunt
emise/denominate acestea.
}n conformitate cu prevederile regulamentului amintit, b[ncile trebuie s[

pun[ ]n circula\ie numai instrumente de plat[ electronic[ autorizate ]n
prealabil de c[tre Banca Na\ional[ a Rom`niei.
}n vederea ob\inerii autoriza\iei pentru emiterea instrumentelor de plat[
electronic[, solicitantul trebuie s[ prezinte B[ncii Na\ionale a Rom`niei
documentele men\ionate de prevederile regulamentului sus-men\ionat.
Dup[ analizarea documenta\iei prezentate, ]n cazul ]n care decizia este

favorabil[, Banca Na\ional[ a Rom`niei va emite solicitantului o autoriza\ie
provizorie, valabil[ 90 de zile, perioad[ ]n care solicitantul se va afla sub
monitorizarea special[ a B[ncii Na\ionale a Rom`niei.
Principalele obiective urm[rite ]n perioada de monitorizare sunt:
a) derularea zilnic[ a opera\iunilor;
b) analizarea s[pt[m`nal[ a statisticilor rezultate din utilizarea
instrumentelor de plat[ electronic[, ]n scopul prevenirii unor
poten\iale probleme;
c) analizarea desfăşurării activităţii serviciului de gestiune a riscului
(dacă există);
d) analizarea modului de decontare a operaţiunilor;
e) elaborarea de rapoarte saptămânale de monitorizare.
}n situaţia în care rezultatele obţinute în perioada de monitorizare
îndeplinesc condiţiile prevăzute în regulamentul amintit, Banca Natională a
României va emite solicitantului autorizaţia definitivă pentru tipul de
instrument de plată electronică precizat în cererea de autorizare.
7
publicat ]n Monitorul Oficial, Partea I nr. 503 din 12/07/2002
122
Conform ultimilor statistici8, ]n Rom`nia, Ministerul comunica\iilor =i
tehnologiei informa\iei a acordat avizul pentru furnizarea instrumentelor de
plat[ cu acces la distan\[, de tipul aplica\iilor Internet banking sau home
banking. Astfel, principalele produse bancare de acest fel sunt:
Home Banking System (HBS) de tip electronic-banking furnizat de

RoBank SA. Acest produs implic[ instalarea de c[tre banc[ a unei
aplica\ii software specializate pe calculatorul clientului.
AlphaLines este un produs de tip home banking, bazat pe conexiunea
dial-up (telefonie fix[) furnizat de Alpha Bank Rom`nia. Prin
intermediul acestui produs, clien\ii institu\ionali sau individuali
beneficiaz[ de conectare online de la propriile sedii la server-ul b[ncii.
eBank furnizat de BancPost. Acest produs este de tip Internet banking =i
permite persoanelor fizice sau juridice efectuarea de pl[\i, respectiv
vizualizarea tranzac\iilor efectuate prin acest serviciu sau de la ghi=eele
b[ncii at`t pentru conturile deschise la sucursal[, c`t =i pentru conturile
de card. Acest produs se poate utiliza online =i offline.
}n plus, ]n cursul anului 2003, Ministerul comunica\iilor =i tehnologiei

informa\iei a acordat avize pentru furnizarea instrumentelor de plat[ cu
acces la distan\[ pentru 10 b[nci, printre care se num[r[: UniCredit
Rom`nia, Libra Bank, Romexterra, Banque Franco-Roumaine, Frankfurt
Bukarest Bank, ING Bank, Banca Rom`n[ pentru Dezvoltare.
8
Ziarul financar din 22 mai 2003
123
Teste
1. Ce reprezint[ banca electronic[?
2. Prin ce procedee se distribuie consumatorilor produsele =i serviciile

bancare electronice?
3. Enumera\i principalele avantaje ale b[ncilor rezultate din utilizarea

Internet-ului.
4. Enumera\i principalele avantaje pentru clien\i rezultate din utilizarea

Internet-ului.
5. Care sunt formele pe care le ]mbrac[ moneda electronic[?
6. Enumera\i principalele riscuri specifice activit[\ii de banc[ electronic[ =i

moned[ electronic[.
7. Care sunt principalele etape ]n stabilirea acestor riscuri?
8. Care sunt componentele infrastructurii ]n cazul comer\ului electronic?
9. Descrie\i pe scurt con\inutul Regulamentului nr. 4/2002 privind

tranzacţiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică
şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii.
10. Care sunt principalele documente prezentate B[ncii Na\ionale a

Rom`niei ]n vederea ob\inerii autoriza\iei pentru emiterea
instrumentelor de plat[?
124
MIJLOACE DE PLAT{
UTILIZATE }N COMER|UL
INTERNA|IONAL
6.1 Plata ]n avans
6.2 Open account (contul deschis)
6.3 Incasso-ul documentar
125
}n procesul de decontare interna\ional[ intervin, ca ]n orice tip de decontare,
foarte multe riscuri care pot fi reduse sau eliminate ]n func\ie de metoda de
plat[ utilizat[.
De aceea, sunt foarte importante pentru importator =i pentru exportator

alegerea modalit[\ii de plat[ pe care o vor utiliza, precum =i detalierea lor
]n contractul de v`nzare - cump[rare interna\ional[.
}n comer\ul interna\ional se cunosc patru metode de plat[ =i anume:

Plata ]n avans;
Contul deschis (open account);
Incasso-ul documentar;
Acreditivul documentar.
6.1 Plata ]n avans
}n baza acestei metode de plat[, importatorul va pl[ti exportatorului

contravaloarea m[rfurilor sale ]nainte ca exportatorul s[ le livreze.
Aceast[ metod[ de plat[ poate fi asimilat[ unei opera\iuni de creditare –
credit acordat de importator exportatorului. De aceea, fiind o opera\iune de
creditare, importatorul poate solicita exportatorului =i plata unei dob`nzi.
Aceast[ metod[ este foarte folositoare exportatorului.
}n practic[, este un lucru comun ca ]n baza unui contract de v`nzare-

cump[rare s[ se solicite o plat[ par\ial[ ]n avans.
Exemplu: ]n contractul ]ncheiat ]ntre cei doi parteneri se poate stipula
urm[toarea schem[ de plat[: - 20% pl[tibili la semnarea contractului, iar
restul de 80% pl[tibili dup[ livrarea m[rfii, utiliz`nd una din cele 3 metode
de plat[ men\ionate anterior.
Alt[ schem[ de plat[ ar putea fi: 30% pl[tibili ]n avans =i 70% dup[ livrarea
m[rfii.
126
Riscurile exportatorului: m[rfurile pot fi specializate =i dac[ importatorul
anuleaz[ comanda ]naintea efectu[rii pl[\ii, exportatorul nu poate vinde
foarte u=or marfa.
Riscurile importatorului:
uneori, exportatorul nu trimite marfa;
documentele pot fi ]ntocmite gre=it;
m[rfurile sunt trimise cu ]nt`rziere sau la o destina\ie gre=tit[.
Aceast[ metod[ de plat[ se utilizeaz[ ]n special ]ntre parteneri vechi, care au
la baz[ o perioad[ ]ndelungat[ de afaceri.
Avantaje pentru importator:
importatorul are un control asupra decont[rii;
inspectarea m[rfii se face ]nainte ca plata s[ se efectueze.
6.2 Open account (contul deschis)
}n momentul ]n care cei doi parteneri, cump[r[torul =i v`nz[torul, cad de

acord să utilizeze ca metod[ de decontare contul deschis, v`nz[torul va livra
marfa sa cump[r[torului =i ]i va trimite =i factura, solicit`nd efectuarea
pl[\ii. V`nz[torul ]=i pierde controlul asupra m[rfurilor cu c`t le livreaz[
mai repede. El are totu=i speran\a c[ marfa ]i va fi plătit[ de cump[r[tor, ]n
concordan\[ cu factura.
1) contract
exportator importator
2) m[rfurile =i factura transmise direct
3) efectuarea pl[\ii la o dat[ agreat[ ]n viitor, prin banc[
127
Contul deschis reprezint[ cea mai simpl[ metod[ de plat[, dar ]n acela=i
timp =i foarte riscant[ datorit[ faptului c[ exportatorul livreaz[ marfa f[r[
efectuarea pl[\ii sau f[r[ existen\a unei asigur[ri.
}n ciuda acestora, majoritatea tranzac\iilor de come\ interna\ional continu[
s[ se deconteze ]n acest fel. Open account-ul are c`teva avantaje care ]l fac
atractiv, at`t pentru exportator, c`t =i pentru importator, dar are, de
asemenea, =i dezavantaje.
Exportatorul solicit[ plata, protec\ia m[rfurilor p`n[ c`nd ele vor fi pl[tite
=i, poate, asisten\[ financiar[ ]n perioada de interven\ie. Importatorul
solicit[, de asemenea, ca m[rfurile s[ fie livrate la timp, la locul stabilit =i
de calitatea stabilit[ =i, poate, cu o perioadă de credit.
Avantajele exportatorului:
1. sunt pu\ine constr`ngeri cu privire la documenta\ie, la termenul de
transport =i la locul livr[rii, ceea ce o face atractiv[ ca metod[ de
decontare;
2. din moment ce decontarea se efectueaz[ prin intermediul sistemului
bancar, exportatorului nu i se percep taxe.
Dezavantajele exportatorului:
1. nu exist[ nici o garan\ie de plat[ ]n cazul ]n care m[rfurile se pierd;
2. exportatorul este expus la riscuri politice, economice =i de \ar[, dac[ nu
se iau m[suri de acoperire a acestor riscuri;
3. se poate ]nt`mpla ca, uneori, ]nt`rzierile din sistemul bancar s[
încetinească procesul de transferare a fondurilor.
Avantajele importatorului:
1. importatorul are controlul asupra termenului de decontare;

2. inspectarea m[rfurilor este posibil[ ]naintea efectu[rii pl[\ii.
Dezavantajele importatorului:
1. importatorul are un control mic asupra detaliilor privind transportul =i

termenului de primire al m[rfurilor;
128
2. nu exist[ un control asupra calit[\ii m[rfurilor. }n cazul ]n care se
solicit[ documente speciale (certificate de origine), nu exist[ garan\ia c[
acestea vor fi primite.
6.3 Incasso-ul documentar
Exportator (2) Imporator

(principal) Livrare mărfuri (tras)
(3) (5)
Documente Eliberarea
(8)
de titlu documentelor
(6)
Plata şi incassoo-ul în conformitate Plata
cu instrucţiunile
din incassoo
(4)
Documente şi
instrucţiuni
Bancă Bancă
importator (7) importator
(Bancă Plata (Bancă
remitentă) colectoare)
P[r\ile implicate ]n circuitul incasso-ului documentar:

♦ exportatorul. Acesta este clientul care ini\iaz[ opera\iunea de
incasso/colectare pentru banca sa;
♦ banca remitent[ sau banca exportatorului. Aceasta este banca spre care
ordonatorul ini\iaz[ opera\iunea de incasso;
♦ banca importatorului (colectoare). Aceasta este banca implicat[ ]n
procesul de procesare a ordinului de incasso; este banca ce prezint[
setul de documente trasului;
129
♦ trasul (importatorul). Acesta este singurul c[ruia i se prezint[
documentele ]n conformitate cu ordinul de incasso.
}n baza prevederilor Regulilor Uniforme pentru Incasso (Uniform Rules for
Collection), m`nuirea documentelor de c[tre b[nci sau instruc\iunile primite
contribuie la:
• ob\inerea accept[rii =i/sau a pl[\ii; sau
• furnizarea documentelor comerciale contra acceptare =i/sau contra
plat[;
• furnizarea documentelor la termenele =i ]n condi\iile stabilite.
Aceast[ metod[ de decontare1 acord[ confort exportatorului care va expedia
m[rfurile =i apoi se va ocupa ca documentele de titlu =i ordinul de incasso s[
fie transmise b[ncii exportatorului. Documentele vor include o cambie tras[
de exportator asupra importatorului pentru suma de bani ]ncris[ ]n factur[,
sum[ care va fi pl[tibil[ la vedere sau la o dat[ fix[ sau la o dat[
determinabil[ ]n viitor (dup[ dreptul britanic).
Documentele de titlu sunt de obicei trimise dup[ cum urmeaz[:

(a) exportatorul livreaz[ marfa =i ob\ine documentele de titlu;
(b) exportatorul trimite documentele de titlu b[ncii sale ]mpreun[ cu
intruc\iunile;
(c) banca exportatorului trimite documentele de titlu b[ncii importatorului
]mpreun[ cu instruc\iunea c[ documentele pot fi eliberate:
(i) la plat[; sau
(ii) la acceptarea cambiei.
(d) la plata sau acceptarea cambiei, banca importatorului elibereaz[
documentele de titlu astfel ]nc`t importatorul să poat[ ob\ine m[rfurile
la sosirea acestora ]n \ara sa.
Se poate observa c[, ]n cazul acestei metode, exportatorul ]=i p[streaz[

controlul asupra m[rfurilor p`n[ c`nd plata este efectuat[.
Ca o concluzie, trebuie men\ionat c[ incasso-ul documentar este o formă de

a efectua plata =i de a asigura plata prin intermediul b[ncilor, iar
documentele implicate ]n derularea tranzac\iilor vor fi furnizate ]n anumite
termene =i condi\ii.
1
Negru= Mariana – Mijloace =i modalit[\i de plat[ interna\ionale, Bucureşti, Editura
Academiei, 1986
130
Dup[ cum s-a putut observa, ]n cazul incasso-ului documentar tranzac\iile
se efectueaz[ pe baza urm[toarelor documente:
- Documente contra Plat[ (D/P). Exportatorul preia m[rfuri pentru a le
expedia, iar banca colectoare livreaz[ documentele importatorului ]n
schimbul pl[\ii sale imediate (la vedere).
- Documente contra Acceptare (D/A). Exportatorul preia m[rfurile pentru
a le expedia, iar banca colectoare furnizeaz[ numai documentele contra
acceptarea unei cambii emise de tras (importator).
Exist[ un cod de practici =i proceduri care guverneaz[ termenii utiliza\i =i

procedurile care trebuie urmate de c[tre toate p[r\ile implicate ]n incasso-ul
documentar. Camera Interna\ional[ de Comer\ de la Paris a emis un astfel
de cod cunoscut sub numele de Normele Uniforme pentru Incasso nr. 522
(Uniform Rules for Collections2). Aceste reguli cuprind drepturile =i
obliga\iile p[r\ilor, precum =i lucruri legate de prezentare, plat[, acceptare,
bilet la ordin, protest, protejarea m[rfurilor, taxe =i speze bancare etc.
Normele uniforme pentru incasso cuprind urm[toarele capitole:
I. Introducere;
II. Defini\ii =i dispozi\ii generale;
III. Obliga\ii =i responsabilit[\i;
IV. Prezentare (a documentelor);
V. Plata;
VI. Acceptarea;
VII. Biletele la ordin, chitan\ele, adeverin\ele de plat[, (RECEIPTS) =i
alte instrumente similare;
VIII. Protestarea (efectului de comer\);
IX. Caz de necesitate / reprezentantul / împuternicitul clientului/.
Protec\ia m[rfurilor;
X. În=tiin\are despre bunul mers al lucrurilor (În=tiin\are privind modul
de derulare al incasso-ului);
XI. Dobânda, impozite =i cheltuieli (speze).
2
URC No. 522 publicate de Camera Interna\ional[ de Comer\ de la Paris
131
Spicuim c`teva prevederi din Regulile uniforme privind incasso-urile
(URC) sunt:
p[r\ile implicate ]n incasso:
(i) exportatorul - este vânz[torul care încredin\eaz[ aceast[ opera\ie
de încasare (incasso-ul) b[ncii sale;
(ii) banca expeditoare (remitting bank) este banca c[reia
exportatorul i-a încredin\at opera\ia de incasso.
(iii) banca colectoare. }n mod normal, aceasta este banca
importatorului.
(iv) importatorul (trasul).
documentele care stau la baza incasso-ului:
(i) documente financiare înseamn[ cambii, bilete la ordine,
CEC-uri, adeverin\e (payment recipits) de plat[ sau alte
instrumente similare folosite pentru a ob\ine plata banilor;
(ii) documente comerciale înseamn[ facturi, documente de transport,
documente ce atest[ dreptul de proprietate sau alte documente
similare, sau oricare alte documente care nu sunt documente
financiare.
Toate documentele expediate pentru incasso trebuie înso\ite de un ordin de

încasare con\inând instruc\iuni complete =i precise. Institu\iilor de credit li
se permit s[ ac\ioneze doar în limita instruc\iunilor date în astfel de ordine
de încasare =i în conformitate cu aceste norme le uniforme.
Dac[ institu\ia de credit nu poate, dintr-un anumit motiv, satisface
instruc\iunile date în ordinul de încasare primit de ea, trebuie ca banca s[
în=tiin\eze imediat partea de la care a primit ordinul.
Normele uniforme definesc dou[ tipuri de incasso, =i anume:
Incasso curat – incasso-ul care se bazeaz[ pe documente financiare care nu

sunt ]nso\ite de documentele comerciale.
Incasso documentar incasso-ul care se bazeaz[ pe documente comerciale
care pot sau nu pot fi ]nso\ite de documente financiare.
Exemplific[m c`teva obliga\ii ale b[ncii remitente:
- s[ verifice instruc\iunile incasso-ului ini\iat de exportator;
- s[ verifice dac[ documentele prezentate sunt complete;
- s[ transmit[ instruc\iunile de la exportator la banca colectoare/banca
prezentatoare;
- s[ monitorizeze opera\iunea de incasso.
132
Exemplific[m c`teva obliga\ii ale b[ncii colectoare:
- s[ confirme primirea documentelor;
- s[ prezinte documentele trasului ]n concordan\[ cu instruc\iunile
incasso-ului (D/P sau D/A);
- în cazul D/P, s[ efectueze plata c[tre banca remitent[ ]n conformitate cu
ultimile instruc\iuni;
- s[ notifice banca remitent[ c[ a fost acceptat[ cambia la data scaden\ei,
sau, dacă se solicit[, s[ returneze cambia b[ncii remitente etc.
Avantajele exportatorului3:
1. aceast[ metod[ este mai pu\in scump[ dec`t un acreditiv documentar.
Dezavantajele exportatorului:
1. dac[ documentele contra acceptare (D/A) sunt acordate importatorului,
controlul m[rfurilor se pierde o dat[ ce cambia a fost acceptat[.
Avantajele importatorului4:
1. o perioad[ de credit poate fi ob\inut[ prin utilizarea unei cambii la
termen sau a unui bilet la ordin;
2. exportatorul va fi ]nsărcinat cu plata taxelor;
3. este mai convenabil =i mai pu\in scump dec`t un acreditiv documentar.
Dezavantajele importatorului:
1. plata sau acceptarea este cerut[ la prezentare atunci c`nd documentele
comerciale au sosit la banca colectoare =i ]naintea sosirii m[rfurilor;
2. dac[ a fost acceptat[ cambia, importatorul este responsabil legal ]n ciuda
oric[ror clauze din contract cu privire la m[rfurile cu defecte;
3. nu exist[ nici o garan\ie c[ m[rfurile vor fi primite a=a cum s-a f[cut
comanda sau la timp.
3
Twells Harry – Exporters’ checklist, a step-by-step guide to successful exporting,
National Westminster Bank, Lloyd’s of London Press LTD, 1992, p. 160
4
Idem
133
Teste
1. Care sunt principalele metode de plat[ utilizate ]n comer\ul

interna\ional?
2. Descrie\i plata ]n avans.
3. Care sunt riscurile suportate de exportator sau de importator ]n cazul
utiliz[rii acestei metode de plat[?
4. Enumera\i avantajele importatorului rezultate din utilizarea metodei de
plat[ ]n avans.
5. Descrie\i metoda contului deschis.
6. Enumera\i principalele avantaje =i dezavantaje ale folosirii acestei
metode din punctul de vedere al exportatorului.
7. Enumera\i principalele avantaje =i dezavantaje ale folosirii acestei
metode din punctul de vedere al importatorului.
8. Defini\i =i explica\i incasso-ul documentar.
9. Enumera\i avantajele =i dezavantajele utiliz[rii incasso-ului documentar
din punctul de vedere al exportatorului.
10. Enumera\i avantajele =i dezavantajele utiliz[rii incasso-ului documentar
din punctul de vedere al importatorului.
11. Un exportator =i un importator sunt de accord ca plata s[ se efectueze
prin incasso documentar. Al c[rui nume crede\i c[ va ap[rea ca tr[g[tor
al cambiei =i al c[rui nume va ap[rea ca tras?
12. Ce reprezint[ Regulile uniforme pentru incasso-ul documentar?
13. Da\i un exemplu de document financiar =i dou[ exemple de documente
comerciale a=a dup[ cum sunt definite de Regulile uniforme pentru
incasso-ul documentar.
14. Care plat[ este mai avantajoas[ din punct de vedere al exportatorului,
D/P sau D/A?
134
ACREDITIVUL
DOCUMENTAR
7.1 Defini\ie, p[r\ile participante la acreditivul documentar

=i principalele etape ]n derularea acestuia
7.2 Tipuri de acreditive documentare
7.3 Documentele prezentate b[ncii ]n cazul acreditivului

documentar
7.4 Elemente generale privind acreditivul documentar
7.5 Ce putem ]nv[\a?
135
7.1 Defini\ie, p[r\ile participante la acreditivul documentar
=i principalele etape ]n derularea acestuia
Ce este acreditivul documentar?

Un acreditiv documentar reprezint[ angajamentul ferm asumat de o banc[ la
ordinul clientului s[u c[tre o alt[ banc[ solicit`nd b[ncii c[reia ]i este
adresat s[ efectueze plata sau s[ accepte sau s[ negocize o cambie sau la
ordinul unei ter\e persoane – beneficiarul – contra unor documente solicitate
]n anumite termene =i condi\ii.
}n majoritatea b[ncilor din lume, acreditivele documentare sunt guvernate

de un cod de practici emis de c[tre Camera Interna\ional[ de Comer\ =i
Industrie de la Paris. Codul se nume=te “The Uniform Customs and Practice
for Documentary Credits” (Reguli =i practici uniforme pentru acreditivul
documentar). Ultima variant[ a acestor reguli a fost actualizat[ ]n anul 1993.
Aceste reguli poart[ numele de “ICC Publication No. 500” (vezi Anexa 3).
}n baza acestor reguli, acreditivul documentar reprezint[:
“un aranjament ]ntre un client =i o banc[ care s[ efectueze o plat[ c[tre, sau
la ordinul beneficiarului,
¾ sau s[ pl[tesc[ sau s[ accepte o cambie tras[ de c[tre beneficiar,
¾ sau s[ autorizeze o alt[ banc[ s[ efectueze o astfel de plat[,
¾ sau s[ pl[tesc[, sau s[ accepte, sau s[ negocieze cambii,
¾ contra documentelor solicitate, ]n conformitate cu termenele =i
condi\iile stipulate ]n contract.”
Procedura acreditivului const[ ]n emiterea unui acreditiv ]n favoarea

exportatorului (beneficiar) de c[tre banca importatorului (banca emitent[)
la cererea importatorului (ordonator).
136
Schema acreditivului documentar:
Schema acreditivului
Exportator Imporator
(5)
(Beneficiar) Livrare mărfuri (ordonator)
(6)
Prezentare
(7) documente (4) (2) (9)
Plata se Transmitere Cerere Documente
efectuează L/C de deschidere transmise şi
dacă L/C debitarea contului
documentele ordonatorului
sunt în
l
(3)
emitere L/C
Bancă Bancă
exportator importator
(Bancă (8) (Bancă
notificatoare) Transmitere emitentă)
documente
L/C = acreditiv
Principalele etape ]n desf[=urarea acreditivului documentar sunt:
♦ ]ncheiarea contractului de comer\ interna\ional ]ntre importator =i
exportator prin care se stipuleaz[ c[ cei doi sunt de acord ca plata s[ se
efectueze prin acreditiv documentar;
♦ exportatorul ]=i preg[te=te m[rfurile pentru expediere;
♦ importatorul ]i solicit[ b[ncii sale deschiderea unui acreditiv
documentar;
137
♦ banca importatorului (banca emitent[) emite acreditivul documentar (]n
cazul ]n care consider[ c[ importatorul are credibilitate) incluz`nd ]n el,
]n mod detaliat, documentele pe care exportatorul le va prezenta;
acreditivul documentar se trimite apoi b[ncii exportatorului;
♦ banca exportatorului (banca notificatoare) ]l notific[ pe exportator
despre faptul c[ acreditivul a fost primit, după care exportatorul livreaz[
documentele pentru a demonstra c[ marfa a fost trimis[; trimi\`nd
documentele, ]n conformitate cu termenii acreditivului, exportatorul
poate fi sigur de efectuarea pl[\ii;
♦ exportatorul trimite marfa importatorului;
♦ exportatorul prezint[ documentele pentru a ar[ta c[ marfa a fost
expediat[;
♦ banca exportatorului verific[ documentele =i dac[ ele sunt:
A) corecte – se efectueaz[ plata exportatorului, iar documentele sunt
trimise b[ncii importatorului care apoi va pl[ti ]napoi b[ncii
exportatorului;
B) incorecte - exportatorul va trebui s[ ob\in[ documente noi.
♦ dac[ documentele sunt corecte, banca importatorului va pl[ti b[ncii
exportatorului a=a cum s-a stabilit ]n acreditiv;
♦ importatorul va primi documentele =i ]=i va prelua marfa.
Documentele utilizate ]n derularea acreditivului documentar sunt ]n general

acelea=i documente utilizate =i ]n cazul incasso-ului (facturi, documente de
transport =i documente de asigurare).
A=a dup[ cum a\i observat ]n schema prezentat[, p[r\ile implicate ]n

acreditul documentar sunt:
1. Ordonatorul. Importatorul sau ordonatorul este responsabil de ini\ierea

acreditivului. El va completa un formular de deschidere de acreditiv
adresat b[ncii sale (vezi Anexa 1, pentru un specimen rom`nesc, sau
Anexa 2 pentru unul britanic), detaliind termenii =i condi\iile
acreditivului. }n general, termenii =i condi\iile acreditivului constau ]n:
c`t de mult se va pl[ti =i unde;
o descriere a m[rfurilor;
138
o list[ a documentelor de transport care va fi prezentat[ de c[tre
beneficiar;
datele ]ntre care m[rfurile vor trebui s[ fie expediate =i documentele
prezentate.
2. Banca emitent[. Aceasta va fi ]n mod normal banca ordonatorului.

Banca emitent[ va verifica, de asemenea:
a) dac[ termenii =i condi\iile acreditivului sunt clare =i concise;
b) dac[ regulile sale =i orice reguli de control valutar sunt ]ndeplinite.
3. Banca notificatoare. Aceast[ banc[ prime=te detalii cu privire la

acreditiv de la banca emitent[. Înainte de a-l transmite beneficiarului,
banca notificatoare va verifica acreditivul pentru:
a) autenticitate;
b) fezabilitate;
c) reglement[ri de control valutar.
4. Beneficiarul. Acesta este exportatorul (sau v`nz[torul m[rfurilor). La

primirea acreditivului, el trebuie s[ verifice dac[ acesta corespunde cu
termenii =i condi\iile men\ionate ]n contract.
7.2 Tipuri de acreditive documentare
Acreditivele documentare sunt clasificate ]n: revocabile sau irevocabile.

Un acreditiv documentar revocabil poate fi anulat sau modificat oric`nd
f[r[ ]n=tiin\artea prealabil[ a beneficiarului. Acest tip de acreditiv este
]nt`lnit mai rar.
Enumer[m c`teva caracteristici ale acreditivului documentar revocabil:
a) un acreditiv documentar revocabil nu poate fi confirmat;
b) banca notificatoare ar trebui s[ notifice beneficiarului un astfel de

acreditiv documentar revocabil prin fraza: “F[r[ angajamentul b[ncii
notificatoare.”
139
Un acreditiv revocabil poate fi modifocat sau anulat da c[tre banca emitent[
]n orice moment =i f[r[ o avizare prealabil[ a beneficiarului.
Totuşi, ]n baza prevederilor Publica\iei nr. 500, banca emitent[ trebuie:
i. s[ ramburseze c[tre alt[ banc[ c[reia i s-a prezentat un acreditiv

revocabil cu plata la vedere, spre acceptare sau negociere, pentru
orice fel de plat[, acceptare sau negociere f[cut[ de o asemenea
banc[ ]naintea primirii de c[tre aceasta a unei ]n=tiin\[ri de
modificare sau anulare, contra documente care sunt ]n
concordan\[ cu clauzele =i condi\iile acreditivului.
ii. s[ ramburseze c[tre alt[ banc[ c[reia i s-a prezentat un acreditiv
revocabil cu plata la termen, dac[ o asemenea banc[, ]naite de
primirea unei ]n=tiin\[ri de modificare sau anulare, a acceptat
documente care apar pe recto a fi ]n conformitate cu termenii =i
condi\iile acreditivului.
Un acreditiv documentar irevocabil reprezint[ angajamentul ferm al b[ncii

notificatoare de a efectua plata f[r[ recurs. Acreditivele documentare
irevocabile pot fi modificate sau anulate numai cu acordul p[r\ilor.
Acreditivele documentare irevocabile pot fi confirmate sau neconfirmate de
c[tre banca notificatoare.
Principalele caracteristici ale acreditivului documentar irevocabil:

¾ un acreditiv documentar irevocabil poate fi modificat sau anulat numai
cu consensul tuturor p[r\ilor participante la acreditivul documentar
respectiv;
¾ o dat[ ce exportatorul a v[zut c[ termenii =i condi\iile din acreditivul
documentar corespund cu cei din contract =i dup[ ce a supus b[ncii
documentele solicitate, el va primi plata de la banca emitent[.
Alte tipuri de acreditive documentare:

Acreditivul la vedere. Acesta permite efectuarea pl[\ii imediat ce
documentele au fost prezentate.
140
Acreditivul cu plata am`nat[. Acest tip de acreditiv a devenit foarte popular
]n ultima vreme. }n acest caz, plata documentelor nu se face ]n momentul
prezent[rii acestora la banc[ de c[tre beneficiar, ci la o dat[ ulterioar[,
men\ionat[ ]n acreditiv. Termenii unui astfel de acreditiv statueaz[, de
exemplu: “disponibil dup[ prezentarea urm[toarelor documente … dar
pl[tibile numai … zile dup[ data facturii / conosamentului. Data prezent[rii
etc”1.
Publica\ia 500 men\ioneaz[, de asemenea, c`teva tipuri de acreditive
specializate cum ar fi:
Acreditivul transferabil. Este acel tip de acreditiv ]n baza c[ruia beneficiarul
poate cere b[ncii pl[titoare s[ permit[ utilizarea ]n totalitate sau par\ial de
c[tre unul sau mai mul\i ter\i (beneficiari secundari). Astfel, acreditivul
poate fi transferat de la beneficiarul original c[tre unul sau mai mul\i
beneficiari.
Acest tip de acreditiv poate fi transferat odat[, adic[ cel de-al doilea
beneficiar nu are dreptul s[-l transfere nim[nui.
Acest acreditiv se folose=te ]n cazul exportului prin intermediari, atunci
c`nd furnizorul m[rfurilor se nu trateaz[ direct cu cump[r[torul final.
Intermediarul va cere cump[r[torului s[ deschid[ un acreditiv documentar
irevocabil transferabil, utilizabil =i pl[tibil la banca sa. Banca
intermediarului va transfera apoi acreditivul la banca furnizorului,
intermediarul put`ndu-=i astfel ]ndeplini obliga\iile contractuale fa\[ de
furnizor, f[r[ a folosi propriile fonduri =i f[r[ a recurge la credite bancare.
Acreditivul subsidiar sau „spate ]n spate”(engl. back to back). }n baza

acestui acreditiv, beneficiarul primului acreditiv poate s[ ]l ofere ca
„garan\ie” b[ncii notificatoare pentru asigurarea celui de-al doilea acreditiv.
Acreditivul cu clauz[ ro=ie (engl. red clause). Acest acreditiv ]ncorporeaz[ o

concesie special[ acordat[ beneficiarului, ]n sensul c[ ]i permite b[ncii
notificatoare s[-i dea ca avans un procent din valoarea total[ a acreditivului,
]naintea prezent[rii documentelor de transport. La origine, aceast[ clauz[
era scris[ cu cerneal[ ro=ie pentru a atrage aten\ia.
Acest tip de acreditiv reprezint[ o modalitate de finan\are a exportatorului
de c[tre importator, pentru care acesta din urm[ poate solicita o anumit[
garan\ie din partea beneficiarului p`n[ la livrarea m[rfii =i depunerea actelor
respective. Este utilizat ]n special ]n opera\iunile de intermediere, c`nd
exportatorul are mai mul\i furnizori locali, care trebuie pl[ti\i ]n numerar la
livrare sau ]n cazul licita\iilor locale plata trebuie s[ se efectueze pe loc.
Acreditivul documentar re]nnoibil (engl. revolving). Acreditivul este deschis

pentru o anumit[ valoare urm`nd ca banca s[-l re]ntregeasc[ automat pentru
1
vezi Publica\ia 500 - emis[ de Camera Interna\ional[ de Comer\ de la Paris
141
fiecare nou[ tran=[; totalul sumelor re]nnoite trebuie s[ se ]ncadreze ]n
valoarea global[ a acreditivului. Scopul acestui acreditiv este de a ]nlocui o
serie de acreditive c[tre acela=i beneficiar.
Acreditivul stand-by. Acest tip de acreditiv poate fi emis de o banc[ ]n
numele unui client =i ]n favoarea unei p[r\i ter\e din str[in[tate. El
ac\ioneaz[ ca o garan\ie pentru banca emitent[ ]n favoarea unui beneficiar
din str[in[tate.
Tipuri de acreditive documentare2, clasificate de c[tre Credit Suisse:
Tipuri de acreditive Modalit[\i de decontare

Acreditiv la vedere Plat[ imediat[ la prezentarea documentelor.
Contractul specific[ plata ]n numerar.
Acreditiv cu plata Plata la scaden\[. Contractul specific[
am`nat[ efectuarea pl[\ii la o dat[ ]n viitor (f[r[ o
cambie). Dup[ prezentarea documentelor,
suma datorat[ ]n baza acreditivului poate fi
ob\inut[ sub forma unei pl[\i ]n avans.
Acreditv prin acceptare Plata la scaden\[. Contractul specific[
efectuarea pl[\ii la o dat[ ]n viitor (f[r[ o
cambie). Dup[ prezentarea documentelor,
cambia poate fi scontat[ ]n vederea ob\inerii
imediate a sumei specificate ]n acreditiv.
Acreditiv cu negociere Beneficiarul poate ob\ine valoarea docu-
mentelor de la banca nominalizat[ cu au-
toritatea de a negocia. În cazul unui acreditiv
negociabil, orice banc[ este privit[ ca banc[
nominalizat[.
Acreditiv cu clauza Un avans este pus la dispozi\ia beneficiarului.
ro=ie (red clause)
Acreditiv re]nnoibil Beneficiarul prime=te plata ]n rate fixe pentru
(revolving) m[rfurile livrate prin transbord[ri par\iale.
Acreditiv stand-by Acreditivul func\ioneaz[ ca o garan\ie.
Acreditiv transferabil Acreditivul este utilizat pentru plata
furnizorilor beneficiarului.
2
Documentary credits-Documentary collections-Bank guarantee – a guide to safer
international trade, emis de Credit Suisse Special Publications, Vol. 77
142
Aranjamente speciale3:
Aranjament Metoda de decontare

Acreditivul back-to-back Un comerciant aranjeaz[ ca furnizorul
s[u s[ fie pl[tit prin intermediul unui
acreditiv emis de c[tre banca co-
merciantului. Acest acreditiv este
asigurat de un acreditiv netransferabil
emis ]n favoarea comerciantului.
Cedare ]n cesiune de crean\[ Beneficiarul cedeaz[ toat[ valoarea sau o
parte din valoarea acreditivului unui
furnizor.
7.3 Documentele prezentate b[ncii ]n cazul acreditivului documentar
Documentele prezentate b[ncii de c[tre exportator sunt documentele

financiare (cambia =i biletul la ordin) =i documentele comerciale.
Cele mai importante documente comerciale4 sunt:

• Documentele interne:
• factura =i factura extern[;
• lista de ambalare.
(aceste documente sunt emise de c[tre exportator)
• Documentele de transport:
• documente de titlu: conosamentul;
• scrisoarea de transport aerian/ Air Consignment note/ sau Air
Waybill;
• pe calea ferat[ (Scrisoarea de tr[sur[ feroviar[/Rail waybill/ sau Rail
Consignment Note);
• pe =osea (Scrisoarea de tr[sur[ rutier[).
3
Documentary credits-Documentary collections-Bank guarantee – a guide to safer
international trade, emis de Credit Suisse Special Publications, Vol. 77.
4
Popa Ioan – Tranzac\ii comerciale interna\ionale, Bucure=ti, Editura Economică, 1997
143
• Documentele de asigurare:
• poli\a de asigurare;
• certificatul de asigurare.
• Alte documente comerciale:
• EUR 1 (certificat de mi=care);
• certificat de origine;
• certificat de v`rst[.
Documentele interne
Principalele documente interne utilizate ]n comer\ul interna\ional sunt:
Factura extern[ (engl. Export invoice) este ]ntocmit[, de obicei, pe un

formular cu antetul exportatorului =i prezint[ detalii cu privire la marf[,
plat[, termene de livrare, ]mpreun[ cu detalii legate de greutate, unit[\i de
m[sur[ etc. Factura extern[ este emis[ de c[tre exportator (]n Anexa 4 se
poate vedea specimenul unei facturi externe britanice).
Cele mai importante detalii pe care le ofer[ o factur[ extern[ sunt:

numele =i adresa exportatorului;
numele =i adresa importatorului;
num[rul de referin\[, locul =i data emiterii;
termenele de livrare (]n baza publica\iei Camerei Interna\ionale de
Comer\ =i Industrie de la Paris Incoterms 2000);
descrierea m[rfurilor;
cantitatea m[rfurilor;
suma total[ pl[tibil[ de c[tre importator;
semn[tura exportatorului.
Func\iile facturii sunt, ]n principal:

aceasta arat[ c[ m[furile au fost v`ndute;
144
aceasta arat[ c[ s-a efecuat transferul de proprietate de la v`nz[tor la
cump[r[tor;
aceasta este utilizat[ pentru ]ncasarea contravalorii m[rfurilor v`ndute;
aceasta este utilizat[ pentru efectuarea formalit[\ilor vamale.
Sunt cunoscute mai multe tipuri de factur[, ]n afara facturii comerciale:
1. Factura pro forma – aceasta este emis[ ]naintea ]ncheierii contractului;

este un document solicitat de c[tre importator ]n vederea realiz[rii unor
formalit[\i (de exemplu, ob\inerea licen\ei de import).
2. Factura consular[ – este ]ntocmit[ pe formularul solicitat de c[tre \ara

]n cauz[. Aceasta este un document solicitat de c[tre vama din \[rile
importatoare pentru stabilirea taxelor vamale. Formularele se pot ob\ine
de la ambasada sau consulatul din \ara importatorului. Exportatorul
completeaz[ detaliile pe formular =i apoi documentul este autentificat de
c[tre consulatul importatorului. Acest consulat este situat ]n \ara
exportatorului.
Principalul scop al facturii consulare este de a certifica faptul c[

exportatorul nu face “dumping” la pre\urile m[rfurilor exportate.
3. Facturi legalizate – }n acest caz, exportatorul prezint[ ambasadei din

\ara importatorului facturile ]mpreun[ cu documentul de transport. Se
verific[, de exemplu, dac[ pentru m[rfurile care urmeaz[ a se importa
exist[ un pre\ de pia\[ stabilit corect, dup[ care se =tampileaz[ facturile
]n acest sens.
4. Factura vamal[ este un document cerut la import ]n anumite \[ri (\[rile

membre Commonweath) pentru a determina structura pre\urilor =i
pre\urile nete (dup[ deducerea taxelor) pe pia\a \[rii de origine. Ea
serve=te ca element de referin\[ pentru calculul taxelor vamale.
Lista de ambalare (engl. packing list) – Aceasta este un document intern al

unei societ[\i comerciale, care d[ detalii cu privire la m[rfurile ambalate =i
con\ine marc[ri, numerot[ri, precum =i detalii cu privire la greutatea
m[rfurilor respective.
145
Documentele de transport
Principalele documente de transport5 utilizate ]n comer\ul interna\ional sunt:
Conosamentul (engl. Bill of lading) – Acest document se emite atunci c`nd

m[rfurile sunt transportate pe ap[. Sunt emise =i semnate, de obicei, dou[
sau trei originale ]n numele societ[\ii transportatoare sau al agentului
acesteia. Conosamentul este eliberat, de regul[, de c[tre c[pitanul vasului
pentru a certifica c[ a preluat marfa spre a fi predat[ destinatarului ]ntr-un
port indicat. Datorit[ func\iilor pe care le ]ndepline=te, conosamentul este:
1. o adeverin\[ semnat[ de armator =i eliberat[ expeditorului pentru a face
dovada c[ m[rfurile pe care acesta le descrie au fost ]nc[rcate pe un
anumit vas, cu o anumit[ destina\ie;
2. un titlu de proprietate asupra m[rfii specificate de conosament care
permite destinatarului s[ preia marfa respectiv[ la destina\ie sau s[
dispun[ de ea, gir`nd sau ced`nd conosamentul;
3. o dovad[ a existen\ei =i con\inutului contractului de transport.
Conosamentul nu este ]n sine un contract de transport, contractul de
transport se ]ncheie, de regul[, ]nainte de eliberarea conosamentului,
]ns[ constituie o dovad[ deplin[ a termenilor =i condi\iilor contractului
de transport.
Un conosament prezint[, ]n mod normal, urm[toarele detalii:

numele societ[\ii de transport;
numele transportatorului care este, de obicei, exportator sau agentul
exportatorului;
numele destinatarului. Dac[ pe fa\a conosamentului apar cuvintele “la
ordinul” atunci transportatorul/exportatorul trebuie să andoseze
conosamentul. }n cazul ]n care conosamentul a fost andosat astfel,
atunci el este transferat prin livrare. Odat[ ajunse m[rfurile la destina\ia
lor, ele sunt eliberate purt[torului originalului conosamentului. }n mod
normal, conosamentul este ]ntocmit “la ordin” =i este andosat de c[tre
exportator.
5
Twells Harry – Exporters’ checklist, a step-by-step guide to succesful exporting, National
Westminster Bank, Lloyd’s of London Press Ltd, 1992
146
partea notificatoare este persoana pe care o ]n=tiin\eaz[ societatea
transportatoare ]n momentul sosirii m[rfurilor;
numele vasului care efectueaz[ transportul;
portul;
marc[rile =i numerele care apar pe cutiile ]n care sunt ambalate
m[rfurile;
o scurt[ descriere a m[rfurilor;
num[rul cutiilor;
se men\ioneaz[ dac[ costul navlului a fost pl[tit deja sau dac[ plata
navlului este scadent[ la data sosirii la destina\ie;
se men\ioneaz[ dac[ conosamentul ]n cauz[ reprezint[ originalul
documentului etc.
7.4 Elemente generale privind acreditivul documentar
Cererea de deschidere a acreditivului documentar6 (v. Anexa 1) cuprinde, ]n

principal, urm[toarele elemente:
Numele complet al ordonatorului, adresa poştal[ complet[ (inclusiv
codul po=tal);
Data la care cererea de deschidere a acreditivului a fost complet[ =i
prezentat[;
Data =i locul expir[rii acreditivului:
Beneficiarul: acesta este adesea, nu mereu, v`nz[torul m[rfurilor.
Ordonatorul acreditivului trebuie s[-i cunoască numele =i ]ntreaga adres[
po=tal[.
Metodele de transmitere a acreditivului:
Se va transmite prin AIR MAIL? Sau se va transmite prin: cablu,
telegram[, telex, fax, SWIFT?
6
Norme privind circuitul formularelor “Dispozi\iei de plat[ valutar[ extern[ (DPVE)”
=i “Cerere deschidere acreditiv (CDA) – NRV 8 anex[ la Regulamentul
no. 3/1997.
147
Confirmarea.
P[r\ile contractante au stabilit ]n avans dac[ acreditivul este irevocabil
sau revocabil sau dac[ acreditivul irevocabil trebuie s[ fie confirmat de
o alt[ banc[.
Transferabil:
Pentru a fi transferabil, pe un astfel de acreditiv trebuie specificat, ]n
mod expres, de c[tre banca emitent[ “transferabil”.
Suma acreditivului.
Metoda de plat[ ]n baza acreditivului: acreditv la vedere, cu plata
am`nat[, prin acceptare sau negociere.
Sunt permise livr[ri par\iale ale m[rfii?
Sunt premise numai dac[ se specific[ ]n mod expres.
Sunt permise transbord[rile?
Documentele care vor fi prezentate ]n baza acreditivului.
Ordonatorul acreditivului trebuie s[ specifice tipurile de documente care
vor fi prezentate, documente care vor fi prezentate de c[tre beneficiar la
plat[/acceptare/sau negociere. }n cazul acreditivului documentar, sunt
prezentate b[ncilor urm[toarele tipuri de documente:
A. Cambii trase de beneficiar la vedere sau la termen (la 30, 60, 90 sau
180 de zile de la vedere);
B. Factura comercial[;
C. Documentele de transport solicitate.
Aceste documente vor depinde de modalitatea de transport utilizat[:
¾ Pe calea aerului (Scrisoarea de tr[sur[ aerian[);
¾ Pe calea ferat[ (Scrisoarea de tr[sur[ feroviar[/Rail waybill/sau Rail
Consignment Note);
¾ Pe =osea (Scrisoarea de tr[sur[ rutier[);
¾ Pe ap[ (conosament/ bill of lading).
D. Documente de asigurare.
E. Alte documente prezentate b[ncilor:
• Certificat de origine;
• Certificat de analiz[;
• Lista de ambalare etc.
148
Semnarea formularului pentru deschiderea acreditivului.
Fiecare cerere de deschidere acreditiv trebuie s[ fie semnat[ =i datat[ de
c[tre ordonatorul acreditivului.
Avantaje =i dezavantaje pentru exportator =i importator ]n cazul

acreditivului documentar
Principalele avantaje pentru exportator sunt 7:

dependen\a importatorului de starea sa de solvabilitate este ]nlocuit[ de
dependen\a de o banc[.
]n cazul ]n care acreditivul este confirmat de o banc[ din \ara
exportatorului, exportatorul nu mai este supus riscului de \ar[.
]n cazul ]n care acreditivul ]mbrac[ forma unuia irevocabil, acesta nu
poate fi anulat f[r[ acordul expres al exportatorului.
Principalele dezavantaje pentru exportator sunt:

exportatorul trebuie s[ ]ntocmeasc[ documentele corect. Orice mic[
discrepan\[ ]ntre documente poate cauza ]nt`rzieri la plat[.
Principalele avantaje pentru importator sunt:

♦ ]ntruc`t exportatorul este sigur c[ importatorul va pl[ti, importatorul
poate s[ negocieze mai bine termenele de cump[rare a m[rfurilor.
♦ importatorul poate controla termenul expedierii m[rfii =i destina\ia
acestora.
♦ exist[ asigurarea c[ nu se va efectua nici o plat[ p`n[ c`nd documentele
de titlu nu se primesc =i sunt ]ntocmite corect.
♦ protec\ia este dat[ de Publica\ia nr. 500.
Principalele dezavantaje pentru importator sunt:

]ntruc`t b[ncile lucreaz[ numai cu documente =i nu cu m[rfuri, nu se
acord[ protec\ie ]mpotriva calit[\ii proaste sau a m[rfurilor cu defecte.
]n cazul ]n care acreditivul este irevocabil, acesta nu poate fi anulat f[r[
acordul exportatorului.
7
Aurey Davies & Martin Kearns – Banking operations, London, Pitman Publishing, 1992,
p. 60
149
7.5 Ce putem ]nv[\a?
}n acreditivele documentare, b[ncile implicate ]n derularea acestora se

ocup[ numai de modul de ]ntocmire al documentelor =i nu de m[rfurile sau
serviciile la care se refer[ documentele respective.
De aceea, cea mai importat[ func\ie pe care o are de ]ndeplinit personalul

sucursalei unei b[nci ]ns[rcinate cu derularea acreditivelor documentare este
examinarea “documentelor men\ionate”.
Pierderea din vedere a termenelor =i condi\iilor acreditivului poate cauza

apari\ia unor discrepan\e care conduc la neefectuarea pl[\ii la termenele
stabilite prin acreditivele respective, astfel:
♦ prezentarea cu ]nt`rziere a documentelor la banc[ conduce, uneori, la
expirarea termenului de valabilitate a acreditivului;
♦ ]nt`rziere ]n livrarea m[rfii;
♦ descrierea m[rfurilor din facturi nu este aceea=i cu cea f[cut[ ]n
acreditiv.
Prezentarea documentelor
Clien\ii b[ncilor trebuie s[ se asigure ]ntotdeauna c[ documentele anexate la

acreditivul documentar s[ fie prezentate func\ionarului bancar al sucursalei
sau al unei direc\ii din centrala b[ncii care ini\ial a avizat acreditivul.
Furnizarea documentelor unei sucursale sau direc\ii necorespunz[toare a
b[ncii poate s[ produc[ ]nt`rzieri ]n efectuarea pl[\ilor.
Clientul care prezint[ b[ncii documentele trebuie s[ dea instruc\iuni precise

privind mijlocul de plat[ (prin cec sau Banks draft8, prin creditarea unui
cont – ]n acest caz, ar trebui furnizate num[rului contului bancar =i sucursale
b[ncii).
8
traducerea ]n limba rom`n[ - poli\a bancherului
150
Alte probleme care pot s[ apar[ la prezentarea documentelor sunt:
◘ cambiile pot fi trase incorect sau neandosate;
◘ cazul ]n care consamentele prezentate b[ncii, purt`nd men\iunea
“shipped on board”/”]ncarcat la bord” nu sunt semnate sau nici m[car
datate de c[tre autoritatea oficial[;
◘ în cazul ]n care unele documente solicitate ]n baza acreditivului lipsesc;
◘ în cazul ]n care documentele de asigurare au ]nscris[ o valoare incorect[
sau ]n cazul ]n care riscurile care urmeaz[ a fi asigurate ]n baza
acreditivului nu sunt acoperite etc.
Practica acreditivului documentar prezint[ dou[ principii fundamentale ale

acestuia:
independen\a acreditivului fa\[ de contractul de baz[, ]n sensul c[, dac[
exportatorul ]=i ]ndepline=te obliga\iile din acreditiv, plata se va efectua
]n conformitate cu termenii acreditivului, indiferent de ne]n\elegerile
care pot ap[rea cu privire la contractul de baz[; este important faptul c[
toate p[r\ile sunt ]ncredin\ate c[ b[ncile, cea emitent[ sau cea
confirmatoare, ]=i vor respecta obliga\iile de plat[;
cerin\a ca documentele prezentate b[ncii s[ fie ]n strict[ concordan\[ cu
termenii acreditivului.
Incasso-ul documentar =i acreditivul documentar
De=i ]ntre incasso-ul documentar =i acreditivul documentar exist[ unele

elemente similare, totu=i ]ntre acestea exist[, de asemenea, =i importante
deosebiri.
Acestea sunt concluzionate ]n urm[torul tabel:
Incasso-ul documentar Acreditivul documentar

1. Exportatorul ]i solicit[ b[ncii 1. Importatorul (ordonatorul) ]i
sale s[ deruleze incasso-ul. solicit[ b[ncii s[ emit[
acreditivul documentar.
2. Exportatorul controleaz[ ceea 2. Importatorul controleaz[ ccea
ce fac b[ncile prin includerea ce fac b[ncile prin specificarea
]n ordinul de incasso. documentelor solicitate.
151
Incasso-ul documentar Acreditivul documentar
3. Pentru exportator, ob\inerea 3. Pentru exportator, ob\inerea
pl[\ii depinde de capacitatea pl[\ii depinde de ]ntocmirea
de plat[ a importatorului. corect[ a documentelor =i de
credibilitatea b[ncii care va
efectua plata.
4. Pentru importator, ob\inerea 4. Pentru importator, obliga\ia de
documentelor depinde, de plat[ apare atunci c`nd
obicei, de plata sau acceptarea ]ntocme=te cererea de des-
cambiei. chidere acreditiv. Ob\inerea
documentelor nu necesit[ alte
formalit[\i suplimentare.
Ordinea metodelor de plat[ descrise p`n[ acum
Literatura de specialitate recomand[ clien\ilor b[ncii acordarea unei aten\ii

speciale at`t incasso-ului documentar, c`t =i acreditivului documentar,
]ntruc`t aceste modalit[\i de plat[ sunt foarte complicate, =i, ]n acela=i timp
acestea reprezint[ singurele posibilit[\i pe care le pot alege importatorii sau
exportatorii pentru efectuarea unei pl[\i ]n vederea stingerii unei datorii.
}n cele ce urmeaz[, sunt men\ionate principalele modalit[\i de plat[

disponibile prezentate din punctul de vedere al exportatorului. Acestea sunt
prezentate ]n ordinea descresc[toare a riscului, cea mai periculoas[
modalitate fiind prima. }n acela=i timp, riscul cre=te din punctul de vedere al
importatorului.
1. Expedierea m[rfurilor (ceea ce ]nseamn[ trimiterea acestora ]n
str[in[tate f[r[ existen\a unui contract de v`nzare interna\ional[ =i
a=teptarea efectu[rii pl[\ii pentru m[rfurile v`ndute).
2. Opera\iunile comerciale de open account (ceea ce presupune c[
m[rfurile sunt transmise, iar plata se va efectua la anumite intervale de
timp).
3. Documentele sunt transmise direct importatorului, iar plata se va
efectua atunci c`nd acestea sunt primite (lucru care nu ]i confer[
exportatorului nici un control).
152
4. Incasso-ul documentar.
5. Acreditivul documentar.
6. Plata ]n avans (ceea ce ]nseamn[ c[ exportatorul ]=i va primi banii
]naintea trimiterii m[rfurilor =i exist[ o perioad[ de creditare ]n timpul
c[reia banii pot fi utiliza\i pentru producerea sau cump[rarea m[rfurilor
care urmeaz[ a fi exportate).
153
Teste
1. Ce este un acreditiv documentar?
2. Care sunt p[\ile implicate ]n derularea acreditivului documentar.
3. Bifa\i numele corect pentru urm[toarele p[r\i implicate ]n derularea

acreditivului documentar:
a) Importatorul;
b) Banca importatorului;
c) Banca exportatorului;
d) Exportatorul.
4. Ce reprezint[ Publica\ia 500?
5. Enumera\i =i descrie\i principalii pa=i care trebuie parcur=i pentru a se

efectua o plat[ ]n baza unui acreditiv documentar.
6. Ce trebuie s[ fac[ un exportator pentru a ob\ine efectuarea pl[\ii ]n

cadrul unui acreditiv documentar?
7. Enumera\i principalele tipuri de acreditiv documentar.
8. Ce este un acreditiv documentar revocabil?
9. Ce este un acreditiv documentar irevocabil?
10. Enumera\i principalele caracteristici ale acreditivului documentar

irevocabil.
154
11. Ce este un acreditiv documentar irevocabil confirmat?
12. Enumera\i principalele caracteristici ale unui acreditiv documentar

irevocabil confirmat.
13. Enumera\i principalele rubrici care trebuie completate ]n formularul

cererii de deschidere acreditiv.
14. Enumera\i documentele care trebuie prezentate b[ncii ]n cazul

acreditivului documentar.
15. Enumera\i principalele avantaje pentru exportator ]n cazul utiliz[rii

16. Enumera\i principalele avantaje pentru importator ]n cazul utiliz[rii

17. Enumera\i principalele dezavantaje pentru exportator ]n cazul utiliz[rii

18. Enumera\i principalele dezavantaje pentru importator ]n cazul utiliz[rii

19. Prezenta\i principalele deosebiri dintre incasso-ul documentar =i

acreditivul documentar.
155
ANEXA 1
156
157
ANEXA 2
158
GARAN|IA
BANCAR{
8.1 Rolul garan\iilor bancare ]n comer\ul interna\ional
8.2 Garan\iile: defini\ie, p[r\ile implicate, elemente =i tipuri
8.3 Garan\iile la cerere
8.3.1 O privire de ansamblu asupra Normelor uniforme
privind garan\iile la cerere
159
8.1 Rolul garan\iilor ]n comer\ul interna\ional
Prin garan\ie, ]n sens larg, se ]n\elege orice metod[, instrument sau

angajament, accesoriu contractului comercial interna\ional pus la dispozi\ia
sau emis ]n favoarea unui titular de drepturi, ]n virtutea contractului
]ncheiat, capabil s[ asigure respectivului beneficiar realizarea cert[ a
drepturilor garantate sau desp[gubirea b[neasc[ corespunz[toare pentru
daunele provocate de nerealizarea acestor drepturi.
}n cadrul garan\iilor, se disting urm[toarele p[r\i implicate:
1. Ordonatorul garan\iei care este debitorul principal. Acestei p[r\i

contractante beneficiarul (partenerul de contract) ]i solicit[ o garan\ie. }n
consecin\[, ordonatorul solicit[ unei ter\e persoane – garantul – o
garan\ie.
2. Beneficiarul garan\iei este cel ]n favoarea c[ruia garantul emite
garan\ia.
3. Garantul este debitorul secundar, cel care, ]n cazul ne]ndeplinirii
obliga\iilor de c[tre debitorul principal, le ]ndepline=te el.
}n schimburile interna\ionale, orice persoan[ fizic[ sau juridic[ ce dispune

de un patrimoniu poate fi garant (exemplific[m: orice firm[, companie
industrial[, comercial[, statul reprezentat prin =eful statului, guvernul,
banca central[, ministerul finan\elor etc., institu\iile bancare =i financiare).
}n vederea evit[rii riscului pierderii sumelor avansate sub form[ de credit, ]n

practica interna\ional[ se utilizez[ modalit[\i specifice de asigurare a
recuper[rii acestor sume.
Riscurile de nerambursare a creditelor pot fi acoperite prin:
• Modalit[\i specifice de garantare a creditelor de export, cum ar fi:

garan\ia bancar[, garan\ia financiar[ =i asigurarea creditelor;
• Modalit[\i obi=nuite de garantare a unei pl[\i, cum ar fi: scrisoarea de
garan\ie bancar[, garan\ia societ[\ilor de asigurare, scrisoarea de credit
160
comercial[, titlurile de credit acceptate =i avalizate, ipoteca, gajul,
depozitul bancar, rezervarea dreptului de proprietate etc.
}n cazul scrisorii de garan\ie bancar[, un garant, de obicei o banc[ sau
societate de asigur[ri, emite o garan\ie ]n numele unui exportator. Este
vorba de o garan\ie acordat[ ]n favoarea cump[r[torului, garan\ie ]n baza
c[reia exportatorul se oblig[ s[-=i ]ndeplineasc[ obliga\iile contractuale.
Dac[ aceste obliga\ii nu sunt ]ndeplinite, garantul accept[ s[-i pl[teasc[
cump[r[torului suma de bani ]n compensare. Aceast[ sum[ poate fi de la
1% p`n[ la 100% din valoarea contractului.
Banca nu garanteaz[ fapte, ci preia o obliga\ie de plat[, obliga\ia sa fiind, ]n

acela=i timp, subsidiar[ obliga\iei debitorului principal, care este obliga\ia
principal[.
8.2 Garan\iile: defini\ie, p[r\ile implicate, elemente =i tipuri
Garan\ia bancar[ reprezint[ un angajament irevocabil, ]n scris, asumat de

c[tre o banc[ ]n favoarea unei persoane, denumit[ beneficiar, de a pl[ti
acestuia o sum[ de bani, ]n cazul ]n care o alt[ persoan[, denumit[
ordonator, ]n contul c[reia se emite garan\ia, nu a onorat o anumit[ obliga\ie
asumat[ printr-un contract fa\[ de beneficiarul garan\iei.
Din momentul ]n care a fost emis[ garan\ia bancar[, banca este responsabil[
de a pl[ti la prima cerere beneficiarului garan\iei bancare, dac[ şi condi\iile
stipulate ]n garan\ie sunt corecte.
De obicei, garan\iile se supun legisla\iei na\ionale a b[ncii emitente.
Sunt cunoscute dou[ metode de emitere a garan\iilor bancare, dup[ cum

urmeaz[:
- direct[, prin utilizarea b[ncii din \ara v`nz[torului pentru a emite
garan\ia ]n favoarea cump[r[torului extern;
- indirect[, banca din \ara v`nz[torului ]mputernice=te o banc[ str[in[ s[
emit[ o garan\ie ]n favoarea cump[r[torului.
161
Limbajul utilizat ]n garan\ie este foarte important. Acesta trebuie s[ fie clar,
precis =i simplu. Astfel, toate garan\iile trebuie s[ includ[ urm[toarele p[r\i
implicate:
a) Ordonatorul care solicit[ emiterea garan\iei.
b) Beneficiarul este persoana ]n favoarea c[reia se va efectua plata.
c) Garantul este o bancă. Acesta emite garan\ia.
De=i exist[ o mare diversitate de reglement[ri privind garan\iile bancare,

diversitate determinat[ de dreptul na\ional al fiec[rui stat, acestea con\in,
]ntotdeauna, anumite elemente comune, =i anume:
a) p[r\ile implicate (beneficiarul, ordonatorul);
b) scopul/obiectul garan\iei (de exemplu: }n baza acestui contract
cump[r[torul trebuie s[ pl[teasc[ suma de … ca o plat[ ]n avans de … %
din valoarea contractului ]n favoarea v`nz[torului);
c) valoarea garan\iei (de exemplu: Lu`nd ]n considerare condi\iile de mai
sus, noi Banca … v[ d[m al[turat garan\ia =i suntem de acord s[ pl[tim
irevocabil suma de ...);
d) formula de obliga\ie (angajament) a b[ncii (de exemplu: Banca … este
de acord s[ pl[teasc[ suma … la primirea primei dumneavoastr[ cereri
f[cut[ ]n scris);
e) termenele de plat[;
f) condi\iile =i modul de executare;
g) valabilitatea garan\iei (de exemplu: Aceast[ garan\ie este valabil[ ]n
form[ scris[ … la sau ]naintea … dup[ care dat[ obliga\ia noastr[ …
va ]nceta);
h) clauza privind legisla\ia aplicabil[ (de exemplu: Aceast[ lege va fi
guvernat[ de legea rom`n[).
De regul[, fiecare element al garan\iei reprezint[ un obiect de negociere

]ntre parteneri. Dup[ convenirea textului, ordonatorul garan\iei solicit[
b[ncii sale emiterea garan\iei, dup[ care garan\ia este transmis[
beneficiarului direct sau prin intermediul b[ncii.
}n Rom`nia, pentru garan\ia bancar[ se utilizeaz[ termenul de scrisoare de

garan\ie.
162
Av`ndu-se ]n vedere rolul important al garan\iilor ]n comer\ul interna\ional,
Camera Interna\ional[ de Comer\ =i Industrie de la Paris, precum =i alte
organisme interna\ionale au dorit s[ standardizeze practicile =i procedurile
]n domeniul garan\iilor.
Astfel, ]n anul 1978, Camera Interna\ional[ de Comer\ =i Industrie de la

Paris a elaborat Regulile uniforme pentru garan\ii, numite Publica\ia
nr. 325 cu scopul de a se asigura o uniformizare a practicilor bazate pe un
echilibru echitabil ]ntre p[r\ile contractante.
}n anul 1992, Camera Interna\ional[ de Comer\ =i Industrie de la Paris a

emis un nou set de reglement[ri numit Reguli uniforme pentru garan\iile la
cerere sau Publica\ia nr. 4581.
}n prezent, at`t b[ncile din Rom`nia, c`t =i b[ncile din str[in[tate utilizeaz[
Publica\iile nr. 325 =i nr. 458 care sunt ]n vigoare.
Sunt cunoscute mai multe tipuri de garan\ii, dar cele mai utilizate sunt
urm[toarele:
a) Garan\ii de participare la licita\ii2
Acest tip de garan\ie este necesar ]n cazul ofertelor publice. Scopul unei
garan\ii de participare la licita\ii este de a asigura fermitatea ofertei =i
seriozitatea ofertantului participant la licita\ie fiind, ]n acela=i timp, =i o
condi\ie a particip[rii sale la licita\ie.
O garan\ie pentru licita\ie reprezint[ de obicei ]ntre 2% =i 5% din valoarea

contractului =i va garanta faptul c[ exportatorul va continua contractul a=a
cum s-a stabilit. Banca garant[ se angajeaz[ la plata unei sume (5-10 % din
valoarea ofertei) ]n situa\ia ]n care ofertantul, c`=tig`nd licita\ia, nu mai
]ncheie contractul sau nu ar procura o garan\ie bancar[ de bun[ executare,
dac[ ]n caietul de sarcini a fost prev[zut astfel =i contractul a fost ]ncheiat.
1
Publica\ia nr. 458 emis[ de Camera Interna\ional[ de Comer\ de la Paris ]n anul 1992 =i
cu valabilitate de la 1 ianuarie 1994
2
]n lb. engl. tender or bid bonds
163
b) Garan\ie de bun[ executare a contractului3
Aceste garan\ii sunt cele mai des ]nt`lnite ]n practic[. Scopul garan\iilor de
bun[ executare este, a=a cum rezult[ =i din denumirea lor, de a garanta
]ndeplinirea de c[tre v`nz[tor a obliga\iei contractuale de a livra calitativ,
cantitativ =i la termen marfa. Valoarea garan\iei, calculat[ ca un procent de
10% sau uneori mai mult din valoarea contractului, este destinat[ s[ acopere
eventualele prejudicii ale importatorului.
Termenul de valabilitate a garan\iei este pentru valoarea ]ntreag[ a
contractului, p`n[ la executarea complet[ a contractului.
c) Garan\ia de bun[ func\ionare
Aceast[ garan\ie este emis[ ]nainte de ]nceperea derul[rii contractului =i
este valabil[ p`n[ ]n momentul expir[rii perioadei de garan\ie tehnic[.
Valoarea acestui tip de garan\ie este destinat[ pentru acoperirea riscului
ap[rut ca urmare a ne]ndeplinirii de c[tre furnizor a obliga\iilor sale
contractuale ]n perioada garan\iei tehnice.
d) Garan\ie de restituire a avansului4
Aceast[ garan\ie acoper[ obliga\ia v`nz[torului de a restitui, ]n cazul
neexecut[rii contractului, suma sau sumele pl[tite ]n avans de c[tre
cump[r[tor. Termenul de valabilitate al garan\iei este p`n[ la momentul
livr[rii complete a obiectului contractului.
e) Garan\ie de ]ntre\inere5
Aceste garan\ii sunt utilizate ]n special ]n cazul contractelor de construc\ii.
Scopul lor este de a garanta ]ntre\inerea construc\iei terminate pe toat[
perioada de garan\ie.
f) Garan\ie de re\inere6
Unele contracte prev[d re\inerea unui anumit procent din valoarea fiec[rei
pl[\i, p`n[ la aprobarea =i acceptarea proiectului de c[tre cump[r[tor.
Aceast[ garan\ie ]i d[ dreptul v`nz[torului s[-=i ]ncaseze suma integra, iar
cump[r[torului, s[ se asigure c[ aceste fonduri ]i vor fi rambursate ]n cazul
ne]ndeplinirii contractului.
3
]n lb. engl. performance bonds
4
]n lb. engl. advance payment bonds
5
]n lb. engl. warranty or maintenance bonds
6
]n lb. engl. retention bonds
164
Aproape toate tipurile de garan\ii men\ionate ]mbrac[ forma garan\iei la
cerere.
Garan\iile la cerere pot fi:

• simple – sunt garan\iile ]n cazul ]n care beneficiarul cere, iar banca
pl[te=te, f[r[ nici o condi\ie;
• condi\ionate – sunt garan\iile ]n cazul ]n care beneficiarului i se pretinde
ca pentru sus\inerea cererii s[ prezinte o documenta\ie specific[.
8.3 Garan\iile la cerere
}n baza prevederilor Regulilor uniforme privind garan\iile la cerere, o

garan\ie la cerere reprezint[ orice garan\ie, obliga\ie sau alt angajament de
plat[, oricum ar fi denumit[ sau descris[ de o banc[, de o societate de
asigurare sau de o alt[ persoan[ fizic[ sau juridic[, dat[ în scris pentru plata
unei sume de bani, la prezentarea, în conformitate cu termenii
angajamentului asumat, a unei cereri de plat[ scrise =i a oric[ror alte
documente (de exemplu, un certificat eliberat de un arhitect sau inginer, o
hot[râre judec[toreasc[ sau comisie de arbitraj), care pot fi specificate în
garan\ie, potrivit angajamentului asumat:
la cererea sau pe baza instruc\iunilor =i pe r[spunderea unei p[r\i
(ordonatorul);
sau
la cererea sau pe baza instruc\iunilor =i pe r[spunderea unei
b[nci, societ[\i de asigurare sau a oric[rei persoane fizice sau
juridice (partea instructant[-contra-garant), ac\ionând pe baza
instruc\iunilor ordonatorului în favoarea unei alte p[r\i
(beneficiarul).
Scrisorile de garan\ie bancare la cerere impun obligativitatea de plat[ a

b[ncii. Dac[ o banc[ prime=te o garna\ie la cerere, iar datele completate pe
fa\a acesteia corespund cu termenii garan\iei, banca este obligat[ s[ o
pl[teasc[ v`nz[torului.
165
}n conformitate cu Regulile uniforme privind garan\iile la cerere, toate
garan\iile trebuie s[ stipuleze:
a) ordonatorul7;
b) beneficiarul;
c) garantul;
d) tranzac\ia care cere emiterea garan\iei;
e) suma maxim[ pl[tibil[ =i valuta ]n care se va efectua plata;
f) data de expirare a garan\iei sau evenimentul care determin[ expirarea;
g) termenii de palt[ ai garan\iei;
h) orice prevedere de reducere a sumei garan\iei.
O garan\ie intr[ în vigoare de la data la care este emis[, cu excep\ia în care,

în textul ei se precizeaz[ expres c[ intrarea în vigoare a garan\iei va avea loc
la o dat[ ulterioar[ sau c[ intrarea în vigoare constituie subiectul unor
condi\ii specificate în garan\ie =i sunt determinabile de c[tre garant pe baza
oric[ror documente specificate în garan\ie.
Data la care expir[ termenul de prezentare a cererii de plat[ specificat în

garan\ie, va avea loc, ]n baza normelor uniforme, în ziua calendaristic[
specificat[ (data de expirare) sau va rezulta prin prezentarea c[tre garant a
documentului (lor) specificat (te) desemnând expirarea (eveniment de
determin[ expirarea). Dac[ în textul unei garan\ii sunt specificate
deopotriv[: data de expirare =i evenimentul ce determin[ expirarea, garan\ia
va expira (î=i va înceta valabilitatea) de îndat[ ce oricare dintre acestea se va
produce primul, indiferent dac[ garan\ia sau orice amendament adus
acesteia a fost restituit, sau nu.
}n Regatul Unit al Marii Britanii, b[ncile care emit garan\ii trebuie s[

respecte urm[toarele criterii:
1. garan\ia se emite pentru o sum[ determinat[ de bani exprimat[ ]n lire
sterline/euro sau ]ntr-o alt[ valut[;
2. limbajul utilizat ]n garan\ie trebuie s[ fie clar;
3. garan\ia trebuie s[ expire la o dat[ specificat[.
7
]n lb. engl. principal
166
8.3.1 O privire de ansamblu asupra Normelor uniforme
privind garan\iile la cerere
Prima func\ie a Regulilor uniforme privind garan\iile la cerere este de a

codifica regulile de bun[ practic[ la care p[r\ile subscriu prin incorporarea
regulilor ]n contractelor lor. Astfel, Regulile asigur[ un cadru contractual al
rela\iilor dintre garant =i beneficiar, dintre partea instructant[ =i garant,
precum =i dintre ordonator =i garant sau al p[r\ilor instructante.
Textul Regulilor con\ine 28 de articole ]mp[r\ite ]n =ase sec\iuni, dup[ cum

urmeaz[:
A. Scopul =i aplicabilitatea Regulilor;
B. Defini\ii =i prevedri generale;
C. Obliga\ii =i responsabilit[\i;
D. Cereri;
E. Prevederi privind termenul de expirare;
F. Legea care guverneaz[ garan\ia.
Cele trei principii fundamentale ale legii care guverneaz[ garan\ia la cerere
sunt:
independen\a garan\iei fa\[ de tranzac\ie;
caracterul documentar al garan\iei;
garantul este implicat numai dac[ apar pe fa\a garan\iei cereri sau alte
documente pentru a men\iona c[ sunt conforme cu garan\ia.
Una din cele mai importante p[r\i ale Regulilor este Sec\iunea C care se
refer[ la obliga\iile =i reponsabilit[\ile p[r\ilor. Acestea sunt de trei feluri: s[
examineze, s[ informeze =i s[ transmit[.
O garan\ie la cerere expir[ ]n data expir[rii sau la evenimentul expir[rii.
167
Principalele probleme cu care se confrunt[ exportatorii din cauza garan\iilor
sunt:
a) Efectul pe care ]l produc garan\iile asupra rating-ului de credit al

exportatorului.
B[ncile trateaz[ emiterea garan\iilor bancare ]n acela= mod ]n care trateaz[

orice acordare a unei facilit[\i de credit. Dac[ plata este solicitat[ ]n cadrul
termenelor garan\iei, banca trebuie s[ efectueze plata.
b) Prelungirea neautorizat[ a unei garan\ii.
Unele \[ri, cum este Siria, au legi prin care determin[ b[ncile locale s[
stopeze anularea garan\iilor bancare f[r[ acordul importatorului. Aceast[
interdic\ie se aplic[ chiar =i ]n cazul ]n care garan\ia con\ine o dat[ de
expirare.
c) Efectuarea incorect[ a pl[\ii garan\iei.

Cump[r[torul poate s[ solicite efectuarea pl[\ii, chiar ]n cazul ]n care
aceast[ solicitare este incorect[. Dac[ solicitarea de plat[ este conform[ cu
termenii garan\iei, banca trebuie s[ pl[teasc[ =i atunci ea va debita, ]n baza
termenilor garan\iei, contul exportatorului.
168
Teste
1. Ce este o garan\ie bancar[?
2. Enumera\i principalele p[r\i implicate ]ntr-o garan\ie.
3. Defini\i garan\ia de licita\ii.
4. Defini\i garan\ia de bun[ execu\ie.
5. Ce este garan\ia la cerere?
6. Care sunt principalele prevederi ale Regulilor uniforme privind

garan\iile la cerere?
7. Care sunt principalele probleme pe care le cauzeaz[ garan\iile

exportatorilor?
169
ANEXĂ
Simple Guarantee at Demand
(Garan\ie simpl[ la cerere)
Our guarantee
number___________________________________________
_____________________________________________________________
We are informed that____________________________________________
_____________________________________________________________
(hereinafter called the Seller) are tendering for a contract with you for the
supply of______________________________________________________
_____________________________________________________________
and that a tender guarantee is required in the sum of___________________
_____________________________________________________________
On behalf of the Seller we Barclays Bank PLC [branch] hereby give you
our guarantee and undertake to pay you any amount or amounts not
exceeding in total a maximum of [amount] on receipt of your first demand
in writing. Any claims must bear the confirmation of your bankers that the
signatures thereon are authentic.
This guarantee is valid for written demands received by us on or before
[date] after which date our liability to you under this guarantee will cease
and this guarantee will be of no further effect.
This guarantee is personal to you and is not assignable.
This guarantee shall be governed by English law.
170
MANAGEMENTUL
RISCULUI BANCAR
9.1 Elemente conceptuale: riscul, definirea lui, categorii de riscuri
9.2 Identificarea riscurilor
9.3 Gestionarea riscurilor
171
9.1 Elemente conceptuale: riscul, definirea lui, categorii de riscuri
Pia\a financiar[ este extrem de volatil[ datorit[ influen\ei unui num[r mare
de factori obiectivi =i subiectivi. Din aceast[ cauz[, ]n lupta lor pentru
maximizarea profitului, institu\iile de credit se confrunt[ ]n permanen\[ cu
tot felul de riscuri.
}n literatura juridic[, se insist[ asupra necesit[\ii delimit[rii situa\iilor de

risc de cele care intr[ ]n domeniul r[spunderii contractuale; culpa exclude
riscul care r[m`ne localizat ]n sfera evenimentelor aflate ]n afara
posibilit[\ilor de influen\are a partenerilor contractuali. Aceast[ accep\iune
limiteaz[ deci sfera riscurilor la aceste evenimente, fenomene implacabile =i
exterioare tranzac\iei; ea nu include pierderile cauzate unui partener de
conduita culpabil[ a celuilalt, ]n spe\[ ceea ce este cunoscut sub denumirea
de “risc de neplat[” etc.
Ca urmare, ]n acest sens, riscurile reprezint[ consecin\ele patrimoniale ale
neexecut[rii sau execut[rii tardive sau necorespunz[toare a unei obliga\ii
dintr-un contract comercial pentru care creditorul prejudiciat nu poate trage
la r[spundere pe debitor.
}n general, riscul (industrial, comercial, bancar) poate fi definit ca fiind o

]nt`mplare a c[rei producere are o consecin\[ nefavorabil[ asupra
subiectului/agentului economic. Riscul reprezint[ posibilitatea de
nerealizare a c`=tigului scontat sau de apari\ie a unei pierderi ]n tranzac\iile
economice (de import, export, arbitraj etc.), ca urmare a producerii unor
evenimente sau fenomene cu impact asupra afacerilor societ[\ii
comerciale/operatorului.
Cele mai multe defini\ii date riscului =i managementului riscului se bazeaz[

pe func\ia clasic[ a banilor =i anume aceea de intermediere ]n domeniul
riscurilor financiare prin diviziunea lor. Din acest punct de vedere, este
privit[ de obicei problema pierderilor nea=teptate din activul b[ncilor,
pierderi cauzate de pia\[, de riscurile de credit sau lichiditate.
Riscul poate avea o influen\[ considerabil[ asupra unei institu\ii de credit

at`t o influen\[ care se resimte ]n pierderile directe ]nregistrate, c`t =i o
influen\[ a c[ror efecte se resimt asupra clien\ilor, personalului, partenerilor
de afaceri =i chiar asupra autorit[\ii b[ncii.
172
Este important de =tiut c[ riscul este generat de un num[r mare de opera\iuni
=i proceduri. Din aceast[ cauz[, cel pu\in ]n domeniul financiar, riscul
trebuie s[ fie considerat ca un complex de riscuri, ]n sensul c[ producerea
unui risc poate conduce la cauzarea altor riscuri. Ca o consecin\[, aceste
opera\iuni =i proceduri pot genera ]n permanen\[ o expunere a riscului.
Riscurile bancare sunt acele riscuri cu care se confrunt[ b[ncile ]n realizarea

opera\iunilor curente =i nu numai riscurile specifice activit[\ii bancare
clasice.
}n general, riscul bancar reprezint[ gradul de pierdere suferit de o banc[ ]n

cazul ]n care cealalt[ parte contractual[ (clientul acesteia) falimenteaz[ f[r[
s[ poat[ s[-=i achite obliga\iile fa\[ de banc[.
Av`nd ]n vedere experien\a acumulat[ ]n desf[=urarea activit[\ilor, b[ncile

sunt de acord c[ cea mai important[ cauz[ a pierderilor, a constituit-o
concentrarea excesiv[ a riscului asupra unui client, industrie sau sector
economic, \ar[.
Pierderile ]nregistrate de b[nci apar datorit[ ]mprumuturilor excesive

acordate unor clien\i sau datorit[ angaj[rii excesive ]n activit[\i speculative
ap[r`nd din expunerea unor cursuri valutare ridicate sau stabilirea
necorespunz[toare a scaden\ei =i a ratei dob`nzii, expuneri generate fie de
decizii tehnice necorespunz[toare ap[rute ]n schimburile de pe pia\[ sau
rezultatele unei tehnici a conducerii bancare necorespunz[toare.
}n aceste condi\ii de accentuare a instabilit[\ii, reac\ia b[ncii fa\[ de

fenomenele conjuncturale trebuie s[ se manifeste, pe de o parte prin
cre=terea preocup[rilor pentru studierea acestora =i previzionarea evolu\iei
variabilelor pie\ei =i, pe de alt[ parte, prin a=a numitul management al
riscului.
Este obligatoriu ca stategia unei b[nci care se respect[ s[ includ[ programe

=i proceduri privind managementul riscurilor bancare ]n vederea
minimiz[rii probabilit[\ii ca riscurile s[ afecteze expunerea poten\ial[ a
b[ncii. Cele trei obiective ale managementului bancar sunt: maximizarea
profitabilit[\ii, minimizarea expunerii la risc =i respectarea reglement[rilor
bancare. Nici unul dintre ele nu are o influen\[ major[, dar, sarcina
managementului bancar const[ ]n stabilirea obiectivului central pentru
fiecare perioad[.
173
B[ncile sunt supuse, de asemenea, tuturor riscurilor cu care se confrunt[
clien\ii lor, riscuri cum ar fi cele legate de compromiterea culturilor
agricole, pagube produse de factorii de mediu sau pierderi rezultate ]n urma
lans[rii unui nou produs cu costuri de produc\ie foarte ridicate.
Cel mai important =i persistent risc cu care se confrunt[ b[ncile este riscul
de credit – riscul conform c[ruia clien\ii b[ncilor nu pot s[-=i onoreze
obliga\iile fa\[ de banc[. Riscul de credit poate ap[rea din opera\iunile de
creditare ale persoanelor fizice, societ[\ilor comerciale, b[ncilor =i
guvernelor, din derularea unor tranzac\ii pe pia\[ care care nu sunt onorate
la scaden\[ etc.
Cele mai importante tipuri de riscuri1 implicate ]n activitatea bancar[ sunt:

riscul financiar, riscul de livrare =i riscul de mediu.
Riscul financiar rezult[ din orice tranzac\ie bancar[, care este supus[ unui
poten\ial risc. Cele mai importante riscuri financiare sunt urm[toarele:
riscul de credit;
riscul ratei dob`nzii;
riscul de lichiditate;
riscul valutar;
riscul de capital.
Riscul de credit poate fi definit ca riscul care apare atunci c`nd un client
bancar, parte la contract, nu ]=i va ]ndeplini obliga\iile ]n conformitate cu
termenele =i condi\iile contractului, ]n felul acesta de\in[torul activelor
suferind pierderi. Aceast[ pierdere poate fi rezultatul unui faliment, o
schimbare temporar[ ]n condi\iile de pe pia\[ sau al\i factori care pot afecta
capacitatea de palt[ a ]mprumutatului.
Cel mai cunoscut exemplu de risc de credit ]l reprezint[ riscul c[ un client al

b[ncii nu va putea rambursa un ]mprumut. Totu=i este important de apreciat
c[ expunerea creditului se ]ntinde asupra unei mari variet[\i de activit[\i
bancare, incluz`nd angajamentele =i garan\iile, acceptarea, opera\iuni de
finan\are a comer\ului interna\ional, plasamente =i instrumente specifice
activit[\ii de piaţă de capital cum ar fi valute, swaps-uri, obliga\iuni,
profituri etc.
1
Hempel G.H., Coleman A.B. – Bank Management, New York, 1990
174
Riscul de credit poate, de asemenea, s[ apar[ din tranzac\iile ]nregistrate ]n
afara bilan\ului contabil. O banc[ poate s[ garanteze performan\ele unui
client ]n baza unui contract contra unui comision, conduc`nd la apari\ia
riscului c[ banca poate s[-=i execute garan\ia la o dată mai t`rzie datorit[
faptului c[ clientul s[u nu a putut s[-=i onoreze obliga\iile contractuale.
Acest lucru conduce la apari\ia unei reclama\ii ]mpotriva p[r\ii garantate
pentru suma de bani pl[tit[ ]n baza garan\iei.
Riscul de credit poate ]mbr[ca forma riscului de livrare sau a riscului de

decontare. }n cazul ]n care o banc[ cump[r[ titluri de valoare de la o parte
ter\[ sau atunci c`nd aceasta transfer[ titluri de valoare ]n baza unui contract
de cump[rare, apare riscul c[ cealalt[ parte contractant[ nu poate s[ livreze
titlurile de valoare la data stabilit[, lucru care expune banca la posibilitatea
de a nu mai fi ]n m[sur[ s[ replaseze titluri de valoare la acela=i pre\.
Ca o concluzie, se poate afirma c[ riscul creditului const[ în:

◙ riscul insolvabilit[\ii debitorului, care poate aduce dup[ sine o
pierdere a sumei împrumutate;
◙ riscul imobiliz[rii în cazul în care debitorul nu respect[
angajamentul achit[rii la scaden\[.
Bancherii trebuie s[ evalueze riscul înaintea acord[rii facilit[\ilor de credit.
Ace=tia trebuie s[ fie preocupa\i în general, de riscul neramburs[rii =i ]n
special de posibilitatea ca clien\ii s[ nu poat[ s[-=i respecte obliga\iile
asumate fa\[ de banc[.
Băncile trebuie s[ fie, de asemenea, preocupate de garantarea =i asocierea cu
clientul de afaceri ca =i de asigurarea îndrum[rii =i aviz[rii care sprijin[ un
viitor sigur pentru afacere.
În cadrul b[ncilor sunt numite comitete de credit care în final î=i dau sau nu
aprobarea cu privire la fiecare client de afacere.
Înainte de a preda lucrarea sa comitetului de credit, analistul de credite
trebuie s[ evalueze costurile =i beneficiile poten\iale pentru toate cazurile
analizate. El trebuie s[ aib[ în vedere:
◙ recunoa=terea =i identificarea riscurilor legate de fiecare
propunere;
◙ s[ fac[ o analiz[ a riscurilor în vederea reducerii lor;
◙ s[ aprobe sau s[ refuze propunerile clien\ilor în cadrul unei
structuri organizatorice de creditare.
175
Reducerea riscului presupune:
◙ realizarea unei baze informa\ionale eficiente;
◙ cunoa=terea tuturor factorilor de decizie controlabili =i
necontrolabili, toate limit[rile =i rezultatele posibile pentru orice
linie de credit sau serviciu care ar putea fi acordat;
◙ întocmirea cu grij[ a documenta\iei de creditare pentru a asigura
termenii =i condi\iile care sprijin[ pozi\ia b[ncilor;
◙ asigurarea unor garan\ii corespunz[toare;
◙ asigurarea controlului calitativ =i cantitativ al creditului,
asigurând între altele \inerea eviden\ei =i raportul dintre gradul
de îndatorare =i credit.
Utilizarea eficient[ a analizei de risc dezvoltat[ anterior este esen\ial[ dac[
se au în vedere =i:
¾ riscurile macroeconomice;
¾ riscurile microeconomice, precum =i riscurile ramurii
industriale;
¾ portofoliul de risc pentru bancher;
¾ riscurile specifice agentului economic incluzând:
(a) riscul afacerii;
(b) riscul financiar.
Situa\iile financiare ale agentului economic sunt publicate. Publicarea
informa\iilor asigur[ pentru banc[ baza pentru analizarea intensiv[ a
posibilit[\ilor de risc enumerate în lista pe care am amintit-o.
Riscul ratei dob`nzii
Un obiectiv fundamental al b[ncii este acela de a ]mprumuta fonduri la o

rat[ a dob`nzii =i de a le da cu ]mprumut cu o rat[ a dob`nzii mai mare.
Riscul ratei dob`nzii se refer[ la riscurile financiare cauzate de fluctua\iile

ratei dob`nzii, ceea ce afecteaz[ at`t profitul ob\inut de c[tre client, c`t =i
starea de ]ndatorare fa\[ de banc[. O cre=tere major[ a ratei dob`nzii poate
crea o presiune financiar[ asupra activit[\ii clientului care nu va fi ]n stare
s[-=i pl[teasc[ sumele datorate.
Cei mai importan\i factori care conduc la cre=terea riscului ratei dob`nzii
sunt: volatilitatea ratelor dob`nzii =i neconcordanţa dintre datele de stabilire
a dobânzilor active şi pasive.
176
Riscul de lichiditate
Lichiditatea reprezint[:
• capacitatea de a face fa\[ în orice moment unor angajamente
financiare;
• capacitatea unor active disponibile de a fi transformate f[r[
complica\ii în bani.
Lichiditatea unui agent economic, b[nci etc. înseamn[ posibilitatea acesteia
de a „mobiliza” rapid activele de care dispune, adic[ de a le transforma în
bani.
Se cunosc mai multe forme de lichiditate:
Lichiditate primar[ (absoulut[, perfect[), aceea pe care o
reprezint[ banii îns[=i. Deci contul „Casa” dintr-un bilan\
constitue o lichiditate primar[.
Lichiditatea secundar[ – este constituit[ din acele active care
pot fi transformate oricând =i f[r[ dificult[\i în bani, cum ar fi
depunerile în cont la vedere sau pe termen scurt.
Lichiditatea ter\iar[ – care caracterizeaz[ acele active care,
pentru a fi transformate în bani, necesit[ un timp mai îndelungat,
eventual riscuri sau cheltuieli, cum ar fi:
♦ depunerile la termen;
♦ angajamentele din andosare;
♦ titlurile de rentă;
♦ obliga\iunile pe termen lung.
Lichiditatea este cu atât mai bun[ cu cât ponderea lichidit[\ii primare este
mai mare.
Lichiditatea medie
A
L=
T
în care:
L = lichiditate medie;
A = activele bancare;
T = totalul activelor b[ne=ti;
Lichiditatea medie poate accepta valori între 0 şi 1. În cazul limit[ 0 (zero),
totalul activelor ar consta numai din capital b[nesc, în timp ce în cazul
limit[ 1, totalitatea activelor ar consta numai din bani lichizi.
177
Banca testeaz[ lichiditatea unui agent economic atunci când îi acord[
credite. Rezultatul test[rii este o indica\ie cu privire la capacitatea agentului
economic de a face fa\[ angajamentelor curente:
disponibilit[ţi lichide + sume încasate + titluri credite negociabile pe pia\[

angajamente curente
Se consider[ de cele mai multe ori că un raport de 1/1 este satisf[c[tor.

Riscul b[ncii apare datorit[ neconcordan\ei dintre activele =i pasivele sale.
În general, partea de active este mai mare (creditele) decât partea de pasive.
Fenomenul este reprezentativ mai ales pentru activele =i pasivele pe termen
scurt.
Se urm[re=te reducerea riscului lichidit[\ii în special prin sc[derea
volumului creditelor acordate pe termen lung =i prin cre=terea depozitelor pe
termen lung.
Pentru moment, la noi în \ar[ riscul lichidit[\ii b[ncilor comerciale este
atenuat datorit[ creditului de refinan\are acordat spre completarea resurselor
proprii ale acestor b[nci de c[tre Banca Na\ional[ a României.
Riscul de lichiditate apare atunci c`nd banca nu poate s[-=i achite

obliga\iile de plat[ scadente. Riscul apare datorit[ neconcordan\ei dintre
elementele de activ =i cele de pasiv din fluxul de numerar. Uneori, datorit[
m[rimii resurselor sale, banca este chemat[ s[ primeasc[ ]mprumuturi pe
termen scurt =i s[ acorde ]mprumuturi pe termen lung. Acest lucru cre=te
riscul ca deponen\ii s[-=i retrag[ fondurile de la banc[, iar banca s[ nu poat[
efectua ramburs[ri dec`t dac[ cre=te suplimentar costurile pentru depozite
sau dac[ ]=i vinde for\at activele sau le vinde poate ]n pierdere. De aceea,
este bine de men\ionat un aspect important =i anume acela c[ deponen\ii pot
s[-=i retrag[ banii atunci c`nd doresc, pentru depozitele la vedere =i la
termenul stabilit, pentru depozitele la termen. Dac[ o banc[ nu poate s[-=i
]ndeplineasc[ aceste obliga\ii, ]ncrederea clientului ]n banc[ se diminueaz[
sau se diminueaz[ ]ncrederea ]n ]ntregul sistem bancar. }n acest caz, clientul
nu mai dore=te s[-=i p[streze banii la banc[ =i pot astfel s[ apar[ retrageri
masive de fonduri, ceea ce afecteaz[ negativ ]ntraga economie na\ional[.
178
Cei mai importan\i factori care determin[ cre=terea riscului ratei de dob`nd[
sunt: pierderea ]ncrederii ]n banc[, ]n pia\[ datorit[ dificult[\ilor de ob\inere
a veniturilor, dependen\a de pia\[; instabilitatea pie\elor financiare etc.
De aceea, este necesar[ realizarea unei prevision[ri c`t mai exacte a

schimb[rilor care pot ap[rea ]n nivelul =i structura ratei dob`nzii, acestea din
urm[ fiind corelate cu evolu\ia indicatorilor macroeconomici. Pentru
perioada curent[ =i pentru viitorul apropiat, clien\ii b[ncilor sunt de accord
c[, ]n principal, riscul ratei dob`nzii este asociat cu activit[\ile exprimate ]n
moneda na\ional[. Acest lucru se datoreaz[ faptului c[ rata dob`nzii
perceput[ la creditele acordate, precum =i cea bonificat[ la depozitele
constituite se modific[ ]n mod continuu datorit[ fluctua\iilor de pe pia\[;
excep\ie fac certificatele de depozit care au o dob`nd[ fix[. Trebuie, de
asemenea, s[ lu[m ]n considerare tot timpul analiza structurii depozitelor =i
investi\iilor, precum =i evolu\ia acestora.
}n general, se dore=te minimizarea riscului ratei dob`nzii ]n conformitate cu

rela\ia care exist[ ]ntre dob`nda calculat[ pentru elementele de activ =i cea
calculat[ pentru elementele de pasiv. Valoarea raportului dintre cele dou[
dob`nzi trebuie s[ fie c`t mai aproape de 1, dac[ este posibil.
Cei mai important\i factori care conduc la diminuarea riscului ratei dob`nzii
sunt: men\inerea activelor lichide la un nivel ]nalt (de exemplu: numerarul,
efecte de comer\ profitabile care pot fi u=or transformate ]n bani); facilit[\i
de credit de la alte institu\ii; un ]mprumut[tor de ultim[ instan\[ pentru a-i
asigura pe deponen\i (de exemplu, ]n Rom`nia: Fondul de asigurare a
depozitelor ]n sistem bancar); men\inerea unei structuri potrivite a
scaden\elor ]ntre elementele de activ =i de pasiv.
}n Rom`nia, managementul lichidit[\ii presupune echilibrarea fluxurilor de

fonduri de-a lungul unor benzi de timp, astfel încât, în condi\ii normale,
banca s[ aib[ o pozi\ie confortabil[ în onorarea obliga\iilor scadente.
Interesul imediat se focalizeaz[ asupra situa\iilor pe termen scurt, întrucât,
pe m[sur[ ce activele =i obliga\iile b[ncii se maturizeaz[, ele sunt înlocuite,
iar modelul fluxurilor angajate la distan\e mai mari în timp se reconstituie
de câteva ori înainte de apropierea momentului de realizare efectiv[.
Un principiu cardinal al managementului riscului de lichiditate const[ în

diversificarea sistemului de depozite din punct de vedere al num[rului de
clien\i persoane juridice/persoane fizice, al distribu\iei geografice,
179
al tipurilor de conturi =i intrumente, al spectrului de scaden\e. Diversificarea
asigur[ o mai bun[ stabilitate comportamental[ =i evit[ concentrarea
ie=irilor de fonduri într-o anumit[ zi sau perioad[.
Completarea resurselor de finan\are prin atragerea de fonduri de pe pia\a

monetar[ reprezint[ o activitate normal[ a b[ncilor. Este obligatoriu, îns[,
ca fiecare s[ î=i evalueze cât mai realist capacitatea de a se împrumuta,
stabilindu-=i limite de expunere (în func\ie de deficitul de cash flow) pe
intervale cumulative de timp, de pân[ la o lun[. B[ncile trebuie s[ între\in[
o gam[ larg[ de contrapartide în scopul diversific[rii dependen\elor.
Interac\iunea riscului de lichiditate =i solvabilitate conduce, de regul[, la

producerea riscului sistemic, care define=te, de fapt, „co=marul colectiv” al
pie\elor financiare. Responsabilitatea pentru managementul riscului sistemic
dep[=e=te competen\ele b[ncilor comerciale individuale, dar acestea au
datoria de a-=i minimiza propria vulnerabilitate, recurgând la tehnicile
moderne =i sigure de administrare a riscurilor de creditare =i portofoliu.
Fiecare banc[ trebuie s[ evite supraexpunerile la un anumit sector, inclusiv
cel bancar, nemotivat, favorizat de reglement[rile privind ponderea activelor
cu riscul.
Riscul valutar este legat de riscul dob`nzii =i de riscul de lichiditate. Acest

tip de risc apare datorit[ neconcordan\ei dintre: valut[, active =i pasive.
Astfel, valuta poate fluctua ]ntr-o direc\ie nea=teptat[ sau mai ridicat[ dec`t
se anticipase. Acest tip de risc este determinat de c[tre opera\iunea de
schimb valutar care afecteaz[ situa\ia clien\ilor care ob\in un credit ]n valut[
=i care nu realizeaz[ exporturi sau acele ]ncas[ri ob\inute din exporturi nu
acoper[ datoria contractat[. Tranzac\iile afectate includ at`t elemente din
cadrul bilan\ului (de exemplu: ]mprumuturi, depozite), c`t =i elemente din
afara bilan\ului (de exemplu, contracte valutare forward).
Principalii factori care duc la cre=terea riscului valutar sunt: volatilitatea

cursurilor de schimb valutar, pozi\ia valutar[ deschis[ etc.
Principalii factori care duc la reducerea riscului valutar sunt: limitarea

pozi\iei valutare; monitorizarea expunerii valutare; utilizarea tehnicilor de
hedging (acoperire a riscurilor valutare).
Modalit[\ile de evitare a riscului valutar au fost dezvoltate pe pia\a

derivatelor, prin utilizarea unor instrumente de hedging (de neutralizare,
compensare a riscului).
180
Instrumentele derivate sunt din ce în ce mai mult utilizate pe pia\a valutar[
de c[tre b[nci.
Pentru acoperirea riscului valutar, sunt utilizate:

• contractele forward (contracte clasice la orice dat[ în viitor, orice
valut[, la un anumit termen);
• opera\iuni swap – asigur[ infuzie de lichiditate în moneda
necesar[, acoper[ pozi\ia valutar[.
}n Rom`nia, supravegherea riscului valutar2 se realizeaz[ de c[tre:

a) B[nci;
b) Banca Na\ional[ a Rom`niei pe baza indicatorilor de pozi\ie valutar[
raporta\i de c[tre b[nci.
În vederea limit[rii riscului valutar, b[ncile au urm[toarele obliga\ii:
a) s[ dispun[ de un sistem de eviden\[ care s[ permit[ în permanen\[ atât

înregistrarea imediat[ a opera\iunilor în devize =i calcularea rezultatelor
acestora, cât =i determinarea pozi\iilor valutare individuale ajustate =i a
pozi\iei valutare totale;
b) s[ de\in[ un sistem de supraveghere =i de gestiune a riscului valutar pe
baz[ de norme =i proceduri interne, aprobate de consiliul de administra\ie al
b[ncii;
c) s[ dispun[ de un sistem de control permanent pentru verificarea
respect[rii procedurilor interne, necesar în vederea îndeplinirii dispozi\iilor
precedente;
d) s[ desemneze un conduc[tor care s[ asigure coordonarea permanent[ a
activit[\ii valutare a b[ncii.
Riscul livr[rii3 include urm[toarele tipuri de riscuri: opera\ional,

tehnologic, al produsului nou =i strategic.
Riscul opera\ional reprezint[ capacitatea b[ncii de a furniza servicii

financiare ]n mod profitabil. Este important[ capacitatea de a furniza astfel
de servicii, dar este important =i controlul asociat acestora.
2
Normele BNR nr. 4/2001 privind supravegherea pozi\iilor valutare a b[ncilor, publicate
]n Monitorul Oficial al României, Part I, nr. 631/2001
3
181
Riscul tehnologic se refer[ la riscul care poate ap[rea atunci c`nd un sistem
de livrare poate s[ devin[ ineficient datorit[ altor sisteme noi de livrare.
Riscul produsului nou reprezint[ pericolul asociat cu introducerea de noi

produse =i servicii bancare. Introducerea unor produse =i servicii noi creaz[
de cele mai multe ori probleme mari datorit[ cerin\elor mici pentru noile
produse sau a costurilor mai mari dec`t cele anticipate sau datorit[ proastei
administr[ri a procesului de lansare a produsului nou.
Riscul strategic se refer[ la capacitatea unei b[nci de a alege zone

geografice =i ale produselor care pot fi profitabile pentru aceasta ]n
contextul unui viitor mediu complex4.
Riscurile de mediu includ urm[toarele riscuri: al defalc[rii, economic, al

competitivit[\ii, de reglementare.
Riscul defalc[rii este riscul de furt sau de fraud[ cauzat de c[tre personalul
b[ncii.
Riscul economic este asociat cu factorii economici na\ionali =i regionali

care pot afecta performan\ele unei b[nci.
Riscul competitivit[\ii apare datorit[ faptului c[ tot mai multe companii

financiare =i nefinanciare pot oferi cele mai multe produse =i servicii
bancare.
Al\i autori britanici ]mpart principalele riscuri ]n dou[ mari categorii de

riscuri, =i anume: riscurile pie\elor de produse =i riscul pie\elor de capital
(vezi Figurile nr. 1 =i 2).
Riscul de produs
Acesta se refer[ la marele risc ca produsele oferite de c[tre o institu\ie

financiar[ s[ se uzeze =i s[ devin[ necompetitive. Un astfel de risc poate fi
întâlnit la ATM-uri. O banc[ poate s[ investeasc[ =i s[-=i dezvolte o re\ea
de ATM-uri la un moment dat, care este competitiv[. În paralel, furnizorii
de ATM-uri ]=i dezvolt[ propriile produse pe care le ofer[ altor clien\i.
Produsele oferite se dovedesc a fi superioare tehnologiei b[ncii, astfel c[
investi\ia ei poate deveni pierdere.
4
182
Riscul de credit
Riscul
strategiei
Riscul decontării
bancare
Riscul
opera\ional
Riscurile pie\ei
de produse Riscul m[rfii
Riscul resurselor
umane
Riscul juridic
Riscul
produsului
Figura nr. 1 Riscul pie\ei de produse
Sursa: Aspinwall, R.C., Eisenbeis, R.A – Handbook for Banking Strategy, John Wiley and
Sons, Inc. 1995
183
Riscul strategiei (riscul tranzac\iei)
Este riscul care apare datorit[ competi\iei. Un exemplu de astfel de risc ar

putea fi reprezentat de urm[toarea situa\ie: dispari\ia relativ[ a pie\ei
tradi\ionale a creditelor mari =i risc mic pentru companii =i ]nlocuirea
acestora cu efectele de comer\.
Un alt exemplu de risc al strategiei este acela ]n care o banc[ nu este

preg[tit[ sau nu este în stare s[ fie competitiv[ ]ntr-o nou[ activitate. De
exemplu, ]n activitatea de emitere a cardurilor, unele b[nci au ]nt`rziat acest
proces =i din aceast[ cauz[ nu au putut c`=tiga un avantaj competitiv ]n acest
domeniu. Aceast[ atitudine conservatoare de a=teptare ca pia\a ]ns[=i s[ se
dezvolte ]n acest sens reprezint[ un risc.
Riscul decont[rii bancare
Institu\iile financiare, ca centre de profit, func\ioneaz[ ]n conformitate cu

licen\ele emise, licen\e care pot fi revocate, iar acest lucru poate conduce la
pierderea unor investi\ii importante. }n Rom`nia, Banca Na\ional[ a
Rom`niei a retras autoriza\ia de func\ionare de la c`teva b[nci care, de=i,
erau neopera\ionale, angajau investi\ii importante ]n momentul retragerii
autoriza\iei. Un alt risc de decontare ar putea fi cel generat de retragerea
autoriza\iei de dealer pentru participarea pe pia\a valutar[ a unor b[nci
persoane juridice rom`ne =i sucursale de b[nci str[ine.
Riscul de decontare poate fi ]nt`lnit =i atunci c`nd o banc[ specializat[

]ntr-un anumit domeniu devine o banc[ universal[ =i, ]n acest fel, ea intră ]n
competi\ie cu alte b[nci care opereaz[ ]n acela=i domeniu.
Riscul m[rfii
Pre\urile m[rfurilor pot afecta b[ncile =i pe ceilal\i creditori =i, ]n acela=i

timp, pot avea un impact general asupra economiilor =i debitorilor. De
exemplu, cre=terea pre\ului la energie poate influen\a infla\ia, contribuind la
cre=terea ratelor de dob`nd[ care se bazeaz[ pe o rat[ fix[ de dob`nd[. De
asemenea, cre=terea pre\ului la petrol poate s[ duc[ la ob\inerea unor
rezultate diferite ]n unele companii.
184
Riscul resurselor umane
Este un risc subtil care poate fi m[surat foarte greu. Acest tip de risc rezult[
din politica de personal dus[: recrutare, perfec\ionare, motivarea =i
men\inerea speciali=tilor.
Dac[ un specialist p[r[se=te institu\ia, ]ntreaga activitate este compromis[.

Protec\ia ]mpotriva acestui risc presupune plata mai multor angaja\i pentru a
asigura cuno=tin\ele =i experien\a angajatului care vrea s[ plece.
Un risc similar ]l constituie proasta motiva\ie a angaja\ilor. }n anumite

condi\ii, acest tip de risc poate avea rezultate semnificative. Acestea se
refer[ la lipsa stimulentelor sau aplicarea necorespunz[toare a acestor
stimulente.
Riscul legal
Acest risc îmbrac[ dou[ forme, =i anume:
responsabilitatea creditorilor atunci când debitorii au preten\ia c[

falimentul lor a fost cauzat de faptul c[ banca a promis c[ nu va
retrage creditul sau c[ va acorda credite suplimentare;
litigii legate de de=euri toxice depozitate pe terenul deposedat, care
ini\ial a stat la baza acord[rii de credite ca garan\ie. Dup[
deposedarea acestui teren, prin efectul legii, trebuie f[cute
cheltuieli mai mari decât valoarea lui, pentru a realiza
neutralizarea efectului radioactivit[\ii sau chiar interdic\ia de
înstr[inare sau folosire a acestuia.
Sunt m[suri imprevizibile care sunt greu de estimat, ele trebuind s[ fie luate
în considerare de institu\iile financiare, întrucât pot ajunge la valori mari.
Pie\ele de capital =i riscurile aferente lor au impact asupra tuturor

societ[\ilor comerciale dar, ]n special, asupra institu\iilor financiare, unde
este foarte greu s[ faci o diferen\iere clar[ ]ntre pia\a de produs =i pia\a de
capital.
De exemplu, riscul de rat[ de dob`nd[ pentru creditele cu dob`nd[ fix[ este
]ncadrat ca risc de pia\[ de capital; ]n acela=i timp riscul de rat[ de dob`nd[
pentru creditele cu dob`nd[ fix[ poate determina falimentul unui debitor
mai mic =i, ]n felul acesta, riscul de rat[ de dob`nd[ devine un risc de credit
care este, de fapt, un risc al pie\ei de produs.
185
B[ncile furnizeaz[ servicii =i produse financiare industriei =i
consumatorilor. Serviciile financiare implic[ riscurile lor proprii, riscuri
specifice pie\ei de capital pe care func\ioneaz[. Din punctul de vedere al
pie\ei de capital exist[ urm[toarele tipuri de risc:
Riscul ratei
de dobândă
Riscul
de lichiditate
Riscul pie\ei
de capital Riscul valutar
Riscul
de decontare
Riscul de baz[
Figura nr. 2 Riscul pie\ei de capital
Sursa: Aspinwall, R.C., Eisenbeis, R.A –Handbook for Banking Strategy, John Wiley and
Sons, Inc. 1985
186
Riscul de decontare
Acest tip de risc reprezint[ un risc de eroare care ]i implic[ pe competitorii

b[ncii. Acest lucru se refer[ la transferul de bani efectuat ]ntre b[ncile
na\ionale =i cele interna\ionale. Acest risc se poate evita prin utilizarea unei
tehnologii sofisticate pentru efectuarea pl[\ii. Astfel, numai o singur[ plat[
se poate efectua p`n[ la sf`r=itul zilei, ]n loc de mai multe pl[\i.
9.2 Identificarea riscurilor
În activitatea de conducere =i supraveghere a riscului bancar, în literatura de

specialitate se recomand[ folosirea unei metodologii care include mai multe
etape, respectiv indentificarea, asumarea =i transferul riscului.
Unele riscuri sunt evidente pentru oricine, altele nu pot fi identificate,
indiferent de m[surile de precau\ie luate, pân[ la declan=area lor =i
provocarea de pierderi în activit[\ile respective. În aceste condi\ii, se
recomand[ o maxim[ aten\ie pentru identificarea oric[rui risc posibil, în
vederea limit[rii la maximum a riscurilor neidentificate.
Munca de identificare a riscurilor devine foarte important[ într-o societate

bancar[, în sensul c[ aceasta trebuie s[ porneasc[ de la principalele sale linii
de activitate, respectiv de la strategia pe care o va adopta.
Identificarea riscurilor =i apoi analiza lor devin o doctrin[ important[ =i

absolut necesar[ o dat[ cu schimb[rile ce apar în activitatea b[ncii =i
riscurile rezultate. Astfel, orice nou produs sau serviciu presupune =i o nou[
procedur[ în depistarea =i anticiparea noilor riscuri accidentale, pentru a se
ob\ine cele mai bune metode de tratare a acestora.
Identificarea riscurilor, precum =i localizarea lor constituie prima etap[ de

gestionare global[ a riscurilor, în cadrul ei trebuind determinate riscurile
asociate fiec[rui tip de produs =i serviciu bancar. Odat[ indentificate
riscurile asociate, este necesar[ elaborarea unor scenarii posibile pentru a
putea determina frecven\a =i amplitudinea fiec[rui tip de risc asociat. Dup[
ce riscurile au fost identificate pe fiecare tip de produs =i serviciu bancar,
este necesar[ schi\area unei imagini agregate a influen\ei factorilor de risc.
Metodologiile de identificare a riscurilor, precum =i de evaluare a lor pot s[

asigure o estimare efectiv[, eficient[, a profilului de risc pentru toate
unit[\ile societ[\ii bancare, precum =i pe ansamblul s[u.
187
Dup[ indentificarea riscurilor =i localizarea lor, procesul continu[ cu analiza
obiectiv[, care nu se întrerupe niciodat[, aceasta constituind obiectul
capitolului specific analizei de risc.
Pentru a stabili departamentele dintr-o banc[ responsabile de expunerea la

risc =i care au sarcina de a face analiza tipurilor de risc, precum =i a modului
lor de tratare, sunt utilizate raportul de gestiune anual, diverse raport[ri
contabile, organigrama b[ncii, toate acestea corelate.
Importante pentru depistarea riscurilor chiar înainte ca acestea s[ devin[ o
realitate sunt comunica\iile permanente =i deschise dintre compartimentele
b[ncii, acest fapt oferind posibilitatea control[rii riscului din momentul
apari\iei =i momentul descoperirii acestuia, prin analiza înregistr[rilor
financiare =i contabile. Analiza înregistr[rii lor financiare =i contabile poate
s[ conduc[ la descoperirea riscului dup[ apari\ia sa.
Controlul =i eliminarea riscului reprezint[ a doua etap[ a metodei de

conducere =i supraveghere a riscurilor. Obiectul acesteia este acela de a
minimiza cheltuielile asociate fiec[rui tip de risc identificat pe produse =i
servicii bancare.
De obicei, cel mai potrivit moment pentru declan=area controlului riscului

este cel în care o ac\iune se lanseaz[ =i deci în care, prin prevederi de
contract, se încearc[ s[ fie st[pânit riscul.
În plus, controlul riscului constituie o sarcin[ permantent[ =i individual[ ce

se exercit[ în interiorul fiec[rei b[nci, acesta se asigur[ =i de banca central[,
=i în primul, =i în al doilea caz, prin departamente specializate =i de
supraveghere.
Managerii bancari trebuie s[ determine care sunt principalele tipuri de

activit[\i de control pe fiecare tip de risc în parte, cunoscând caracteristica =i
evolu\ia probabil[ a acestora. De exemplu, pentru a controla riscul de pia\[
(riscul ratelor dobânzilor, cel valutar etc.), o societate bancar[ sau pentru
diversificarea portofoliului.
O alt[ problem[ care se ridic[ este cea de asumare a riscurilor de c[tre

bancheri. Ace=tia sunt familiariza\i cu asumarea riscurilor în activitatea
zilnic[, dar ei sunt reticien\i în asumarea total[ sau par\ial[ a riscurilor
accidentale.
188
De aceea, c`nd vorbim de asumarea riscurilor, ne gândim la o asumare
con=tient[. Nu trebuie pierdut din vedere faptul c[ ne putem întâlni =i cu o
asumare incon=tient[ a riscului, ceea ce înseamn[ neluarea la cuno=tin\[ a
riscului posibil.
O alt[ problem[ abordat[ ar fi ac\iunea de diminuare a riscurilor, evitarea

lor, precum =i influen\a factorilor de risc. Ac\iunea advers[ a unui factor de
risc poate fi diminuat[ =i/sau, în unele cazuri, evitat[, prin cunoa=terea =i
îndep[rtarea cauzei care îl produce. În acest scop, este necesar[
reproiectarea activit[\ilor =i a fluxurilor de opera\ii. În prezent, unele
instiu\ii de credit au adoptat o serie de solu\ii radicale, mergând chiar pân[
la a renun\a la unele produse/servicii neprofitabile sau generatoare de risc.
Exist[ multe cazuri în care o serie de produse =i servicii bancare au fost

preluate de alte institu\ii =i companii (de exemplu: opera\iunile cu carduri
efectuate de c[tre marile magazine, o serie de plasamente f[cute de c[tre
fondurile mutuale, fondurile de pensii, creditele acordate pentru studii de
c[tre o serie de funda\ii, universit[\i sau firme), b[ncile profitabile, dar în
acela=i timp riscante, cum ar fi, de exemplu, extinderea =i diversificarea
opera\iunilor speculative pe pia\a interna\ional[.
Diminuarea influen\ei factorilor de risc =i/sau evitarea acestora trebuie s[

aib[ un efect benefic asupra costurilor totale ale b[ncii.
Ultima etap[ a activit[\ii de conducere =i supraveghere a riscului bancar o

constitue transferul riscului. În practica b[ncilor, exist[ sistemul de
transferare a riscului prin utilizarea instrumentelor derivate, precum =i prin
sistemul asigur[rilor, poli\a de asigurare fiind considerat[ ca un mijloc de
transferare a riscului.
Divizarea =i transferul riscului se pot realiza =i prin constituirea de consor\ii

între mai multe b[nci. Din punctul de vedere al evit[rii concentr[rii riscului,
cu cât banca are mai mul\i codebitori pentru aceea=i crean\[, cu atât scade
importan\a insolvabilit[\ii unuia dintre ei. Pe de alt[ parte, prin reglement[ri
proprii sau ale b[ncilor centrale, concentrarea riscului este evitat[ =i prin
limita impus[ în acordarea de împrumuturi unuia =i aceluia=i debitor.
Identificarea riscului presupune =i o bun[ preg[tire a celor care lucreaz[ în

toate departamentele b[ncii, atât pentru a cunoa=te condi\iile, evenimentele,
st[rile care pot conduce la apari\ia unor riscuri specifice, cât =i metodele =i
tehnicile specifice pentru identificarea =i monitorizarea fiec[rui tip de risc.
189
Cunoa=terea tuturor evenimentelor precedente din propria banc[ sau alte
b[nci, care au condus la apari\ia unor riscuri cu repercusiuni grave asupra
b[ncii, în general, sau asupra unor activit[\i =i servicii bancare, depinde
a=adar în exclusivitate de managementul fiec[reia.
9.3 Gestionarea riscurilor
La ora actual[, nu exist[ un sistem unitar de management al riscului. Prin

natura lor, b[ncile î=i ob\in, adesea, profitul din desf[=urarea activit[\ii în
anumite segemente ale pie\ei. Capacitatea b[ncii de a se proteja împotriva
riscurilor excesive depinde de:
m[rimea capitalului;
calitatea managementului s[u bancar;
expertizele sale tehnice;
experien\a personalului în segmentul de pia\[ respectiv;
În mod deosebit, banca trebuie s[ aib[ un sistem propiu de monitorizare =i
control al riscului.
În general, pruden\a b[ncii împotriva riscurilor poate fi efectuat[ prin:

• managementul bacar care trebuie s[ fie con=tient de riscurile din
afacerile b[ncii =i s[ fie capabil s[ m[soare, monitoritzeze =i
controleze astfel de riscuri;
• banca care trebuie s[ aib[ politici clare, precum =i procedee de
m[surare =i control al riscurilor;
• managementul bancar care trebuie s[ aib[ stablilite limitele
interne ale riscului;
• întocmirea de rapoarte periodice care trebuie analizate =i
verificate de controlul intern al b[ncii =i de cenzorii acestora.
Ca urmare a incertitudinilor provocate de criza din 1975, a ap[rut

necesitatea elabor[rii unor reguli de gestionare bancar[ =i înt[rirea
securit[\ii clien\ilor.
190
Aceste reguli sunt exprimate prin indicii „Ratios Cooke”.
Indicii se refer[ la lichiditatea =i solvabilitatea b[ncilor. Exemplific[m:
fonduri proprii
Indice de acoperire a riscurilor = = 8%
total angajamente
riscul aferent unui sin gur client

Indice de împ[r\ire a riscurilor = = 40%
fonduri proprii nete
fonduri proprii + resurse > 5 ani

Indice de lichiditate = = 60%
folo sinţe > 5 ani
B[ncile trebuie s[ de\in[ propriul lor sistem de monitorizare =i control al

riscurilor. }n general, m[surile de pruden\[ bancar[ utilizate de Banca
Na\ional[ a Rom`niei sunt cele prev[zute de Legea nr. 58/1998 – Legea
bancar[ (acest subiect se va trata mai amplu ]n Capitolul nr. 10).
191
Teste
1. Defini\i riscurile bancare.
2. Ce reprezint[ riscul financiar?
3. Enumera\i cel pu\in trei riscuri financiare =i apoi, explica\i-le.
4. Ce reprezint[ riscul ratei de dob`nd[?
5. Ce reprezint[ riscul de lichiditate?
6. Ce este riscul valutar?
7. Enumera\i principalele riscuri de livrare.
8. Enumera\i principalele riscuri de mediu.
9. Cum ]=i administreaz[ o banc[ toate riscurile?
10. Cum explica\i riscul legal?
11. Ce este riscul m[rfii?
12. Explica\i riscul de decontare bancar[.
13. Defini\i lichiditatea =i enumera\i principalele forme ale acesteia.
14. Enumera\i principalele etape de identificare a riscurilor bancare.
192
PRUDEN|A BANCAR{
10.1 M[suri de pruden\[ bancar[
10.1.1 Introducere
10.1.2 Supravegherea on-site =i off-site
10.2 Norme de pruden\[ bancar[ aplicate ]n Rom`nia
10.3 Sistemul de rating CAAMPL – prezentare general[
10.3.1 Caracterizarea componentelor care stau la baza

determin[rii rating-ului compus
193
10.1 M[suri de pruden\[ bancar[
10.1.1 Introducere
Controlul pruden\ial are ca obiectiv ]mpiedicarea manifest[rii riscurilor

interne =i externe la nivelul unei institu\ii de credit, precum =i evitarea
propag[rii acestora.
La nivel microeconomic, controlul pruden\ial const[ ]n gestionarea intern[ a
activit[\ii, av`ndu-se ]n vedere evolu\ia constr`ngerilor care se exercit[ din
exterior, respectiv modific[rile cadrului de desf[=urare a activit[\ii sau
redefinirea regulilor pruden\iale la nivel na\ional sau interna\ional.
Controlul intern corespunde autocontrolului prin care se poate ameliora
nivelul rezultatelor financiare =i raportul dintre costuri =i randament. Un
control intern eficient constituie un instrument de gestiune indispensabil
bunei func\ion[ri a institu\iilor de credit =i completeaz[ ]n mod necesar
m[surile pruden\iale.
Nu exist[, teoretic, nici un sistem sau vreo schem[ optim[ pentru procesul
de reglementare =i supraveghere al institu\iilor de credit. În realitate, aceste
sisteme de reglementare difer[ considerabil de la \ar[, la \ar[. Pe lâng[
diferen\ele în structura politic[, cei mai importan\i factori care motiveaz[
diferen\ele în încerc[rile de abordare a supravegherii includ complexitatea
general[ =i nivelul de dezvoltare a sistemului financiar, m[rimea =i
concentrarea institu\iilor de credit, relativa deschidere a sistemului financiar,
natura =i întinderea public[rii pozi\iilor financiare ale b[ncilor, precum =i
disponibilitatea resurselor umane =i tehnice pentru reglementare =i
supraveghere.
Totu=i, un cadru implicit pentru reglementarea =i supravegherea bancar[

poate fi g[sit în “Core Principles pentru o supraveghere eficient[” emis de
Comitetul pentru supraveghere bancar[ de la Basel. Cadrul cuprinde 4 seturi
de m[suri, distincte =i totu=i complementare, =i anume:
m[suri legale =i institu\ionale referitoare la formularea =i implementarea

politicii publice, respectând sectorul financiar, =i, în particular, sistemul
bancar;
194
m[suri regulatorii privind formularea legilor, a politicilor, prescrip\iilor,
ghidurilor sau directivelor aplicabile institu\iilor de credit (cerin\ele de
capital, ghidurile de management al riscurilor, înregistr[rile contabile =i
provizioanele);
m[suri de supraveghere cu respectarea implement[rii regulamentelor de
supraveghere =i monitoriz[rii aplic[rii lor;
m[suri de siguran\[ ce asigur[ un cadru pentru manevrarea dificult[\ilor
de natura lichidit[\ii =i solvabilit[\ii ce pot afecta institu\iile de credit
individuale sau sistemul bancar ca întreg, sau pentru împ[r\irea
pierderilor financiare ce pot apare (exemplu: scheme de asigurare a
depozitelor).
Referitor la m[surile luate de supraveghere, Core Principles descriu ceea ce

poate fi numit „leag[nul spre mormânt”, abordare ce acoper[ autorizarea
b[ncilor individuale, desf[=urarea procesului de supraveghere =i
mecanismele de luare a unor m[suri de corec\ie în cazul institu\iilor care nu
îndeplinesc cerin\ele regulamentare sau cele pruden\iale (ultimele incluzând
=i metode de redresare pentru institu\ii care se confrunt[ cu pierderi serioase
sau lipsuri =i posibila reactivare prin aranjamente asiguratorii). Obiectivul
general al acestui proces cuprinz[tor de supraveghere este de a garanta
faptul c[ b[ncile pot fi înfiin\ate, vindecate =i restructurate într-o manier[
sigur[, transparent[ =i eficient[.
Desf[=urarea supravegherii bancare const[ dintr-un mix de proceduri off-

site =i on-site. Monitorizarea off-site este instrumentul minim de desf[=urare
a supravegherii. Autorit[\ile de supraveghere care nu au mandatul sau
resursele pentru desf[=urarea periodic[ a examin[rii on-site se folosesc în
mod extensiv de aceast[ metod[ pentru a monitoriza condi\ia financiar[ =i
performan\ele b[ncilor =i pentru a identifica acele institu\ii care necesit[ o
aten\ie deosebit[. Procesul presupune analiza financiar[ periodic[ =i
verificarea informa\iilor primite de c[tre supraveghetori, referitoare la
activitatea bancar[. În mod obi=nuit, supraveghetorii solicit[ b[ncilor,
subiect al reglement[rii, s[ raporteze gradul de îndeplinire a cerin\elor,
situa\iile bilan\iere =i ale contului de profit =i pierdere, profilul de activitate,
creditele, plasamentele, pasivele, nivelul capitalului =i al lichidit[\ii,
provizioanele pentru pierderi din credite etc.
În timpul examin[rilor on-site, supraveghetorii fac o apreciere general[ a

institu\iei bancare, pornind de la ideea de organiza\ie. Examinarea prin
intermediul examinatorilor specializa\i =i preg[ti\i permite aprecierea cu mai
mult[ acurate\e a factorilor calitativi cum ar fi capacitatea managementului
195
=i procedurile controlului intern care pot s[ nu se reflecte adecvat în
rapoartele de reglementare. Autorit[\ile de supraveghere pot, de asemenea,
s[ împuterniceasc[ organiza\ii externe, cum ar fi cazul auditorilor externi, s[
desf[=oare examin[ri complete on-site sau s[ acopere domenii specifice ale
opera\iunilor din cadrul unei institu\ii bancare. Bineîn\eles c[ auditorii
externi efectueaz[ în mod independent ac\iuni de audit statutar al
contabilit[\ii b[ncii =i urm[resc respectarea procedurilor contabile =i
conformarea cu cele mai bune practici în domeniu. În principal, acest lucru
ar putea pune la dispozi\ia supraveghetorilor o asigurare suplimentar[ a
faptului c[ situaţiile contabile ale b[ncii ofer[ o imagine corect[ a pozi\iei
financiare a acesteia. În multe cazuri, examinatorii bancari vor acorda o
aten\ie deosebit[ acestor rapoarte de audit =i modalit[\ilor în care b[ncile
folosesc recomand[rile formulate de auditorii lor externi.
În ultimii ani, supraveghetorii au adoptat abord[ri noi =i au dezvoltat noi

sisteme de efectuare a supravegherii în scopul de a fi mai bine înarma\i
pentru a putea face fa\[ multiplelor provoc[ri datorate înnoirilor în domeniul
financiar =i al globaliz[rii. Aceste noi sisteme încearc[ s[ aprecieze =i s[
produc[ schimb[ri în condi\ia financiar[ a b[ncii =i în profilul s[u de risc =i
s[ avertizeze din timp supraveghetorul în vederea ini\ierii de ac\iuni sigure.
10.1.2 Supravegherea on-site =i off-site
Rating-urile atribuite de supraveghere institu\iilor de credit au ap[rut ini\ial

ca aprecieri derivate pe baza examin[rilor on-site. În ultimii ani, abordarea a
cunoscut o mare dezvoltare =i a fost aplicat[ s[ func\ioneze pe baze off-site.
Sistemele de rating ale supravegherii bancare ajut[ la identificarea
institu\iilor a c[ror condi\ie impune o aten\ie special[ din partea
supravegherii.
Ratingurile examin[rii on-site se bazeaz[ pe aprecieri subiective f[cute de

examinator asupra diferitelor aspecte ale func\ion[rii institu\iei bancare.
Totu=i, aprecierile vizeaz[ anumite semne evidente care reprezint[
fundamentul aprecierii; acestea nu sunt riguroase =i restrictive =i permit
examinatorului s[ ia în considera\ie =i al\i factori pe care-i consider[
pertinen\i pentru aprecierea sa, în leg[tur[ cu institu\ia bancar[. În timp ce,
rating-urile examin[rilor on-site pot fi împ[rt[=ite cu managementul b[ncii
în cauz[, acestea nu sunt f[cute public.
196
Rating-urile supravegherii off-site se bazeaz[ pe analiza off-site a
informa\iilor reglementate a se transmite b[ncii centrale, precum =i a altor
informa\ii aflate la dispozi\ia supraveghetorului ca =i a informa\iilor din
rapoartele de examinare on-site. Aceste rating-uri se atribuie pe baza unui
proces continuu de evaluare a unei institu\ii bancare într-o perioad[ de timp,
în general de un an. Ratingurile de supraveghere bancar[ off-site sunt în
general confiden\iale =i de uz intern al supraveghetorilor.
10.2 Normele de pruden\[ bancar[ aplicate ]n Rom`nia
Indicatorii de pruden\[ bancar[ se exprim[, ]n general, prin anumite

raporturi =i au ca sfer[ de cuprindere principalele aspecte ale gestiunii
bancare. Respectarea acestor indicatori orienteaz[ strategia bancar[ =i
permite armonizarea cu legisla\ia european[ – în vederea integr[rii \[rilor
europene – =i cu cea interna\ional[.
Pentru \[rile membre ale Uniunii Europene, pruden\a bancar[ poate fi

cunatificat[ prin urm[torii indicatori: solvabilitatea bancar[; coeficientul
riscurilor mari; coeficientul de adaptare la riscul de pia\[; nivelul
participa\iilor financiare; nivelul capitalului minim.
La nivelul fiec[rei \[ri, exist[ =i niveluri proprii ale unor raporturi, precum =i
raportul de lichiditate =i coeficientul fondurilor proprii =i al resurselor
permanente.
}n Rom`nia, procesul de aderare la Uniunea European[ a presupus =i

transpunerea legisla\iei na\ionale la acquis-ul comunitar, ]n special la
Directivele comunitare (de exemplu: Directiva 12/2000) referitoare la
institu\iile de credit.
Astfel, ]n baza Legii nr. 58/1998 – Legea bancar[, Banca Na\ional[ a

Rom`niei supravegheaz[ activitatea b[ncilor, persoane juridice rom`ne =i a
sucursalelor b[ncilor str[ine pe baza raport[rilor de pruden\[ bancare.
197
Pricipalele cerin\e pruden\iale pe care trebuie s[ le respecte băncile sunt1:
Nivelul minim de solvabilitate, determinat ca raport ]ntre nivelul

fondurilor proprii =i totalul activelor =i elementelor ]n afara bilan\ului,
ponderate ]n func\ie de gradul lor de risc;
Expunerea maxim[ fa\[ de un singur debitor, exprimat[ procentual, ca
raport ]ntre valoarea total[ a acesteia =i nivelul fondurilor proprii ale
b[ncii;
Expunerea maxim[ agregat[, exprimat[ procentual, ca raport ]ntre
valoarea total[ a expunerilor mari =i nivelul fondurilor proprii;
Nivelul minim de lichiditate, determinat ]n func\ie de scaden\ele
crean\elor =i angajamentelor b[ncii;
Clasificarea creditelor acordate =i a dob`nzilor ne]ncasate aferente
acestora =i constituirea provizioanelor specifice de risc;
Pozi\ia valutar[, exprimat[ procentual ]n func\ie de nivelul fondurilor
proprii;
Administrarea resurselor =i plasamentelor b[ncii;
Extinderea re\elei de sucursale =i alte sedii secundare ale b[ncii.
}n baza reglement[rilor emise de Banca Na\ional[ a Rom`niei2, b[ncile au

obliga\ia determin[rii lunare a nivelului fondurilor proprii, pe baza datelor
din bilan\ul contabil, ]n conformitate cu metodologia descris[ ]n normele
men\ionate mai sus.
Fondurile proprii constituie instrumentul central de m[sur[ pentru
majoritatea reglement[rilor bancare.
Fondurile proprii ale unei b[nci sunt formate din urm[toarele categorii de
capital:
¾ capital propriu;
¾ capital suplimentar.
Capitalul propriu se compune din:
a) capitalul social v[rsat;
b) primele legate de capital, integral încasate;
c) rezervele legale;
1
Art. 45 lit. a) – h) din Legea bancar[
2
Normele nr. 7/1999 privind fondurile proprii ale b[ncilor, publicate ]n Monitorul Oficial
al Rom`niei, Partea I, nr. 206/12 mai 1999
198
d) rezerva general[ pentru riscul de credit;
e) rezervele din influen\e de curs valutar aferente aprecierii
disponibilit[\ilor în valut[ reprezentând capital social în valut[,
conform Hot[rârii Guvernului nr. 252/1996 privind regimul
diferen\elor de curs valutar aferente capitalului social în devize =i
alte opera\iuni;
f) rezervele constituite din prime legate de capital =i repartiz[ri din
profitul net;
g) rezervele din diferen\ele favorabile din reevaluarea patrimoniului;
h) fondul imobiliz[rilor corporale;
i) fondul pentru cre=terea surselor proprii de finan\are;
j) fondurile constituite de b[nci;
k) rezervele statutare;
l) rezultatul reportat reprezentând profit nerepartizat;
m) rezultatul net al exerci\iului financiar curent reprezentând profit;
n) fondurile cu caracter permanent puse la dispozi\ie unit[\ilor proprii
din str[in[tate.
}n vederea determin[rii nivelului capitalului propriu se deduc urm[toarele

elemente:
a) sumele reprezentând contravaloarea ac\iunilor proprii r[scump[rate
în vederea reducerii capitalului social în condi\iile prev[zute de
Legea bancar[;
b) valoarea neamortizat[ a cheltuielilor de constituire;
c) valoarea net[ a fondului comercial;
d) sumele din profitul net al exerci\iului financiar curent reprezentând
dividende, participarea personalului la profit =i cota de participare a
managerului la profit etc.; aceste sume se calculeaz[ extracontabil,
prin aplicarea asupra profitului net înregistrat la finele fiec[rei luni a
ponderii respectivelor elemente înregistrate conform repartiz[rilor
din profitul net pe aceste destina\ii, efectuate pe baza bilan\ului
contabil al anului precedent;
e) sumele reprezentând cheltuieli de repartizat =i cheltuieli înregistrate
în avans, care urmeaz[ a se suporta e=alonat pe cheltuieli în
perioadele sau în exerci\iile financiare viitoare;
f) rezultatul reportat reprezentând pierdere neacoperit[;
g) rezultatul net al exerci\iului financiar curent reprezentând pierdere;
h) repartizarea profitului;
i) dot[rile pentru unit[\ile proprii din str[in[tate.
199
Capitalul suplimentar se compune din:
a) alte rezerve decât cele incluse în capitalul propriu;
b) datoria subordonat[;
c) subven\iile pentru investi\ii;
d) diferen\ele favorabile din reevaluarea patrimoniului.
Determinarea nivelului fondurilor proprii al unei b[nci se va face conform

modelului de calculare =i de raportare a fondurilor proprii prezentat ]n
Anexa 1.
Principalii indicatori de pruden\[ bancar[ calcula\i de b[nci =i raporta\i la
Banca Na\ional[ a Rom`niei sunt:
1. Creditele =i plasamentele care se clasific[ în urm[toarele categorii3:

♦ standard;
♦ în observa\ie (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul
nebancar);
♦ substandard (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul
nebancar);
♦ îndoielnic (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul
nebancar);
♦ pierdere.
Clasificarea creditelor =i a plasamentelor se face prin aplicarea simultan[ a

urm[toarelor trei criterii:
• serviciul datoriei care reprezint[ capacitatea debitorului de a-=i

onora datoria la scaden\[, exprimat[ ca num[r de zile de întârziere la plat[
de la data scaden\ei;
• performan\a financiar[ reprezint[ reflectarea poten\ialului economic
=i a solidit[\ii financiare ale unei entit[\i economice, ob\inut[ în urma
analiz[rii unui ansamblu de factori cantitativi (indicatori economico-
financiari calcula\i pe baza datelor din situa\iile financiare anuale =i
periodice, denumite în continuare situa\ii financiare) =i calitativi;
3
Regulamentul nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor =i plasamentelor =i constituirea,
regularizarea =i utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit =i Normele
metodologice nr. 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului nr. 5/2002, publicate ]n
Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I, nr. 626/23 august 2002.
200
• ini\ierea de proceduri judiciare reprezint[ cel pu\in una dintre
urm[toarele m[suri luate în scopul recuper[rii crean\elor:
1. darea de c[tre instan\[ a hot[rârii de deschidere a procedurii
falimentului;
2. declan=area procedurii de executare silit[ fa\[ de persoanele fizice
sau juridice.
Categoriile de performan\[ financiar[ sunt notate de la A la E, în ordinea

descresc[toare a calit[\ii acesteia.
În cazul clientelei din sectorul bancar, precum =i în cazul persoanelor fizice

performan\a financiar[ este considerat[ în categoria A.
În cazul în care b[ncile se g[sesc în imposibilitate de a evalua performan\a
financiar[ a unui client din sectorul nebancar, aceasta va fi încadrat[ direct
în categoria E.
Creditele acordate unui debitor =i/sau plasamentele constituite la acesta se

încadreaz[ într-o singur[ categorie de clasificare, pe baza principiului
declas[rii prin contaminare, respectiv prin luarea în considerare a celei mai
slabe dintre categoriile individuale de clasificare.
Pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit,

aferent unui credit sau plasament, se parcurg urm[toarele etape, ]n baza
regulamentului men\ionat:
1. determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc
de credit, astfel:
1.1. prin deducerea din expunerea b[ncii fa\[ de debitor a garan\iilor
acceptate a fi luate în considerare conform Normelor metodologice ale
B[ncii Na\ionale a României nr. 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului
nr. 5, în cazul unui credit clasificat în categoria „standard”, în „observa\ie”,
„substandard”, „îndoielnic” =i „pierdere”, în situa\ia în care nu s-au ini\iat
proceduri judiciare =i în situa\ia în care toate sumele respectivului credit
înregistreaz[ un serviciu al datoriei de cel mult 90 de zile;
1.2. prin luarea în considerare a întregii expuneri, indiferent de garan\ii,
în cazul unui credit clasificat în categoria „pierdere”, în situa\ia în care
s-au ini\iat proceduri judiciare sau în situa\ia în care cel pu\in una dintre
sumele respectivului credit înregistreaz[ un serviciu al datoriei mai mare de
90 de zile, precum =i în cazul unui plasament, indiferent de categoria de
clasificare aferent[ acestuia;
2. aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul
ob\inute.
201
Constituirea de provizioane specifice de risc de credit se refer[ la crearea
acestora, lucru realizat prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentând
nivelul necesarului de provizioane specifice de risc de credit.
Regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit se realizeaz[ prin

includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând
diferen\a dintre nivelul existent în sold al provizioanelor specifice de risc de
credit =i nivelul necesarului.
Utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se refer[ la anularea

provizioanelor specifice de risc de credit, în cazul realiz[rii riscului de
credit, =i se realizeaz[ prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând nivelul
existent în sold al provizioanelor specifice de risc de credit aferente
creditelor =i/sau plasamentelor care se scot în afara bilan\ului.
B[ncile pot scoate în afara bilan\ului toate sumele aferente unui credit sau
unui plasament, în urm[toarele cazuri:
1. cel pu\in una dintre sumele respective înregistreaz[ un serviciu al

datoriei mai mare de 360 de zile;
2. s-a investit cu formul[ executorie:
◙ contractul de credit, precum =i contractele de garan\ie, dac[ este
cazul;
◙ hot[rârea judec[toreasc[ definitiv[ ce dispune asupra
contractului de credit, precum =i asupra contractelor de garan\ie,
dac[ este cazul sau asupra contractului de plasament;
3. s-a declan=at procedura de executare silit[ în cazul persoanelor fizice
sau juridice;
4. instan\a a dat hot[rârea de deschidere a procedurii de faliment.
Opera\iunile de scoatere în afara bilan\ului sunt precedate în fiecare caz de

încadrarea sumelor respective în categoria „pierdere” =i de constituirea sau
regularizarea, dup[ caz, a provizioanelor specifice de risc de credit.
Acest nou regulament de clasificare a creditelor =i de constituire a

provizioanelor specifice de risc a intrat în vigoare începând cu data de
1 ianuarie 2003 =i a asigurat armonizarea cu principiile Comitetului de la
Basel referitoare la criteriile pentru stabilirea provizioanelor specifice de
risc. Prevederile regulamentului sunt aplicabile băncilor – persoane juridice,
precum =i organiza\iilor cooperatiste de credit.
202
Ca o concluzie, principalele aspecte vizate de regulament sunt:
accesul la credite:
• urm[re=te stabilirea unui nivel adecvat de provizioane care s[
reflecte riscul aferent activit[\ii de creditare desfã=urate de
institu\iile de credit =i nu limitarea accesului la credite;
• nu trateaz[ în mod diferen\iat categoriile de clien\i dup[ criterii de
încadrare cum ar fi: dimensiunea activitãþii
criterii de clasificare în scopul provizion[rii, legate de
cuantificarea riscului de credit:
• creditele =i plasamentele sunt clasificate prin aplicarea simultan[
a trei criterii: serviciul datoriei, performan\a financiar[ =i ini\ierea
de proceduri judiciare;
• ofer[ b[ncilor flexibilitate în evaluarea performan\ei financiare a
clientelei, nefiind impus un algoritm unic.
nivelul garan\iilor: metodologia prevede modul de luare în calcul a
garan\iilor =i nu nivelul ce trebuie constituit de debitor, acesta fiind
stabilit în mod discre\ionar de c[tre b[nci.
2. Persoanele aflate în rela\ii speciale cu banca4 sunt:
1. reprezentan\ii Autorit[\ii pentru Privatizarea =i Administrarea

Participa\iilor Statului în adunarea general[ a ac\ionarilor b[ncii;
2. administratorii b[ncii (inclusiv conduc[torii b[ncii) =i auditorii
financiari, persoane fizice, ai b[ncii, precum =i persoanele fizice
desemnate s[ reprezinte societ[\ile de audit financiar care au calitatea
de auditor financiar;
3. auditorii financiari, persoane juridice autorizate care asigur[ b[ncii, pe
baz[ contractual[, servicii de audit financiar;
4. membrii unor comisii special constituite potrivit dispozi\iilor legale în
vigoare (comisia de supraveghere special[ a b[ncii, comisia de
privatizare a b[ncii etc.);
5. orice ac\ionar, persoan[ juridic[, ce exercit[ controlul efectiv asupra
b[ncii, ac\ionarii unei astfel de persoane juridice, care de\in cel pu\in
10% din capital, =i administratorii acesteia;
6. orice ac\ionar semnificativ al b[ncii;
7. orice ac\ionar care =i-a desemnat un reprezentant având una dintre
calit[\ile prev[zute la primele trei pozi\ii;
4
Norma nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit al b[ncilor, cu modific[rile =i
complet[rile ulterioare, publicat[ ]n Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I, nr. 245/1
iunie 1999
203
8. orice societate comercial[ la al c[rei capital social banca are o
participa\ie de cel pu\in 10%;
9. orice societate comercial[ la care una dintre persoanele prev[zute la
pct. 1-8 de\ine controlul efectiv;
10. personalul B[ncii Na\ionale a României care exercit[ atribu\ii de
control sau de supraveghere bancar[;
11. membrii Consiliului de administra\ie al B[ncii Na\ionale a României etc.
B[ncile nu pot acorda împrumuturi persoanelor precizate la pct. 1-4 cu care

se afl[ în rela\ii speciale.
Trebuie men\ionat, de asemenea, c[ suma total[ a împrumuturilor nete

acordate persoanelor aflate în rela\ii speciale cu banca nu poate dep[=i 20%
din fondurile proprii ale b[ncii.
Suma total[ a împrumuturilor nete acordate de banc[ personalului propriu,

inclusiv familiilor acestuia, nu poate dep[=i 5% din fondurile proprii ale
b[ncii.
}n vederea efectu[rii activit[\ii de supraveghere, b[ncile sunt obligate s[

raporteze, lunar, B[ncii Na\ionale a României nivelul împrumuturilor nete
acordate persoanelor cu care se afl[ în rela\ii speciale =i, respectiv, cel al
împrumuturilor nete acordate personalului propriu, precum =i familiilor
acestuia, prin intermediul formularului „Situa\ia împrumuturilor nete
acordate persoanelor aflate în rela\ii speciale cu banca, personalului propriu,
precum =i familiilor acestuia”, al c[rui model este prev[zut în Anexa 4.
3. Banca Na\ional[ a Rom`niei stabile=te, de asemenea, nivelul minim al

capitalului b[ncilor.5 B[ncile trebuie s[ men\in[ în permanen\[ capitalul
social =i fondurile proprii cel pu\in la nivelurile minime stabilite prin
normele amintite.
Trebuie precizat, de asemenea, c[ la înfiin\area unei b[nci v[rs[mintele în
contul capitalului social trebuie efectuate în form[ b[neasc[, în totalitate, la
momentul constituirii, într-un cont deschis la o banc[ persoan[ juridic[
român[ sau la o sucursal[ a unei b[nci str[ine autorizat[ s[ func\ioneze pe
teritoriul României.
5
Normele nr. 16/2002 privind capitalul minim al b[ncilor =i sucursalelor b[ncilor str[ine,
publicate ]n Monitorul Oficial al României, Part I, nr. 683/16 septembrie 2002
204
Limita minim[ a capitalului social =i cea a fondurilor proprii ale unei b[nci
se stabilesc la 370 miliarde lei.
B[ncile autorizate de Banca Na\ional[ a României pân[ la data intr[rii în

vigoare a Normelor nr. 6 trebuie s[ ating[ nivelul de 370 miliarde lei în
dou[ etape, acestea trebuind s[ dispun[, începând cu data de 31 mai 2003,
atât de un capital social, cât =i de fonduri proprii de cel pu\in 320 miliarde
lei =i, începând cu data de 31 mai 2004, atât de un capital social, cât =i de
fonduri proprii de cel pu\in 370 miliarde lei.
4. }n vederea limit[rii riscului de credit, b[ncile sunt obligate:

a) s[ dispun[ de proceduri administrative =i de control intern adecvate,
care s[ permit[ supravegherea =i gestionarea riscului de credit, precum =i
încadrarea permanent[ a indicatorilor de solvabilitate, a expunerilor mari =i
a împrumuturilor acordate persoanelor aflate în rela\ii speciale cu banca,
personalului propriu, precum =i familiilor acestuia, în limitele prev[zute de
prezentele norme;
b) s[ asigure o eviden\[ extracontabil[ corespunz[toare, care s[ stea la
baza întocmirii raport[rilor de pruden\[ bancar[ prev[zute de prezentele
norme, astfel:
1. pentru conturile de activ =i cele de pasiv rectificative aferente
acestora, eviden\iate în activul bilan\ului:
1.1. eviden\a se va \ine pe entit[\i de risc, pentru care se vor înregistra
distinct sumele aferente;
1.2. sumele de la pct. 1.1. se vor eviden\ia, la rândul lor, pe grade de risc
de credit, în urm[toarele rubrici distincte:
o „Grad de risc de credit 0%’’;
2. pentru conturile de activ în afara bilan\ului;
2.1. eviden\a se va \ine pe entit[\i de risc, pentru care se vor înregistra
distinct sumele aferente;
2.2. sumele de la pct. 2.1. se vor eviden\ia, la rândul lor, pe grade de risc
de transformare în credit a elementelor în afara bilan\ului, în
urm[toarele rubrici distincte:
o „Echivalent credit 0%’’;
205
2.3. sumele de la pct. 2.2. se vor eviden\ia pe grade de risc de credit, în
urm[toarele rubrici distincte:
o „Grad de risc de credit 100%’’:
c) s[ codifice, s[ denumeasc[ =i s[ \in[ eviden\a, extracontabil, pentru
fiecare grup de persoane fizice =i/sau juridice care reprezint[ un singur
debitor;
d) s[ codifice =i s[ \in[ eviden\a, extracontabil, a fiec[rei persoane
fizice sau juridice care reprezint[ un singur debitor sau care intr[ în
componenta unui grup de persoane fizice sau juridice care reprezint[ un
singur debitor =i/sau în componen\a grupului persoanelor aflate în rela\ii
speciale cu banca =i/sau în componen\a grupului format din personalul
propriu =i familiile acestuia. Codul va fi format dintr-o secven\[
alfanumeric[ unic[ =i din data înregistr[rii persoanei fizice sau juridice ca
debitor al b[ncii =i se va p[stra în permanen\[. În cazul persoanelor fizice =i
juridice, secven\a alfanumeric[ unic[ va fi reprezentat[ de codul numeric
personal =i, respectiv, de codul fiscal;
e) s[ încheie tranzac\ii care conduc la expuneri mari numai pe baza
unei decizii luate de consiliul de administra\ie;
f) s[ acorde împrumuturi persoanelor cu care se afl[ în rela\ii speciale
numai pe baza unei decizii adoptate de consiliul de administra\ie;
g) s[ acorde împrumuturi personalului propriu inclusiv familiilor
acestuia, numai pe baza unor norme interne aprobate de consiliul de
administra\ie.
}n scopul determin[rii indicatorilor de solvabilitate, expunerilor mari =i

împrumuturilor nete acordate persoanelor aflate în rela\ii speciale cu banca,
personalului propriu, precum =i familiilor acestuia, b[ncile au în vedere
urm[toarele:
a) activele b[ncii trebuie grupate pe entit[\i de risc, precum =i pe

categorii de risc de credit;
b) în cazul garan\iilor cu un grad de risc mai mare decât cel al
contrapartidei, gradul de risc atribuit este cel aferent contrapartidei;
c) pentru elementele de pasiv rectificative entitatea de risc va fi aceea=i
cu cea a elementelor de activ pe care le corecteaz[, iar încadrarea pe
categorii de risc de credit se va face în categoriile de risc de credit
206
corespunz[toare elementelor de activ pe care le corecteaz[, începând cu
categoria cu riscul cel mai mare;
d) elementele în afara bilan\ului sunt grupate pe entit[\i de risc, precum
=i pe categorii de risc de transformare în credit etc.
Limita minim[ a indicatorului de solvabilitate, calculat ca raport între

nivelul fondurilor proprii =i expunerea net[, este de 12%, iar limita minim[
a indicatorului de solvabilitate, calculat ca raport între nivelul capitalului
propriu =i expunerea net[, este de 8%.
5. Nivelul unei expuneri mari nu poate depăşi 20% din fondurile proprii
ale b[ncii, iar suma total[ a expunerilor mari nu poate dep[=i de 8 ori nivelul
fondurilor proprii ale b[ncii
B[ncile trebuie s[ raporteze B[ncii Na\ionale a României nivelul

expunerilor mari prin intermediul formularului „Situa\ia expunerilor
mari’’(vezi Anexa 2) =i al formularului „Structura grupurilor care reprezint[
un singur debitor, fa\[ de care banca înregistreaz[ expuneri mari’’ (vezi
Anexa 3).
6. }n România, supravegherea riscului de lichiditate se realizeaz[6:

a) de b[nci;
b) de Banca Na\ional[ a României, pe baza indicatorului de lichiditate
raportat de b[nci.
Limita minim[ a indicatorului de lichiditate este 1 =i se calculeaz[ ca raport

între lichiditatea efectiv[ =i lichiditatea necesar[, pe fiecare band[ de
scaden\[.
Lichiditatea efectiv[ se determin[ de c[tre institu\iile de credit prin

însumarea, pe fiecare band[ de scaden\[, a activelor bilan\iere =i a
angajamentelor primite eviden\iate în afara bilan\ului.
6
Normele nr. 1/2001 privind lichiditatea, cu modific[rile =i complet[rile ulterioare,
publicate ]n Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I, nr. 201/20 aprilie 2001
207
Lichiditatea necesar[ se determin[ prin însumarea, pe fiecare band[ de
scaden\[, a obliga\iilor bilan\iere =i a angajamentelor date eviden\iate în
afara bilan\ului.
În cazul înregistr[rii unui excedent de lichiditate în oricare dintre benzile de

scaden\[, cu excep\ia ultimei benzi, acesta se ad[ug[ la nivelul lichidit[\ii
efective, aferent benzii de scaden\[ urm[toare.
B[ncile trebuie s[ men\in[ în permanen\[ indicatorul de lichiditate cel pu\in

la nivelul de 1.
7. Calculul activului, al pasivului =i al activului net ale b[ncilor, persoane

juridice române, în scopul stabilirii st[rii de insolvabilitate a acestora se face
]n baza Normei nr. 9 din 27/09/19997 pentru calculul valorii activului şi
pasivului băncilor în vederea stabilirii stării de insolvabilitate a acestora,
precum şi pentru modificarea şi completarea modelelor situaţiilor financiar-
contabile pentru bănci şi a normelor metodologice privind întocmirea şi
utilizarea acestora, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor şi al
guvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 1.524/362/1998.
Valoarea activului reprezint[, ]n baza normei men\ionate, valoarea total[ a

activului unei b[nci;
Valoarea pasivului reprezint[ valoarea total[ a pasivului unei b[nci;
Activul net (patrimoniul net) reprezint[ diferen\a dintre valoarea activului =i
cea a obliga\iilor b[ncii.
B[ncile sunt obligate s[ calculeze =i s[ raporteze, lunar, din motive de

pruden\[, activul net.
În situa\ia în care activul net are o valoare negativ[, respectiv valoarea

obliga\iilor b[ncii dep[=e=te valoarea activului s[u, banca în cauz[ este
considerat[ insolvabil[ conform prevederilor Legii nr. 83/1998.
8. În vederea limit[rii riscurilor ce pot ap[rea ca urmare a desf[=ur[rii

opera\iunilor valutare de c[tre b[nci, Banca Na\ional[ a Rom`niei
reglementeaz[8 nivelul maxim al pozi\iilor valutare individuale ajustate
=i al pozi\iei valutare totale =i se aplic[ b[ncilor persoane juridice române,
denumite în continuare b[nci.
7
Publicat[ ]n Monitorul Oficial al Rom`niei, Partea I, nr. 472 din 30/09/1999
8
Normele nr. 4/2001 privind supravegherea pozi\iilor valutare ale b[ncilor, publicate ]n
M.O. nr. 631/2001
208
Pozi\ia valutar[ într-o anumit[ deviz[ reprezint[, conform normelor
amintite, soldul net al patrimoniului în deviza respectiv[, fiind expresia
riscului valutar.
Pozi\ia valutar[ individual[ ajustat[ este pozi\ia valutar[ individual[
ajustat[ cu echivalentul în lei, actualizat, al capitalului social subscris =i
v[rsat în devize =i al primelor de emisiune pl[tite în devize, calculat în
func\ie de diferen\ele de curs valutar aferente disponibilit[\ilor în devize
reprezentând aportul la capitalul social =i primele de emisiune pl[tite în
devize;
Pozi\ia valutar[ total[ reprezint[ valoarea cea mai mare, în modul, dintre
totalul pozi\iilor valutare individuale ajustate lungi =i totalul pozi\iilor
valutare individuale ajustate scurte.
}n Rom`nia, supravegherea riscului valutar se realizeaz[:

a) de b[nci;
b) de Banca Na\ional[ a României, pe baza indicatorilor de pozi\ie
valutar[ raporta\i de b[nci.
Pozi\ia valutar[ într-o anumit[ deviz[ se calculeaz[ ca sum[ algebric[ a

pozi\iei valutare bilan\iere9 =i a pozi\iei valutare extrabilan\iere10.
Cursurile de schimb utilizate pentru determinarea pozi\iilor valutare

individuale sunt cele prev[zute în lista comunicat[ de Banca Na\ional[ a
României din ziua pentru care se face raportarea.
Pozi\ia valutar[ total[ va fi lung[, atunci când totalul pozi\iilor valutare

individuale ajustate lungi este mai mare decât totalul pozi\iilor valutare
individuale ajustate scurte =i va fi scurt[, atunci când totalul pozi\iilor
valutare individuale ajustate scurte este mai mare decât totalul pozi\iilor
valutare individuale ajustate lungi.
La sfâr=itul fiec[rei zile bancare lucr[toare pozi\iile valutare ale unei b[nci
sunt supuse urm[toarelor limit[ri:
a) maximum 10% din fondurile proprii ale b[ncii pentru oricare dintre
pozi\iile valutare individuale ajustate;
9
suma este eviden\iat[ în soldul creditor sau debitor al contului 3721 „Pozi\ie de schimb”,
deschis pe deviza în cauz[
10
suma este eviden\iat[ în soldul creditor sau debitor al contului 9361 „Pozi\ie de schimb”,
deschis pe deviza în cauz[
209
b) maximum 20% din fondurile proprii ale b[ncii pentru pozi\ia
valutar[ total[.
Pentru limitarea riscului valutar, b[ncile sunt obligate:

a) s[ dispun[ de un sistem de eviden\[ care s[ permit[ în permanen\[
atât înregistrarea imediat[ a opera\iunilor în devize =i calcularea rezultatelor
acestora, cât =i determinarea pozi\iilor valutare individuale ajustate =i a
pozi\iei valutare totale;
b) s[ de\in[ un sistem de supraveghere =i de gestiune a riscului valutar
pe baz[ de norme =i proceduri interne, aprobate de consiliul de administra\ie
al b[ncii, care s[ respecte cerin\ele prezentelor norme =i care s[ urm[reasc[
încadrarea pozi\iilor valutare în limitele stabilite la art. 10;
c) s[ dispun[ de un sistem de control permanent pentru verificarea
respect[rii procedurilor interne, necesar în vederea îndeplinirii dispozi\iilor
precedente;
d) s[ desemneze un conduc[tor care s[ asigure coordonarea permanent[
a activit[\ii valutare a b[ncii. În termen de 15 zile de la data intr[rii în
vigoare a prezentelor norme, b[ncile vor comunica B[ncii Na\ionale a
României - Direc\ia supraveghere, identitatea persoanei din conducerea
b[ncii care asigur[ coordonarea respectivei activit[\i. În cazul desemn[rii
unui nou conduc[tor în calitate de coordonator al acestei activit[\i b[ncile
vor comunica B[ncii Na\ionale a României - Direc\ia supraveghere,
identitatea noii persoane, în termen de 5 zile de la data desemn[rii acesteia.
10. 3 Sistemul de rating CAAMPL – prezentare general[
Rolul major al autorit[\ii de supraveghere este acela de a preveni riscul

sistemic prin promovarea unei supravegheri bancare eficiente, care s[
asigure realizarea stabilit[\ii =i viabilit[\ii întregului sistem bancar.
În acest sens, ]n Rom`nia, s-a impus necesitatea implement[rii Sistemului

Uniform de Rating Bancar - CAAMPL.
Sistemul se constituie într-un instrument eficient de lucru pentru evaluarea

institu\iilor de credit în scopul identific[rii, într-o faz[ incipient[, a acelor
institu\ii care sunt ineficiente sub aspect financiar =i opera\ional sau
manifest[ trenduri adverse solicitând, din partea autorit[\ii de supraveghere,
o aten\ie sporit[.
210
Sistemul CAAMPL se bazeaz[ pe evaluarea a =ase componente care reflect[
într-o manier[ uniform[ =i cuprinz[toare performan\ele unei institu\ii de
credit, în conformitate cu legisla\ia =i reglement[rile bancare în vigoare.
Componentele specifice de analiz[ sunt urm[toarele:
adecvarea capitalului (C)

calitatea ac\ionariatului (A)
calitatea activelor (A)
management (M)
profitabilitate (P)
lichiditate (L)
Fiecare din cele =ase componente este evaluat[ pe o scar[ de valori cuprins[
între 1 =i 5, astfel încât 1 reprezint[ cel mai performant nivel, iar 5 cel mai
sc[zut. Patru din cele =ase componente (C – adecvarea capitalului,
A – calitatea activelor, P – profitabilitate =i L – lichiditate) sunt analizate în
func\ie de o gam[ de indicatori, pentru care sunt stabilite cinci intervale =i
cinci ratinguri corespunz[toare acestora.
În timpul ac\iunilor de inspec\ie on-site, analiza se completeaz[ cu înc[ o

component[, respectiv calitatea managementului – M, care contribuie în
mod direct la stabilirea profilului de risc al b[ncilor, a politicilor =i
strategiilor de dezvoltare, precum =i la aprecierea conforman\ei cu cerin\ele
pruden\iale.
Evaluarea celor =ase componente specifice de performan\[ (CAAMPL)

reprezint[ criteriul esen\ial pe care se bazeaz[ stabilirea ratingului compus,
ce presupune acordarea unui punctaj de la 1 la 5. Ponderea semnificativ[ în
decizia clasific[rii b[ncii într-unul din cele cinci ratinguri compuse o are
ratingul aferent managementului. În cazul în care cel pu\in una dintre
componente a fost evaluat[ în rating 5, ratingul compus atribuit b[ncii nu va
putea fi unul superior (1 sau 2).
Astfel, fiecare banc[ prime=te câte un rating pentru fiecare indicator de

analiz[, pentru fiecare component[ CAAMPL =i în final un rating compus =i
un scor final ce reprezint[ punctajul total acordat indicatorilor ce definesc
elementele CAAMPL.
Ratingurile aferente componentelor CAAMPL sunt periodic actualizate în

urma ac\iunilor de inspec\ie la sediul b[ncilor.
211
Pe baza datelor agregate ale indicatorilor economico-financiari =i de
pruden\[ bancar[ se stabile=te un rating compus pentru sistemul bancar.
Pentru aprecierea cât mai exact[ a riscurilor pe care le incumb[ activitatea

unei b[nci au fost stabili\i, pe lâng[ cei 18 indicatori utiliza\i în
determinarea ratingurilor aferente celor patru componente cuantificabile
CAPL, o gam[ de indicatori care sunt analiza\i în func\ie de trend, de media
pe sistem =i de cea a grupei în care banca monitorizat[ este încadrat[.
În acest context, în func\ie de volumul activelor, b[ncile sunt selectate în
trei grupe, respectiv grupa I cu un volum al activelor mai mare de
10.000 miliarde lei, grupa II, între 10.000 şi 1.000 miliarde lei =i grupa III
cu un volum al activelor mai mic de 1.000 miliarde lei.
Definirea celor cinci ratinguri compuse:
Rating compus 1
B[ncile clasificate în aceast[ grup[ sunt viabile sub toate aspectele =i au, în
general, cele =ase componente evaluate în ratingul 1 sau 2. Orice deficien\[
este de natur[ minor[ =i poate fi controlat[ cu u=urin\[, în activitatea
curent[, de c[tre consiliul de administra\ie =i conducerea executiv[ a b[ncii.
Aceste institu\ii bancare sunt capabile s[ fac[ fa\[ dificult[\ilor reale care
apar =i sunt rezistente la influen\ele din afara sistemului bancar. Ele
opereaz[ în conformitate cu legile =i cu reglement[rile în vigoare =i prezint[
cele mai puternice performan\e =i practici de administrare a riscului în
func\ie de m[rimea institu\iei, complexitatea =i categoria de risc.
Rating compus 2
B[ncile din aceast[ grup[ au o structur[ de baz[ s[n[toas[. În acest caz, apar
numai dificult[\i moderate din categoria acelora pe care consiliul de
administra\ie =i conducerea executiv[ pot =i doresc s[ le corecteze.
Aceste institu\ii sunt stabile =i capabile de a dep[=i dificult[\ile provenite
din fluctua\iile pie\ei =i se conformeaz[, în mod substan\ia, legilor =i
reglement[rilor în vigoare. În general, practicile administr[rii riscurilor sunt
satisf[c[toare în func\ie de m[rimea institu\iei, complexitatea =i categoria de
risc.
În aceste cazuri, nu apar probleme reprezentative de supraveghere =i ca
urmare, preocuparea organelor de supraveghere este una de rutin[.
212
Rating compus 3
B[ncile clasificate în aceast[ grup[ necesit[ un anumit grad de preocupare
din partea organelor de supraveghere cu privire la una sau mai multe din
cele =ase componente men\ionate.
Aceste institu\ii prezint[ o combina\ie de deficien\e care pot oscila între
moderat =i sever. Managementul demonstreaz[ dimensiunea capacit[\ii =i a
dorin\ei de a remedia dificult[\ile în mod eficient =i la timp. În general,
aceste institu\ii sunt mai pu\in capabile de a rezista la fluctua\iile pie\ei, dat[
fiind vulnerabilitatea crescut[ a acestora la influen\ele externe, prin
compara\ie cu b[ncile clasificate în ratingul compus 1 şi 2. Mai mult, aceste
institu\ii se pot afla în conflict semnificativ cu aplicarea legilor =i
reglement[rilor în vigoare. Practicile de administrare a riscurilor pot fi
nesatisf[c[toare, în func\ie de m[rimea institu\iei, complexitatea =i categoria
de risc.
Aceste b[nci cer mai mult decât o supraveghere de rutin[, de=i declinul lor
nu pare probabil, dat fiind poten\ialul general =i capacitatea financiar[ a
acestora.
Rating compus 4
B[ncile clasificate în aceast[ grup[ se caracterizeaz[, în general, prin
practici ori prin condi\ii nesigure =i riscante. În aceste cazuri apar probleme
financiare =i manageriale serioase care conduc la performan\e
nesatisf[c[toare. Problemele care apar migreaz[ de la deficien\e severe la
critice, care nu au fost rezolvate în mod satisf[c[tor de c[tre executiv sau
consiliul de administra\ie.
În general, institu\iile din aceast[ grup[ sunt incapabile s[ reziste
fluctua\iilor de pia\[. Nerespectarea legilor =i reglement[rilor în vigoare este
întrutotul semnificativ[.
Practicile manageriale sunt, în general, inacceptabile în ceea ce prive=te
dimensiunea institu\iei, complexitatea =i tipul de risc.
O supraveghere atent[ este absolut necesar[, ceea ce conduce, în cele mai
multe cazuri, la ac\iuni decisive pentru remedierea problemelor.
B[ncile din aceast[ grup[ reprezint[ un risc pentru fondul de garantare a
depozitelor.
Declinul este posibil dac[ problemele sau deficien\ele nu se rezolv[ la timp
=i în mod satisf[c[tor.
Rating compus 5
B[ncile din aceast[ grup[ prezint[ cele mai nesatisf[c[toare =i riscante
practici sau condi\ii, au o performan\[ critic deficitar[, adesea cu practici de
administrare a riscurilor complet inadecvate în func\ie de m[rimea
213
institu\iei, complexitatea =i categoria de risc, necesitând cea mai sever[
preocupare din punct de vedere al supravegherii. Instituirea
supravegherii/administr[rii speciale implic[ declasarea b[ncii în ratingul
inferior 5.
Volumul =i gravitatea problemelor ap[rute dep[=esc capacitatea sau dorin\a
conducerii b[ncii de a le controla =i remedia.
În aceste situa\ii, apare necesitatea unei asisten\e financiare externe sau de
alt[ form[, imediate, pentru a p[stra viabilitatea acestora.
Supravegherea atent[ =i continu[ este absolut necesar[.
B[ncile din aceast[ grup[ constituie un risc maxim pentru fondul de
garantare a depozitelor =i declinul este foarte probabil.
10.3.1 Caracterizarea componentelor care stau la baza determin[rii

rating-ului compus
A) ADECVAREA CAPITALULUI (C)
O banc[ este de a=teptat s[-=i men\in[ un capital corespunz[tor, în raport cu

natura =i profilul de risc, precum =i cu capacitatea conducerii de a identifica,
m[sura =i controla aceste riscuri.
Pentru stabilirea gradului de adecvare a capitalului se are în vedere efectul
riscurilor de credit, de pia\[ =i a altor riscuri asupra condi\iei financiare a
b[ncii. Tipurile =i m[rimea riscurilor, în activitatea b[ncii, determin[ în ce
m[sur[ capitalul ar trebui s[ se situeze deasupra nivelului minim impus de
reglement[ri pentru a face fa\[ unor consecin\e nedorite.
Adecvarea capitalului unei b[nci este evaluat[ (dar nu limitat[) în func\ie de

urm[torii factori:
nivelul =i calitatea capitalului =i situa\ia general[ financiar[ a b[ncii;
capacitatea managementului de a face fa\[ nevoilor curente de majorare
a capitalului social;
natura, trendul =i volumul activelor problem[ =i provizionarea
corespunz[toare a acestora;
structura bilan\ului (incluzând natura =i suma imobiliz[rilor corporale),
riscul pie\ei, concentrarea riscului;
expunerea riscului din activit[\i extrabilan\iere;
calitatea =i consisten\a veniturilor, juste\ea dividendelor;
perspective =i planuri de cre=tere, precum =i experien\a trecut[;
accesul la pia\a de capital =i alte surse de capital.
214
În perioadele în care banca realizeaz[ performan\e slabe, capitalul,
ac\ionând ca un tampon, men\ine încrederea publicului în sistemul bancar,
promoveaz[ stabilitatea fondurilor deponenţilor =i sprijin[ dezvoltarea
rezonabil[ a institu\iei.
Definirea ratingurilor aferente adecv[rii capitalului:
Rating 1 indic[ un nivel puternic al capitalului, comparativ cu profilul de

risc al b[ncii.
Rating 2 indic[ un nivel al capitalului satisf[c[tor, comparativ cu profilul

de risc al b[ncii.
Rating 3 indic[ un nivel al capitalului mai pu\in satisf[c[tor, care nu poate

sus\ine complet profilul de risc al b[ncii. Ratingul indic[ nevoia pentru
perfec\ionare chiar dac[ nivelul capitalului dep[=e=te minimul cerut de
reglement[ri.
Rating 4 indic[ un nivel deficitar al capitalului, viabilitatea b[ncii putând fi

amenin\at[. În acest caz, se poate cere ajutorul ac\ionarilor sau suport
financiar din surse externe institu\iei.
Rating 5 indic[ un nivel deficitar critic al capitalului, amenin\ând

viabilitatea b[ncii. Se impune ajutorul financiar imediat al ac\ionarilor sau o
finan\are extern[ a institu\iei.
B) CALITATEA AC|IONARIATULUI (A)
Calitatea ac\ionariatului este o component[ esen\ial[ în evaluarea de

ansamblu a s[n[t[\ii unei b[nci. Stabilirea ratingului pentru aceast[
component[ se bazeaz[ pe analiza =i evaluarea unor factori, de ordin
financiar, managerial, de conforman\[ cu prevederile legale, precum =i a
riscului de \ar[ (în situa\ia în care ac\ionarii semnificativi au domiciliul în
afara României). În baza sistemului CAAMPL, Direc\ia Supraveghere din
Banca Na\ional[ a României depune eforturi pentru a se asigura c[
ac\ionarii tuturor b[ncilor sunt evalua\i într-o manier[ uniform[ =i
cuprinz[toare, astfel încât aten\ia supraveghetorilor s[ se concentreze asupra
acelor ac\ionari care demonstreaz[ sl[biciuni de natur[ financiar[ sau
influen\e negative asupra situa\iei de ansamblu a b[ncii.
215
Ac\ionarii b[ncii pot fi persoane fizice, persoane juridice bancare =i
nebancare, holdinguri, agen\ii guvernamentale sau combina\ii ale acestora.
În stabilirea ratingului ac\ionariatului o aten\ie special[ trebuie s[ se acorde
ac\ionarilor semnificativi (orice persoan[ fizic[ sau juridic[ care de\ine cel
pu\in 5% din ac\iunile unei b[ncii). Pentru a se determina m[sura în care
ace=tia sunt o surs[ de sprijin pentru banc[ sau pot constitui un pericol
poten\ial pentru întreaga activitate a b[ncii, se analizeaz[ situa\iile lor
financiare. Acolo unde este cazul, în evaluarea calit[\ii unor firme ac\ionare
se ia în considerare =i ratingul atribuit de o agen\ie specializat[ de rating.
Ac\ionarii pot fi sau nu implica\i în mod activ în opera\iunile zilnice. Cu

toate acestea, ei trebuie s[ fac[ dovada clar[ a faptului c[ de\inerea unui
pachet de ac\iuni nu este în detrimentul efectu[rii de c[tre banc[ a unor
opera\iuni s[n[toase. Acest rating trebuie s[ reflecte capacitatea ac\ionarilor
b[ncii de a influen\a activitatea acesteia în sensul de a asigura efectuarea de
opera\iuni financiare sigure, s[n[toase =i eficiente, în concordan\[ cu
prevederile legisla\iei în vigoare.
Capacitatea =i performan\ele ac\ionarilor se bazeaz[, f[r[ a se limita îns[ la

ace=tia, pe aprecierea urm[torilor factori de evaluare:
nivelul =i calitatea sprijinului acordat de ac\ionari în activitatea b[ncii;
disponibilitatea =i abilitatea ac\ionarilor de a face fa\[ riscurilor ce pot
s[ apar[ din schimbarea condi\iilor de desf[=urare a activit[\ii b[ncii
sau din ini\ierea de noi activit[\i sau apari\ia de noi produse bancare;
nivelul riscurilor ap[rute în urma implic[rii firmelor ac\ionare în
afacerile b[ncii;
caracterul, capacitatea financiar[ =i responsabilitatea ac\ionarilor;
modul în care ac\ionarii sunt afecta\i de influen\a dominant[ a altor
ac\ionari sau a managementului b[ncii;
volumul creditelor acordate de banc[ ac\ionarilor, precum =i a altor
facilit[\i în concordan\[ cu prevederile legisla\iei în vigoare;
capacitatea ac\ionarilor de a men\ine un nivel al lichidit[\ii suficient
pentru a acoperi la timp obliga\iile financiare;
evaluarea riscului de \ar[ al ac\ionarilor în func\ie de condi\iile
economice, sociale =i politice din \ara de re=edin\[ a acestora;
rela\iile dintre banc[ =i ac\ionarii s[i, precum =i efectele acestor rela\ii
asupra activit[\ii =i s[n[t[\ii financiare a b[ncii;
efectuarea de opera\iuni în condi\ii privilegiate pentru ac\ionari;
dorin\a demonstrat[ de a servi nevoilor legitime ale b[ncii;
performan\ele =i profilul de risc al institu\iei.
216
Definirea ratingurilor aferente calit[\ii ac\ionariatului:
Ratingul 1 relev[ sprijinul puternic acordat de ac\ionari coroborat cu

m[rimea, complexitatea =i profilul de risc al institu\iei. Riscurile
semnificative sunt consistent =i eficient identificate, m[surate, monitorizate
=i controlate. Ac\ionarii =i-au demonstrat capacitatea de a interveni cu
promptitudine asupra problemelor, controlând riscurile existente =i
poten\iale. Dac[ ac\ionarii semnificativi au primit un rating acordat de o
agen\ie de rating recunoscut[, atunci acesta ar trebui s[ fie unul dintre cele
mai mari.
Ratingul 2 indic[ un sprijin satisf[c[tor acordat de ac\ionari coroborat cu

m[rimea, complexitatea =i profilul de risc al institu\iei. Pot exista sl[biciuni
minore, dar care nu pericliteaz[ siguran\a =i s[n[tatea b[ncii, iar acestea sunt
în aten\ia factorilor de decizie. În general, riscurile =i problemele
semnificative sunt identificate, m[surate, monitorizate =i controlate eficient.
Dac[ ac\ionarilor semnificativi li s-a acordat un rating de c[tre o agen\ie de
rating recunoscut[, atunci acesta ar trebui s[ fie cel aferent unei firme
fundamental s[n[toase, în cazul c[reia sl[biciunile sunt considerate minore
=i pot fi controlate f[r[ dificultate de c[tre managementul acesteia.
Ratingul 3 relev[ necesitatea îmbun[t[\irii gradului de implicare a

ac\ionarilor, practicile de gestionare a riscului fiind mai pu\in satisf[c[toare.
Capacitatea ac\ionarilor de a interveni în rezolvarea problemelor este
insuficient[ având ]n vedere tipul, m[rimea sau situa\ia financiar[ a b[ncii.
Riscurile semnificative sunt inadecvat identificate, m[surate, monitorizate
sau controlate.
Ratingul 4 indic[ existen\a unor caren\e semnificative în implicarea

ac\ionarilor, practicile de gestionare a riscului fiind inadecvate comparativ
cu natura activit[\ii b[ncii. Nivelul problemelor =i expunerea la riscuri sunt
excesiv de mari, fiind în acela=i timp inadecvat identificate, m[surate,
monitorizate sau controlate.
Ratingul 5 denot[ deficien\e majore ale performan\ei ac\ionariatului.

Ac\ionarii nu au demonstrat capacitatea =i dorin\a de a corecta problemele =i
de a implementa practici corespunz[toare de gestionare a riscului.
Problemele =i riscurile semnificative sunt identificate, m[surate,
monitorizate sau controlate în mod inadecvat, amenin\ând viabilitatea
institu\iei.
217
C) CALITATEA ACTIVELOR (A)
Ratingul calit[\ii activelor reflect[ riscul poten\ial al creditelor, al

investi\iilor =i al altor active, precum =i al tranzac\iilor extrabilan\iere.
Evaluarea calit[\ii activelor trebuie analizat[ =i în func\ie de gradul de
provizionare al acestora. De asemenea, este necesar s[ se ia în calcul toate
celelalte riscuri care pot afecta valorificarea activelor b[ncii, incluzând
riscurile de exploatare, de pia\[, de reputa\ie, strategie =i altele. Capacitatea
managementului este reflectat[ de m[sura în care reu=e=te s[ identifice, s[
urm[reasc[ =i s[ controleze aceste riscuri.
Calitatea activelor b[ncii este evaluat[ (în mod nelimitativ) în func\ie de

urm[torii factori:
practici s[n[toase de administrare a creditului =i de identificare a
riscurilor;
nivelul, distribu\ia, gravitatea =i trendul activelor neperformante atât
pentru tranzac\iile bilan\iere, cât =i extrabilan\iere;
adecvarea provizioanelor =i a altor rezerve;
riscul de credit rezultat din tranzac\ii extrabilan\iere cum ar fi scrisori
de garan\ie, acreditive, linii de credit =i altele;
varietatea =i calitatea portofoliilor de credite =i investi\ii;
gradul de concentrare a riscului;
adecvarea politicilor =i practicilor de credit =i investi\ii;
capacitatea managementului de administrare corespunz[toare a acti-
velor, inclusiv identificarea =i colectarea activelor problem[;
adecvarea controlului intern =i a sistemelor informatice manageriale.
Definirea ratingurilor aferente calit[\ii activelor:
Rating 1 indic[ o calitate adecvat[ a activelor =i practicilor de administrare

a creditului. Deficien\ele identificate sunt minore =i expunerea la risc
referitoare la protec\ia capitalului este modest[. Calitatea activelor în astfel
de institu\ii presupune o supraveghere minim[.
Rating 2 indic[ o calitate satisf[c[toare a activelor =i a practicilor de

administrare a creditului. Nivelul =i seriozitatea sistemului de clasificare =i
alte deficien\e justific[ un nivel limitat al aten\iei supravegherii.
Rating 3 este atribuit în situa\ia în care calitatea activelor =i a practicilor de

administrare a creditului este mai pu\in decât satisf[c[toare. Trendul poate fi
stabil sau indică deteriorarea calit[\ii activelor sau o cre=tere a expunerii
218
la risc. Nivelul =i seriozitatea clasific[rii activelor impun o supraveghere
atent[.
În general, se manifest[ nevoia îmbun[t[\irii practicilor de administrare a
creditului =i a riscului.
Rating 4 este atribuit institu\iilor financiare cu o calitate a activelor =i a

practicilor de administrare a creditului deficitare. Nivelul riscului activelor
problem[ este controlat necorespunz[tor în mod semnificativ, expunând
institu\ia la poten\iale pierderi, care nu sunt controlate =i care pot amenin\a
viabilitatea acesteia.
Rating 5 indic[ o calitate critic[ a activelor sau a practicilor de administrare

a creditului care pot constitui o amenin\are iminent[ pentru viabilitatea
institu\iei.
D) MANAGEMENT (M)
Acest rating reflect[ capacitatea consiliului de administra\ie =i a

managementului b[ncii de a identifica, cuantifica, monitoriza =i controla
riscurile activit[\ii =i de a asigura, astfel, stabilitatea, siguran\a =i eficien\a
institu\iei, în concordan\[ cu legile =i reglement[rile în vigoare.
Conducerea executiv[ este r[spunz[toare pentru dezvoltarea =i imple-

mentarea politicii, procedurilor =i practicilor care transpun obiectivele
consiliului de administra\ie =i limitele de risc în standarde prudente de
operare.
În func\ie de natura =i scopul activit[\ilor b[ncii, practicile manageriale au

în vedere întreaga gam[ de riscuri: riscul de credit, de lichiditate, de pia\[,
opera\ional, de tranzac\ie, de reputa\ie, de strategie, de conformitate, legal =i
alte riscuri. Soliditatea practicilor manageriale este demonstrat[ de:
existen\a unui personal competent, a unor politici adecvate, a unui program
de audit propriu =i control intern corespunz[tor cu m[rimea =i complexitatea
institu\iei, abilitatea în administrarea riscurilor, precum =i de existen\a unui
sistem informa\ional eficient.
Din punct de vedere al supravegherii, riscul reprezint[ posibilitatea ca

evenimente poten\iale, previzibile sau nea=teptate s[ aib[ un impact negativ
asupra capitalului sau veniturilor unei b[nci.
219
Simpla existen\[ a riscului nu trebuie s[ fie neap[rat motiv de îngrijorare.
Ceea ce examinatorii trebuie s[ decid[ este dac[ =i în ce m[sur[ riscurile
asumate sunt bine administrate. În general, riscurile sunt considerate bine
administrate când acestea pot fi în\elese, m[surate =i controlate =i când
banca are capacitatea de a rezista impactului negativ al acestora. În cazul în
care examinatorii stabilesc c[ riscurile asumate nu sunt bine cuantificate,
aceast[ concluzie trebuie comunicat[ conducerii b[ncii în vederea lu[rii de
m[suri pentru limitarea sau eliminarea acestora. M[surile care se impun în
acest caz sunt reducerea expunerii, majorarea capitalului sau îmbun[t[\irea
activit[\ii de administrare a riscului.
Definirea calificativelor acordate riscurilor aferente activit[\ii b[ncii (risc

compus 1):
risc mare (corespunz[tor ratingurilor 4 =i 5): apare în cazul în care

pozi\ia analizat[ are o pondere important[ în total activitate sau în total
resurse sau are o pondere mai mare decât cea înregistrat[ în cadrul grupului
de referin\[ (peer group); de asemenea, poate fi determinat[ de un num[r
mare de tranzac\ii de un anumit tip sau de efectuarea de tranzac\ii cu grad
mare de complexitate (peste cel normal). Ca urmare a factorilor enun\a\i,
banca poate înregistra o pierdere important[;
risc moderat (corespunz[tor ratingului 3): apare în cazul în care pozi\ia

analizat[ are o pondere moderat[ în total activitate sau în total resurse sau
aceast[ pondere se apropie de cea înregistrat[ în cadrul grupului de
referin\ă; de asemenea, acest risc este propriu unui volum rezonabil de
tranzac\ii de un anumit tip sau în cazul efectu[rii de tranzac\ii obi=nuite. Ca
urmare, de=i din activitatea desf[=urat[ poate rezulta pierdere, aceasta are un
nivel rezonabil =i poate fi acoperit[ în perioada urm[toare;
risc sc[zut (corespunz[tor ratingurilor 1 =i 2): apare în cazul în care,

datorit[ volumului sau naturii pozi\iei analizate, riscul producerii unei
pierderi este sc[zut chiar în cazul existen\ei unui control intern ineficient; de
asemenea, este asociat cazului în care pierderea aferent[ pozi\iei analizate
are un impact neglijabil asupra pozi\iei financiare a b[ncii.
220
Definirea calificativelor acordate riscurilor aferente administr[rii b[ncii (risc
compus 2):
¾ administrare bun[ (corespunz[toare ratingurilor 1 =i 2): indic[ faptul

c[ managementul b[ncii identific[ =i controleaz[ toate tipurile de riscuri
aferente activit[\ii desf[=urate de banc[. Consiliul de administra\ie particip[
la administrarea riscurilor, se asigur[ de existen\a unei strategii s[n[toase
pentru activitatea b[ncii =i a politicilor de aplicare a limitelor maxime de
expunere =i a plafoanelor de lucru pe care le aprob[, revizuie=te =i
actualizeaz[ periodic în func\ie de condi\iile impuse de mediul de afaceri.
La stabilirea politicilor =i limitelor maxime de expunere, un rol definitoriu îl
au raport[rile generate de sistemul informatic în vederea monitoriz[rii
diferitelor tipuri de riscuri. De asemenea, procedurile de audit =i de control
intern sunt adecvate m[rimii =i activit[\ii b[ncii. În cazul existen\ei unor
excep\ii de la politicile =i procedurile aprobate (în num[r redus) este pu\in
probabil ca acestea s[ determine o pierdere important[;
¾ administrare acceptabil[ (corespunz[toare ratingului 3): indic[ faptul

c[ managementul b[ncii, eficient în mare m[sur[, are câteva lipsuri. De
asemenea, indic[ capabilitatea managementului de a face fa\[ expunerilor
inerente (=i ca urmare previzibile) care pot apare în cursul normal al
activit[\ii. Cu toate c[ banca înregistreaz[ unele sl[biciuni în administrarea
riscurilor, aceast[ situa\ie este cunoscut[ =i se fac eforturi pentru rezolvare.
Supravegherea realizat[ de conducerea b[ncii, politicile =i limitele de
expunere stabilite, raport[rile =i administrarea sistemului informatic sunt
considerate adecvate pentru men\inerea stabilit[\ii =i s[n[t[\ii b[ncii.
Riscurile sunt controlate de conducere într-o manier[ în care nu este
necesar[ decât o supraveghere de rutin[ din partea autorit[\ii de
supraveghere;
¾ administrare proast[ (corespunz[toare ratingurilor 4 =i 5): indic[

faptul c[ managementul are lipsuri serioase, necesitând, ca urmare, o
supraveghere atent[ din partea autorit[\ii de supraveghere. Indicii ale unui
management defectuos sunt înc[lcarea propriilor proceduri =i politici
adoptate sau aprobarea, cu titlu de regul[, a excep\iilor de la acestea.
Managementul realizat în aceste condi\ii poate afecta stabilitatea =i s[n[tatea
b[ncii, în cazul în care nu sunt luate m[suri de remediere.
221
Definirea calificativelor acordate riscului compus total aferent mana-
gementului:
• risc compus sc[zut (rating 1 =i 2): va fi asociat unei activit[\i al c[rei

risc este sc[zut. De asemenea, chiar =i unei activit[\i cu risc moderat îi poate
fi asociat un risc compus sc[zut, în cazul în care practicile de administrare a
societ[\ii =i controlul intern sunt eficiente, fiind în m[sur[ s[ asigure
diminuarea riscului activit[\ii.
Rating 1 atribuit managementului indic[ performan\e remarcabile ale

acestuia şi practici corespunz[toare de administrare a riscului în func\ie de
m[rimea, complexitatea =i profilul de risc al institu\iei. Riscurile
semnificative sunt efectiv identificate, m[surate, monitorizate =i controlate.
Rating 2 indic[ performan\e satisf[c[toare ale managementului =i

consiliului de administra\ie referitoare la m[rimea, complexitatea =i profilul
de risc al institu\iei. Deficien\ele minore care pot s[ apar[ nu influen\eaz[
siguran\a =i viabilitatea institu\iei. În general, riscurile =i problemele
semnificative sunt efectiv identificate, m[surate, urm[rite =i controlate.
risc compus moderat (rating 3): va fi asociat unei activit[\i al c[rei risc
moderat este diminuat de practicile de administrare a societ[\ii. De
asemenea, poate fi atribuit în cazul în care banca desf[=oar[ activit[\i cu
grad sc[zut de risc în condi\iile în care practicile de administrare a societ[\ii
înregistreaz[ sl[biciuni majore. Pe de alt[ parte, poate fi propriu unei
activit[\i al c[rei risc mare este diminuat de practicile eficiente de
administrare a societ[\ii, astfel încât pierderile posibile ar avea un impact
moderat asupra situa\iei financiare a b[ncii;
Rating 3 acordat managementului indic[ performan\e ale acestuia sau

practici de administrare a riscurilor mai pu\in satisf[c[toare, care necesit[
îmbun[t[\iri.
Capacitatea factorilor de decizie poate fi insuficient[ pentru tipul, m[rimea
sau condi\ia institu\iei. Problemele =i riscurile semnificative pot fi inadecvat
identificate, m[surate, monitorizate sau controlate.
◙ risc compus ridicat (rating 4 =i 5): va fi asociat unei activit[\i în care

administrarea b[ncii nu reu=e=te s[ reduc[ riscurile mari aferente diferitelor
opera\iuni efectuate. Ca urmare, banca poate înregistra o pierdere
important[ care s[ afecteze grav situa\ia financiar[. De asemenea, acest risc
se poate întâlni =i în cazul în care activit[\ilor desf[=urate li se asociaz[ un
222
risc moderat, caz în care se constat[ c[ managementul b[ncii nu posed[ o
corect[ în\elegere a riscurilor aferente mediului de afaceri =i nu poate
anticipa =i r[spunde schimb[rilor suferite de acesta;
Rating 4 acordat managementului indic[ performan\e deficitare ale acestuia

sau practici de administrare a riscurilor inadecvate.
Dimensiunea deficien\elor =i a expunerii la risc este excesiv[. Problemele =i
riscurile semnificative inadecvat identificate, m[surate, urm[rite, controlate
impun luarea unor m[suri urgente din partea factorilor de decizie.
Rating 5 indic[ deficien\e critice în activitatea managementului =i

consiliului de administra\ie sau caren\e severe în administrarea riscurilor.
Managementul =i consiliul de administra\ie nu au demonstrat capacitatea de
a corecta problemele =i de a implementa practici corespunz[toare de
administrare a riscurilor. Problemele =i riscurile semnificative sunt
identificate, m[surate, urm[rite sau controlate inadecvat =i continu[ s[
amenin\e viabilitatea institu\iei. Este necesar[ înlocuirea sau înt[rirea
managementului =i a consiliului de administra\ie.
Elementele aferente riscului administr[rii societ[\ii:
1) Supravegherea realizat[ de conducerea b[ncii

Capacitatea =i performan\ele managementului =i consiliului de administra\ie
sunt evaluate, în principal, pe baza urm[torilor factori:
gradul de implicare a factorilor de decizie în asigurarea condi\iilor
optime de desf[=urare a activit[\ii b[ncii;
identificarea riscurilor majore inerente activit[\ilor desf[=urate =i
depunerea tuturor diligen\elor din partea conducerii pentru a fi în
permanen\[ informat[ în leg[tur[ cu aceste riscuri în condi\iile
modific[rilor intervenite atât pe pie\ele financiare, cât =i în activitatea
institu\iei;
adecvarea politicii interne (normelor interne) privind activitatea de baz[
=i riscurile pe care aceasta le incumb[, precum =i conforman\a acestora
cu reglement[rile pruden\iale;
revizuirea periodic[ a limitelor maxime de expunere în scopul asigur[rii
conformit[\ii cu modific[rile strategiei institu\iei, a condi\iilor pie\ei
precum =i cu introducerea unor noi produse;
familiarizarea conducerii cu sistemul de eviden\[ =i raport[rile utilizate
pentru m[surarea =i monitorizarea surselor principale de risc;
încadrarea în posturile de conducere a unui personal calificat =i cu
experien\[ în domeniul de activitate;
223
încadrarea unui num[r suficient de personal care s[ asigure desf[=urarea
activit[\ii într-o manier[ s[n[toas[;
personalul angajat trebuie s[ satisfac[ condi\iile de integritate, s[
respecte valorile etice =i s[ aib[ competen\a cerut[ de realizarea unei
administr[ri prudente a activit[\ii institu\iei;
supravegherea activit[\ii curente a angaja\ilor;
identificarea tuturor riscurilor asociate noii activit[\i sau noului produs,
precum =i asigurarea unei infrastructuri =i practici de control intern
adecvate înaintea introducerii unor noi produse sau activit[\i;
reac\ia (receptivitatea) factorilor de decizie la recomand[rile auditorilor
=i autorit[\ilor de supraveghere;
profunzimea managementului =i succesiunea acestuia;
m[sura în care consiliul de administra\ie =i managementul sunt afectate
sau sensibile la influen\a dominant[ sau concentrarea autorit[\ii.
2) Strategii, politici, proceduri =i limite de expunere (norme interne

de lucru)
În evaluarea strategiilor, politicilor, procedurilor şi limitelor de expunere
inspectorul trebuie s[ se asigure c[:
politicile, procedurile =i limitele de expunere asigur[ identificarea,
evaluarea, monitorizarea =i controlul riscurilor inerente tuturor tipurilor
de activit[\i (acordare de credite, opera\iuni cu titluri, opera\iuni cu
devize etc.);
politicile, procedurile =i limitele de expunere respect[ strategia stabilit[
de conducerea b[ncii şi sunt compatibile cu experien\a conducerii =i cu
puterea financiar[ a institu\iei;
politicile stabilesc responsabilit[\ile =i competen\ele fiec[rui angajat;
politicile prev[d revizuirea noilor activit[\i pentru a se asigura c[
infrastructura necesar[ identific[rii, monitoriz[rii =i controlului
riscurilor aferente este disponibil[ anterior implic[rii institu\iei în
desf[=urarea acestora.
3) Monitorizarea riscurilor =i administrarea sistemului informatic

În evaluarea monitoriz[rii riscurilor =i administr[rii sistemului informatic,
examinatorul trebuie s[ se asigure de existen\a urm[toarelor:
practicile de monitorizare a riscurilor precum =i raport[rile elaborate în
acest scop acoper[ toată gama riscurilor;
224
sursele de informa\ii =i procedurile utilizate în evaluarea =i
monitorizarea riscurilor sunt adecvate, documentate =i testate practic
pentru a se asigura temeinicia acestora;
raport[rile sunt conforme cu activit[\ile desf[=urate de institu\ie =i sunt
astfel structurate ca s[ asigure atât monitorizarea expunerilor =i a
conformit[\ii cu limitele =i obiectivele stabilite, cât =i, eventual, s[
permit[ efectuarea de compara\ii a rezultatelor ob\inute fa\[ de cele
planificate;
raport[rile transmise conducerii sunt corecte, de actualitate =i con\in
suficiente informa\ii pentru ca factorii de decizie s[ identifice orice
tendin\e nefavorabile =i s[ evalueze nivelul de risc la care institu\ia
trebuie s[ fac[ fa\[.
4) Control intern adecvat

În evaluarea sistemului de control intern, examinatorul trebuie s[ se asigure
de existen\a urm[toarelor:
controlul intern este adecvat tipului =i nivelului de risc aferent activit[\ii
institu\iei;
stabilirea clar[ a competen\elor =i a responsabilit[\ilor pentru
monitorizarea respect[rii politicilor =i procedurilor, precum =i
încadrarea în limite;
procedura de raportare acord[ suficient[ independen\[ personalului
implicat în activitatea de control =i asigur[ separarea sarcinilor în cadrul
institu\iei;
asigurarea conformit[\ii între structura organizatoric[ oficial[ =i
opera\iunile desf[=urate;
raport[rile financiare, operative, precum =i cele pruden\iale, sunt
corecte, demne de încredere, de actualitate, permit detectarea
excep\iilor care sunt investigate cu promptitudine;
existen\a procedurilor care s[ asigure conformitatea cu reglement[rile
în vigoare;
auditul intern =i celelalte practici de control asigur[ independen\a =i
obiectivitatea;
practicile de control sunt revizuite =i testate periodic; procedurile =i
concluziile auditului sunt documentate; ac\iunile întreprinse în vederea
corect[rii sl[biciunilor sunt verificate =i revizuite în mod obiectiv;
consiliul de administra\ie =i celelalte comitete (pentru supravegherea
administr[rii creditului, gestiunea activelor =i pasivelor, de audit =.a.)
revizuiesc periodic eficien\a practicilor utilizate.
225
E) PROFITABILITATE (P)
Calitatea =i cantitatea veniturilor sunt evaluate în func\ie de: capacitatea de a

asigura adecvarea capitalului prin reinvestirea profitului; nivelul, trendul =i
stabilitatea veniturilor; sursele veniturilor; nivelul cheltuielilor de operare;
vulnerabilitatea veniturilor la expunerile riscului de pia\[; adecvarea
provizioanelor pentru pierderile la credite =i alte rezerve; tranzac\iile cu
titluri de valoare; efectele de taxare asupra veniturilor; procesele
previzioniste =i sistemele informa\ionale ale managementului.
În consecin\[, acest rating reflect[ nu numai volumul =i trendul veniturilor,

dar =i factorii care pot afecta sus\inerea sau calitatea veniturilor. Volumul, la
fel ca =i calitatea veniturilor, pot fi afectate de administrarea excesiv[ =i
inadecvat[ a riscului de credit, care poate conduce la aloc[ri de provizioane
suplimentare pentru pierderi din credite sau de nivelurile ridicate ale riscului
pie\ei care pot expune nejustificat veniturile institu\iei la fluctua\iile ratei de
dobând[.
De asemenea, calitatea veniturilor poate fi diminuat[ de o încredere
nejustificat[ în câ=tiguri extraordinare. Veniturile viitoare pot fi afectate de
incapacitatea de a prevedea =i controla fondurile =i cheltuielile de operare,
strategii de afaceri executate defectuos sau prost consiliate, un slab
management sau expunere necontrolat[ la alte riscuri.
Definirea ratingurilor aferente profitabilit[\ii:
Rating 1 indic[ venituri solide. Veniturile sunt mai mult decât suficiente s[
suporte costul opera\iunilor, men\inerea adecv[rii capitalului =i alocarea
unor niveluri corespunz[toare pentru constituirea de rezerve care s[ asigure
o bun[ calitate a activelor, o cre=tere a acestora, precum =i contracararea
tuturor factorilor care afecteaz[ trendul veniturilor.
Rating 2 indic[ venituri satisf[c[toare. Veniturile sunt suficiente s[ suporte

costul opera\iunilor, men\inerea adecv[rii capitalului =i nivelurile de alocare
(de rezerve) considerate necesare asigur[rii calit[\ii activelor, cre=terea
acestora =i al\i factori care afecteaz[ calitatea, cantitatea =i trendul
veniturilor. Veniturile care sunt relativ constante sau care au înregistrat un
u=or declin, pot primi ratingul 2, dac[ avem asigurarea c[ nivelul de venituri
ale b[ncii este adecvat, în sensul factorilor de evaluare men\iona\i mai sus.
226
Rating 3 indic[ venituri care cer s[ fie îmbun[t[\ite. Veniturile nu pot s[
suporte în întregime costul opera\iunilor =i s[ asigure cre=terea capitalului =i
nivelurile de alocare (de rezerve) în leg[tură cu condi\ia general[ a
institu\iei, cre=terea =i al\i factori care afecteaz[ calitatea, cantitatea =i
trendul veniturilor.
Rating 4 indic[ venituri insuficiente. Veniturile sunt insuficiente s[ suporte

costul opera\iunilor =i men\inerea unui capital =i a unor niveluri de alocare
(de rezerve) corespunz[toare. Institu\iile astfel evaluate pot fi caracterizate
prin fluctua\ii în câ=tigul net, dezvoltare =i trenduri negative semnificative,
pierderi intermitente sau o c[dere real[ a veniturilor în anii anteriori.
Rating 5 indic[ un volum al veniturilor mult deficitar. O institu\ie

financiar[ cu rating 5 înregistreaz[ pierderi care reprezint[ o serioas[
amenin\are privind viabilitatea acesteia, prin eroziunea capitalului.
F) LICHIDITATE (L)
Lichiditatea =i administrarea resurselor =i plasamentelor sunt evaluate în

func\ie de trendul =i stabilitatea depozitelor; gradul =i trendul utiliz[rilor pe
termen scurt, sursele volatile de fonduri, finan\area activelor pe termen lung;
accesul la pie\ele monetare =i alte surse de finan\are; adecvarea surselor de
lichiditate =i abilitatea de a face fa\[ nevoilor de lichiditate; eficien\a
politicilor =i practicilor de lichiditate, strategiile de administrare a
fondurilor; sistemele informatice de administrare =i planurile de finan\are;
capacitatea managementului de a identifica, m[sura, monitoriza =i controla
lichiditatea =i nivelul de diversificare al surselor de finan\are.
În evaluarea adecv[rii pozi\iei de lichiditate a unei institu\ii financiare, o

aten\ie deosebit[ ar trebui acordat[ nivelului curent =i viitor al surselor de
lichidit[\i, comparativ cu nevoile de fonduri, precum =i adecv[rii practicilor
de administrare a fondurilor în func\ie de m[rimea, complexitatea =i profilul
de risc al institu\iei. În general, practicile de constituire a fondurilor ar trebui
s[ confere certitudinea c[ institu\ia este capabil[ s[ men\in[ un nivel al
lichidit[\ii suficient pentru a face fa\[ în timp obliga\iilor sale financiare =i
s[ r[spund[ nevoilor curente ale b[ncilor.
Practicile ar trebui s[ reflecte capacitatea institu\iei de a administra
schimb[rile neplanificate cu privire la sursele de constituire a fondurilor, ca
=i reac\ia la modific[rile condi\iilor pie\ei, care pot afecta posibilitatea unei
lichid[ri rapide a activelor, cu pierderi minime.
227
În plus, practicile de constituire a fondurilor ar trebui s[ confere certitudinea
c[ lichiditatea nu a fost men\inut[ cu costuri înalte sau printr-o încredere
excesiv[ în sursele de constituire a fondurilor care se dovedesc a nu fi
utilizabile în timp, datorit[ stresului financiar sau schimb[rilor adverse în
condi\iile pie\ei.
Definirea ratingurilor aferente lichidit[\ii:
Rating 1 indic[ niveluri de lichiditate puternice =i practici de administrare a

fondurilor bine dezvoltate. Institu\ia are acces sigur la suficiente surse
pentru constituirea de fonduri în termeni favorabili pentru nevoile de
lichidit[\i prezente =i anticipate.
Rating 2 indic[ niveluri de lichiditate =i practici de administrare a

fondurilor satisf[c[toare. Institu\ia are acces la surse suficiente de fonduri în
termeni acceptabili pentru asigurarea nevoilor de lichiditate prezente =i
viitoare. O serie de deficien\e minore pot fi constatate în practicile de
administrare a fondurilor.
Rating 3 indic[ niveluri de lichiditate sau practici de administrare a

fondurilor care necesit[ îmbun[t[\iri. Institu\iile clasificate în acest rating nu
au acces rapid la fonduri în termeni rezonabili sau pot înregistra deficien\e
semnificative în perioadele de administrare a fondurilor.
Rating 4 indic[ niveluri de lichiditate deficitare sau practici inadecvate de

administrare a fondurilor. Institu\iile clasificate în acest rating nu sunt
capabile s[ ob\in[ un volum suficient de fonduri în termeni rezonabili pentru
asigurarea nevoii de lichiditate.
Rating 5 indic[ niveluri de lichiditate sau practici de administrare a

fondurilor atât de deficitare încât viabilitatea institu\iei este grav amenin\at[.
Institu\iile clasificate în aceast[ categorie necesit[ asisten\[ financiar[
extern[ imediat[ pentru a asigura rambursarea obliga\iilor la scaden\[ sau
alte nevoi de lichiditate.
228
Teste
1. Defini\i no\iunile de control pruden\ial =i control intern.
2. Enumera\i principalele cerin\e pruden\iale impuse b[ncilor din Rom`nia.
3. Din ce sunt formate fondurile proprii?
4. Ce este capitalul propriu al unei institu\ii de credit, dar cel suplimentar?
5. Care sunt categoriile de clasificare a creditelor =i plasamentelor ]n baza

Regulamentului nr. 5/2002?
6. Defini\i no\iunile: serviciul datoriei, performan\a financiar[ =i ini\ierea

procudurilor judiciare.
7. Enumera\i persoanele aflate ]n rela\ii speciale cu banca.
8. Ce este solvabilitatea =i cum se calculeaz[?
9. Defini\i lichiditatea efectiv[ =i lichiditatea necesar[.
10. Cum este supravegheat ]n Rom`nia riscul valutar?
11. Face\i o scurt[ prezentare a sistemului CAAMPL.
12. Defini\i cele 5 tipuri de rating.
229
ANEXA 1
CALCULAREA FONDURILOR PROPRII
Numele b[ncii ...........................................

Data raport[rii
Nr. Val. Coef.de Val.

Elemente luate ]n calcul
rând contab. ajust. ajust.
A B 1 2 3
Capital social v[rsat
1 x
(sold cont 5012)
Primele legate de capital
2 x
(extras sold cont 511)
Rezerve legale (sold cont 512) 3 x
Rezerva gen.ptr.riscul de credit
4 x
(sold cont 514)
Sume ]nreg. ]n contul Alte
rezerve, Rezerve din influen\e
de curs valutar aferente apre-
cierii disponibil ]n valut[
5 x
reprezent`nd capital social ]n
valut[, ]n conf. cu OGR
nr. 252/1996
(sold cont 519, analitic distinct)
rezerve reprezent`nd prime
6 x
legate de capital
rezerve repartizate din profitul
net (sold cont 519, analitic
distinct), din care: 7 x
- ...................................
- ...................................
- ...................................
230
A B 1 2 3
rezerve, analitic distinct Re-
zerve din diferen\e favorabile
din reevaluarea patrimoniului
(sold cont 519, analitic distinct), 8 x
din care:
- ...........................................
- ...........................................
- ...........................................
Sumele ]nreg. ]n contul Fondul
imobiliz[rilor corporale 9 x
(sold cont 5281)
Sumele ]nregistrate ]n contul
Alte fonduri analitic Fond
pentru cre=terea surselor 10 x
proprii de finan\are
Sumele legal ]nregistrate ]n
contul Alte fonduri, altele dec`t
cele incluse la rând 9 şi 10 (sold
cont 528, analitice distincte), din
care: „ALTE rând 11'' 11 x
- ...........................................
- ...........................................
- ...........................................
Rezervele statutare
12 x
(sold cont 513)
Rezultatul reportat reprezent`nd
profit nerepartizat 13 x
(sold cr. cont 581)
Rezultatul net al exerci\iului
financiar curent reprezent`nd
profit 14 x
(sold cr. cont 591)
Elemente asimilate capitalului
15 x
(sold cont 502)
Total (rând 1 la 15) 16 x
231
A B 1 2 3
Sumele ]nregistrate ]n contul
Ac\iuni proprii, reprezent`nd
contravaloarea ac\iunilor proprii
r[scump[rate ]n vederea
17 x
reducerii capitalului social, ]n
condi\iile prev[zute de art. 53
lit. b din Legea nr.58/1998'
(sold cont 30214)
Cheltuieli de constituire
18 x
(sold cont 4412)
Amortizarea cheltuielilor de
19 x
constituire (sold cont 46112)
Valoarea neamortizat[ a chelt-
uielilor de constituire 20 x
(rând 18 - rând 19)
Fondul comercial
(sold cont 4411 + extras sold 21 x
cont 451)
Amortizarea fondului comercial
(sold cont 46111+ extras sold 22 x
cont 4621)
Provizioane pentru deprecierea
fondului comercial
23 x
(extras sold conturi: 49221,
49231)
Valoarea net[ a fondului co-
mercial (rând 21 - rând 22 - 24 x
rând 23)
Dividende *) 25 x
Participarea personalului la profit 26 x
Cota de participare a mana-
27 x
gerului la profit
*
) Se va completa potrivit prevederilor art. 2 alin. 2 lit. d) din Normele B.N.R. nr. 7/1999,
cu men\iunea c[ pentru data de 31 decembrie nu se vor ]nscrie sume ]n formularul de
raportare ref[cut =i retransmis de b[nci potrivit art. 7 din normele men\ionate
232
A B 1 2 3
Repartiz[ri din profitul net la
28 x
fonduri
Cheltuieli de repartizat =i chel-
tuieli ]nregistrate ]n avans 29 x
(sold conturi: 374, 375)
Rezultatul reportat reprezent`nd
pierdere neacoperit[ 30 x
(sold deb. cont 581)
Rezultatul net al exerci\iului
curent reprezent`nd pierdere 31 x
(sold deb. cont 591)
Repartizarea profitului
32 x
(sold cont 592)
Dot[ri pentru unit[\ile proprii
din str[in[tate 33 x
(sold cont 421)
Total elemente deductibile
34 x
(rd. 17‡rd. 20‡ rd. 24 la 33 )
Total capital propriu
35 x
(rd. 16 - rd. 34)
Sumele ]nregistrate în contul
Alte rezerve, altele dec`t cele
incluse la rd. 5, 6, 7 =i 8 36 x
(extras sold cont 519)
Sumele ]nregistrate in conturile
Datorii subordonate la termen Maximum
=i Datorii subordonate pe 37 50% of
durat[ nedeterminat[ line 35
(extras sold conturi: 531, 532)
Subven\ii pentru investi\ii 38 x
(sold cont 541)
Diferen\e din reevaluare
(sold cr. cont 516, analitice
distincte), din care: ”rd. 39'' 39 x
-.........................................
-.........................................
-.........................................
233
A B 1 2 3
Total capital suplimentar col. 1
Maximum
‡ col. 1, rd. 36 la 39; col. 3 ‡
40 100% of
col. 3, rd. 36 la 39 (]n limita a
line 35
max. 100% din col. 3, rd. 35)
Sumele reprezent`nd p[r\i ]n
societ[\ile comerciale legate,
titluri de participare =i titluri ale
activit[\ii de portofoliu, de\inute
la b[nci =i societ[\i cu caracter 41 x
financiar
(sold conturi: 4111, 4112, 4121,
4122, 413 ‡ - extras sold cont
414 - extras conturi: 418, 491
Sumele ]nregistrate ]n conturile
Credite subordonate la termen =i
Credite subordonate pe durat[
nedeterminat[, acordate altor
42 x
b[nci =i societ[\i cu caracter
financiar
(extras sold conturi: 401, 402,
481, 482 - extras sold cont 499)
Total elemente deductibile
43 x
(rând 41 + rând 42)
Total fonduri proprii
44 x
(rând 35 + rând 40 - rând 43)
234
ANEXA 2
SITUA|IA
expunerilor mari
Denumirea institu\iei de credit ..............................................

Date de referin\e
- mii lei -
Fonduri 10% din 20% din 800% din
proprii (FP) fondurile proprii fondurile proprii fondurile proprii
“Un singur % din

Expunere brut[ Expunere net[
debitor” fond.
Tot. Total propr.
din din din din col. 7
col. 3 col. 6
Nr. el. elem. elem. elem =
= =
crt. Cod Den de evid de evid. col. 6
col. 1 col. 4
act. ]n af. activ ]n af + x
+
Bil. Bil. bilan bil. col. 5 100/FP
col. 2
A B C 1 2 3 4 5 6 7
TOTAL
Conduc[torul b[ncii / casei centrale Conduc[torul compartimentului

(nume, prenume, semn[tur[) financiar-contabil,
(nume, prenume, semn[tur[)
}ntocmit de:
Nume,
235
ANEXA 3
STRUCTURA
grupurilor care reprezint[ “un singur debitor”
fa\[ de care se ]nregistreaz[ expuneri mari
Denumirea institu\iei de credit ....................................................

Date de referin\[
Grup de persoane fizice =i / sau Persoane fizice sau juridice

juridice componente ale grupului
Nr crt. Cod Denumire Nr. crt. Cod Denumire
0 1 2 3 4 5

}ntocmit de:
Nume,
236
ANEXA 4
SITUA|IA
]mprumuturilor nete acordate persoanelor aflate ]n rela\ii speciale
cu institu\iile de credit, personalului propriu, precum =i familiilor acestora
Denumirea institu\iei de credit ...................................................

Date de referin\[
- mii lei -
5% din 20% din
Fonduri proprii (FP)
fondurile proprii fondurile proprii
Expunere brut[ Expunere net[

Total din Total Tot.
din din din col. 6
Nr col. 3 elem. col. 6
Grup elem. elem. elem. = col.
crt. = evid. =
de evid. ]n de 4+
col. 1 ]n col. 4
activ afara activ col. 5
+ afara +
bilan. bilan. bilan.
col. 2 bilan. col. 5
A B 1 2 3 4 5 6 7
1. Pers. aflate ]n
rela\ii spec.,
prev., dup[ caz,
la:
- art.1', (4, lit. p),
pct. 5-12; -
art.1', (4, lit. q),
pct. 1 =i 5-10; -
art.1', (4), lit. r),
pct. 5-12.(2) lit. n)
=i 5-12
2. Pers. propr. =i
fam. lui

}ntocmit de:
Nume,
237
ANEXA 5
III. Calcularea indicatorilor de solvabilitate
Total capital propriu (formularul Calculul fondurilor proprii, 1

rd. 35, col. 3)
Total fonduri proprii (formularul Calculul fondurilor proprii, 2
rd. 44, col. 3)
Total expunere net[ din active bilan\iere (formularul I, 3
rd. TOTAL, col. 13)
Total expunere din elemente ]n afara bilan\ului (formularul II, 4
rd. TOTAL, col. 13)
INDICATOR DE SOLVABILITATE (minimum 8%) 5
rd. 5 = rd. 1 * 100 / (rd. 3 + rd. 4)
INDICATOR DE LICHIDITATE (minimum 12%) 6
rd. 6 = rd. 2 * 100 / (rd. 3 + rd. 4)

}ntocmit de:
Nume,
238
Bibliografie
BASNO, C., Monedă, credit, bănci, Bucureşti, Editura

DARDAC, N., didactică şi pedagogică R.A.,1994
FLORICEL, C.
BASNO, C., Monedă, credit, bănci. Aplicaţii şi studii,
DARDAC, N., Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică
FLORICEL, C. R. A., 1994
BASNO, C., Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici
DARDAC, N. de plată, Bucureşti, Editura didactică şi
pedagogică R.A., 1996
BASNO, C., Produse, costuri şi performanţe bancare,
DARDAC, N. Bucureşti, Editura Economică, 2000
BASNO, C., Riscurile bancare, Bucureşti, Editura
DARDAC, N. Didactică şi Pedagogică, 1999
BASNO, C., Management bancar, Bucureşti, Editura
DARDAC, N. Economică, 2002
BEREA, A., Orientări în activitatea bancară
BEREA, O. contemporană, bucureşti, Editura Expert,
1999
CAIRNS, W. Introducere în legislaţia Uniunii Europene,
Bucureşti, Editura Universal Dalsi, 2001
DARDAC, N., Monedă – Credit 1, Bucureşti, Editura
VÂŞCU; T. ASE, 2002
DARDAC, N., Monedă – Credit 2, Bucureşti, Editura
VÂŞCU; T. ASE, 2002
DAVIERS, A., Banking operations, London, Pitman

KEARNS, M. Publishing, 1992
GAFTONIUC, S. Finanţe internaţionale, Bucureşti, Editura
Economică, 1995
GAFTONIUC, S. Practici bancare internaţionale, Bucureşti,
Editura Economică, 2000
239
GOLOŞOIU- Banking techniques and operations,
GEORGESCU, L. Bucureşti, Editura ASE, 1999
GOLOŞOIU- Mecanisme valutare, Bucureşti, Editura

GEORGESCU, L. ASE, 2001
GOLOŞOIU- Busines of banking, vol. 1-2, Bucureşti,

GEORGESCU, L. Editura ASE, 2002
GUST, M. Management bancar, Brăila, Editura

coord. Independenţa Economică, 1999
IONESCU, C. L. Fundamentele profesiunii bancare. Băncile

coord. şi operaţiunile bancare, Bucureşti, Editura
Economică, 1996
IONESCU, M. Gh., Legislaţie bancară cu adnotări şi

SILBERSTEIN, I. comentarii, vol. 1-3, Bucureşti, Editura
Expansion Armonia, 1998
JACOB, B. An introduction to banking, London, Holt,

Rienhart&Winston, 1990
KIRIŢESCU, C. Relaţii valutar financiare internaţionale,

Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclo-
pedică, 1978
KLEIN, G., The busines of banking, London, Low

LAMBERT, J. priced British books, 1993
MARIN, G. Dicţionar de Relaţii Economice Internaţio-

coord. nale, Bucureşti, Editura Enciclopedică,
1993
MISHKIN, S. F. The economics of money, banking and

financial markets, sixth edition, USA,
Columbia University, 2001
NEGRUŞ, M. Tehnici de calcul valutar-financiar,

Bucureşti, Editura Militară, 1992
NEGRUŞ, M. Plăţi şi garanţii internaţionale, Bucureşti,

Editura All, 1996
240
NIŢU, I. Managementul riscului bancar, Bucureşti,
Editura Expert, 2000
PALFREMAN, D. Banking: the legal environment, London,

Pitman Publishing, 1994
POPA, I. Tranzacţii comerciale internaţionale,

Bucureşti, Editura Economică, 1997
PUNNETT, B. J., International businness, second edition,

RICKS, D. U. K., Blackwell Bussines, 1998
RANJANA, S., Supervisory risk assessement and early

ş.a. warning systems – Basel Committee on
Banking Supervision Working Paper No. 4,
December 2000
ROXIN, L. Gestiunea riscurilor bancare, Bucureşti,

Editura Didactică şi Pedagogică, 1997
SĂVOIU, V. Sistemul european de bănci centrale,

Bucureşti, Editura Colecţia Naţională, 2000
YARBROUGH, B., The world economy: trade and finance,

YARBROUGH, R second edition, The Dryden Press, 1996
WHITING, D. P. Elements of banking, London, Macdonald

& Evans Ltd., 1985
*** Harp’s Dictionary of Bussiness and

Finance, London, 1988
*** Dicţionar de business englez-român,

Editura Universal Dalsi, 2001 (Grupul
Penguin)
*** Legea nr. 82/1991, Legea Contabilităţii,

publicată în M.O. nr. 265/1991, precum şi
Regulamentul de aplicare al acesteia,
publicată în M.O. nr. 303 bis/1993
241
*** Legea nr. 58/199, Legea bancară, publicată
în M.O. nr. 121/1998, cu modificările şi
completările ulterioare
*** Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii

Naţionale a României, publicată în M. O.
nr. 203/1998, cu modificările şi
*** Legea nr. 83/1998 privind procedura

falimentului băncilor, publicată în M. O.
nr. 159/1998, cu modificările şi
*** OUG nr. 186/1999 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 83/1998, publicată în
M. O. nr. 567/1999
*** OUG nr. 138/2001 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 83/1998 privind
procedura falimentului băncilor, publicată
în M. O. nr. 671/2001
BASEL COMMITTEE Core Principles Methodology, Basel,

ON BANKING SUPERVISION october, 1999
BANCA NAŢIONALĂ Rapoartele anuale 1995-2001

A ROMÂNIEI
BANCA NAŢIONALĂ Normele nr. 8/1999 privind limitarea riscu-

A ROMÂNIEI lui de credit a băncilor, publicate în M. O.
nr. 245/1999, cu modificările şi comple-
tările ulterioare
BANCA NAŢIONALĂ Normele nr. 9/2000 privind capitalul minim

A ROMÂNIEI al băncilor, publicate în M. O.
nr. 474/2000
BANCA NAŢIONALĂ Normele nr. 4/2001privind supravegherea

A ROMÂNIEI poziţiilor valutare ale băncilor, publicate în
M. O. nr. 631/2001
242
BANCA NAŢIONALĂ Norma nr. 7/1999 privind fondurile proprii
A ROMÂNIEI publicată în M. O. nr. 206/1999
BANCA NAŢIONALĂ Regulamentul nr. 1/2000 privind operaţiu-

A ROMÂNIEI nile pe piaţa monetară efectuate de BNR şi
facilităţile de credite şi de dobândă
acordate de aceasta băncilor, publicat în
M. O. nr. 142/2000
BANCA NAŢIONALĂ Regulamentul nr. 4/1998 al BNR privind

A ROMÂNIEI regimul rezervelor minime obligatorii,
publicat în M. O. nr. 272/1998
BANCA NAŢIONALĂ Norma nr. 1/1999 privind registrul bancar

A ROMÂNIEI publicată în M. O. nr. 12/1999

A ROMÂNIEI efectuarea operaţiunilor valutare, cu
modificările ulterioare publicat în M. O.
nr. 395/31 decembrie 1997
A ROMÂNIEI efectuarea operaţiunilor valutare, cu
modificările ulterioare publicat în M. O.
nr. 395/31 decembrie 1997
BANCA NAŢIONALĂ Regulamentul nr. 2/2000 reglementează

A ROMÂNIEI clasificarea creditelor şi plasamentelor,
precum şi constituirea, regularizarea şi
utilizarea provizioanelor specifice de risc
de credit de către băncile persoane juridice
române, publicat în M. O. nr. 316/2000
BANCA NAŢIONALĂ Normele metodologice nr. 2din 07.04.2000

A ROMÂNIEI se referă la aplicarea Regulamentului BNR
nr. 2/2000, publicate în M. O. nr. 316/2000
BANCA NAŢIONALĂ Circulara nr. 6/1999 privind constituirea

A ROMÂNIEI provizioanelor specifice de risc, publicată
în M. O. nr. 175/1999
243
BANCA NAŢIONALĂ Normele nr. 9/1999 pentru calcularea
A ROMÂNIEI valorii activului şi pasivului băncilor în
vederea stabilirii stării de insolvabilitate a
acestora, publicate în M. O. nr. 472/1999
BANCA NAŢIONALĂ Circulara nr. 26/1999 privind modificarea

A ROMÂNIEI şi completarea Regulamentului nr. 3/1997
privind efectuarea operaţiunilor valutare,
publicată în M. O. nr. 769/2001
BANCA NAŢIONALĂ Normele nr. 3/2001 privind modificarea

A ROMÂNIEI datei de intrare în vigoare a Normelor BNR
nr. 1/2001 privind lichiditatea băncilor,
publicate în M. O. nr. 470/2001
BANCA NAŢIONALĂ Normele nr. 3/2002 privind standardele de

A ROMÂNIEI cunoaştere a clientelei, publicate în M. O.
nr. 470/2001
BANCA NAŢIONALĂ Sistemul de raiting bancar şi de avertizare

A ROMÂNIEI timpurie CAAMPL
BANCA NAŢIONALĂ Ordinul nr. 875/2001 privind Regulamentul

A ROMÂNIEI operaţiunilor cu titluri de stat, publicat în
MFP, CNVM M. O. nr. 450/2001
w.w.w.bnro.ro
w.w.w.bis.org
w.w.w.europa.eu.int
244

Mijloace Modaliti I Instrumente de Plat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mijloace Modaliti I Instrumente de Plat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

1. Rolul Băncii Naţionale a României în sistemul bancar ................................... 3

2. Sistemul bancar al României .............................................................................. 36

3. Instrumente de plată utilizate în sistemul bancar ....................................... 62

4. Instrumente de plată şi de credit .................................................................... 85

5. Servicii bancare electronice .............................................................................. 99

6. Mijloace de plată utilizate în comerţul internaţional .................................. 125

7. Acreditivul documentar ...................................................................................... 135

8. Garanţia bancară ................................................................................................... 159

9. Managementul riscului bancar ........................................................................... 171

10. Prudenţa bancară ................................................................................................ 193

Bibliografie ................................................................................................................. 239

1.1 Istoria sistemului bancar rom`nesc - scurt[ prezentare

Prima banc[ comercial[ modern[ s-a ]nfiin\at ]n Principatele Rom`ne ]n

Banca Na\ional[ a Rom`niei a fost ]nfiin\at[ la ini\iativa Partidului Liberal

Progresul economic care a ]nso\it consolidarea statului rom`n =i ajutorul

Dup[ primul r[zboi mondial, ca urmare a politicilor na\ionale promovate de

}n perioada 1931-1932, sectorul bancar a resim\it repercursiunile crizei

}n vederea ]nt[ririi sistemului bancar, Parlamentul Rom`niei a aprobat la

Dup[ anul 1934, interven\ia statului ]n reglementarea sectorului bancar a

}n anii care au urmat, sistemul bancar rom`nensc a fost organizat ca un

1.2 Sistemul bancar ]n Rom`nia dup[ 1989

Procesul restructur[rii sistemului bancar din Rom`nia a ]nceput la data de

Stabilirea cadrului juridic, prin aprobarea de c[tre Parlament a celor dou[

}n baza noului cadru legislativ, sistemul bancar a fost organizat pe dou[

Noul cadru juridic a încurajat dezvoltarea b[ncilor cu capital privat =i a

Singura institu\ie specializat[ ]n primirea economiilor popula\iei era Casa

}n conformitate cu noile prevederi legale, fostele b[nci: Banca de Investi\ii

Adoptarea acestei formule a conferit B[ncii Na\ionale a Rom`niei

P`n[ la data de 31 decembrie 20011, Banca Na\ional[ a Rom`niei a

Num[r 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

1.1. a) B[nci cu capital

1.2. b) B[nci private,

II. Sucursale ale

Procent din totalul

Bănci private, 27 51,3

- cu capital majoritar 4 3,2

Ca urmare a evolu\iei sistemului bancar din Rom`nia, s-a sim\it nevoia

}n condi\iile schimb[rilor profunde intervenite dup[ Revolu\ie, se impunea

O dat[ cu semnarea de c[tre Rom`nia a Acordului de aderare la Uniunea

1. Crearea unui sector format din b[nci puternice, capabile s[ asigure o

2. Diversificarea =i cre=terea calit[\ii serviciilor financiar-bancare.

3. Cre=terea competitivit[\ii sistemului bancar.

Legea nr. 58/1998 a fost par\ial armonizat[ cu prevederile Directivei nr.

De asemenea, prin Ordonan\a de urgen\[ nr. 56/2000, s-au introdus noi

}n baza prevederilor Legii nr. 58/1998, au fost incluse ]n supravegherea

◙ autorizarea organiza\iilor cooperatiste de credit;

Banca Na\ional[ a Rom`niei a continuat s[ fie preocupat[ de

prin modific[rile =i complet[rile la Legea nr. 58/1998, s-au stipulat

elaborarea de c[tre Banca Na\ional[ a Rom`niei a Normelor

1.3 Banca Na\ional[ a Rom`niei =i rolul acesteia ]n sistemul bancar

}n general, o banc[ central[ func\ioneaz[ ca o institu\ie de stat ]n vederea

Av`nd ]n vedere viitoarea aderare a Rom`niei la Uniunea European[,

}n afara obiectivului primordial, de natura politicii monetare, SBCE, ca

a) emisiunea de bancnote =i monede denominate ]n euro;

Tranzi\ia Rom`niei spre o economie de pia\[, precum =i necesitatea ader[rii

Banca Na\ional[ a Rom`niei este singura institu\ie autorizat[ pentru a

}n baza noii sale legi13 =i pentru a aduce la ]ndeplinire obiectivul

Pentru realizarea politicii monetare, Banca Na\ional[ a Rom`niei utilizeaz[

}n cadrul politicii sale monetare, valutare, de credit =i pl[\i, Banca Na\ional[

• titluri de stat provenite din emisiuni publice cu scaden\e de plat[ ]n

Banca Na\ional[ a Rom`niei stabile=te =i face publice condi\iile de

Banca Na\ional[ a Rom`niei elaboreaz[ =i aplic[ politica privind cursul