P. 1
Tipuri de paduri

Tipuri de paduri

|Views: 1,346|Likes:
Published by Vio Mihaela




Ecologie Mondiala
La scara planetara unul din dosarele cele mai acute, grave si complexe ale contemporanitatii il constituie problemele legate de mediul inconjurator.Mediul inconjurator in care traim este strans legat de domeniile economiei, energiei, populatiei, biologiei, meicinei.Aceste domenii sunt intr-o interdependenta, practice imposibil de a supravietui unul fara celalalt. Cercetato




Ecologie Mondiala
La scara planetara unul din dosarele cele mai acute, grave si complexe ale contemporanitatii il constituie problemele legate de mediul inconjurator.Mediul inconjurator in care traim este strans legat de domeniile economiei, energiei, populatiei, biologiei, meicinei.Aceste domenii sunt intr-o interdependenta, practice imposibil de a supravietui unul fara celalalt. Cercetato

More info:

Published by: Vio Mihaela on May 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2013

pdf

text

original

USAMV Facultatea:Zootehnie Specializarea:Cinegetica Grupa:4105

Realizat de Marinescu Angela Gabriela

1

Ecologie Mondiala
La scara planetara unul din dosarele cele mai acute, grave si complexe ale contemporanitatii il constituie problemele legate de mediul inconjurator.Mediul inconjurator in care traim este strans legat de domeniile economiei, energiei, populatiei, biologiei, meicinei.Aceste domenii sunt intr-o interdependenta, practice imposibil de a supravietui unul fara celalalt. Cercetatorii, edilii, oamenii politici isi indreapta atentia din ce in ce mai mult catre diversitatea acestor domenii, ceea ce face sa apara un simbol al legaturilor la nivel planetar.Asa isi face loc un nou concept si comportament ecologic studiat la nivelul intregului Glob.Cuvantul “ecologie” a reusit fantastic in viata.Diferit de ceea ce stim, ecologia este mai mult decat stiinta echilibrelor, adica a solidarizarilor la nivel mondial.Ecologia mondiala indeamna la cunoasterea globala a domeniilor amintite mai sus, dar are menirea de a face omul indiferent unde traieste sa actioneze local. Nu este nici o noutate atunci cand amintim, spre exemplu ca poluarea nu are frontiere, ca poluarea este o realitate, impotriva careia trebuie luptat.Pentru a ne convinge ce importanta are conceptual de ecologie mondiala vom reda, pe scurt, cateva aspecte: • De-a lungul anilor 1960 s-au inmultit semnalele de alarma, protestele, apelurile pentru puritatea aerului, a apei. • O dezvoltare ce parea scapata de sub control, urmata de o vizibila poluare. • Soarele nu mai stralucea • Uzinele de automobile se intreceau in a contrui masini enorme si care inghiteau miile de sosele.Petrolul inca se vindea la cativa centi barilul de carbon,incredibil. • Atmosfera in marile metropole incepea sa fie imbibata cu dioxid de carbon,acizi,oxizi si vapori de acid sulfuric. • In jurul acestor metropole se inmultesc marile depozite de deseuri, munti de fier si masini stricate, coline de sticle sparte, urmele societatii de consum. • Plajele resping oamenii prin agresivitatea petelor de petrol, detergenti si material plastic. Asadar sunt ani de progress ai stiintei care au uluit intreaga lume, cand omul si-a construit masinarii formidabile cu care s-a ridicat de la Pamant mai sus decat reusise in zeci de milenii sa se desprinda de Pamant.Pamantul acesta, unic in univers, trebuie iubit, aparat pentru ca este singurul pe care il avem.Este momentul in care 2

Restabilirea biocenozei are loc astfel incat intre organismele ce vin are loc o 3 .Tansley il defineste ca fiind un complex de organisme si factori fizici care formeaza ceea ce numim mediul biomului.dintr-un mediu de viata si teritoriu geografic. -consumatori.se trezeste constiinta umana.Acest termen de ecosistem a fost introdus de A.ocupat de o biocenoza si capabila de o realizare a productivitatii biologice. Dar progresul nu trebuie respins ci controlat. o serie de cuvinte de acum obisnuite: ecologi. Evolutia ecosistemului reprezinta un process. Ecosistemul intergreaza intr-un tot unitar prin interactiuni ale componentelor sale. un subsistem biotic si un altul primar fizic. -descompunatori.Tansley(1935) si ecosistemul era unul dintre sistemele fizice din care este edificat universal. prin transfer din cercurile universitare. ecologie. pee tape successive un ecosistem ce a fost distrus anterior sau a carui biotope a fost schimbat intr-atat de mult incat o mare parte din biocenoza a disparut.G.Plantele. Ecosistemul reprezinta rezultatul interactiunii dintre elementele vii si anorganice. sanogeneza(relatia mediu-sanatate). Dupa o conceptie functionala ecositemul este alcatuit din 4 componente: -susbstante abiotice(nutrienti organici). Nu exista suprafata geografica de pe TERRA care sa nu fie populate de vietuitoare si care sa nu prezinte complexe naturale de tipul ecosistemelor. animalele si bacteriile sunt reunite intr-un tot unitar cu biotopul sub actiunea unor forte materiale si energii ale realitatii fizico-chimice. in urma caruia este restabilit in intregime. apar in limbajul zilnic.Ecosistemul este unitatea organizatorica elementara alcatuita din biotope. -producatori. ECOSISTEMUL Din perspective sistemica ecologia se ocupa cu stiudiul ecosistemelor care in natura au nivelul de organizare biologic cel mai larg.

Intre aceste zone limita. Subtipurile identificate în aceasta categorie s-au delimitat plecând de la asociatia de specii vegetale. solara si transfer de energie.Padurile umede reprezinta 27. Biotopul functioneaza si el ca un sistem ce furnizeaza biocenozei substante nutritive si energie. sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre. repartizarea padurilor depinde de bilatul hidric din sol respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii. Formarea unor asociatii de arbori (alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de disponibilitatea unor resurse.1% din totalul suprafetei constituit de padure. textura si componenta minerala a solului si tipul de apa. tufarisuri si pajisti. captator de energine radianta. unitatate climaterica si biochimica si de asemenea de apartenenta la o anumita unitate administrativa.inclusive natura substratului terestru sau acvatic.Formarea unor asociatii de arbori(alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de disponibilitatea unor resusrse dar si de anumite conditii. Ea lucreaza ca reglator al metabolismului atomilor elementelor chimice in biotop al ciclului biogenochimic local ca acumulator de atomi. ECOSISTEMUL PADURE Padurile sunt ecosisteme terestre complexe si variate .Astfel padurile se pot forma incepand cu zonele unde se iregistreaza cel putin 60 de zile pe an cu temperature medii zilnice mai mari de 100C . Ecosisteme terestre Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe.In acest context prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere care imparte categoria in paduri.De exmplu in conditiile climatului temperat-continental din Romania raspandirea padurilor va urmarii izohietele anuale de 500mm. prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere.Subtipurile identificate in aceasta categories s-au delimitat trecand de la asociatia de specii vegetale intru-cat aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisajelor specifice.succesiune de la cele mai primitive la cele mai avansate. sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre.Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe.Biocenoza cosiderata in general un sistem nu are de fapt character de sistem ea fiind numai un subsistem al ecosistemului. care împarte categoria în paduri.reprezentand cel mai stabil biom de pe glob. întrucât aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisajelor specifice.Primul factor care conditioneaza raspandirea padurii este temperatura iar apoi resursele de umiditate. mediul fluid format de aer caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii. tipul de sol. În acest context.Biotopul reprezinta partea abiotica a sistemului parte caracterizata printro omogenitate de structura de tipologie. Primul factor care 4 . dar si de anumite conditii. tufarisuri si pajisti.Biotopul cuprinde totalitatea factorilor abiotici. mediul fluid format de aer.

la rându-i. viteza si intensitatea vântului etc. geomorfologici. sub aspect fizionomic si functional. Ecosistemul de padure (forestier) manifesta o tendinta de maximizare a stabilitatii prin optimizarea structurii biocenozei. Hotarâtor în viata ecosistemului de padure este ecranul continuu si compact al frunzisului. fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera (biosfera) nu întruneste. De exemplu. respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. padurile se pot forma începând cu zonele unde se înregistreaza cel putin 60 de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10°C. din milioane de vitei individuale.constituit de coronamentele arborilor. cu rol fundamental în transferul de substanta si energie. cresterea complexitatii relatiilor biocenotice si a diversitatii genetice a populatiilor din cadrul fiecarei comunitati de viata. unitar al plantelor. existenta unor conditii ecologice particulare determina formarea a numeroase microcenoze (consortii). în aceeasi masura. în pofida extremei complexitati si diversitati. cea mai grandioasa din câte exista. al arborilor în viata padurii. fiindca padurea este. înainte de toate. care formeaza adevarate subsisteme de viata interconditionate functional (straturi ecologice). în care predomina componentele anorganice.conditioneaza raspândirea padurii este temperatura. toate elementele alcatuitoare într-o stare de maxima stabilitate. închegata. Astfel. în conditiile climatului temperatcontinental din România. influente reciproce. în care se asociaza plante si animale care se dezvolta sub influenta a numerosi factori – climatici. care reprezinta o suprafata activa de reglare a unor factori de biotop – calitatea si intensitatea luminii. În planul opus. cât se poate de diverse. al coronamentului). în cadrul caruia au loc permanent interferente. Etajele de vegetatie. la nivelul solului. Legile generale de organizare si functionare a padurii sunt: existenta etajelor complex alcatuite. întrepatrunderea si etajarea accentuata a sistemelor de înradacinare a vegetatiei influenteaza disponibilitatea substantelor minerale si a apei. Padurea Prototipul structural si functional al ecosistemelor naturale îl constituie padurea. existenta ansamblului integrat. sunt reprezentate de: arboret (etajul arborilor. o fiinta colectiva. edafici. La acestea se adauga litiera si solul. subarboretul si patura erbacee. sporirea eficientei ecologice a sistemului. întrucât asigura intrarile energetice pentru întregului ecosistem. 5 . animalelor si conditiilor de viata ale padurii. înviorata de viata proprie. raspândirea padurilor va urmari izohietele anuale de 500 mm. repartizarea padurilor depinde de bilantul hidric din sol. rolul preponderent. iar apoi resursele de umiditate. În interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale complicatei arhitecturi pe care o înfatiseaza un ecosistem natural. care impresioneaza coplesitor si într-un fel unic spiritul omenesc. Între aceste limite. întarirea controlului exercitat de biocenoza asupra biotopului. cuantumul caldurii si precipitatiilor. Totodata.

padurea ecuatoriala este foarte deasa. arborele de chinina etc. Cele mai bine dezvoltate simturi sunt auzul si mirosul. bananierul. iar la om provoaca boala somnului. de 10 m inaltime. cel mai inalt. pasarea paradisului). multe dintre animalele padurii ecuatoriale iau culoarea mediului. Urmeaza etajul mijlociu. serpi de mari dimensiuni. Intepatura ei omoara vitele. pasari viu colorate (papagali multicolori. Numeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in care traiesc. fara ramificatii. unul ploios si altul secetos. In padurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi (cimpanzeul. asezate in mai multe straturi. caracteristica climatului ecuatorial. Printre arborii padurii ecuatoriale cresc ierburi si ferigi arborescente. palmierul de ulei. abanosul. paduri taiga. tantari si paianjeni uriasi. arborele de cauciuc. exista doar doua anotimpuri. Corpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor printre copaci. In zona calda se intalnesc padurea ecuatoriala si padurile musonice. Tulpinile sunt drepte. Pentru a se proteja de dusmani. Ultimul etaj. sa sara si sa se catare. soparle. acajuul. pavianul). Padurea ecuatoriala. hipopotami si jaguari. Fauna este extrem de bogata si specializata. Putem descoperii mai multe biomuri forestiere si anume: paduri din zona temperata cu foi caduce. La marginea padurii traiesc elefanti. Cei mai frecventi arbori sunt: mahonul. Vegetatia este foarte bogata: peste 2000 specii de arbori si 4-5 etaje de vegetatie. In Africa traieste musca te-te. in Africa tropicala. Din aceasta cauza. Padurea ecuatoriala Padurile din zona calda ocupa doar 6 % din suprafata uscatului. lungi de peste 100 m. Padurile musonice se deosebesc de 6 . Primul etaj este format din arbori mici. intr-un an. gorila. Pe trunchiurile si ramurile copacilor se sprijina si se incolacesc liane. dar contin mai mult de jumatate din speciile de plante si animale de pe Pamant. urangutanul. ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. pasarea colibri. palisandrul. cercopitecul.Tipuri de paduri Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse. in Indonezia si in Malaezia. padurile cu frunze persistente de tip mediteranean si paduri dense ecuatoriale care sunt cel mai bine reprezentate in bazinul amazonian. intunecoasa si greu de strabatut. a caror coroana formeaza o bolta continua. arborele de cacao. se deosebeste de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin etajarea sa in functie de inaltimea arborilor. cald si umed tot anul. iar florile lor sunt mici. cu arbori de 30 m inaltime. cu scoarta neteda si lucioasa si nu prezinta inele de crestere. rinoceri. este format din arbori de 40-60 m. Padurile musonice Se intalnesc in sudul Asiei. furnici. acolo unde bat musonii si unde. Arborii au frunze mari si carnoase.

pisica salbatica. cand arborilor le cad frunzele. Padurile de stejar din Romania sunt diversificate privint compenenta floristica. artarul. aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu şi stejar pufos.Temperaturile medii anuale sunt de 8-10o C. cu inele de crestere si scoarta aspra. sturzul. În zonele joase. tigri. santalul (cu lemn parfumat). mistretul.Precipitatiie medii anuale sunt circa 500 mm.Solurile sunt variate. În zona dealurilor înalte se întâlneşte gorunul care formează păduri întinse numai de gorun (numite gorunete) sau în amestec cu alte specii de foioase. vulpea. In aceste paduri traiesc: lupul. Arborii au trunchiuri masive. palmierul. Padurile musonice sunt populate de maimute (giboni. teckul (cu un lemn foarte tare. In zona temperata se intalnesc padurile de foioase si padurile de conifere. Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul. Arborii care alcatuiesc padurile musonice sunt: abanosul (cu lemn negru). frasinul etc. caprioara. pantere.Umiditatea atmosferica medie anuala variaza intre 65-75%. sticletele s. elefanti indieni. Ca si in padurea ecuatoriala. Oltenia. cu umiditate mai 7 . soluri brune de padure in cateva din podisuri din Moldova. iar in unele zone din tara este relativ uscata catre sfarsitul verii.Reactia ionica a solurilor este mediu acida pana la neutra avand un pH cunprins intre 5 pana la 7. in estul Americii de Nord. Clima este calda. pitigoiul. fagul. dar ele sunt mai putine si au lungimi mai mici. In anotimpul secetos. În zonele de câmpie. veverite zburatoare si diferite specii de pasari. mierla. jderul.a. unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca. pe trunchiurile copacilor se catara liane. Curios este ca. cei mai multi dintre arbori isi pierd frunzele. in Asia de Est).Padurile de stejar vegeteaza pe soluri brun-roscate de padure in Banat. Muntenia. macaci). folosit la constructia navelor). cucul. serpi. De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de portiuni de savana. mai ales. Transilvania. gaia. soluri cenusii de padure in Moldova. soparle. Muntenia. Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) Se gasesc in zona climei temperate umede (in partea centrala si vestica a Europei. ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau gârniţă (rude cu stejarul).Sunt intalnite paduri de stejar si pe podzol secundar. odata cu pierderea frunzelor. Ecosistemul unei păduri de stejar Pădurile de stejar(numite si stejarete) se întind în zonele cu altitudine de pâna la 700-800 m. alte specii prefera locurile inalte. pe terenurile putin inclinate. ulmul. arborii infloresc.Unele specii de stejar cu flora ierboasa caracteristica de stepa se afla numai in zona de campie. functia lor de fotosinteza inceteaza. mesteacanul. Toamna. veverita.cele ecuatoriale.

acestea prefera orice substrat mineralogic. caprimulgu. Batracienii des intalniti sunt:broasca bruna.Printre cele mai frecvente mentionam golomatul. Primavara padurile de stejar vegeteaza si infloresc multe plante ierboase. ciresul de padure. (numite şi făgete). In zona altitudinala superioara caracteristica dealurilor se gaesc paduri de gorun. melcul dungat. coleoptere. jugastrul.Toate acestepasari sunt insectivore. In zona de campie si in unele zone de deal exista paduri de cer sau de garnita.Siomul randunelelor. macesul. pe versanţi umbriţi (400m) sau la altitudini de 1500 m. soparla de camp. plantele ierboase de primavara sunt inlocuite cu alte specii care infloresc si fructifica. paducelul. nisipuri. pasari si mamifere. frasinul.Coboara insa pana in interiorul stepelor. ticleanul. marul paduret. ariciul. rame. flora ierboasa este saraca in specii.Ocupa suprafete expuse soarelui. Mamiferele intalnite sunt lupul. reptile. Clima este variata in functie de altitudine si expozitie.sarpele de casa. coltunii popii. ciocanitoarea sura.In unele locuri altitudinal ajunge pana la conifere. pe versanţii însoriţi.Dintre acestea mentionam:fazanul.Prospera pe solurile profunde si umede in locurile umbrite din vaile dealurilor. Ecosistemul unei păduri de fag Pădurile de fag.In multe stejarete se afla plante ierboase caracteristice de antestepa existente in exteriorul zonei de limita spre stepa. populand aluviunile si teresele aluvionare ale raurilor. paltinul. teiul.Tot in zona dealurilor se afla si padurile de stejar. Stejaretele sunt paduri suficient de luminoase pentru a permite o buna dezvoltare a plantelor ierboase . mai ales cele care patrund in stepa. sorbul. paianjeni. specia propspera pe solurile putin argiloase nascute pe pietrisuri.Nu urca prea mult in sens altitudinal.miriapode.sangerul. artarul. dar abundenta in indivizi. pasarea crepusculara si nocturna. Plantele lemnoase care insotesc stejarul sunt carpenul. ulmul.Se opresc cu mult mai jos fata de gorun.In cursul verii.In unele parti din campia Munteniei. insa cu umiditate mai mare fata de precedenta. caprioara.In padurile de pe dealuri si platouri mai inalte flora ierboasa este bogata in specii. rodul pamantului. paiusul mare. croitorul mare al lemnului de stejar.Populatiile de plante ierboase sunt diversificate. Animalele vertebrate sunt prezente prin diferite specii de batracieni.Temperatura medie anuala variaza intre 6-90C. In aceste paduri se intalnesc si alte specii de plante lemnoase: ulmul de munte. Pădurile de fag se întâlnesc însă şi la altitudini mai mici. pupaza. Olteniei si sudul Dobrogei cele doua specii formeaza paduri de amestec.Precipitatiile la zona de contact cu padurea de gorun este de 600 8 . scorusul. vulpea.abundenta.in padurile de campie.In litiera se afla numeroase populatii de animale nevertebrate marunte:colembole.Populatiile de pasari sunt numeroase. ajungand pana la limita inferioara a fagului si chiar a molidului. acarieni.Flora ierboasa la aceste tipuri de paduri este cu totul alta.Frecvent in stejarete este intalnit melcul de livada.Dintre reptile amintim:sarpele orb. brotacelul. iepurele. sunt răspândite în zonele cu altitudini de 6001300 m. paducelul de padure. soimuletul de seara sunt pasari carnivore. Fauna este bogata. gusterul.

soparla de munte. brotacelul. socul negru.vipera sau naparca.Lumina scazuta nu asigura formarea unui strat arbustiv incheiat.Alte specii sunt gandacul de scoarta al fagului. iar la limita superoara in zona de interferenta cu molidul ajung la peste 1000 mm anual.Alaturi de fagus silvatica mai traiesc specii de plante lemnoase si ierboase. Solurile pe care vegeteaza faful sunt brune acide. hymenopterelor. paiusul de padure. In unele fagete densitatea arborilor este mare. carpenul. spre dealuri.Fagus silvatica suporta bine frigul oernii si gerurile tarzii de primavara.Din aceasta categorie fac parte carabusul de padure. rasul.Reactia ionica a solurilor este. pitulicea. Pasarile sunt unele granivore. lupul. paltinul de munte. acvila de munte. ursul brun. pin. ulmul de munte.In fagetele cu o densitate mai mica si respectiv mai luminoase se intalneste de regula un strat ierbos populat cu mai multe specii printre care mierea ursului. tisa. salcia capreasca. croitorul. jderul. mama padurii. coltisorul.Padurea este populata si de diferite specii de ciuperci Fauna padurii de fag este foarte bogata. trombarul frunzelor de fag. nasprasnica. gaita.In frunzare traiesc multe populatii de nevertebrate ce apartin mai ales coleopterelor. Specia caracteristica este fagul. sorecarul comun. acida adica cu pH cuprins intre 4 si 6. in general.Astfel intalnim:cerbul. cornul. macelandrul.Plantele lemnoase insotitoare sunt mesteacanul. de aceea la limita sa spre ses il casim cantonat in vaile umbroase.Multe coloptere se hranesc cu frunzele arborilor producand in unele situatii defolieri.Nu suporta seceta si caldurile prea mari. 9 . feriga. aliorul. alunul.In putinele statiuni din sud-vestul tarii se afla si paduri de Fagus orientalis.Dintre vertebrate mentionam:salamandra. molid. brune de padure si podzolice.Multe din speciile lemnoase mentionate se afla in partea inferioara a etajului.Plantele ierboase sunt slab reprezentate prin specii izolate sau lipsesc. altele insectivore sau carnivore cum ar fi:ierunca. Multe specii de mamifere se gasesc in padurea de fag conditii excelente pentru hrana sau adapost. iubitoare de locuri umede unde se gasesc rame.Pe intreaga perioada de vegetatie solurile au umiditate suficienta. sarpele de casa.mm.In partea superioara a padurii de fag se gasesc speciile de brad alb.Nu are preferinta fata de structura mineralogica. pisica salbatica. huhurezul mare.Prospera pe solurile permeabile si mai ales calcaroase. ciresul salbatic.

Multe dintre ele sunt comestibile.Vanturile au intensitati mai mari primavara. acoperite de ceara. bureti galbiori. De aceea. ocupă regiunile înalte ale munţilor noştri.In general padurea de molid este intunecoasa fapt ce nu permite instalarea de arbusti sau plante ierboase pe sol. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m.Precipitatiile sunt abundente. Toamna migreaza catre latitudini mai mici doar unele pasari. limita inferioară a pădurilor de molid atinge. dar si ca numar de indivizi in cadrul speciilor. mai ales iarna.Bine reprezentate aici sunt insectele al caror ciclu vital se desfasoara exclusiv pe molid sau pe alte esente lemnoase care intra de multe ori ca forme izolate in componenta 10 . (numite şi molidişuri).Frecvent sunt intalnite podzolurile brune. densa sunt dezvoltate numai in partea superioara a trunchiurilor.Ca urmare a acestor conditii flora ierboasa este saraca in specii. Europa si Asia. cladonia jimbriata. Conifele nu isi pierd frunzele toamna. cu frunze mici. aciculare. de fag.Lumina este de muca intensitate. Coniferele (bradul.Umiditatea creste cu altitudinea. De la aceasta regula se abate doar laricele. paltin de munte. În nordul Carpaţilor. Solurile sunt podzolice. laricele s. si hrana tot anul.a.Ele sunt cuprinse intre 800 si 1300 mm anual. In Europa si Asia. Locul lor este luat de pasarile tundrei. Ecosistemul unei păduri de molid Pădurile de molid. padurea de conifere se numeste taiga. dar se extind si catre sud in muntii inalti.La altitudini mai mici in padurea de molid sunt intalnite exemplare rare de brad.Temperatura medie anuala variaza in general intre 3-50 C. parmelia caperata. buretele padurii. cele mai multe animale sunt sedentare. molidul.Sub frunzarul padurii de conifere se afla direct podzolul. pinul.Litiera care acopera podzolul este destul de groasa in comparatie cu cea existenta in padurile de fag. Pe fata intunecata a pamantului padurii cresc numeroase ciuperci ca:painea padurii. în unele locuri. turta vacii.Padurile de conifere (sau padurile boreale) Apar doar in emisfera nordica. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari.In prima categorie caracteristice sunt speciile de afin si merisor.Aici nu exista stratul subtire de acumulare a humusului ca in cazul padurilor de foioase.Asemenea exemplare sunt prezente mai ales in zona de contact cu un alt ecosistem de padure. cu trunchiul drept. Clima este rece si umeda.Ramurile din partea inferioara se usuca si cad din cauza lipsei de lumina.in luminisurile molidisurilor sau in raristi se gasesc diferite plante subarbustive si ierboase. Fauna este redusa ca specii si ca numar de indivizi. In partea superioara a zonei forestiere se formeaza molidisuri pure. fara ramificatii.Pentru plantele ierboase se observa diferite combinatii de specii specifice. dincolo de paralela de 55°. de la limita superioară a fagului până în zona subalpină.Coroanele arborilor din padurea de molid pura.Slaba actiune de putrefactie este consecinta compozitiei speciale pe care o are frunzarul acestei paduri. in America de Nord.) sunt arbori inalti. 600 m. in coroana molizilor pe scoarta traiesc diferite specii de licheni cum ar fi:barba ursului.Aici substanta organica este descompusa mai greu. Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost.

Unele specii urca pana aici. diligenta) sau pe apa (barci. caus. Animalele vertebrate sunt mai putin numeroase cu exceptia unor pasari care aici isi gasesc salas si hrana din abundenta. vipera neagra sau naparca. ciocanitoarea neagra . iar fabricile de chibrituri nu se pot inca dispensa de el. foisoarele sau locuintele lacustre ale omului primitiv – lemnul a avut mii si mii de intrebuintari: porti de case si cetati. scari si arme de lupta – de la faimosul turn asirian si legendarul cal troian.Des intalnita aici este si veverita. Litiera. caruta. adaposteste o fauna specifica constituita din izopode. placi aglomerate). Betonul si fier-betonul au alungat lemnul din vastul sector al constructiilor. se intalneste salamazdra de munte. poduri si pontoane peste ape. Otelul. pana la arcuri si buzdugane. avioane).Numai soarecele vargat este specia de predilectie a acestor paduri. usile si tocurile geamurilor se executa din mase plastice.Reptilele sunt reprezentate de soparla de munte. butoi). pitigoii si pitulicea sunt pasari insectivore. forma sedentara este o alta pasare caracteristica padurilor de conifere. pavaj pentru strazi (asa-zisele strazi podite). aceleasi ca cele din padurea de fag. Chiar si parchetul. Folosit din cele mai vechi timpuri – am putea cita bata vanatorului. forfecuta este o consumatoare a semintelor de conifere.Dintre acestea amintim:cocosul de munte.mai rezistente si mai durabile . mijloace de transport terestre (car. salvand bruma de paduri de o disparitie care ar fi pus in mare primejdie insasi existenta omului.Mentionam in acest sens viespea cu ferastrau. mici gasteropode. ciocanitoarea cu 3 degete. 11 . masculul are culoare neagra-verziue. ingradituri si tarcuri. industria de mobile inca nu s-a lipsit de lemn (scandura. care traieste permanent in padurile de conifere. in locurile umede ale padurii. mierla. plosca. stalpi de pridvor. punand capat exploatarii lui intensive si salbatice. corabii). instrumente casnice (lingura.Acestea coboara de multe ori din golul alpin. aluminiul. Mamiferele nu au reprezentanti tipici padurilor de conifere. trenuri. miriapode. larvele fluturilor. panel.Larvele unora din ele produc defolieri.Alte insecte caracteristice padurilor de molid sunt cariul mare de scoarta al molidului care sapa galerii degradand lemnul si gandacul molidului care dupa maturizare se impupeaza. Cu tot asaltul aluminiului si maselor plastice.molidisurilor.Toate se hranesc cu frunze de molid.Pasarile rapitoare din padurea de molid. Astazi sectorul de folosire a lemnului s-a ingustat si mai mult prin explozia industriala a maselor plastice care au inceput sa inlocuiasca metalele in domenii unde acestea se dovedesc la fel de vulnerabile ca si lemnul in fata agentilor naturali. viespele molidului. Dintre amfibieni. sunt in general. Lemnul de rezonanta mai e inca intrebuintat la constriurea instrumentelor muzicale. sutele de aliaje metalice .gaita de munte sau alunarul. cunoscuta si sub numele pupular frunzar.au luat locul lemnului pe santierele navale ori in industria mijloacelor de transport (vapoare. Maretia si decadenta lemnului Poate ca n-a existat produs al “uzinei verzi” mai cautat ca lemnul. formata din frunzele aciculare ale coniferelor. placaj. pseudoscorpioni. colembole.Alte insecte produc gale. Uriasele progrese tehnice ale secolului al XIX-lea au slabit incetul cu incetul atotputernicia lemnului. iar femela brun-roscata.

Diversitatea biologica cea mai ridicata se înregistreaza în padure. în padurea Fontainbleu din apropiere. din care aceasta consuma circa 13 tone în procesul de respiratie al arborilor sai. ca factor genetic al climei. Stoparea procesului de degradare a ecosistemelor forestiere prin folosirea lor raţională. asigurata de mecanismul complex de autoreglare a ecosistemului forestier. Topoclima padurii se diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura. a vitezei vântului. prin ameliorarea structurii pădurilor şi menţinerea structurii lor optimale în concordanţă cu condiţiile staţionale. intensitate scazuta a radiatiei solare. prin dizolvarea celulozei in acid acetic anhidru (otet). De asemenea vascoza tratata cu glicerina si trasa in foi poarta numele de celofan. pentru identificarea posibilitatilor de protectie ale unor specii aflate pe cale de disparitie. pentru cunoasterea legislatilor care coordoneaza procesele din natura. Prin reducerea. în timp ce pe bulevardele din Paris s-au înregistrat 570 mii bacterii/m3. Prin emanarea fitoncidelor volatile. repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora. circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare. In ultimele decenii. în care numeroase populatii traiesc într-o stabilitate relativa. De aici decurge si rolul padurii pentru cercetarea stiintifica. 12 . Tot din celuloza de lemn se prepara si celolana si cotonul celulozic care imita perfect lana si bumbacul. un hectar de padure poate retine o cantitate de 60-70 t/an de praf. De exemplu. culminând cu padurile tropicale. melana). Un curent de aer poluat cu dioxid de sulf în concentratie de 0. Vegetatia arborescenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma. Efectul purificator al vegetatiei forestiere Un hectar de padure produce anual aproximativ 30 de tone oxigen. iar în unele magazine chiar 4-8 milioane bacterii/m3. circa 16 tone de dioxid de carbon.1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure. foarte apropiati de matasea artificiala preparata din lemn ( nylon. padurea realizeaza o epurare microbiana foarte eficienta. încarcatura microbiana era de numai 50-55 bacterii/m. prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific. numita matasea acetat. datorita actiunii de crutare a lemnului. cresterea frecventei calmului atmosferic si viteze mai mici ale vântului. ceea ce reprezinta de 6-7 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia ierboasa. relon. ecosistem în stare de climax. mult folosit ca material decorativ si de ambalaj. Acesta este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare. în procesul de fotosinteza.Întrucât modifica semnificativ suprafata activa.In 1890 s-a aplicat prima metoda industriala de obtinere a matasii artificiale prin tratarea celulozei obtinuta din lemn ( vascoza). o matase foarte rezistenta. cresterea umezelii relative a aerului. evidenta în special în padurea de conifere. Protectia fondului genetic Decurge din însasi existenta padurii. In 1950 s-a obtinut un nou tip de matase. chimistii au intreprins cercetari si au obtinut pe cale sintetica alti compusi macromoleculari. pe cale mecanica. în cantitate de 5-30 kg/ha. nesifonabila si transparenta pentru razele ultraviolete.

mai exact spus. în general.-grupa I: păduri cu rol deosebit de protecţie. o lungă perioadă de timp. prevenirea degradării ecosistemelor petrofite prin reglementarea folosirii acestora. funcţiile pădurilor. decât foarte târziu. problematica funcţiilor pădurilor se regăseşte la locul cuvenit. în prezent. în ultimele patru decenii. respectiv: funcţia de producţie şi funcţiile de protecţie.-grupa a II-a: păduri de producţie şi de protecţie. Între factorii care vor influenţa în mod decisiv această ierarhizare se situează. de atitudine. Functia de recreare Importanţa social-economică a economiei forestiere. în primul rând datorită faptului că necesităţile societăţii. prin asigurarea integrităţii fondului forestier şi crearea carcasei forestiere. nu reclamau nicio schimbare fundamentală de conştiinţă şi deci. Ignorate vreme îndelungată. restabilirea şi optimizarea biodiversităţii acestora. Conservarea biodiversităţii prin valorificarea tradiţiilor etno -culturale. crearea unei reţele de arii naturale interagroeco sistemice. după cum urmează: . în contextul economiei forestiere a oricărei ţări cu silvicultură avansată. Chiar dacă. al celor ştiinţifice. se înţelege exercitarea de către acestea a unor influenţe favorabile sau servicii utile societăţii. cu toate componentele ei poluante. Într-o definiţie sintetică. prin continuarea lucrărilor de cercetare şi de monitorizare a acestor populaţii. Aceste funcţii se împart în două categorii importante. fără îndoială. industrializarea. sub aspectul importanţei sale vitale pentru întreaga societate omenească. nu au constituit obiectul preocupărilor umane. Evitarea diminuării biodiversităţii în ecosistemele urbane prin prevenirea degradării spaţiilor verzi. şi dinamica 13 . tocmai funcţiile de protecţie. cu prioritate. începând cu secolul al XIX-lea. cele care vor deţine întâietatea în faţa necesităţilor şi preocupărilor oamenilor vor fi. oamenii nu au simţit nevoia justificării acestor funcţii tocmai pentru că nu duceau lipsa efectelor lor benefice. în înţelesul lor propriu. în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de funcţii. Astăzi.Prevenirea distrugerii ecosistemelor agricole prin păstrarea oazelor de vegetaţie naturală. . diminuarea impactului antropic şi restabilirea biodiversităţii.prin împădurirea terenurilor afectate de alunecări şi a celor erodate. Prima a cunoscut o recunoaştere din ce în ce mai amplă la nivel mondial. evitarea degradării populaţiilor de specii floristice şi faunistice din ecosistemele naturale principale prin amplificarea măsurilor de conservare la nivel de stat. pragmatice şi. pădurile fiind împărţite după destinaţia ce le-a fost atribuită. prin funcţiile de protecţie a pădurilor. Evitarea degradării fondului genetic al taxonilor autohtoni şi al celor alohtoni prin menţinerea reproducerii lor. limitate şi lipsite de complexitate. a sectorului silvic în mod expres. dar mai ales în perspectivă. apare cu mai multă claritate în contextul abordării şi înţelegerii conţinutului funcţiilor exercitate de către pădure. cu atât mai mult.

prima asemenea ierarhizare aparţine profesorului şi cercetătorului Popescu – Zeletin. clasificarea în vigoare a funcţiilor de protecţie este următoarea: a) funcţia de protecţie a apelor.influenţează favorabil extremele de temperatură. transportabile. d) funcţia de recreere. echilibrul ecologic este foarte labil.-protejează apele curgătoare. unul dintre marii silvicultori. . 14 . oprinduse la eroziune. astăzi. în cadrul căruia urbanizarea.diminuează viteza vântului.complexului factorilor demografici. împiedicând transportul de materiale. In zonele temperate cu climat favorabil.6 – 3. o serie de preocupări. din cauza climatului secetos. pe glob. pe fondul general al creşterii populaţiei. padurile ocupau o suprafata de aproximativ 3. nefiind deci. pentru a scoate în evidenţă efectele benefice specifice fiecăreia dintre ele.apără solul împotriva eroziunii şi degradării sale. pe rând. . In zonele calde.8 – 4. . corelat cu efectele lor.purifică aerul atmosferic. Despaduririle si urmarile lor catastrofale Dintre toate formele de covor vegetal. Cercetările ulterioare asupra funcţiilor de protecţie ale pădurilor au înregistrat unele elemente noi. se verifica succesiunea: padure→ vegetatie ierboasa→ teren agricol→ eroziune→ desert. îmbogăţindu-l în oxigen. Cu un deceniu in urma.7 miliarde ha si reprezentau cam 2. îşi va spune cuvântul fără doar şi poate. unde. ele neputând face obiectul unui schimb ca în cazul lemnului. iar pe aceasta a urmat-o desertificarea.înfrumuseţează şi înnobilează peisajul. firesc. c) -funcţia de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători. studii şi cercetări pentru clasificarea acestora. În ţara noastră. psihice şi intelectuale. cele mai mari amputari le-a suferit padurea. fără însă a modifica prea mult clasificarea prof. b) funcţia de protecţie a terenurilor şi solurilor. astfel că. limpezime. desi se poate ajunge si la instalarea unor semideserturi. socul este mai scurt. la aceste funcţii de protecţie a pădurilor. Foarte important de reţinut este faptul că funcţiile de protecţie se manifestă sub forma acestor influenţe favorabile sau a unor servicii utile numai în zona în care există pădurea. Zeletin. asigurându-le un debit constant.4 % din suprafata uscatului. se regăsesc cu prioritate următoarele: . . precum şi o mai corectă şi mai clară exprimare a acestor funcţii. În numerele următoare ne vom referi. Despadurirea a mers mana in mana cu civilizatia. . e) -funcţia de interes ştiinţific şi de conservare a fondului genetic – forestier. Multitudinea funcţiilor de protecţie a generat. Între numeroasele influenţe favorabile exercitate de pădure.-creează condiţii excelente pentru destindere şi recrearea capacităţii fizice. care în anul 1954 identifică 5 categorii de funcţii de protecţie ale pădurilor. .

padurea planetara de azi ocupa suprafete incomparabil mai mici. podgorii. In Asia. partial impadurita. Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic.7 %). pierderi de vieti omenesti. Sirian). apoi a suferit cea mai rapida si mai violenta transformare din istoria omenirii. ca stabilitate. distingem: -tari cu paduri suficiente (in Asia. agriculturii si asezarilor umane. Padurea a fost afectata astfel ca din 382 milioane ha au mai ramas doar 311 milioane ha. Pe ansamblu. proportia a scazut in prezent la 30 %. 18). Din circa 70 %. Cea mai afectata zona a fost Brazilia rasariteana. Australia). despadurirea a luat proportii dramatice. paduri de cedrii. care din zona fertila. Nigeria. La defrisarile din trecut. pe locul padurii de odinioara s-a instalat desertul (Hindustan. cum s-a intamplat in nordul Italiei. cu soluri sarace si climat neatragator pentru agricultura. din care 216 milioane ha productive. -tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord). Astazi exista in Liban o modesta rezervatie cu cedrii. Tablitele de lut babiloniene descoperite la Marea Moarta vorbesc de bogate culturi de cereale. In America de Sud. refugiindu-se in munti si in locuri greu accesibile. cat detinea padurea in perioada preistorica. ci si in degradarea ei progresiva. dar si Columbia si Chile. ducand la disparitia unor specii de pasari necunoscute in alte parti ale lumii. care ocupau un areal continuu din Muntii Taurus (Turcia) pana in Muntii Libanului. America Centrala). dar “moartea padurilor” este aici poluarea. In functie de procentajul actual de impadurire. rezistenta si forta protectiva. timpurile moderne au adaugat taierile in scopuri economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societatii. in bazinele fluviilor Huanhe si Iantzi. este zona ecuatoriala (Zair. La fel de puternic a fost impactul si in Extremul Orient.Datorita despaduririlor de lunga durata practicate pretutindeni pe glob. inundatiile au avut efecte devastatoare. cu un potential forestier apreciabil. Cele mai mari distrugeri au avut loc in China. Egipt. desi padurea a fost bine conservata pana la venirea colonistilor (sec. In Ghana. in special in Algeria. a devenit un vast desert. Foarte afectata a fost Sahara. facute in special cu scopul extinderii pastoritului. 15 . In America de Nord. Oceania. Iranian. ci chiar a unor pierderi materiale. despaduririle s-au produs lent. fiind continentul cu cel mai mare procent de impadurire (46. Amanului (Siria) si Cipru. din cauza despaduririlor. 6 milioane ha rezervatii si 89 milioane ha paduri degradate. -tari extrem de sarace in paduri (in Africa Tropicala. Arabic. Taierile. unde toate padurile de pe ramura vestica si nordica au disparut. livezi cu pomi fructiferi. in functie de gradul de accesibiliate si directia de propagare a presiunii demografice. O regiune serios afectata este Republica Malgasa. Africa de Sud. Nigeria si Kenya se despaduresc zone imense pentru a face loc culturilor agricole. distrugerile nerationale nu conduc numai la pierderea padurilor. In Africa. Padurea amazoniana tinde si ea sa fie distrusa din cauza mijloacelor de transport – marea magistrala amazoniana. Rezultatul nu consta doar in diminuarea padurii. Singura parte a Africii relativ pastrata. Gabon. starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Sud. despaduririle au avut intensitate inegala. Taierea masiva a cedrilor a condus la disparitia lui. unde. Congo). nu mai formeaza masive mari si neintrerupte. In Europa.

Padurea realizeaza si o epurare microbiana. Sub aspect economic si ecologic. apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva. au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian. lemn pentru foc s. impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topirii zapezii. nu s-a incumetat sa ocupe si tarile romanesti.A. din care. In vremurile preistorice.2 milioane ha. fapt pentru care in anul 1526. In zona colinara. Arborii si arbustii din padure contribuie. s-a consemnat ca o fasie de padure lata de aproximativ 30 m. cat si procesul de evaporare a apei din sol. dovedesc extinderea pe care o aveau padurile in tara noastra. precum si a vibratiilor aerului. unele vitale. iar in unele magazine chiar 4-8 16 . cum ar fi: lemn pentru constructii. 6. dar si variate fructe si ciuperci. padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii importante. care inseamna fag). in S. reprezentand 26 % din suprafata totala. In procesul de fotosinteza.U. este necesar ca cel putin 50 % din suprafata bazinului hidrografic care aprovizioneaza lacul de acumulare. a instrumentelor muzicale. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri. un ha de padure poate inmagazina in sol. pe bulevardele Parisului s-au determinat aproximativ 570 mii bacterii/m3 aer. Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile. Un hectar de padure produce annual aproximativ 30 t oxigen. aceasta ocupa 7080 % din suprafata tarii. in literatura de specialitate se mentioneaza ca un curent de aer poluat cu bioxid de sulf in concentratie de 0. de asemenea. acesta consuma cca 13 t in procesul de respiratie a arborilor sai. cand sultanul Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda. Astfel. la atenuarea zgomotului de intensitati diferite. Vegetatia arboriscenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma in procesul de fotosinteza circa 16 t bioxid de carbon. trasata de-a lungul unei sosele.a. padurea are o contributie deosebit de importanta in regenerarea rezervei de oxigen la nivel local. deoarece erau bine aparate de muntii cei mai abrupti si de padurile cele mai greu de strabatut – “ codrul frate cu romanul”. Spre exemplu. Picaturile de ploaie (care lovesc solul si erodeaza) sunt interceptate de frunzele copacilor si de litiera (stratul format din frunze uscate si alte resturi organice care acopera solul din padure). celulozei. padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe terenurile in panta. cat si global. Referitor la fenomenul de poluare chimica si rolul depoluant al padurii. avand un rol relevant antipoluant.In tara noastra. debitele maxime sunt de trei ori mai mari fata de cele medii). micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti. remarcata mai cu seama la cea de conifere. sa fie acoperita cu padure ( la o acoperire de numai 15 %. reduce zgomotul produs de circulatia autovehiculelor cu 8-11 %. Padurea protejeaza lacurile de acumulare si terenurile din lunca raurilor.1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure. in literatura de specialitate se mentioneaza ca perdelele forestiere au capacitatea de a reduce zgomotul pana la 10 decibeli. pentru industria mobilei. in primii sai 50 cm de la suprafata. Pentru a-si indeplini aceste functii. a umiditatii si temperaturii aerului. Bucovina (provine de la cuvantul de origine slavona-buk. Denumiri ca Transilvania (provine de la latinescul silva care inseamna padure). contracarand astfel fenomenele de inundatii si eroziune a solului. padurea ocupa o suprafata totala de cca. In acest sens. o cantitate de aproximativ 1450 m3 de apa (echivalentul a 145 mm precipitatii). hartiei.

care protejeaza cultura de toamna impotriva actiunii gerurilor. In zonele de campie. Privita in ansamblu. s-a semnalat uscarea arborilor de molid. cel putin la noi in tara. Cresterea suprafetelor de teren agricol. Pentru bolnavii cu unele afectiuni respiratorii. importanta padurii si mentinerea echilibrului ecologic si actiunile distructive la care aceasta este supusa. In Europa. la nivel mondial. reducerea fondului forestier. trebuie rationalizata nu numai ca volum lemnos. asemenea fenomen a afectat 1. de asemenea. pe aproximativ 10 milioane hectare de padure. localitatile si unele ferme zootehnice contra inzapezirilor. a luat proportii ingrijoratoare fenomenul de desertificare. stejar si gorun. In actiunea distructiva a fondului forestier. Ansamblul conditiilor favorabile vietii create in padure determina ca frecventa pulsului sa se reduca cu 4-8 pulsatii/minut. Specialiştii au constatat că speciile aflate pe cale de dispariţie sunt cele de stejar pufos. care produce fenomenul de uscare al arborilor. marind rezerva de apa a solului. cat si cea produsa de industriile chimica si petroliera. fie ca perdele de protectie. Printre factorii de stres care ameninţă pădurea. pe cat posibil. dar si ca metode folosite pentru a se evita. aparand digurile de avarii. combinatele metalurgice si miniere. de exemplu. atat de importante vietii de pe Terra. cu suprafete reduse de padure. acestea reduc viteza vantului pe o distanta egala cu 5 pana la 10 ori latimea lor. înţelenirea solului. un rol insemnat il are si poluarea aerului. Din aceasta cauza.6 % din suprafata totala a padurilor. unde daunele produse padurii nu pot fi justificate ecologic si nici economic prin pasunatul fondului silvic. de fabricile de ciment. nu mai este posibil a se realiza pe seama micsorarii suprafetei de paduri. Datorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari nerationale si a pasunatului excesiv. Astfel. lipsa limitării speciilor în teren. la nivel mondial sau national. refacerii si mentinerii echilibrelor ecologice. iar in tara noastra. in multe zone se impune impadurirea unor terenuri neproductive. viituriile şi împăduririle cu alte specii decât cele aflate în teren. padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din zonele montane sunt benefice. evident mai ales pe continentul African.Un studiu al silvicultorilor arată că toate cele şase tipuri de păduri din ţara noastră sunt ameninţate de oameniPrima cercetare a habitatelor forestiere de interes comunitar realizată de specialiştii de la Facultatea de Silvicultură din Braşov arată că în România sunt şase tipuri de păduri puse în pericol de activităţile umane. perdelele forestiere de protectie au o influenta deosebit de favorabila asupra mediului inconjurator. in timp ce in padurea Fontain bleau din apropiere se inregistrau numai 50-55 bacterii/m3 aer. poluarea de mare altitudine. contributia padurii la mentinerea echilibrelor in biosfera prezinta o importanta deosebita fie sub forma de masiv. exploatarea padurilor. La uscarea arborilor a mai contribuit. protejeaza caile de comunicatii. Pe cursurile de apa. perdelele forestiere reduc energia vanturilor si impactul sloiurilor de gheata. “Am constatat că cele mai 17 .milioane bacterii/m3 aer. Privite in ansamblu. se poate usor desprinde necesitatea colaborarii pe diverse planuri a tuturor specialistilor care activeaza in diferite sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii. ba dimpotriva. sa se tinda spre optimizarea tensiunii arteriale si sa favorizeze starea de buna dispozitie. cei mai importanţi sunt: fărâmiţarea proprietăţii. brad. arin alb şi arin negru. determinand retinerea si repartizarea uniforma a zapezii pe suprafata terenului arabil. in scopul prevenirii.

unul dintre coordonatorii studiului. În opinia acestuia. din Transilvania. speciile de arini care cresc în luncile joase de la câmpie şi deal sunt periclitate din cauză că sunt situate în imediata apropiere a localităţilor. aproximativ doua milioane de hectare sunt in acest moment in proprietate privata. spune Tudor Stăncioiu. sustine Marian Dragoi. Stejarii. si a opta. E foarte important ca suprafeţele pe care se întinde acest tip de arbore să nu fie reduse”.”Principalul motiv pentru care padurile au fost cerute 18 . Munţii Apuseni şi Munţii Parâng. şi practic nu sunt ameninţate cu dispariţia. Cu toate acestea. pădurile mai sunt puse în pericol şi de păşunatul şi trecerea animalelor domestice prin habitat. care cresc pe nişte versanţi foarte abrupţi. in special prin taierile rase generate de cele trei valuri succesive de retrocedare a padurilor.reduse şi fragmentate ca suprafaţă sunt pădurile de stejari pufoşi. atunci pădurea respectivă se schimbă.conferentiar in cadrul Universitatii Suceava. Din cele 6. ceea ce face ca Romania sa fie a douasprezecea tara impadurita din Europa. dar şi a extinderii suprafeţelor agricole. doctor. realizat de Ministerul Agriculturii si Banca Mondiala. arata ca padurile acopera aproximativ 27% din suprafata tarii. problema e că multe dintre locuinţele oamenilor au fost construite în apropierea pădurilor”. ca marime din UE. Specialiştii spun că stejarii şi carpenii din pădurile dacice (care cresc în lunci) sunt ameninţate în special de construcţiile din apropierea lor. spune Tudor Stăncioiu. Totodata. Autorii studiului mai spun că factorii de stres ai pădurilor mai sunt influenţaţi şi de o informare insuficientă a proprietarilor şi a publicului cu privire la importanţa Reţelei Natura 2000. Cea mai mare amenintare a padurilor din Romania nu sunt taierile ilegale ci zonele rezidentiale. mai spune silvicultorul. Exploatarea turbei pune în pericol molidul Silvicultorii care au contribuit la cercetare arată că o situaţie aparte o au turbăriile (pădurile de molid şi pin silvestru) din Moldova de Nord. Proiectul de Dezvoltare Forestiera. Cele din zonele montane sunt afectate de viituri. a drenărilor care au loc. “În acest caz. autostrazile si investitiile imobiliare. De asemenea. precum şi din cauza exploatărilor forestiere”. ceea ce reprezintă un pericol des întâlnit în România.5 milioane de hectare de padure existente in Romania. Chiar dacă astfel de păduri sunt răspândite pe suprafeţe întinse. ulmii şi frasinii din pădurile crescute în lunci sunt periclitate în special din cauza regularizării râurilor şi a îndiguirilor. în cazul în care într-un habitat cu anumite specii de arbori au loc împăduriri cu alte specii. ecosistemele pe care le formează sunt totuşi puse în pericol de localizarea lor în imediata apropiere a aşezărilor umane. “Aceste suprafeţe sunt ameninţate din cauza exploatării turbei. padurile au fost expuse unor noi amenintari. studiile programului “Padurea inseamna mai mult decat lemn” atrag atentia asupra faptului ca dupa 1990. Creşterea suprafeţelor agricole reduce pădurile Arinii albi şi negri sunt alte specii aflate în pericol. precum şi de arderea vegetaţiei de pe terenurile din vecinătatea pădurilor. În schimb.

s-au produs 46 incendii şi începuturi de incendii. care au afectat o suprafaţă de 749. care au afectat o suprafaţă de 224. De asemenea eliberarea masivă a dioxidului de carbon în procesul de combustie contribuie la creşterea semnificativă a efectului de seră.445 lei. în perioada ianuarieseptembrie 2009.4 hectare de teren. administrat pe bază de contracte. De asemenea. în Reşiţa au avut loc opt incendii şi au fost afectate 33 hectare de teren. urmat de Drobeta Tr. a fondului forestier proprietate publică a statului. cu o valoare estimată a pagubelor de 127. Regia Naţională a Pădurilor . precum şi exercitarea atribuţiilor de autoritate hipică naţională. care contribuie semnificativ la susţinerea şi propagarea incendiilor de pădure spontane. târguri şi expozitii. în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic. iar în Târgu Jiu s-au înregistrat în primele nouă luni şapte incendii. Severin unde s-au înregistrat 10 incendii. Incendiile si efectele lor Incendiile de pădure nu sunt doar un răspuns la încălzirea globală ci ele au şi un efect de accentuare a acesteia. datele Romsilva mai arată că. Circa 140 de incendii şi începuturi de incendii au avut loc. în Cluj-Napoca au avut loc 10 incendii. a declarat Marian Dragoi. Protectia terenurilor si a solurilor Este o functie deosebit de importanta în regiunile cu relief framântat si în 19 . Este un mecanism pe care l-aş numi “feedback pozitiv”.2 hectare. de exemplu. cu o suprafaţă afectată de 58. adică temperatura mediului.2 hectare. cu o suprafaţă afectată de 172. potrivit datelor furnizat NewsIn de Romsilva. cu o suprafaţă afectată de 49. va fi la rândul ei afectată în sens crescător de incendiile de pădure pe care le alimentează. Specialistii sustin ca printre cauzele taierilor masive se numara faptul ca proprietarii nu sunt informati despre riscurile defrisarilor dar mai ales dorinta acestora de a beneficia imediat de proprietatea lor. cele mai multe incendii au avut loc în judeţul Tulcea -12.de proprietari a fost saracia iar oamenii percep cota de taiere ca pe o restrictie. cu o suprafaţă afectată de 67. în fondul forestier proprietate publică a statului.Astfel.6 ha. În cazul acestora nu au fost înregistrate pagube. în fondul forestier privat. iar unii dintre ei nu se tem decat de lege”. promovarea pe plan naţional şi internaţional a exemplarelor de cabaline valoroase din hergheliile Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin organizarea de competiţii sportive.2 hectare. în aceeaşi perioadă.9 ha.Romsilva are ca scop gospodărirea durabilă şi unitară. în vederea creşterii contribuţiei pădurilor la îmbunătaţirea condiţiilor de mediu şi la asigurarea economiei naţionale cu lemn. cu alte produse ale pădurii şi cu servicii specifice silvice.De asemenea. RNP coordonează şi implementează programul naţional de ameliorare genetică a cabalinelor.De asemenea.

alunecari de teren. o diminuare a încarcaturii microbiene. asigurând stabilitatea mecanica. Aerul padurii este. bioacumularea.Absenta padurii releva importanta acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala a reliefului. respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau lacurilor de acumulare. 20 . arbusti. mai bogat în ioni negativi. datorat poluarii. datorata prezentei fitoncidelor. în schimb. Desi. evitarea alunecarilor de teren. procese torentiale. De altfel. Defrisarea padurilor de pe coastele repezi din zonele colinare. Efectul „purificator” se manifesta pentru un spectru mai larg al poluantilor atmosferici – pulberi sedimentabile. Podisul Central Moldovenesc etc. la reducerea volumul de sedimente. în acelasi timp. dioxid de sulf. cu pâna la 90% fata de atmosfera urbana. mai cu seama cele tropicale. Actiunea moderatoare asupra scurgerilor superficiale reduce eroziunea solului. nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot distruge padurea. ecosistemele forestiere. Padurea reuneste pe o suprafata relativ restrânsa un volum important de biomasa vegetala (arbori. rolul padurii este semnificativ. Astfel.regiunile cu soluri nisipoase. în acest sens. Defrisare eroziune. Valea Ariesului. de asemenea. pentru înfiintarea de islazuri comunale (Legea din 1920) a condus la suprafete întinse degradate prin eroziune si procese torentiale în Vrancea. fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate în exces. aici padurea joaca un rol hotarâtor si în însusi procesul de solificare. în acelasi timp. Aceasta functie justifica denumirea de „plamân verde”. eliberând. fiind unele din cele mai importante producatoare de oxigen la nivel planetar. mai nou. Subcarpatii Sudici. retinerea apei în profilul de sol. contribuind. toleranta speciilor vegetale fiind limitata. Se semnaleaza. ea asigura consumul de dioxid de carbon rezultat din „metabolismul” propriu. Protectia atmosferei si functiile climatice Reprezinta un alt aspect al rolului jucat de padure în mentinerea echilibrului ecologic. Prevenirea colmatarii albiilor si bazinelor lacustre Padurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adâncime. favorabili sanatatii. plante erbacee) angajate în procesul fotosintezei. oxigenul necesar la aceeasi scara. dar si din ecosistemele învecinate sau. Valea Lotrului. elemente radioactive – retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis.

. editura didactica si pedagogica.Dr.ploiesti-2005. prof.md/Text/Pagina%20web %20Strategia/Roman/Cap2continut. 1-15 IANUARIE 2007 .moldnet. Gheorghe Dragusoiu.Adevarul -Indrumar pentru cunoasterea naturii. Stelica Ene. editura Printeuro.html .Bibliografie Sursa:.Sursa: Universul Padurii . Constantin Parvu -Biologia si ecologia. Camelia Daniela Padure.wordpress. Ion Machedon . Marcela Georgescu.http://liftingshadows.1.com/2009/04/30/legatura-dintre-incendiile-de-padure-si-incalzireaglobala/ 21 . bucuresti1981. dr. Florentina Dulama. NR. ing.REVISTA LUMEA SATULUI.http://bsapm.

Cuprins • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Titlul Ecosistemul Ecologie Mondiala Ecosistemul Padure Tipuri de Paduri Padurea Ecuatoriala Padurile Musonice Padurea de Stejar Padurea de Fag Padurea de Molid Maretia si Decadenta LEMNULUI Efectul Purificator al Vegetatiei Forestiere Protectia Fondului Genetic Functia de Recreare Despaduririle si Efectele lor Catastrofale Incendiile si Efectele lor Protectia Terenurilor si a Solurilor Protectia Atmosferei si functiile Climatice Bibliografie Cuprins 22 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->