Sunteți pe pagina 1din 263

100 cele mai presante probleme ale

Republicii Moldova în 2008

Chi!in"u 2009
CZU[323+338](478)
O-10

Aceast! publica"ie apare cu sprijinul financiar al Funda"iei Friedrich Ebert.


Opiniile exprimate apar"in autorilor #i nu reflect! în mod necesar punctul de
vedere al IDIS „Viitorul” #i al institu"iei finan"atoare.

Coordonator: Ghenadie Mocanu

Autori:
Vitalie Grosu
Ion Guzun
Mihail $alvir
Olesea Cruc
Diana Cheianu-Andrei
Carolina Ungureanu

Descrierea CIP a Camerei Na"ionale a C!r"ii


100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2008 / Vitalie
Grosu, Ion Guzun, Mihail $alvir [et al.]; coord.: Ghenadie Mocanu; Inst.
pentru Dezvoltare #i Ini"iative Sociale (IDIS) „Viitorul”. - Ch. : IDIS
„Viitorul”, 2009 (Tipogr. „Re#etnicov P.”ÎI). – 262 p.
ISBN 978-9975-9922-4-4
250 ex.
323+338(478) O-10

Coperta: Eugen Novac

© Institutul pentru Dezvoltare #i Ini"iative Sociale


(IDIS) “Viitorul”
str. Iacob Hâncu 10/1, Chi#in!u, MD-2005,
Republica Moldova, Tel.: 21 09 32, Fax: 24 57 14
e-mail: office@viitorul.org, www.viitorul.org

2
Cuprins:
Prefa!" ............................................................................................................................................................... 5
Metodologia de cercetare ................................................................................................................................. 6
P 1. Abuzurile fa!" de jurnali#ti – o practic" na!ional" ................................................................................... 9
P 2. Lipsa de transparen!" în institu!iile publice .......................................................................................... 11
P 3. Suprimarea opozi!iei politice .................................................................................................................. 14
P 4. Spa!iul informa!ional dominat de mass-media rus" ............................................................................. 16
P 5. Exercitarea presiunii autorit"!ilor publice centrale asupra administra!iei municipiului Chi#in"u ... 19
P 6. R"spunderea Guvernului limitat" de interesele partidului de guvern"mânt ...................................... 23
P 7. Politica identitar" deficient" ................................................................................................................... 26
P 8. Audiovizualul public angajat politic ...................................................................................................... 29
P 9. Implicarea politic" a religiei ................................................................................................................... 32
P 10. Populismul autorit"!ilor în realizarea #i evaluarea reformelor ............................................................ 35
P 11. Finan!area partidelor politice – între transparen!" #i luptele electorale ............................................. 38
P 12. Modific"rile Codului Electoral antrenate în lupta electoral" .............................................................. 41
P 13. Criza rela!iilor politice cu UTAG – surs" de instabilitate na!ional"................................................... 44
P 14. (Ne) Reformarea sectorului de securitate ............................................................................................ 47
P 15. Controlul parlamentar ineficient........................................................................................................... 50
P 16. Inegalitatea cet"!enilor .......................................................................................................................... 53
P 17. Înc"lcarea continu" a drepturilor fundamentale ale cet"!enilor R. Moldova din stânga Nistrului.. 56
P 18. Tortura #i relele tratamente................................................................................................................... 59
P 19. Dreptul la educa!ia calitativ" ................................................................................................................ 62
P 20. Discriminarea cultelor religioase.......................................................................................................... 66
P 21. Libertatea presei #i accesul la informa!ii.............................................................................................. 69
P 22. Libertatea întrunirilor #i exprim"rii opiniei ......................................................................................... 73
P 23. Înc"lcarea dreptului la dubla cet"!enie ................................................................................................ 76
P 24. Dosare la CtEDO - drepturi înc"lcate #i milioane pierdute ............................................................... 79
P 25. Justi!ia #i atitudinea magistra!ilor ........................................................................................................ 82
P 26. Utilizarea for!elor de ordine #i organelor de drept ca instrument politic .......................................... 85
P 27. Practica poli!ieneasc"............................................................................................................................ 88
P 28. Starea penitenciarelor #i institu!iilor de deten!ie preventiv" .............................................................. 91
P 29. Secretizarea declara!iilor pe avere a func!ionarilor publici................................................................. 94
P 30. Ignorarea continu" a Hot"rârilor Cur!ii de Conturi ............................................................................ 96
P 31. Nivelul înalt al corup!iei ........................................................................................................................ 98
P 32. Finan!area #i utilizarea netrasparent" a finan!elor publice .............................................................. 100
E 1. Infla!ia VS cursul valutar ...................................................................................................................... 104
E 2. Deficitul balan!ei comerciale – recorduri noi...................................................................................... 107
E 3. Pia!a imobiliar" din Moldova, amenin!at" de criz" ............................................................................ 109
E 4. Sectorul animalier în com" profund" .................................................................................................. 111
E 5. Pre!uri europene la gaze naturale ........................................................................................................ 113
E 6. Cre#terea datoriei externe a Moldovei – un motiv de îngrijorare....................................................... 115
E 7. “Criza cimentului” – un avertisment pentru viitor ............................................................................. 117
E 8. Moldova se transform" dintr-o !ara exportatoare de produse agroalimentare în una net
importatoare .................................................................................................................................................. 119
E 9. Pia!a valutar" “supraînc"lzit"” de banii veni!i din exterior ............................................................... 121
E 10. Agricultura Moldovei – la nivelul celei din Europa anilor ‘70 ......................................................... 123
E 11. Pagube enorme, provocate de inunda!iile din var" ........................................................................... 125
E 12. Deficitul for!ei de munc" calificate – o problem" cît mai acut" ...................................................... 127
E 13. Panic" pe pia!a zah"rului.................................................................................................................... 129
E 14. BNM înregistreaz" pierderi enorme .................................................................................................. 131
E 15. Imaginea investi!ional" a Moldovei ................................................................................................... 133
E 16. Criza în sectorul industrial continu" .................................................................................................. 135
E 17. Impactul crizei financiare asupra Republicii Moldova..................................................................... 137
E 18. Moldovagaz pe post de sperietoare .................................................................................................... 140
E 19. Declin la bursa de valori a Moldovei.................................................................................................. 142
E 20. Costul gestiunii impozitelor ............................................................................................................... 144
E 21. Termocom vs Prim"ria - r"zboiul tarifelor ........................................................................................ 147
E 22. Investi!ii insuficiente în infrastructura drumurilor ........................................................................... 149

3
E 23. Pre!ul motorinei – o nou" lovitur" asupra agricultorilor .................................................................. 151
E 24. Obscuritatea importurilor de energie electric" din Ucraina ............................................................ 153
E 25. Pierderi enorme a bugetului municipal din cauza deciziilor iresponsabile ale CMC .................... 155
E 26. Efectele secetei din 2007 resim!ite pân" în vara anului 2008 ........................................................... 156
E 27. Pia!a creditelor – insuficien!a de lichidit"!i....................................................................................... 158
E 28. Remiten!ele – f"r" limit" de cre#tere ................................................................................................. 160
E 29. Salt" tarifele la gaze, lumina #i c"ldur" ............................................................................................. 162
E 30. Regiunea transnistrean" afectat" de criza mondial" ........................................................................ 164
E 31. Agricultorii – salarii mai mici decât minimum de existen!" ............................................................ 166
S 1. Securitatea demografic" în pericol ....................................................................................................... 169
S 2. Satele moldovene#ti depopulate ........................................................................................................... 171
S 3. Supravie!uire imposibil" la b"trâne!e ................................................................................................... 173
S 4. Sfera serviciilor publice este afectat" în continuare de corup!ie ........................................................ 176
S 5. Tinerii din Republica Moldova în Anul Tineretului ........................................................................... 178
S 6. Reducerea num"rului de locuri la studii în institu!iile de înv"!"mânt superior ................................ 180
S 7. Lipsa locurilor de munc" bine pl"tite................................................................................................... 182
S 8. Protec!ia migran!ilor peste hotare ........................................................................................................ 184
S 9. Consecin!ele migra!iei de munc" a p"rin!ilor asupra copiilor............................................................ 187
S 10. Summer Work and Travel – o form" de exod al creierelor tinere ..................................................... 189
S 11. Costul ridicat al vie!ii în Republica Moldova ..................................................................................... 191
S 12. Moldova r"mîne cea mai s"rac" !ar" din Europa .............................................................................. 194
S 13. Criza din domeniul culturii se acutizeaz" .......................................................................................... 197
S 14. Viciile sociale duc la degradarea na!iunii ........................................................................................... 200
S 15. Poluarea mediului ambiant ................................................................................................................. 203
S 16. S"n"tatea public" în pericol ................................................................................................................ 205
S 17. Vulnerabilitatea autorit"!ilor în fa!a condi!iilor climaterice nefavorabile ........................................ 209
S 18. Rata înalt" a infect"rii cu HIV/SIDA................................................................................................. 212
S 19. Absolven!ii institu!iilor reziden!iale l"sa!i în voia sor!ii .................................................................... 214
S 20. Tensiunile sociale iau amploare ......................................................................................................... 217
S 21. Integrarea în societate a persoanelor cu dizabilit"!i se face cu dificultate....................................... 220
Ex. 1. Imaginea negativ" a RM în presa str"in" ......................................................................................... 223
Ex. 2. Conflictul armat ruso-georgian #i impactul lui asupra Republicii Moldova.................................. 225
Ex. 3. Cooperarea regional" a Republicii Moldova în Sud-Estul Europei: lipsa coeren!ei #i eficien!ei . 227
Ex. 4. Monitorizarea RM de c"tre Consiliul Europei................................................................................. 230
Ex. 5. Tergivisarea semn"rii Conven!iei moldo-române privind micul trafic de frontier" ...................... 233
Ex. 6. Politica de Vecin"tate #i lipsa unui acord între Republicii Moldova cu UE.................................. 235
Ex. 7. Problema contrabandandei la frontiera moldo-ucrainean" ............................................................ 238
Ex. 8. Republica Moldova –CSI: model de duplicitate a diploma!iei moldovene#ti................................ 241
Ex. 9. Neutralitatea Republicii Moldova .................................................................................................... 243
Ex. 10. Problema transnistrean" #i ineficien!a negocierilor....................................................................... 246
Ex. 11. Republica Moldova între Federa!ia Rus" #i NATO ....................................................................... 249
Ex. 12. Prezen!a a#a-ziselor trupe pacificatoare ruse pe teritoriul Republicii Moldova .......................... 252
Ex. 13. Dezarmarea structurilor paramilitare din stânga Nistrului........................................................... 255
Ex. 14. Instabilitatea intern" a Ucrainei #i repercusiunile asupra Republicii Moldova ........................... 258
Ex. 15. Diploma!ia moldoveneasc" – veriga slab" a politicii externe moldovene#ti ................................ 260
Ex. 16. Strategia de comunicare cu privire la integrarea european" a Republicii Moldova .................... 262

4
Prefa!"
La finele fiec!rui an pot fi trase concluzii "i observa#ii pe marginea desf!"ur!rii evenimentelor
ce s-au scurs. Pentru al treilea an consecutiv, autorii acestui volum "i-au propus s! eviden#ieze acele
probleme care au marcat agenda public!. Dac! în 2007 întreg spectrul de probleme erau legate,
tangen#ial sau nu, de integrarea european!, în 2008 accentul s-a pus pe criza economic! mondial!.
Fiind un an preelectoral, anul 2008 a fost decisiv în definirea valorilor politice ale cet!#enilor. În
acest an, am fost martorii aplic!rii tuturor m!surilor de a câ"tiga sau men#ine simpatia electoratului.
Au fost aplicate tot felul de m!suri administrative, fiind implicate institu#iile publice în h!r#uirea
liderilor de opinie, demolarea imaginii unor lideri sau "lefuirea imaginii altora, implicarea unor
presupune asasinate în via#a politic! "i c!utarea unor posibili complici. Adoptarea unor legi
importante pentru consfin#irea libert!#ii individului sub aspect de întrunire "i informare, s-a ciocnit de
aplicarea precar! a acestor legi. Or, una din problemele de baz! cu care se confrunt! R. Moldova la
momentul de fa#! este incapacitatea de a"i implementa propriile legi adoptate de Parlament. La acest
capitol a atras aten#ia "i Raportul de progres al Comisiei Europene asupra implement!rii Planului de
Ac#iuni UE-RM. În pofida diferitor reac#ii "i rapoarte ale societ!#ii civile asupra situa#iei precare din
#ar!, a diferitor reac#ii din partea partenerilor occidentali, institu#iile publice din Moldova au r!spuns
voalat sau chiar indiferent. Pierderea unor cazuri de milioane de euro la CtEDO, aten#ionat! de c!tre
institu#iilor europene asupra unor cazuri flagrante de nerespectare a drepturilor omului, modest! în a
dezvolta o economie func#ional! "i productiv!, Moldova cere din partea Uniunii Europene un Acord
de asociere. Aprobând, apoi uitând de Strategia de comunicare european!, Republica Moldova
încearc! a convinge Uniunea European! de „schimb!ri esen#iale” în interiorul #!rii "i de europenizare
a societ!#ii moldovene"ti.
Anii preelectorali sunt cu greu suporta#i de c!tre popula#ie, care se confrunt! în primul rând cu
probleme sociale, în special cu problema demografic!, educa#ional! "i de s!n!tate. Plus la asta, se mai
adaug! "i probleme cauzate de calamit!#ile naturale. În pofida unor ample dispute între actorii politici
de la tribuna Parlamentului, via#a oamenilor de rând a r!mas la fel de grea, iar problema num!rul unu
în sondajele de opinie a continuat s! fie s!r!cia.
Criza mondial!, care de"i în pofida declara#iilor f!cute de oficialii moldoveni nu afecteaz! R.
Moldova, anumite sectoare ale economiei au înregistrat rezultate modeste intrând chiar în recesiune.
Cercetarea de fa#! reprezint! efortul unui grup de exper#i din diferite domenii de a vedea în ce
m!sur! anumite subiecte, fiind influen#ate de mass-media, penetreaz! agenda public! "i macin!
societatea pe parcursul unui an întreg. Analizând în prim! instan#! mass-media ap!rut! pe parcursul
acestui an, grupul de exper#i au formulat problemele #inând cont de propria expertiz! pe care o de#in
în anumite domenii. Studiu este un instrument util comunit!#ii de deciden#i politici, oficiali
guvernamentali, lideri ai societ!#ii civile "i reprezentan#i ai mijloacelor de informare în mas! din mass-
media tip!rit! "i electronic!, atât din Republica Moldova, cât "i din afara ei având la baz! metode
speciale de cercetare.
Valoarea acestui studiu este înt!rit! de structura facil!, tehnica de identificare "i validare a unor
probleme reflectate în pres!, reprezentând astfel un efort de construc#ie a unei agende publice care
cuprinde majoritatea subiectelor de interes deosebit pentru dezvoltarea Republicii Moldova.
Acest produs inteligent ofer! elemente comparative "i analitice pentru adoptarea unor tehnici
superioare de evaluare a unor decizii care implic! importante costuri pentru societatea noastr!.
Totodat!, inten#ia autorilor acestui studiu este de a încuraja reflec#ia critic! "i abordarea
comparativist! la elaborarea de politici publice eficiente "i efective, precum "i la cre"terea calitativ! a
nivelului dezbaterilor publice pe aceste teme de interes.
Echipa de cercetare a fost format! din 6 exper#i "i un coordonator. Studiul a fost coordonat de
Ghenadie Mocanu, iar în cadrul echipei de cercetare au intrat Vitalie Grosu, Ion Guzun (domeniul
Politic), Mihail $alvir (domeniul Economic), Diana Cheianu-Andrei, Olesea Cruc (domeniul Social) "i
Carolina Ungureanu (domeniul Rela#ii Externe).
Autorii studiului aduc sincere mul#umiri Funda#iei Friedrich Ebert pentru sprijinul acordat în
elaborarea prezentei cercet!ri, dar "i pentru încurajarea pe care ne-a oferit-o pe parcursul efectu!rii
acestui studiu complex.

5
Metodologia de cercetare
Punctul de plecare în cercetarea noastr! a fost analiza presei autohtone pe parcursul anului
2008, colectând subiectele de maxim! sensibilitate (Very Sensitive Issues - VSI), care s-au impus
aten#iei publice în aceast! perioad!. Alegerea presei drept punct de reper pentru analiza noastr! s-a
datorat rolului presei de instrument în producerea "i furnizarea de subiecte pentru agenda public!
general! (politic!, administrativ!, economic!, social!, etc), "i totodat!, monitorizarea unor teme-cheie
în raport cu reac#iile specifice ale societ!#ii. Lectura presei scrise din Republica Moldova ne-a
determinat s! observ!m existen#a anumitor subiecte de interes deosebit de pe agenda oficial! "i
neoficial! a autorit!#ilor moldovene"ti, care se repet! cu o anumit! frecven#! "i care au sonoritate
pentru societate. Într-o prim! faz!, am decis s! efectu!m o analiz! de con#inut a presei pentru a
identifica un num!r de circa 100 de subiecte de maxim! sensibilitate. Problemele au fost identificate
dup! urm!toarele criterii: frecven#a apari#iei, impactul, dinamica, gradul de escaladare al problemei.
Prioritate s-a acordat materialelor din pres!, care s-au înscris în anumite curente de opinie, fiind
evitate "tirile de senza#ie, care adeseori au drept scop de a distrage aten#ia public! de la anumite
subiecte importante. Ulterior, am recurs la analiza calitativ! a problemelor identificate utilizând drept
reper o matrice de analiz! cu anumi#i indicatori calitativi:
% Subiectul - ofer! o imagine de ansamblu a problemei;
% Descrierea problemei - surprinde ariile de manifestare, sursele "i motivele care men#in în
actualitate problema;
% Grupuri !int" - include indivizi "i grupuri sociale afectate sau privilegiate de c!tre existen#a acestei
probleme;
% Impactul - calculeaz! costurile, dificult!#ile, amenin#!rile "i efectele existen#ei acestei probleme
asupra mediului "i structurilor sociale
% Dinamica - identific! tendin#ele "i momentele critice ale problemei, perpetuarea ei pe o perioad!
mai îndelungat! de timp care o profileaz! în calitate de tendin#! dominant! asupra vie#ii publice,
economice, sociale;
% Factori - identific! institu#ii, grupuri, actori antrena#i în raporturi sociale care includ problematica
ori se confrunt! cu aspectele acute ale acesteia, conduita prealabil! a acestora;
% Anticip"ri - descrie evolu#ii probabile în viitorul apropiat;
% Întreb"ri - surprind esen#a problematicii "i impactului acesteia atât în trecut cât "i în viitor.
Pentru a structura aceast! cercetare de pres! "i pentru a ordona într-un format logic descrierea
problemelor identificate, am repartizat problemele identificate în cadrul a patru mari grupuri de
impact: politic, economic, social, extern. Respectiv, pentru a fi mai u"or identificate, problemele din
fiecare grup au primit în fa#! ini#iala majuscul! a denumirii grupului, urmat! de num!rul problemei
din grup (ex. Politic! - P1, P2,.... ). Grupurile au fost codificate astfel: Politic! - P, Economie - E,
Social - S, Rela#ii Externe - Ex.
Al!turi de frecven#a apari#iei problemelor în presa scris!, am efectuat o evaluare extern! a
problemelor. În acest sens, zece exper#i reprezentând diferite domenii de activitate din cele patru
enumerate mai sus, au evaluat problemele cu o valoare de la 1 la 7 (unde 1 este valoarea minim! "i 7
valoarea maxim!) dup! 3 indicatori:
% Impact - poten#ialul de gravitate al problemei pentru stabilitatea democratic! "i dezvoltarea
ascendent! a R. Moldova.
% Dinamic" - capacitatea de modificare, transformare sau agravare a problemei. În ce m!sur!
problema dat! este un static! sau una dinamic!?
% Grad de escaladare - în ce m!sur! problema dat! este aproape de a se transforma într-o criz! "i a
paraliza domeniul pe care îl reprezint!?
Media aritmetic! a celor trei indicatori ne-au permis s! afl!m Intensitatea problemelor:

I n = Impactul ! Dinamica ! Grad de escaladare


3
Coeficientul fiec!rui indicator (Impact, Dinamic", Grad de escaladare) reprezint! media
aritmetic! a r!spunsurilor exper#ilor pentru fiecare problem!. Ace"ti indicatori pot fi vizualiza#i "i
aprecia#i la începutul descrierii problemelor din cele patru domenii.
6
În pofida subiectivit!#ii rezultatelor evalu!rii externe a problemelor, întrucât reprezint!
percep#ia doar a unui grup de exper#i, acestea ne ofer! anumite repere în eviden#ierea celor mai
presante subiecte de pe agenda public! din 2008.
%inem s! men#ion!m, c! pornind de la premisa, conform c!reia, fiecare problem! identificat!
este la fel de presant! "i poart! în sine aceea"i doz! de îngrijorare din partea deciden#ilor politici "i a
societ!#ii în ansamblu, nu am recurs la o ierarhizare a lor. Ordinea în care au fost descrise problemele
în studiu este ordinea identific!rii problemelor în cele patru grupuri de c!tre exper#i pe perioada
cercet!rii.

7
Indicatorii
problemelor din domeniul politic
Impact Dinamica Total escaladare Intensitatea

P1 4,8 4,1 4,7 4,5


P2 5,6 4,4 5,2 5,1
P3 5,7 3,8 5 4,8
P4 4,8 3,9 4,1 4,3
P5 5,8 4,8 5,3 5,3
P6 5,5 4,4 5,4 5,1
P7 5,1 3,6 4,7 4,5
P8 6,1 4,8 5,6 5,5
P9 5,2 4,5 4,8 4,8
P10 5,3 4,3 5,3 5,0
P11 5,4 3,9 4,9 4,7
P12 5 4,3 4,7 4,7
P13 4,1 3,2 3,6 3,6
P14 4,4 4 4,4 4,3
P15 5,4 4,4 4,8 4,9
P16 5,2 4,1 4,9 4,7
P17 5,3 4,3 5,1 4,9
P18 4,8 4 3,8 4,2
P19 5,9 5 5,3 5,4
P20 3,6 3,1 3,1 3,3
P21 5,3 4,4 4,6 4,8
P22 4,8 4,3 4,5 4,5
P23 5 4,3 4,3 4,5
P24 6,3 5 5,7 5,7
P25 5,9 4,5 4,8 5,1
P26 6,1 5 6 5,7
P 27 5,7 4,5 5,5 5,2
P 28 5,6 3,9 4,5 4,7
P 29 5,7 4,4 5 5,0
P 30 5,4 4,1 4,7 4,7
P 31 6,3 4,8 5,6 5,6
P 32 6,4 4,9 5,1 5,5

Datele din tabel reprezint" valorile acordate de zece exper!i


independen!i pentru fiecare indicator al celor 100 de probleme

8
P 1. Abuzurile fa!" de jurnali#ti – o practic" na!ional"
Subiectul
Pe parcursul anului 2008 for#ele de ordine au comis un "ir de intimid!ri "i abuzuri fa#! de
jurnali"tii afla#i în exercitarea atribu#iilor de lucru. Asemenea situa#ii au contribuit la înr!ut!#irea
climatului libert!#ii de exprimare în #ar! "i au sporit starea general! de insecuritate în societate.
Descrierea
Abuzurile comise de for#ele de ordine contra jurnali"tilor au fost sesizate în decursul întregului
an, unele din ele eviden#iindu-se prin gravitate deosebit!. Împiedicarea jurnali"tilor de a-"i realiza
atribu#iile legale au c!p!tat diferite forme fiind implicate atât organele de poli#ie, Procuratura, cât "i
alte institu#ii ale statului. În majoritatea cazurilor ac#iunile de intimidare au fost îndreptate împotriva
jurnali"tilor care prin activitatea lor practic! s-au dovedit a fi incomozi puterii, fie reprezentau
mijloacele de pres! care tradi#ional au ie"it cu critic! la adresa puterii.
Revenirea la practica intent!rii dosarelor penale a constituit un pas deosebit de regres în
domeniul mass-media. În acest sens, unele organiza#ii media au sesizat ilegalitatea "i caracterul
excesiv de abuziv a deciziei intent!rii dosarului penal pe numele lui Constantin T!nase la 21 februarie
2008, pe motivul „ac#iunilor îndreptate spre a#â#area vrajbei sau dezbin!rii na#ionale, rasiale sau
religioase”, de"i învinuirile nu se bazau pe prezentarea unor dovezi ce ar certifica reaua voin#! a
jurnalistului.1 Nu mai pu#in reprezentativ pentru abuzurile comise de autorit!#i este modul în care a
fost gestionat dosarul intentat radioului „Vocea Basarabiei”, caz în care autorit!#ile au comis un "ir de
abateri de la legisla#ie. Astfel, Procuratura General! nu a anun#at din timp administra#ia postului de
radio privind intentarea dosarului penal. În al doilea rând, de"i dosarul penal a fost intentat pe motiv
de fraud! financiar!, organele de anchet! au recurs la anchetarea radioascult!torilor adresându-le
întreb!ri cu caracter politic, fapt care se refer! deja la libertatea exprim!rii2. În aceea"i logic! a
intimid!rii presei se înscriu "i dosarele penale intentate unor tineri la sfâr"itul lunii mai începutul lunii
iunie 2008 pentru comentariile critice la adresa autorit!#ilor comuniste, precum "i expunerea propriei
opinii pe unele subiecte mai complexe a istoriei na#ionale.
În Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova, 3 mai 2007 – 3 mai 2008,
organiza#iile media din #ar! au sesizat un "ir de cazuri de intimidare a jurnali"tilor realizate pe
parcursul primelor patru luni ale anului3. Printre abuzurile comise la adresa jurnali"tilor pot fi
men#ionate împiedicarea de c!tre organele de poli#ie a îndeplinirii atribu#iilor de serviciu a jurnali"tilor
afla#i în misiune, neadmiterea jurnali"tilor la unele întâlniri cu înal#i oficiali ai Republicii Moldova sau
reprezentan#i ai organismelor interna#ionale, acreditarea discriminatorie "i refuzul nemotivat "i
neîntemeiat al acredit!rii unor jurnali"ti str!ini în Republica Moldova, intentarea dosarelor penale pe
numele mai multor jurnali"ti, etc. H!r#uirea "i presiunile organelor statului asupra jurnali"tilor angaja#i
de redac#ia „Ziarului de gard!” pentru materiale publicate la 4 septembrie ce incriminau serviciile de
securitate a Republicii Moldova4, agresarea echipelor PRO TV la Orhei "i Chi"in!u în decursul lunii
octombrie5, împiedicarea pe 11 octombrie a cameramanului postului „Jurnal TV” de garda de corp
de a-l filma pe pre"edintele V. Voronin cu ocazia s!rb!toririi Zilei Na#ionale a Vinului6 au constituit
noi cazuri de abuz fa#! de jurnali"ti.
Grupul #int"
" mass-media na#ional! "i jurnali"tii str!ini acredita#i în Moldova;

1
Dosarul penal intentat lui Constantin Tanase nu are dreptul la existenta // DECA-Press(18.02.2008)
2
Ascult!torii „Vocii Basarabiei” sunt cita"i la poli"ie // http://www.jurnal.md/article/5786/ ;
3
Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova 3 mai 2007 – 3 mai 2008 //
http://www.api.md/events/4847/index.html ;
4
ONG de media din Moldova se solidarizeaz! cu jurnali#tii de la Ziarul de Gard! intimida"i de SIS //
http://www.interlic.md/2008-09-12/6364-6364.html ; ONG-urile de media sar în ap!rarea jurnali#tilor intimida"i de
SIS // http://www.jurnal.md/article/8678/ ;
5
Societatea civil! condamn! agresarea echipelor PRO TV Chi#in!u de c!tre poli"ie // http://www.info-
prim.md/?x=23&y=18304 ;
6
Înc! unul: $i cameramanul JurnalTV a fost agresat de poli"i#ti // http://www.jurnal.md/article/9189/ ;
9
" societatea civil!;
" for#ele de ordine;
" comisia parlamentar!
" comisia pentru cultur!, "tiin#!, înv!#!mânt, tineret, sport "i mijloace de informare în
mas!;
Impactul
Abuzurile contra jurnali"tilor afecteaz! negativ capacitatea mijloacelor media de informare a
publicului larg "i îngr!desc accesul la informa#ie a societ!#ii. Atitudinea discriminatorie a for#elor de
ordine fa#! de jurnali"ti creeaz! premize pentru denaturarea realit!#ilor "i evenimentelor sociale,
contribuie la dezinformarea societ!#ii "i manipularea opiniei publice. Mediatizarea pe larg a abuzurilor
sporesc sentimentul de insecuritate în societate "i neîncredere a popula#iei în for#ele abilitate cu
men#inerea ordinii publice.
Dinamica
În raport cu anii preceden#i Republica Moldova a cunoscut o înr!ut!#ire a situa#iei în domeniu,
fapt ce s-a eviden#iat "i prin interven#iile "i declara#iile de sus#inere a presei din partea ambasadorilor
str!ini acredita#i în Moldova. Punctul culminant al degrad!rii situa#iei în domeniu o constituie
revenirea la practica intent!rii dosarelor penale pe numele jurnali"tilor pentru activitatea desf!"urat!,
precum a fost cazul intent!rii dosarelor penale pe numele lui C. T!nase "i cazul anchet!rii penale a
postului de radio „Vocea Basarabiei”. Multitudinea cazurilor de agresare a echipelor de jurnali"ti a
contribuit la înr!ut!#irea situa#iei în domeniul libert!#ii de exprimare, iar abuzurile s-au eviden#iat cu
regularitate pe parcursul întregului an. Refuzul MAEIE de acreditare a mai multor jurnali"ti din
România a contribuit de asemenea la înr!ut!#irea situa#iei în domeniu "i destabilizeaz! situa#ia în
ajunul campaniei electorale.
Factorii
" tentativele puterii de a controla spa#iul informa#ional;
" iresponsabilitatea autorit!#ilor de stat;
" nepromovarea reformelor reale în structurile paramilitare ale statului;
" imperfec#iunea legisla#iei;
Anticip"ri
În condi#iile în care se apropie alegerile parlamentare din 2009, în care spore"te interesul mass-
media fa#! de activitatea autorit!#ilor, dar "i în condi#iile sporirii intensit!#ii conflictelor între for#ele
politice este de a"teptat ca situa#ia s! nu evolueze în sens pozitiv. Este pu#in a"teptat ca în ajunul
alegerilor din 2009 autorit!#ile s! recurg! la ini#iative de reformare a situa#iei în domeniu "i s!
promoveze dezvoltarea dialogului real cu jurnali"tii. Totodat!, pe fonul men#inerii unor rela#ii
tensionate cu Bucure"tiul este de a"teptat ca autorit!#ile s! nu stabileasc! curând careva criterii clare
de acreditare a jurnali"tilor din aceast! #ar!.
Întreb"ri
" Din care considerente autorit!#ile comuniste care declar! c! doresc integrare
european! nu sunt dispuse a implementa standardele europene de conduit! în
domeniu?
" Cum se poate garanta gestionarea corect! a situa#iei în condi#iile apropierii alegerilor
parlamentare din 2009?

10
P 2. Lipsa de transparen!" în institu!iile publice

Subiectul
De"i autorit!#ile au promis pe parcursul anului mai mult! transparen#! în activitatea institu#iilor
publice, în practic!, autorit!#ile statului r!mân în continuare netransparente. Acest fapt afecteaz!
dialogul între societatea civil! "i institu#iile publice, iar în unele cazuri (conflictul transnistrean, de ex.)
chiar genereaz! profunde îngrijor!ri "i insecuritate societ!#ii.
Descrierea
Pe parcursul anului autorit!#ile statului au declarat inten#ia întreprinderii mai multor ac#iuni în
vederea sporirii transparen#ei institu#iilor publice, primul pas fiind recunoa"terea netransparen#ei
acestora7. Cu toate acestea, activitatea practic! a autorit!#ilor scoate în eviden#! complexitatea
reform!rii, dar "i nedorin#a, în unele cazuri, de a contribui esen#ial în acest sens. Trebuie de luat în
considera#ie c! transparen#a institu#iilor publice este o chestiune de sistem, autorit!#ile r!mânând
restante la mai multe capitole. Se pare c! autorit!#ile sunt dispuse s! promoveze transparen#a la
nivelul institu#iilor ordinare, dar sunt foarte rezervate la capitolul transparen#ei institu#iilor supreme
în stat, iar acest fapt reduce la minimum orice inten#ie de a garanta transparen#a institu#ional! a
activit!#ii statului.
Astfel, un important caz în care s-a manifestat destul de acut lipsa de transparen#! a institu#iilor
statului l-a constituit procesul de reglementare a conflictului transnistrean autorit!#ile implicate fiind:
Pre"edintele, Ministerul Reintegr!rii "i MAEIE. Activitatea practic! a acestor institu#ii pe marginea
reglement!rii transnistrene a generat sesiz!ri în pres! din partea societ!#ii civile "i declara#ii politice de
protest a deputa#ilor "i for#elor de opozi#ie prin care era exprimat! atitudinea alarmant! vizavi de
posibilele evolu#ii pe acest subiect8. De asemenea, absen#a transparen#ei pe aceast! problem! acut! a
sporit sentimentul insecurit!#ii, care s-a concretizat prin diferite presupuneri în mass-media vizavi de
reglementarea transnistrean! "i a generat, totodat!, iluzia unei confrunt!ri între societate "i autorit!#ile
statului pe acest subiect, provocând sentimentul nereprezent!rii societ!#ii de c!tre autorit!#i, iar în
pres! dominând impresia precum c! autorit!#ile comuniste ar fi gata s! cedeze interesul na#ional pe
marginea acestei grave probleme na#ionale.
Un alt caz sesizat în cadrul unui studiu al IDIS „Viitorul” "i f!cut public pe 12 noiembrie, se
refer! la lipsa de transparen#! a Parlamentului Republicii Moldova. Printre principalele probleme care
afecteaz! transparen#a legislativului moldovean au fost men#ionate a"a aspecte precum: sistarea
difuz!rii publice a "edin#elor Parlamentului, nereflectarea corespunz!toare a informa#iei pe pagina
web al Parlamentului "i complexitatea acces!rii informa#iei privind cheltuielile financiare a
legislativului, deficien#ele comunic!rii cu publicul etc. În atare condi#ii informa#ia referitoare la
activitatea Parlamentului care ajunge la publicul consumator este distorsionat!9.
Aceea"i problem! a fost sesizat la 17 septembrie de c!tre organiza#iile neguvernamentale pentru
promovarea drepturilor omului din Republica Moldova, care s-au ar!tat îngrijorate de lipsa de
transparen#! din partea Parlamentului în cazul numirii avoca#ilor parlamentari, practicii de selectare a
acestora "i rolului acordat societ!#ii civile în aceast! procedur!. Totodat!, ong-urile au subliniat "i un
"ir de abateri ale Parlamentului de la legisla#ia în vigoare pe marginea acestui subiect,10 concluzia
organiza#iilor fiind c! lipsa de transparen#! la acest subiect diminueaz! rolul institu#iei vizate în
procesul de democratizare a #!rii "i promov!rii reformelor reale în domeniul drepturilor omului.
Netransparen#a institu#iilor publice se manifest! "i prin atitudinea discriminatorie fa#! de
mijloacele de pres!, l!sându-se loc diferitelor interpret!ri privind cauzele reale a atitudinii

7
Guvernul de la Chi#in!u recunoa#te: Lipsa transparen"ei sufoc! institu"iile statului //Flux, Cotidian Na"ional,
Nr.200818 din 05 februarie 2008 ; Premierul moldovean recunoa#te: Activitatea Guvernului este netransparent! //
Flux, Cotidian Na"ional Nr.200886 din 20 mai 2008 ;
8
MAE se arat! îngrijorat! de planul lui Voronin // http://www.jurnal.md/article/5788/ ; R!du"a Matache: „Procesul
de reglementare a conflictului transnistrean trebuie s! fie transparent” // http://www.jurnal.md/article/6220/ ;
Viziunea Exper"ilor asupra Problemei Transnistrene. IPP // http://www.ape.md/libview.php?l=ro&idc=152&id=311 ;
9
Parlamentul Republicii Moldova are restan"e la capitolul transparen"! #i accesibilitate //
http://www.viitorul.org/newsview.php?l=ro&idc=132&id=1540 ;
10
Societatea civil! cere transparen"! în selectarea #i numirea avoca"ilor parlamentari // http://www.info-
prim.md/?x=24&y=17632 ;
11
discriminatorii fa#! de pres!. Astfel, autorit!#ile nu o singur! dat! au manifestat disponibilitatea de a
coopera numai cu presa loial!, împ!r#ind astfel presa în convenabil! "i cea care nu este11. Invitarea
pe 11 aprilie la conferin#a de pres!, ca urmare a întâlnirii dintre V. Voronin "i I. Smirnov, numai a
televiziunilor loiale partidului de guvern!mânt se înscrie în logica "i ne-dorin#a autorit!#ilor de a
promova transparen#a real!, creând astfel premise pentru manipularea opiniei publice.
De"i "edin#ele de judecat! sunt publice, legisla#ia stabilind clar care sunt cazurile de exceptare
de la aceast! regul!, în practica na#ional! sunt atestate mai multe cazuri când judec!torii discre#ionar
recurg la limitarea principiului publicit!#ii "edin#ei de judecat!. Astfel, la 10 octombrie a fost limitat
accesului echipei PRO TV în sala de "edin#e a Judec!toriei Orhei, în care se ancheta un dosar de
importan#! deosebit! cu implica#ii a unor lideri politici. Mai mult chiar, jurnali"tii echipei PRO TV au
fost chiar agresa#i de c!tre colaboratorii de poli#ie.
Grupul #int"
" Autorit!#ile statului;
" Serviciile de pres! a institu#iilor publice;
" Instan#ele de judecat!;
" Societatea civil!;
" Mass-media na#ional! "i local!.
Impactul
Inexisten#a transparen#ei reale a institu#iilor publice afecteaz! negativ capacitatea inform!rii
corecte a cet!#eanului de rând. Caracterul secret de rezolvare a conflictului transnistrean a generat
sporirea gradului de insecuritate a cet!#enilor "i societ!#ii civile. Netransparen#a institu#iilor
fundamentale ale statului provoac! suspiciunea c! autorit!#ile sunt mai mult preocupate de a crea
iluzia transparen#ei decât de promovarea real! a acesteia. În condi#iile netransparen#ei activit!#ii
institu#iilor publice sporesc "ansele dezvolt!rii corup#iei în #ar!.
Dinamica
În raport cu anii preceden#i autorit!#ile au întreprins încerc!ri izolate în vederea garant!rii
transparen#ei unor institu#ii publice ce s-au concretizat prin ini#iative precum: crearea Comisiei
guvernamentale pentru supravegherea realiz!rii achizi#iilor publice, decizia de creare a Consiliului
Civil pentru monitorizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice "i Corup#iei,
adoptarea Legii privind transparen#a procesului decizional, etc. Cu toate acestea au fost atestate "i
evolu#ii în sens negativ precum crearea condi#iilor de limitare a transparen#ei "i accesului la informa#ie
prin recent adoptata Lege a secretului de stat. În anumite domenii, ca de exemplu conflictul
transnistrean, autorit!#ile au instituit o adev!rat! „secretomanie”, societatea civil! "i mediul de exper#i
ar!tându-se îngrijora#i cu diverse ocazii ca rezultat al lipsei de informa#ie vizavi de reglementarea
conflictului transnistrean. Absen#a informa#iei asupra evolu#iilor pe marginea problemei vizate a fost
atestat! chiar "i de c!tre deputa#ii parlamentului. Înr!ut!#irea rela#iei între mass-media "i autorit!#ile
statului, precum "i continuarea practicii abuzurilor asupra jurnali"tilor afla#i în misiune de lucru "i
chiar în afara acesteia a influen#at negativ procesul de afirmare a transparen#ei institu#iilor publice. De
asemenea, institu#iile supreme ale statului r!mân în continuare netransparente, careva evolu#ii
pozitive majore fiind absente.
Factorii
" puterea discre#ionar! a func#ionarilor publici;
" imperfec#iunea legisla#iei;
" corup#ia;
" deficien#ele cooper!rii cu mass-media;
" limitarea accesului la informa#ie;
" mentalitatea func#ionarilor publici;

11
Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova // http://www.api.md/events/4847/index.html ;
12
" neacceptarea de c!tre autorit!#i a regulilor "i principiilor democratice.
Anticip"ri
Ini#iativele Guvernului de dezvoltare institu#ional! în vederea sporirii transparen#ei, adoptarea
Legii privind transparen#a procesului decizional constituie desigur factori pozitivi. Cu toate aceste,
adoptarea Legii secretului de stat va oferi condi#iile legale necesare limit!rii transparen#ei institu#iilor
publice "i accesului la informa#ie. În condi#iile înr!ut!#irii rela#iilor cu mass-media este de a"teptat ca
autorit!#ile s! continue a face distinc#ie între presa „loial!” "i cea „neloial!”, iar acest fapt va contribui
la noi cazuri de discriminare a presei "i înr!ut!#ire a situa#iei în domeniul transparen#ei institu#iilor
publice. Continuarea tentativelor de menajare a Federa#iei Ruse în cadrul conflictului transnistrean va
limita "i mai mult capacitatea de promovare a unei politici transparente în domeniu "i dezvoltare a
unui dialog cu societatea civil!.
Întreb"ri
" De ce autorit!#ile au tergiversat ac#iunile în vederea sporirii transparen#ei tocmai
spre finalul mandatului de guvernare?
" Cum de evitat implicarea politicului în institu#iile ce au ca obiectiv monitorizarea "i
supravegherea institu#iilor statului?

13
P 3. Suprimarea opozi!iei politice

Subiectul
Pe parcursul anului 2008 autorit!#ile comuniste au declan"at un adev!rat r!zboi împotriva
opozi#iei politice care a scandalizat opinia public!. În ac#iunile de intimidare a opozi#iei a fost implicat
un întreg arsenal de mijloace, precum: utilizarea resurselor administrative, discriminarea în baza
bugetului, implicarea abuziv! a organelor de drept, etc. Atitudinea licen#ioas! a guvern!rii fa#! de
opozi#ie a împiedicat func#ionarea normal! a institu#iilor publice de diferit nivel "i a afectat imaginea
Republicii Moldova.
Descrierea
Rela#ia între guvernare "i opozi#ie este un subiect delicat în orice #ar!, care pretinde a fi
democratic!. În cazul Republicii Moldova comportamentul dubios "i ac#iunile nejustificate ale
diferitelor institu#ii de stat la adresa unor partide politice au creat impresia unei isterii a guvern!rii în
inten#ia de a p!stra controlul asupra puterii, iar regularitatea ac#iunilor de intimidare a opozi#iei s-a
asem!nat unei legi nescrise a actualei guvern!ri.
Una din practicile des utilizate a constituit-o intentarea dosarelor penale pe numele liderilor
partidelor de opozi#ie. Pe parcursul întregului an pe numele liderilor principalelor forma#iuni politice
de opozi#ie au fost deschise mai multe dosare penale12. Pân! în prezent nici unul din acestea nu s-a
finalizat cu o învinuire printr-o decizie a instan#ei de judecat!. Absen#a învinuirilor din partea
judec!torului creeaz! suspiciuni asupra obiectivit!#ii "i veridicit!#ii acestor dosare În plus, unele
dosare se refer! la evenimente vechi de 10 ani fapt care suscit! îndoieli privind veridicitatea sa.
Un alt caz de intimidare "i de lupt! împotriva opozi#iei se reflect! prin utilizarea abuziv! a
resurselor administrative "i financiare ale statului. Astfel, concluziile exper#ilor Centrului de Politici
Economice al IDIS „Viitorul” privind finan#area din bugetul de stat pe criterii politice a localit!#ilor
Republicii Moldova f!cute publice în martie 2008 eviden#iaz! o nou! practic! de lupt! a puterii cu
opozi#ia. Exper#ii au subliniat c! localit!#ile în care guverneaz! membrii partidului comuni"tilor
beneficiaz! de aproximativ 75 la sut! din totalul investi#iilor capitale din republic!13.
Atitudinea autorit!#ilor centrale în raport cu autorit!#ile municipiului Chi"in!u se înscriu în
acela"i scenariu de intimidare a for#elor de opozi#ie, dar s-a deosebit prin intensitate. Din momentul
investirii în func#iei pe numele Primarului capitalei, membru al unui partid de opozi#ie, au fost
intentate de c!tre Procuratur! în decursul unui singur an tocmai trei dosare penale. Aplicarea la 1
octombrie a sechestrului asupra conturilor Prim!riei de c!tre Ministerul Justi#iei, în ajunul
manifesta#iilor ce urmau s! fie organizate de autorit!#ile locale "i deblocarea acestora cu o singur! zi
înaintea acestor manifesta#ii este un alt caz interpretat de mass-media ca o nou! strategie a puterii de
lupt! cu opozi#ia politic!14.
Aceast! atitudine abuziv! a guvern!rii se înscrie perfect în declara#iile pre"edintelui prin care
guvernarea actual! î"i atribuie dreptul de a decide autoritar ("i aberant totodat!) care partide politice
ar trebui s! joace rolul de opozi#ie politic!, introducându-se termenul de opozi#ie politic!
constructiv! "i opozi#ie politic! neconstructiv!. Prin aceasta guvernarea actual! a demonstrat clar
înclina#iile autoritare a politicii promovate "i tendin#a de a înl!tura una dintre principalele institu#ii ale
Democra#iei care este Opozi#ia politic!.
Grupul #int"
" partidele politice;
" guvernarea;
" organele de drept;

12
Înc! dou! dosare penale pe numele lui Vladimir Filat // http://www.jurnaltv.md/?article=999 ; Procuratura
deschide dosar penal pe numele liderului AMN // http://www.info-prim.md/?a=10&nD=2008/11/21&ay=19381 ;
13
Factorul politic al finan"!rii infrastructurii la nivel local //
http://www.viitorul.org/public/1146/ro/policy_brief_factory.pdfl ;
14
Dorin Chirtoac! e bombardat cu dosare penale // http://www.jurnal.md/article/9168/ ; Un nou sechestru aplicat pe
conturile prim!riei Chi#in!u // http://www.jurnal.md/article/9050/ ;
14
" societatea civil!;
" organiza#iile interna#ionale.
Impactul
Conflictul profund între autorit!#ile centrale ale statului "i unele for#e de opozi#ie au generat
sporirea instabilit!#ii politice în #ar!. În majoritatea cazurilor abuzurile comise de institu#iile publice
creeaz! noi cazuri de înc!lcare flagrant! a drepturilor omului. Proiectarea conflictului între guvernare
"i opozi#ie asupra rela#iei între autorit!#ile publice centrale "i cele locale, împiedic! func#ionarea
normal! a sistemului administrativ "i realizarea intereselor "i drepturilor cet!#enilor. Intensificarea
conflictului între cele dou! entit!#i "i abuzurile comise fa#! de opozi#ie "tirbesc din imaginea #!rii "i
afecteaz! interesul cet!#enilor.
Dinamica
Ac#iunile de intimidare a opozi#iei s-au manifestat cu regularitate pe parcursul întregului an.
Totu"i, în contextul apropierii alegerilor parlamentare scandalurile ce #in de rela#ia între putere "i
opozi#ie se #in lan#. În acest sens, pe parcursul lunii octombrie Procuratura a anun#at intentarea a
dou! noi dosare pe numele unor lideri de opozi#iei, V. Filat "i D. Chirtoac!. Ca "i pe parcursul anilor
preceden#i, Legea bugetului de stat pentru 2009 presupune aceea"i strategie de finan#are a
autonomiilor locale în dependen#! de afinit!#ile politice.
În decursul anului puterea central! a continuat atacurile asupra administra#iei municipiului
Chi"in!u care reprezint! for#ele de opozi#ie, utilizându-se cu succes practica abuziv! a punerii sub
sechestru a bunurilor publice "i conturilor prim!riei. Pe parcursul anului organele de poli#ie au fost
implicate într-un "ir de intimid!ri la adresa opozi#iei "i reprezentan#ilor societ!#ii civile care protestau
împotriva unor politici sau ac#iuni ale statului.
Factorii
" apropierea alegerilor parlamentare;
" inexisten#a suprema#iei legii;
" lipsa culturii politice democratice;
" iresponsabilitatea autorit!#ilor publice centrale;
" absen#a independen#ei structurilor de for#!.
Anticip"ri
În condi#iile apropierii alegerilor parlamentare este ireal de a"teptat o îmbun!t!#ire a rela#iei
între puterea central! "i opozi#ie. Pentru a crea iluzia incapacit!#ii opozi#iei de a prelua puterea în stat
este de a"teptat ca guvernarea comunist! s! continue strategia de m!suri în vederea împiedic!rii
func#ion!rii autorit!#ilor publice locale guvernate de for#ele de opozi#ie, #inta din cauza amplorii "i
vulnerabilit!#ii fiind municipiul Chi"in!u "i prin urmare PL.
Întreb"ri
" Ce modific!ri legislative trebuie operate pentru a împiedica implicarea organelor de
stat în conflictele politice dintre guvernare "i partide?
" Cum de creat condi#iile favorabile ce ar garanta responsabilitatea puterii centrale?

15
P 4. Spa!iul informa!ional dominat de mass-media rus"
Subiectul
Mass-mediei îi revin importante func#ii în formarea opiniei publice, integr!rii societ!#ii "i
socializarea publicului. În condi#iile Republicii Moldova spa#iul informa#ional dominat de mass-media
rus! contribuie la formarea unor paradoxuri în interpretarea realit!#ilor social-politice na#ionale sau
interna#ionale, implic! influen#e externe asupra comportamentului social-politic în #ar! "i se realizeaz!
în detrimentul spa#iul public în limba român! (de stat).
Descrierea
Pe parcursul ultimilor ani autorit!#ile s-au angajat într-un "ir de ini#iative "i strategii la nivel
na#ional în vederea dezvolt!rii politicilor guvernamentale în domeniul mass-media, form!rii societ!#ii
informa#ionale cu respectarea principiilor, precum: pluralismul politic, libertatea presei, garantarea
accesului la informa#ie, transparen#a, ".a. În Republica Moldova spa#iul informa#ional este
dispropor#ional dominat de mass-media rus!. Acest fapt contribuie la profunda influen#are din
exterior a opiniei publice na#ionale "i manipularea comportamentului politic în societate. Prezen#a "i
influen#a dispropor#ionat! a mass-mediei ruse contribuie la formarea unor opinii paradoxale "i
contradictorii a societ!#ii pe chestiuni de importan#! na#ional!, precum: integrarea european!,
securitatea na#ional!, evenimentele interna#ionale, ".a. În atare condi#ii societatea Republicii Moldova
devine u"or manipulat! "i vulnerabil! vizavi de inocularea unor viziuni str!ine conforme intereselor
geopolitice ruse în detrimentul intereselor na#ionale.
În cadrul studiului realizat de c!tre IDIS „Viitorul” privind evaluarea percep#iei publice a
procesului de integrare european! "i implementarea Planului de Ac#iunii UE-RM, publicat în luna
aprilie, este atestat! v!dita influen#! a mass-media ruse, cel pu#in la nivelul încrederii publice. Astfel,
67,5% din responden#i au r!spuns c! au cea mai mare încredere în institu#iile TV din Rusia,
institu#iile TV ruse"ti plasându-se pe locul doi dup! Mitropolia Moldovei. Pe locul urm!tor se
claseaz! posturile TV din Moldova cu acoperire larg! 62,3%), urmate de posturile de radio din
Republica Moldova cu acoperire larg! (59%) "i de posturile de radio în limba rus! (53,6%). Potrivit
autorilor studiului, încrederea acordat! de mijloacelor de informare de la Moscova este relativ egal!
cu cea acordat! mijloacelor de informare de la Chi"in!u. Influen#a percep#iei publice na#ionale de
c!tre mass-media rus! atinge forme bizare "i nu satisface necesit!#ile de informa#ie a societ!#ii
moldovene"ti în contextul integr!rii europene din simplul considerent c! Rusia nu dore"te o integrare
european! nici pentru sine "i nici nu a evitat s! manifeste dorin#a de a împiedica integrarea european!
a altor state ex-sovietice15. Situa#ia se complic! în cazul în care, potrivit Barometrului Opiniei Publice,
prezentat de IPP în luna octombrie, 24% din responden#i consider! c! pentru Republica Moldova
Rusia este #ara care ar putea acorda necesarul sprijin în calea integr!rii europene, de"i Rusia s-a
declarat principial contra unui asemenea proces16.
Dominarea mass-mediei ruse pe pia#a audiovizualului în Republica Moldova influen#eaz!
percep#ia riscurilor "i realit!#ilor interna#ionale de c!tre cet!#enii Republicii Moldova. Astfel, potrivit
Barometrului Opiniei Publice, 33 la sut! din cet!#enii Republicii Moldova consider! Georgia
responsabil! de declan"area conflictului armat cu Rusia din august. Totodat!, 33% procente din
responden#i consider! c! Rusia a procedat corect recunoscând independen#a Abhaziei "i Osetiei.
De"i integrarea european! s-a declarat ca strategie prioritar! "i ar fi trebuit s! urm!rim o sporirea a
dezbaterilor publice pe marginea integr!rii europene, precum "i o sporire a autorit!#ii liderilor
europeni, responden#ii Barometrului Opiniei Publice i-au identificat pe Vladimir Putin "i Dmitrii
Medvedev în calitate de lideri politici interna#ionali cu cea mai mare încredere, "i aceasta pe fonul nu
tocmai unor rela#ii pozitive între Rusia "i Republica Moldova. În atare condi#ii se manifest! clar
influen#a mass-mediei ruse "i capacitatea ei de a structura opinia public! în #ar!, fapt care ar trebui s!
responsabilizeze mult mai mult autorit!#ile publice na#ionale pentru a evita unele riscuri ce #in de

15
Raport asupra studiului de evaluare a percep"iei publice privind procesul de integrare european! #i implimentare a
PAUEM // http://www.viitorul.org/public/1167/ro/Raport_EU_ROM_fin.pdf ;
16
Baromentrul de Opinie Public! - octombrie 2008 // http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=34 ;
16
promovarea intereselor na#ionale17.
Cucerirea spa#iului public de mass-media rus! se realizeaz! în detrimentul limbii de stat. Potrivit
unui studiu realizat de Gallup Polls în Republica Moldova procentajul responden#ilor care doresc ca
copii lor s! înve#e în limba rus! a crescut de la 27% în anul 2006, la 39% în 200718. În acest sens
sporirea influen#ei mediatice ruse "i cucerirea de noi pozi#ii a fost favorizat! "i de înl!turarea înc! în
2007 de pe pia#a na#ional! a postului român de televiziune TVR1. La 17 martie "i 10 iulie curent,
Curtea de Apel "i respectiv Curtea Suprem! de Justi#ie au dat câ"tig de cauz! Consiliului Coordonator
al Audiovizualului privind retragerea licen#ei pentru Societatea Român! de Televiziune de
retransmisie a postului român TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, decizia World
Service BBC de a închide serviciul de limb! român! începând cu 1 august curent a fost un alt factor
care a favorizat domina#ia mass-mediei ruse. Declara#iile Consiliului Coordonator al Audiovizualului
privind ne-dorin#a prelungirii automate a licen#ei postului de televiziune PRO TV a alarmat societatea
civil!, care a interpretat acest fapt ca o nou! lovitur! asupra mass-mediei independente care difuzeaz!
în limba de stat "i ca un risc major al instaur!rii domina#iei definitive asupra spa#iului informa#ional
na#ional.
Grupul #int"
" Mass-media na#ional!;
" Institu#iile de stat responsabile în domeniul mass-media;
" Cet!#enii Republicii Moldova;
" Autorit!#ile Supreme ale Statului.
Impactul
În condi#iile în care mass-media na#ional! este dominat! de mijloacele mediatice ruse sporesc
riscurile la adresa securit!#ii na#ionale. Luând în considera#ie faptul c! Rusia dispune de un control
rigid asupra propriilor mijloace media, fiind o #ar! cu libertatea mass-media foarte sc!zut!, exist!
riscul ca mijloacele mass-media ruse s! promoveze direct sau indirect interesele statului rus în
detrimentul intereselor na#ionale a Republicii Moldova. Existen#a unor importante mijloace media
ruse de influen#are a opiniei publice creeaz! condi#ii pentru manipularea opiniei publice a societ!#ii
moldovene"ti, iar sporirea rolului limbii ruse în detrimentul limbii de stat afecteaz! patrimoniul
na#ional cultural.
Dinamica
Dominarea spa#iului informa#ional de c!tre mass-media rus! a fost favorizat! de îns!"i
condi#iile de dezvoltare a pie#ei mediatice moldovene"ti. În ultimii ani au avut loc evolu#ii care au
favorizat domina#ia influen#ei mediatice ruse, printre aceste evenimente fiind posibil de men#ionat
decizia CCA din 2007 de a sista difuzarea postului român de televiziune TVR1. În aceea"i logic! al
evolu#iilor negative pentru pia#a mediatic! na#ional! a constituit-o "i decizia BBC World Service de a
închide începând cu 1 august serviciul de pres! în limba român!, aceste evenimente contribuind
direct sau nu la cucerirea de noi pozi#ii de c!tre mass-media rus! în Republica Moldova. În atare
condi#ii, opinia public! na#ional! a fost puternic marcat! de mass-media rus! pe fonul agresiunii ruse
în Georgia din luna august curent, 33% din cet!#enii Republicii Moldova considerând c! Rusia a
ac#ionat corect în contextul conflictului ruso-georgian, acela"i procent de responden#i acordându-i
dreptate Rusiei "i în situa#ia în care aceasta a recunoscut independen#a Abhaziei "i Osetiei de Sud.
Nedorin#a CCA de a prelungi automat în luna decembrie curent a licen#ei postului de televiziune
PRO TV constituie un nou risc pentru p!strarea controlului asupra spa#iului mediatic na#ional.
Factorii
" interesele geopolitice a Rusiei;

17
Aspectele de Politic! Extern! Prezentate de Baromertul de Opinie Public! - Octombrie 2008. //
http://www.ape.md/libview.php?l=ro&idc=152&id=325 ;
18
Influen"a limbii ruse descre#te în plan mondial dar cre#te în Republica Moldova. //
http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Influenta-limbii-ruse-descreste-in-plan-mondial-dar-creste-in-Republica-Moldova-
16-1549.html ;
17
" imperfec#iunea "i nerespectarea legisla#iei na#ionale;
" lipsa de voin#! a autorit!#ilor politice na#ionale.
Anticip"ri
Domina#ia mass-mediei ruse în spa#iul public a Republicii Moldova va contribui "i pe viitor la
structurarea opiniei publice na#ionale "i men#inerea unor percep#ii false/paradoxale a rela#iilor ruso-
moldave, precum cele care consider! c! Rusia ar ajuta Moldova la integrarea european! a celei din
urm!. În condi#iile apropierii alegerilor parlamentare "i intensific!rii discu#iilor pe marginea
reglement!rii transnistrene este clar c! mijloacele media ruse vor contribui la prezentarea "i
promovarea mai curând a intereselor Rusiei în detrimentul celor na#ionale. În atare codi#ii societatea
moldoveneasc! va fi în continuare dezorientat! pe marginea unor importante subiecte de interes
na#ional primordial precum: rolul Rusiei în integrarea european! a Moldovei, rolul acesteia în
conflictul transnistrean "i atitudinea popula#iei vizavi de NATO. Odat! ce se apropie alegerile din
2009 este de a"teptat ca mass-media rus! s! promoveze acele for#e politice care demonstreaz!
loialitate fa#! de Rusia.
Întreb"ri
" De ce autorit!#ile evit! s! promoveze strategii prin care s-ar recuceri spa#iul
informa#ional de mass-media na#ional!?
" Cum influen#eaz! mass-media rus! procesul de integrare european!, posibila
op#iune euroatlantic! a Republicii Moldova "i reglementarea conflictului
transnistrean?

18
P 5. Exercitarea presiunii autorit"!ilor publice centrale asupra
administra!iei municipiului Chi#in"u

Subiectul
Municipiul Chi"in!u concentreaz! aproximativ 1/3 din popula#ia Republicii Moldova. În
decursul anului autorit!#ile centrale au exercitat presiuni continue asupra Prim!riei municipiului,
împiedicând realizarea normal! a func#iunilor acestea "i urm!rind denigrarea imaginii autorit!#ilor
municipale "i a primarului, D. Chirtoac!. Presiunile autorit!#ilor centrale/partidului de guvern!mânt
asupra prim!riei continu! lupta politic! pentru electoratul capitalei.
Descrierea
În decursul anului asupra autorit!#ilor municipiului Chi"in!u s-au exercitat presiuni "i intimid!ri
care au avut ca scop denigrarea autorit!#ilor municipale, blocarea financiar! a activit!#ii Prim!riei "i
plasarea conducerii municipale în incapacitatea de a-"i îndeplini atribu#iile. În exercitarea presiunilor
asupra autorit!#ilor municipale direct sau indirect au fost implicate diferite structuri de stat "i
întreprinderi/institu#ii aflate sub influen#a Guvernului. Politizarea rela#iilor dintre administra#ia
municipal! "i autorit!#ile publice centrale s-a r!sfrânt negativ asupra stabilit!#ii "i confortului
popula#iei municipiului Chi"in!u.
Astfel, pe parcursul anului autorit!#ile centrale au utilizat cu succes instrumentul financiar
pentru intimidarea administra#iei municipale. La data de 1 octombrie Oficiul Centru al
Departamentului de Executare de pe lâng! Ministerul Justi#iei a Republicii Moldova a aplicat cel de-al
patrulea sechestru asupra conturilor Prim!riei municipiului Chi"in!u. Aplicarea sechestrului a
constituit o ac#iune abuziv!, fiind sechestrate chiar "i conturile de salarizare a func#ionarilor
municipiului, fapt ce contravine Codului muncii "i legisla#iei în vigoare19. Deosebit de aberant! a fost
decizia de a sechestra unit!#ile de transport aflate în patrimoniul capitalei, nefiind clar! logica
confisc!rii bunurilor statului de c!tre însu"i Stat20. Întâmpl!tor sau nu, dar ultimul sechestru a
conturilor Prim!riei a fost aplicat exact înaintea Hramului ora"ului, Prim!riei revenindu-i obliga#ia de
a organiza diferite manifesta#ii culturale-artistice cu aceast! ocazie21. Astfel, societatea civil! a
interpretat aceste ac#iuni a autorit!#ile centrale ca ac#iuni ce au urm!rit deschis s! loveasc! asupra
imaginii administra#iei municipale "i în special asupra imaginii Primarului, care, potrivit Barometrului
Opiniei Publice, îi revine locul doi în ratingul popularit!#ii liderilor politici, urmându-l pe pre"edintele
comunist Voronin. Faptul c! Guvernul evit! o colaborare real! cu prim!ria în vederea rezolv!rii
treptate a acestei probleme "i elaborarea unui mecanism func#ional pentru evitarea unor asemenea
cazuri, demonstreaz! c! problema vizat! este mai degrab! politizat! "i este folosit! în scopuri politice.
Lupta guvern!rii pentru controlul Consiliului Municipal Chi"in!u se înscrie în acela"i scenariu al
ofensivei autorit!#ilor centrale contra administra#iei municipale. Pe 11 octombrie 2007 Consiliul
Municipal Chi"in!u a ales legal cu majoritate de voturi în func#ia de pre"edinte a consiliului pe M.
Ghimpu, reprezentant al Partidului Liberal. Ministerul Administra#iei Publice Locale a h!r#uit
permanent Consiliul municipal "i a atacat în instan#! aceast! decizie invocând motive ilegale, fapt
confirmat "i de decizia instan#ei de judecat! din 25 iunie. Potrivit deciziei Curtea Suprem! de Justi#ie
a dat câ"tig de cauz! administra#iei municipale privind legalitatea alegerii lui M. Ghimpu, cei drept,
deja dup! demiterea acestuia cu participarea partidului de guvern!mânt "i înlocuirea sa cu o persoan!
docil! puterii centrale. Procuratura a fost cu succes utilizat! împotriva administra#iei municipale. Din
momentul investirii în func#ia de primar al municipiului Chi"in!u pe numele lui D. Chirtoac! au fost
intentate 3 dosare penale, care la rândul lor constituie dovezi a intimid!rilor exercitate22.
În decursul anului organele de poli#ie municipale au fost implicate nu mai pu#in insistent în

19
Pe conturile Prim!riei Chi#in!u a fost aplicat sechestru //
http://www.chisinau.md/news/?nid=0652cfde1db4351efe04112c37a37ef5 ; Conturile Prim!riei Chi#in!u au fost
blocate // http://garda.com.md/stiri/conturile-primariei-chisinau-au-fost-blocate ;
20
Prim!ria Chi#in!ului a r!mas f!r! ma#ini // http://www.adevarul.ro/articole/primaria-chisinaului-a-ramas-fara-
masini.html ;
21
Un nou sechestru aplicat pe conturile prim!riei Chi#in!u // http://www.jurnal.md/article/9050/ ;
22
Dorin Chirtoac! e bombardat cu dosare penale // http://www.jurnal.md/article/9168/ ;
19
declara#ii "i ac#iuni scandaloase îndreptate împotriva administra#iei municipiului. Conflictul a
constituit continuarea unui r!zboi nedeclarat a comisarului poli#iei municipale, I. Gumeni#!,
împotriva Primarului Capitalei început înc! pe parcursul anului 200723. Astfel, organele de poli#ie nu
au asigurat ordinea public! în contextul organiz!rii s!rb!torilor de iarn!, "i chiar "i-au permis de a se
implica de partea Guvernului în disputa ilegal generat! de acesta în privin#a dreptului de organizare a
manifesta#iilor cu prilejul s!rb!torilor de iarn!. Criza a degenerat chiar în declara#ii deschise din
partea Comisarului municipal precum c! el nu ar avea de gând s! ia în considera#ie indica#iile
primarului, de"i legea îl oblig! unui asemenea fapt. La începutul lunii iunie a fost desfiin#at postul de
poli#ie ce asigura paza prim!riei f!r! o careva explica#ie pertinent!, precum "i f!r! o coordonare
prealabil! cu prim!ria capitalei. Ca urmare a absen#ei pazei a fost posibil de organizat mai multe
ac#iuni provocatoare la adresa Consiliului Municipal aflat sub pre"edin#ia lui M. Ghimpu.
Un rol aparte în asaltul asupra administra#iei municipiului s-a realizat prin intermediul
întreprinderii municipale SA „Termocom”, declarat! falimentar! "i aflat! în proces de reorganizare
deja de 7 ani, precum "i a SA„Moldova-Gaz”24. Astfel, la 4 noiembrie „Moldova Gaz” a sistat livrarea
gazelor naturale c!tre SA„Termocom” pe motivul unei datorii de 36 mln. lei a Termocomului c!tre
sine, fapt ce a condus la stoparea furniz!rii c!ldurii c!tre municipiu. De"i prim!ria Chi"in!ului a
achitat cele 36 mln. lei din datoriile sale curente fa#! de „Termocom” direct c!tre creditorul acestuia
SA „Moldova Gaz”, reluarea agentului termic în municipiu a fost tergiversat!. Mai mult, reluarea
livr!rii gazelor de c!tre „Moldova Gaz” a fost condi#ionat! cu majorarea tarifului la agentul termic
pân! la 820 lei/Gca25. Aceast! criz! generat! de SA „Termocom” "i SA „Moldova Gaz” s-a realizat
în contextul în care numai în anul 2008 Prim!ria a achitat c!tre SA „Termocom” peste 430 mln. lei,
ceea ce constituie o treime din datoria total! a Republicii Moldova fa#! de „Gazprom”, iar efortul
financiar al Capitalei a fost complet neglijat26. În plus, chiar dac! este ac#ionar la SA “Moldova Gaz”
care este unul din creditorii SA “Termocom”, nici Guvernul "i nici “Moldova Gaz” nu au întreprins
nimic pentru a-"i recupera datoriile sau pentru a restructura SA “Termocom”. În atare condi#ii presa
na#ional! "i societatea civil! au interpretat ac#iunile "i comportamentul Guvernului mai degrab! ca
fundamentate politic decât economic. Mai mult, înainte de alegerile locale din 2007 Guvernul s-a
obligat s! achite diferen#a de tarif ce ap!ruse în urma adopt!rii deciziei din ianuarie 2007 a fostului
Consiliul Municipal(dominat de partidul comunist) de a majora pre#ul energiei termice de la 233 la
540 lei/Gca. Dup! pierderea alegerilor în 2007 în municipiul Chi"in!u executivul/partidul de
guvern!mânt "i-a declinat neargumentat acest angajament, iar noua administra#ie municipal! s-a
pomenit cu noi datorii care pe drept cad în responsabilitatea Guvernului. Potrivit estim!rilor SA
„Termocom” suma total! a diferen#ei de tarif ce urmeaz! a fi achitat! de prim!rie este de 147,8 mln.
lei, de"i datoriile vizate #in de angajamentul Guvernului din 2007.
Adoptarea legii bugetului de stat pentru anul 2009 a scos în eviden#! din nou tendin#a
discrimin!rii municipiului Chi"in!u în raport cu comunit!#ile în care guverneaz! membrii partidului
de guvern!mânt sau chiar municipiul B!l#i. Astfel, municipiul Chi"in!u care particip! cu 40% la
formarea bugetului de stat va primi în anul 2009 doar 1% din aceast! sum! sau aproximativ 1,85 mln
lei, în timp ce municipiului B!l#i, guvernat de partidul comunist, legea bugetului de stat prevede
alocarea unei sume de peste 72 mln. lei. Este clar c! guvernarea comunist! în ajunul campaniei
electorale utilizeaz! toate mijloacele posibile pentru a denigra administra#ia municipiului Chi"in!u
care reprezint! opozi#ia politic!.
Grupul #int"
" administra#ia municipiului Chi"in!u;

23
Chi#in!u: nou conflict între primar #i
poli"ie//http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/01/080121_conflict_primarie.shtml In loc de politist –
receptioner la Primarie // http://social.moldova.org/stiri/rom/124094/ ; Bradul primarului re"inut de poli"ie la Coju#na
// http://www.protv.md/stiri/social/bradul-primarului-retinut-de-politie-la-cojusna.html ;
24
„Termocom” - bâta comuni#tilor împotriva Prim!riei // http://www.jurnal.md/article/4872/ ; R!zboiul gazelor #i a
c!ldurii continu!: „Moldovagaz" a redus cu 30% livr!rile de gaze c!tre CET-uri // http://www.interlic.md/2008-11-
10/razboiul-gazelor-shi-a-caldurii-continua-moldovagaz-a-redus-cu-30-livrarile-de-gaze-catre-ceturi-7157.html ;
25
Dup! „Termocom”, a venit rândul CET-urilor. „Moldova-Gaz” închide robinetele //
http://www.viitorul.org/print.php?l=ro&idc=153&id=1541 ;
26
Guvernul #antajeaz! din nou Chi#in!ul cu sistarea livr!rii agentului termic //
http://www.chisinau.md/news/?nid=0f22faf34e2b284055a30ff3d23549c7 ;
20
" administra#ia public! central!;
" instan#ele judec!tore"ti;
" locuitorii capitalei;
" organiza#iile interna#ionale.
Impactul
Interpretarea de c!tre autorit!#ile centrale a rela#iilor cu administra#ia municipiului prin prisma
politicului afecteaz! grav situa#ia locuitorilor capitalei "i spore"te instabilitatea politic! a #!rii, a
sentimentului de insecuritate atât a locuitorilor capitalei, cât "i în general a popula#iei Moldovei.
Supunerea capitalei la un efort financiar excesiv duce la înr!ut!#irea nivelului de trai "i a"a sc!zut al
popula#iei în municipiu, precum "i înr!ut!#irea serviciilor prestate de autorit!#ile municipale în
condi#iile lipsei de resurse financiare. Refuzul Guvernului de a se implica activ "i obiectiv în dep!"irea
problemelor cu care se confrunt! municipiului conduce la blocarea mai multor proiecte investi#ionale
în capital!, iar permanenta h!r#uirea a prim!riei face ca s! fie neutralizate succesele mai multor
ini#iative ale primarului.
Dinamica
Din momentul câ"tig!rii alegerilor din 2007 pentru func#ia de Primar General al Municipiului
Chi"in!u rela#ia între autorit!#ile centrale "i administra#ia municipal! a cunoscut o continu!
înr!ut!#ire. În decursul anului autorit!#ile centrale au recurs la sechestrarea mai multor conturi ale
Prim!riei, unele din ele efectuate chiar cu înc!lcarea prevederilor legale. Decizia Cur#ii Supreme de
Justi#ie a demonstrat c! înaintarea ac#iunii în judecat! a Consiliul Municipal de c!tre Ministerul
Administra#iei Publice Locale pe motiv de nerespectare a procedurii legale de alegere în octombrie
2007 a pre"edintelui consiliului a fost abuziv!, iar declara#iile partidelor de opozi#ie precum c!
partidul de guvern!mânt h!r#uie"te administra#ia municipal! "i-au g!sit reflectare juridic!. Un rol
aparte în strategia de intimidare a administra#iei municipale a constituit-o practica intent!rii dosarelor
penale pe numele Primarului, din momentul investirii sale în func#ie pe numele s!u fiind deschise
mai multe dosare penale.
Stoparea furniz!rii c!ldurii la 4 noiembrie în baza deciziilor SA „Termocom” "i SA „Moldova
Gaz” a generat o nou! criz! în municipiul Chi"in!u, Guvernul nedorind s! ac#ioneze pentru a rezolva
problema în timp. Decizia Judec!toriei Economice din 21 noiembrie 2008 prin care s-a dat câ"tig de
cauz! SA „Termocom” "i prin care se oblig! Prim!ria municipiului Chi"in!u s! achite datoria de
147,8 mln. lei privind compensarea diferen#ei de tarif plaseaz! Prim!ria într-o stare financiar!
deosebit de deplorabil!. În plus, SA „Termocom” a refuzat s! accepte achitarea e"alonat! a acestor
datorii "i recurge la noi amenin#!ri privind sistarea agentului termic. În situa#ia unei profunde st!ri de
criz! Guvernul evit! s! acorde sprijin autorit!#ilor municipale "i contribuie astfel la destabilizarea
rela#iei între cele dou! entit!#i, precum "i a rela#iei între autorit!#ile locale "i cele centrale.
Factorii
" apropierea alegerilor din 2009;
" interesele partidelor politice;
" capacitatea sc!zut! de plat! a locuitorilor capitalei;
" inexisten#a autonomiei financiare municipale;
" ac#iunile abuzive a guvern!rii comuniste.
Anticip"ri
În contextul apropierii alegerilor din 2009 este imposibil de a"teptat ca atitudinea guvern!rii fa#!
de administra#ia municipal! s! se schimbe. Din contra, mai degrab! partidul de guvern!mânt va
încerca s! creeze noi dificult!#i administra#iei actuale cu scopul de a cuceri capital politic. Aceast!
situa#ia este deja perceptibil! în condi#iile în care frac#iunea partidului comunist face deja declara#ii
populiste pe marginea tarifului la c!ldur!: de"i frac#iunea municipal! comunist! a votat majorarea
tarifului la 540 lei/Gca, a sus#inut SA „Termocom” în preten#iile sale de a majora în continuare
tariful, în ultimul timp vin cu ini#iative de a reduce tariful pentru Gca.
Întreb"ri
21
" De ce Guvernul a refuzat angajamentul de a participa la achitarea diferen#ei de tarif
majorat în ianuarie 2007 de c!tre consiliul municipal dominat de comuni"ti?
" Din care considerente Guvernul a mic"orat aloc!rile din bugetul de stat pentru
municipiul Chi"in!u în raport cu anii preceden#i?

22
P 6. R"spunderea Guvernului limitat" de interesele partidului
de guvern"mânt
Subiectul
Legisla#ia na#ional! stabile"te o multitudine forme de r!spundere a Guvernului. În cazul
Republicii Moldova r!spunderea Guvernului a fost limitat! de interesele partidului de guvern!mânt,
iar nerealizarea ei determin! nefunc#ionalitatea mai multor institu#ii fundamentale ale statului "i
genereaz! iresponsabilitate în procesul de guvernare.
Descrierea
Derularea evenimentelor pe parcursul anului au scos în eviden#! imperfec#iunea r!spunderii
Guvernului "i serioasele abateri a practicii de la legisla#ia în vigoare. Institu#ia r!spunderii guvernului
se afl! la discre#ia partidului de guvern!mânt "i a pre"edintelui #!rii. Încerc!rile deputa#ilor de
opozi#ie de a îndeplini func#ia de control de cele mai multe ori se confrunt! cu rezisten#a frac#iunii
majoritare comuniste. Nefunc#ionarea r!spunderii guvernului afecteaz! calitatea procesului de
guvernare "i genereaz! iresponsabilitate în cadrul acestuia. În cazurile în care totu"i a fost implicat!
institu#ia r!spunderii ministeriale, autorit!#ile au dat dovad! de lips! total! de transparen#!, limitându-
se la invocarea unor motive generale "i f!r! prezentarea a careva detalii în baza c!rora opozi#ia "i
societatea civil! ar avea posibilitate de a verifica dac! m!surile de r!spundere ministerial! corespund
cu gravitatea ac#iunilor comise27.
Unul din cele mai evidente cazuri de evitarea a r!spunderii în procesul de guvernare le-au
constituit abaterile în procedura de demitere a Guvernului din martie curent. Astfel, la 19 martie
2008 Vasile Tarlev "i-a prezentat demisia din func#ia de prim-ministru, punând astfel cap!t celui mai
longeviv Guvern din istoria independent! a Republicii Moldova. Legisla#ia Republicii Moldova
prevede responsabilitatea Guvernului în fa#a Parlamentului. Prezentarea cererii de demisie
Pre"edintelui Voronin "i „transportarea” acesteia de îns!"i pre"edinte în Parlament a scos în eviden#!
ignorarea de c!tre guvernarea actual! a institu#iei r!spunderii Guvernului "i aflarea acestei institu#ii la
discre#ia pre"edintelui Voronin. Din cauza absen#ei prim-ministrului Tarlev, precum "i nedorin#ei
frac#iunii parlamentare comuniste de a-l convoca, mai multe întreb!ri ale deputa#ilor de opozi#ie au
r!mas f!r! r!spuns. Totodat!, solicitarea opozi#iei ca acesta s! prezinte un raport privind activitatea
Guvernului a fost respins! de frac#iunea PCRM. Încerc!rile opozi#iei "i societ!#ii civile de a afla dac!
V. Tarlev a fost demis sau "i-a dat demisia a fost ignorat! de c!tre autorit!#i, nefiind clar dac! a fost o
chestiune de invocare a r!spunderii ministeriale sau ac#iune pe cont propriu a ex-prim-ministrului28.
R!spunderea executivului este limitat! de c!tre partidul de guvern!mânt chiar în situa#iile în
care este clar! necesitatea unei anchete în vederea stabilirii persoanelor vinovate pentru abateri
serioase de la legisla#ia în vigoare. La data de 13 martie majoritatea comunist! a respins mo#iunea
simpl! cu tema „Atitudinea iresponsabil! a guvernului fa#! de monumentele istorice ocrotite de stat”.
Mo#iunea a fost înaintat! cu ocazia solicit!rii de c!tre opozi#ie a atragerii la r!spundere a persoanelor
vinovate pentru demolarea monumentului ocrotit de stat „Conacul Teodosiu”. Ministrul Culturii,
Artur Cozma, a dat dovad! de iresponsabilitate fa#! de întreb!rile adresate de c!tre deputa#i, în cele
din urm! deputa#ii solicitând Procuraturii intentarea dosarelor penale pe numele persoanelor care s-
au f!cut vinovate. Dup! cum "i a fost de a"teptat solicit!rile deputa#ilor de opozi#ie a r!mas f!r!
r!spuns, guvernul mai înregistrând înc! o dovad! de incompeten#! "i iresponsabilitate29.
În anul 2008 Republica Moldova s-a clasat printre primele 12 #!ri dup! num!rul de dosare la
CEDO. De"i în multe dosare sunt implica#i func#ionari de cel mai înalt rang din cadrul Guvernului
Republicii Moldova acestea nu sunt atrase la r!spundere (cel pu#in politic!), iar acest fapt genereaz!
iresponsabilitate în procesul de guvernare30. Astfel, cele mai r!sun!toare cazuri „Oferta Plus” prin

27
Premierul Tarlev nu cunoa#te motivele demiterii lui Mih!ilescu // http://www.jurnal.md/article/5640/0/ ; Mini#trii –
juc!riile preferate ale pre#edintelui // http://garda.com.md/investigatii/ministii-%E2%80%93-jucariile-preferate-ale-
presedintelui ;
28
Demisia Guvernului a fost acceptat! de Parlament // http://www.jurnal.md/article/5986/ ;
29
Parlamentul a amânat examinarea mo"iunii în care mai mul"i deputa"i au cerut demiterea ministrului Culturii #i
Turismului // http://www.info-prim.md/?a=10&ay=13478&nD=2008/03/01 ;
30
Lista de milioane // http://www.jurnal.md/article/5395/0/ ;
23
care autorit!#ile au fost obligate s! pl!teasc! desp!gubiri 2,535 milioane euro, fapt efectuat la 7
octombrie curent. $i mai strig!tor la cer este cazul pierdut de Moldova „UNISTAR VENTURES
GMBH v. MOLDOVA”, prin care CEDO a solicitat adjudecarea reclamantului sumei record de 6,7
mln euro în calitate de desp!gubiri pentru prejudicii materiale31.
La data de 28 octombrie Pre"edintele Vl. Voronin îl nume"te în func#ie de ministru de interne
pe Gh. Papuc. Reinvestirea în func#ie a acestuia în pofida numeroaselor scandaluri în care a fost
implicat a scandalizat opinia public!. Pe parcursul anilor ministrul de interne a fost implicat în mai
multe „afaceri necurate” iar prin aceast! reinvestire în func#ie pre"edintele Voronin a demonstrat clar
c! institu#ia r!spunderii ministeriale se afl! la propria sa discre#ie32.
Grupul #int"
" Guvernul;
" Pre"edintele;
" Parlamentul Republicii Moldova;
" cet!#enii Republicii Moldova;
" organismele interna#ionale.
Impactul
Limitarea r!spunderii Guvernului "i restrângerea "anselor opozi#iei în realizarea func#iilor de
control asupra procesului de guvernare contribuie la proasta gestionare a afacerilor publice.
Concentrarea puterii în mâinile pre"edintelui blocheaz! func#ionarea normal! a sistemului politico-
statal "i împiedic! dezvoltarea proceselor de democratizare în #ar!. Inexisten#a r!spunderii reale a
func#ionarilor "i reprezentan#ilor executivului pentru ac#iunile abuzive "i alte abateri genereaz!
neîncrederea popula#iei în institu#iile reprezentative ale statului.
Dinamica
Din 2001 pân! în prezent au fost demi"i în condi#ii netransparente în jur de 30 de mini"tri,
marea parte a celora demi"i fiind reinvesti#i în alte func#ii. În primul semestru al anului pre"edintele a
anun#at demiterea guvernului Tarlev, dar nu a prezentat careva motive plauzibile ale acestei demisii.
Solicit!rile opozi#iei ca prim-ministrul s!-"i prezinte dup! cum prevede legea demisia în cadrul
parlamentului au fost respinse de frac#iunea comunist!, fiind ignorate astfel mai multe întreb!ri ale
deputa#ilor de opozi#ie, precum "i solicitarea acestora ca ex-prim-ministrul s! prezinte o dare de
seam! asupra activit!#ii guvernului. Ignorarea solicit!rilor deputa#ilor de opozi#ie s-a transformat într-
o practic! neformal!, cum a fost de exemplu solicitarea deputa#ilor de opozi#ia de al convoca pe
ministrul de interne 12 octombrie a de a da explica#ii privitor la careva scandaluri în care au fost
men#ionate numele unor poli#i"ti. În aceea"i strategie s-a înscris "i refuzul frac#iunii majoritare de a
crea o comisie parlamentar! de anchet! pe unul din cele mai r!sun!toare cazuri de trafic de droguri în
care se men#iona "i numele ministrului de interne. Renumirea lui Gh. Papuc în func#ia de ministru de
interne la 28 octombrie, de"i acesta este implicat în mai multe scandaluri grave, a constituit un alt caz
elocvent prin care s-a demonstrat c! institu#ia r!spunderii ministeriale se afl! la discre#ia personal! a
liderilor partidului de guvern!mânt, generând reac#ii de indignare din partea societ!#ii civile.
Factorii
" Interesele partidelor politice;
" Capacitatea administrativ! limitat!;
" Imperfec#iunea legisla#iei;
" Ambi#iile personale a pre"edintelui;
Anticip"ri

31
Moldova pierde 6,7 mln euro la CEDO // http://www.info-prim.md/?x=22&y=19830 ;
32
Gheorghe Papuc este din nou ministru de interne // http://www.protv.md/stiri/politic/gheorghe-papuc-este-din-
nou-ministru-de-interne.html ;

24
În ajunul alegerilor parlamentare din 2009 este pu#in de a"teptat ca autorit!#ile actuale s!-"i
modifice atitudinea în vederea garant!rii unei r!spunderi guvernamentale reale. Renumirea pe 28
octombrie în func#ia de ministru lui Gh. Papuc demonstreaz! clar c! autorit!#ile nu inten#ioneaz! a-
"i schimba atitudinea pe problema vizat!. Totodat!, în vederea garant!rii dividendelor politice este de
a"teptat împiedicarea opozi#iei de a realiza controlul asupra Guvernului, acest fapt în scopul
promov!rii imaginii pozitive a executivului. Posibilele remanieri de cadre care vor fi f!cute se vor
realiza în vechea tradi#ie a guvern!rii actuale, caracterizat! de prezentarea informa#iei cât mai limitate
referitor la cauzele reale a acestor remanieri, dar "i reinvestirea acelor persoane în alte func#ii în cadrul
executivului. Totodat!, este clar c! autorit!#ile vor evita atragerea la r!spundere a persoanelor
responsabile pentru înc!lc!rile în care Republica Moldova este condamnat! la CEDO.
Întreb"ri
" Ce modific!ri legislative trebuie operate pentru a garanta func#ionalitatea r!spunderii
Guvernului?
" Care este impactul absen#ei r!spunderii reale a Guvernului asupra reformelor
promovate?

25
P 7. Politica identitar" deficient"

Subiectul
Pe parcursul anului autorit!#ile au continuat s! promoveze o politic! identitar! fundamentat! pe
doctrina moldovenismului. Accentul s-a pus pe glotonimicul limb! moldoveneasc! "i istoria integrat!,
politic! în cadrul c!reia se eviden#iaz! o profund! netoleran#! fa#! de identitatea român!. Promovarea
politicii identitare abuzive f!r! o dezbatere public! cu antrenarea societ!#ii civile "i a for#elor politice de
opozi#ie contribuie la înr!ut!#irea climatului etno-politic în #ar! "i divizarea societ!#ii.
Descrierea
Pe parcursul anului 2008 autorit!#ile au continuat s! promoveze o politic! identitar! bazat! pe
doctrina na#iunii moldovene"ti distinct! de cea român!. Ca "i în anii preceden#i accentul a fost pus pe
glotonimicul limb! moldoveneasc! "i cursul de Istorie integrat! cu profunde accente anti-române. Politica
autorit!#ilor a contribuit la divizarea societ!#ii pe criterii etnice. În condi#iile înr!ut!#irii rela#iilor inter-
etnice, Guvernul s-a f!cut a trece cu vederea aceast! categorie de probleme, neasumându-"i
responsabilitatea. Con"tientizând imposibilitatea g!sirii unor argumente ra#ional-func#ionale a diferen#ei
între limba moldoveneasc! "i limba român!, autorit!#ile au tins s! fundamenteze glotonimicul limb!
moldoveneasc! pe un oarecare drept de autodefinire, recunoscând totodat! c! nu exist! diferen#! între cele
dou! limbi33. O asemenea abordare din partea autorit!#ilor nicidecum nu anuleaz! problema privind
denumirea limbii "i a fost interpretat! de societatea civil! mai degrab! ca o manipulare a opiniei publice34.
Totodat!, autorit!#ile au încercat cu vehement! intensitate s! introduc! în limbajul politic termeni de tipul:
tr!d!tori35, iar utilizarea unui astfel de limbaj în scopul eviden#ierii „patriotismului moldovean” exprim!
ideea fundament!rii doctrinei na#iunii moldovene"ti nu în baza unor valori "i asem!n!ri comune, dar mai
degrab! pe promovarea "i men#inerea unui conflict în raport cu exteriorul, subîn#elegându-se România "i
f!cându-se abstrac#ie de tot ce este identic între popoarele celor dou! #!ri.
Politica identitar! abuziv! a autorit!#ilor genereaz! reac#ii de protest "i autoap!rare a unei p!r#i a
societ!#ii civile. Pentru a intimida persoanele care î"i manifest! dezacordul fa#! de politica identitar!
abuziv! a executivului, autorit!#ile au recurs chiar la intentarea dosarelor penale, cum este cazul intent!rii
dosarelor penale pe numele unor tineri a"a-zi"i „anti-statali"ti”36. La începutul lunii iunie autorit!#ile au
declarat somptuos c! ar fi descoperit o posibil! grupare care „preg!te"te o lovitur! de stat” "i au intentat
mai multor tineri dosare penale. Modul în care a fost stopat! ancheta penal! este pe de o parte ridicol!, iar
pe de alta o manifestare a iresponsabilit!#ii autorit!#ilor. În loc s! recunoasc! c! intentarea dosarelor penale
s-a realizat cu înc!lcarea dreptului la libera con"tiin#! "i libera exprimare, autorit!#ile au declarat stoparea
anchetei penale în baza a"a numitului „an al tineretului”.
Agresiunea fa#! de persoanele care recunosc c! se identific! români are "i conota#ie electoral! din
partea partidului de guvern!mânt, în vederea atragerii de partea sa a minorit!#ii na#ionale a ru"ilor, pentru
care autorit!#ile invoc! un presupus pericol al „româniz!rii”. Politizarea acestor chestiuni contribuie la
destabilizarea rela#iilor între cele dou! etnii. Ca rezultat a unei asemenea politici în decursul anului au avut
loc mai multe profan!ri a monumentelor istorice ce constituie simboluri na#ionale pentru români, cum este
cazul profan!rii monumentelor lui M. Eminescu din Flore"ti "i Cimi"lia sau a bustului lui V. Alexandri din
B!l#i37. Deosebit de relevant pentru efectele destructive a politicii identitare deficiente duse de c!tre
autorit!#i este exemplul atac!rii de c!tre un grup de vorbitori ai limbii ruse a protestatarilor Partidului

33
Româna #i moldoveneasca sunt aceea#i limb! //
http://www.cotidianul.ro/romana_si_moldoveneasca_sunt_aceeasi_limba-46988.html ;
34
Limba moldoveneasc!”, un proiect politic e#uat // http://www.flux.md/articole/4262/ ;
35
Cet!"enii moldoveni care cet!"enie dubl! nu vor putea accede la func"ii de conducere //
http://www.hr.un.md/images/upload/File/Supliment/Dreptul%20Meu%20nr%2010%20ROM%20INTERNET.pdf ;
Vasile Tarlev, premierul moldovean, despre cetatenia romana // http://www.youtube.com/watch?v=3hyFuWv323Y ;
36
Organiza"iile media se arat! îngrijorate de cazul anchet!rii tinerilor forumi#ti. // http://www.jurnal.md/article/7229/
37
Bustul lui Mihai Eminescu din Cimislia a fost profanat // http://www.protv.md/stiri/social/bustul-lui-mihai-
eminescu-din-cimislia-a-fost-profanat.html ; Bustul lui Mihai Eminescu a fost profanat ast!zi la Flore#ti //
http://www.jurnal.md/article/9222/ ; Profanarea monumentelor clasicilor literaturii române pare s! fi devenit o
tradi"ie la B!l"i // http://www.protv.md/stiri/social/profanarea-monumentelor-clasicilor-literaturii-romane-pare-
sa.html;
26
Liberal în B!l#i, care manifestau pentru retragerea armatei ruse38.
Recomandarea din prim!vara anului curent a Comisiei Europene adresat! autorit!#ilor ca s!
reevalueze manualele de istorie integrat! în vederea elimin!rii din con#inutul lor a materialelor cu caracter
discriminatoriu orientat împotriva oric!rui grup etnic, subîn#elegându-se cele orientate împotriva na#iunii
române, a fost ignorat! de c!tre autorit!#ile comuniste. Prin aceasta, autorit!#ile au confirmat înc! o dat!
c! doctrina moldovenismului promovat! de ei con#ine o important! component! anti-român!39. Afirma#ia
vice-premierului V. Stepaniuc din 13 octombrie curent, în timpul congresului diasporei moldovene"ti,
precum c! manualele nu con#in careva neajunsuri "i sunt foarte bune, denot! clar inten#ia autorit!#ilor de a
ignora în continuare recomand!rile institu#iilor europene "i a mediului academic na#ional la subiectul vizat,
precum "i inten#ia evit!rii unui real dialog cu societatea civil! pe chestiunile identitare.
În aceea"i strategie se înscrie "i ac#iunile autorit!#ilor de a limita participarea la via#a politic! a
persoanelor care în condi#iile legisla#iei dispun "i de cet!#enia României. La acest capitol se înscriu
modific!rile din Codul electoral din luna aprilie a anului curent, precum "i Legea secretului de stat adoptat!
în prima lectur! pe 17 octombrie. Atât modific!rile din Codul electoral, prin care se interzice dreptul
persoanelor cu dubl! cet!#enie de a ocupa anumite func#ii în stat, inclusiv func#ia de deputat, cât "i
prevederile con#inute în proiectul legii secretului de stat contravin legisla#iei europene ratificat! de
Republica Moldova. În aceste condi#ii societatea civil! a interpretat aceste ac#iuni abuzive ale
Parlamentului ca fiind îndreptate împotriva celora care dispun "i de cet!#enia României.
Agresiva component! anti-român! a doctrinei moldovenismului a fost transferat! "i asupra rela#iilor
cu România. În acest sens, autorit!#ile moldovene au demonstrat o adev!rat! fobie fa#! de statul vecin,
dep!"ind normele protocolare de dialog politic "i provocând cu orice ocazie autorit!#ile României. Fobia
autorit!#ilor fa#! de România este impus! "i autorit!#ilor publice locale care în baza prevederilor legale
caut! a stabili rela#ii de cooperare cu autorit!#ile publice locale din România. Astfel, din luna mai pân! în
luna septembrie autorit!#ile vamale au re#inut un lot de carte româneasc! acordat de c!tre autorit!#ile
locale din ora"ul C!l!ra"i, România, autorit!#ilor locale cu acela"i nume din Republica Moldova40. În
r!spunsul acordat autorit!#ilor publice locale pentru care era destinat lotul de carte, autorit!#ile vamale au
f!cut referin#! la careva decizii a Ministerului Educa#iei "i Tineretului, precum "i unele decizii ale
Ministerului Culturii "i Turismului.
Grupul #int"
" Autorit!#ile publice centrale din R. Moldova;
" Cet!#enii R. Moldova;
" Organismele interna#ionale.
Impactul
Promovarea de c!tre autorit!#ile comuniste a unei politici identitare care ignor! interesele majorit!#ii
etnice creeaz! condi#ii pentru apari#ia unor profunde conflicte politico-etnice în societate. Modific!rile
operate de autorit!#ile actuale în legisla#ia electoral! contravin legisla#iei europene "i contribuie la înc!lcarea
drepturilor "i libert!#ilor propriilor cet!#eni. Fundamentarea politicii identitare pe o componenta abuziv!
anti-român! genereaz! suspiciuni "i conflicte politice în rela#iile cu România, dar genereaz! totodat! pentru
o bun! parte a societ!#ii civile sentimentul nereprezent!rii intereselor sale de c!tre autorit!#ile comuniste.
Ac#iunile de intimidare împotriva propriilor cet!#eni, care se identific! ca români, creeaz! noi cazuri de
înc!lcare a drepturilor omului "i contribuie la aprofundarea diviz!rii societ!#ii, în dependen#! de pozi#ia
luat! pe marginea subiectului identific!rii na#ionale. Ignorarea recomand!rilor organismelor interna#ionale
la subiectul politicii identitare afecteaz! imaginea Republicii Moldova "i contribuie la sporirea instabilit!#ii
politice în #ar!.
Dinamica
Pe parcursul anului, ca "i în anii preceden#i, autorit!#ile au continuat s! promoveze o politica abuziv!

38
Caravana retragerii armatei ruse din Moldova, organizata de PL, obstructionata de comsomolisti si politisti //
http://www.deca-press.net/?cat=art_com&id=3207&hl=5%20octombrie
39
Ion Varta: Cel mai grav derapaj al autorilor de manuale de istorie integrat! îl constituie antiromânismul de grot! //
Flux, Edi"ia de Vineri Nr.2008129 din 18 iulie 2008.
40
Autoritatile comuniste interzic donatiile de carti in care se pomeneste cuvantul "roman"//
http://www.rgnpress.ro/Politic/Autoritatile-comuniste-interzic-donatiile-de-carti-in-care-se-pomeneste-cuvantul-
roman.html#Scene_1
27
în domeniul identitar, iar în unele domenii au fost realizate abuzuri chiar în premier!, astfel de cazuri
neatestându-se pân! în prezent în scurta istorie a RM. În acest sens poate fi men#ionat cazul intent!rii
dosarelor penale pentru tinerii care "i-au expus deschis opinia pe unele subiecte mai delicate a istoriei
na#ionale, fiind învinui#i de anti-statalism "i înc!lcându-li-se dreptul la libera con"tiin#! "i libertatea de
exprimare. Totodat!, autorit!#ile "i-au permis chiar s! ignore hot!rârea CEDO care, prin decizia
pronun#at! la 18 noiembrie, impune autorit!#ile statului s! restabileasc! în drepturi pe A. T!nase, care
dispune "i de cet!#enia român! "i îi revine normal dreptul fiind "i cet!#ean a Republicii Moldova de a
candida la func#ia de deputat. Pe lâng! aceste ac#iuni abuzive de premier! autorit!#ile au recurs de
asemenea la un întreg arsenal de intimid!ri corelate politicii identitare, precum: re#inerea loturilor de carte,
amendarea în baza unor motive insinuate a persoanelor care î"i manifest! deschis opinia pe chestiunile
identitare, promovarea unei politici artificial-conflictuale în raport cu România ".a.
Factorii
" interese politice;
" legisla#ia imperfect!;
" cre"terea num!rului solicitan#ilor de cet!#enie român!;
" iresponsabilitatea autorit!#ilor.
Anticip"ri
Este greu de a"teptat ca autorit!#ile comuniste s! caute a dezvolta un real dialog cu societatea în
vederea respect!rii drepturilor cet!#enilor pe marginea acestei chestiuni. Pe m!sur! ce ne apropiem de
campania electoral! din 2009 este de a"teptat ca guvernarea s! exploateze la maxim un iluzoriu pericol al
„românismului”, încercând astfel s! atrag! de partea sa electoratul reprezentat de minorit!#ile na#ionale "i
va contribui astfel la înr!ut!#irea climatului etno-politic în #ar!.
Întreb"ri
" De ce autorit!#ile revin la chestiunile identitare în condi#iile înr!ut!#irii situa#iei social-
economice din #ar! "i în contextul apropierii campaniei electorale din 2009?
" Care ar trebuie s! fie comportamentul autorit!#ilor în contextul crizei de identitate a
majorit!#ii etnice care ar respecta drepturile "i interesele tuturor cet!#enilor?

28
P 8. Audiovizualul public angajat politic
Subiectul
Reforma ini#iat! în domeniul audiovizualului în cea mai mare parte a e"uat. În decursul anului
Compania „Teleradio Moldova” a continuat s! se manifeste ca o institu#ie public! aservit! partidului
de guvern!mânt, a demonstrat lipsa voin#ei în vederea dezvolt!rii dialogului cu societatea civil!, iar
politica editorial! a r!mas orientat! spre elogierea puterii "i denigrarea for#elor politice de opozi#ie.
Descrierea
Monitorizarea de c!tre 10 organiza#ii media în perioada 15 – 21 aprilie "i 30 iunie – 6 iulie 2008
a modului în care sunt aplicate prevederile Codului audiovizualului de c!tre Compania public!
„Teleradio Moldova” a eviden#iat deficien#e serioase în func#ionarea acesteia. Informarea publicului
dintr-o singur! surs!, expunerea viziunii oficiale prin ignorarea principiilor echidistan#ei "i
pluralismului, prezentarea "tirilor cu caracter laudativ la adresa autorit!#ilor "i înc!lcarea principiului
impar#ialit!#ii în oglindirea evenimentelor sunt neajunsuri ce afecteaz! serios calitatea programelor "i
emisiunilor TV men#ionate în raport41.
Un rol aparte în vederea reform!rii audiovizualului public ar trebui s!-i revin! potrivit
prevederilor legale Consiliului de Observatori (CO). Astfel, pe parcursul anului activitatea CO a
Companiei „Teleradio Moldova” s-a plasat sub a"teptarea societ!#ii civile. La 22 februarie doi
membri ai CO, I. Munteanu "i V. Ioni#!, "i-au suspendat activitatea în semn de protest fa#! de
tentativele cenzur!rii opiniei lor "i lipsei de autoritate a CO. Potrivit celor doi membri, rela#ia dintre
TRM "i CO nu corespunde întocmai prevederilor legisla#iei. De asemenea, cei doi exper#i care "i-au
suspendat activitatea au men#ionat atitudinea discre#ionar! a administra#iei TRM la prezentarea
informa#iei solicitate, aceast! atitudine fiindu-i caracteristic! "i secretariatului CO42. Ac#ionarea în
judecat! de c!tre Pre"edintele TRM, V. Todercan, a celor doi membri a CO "i membri a IDIS
„Viitorul” pentru aprecierile "i concluziile înaintate în cadrul studiului „Teleradio-Absurdistan sau
reforma furat! în compania public!”, denot! nedorin#a administra#iei de a dezvolta dialogul cu
societatea civil! în vederea promov!rii reform!rii reale a televiziunii.
Compania „Teleradio Moldova” a e"uat în vederea ob#inerii independen#ei financiare în raport
cu Guvernul. Dependen#a financiar! a companiei este unul din principalii factori care afecteaz!
politica editorial! caracterizat! de "tirile elogioase la adresa puterii, precum "i lips! de impar#ialitate în
prezentarea "tirilor. Într-un an electoral autorit!#ile au m!rit aloca#iile bugetului de stat pentru
„Teleradio Moldova”, prev!zându-se suma de 92,4 mln. lei.
Angajarea politic! a TRM a generat importante reac#ii de protest din partea societ!#ii civile.
„Memoriul jurnali"tilor” lansat de c!tre mai multe organiza#ii media la 6 mai, printre care Asocia#ia
Presei Independente "i Centrul Independent de Jurnalism, acuz! guvernarea comunist! de mimarea
reform!rii TRM "i epurarea jurnali"tilor pe criterii politice43. La 19 mai Uniunea Jurnali"tilor din
Moldova, în comun cu alte institu#ii media independente, au lansat raportul-rechizitoriu pe fapte anti-
pres! comise de guvernarea comunist! în anii 2001-200844 în cadrul c!ruia, la capitolul IPNA, TRM
se învinuie"te televiziunea public! de subordonare fa#! de partidul de guvern!mânt. Partizanatul
politic al administra#iei TRM s-a manifestat "i cu ocazia aprecierilor politice efectuate în cadrul "tirilor
privind ac#iunile de protest din 1 octombrie organizate de Alian#a Moldova Noastr! în fa#a postului
de televiziune M1.
În contextul necesit!#ii acute de reforme în domeniul audiovizualului public un rol deosebit ar
trebui s!-i revin! Consiliului Coordonator al Audiovizualului(CCA) care totu"i pe parcursul anului
2008 a cunoscut deficien#e serioase în activitatea sa practic!. În diverse sfere a activit!#ii sale CCA a

41
“Monitorizarea modului în care sunt aplicate prevederile codului audiovizualului” // http://www.community-
media.md/files/raport-intermediar-codul-audiovizualului.pdf ; “Monitorizarea modului în care sunt aplicate
prevederile codului audiovizualului” // http://www.apel.md/libview.php?l=ro&idc=156&id=274 ;
42
Doi membri ai CO ai TRM #i-au suspendat activitatea în semn de protest // http://www.info-
prim.md/?a=10&nD=2008/02/23&ay=13345 ;
43
Memoriul jurnalistilor contra abuzurilor comuniste // http://social.moldova.org/stiri/rom/117160/ ;
44
Jurnali#tii acuz!! // http://www.info-prim.md/?a=10&nD=2008/05/19&ay=14922 ;
29
demonstrat lipsa de independen#! "i implica#ii politice fapt ce contravine legisla#iei. Partizanatul
politic în cadrul CCA a constituit problema care a alarmat continuu societatea civil! a Republicii
Moldova45. În pofida sesiz!rilor primite din partea societ!#ii civile privind limbajul licen#ios al unor
emisiuni a postului TV NIT afiliat puterii, „Pove"ti cu m!"ti”, CCA le-a ignorat refuzând s! discute
subiectul în cadrul "edin#elor sale46.
Acordarea frecven#elor posturilor de radio "i TV este un alt domeniu de manifestare a
partizanatului politic a CCA. Lipsa de obiectivitate a Consiliului în acest domeniu a devenit o
practic!47. Astfel, posturile radio favorizate în acordarea frecven#elor de c!tre CCA au fost „Antena
C”, „Radio 10”, ignorate permanent fiind unele posturi de radio, precum: „Vocea Basarabiei”48,
„PRO FM” care au c!zut în dizgra#ia puterii pentru comentariile critice efectuate. $i în domeniul
frecven#ei posturilor TV CCA a favorizat anumite televiziuni afiliate puterii sau presupuse a fi
marcate politic, precum „NIT” "i „Euro TV”, în dizgra#ie aflându-se „PRO TV” , „TV DIXI”, ".a.
Refuzul CCA de a prelungi licen#a postului de televiziune PRO TV în pofida prevederilor Codului
Audiovizualului a generat noi suspiciuni cu privire la activitatea consiliului "i rolului s!u în reformarea
pie#ei na#ionale a audiovizualului49.
Grupul #int"
" Compania „Teleradio Moldova”;
" Consiliul Coordonator al Audiovizualului;
" partidele politice;
" societatea civil!;
" Comisia pentru cultur!, "tiin#!, înv!#!mânt, tineret, sport "i mijloace de informare în
mas!;
Impactul
Lipsa de impar#ialitate "i echidistan#! din partea TRM afecteaz! suportul informa#ional al
cet!#eanului "i împiedic! derularea corect! a proceselor sociale. În astfel de situa#ii, este afectat
dreptul lor la informare corect!. Informarea tenden#ioas! a cet!#enilor creeaz! paradoxuri în opiniile
sociale. Potrivit Barometrului de Opinie Public! 79% din cet!#eni sunt nemul#umi#i de condi#iile de
via#!, iar în astfel de condi#ii 47% consider! c! vor vota pentru guvernarea actual!. De asemenea,
80% declar! c! doresc integrarea european!, "i în condi#iile în care Rusia declar! c! este cointeresat!
a men#ine influen#a asupra Republicii Moldova consider! c! anume ei îi revine rolul de a sus#ine
Moldova în procesul de integrare european!.
Dinamica
Monitoriz!rile efectuate de c!tre organiza#iile media în decursul anului nu au scos în eviden#!
careva evolu#ii pozitive în vederea reform!rii audiovizualului public în Republica Moldova. De"i în
primul semestru organiza#iile ce au monitorizat activitatea audiovizualului public au eviden#iat unele
schimb!ri nesemnificative, în monitoriz!rile ulterioare astfel de evolu#ii nu au fost sesizate. Lipsa
unor evolu#ii pozitive au generat reac#ii de protest din partea societ!#ii civile. Astfel, la 12 octombrie
2008 Uniunea Jurnali"tilor din Moldova î"i reia dezbaterile publice în scuarul Teatrului de Oper! "i
Balet în form! de protest fa#! de domina#ia politic! comunist! a Companiei publice Teleradio-
Moldova. La 19 septembrie Organiza#ia de Tineret a PLDM picheteaz! televiziunea public! în form!
de protest fa#! de politica editorial! a acesteia, iar la 1 octombrie în fa#a televiziunii publice a
protestat Organiza#ia de Tineret a Alian#ei Moldova Noastr! atr!gând aten#ie asupra aservirii politice

45
Culisele politice ale CCA // http://www.jurnal.md/article/5275/ ;
46
CCA este acuzat de pasivitate în cazul emisiunii „Pove#ti cu m!#ti”// Flux, Cotidian Na"iona, Nr.200875 din 24
aprile 2008 ; Organiza"iile media cer CCA-ului s! examineze chestiunea privind emisiunea “Pove#ti cu m!#ti” //
http://www.jurnal.md/article/6592/ ;
47
Greva foamei în fa"a CCA! // http://www.jurnal.md/article/6874/ ;
48
„Vocea Basarabiei” va ac"iona în judecat! CCA execut! comenzile politice //
http://www.timpul.md/Rubric.asp?idIssue=764&idRubric=7892 ;
49
CCA refuz! s! prelungeasc! licen"a PRO TV în R. Moldova, reclam! administra"ia postului // http://www.info-
prim.md/?x=31&y=19871 ; CCA a refuzat s! prelungeasc! licen"a PRO TV; PRO TV va ataca în instan"! refuzul CCA
// http://www.interlic.md/2008-12-11/scandal-cca-a-refuzat-sa-prelungeasca-licentza-pro-tv-pro-tv-va-ataca-in-
instantza-refuzul-cca-7700.html ;
30
a TRM. În pofida unor manifest!rilor de protest deschise, declara#iilor deputa#ilor de opozi#iei "i
sesiz!rilor din presa na#ional! privind angajarea politic! a televiziunii publice, atât autorit!#ile
supreme, cele responsabile în domeniu, cât "i îns!"i administra#ia TRM nu demonstreaz! c! ar dori
schimbarea situa#iei în domeniu.
Factorii
" partizanatul politic a TRM;
" interesele partidelor politice;
" apropierea alegerilor parlamentare din 2009;
" tendin#a puterii de a controla spa#iul mediatic.
Anticip"ri
În ajunul alegerilor parlamentare din 2009 se pare c! se vor intensifica num!rul "tirilor difuzate
de TRM prin care liderii partidului de guvern!mânt vor fi plasa#i într-o alur! exclusiv benefic!. Lipsa
de reac#ie din partea autorit!#ilor de stat privind învinuirile de controlare politic! a televiziunii "i
inac#iunea TRM în vederea modific!rii politicii editoriale demonstreaz! interesul comun al acestora "i
este de a"teptat intensificarea „activit!#ii” autorit!#ilor "i îndelunga mediatizare a acestora la TRM,
fapt ce va marca "i mai mult politica editorial! a televiziunii publice ca fiind ancorat! puterii. În
condi#iile campaniei electorale când televiziunea public! va trebui s! permit! accesul opozi#iei la
TRM este de a"teptat ca enun#urile acesteia s! fie neutralizate prin prezent!rile de "tiri elogioase la
adresa guvern!rii cu preten#ia de a fi "tiri obiective.
Întreb"ri
" De ce administra#ia TRM nu pretinde a ob#ine independen#a real!, inclusiv
financiar!, fa#! de executiv?
" Care este aportul TRM în ratingul sporit a partidului de guvern!mânt "i
pre"edintelui Voronin?

31
P 9. Implicarea politic" a religiei
Subiectul
Pe parcursul anului for#ele politice au tins a utiliza institu#ia Bisericii în vederea cre"terii
influen#ei lor politice. Liderii partidului de guvern!mânt "i-au f!cut deja un obicei de a ie"i în public
cu diferite ocazii înso#i#i de reprezentan#ii Mitropoliei Moldovei. Înc!lcarea principiului separ!rii
religiei de stat contribuie la sporirea instabilit!#ii politice în #ar! "i imprim! conflictelor politice o
intensitate mult mai acut!.
Descrierea
Articolul 31 al Constitu#iei Republicii Moldova prevede libertatea cultelor religioase "i separarea
religiei de stat. Autorit!#ile comuniste au întreprins sub diferite aspecte ac#iuni prin care s-a înc!lcat
libertatea cultelor "i principiul separ!rii religiei de stat. Sentimentul sporit de încredere a popula#iei în
Biseric! a fost interpretat de partide ca surs! a influen#ei politice, generând noi dispute în scopul
„exploat!rii politice” a Bisericii.
Potrivit Barometrului Opiniei Publice prezentat la 26 octombrie de IPP, Biserica r!mâne în
continuare institu#ia care se bucur! de cea mai mare încredere a popula#iei50. Ata"amentul societ!#ii
moldave de valorile religioase este privit de for#ele politice ca surs! de putere. Liderii partidului de
guvern!mânt "i-au f!cut deja un obicei s! ias! în public înso#i#i de clerici ai Mitropoliei Moldovei
participând cu diferite ocazii la ceremoniile religioase larg mediatizate în presa na#ional! cu scopul
sporirii influen#ei politice51. Mitropolia Basarabiei la rândul s!u s-a ciocnit cu inten#ii de a fi atras! în
jocurile politice. În aceast! logic! se înscrie "i declara#ia din iulie 2008 f!cut! de un grup de 44 de
preo#i din cadrul Mitropoliei Basarabiei prin care sunt aduse învinuiri c! ar exista implica#ii politice în
Mitropolia Basarabiei din partea unor partide politice52. Ceea ce conteaz! în aceast! disput! din
cadrul Mitropoliei Basarabiei nu este r!spunsul cui apar#ine adev!rul, ci lupta politic! în jurul bisericii.
În condi#iile „parteneriatului tacit” între partidul de guvern!mânt "i Mitropolia Moldovei în
baza c!ruia "i este „exploatat!” politic institu#ia bisericii, trebuie de amintit c! pe parcursul anului
partidul de guvern!mânt a întreprins mai multe ac#iuni de intimidare a Mitropoliei Basarabiei. Astfel,
în decembrie 2007 autorit!#ile Republicii Moldova au adoptat decizia expulz!rii a trei clerici ai
Mitropoliei Basarabiei, cet!#eni ai României, pe motiv c! nu aveau actele în regul!. În acela"i context
s-au înscris "i ac#iunile autorit!#ilor Vamei Sculeni fa#! de Mitropolitul Basarabiei la 26 decembrie
2007, când au supus Mitropolitul Basarabiei unui control denigrator invocând motive abuzive de
tipul: b!nuial! de trafic cu droguri, etc., re#inându-l pentru mai multe ore în vam!53. Tergiversarea
înregistr!rii de c!tre autorit!#ile moldovene a parohiilor Mitropoliei Basarabiei din raionul Ungheni
început! înc! în 2006 a constituit o alt! modalitate a intimid!rii pe parcursul anului. Spre finele lunii
februarie 2008 Curtea de Apel a dat câ"tig de cauz! Mitropoliei Basarabiei, obligând autorit!#ile s!
înregistreze cele 15 parohii a Mitropoliei Basarabiei din raionul Ungheni. Lipsa de atitudine din
partea autorit!#ilor statului fa#! de decizia adoptat! de instan#! a determinat totu"i Consiliul Europei a
se implica. Prin decizia Comitetului de mini"tri din 6 martie 2008 Consiliul Europei a recomandat
autorit!#ilor moldovene s! solu#ioneze rapid problemele ce #in de înregistrarea comunit!#ilor
religioase din cadrul Mitropoliei Basarabiei "i rezolvarea plângerilor peti#ionarilor54.
Faptul c! partidul de guvern!mânt interpreteaz! Mitropolia Moldovei ca mijloc de ob#inere a
dividendelor politice a atras dup! sine "i apari#ia scandalurilor politice legate de religie. Astfel, la 20
noiembrie Serafim Urechean, liderul frac#iunii parlamentare AMN, a solicitat prim-ministrului s!
prezinte informa#ie privind o presupus! scrisoare a Pre"edintelui c!tre Guvern prin care s-ar solicit!

50
Baromentrul de Opinie Public! - octombrie 2008 // http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=34
51
Guvernul RM trateaz! preferen"ial o singur! organiza"ie religioas!, constat! repetat Departamentul de Stat al SUA
// http://www.info-prim.md/?a=10&nD=&ay=18110 ;
52
Mai mul"i preo"i cer demisia Mitropolitului Basarabiei // http://www.jurnal.md/article/7607/ ;
53
Preo"ii interzi#i // http://www.jurnal.md/article/5054/ ; Mitropolitul Basarabiei IPS Petru, perchezitionat de vamesii
moldoveni // http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-12-30/mitropolitul-basarabiei-ips-petru-perchezitionat-de-
vamesii-moldoveni.html ;
54
Consiliul Europei, ingrijorat de presiunile asupra Mitropoliei Basarabiei //
http://www.rgnpress.ro/Politic/Consiliul-Europei-ingrijorat-de-presiunile-asupra-Mitropoliei-Basarabiei.html ;
32
s! fie analizat! posibilitatea unei interven#ii în ritualul de înmormântare a credincio"ilor55. Ca reac#ia,
pre"edin#ia a dezmin#it aceast! informa#ie, iar organele de anchet! au anun#at intentarea unui dosar
penal pe numele lui Urechean pe motiv de fals de acte56. Ceea ce conteaz! în acest context nu este
r!spunsul la întrebarea cine este corect "i cine a gre"it, dar faptul c! dep!"irea principiului separ!rii
religiei de stat de c!tre guvernarea actual! conduce la un nou tip de conflicte în societate, iar religia
devine aren! a disputelor politice. Mai mult, pe fonul parteneriatului tacit între guvernare "i
Mitropolia Moldovei devine clar de ce autorit!#ile persecut! Mitropolia Basarabiei. În cazul vizat,
vina autorit!#ilor const! în faptul c! au permis ca conflictul între cele dou! mitropolii s! fie transferat
la nivel politic "i au permis implicarea statului în conflictul între cele dou! institu#ii religioase.
Grupul #int"
" Mitropolia Basarabiei;
" Mitropolia Moldovei;
" autorit!#ile statului;
" partidele politice;
" cet!#enii Republicii Moldova;
" Consiliul Europei.
Impactul
Înc!lcarea de c!tre organele de stat a principiului libert!#ii cultelor conduce la noi cazuri de
înc!lcare a drepturilor omului în Republica Moldova "i atrage noi avertiz!ri din partea Consiliului
Europei. Interpretarea de c!tre for#ele politice a Bisericii ca surs! de putere "i aren! pentru disputele
politice contribuie la cre"terea instabilit!#ii politice din #ar! "i conduce la aprofundarea conflictelor
sociale. Acuza#iile Mitropoliei Moldovei la adresa României contribuie la înr!ut!#irea rela#iilor inter-
statale "i dezorientarea popula#iei.
Dinamica
În decursul anilor autorit!#ile Republicii Moldova au demonstrat c! nu sunt indiferente fa#! de
chestiunile evolu#iei vie#ii religioase. Astfel, ca "i în anii preceden#i autorit!#ile au continuat a exercita
presiuni politice asupra Mitropoliei Basarabiei, iar acest fapt a generat sesiz!ri din partea Consiliului
Europei. Regularitatea "i intensitatea ie"irii liderilor partidului de guvern!mânt în public în prezen#a
fe#elor religioase "i exploatarea tacit! a Mitropoliei Moldovei în vederea ob#inerii dividendelor
politice a generat apari#ia unor noi scandaluri politice, precum este cel legat de presupusele indica#ii
ale pre"edintelui adresate prim-ministrului. Mitropolia Basarabiei la rândul s!u nu a fost evitat! de
implicarea sa în scandalurile politice. Astfel, învinuirile din partea unui grup de preo#i precum c!
anumite partide ar dispune de control asupra mitropoliei exprim! existen#a interesului for#elor
politice în raport cu mitropolia.
Factorii
" lupta pentru puterea politic!;
" iresponsabilitatea autorit!#ilor;
" recomand!rile Consiliului Europei;
" conflictul între Mitropolia Moldovei "i Mitropolia Basarabiei.
Anticip"ri
Pe fonul apropierii alegerilor parlamentare din 2009 nu exist! condi#ii ca atitudinea for#elor
politice vizavi de religie "i biseric!, interpretate ca instrumente în vederea ob#inerii dividendelor
politice, s! se schimbe. Multiplele cazuri de mediatizare a liderilor partidului de guvern!mânt în

55
Despre sicrie din plastic, campania electorala #i plantarea stejarilor // http://www.interlic.md/2008-11-20/despre-
sicrie-din-plastic-campania-electorala-shi-plantarea-stejarilor-7385.html;
56
Procuratura General! a deschis un dosar penal pe numele lui Serafim Urechean //
http://www.protv.md/stiri/politic/procuratura-generala-a-deschis-un-dosar-penal-pe-numele-lui-serafim.html ;

33
timpul ceremoniilor religioase care s-au desf!"urat pe parcursul anului demonstreaz! clar inten#ia
implic!rii Bisericii în scopul sporirii influen#ei lor politice. Rela#ia dintre Mitropolia Basarabiei "i
guvernarea actual! va r!mâne în continuare „rezervat!”, condi#ii pentru noi presiuni din partea
statului în formatul actual al guvern!rii existând oricând.
Întreb"ri
" Cum poate fi garantat! reala separare a religiei de stat?
" Care sunt beneficiile Mitropoliei Moldovei pentru sus#inerea acordat! partidului de
guvern!mânt în timpul campaniilor electorale?

34
P 10. Populismul autorit"!ilor în realizarea #i evaluarea
reformelor
Subiectul
Raportarea realiz!rii „depline "i cu succes” a reformelor denot! populismul autorit!#ilor, iar în
absen#a evalu!rii corecte reformele sunt formale "i au un impact social redus. „Descoperirea” dup!
demiterea Guvernului Tarlev a mai multor grave probleme f!r! recunoa"terea gre"elilor fostului
executiv denot! clar c! autorit!#ile sunt preocupate mai mult de alegerile din 2009 decât promovarea
reformelor reale. O asemenea situa#ie face ca comunicarea între autorit!#i "i societate s! fie
asem!n!toare unui „dialog al surzilor”, societatea civil! vorbind despre o Moldov! confruntat! cu
grave probleme, iar autorit!#ile despre o „#ar! înfloritoare”.
Descrierea
Controlul are ca obiectiv descoperirea "i constatarea st!rilor de fapt negative, a abaterilor,
neajunsurilor "i pagubelor produse. În decursul anului, executivul a evitat s! aplice auditului extern a
politicilor publice. În cele din urm! autorit!#ile raporteaz! realizarea deplin! "i cu succes a reformelor,
iar societatea civil! semnaleaz! grave deficien#e a realiz!rii acestora. Se creeaz! situa#ia confrunt!rii
declara#iilor guvernului "i concluziilor centrelor de expertiz! "i apare iluzia existen#ei a dou!
Moldove diferite, una oficial! a autorit!#ilor "i alta real!, confruntat! cu grave probleme.
Comportamentul populist al guvern!rii denot! orientarea politicilor mai degrab! spre promovarea
propriei imagini, decât spre realizarea corect! a reformelor ini#iate, obiectivul fiind alegerile
parlamentare din 2009.
În pofida declara#iilor autorit!#ilor privind succesele înregistrate în realizarea Planului de ac#iuni
UE-RM, în Comunicarea c!tre Consiliu "i Parlament privind implementarea PEV în 2007 , f!cut
public la 3 aprilie 2008, autorit!#ile europene, de"i au subliniat unele evolu#ii pozitive, au eviden#iat
totu"i existen#a unor neajunsuri majore la capitolul respect!rii drepturilor omului, incapacit!#ii
garant!rii justi#iei, legisla#ia inadecvat! în domeniul autonomiei locale, înc!lcarea libert!#ii presei,
restan#e în domeniul climatului investi#ional, imixtiunea politic! în func#ionarea unor organe de
drept, ".a.57. La 25 martie Asocia#ia pentru Democra#ie Participativ! ADEPT "i Expert Grup lanseaz!
studiul „Realizarea Planului de Ac#iuni UE-RM”. Potrivit studiului sunt înregistrate succese în 71
ac#iuni, la 51 ac#iuni sunt înregistrate progrese minore, iar la 23 progrese în stagnare. De asemenea la
2 ac#iuni pe care le presupune PAUERM sunt înregistrate evolu#ii de regres. Restan#ele la
implementarea Planului de ac#iuni "i „optimismul excesiv” al autorit!#ilor la acest capitol, la rândul
s!u, suscit! învinuiri de populism al autorit!#ilor din partea for#elor politice de opozi#ie58.
Un rol important în realizarea reformelor revine cadrului legal ce trebuie s! asigure realizarea
acestora, autorit!#ile statului declarând cu diferite ocazii c! avem legi deosebit de bune. În acest sens,
la 18 august exper#ii Institutului pentru Dezvoltare "i Ini#iative Sociale „Viitorul”, în cadrul studiului
„Implementarea legilor în Republica Moldova – probleme actuale”, constat! un "ir de neajunsuri în
procesul aplic!rii legilor "i prin urmare "i a reformelor. Principalele neajunsuri eviden#iate de exper#i
se enumer! caracterul incomplet "i fragmentar al cadrului legal, cadrul normativ contradictoriu, lipsa
r!spunderii ministeriale, neacoperirea financiar! a implement!rii legilor, ".a. Ca urmare a acestei
situa#ii sunt blocate reformele institu#ionale "i scade încrederea popula#iei în institu#iile publice59.
La 26 decembrie 2007 Pre"edintele Voronin decret! anul 2008 Anul Tineretului. Populismul
autorit!#ilor s-a manifestat din start prin acoperirea financiar! a ini#iativei, în Legea bugetului de stat
2008 fiind prev!zu#i numai 3,5 mln lei, celelalte 3 mln urmau s! fie acoperite de donatorii
interna#ionali. M!surile întreprinse de autorit!#i în aceast! direc#ie au r!mas în mare parte numai
declara#ii de inten#ie, fie au avut un impact social limitat. De asemenea, autorit!#ile au amânat
realizarea activit!#ilor din cadrul acestei ini#iative spre finalul anului "i chiar au anun#at c! ac#iunile

57
Planul de Ac!iuni a murit. Tr"iasc" Planul! // http://www.e-democracy.md/comments/political/200804152/ ;
58
Liberalii acuz! guvernarea de populism //
http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/07/printable/080724_pnl_guvern.shtml;
59
De#i sunt bune, legile Republicii Moldova nu sunt pe deplin respectate având o implementare insuficient!, sus"in
exper"ii // http://www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&id=1282&idc=154 ;
35
vor continua în anul 2009. În acest context, mass-media na#ional! a interpretat acest fapt ca o
strategie populist! orientat! spre alegerile parlamentare din 200960.
Concluziile rectorilor institu#iilor de înv!#!mânt superior din Republica Moldova f!cute la 3
noiembrie 2008 au scos în eviden#! deficien#e serioase a noului Cod al înv!#!mântului promovat de
autorit!#i. Pe lâng! faptul c! nu presupune o concep#ie integr!, rectorii s-au ar!tat alarma#i de riscul
bloc!rii financiare a func#ion!rii institu#iilor de înv!#!mânt superior pe care-l con#ine actualul cod "i
ignorarea normelor Procesului de la Bologna la care Republica Moldova a aderat câ#iva ani în urm!61.
Declara#iile pre"edintelui Voronin de trecere a institu#iilor de înv!#!mânt superior de stat la finan#area
preponderent din bugetul de stat, de asemenea a fost interpretat! de mediul de exper#i "i mass-media
ca o alt! ac#iune populist! a pre"edintelui. În acest context, mai mul#i reprezentan#i ai mediului
academic au atras chiar aten#ia c! o asemenea ac#iune va avea un impact negativ asupra capacit!#ii
concuren#iale a universit!#ilor de stat, precum "i faptul c! va conduce la înr!ut!#irea condi#iei
financiare a acestora62.
Grupul #int"
" autorit!#ile statului;
" cet!#enii;
" centrele de expertiz!;
" societatea civil!;
" organiza#iile interna#ionale.
Impactul
În condi#iile în care autorit!#ile se auto-limiteaz! în dezvoltarea dialogului real cu societatea
civil! în vederea elabor!rii "i evalu!rii rezultatelor, reformele promovate au un impact formal "i î"i
pierd importan#a. În atare condi#ii societatea î"i pierde încrederea în institu#iile statului, fiind orientat!
spre emigrarea în afar!. În condi#iile perceperii diferite a realit!#ii sporesc învinuirile reciproce între
institu#iile statului "i societatea civil! contribuindu-se astfel la sporirea instabilit!#ii social-politice în
#ar!.
Dinamica
Declara#iile mult mai „optimiste” ale autorit!#ilor în raport cu cele ale opozi#iei sau cele venite
din partea societ!#ii civile s-au manifestat pe parcursul întregului an. Totu"i, demisia guvernului
Tarlev a permis autorit!#ilor s! revin! la declara#ii pu#in mai realiste. Îns!"i demisia Cabinetului
Tarlev a fost profund nuan#at! de populism fiind f!cut! cu fast "i onoruri "i acordarea distinc#iilor de
stat, nefiind clar totu"i pentru care merite au fost acestea acordate în momentul în care Republica
Moldova a ajuns cea mai s!rac! #ar! din Europa. În contextul protestelor profesorilor "i agricultorilor
din septembrie-octombrie 2008, autorit!#ile nu au recunoscut c! exist! serioase lacune a politicii de
stat în domeniu "i au "i au recurs la învinuirea opozi#iei f!r! a c!uta s! dezvolte un dialog cu p!r#ile
real afectate. De cele mai multe ori reac#ia autorit!#ilor fa#! de protestele organizate a diferitelor
categorii sociale a c!p!tat o alur! agresiv! "i repro" fa#! de protestatari. Ac#iunile populiste ale
autorit!#ilor se concretizeaz! deja în contextul anun#!rii major!rii salariale unor categorii sociale
tocmai în ajunul campaniei electorale din 2009.
Factorii
" lipsa de voin#! a guvern!rii actuale;
" limitarea particip!rii societ!#ii civile în implementarea "i realizarea reformelor;

60
Declaratie cu privire la Anul (electoral al) tineretului // http://www.civic.md/comunicate-de-presa/declaratie-cu-
privire-la-anul-electoral-al-tineretului.html ; MAE denunta actiunile populiste ale guvernarii comuniste //
http://social.moldova.org/stiri/rom/112445/ ; Comunicat de pres! privind desf!#urarea Conferin"ei de constituire a
Organiza"iei de Tineret a PLDM // http://www.jurnal.md/article/9858/ ;
61
Rectorii consider! c! proiectul Codului înv!"!mântului necesit! a fi îmbun!t!"it #i sincronizat cu prevederile
Procesului de la Bologna // http://www.info-prim.md/?x=&y=18878 ; Codul Înv!"!mântului – un conglomerat de
contradic"ii #i paradoxuri // http://www.jurnal.md/article/10215/ ;
62
Reformarea sistemului de înv!"!mânt nu poate fi f!cut! de dragul dividendelor electorale //
http://www.jurnal.md/article/8886/ ;
36
" legisla#ia imperfect!.
Anticip"ri
În condi#iile în care se apropie alegerile parlamentare din 2009 este de a"teptat ca declara#iile
populiste a autorit!#ilor s! se multiplice. Se va încerca s! se creeze iluzia meritelor deosebite a
guvern!rii actuale, iar pe fonul intensific!rii tendin#elor de eviden#iere a neajunsurilor guvern!rii
comuniste de c!tre for#ele de opozi#ie este de a"teptat ca autorit!#ile s! evite dezvoltarea unui dialog
real cu societatea civil!.
Întreb"ri
" De ce guvernarea evit! s! aplice auditul reformelor publice din partea societ!#ii
civile?
" Este posibil! implementarea real! a reformelor f!r! a dezvolta dialogul real cu
societatea civil!?

37
P 11. Finan!area partidelor politice – între transparen!" #i
luptele electorale
Subiectul
La data de 29 februarie a intrat în vigoare noua Lege cu privire la partidele politice. Printre
multiplele inova#ii legea introduce "i finan#area partidelor din bugetul de stat, începând din iulie 2009.
Noile revederi "i modul de implementare a acestora, aspectele cotidiene a problemei demonstreaz! c!
noua procedur! nu contribuie serios la schimbarea situa#iei, iar legea se înscrie într-o strategie a
partidului de guvern!mânt de lupt! împotriva concuren#ilor electorali pentru alegerile din 2009.
Descrierea
Finan#area partidelor politice în campaniile electorale în Republica Moldova întotdeauna s-a
desf!"urat cu înc!lcarea prevederilor legale. Inexisten#a raporturilor institu#ionale cu televiziunile,
ziarele sau tipografiile, înc!lcarea opera#iunilor de plasare a publicit!#ii electorale, întârzierile sau
ignorarea pl!#ilor pentru serviciile prestate partidelor în cadrul campaniilor electorale, abuzurile de
mijloacele publice "i administrative, abuzurile partidului de guvern!mânt de mass-media public!,
întârzierea prezent!rii sau prezentarea formal! a rapoartelor financiare sunt cazuri dintre cele mai
r!spândite de abateri de la prevederile legale în domeniul finan#!rii partidelor, care au fost sesizate
pân! în prezent63. De"i la 29 februarie a.c. a fost adoptat! o nou! lege cu privire la partidele politice
situa#ia pare s! nu se fi schimbat câtu"i de pu#in. Acest fapt este datorat lacunelor pe care le cunoa"te
legea, dar "i lipsei de interes real din partea autorit!#ilor pentru a promova în domeniu transparen#a,
egalitatea "anselor a partidelor "i combaterea corup#iei politice.
De"i se afl! la baza ini#ierii actualei legi, care prevede modificarea procedurii de finan#are a
partidelor politice, se pare c! îns!"i partidul de guvern!mânt r!mâne restant la acest capitol. Astfel, în
2006 frac#iunea comunist! din Consiliul Municipal Chi"in!u(CMC) în baza unui proiect prezentat de
reprezentan#ii Partidului Comunist din Republica Moldova(PCRM) a adoptat decizia de acordare a
unei suprafe#e de teren de 26 ari "i 70 m.p. din centrul capitalei pentru construc#ia noului sediu al
PCRM. Potrivit exper#ilor na#ionali cheltuielile pentru în!l#area construc#iei pe terenul respectiv, care
în prezent se afl! în proces de finisare, ar fi necesitat sume importante, deoarece cl!direa este unic! în
#ar!. În cazul vizat nu este clar de unde partidul comunist ar dispune de astfel de sume financiare.
Încerc!rile jurnali"tilor pe parcursul anului de a ancheta în detaliu cazul au e"uat atât din cauza
nedorin#ei membrilor PCRM de a prezenta informa#ie, cât "i nedezv!luirea acesteia din partea
operatorilor economici angaja#i în construc#ie64. Vladimir Baldovici, directorul firmei „Stayer” SRL,
care este antrenat! la lucr!rile de construc#ie a sediului "i care a participat "i la reconstruc#ia din banii
publici a „Complexului Monastic C!priana”, a fost numit de c!tre Guvern în func#ia de director al
Agen#iei pentru Construc#ii "i Dezvoltare a Teritoriului65, de#inând o perioad! ilegal dou! func#ii
incompatibile. Dup! transformarea Agen#iei în Minister, acestuia i-a revenit func#ia de ministru.
Utilizarea abuziv! a mijloacelor publice "i administrative constituie una din practicile finan#!rii
ilegale "i este destul de r!spândit! "i în Republica Moldova. În cadrul unui studiu elaborat "i prezentat
în martie 2008 de c!tre IDIS „Viitorul” se stabile"te c! finan#area localit!#ilor din #ar! se realizeaz! pe
criterii politice. De"i PCRM îi revine 35% din mandatele ale"ilor locali, localit!#ilor în care ace"tia
guverneaz! le sunt repartizate aproximativ 75% din totalul investi#iilor capitale din #ar!. De
asemenea, exper#ii estimeaz! c! tot pe criterii de clientel! sunt repartiza#i "i banii pentru repara#iile
capitale. Astfel, localit!#ilor primarii c!rora au fost ale"i pe listele PCRM le revin 98% din suma total!
a investi#iilor pentru repara#iile capitale, iar restul 2% revin altor localit!#i66.
În decursul anului ex-pre"edintele Republicii Moldova, M. Snegur, a f!cut declara#ii precum c!
un deputat al Alian#ei Moldova Noastr!, Al. Oleinic, ar fi cump!rat locul pe lista candida#ilor la

63
Finan"area partidelor politice în campaniile electorale anterioare s-a desf!#urat cu înc!lc!ri, CEC //
http://www.info-prim.md/?x=&y=19400 ;
64
Kremlinul de la Chi#in!u // http://garda.com.md/investigatii/kremlinul-de-la-chisinau ;
65
Construind sediul PCRM, a ajuns director de agen"ie! // http://www.jurnal.md/article/3854/ ;
66
Factorul politic al finan"!rii infrastructurii la nivel local //
http://www.viitorul.org/public/1146/ro/policy_brief_factory.pdfl
38
func#ia de deputat al partidului în timpul alegerilor din 2005, fiind promovat astfel în locul s!u în
cadrul Parlamentului. Ca reac#ie, deputatul AMN l-a atacat în judecat! atât pe ex-pre"edintele #!rii, cât
"i pe autorul c!r#ii, solicitând astfel s! fie dezmin#ite în instan#a de judecat! informa#iile vizate67. În
cele din urm!, judec!toria sectorului Centru a municipiului Chi"in!u a încetat procesul de judecat! ca
urmare a solu#ion!rii conflictului de c!tre p!r#i pe cale amiabil!.
Adoptarea unei noi Legi cu privire la partidele politice constituie principalul mecanism prin care
autorit!#ile „sper!” s! contribuie la „sporirea transparen#ei” "i „combaterea corup#iei politice”. În
acest sens, Legea din februarie cu privire la partidele politice introduce mai multe formul!ri care nu-"i
g!sesc ra#ionalitate. Una din noile prevederi a Legii se refer! la interzicerea finan#!rii partidelor
politice din exterior. De"i au declarat în mai multe rânduri c! au ca obiectiv preluarea standardelor
europene se pare totu"i c! la acest capitol autorit!#ile comuniste r!mân restante. Astfel, autorit!#ile au
recurs la interzicerea finan#!rii partidelor politice chiar "i de c!tre proprii cet!#eni afla#i peste hotare "i
care sunt în drept a se implica activ în via#a politic! a #!rii. Prin aceste inova#ii autorit!#ile introduc
noi restric#ii "i condi#ioneaz! realizarea drepturilor politice pentru o întreag! categorie de cet!#eni (cei
afla#i în afara #!rii). Unii exper#i chiar au estimat c! forma în care a fost interzis! finan#area partidelor
de organiza#iile interna#ionale conduce la excluderea chiar "i a posibilit!#ii acord!rii suportului pentru
organizarea unor seminare sau cursuri pentru partide.
De"i prevede finan#area partidelor din bugetul de stat, Legea stabile"te c! aceast! prevedere va
intra în vigoare cu începere din 1 iulie 2009. Amânarea neargumentat! a intr!rii în vigoare a acestei
prevederi pe fonul sporirii num!rului de restric#ii la finan#area partidelor politice este incorect! "i
abuziv!. Luând în considera#ie faptul c! orice Lege constituie un corp unic care func#ioneaz! ca un
mecanism integru, se pare c! autorit!#ile comuniste urm!resc inten#ionat fragmentarea prevederilor
legale ca acestea s! nu fie func#ionale pentru campania electoral! din prim!vara anului 2009.
Suspendarea finan#!rii publice a partidelor determin! "i sistarea rolului pozitiv a acestei proceduri.
Garantarea transparen#ei finan#!rii partidelor politice în actuala lege cu privire la partidele
politice se bazeaz! pe m!surile punitive "i aplicarea restric#iilor. Astfel, autorit!#ile comuniste au
neglijat în totalitate recomand!rile Consiliului Europei "i practica mai multor state europene cu
tradi#ie democratic! prin care garantarea transparen#ei se bazeaz! pe cointeresare "i nu constrângere,
ca ex. ar putea servi Germania. Fundamentarea strategiei garant!rii transparen#ei finan#!rii partidelor
pe m!surile punitive denot! o practic! dep!"it! "i demonstreaz! superficialitatea abord!rii de c!tre
autorit!#i a chestiunilor complicate referitoare la finan#area partidelor politice.
Un aspect important al Legii se refer! la volumul dona#iilor f!cute partidelor politice ca una
dintre cele mai importante metode de finan#are. Legea prevede c! dona#iile f!cute de persoana fizic!
nu poate dep!"i suma de 500 salarii medii lunare stabilite pe economia na#ional! pe anul respectiv, iar
pentru persoanele juridice 1000 salarii medii. Exper#ii na#ionali au atras aten#ia c! pentru a face o
dona#ie maxim! un cet!#ean cu un salariu mediu pe economie ar avea nevoie de 42 ani pentru a
acumula suma respectiv!68. O astfel de situa#ie creeaz! condi#ii pentru accederea la putere în
dependen#! de venituri, dar "i condi#ii favorabile cump!r!rii influen#ei politice.
Grupul #int"
" Parlamentul Republicii Moldova;
" partidele politice;
" Comisia Electoral! Central!;
" organele de combatere a corup#iei;
" organiza#iile interna#ionale;
" cet!#enii Republicii Moldova.
Impactul
Lipsa voin#ei din partea partidelor politice "i autorit!#ilor de stat de a garanta transparen#a real!
a mecanismului de finan#are a partidelor contribuie la dezvoltarea corup#iei "i traficului de influen#!.
De"i statul s-a angajat în combaterea corup#iei, succesele unei asemenea strategii sunt neutralizate

67
Mircea Snegur va fi audiat de o instanta la inceputul lunii noiembrie // DECA-Press(07.10.2008) ; Mircea Snegur,
în judecat! // http://www.jurnal.md/article/9036/ ;
68
Comunicat de pres! // http://www.transparency.md/Docs/PR_14.02.08.pdf
39
atât timp cât se ignor! a"a numita „marea corup#ie” sau „corup#ia de propor#ii”. În astfel de condi#ii
societatea î"i pierde încrederea atât în partidele politice, institu#ii fundamentale în societ!#ile
democratice, cât "i genereaz! neîncredere în institu#iile de stat. Mecanismul actual de reglementare a
procedurii de finan#are a partidelor politice a fost implicat în lupta dintre partidul de guvern!mânt "i
partidele de opozi#ie. În acest sens se contribuie la înc!lcarea drepturilor politice a cet!#enilor "i se
creeaz! condi#ii pentru abuzuri din partea autorit!#ilor.
Dinamica
De"i au fost ini#iate mai multe ac#iuni în vederea garant!rii transparen#ei partidelor politice,
situa#ia de fapt pare s! nu fi cunoscut careva schimb!ri esen#iale, finan#area partidelor r!mânând în
continuare o problem! destul de acut! marcat! de netransparen#!. Adoptarea la 29 februarie a noii
Legi cu privire la partidele politice a sporit num!rului de restric#ii în procedura de finan#are. Totu"i,
stabilirea în lege a faptului c! prevederile ce stabilesc finan#area partidelor politice din bugetul de stat
vor intra în vigoare începând cu 2009 a generat reac#ii de protest din partea deputa#ilor "i for#elor de
opozi#ie. Realizarea legii cu privire la bugetul de stat "i finan#area localit!#ilor Republicii Moldova s-a
efectuat pân! în prezent în baza criteriilor politice, iar acest fapt a fost atestat de c!tre unii deputa#i "i
pentru bugetul de stat pentru anul 2009, potrivit c!rora acesta r!mâne profund marcat de interese
politice.
Factorii
" fragmentarea legisla#iei în domeniul finan#!rii partidelor;
" apropierea campaniei electorale din 2009;
" inexisten#a unei culturi politice democratice veridice.
Anticip"ri
În pofida adopt!rii unei noi legi cu privire la finan#are partidelor politice este greu de a"teptat ca
partidele politice s! adopte cu u"urin#! noile prevederi legale. Apropierea campaniei electorale din
2009 va contribui la multiplicarea declara#iilor privind presupusa finan#are ilegal! a partidelor. În
condi#iile în care organele de anchet! nu s-au manifestat ca o institu#ie cu adev!rat apolitic! este pu#in
de a"teptat ca acestea s! contribuie pe drept la garantarea transparen#ei în domeniu. Apropierea
alegerilor va genera o adev!rat! confruntare bazat! pe abuzurile de resursele administrative "i
mijloacele publice atât din partea partidului de guvern!mânt, cât "i a opozi#iei în localit!#ile unde
dispun de control asupra acestora, iar noua lege nu va determina transformarea situa#iei din cauza c!
con#ine un "ir de lacune "i neajunsuri, dar "i din cauza caracterului fragmentat al s!u.
Întreb"ri
" De ce autorit!#ile au amânat intrarea în vigoare a procedurii ce prevede finan#area
partidelor politice din bugetul de stat?
" Cum se explic! faptul c! societatea civil! reclam! abateri serioase de la normele
legale a procedurii de finan#are a partidelor politice, iar Comisia Electoral! Central!
eviden#iaz! de obicei abateri minore?

40
P 12. Modific"rile Codului Electoral antrenate în lupta
electoral"
Subiectul
În decursul lunii aprilie autorit!#ile au operat modific!ri la legisla#ia electoral! prin care s-a
majorat pragul electoral, au fost interzise blocurile pre-electorale, s-a interzis persoanelor cu dubl!
sau multipl! cet!#enie de a accede la unele func#ii publice ".a. Noile modific!ri nu-"i g!sesc
ra#ionalitatea politic! "i abordate în context mai larg, v!dit urm!resc crearea condi#iilor pentru
partidul de guvern!mânt de a domina în viitorul parlament "i sunt orientate împotriva opozi#iei
politice.
Descrierea
La 10 aprilie Parlamentul Republicii Moldova a operat noi modific!ri în Codul Electoral, care
au îngrijorat "i au stârnit reac#ia de protest atât a partidelor politice de opozi#ie, societ!#ii civile, cât "i
a organismelor interna#ionale. În cea mai mare parte exper#ii au interpretat noile modific!ri ca fiind
orientate împotriva partidelor de opozi#ie "i concuren#ilor electorali, iar unele modific!ri antreneaz!
chiar înc!lcarea direct! a drepturilor politice "i contravine legisla#iei na#ionale, cât "i Conven#iilor
interna#ionale ratificate de c!tre Republica Moldova.
Astfel, una dintre principalele modific!ri ale Codului Electoral care constituie vârf de lance în
lupta contra concuren#ilor electorali se refer! la majorarea pragului electoral de la 4% la 6%. În mass-
media na#ional! o asemenea majorare a fost condamnat! din mai multe considerente. În primul, rând
ca "i orice prag electoral "i cel de 6% contravine principiului reprezentativit!#ii, înc!lcarea c!ruia este
un act de non-democra#ie. În al doilea rând, majorarea pragului electoral are loc dup! ce în 2005
aceea"i frac#iunea comunist! a parlamentului au votat pragul electoral de 4%. Dup! ce în timpul
alegerilor locale din 2007 Partidul Comunist din Republica Moldova a cumulat cu greu 35% din
mandate este clar c! majorarea pragului electoral la 6% are ca obiectiv de a diminua insuccesele "i a
garanta locuri suplimentare pentru actualul partid de guvern!mânt în alegerile parlamentare din
200969. În acest sens, societatea civil! "i organismele interna#ionale au interpretat preponderent
aceast! modificare ca o tentativ! a actualei guvern!ri de a p!stra controlului asupra puterii politice "i
au solicitat reducerea acestuia la vechiul prag de 4%70.
O alt! modificare semnificativ! care a stârnit indignarea societ!#ii civile este interzicerea
blocurilor electorale. Exper#i na#ionali au atras aten#ia c! interzicerea blocurilor electorale de c!tre
actuala guvernare este o completare a major!rii pragului electoral, care ar trebui s!-i garanteze
func#ionalitatea în lupta contra concuren#ilor electorali. În mare parte dac! nu erau interzise blocurile
electorale atunci majorarea pragului electoral nu era s! mai fie un mijloc eficient contra partidelor de
opozi#ie71.
Modific!rile Codului Electoral din aprilie presupun "i interzicerea accederii la func#ia de deputat
a persoanelor cu dubl! cet!#enie. Societatea civil! a atras aten#ia c! aceast! reglementare este orientat!
împotriva persoanelor care de#in "i cet!#enia României, dar "i autorit!#ile nu au evitat s! dezmint! un
asemenea fapt. Prin astfel de modific!ri se pare c! autorit!#ile pretind a scoate din cursa electoral! un
întreg segment al societ!#ii Republicii Moldova "i constituie o înc!lcare direct! a Conven#iilor
interna#ionale ratificate de Republica Moldova. Decizia CEDO, f!cut! public! la 18 noiembrie,
scoate în eviden#! c! o astfel de prevedere constituie nu numai o înc!lcare a dreptului de a fi ales, dar

69
Modific!rile recente ale legisla"iei electorale : posibile urm!ri politice, Marandici I. //
http://www.viitorul.org/public/1216/ro/Marandici_ro_0.pdf ; Pragul electoral a fost majorat la propunerea lui Iurie
Ro#ca // http://www.jurnal.md/article/6407/ ;
70
Comisia de la Venetia si Oficiul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului cer Chisinaului sa reduca pragul
electoral // http://www.interlic.md/2008-10-29/ziua-comisia-de-la-venetia-si-oficiul-pentru-institutii-democratice-si-
drepturile-omului-cer-chisina-6936.html
71
Modificarea legii electorale din R. Moldova, criticat! de OSCE #i Comisia de la Vene"ia //
http://www.mediafax.ro/externe/modificarea-legii-electorale-din-r-moldova-criticata-de-osce-si-comisia-de-la-
venetia.html?3614;3390752
41
reprezint! "i o înc!lcare flagrant! a dreptului de a alege72. Mai mult, adoptarea de c!tre aceea"i
frac#iune comunist! a legii ce permitea dubla cet!#enie "i operarea modific!rilor ulterioare în legisla#ia
electoral! în sensul interzicerii accesului persoanelor cu dubl! cet!#enie la func#ia de deputat a fost
interpretat! de o parte a societ!#ii civile ca o strategie de înl!turare a unui segment social din via#a
politic! a #!rii.
Grupul #int"
" Parlamentul Republicii Moldova;
" partidele politice;
" cet!#enii;
" organismele interna#ionale.
Impactul
Modific!rile la Codul Electoral din aprilie 2008 dispun profunde consecin#e în cadrul sistemului
politic moldovenesc. Majorarea pragului electoral de la 4% la 6% "i interzicerea blocurilor pre-
electorale creeaz! noi bariere pentru circula#ia la putere a elitelor politice. În atare condi#ii este de
a"teptat ca societatea moldoveneasc! s! se confrunte cu criza de legitimitate a institu#iilor publice,
inclusiv a Parlamentului. Interzicerea constituirii blocurilor pre-electorale, în opinia mai multor lideri
de partide, constituie o înc!lcare a dreptului la libera asociere cu toate consecin#ele de rigoare. Totu"i,
o asemenea interdic#ie a determinat un proces nesemnificativ de fuziune a partidelor politice. În
condi#iile în care partidele politice nu au posibilitatea de a crea blocuri pre-electorale sondajele de
opinie atest! un mare num!r de persoane indecise pentru cine î"i vor acorda votul.
Dinamica
La 10 aprilie au fost efectuate modific!rile la Codul Electoral care pe lâng! unele aspecte
pozitive presupun "i unele prescrieri condamnate de societate "i organismele interna#ionale. Mai
multe organisme interna#ionale s-au îngrijorat de situa#ia creat! în domeniul legisla#iei electorale. În
luna iulie 11 ambasade al statelor membre UE au semnat o declara#ie comun! prin care se arat!
îngrijorate de situa#ia creat! de c!tre autorit!#i Republicii Moldova în domeniul legisla#iei electorale "i
libert!#ii de exprimare "i au recomandat autorit!#ilor s! contribuie la schimbarea situa#iei în vederea
garant!rii unor alegeri corecte, dar "i schimbarea pragului electoral de la 6 la 4%. În luna iulie
secretarul general al Asocia#iei Oficialilor Electorali din Europa, Zoltan Toth, a declarat în cadrul
unei conferin#e de pres! la Chi"in!u, c! nu este binevenit faptul c! între dou! campanii electorale,
Parlamentul Republicii Moldova schimb! Codul electoral într-o manier! de care s! beneficieze
partidele aflate la putere. Pe 17 octombrie Comisia pentru Democra#ie prin Drept a Consiliului
Europei "i Oficiul pentru Institu#ii Democratice "i Drepturile Omului al OSCE au adoptat Avizul
comun asupra Codului Electoral în vigoare din 10 aprilie. În acest sens, ambele institu#ii s-au ar!tat
îngrijorate de majorarea pragului electoral "i au recomandat autorit!#ilor s! opereze modific!rile în
vederea reducerii acestuia. Totodat!, autorit!#ile interna#ionale au dezaprobat decizia parlamentarilor
moldoveni de a interzice dreptul de a fi ales în func#ia de deputat pentru persoanele ce de#in dubla
sau multipla cet!#enie.
Factorii
" comportamentul nedemocratic al autorit!#ilor comuniste;
" dorin#a guvern!rii de a p!stra controlul asupra puterii;
" sc!derea ratingului partidului comunist;
" apari#ia partidelor politice de opozi#ie ce nu pot fi "antajate.
Anticip"ri
Cre"terea pragului electoral "i interzicerea blocurilor electorale la sigur va favoriza într-o
oarecare m!sur! partidul de guvern!mânt. Pentru a-"i garanta succesul, cel pu#in relativ, la alegeri este
de a"teptat ca autorit!#ile s! continue a ignora recomand!rile organismelor interna#ionale f!când apel

72
CEDO a decis c! deputa"ii moldoveni pot de"ine cet!"enie dubl! // http://www.protv.md/stiri/politic/cedo-a-decis-ca-
deputatii-moldoveni-pot-detine-cetatenie-dubla.html ;
42
la regula nemodific!rii legisla#iei electorale cu jumate de an înaintea alegerilor. În atare condi#ii se pare
c! opozi#ia în campania electoral! va pune accent pe ra#ionalitatea votului electoratului. În condi#iile
în care actualul prag electoral va favoriza partidul de guvern!mânt este de a"teptat ca principala
institu#ie politic! a #!rii, reprezentat! de Parlament s! fie afectat! de criz! a legitimit!#ii "i ca
consecin#! s! sporeasc! instabilitatea politic! a #!rii, sporirea neîncrederii în institu#iile statului "i
cre"terea num!rului celora care pleac! peste hotare.
Întreb"ri
" Cum se înscriu modific!rile în domeniul electoral în dorin#a autorit!#ilor actuale de a
r!mâne la putere?
" Care va fi impactul ignor!rii recomand!rilor interna#ionale privind modificarea
legisla#iei electorale asupra integr!rii europene a Republicii Moldova?

43
P 13. Criza rela!iilor politice cu UTAG – surs" de instabilitate
na!ional"
Subiectul
În decursul anului rela#iile dintre Chi"in!u "i UTA G!g!uzia au cunoscut o continu! tensionare.
Pe fonul discu#iilor pe marginea reglement!rii conflictului transnistrean autonomia g!g!uz! a fost
efectiv folosit! ca un mijloc suplimentar de exercitare a presiunilor asupra Chi"in!ului. În absen#a
unor rela#ii politice "i social – economice echilibrate între Chi"in!u "i Comrat, tensiunile dintre cele
dou! entit!#i constituie surs! de insecuritate "i instabilitate na#ional!.
Descrierea
În decursul anului rela#iile politice între autorit!#ile politice centrale de la Chi"in!u "i cele a
UTA G!g!uzia(UTAG) au avut loc mai multe tension!ri cu diverse ocazii a rela#iilor. Implicarea
uneori abuziv! a autorit!#ilor centrale, în baza interesului partidului de guvern!mânt, în afacerile
autonomiei a generat reac#ii de protest în regiune. La rândul s!u, anumite declara#ii "i ac#iuni excesive
ale unor func#ionari din administra#ia UTAG a suscitat suspiciuni la Chi"in!u precum c! în regiune ar
exista careva tendin#e centrifuge, însu"i ba"canul G!g!uziei fiind nevoit s! fac! declara#ii de
dezmin#ire privind existen#a tendin#elor de separatism în regiune.
Ini#iat! ca o problem! ce #ine de lupta pentru puterea politic! în interiorul autonomiei g!g!uze,
criza dintre puterea central! "i autorit!#ile autonomiei a degenerat în declara#ii ce puneau sub semnul
întreb!rii structura politic! a #!rii. Astfel, la începutul lunii martie ba"canul G!g!uziei a solicitat
finan#are din bugetul central pentru alegerile în Adunarea Parlamentar! a UTAG. Refuzul
Chi"in!ului, bazat pe legisla#ia na#ional!, a fost interpretat de c!tre ba"can ca o manifestare a lipsei de
respect fa#! de autonomie "i fa#! de poporul G!g!uziei, precum "i ca o nou! nedreptate în raport cu
autonomia. Neîn#elegerile dintre Chi"in!u "i UTAG s-au intensificat în situa#ia în care pe fonul
apropierii alegerilor din G!g!uzia Federa#ia Rus! a decis s! trimit! ajutoare umanitare în autonomie,
aceasta profund afectat! de seceta din anul trecut. Refuzul Chi"in!ului de a accepta distribuirea
ajutoarelor pe fonul campaniei electorale a constituit motiv de noi dispute între centru "i autonomie.
Din momentul în care au fost organizate alegerile pentru Adunarea Popular! (AP), între partidul de
guvern!mânt "i unele mi"c!ri politice din regiune s-a dus un adev!rat r!zboi politic, p!r#ile
învinuindu-se reciproc de dep!"ire a normelor legale. Criza s-a accentuat pe fonul imposibilit!#ii
p!r#ilor de a ajunge la un consens pe parcursul mai multor luni în vederea alegerii pre"edintelui AP73.
Astfel, primul pretendent ales în aceast! func#ie din lista partidului de guvern!mânt, Demian
Karaseni, de"i pretindea c! ob#inuse cele 18 voturi necesare pentru investirea sa în func#ie nu a fost
investit din cauza invalid!rii de c!tre Comisia de num!rare a voturilor a 3 buletine de vot favorabile
sie"i. Pe 16 iunie un nou grup constituit din 18 deputa#i au ales în aceast! func#ie pe Serghei Cernev,
adept al ba"canului G!g!uziei. Peste câteva zile Curtea de Apel din Comrat a declarat ilegal! alegerea
lui S. Cernev în func#ia de pre"edinte a AP "i a anulat toate deciziile din 16 iunie. La 4 iulie deputa#ii
au f!cut o nou! tentativ! de desemnare a pre"edintelui AP, func#ia revenindu-i lui A. Harlamenco,
adept a primarului din Comrat, N. Dudoglo. Totu"i, decizia Cur#ii de Apel Comrat din 22 iulie a
anulat toate deciziile AP din 4 iulie, inclusiv cea de desemnare a pre"edintelui. În cele din urm! la 31
iulie deputa#ii AP au ajuns la un consens în ceea ce prive"te func#iile de conducere "i organele de
lucru ale legislativului g!g!uz, în baza memorandumului semnat între reprezentan#ii celor trei grupuri
parlamentare ale legislativului de la Comrat. Func#ia de pre"edinte i-a revenit lui A. Harlamenco, fiind
repartizate totodat! comisiile "i func#iile de vice-pre"edin#i.
Implicarea organelor de drept "i adoptarea de c!tre Curtea de Apel în dou! rânduri a deciziilor
prin care erau anulate deciziile de alegere a pre"edintelui AP74 a generat reac#ii de protest a opozi#iei

73
G!g!uzia: continu! disputele în Adunarea Popular! //
http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/06/080616_gagauzia_alegeri.shtml ; Conflictul din adunarea
populara a autonomiei gagauze aminteste de o cearta in familie //
http://www.tv7.md/?page=news&id=11707&lang=ro&list=1 ;
74
Alegerea lui Serghei Cernev, declarat! ilegal! //
http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/07/printable/080703_alegere_cernev.shtml ;
44
din autonomie. Protestele de la Comrat din iulie împotriva ingerin#elor abuzive a autorit!#ilor
comuniste centrale au culminat cu revendic!ri de modificare a statutului G!g!uziei din autonomie în
republic! "i solicitarea unei cote de reprezentare în Parlamentul de la Chi"in!u75. Aceste declara#ii au
deranjat oarecum autorit!#ile de la Chi"in!u în discu#iile în jurul conflictului transnistrean, partea
transnistrean! speculând c! nu este nicicum de acord cu statutul de autonomie, deoarece
evenimentele din G!g!uzia demonstreaz! precum c! Chi"in!ul nu ar respecta un asemenea statut.
Declara#iile privind pretinsul statut de republic! pentru UTAG sunt favorabile încerc!rilor Federa#iei
Ruse de promovare a Planului Kozak de reglementare a conflictului transnistrean care prevede
federalizarea Republicii Moldova "i men#inerea armatelor ruse pe teritoriul #!rii cu statutul de garant.
La Chi"in!u unii exper#i chiar au eviden#iat o leg!tur! între interesele geopolitice "i implica#iile Rusiei
în evenimentele din G!g!uzia.
Criza rela#iilor între puterea central! "i UTAG nu s-a limitat numai la aspectele interne ale
problemei. Astfel, în decursul lunii septembrie autorit!#ile g!g!uze au întreprins ac#iuni care au plasat
autorit!#ile centrale într-o situa#ie incomod! în raport cu conflictul ruso-georgian. La 19 septembrie
autorit!#ile UTAG au înaintat un Apel Parlamentului Republicii Moldova prin care au solicitat
recunoa"terea independen#ei Abhaziei "i Osetiei de Sud dup! exemplul Federa#iei Ruse76. O astfel de
ac#iune desigur este contrar! pozi#iei oficiale a Chi"in!ului, autorit!#ile încercând s! ignore ac#iunea
abuziv! a autorit!#ilor de la Comrat.
Grupul #int"
" Autorit!#ile centrale ale Republicii Moldova;
" Adunarea Popular! "i Ba"canul G!g!uziei;
" Organismele interna#ionale;
" Cet!#enii Republicii Moldova.
Impactul
Tensionarea rela#iilor dintre autorit!#ile centrale "i UTA G!g!uzia contribuie la sporirea
instabilit!#ii politice în #ar!. Desf!"urarea confrunt!rii politice a afectat func#ionarea normal! a
autorit!#ilor publice în UTA G!g!uzia "i s-a manifestat prin imposibilitatea pe parcursul mai multor
luni de a alege Pre"edintele AP. Implicarea autorit!#ilor centrale în sfera autonomiei G!g!uze a
generat reac#ii de protest în mas! în autonomie. Pe fonul unor astfel de evolu#ii a sporit instabilitatea
politic! a #!rii. În timpul manifesta#iilor au fost f!cute declara#ii privind revizuirea statutului juridic a
autonomiei "i structurii constitu#ionale a Republicii Moldova, pretinzându-se pentru UTAG statutul
de republic! "i cot! de reprezentare în Parlament. Evenimentele din august, din Caucaz, la rândul lor
au fost folosite ca pretext pentru degenerarea rela#iilor dintre Chi"in!u "i Comrat. Apelul autorit!#ilor
UTAG de recunoa"tere a independen#ei Abhaziei "i Osetiei de Sud a sporit neîncrederea între
autorit!#ile publice centrale "i cele de la Comrat generând noi suspiciuni între cele dou! entit!#i.
Dinamica
Rela#iile dintre autorit!#ile centrale "i cele ale UTAG au culminat pe parcursul anului 2008 cu
declan"area unei crize generate de interesele diferitor for#e politice de controlare a puterii politice în
autonomie. În acest sens, la începutul lunii martie ba"canul G!g!uziei a solicitat finan#are din bugetul
central a alegerilor în Adunarea Parlamentar! a UTAG, iar refuzul Chi"in!ului bazat pe legisla#ia
na#ional! a fost interpretat de c!tre ba"can ca o manifestare a lipsei de respect fa#! de autonomie "i
fa#! de poporul G!g!uziei, precum "i ca o nou! nedreptate în raport cu autonomia. Decizia
Federa#iei Ruse de a trimite ajutoare umanitare în autonomie exact pe fonul apropierii campaniei
electorale a cauzat o nou! criz! a rela#iilor între Chi"in!u "i Comrat "i a demonstrat vulnerabilitatea
rela#iei între cele dou! entit!#i la influen#ele din exterior. Imposibilitatea for#elor politice de a ajunge

75
Cine zdruncin! din temelii stabilitatea politic!? // http://www.flux.md/articole/4132/ ;
Gagauzia nu vrea un statut mai mic decât cel al regiunii din stanga Nistrului //
http://www.apflux.md/ro/stiri/politic/gagauzia-nu-vrea-un-statut-mai-mic-decat-cel-al-regiunii-din-stanga-nistrului
76
Comratul cere Chi#in!ului s! recunoasc! enclavele separatiste din Georgia: Abhazia #i Osetia de Sud //
http://www.flux.md/articole/4704/ ; Apelul AP a G!g!uziei de a recunoa#te Osetia de Sud #i Abhazia este un act politic
#i nu poate fi atacat într-o instan"! constitu"ional!, sus"in anali#ti politici // http://www.info-prim.md/?x=22&y=17808
;
45
la un consens în vederea desemn!rii pre"edintelui AP a culminat cu protestele organizate la Comrat
din 18 iulie, care au fost îndreptate "i împotriva ingerin#ei autorit!#ilor centrale în afacerile
autonomiei. Înaintarea revendic!rilor de modificare a statutului G!g!uziei din autonomie în republic!
a tensionat "i mai mult rela#iile între cele dou! entit!#i. Totodat!, înaintarea pe 19 septembrie de c!tre
Adunarea Popular! de la Comrat a unui Apel Parlamentului Republicii Moldova prin care s-a solicitat
recunoa"terea independen#ei Abhaziei "i Osetiei de Sud a cauzat noi suspiciuni în rela#iile dintre cele
dou! p!r#i.
Factorii
" Inexisten#a rela#iilor social-economice "i politice stabile între Centru "i UTAG;
" Implicarea intereselor externe;
" Lupta pentru puterea politic! în autonomie.
Anticip"ri
Distan#area de momentul alegerilor din autonomie va contribui la stabilizarea situa#iei "i
rela#iilor între Chi"in!u "i Comrat. Este de a"teptat ca Federa#ia Rus! s! pretind! a exploata politic
nemul#umirea UTAG în raport cu Chi"in!ul "i va încerca s! activeze în interesele sale regiunea.
Totodat!, se pare c! autorit!#ile de la Chi"in!u "i-au „înv!#at lec#ia” "i este de a"teptat s! demonstreze
mult mai mult! responsabilitate în raport cu autonomia. Criza dintre Chi"in!u "i Comrat a scos în
eviden#! importan#a politic! a regiunii în timpul alegerilor "i este de a"teptat ca for#ele politice de
opozi#ie s! pretind! a dezvolta rela#ii cu popula#ia din regiune. Cu toate acestea, atât timp cât
raporturile dintre cele dou! entit!#i nu se vor institu#ionaliza "i nu vor implica aprofundarea
interac#iunilor social-politice "i economice în rela#iile dintre cele dou! p!r#i, va persista suspiciunea "i
instabilitatea.
Întreb"ri
" De ce partidul de guvern!mânt a permis ca criza din UTAG s! degenereze "i s! fie
implicat! indirect în procesul discu#iilor transnistrene?
" Cum ar putea partidele politice s! contribuie la integrarea politic! a autonomiei?

46
P 14. (Ne) Reformarea sectorului de securitate
Subiectul
De"i au declarat în mai multe rânduri c! sunt dispuse a reforma sectorul securit!#ii na#ionale în
vederea sporirii securit!#ii cet!#enilor "i respect!rii principiilor democratice, în practic! reformarea
sectorului de securitate s-a confruntat cu pozi#ia excesiv de „conservatoare” a autorit!#ilor "i
nedorin#a acestora de a promova reforme reale. Nou adoptata Concep#ie a securit!#ii na#ionale nu se
deosebe"te semnificativ de concep#ia din 1995 "i este structurat! în vederea menaj!rii Federa#iei
Ruse.
Descrierea
Republica Moldova dispune de mai multe programe "i planuri prin care se oblig! a promova
reformele necesare în domeniul securit!#ii na#ionale în vederea garant!rii corela#iei dintre democra#ie
"i securitate. Chiar în acest sens au semnat "i programe de cooperare interna#ional!, cel mai elocvent
fiind exemplul Planului Individual de Ac#iuni Republica Moldova – NATO. Aspecte ale reform!rii
sectorului de securitate cu caracter non-militar sunt prev!zute "i în Planul de Ac#iuni UE-Republica
Moldova, ".a. În pofida faptului c! s-au întreprins mai multe ac#iuni, #ara noastr! r!mâne serios
restant! la implementarea reformelor în domeniul securit!#ii, iar în unele cazuri implementarea
acestora decurge anevoios, "i de cele mai multe ori la insisten#a partenerilor interna#ionali.
Un aspect important al strategiilor de reform! în domeniul securit!#ii îl constituie garantarea
controlului democratic în sectorul de securitate. În acest domeniu Republica Moldova cunoa"te
neajunsuri serioase. În decursul lunii februarie deputa#ii Vladimir Filat "i Alexandru Lipcan "i-au dat
demisia din Subcomisia parlamentar! pentru exercitarea controlului asupra activit!#ii Serviciului de
Informa#ii "i Securitate(SIS). Ambii deputa#i "i-au motivat demisia prin faptul c! subcomisia
reprezint! doar un paravan prin care se mimeaz! democratizarea "i reformele în acest domeniu cu
scopul de a induce în eroare opinia public! interna#ional!, care monitorizeaz! Republica Moldova.
Totodat!, au fost aduse învinuiri pre"edintelui #!rii precum c! a uzurpat puterea "i "i-a supus SIS
folosindu-l ca unealt! politic! împotriva opozi#iei politice77.
În decursul lunii mai Parlamentul Republicii Moldova a adoptat noua Concep#iei a Securit!#ii
Na#ionale. De"i Concep#ia presupune o abordare pu#in mai extins! a securit!#ii decât în cea din 1995,
totu"i ea nu se deosebe"te în esen#! de cea veche, con#inând un "ir de lacune care o fac s! fie
nefunc#ional!, "i chiar desconsider! sectoare întregi în domeniul securit!#ii. Una dintre principalele
lacune a Concep#iei de securitate o constituie ignorarea rela#iei între securitate "i democra#ie.
Referindu-se la cooperarea interna#ional! a Republicii Moldova concep#ia este contradictorie fapt ce
va determina nefunc#ionalitatea politicii de securitate pe acest segment. Astfel, Concep#ia prevede
integrarea concomitent! în UE "i în CSI, de"i aceste procese se exclud reciproc. Totodat!, referindu-
se la cooperarea cu NATO concep#ia dep!"e"te limbajul diplomatic al cooper!rii interna#ionale "i
instituie într-o form! lipsit! de tact c! Republica Moldova nu va adera nicicând la NATO. Instituirea
unui limbaj nediplomatic la capitolul cooper!rii cu NATO, precum "i instituirea integr!rii în CSI au
fost introduse cu scopul de a menaja Federa#ia Rus!, interesul na#ional fiind dat uit!rii78.
De"i autorit!#ile Republicii Moldova s-au angajat printr-un "ir de acte s! respecte principiile
democratice "i drepturile omului, inclusiv în sectorul de securitate, adeseori acestea sunt predispuse
promov!rii unei politici de securitate nedemocratice. Astfel, de cele mai multe ori guvernarea actual!
înlocuie"te interesul na#ional bazat pe principiile democratice cu propriile preferin#e politice. Pe
parcursul lunii iunie 2008 autorit!#ile au intentat dosare penale mai multor tineri eticheta#i de c!tre
comuni"ti ca “anti-statali"ti”"i care au postat pe internet comentarii critice la adresa guvern!rii

77
Vladimir Filat a demisionat din subcomisia parlamentar! de control al Serviciului de Informa"ii #i Securitate //
http://www.basarabeni.ro/stiri/politica/vladimir-filat-a-demisionat-din-subcomisia-parlamentara-de-control-al-
serviciului-de-informatii-si-securitate-1756/ ; Înc! un deputat #i-a dat demisia din func"ia de membru al subcomisiei
care exercit! controlul parlamentar asupra activit!"ii SIS // http://www.info-
prim.md/?a=10&nD=2008/02/15&ay=13175 ;
78
Considera"ii privind concep"ia securit!"ii na"ionale a Republicii Moldova //
http://www.nato.md/images/stories/ja_nr_9.pdf
47
comuniste79. Motivele invocate de autorit!#i au fost aberante "i lipsite de temei, în timp ce altele erau
realizate chiar cu înc!lcarea drepturi fundamentale, precum: dreptul la libera con"tiin#! "i dreptul la
libera exprimare. Acest fapt denot! înr!ut!#irea rela#iei securitate – democra#ie în politica de
securitate a autorit!#ilor actuale. Scoaterea tinerilor de sub ancheta penal! sub motivul “anului
tineretului” este aberant! "i demonstreaz! desconsiderarea principiilor democratice de c!tre
autorit!#ile actuale, guvernarea comunist! nerecunoscând nicicum c! au ac#ionat ilegal.
În raport cu cet!#enii care dispun "i de cet!#enia român! "i cei care îndr!znesc s! ia o pozi#ia
diferit! de cea promovat! de autorit!#i în contextul crizei identit!#ii na#ionale, autorit!#ile promoveaz!
chiar o politic! de securitate cu elemente de xenofobie. Din mai pân! în septembrie guvernarea a
re#inut un lot de carte româneasc! donat de c!tre autorit!#ile ora"ului C!l!ra"i din România, localit!#ii
cu acela"i nume din Republica Moldova80. În timpul s!rb!torilor na#ionale din 31 august cu ocazia
S!rb!torii Na#ionale a Limbii Române a fost confiscat singurul drapel al României, iar de#in!torul sub
motive abuzive amendat de c!tre o instan#! de judecat!. Cea mai tran"ant! manifestare a
xenofobismului autorit!#ilor a constituit-o încercarea de-a exclude aceast! categorie de cet!#eni în
afara vie#ii politice a #!rii, prin interdic#iile de a ocupa anumite func#ii publice.
În decursul anului for#ele de ordine s-au manifestat, dup! cum nu ar fi de paradoxal, ca surs! de
insecuritate la adresa cet!#enilor. Astfel, organele de poli#ie au fost direct implicate în înc!lcarea
drepturilor protestatarilor. De asemenea, organiza#iile media au denun#at pe parcursul anului un "ir
de abuzuri din partea structurilor paramilitare a statului. Politica discre#ionar! a for#elor de ordine
fa#! de protestatari, promovarea unei politici identitare deficiente "i nedemocrate de c!tre guvernarea
comunist! contribuie la înr!ut!#irea rela#iilor etnice în #ar!81. Reinvestirea în func#ia de ministru al
afacerilor interne pe Gh. Papuc, care a fost implicat într-un "ir de scandaluri de propor#ii,
demonstreaz! c! pentru actuala guvernare promovarea reformelor reale în cadrul MAI nu este o
prioritate "i a scandalizat opinia public!82.
În ultimul semestru al anului 2008 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea Secretului
de Stat care se înscrie în profundul proces de reformare a sectorului securit!#ii na#ionale. În pofida
unor noi prevederi orientate spre perfec#ionarea mecanismului de protec#ie a informa#iei, proiectul
legii con#ine lacune "i formul!ri abuzive care înr!ut!#esc situa#ia în domenii, precum: respectarea
drepturilor cet!#enilor, accesul la informa#ie "i transparen#a institu#iilor publice. Mai mult, în proiectul
de lege exist! condi#ii ca SIS s! se eschiveze de la principiul prezum#iei nevinov!#iei "i s! refuze
discre#ionar cererea de acces la secretul de stat83.
Grupul #int"
" Parlamentul Republicii Moldova;
" autorit!#ile statului implicate în sectorul securit!#ii na#ionale;
" cet!#enii Republicii Moldova "i societatea civil!;
" organismele interna#ionale.
Impactul
Strategia actual! a autorit!#ilor de promovare a reformelor în domeniul securit!#ii se realizeaz!
nu ca urmare a con"tientiz!rii necesit!#ii unor asemenea reforme, cât datorit! monitoriz!rii "i
solicit!rii acestor reforme din partea organismelor interna#ionale. Reformele promovate sunt profund
marcate de lips! de calitate, iar în atare condi#ii cet!#enii se declar! în continuare ca aflându-se în stare
sporit! de insecuritate. Mai mult, evitarea autorit!#ilor de a promova reforme reale în sectoare
precum Serviciul de Informa#ie "i Securitate genereaz! scandaluri "i suspiciuni precum c! institu#ia

79
Organiza"iile media se arat! îngrijorate de cazul anchet!rii tinerilor forumi#ti. // http://www.jurnal.md/article/7229/
80
Autoritatile comuniste interzic donatiile de carti in care se pomeneste cuvantul "roman"//
http://www.rgnpress.ro/Politic/Autoritatile-comuniste-interzic-donatiile-de-carti-in-care-se-pomeneste-cuvantul-
roman.html#Scene_1
81
Securitatea na"ional! afectat! de lipsa de calitate a reformelor #i absen"a acestora //
http://www.viitorul.org/public/1582/ro/Grosu_ro_6.pdf
82
Gheorghe Papuc este din nou ministru de interne // http://www.protv.md/stiri/politic/gheorghe-papuc-este-din-
nou-ministru-de-interne.html ;
83
Memorandum privind proiectul de lege cu privire la secretul de stat al Republicii Moldova //
http://www.article19.org/pdfs/analysis/moldova-memorandum-privind-proiectul-de-lege-cu-privire-la-secretul-de-stat-
.pdf ; Legea privind secretul de stat limiteaza accesul la informatie // http://social.moldova.org/stiri/rom/152235/ ;
48
vizat! s-ar afla la cheremului pre"edintelui Voronin "i c! ar constitui „bâta politic!” împotriva
opozi#iei. Inexisten#a reformelor reale în domeniul afacerilor interne constituie o adev!rat! problem!
pentru societate, pe parcursul anului organele de poli#ie fiind implicate în nenum!rate cazuri de
abuzuri împotriva cet!#enilor "i generând insecuritate "i neîncredere societ!#ii. Gradul sporit de
insecuritate contribuie la emigra#ia masiv! a popula#iei.
Dinamica
În raport cu anii preceden#i autorit!#ile se pare c! au „dezghe#at” reformarea sectorului de
securitate. Astfel, pe parcursul anului au fost ini#iate "i adoptate mai multe proiecte de lege care au ca
obiectiv promovarea reformelor în domeniu, dintre care se eviden#iaz! adoptarea unei noi Concep#ii
cu privire la securitatea na#ional!, adoptarea Legii cu privire la secretul de stat, crearea Comisiei de
elaborare a Strategiei securit!#ii na#ionale, ".a. Totu"i, forma în care au fost adoptate acestea au
generat profunde polemici, societatea civil! înaintând un "ir de obiec#ii asupra noilor prevederi legale
"i afirmând c! în esen#! noul cadru juridic nu ar modifica starea de fapt a securit!#ii na#ionale.
Totodat!, în unele domenii Republica Moldova r!mâne serios restant!, cum ar fi reformele în
domeniul serviciului de informa#ii "i securitate, iar acest fapt genereaz! suspiciuni asupra inten#iilor
reale de reformare a sectorului de securitate. La acela"i capitol al restan#elor se refer! "i lipsa de
reforme cardinale în domeniul afacerilor interne, pe parcursul anului organele de poli#ie ob#inând în
mass-media mai degrab! o imagine ca fiind surs! de insecuritate decât surs! de securitate.
Factorii
" absen#a unei voin#e politice clare de promovare a reformelor reale;
" interesul de a utiliza structurile de securitate în scopuri politice;
" legisla#ia na#ional! imperfect!.
Anticip"ri
De"i a fost adoptat! în mai noua Concep#ie cu privire la securitatea na#ional! este pu#in
probabil ca aceasta s! constituie fundament pentru demararea unui proces veritabil de reformare a
securit!#ii na#ionale. Înmul#irea declara#iilor privind ini#ierea unor reforme în sectorul afacerilor
interne "i combaterii criminalit!#ii "i corup#iei pe fonul apropierii campaniei electorale pare s! aib! iz
electoral, precum un "ir de alte ini#iative. În acest sens, se pare c! sarcina promov!rii unor reforme
reale în domeniul securit!#ii depinde de viitoarele alegeri parlamentare. P!strarea incertitudinii în
raport cu integrarea în CSI sau integrarea în UE în concep#ia de securitate va spori starea de
incertitudine a societ!#ii.
Întreb"ri
" De ce autorit!#ile nu doresc s! garanteze un control democratic veridic în domeniul
securit!#ii?
" De ce autorit!#ile evit! un dialog real cu societatea civil! pe marginea neutralit!#ii
Republicii Moldova?

49
P 15. Controlul parlamentar ineficient
Subiectul
Conform practicilor constitu#ionale Parlamentul reprezint! organul suprem reprezentativ al
poporului în func#iunile c!ruia revine "i supravegherea modului de înf!ptuire a politicilor statului. În
cazul Republicii Moldova controlul parlamentar s-a manifestat ca un mijloc deficient, limitat în
utilizare în vederea perfec#ion!rii implement!rii politicilor de stat "i promov!rii reformelor
democratice.
Descrierea
Institu#ia controlului parlamentar în Republica Moldova se manifest! ca o institu#ie atrofiat!,
profund marcat! de interesele politice a frac#iunii majoritare. Astfel, în decursul anului controlul
parlamentar s-a manifestat preponderent sub aspectul dimensiunii inform!rii, dar "i sub acest aspect
fiind ineficient, atestându-se un "ir de cazuri în care deputa#ii de opozi#ie au reclamat nedorin#a unor
institu#ii de stat de a prezenta informa#ia solicitat! "i cazuri de ner!spundere la interpel!rile adresate
de c!tre deputa#i. Absen#a dimensiunii punitive a controlului parlamentar moldovenesc creeaz!
impresia c! unica autoritatea abilitat! "i în drept s! aplice sanc#iuni la adresa Guvernului este
Pre"edintele #!rii, care r!mâne profund subiectiv în aplicarea unor astfel de m!suri, nefiind clar care
sunt criteriile dup! care aplic! dimensiunea punitiv! a controlului. Dimensiunea de anchet! a
controlului parlamentar a fost permanent blocat! de frac#iunea majoritar!. Crearea comisiilor de
anchet! în cazurile ie"ite din comun, când func#ionari de cel mai înalt rang au fost implica#i în dosare
penale sau autorit!#ile statului au f!cut exces de putere, a fost imposibil! de asemenea din cauza
nedorin#ei frac#iunii parlamentare majoritare84. Un asemenea comportament demonstreaz! absen#a
unei culturi democratice pentru majoritatea deputa#ilor Parlamentului, precum "i atitudinea
iresponsabil! fa#! de mandatul de deputat.
De"i Adunarea Parlamentar! a Consiliului Europei a adoptat Rezolu#ia 1280 cu privire la
func#ionarea institu#iilor democratice în Republica Moldova, în cadrul c!reia se recomand! ca
drepturile opozi#iei politice s! fie consolidate "i respectate, autorit!#ile se pare c! au e"uat la acest
capitol. În acest sens, autorit!#ile evit! s! aplice a"a numitele „zile ale opozi#iei” sau dreptul acesteia
de a forma o dat! în lun! ordinea de zi a "edin#ei plenare, cu votul a 25% dintre deputa#i, fapt ce ar
contribui la sporirea "anselor opozi#iei parlamentare, de a-"i îndeplini func#ia reprezentativ! ce-i
revine conform Constitu#iei, dar care ar contribui totodat! la sporirea calit!#ii controlului
parlamentar85.
Imposibilitatea opozi#iei de a-"i desf!"ura atribu#iile de control prin intermediul comisiilor
parlamentare a determinat abandonarea unor func#ii de c!tre deputa#ii opozi#iei în comisiile
respective. Astfel, la 8 "i 14 februarie 2008, Vladimir Filat "i Alexandru Lipcan "i-au dat demisia din
Subcomisia parlamentar! de control al Serviciilor de Informa#ii "i Securitate motivând decizia prin
imposibilitatea de a-"i exercita plenar func#ia. În "edin#a plenar! a Parlamentului, Lipcan a afirmat c!
subcomisia este doar un paravan prin care se mimeaz! reformele democratice în acest domeniu "i are
drept scop inducerea în eroare a structurilor europene care cer reformarea sectorului de securitate86.
Permanenta ignorare a institu#iei controlului parlamentar, respingerea continu! a ini#iativelor "i
propunerilor opozi#iei au generat chiar recurgerea la modalit!#i excesive de manifestare a protestului
opozi#ie. La 16 mai opozi#ia a fost nevoit! s! blocheze tribuna Parlamentului, protestând fa#! de
refuzul frac#iunii majoritare de a include în ordinea de zi propunerile deputa#ilor de opozi#ie. Prima
propunerea se referea la crearea unei comisii de anchet! pentru elucidarea cazului privind traficul de
droguri în propor#ii deosebit de mari în care se men#iona "i numele ministrului de interne, Gh.
Papuc, deputa#ii de opozi#ie presupunând c! vor exista tentative de a mu"amaliza cazul. A doua
propunere se referea la demararea unei alte anchete pentru examinarea unor presupuse nereguli "i

84
Comunistii resping ancheta parlamentara a implicatiilor in traficul de droguri // http://www.e-
democracy.md/parties/docs/amn/200804101/
85
Valeriu Cosarciuc crede ca o data in luna agenda Parlamentului trebuie sa fie elaborata de opozitie //
http://politicom.moldova.org/stiri/rom/99487/ ;
86
Înc! un deputat #i-a dat demisia din func"ia de membru al subcomisiei care exercit! controlul parlamentar asupra
activit!"ii SIS // http://www.info-prim.md/?a=10&nD=2008/02/15&ay=13175 ;
50
abuzuri comise de Ministerului S!n!t!#ii în procedura de numire a unui nou "ef al spitalului din
raionul Hânce"ti. În pofida bloc!rii tribunei principale "i protestului opozi#iei frac#iunea majoritar!
adoptase în acea zi toate proiectele de lege care erau în agend!87.
Un alt domeniu de realizare a controlului opozi#iei poate fi depistat în însu"i procesul legislativ
de adoptare a legilor. În decursul anului deputa#ii de opozi#ie au reclamat în nenum!rate rânduri
nedorin#a frac#iunii majoritare de a se #ine cont de propunerile "i observa#iile opozi#iei, iar discu#iile
parlamentare pe marginea proiectelor de legi se transform! în spectacol pseudo-democratic.
Atragerea aten#iei de c!tre deputa#ii de opozi#ie asupra num!rului sporit de legi care au ca scop
modificarea, completarea sau abrogarea legilor adoptate anterior de c!tre Parlament denot! lipsa de
profesionalism a legisla#iei adoptate, iar o cauz! a acestui fapt îi revine "i ignor!rii de frac#iunea
majoritar! a obiec#iilor opozi#iei.
Grupul #int"
" Parlamentul Republicii Moldova;
" opozi#ia politic!;
" cet!#enii "i societatea civil!;
" organiza#iile interna#ionale.
Impactul
Inexisten#a unui control parlamentar eficient determin! lipsa de garan#ii a calit!#ii politicilor "i
reformelor implementate de diferitele structuri ale statului. Absen#a r!spunderii reale din partea
institu#iilor executive spore"te iresponsabilitatea unor func#ionari "i influen#eaz! negativ procesul de
guvernare. Organiza#iile neguvernamentale na#ionale, centrele de expertiz!, dar "i organiza#iile
interna#ionale atest! restan#e majore ale Republicii Moldova în procesul de implementare a
reformelor. Imposibilitatea opozi#iei parlamentare de a-"i desf!"ura real atribu#iile de control
parlamentar determin! incapacitatea dezvolt!rii pluralismului politic "i are profunde implica#ii
negative în promovarea reformelor democratice.
Dinamica
Institu#ia controlului parlamentar pentru legislativul actual se pare c! este un mijloc limitat în
aplicare, acest fiind fapt determinat "i de pozi#ia frac#iunii majoritare. Prezentarea demisiilor celor doi
deputa#i de opozi#ie din cadrul Subcomisiei parlamentare de control al Serviciilor de Informa#ii "i
Securitate(SIS) "i motivele invocate au scos în eviden#! serioase deficien#e ale controlului
parlamentar. Totodat!, multiplele încerc!ri ale opozi#iei parlamentare de a crea Comisii parlamentare
de anchet!, pentru a cerceta cazuri majore de nereguli "i abateri de la legisla#ie a unor func#ionari
publici de rang înalt s-a confruntat cu rezisten#a frac#iunii majoritare. Pe fonul „protej!rii”
executivului de c!tre frac#iunea majoritar!, deputa#ii de opozi#ie au reclamat pe parcursul anului în
mai multe rânduri lipsa de reac#ie a unor institu#ii de stat la prezentarea informa#iei solicitate de
deputa#i, fie blocarea convoc!rii de c!tre frac#iunea majoritar! a unor mini"tri pentru a elucida unele
cazuri ap!rute în procesul de guvernare.
Factorii
" absen#a responsabilit!#ii fa#! de mandatul de deputat;
" imperfec#iunea legisla#iei;
" ignorarea prevederilor legislative de frac#iunea parlamentar! majoritar!;
" centralizarea politic! excesiv!.
Anticip"ri
Pentru actualul Parlament se pare c! garantarea drepturilor opozi#iei politice "i perfec#ionarea
mecanismului controlului parlamentar nu constituie o prioritatea, "i nici o situa#ie admisibil!. Este de
a"teptat ca institu#ia controlului parlamentar s! r!mân! un mijloc ignorat pe parcursul celor câtorva
luni de existen#! a parlamentului actual. O posibil! transmitere a puterii unor alte for#e politice ar
putea conduce la transformarea situa#iei. Totodat!, pe fonul campaniei electorale probabilitatea

87
Deputa"ii din opozi"ie au blocat tribuna central! a Parlamentului // http://www.jurnaltv.md/index.php?article=108 ;
51
cre!rii unei Comisii parlamentare de anchet! solicitate de opozi#ie pe diferite cazuri scade.
Întreb"ri
" De ce se evit! perfec#ionarea mecanismului de realizare a controlului parlamentar?
" De ce autorit!#ile ezit! s! sporeasc! drepturile opozi#iei parlamentare în
conformitate cu recomand!rile Consiliului Europei?
" De ce frac#iunea parlamentar! majoritar! ezit! s! aplice controlul parlamentar
asupra Guvernului?

52
P 16. Inegalitatea cet"!enilor
Subiectul
De"i Constitu#ia "i alte acte normative stabilesc egalitatea cet!#enilor, pân! în prezent legile
continu! s! diferen#ieze în drepturi cet!#enii: în înv!#!mânt – taxa de studii în dependen#! de
cet!#enia persoanei;88 agen#ii economici - pe pia#a concuren#ial!;89 veteranii de r!zboi – în înlesniri,
etc. Totu"i, nu este reglementat mecanismul de protec#ie în caz de discriminare sau inegalitate în
drepturi.
Descrierea
Nediscriminarea este unul dintre drepturile copiilor "i ale tinerilor înc!lcate destul de frecvent.
Exist! discriminare etnic!, religioas!, pe baza situa#iei materiale, mai ales în grupul copiilor din
familiile social-vulnerabile sau cu dezabilit!#i. Acestor copii le este greu s! se integreze în societate, s!
comunice "i s! se simt! cu adev!rat copii.90
Referitor la discriminarea la locul de munc!, cele mai frecvente forme la care sunt expuse
femeile sunt limitarea în luarea deciziilor - pentru fiecare a treia femeie "i tergiversarea promov!rii în
func#ie - pentru fiecare a doua femeie, precum "i diferen#ele salariale.91 Mai mult, femeile sunt
discriminate de organele de drept prin faptul c! nu intervin în cazurile violen#ei domestice, calificând
astfel de “rela#ii” ca fiind “probleme de familie”.
Unele minorit!#i etnice sunt în continuare marginalizate: elevii de etnie rom! din partea cadrelor
didactice, dar "i la prestarea serviciilor de asisten#! medical!, angajarea în câmpul muncii, asigurarea
cu spa#iu locativ etc.92
Inegalitatea afecteaz! "i veteranii celui de-al doilea r!zboi mondial. De"i particip! în fiecare an la
manifest!rile organizate cu ocazia Zilei Victoriei, veteranii Armatei Române sunt marginaliza#i de
c!tre organizatori "i de veteranii Armatei Ro"ii. Ca s! evite anumite incidente, de cele mai dese ori
ace"tia vin la manifestare f!r! medalii "i f!r! uniforma sold!#easc!. Mai mult, veteranii Armatei
Române sunt discrimina#i inclusiv în ceea ce privesc indemniza#iile sociale, iar când administra#ia
public! local! acord! premii, indemniza#ii sau privilegii, veteranii Armatei Române sunt fost ignora#i.
Sistemul de pensii, calcularea acesteia, m!rimea "i modul de achitare a pensiilor este un alt
aspect de inegalitate. Atât organismele interna#ionale, cât "i societatea civil! "i-au ar!tat în repetate
rânduri nemul#umirea fa#! de sistemul de asigur!ri sociale, inclusiv cu stabilirea unor pensii speciale
pentru anumite categorii de salaria#i.
Ma"inile speciale cu numere de stat (RM G, RM A, SP ".a.) nu odat! au fost implicate în
accidente rutiere, iar poli#ia rutier! de fiecare dat! a încercat s! mu"amalizeze aceste incidente sau s!
întreprind! m!suri de intimidare fa#! de persoanele “neiubite” de partidul de guvern!mânt. Totu"i,
este evident c! atât faptul accidentului în sine este grav, cât "i ac#iunile organelor de poli#ie, în
compara#ie cu accidentele similare în care sunt implica#i cet!#enii de rând. Unele din aceste ac#iuni,
sunt f!cute prin intimidare, modificarea circumstan#elor accidentului, ".a.
Cât prive"te domeniul justi#iei, chestiunea inegalit!#ii p!r#ilor din cauza examin!rii unei ac#iuni
f!r! ca procurorul s! pl!teasc! taxa de stat a fost ridicat! în hot!rârea Dacia SRL vs. Moldova din
18.03.08.
De"i egali în drepturi, s-au înregistrat sesiz!ri ale cet!#enilor din stânga Nistrului în leg!tur! cu
înc!lcarea de c!tre autorit!#ile administra#iei publice locale a dreptului la asisten#! social!. Din
relat!rile peti#ionarilor, rezult! c! ace"tia de"i întrunesc condi#iile de primire a garan#iilor pentru
ob#inerea creditelor preferen#iale prev!zute de legisla#ia în vigoare a R. Moldova, sunt refuza#i de

88
Pentru studiile la USMF “N. Testimi"eanu”, taxa de studii pentru studen"ii din statele CSI #i România sunt mai
scumpe cu 54 %; pentru cet!"enii celorlalte state – cu 2,4 ori fa"! de taxa achitat! de studen"ii din R. Moldova.
89
Guvernul a d!ruit grâul oferit cu titlu de ajutor umanitar - http://www.jurnal.md/article/7082/
90
Raport al copiilor despre respectarea Conven"iei privind Drepturile Copilului în Republica Moldova -
http://www.childrights.md/ro/publications/ochii13jun_mictip1.pdf
91
Fiecare a doua femeie este discriminat! la serviciu -
http://www.garda.com.md/178/index.php?action=fullnews&id=594;
92
Baronul romilor din Moldova: „Vrem sa ne sim"im cet!"eni cu drepturi depline” -
http://www.apflux.md/ro/news/interviu/baronul-romilor-din-moldova-vrem-sa-ne-simtim-cetateni-cu-drepturi-depline
53
organele de resort în satisfacerea cererilor pe motiv c! domiciliaz! în localit!#ile din estul #!rii.93
Grupul #int"
" Grupurile etnice, femeile, veteranii de r!zboi, pensionarii, p!r#ile în procesul de
judecat!;
" Persoanele cu func#ii de stat.
Impactul
Ca "i în anii preceden#i nu s-au efectuat cercet!ri specializate pe tema inegalit!#ii "i/sau
nediscrimin!rii, iar instan#ele de judecat! nu au o jurispruden#! în ceea ce prive"te problema
discrimin!rii.
Cei aproximativ 2000 de veteranii ai Armatei Române participan#i la cel de-al Doilea R!zboi
Mondial vor fi în continuare marginaliza#i "i discrimina#i. De asemenea tratament vor fi afecta#i în
continuare cei 619,3 mii de beneficiari de pensii plus alte categorii de astfel de persoane.94 Dac!
„simplii cet!#eni” primesc pensii în valoare de 40% din salariul mediu pe #ar! (2454,8 lei), atunci
pentru deputa#i aceasta constituie 75% din salariul propriu (7100 lei). Pensia deputa#ilor "i membrilor
de Guvern constituie, începând cu decembrie 2007, 80% din m!rimea nominal! minim! deplin! a
salariilor de func#ie "i se modific! odat! cu majorarea lefilor respectivilor în exerci#iu. Func#ionarii
publici pot beneficia de pensii cu 5 ani mai înainte de a atinge vârsta general! de pensionare "i
primesc 70 la sut! din salariul mediu care l-au avut.
Dinamica
Inegalitatea "i/sau discriminarea afecteaz! în continuare anumite categorii de persoane iar
Guvernul nu întreprinde m!suri suficiente în vederea modific!rii legisla#iei iar cet!#enii sunt în
continuare trata#i diferen#iat. Pentru viitor se vor înregistra mai multe cazuri de discriminare, odat! ce
Coali#ia Nediscriminare "i-a intensificat eforturile la elaborarea proiectului de lege cu privire la
prevenirea "i combaterea discrimin!rii precum "i examinarea acestei probleme în cadrul meselor de
discu#ii la nivel regional.
Factorii
" Cunoa"terea insuficient! a domeniului atât de factorii de decizie cât "i de cet!#eni,
inclusiv de mediul asociativ;
" Lipsa unui cadru normativ care ar reglementa mecanismul de protec#ie a drepturilor
în caz de discriminare;
" Perpetuarea stereotipurilor.
Anticip"ri
Odat! ce num!rul pensionarilor se va majora cu 30 la sut! pân! în 2016, respectiv se va majora
"i num!rul de persoane beneficiare de pensii "i alte premii alocate din bugetul de stat "i/sau local,
care nu vor primi acelea"i pensii ca "i persoanele care au de#inut func#ii de stat. În continuare
num!rul de cazuri referitoare la discriminare vor cre"te chiar dac! va fi adoptat proiectul Legii cu
privire la prevenirea "i combaterea discrimin!rii. În acest sens, colaborarea Guvernului "i
Parlamentului cu societatea civil! în vederea modific!rii legisla#iei în vigoare, ar diminua cazurile de
inegalitate.
Întreb"ri
" Care sunt temeiurile economice, sociale, juridice sau de natur! de securitate pentru
aplicarea taxelor diferen#iate (de ex. pentru studii, perfectarea actelor, etc.) pentru
cet!#enii str!ini?
" Care sunt argumentele invocate de Guvern, în favoarea men#inerii diferen#ierii
sistemului de calculare a pensiei, în detrimentul recomand!rilor B!ncii Mondiale?

93
Beneficiarilor de credite preferen"iale li se refuz! acordarea garan"iilor de c!tre autorit!"ile administra"iei publice
locale pe motiv c! domiciliaz! în stînga Nistrului -
http://www.promolex.ong.md/docs/ebuletin/BuletinCRDT_21_rom.pdf
94
Aici nu am inclus cei peste 14,6 mii de persoane care primesc ajutoare din bugetul statului.
54
" Prin ce se argumenteaz! inegalitatea sistemului de indemnizare "i acordare a altor
pl!#i în mod diferen#iat pentru veteranii celui de-al Doilea R!zboi Mondial? asupra
Guvernului?

55
P 17. Înc"lcarea continu" a drepturilor fundamentale ale
cet"!enilor R. Moldova din stânga Nistrului
Subiectul
Este regretabil faptul c! timp de peste 17 ani, „p!r#ile” negociaz! "i discut! diverse subiecte,
ignorând, în acela"i timp, cazurile de violare a drepturilor elementare ale cet!#enilor din stânga
Nistrului. Astfel, Rusia î"i atribuie toate meritele pentru „men#inerea p!cii” la Nistru, chiar dac!
zilnic, locuitorii zonei continu! s! tr!iasc! în condi#ii lipsite de unele garan#ii elementare pentru via#a,
s!n!tatea, demnitatea "i/sau proprietatea lor.
Descrierea
Continu! înc!lcarea dreptului la educa#ie în limba matern! – 20.000 copii sunt for#a#i s!
studieze în limba român! în grafie chirilic! "i peste 3.000 copii h!r#ui#i de autorit!#ile autoproclamate
pentru studierea în limba român! în grafia latin!.
Persoanelor care locuiesc în localit!#ile aflate în nemijlocita apropiere de satele "i ora"ele din
stânga Nistrului, li se încalc! frecvent drepturile la libera circula#ie "i siguran#!. Contrar legisla#iei
na#ionale, tinerii sunt înrola#i în institu#iile paramilitare transnistrene, în mare parte for#at, "i impu"i s!
depun! jur!mânt unui regim anticonstitu#ional. Multe din aceste persoane devin victime ale
abuzurilor din unit!#ile paramilitare din regiune, unde sunt prezente fenomene negative precum
rela#iile nestatutare, aplicarea torturii, estorcarea banilor, munca for#at! ".a.95 Astfel, nici decesul
tinerilor înrola#i în institu#iile ilegale paramilitare transnistrene nu reprezint! o “noutate”. S-au
înregistrat cazuri când autorit!#ile constitu#ionale au predat cet!#eni ai R. Moldova colaboratorilor de
mili#ie din „rmn”, pentru ca în final ace"tia s! fie priva#i de libertate, maltrata#i "i impu"i s!-"i
recunoasc! vinov!#ia.96
Centrul de Resurse "i Dezvoltare pentru Transnistria continu! s! înregistreze adres!ri din
partea tinerilor reziden#i ai regiunii c! sunt „vâna#i” de c!tre colaboratorii mili#iei transnistrene -
disp!ru#i97, re#inu#i, maltrata#i "i tortura#i în scopul recunoa"terii vinov!#iei asupra unor infrac#iuni,
atunci când mili#ia nu i-a descoperit pe adev!ra#ii f!ptuitori sau îi t!inuie"te pe respectivii. De regul!,
tentativele de adresare „procuraturii” sunt suprimate de colaboratorii mili#iei locale.98 De"i mul#i din
cei care se plâng de un asemenea tratament de#in cet!#enia R. Moldova, organele de drept
constitu#ionale sesizate nu intervin.
Locuitorilor din Co"ni#a, Doro#caia, Pohrebea, Pârâta, Cocieri "i Molovata Nou! nu li se
permite s!-"i prelucreze liber terenurile agricole situate la est de traseul Râbni#a-Tiraspol. De
asemenea, A.O. “Promo-Lex” a aten#ionat institu#iile constitu#ionale inclusiv despre sechestrarea
ilegal! a bunurilor "i persoanelor, îns!, ca "i de alte multe ori, atât MAI cât "i PG sau alte organe de
stat abilitate nu au avut nici o reac#ie.
Num!rul organiza#iilor neguvernamentale în regiunea de est continu! s! creasc!, iar pentru a
“men#ine” controlul asupra popula#iei societ!#ii civile din regiunea transnistrean!, organele represive
încearc! s! previn! dezvoltarea organiza#iilor neguvernamentale din regiune "i s! le „#in! la distan#!”
de cele din restul #!rii. Deoarece finan#atorul, de regul!, nu poate transfera bani într-o banc!
transnistrean!, cele peste 750 de organiza#ii care activeaz! în regiunea de est sunt nevoite s! creeze
conturi în afara regiunii "i de acolo încaseaz! sumele primite.99
Posesorii de automobile cu numere de înmatriculare moldovene"ti care domiciliaz! în
localit!#ile sub controlul „rmn” nu pot circula liber pe teritoriul regiunii. Ei sunt impu"i s! achite
pentru admiterea pe teritoriul „rmn” pe o perioad! dou! luni o tax! de 0,18% din pre#ul
automobilului. Totodat!, "oferii sunt presa#i s!-"i reînregistreze automobilele în regiune "i s! ob#in!

95
Tinerii din regiunea transnistrean! se afl! într-o situa"ie foarte dificil!, constat! un studiu -
http://www.civic.md/stiri/tinerii-din-regiunea-transnistreana-se-afla-intro-situatie-foarte-dificila-constata-un-
studiu.html
96
Ziua Interna"ional! pentru sus"inerea victimelor torturii eveniment celebrat în fiecare an la data de 26 iunie -
http://www.promolex.ong.md/docs/ebuletin/BuletinCRDT_19_rom.pdf
97
http://www.promolex.ong.md/docs/ebuletin/BuletinCRDT_18_rom.pdf
98
Arestati pe nedrept - http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5340;
99
Starea societ!"ii civile din regiunea transnistrean! - http://www.civic.md/en/interviews/-starea-societatii-civile-din-
regiunea-transnistreana.html
56
cet!#enia „rmn”.100
Referitor la realizarea a dreptului de a alege "i de a fi ales, cet!#enii din stânga Nistrului în
continuare sunt lipsi#i de o pres! liber!; limitate sunt drepturile la întrunire, exprimare, acces la
informa#ie, nediscriminare etc. Cet!#enii sunt priva#i de dreptul de a participa la scrutinele electorale,
organizate de c!tre autorit!#ile constitu#ionale ale R. Moldova.
Înc!lc!ri grave ale drepturilor omului se constat! "i în activitatea organelor de drept.
Reprezentan#ii Procuraturii „rmn” au dreptul s! participe la orice "edin#! a administra#iei centrale sau
locale, f!r! a specifica scopul. Organele de mili#ie au dreptul s! supravegheze persoanele eliberate din
deten#ie.
În regiune mai este func#ional sistemul bazat pe viza de re"edin#!. Persoanele care locuiesc în
alt! parte decât acolo unde au viza de re"edin#!, pot fi atra"i la r!spundere. Popula#ia este înconjurat!
de v!mi, posturi stabile "i mobile.
Pensionarii, invalizii "i "omerii din regiune nu beneficiaz! de drepturile prev!zute de legisla#ia
R. Moldova. În libr!rii lipsesc cu des!vâr"ire c!r#i în grafia latin!. Societatea civil! activeaz! sub
presiunea regimului "i este supus!, aproape în totalitate, controlului regimului.101 În acest context,
sunt îngrijor!toare declara#iile oficiale ale R. Moldova f!cute de deputatul M. Sidorov, conform
c!rora “... nu se poate de vorbit de înc!lc!rile masive ale drepturilor omului în Transnistria din motiv
c!, în Transnistria: exist! administra#ia public!, exist! autorit!#ile publice de facto, exist! instan#e
judiciare, iar situa#ia cu referire la drepturile omului se afl! sub controlul misiunii OSCE”.102
Grupul #int"
" Cet!#enii R. Moldova din stânga "i dreapta Nistrului;
" Autorit!#ile constitu#ionale "i cele neconstitu#ionale;
" Statele garante (Ucraina "i Rusia);
" OSCE (în calitate de mediator).
Impactul
Din 1991 partidele politice "i candida#ii electorali din Moldova nu au acces în acest teritoriu, nu
au fost deschise sec#ii de votare, fiind interzis! "i persecutat! orice agita#ie electoral!. Astfel,
respectarea drepturilor electorale ale locuitorilor din Transnistria este practic imposibil!. În acela"i
timp, în regiune sunt deschise sec#ii de votare pentru cet!#enii Federa#iei Ruse. Pe de o parte,
autorit!#ile constitu#ionale nu pot asigura desf!"urarea procesului electoral în regiune din cauza lipsei
controlului, iar pe de alt! parte, scrutinele organizate în regiune nu pot avea legitimitate juridic!, nu
pot fi recunoscute "i monitorizate.103
Au fost înregistrate re#ineri din partea autorit!#ilor separatiste ale autovehiculului Po"tei
Moldovei, care transporta o sum! de 130.000 de lei, bani destina#i pentru asigurarea cu pensii a
cet!#enilor din stânga Nistrului, în localit!#ile ce se afl! sub jurisdic#ia Chi"in!ului. Asemenea ac#iuni
au fost înregistrate "i asupra autoturismelor în care era transportat! literatur! în limba român! pentru
elevi.
Pentru cei peste 400 mii de cet!#eni, care locuiesc în stânga Nistrului, Constitu#ia "i legisla#ia R.
Moldova nu sunt aplicate. De"i sunt cet!#eni cu drepturi depline, atunci când se adreseaz!
autorit!#ilor constitu#ionale cu anumite probleme, primesc de fiecare dat! r!spunsuri de felul: „nu
de#inem controlul asupra acestui teritoriu, la moment nu v! putem ajuta”.104
Dinamica
Problema respectiv! este actual! înc! de la începuturile conflictului transnistrean cu diferite
agrav!ri în anumite perioade (perioada alegerilor, cazurile "colilor cu predare în grafia latin!).
Problema dat! este imprevizibil! pentru c! depinde de comportamentul for#elor de securitate

100
Un nou studiu constat! înc!lcarea dreptului la libera circula"ie a locuitorilor regiunii transnistrene #i a
persoanelor care tranziteaz! zona - http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=6830
101
http://www.promolex.ong.md/docs/ebuletin/BuletinCRDT_15_rom.pdf
102
www.credo.md/arhiva/documente/CERD%20memo.doc;
103
Realizarea dreptului de a alege #i a fi ales în regiunea transnistrean! a Moldovei -
http://www.civic.md/stiri/realizarea-dreptului-de-a-alege-si-a-fi-ales-in-regiunea-transnistreana-a-moldovei.html
104
Societatea civil! l-a aten"ionat pe pre#edintele APCE despre problemele în R. Moldova - http://www.info-
prim.md/?a=10&ay=16076&nD=2008/07/09;
57
neconstitu#ionale "i de gradul de implicarea Ministerului Reintegr!rii sau a altor autorit!#i de la
Chi"in!u. În compara#ie cu perioada precedent!, pe parcursul anului 2008 Centrul de Resurse "i
Dezvoltare pentru Transnistria a înregistrat mai multe plângeri, aproape peste 250.
Factorii
" Prezen#a ilegal! a trupelor militare str!ine "i sus#inerea economico-financiar! de
c!tre Federa#ia Rus!;
" Lipsa spa#iului informa#ional comun între cele 2 maluri ale Nistrului "i limitarea
popula#iei din regiune la sursele alternative de informare în mas!;
" Impunerea/men#inerea în administra#iile din zonele de conflict a persoanelor
(cet!#eni ru"i) care execut! docil indica#iile Kremlinului. Aparent se creeaz! impresia
c! serviciile secrete locale sunt ni"te filiale ale serviciilor secrete din Rusia.
Anticip"ri
Cu regret, drepturile înc!lcate celor 400.000 cet!#eni ai R. Moldova din estul #!rii va fi în
cre"tere odat! ce autorit!#ile constitu#ionale nu le pot garanta acestora realizarea drepturilor
elementare. Posibil, situa#ia în regiunea de est a R. Moldova se va îmbun!t!#i datorit! colabor!rii "i
suportului acordat de unele ONG-uri. Totu"i, în cazul unei democratiz!ri a regiunii prin asigurarea cu
acces liber la informa#ii, spa#iu mediatic independent "i integrarea cet!#enilor din estul #!rii, cazurile
de înc!lcare a drepturilor omului vor sc!dea.
Întreb"ri
" De ce Ministerului Reintegr!rii nu-i sunt încredin#ate cheltuielile care ar cuprinde "i
necesit!#ile institu#iilor/persoanelor din stânga Nistrului?
" Care sunt motivele legale de „colaborare” dintre organele afacerilor interne
constitu#ionale "i celor ale „rmn” ?
" Care sunt ac#iunile întreprinse de autorit!#ile constitu#ionale în vederea cercet!rii
cazurilor de înc!lcare a drepturilor omului "i intentarea dosarelor penale împotriva
persoanelor cu func#ii de r!spundere care activeaz! în regiunea de est?

58
P 18. Tortura #i relele tratamente

Subiectul
În republic!, actele de tortur! de cele mai deseori sunt aplicate de c!tre poli#ie105 asupra
minorilor,106 celor mai neajutora#i sau care provin din familii vulnerabile.107 Pân! acum, statul fost
recunoscut vinovat în 18 condamn!ri la CtEDO pentru înc!lcarea articolului 3 al Conven#iei
Europene pentru Drepturile Omului, care interzice aplicarea torturii, pedepselor "i tratamentelor
inumane sau degradante.108 Evident, toate acestea din culpabilitatea organelor de anchet!, al
procurorilor "i judec!torilor de instruc#ie.
Descrierea
Comitetul Antitortur! al Consiliului Europei (CPT) ar!ta într-un raport c!, în închisorile din R.
Moldova, sunt mu"amalizate numeroase abuzuri fizice "i psihice. Cazurile publicate în raport au fost
semnalate de membrii comisiei CPT înc! din toamna anului trecut, îns! autorit!#ile din R. Moldova
nu au aprobat publicarea lui pân! de curând.
În raport se arat! c! poli#ia aplic! frecvent pedepse corporale, care se transform! uneori în
adev!rate acte de tortur!. Interviurile luate de exper#ii CPT printre persoane re#inute în sec#ii de
poli#ie relev! c! circa 33% dintre acestea au fost b!tute cu picioarele, cu bastoanele sau alte obiecte
contondente. Conform modific!rilor recent operate în Codul de Procedur! Penal! al R. Moldova,
obliga#iunea de a proba neaplicarea torturii "i altor tratamente inumane au fost puse în seama statului,
mai exact în seama institu#iilor în care este de#inut! sau re#inut! persoana.
Potrivit Raportorului Special al ONU pentru Prevenirea Torturii, aproximativ o treime din
persoanele intervievate în timpul vizitei din iulie 2008, au f!cut acuza#ii credibile cu privire la tortur! "i
alte tipuri de maltratare. În acela"i timp, potrivit exper#ilor, condi#iile de deten#ie, comportamentul
inadecvat al autorit!#ilor cu de#inu#ii, durata lung! de deten#ie preventiv! "i lipsa transparen#ei în
institu#iile penitenciare sunt doar câteva capitole ce cauzeaz!, în prezent, în mod abuziv, înc!lcarea
drepturilor omului, precum "i aplicarea torturii. În baza discu#iilor purtate cu oficialit!#ile, judec!torii,
avoca#ii "i reprezentan#ii societ!#ii civile, interviurile cu victimele violen#ei "i cu persoanele private de
libertate, care de cele mai multe ori aveau dovezi medico-legale, raportorii speciali au concluzionat c!
maltratarea pe perioada ini#ial! de re#inere în arest este un fenomen foarte des întâlnit. Metodele de
tortur! precum b!t!ile severe, cu pumni, bastoane de cauciuc "i bite de baseball, inclusiv electro"ocuri,
asfixiere prin folosirea m!"tilor de gaz, plasarea de ace sub unghii sunt metode folosite adesea pentru
a ob#ine confesiuni de la suspec#i, inclusiv în regiunea transnistrean!. Uneori sunt falsificate datele
referitor la data "i ora re#inerii, fiind înc!lcate astfel "i termenele de aducere a persoanei în fa#a unui
judec!tor pentru a se expune asupra temeiniciei deten#iei.
Sunt înregistrate în continuare cazuri în care reprezentan#ii organelor de drept nu sunt
suspenda#i din func#ie sau concedia#i, atunci când ace"tia se afl! sub urm!rire penal! pentru
cazurile de tortur!.109 Nivelul înalt de calificare profesional!, abilit!#i în aplicarea metodelor "i
mijloacelor de c!utare "i fixarea a probelor, de#inerea mijloacelor tehnice moderne, ".a. sunt unele din
factorii care ar influen#a mic"orarea cazurilor de „recunoa"tere” a infrac#iunilor prezumate a fi comise
pe o cauz! penal!.
În cazul în care ar exista un mecanism de depunere a plângerilor într-un mod accesibil "i
confiden#ial, ar fi posibil! stabilirea unei investiga#ii "i punerea sub acuzare a celor g!si#i vinova#i de
fapte de tortur!.
Odat! ce ministrul Justi#iei declar! c! „...în penitenciarele din R. Moldova nu exist! fenomenul

105
Raportori ONU reclam! nivelul înalt de tortur! în R. Moldova - http://www.info-
prim.md/?a=10&ay=16128&nD=2008/07/11; http://www.protv.md/stiri/social/tortura-in-moldova-reprezinta-un-
fenomen-des-intalnit.html;
106
Evgheni Golosceapov: Pur si simplu, nu torturati! - http://www.civic.md/interviuri/evgheni-golosceapov-pur-si-
simplu-nu-torturati.html;
107
Patru poli"i#ti batjocorind un cioban - http://www.jurnaltv.md/?mod=martor&id=72
108
Tortura si abuzuri musamalizate in penitenciarele din Republica Moldova - http://www.hotnews.ro/stiri-esential-
5218425-tortura-abuzuri-musamalizate-penitenciarele-din-republica-moldova.htm?cfnl=&newsalert;
109
Poli"i#tii condamna"i se plimb! în libertate, Timpul, 06 februarie 2008, nr. 802;
59
torturii, iar reprezentan#ii societ!#ii civile din domeniul respect!rii drepturilor omului nu dau dovad!
de veridicitate "i echidistan#! atunci când lanseaz! unele rapoarte privind aplicarea torturii în
institu#iile penitenciare de c!tre reprezentan#ii organelor de drept”110, tortura "i relele tratamente au
r!mas larg r!spândite, iar victimele întâmpin! greut!#i atunci când încearc! s! depun! plângeri sau s!
solicite asisten#!. Organele de drept continu! s! r!peasc! cet!#eni "i/sau s!-i priveze pe ace"tia de
libertate, f!r! a avea un mandat de arest iar o dat! cu acesta, cei vinova#i nu primesc pedeapsa
binemeritat!.
Aplicarea torturii "i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante sunt aplicate nu doar
persoanelor care î"i isp!"esc pedeapsa penal! sau sunt în deten#ie preventiv!. De la aplicarea unor
asemenea tratamente nu fac excep#ie nici poli#i"tii "i militarii111.

Grupul #int"
" Victimele aplic!rii torturii, altor tratamente inumane sau degradante;
" Rudele victimelor torturii;
" Martorii aplic!rii torturii, altor tratamente inumane sau degradante;
" Institu#iile în custodia c!rora se afl! persoanele aflate în deten#ie (Penitenciarele,
Izolatoarele de deten#ie preventiv!, ".a.)
" Autorit!#ile constitu#ionale ale R. Moldova (Parlamentul, Guvernul, Pre"edin#ia,
Ministerul Reintegr!rii, Departamentul Institu#iilor Penitenciare, ".a.).
Impactul
Guvernul a continuat s! manifeste dorin#a de a alinia sistemul juridic la standardele interna#ionale
"i europene, dar practica "i atitudinile înc! nu reu"esc s! #in! pasul cu aceste schimb!ri. Totu"i,
tortura "i maltratarea continu! s! fie pe larg r!spândite iar victimele întâmpin! dificult!#i majore în
urm!rirea procesului de examinare a plângerilor pe care le depun pentru ob#inerea desp!gubirilor.
Astfel, potrivit rezultatelor evalu!rii,112 158 de de#inu#i aresta#i preventiv (43,5 %) din cei 363
chestiona#i au afirmat c! au fost supu"i torturii sau tratamentelor inumane pe parcursul urm!ririi
penale, "i anume pe parcursul de#inerii lor în cadrul organelor de poli#ie. Din cei 158 de de#inu#i care
au afirmat c! au fost tortura#i sau supu"i tratamentelor inumane, doar 28 (17,72%) din ei au înaintat
plîngeri la procuror sau la judec!torul de instruc#ie (precum c! au fost tortura#i pe parcursul de#inerii
în Izolatoarele de Deten#ie Provizorie (MAI).
Dinamica
Ca "i în perioada anterioar! tortura este recunoscut! drept problem! de organiza#iile din
domeniu "i confirmat! prin condamn!rile CtEDO. Num!rul cazurilor de tortur!, înregistrate de PG,
a crescut în nou! luni ale anului pân! la 215, comparativ cu 194 pentru întreg anul trecut. Potrivit
datelor oficiale, în închisorile din R. Moldova î"i isp!"esc pedeapsa 24 de poli#i"ti, condamna#i, în
special, pentru abuz de putere. Pentru c! nu de#in control asupra regiunii de est, organele
constitu#ionale nu duc eviden#a "i, respectiv, nu reac#ioneaz! în cazurile de tortur! a cet!#enilor R.
Moldova din stânga Nistrului.
Factorii
" Nivelul mediu de calificare profesional!, abilit!#i sc!zute în aplicarea metodelor "i
mijloacelor de c!utare "i fixarea a probelor, lipsa mijloacelor tehnice moderne;
" Fonduri limitate destinate îmbun!t!#irii condi#iilor din cadrul institu#iilor

110
Vitalie Pârlog: ONG-urile exagereaz! atunci când emit rapoarte privind aplicarea torturii -
http://www.flux.md/articole/4096/; Ode justi"iei moldovene#ti, Timpul, 29 iulie 2008, nr. 918 -
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=821&idRubric=8492&idArticle=19176; Vitalie Pârlog: ONG-urile
exagereaz! atunci când emit rapoarte privind aplicarea torturii - http://www.flux.md/articole/4096/;
111
Un fost poli"ist câ#tig! la CEDO, Timpul, 18 iunie 2008, nr. 898; Procurorii atest! înc!lc!ri grave în respectarea
drepturilor militarilor, www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7031;
112
Raport privind implementarea PNADO în R. Moldova pentru perioada anilor 2004-2008 Partea II. „Ac"iuni în
domeniul asigur!rii, respect!rii #i protec"iei drepturilor fundamentale ale omului”, Capitolul 7 „În domeniul asigur!rii
dreptului la via"!, la integritate fizic! #i psihic!”, c) dreptul la ap!rare (f!cute publice în cadrul Audierilor publice din
2 iulie 2008)
60
penitenciare "i de deten#ie preventiv!;
" Mu"amalizarea actelor de tortur! sau altor tratamente inumane de c!tre
administra#ia locurilor de deten#ie;
" Dificult!#i în întocmirea rapoartelor medicale, în dependen#! de starea psihic! a
persoanei aflate în deten#ie;
" Analiza superficial! a raporturilor "i concluziilor întocmite de reprezentan#ii
societ!#ii civile din domeniu.
Anticip"ri
R. Moldova risc! "i în continuare s! fie condamnat! de CtEDO pentru aplicarea torturii sau din
cauza st!rii penitenciarelor. Totu"i, risc!m ca actele de tortur! "i în viitor s! fie neglijate de organele
de drept, atât timp cât persoanele care aplic! tortura s! fie în libertate, ca "i în exemplul tortur!rii
Vioric!i Plate. 113 De"i recent constituit, rapoartele "i recomand!rile Consiliului consultativ împotriva
torturii în cadrul Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova trebuie s! fie puse în practic!.
Întreb"ri
" De ce nu sunt suspenda#i din func#ie sau concedia#i, persoanele care se afl! sub
urm!rire penal! sau condamna#i pentru cazurile de tortur!?
" De ce se mai înregistreaz! b!t!ile severe cu pumni "i bastoane de cauciuc, "ocuri
electrice, plasarea acelor sub unghii utilizate ca metode pentru a ob#ine confesiuni de
la suspec#i?
" De ce Guvernul nu include regiunea de est a R. Moldova în ini#iativele de eliminare
a torturii?

113
Evgheni Golosceapov: Pur si simplu, nu torturati! - http://www.civic.md/interviuri/evgheni-golosceapov-pur-
si-simplu-nu-torturati.html;
61
P 19. Dreptul la educa!ia calitativ"

Subiectul
Sistemul educa#ional preuniversitar din R. Moldova este rigid "i p!streaz! infrastructura de "coli
de pe timpul URSS, iar salariile profesorilor r!mân a fi cele mai mici, cele mai impredictibile "i cele
mai inexacte. De asemenea, a sc!zut "i num!rul de elevi, pân! la 75 la sut! din num!rul de copii
înmatricula#i în anul 1998.
Descrierea
Conform Barometrului de Opinie Public! pentru Octombrie 2008, peste 50 % din cet!#enii
intervieva#i nu sunt mul#umi#i de ceea ce face statul în înv!#!mânt.
Dreptul la educa#ie este realizat în mare m!sur! datorit! caracterului obligatoriu "i gratuit al
înv!#!mântului. Totu"i, exist! cazuri în care copiii sunt nevoi#i s! frecventeze institu#ia de înv!#!mânt
din localitatea vecin!, ceea ce creeaz! incomodit!#i "i limiteaz! implicarea lor în activit!#ile
extracurriculare, trebuie s! pl!teasc! "i drumul, ceea ce mul#i nu-"i permit.114 Circa 100 elevi din
raionul Camenca fac naveta zilnic spre liceul din s. S!n!t!uca, situat pe malul drept al Nistrului.
Liceele din Grigoriopol "i Dub!sari r!mân evacuate în localit!#ile vecine, aflate sub jurisdic#ia
autorit!#ilor constitu#ionale, iar Liceul „Evrica” din Râbni#a î"i continu! activitatea în sediul unei
gr!dini#e, deoarece noua cl!dire a "colii a fost ocupat! de administra!ia local!.115
Legisla#ia actual! în domeniul educa#iei este dep!"it!, iar codul de legi în domeniul educa#iei
recent adoptat con#ine lacune "i inexactit!#i. Lipsa unor politici clare în ceea ce prive"te finan#area de
la bugetul public a educa#iei preuniversitare nu încurajeaz! men#inerea "i dezvoltarea calit!#ii
procesului educa#ional. Ea creeaz! un sistem în care, indiferent de volumul resurselor transferate din
bugetul de stat, se p!streaz! acelea"i standarde reduse în administrarea acestor finan#!ri la nivel
primar.116 Mai mult, acest cod de legi prevede c! în institu#iile superioare de înv!#!mânt de stat,
studiile se vor face doar cu finan#ate de la buget ceea ce, în opinia noastr!, prin dispari#ia
înv!#!mântului cu tax! va disp!rea competi#ia "i motivarea institu#iilor de a oferi servicii educa#ionale
calitative/mai bune.
Referitor la calitatea con#inutului obiectelor de studii, acestea sunt prea teoretizate, metodele de
predare sunt axate pe reproducerea informa#iei, "i nu pe preg!tirea pentru via#!. Programul "colar
este supraînc!rcat iar obiectele op#ionale sunt impuse f!r! a se #ine cont de dorin#ele copiilor. Pe de
alt! parte, trebuie de men#ionat despre preg!tirea insuficient! a profesorilor de a aplica metode
interactive de lucru cu elevii precum "i utilizarea tehnologiilor informa#ionale moderne, care de multe
ori este cauzat! prin motivarea nepotrivit!. Nici pân! în prezent statul nu a considerat necesar de a
sus#ine crearea unei institu#ii independente de evaluare a serviciilor educa#ionale. Unica inspec#ie în
acest sens este efectuat! de reprezenta#ii MET, ceea ce în anumite cazuri ar putea fi considerat! ca o
evaluare neobiectiv!.
În pofida faptului c! înv!#!mântul primar "i gimnazial este gratuit "i obligatoriu, p!rin#ii elevilor
în continuare sunt obliga#i s! achite arenda manualelor "i multe din institu#ii colecteaz! lunar bani de
la p!rin#i. Este adev!rat c! din sumele acumulate sunt procurate bunuri necesare "i care nu sunt
acoperite financiar în bugetul direc#iilor de înv!#!mânt. Totu"i, sumele respective trebuie colectate în
mod benevol "i cu informarea beneficiarilor despre modul de gestionare a acestora.
Chiar dac! statul trebuie s! acorde ajutor financiar, multe "coli nu au condi#ii decente pentru
efectuarea orelor de clas!: în s!lile de clas! mobilierul corespunde vârstei elevilor din clasele primare,
în timp ce în aceste s!li se pred! ore pentru elevi din clasele V, XII; nu toate "colile au acces la
Internet "i dac! exist!, capacitatea acestuia nu permite s! fie conectate mai multe calculatoare în re#ea;
este insuficient! literatura suplimentar! în biblioteca "colar!; laboratoarele de chimie, fizic! "i biologie

114
Raport al copiilor despre respectarea Conven"iei privind Drepturile Copilului în Republica Moldova -
http://www.childrights.md/ro/publications/ochii13jun_mictip1.pdf
115
Studiu. Drepturile omului în regiunea transnistrean! a Moldovei -
http://www.promolex.ong.md/docs/reports/studiu_rom.pdf
116
IDIS avertizeaz!: sistemul educa"ional e în declin -
http://www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&idc=159&id=1311; IDIS „Viitorul”: cea mai mare problem! la nivel
local în R. Moldova este finan"area educa"iei- www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&idc=159&id=1371;
62
nu sunt dotate cu echipamente mai noi, etc.
În satele din republic! nu activeaz! peste 50 de "coli, iar cele existente, inclusiv din mun.
Chi"in!u au tot mai pu#ini elevi decât acum zece ani, mai ales în localit!#ile rurale, unde înva#! câte 15
elevi într-o clas! "i chiar mai pu#in. Se întâmpl! ca elevii clasei întâi s! aib! lec#ii consecutiv cu elevii
din clasa a treia.117 Respectiv, sunt destul de argumentate "i credibile afirma#iile elevilor când spun c!
„... dreptul la educa#ie este cel mai înc!lcat drept”118, iar dispozi#iile legale conform c!rora
„dezvoltarea liber!, armonioas! a omului "i formarea personalit!#ii creative, care se poate adopta la
condi#iile în schimbare ale vie#ii” nu mai reprezint! un obiectiv al înv!#!mântului.
Un alt factor care contribuie la înc!lcarea dreptului la educa#ie, este dictarea de c!tre stat a
num!rului de locuri în institu#iile de stat "i privat, sau, contrar alin. (9) art. 35 a Constitu#iei RM,
p!rin#ii nu mai au dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor. Astfel, la admiterea 2008,
la multe din facult!#i nu au fost admi"i candida#ii cu mediile de 9,4 – 9,5.119 Respectiv, admiterea
numai în baza notelor de la bacalaureat f!r! luarea în considerare a notelor din anexa diplomei sau
f!r! testarea acestora poate fi considerat! "i ca atentare la autonomia universitar! atât timp cât statul
decide cine "i cum poate fi admis la studiile universitare.
În multe din institu#iile superioare de înv!#!mânt, num!rul studen#ilor care î"i fac studiile în
baz! de contract este, în dependen#! de facultate, în jur de 30 %. Sumele de bani acumulate în baza
contractelor acoper! celelalte cheltuieli pe care Guvernul nu le acoper! sau finan#eaz!. În acela"i
timp, curriculum universitar, cursurile inutile "i metodele de predare învechite "i excesiv teoretice
despart universit!#ile din R. Moldova de sistemele de înv!#!mânt eficiente din alte state.
Referitor la educa#ia pentru persoanele aflate în deten#ie, minorii din cele patru izolatoare de
deten#ie preventiv! din #ar!, precum "i fetele de#inute în Penitenciarul pentru femei din localitatea
Rusca, au început s! beneficieze de instruire începând din acest an "colar. Ei sunt vizita#i de
profesorii din localit!#ile în care se afl! institu#iile de deten#ie. În acela"i timp, în institu#iile
penitenciare se implementeaz! 13 programe socio-educative pentru diferite categorii de delicven#i
minori. Preciz!m faptul c! circa 80% din delincven#ii juvenili erau analfabe#i sau nu posedau
cuno"tin#e elementare de matematic!, chimie, biologie, istorie etc.
Mul#i dintre profesori înc! mai aplic! for#a fizic! "i cea psihic!, discrimineaz! respectul pentru
drepturile fundamentale ale omului "i pentru propriile valori culturale "i na#ionale, astfel încât "coala
nu mai cultiv! dezvoltarea personalit!#ii "i talentelor copiilor. Astfel, profesorii nu sunt totdeauna
receptivi "i aten#i120, iar elevii continu! s! ia note mari cu un efort mic.
În condi#iile în care circa 2.000 de înv!#!tori p!r!sesc anual "colile din R. Moldova, datorit!
salariilor derizorii, condi#iilor de munc! proaste, dar "i lipsei de speran#! c! statutul social al
înv!#!torului va deveni din nou prestigios "i respectat, MET nu a g!sit solu#ii eficiente pentru a
orienta tinerii înv!#!tori spre "colile din mediul rural, de"i a f!cut câteva încerc!ri în acest sens. Drept
exemplu serve"te "i politica de facilit!#i acordat! tinerilor absolven#i. Cei care doresc s! se angajeze
într-o "coal! rural! pot primi de la 30.000 la 50.000 lei (US$ 3.000 – 5.000) din partea statului, ca o
singur! plat! de angajare, virat! în 3 tran"e succesive, dup! angajarea lor. Aparent, îns!, num!rul celor
care au beneficiat de aceste facilit!#i este în continu! descre"tere, iar motiva#ia lor de a-"i întemeia o
familie în mediul rural este tot mai mic!.
De"i în R. Moldova sunt vacante aproximativ 90.000 locuri de munc!121, Guvernul cheltuie"te
în continuare anual milioane de lei pentru asigurarea studiilor cu finan#are de la buget. Marea
majoritate a celor care au beneficiat de bursele de stat sau cele speciale (de ex. bursa Pre"edintelui,
bursa Guvernului, etc.) fie nu sunt angaja#i în câmpul muncii, fie sunt pleca#i peste hotare. Nu
de#inem vreo informa#ie c! MET ar fi declan"at vreo procedur! de compensare a cheltuielilor f!cute
în leg!tur! cu asigurarea bursierilor-absolven#i, care nu s-au prezentat la locul de munc! conform
reparti#iei, fie au refuzat de a se angaja. Or, Ministerul nu duce eviden#a absolven#ilor care au
beneficiat de burs! pentru asigurarea lor cu un loc de munc! decent sau o eventual! returnare a

117
$colile din RM, pe jum!tate pustii - http://www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&idc=159&id=1367;
118
Monitorul Oficial al Drepturilor Copilului nr. 3 -
http://www.comunicate.md/upload/547_Monitor_Oficial_Drept_Copil_Nr_3_2008.pdf;
119
%&'( )&*+,+'-./0/ /12(3/4('+5-
logos.press.md/Weekly/Main.asp?IssueNum=766&IssueDate=22.08.2008&YearNum=30&Theme=8&Topic=23510;
120
Majorarea salariilor cadrelor didactice va spori calitatea înv!"!mântului, consider! profesori #i exper"i economici
- http://www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&idc=159&id=1366;
121
90 mii de locuri de munc! sunt vacante - http://www.eco.md/article/6068/
63
sumelor investite conform contractului.
Grupul #int"
" Elevii / studen#ii;
" Educatorii / înv!#!torii / profesorii / lectorii;
" P!rin#ii elevilor / studen#ilor;
" Administra#ia public!.
Impactul
De"i în regiunea de est a R. Moldova, sunt declarate 3 limbi oficiale: moldoveneasca (româna
cu grafia chirilic!), ucraineana "i rusa, reprezentan#ii etniilor majoritare, adic! moldovenii "i ucrainenii
au acces numai la înv!#!mântul pre"colar, primar "i secundar. Înv!#!mântul mediu de specialitate, cel
universitar "i postuniversitar este accesibil (cu excep#ia facult!#ii de filologie "i pedagogie) numai în
limba rus!. Dac! în 1996 salariul profesorului reprezenta cifra de 85% fa#! de salariul mediu pe
economie, în 2006, deja reprezenta doar 70% din salariul mediu pe economie, acum el a ajuns la
60%. Pentru a-i aduce pe ei cel pu#in la nivelul mizerabil din 2006, este nevoie s! majorezi salariul cu
cel pu#in 15 la sut!. Peste 2 mii de locuri r!mân vacante în "coli "i licee iar 15,6% dintre profesorii din
înv!#!mântul preuniversitar sunt pensionari. Tinerii profesori reprezint! doar 8% din num!rul total,
dar "i ace"tia se angajeaz! doar pentru indemniza#iile de 30 mii lei, oferite tinerelor cadre din mediul
rural, "i pleac! dup! primul an de munc! din cauza salariilor foarte mici.
Dinamica
De"i în ultimii ani a crescut ponderea copiilor ce frecventeaz! gr!dini#a de la 96,5 mii în 2001 la
116,2 mii în 2006, iar în aceast! perioad! s-a m!rit capacitatea institu#iile pre"colare cu 14 mii, totu"i,
3 copii din 10 r!mân în afara procesului de educa#ie pre"colar!, ceea ce se r!sfrânge negativ asupra
încadr!rii acestora în sistemul "colar primar de studii. La moment, pe când în municipiul Chi"in!u
accesul copiilor este îngr!dit de supraaglomerarea institu#iilor, în aproximativ 270 de localit!#i din R.
Moldova nu exist! nici o institu#ie pre"colar!.122
Num!rul burselor de stat în toate domeniile înv!#!mântului superior "i mediu de specialitate a
sporit în compara#ie cu anul trecut cu 30%. În acela"i timp, num!rul studen#ilor înmatricula#i în baza
taxelor de studii a fost mai mic de 50 la sut!. În total, în institu#iile de înv!#!mânt superior au fost
admise 25360 de persoane, dintre care peste 42 la sut! cu studii cu finan#are de la buget, iar restul în
baz! de contract. Pentru candida#ii la studii din raioanele de est ale republicii au fost distribuite 750
de locuri în institu#iile de înv!#!mânt superior "i 400 de locuri în colegii.
Dac! în 1997 aceste cheltuieli constituiau 10,5 %, apoi în 2003 - sub 5 %. Cheltuielile s-au redus
pân! la 5,3 %, iar în 2006 din suma total! a aloca#iilor publice, înv!#!mântului universitar i-au fost
alocate circa 6,4 %. De"i în legea bugetului pentru anul 2009 pentru domeniul înv!#!mântului, sunt
prev!zute resurse mai mari în compara#ie cu anul precedent (aproximativ 2 miliarde de lei), rata
procentual! raportat! la PIB r!mâne aceea"i – aproximativ 1,7%.
Factorii
" Rata ridicat! a abandonului "colar;
" Accesul limitat la institu#iile de înv!#!mânt de toate nivelurile;
" Nivelul sc!zut al calit!#ii actului educa#ional;
" Neimplicarea angajatorilor în procesul de elaborare a curriculumului;
" Oferta de specializ!ri "i programe de studii în continu! sc!dere;
" Infrastructur! "i logistic! neadaptat! programului de înv!#are, practic! profesional!,
de recreere sau de protec#ie medical!;
" Hipercentralizarea procesului de monitorizare "i evaluare în serviciilor de formare
profesional!;
" Netransparen#a "i inechitatea sistemului de finan#are.

122
Trei copii din zece nu merg la gr!dini"! - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8653;
64
Anticip"ri
De"i legisla#ia în vigoare nu corespunde necesit!#ilor actuale, codul de legi în domeniul
educa#iei recent adoptat este deja criticat. Astfel, universit!#ile de stat vor oferi studii cu plat! înc!
cinci ani, iar pân! atunci num!rul de locuri la contract va fi stabilit de Guvern. Num!rul
înv!#!torilor/profesorilor din institu#iile de înv!#!mânt va continua s! scad!, ceea ce va afecta "i
nivelul calit!#ii educa#iei în institu#iile de înv!#!mânt.
Întreb"ri
" De ce nivelul educa#iei stagneaz!, chiar dac! anual cheltuielile pentru înv!#!mânt se
majoreaz!?
" Care sunt motivele c! finan#area educa#iei în R. Moldova nu este orientat! spre
îmbun!t!#irea serviciilor de educa#ie public! pentru to#i cet!#enii?
" Care sunt cauzele c! num!rul profesorilor nu se stabile"te în dependen#! de num!rul
de elevi?
" Care sunt motivele tendin#ei de majorare a num!rului de studen#i bursieri în
institu#iile de înv!#!mânt de stat, în condi#iile în care ace"tia aleg alte domenii
interesate?

65
P 20. Discriminarea cultelor religioase

Subiectul
De"i alin. (4) art. 31 al Constitu#iei R. Moldova stabile"te “Cultele religioase sânt autonome,
separate de stat "i se bucur! de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asisten#ei religioase în
armat!, în spitale, în penitenciare, în aziluri "i în orfelinate”, pe parcursul anului 2008, de altfel ca "i în
anii preceden#i, mass-media a relatat despre faptul c! unele culte sunt totu"i preferen#iate de
guvernare.
Descrierea
În R. Moldova, circa 90 % din popula#ie se declar! a fi cre"tin-ortodoc"i (indiferent dac! fac
parte din Mitropolia Basarabiei sau Mitropolia Moldovei), restul cet!#enilor apar#in cultelor romano-
catolici, bapti"ti, adventi"ti, martori ai lui Iehova, musulmani, ".a.
Cultele religioase "i p!r#ile lor componente devin persoane juridice din momentul înregistr!rii "i
se supun normelor Codului civil, iar rela#iile de ordin canonic nu viciaz! nicidecum raporturile de
drept civil. Astfel, fiecare comunitate "i parte component! a unui cult poate decide s!-"i aleag! liber
organul de conducere "i persoana care s!-i reprezinte. Totu"i, se mai înregistreaz! cazuri când
Ministerul Justi#iei nu înregistreaz! comunit!#i religioase ale Mitropoliei Basarabiei "i ai altor culte123,
de"i exist! Hot!rârea CtEDO "i Recomand!rile Comitetului de Mini"tri al Consiliului Europei.
Astfel, în martie 2008, Comitetul de Mini"tri al Consiliului Europei a mai adoptat o decizie prin care
cere autorit!#ilor R. Moldova s! respecte hot!rârea CtEDO din 13 decembrie 2001, cu privire la
înregistrarea Mitropoliei Basarabiei. CoE „invit! insistent” conducerea de la Chi"in!u s! rezolve rapid
problemele r!mase în suspensie "i s! pun! la dispozi#ie detalii despre posibilit!#ile de recurs ale
peti#ionarilor privind diversele lor plângeri.
Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la libertatea cultelor în lume (în continuare
Raport)124 constat! c! Guvernul R. Moldova trateaz! preferen#ial o singur! comunitate religioas!.
De"i se declar! c! în R. Moldova nu exist! religie de stat, dar totu"i, Mitropolia Chi"in!ului "i a
Întregii Moldove este favorizat! de c!tre Guvern, iar de multe ori, doar anumite înaltele fe#e
biserice"ti înso#esc delega#iile oficiale ale Guvernului.125 Raportul mai stabile"te c! Mitropolitul
Moldovei, Vladimir, de#ine pa"aport diplomatic, el este singura personalitate religioas! care particip!
la manifest!ri oficiale "i apare cu regularitate pe televiziune "i pe primele pagini ale ziarelor care sus#in
Guvernul.
Canalele TV proguvernamentale pun pe post în permanen#! reportaje despre vizitele
demnitarilor la bisericile "i m!n!stirile care apar#in Mitropoliei Moldovei. Imediat dup! criticile aduse
de pre"edintele #!rii, Mitropolia Basarabiei a informat c! ofi#eri de poli#ie "i de securitate au vizitat
majoritatea preo#ilor s!i la domiciliu sau la biseric! "i i-au amenin#at c! vor fi pedepsi#i pentru
“ereziile române"ti”. Autorit!#ile le-au mai spus c!, dac! vor p!r!si Mitropolia Basarabiei în favoarea
celeilalte mitropolii (adic! Mitropolia Moldovei), vor avea anumite avantaje. Astfel, în ianuarie 2008,
patru preo#i care de#in cet!#enie român! din cadrul Mitropoliei Basarabiei au fost expulza#i din R.
Moldova sub motivul c! nu aveau permise de munc! "i nu au fost l!sa#i de vame"ii moldoveni s!
intre în R. Moldova. Ulterior, credincio"ii care au f!cut un “Drum al Crucii” pentru sus#inerea
acestor preo#i au fost supu"i intimid!rilor "i presiunilor, din partea organelor de control (telefoane
anonime, amenzi, amenin#!ri etc.). Totu"i, este straniu c! acelea"i organe de for#! nu au f!cut
asemenea “opera#iuni de verificare” "i în privin#a clericilor care slujesc în cadrul altor institu#ii
religioase. Mai mult, în continuare se înregistreaz! cazuri când presa proguvernamental! atac! cu

123
Raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului în anul 2007; Cultele
religioase din Moldova se pronun"! pentru o conlucrare eficient! cu Ministerul Justi"iei, FLUX, Cotidian Na"ional
Nr.2008118 din 03 iulie 2008; Guvernul RM trateaza preferential Mitropolia Moldovei –
http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5317; Adunarea Eparhiala a Mitropoliei Basarabiei 2008 -
http://www.rgnpress.ro/Culte/Adunarea-Eparhiala-a-Mitropoliei-Basarabiei-2008.html
124
Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la libertatea cultelor in lume -
http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2008/108460.htm;
125
Voronin #i Mitropolitul Moldovei alearg! pentru sfaturi la “taticul” Putin - http://www.ziare.ro/1200692152-
Voronin_si_Mitropolitul_Moldovei_alearga_pentru_sfaturi_la_taticul_Putin
66
orice ocazie Mitropolia Basarabiei126, iar partidele politice încearc! de a influen#a biserica prin
amestecul în treburile interne ale acesteia.127
Plus la toate, într-o adresare a Mitropoliei Basarabiei c!tre mai multe institu#ii europene se
reclam! c! Guvernul R. Moldova refuz! în continuare s! restituie Mitropoliei Basarabiei arhivele sale,
confiscate în timpul ocupa#iei sovietice. De asemenea, Mitropolia Basarabiei arat! c! refuzul
Guvernului de a restitui propriile arhive creeaz! dificult!#i serioase în procesul de revendicare, în
instan#ele judec!tore"ti, a bunurilor biserice"ti confiscate de regimul sovietic.
Grupul #int"
" Enoria"ii cultelor religioase;
" Poli#ia "i organele de securitate;
" Guvernul.
Impactul
Mitropolia Basarabiei constituie o excep#ie "i este singura din cele 22 de culte religioase
recunoscute c!reia nu i s-a restituit nici unul din bunurile spoliate în timpul ocupa#iei sovietice. Toate
cele 3 regimuri politice "i toate cele 8 guverne care au existat în #ara noastr! din momentul reactiv!rii
Mitropoliei Basarabiei (Sangheli I, Sangheli II, Ciubuc I, Ciubuc II, Sturza, Braghi", Tarlev,
Greceanâi) au promovat aceea"i politic! fa#! de Mitropolia Basarabiei în materie de restituire a
bunurilor abuziv confiscate.
$i alte culte religioase continu! s! întâmpine greut!#i în procesul de înregistrare a cultelor sau
entit!#ilor religioase. Comunit!#ile religioase, în special protestan#ii, în continuare reclam! proceduri
birocratice de ob#inere a permiselor de trai în R. Moldova pentru str!inii care desf!"oar! activitate
religioas!. În regiunea de est a R. Moldova doar dou! din peste 30 de biserici ale Martorilor lui
Iehova au statut legal, iar autorit!#ile separatiste continu! s!-i persecute pentru refuzul de a îndeplini
serviciul militar.128
Dinamica
În anul 2007 au fost operate modific!ri în Legea cultelor. Aceast! lege afirm! rolul Bisericii
Ortodoxe în istoria #!rii, simplific! procedurile de înregistrare "i liberalizeaz! accesul grupurilor
religioase la locurile publice. Totu"i, o singur! institu#ie religioas! - Biserica Unificat!, a ob#inut statut
legal prin intermediul noilor proceduri de înregistrare.
Dup! ce responsabilitatea pentru înregistrarea cultelor a trecut de la Serviciul de Stat pentru
Culte la Ministerul Justi#iei în octombrie 2007, trei grup!ri musulmane au încercat f!r! succes s! se
înregistreze. Totu"i, pân! în februarie 2009, Guvernul R. Moldova trebuie s! raporteze Comitetului
ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial! despre m!surile întreprinse referitor
la ineficien#a politicilor actuale de integrare a minorit!#ilor na#ionale; lipsa legisla#iei
nondiscriminatorii; lipsa accesului la educa#ia în limba matern! a minorit!#ilor; excluderea social! a
Romilor "i a minorit!#ilor religioase.
Factorii
" Influen#a camuflat! a puterii religioase asupra persoanelor cu func#ii de stat "i vice-
versa;
" Dezinteresul autorit!#ilor de stat în medierea conflictelor dintre cultele religioase.
Anticip"ri
Anterior fiind favorizat!, Mitropolia Moldovei va continua s! beneficieze de favoruri "i alte
beneficii. Mitropolia Basarabiei va continua s! întâmpine greut!#i în ceea ce prive"te recuperarea
arhivelor "i propriet!#ii na#ionalizate. Nu este exclus nici faptul presiunilor asupra preo#ilor care
refuz! s! treac! sub obl!duirea Mitropoliei Moldovei. Totu"i, odat! ce recunoa"te neimplicarea
statului în religie, institu#iile de stat trebuie s! aplice aceea"i atitudine fa#! de orice entitate religioas!

126
Fal#ii amici ai Mitropoliei Basarabiei - http://www.voceabasarabiei.com/dir/sb/html/falsii-amici-ai-mitropoliei-
ba.html
127
Declara"ia unui grup de intelectuali din R. Moldova - http://www.jurnal.md/article/8216/
128
http://www.dejure.md-index.php?go=news&n=5317
67
inclusiv fa#! de cele care nu a fost niciodat! specific! popula#iei R. Moldova (de ex. musulmani).
Întreb"ri
" Care sunt motivele care stau la baza favoriz!rii unei entit!#i religioase în raport cu
celelalte?
" De ce statul implic! poli#ia "i serviciile de securitate în „convingerea”
reprezentan#ilor cultelor religioase de a trece sub obl!duirea altei Mitropolii?
" Ar reprezenta rela#ia dintre Mitropolia Basarabiei cu autorit!#ile din România,
motivul de baz! în intimidarea clericilor "i enoria"ilor?

68
P 21. Libertatea presei #i accesul la informa!ii

Subiectul
Pe fundalul numeroaselor declara#ii privind necesitatea transparen#ei institu#ionale, devin tot
mai frecvente cazurile de intimidare a institu#iilor mass-media "i jurnali"tilor, de limitare accentuat! a
libert!#ii de exprimare "i de îngr!dire a accesului la informa#ie de interes public. Lipsa de libertate în
zona mass-media de toate tipurile din Moldova e un proces profund nedemocratic "i periculos. Se
resimt discrepan#e între declara#iile "i faptele autorit!#ilor privind dreptul la informa#ie "i libera
exprimare. Pe de o parte, se adopt! Legea privind transparen#a în procesul decizional, iar pe de alt!
parte, este adoptat!, mai mult pe t!cute, Legea privind secretul de stat, la elaborarea c!reia nu s-a
#inut cont nici de recomand!rile OSCE, nici de recomand!rile organiza#iei Articole 19.129
Descrierea
Conform ultimului Barometru de Opinie Public! pentru Octombrie 2008, 48% din cet!#enii
intervieva#i consider! c! mass-media nu este liber! s! prezinte "tiri "i comentarii f!r! cenzur! din
partea Guvernului. Constitu#ia R. Moldova "i alte legi în vigoare garanteaz! libertatea presei "i accesul
la informa#ii. Se condamn! cenzura. Legea privind accesul la informa#ii "i Legea presei acord!
jurnali"tilor drepturi adi#ionale. Totu"i, garantarea aplic!rii acestora în practic!, r!mâne a fi o
problem!.
Potrivit jurnali"tilor, starea de lucruri a mass-mediei moldovene"ti a atins cel mai alarmant nivel
de la proclamarea independen#ei încoace, ace"tia efectuând un “recens!mânt” în acest sens.130 Mai
mult, ambasade ale unor state "i institu#ii europene, au difuzat de mai multe ori declara#ii de
îngrijorare, prin care cer autorit!#ilor moldovene îmbun!t!#irea cadrului legislativ ce reglementeaz!
procesul electoral, eliminarea h!r#uirii partidelor politice "i asigurarea unei reale libert!#i de exprimare
"i independen#! a mass-media. În declara#ia “privind starea democra#iei "i a libert!#ii de exprimare în
Republica Moldova”, diploma#ii europeni se arat! îngrijora#i de ac#iunile întreprinse de c!tre organele
de drept împotriva mass-media, a independen#ei editoriale a Teleradio Moldova (programele de
actualit!#i ale acesteia nu sunt de informare, dar mai mult de formare a imaginii guvern!rii).131
La data de 12 decembrie, într-o not! verbal! c!tre MAEIE, îns!rcinatul cu afaceri ad interim al
Statelor Unite ale Americii declar! c! solicit! o întrevedere cu pre"edintele Republicii Moldova,
Vladimir Voronin. Scopul întrevederii ar fi discutarea subiectelor care au ap!rut recent cu privire la
libertatea mass-media.132 Aceast! solicitare este ca urmare a unui r!spuns negativ al CCA la solicitarea
PRO TV Chi"in!u privind prelungirea licen#ei de emisie. %inem s! preciz!m c!, potrivit datelor
Barometrului de Opinie Public! pentru Octombrie 2008, marea majoritate a responden#ilor
consider! televiziunea ca fiind una din cea mai important surs! de informare, iar cota de audien#! a
acestui post de televiziune este de 23 %.
Referitor la spa#iul informativ public din R. Moldova, acesta este dispropor#ionat lingvistic, în
favoarea limbii ruse. În acest sens, de"i au fost somate de CCA, multe din institu#iile media din #ar!
nu se conformeaz! obligativit!#ilor stabilite în licen#e.
Societatea civil! a reac#ionat la ac#iunile puterii de stat de a clasifica informa#iile ca "i secret de
stat, care nu este una echitabil! astfel încât nu asigur! un echilibru adecvat între libertatea de a primi
sau de a comunica informa#ii "i necesitatea de a impune restric#ii pentru asigurarea securit!#ii

129
Libera exprimare #i libertatea presei sunt în regres, constat! societatea civil! - http://www.civic.md/stiri/libera-
exprimare-si-libertatea-presei-sunt-in-regres-constata-societatea-civila.html;
130
S.O.S. libertatea presei în R. Moldova! 16 intimid!ri celebre - http://stelapopa.unimedia.md/2008/10/29/sos-
libertatea-presei/; Autorit!"ile de la Chi#in!u interzic accesul NewsIn la conferin"a de pres! a pre#edintelui Voronin -
http://www.interlic.md/news/Politic/5830.html; http://www.curaj.net/?p=4106; http://www.curaj.net/?p=4320; Despre
libertatea presei, ca în 1989 - http://garda.com.md/exclusiv/despre-libertatea-presei-ca-in-1989;
131
Declara"ie Comun!: Privind starea democra"iei #i a libert!"ii de exprimare în Republica Moldova -
http://www.europa.md/rom/infto/3899;
132
SUA, UE, OSCE #i CoE îi vor cere socoteal! lui Voronin referitor la cazul Pro TV Chi#in!u -
http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8646
69
na#ionale, integrit!#ii teritoriale.133 Mai mult, CCA nu a explicat institu#iilor media refuzul la
solicitarea noilor frecven#e, altor – acordându-li-se f!r! nici o rezerv!, sau eliberarea unei licen#e f!r!
de a avea o frecven#!. Din cele 120 de frecven#e solicitate, CCA a acordat doar opt (De ex., postul de
radio „Antena C” solicit! 7 noi frecven#e - i se ofer! 6; „Radio 10” cere 8 "i i se ofer! 5 frecven#e;
„Vocea Basarabiei” cere 8 - i se ofer! 0; „PRO FM” cere 2 - i se ofer! 0; Postul „NIT” solicit! 12
frecven#e noi si prime"te 12; „Euro TV”- ul solicit! 8 frecven#e "i i se dau 8. La cel!lalt pol - „PRO
TV” cere 8 frecven#e - i se ofer! 0, „TV DIXI” solicit! 18 - i se ofer! 0 – Vezi decizia CCA nr.17 din
26 februarie 2008).
Institu#iile media independente nu o dat! au criticat dependen#a CCA fa#! de partidele de
guvern!mânt134 sau c! declara#iile anterioare f!cute de liderii politici, au fost succedate de anumite
decizii ale CCA, care cuprindeau solu#ii asem!n!toare.
Cât prive"te modificarea Legii privind activitatea editorial!, aceasta include interzicerea
public!rii unor materiale care def!imeaz! statul, amenin#! regimul constitu#ional actual sau ar incita la
separatism teritorial. Atât Organiza#ia de Media din Sud-Estul Europei (SEEMO) cât "i
reprezentan#ii editorilor s-au ar!tat îngrijora#i de asemenea modific!ri, astfel încât sub inciden#a
acestora ar putea c!dea publicarea edi#iilor ce includ a"a termeni ca “român”, “Marea Unire” sau
orice alt! formulare legat! de istorie, dar nefavorabil! guvern!rii.
De"i, prin art. 1 din Legea presei, statul se oblig! s! garanteze tuturor persoanelor dreptul la
exprimarea liber! a opiniilor "i ideilor, la informare veridic! asupra evenimentelor din via#a intern! "i
cea interna#ional!, presa în continuare este persecutat! "i intimidat! – tergiversarea acord!rii
acredit!rilor jurnali"tilor str!ini, refuzul de participare în cadrul evenimentelor publice, sechestrarea
conturilor bancare, amenin#area prin telefon, intentarea dosarelor penale, efectuarea controalelor
fiscale, agresarea fizic! "i verbal!, interzicerea de a filma, etc.135
„... În numele autorit!#ii publice comunicarea cu mass-media se efectueaz! numai de
func#ionarul abilitat cu acest drept…”. Acestea sunt unele din normele stabilite în conform Codului
de conduit! a func#ionarului public. De"i, de la prima vedere aceast! men#iune în lege se pare a fi una
logic! "i argumentat!, actul normativ în cauz! nu specific! cine, când "i cum vor fi împuternici#i cu
acest drept exclusiv. În majoritatea cazurilor, unica modalitate este „de a-i prinde” în cadrul
"edin#elor s!pt!mânale sau în „zilele de primire a cet!#enilor”. Respectiv, nimeni dintre al#i
func#ionari nu vor avea dreptul s! ofere informa#ii privind activitatea propriilor institu#ii. Orice
înc!lcare a Codului constituie o abatere disciplinar! ce cade sub inciden#a legisla#iei cu privire la
serviciul public "i legisla#iei muncii. Potrivit organiza#iilor din domeniu, interdic#ia are drept scop
intimidarea, înfrico"area func#ionarilor care, pentru a nu fi sanc#iona#i, nu vor mai risca s!-"i expun!
propriile opinii, s! critice sau s! dezv!luie anumite f!r!delegi, dac! lu!m în calcul constat!rile CtEDO
în cauza Guja vs. Moldova.
Fa#! de presa independent!, s-a întâmplat ca pre"edintele s! manifeste un constant "i sincer
dispre#, numind-o „de bulevard”, antistatal!, vândut!, iar pe ziari"tii din aceast! pres! - „na!ional-
tr"d"tori”.136 Totu"i, asemenea atacuri se întâmpl! [tot mai des] "i din partea altor autorit!#i obligate s!
asigure dezvoltarea acestui segment de activitate, inclusiv sub presiunea parlamentarilor.137

133
Societatea civil! înainteaz! obiec"ii vizavi de proiectul Legii cu privire la secretul de stat -
http://www.civic.md/stiri/societatea-civila-inainteaza-obiectii-vizavi-de-proiectul-legii-cu-privire-la-secretul-de-
stat.html
134
Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova 3 mai 2007–3 mai 2008 -
http://www.azi.md/news?ID=49177;
135
Alterca"ii pe marginea limit!rii accesului în sala de #edin"e a Consiliului municipal Chi#in!u - http://www.info-
prim.md/?x=24&y=16609; Guvernul mimeaz! deschidere #i colaborare cu diverse institu"ii în vederea combaterii
corup"iei - http://www.civic.md/stiri/guvernul-mimeaza-deschidere-si-colaborare-cu-diverse-institutii-in-vederea-
combaterii-coruptiei.html; Justi"ia sechestreaz! “Jurnalul” - http://garda.com.md/177/politic/; Pia"a Central! -
interzis! jurnali#tilor! - http://dejure.md/index.php?go=news&n=4718; Declara"ie de pres! a echipei ZIARULUI DE
GARD6 - http://www.comunicate.md/index.php?task=articles&action=view&article_id=66; Slugile lui Voronin
continua persecutarea jurnalistilor romani - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8020;
Un cameraman de la "Jurnal TV", intimidat de garda de corp a presedintelui Vladimir Voronin si de patru politisti -
http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7819
136
A#tept pre#edintele meu, Timpul, 11 iunie 2008, nr.884;
137
Nori negri deasupra „Vocii Basarabiei”, Timpul, nr. din 4 iulie 2008, nr. 901; Justi"ia sechestreaz! “Jurnalul” -
http://garda.com.md/177/politic/; Guvernan"ii doresc închiderea postului PRO TV Chi#in!u, a#a cum au f!cut cu TVR
1 - http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7953; Suntem solidari cu “Ziarul de Gard!”
- http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=849&idRubric=8786&idArticle=19751;
70
Puterea discrimineaz! pe diverse c!i mass-media care difuzeaz! "tiri "i opinii critice la adresa sa.
Mass-media loiale puterii se bucur! de prioritate în ceea ce prive"te accesul la informa#ia de interes
public "i la plasarea publicit!#ii de c!tre organele publice, ministerele, departamentele "i
întreprinderile de stat. Continu! s! fie acordate subven#ii fostelor ziare guvernamentale „Moldova
Suveran!” "i „Nezavisimaia Moldova” care au fost privatizate, dar "i-au men#inut vechea politic!
editorial!.
Mai mult, Compania „Teleradio-Moldova” "i Compania „Teleradio-G!g!uzia” stagneaz! în
procesul de raliere la standardele profesionale dictate de legisla#ia audiovizual! "i de normele
deontologice. Posturile publice au crescut considerabil cota "tirilor p!rtinitoare, a sporit propor#ia
"tirilor "i subiectelor cu caracter laudativ, fiind înc!lcat principiul echidistan#ei "i impar#ialit!#ii.
Publicul este informat preponderent dintr-o singur! surs!, de regul! oficial!. Primelor trei persoane
din stat le sunt oferite spa#ii largi în subiecte, iar opiniile opozi#iei parlamentare "i extraparlamentare
nu sunt oglindite. Se întâmpl! ca într-un buletin de "tiri de 30 de minute s! se vorbeasc! doar despre
“faptele m!re#e” ale Guvernului.138
Fiind de mai multe ori chiar "i amenin#a#i, jurnali"tii nu sunt singurele victime ale limit!rii
accesului la informa#ii. În “dosarul Škoda”, de"i persecutat!, presa a demonstrat c! a avut dreptate
atunci când a relatat despre ilegalit!#ile comise de guvernare în afacerea „Škoda”.
De"i Aparatul Guvernului, un "ir de ministere, consilii raionale, PG, alte institu#ii statale au
întreprins mai multe ac#iuni concrete pentru eficientizarea accesului la informa#iile public, acestea
trebuie s! îmbun!t!#easc! con#inutul informa#ional al paginilor web oficiale ale institu#iilor publice, s!
execute hot!rârile judec!tore"ti în domeniul accesului la informa#ie, obligarea institu#iilor
desconcentrate de a oferi informa#ii f!r! acordul structurilor ierarhic superioare, etc.
Fiind adoptat! de Parlament, Legea privind transparen#a în procesul decizional s-a referit mai
pu#in la participarea publicului la "edin#ele institu#iilor publice. Nu a fost pus! în discu#ie nici
revenirea la retransmiterea în direct a "edin#elor plenare sau plasarea pe site a înregistr!rilor audio "i
video, mai ales c! acest lucru nu este foarte complicat din punct de vedere tehnic. Totu"i, accesul
liber la "edin#ele administra#iei publice locale, mai ales din Chi"in!u, cet!#enii au fost nu o dat!
împiedica#i de for#ele de ordine s! participe la "edin#ele publice de"i nici o lege nu condi#ioneaz!
participarea cet!#enilor la asemenea "edin#e cu existen#a vreunei permisiuni speciale.
Grupul #int"
" Institu#iile de media;
" CCA;
" Guvernul;
" Consumatorii de informa#ii.
Impactul
Potrivit ultimului clasament efectuat de organiza#ia “Reporteri f!r! frontiere”, în anul curent,
Moldova a cedat 17 pozi#ii la capitolul “libertatea presei” fa#! de anul trecut, clasându-se tocmai pe
pozi#ia 98. Situa#ia a continuat s! se agraveze "i dup! prezentarea acestui bilan#, institu#iile
audiovizuale necomuniste confruntându-se în ultima perioad! cu probleme majore.139
La fel, “Freedom House” plaseaz! R. Moldova, în raportul pe 2007, în categoria #!rilor cu
libertate îngr!dit! a presei, întrucât ingerin#ele Guvernului în mass-media sunt majore. Asigurarea
independen#ei mass-media "i a libert!#ii de expresie figureaz!, de asemenea, printre restan#ele
importante ale Guvernului în îndeplinirea Planului de ac#iuni cu UE din cadrul Politicii europene de
vecin!tate. Asemenea declara#ii au fost f!cute "i de SEEMO.
Din cele 110 posturi TV accesibile prin eter, posturi române"ti sunt doar "apte: dou! posturi
specializate pe "tiri - Realitatea TV "i N 24, trei posturi de divertisment - Na#ional TV, Acas! "i
TVR1 (postul public românesc recent scos de pe pia#a mediatic! a R. Moldova) "i dou! muzicale - U
TV "i VH1. Niciunul dintre acestea nu au filiale sau reporteri permanen#i în R. Moldova. Mai sunt

138
Presa din Republica Moldova, mai fals! decât cea a lui Ceau#escu - http://www.jurnalul.ro/articole/138985/criza-
mass-media---presa-din-republica-moldova-mai-falsa-decat-cea-a-lui-ceausescu;
139
CRIZA MASS-MEDIA - Presa din Republica Moldova, mai fals! decât cea a lui Ceau#escu -
http://www.jurnalul.ro/articole/138985/criza-mass-media---presa-din-republica-moldova-mai-falsa-decat-cea-a-lui-
ceausescu;
71
câteva posturi locale care emit în român!: Pro TV Chi"in!u, EuTV "i Moldova 1 (postul public
moldovenesc). Celelalte posturi sunt, în mare majoritate, ruse"ti (toate difuzând produse audiovizuale
doar în limba rus!, inclusiv cele care au parteneriate de retransmisie cu posturi TV din R. Moldova),
europene, americane "i câteva asiatice.
Dinamica
Libertatea presei "i accesul la informa#ii a continuat s! reprezinte o problem! reflectat! atât în
presa na#ional! cât "i în rapoartele organiza#iilor de profil atât din #ar! cât "i de peste hotare. Astfel,
conform studiului Freedom House pentru anul 2008, libertatea presei din R. Moldova se încadreaz!
pe locul 144, din cele 195 de state analizate.
Conform clasamentului “Reporterilor f!r! Frontier!”, R. Moldova a pierdut 17 pozi#ii în
clasamentul cu privire la libertatea presei. În 2007 Moldova se afla pe locul 81, iar în acest an a
coborât pân! la pozi#ia a 98-a. Pe locul 97 se afl! Kenya, iar pe locul 99 – Guinea.
Factorii
" Lipsa unei politici clare de sus#inere a mass-media la nivel central "i local;
" Împiedicarea presei libere, neloiale guvern!rii, de a transmite informa#ii impar#iale
inclusiv cele referitoare la actele de corup#ie "i netransparen#! în utilizarea banilor
publici;
" Ignorarea drepturilor majorit!#ii popula#iei la mass-media în limba român!;
" Neclaritatea criteriilor în baza c!rora sunt finan#ate institu#iile mass-media din
bugetul de stat.
Anticip"ri
Fiind în perioada preelectoral!, cu p!rere de r!u, presa va fi intimidat!, astfel încât vor avea de
suferit cet!#enii, care au dreptul la informa#ie corect! "i obiectiv!. În cazul în care ilegalit!#ile
men#ionate mai sus vor continua, R. Moldova va fi criticat! de institu#iile interna#ionale, iar la
capitolul libert!#ii presei risc!m s! ajungem la nivelul statelor cu dictatur!.
Întreb"ri
" Care sunt impedimentele de implementare a deciziei CCA de obligare a institu#iilor
radio "i TV de a emite emisiuni preponderent în limba de stat?
" Care sunt motivele c! organele de drept nu reac#ioneaz! în cazurile de agresiune
împotriva jurnali"tilor, de intimidare "i h!r#uire a presei, de violare a dreptului la
exprimare "i de îngr!dire a accesului la informa#ia de interes public?
" Ar reprezenta stabilirea pedepselor prev!zute în art. 177, 304, 315, "i 347 al CP un
mecanism de persecutare a libert!#ii presei "i, respectiv o neconcordan#! cu
prevederile Conven#iei Europene?

72
P 22. Libertatea întrunirilor #i exprim"rii opiniei

Subiectul
În ultimul timp e tot mai dificil "i mai periculos s! faci un protest la Chi"in!u "i în alte localit!#i.
Poli#ia intervine atunci când persoanele de#in autoriza#ii pentru a desf!"ura asemenea manifesta#ii
publice sau re#in persoane, confisc! scene, sunt luate boxele "i deconectat curentul electric înainte de
desf!"urarea acestora.140
Descrierea
La moment, pentru a desf!"ura o întrunire este necesar! doar o notificare, ce va fi efectuat! cu
cel pu#in cinci zile înainte de eveniment. Aceast! notificare are scopul de preîntâmpinare a
autorit!#ilor "i nu de a “cere voie” de la autorit!#i pentru desf!"urarea anumitor întruniri publice.
Astfel, în cazul în care aceste întruniri sunt pa"nice, autorit!#ile nu sunt împuternicite cu dreptul de a
emite o dispozi#ie prin care s! limiteze desf!"urarea întrunirilor.
De"i normele Legii privind întrunirile confer! organizatorilor "i participan#ilor dreptul de a
desf!"ura întruniri pa"nice în orice loc deschis publicului "i de a fi asigura#i cu protec#ia statului, la
capitolul „asigurarea drepturilor” sunt rezerve. Cazuri elocvente de neglijare a normelor legale "i chiar
exces de zel din partea reprezentan#ilor MAI constituie re#inerea "i aducerea for#at! la Comisariatul
de Poli#ie a unor membri ai organiza#iei „Hyde Park” la 22, 30 aprilie "i 10 mai 2008, în leg!tur! cu
desf!"urarea ac#iunilor de protest pa"nice derulate în fa#a Pre"edin#iei, Palatului Na#ional "i
Guvernului; dispensarea for#at! a participan#ilor la întrunirea organizat! la 13 mai 2008 în fa#a
Guvernului de c!tre asocia#ia ob"teasc! „Salvgardare”; ab#inerea de la orice ac#iuni ale manifestan#ilor
fa#! de participan#ii mitingului din 11 mai 2008, organizat de asocia#ia ob"teasc! Gender Doc-M,
etc.141 Aceste intimid!ri continu! "i în prezent. Astfel, chiar "i ONG-urile pentru ap!rarea drepturilor
omului sunt împiedicate de autorit!#i s! organizeze întruniri publice "i sunt înjura#i de reprezentan#ii
MAI ca fiind “...râsuri "i lep!d!turi ale societ!#ii care de diminea#! umbl! pe str!zi "i încurc!
s!rb!torile religioase de iarn!”.142 A fost înregistrat "i un caz când o persoan! a fost re#inut! de poli#ie
"i amendat! de instan#a de judecat! pentru inten#ia de a desf!"ura un protest, care a fost autorizat de
c!tre Prim!ria Chi"in!u.143
Nu o dat! mai multe publica#ii "i posturi de radio au semnalat c! sunt împiedicate de autorit!#i
s!-"i desf!"oare activitatea în regim normal.144 Unele dosare deschise de c!tre organele de drept, au
fost ca urmare a declara#iilor din cadrul manifesta#iilor publice ale cet!#enilor145 sau în cadrul

140
Câteva mii de persoane au condamnat abuzurile regimului comunist la adresa presei libere din Republica Moldova
- http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8759; Declara"ie cu privire la condamnarea
ac"iunilor colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne - http://www.civic.md/comunicate-de-presa/declaratie-cu-
privire-la-condamnarea-actiunilor-colaboratorilor-ministerului-afacerilor-interne.html; Circa 20 de poli"i#ti au arestat
abuziv un chi#in!uean, care dorea s! protesteze împreun! cu un m!gar #i un porc în Pia"a Marii Adun!ri Na"ionale -
http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8727; Declara"ie cu privire la condamnarea
ac"iunilor colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne - http://www.civic.md/comunicate-de-presa/declaratie-cu-
privire-la-condamnarea-actiunilor-colaboratorilor-ministerului-afacerilor-interne.html;
141
Avocatul parlamentar a sesizat MAI întru realizarea dreptului la libera întrunire -
http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=3984; http://www.curaj.net/?p=3793; http://www.curaj.net/?p=3804;
http://www.curaj.net/?p=3932; http://www.curaj.net/?page_id=3997; http://www.curaj.net/?p=4006; Legea privind
libera întrunire este în continuare înc!lcat!, afirm! lideri de opinie - http://www.civic.md/stiri/legea-privind-libera-
intrunire-este-in-continuare-incalcata-afirma-lideri-de-opinie.html;
142
Mar# în semn de solidaritate cu persoanele care au fost împiedicate s! organizeze întruniri publice -
http://www.civic.md/stiri/mars-in-semn-de-solidaritate-cu-persoanele-care-au-fost-impiedicate-sa-organizeze-intruniri-
publice.html
143
ONG-uri preocupate de drepturile omului trag concluzii #i fac planuri dup! protestul de joi -
http://www.civic.md/stiri/onguri-preocupate-de-drepturile-omului-trag-concluzii-si-fac-planuri-dupa-protestul-de-
joi.html
144
Autorit!"ile de la Chi#in!u interzic accesul NewsIn la conferin"a de pres! a pre#edintelui Voronin -
http://www.interlic.md/news/Politic/5830.html;
145
Fabricat în Moldova. Au început audierile în “Dosarul T!nase”, Timpul, 22 februarie 2008, nr. 814; Ce urm!re#te
Procuratura General!? Timpul, 13 februarie 2008, nr. 807
73
emisiunilor postului de Radio „Vocea Basarabiei” 146. Ascult!torii postului de radio au fost vizita#i,
contacta#i "i cita#i de colaboratori ai SIS, ai Procuraturii "i Poli#iei, cerându-li-se s! se prezinte pentru
a depune explica#ii în leg!tura cu opiniile expuse în cadrul emisiunii interactive „Forum”.
Continu! s! se accentueze conflictul dintre administra#ia public! local! "i poli#ia municipal!
referitor la ac#iunile poli#iei în timpul ac#iunilor de protest desf!"urate de anumite partide din
opozi#ie, asocia#ii ob"te"ti, reprezentan#i ai bussines-ului mic "i mijlociu precum "i de al#i cet!#eni.
Motivul de baz! pretins este faptul c! primarul nu informeaz! poli#ia municipal! despre actele de
protest, de"i, el este împuternicit de c!tre CMC s! ia singur decizii cu privire la întruniri.
Nici un eveniment din cele câteva zeci de edi#ii a manifesta#iilor publice organizate de Uniunea
Jurnali"tilor nu "i-au g!sit oglindire în programele de "tiri ale televiziunii sau radioului public iar PG,
la demersul SIS, a deschis dosare penale "i a desf!"urat anchet!ri de intimidare împotriva unor
directori "i a participan#ilor care au luat cuvântul în cadrul dezbaterilor publice.147
Este straniu când "eful statului declar! „... noi reac#ion!m foarte dureros la orice semnal
îngrijor!tor privind domeniul libert!#ii mass-media”, iar a doua zi Procuratura municipal! audiaz!
câ#iva tineri în cadrul unui dosar de urm!rire penal!, dup! ce au publicat comentarii critice la adresa
comuni"tilor pe forumurile din R. Moldova.148
Grupul #int"
" Cet!#enii;
" Institu#iile mass-media;
" Organele de drept;
" Guvernul.
Impactul
Cu referire la organizarea protestelor în perioada desf!"ur!rii summit-ului CSI, consider!m c!
actele de interzicere unor asemenea manifesta#ii de c!tre PG "i Curtea de Apel nu au justificate "i
argumentate legal.149 Ori, m!surile de securitate a persoanelor oficiale în cadrul summit-ului trebuiau
asigurate de organele respective în m!sura în care s! nu încalce libertatea fundamental! a cet!#eanului
la întrunire pa"nic! "i exprimarea opiniei. Suntem profund convin"i c! în cazul altor state cu regim
democratic, structurile statale ar fi reac#ionat într-un mod în care s! justifice m!surile excesive de
securitate "i, în acela"i timp, de restrângere a drepturilor cet!#ene"ti.
Num!rul în cre"tere a declara#iilor prealabile pentru desf!"urarea întrunirilor prezentate de
c!tre asocia#iile ob"te"ti "i cet!#eni confirm! faptul c! tot mai mul#i membri ai comunit!#ii în#eleg
importan#a întrunirilor ca form! de exprimare a opiniilor, drept element indispensabil al unei
democra#ii autentice, care presupune un comportament civic activ. Totu"i, organele de men#inere a
ordinii publice, în multe din cazuri nu au reac#ionat adecvat, dep!"indu-"i astfel atribu#iile de serviciu.
Se admite c! o demonstra#ie poate deranja anumite persoane vis-a-vis de ideile propagate sau
revendic!rile înaintate, îns! aceasta nu constituie motiv pentru a interzice o întrunire pa"nic!.
Dinamica
În decursul primelor 4 luni ale anului 2008 (pân! la intrarea în vigoare a noii legii cu privire la
întruniri) au fost înregistrate aproximativ 140 de întruniri, pe când în decurs de 2 luni dup! intrarea în
vigoare a noii legi au fost înregistrate în jur de 100 de întruniri. În compara#ie cu perioada anterioar!
intr!rii în vigoare a noii legi, în medie au fost desf!"urate 32 de întruniri, pe când dup! intrarea în
vigoare a noii legi – 50 de întruniri pe lun!.
Odat! ce num!rul manifest!rilor au crescut, au crescut "i num!rul colaboratorilor de poli#ie
prezen#i la asemene întruniri. În majoritatea cazurilor, poli#ia este prezent! în medie câte 5-20 de
colaboratori la o manifesta#ie. Odat! ce cre"te num!rul colaboratorilor de poli#ie prezen#i la
asemenea ac#iuni, cresc propor#ional "i costurile necesare prezen#ii acestora la locul desf!"ur!rii

146
Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova 3 mai 2007 – 3 mai 2008 -
http://www.azi.md/news?ID=49177;
147
Uniunea Jurnali#tilor din Moldova va relua dezbaterile publice în aer liber - http://www.civic.md/comunicate-de-
presa/uniunea-jurnalistilor-din-moldova-va-relua-dezbaterile-publice-in-aer-liber.html
148
$i Procuratura reac"ioneaz! „foarte dureros”, Timpul, 12 iunie 2008, nr. 885
149
http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8242
74
manifesta#iilor.
De"i este salutabil! participarea reprezentan#ilor poli#iei pentru a asigura securitatea
manifestan#ilor, este revolt!tor faptul c! num!rul propor#ional de întruniri la care organizatorii sau
participan#ii au fost re#inu#i de poli#ie aproape c! s-a triplat – de la 5% la 13%, dup! intrarea în
vigoare a noii legi.150 Fiind în perioada pre-electoral!, num!rul manifesta#iilor vor cre"te.
Factorii
" Neglijarea prevederilor legisla#iei în vigoare cu privire la libertatea întrunirilor,
opiniei "i exprim!rii de reprezentan#ii institu#iilor de stat, în special ai poli#iei;
" Ignorarea legisla#iei în vigoare;
" Politizarea ac#iunilor întreprinse de for#ele de ordine fa#! de partidele de opozi#ie
"i/sau alte persoane.
Anticip"ri
Luând în considera#ie sistemul de executare a ordinelor din sistemul for#elor de ordine,
subordona#ii nu vor aplica ordinele ilegale ale superiorilor. Odat! ce au fost aten#iona#i de Avocatul
Parlamentar, MAI precum "i alte institu#ii vor instrui colaboratorii în vederea aprofund!rii
cuno"tin#elor în domeniul libert!#ii întrunirilor "i drepturilor cet!#enilor la opinie "i exprimare.
Întreb"ri
" S! în#elegem c! prin intimidarea „forumi"tilor”, actuala guvernare dore"te de a
controla "i spa#iul virtual autohton?
" Care sunt argumentele legale "i împrejur!rile ce au determinat aplicarea for#ei "i
mijloacelor speciale de for#ele de ordine, din moment ce protestele poart! un
caracter pa"nic iar declara#iile f!cute de protestatari nu atenteaz! la securitatea
statului?
" Cunosc oare organele de drept c! violarea dreptului la libertatea întrunirilor prin
împiedicarea ilegal! a desf!"ur!rii mitingului, demonstra#iei, manifesta#iei,
procesiunii sau oric!rei alte întruniri s!vâr"ite de o persoan! cu func#ie de
r!spundere contrare legii "i constituie infrac#iune stabilit! de art.184 Cod Penal?

150
Legea privind întrunirile nr. 26-XVI din 22.02.2008;
75
P 23. Înc"lcarea dreptului la dubla cet"!enie
„Resortisan"ii unui stat parte care posed! o alt! cet!"enie
trebuie s! aib!, pe teritoriul acestui stat parte unde domiciliaz!,
acelea#i drepturi #i îndatoriri ca #i ceilal"i resortisan"i ai acestui stat parte”151

Subiectul
Momentan, în R. Moldova exist! urm!toarea situa#ie – Guvernul permite, pe de o parte, s! ob#ii
cet!#enia altui stat, iar pe de alt! parte, îngr!de"te dreptul de a participa la via#a public! "i de acces la
secretul de stat, din cauza dublei cet!#enii. Unii func#ionari publici declar! în mod deschis c! aceast!
m!sur! are ca scop reducerea num!rului de cet!#eni care vor s! ob#in! cet!#enia român! "i este o
protejare a securit!#ii "i statalit!#ii R. Moldova152, inclusiv din partea func#ionarilor publici.
Descrierea
Din opinia Guvernului, conform c!reia persoanele care de#in cet!#enie dubl! sau multipl! ar fi
dispuse s! adopte decizii în favoarea statelor ter#e a c!ror cet!#enie o de#in "i nu ar fi adevar!#i
ap!r!tori ai statalit!#ii moldovene"ti, ar rezulta faptul c!, din start, se încalc! principiul prezum#iei
nevinov!#iei? În acest context, Comisia European! Împotriva Rasismului "i Intoleran#ei se arat!
îngrijorat! de restric#iile prev!zute de legea adoptat! de parlamentul de la Chi"in!u "i consider! c! ele
au un caracter discriminatoriu.153
Legea atacat! la CtEDO154 prevede c! persoanele cu dubl! sau multipl! cet!#enie nu pot de#ine,
func#iile de pre"edinte al R. Moldova, membru al Guvernului, deputat, pre"edinte de raion, membru
al Comisiei Electorale Centrale "i al Cur#ii de Conturi, judec!tor, angajat al SIS sau de membru al
consiliilor de administra#ie ale B!ncii Na#ionale, ".a. Aceste prevederi încalc! drepturile fundamentale
cet!#ene"ti: egalitatea în fa#a legii "i a autorit!#ilor publice, dreptul de a alege "i a fi ales, accesul la o
func#ie public!, dreptul de a participa nemijlocit la administrarea treburilor publice, dreptul la libera
alegere a muncii ".a.
Reie"ind din circumstan#ele cauzei, Curtea a reac#ionat prompt, pe motiv c! aceast! lege ar fi un
pericol iminent pentru fragila democra#ie din R. Moldova. La numai o lun! de la intrarea în vigoare a
legii, CtEDO a cerut explica#ii guvernului s! prezinte comentarii în regim de urgen#! referitoare la
legea care interzice func#ionarilor moldoveni s! de#in! dou! sau mai multe cet!#enii. Întrucât sunt
viza#i cet!#enii s!i, Guvernul României a acceptat s! depun! un memoriu, acesta ulterior a sus#inut
preten#iile reclaman#ilor.
Argumentul Guvernului R. Moldova c!, din moment ce de#ii cet!#enie str!in!, exist!
posibilitatea vinderii secretelor de stat la care au acces deputa#ii, este unul nul atât timp cât vinderea
secretului de stat sau spionajul este o infrac#iune stabilit! în CP în vigoare. Prin urmare, nu po#i s!
interzici accesul în Parlament pe o suspiciune general! c! vei fi infractor. În acest context, Curtea a
recomandat Guvernului R. Moldova folosirea altor metode pentru a asigura loialitate fa#! de stat a
ale"ilor parlamentari, precizând c! loialitatea fa#! de un stat nu neap!rat înseamn! loialitate fa#! de
actuala guvernarea acestui stat.
Curtea a considerat c! Legea nr. 273 nu este justificat! "i propor#ional!, fiind contrar!
Articolului 3 Protocol 1 la Conven#ia European! a Drepturilor Omului "i Articolului 17 al Conven#iei
Europene pentru Cet!#enie.
Nec!tând la faptul c! sunt obligatorii, actualul guvern "i parlament au declarat c! nu vor
executa Hot!rârea CtEDO privind renun#area la restric#iile impuse la ocuparea de func#ii publice
de#in!torilor dublei cet!#enii "i vor l!sa noua administra#ie ce va fi aleas! în prim!var! s! solu#ioneze
aceast! problem!. Pre"edintele Comisiei juridice din Parlamentul a declarat c! Guvernul va face uz de
dreptul s!u de a contesta decizia CtEDO – în decurs de trei luni - la Marea Camer! a Cur#ii de la

151
Alin. 1. art. 17 al Conven"iei Europeane privind Cet!"enia (www.bice.md/UserFiles/File/Tratate/STE%20166.rtf),
ratificat! prin Hot!rârea Parlamentului RM Nr. 621 din 14.10.1999
152
RM mai risc! o condamnare ru#inoas!, Timpul, 20 iunie 2008, nr. 89;
153
http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/04/080429_dubla_cetatenie.shtml; CoE dezaprob!
discriminarea pe criteriul cet!"eniei - http://politicom.moldova.org/stiri/rom/115440/;
154
Legea nr. 273-XVI pentru modificarea #i completarea unor acte legislative din 07.12.2007;
76
Strasbourg. Astfel, fiind în perioada de "ase luni înainte de alegeri, perioad! în care Parlamentul nu
mai poate modifica legisla#ia electoral!, doar urm!toarea componen#! a Legislativului va fi cea care va
trebui s! adopte o decizie pe marginea sentin#ei CtEDO.155
Grupul #int"
" Persoanele care de#in cet!#enie dubl!;
" Institu#iile de stat (Parlament, Guvern, Pre"edin#ie, etc.).
Impactul
Interdic#ia de de#inere a cet!#eniei duble de c!tre func#ionarii publici a f!cut deja mai multe
„victime”. De exemplu, mai mul#i colaboratori ai Serviciului Vamal sau angaja#i ai MAI au fost
concedia#i pe parcursul ultimelor "ase luni, de când a intrat în vigoare controversatul document prin
care s-a pus tabu pe de#inerea unei alte cet!#enii cu excep#ia celei moldovene"ti de c!tre diferite
categorii de func#ionari publici.156 În cazul în care R. Moldova nu se va conforma deciziei CtEDO în
cauza Chirtoac" #i T"nase vs. Moldova, risc!m s! fim aten#iona#i "i în aceast! problem! de Comitetul de
Mini"tri al CoE pentru neexecutarea hot!rârilor Cur#ii.
Dinamica
În prezent, exist! circa 10 mii de cereri de renun#are la cet!#enia R. Moldova "i doar 7 mii de
cereri de acordare. Totu"i, conform unor date neoficiale, mai mult de 500.000 cet!#eni ai R. Moldova
au depus deja cererea de dobândire sau redobândire a cet!#eniei române, la care se adaug!
aproximativ 400.000 cet!#eni care de#in deja cet!#eniile României, Ucrainei, Rusiei, Bulgariei,
Poloniei, Israel, ".a.
Factorii
" Neglijarea autorit!#ii Hot!rârilor CtEDO "i obliga#iunilor asumate prin ratificarea
instrumentelor interna#ionale;
" Discriminarea "i limitarea în drepturi a propriilor cet!#eni care de#in "i cet!#enia altui
stat;
" Ignorarea faptului c! de#inerea altei cet!#enii decât cea a R. Moldova reprezint! "i o
cale de a beneficia de drepturi pe care statul nici în viitorul apropiat nu le va putea
oferi cet!#enilor s!i.
Anticip"ri
Luând în considera#ie c! aceast! perioad! este una electoral!, persoanele care de#in "i o alt!
cet!#enie decât cea a R. Moldova vor întâmpina impedimente la accedere în func#ie, mai ales c!
recent Parlamentul a adoptat în prim! lectur! o lege prin care titularii "i candida#ii la func#ii publice
vor fi verifica#i de SIS, urmând s!-"i declare, pe lâng! starea civil!, afilierea politic! "i venituri,
cet!#enia pe care o au membrii familiei, inclusiv p!rin#ii.157 Actuala guvernare nu va renun#a la
inten#iile sale privind limitarea în drepturi a persoanelor ce de#in alte cet!#enii decât cea a R.
Moldova,158 astfel nu se va conforma Hot!rârilor CtEDO.
Întreb"ri
" Ar reprezenta limitarea accesului la secretul de stat a persoanelor cu dubl! cet!#enie
o discriminare, luând în considerare c! legea penal! stabile"te sanc#iuni referitoare la
spionaj?
" Care sunt motivele care stau la baza prezum#iei c! persoanele cu dubl! cet!#enie ar
putea fi poten#iali infractori, care ar vinde secrete de stat?
" De ce Guvernul atenteaz! la dreptul de redobândire a cet!#eniei a persoanelor care

155
Chi#in!ul nu va executa decizia CEDO cu privire la cet!"enie pân! la alegerile din prim!var! -
http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=834;
156
Victimele „dublei cetatenii” î#i caut! dreptatea în judecat! - http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5766;
157
Func"ionarii publici vor fi verifica"i de SIS într-un stil al KGB-ului sovieti -
http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8635
158
Vladimir Turcan: Legea cu privire la dubla cetatenie nu va fi revizuita pana la alegeri -
www.dejure.md/index.php?go=news&n=5920;
77
sus#in c! au dreptul natural la aceasta sau din alte motive istorice?
" S! în#elegem oare c! ac#iunile Guvernului îndreptate împotriva persoanelor care
de#in "i alte cet!#enii decât cea a R. Moldova, atenteaz! la dreptul de identitate
garantat! prin Constitu#ie "i instrumentele interna#ionale la care R. Moldova este
parte?

78
P 24. Dosare la CtEDO - drepturi înc"lcate #i milioane pierdute

Subiectul
Pentru mul#i cet!#eni Curtea European! a devenit o instan#! superioar! de justi#ie, ceva de
genul a patra instan#! na#ional!. Dac! nu li se face dreptate acas!, moldovenii apeleaz! la CtEDO. Pe
parcursul a zece ani de când Moldova este parte a Conven#iei europene pentru ap!rarea drepturilor
omului "i pân! la 8 Decembrie 2008, în privin#a R. Moldova au fost pronun#ate 133 hot!râri prin care
s-a constatat cel pu#in o înc!lcare a unui drept garantat de Conven#ie.
Descrierea
R. Moldova a fost supus! riscului de condamnare de c!tre CtEDO, imediat dup! ratificarea
Conven#iei, pentru c! statul nu a reac#ionat prompt "i nu a elaborat un plan de ac#iuni post-ratificare.
Pe lâng! num!rul de dosare "i obligarea statului de a compensa dauna moral! "i material! constatat!
prin hot!rârea CtEDO, se m!re"te num!rul cauzelor în care Curtea stabile"te c! anumite hot!râri ale
instan#elor na#ionale au fost adoptate în mod abuziv.159 CtEDO a constat în continuare înc!lcarea
dreptului la un proces echitabil, la libertate "i siguran#!, de a nu fi supus torturii, la un recurs efectiv,
la libertatea de exprimare, de a sesiza CtEDO, la protec#ia propriet!#ii, la respectul vie#ii private "i de
familie, la libertatea de gândire, con"tiin#! "i religie, la libertatea de asociere, na#ionaliz!ri ilegale,
distrugere de afaceri, înc!lc!ri evidente ale libert!#ii la expresie etc. Mai mult, nu putem afirma cu
certitudine c! R. Moldova execut! pe deplin Hot!rârile, atât timp cât CtEDO prefer! s! examineze în
bloc cererile cu un con#inut similar pentru a atrage aten#ia c! este vorba de o problem! sistemic! în
#ar! "i nu doar de cazuri asem!n!toare.
De"i PG a instituit un grup de lucru cu statut permanent care va verifica obiectivitatea
judec!torilor în sentin#ele cazurilor pierdute de Moldova la CtEDO, acesta a înaintat doar câteva
ac#iuni în ordine de regres. Nu de#inem careva informa#ii dac! vreun judec!tor sau procuror s! fi fost
tras la r!spundere pentru abuz, care a dus la adoptarea unei Decizii de condamnare a R. Moldova.
Totu"i, în 34 de cauze examinate la CtEDO, procuratura a constatat c! interven#ia cu ac#iune de
regres împotriva persoanelor culpabile din cadrul autorit!#ilor publice nu este posibil!, din cauza
inaplicabilit!#ii retroactive a legisla#iei.160
Toate gre"elile grave "i abuzurile judiciare comise de c!tre instan#ele abilitate din R. Moldova
urmeaz! a fi achitate de c!tre contribuabili, inclusiv bugetari, nemaivorbind de pensionari "i de cei
care, nelucrând “la stat”, pl!tesc impozite grele de tot. Totu"i, tendin#a de limitare a autorit!#ii
judec!tore"ti, anularea imunit!#ii de pornire a urm!rii penale "i critica nejustificat! nu sunt cele mai
optime solu#ii pentru solu#ionarea nenum!ratelor condamn!ri a Cur#ii. Parlamentul continu! s!
promoveze unii judec!tori, chiar dac! au participat în cauzele împotriva c!rora CtEDO a condamnat
Moldova, respectiv, nu putem spune c! ace"tia ar avea o bun! reputa#ie, respectiv, o înalt! valoare
moral!. În timp ce unii parlamentari pun la îndoial! caracterul obligatoriu al hot!rârilor CtEDO,161
reprezenta#ii societ!#ii civile au întocmit o lista a persoanelor care se fac vinovate de înc!lcarea
drepturilor omului, constatate prin condamn!rile CtEDO.162
Pentru pierderile R. Moldova în fa#a CtEDO trebuie totu"i cineva s! r!spund! - în cazul în care
este vorba de neexecutarea unei hot!râri judec!tore"ti de c!tre Ministerul Finan#elor, e clar c!
vinovatul este o persoan! responsabil! din cadrul acestui minister; atunci când este vorba de
maltratarea unei persoane de c!tre un poli#ist, atunci evident c! vinovatul este poli#istul, iar în cazul în
care este vorba de casarea, în mod abuziv, a unei hot!râri judec!tore"ti irevocabile, atunci e clar c!
vinovat este judec!torul/completul de judecat!. Nu conteaz! dac! r!spunderea trebuie s! fie penal!
sau civil!. Dac! exist! un abuz, atunci nu conteaz! care este r!spunderea, important este ca persoana
vinovat! s! fie pedepsit!. În cazul în care aceast! r!spundere nu exist!, atunci acest lucru este

159
Vezi de ex. cauza Oferta Plus SRL vs. Moldova - http://www.lhr.md/news/80.html;
160
Euromonitor nr. 11, Implementarea reformelor ini"iate conform Planului de Ac"iuni UE-RM, Evaluarea progresului
în perioada martie-iunie 2008 - http://www.e-democracy.md/files/euromonitor11.pdf;
161
Vadim Mi#in: Curtea european! s-a pronun"at #i-i mul"umim mult pentru asta -
http://www.protv.md/stiri/politic/vadim-misin-curtea-europeana-s-a-pronuntat-si-i-multumim-mult.html;
162
Lista hot!rârilor în cauzele moldovene#ti la CtEDO pronun"ate în perioada 07.12.2006 – 31.12.2007 #i a persoanelor
responsabile de condamnarea Moldovei în aceste cauze - http://www.lhr.md/docs/lista.II.pers.respons.doc;
79
echivalentul unei imunit!#i virtuale a judec!torului sau procurorului, pentru a face orice, ceea ce este
inadmisibil într-o societate democratic!. Astfel, se resimte inactivitatea, lipsa de atitudine principial!
ale CSM "i ale CSJ în probleme ce vizeaz! unificarea practicii judec!tore"ti, aplicarea sanc#iunilor
disciplinare "i de alt! natur! fa#! de judec!torii care au pronun#at hot!râri abuzive, au înc!lcat
disciplina "i etica. Astfel, garan#iile acordate judec!torilor trebuie s! fie garan#ii pentru gre"elile
comise din impruden#!, nu "i în cazul celor care comit abuzuri inten#ionat. %inem s! men#ion!m c!
în dosarul Oferta Plus vs. Moldova, Curtea a stabilit: „...casarea hot!rârilor judec!tore"ti de c!tre
plenul Cur#ii Supreme de Justi#ie a fost abuziv!...”
Grupul #int"
" Persoanele recunoscute victime ale [in]justi#iei na#ionale;
" Instan#ele judec!tore"ti de toate nivelurile;
" Organele de drept;
" Guvernul R. Moldova.
Impactul
Cu p!rere de r!u, atunci când se spune c! Moldova a fost condamnat! de Curte, mul#i sunt
preocupa#i de suma pe care Moldova a „pierdut-o”, iar nu de victim! sau dreptul înc!lcat al acesteia.
Totu"i, suma de aproximativ 133.500.000 lei pe care R. Moldova trebuie s! achite din bugetul de stat
în baza condamn!rilor Cur#ii pentru anul 2008, nici de cum nu poate fi trecut cu vederea.163 Mai
mult, aceste sume de bani nu sunt prev!zute în bugetul de stat atât pentru anul 2008, nici pentru anul
2009.
Sumele de bani pe care R. Moldova trebuie s! le restituie ca urmare a condamn!rilor CtEDO
afecteaz! educa#ia, economia, industria, agricultura "i alte domenii ale statului. De exemplu, suma de
6,7 mln euro (în dosarul Unistar Ventures GmbH c. Moldovei (cererea nr. 19245/03) ar putea fi utilizat!
în calitate de majorare a salariilor lunare pentru to#i profesorii "i medicii în mediu cu 100 MDL (luând
în considera#ie c! num!rul acestora este aproximativ de 58 mii persoane). De asemenea, ace"ti bani ar
fi putut fi utiliza#i pentru crearea unui fond statal de finan#are a întreprinderilor mici "i mijlocii. Suma
dat! ar putea contribui la dezvoltarea a aproximativ 300 de afaceri viabile.
Problema moldoveneasc! nu #ine de cantitatea de plângeri al CtEDO, ci de con#inutul
înc!lc!rilor pe care le reclam! peti#ionarii. Judec!torii europeni deseori se arat! uimi#i de faptele "i
[in]justi#ia moldoveneasc!.
Dinamica
Conform statisticilor Cur#ii, la 1 octombrie a.c., cu 2.350 de cereri, R. Moldova se afla printre
primele 12 #!ri cu cele mai multe cereri depuse de cet!#enii s!i. Dac! am raporta la num!rul de
popula#ie, R. Moldova ar concura doar cu Federa#ia Rus! "i Turcia, lideri în acest clasament, cu
25.000 "i, respectiv, 10.750 plângeri. De asemenea, se constat! o cre"tere a num!rului celor care scriu
peti#ii la CtEDO. În 2001 au fost depuse 44 de cereri, în 2002 - 245, în 2005 - 594, în 2007 - 887.
În perioada 1 noiembrie 1998 - 8 decembrie 2008, împotriva R. Moldova au fost adoptate 133
de hot!râri, dintre care doar într-o hot!râre nu s-a constatat violarea Conven#iei. De la începutul
anului 2008, CtEDO a pronun#at circa 30 de hot!râri în privin#a Moldovei, în 23 dintre care a
constatat înc!lcarea drepturilor garantate de Conven#ia European! a Drepturilor Omului, fiind
obligat! la plata la aproximativ 10.000.000 EUR, plus alte 320 mii euro - în baza deciziilor.
Factorii
" Cunoa"terea de c!tre cet!#eni a drepturilor lor "i mecanismelor lor de protec#ie;
" Lipsa cuno"tin#elor adecvate, determinate de un sistem ineficient de instruire ini#ial!
"i continu! a judec!torilor "i colaboratorilor organelor de drept;

163
&inem s! preciz!m c! doar în cazul Unistar Ventures GmbH c. Moldovei (cererea nr. 19245/03), CtEDO a obligat
Guvernul R. Moldova s! pl!teasc! reclamantului EUR 6,712,855 (EUR 6,700,000 cu titlu de prejudiciu material; EUR
3,000 cu titlu de prejudiciu moral #i EUR 9,855 cu titlu de costuri #i cheltuieli) iar în cauza Oferta Plus SRL vs.
Moldovei (cererea nr. 14385/04), CtEDO a obligat Guvernul R. Moldova s! pl!teasc! reclamantului: 2,535,104 EUR
(EUR 2,500,000 cu titlu de prejudicii materiale; EUR 25,000 cu titlu de prejudicii morale; #i EUR 10,104 cu titlu de
costuri #i cheltuieli);
80
" Imperfec#iunea legii "i mecanismul ineficient de protec#ie a drepturilor;
" Ac#iunile abuzive ale institu#iilor din Moldova, nepedepsite de organele competente;
" Ignorarea hot!rârilor CtEDO "i dezinteresul fa#! de asigurarea nerepet!rii ulterioare
pe cazuri similare;
" Ineficien#a m!surilor în vederea execut!rii la timp a hot!rârilor judec!tore"ti
irevocabile "i definitive de c!tre autorit!#ile publice de toate nivelurile;
" Inactivitatea "i lipsa de atitudine principial! ale CSM "i CSJ în probleme ce vizeaz!
unificarea practicii judec!tore"ti, aplicarea sanc#iunilor disciplinare "i/sau de alt!
natur! fa#! de judec!torii care au pronun#at hot!râri abuzive, au înc!lcat disciplina "i
etica;
" Protec#ionismul "i lipsa de atitudine politic! la nivel na#ional fa#! de mic"orarea "i
prevenirea condamn!rilor CtEDO.
Anticip"ri
Chiar dac! se va modifica legisla#ia pentru a fi în concordan#! cu normele "i practica european!,
R. Moldova va continua s! fie condamnat! de CtEDO. Ca "i la moment, persoanele responsabile
care se fac vinovate de condamn!rile CtEDO vor activa în continuare în func#iile pe care le de#in f!r!
a fi sanc#ionate conform legisla#iei. Totu"i, aplicarea unei sanc#iuni disciplinare sau simpla
retrogradare este dispropor#ional! în raport cu dreptul înc!lcat "i penalitatea stabilit! de Curte.
Posibil, num!rul de cazuri la CtEDO ar fi mai mic, în cazul în care studen#ii de la facult!#ile de drept
(viitorii procurori, judec!tori, avoca#i, notari, etc.) precum "i func#ionarii organelor de drept ar studia
"i aplica Conven#ia "i jurispruden#a Cur#ii, mai ales a dosarelor la care R. Moldova deja a fost
condamnat!.
Întreb"ri
" Care sunt cauzele de facto ale limit!rii realiz!rii dreptului de regres doar în câteva
cazuri?
" De ce CSM "i CSJ nu desf!"oar! activit!#i eficiente "i nu manifest! interes în
solu#ionarea problemelor de uniformizare a practicii judec!tore"ti?
" De ce mai persist! cazuri de neaplicare a jurispruden#ei "i practicii CtEDO de c!tre
instan#ele judec!tore"ti "i colaboratorii organelor de drept?
" Care sunt m!surile de asigurare luate de c!tre Guvern, CSJ "i Parlament pentru a
evita condamnarea pe viitor în cazuri similare?
" Ar reprezenta cre"terea semnificativ! a num!rului "i salariilor judec!torilor o
modalitate de garantare a execut!rii ac#iunii de regres în vederea compens!rii
sumelor pl!tite în temeiul hot!rârilor CtEDO?
" Cunosc oare organele de stat, inclusiv judec!torii, c! pronun#area unei sentin#e,
decizii, încheieri sau hot!râri contrare legii constituie infrac#iune stabilit! de art. 307
al CP, iar neexecutarea inten#ionat! a unei hot!râri judec!tore"ti na#ionale constituie
infrac#iune stabilit! de art. 320 al CP?

81
P 25. Justi!ia #i atitudinea magistra!ilor

Subiectul
Republica Moldova are legi bune privind organizarea justi#iei "i judec!tori, relativi buni.
Problema cea mai mare r!mâne a fi lipsa solemnit!#ii în actul de justi#ie "i felul în care justi#ia reu"e"te
s! se racordeze la normele interna#ionale din domeniu. Realitatea este îns! mai dramatic! decât
rapoartele na#ionale "i interna#ionale – în timp ce-"i caut! dreptate, mul#i dintre ei schimb! instan#ele
pe spitale sau devin invalizi. Oameni le"ina#i, cu atacuri de cord, cu vene t!iate, sau c!zu#i de la etaj –
sunt g!si#i chiar în judec!torii.164 În acela"i timp, judec!torii sunt nevoi#i s! desf!"oare procesele de
judecat! în birourile lor ceea ce este interzis prin decizia CSM, nemaivorbind de faptul c! sunt
strâmte "i lumea este înghesuit!.
Descrierea
De"i s-au înregistrat evolu#ii pozitive în domeniul justi#iei (de ex. activarea INJ; crearea
Departamentului de administrare judec!toreasc!; implementarea Programului comun al CE privind
sporirea independen#ei, transparen#ei "i eficien#ei justi#iei; aprobarea Codului de etic! al judec!torului;
Regulamentul-model de ordine intern! al judec!toriilor "i cur#ilor de apel; lansarea portalului oficial al
cur#ilor de apel ".a.) încrederea popula#iei în sistemul judec!toresc este redus! (în jur de 40 %)165.
Sistemul judec!toresc continu! s! fie perceput de popula#ie mai mult ca o piedic! în ap!rarea
drepturilor cet!#enilor din cauza nivelului ridicat al corup#iei, reputa#ia profesional! criticat!,
tergiversarea examin!rii cazurilor, calitatea hot!rârilor judec!tore"ti "i neexecutarea acestora, precum
"i implicarea demnitarilor de rang înalt în cadrul unor procese judiciare.166
Mai bine de 15 ani judec!torii practic! acelea"i metode de lucru "i abordeaz! acelea"i maniere
vechi. Mai mult, însu"i ministrul justi#iei afirm! e"ecul justi#iei moldovene"ti.
Cu p!rere de r!u, multe din actele emise de instan#ele de judecat! sunt nemotivate, nu invoc!
temeiurile care exist! pentru a crede c! persoanele ar fi comis vreo infrac#iune, resping cererile f!r! s!
verifice capacitatea reclamantului de a achita taxa de stat, etc. Nici CSM nu motiveaz! demersurile
privind refuzul de sanc#ionare "i chestionarea judec!torilor. Exist! subiectivism "i lips! de
transparen#! la promovarea magistra#ilor.
Avem la fel restan#e la probleme precum ignorarea practicii "i jurispruden#ei CtEDO,
motivarea insuficient! a hot!rârilor, amânarea neîntemeiat! a hot!rârilor judec!tore"ti, existen#a
practicii diverse în examinarea cauzelor similare, completele de judecat! pronun#ate solu#ii diferite pe
cauze identice.
Mai multe rapoarte întocmite de organiza#iile interna#ionale, sunt alarmante de atitudinea
judec!torilor "i calitatea actului justi#iei. Un astfel de exemplu, care dup! p!rerea noastr! este ru"inos,
a fost surprinderea de c!tre un post de televiziune, care a înregistrat o discu#ie, prin care judec!torul
sf!tuie"te ce ac#iuni s! întreprind! avocatul "i pârâtul în continuare167.
De"i pu#ine, îns! CSM a reac#ionat în anumite cazuri când institu#ii administrative au încercat
de a submina puterea judec!toreasc! prin imixtiunea direct! în activitatea de înf!ptuire a justi#iei.
Evident, CSM reac#ioneaz! la cazurile de abuz în serviciu sau de implicare a judec!torilor în anumite
infrac#iuni, inclusiv de corup#ie, îns! cet!#enii nu realizeaz! nici o schimbare. Aceasta se manifest! "i
prin încrederea redus! fa#! de justi#ie.
Nefiind izolat!, puterea judec!toreasc! nu coopereaz! suficient cu justi#iabilul. De ex. în

164
Justitie legata la ochi - http://dejure.md/index.php?go=news&n=4787; Instan"e cu ambulan"e -
http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5114;
165
&inem s! preciz!m c! în Barometrul Public de Opinia pentru luna aprilie 2008, cet!"enii aveau încredere în Justi"ie
în m!rime de 24 %.
166
La 24.12. 2007, avocatul Veaceslav &urcan a cerut în cadrul Plenului CSJ emiterea unei încheieri interlocutorii în
adresa Parlamentului, pentru ini"ierea procedurii de demitere a Pre#edintelui RM, pe motiv c! judec!torul instan"ei de
fond în repetate rînduri, nemijlocit în #edin"a de judecat!, în prezen"a mai multor persoane care erau prezente în sala de
judecat!, afirma c! „dosarul se afl! la controlul Pre#edintelui RM” #i c! „este chemat sistematic c! raporteze despre
mersul examin!rii cauzei penale”; Implicarea deputatului PCRM V.Mi#in, a ex-consilierului preziden"ial S.Mocanu în
cazul „Eugenia Duca”, interviul din publica"ia „Jurnal de Chi#in!u”, 30.11.2007;
167
http://www.protv.md/stiri/social/judecatorii-sa-o-judece.html;
http://ijc.md/Publicatii/coruptie/raport_august_rom.pdf; În culisele Justi"iei, Timpul, 11 August 2008, nr. 291;
82
România mul#i judec!tori au "i bloguri personale care comenteaz! aplicarea corect! a dreptului. La
noi, majoritatea site-urilor judec!tore"ti con#in de regul! informa#ie învechit! "i neactual! pentru
avoca#i "i oameni de rând, publicarea jurispruden#ei se face într-un volum mic "i de regul! doar pe
suport material în Buletinul CSJ.
Grupul #int"
" P!r#ile în proces;
" Judec!torii;
" Organele de control.
Impactul
Pre"edin#ii instan#elor judec!tore"ti "i to#i judec!torii au fost aten#iona#i asupra necesit!#ii
organiz!rii eficiente a activit!#ii de înf!ptuire a justi#iei în instan#e, prin neadmiterea cazurilor de
întârziere "i amânare nejustificat! a proceselor de judecat!; respectarea cu stricte#e a prevederilor legii
ce #in de vestimenta#ia judec!torilor; ab#inerea în mod obligatoriu de la diferite remarce în timpul
proceselor, sub form! de glume, r!spunsuri, întreb!ri sau comentarii arogante "i nepoliticoase,
orgolioase, prin care se denot! o v!dit! lips! de respect fa#! de participan#ii la proces; neadmiterea
convorbirilor telefonice în timpul proceselor de judecat! "i a altor ac#iuni ce derog! de la solu#ionarea
propriu-zis! a cauzelor etc. Totu"i, asemenea ac#iuni, cu p!rere de r!u, continu! s! fie comise.
Dinamica
În cadrul Planului Preliminar de %ar!, pentru reformarea sistemului judiciar este programat un
buget de peste 10 milioane de dolari. Evident c! aceste aloc!ri de fonduri sunt destul de impun!toare,
atât timp cât nu dotarea cu calculatoare performante, ci de existen#a unui sistem de remunerare
adecvat poate influen#a calitatea actului de justi#ie.
Aproape 90% dintre avoca#i "i peste 70% dintre procurori168 au recunoscut c! în sistemul
judec!toresc fenomenul corup#iei persist!. Jum!tate dintre avoca#ii responden#i "i 28% dintre
procurori au men#ionat c! "tiu despre situa#ii în care s-au oferit bani "i alte foloase pentru a solu#iona
cazul în favoarea p!r#ii interesate.
Factorii
" Nepedepsirea judec!torilor în abuzurile pe care le comit;
" Lipsa de responsabilitate în luarea solu#iilor colegiale;
" Cre"terea volumului de dosare pe num!r de judec!tor. Supraînc!rcarea instan#elor
de judecat!;
" Accesul limitat la hot!rârile instan#elor judec!tore"ti;
" Modificarea frecvent! a legisla#iei "i neuniformitatea practicii judiciare;
" Atitudinea formal! a CSM, Parlamentului "i a altor institu#ii fa#! de adres!rile,
recomand!rile "i opiniile CpDOM;169
" Lipsa m!surilor din partea legislativului "i executivului pentru majorarea num!rului
de judec!tori (cu un num!r 35) "i asigurarea personalului auxiliar suficient;
" Inactivitatea Inspec#iei Judec!tore"ti.
Anticip"ri
De"i sunt o putere separat! în stat, puterea judec!toreasc! de multe ori este influen#at! de
puterea politic!. Totu"i, adoptarea în premier! în acest an a unui buget separat pentru necesit!#ile
instan#elor judec!tore"ti, denot! faptul c! aceast! putere începe a deveni independent!. Lansarea "i
men#inerea site-urilor oficiale ale instan#elor judec!tore"ti va facilita accesul cet!#enilor nu doar la

168
Care au completat chestionare în cadrul celui de-al treilea raport de monitorizare a activit!"ilor anti-corup"ie în
cadrul Planul Preliminar de &ar! (PP&) a corpora"iei “Provoc!rile Mileniului”;
169
De exemplu, în anul 2007 Centrul pentru Drepturile Omului nu a înregistrat nici un r!spuns parvenit de la organul
de autoadministrare judec!toreasc!, în care s! se men"ioneze precum c! faptele invocate de peti"ionari s-au confirmat,
c! s-au efectuat verific!rile solicitate de avoca"ii parlamentari, c! s-au stabilit înc!lc!ri ale disciplinei #i eticii din partea
judec!torilor sau c! acestora le-au fost aplicate sanc"iuni disciplinare etc.
83
legisla#ia na#ional! dar "i la deciziile instan#elor judec!tore"ti "i actelor emise de alte institu#ii ce fac
parte din puterea judec!toreasc! (de ex. CSM, Inspec#ia Judiciar!, Institutul Na#ional al Justi#iei, etc.).
Nivelul de credibilitate în justi#ie va r!mâne la nivel sc!zut. Iar neîncrederea în justi#ie poate afecta
securitatea statului.
Întreb"ri
" De ce judec!torii sunt impar#iali "i aplic! standarde duble fa#! de participan#ii la
proces "i reprezenta#ii acestora?
" Care sunt motivele c! institu#iile de stat nu comunic! mai intens cu ONG-urile de
profil "i nu #in cont de sugestiile "i rapoartele, elaborate de ei, în ceea ce prive"te
starea drepturilor omului "i calitatea justi#iei?
" De ce legislativul "i executivul nu au luat m!suri suficiente pentru majorarea
num!rului de judec!tori "i asigurarea personalului auxiliar suficient?
" Ar reprezenta neuniformitatea practicii judiciare unul din efectele
neprofesionalismului judec!torilor?
" Care sunt motivele c! CSM nu implic! societatea civil! în evaluarea actului justi#iei?
" Ar reprezenta o discriminare faptul c! judec!torii nu r!spund civil "i penal pentru
daunele produse ca urmare a abuzurilor comise, în raport cu alte categorii de
persoane?

84
P 26. Utilizarea for!elor de ordine #i organelor de drept ca
instrument politic

„... de parc! am fi în timpul inchizi"iei...”170


Subiectul
De"i exist! dosare care, de ani de zile î"i a"teapt! rândul "i nu se mi"c! deoarece Procuratura
nu are timp s! se ocupe de ele, for#ele de ordine "i organele de drept intimideaz! cet!#enii pe motive
politice "i nu numai.
Descrierea
Întâmpl!tor sau nu, îns! o dat! cu apropierea alegerilor parlamentare din 2009 au crescut
cazurile de intimidare în mas! a cet!#enilor, arti"tilor, jurnali"tilor, educatorilor, func#ionarilor publici
"i anumitor lideri politici.171 Nici avoca#ii nu fac excep#ie de la astfel de intimid!ri.172
De"i se întreprind anumite m!suri pentru a îmbun!t!#i calitatea dosarelor penale, organele de
drept intenteaz! dosare penale în baza unor presupuse infrac#iuni care au fost s!vâr"ite cu ceva ani în
urm! de c!tre actuali lideri ai opozi#iei, oameni de afaceri "i fo"ti func#ionari publici, mai ales c!
urm!rirea penal! s-a f!cut recent ca urmare a interpel!rilor unor parlamentari.
O serie de peti#ii men#ioneaz! c! CCCEC, procuraturile raionale (inclusiv cele anticorup#ie) "i
poli#ia audiaz! abuziv persoane pe motivul ader!rii acestora la forma#iune "i alte momente legate
de calitatea lor de membri ai PLDM. Astfel, este îngrijor!tor "i în acela"i timp bizar, când
colaboratorii organelor de drept interogheaz! persoane referitor la motivul p!r!sirii unei forma#iuni
politice, sau adresând alte 12 întreb!ri din „chestionar” (De ex. în raionul Taraclia au fost audiate
peste 45 de persoane, raionul Drochia - 183 persoane.). Luând atitudine fa#! de o asemenea
intimidare în mas! a persoanelor, unii reprezentan#i ai societ!#ii civile sunt alarma#i de faptul
c! audierile sunt f!cute selectiv, fiind cita#i doar membri ai acestei forma#iuni. Anumite “cita#ii” au
fost f!cute verbal inclusiv prin intimidare. Asemenea ac#iuni au fost întreprinse "i împotriva
jurnali"tilor, referitor la organizarea dezbaterilor publice.
Cauza „Guja vs. Moldova” de fapt a demonstrat modul în care Procuratura General! este
apreciat! ca o institu#ie dependent! de puterile politice173. Nu de#inem informa#ii c! PG s-ar fi
autosesizat în rezultatul pronun#!rii Hot!rârii CtEDO "i c! ar fi pornit o cauz! penal!, pentru a
constatata în ce context au fost f!cute acele scrisori, care au fost urm!ririle acesteia "i de ce
Procurorul General s-a conformat solicit!rii de a interveni în urm!rirea penal! pornit! împotriva
unor poli#i"ti. Sau, s! în#elegem oare c! prin aceasta se încearc! de a trece cu vederea prevederile art.
303 al CP (Amestecul în înf"ptuirea justi!iei #i în urm"rirea penal")?

170
Oamenii sunt interoga"i ca pe vremea inchizi"iei, Timpul, 3 iunie 2008, nr. 878
171
Pericol de teroare. Membrii PLDM sunt interoga"i la serviciu de Procuratura anticorup"ie, Timpul 10 aprilie 2008,
nr. 848; Interviul lui I.Burgudji publica"iei „Komersant plus”, 15.02.2008; Declara"iile avocatului S.Mi#coi, publica"ia
„Flux”, nr.200830 din 21.02.2008; Poli"ie politic! în Moldova! -
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=910&idRubric=9365&idArticle=21009; Liderul PL, Mihai Ghimpu, acuz!
poli"ia c! intimideaz! membrii forma"iunii sale din teritoriu -
http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8516;
172
Un avocat a fost agresat de poli"i#ti, Timpul, 25 iunie 2008, nr. 895; Conferin"a de pres! a Pre#edintelui Baroului
Avoca"ilor din RM, 22.04.2008; 'onferin"a de pres! a avocatului Aureliu Scor"escu, Infotag, 25.06.2008;
173
Dezbaterile din #edin"a Parlamentului asupra proiectul de lege privind anularea imunit!"ii judec!torilor
(21.02.2008); Interviul avocatului V.Gribincea, publica"ia „Flux”, Nr.200835 din 28.02.2008, comentariul avocatului
privind cauza CtEDO „Guja vs Moldova”, în comunicatul Agen"iei IPN din 15.02.2008; Declara"iile lui Iacob Guja la
conferin"a de pres! din 15.02.2008, Agen"ia INFOTAG. Potrivit surselor citate, Iacob Guja a fost demis în 2003 pentru
c! a transmis publica"iei “Jurnal de Chi#in!u” dou! scrisori venite în adresa PG, una dintre care era semnat! de
vicepre#edintele parlamentului, Vadim Mi#in, în care acesta î#i ar!ta dezacordul fa"! de urm!rirea penal! pornit!
împotriva unor poli"i#ti pentru abuz în serviciu. Vadim Mi#in solicita în scrisoare procurorului general s! se implice
personal în aceast! cauz!. A doua scrisoare era din partea viceministrului Afacerilor Interne de atunci, Alexandru
Ursachi, prin care PG era informat! c! unul dintre poli"i#tii ancheta"i penal a fost condamnat anterior la priva"iune de
libertate, exces de putere înso"it de acte de violen"! #i constrângere de a face depozi"ie, dup! care a fost restabilit în
func"ie în cadrul MAI. Dosarul penal împotriva poli"i#tilor a fost închis în câteva luni iar PG 8nu s-aautosesizat în
rezultatul pronun"!rii deciziei CtEDO, nu a pornit nici un dosar penal, pentru a constata în ce context au fost f!cute
aceste scrisoari, care au fost urm!ririle acesteia.
85
Intimid!ri ale jurnali"tilor au fost atestate "i din partea pazei de corp a pre"edintelui "i poli#iei în
timpul evenimentelor publice, la unele, chiar cu participarea oficialit!#ilor str!ine. Aplicarea for#ei fa#!
de ace"tea, la fel nu mai prezint! o noutate. Mai nou, dup! publicarea articolului “Var" torid" la SIS”,
redac#ia „Ziarului de Gard!” a fost supus! unui lan# de presiuni "i atacuri telefonice "i electronice.
Persoane neidentificate au sunat la telefoanele mobile ale reporterilor, de la numere ascunse,
solicitând informa#ii neadecvate, f!când presiuni "i amenin#!ri având con#inutul “… ve#i avea
probleme cu SIS-ul”. O dat! cu apropierea alegerilor parlamentare, asemenea ac#iuni sunt în cre"tere.
De multe ori jurnali"tii au reclamat discriminarea lor în raport cu mass-media loial! puterii, în ceea ce
prive"te neadmiterea, interzicerea film!rii "i chiar impunerea de a "terge materialul filmat de c!tre
garda de corp a pre"edintelui sau colaboratorilor serviciilor speciale.
Cât prive"te municipiul Chi"in!u, pe parcursul anului curent, organele de drept "i-au intensificat
eforturile pentru intimidarea Prim!riei "i a serviciilor subordonate acesteia. Punerea sub sechestru a
conturilor bancare a fost f!cut! chiar dac! lipsea vreo hot!râre judec!toreasc! executorie. Astfel, a
fost pus în pericol desf!"urarea hramului municipiului, inclusiv primirea delega#iilor oficiale "i
desf!"urarea programelor cultural-artistice "i achitarea salariilor func#ionarilor publici. Astfel, trezesc
dubii declara#iile Ministerului Justi#iei care afirm! c! aceste ac#iuni nu au un substrat politic, atât timp
cât aplicarea sechestrului putea fi aplicat! "i dup! desf!"urarea evenimentelor culturale din acea
perioad!.
Este îngrijor!tor faptul implic!rii poli#iei din mun. Chi"in!u în disensiunile politice, dar mai ales
atunci când protestatarii de#in acte legale pentru desf!"urarea manifesta#iilor programate.
Demonstrarea mijloacelor speciale "i a echipamentului performant aflat în dotarea poli#iei municipale
pentru descurajarea manifestan#ilor de a-"i exercita dreptul constitu#ional la întrunire "i exprimare
liber!, nu are nici un temei legal atât timp cât acestea au fost pa"nice.174 De"i s-a declarat c! MAI a
sesizat procuratura, nici pân! în prezent nu de#inem vreo informa#ie de intentare a vreunei cauze
penale pe faptul actelor de huliganism denun#ate de reprezenta#ii PL "i înregistrate de reporterii TV.
Grupul #int"
" Membrii/sus#in!torii unor partide din opozi#ie;
" Arti"ti, jurnali"ti, educatori, avoca#i, func#ionari publici;
" Organele de drept.
Impactul
De"i perioada preelectoral! este una mai încordat!, ac#iunile "i metodele utilizate de for#ele de
ordine în raport cu ac#iunile manifestan#ilor nu sunt propor#ionale. Prezen#a for#elor de ordine
echipate „pân! în din#i” cu mijloace speciale nu sunt justificate atât timp cât manifesta#iile nu poart!
un caracter violent.
Atât societatea civil! cât "i reprezentan#ii statelor UE "i altor institu#ii interna#ionale acreditate
la Chi"in!u sunt îngrijora#i în continuare de num!rul mare de dosare penale deschise de procuratur!
împotriva politicienilor din opozi#ie.175
Pân! în prezent sechestrul aplicat asupra conturilor Prim!riei nu a fost anulat. Astfel, sunt puse
în pericol, inclusiv executarea proiectelor de dezvoltare a municipiului cu finan#are din exterior.
Dinamica
Nici o institu#ie na#ional! nu a luat în serios declara#iile misiunilor diplomatice acreditate în
Moldova referitor la intimidarea persoanelor de c!tre organele de control. Astfel, num!rul de
intimid!ri ale membrilor/sus#in!torilor unor partide din opozi#ie "i jurnali"tilor va continua s!
creasc!. Totu"i, sper!m c! detensionarea "i mic"orarea actelor de intimidare vor sc!dea mai devreme
decât finisarea perioadei electorale.
Factorii
" Utilizarea resurselor administrative (de ex. organele de poli#ie, SIS, Procuratur!, ".a.)

174
Înarmat! cu bâte #i cu c!#ti pe cap, poli"ia a încercat s! stopeze ac"iunea de protest a Partidului Liberal privind
retragerea trupelor ruse de pe teritoriul RM - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7709;
175
UE îngrijorat! de num!rul mare de dosare penale deschise de procuratur! împotriva politicienilor din opozi"ie -
http://www.europalibera.org/news/ro/archives/2008/11/25.ASP?tag=#765343
86
"i mijloacelor ilegale pentru intimidarea popula#iei;
" Vulnerabilitatea organelor de drept în fa#a puterii politice;
" Lipsa unui consens politic, inclusiv al partidelor din opozi#ie referitor la intimid!rile
"i ilegalit!#ile organelor de drept.
Anticip"ri
Fiind în perioada pre-electoral!, organele de drept vor fi implicate în continuare în ac#iuni care
vor purta o tent! politic!, astfel încât vor cre"te cheltuielile pentru între#inerea acestora în detrimentul
num!rului crescând al abuzurilor acestora.
Întreb"ri
" De ce organele de drept înmâneaz! cita#ii în care nu sunt indicate motivele din care
sunt chema#i, totodat! indicând c!, în cazul în care nu se prezint!, vor fi penaliza#i?
" De ce organele de drept nu respect! dreptul la apartenen#a politic!?
" Care sunt motivele legale de aplicare a mijloacelor speciale dispropor#ional cu
ac#iunile manifestan#ilor?
" Prin ce se motiveaz! faptul c! reprezentan#ii organelor de drept interzic filmarea "i
chiar impun "tergerea materialul filmat de jurnali"ti?
" Cunosc oare organele de stat c! amestecul în înf!ptuirea justi#iei "i în urm!rirea
penal! constituie infrac#iune stabilit! de art. 303 al CP?

87
P 27. Practica poli!ieneasc"

Subiectul
R. Moldova se confrunt! cu abuzuri din partea poli#i"tilor, cu h!r#uirea opozi#iei politice, cu o
pres! intimidat! "i corup#ie în sistemul judiciar "i poli#ienesc. Conform Barometrului de Opinie
Public! pentru Octombrie 2008, majoritatea popula#iei (peste 50 %) nu se simte protejat! de nici o
institu#ie menit! s! men#in! ordinea "i pacea în societate. Astfel, 68% din popula#ia chestionat! nu se
simte protejat! de poli#ie, 59% - de judec!torie, 56% - de procuratur!, 53% - de SIS "i 51% - de
armat!.
Descrierea
PG este responsabil! de investigarea activit!#ii poli#ei iar reprezenta#ii acestei institu#ii declar! c!
MAI deseori ignor! sau examineaz! superficial actele de violen#! a poli#iei.
Conform art. 1, 2 "i 4 ale Legii cu privire la poli#ie, relev!m c! sarcinile principale ale acesteia
sunt ap!rarea vie#ii, s!n!t!#ii, onoarei, demnit!#ii, drepturilor, libert!#ilor, intereselor "i averii
cet!#enilor de atentate criminale "i de alte atacuri nelegitime, prevenirea "i curmarea crimelor "i a altor
infrac#iuni, men#inerea ordinii publice "i asigurarea securit!#ii publice, ac#iuni desf!"urate pe baza
respect!rii stricte a legilor.
A devenit deja o rutin! pentru poli#ie s! opreasc! "i s! interogheze cet!#enii, mai ales cei care
din aparen#e reiese c! sunt str!ini. Documentele de identificare sunt frecvent solicitate spre verificare,
de aceea trebuie tot timpul s! le de#ii.176 La fel, a devenit o norm! [anormal!] s! mergi pe strad! sau
cu ma"ina "i s! ai „marea fericire” de a fi oprit de agent al statului prin care s! #i s! cear! actele la
control sub diferite motive, evident neîntemeiate. Asemenea comportament este aplicat "i pentru
ciobani, minori, reprezentan#i ai institu#iilor de cult religios sau arti"ti.177 Cu p!rere de r!u, dac! te
împotrive"ti asupra comportamentului lor, ri"ti s! fii amenin#at, umilit, re#inut amendat sau chiar
expulzat.178 Oricum, foarte pu#ini din colaboratorii poli#iei care î"i permit asemenea comportament
sunt pedepsi#i pentru abuzul de putere, abuzul de serviciu, excesul de putere sau dep!"irea atribu#iilor
de serviciu, toate din ele pedepsite inclusiv prin legea penal!.
Pe cauza Victor Savi!chi vs. Moldova, CtEDO a constatat c! poli#ia a supus reclamantul ("i el fost
inspector de poli#ie), unui tratament inuman "i degradant în timpul unui arest sub acuza#ie de mit! în
anul 2000. Prin acest dosar CtEDO a obligat Guvernul RM s! acorde reclamantului 6 mii de euro
desp!gubiri pentru prejudicii morale "i 2 mii de euro pentru cheltuieli de judecat!. Nimeni din cei
care au aplicat tortura pân! în prezent nu au fost pedepsi#i. În prezent, asemenea cazuri sunt mai
multe.
Chiar dac! popula#ia are o încredere de mai pu#in de 20% în poli#ie, dac! ne referim la agen#ii
de circula#ie, chiar "eful statului îi calific! pe ace"tia drept „creatur! mafiot!”, care a fost format! pe
parcursul a mai mul#i ani. Mai mult, colaboratorii de poli#ie sunt în continuare implica#i în cazurile de
fabricare a probelor, a dosarelor, la interogarea persoanelor referitor la motivul p!r!sirii unei
forma#iuni politice, etc. De altfel, nu o dat! presa a reclamat faptul c! unii colaboratorii ai poli#iei
impun anumite categorii de persoane la plata „taxelor de protec#ie”. S-au înregistrat mai multe
acuza#ii privitoare la practici de corup#ie, potrivit c!rora func#ionari din poli#ie au cerut bani pentru a
renun#a la urm!riri împotriva persoanei arestate.
În continuare se înregistreaz! cauze când cet!#enii sunt re#inu#i ilegal neexistând un mandat,
f!r! prezentarea explica#iilor "i nu sunt trecute în registrul de eviden#! a persoanelor. De"i unele

176
Moldova 2008 Crime & Safety Report - https://www.osac.gov/Reports/report.cfm?contentID=85977;
177
Patru poli"i#ti î#i bat joc de un cioban - http://www.jurnaltv.md/?mod=martor&id=72; Baroul de Avoca"i acuz!
MAI de abuz la adresa avoca"ilor, FLUX, Edi"ia de Vineri Nr.2008119 din 04 iulie 2008; Filajul, Timpul, 10 aprilie
2008, nr. 848; Guvernul RM trateaza preferential Mitropolia Moldovei -
http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5317; Comunicat de presa al Centrului Pentru Drepturile Omului -
http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5823;
178
Agen"ii de circula"ie „vâneaz!” conduc!torii auto cu cet!"enie roman; FLUX, Cotidian Na"ional Nr.200810 din 24
ianuarie 2008; Baroul de Avoca"i acuz! MAI de abuz la adresa avoca"ilor, FLUX, Edi"ia de Vineri Nr.2008119 din 04
iulie 2008; Trei din cele opt dosare intentate preo"ilor români din raionul Cahul, expulza"i de autorit!"ile comuniste,
au fost clasate, FLUX, Edi"ia de Vineri Nr.20086 din 18 ianuarie 2008;
88
forma#iuni politice periodic solicit! audierea în Plenul Parlamentului a conducerii PG "i MAI pentru
a da explica#ii referitor la anumite incidente, se mai întâmpl! ca r!spunsul s! fie incomplet sau chiar
contradictoriu cu faptele reale.
Subofi#erii "i vice-comisarii re#in "i agreseaz! operatorii "i reporterii179 "i îi împiedic! cet!#enii s!
intrare în sala de judecat!180. În ultimul caz, ziarista avea permisiunea pre"edintelui instan#ei de
judecat!. Totu"i, aceste practici îns!, se înregistreaz! din ce în ce mai des. Tot reprezentan#ii poli#iei
decid dac! are voie un jurnalist sau nu s! filmeze în locurile publice, inclusiv în Pia#a Central!.181
Grupul #int"
" Participan#ii la manifesta#iile publice;
" Jurnali"tii;
" Agen#ii economici;
" Organele de drept.
Impactul
Consolidarea disciplinei "i ordinii în cadrul MAI; sporirea încrederii popula#iei în poli#ie prin
epurarea angaja#ilor implica#i în afaceri dubioase "i murdare; elaborarea m!surilor de profilaxie a
crimelor; modificarea sistemului de evaluare a activit!#ii MAI sunt doar unele din ac#iunile ineficiente
care dureaz! de aproape 20 de ani.
De"i pretinde a fi apolitic!, deseori poli#ia este implicat! scandaluri instigate de anumite partide
politice, dând preferin#! ordinelor date "i nicidecum execut!rii doar a celor legale. Asemenea
incidente au crescut mai ales dup! alegerea primarului mun. Chi"in!u "i apropierea de alegerile
parlamentare din 2009. Sau, prin aceste ac#iuni ilegale "i/sau de intimidare MAI demonstreaz! nivelul
aplic!rii în practic! a garan#iilor stabilite în legisla#ia na#ional! "i obliga#iunilor prev!zute în capitolele
dedicate drepturilor omului din PNADO, PAUE-RM, ".a.
Nivelul sc!zut al încrederii cet!#enilor în MAI ar fi crescut în cazul în care colaboratorii tuturor
subdiviziunilor ar avea studii superioare "i un anumit nivel de cultur!. Totu"i, încrederea în poli#ie ar
facilita descoperirea mai rapid! a infrac#iunilor "i respectul fa#! de alte institu#ii purt!toare de
uniform!.
Dinamica
Potrivit datelor MAI, în 2007, circa 600 de peti#ionari au adresat plângeri oficiale, contestând
activitatea poli#i"tilor. În primele 3 luni 2008, num!rul cererilor era de 100. Direc#ia de Securitate
Intern! a MAI informeaz! c! în 2007, în adresa poli#i"tilor au fost intentate 258 cauze penale, 216
poli#i"ti fiind b!nui#i de comiterea a 272 infrac#iuni. Cu p!rere de r!u, nu se men#ioneaz! nimic
despre hot!rârile irevocabile sau definitive ale instan#elor de judecat! în aceste cazuri.
În anul 2007, 81% din cauzele penale intentate împotriva poli#iei, au ca subiect excesul
de putere, coruperea pasiv!, abuz în serviciu, tortur!, constrângere în scopul depunerii de m!rturii
false, fals în acte publice, neglijen#! în serviciu, escrocherii, violarea domiciliului, v!t!marea corporal!.
În aceea"i perioad!, doar 32 de poli#i"ti au fost disponibiliza#i în temeiul unor hot!râri de judecat!.
Factorii
" Nesuspendarea din func#ie a colaboratorului poli#iei pe perioada anchetei în temeiul
ordonan#ei Procuraturii, care trebuie s! fie acceptat! de conducerea subdiviziunii
sale.182
" Controlul limitat al PG "i ancheta superficial! efectuat! de MAI;
" Nivelul sc!zut al cazurilor de aplicare a unei sentin#e fa#! de colaboratorii care au
aplicat tortura sau alte acte ilegale;

179
LEGEA BÂTEI: Un operator Pro TV a fost re"inut #i b!tut de c!tre doi poli"i#ti pân! #i-a pierdut cuno#tin"a, al"i
doi reporteri au fost agresa"i de c!tre poli"ia din or. Orhei -
http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7768;
180
O ziarista a fost intimidata in incinta Judecatoriei Militare din Chisinau -
http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5396
181
Pia"a Central!- interzis! jurnali#tilor! - http://www.dejure.md/?go=news&n=4718;
182
În marea majoritate a cazurilor, poli"i#tii î#i continu! activitatea, de unde, de obicei, influen"eaz! urm!rirea penal!.
89
" Profesionalism "i cuno"tin#e limitate, necesare pentru luarea unei decizii legale,
atunci când ordinul superiorilor este unul ilegal sau abuziv.
Anticip"ri
Organele de poli#ie vor fi implicate în cazuri de înc!lcare a drepturilor omului prin abuzuri "i
acte ilegale, atât timp cât va fi influen#at! "i de puterea politic!. Sper!m ca experien#a instituirii
poli#iei comunitare s! fie preluat! "i de alte localit!#i, inclusiv municipiile Chi"in!u, B!l#i, Cahul,
Comrat "i Tighina, astfel încât cazurile de influen#are politic! se vor mic"ora.
Întreb"ri
" De ce MAI raporteaz! c! institu#ia se reformeaz! "i activitatea acestuia este mai
calitativ!, iar societatea civil! aten#ioneaz! în continuare despre intimid!ri "i acte de
ilegalitate?
" Care sunt impedimentele legislative "i/sau institu#ionale de control în aplicarea
sanc#iunilor poli#iei de c!tre PG?
" Prin ce se motiveaz! aplicarea excesiv! a aresturilor preventive, inclusiv în cazul
manifesta#iilor pa"nice?
" Cum se explic! faptul c! colaboratorii de poli#ie, având un salariu oficial de 2000 de
lei, î"i permit s! circule cu automobile proprii de m!rci cum ar fi Audi, Mercedes sau
BMW, multe din ele având numere transnistrene?

90
P 28. Starea penitenciarelor #i institu!iilor de deten!ie
preventiv"

Subiectul

Nu putem afirma cu certitudine c! starea din penitenciare este mai bun!, atât timp cât rata
de#inu#ilor în R. Moldova calculat! la 100 mii locuitori, este considerat! a fi una înalt!, iar cheltuielile
pentru între#inerea penitenciarelor "i costurile de între#inere a persoanelor condamnate nu se majoreaz!
nici m!car în condi#iile infla#iei monedei na#ionale. Din num!rul total,183 peste 60 % din fo"tii de#inu#i
revin în penitenciare, deoarece nu se pot reintegra în societate "i comit noi infrac#iuni.

Descrierea

De"i DIP întreprinde un "ir de m!suri pentru a îmbun!t!#i condi#iile de deten#ie din penitenciare,
problemele principale din institu#iile penitenciare r!mân acelea"i: insuficien#! de mijloace
financiare,condi#iile sanitaro-igienice, suprapopularea celulelor (unui de#inut îi revine 2 m.p. de spa#iu).
Sunt în continuare înregistrate cazuri de decesuri a de#inu#ilor.
Condi#iile din majoritatea institu#iilor penitenciare aflate în administrarea autorit!#ilor
constitu#ionale cât "i cele din regiunea de est a R. Moldova sunt dure "i în unele cazuri periculoase
pentru via#!. Cazurile de malnutri#ie, boli, tuberculoz!, celule mici raportate la num!rul de persoane
aflate în ea, lipsa sistemului de ventilare a înc!perilor înc! mai persist!. Vizitele avoca#ilor parlamentari,
reprezenta#ilor ONG-urilor "i institu#iilor interna#ionale, constat! prezen#a mai multor probleme în
cadrul institu#iilor penitenciare: insuficien#a mijloacelor financiare, suprapopularea, condi#iile
dezagreabile (sanitaro-igienice, iluminarea proast! "i lipsa ventila#iei) "i chiar periculoase pentru via#!;
atitudinea negativ! fa#! de de#inu#i, posibilit!#ile limitate de încadrare în munc!; alimentarea de calitate
joas!; ".a.
Din 2008, activitatea sistemului penitenciar este monitorizat! de Comitetul European pentru
prevenirea tratamentelor "i a pedepselor inumane sau degradante, care a apreciat pozitiv eforturile
administra#iei penitenciare în vederea asigur!rii drepturilor de#inu#ilor.184 Potrivit Raportorului special
al ONU pentru Prevenirea Torturii, condi#iile din institu#iile de deten#ie preventiv! aflate în custodia
poli#iei reprezint! o surs! de pericol, mai cu seam! cele din B!l#i "i Tiraspol, unde persoanele sunt
#inute în celule mici, r!u ventilate, suprapopulate "i f!r! acces la lumina zilei. Mul#i din ace"tia se afl! în
deten#ie preventiv! f!r! a avea o hot!râre definitiv!, ceea ce încalc! grav principiul nevinov!#iei.
S-a înregistrat "i un caz când un de#inut era cu regularitate supus unor presiuni psihologice "i nu
numai, din partea angaja#ilor penitenciarului, fiind amenin#at cu transferul în alt penitenciar, cu scopul
de a o convinge pe mama sa s! renun#e la protestele din fa#a parlamentului.185
De#inu#ii nu au încredere în nimeni, deoarece au v!zut c!, de"i s-au plâns anterior, peti#iile lor nu
sunt solu#ionate. Astfel, în condi#iile în care de#inu#ii nu au încrederea c! pot s! discute deschis despre
problemele cu care se confrunt!, iar problema torturii nu este abordat! pe larg "i detaliat, vizitele de
monitorizare a penitenciarelor de reprezentan#ii ONG-urilor vor avea un rezultat nul "i, prin urmare,
rapoartele vor fi irelevante, atât pentru autorit!#ile centrale, cât "i pentru organismele interna#ionale. În
acest sens, s-a înregistrat caz când un de#inut a fost obligat s!-"i m!nânce peti#ia adresat! pre"edintelui
parlamentului, succedat de aplicarea for#ei fizice.186
Un alt exemplu în acest sens îl constituie munca din cadrul penitenciarului. Conform Codului de
Executare al R. Moldova, de#inu#ii din penitenciare “pot fi antrena#i în câmpul muncii”. Astfel,

183
La 01.04.2008, erau de"inu"i 7724 persoane condamnate #i preven"i, fa"! de 8400, la 01.04.2007;
184
DIP sus"ine c! drepturile de"inu"ilor din Moldova sunt respectate - http://www.civic.md/stiri/dip-sustine-ca-
drepturile-detinutilor-din-moldova-sunt-respectate.html;
185
Drepturile “Omului” in Moldova - http://svetlannamanole.wordpress.com/2008/12/10/drepturile-
%E2%80%9Comului%E2%80%9D-in-moldova/ ;
186
Comitetul Helsinki: In R.Moldova se agraveaza situatia privind protejarea drepturilor omului -
http://old.azi.md/news?ID=50037;
91
de#inu#ii nu odat! au reclamat incorectitudinea calcul!rii orelor de munc! prestate "i cele nededuse
conform sentin#ei iar ONG-urile de profil reclam! c! de#inu#ii sunt antrena#i la munc!, atât în
institu#ie, cât "i în afara acesteia, îns! nu sunt remunera#i pentru toat! munca prestat!. Se mai întâmpl!
ca de#inutul s! repare din cont propriu celulele în fiecare din penitenciarele unde a fost transferat.187
Totu"i, odat! elibera#i din locurile de deten#ie, agen#ii economici "i serviciile de plasare în câmpul
muncii sunt reticente când aud despre angajarea persoanelor cu antecedente penale. Fo"tii condamna#i
întâlnesc aceea"i problem! "i când merg la consulta#ie la medic ori când vor s!-"i perfecteze actele de
identitate.
Grupul #int"
" Persoanele aflate în custodia institu#iilor penitenciare / deten#ie preventiv!;
" Rudele persoanelor aflate în custodia institu#iilor penitenciare / deten#ie preventiv!;
" Organele de urm!rire penal!;
" Institu#iile penitenciare;
" Guvernul.
Impactul
Fiind construit in anii 1839-1864, penitenciarul nr. 13 din Chi"in!u dispune, potrivit
speciali"tilor, de cele mai proaste condi#ii de deten#ie din toate penitenciarele din Moldova. Izolatorul
are o capacitate de 651 locuri de deten#ie, în timp ce actualmente aici sânt de#inute 1076 de persoane.188
În acest sens, îngrijor!tor este faptul major!rii cazurilor de infrac#iuni comise în penitenciare, inclusiv
de c!tre angaja#ii acestor institu#ii.
Peste dou! mii de persoane sunt anual eliberate din locurile deten#ie, iar 60 la sut! dintre acestea
revin în penitenciare. Potrivit DIP, în prezent, în penitenciarele din R. Moldova sunt de#inute peste 7
mii de persoane, dintre acestea peste 5 mii sunt apte de munc!. Doar 36 % dintre de#inu#i sunt
amplasa#i în câmpul muncii. Pân! acum, statul a fost condamnat în 18 cazuri la CtEDO pentru
înc!lcarea art. 3 al Conven#iei Europene pentru Drepturile Omului, care interzice aplicarea torturii,
pedepselor "i tratamentelor inumane "i degradante.
Dinamica
Pe parcursul a cinci ani "i-au isp!"it pedeapsa prin munc! neremunerat! în folosul comunit!#ii
circa trei mii persoane. Dac! în 2004, primul an de aplicarea a acestei alternative la deten#ie, au
beneficiat numai 80 persoane, atunci cu fiecare an s-a observat o cre"tere a num!rului acestor cazuri pe
fonul descre"terii cazurilor aplic!rii pedepselor privative de libertate.189
Conform raportului Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, de la începutul anului pân!
în prezent au fost semnalate 623 de peti#ii din penitenciarele R. Moldova. Dintre aceste reclama#ii, 12%
se refer! la cazuri de tortur! "i tratament inuman "i degradant.
Factorii
" Lipsa m!surilor adecvate de protec#ie a de#inu#ilor;
" Lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea persoanelor aflate în deten#ie;
" Mu"amalizarea actelor de tortur! sau altor tratamente inumane sau degradante de
c!tre administra#ia penitenciarelor.
Anticip"ri
În curând Executivul va anun#a rezultatul concursului în baza c!ruia va fi selectat un investitor care
va construi Penitenciarul nr. 13 (o cu capacitate de 1600 locuri de deten#ie). Investitorul va primi în
schimb terenul, de cca 1,4 ha, pe care este amplasat actualul penitenciar din Chi"in!u.

187
Comunicat de presa CHDOM -
http://www.humanrights.md/rom/news/COMUNICAT%20DE%20PRESa%20torturaRO.htm;
188
Penitenciarul nr. 13 din Chisinau va fi redislocat in orasul Vatra - http://www.moldova-
suverana.md/index.php?subaction=showcomments&id=1215081909&archive=1215434708&start_from=&ucat=9&
189
Tot mai multe persoane isi ispasesc pedeapsa la libertate - http://www.irp.md/news.php?news_id=331;
92
Reprezentan#ii ONG-urilor vor controla respectarea drepturilor omului în institu#iile care asigur!
deten#ia persoanelor,190 astfel încât vor scoate la iveal! mai multe probleme cu care se confrunt! atât
colaboratorii institu#iilor penitenciare cât "i persoanele din deten#ie inclusiv cele referitoare la actele de
tortur! "i alte tratamente inumane sau degradante.
Întreb"ri
" Care sunt motivele care stau la baza mu"amaliz!rii cazurilor de tortur! "i altor
tratamente inumane din locurile de deten#ie?
" S! fie considerate aplicarea relelor tratamente "i starea proast! a penitenciarelor ca
parte din ac#iunile educative a persoanelor aflate în deten#ie?
" Prin ce se motiveaz! faptul c! de#inu#ii nu sunt remunera#i "i nu le sunt calculate
corect zilele de lucru raportate la cele deduse din sentin#!?

190
Legea Nr. 235 din 13.11.2008 privind controlul civil asupra respect!rii drepturilor omului în institu"iile care asigur!
deten"ia persoanelor;
93
P 29. Secretizarea declara!iilor pe avere a func!ionarilor publici

Subiectul
Într-o societate civilizat!, cei care de#in puterea în stat î"i declar! averile, iar în pres! se discut!
despre veniturile "i cheltuielile f!cute de func#ionarii publici. Cu p!rere de r!u, în R. Moldova acest
subiect este tabu. Sau, f!când uz de prevederile alin. (3) art. 46 al Constitu#iei, conform c!ruia
caracterul legal al dobândirii bunurilor se prezint!, persoanele cu fun#ii de stat neglijeaz!
obligativitatea declar!rii bunurilor sale.
Descrierea
Legea191 oblig! urm!torii demnitari s! publice declara#iile sale pe venit în pres!: Pre"edintele
Republicii Moldova, deputa#i, membrii Guvernului, Pre"edintele Cur#ii Constitu#ionale, Pre"edintele
Cur#ii Supreme de Justi#ie, Procurorul General, Pre"edintele Cur#ii de Conturi, Guvernatorul B!ncii
Na#ionale a Moldovei, Directorul Serviciului de Informa#ii "i Securitate, primarii din ora"e, sate
(comune) "i pre"edin#ii consiliilor raionale. Totu"i, mul#i dintre ace"tia continu! s! nu fac! publice
propriet!#ile.
De"i constituit! prin lege, Comisia central! de control al declara#iilor pe venit "i proprietate nu
de#ine "i nu insist! ca func#ionarii publici s! prezinte informa#iile referitoare la averile lor. Astfel,
pân! la moment mai mul#i deputa#i "i membrii ai cabinetului de mini"tri, care de altfel au f!cut parte
"i din componen#a guvernului precedent, nu au depus declara#iile pe venit.
Mai multe ONG-uri au testat transparen#a tuturor institu#iilor publice centrale "i locale din
republic! în ce prive"te declara#iile pe venit ale conduc!torilor institu#iilor. Acestea "i-au propus s!
afle venitul demnitarilor "i al altor persoane cu func#ii de r!spundere în 2005, 2006, 2007 "i au
expediat, în decembrie 2007, solicit!ri de informa#ii la 1.325 de institu#ii centrale "i locale: parlament,
pre"edin#ie, guvern, ministere, consilii raionale, judec!torii, procuraturi, subdiviziuni ale Poli#iei,
prim!rii etc. Majoritatea lor au neglijat cererea de acces la informa#ii. Au r!spuns mai pu#in de un
sfert din institu#ii - 276 - dintre care doar 46 au f!cut publice veniturile ob#inute de conduc!torii
institu#iei în ultimii trei ani.
Chiar dac! o treime din deputa#i, membri ai Guvernului, Pre"edin#iei, "i altor institu#ii publice
de stat nu au prezentat conform legii declara#iile pe avere, organele de drept nu au fost sesizate. De"i
au fost operate modific!ri la Legea privind declararea "i controlul veniturilor "i al propriet!#ii
demnitarilor, CSM înc! nu a publicat pe Internet declara#iile judec!torilor. Alte institu#ii centrale (34
la num!r) de"i au dat curs solicit!rii de informa#ii, nu au dat îns! informa#ia solicitat!, r!spunsul fiind
“…func#ionarii publici din prezint! datele cu privire la venituri...în strict! conformitate cu legisla#ia în
vigoare ... institu#iilor special constituite în acest sens”, alte institu#ii "i-au exprimat refuzul prin faptul
c! „... nu s-a argumentat scopul utiliz!rii informa#iei "i temeiul legal de solicitare”.192 Contrar legii,
unele institu#ii clasific! averea func#ionarilor ca fiind secrete de stat, astfel încât averile func#ionarilor
din cadrul Serviciului Vamal, a Agen#iei sportului "i a Agen#iei rezerve materiale, achizi#ii publice "i
ajutoare umanitare reprezint! informa#ii “confiden#ial” "i nu pot fi date publicit!#ii, iar celor din
cadrul Ministerului Industriei "i Infrastructurii - “caracter personal "i accesibilitate limitat!”. Totu"i,
se calific! ca ilegal! solicitarea demnitarilor de stat ca Centrul de Investiga#ii Jurnalistice s!-"i justifice
interesul pentru informa#ia solicitat!, întrucât Articolul 10 al. 3 al Legii privind accesul la informa#ie
absolv! solicitantul de obligativitatea unei asemenea justific!ri.
De"i mul#i func#ionari continu! s! declare averea pe care o de#in, apar dubii referitor la
veridicitatea calcul!rii costurilor bunurilor pe care le de#in. Spre exemplu, declarând c! are câteva
imobile, un garaj, dou! ma"ini "i o motociclet!, pre"edintele nu a declarat c! de#ine în contul b!ncii
“FinComBank” o sum! de aproximativ 7.000.000 lei.193 Sau, aceste sume nu au fost declarate înc!
din start, adic! au fost ascunse.

191
Legea privind declararea #i controlul veniturilor #i al propriet!"ii demnitarilor de stat, judec!torilor, procurorilor,
func"ionarilor publici #i a unor persoane cu func"ie de conducere nr. 1264 din 19.07.2002;
192
Ce ascund demnitarii moldoveni atunci când refuzî s!-#i fac! publice declara"iile pe avere? -
http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=4675;
193
Fincombank” n-a f!cut dona"ii pentru C!priana? - http://www.jurnal.md/article/8480/;
94
Grupul #int"
" Judec!torii;
" Procurorii;
" Func#ionarii publici "i alte persoane cu func#ii de stat;
" Organele cu func#ii de control.
Impactul
Se întâlnesc foarte multe lacune în declara#iile pe venit "i a propriet!#ilor mai multor persoane
cu func#ie înalt! în stat. De ex., pre"edintele parlamentului vinde un apartament cu 81,7 m.p. la un
pre# de numai 13 mii lei, vice-pre"edintele parlamentului “a uitat” s! declare un venit în m!rime de
250.000 Euro "i nu declar! pre#ul real al propriet!#ii pe care o de#ine, V. Tarlev diminueaz!
considerabil pre#ul averii sale (o cas! de locuit "i un lot de p!mânt în Chi"in!u, un lot de p!mânt "i o
vil! în s. Hru"ova, r. Criuleni, sunt estimate la 10 mii de euro), etc.194 Astfel, dac! facem o evaluare a
tuturor declara#iilor f!cute de persoanele cu func#ii de stat, se creeaz! impresia c! ace"tia sunt cei mai
s!raci cet!#eni, de"i, în acela"i timp mul#i dintre ace"tia sunt implica#i în afaceri dubioase cu
implicarea unor sume mari de bani.
Dinamica
Ca "i în anii preceden#i, parlamentarii "i al#i func#ionari publici se vor eschiva în a face public
multe din propriet!#ile pe care le de#in "i valoarea acestora. Cu p!rere de r!u, în R. Moldova nu exist!
un mecanism eficient de obligare a declar!rii averii "i veniturilor sau condi#ion!rii accederii la o
func#ie de stat anticipat! de o evaluare real! a propriet!#ii "i veniturilor acestora.
Factorii
" Indiferen#a fa#! de obligativitatea public!rii averii;
" Necunoa"terea cadrului legal privind obligativitatea public!rii informa#iei referitor la
venituri "i propriet!#i;
" Ineficien#a institu#iilor obligate prin lege de control al declara#iilor pe venit "i
proprietate;
Anticip"ri
Averea unor func#ionari publici va deveni posibil! doar în leg!tur! cu alegerile parlamentare din
2009. Evident, ca "i în anii preceden#i ace"tia nu vor declara veniturile "i propriet!#ile, astfel, acesta
r!mâne un subiect de analiz! pentru organele de control "i de investiga#ie pentru jurnali"ti.
Întreb"ri
" Care sunt impedimentele care stau la baza ineficien#ii activit!#ii Comisiei centrale de
control al declara#iilor pe venit "i proprietate?
" Care sunt motivele c! organele de drept nu întreprind ac#iuni în vederea oblig!rii
func#ionarilor publici "i altor categorii de persoane de a declara veniturile "i
propriet!#ile conform legii?
" Am putea prezuma c! ascunderea averii de c!tre func#ionari "i alte categorii de
persoane este datorat! în mare pare activit!#ii de incompatibilitate cu func#ia de
baz!?
" Care sunt cauzele c! organele de control nu au invocat niciodat! prevederile art.
3301 al CP (Înc!lcarea regulilor privind declararea veniturilor "i a propriet!#ii de
c!tre demnitarii de stat, judec!tori, procurori, func#ionarii publici "i unele persoane
cu func#ie de conducere)?

194
Averile parlamentarilor moldoveni - http://www.jurnal.md/article/6314/
95
P 30. Ignorarea continu" a Hot"rârilor Cur!ii de Conturi

Subiectul
Curtea de Conturi informeaz! CCCEC, PG, MAI, Ministerul Justi#iei, SIS "i alte institu#ii
referitor la fraudele banilor publici în vederea stabilirii înc!lc!rilor depistate, recuperarea prejudiciului
material cauzat statului, precum "i prevenirea pe viitor a unor asemenea înc!lc!ri grave. La moment,
nu putem preciza cu certitudine dac! ar exista func#ionari din cadrul institu#iilor publice c!rora li s-ar
fi aplicat careva sanc#iuni sub forma recuper!rii banilor publici care au prejudiciat bugetul de stat.
Descrierea
Curtea de Conturi este posibil unica institu#ie care reflect! obiectiv în rapoartele sale situa#ia
despre neregulile, deficien#ele "i înc!lc!rile la gestionarea mijloacelor financiare "i a patrimoniului
public. Totu"i, nu putem afirma cu certitudine c! aceast! institu#ie este eficient! atât timp cât exist! o
discrepan#! între m!rimea prejudiciilor cauzate de func#ionari în raport cu num!rul de cauze penale
ini#iate de institu#iile abilitate. Sau, examinarea cauzelor de sp!lare a banilor publici, posibil, nu
reprezint! o chestiune prioritar! în activitatea acestora. În acest sens, inac#iunea poate fi apreciat!
drept protec#ionism sau incompeten#! a colaboratorilor acestor institu#ii de a încadra legal
infrac#iunile comise de func#ionarii cu rang înalt.
De"i CC stabile"te m!rimea prejudiciului, persoana responsabil! de acesta precum "i înc!lcarea,
institu#iile vizate în raporturi (printre care Ministerul Justi#iei, MAI, CSM, CSJ, ".a.) în fiecare an
admit acelea"i înc!lc!ri – utilizarea neregulamentar! a mijloacelor speciale, stabilirea categoriilor mai
joase fa#! de cele prev!zute în statele de personal, achizi#ionarea m!rfurilor f!r! respectarea
procedurii de achizi#ii publice, ".a. La moment, nu se cunoa"te despre începerea urm!ririi penale
împotriva înal#ilor func#ionari pentru abuzul în serviciu "i delapidarea banilor publici, stabilite în
hot!rârile Cur#ii. Sau, s! consider!m ordinul pre"edintelui prin care se motiveaz! demiterea pentru
„abuz în serviciu” ca fiind cea mai aspr! pedeaps! pentru asemenea ac#iuni?
Spre exemplu, în cazul fostului ministru al ecologiei "i resurselor naturale, CC a stabilit c!
bugetul institu#iei respective a fost golit cu 13.000.000 lei pentru concedii medicale, deplas!ri de
serviciu f!r! documente justificative, transferuri firmelor private în lipsa unor proiecte sau în baza
unor contracte inexistente, ".a.195 Nu de#inem vreo confirmare. Nimeni nu a fost tras la r!spundere
pentru aceste infrac#iuni. %inem s! preciz!m c! CCCEC a pornit totu"i o cauz! penal! împotriva
unui contabil "ef pentru sustragerea mijloacelor b!ne"ti în m!rime de 7.521 lei. Evident, orice caz de
utilizare ilegal! este condamnabil îns!, prin ac#iunile organelor drept, intentarea precum "i luarea
solu#iei pe cauzele de utilizare a fondurilor de stat se face selectiv "i în mod arbitrar. De"i multe din
solu#iile date sunt formulate astfel: „... faptele lor nu întrunesc elementele infrac#iunii”, apare
urm!toarea întrebarea „s! fi indicat inten#ionat "i gre"it CC în raport despre înc!lc!rile depistate "i
prejudiciile cauzate?”
Grupul #int"
" Persoanele cu func#ii de stat care gestioneaz! banii publici;
" Curtea de Conturi;
" Alte organele cu func#ii de control (Inspectoratul Fiscal, CCCEC, SIS, PG, ".a.).
Impactul
Controlul asupra administr!rii unor fonduri speciale a demonstrat ineficien#a utiliz!rii banilor
publici "i existen#a unui grad înalt de fraud!. De"i au fost create unele organe colegiale de admi-
nistrare a fondurilor, practic lipse"te transparen#a în procesul de distribuire "i utilizare a mijloacelor.
Din motivul existen#ei mai multor beneficiari, este imposibil de creat un sistem eficient de control in-
tern, precum "i de capitalizare a mijloacelor alocate.
În ultimii "apte ani, peste 30 de mini"tri au fost demi"i din func#ie din diverse motive. Mul#i au

195
Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publicedin exerci"iul bugetar2007, Aprobat prin
Hot!rîrea Cur"ii de Conturi nr. 41 din 13 iunie 2008 - http://www.ccrm.md/file/raport/Raport%202007.pdf;
96
fost concedia#i cu mare scandal, fiind acuza#i de corup#ie, incompeten#!, abuz în serviciu sau pentru
trafic de influen#!. La scurt timp îns!, marea majoritate a fo"tilor mini"tri au ob#inut alte fotolii.
Astfel, guvernul informeaz! c! nici unul dintre mini"trii demi"i de la 2001 încoace nu i s-a deschis
dosar penal, pe motiv c! „nu a fost depistat! implicarea acestora în activit!#i infrac#ionale.” Nu se "tie
dac! persoane cu func#ii de stat, ambasadori sau directori de institu#ii de stat au fost cerceta#i penal
pentru folosirea folosit banilor publici contrar destina#iei ini#iale.
Dinamica
Potrivit rapoartelor CC, în anul 2005 ministerele "i alte institu#ii de stat au folosit banii publici
contrar destina#iei ini#iale, au f!cut dep!"iri de cheltuieli de buget sau au utilizat fraudulos 68 mln de
lei, în 2006 - 199 mln lei, iar în 2007 - 219 mln lei. În ultimii trei ani au fost intentate doar nou!
dosare penale pe numele func#ionarilor risipitori "i numai unul a ajuns în instan#a de judecat!196.
Controlul CC asupra form!rii si utiliz!rii resurselor bugetului de stat pe anul 2007 a stabilit gradul de
îndeplinire a bugetului de 100,7% – la partea de venituri "i de 98,6% – la partea de cheltuieli.
Factorii
" Vulnerabilitatea organelor cu func#ii de control fa#! func#ionarii cu func#ii de stat la
cercetarea infrac#iunilor descrise în raporturile CC privind gestionarea fondurilor
publice;
" Neaplicarea normelor legale referitor la r!spunderea ministerial! sau sanc#ionarea
persoanelor cu func#ii de r!spundere care au comis abuzuri stabilite în raporturile
CC,privind gestionarea fondurilor publice;
" Ineficien#a organelor cu func#ii de control în procesul de analiz! a componentelor
de infrac#iuni referitor la gestionarea fondurilor publice.
Anticip"ri
Potrivit ultimului raport al CC privind gestionarea fondurilor publice în anul 2007, Ministerul
Finan#elor, misiunile diplomatice, Ministerul Justi#iei "i Ministerul Educa#iei sunt în topul celor care
au risipit cei mai mul#i bani publici. Odat! ce organele cu func#ii de control nu au reac#ionat adecvat
în multe din cazurile descrise în Raporturile CC referitor la utilizarea banilor publici contrar
destina#iei lor, persoanele cu func#ii de r!spundere vor continua s! cheltuie banii cu înc!lcarea
prevederilor legale.
Întreb"ri
" S! în#elegem oare c! delapid!rile banilor publici constatate în Raportul CC, nu
constituie infrac#iuni?
" De ce nu sunt tra"i la r!spundere func#ionarii "i/sau conduc!torii institu#iilor vizate
în Hot!rârile Cur#ii de Conturi, referitor la delapid!rile banilor publici?
" De ce nu întreprind m!suri în vederea sanc#ion!rii func#ionarilor cu func#ii de stat
care au gestionat contrar destina#iei, banii publici?

196
În 2005, au fost cerceta"i penal: primarul ora#ului Criuleni, „pentru cauzarea prejudiciului intereselor publice în
sum! de 453.727 lei”; factorii de decizie ai Consiliului de Expertizare Medical! a Vitalit!"ii, „pentru acordarea ilicit! a
gradelor de invaliditate”; persoane cu func"ii de r!spundere de la Ministerul Finan"elor, „pentru încheierea unui
contract de gaj f!r! a fi autentificat notarial”; contabilul-#ef al Asocia"iei interraionale de produc"ie, repara"ie #i
exploata"ie din ora#ul Hânce#ti, „pentru sustragerea mijloacelor b!ne#ti în sum! de 7521 lei”; factorii de decizie ai
Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, „pentru cauzarea prejudiciului în sum! de 238.200 lei ca urmare a
comercializ!rii patrimoniului statului”; factorii de decizie ai fostului Departament al Privatiz!rii #i Administrare a
Propriet!"ii de Stat, „pentru cauzarea prejudiciului #i intereselor publice la înregistrarea ÎM „Air Moldova”;
persoanelor cu func"ii de r!spundere din cadrul $colii nr. 10 din mun. Chi#in!u, “pentru delapidarea mijloacelor b!ne#ti
destinate achit!rii burselor”.
97
P 31. Nivelul înalt al corup!iei

Subiectul
De"i a existat tot timpul sub diferite forme "i la diferite niveluri, la moment corup#ia în R.
Moldova este la un nivel alarmant. Cu p!rere de r!u, ea este prezent! la fiecare pas – gr!dini#!,
institu#ii "colare de toate nivelurile, penitenciare, institu#ii militare, instan#e de judecat!, vam!, poli#ie,
etc. $i cei care trebuie s! asigure respectarea legii sunt implica#i direct în acte de corup#ie "i trafic de
influen#!.197
Descrierea
Nu par optimiste "i reale declara#iile Ministrului Justi#iei "i Pre"edintelui CSM c! unele ac#iuni
precum crearea unui sistem informa#ional judiciar prin intermediul c!ruia se va asigura distribuirea
aleatorie a dosarelor, publicarea în premier! a hot!rârilor judec!tore"ti, precum "i înregistrarea audio
"i video a "edin#elor judec!tore"ti, sunt cele mai eficiente ac#iuni pentru prevenirea "i combaterea
corup#iei în sistemul judec!toresc.
Cât prive"te poli#ia, aceasta este una din cele mai corupte institu#ii ale statului. Într-un studiu
efectuat de “Transparency International” Moldova198 se arat! c! 51,2% dintre cei chestiona#i achit!
pl!#i neoficiale la poli#ie, dup! care urmeaz! vama – 45,4%, institu#iile medicale 42,5%, organele fiscal
– 31,9%, instan#ele de judecat! – 18,0%, CCCEC – 16,1%. De"i nu are atribu#ii ce #in de politica de
cadre a MAI, pre"edintele R. Moldova a apreciat drept alarmant! situa#ia creat! la compartimentul
r!spândirea corup#iei în structurile poli#iei rutiere, men#ionând c! acest fenomen s-a încet!#enit în
subdiviziunile poli#iei rutiere de ani de zile, dar c! în prezent a c!p!tat amploare, reprezentând un
pericol real pentru securitatea statului "i a cet!#enilor. Evident, multe din aceste percep#ii "i declara#ii
nu au suport legal, atât timp cât pentru acuzarea "i pedepsirea lor sunt necesare prezen#a probelor "i
dovedirea vinov!#iei persoanei respective. Totu"i, nu se poate nega despre falsificarea proceselor-
verbale, achitarea taxelor de „protec#ie”, taxelor pentru încadrare la munc! "i a altor pl!#i neoficiale
percepute de unii reprezentan#i ai organelor de drept "i nu numai.
De multe ori în pres! apar informa#ii conform c!rora au avut loc înregistrarea cazurilor de
corup#ie. Pu#ine din ele au fost solu#ionate prin atragerea la r!spundere. Marea majoritate din ele sunt
clasate sub motivele de “lips! de probe” iar atunci când vreun dosar ajunge, totu"i, în judecat!,
func#ionarii sunt achita#i “din lipsa componentelor infrac#iunii”.199
Cât prive"te corup#ia în mediul bussiness-ului, este larg r!spândit fenomenul „impozitelor
neoficiale”. Aceste sume b!ne"ti, pl!tite de sectorul privat pentru diverse proiecte, mai mult sau mai
pu#in credibile, sunt bani care nu pot fi aloca#i în scopul reinvestirii în business "i l!rgirii afacerilor, în
scopul importului de tehnologii moderne "i cre!rii locurilor de munc!.
Referitor la corup#ia din institu#iile superioare de înv!#!mânt, cele mai corupte facult!#i sunt
evident, cele mai solicitate - facult!#ile de drept, economie "i informatic!. Unii studen#i pl!tesc sume
între 50 - 100 lei pentru un colocviu "i 100 USD pentru un examen, iar protec#ionismul r!mâne "i el
unul dintre factorii care genereaz! corup#ia. Totu"i, cel mai îngrijor!tor nu este îns!"i coruperea ca
sum! de bani transmis!, ci faptul c! statul "i societatea î"i asum! riscul de a avea absolven#i necalifica#i
care pe viitor vor fi încadra#i în câmpul muncii. De aici rezult! "i nemul#umirea societ!#ii fa#! de
calitatea justi#iei, urm!rii penale, a serviciilor necalitative din domeniul medical, construc#ie,
alimentar!, nemul#umire fa#! de calitatea actului guvern!rii, etc.
În sistemul de s!n!tate cele mai expuse riscului corup#iei sunt domeniile prest!ri servicii,
achizi#ii publice "i acordarea gradelor de invaliditate.
Grupul #int"
" Cet!#enii;
" Persoanele cu func#ii de stat;

197
Aceast! afirma"ie apar"ine #efului Direc"iei Securitate Intern! a MAI, vezi Corb la corb nu scoate ochii? Nici un #ef
din MAI printre poli"i#tii corup"i. Timpul, 15 mai 2008, nr. 865.
198
http://www.transparency.md/Docs/2008/PR_sondaj_AED_2008.pdf
199
Poli"i#tii din afara legii, Timpul, Nr. 181 (29 mai 2008);
98
" Organele cu func#ii de control.
Impactul
Pe parcursul anului 2008 cele peste 30 de organiza#ii membre ale Alian#ei Anticorup#ie "i-au
consolidat activit!#ile în domeniul prevenirii "i combaterii corup#iei. Sper!m c! monitorizarea de 14
luni a mai multor institu#ii, efectuat! de Alian#a Anticorup#ie, va reduce corup#ia din cadrul mai
multor institu#ii, inclusiv din sistemul judec!toresc, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal, MAI "i CCCEC.
Potrivit unor estim!ri, anual, sectorul privat achit! “neoficial” circa 2 miliarde de lei sub form! de
pl!#i pentru diverse scopuri indicate de autorit!#i publice. De ex, R. Moldova are cel mai mare num!r
de s!rb!tori oficiale din lume: 65 de s!rb!tori marcate în calendar drept s!rb!tori oficiale. La
s!rb!torile oficiale se adaug! "i fenomenul meselor de caritate (pentru veterani, persoane în etate,
copii s!raci, etc.), dar "i fenomenul proiectelor ideologice (monumente "i m!n!stiri ridicate la ini#iativa
autorit!#ilor, evenimente culturale, etc.). De cele mai multe ori, autorit!#ile publice nu au bani pentru a
achita costurile acestor proiecte "i atunci singura lor ie"ire din situa#ie este for#area businessului privat
s! achite aceste costuri. Astfel, business-ul privat este for#at s! participe cu contribu#ii financiare, de
regul!, în numerar, f!r! nici o casierie, conturi de plat! ori registre de cheltuieli, aproape lunar, dac!
nu s!pt!mânal, pierzând importante resurse necesare pentru dezvoltarea afacerilor sau reinvestirea în
afaceri. Men#ion!m c! la banii pl!ti#i de antreprenori se adaug! volumul destul de mare de impozite
oficiale stabilite de stat "i contrazic flagrant politica oficial! de simplificare "i ra#ionalizarea cadrului de
reglementare a businessului.200
Dinamica
În perioada 11 luni ale anului 2008 de c!tre procuratura "i organele de urm!rire penal! ale MAI
"i CCCEC au fost pornite 22.944 cauze penale, inclusiv 1496 cauze penale privind infrac#iunile de
corup#ie "i conexe acestora. Din num!rul total al cauzelor penale privind infrac#iunile de corup#ie "i
conexe acestora 665 cauze, în privin#a a 794 persoane, au fost expediate în instan#a de judecat! pentru
examinare în fond. În 2007, CCCEC a trimis în instan#! 315 dosare de corup#ie, dar în baza acestora
nu a fost condamnat! penal nici o persoan!.
Factorii
" Toleran#a cet!#enilor fa#! de corup#ie;
" Neîncrederea în autorit!#ile statului;
" Frica de denun#are a pretinselor cazuri de corup#ie;
" Ineficien#a organelor cu func#ii de control în examinarea obiectiv! a cazurilor de
corup#ie, inclusiv atunci când sunt implicate persoane cu func#ii de stat.
Anticip"ri
Într-adev!r au fost elaborate un "ir de acte cu caracter anticorup#ie "i legisla#ia va continua s! fie
perfec#ionat! prin intermediul efectu!rii expertizei anticorup#ie, îns! aceasta nu ne va ajuta s! evit!m
cazurile de corup#ie, atât timp cât foarte pu#ine persoane sunt trase la r!spundere iar pagubele aduse
sunt dispropor#ional de mici în raport cu pedeapsa aplicat!. Instrumentele de monitorizare a corup#iei
(de ex. interviurile, sondajele de opinie, analiza calitativ! a documentelor institu#iilor publice,
materialele reflectate de mass-media, alian#ele societ!#ii civile etc.) vor evalua gradul de transparen#! "i
capacit!#ile institu#iilor de stat pentru a preveni "i combate corup#ia, iar expertizele oferite de Centrul
de Analiz! "i Prevenire a Corup#ie vor fi analizate "i aplicate de Parlament.
Întreb"ri
" Va avea oare un impact real "i sesizabil reducerea nivelului corup#iei prin asigurarea
cu computere a judec!torilor, instruirea judec!torilor în domeniul tehnologiilor
informa#ionale "i dotarea instan#elor cu echipament de înregistrare?
" Prin ce se explic! num!rul redus al infrac#iunilor de corup#ie înregistrate în
compara#ie cu num!rul cauzelor deferite justi#iei?

200
Impozitarea neoficial!: un r!u în plina ascensiune în Republica Moldova -
http://www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&idc=159&id=644;
99
P 32. Finan!area #i utilizarea netransparent" a finan!elor
publice

Subiectul
Organele de stat abilitate, nu r!spund la întreb!rile adresate de jurnali"ti "i mult a"teptate de
cet!#eni - cine cheltuie banii publici, pe ce, cum ocole"te prevederile legii, cât cheltuie, de ce r!mâne
nepedepsit?
Descrierea
Netransparen#a finan#elor publice este una din modalit!#ile prin intermediul c!rora unele
institu#ii de stat pretind c! folosesc mijloacele publice în conformitate cu necesit!#ile cet!#enilor sau la
implementarea planurilor sau strategiilor de stat. Înl!turarea consecin#elor calamit!#ilor naturale,
distribuirea ajutoarelor umanitare "i campaniile electorale, de asemenea sunt folosite ca instrument
pentru utilizarea finan#elor publice, dar nu dup! destina#ia lor, într-un mod inechitabil "i, evident, cu
prejudicierea bugetului de stat. Ultimele, cu p!rere de r!u, sunt distribuite doar anumitor persoane,
dup! “anumite criterii”. Alocarea de fonduri pentru diferite concursuri la nivel na#ional, de asemeni
are tenta#ii politice. $i premiile din domeniul ecologic sunt destinate localit!#ilor în care guvernarea
este comunist! sau PPCD-ist!. Evident, folosirea resurselor publice prin prejudicierea bugetului de
stat, sunt f!cute "i în alte localit!#i, unde la putere sunt alte partide ale opozi#iei.
Reclamarea finan#!rii discriminatorie a administra#iei publice locale, în dependen#! de for#ele
politice aflate la putere, a fost negat! de administra#ia central!. Totu"i, în analiza distribuirii finan#elor
publice conform legii bugetelor pentru anul 2008 "i 2009, observ!m c! banii sunt aloca#i localit!#ilor
unde puterea o de#ine partidul de guvern!mânt "i anumite for#e aliate. Acestea au primit mai multe
aloca#ii decât au solicitat.
Procesul decizional referitor la argumentarea necesit!#ii de a efectua anumite cheltuieli
suplimentare sunt mai mult formale. De exemplu, în cazul procur!rii sediului pentru misiunea
diplomatic! a R. Moldova în Cehia au fost ignorate nivelul schimburilor nesemnificative cu statul
respectiv, oferta imobiliar! "i necesit!#ile reale de procurare a unui asemenea sediu201, sau chiar
examinarea posibilit!#ii de închiriere a spa#iului necesar. Milioane de lei se folosesc pe cadouri
firmelor private, pe concedii medicale sau deplas!ri de serviciu, f!r! documente justificative.202 Fiind
g!si#i vinova#i de asemenea delapid!ri "i sunt demi"i pentru „abuz în serviciu”,203 pu#ini dintre ace"ti
func#ionari sunt tra"i la r!spundere penal! sau civil! "i, respectiv, nu restituie contravaloarea daunelor
aduse bugetului de stat.
Presa continu! s! scrie referitor la gestionarea incorect! a fondurilor de stat, inclusiv despre
irosirea banilor publici din Fondul de rezerv! al Guvernului, cheltuirea nejustificat! a surselor
bugetare de unii deputa#i în Parlament, gestionarea ajutoarelor umanitare, ".a. Este îngrijor!tor faptul
c! asemenea acte continu! s! se repete, iar organele cu func#ii de control nu se autosesizeaz!. Totu"i,
în c!utarea adev!rului, jurnali"tii înc! mai a"teapt! r!spunsuri, care s! nu fie formale, referitor la
sumele "i argumentarea necesit!#ii aloc!rii fondurilor destinate procur!rii ambasadei R. Moldova în
Cehia, vilei preziden#iale din Holercani, necesitatea aloc!rii suplimentare a peste 10 milioane lei
pentru deplas!rile demnitarilor peste hotare, alocarea a 1,3 milioane lei pentru repara#ia drumului
R!denii Vechi – Rezerva#ia “Plaiul Fagului” (un drum prin p!dure, de fapt) etc.
Referitor la utilizarea eficient! a bugetului destinat cheltuielilor de transport a demnitarilor
utilizând ma"inile de serviciu cu numere speciale de stat (de ex. RM P, RM A, RM G, ".a.), acestea, de
nenum!rate, ori au fost luate în vizor de c!tre jurnali"ti "i de Curtea de Conturi. De asemenea, apar
dubii referitor la legalitatea procur!rii unei "i aceea"i m!rci de ma"ini (“ŠKODA”) pentru
administra#ia public! local! "i central!, mai ales atunci când majoritatea contractelor nu au fost

201
Ambasada de lux – Jurnal de Chisinau - http://www.jurnal.md/article/8662/.
202
Delapidari de milioane la ecologie - http://dejure.md/index.php?go=news&n=4957; Raportul asupra modului de
gestionare a resurselor financiare publicedin exerci"iul bugetar2007, Aprobat prin Hot!rîrea Cur"ii de Conturi nr. 41 din
13 iunie 2008 -http://www.ccrm.md/file/raport/Raport%202007.pdf;
203
Decret Nr. 1528 din 26.02.2008 privind revocarea domnului Constantin Mihailescu din func"ia de ministru al
ecologiei #i resurselor naturale;
100
încheiate prin procedura de achizi#ii publice, ci prin negocieri directe cu acelea"i agent economic, iar
pe pia#! existând mai multe companii care ar putea propune alte m!rci la pre#uri mai rezonabile.204
%inem s! preciz!m c! o anumit! companie (care este un holding), presteaz! mai multe servicii pentru
institu#iile de stat (inclusiv livrarea echipamentului tehnic, computerelor, serviciilor de repara#ie a
ma"inilor, etc.) f!r! a fi aplicat! în multe cazuri procedura de achizi#ii publice.
Cât prive"te construc#ia "i reconstruc#ia diferitor obiective din banii publici, este suspect c! de
multe ori învinge aceea"i întreprindere. Evident, totul pare a fi corect pân! în momentul în care în
compania participant! câ"tig! aproximativ toate tenderele la construc#ia "i reconstruc#ia mai multor
cl!diri guvernamentale, re"edin#e de stat, etc. În acest caz, #inem s! preciz!m c! în cadrul acestor
companii figureaz! fiul pre"edintelui R. Moldova.
Banii publicii sunt cheltui#i ineficient "i exagerat de scump inclusiv de CMC, astfel, la o dat!
neindicat! în contract, Paza de Stat se obliga s! asigure pentru paza a patru oficii mai mult decât
Prim!ria achit! pentru cele 60 de cabinete ale sale.205 Astfel de contracte cu prejudicierea bugetului
municipal, a fost repetat! "i în cazul pazei Direc#iei S!n!tate a mun. Chi"in!u. Pân! la acest moment,
nu de#inem vreo confirmare c! Procuratura municipal! sau Curtea de Conturi a verificat legalitatea
contractului încheiat "i argumentarea financiar! dispropor#ional!.
Grupul #int"
" Func#ionarii publici;
" Organele cu func#ii de control.
Impactul
Pentru organizarea "i desf!"urarea “Caravelei Culturii”, pentru anul 2007 i-au fost atribuite
aproximativ 2 mln lei, iar în 2008 au fost acordate din bugetul de stat 1,817 mln lei. Pentru alte
proiecte culturale, s-au acordat cu mult mai pu#ini bani. Spre exemplu, subven#ia acordat! pentru
toate teatrele din Republica Moldova constituie 720 mii lei, iar cea pentru „Caravel!” este tripl!.
Cheltuielile destinate pentru între#inerea Aparatului Guvernului sunt cheltuite ineficient "i la
costuri ridicate. De exemplu editarea unor bro"uri ale Guvernului la o editur! de stat este de peste
trei ori mai mare decât la o tipografie privat!.206 Astfel, nu este de mirare c! Banca Mondial! reduce
finan#!rile din cauza procedurii de achizi#ii neconforme.207
Bugetul de stat pentru anul 2009 a majorat cheltuielile din fondurile de rezerv! a Guvernului
astfel, exist! riscul ca aceste sume de bani s! fie o camuflare a cheltuielilor preconizate pentru
alegerile din 2009.
Dinamica
La fel ca "i în anii preceden#i, finan#area "i utilizarea netransparent! a finan#elor publice este un
subiect analizat de pres! "i trecut cu vederea de organele cu func#ii de control.
Conform unor estim!ri efectuate în baza legilor bugetului de stat pentru anii 2005-2008,
localit!#ile în care au fost ale"i primari comuni"ti au beneficiat de investi#ii de 2,2 ori mai mari decât
cele cu primari reprezentând alte partide politice, iar circa 98% din suma total! acordat! prim!riilor
pentru repara#ii capitale au fost alocate localit!#ilor cu primari PCRM. Totu"i, structura "i m!rimea
bugetelor locale nu corespund necesit!#ilor localit!#ilor din cauza unui sistem preferen#ial pe care l-a
instituit Guvernul R. Moldova. Astfel, în prezent, PCRM controleaz! circa 37 % din mandatele de
ale"i locali, c!rora le revin aproximativ 75 % din totalul investi#iilor capitale din #ar!.
Cu referin#! la Legea Bugetului pentru anul 2009, trebuie s! men#ion!m c! cea mai impun!toare
cre!tere a cheltuielilor bugetare au fost atribuite suplinirii fondului de rezerv! a Guvernului. Acesta a
crescut cu peste 3 ori în raport cu anul trecut. În general, este necesar de remarcat c! întregul buget
pentru anul 2009 poart! o alur! electoral!, având, aparent, o pronun#at! orientare social!. Cu toate
acestea, la o analiz! mai detaliat! a veniturilor bugetare planificate pentru anul viitor, orientarea

204
Afacerile „Daac Group” cu Guvernul merg strun! - http://www.jurnal.md/article/10360/;
205
Primarul Dorin Chirtoac!: Ocuparea abuziv! a patru oficii din cadrul prim!riei este o infrac"iune; Eduard Mu#uc:
Totul este legal - http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7627
206
Zeci de mii de lei pentru un moft de-al lui Greceanâi - http://www.jurnal.md/article/10721/;
207
Banca Mondiala a anulat o finantare de 11 mln USD pentru Moldova - http://economie.moldova.org/news/banca-
mondiala-a-anulat-o-finantare-de-11-mln-usd-pentru-moldova-173576-rom.html;
101
social! a prezentului document se distorsioneaz!.208
Factorii
" Lipsa unui control "i a unui mecanism de sanc#ionare a persoanelor care de#in
func#ii de r!spundere în caz de utilizare netransparent! a finan#elor publice cu
prejudicierea bugetului local/de stat;
" Existen#a unei politici de finan#are discriminatorie, în dependen#! de apartenen#a la
partidele politice;
" Vulnerabilitatea în procesul decizional al organelor cu func#ii de r!spundere, în
vederea stabilirii "i tragere la r!spundere a persoanelor cu func#ii de r!spundere ce
au dispus abuziv utilizarea finan#elor publice prin prejudicierea bugetului local/de
stat;
" Lipsa argument!rii aloc!rii fondurilor publice pentru necesit!#i personale, în
detrimentul utiliz!rii pentru domeniile sociale.
Anticip"ri
Fiind vulnerabile în fa#a puterii politice organele cu func#ii de control, ca "i în anii preceden#i,
nu vor efectua verific!ri "i nu vor aplica sanc#iuni fa#! de persoanele cu responsabile pentru utilizarea
contrar destina#iei a banilor publici. Fiind în perioada preelectoral!, risc!m alocarea fondurilor de
rezerv! sau pentru alte activit!#i în favoarea ac#iunilor pentru campania electoral!. Astfel, banii din
fondul de rezerv! a Guvernului ar putea fi folosi#i în scopuri electorale.
Întreb"ri
" Care este principiul dup! care se conduce MAEIE când solicit! "i distribuie banii
publici pentru a procura sedii pentru ambasade sau închirierea acestora?
" Care este mecanismul legal conform c!reia acelea"i companii "i organiza#ii
beneficiaz! în fiecare an de finan#are public!, f!r! a fi aplicat un proces de concurs
în baza necesit!#ilor statului?
" De ce organele cu func#ii de control investigheaz! selectiv cazurile de utilizare a
finan#elor publice contrar destina#iei lor?

208
Legea bugetului de stat pentru anul 2009 7i necesit!8ile reale ale economiei moldovene7ti? -
http://lupusor.com/index.php?option=com_content&view=article&id=110:legea-bugetului-de-stat-pentru-anul-2009-i-
necesitile-reale-ale-economiei-moldoveneti&catid=36:articole&Itemid=55
102
Indicatorii
problemelor din domeniul Economic
Impact Dinamica Total escaladare Intensitatea

E 1. 5,5 4,1 4,5 4,7


E 2. 5 4,6 5 4,9
E 3. 4,7 4,3 4,3 4,4
E 4. 4,6 4,6 4,9 4,7
E 5. 4,7 4,2 4,3 4,4
E 6. 5,2 4,3 5 4,8
E 7. 3,8 3,5 3,2 3,5
E 8. 5,9 5,1 5,9 5,6
E 9. 5,2 4,8 4,8 4,9
E 10. 5 4,2 4,4 4,5
E 11. 4,8 3,8 3,9 4,2
E 12. 5,5 4,3 4,9 4,9
E 13. 3,7 3,3 3,1 3,4
E 14. 4,6 3,9 4,1 4,2
E 15. 4,2 3,9 5,6 4,6
E 16. 5,6 4,6 4,6 4,9
E 17. 5,1 4 3,8 4,3
E 18. 5,3 4,5 4,7 4,8
E 19. 4,3 3,6 3,5 3,8
E 20. 4,9 3,6 4,3 4,3
E 21. 6 4,7 5,1 5,3
E 22. 5,9 5 5,3 5,4
E 23. 4,2 3,5 3,6 3,8
E 24. 4,8 3,9 3,5 4,1
E 25. 5,4 4,7 4,8 5,0
E 26. 3,9 3,6 3,8 3,8
E 27. 4,9 4,7 4,4 4,7
E 28. 4,7 3,8 4,4 4,3
E 29. 6,2 5 5,8 5,7
E 30. 4,3 3,8 4 4,0
E 31. 5,9 5 5,4 5,4

Datele din tabel reprezint" valorile acordate de zece exper!i


independen!i pentru fiecare indicator al celor 100 de probleme

103
E 1. Infla!ia VS cursul valutar

Subiectul
În ultimul timp tot mai des apare întrebarea urm!toare: ce este mai important pentru Republica
Moldova – #intirea infla#iei sau #intirea cursului valutar209. Lupta B!ncii Na#ionale a Moldovei contra
infla#iei conduce la aprecierea valutei na#ionale, aceast! contribuind la s!r!cirea popula#iei.
Descrierea
Influxul permanent de valut! în #ar! creeaz! un climat favorabil pentru apari#ia infla#iei exagerate
dac! nu ar fi interven#ia statului de reducere a lichidit!#ii în special în lei, care canalizeaz! efectele
fenomenului dat spre aprecierea nejustificat! a leului. Efectiv infla#ia neînregistrat! în lei este
transferat! de c!tre guvern pe umerii gasterbaiterilor care amortizeaz! reducerea infla#iei în lei prin
pierderile de circa 14,5% pe care le-au înregistrat la Euro "i dolari SUA în primele 8 luni ale anului
2008210.
Astfel, BNM a transferat efectul infla#ionist asupra puterii de cump!rare a valutei utilizate în #ar!,
adic! în primul rând asupra persoanelor ce lucreaz! peste hotare "i efectueaz! transferuri de valut! pen-
tru între#inere membrilor familiei r!ma"i în #ar!. În aceste condi#ii, dac! statul "i cei care au activat în
acest teritoriu au suportat o infla#ie de 6% pe parcursul ultimelor 8 luni, atunci cei care au muncit peste
hotare au suportat o infla#ie de 20,5% în aceea"i perioad!.
Dup! ce rezervele bancare obligatorii au fost majorate de BNM pân! la 22%, rezervele obligatorii
au crescut de la 1.9 mlrd. lei la începutul anului, pân! la 3.5 mlrd. lei la finele lunii august curent. În
consecin#!, BNM s-a bucurat de un suport semnificativ la sterilizarea relativ gratuit! a masei monetare
în circula#ie efectuate prin intermediul b!ncilor comerciale. Ca rezultat, suma total sterilizat! a atins
valoarea de 4,7 mlrd. lei la finele lunii august. Pentru prima dat! ponderea masei monetare sterilizate în
Masa monetar! M2 a dep!"it 21%.

Graficul masei monetare sterilizate:

Sursa: BNM, IDIS „Viitorul”


Grupul #int"
" Banca Na#ional! a Moldovei;
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Ministerul Finan#elor;

209
Realitatea Economic! Nr. 4, iunie 2008, Expert Grup.
210
Monitorul Economic Nr.14, Q3 2008, IDIS “Viitorul”
104
" Popula#ia;
" Exportatorii.
Impactul
Politicile BNM de #intire a infla#iei au mai multe efecte colaterale negative, influen#ând negativ
încas!rile în bugetul de stat. Aceasta duce la aprecierea valutei na#ionale "i în!sprirea politicii monetare
ceea ce provoac! rat!ri de cel pu#in 1,5 miliarde lei în bugetul de stat.211
Aprecierea valutei na#ionale are un impact negativ asupra exportatorilor. Astfel, apare
imposibilitate de p!trundere pe pia#a nou! prin intermediul pre#urilor joase. Exporturile moldovene"ti
devin mai scumpe, ce se reflect! asupra competitivit!#ii produselor noastre. În afar! de aceasta, BNM a
transferat efectul infla#ionist asupra puterii de cump!rare a valutei utilizate în #ar!, adic! în primul rând
asupra persoanelor care lucreaz! peste hotare "i efectueaz! transferuri de valut! pentru între#inere
membrilor familiei r!ma"i în #ar!.
În pofida costului redus de doar 2% pe care le achit! BNM pentru rezervele obligatorii ale
b!ncilor comerciale, costul steriliz!rii date nu sunt de ignorat "i au constituit 32 milioane de lei pentru
primele 8 luni "i se estimeaz! cel pu#in la 55 milioane de lei pentru tot anul. În condi#iile insuficien#ei
de lichidit!#i "i de diminuare a masei monetare, stagneaz! "i volumul credit!rii economiei, înregistrând
în ultimele luni reducerea activit!#ii creditare.
Dinamica
Presiuni puternice pe pia#a valutar! pun "i factori interni, în afar! de pierderea pozi#iei dolarului
SUA fa#! de EURO. În anul 2007, oferta net! de valut! str!in! de la persoanele fizice s-a majorat cu
43,5% pân! la 1 mlrd. 712,3 mil. USD. Fluxul net de investi#ii directe, de portofoliu "i credite
contractate de la persoanele afiliate a crescut de 3,2 ori, pân! la 240,7 mil. USD, iar fluxul net de credite
externe private, granturi "i asisten#! tehnic! s-a m!rit de 2,6 ori, pân! la 287 mil. USD.
Aceste tendin#e se men#in "i în anul 2008. Numai în primele 8 luni ale anului 2008 în #ara au intrat
oficial peste un miliard de dolari, cu peste 50% mai mult ca anul trecut. Masa monetar! a ajuns la limita
de 31,7 mlrd. de lei la finele lunii august, înregistrând o cre"tere de 16% comparativ cu începutul
anului. Sterilizarea lichidit!#ilor în circula#ie a continuat masiv pân! în septembrie 2008, în momentul în
care BNM a r!mas satisf!cut! de rata infla#iei anual! calculat! (11.9%). În perioada de sterilizare intens!
BNM a ajuns s! sterilizeze 1,3 mlrd. lei la sfâr"itul trimestrului II, care a coborât lent la o medie de 1,2
mlrd lei pe parcursul lunii august 2008.
Odat! atins obiectivul pe plan infla#ionist, la 25 septembrie BNM reduce rata rezervelor
obligatorii la 20,5% "i rata de refinan#are la 17%. Mai jos este prezentat! evolu#ia ratei de sterilizare a
masei monetare M2 pe parcursul anului 2008.

Sursa: BNM, IDIS „Viitorul”


Factorii
" Volumul mare de remiten#e (peste 1/3 din PIB), ceea ce provoac! perturba#ii în
sistemul economic;
" Economia ineficient!, cu costuri de administrare "i activitate ridicat!. Pe lâng! efectul

211
Monitorul Economic Nr.13, Q2 2008, IDIS “Viitorul”
105
infla#iei importate avem "i efectul infla#iei costurilor;
" Lipsa oportunit!#ilor investi#ionale provoac! direc#ionarea fluxurilor financiare spre
pia#a de consum, provocând infla#ia cererii;
" Cre"terea investi#iilor str!ine în Moldova;
" Cre"terea asisten#ei financiare acordate de c!tre institu#iile finan#atoare interna#ionale.
Anticip"ri
Datorit! aprecierii valutei na#ionale în 2008 cu 22% fa#! de co"ul valutar (valutele #!rilor
partenere: Euro, USD, Grivna, Leul românesc, rubla ruseasc!) "i cu 17% fa#! de dolar, bugetul de stat
va rata în 2008 venituri în m!rime de circa 1,4 miliarde lei. Cursul valutar pe parcursul urm!toarei
jum!t!#i de an va fi relativ stabil, fluctua#iile interne fiind dictate în cea mai mare parte de fluctua#iile
externe ale cursului USD/EURO. Aprecierea valutei na#ionale va contribui la reducerea infla#iei în
2008 cu cel pu#in 10 p.p. Pentru anul 2009 este posibil! o rat! a infla#iei la nivel de 10%.212
Întreb"ri
" Ce este mai important pentru Republica Moldova, #intirea infla#iei sau #intirea cursului
valutar?
" Oare vor fi m!surile întreprinse în 2008 suficiente pentru ca fenomenul ce are loc pe
parcursul anului s! nu se relanseze "i în 2009?
" Ce trebuie de întreprins pentru a st!pâni aprecierea leului?
" Va g!si Guvernul solu#ii nonmonetariste de asimilare a influxului valutar?

212
“Sinteza anului 2008”, IDIS “Viitorul”, decembrie 2008
106
E 2. Deficitul balan!ei comerciale – recorduri noi

Subiectul
În primele zece luni ale anului 2008 deficitul comercial a dep!"it valoarea de 2746,8 mil. dolari
SUA, iar la finele anului cu u"urin#a va dep!"i pragul psihologic de 3 miliarde USD.
Descrierea
Potrivit Biroului Na#ional de Statistic!, decalajului considerabil în evolu#ia exporturilor "i
importurilor a determinat acumularea în ianuarie-octombrie 2008 a unui deficit al balan#ei comerciale
în valoare de 2746,8 mil. Astfel, deficitul comercial înregistrat în anul curent, timp de 10 luni este cu
aproape 50 la sut! (913 mln. dolari SUA) mai mare decât în aceea"i perioada a anului trecut.
În pofida faptului, c! exporturile continu! s! creasc! cu ritmuri alerte (+27%), pân! la peste
1350 mln. dolari SUA, avansul importurilor este mult mai rapid (+41,4%), pân! la 4100,6 mln. dolari
SUA. Respectiv, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în aceasta perioada a fost de 33,0%,
fa#! de 36,8% în 2007, având tendin#! continu! de diminuare.
În mare parte, cre"terea deficitului balan#ei comerciale a fost provocat! de aprecierea leului fa#!
de dolar SUA "i Euro, ceea ce a afectat grav exportatorii moldoveni. Tendin#a de cre"terea a
deficitului balan#ei comerciale poate fi doar par#ial explicat! de "ocurile exogene pe care le-a suferit
Moldova în 2006-2007 (embargoul vinicol, scumpirea resurselor, secet!). Demontarea „embargoului
vinicol” a avut efecte marginale asupra ritmurilor de agravare a deficitului comercial. O alt! explica#ie
este competitivitatea redus! a exporturilor moldovene"ti, chiar "i pentru bunurile, la care produc!torii
de#ineau avantaje competitive aparente213.
Grupul #int"
" Exportatorii "i importatorii;
" Banca Na#ional! a Moldovei;
" Ministerul Economiei "i Comer#ului.
Impactul
În condi#iile actuale, când deficitul balan#ei comerciale atinge un nivel de cca 55% din PIB (în
ianuarie-iunie 2008), fiind compensat doar prin fluxul enorm de remiten#e, economia na#ional! risc!
s! fie în prag de colaps economic, în cazul unei eventuale încetiniri a fluxului de remiten#e.
Dinamica
Datele statistice privind comer#ul extern al Republicii Moldova pentru ultimii ani atest! o
agravare continu! a deficitului comercial, datorit! faptului c! ritmul de cre"tere a importurilor este
mult mai mare decât cel de cre"tere a exporturilor (Diagrama Nr.1).
Singurele tendin#e pozitive care pot servi ca premise pentru a afirma c! situa#ia se va îmbun!t!#i
sunt: reluarea exporturilor de vinuri în Rusia, cre"terea "i diversificarea direc#iilor de export.

213
Realitatea Economic! Nr. 3, aprilie 2008, Expert Grup.
107
Diagrama Nr.1

Sursa: Biroul Na"ional de Statistic!

Factorii
" Majorarea pre#urilor la energie importat! (gaz, electricitate);
" Aprecierea valutei na#ionale;
" Consecin#ele secetei din anul 2007 "i a "ocurilor externe;
" Competitivitatea sc!zut! a produselor autohtone;
" Fluxul excesiv de remiten#e ce provoac! cre"terea consumului;
" Consumul sporit ce provoac! cre"terea importurilor;
" Infrastructura agricol! nedezvoltat!.
Anticip"ri
La momentul actual nu exist! semne ca dinamica cre"terii deficitului comer#ului exterior s! fie
ranversat în viitorul apropiat, atâta timp, cât exist! surse pentru a finan#a deficitul. Ca urmare a crizei
economice mondiale se anticipeaz! încetinirea fluxului de remiten#e, "i acest fapt se va r!sfrânge
negativ asupra finan#!rii deficitului comer#ului exterior. Pe termen mai îndelungat aceasta poate afecta
consumul gospod!riilor casnice, "i respectiv, volumul importurilor.
O alt! a"teptare negativ! vine din sectoarele industriei u"oare "i industriei alimentare, care au
intrat în recesiune. Aceste sectoare sunt motorul cre"terii exporturilor, de"i criza înc! nu a afectat
exportul textilelor. Pentru a evita repetarea situa#iei din 1998, ministrul Economiei "i Comer#ului a
atras aten#ia recent exportatorilor pentru a fi mai aten#i la exporturile de produc#ie agricol! "i
alimentar! în direc#ia CSI, când în urma crizei din Rusia mul#i exportatori moldoveni au r!mas f!r!
bani pentru produc#ia livrat! în aceast! #ar!214.
Întreb"ri
" Când va fi solu#ionat! problema deficitului balan#ei comerciale?
" Din ce surse va fi acoperit deficitul balan#ei comerciale în cazul încetinirii fluxului de
remiten#e?
" Cum va afecta criza economica mondial! exporturile din Moldova?
" Ce m!suri trebuie de întreprins pentru a spori competitivitatea produselor
autohtone?

214
“Eco”, 10 decembrie 2008, nr. 200
108
E 3. Pia!a imobiliar" din Moldova, amenin!at" de criz"

Subiectul
Pia#a de imobil din Moldova, pia#a cu cele mai paradoxale tendin#e din ultimii ani "i asupra
c!reia s-au f!cut cele mai controversate prognoze, a început s! prezinte primele simptome de „r!cire”
începând cu anul curent.215
Descrierea
Pia#a de imobil din Moldova a început s! înregistreze în anul 2008 primele simptome de
stagnare. Astfel, pre#urile pe parcursul lunilor august "i septembrie au înregistrat sc!deri cu circa 5,2%,
iar din luna octombrie "i pân! în prezent pe pia#a secundar! ieftinirea a constituit 4,6%.
Paradoxul esen#ial ce a înv!luit pia#a moldoveneasc! de imobil const! în faptul c! apartamentul
sau casa, fiind bunuri de prim! necesitate, s-au transformat în paralel "i în bunuri de lux, care "i le pot
permite doar cei cu venituri înalte "i stabile. Prin urmare, principalii cump!r!tori a bunurilor
imobiliare au devenit cet!#enii moldoveni afla#i la munc! peste hotare sau membrii familiilor acestora,
oameni de afaceri de succes, dar "i speculan#ii care au investit masiv în imobilul locativ, anticipând o
continuare a cre"terii pre#urilor. Îns!, îndat! ce pre#urile la imobil au dep!"it pragul de 900 EURO per
metru p!trat, iar pre#urile pe pia#a secundar! au trecut de pragul psihologic de 1000 EURO per metru
p!trat, se pare c!, chiar "i pentru aceste categorii de popula#ie, apartamentele au devenit practic
inaccesibile, iar interesul speculativ s-a diminuat sim#itor.
Un indicator destul de important la care trebuie s! atragem aten#ie este volumul lucr!rilor în
antrepriz! realizate de companiile de construc#ii. Acest indicator în ianuarie-septembrie 2008 a
constituit doar 91,2% fa#! de perioada respectiv! a anului precedent. Potrivit Biroului Na#ional de
Statistic! (BNS), în perioada dat!, cel mai mult s-a diminuat volumul lucr!rilor de construc#ii noi, cu
circa 10,6%, ceea ce indic! clar mic"orarea activit!#ii antreprenoriale în sectorul imobiliar. Din cauza
refuzului mai multor b!nci comerciale de a finan#a proiectele de construc#ie a imobilului, s-a redus
semnificativ volumul complexelor reziden#iale, planificate pentru perioada 2009-2010. Numai în
primul semestru a anului 2008 volumul creditelor bancare, acordate pentru imobil a sc!zut cca 3,5
ori.
Grupul #int"
" Popula#ia;
" B!ncile comerciale;
" Agen#iile imobiliare;
" Agen#iile de ipotec!.
Impactul
În condi#iile în care pia#a imobiliar! arat! semne clare de stagnare, în primul rând datorit!
problemelor ce #in de creditarea companiilor de construc#ii, aceast! ar avea un impact negativ asupra
ramurii, manifestat prin falimentarea companiilor de construc#ii "i înghe#area lucr!rilor pe "antiere. O
asemenea situa#ie va avea efecte nefaste atât asupra activit!#ii antreprenoriale, cât "i asupra statutului
investi#iilor f!cute de clien#ii companiilor de construc#ii, dar "i a b!ncilor, care au finan#at aceste
proiecte.
Dinamica
Începând din anul 2002 pe pia#a imobiliar! s-a înregistrat o cre"tere spectaculoas! a pre#urilor de
la 150 USD/m2, pân! la 1200 USD/ m2 în 2008, pe fundalul cererii sporite pentru spa#iile locative.
Cererea a fost sus#inut! de transferurile mijloacelor b!ne"ti din str!in!tate "i sporirea num!rului de
tranzac#ii cu atragerea resurselor creditare.
Dup! ce în 2007 pre#urile la apartamente au cunoscut o cre"tere de pân! la 14% în compara#ie
cu anul trecut, aceasta tendin#! a continuat "i în anul curent, cel pu#in pân! în prima jum!tate a anului.

215
Realitatea Economic! Nr. 6, noiembrie 2008, Expert Grup
109
Din ianuarie "i pân! în iulie pre#urile la imobilul locativ au crescut cu 19,7%, iar pe pia#a secundar!
pre#urile au continuat un trend ascendent pân! în septembrie, marcând o cre"tere de 29,7% de la
începutul anului curent.
Pe parcursul lunii august "i septembrie pre#urile au început s! scad! cu un ritm de 5,2%, iar din
octombrie "i pân! în prezent ieftinirea pe pia#a secundar! a constituit 4,6%.

Factorii
" Refluxul de capital speculativ din sectorul imobiliar;
" Cre"terea atractivit!#ii depozitelor bancare în raport cu pia#a imobiliar!;
" Posibilitatea mic"or!rii volumului de venituri remise de peste hotare;
" Mic"orarea încrederii b!ncilor în companiile de construc#ie "i limitarea credit!rii
proiectelor imobiliare;
" Diminuarea volumului lucr!rilor în antrepriz! pentru construc#iile noi.
Anticip"ri
Exist! toate premisele pentru un eventual regres a pie#ii imobilului, începând cu anul viitor, "i o
posibil! sc!dere a pre#urilor pân! la 10%-20%. Atractivitatea depozitelor bancare cre"te, "i în 2009
putem a"tepta sporirea refluxului de capital speculativ din sectorul imobiliar. În afar! de aceast!,
exist! semne clare pentru încetinirea volumului remiten#elor în 2009, ceea ce ar putea influen#a
cererea pentru bunurile imobile, #inând cont de faptul, c! investitorii principali în sectorul imobiliar
pân! acum era anume aceast! categorie de popula#ie.
Întreb"ri
" Oare sunt tendin#ele de „r!cire” a pie#ii imobilelor înregistrate în ultimele luni ale
anului curent semnale clare ale crizei în acest sector al economiei?
" Care va fi o posibil! sc!dere a pre#urilor în sectorul imobiliar în 2009?

110
E 4. Sectorul animalier în com" profund"
Subiectul
Sectorul animalier al Republicii Moldova în perioada tranzi#iei spre economia de pia#! a
cunoscut schimb!ri dramatice. Dup! estim!rile Ministerului Agriculturii "i Industriei Alimentare,
"eptelul de bovine (f!r! raioanele din stânga Nistrului) s-a redus în compara#ie cu sfâr"itul anului 1980
de 3,4 de ori, de porcine – de 5,1 de ori, de ovine "i caprine - cu 42 la sut!.216
Descrierea
În 2008 continu! procesul de diminuare drastic! a efectivului de animale cu ritmuri galopante.
În perioada anilor 2002-2008, efectivul de bovine s-a redus de la 410 mii unit!#i pân! la 231,7 mii
unit!#i, „identificate” la 1 iulie 2008. O situa#ie similar! indic! "i datele statistice privitoare la efectivul
de porcine: o regresiune pentru aceea"i perioad! a num!rului de animale de la 508 mii de capete pân!
la 271,3 mii.

Efectivul de animale în primul semestru al anului 2008


La 1 iulie 2008 Ponderea
Mii În %, fa!" (în %, fa!"
capete de 1 iulie de total)
2007
Bovine; total 231,7 77,9 100
din care: întreprinderile agricole 14,5 78,3 6,2
gospod"riile persoanelor fizice #i cele 217,2 77,8 93,8
!"r"ne#ti (de fermier)
Porcine; total 271,3 50,4 100
din care: întreprinderile agricole 58,6 90,2 21,6
gospod"riile persoanelor fizice #i cele 212,7 44,9 78,4
!"r"ne#ti( de fermier)
Ovine #i caprine; total 874,3 91,3 100
din care: întreprinderile agricole 34,8 86,7 4,0
gospod"riile persoanelor fizice #i cele 839,5 91,5 96,0
!"r"ne#ti(de fermier)
P"s"ri (întreprinderile agricole) 2668,8 95,0 ×
Sursa: BNS

Din subven#iile alocate în anul 2007 sectorului animalier, numai 10 la sut! au revenit micilor
fermieri. În anul 2008, Guvernul sprijin! în continuare întreprinderile zootehnice de talie mare, în
pofida faptului, c! acestea sunt în minoritate. În anul 2007, acestea au beneficiat de suport direct din
partea statului prin intermediul fondului de subven#ionare în sum! de 6794521 milioane de lei, ceea ce
constituie 45,8% din valoarea resurselor alocate pentru sectorul animalier. Dac! mai lu!m în calcul "i
faptul, c! alte 45% sau 6680604,00 lei revin întreprinderilor de stat, atunci micii fermieri
(întreprinderile #!r!ne"ti de fermieri, întreprinderile individuale "i persoanele fizice) au beneficiat
numai de 1367660,00 lei sau de 10% din suma total!.
Un factor destabilizator mai vechi pentru acest sector a constituit situa#ia precar! în care se afl!
comer#ul exterior cu produse agricole "i alimentare de origine agricol!. În comer#ul exterior cu m!r-
furile din aceast! categorie de produse, conform Sistemului Armonizat (SA), balan#a comercial! este
profund negativ!.
Grupul #int"
" Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare;
" Întreprinderile zootehnice;

216
Monitorul Economic Nr.13, Q2 2008, IDIS “Viitorul”
111
" Întreprinderile #!r!ne"ti;
" Ministerul Economiei "i Comer#ului.
Impactul
Diminuarea num!rului de animale a provocat reducerea produc#iei de lapte cu 18%, care a fost
alimentat! suplimentar "i de reducerea productivit!#ii cu 7%. Totodat!, s-a redus semnificativ, cu
16%, produc#ia de ou!. Sacrificarea în mas! a animalelor "i p!s!rilor a ascuns gravitatea proceselor,
care au cutremurat sectorul animalier, prin scoaterea pe prim plan a unor indici, care tocmai au
crescut spectaculos din cauza pierderilor cantitative din zootehnie. Este vorba de cre"terea volumului
vânz!rii animalelor "i p!s!rilor pentru sacrificare, care a crescut cu 17%, produc#ia, prelucrarea "i
conservarea c!rnii "i a produselor din carne cu 23,9%, t!b!cirea "i prepararea pieilor cu 40,5%.
Dinamica
Fenomenul de diminuare drastic! a efectivului de animale continu! pân! în prezent. În perioada
anilor 2002-2008, efectivul de bovine s-a redus de la 410 mii unit!#i pân! la 231,7 mii unit!#i,
„identificate” la 1 iulie 2008.

Efectivul de animale în perioada anilor 2002-2008, mii la finele anului


2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Bovine, total 410 373 331 311 299 251 231,7
din care vaci 279 256 231 217 207 181 171,7
Porcine 508 446 398 461 532 406 271,3
Ovine "i caprine 956 938 942 938 947 846 874,3
P!s!ri 14995 15756 17522 22235 22531 - -
Surs": BNS

O excep#ie pentru sectorul animalier, constituie subsectorul avicol, în care efectivul de p!s!ri
în pofida dificult!#ilor, datorate impactului factorilor interni "i externi (psihoza general! legat! de
epidemia gripei aviare declan"ate în statele vecine, acum câ#iva ani în urm!, pierderea pozi#iilor
de#inute anterior în comer#ul exterior, lipsa nutre#urilor în anii 2003 "i 2007, concuren#a acerb! pe
pia#a intern! cu produsele de import "i cu cele de contraband!) a reu"it s! evolueze pozitiv.
Factorii
" Consecin#ele secetei din anul 2007;
" Mecanismul imperfect al subven#ion!rii întreprinderilor din sectorul agricol;
" Politicile incoerente promovate de autorit!#i;
" Situa#ia precar! în care se afl! comer#ul exterior cu produse animaliere;
" Vulnerabilitatea gospod!riilor #!r!ne"ti, în care sunt concentrate mai mult de 90%
din efectivul animalier.
Anticip"ri
In anul 2009, tendin#ele profilate în anul trecut de reducere a num!rului de animale vor pierde
din intensitate. Îns! o recuperare rapid! a pozi#iilor pierdute este problematic!. Mijloacele financiare
rezervate pentru sectorul animalier sunt destul de mici pentru a motiva agricultorii s! depun! eforturi
suplimentare pentru revenirea la pozi#iile ratate. Resursele financiare, prev!zute în fondul pentru
subven#ionarea produc!torilor agricoli pentru sectorul zootehnic, în sum! de 23 milioane de lei, sunt
destinate în mare m!sur! pentru fortificarea întreprinderilor mari.217
Întreb"ri
" De ce statul sus#ine financiar preponderent întreprinderile mari, de"i cea mai mare
parte a efectivului de animale este concentrat! în gospod!riile #!r!ne"ti?
" Când va avea loc modernizarea "i restructurarea sectorului animalier?

217
Monitorul Economic Nr.12, Q1 2008, IDIS “Viitorul”
112
E 5. Pre!uri europene la gaze naturale

Subiectul
Din 2008, tarifele la gazele naturale livrate de c!tre Rusia Republicii Moldova sunt revizuite o
dat! la trei luni în baza contractului încheiat între Gazprom "i Guvernul Moldovei. În ianuarie anului
trecut, s-a ajuns la nivelul de peste 350 Euro pentru o mie de metri cubi.
Descrierea
De la începutul anului 2008 a avut loc deja a treia majorare a pre#ului pentru gazul furnizat în
Republica Moldova. La momentul actual pre#ul pentru gazele livrate de c!tre Gazprom pentru #ara
noastr! constituie 278,71 dolari SUA pentru o mie de metri cub. Gazprom-ul "i Moldova-Gaz au
semnat în decembrie 2006 contractul de livrare a gazelor pentru anii 2007-2011, în conformitate cu
care pre#ul la gaze anual se calculeaz! conform formulei bazat! pe principiile de pia#!, cu aplicarea
coeficien#ilor de reducere.
Dac! atragem aten#ie la modul de armonizare a pre#ului la gazul importat, atunci avem: pre#ul în
2008 - 75 % din pre#ul mediu european, 85% în 2009, 90% în 2010. C!tre anul 2011 pre#ul gazului va
atinge nivelul pre#urilor medii europene la livr!rile de gaze ruse"ti.
La moment, pre#ul mediu european la gazele naturale stabilit de Gazprom este de 401 – 402
USD pentru 1000 mc în compara#ie cu 272 USD/1000 mc din 2007. Observ!m, deci, c! în decursul
unui an s-a produs un salt spectaculos al pre#ului cu aproximativ 40%. Noul pre# î"i g!se"te explica#ia
în scumpirea petrolului, #inând cont de faptul c! în contractele Gazprom-ului cu partenerii s!i, tariful
la gazul exportat se calculeaz! în func#ie de cota#iile produselor petroliere vechi de "ase-nou! luni.218
Grupul #int"
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Consumatorii casnici;
" Moldovagaz;
" Termocom;
" ANRE.
Impactul
Pre#ul de 401-402 USD de acum, nu este o mare tragedie pentru #!rile UE, în condi#iile în care
în Europa, datorit! intermediarilor, pre#ul care este pl!tit de consumatori se apropie de 1000 USD
pentru o mie de metri cubi. Îns!, pentru R. Moldova, aceast! situa#ie ar reprezenta o tragedie, dac!
vor fi impuse în totalitate regulile pie#ei.
Majorarea pre#ului la gazele livrate în Republica Moldova de c!tre Gazprom a dus la majorarea
tarifului pentru consumatori casnici, tariful devenind unul extrem de mare, insuportabil pentru
popula#ia Republicii Moldova. De la începutul anului, tariful pentru achitarea consumului gazului
natural de c!tre consum!tori casnici s-a majorat cu 27%, de la 2775 la 3523 lei pentru 1000 m3 .
În condi#iile în care ritmul de dezvoltare al economiei na#ionale r!mâne în urm! fa#! de ritmul
cre"terii pre#ului la gazele naturale, aceast! afecteaz! foarte mult bugetul de stat. Aici se mai adaug!
datoriile Moldovei fa#! de Gazprom, care au crescut în ultimii trei ani cu 60%. În afar! de aceast! se
m!re"te considerabil "i datoria Transnistriei pentru gaze naturale, care s-a majorat semnificativ de la
începutul anului curent, care constituia la 1 ianuarie 2008 suma de 1,677 mlrd USD.219
Dinamica

218
Un pre" mediu european pentru RM pentru gazul importat: la ce ne putem a#tepta,
http://blogs.unimedia.md/baltag/2008/08/13/un-pret-mediu-european-pentru-rm-pentru-gazul-importat-la-ce-ne-putem-
astepta/#more-79
219
Datoriile pentru gaze naturale ale Transnistriei pe „spatele” RM?,
http://blogs.unimedia.md/baltag/2008/11/12/datoriile-pentru-gaze-naturale-ale-transnistriei-pe-
%E2%80%9Espatele%E2%80%9D-rm/

113
Pe parcursul anului 2008 pre#ul la gazele naturale pentru Moldova a parcurs urm!toarele
etapele: 1 ianuarie - 1 aprilie 2008 am avut un pre# de 191 USD/1000 m.c.; începând cu 1 aprilie
pre#ul a crescut cu 10%, ajungând la 213 USD/1000 m.c.; de la 1 iulie tariful s-a majorat cu 18,8%,
constituind, deja, 253 USD/1000 m.c., iar de la 1 octombrie curent, am asistat la o cre"tere a pre#ului
cu înc! 10,2%, care a ajuns la un nivel estimativ de 278,71 USD/1000 m.c. Deci, noul pre# este cu
circa 100 USD mai mare decât pre#ul de la începutul anului.
Factorii
" Cre"terea pre#urilor pentru produse petroliere "i combustibil pe pie#ele
interna#ionale;
" Armonizarea pre#ului pentru gazul rusesc pentru Moldova, în raport cu pre#ul
stabilite în #!rilor europene;
" Politic! de expansiune a Gazpromului.
Anticip"ri
Monopolistul rusesc, Gazprom, preconizeaz! s! scad! pre#ul la gazele naturale exportate în UE,
anun#ând la mijlocul lui decembrie curent cifra de 280 - 300 USD/1000 m.c. pentru prima jum!tate a
anului 2009, în compara#ie cu 460 – 500 USD/1000 m. c. în ultimul trimestru al anului 2008. Dac! la
începutul lui 2009, UE va pl!ti în mediu 280 - 300 USD/1000 m.c., atunci, conform Acordului între
Moldova-Gaz "i Gazprom, RM va trebui s! pl!teasc! cca. 240 - 255 USD/1000 m.c. (la moment RM
pl!te"te 278 USD/1000 m.c.). Adic!, tot atât cât am pl!tit în perioada 1 iulie – 1 octombrie 2008.
Întreb"ri
" Va sc!dea pre#ul pentru gazul importat în R. Moldova în anul 2009?
" Vor fi mic"orate tarifele la gaze naturale "i c!ldur! pentru consum!torii casnici, în
caz de ieftinire a gazului importat, "i când va avea loc recalcularea tarifului?
" Când va fi majorat tariful de tranzit a gazului?
" Cine va achita datoriile Transnistriei fa#! de Gazprom pentru gaze naturale?

114
E 6. Cre#terea datoriei externe a Moldovei – un motiv de
îngrijorare

Subiectul
Un alt motiv de îngrijorare pentru economia Republicii Moldova este cre"terea datoriei externe
a Moldovei, care s-a majorat în ultimii 5 ani cu peste 90 la sut!.
Descrierea
La sfâr"itul trimestrului 2 volumul datoriei externe a ajuns la maximum 3 mlrd 752 mln. USD.
De"i la momentul dat datoria extern!, raportat! la Produsul Intern Brut "i luând în considerare
cheltuielile pentru plat! serviciului de datorie în cheltuielile bugetare, este acceptabil!, un motiv de
îngrijorare este rata cre"terii datoriei externe220. Numai în ultimii 5 ani, aceasta au crescut cu peste 90
la sut!. Cre"terea semnificativ! a datoriei externe a fost generat! de sectorul privat, în timp ce sectorul
public a redus nivelul îndator!rii externe în 2003-2005 pân! la 773,75 mln USD, dup! care a urmat o
urcare a stocului pân! la 986,27 mln USD. Datoria extern! public! "i public garantat! a constituit la
sfâr"itul trimestrului doi 973,36 mil. USD, iar cea privat! negarantat! - 2 779,08 mil. USD. Ponderea
datoriei private negarantate a constituit 74,1% din total, arat! date ale BNM.
Stocul angajamentelor autorit!#ilor monetare a crescut pân! la 175,10 mil. USD, în urma
valorific!rii unei noi tran"e din împrumutul de la FMI (18,88 mil. USD), Banca Na#ional! a Moldovei
rambursând în aceast! perioad! 9,51 mil. USD.
Ceea ce ar trebui s! îngrijoreze este varia#ia cursului de schimb al dolarului SUA fa#! de alte
valute care ar putea cre"te serios datoria. În primul trimestru 2008, stocul s-a majorat ca urmare a
deprecierii monedei americane, care a cedat o pozi#ie dup! alta, cu 58,81 mln USD.
Grupul #int"
" Banca Na#ional! a Moldovei;
" Ministerul Finan#elor;
" B!ncile comerciale;
" Sectorul privat al Republicii Moldova;
" Organismele financiare interna#ionale.
Impactul
În condi#iile crizei financiare, impactul destul de grav poate fi asupra sectorul privat, care a
crescut datoriile externe negarantate de stat pân! la un nivel foarte ridicat, de 2779,08 mil. USD. $i
aceast! datorie corporativ! extrem de mare are consecin#e foarte grave asupra economiei na#ionale,
din cauza pie#ei financiare autohtone slab dezvoltate.
Dinamica
Dac! lu!m dinamica datoriei externe pentru ultimele 4 ani, putem observa cre"terea destul de
considerabil! a datoriei externe.

220
Cre#terea datoriei externe a Republicii Moldova: un motiv de îngrijorare?
http://www.eco.md/article/5542/
115
Sursa: BNM

Tot mai mult se împrumut! b!ncile comerciale, a c!ror datorie total! a urcat rapid în ultimii ani.
Astfel, la sfâr"itul lunii iunie, b!ncile locale aveau datorii c!tre str!in!tate de 468 mln USD, respectiv
12,5 la sut! din soldul total, fa#! de 57,59 mln USD în 2003. Bancherii au finan#at astfel cre"terea
rapid! a credit!rii, în condi#iile în care a existat o cerere tot mai mare pentru împrumuturi.
Datoria guvernamental! direct! s-a majorat cu 31,31 mil. USD, în special ca urmare a fluctua#iei
ratei de schimb (26,68 mil. USD). Angajamentele sub garan#ia guvernului s-au majorat neesen#ial.
Sectorul privat a beneficiat pe parcursul trimestrului întâi de noi împrumuturi în sum! de 160,81 mil.
USD. Organismele interna#ionale au fost principalii creditori, cu o pondere de 31,8% în totalul
datoriei externe sub form! de împrumuturi "i titluri de angajamente.
Factorii
" Varia#ia cursului de schimb USD fa#! de alte valute;
" Împrumuturile sectorului public.
Anticip"ri
Datoria extern! va fi "i în continuare în cre"tere. Putem anticipa, c! criza economic! global! va
afecta grav sectorul privat, care a acumulat datorii extrem de mari. Iar datoria extern! public! "i public
garantat! nu poart! nici un risc pentru economia #!rii, întrucât are o pondere în PIB destul de mic!, "i
nu sunt premize pentru o cre"tere brusc! a acestea. Totodat!, Moldova a transferat doar 28,5
milioane USD pentru achitarea datoriei externe, ceea ce ar constitui circa 3 la sut! din volumul total al
datoriei. Dac! aceast! sum! nu ar mai cre"te, achitarea datoriilor în acest ritm ar putea dura câteva
sute de ani.
Întreb"ri
" Care va fi impactul crizei economice mondiale asupra datoriei externe a Moldovei?
" Cum se va schimba nivelul datoriei externe în anii urm!tori?

116
E 7. “Criza cimentului” – un avertisment pentru viitor

Subiectul
În prima jum!tate a anului 2008 a avut loc a"a numit! “criz! a cimentului”, când pe pia#a
moldoveneasc! s-a resim#it un deficit de ciment. Produc!torii nu au mai reu"it s! satisfac! integral
cererile, chiar dac! au lucrat la capacitate maxim!.221
Descrierea
În prim!vara anului curent s-a resim#it un deficit de ciment de 19 mii de tone, potrivit
Ministerului Economiei "i Comer#ului, dup! ce combinatul de ciment din Râbni#a "i-a reorientat
vânz!rile spre pia#a rus!, reducându-le pe cele c!tre malul drept al Nistrului de la 61 mii tone la 18 mii
tone. Necesarul de ciment în primul trimestru a fost acoperit la nivel de 88,12%.
Ceea ce s-a întâmplat pe pia#a cimentului se înscrie perfect în tendin#ele regionale. Ca "i în
Republica Moldova, în România "i Rusia, mai ales în regiunile de sud, s-a resim#it un deficit de
ciment. Pre#ul cimentului în Romania a s!rit cu 65%, în trimestrul doi, dup! o cre"tere de 15% în
primele trei luni ale anului. Dac! în anul 2006 pre#ul în Rusia era de 75 de dolari pe ton!. În
septembrie 2007 a ajuns pân! la 190 de dolari pentru o ton!, iar în unele regiuni cimentul era vândut
consumatorului final la pre# de 300 dolari. În Kazahstan o ton! de ciment cost! 280 de dolari, în
Europa - în medie 160-220 dolari. Pre#ul de 200 dolari pe tona de ciment în Republica Moldova este
mult prea înalt, pentru o #ar! cu o capacitate de cump!rare sc!zut!. Îns! mai devreme sau mai târziu
costurile se vor alinia la cele din regiune, chiar daca temporar ele au sc!zut dup! „explozia” de la
început de an. La producerea cimentului se consum! mult gaz, energie electric!, care continu! s! se
scumpeasc!, ca urmare cresc puternic costurile, mânate din urma "i de majorarea salariului.
În aceste condi#ii Republica Moldova se va confrunta cu un deficit de ciment chiar în urm!torii
ani, dac! oferta nu va reu"i s! mearg! într-un pas cu cererea. Capacitatea proiectat! a fabricii din
Rezina a fost de 1150 mii de tone (la fel ca "i în 1994), iar dup! reconstruc#ia cuptorului a crescut cu
200-300 mii tone, îns! cea de-a doua linie a fost demontat! în anul 2007, astfel ca, în final, capacitatea
maxim! s-a redus pân! la 850-900 mii tone. Cu aceste capacit!#i fabrica abia poate s! fac! fa#! cererii
pie#ei.
Grupul #int"
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Produc!tori de ciment;
" Întreprinderile din sectorul construc#iilor;
" Popula#ia Republicii Moldova.
Impactul
Speculatorii au profitat de stoparea livr!rilor de c!tre fabrica din Râbni#a "i oprirea produc#iei la
combinatul din Rezina în leg!tura cu lucr!rile de profilaxie, dar "i de gestionarea proasta a pie#ei ce
trecea printr-un moment mai dificil. Companiile care încheiaser! contracte directe cu produc!torul de
ciment din Rezina nu au resim#it nici cre"terea pre#urilor, pentru c! acestea erau fixate în contract, dar
nici deficitul. Au avut de suferit în urma jocului speculan#ilor doar companiile mici "i particularii.
Pre#urile la ciment au coborât la 2000-2100 de lei/tona, de"i nu au mai revenit la nivelul de la
începutul anului, când o ton! de ciment se vindea pe 1557 lei.
Dinamica
De la 1557 lei, o ton! de ciment a ajuns s! coste la mijlocul lunii aprilie 2400 "i chiar 3000 de lei,
dup! o cre"tere rapid! a pre#ului. Mitul despre Soci-2014 a fost demontat de presa rus!, care a scris
c!, în final, capacit!#ile de produc#ie din regiune "i contractele cu furnizori din Turcia pentru livr!ri de
2 milioane tone pe an sunt mai mult decât suficiente pentru a acoperi necesarul de ciment la

221
"Criza" cimentului, un semnal de alarma, http://www.economica.md/economie-si-business/criza-cimentului-un-
semnal-de-alarma.html
117
construc#ia obiectivelor olimpice.
Nu rezista nici presupusul boom-ul din construc#ii. Volumul lucr!rilor de construc#ie-montaj a
sporit în 2004-2006, în medie, cu 25,2 la sut! pe an (2003 - 1526,8 mln lei, 2004 -2548,1 mln lei, 2005
- 3502,5 mln lei, 2006 - 5849,0 mln lei), potrivit datelor Biroului Na#ional de Statistic!. Iar produc#ia
de ciment a avut o cre"tere anual! medie cu mult mai ridicat!, de respectiv 46,9 la sut! (2003 - 261 mii
tone, 2004 - 430,0 mii, 2005 - 628,0 mii tone, 2006 - 821,0 mii tone). E adev!rat c!, dup! ce a atins
capacitatea maxim!, compania Lafarge Moldova nu mai reu"e"te s! sus#in! cre"terea ofertei de ciment
în acela"i ritm cu cererea. Volumul lucr!rilor de construc#ii-montaj continua s! creasc! (2007 - cu
20,5%, tr. I 2008 - cu 13,9%), în pofida unei stagn!ri pe pia#a imobilului locativ.
Factorii
" Stoparea livr!rilor de c!tre fabrica din Râbni#a "i oprirea produc#iei la combinatul din
Rezina în leg!tura cu lucr!rile de profilaxie;
" Gestionarea proast! a pie#ei.
Anticip"ri
Deficitul de ciment pe pia#a moldoveneasca din prim!vara anului curent a fost mai curând un
avertisment pentru viitor, decât o criza a cimentului, despre care se credea c! ia amploare. Principalul
furnizor a ajuns la limita capacit!#ilor "i f!r! investi#ii în dezvoltarea produc#iei ne putem a"tepta la o
criza adev!rat! în anii urm!tori. Decalajul între cerere "i oferta, ce se va adânci pe viitor, poate fi
acoperit prin extinderea capacit!#ilor combinatului de la Rezina sau construc#ia unei noi fabrici,
solu#ie spre care înclina Guvernul. Vicepremierul Igor Dodon, ministru al Economiei si Comer#ului a
"i declarat c! exist! un investitor dispus s! construiasc! în Republica Moldova o nou! uzin! de
producere a cimentului. $i administra#ia Lafarge Ciment Moldova a anun#at c! în acest an va fi pus!
în func#iune o nou! moar! de ciment, ca urmare produc#ia de ciment se va majora cu 20% pe
parcursul urm!torilor doi ani. Capacit!#ile de produc#ie s-ar putea ridica la 1,2 milioane sau chiar 1,4
milioane tone anual. Astfel, vânz!rile companiei ar atinge un indicator echivalent cu media din Fran#a,
de 400 de kilograme de ciment anual pe cap de locuitor.
Întreb"ri
" Putem noi a"tepta la o criz! adev!rat! a cimentului în urm!torii ani?
" Ce trebuie de întreprins pentru a satisface cererea de ciment?

118
E 8. Moldova se transform" dintr-o !ara exportatoare de
produse agroalimentare în una net importatoare

Subiectul
De"i în structura exporturilor moldovene"ti predomin! m!rfurile agroalimentare, acestea sunt
dep!"ite de importurile produselor agroalimentare, Moldova devenind o #ara net importatoare de
aceste produse.222
Descrierea
Pia#a agricol! moldoveneasc! este caracterizat! prin nestabilitate, fluctua#ii puternice de pre#uri,
lips! de echilibru între cererea "i oferta de produse vegetale, amenin#!ri frecvente a securit!#ii
alimentare a #!rii.
În urma stagn!rii în dezvoltarea industriei "i agriculturii autohtone, lipsa de politici adecvate,
nivelul jos de competitivitate a produselor moldovene"ti atât pe pia#a intern!, cât "i pe cea extern!, s-a
creat o situa#ie, potrivit c!reia Moldova se transform! dintr-o #ara exportatoare de produse
agroalimentare în una net exportatoare. Acest fapt, pune în pericol produc!torii autohtoni.
În special, importurile moldovene"ti prevaleaz! asupra exporturilor în comer#ul cu preparate din
carne, din pe"te, "i preparate din cacao, preparate din cereale, f!in!, amidon, lapte; produse de
patiserie, preparate alimentare diverse, tutun "i înlocuitori de tutun prelucrat. Totodat!, cresc
importurile de b!uturi alcoolice, nealcoolice, o#eturi "i cele din grupa preparatelor din cereale, f!in!,
amidon, lapte, produse de patiserie - de la 3 mil. 575,5 mii dolari SUA "i 774,5 mii dolari SUA în
anul 1999 pân! la 47 mil. 790,7 mii dolari SUA "i respectiv 21 mil. 415,4 mii dolari SUA în anul 2007.
Industria alimentar! dispune de un poten#ial semnificativ de dezvoltare "i de extindere
datorat, în principal, diversit!#ii materiilor prime de origine vegetal! "i animal! din agricultur!, îns!
acest poten#ial nu este valorificat pe deplin.
Grupul #int"
" Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare;
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Produc!tori agricoli.
Impactul
Importurile masive de produse agroalimentare în Moldova descurajeaz! produc!torii autohtoni,
ace"tia fiind nevoi#i s!-"i abandoneze activitatea "i s! se lanseze în alte afaceri, consumând tot mai
multe produse de import. Drept consecin#!, descre"te volumul produc#iei agroalimentare autohtone "i
exportul acesteia.
Dinamica
În ultimii ani, ponderea exporturilor de produse agroalimentare în totalul exporturilor
moldovene"ti a sc!zut vertiginos, de la 61% în anul 2004 pân! la 39,9% în anul 2007. Acest declin
este o consecin#! a lipsei de flexibilitate atât în activitatea produc!torilor "i exportatorilor de produse
agroalimentare, cât "i în cea a autorit!#ilor. În prima jum!tate a anului 2008 aceast! tendin#! a
continuat. Ritmul de cre"tere a importurilor de produse agroalimentare este mult mai mare decât
ritmul de cre"tere a exporturilor. În ianuarie-iunie anului curent ritmul de cre"tere a exporturilor
produselor vegetale a constituit 23,1%, fa#a de cre"tere a importurilor cu 33,2%, exportul produselor
alimentare "i b!uturi a crescut cu 22%, iar importul acestora – cu 53,8%.

222
“Poten"ialul de export al complexului agroindustrial”, Viorel Chivriga, IDIS “Viitorul”, 2008
119
Sursa: BNS, IDIS “Viitorul”

Exporturile moldovene"ti de animale vii "i produse animale s-au diminuat de circa 6 ori în
perioada anilor 1997-2007. Dac! în anul 1997 acestea constituiau 75 435,3 mii USD, atunci la finele
anului 2007 înregistrau cel mai mic nivel din ultimii 10 ani – 13 579,5 mii USD. Trendul descendent al
exporturilor de animale vii "i produse animale s-a amplificat mai mult în perioada anilor 1997-2002 "i
2003-2007.
Factorii
" Decapitalizarea puternic! în sectorul agricol;
" Dotarea tehnic! insuficient!;
" Accesul limitat la factorii sporitori de randamente;
" Fragilitatea pie#ii rurale;
" Nivelul jos de competitivitate a produselor moldovene"ti;
" Lipsa de politici adecvate.
Anticip"ri
În semestrul II al anului 2008, exporturile de produse vegetale vor cunoa"te o cre"tere
semnificativ!, datorit! suportului venit din sectorul vegetal din agricultur!, care dup! doi ani de
recesiune are toate "ansele s!-"i recupereze pozi#iile pierdute.223 Mai ales, în prima jum!tate a anului,
stagn!ri semnificative sunt înregistrate la exportul m!rfurilor ob#inute în sectoarele cerealelor "i
oleaginoaselor, în care, în 2008 au fost înregistrate cele mai mari recolte globale din ultimul deceniu.
Ca posibile piedici în realizarea acestui scenariu, pot fi remarcate unele posibile bariere administrative
în calea exporturilor, dup! modelul celor introduse în anul 2004 prin Hot!rârea Guvernului nr. 834 "i
nesolu#ionarea problemelor ap!rute pe pia#a intern! a cerealelor, odat! cu pr!bu"irea pre#urilor la
produsele cerealiere.
Întreb"ri
" Cum poate fi sporit! competitivitatea produselor agroalimentare?
" Ce politici de subven#ionare a produc!torilor agricoli trebuie de implementat?

223
Monitorul Economic Nr.13, Q2 2008, IDIS “Viitorul”
120
E 9. Pia!a valutar" “supraînc"lzit"” de banii veni!i din exterior

Subiectul
Influxul enorm de valut! în Republica Moldova pune mare presiune pe pia#a valutar!, cursul
monedei "i infla#ie224.
Descrierea
Pia#a valutar! în anul 2008 pare s! fi fost la un pas de explozie. Numai în primele cinci luni
rulajul s-a ridicat la o sum! echivalent! cu 3 miliarde 455,82 milioane de dolari SUA. În luna mai,
volumele tranzac#ionate au crescut cu peste 10 mln USD în medie pe zi "i au urcat la o medie zilnic!
de 50,58 milioane de dolari SUA, fa#! de 25,56 mln USD, în luna ianuarie, potrivit datelor B!ncii
Na#ionale a Moldovei.
$i mai puternic – de 10,5 ori - au crescut tranzac#iile în ruble ruse"ti pe pia#a valutar!
moldoveneasc!, o evolu#ie la care se pare nu au o explica#ie tran"ant! nici factorii bancari, nici
economi"tii. De la un rulaj echivalent cu suma de 21 mln USD în prima lun! a anului, rublele ruse"ti
au ajuns la un nivel de 220,6 mln USD.
Cât prive"te cre"terea de peste zece ori a rulajului cu ruble ruse"ti pe pia#a valutar!
moldoveneasc!, chiar dac! putem admite c! aceast! cre"tere a fost generat! de majorarea exporturilor
de vinuri pe pia#a rus! "i a remiten#elor din aceast! #ar!, unde muncesc peste 50 la sut! din
moldovenii pleca#i la munc! peste hotare, mai r!mân multe întreb!ri f!r! r!spunsuri. Putem doar
presupune c! mul#i agen#i economici, care pân! mai ieri f!ceau comer# cu Rusia în dolari, au renun#at
la aceasta valut! "i prefer! rubla ruseasc! în achit!ri. Sau cet!#enii Republicii Moldova care muncesc în
Federa#ia Rus! au început s! fac! economii în ruble. Unii anali"ti nu exclud c! este vorba despre
legalizarea capitalului. Poate fi vorba "i de capital speculativ.
În afar! de aceasta, a"tept!rile atât ale B!ncii Na#ionale a Moldovei, cât "i ale Fondului
Monetar Interna#ional de la începutul anului 2008 privind stabilizarea volumului influxului de valut!
în #ar! nu s-au confirmat. În ianuarie-octombrie moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acas!
1 mlrd. 399,16 mil. dolari.
Grupul #int"
" Banca Na#ional! a Moldovei;
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" B!ncile comerciale.
Impactul
Aceast! evolu#ie exploziv! a opera#iunilor cu ruble ruse"ti "i repulsia relativ! fa#! de moneda
american! obosit! a dus la modificarea ierarhiei valutelor pe pia#!. Dac! în luna ianuarie ponderea
dolarului în totalul tranzac#iilor pe pia#a valutar! era de 61,96%, a monedei europene – de 32,34%, iar
rubla ruseasc! de#inea o cot! de 4,57%, peste cinci luni dolarul a coborât la cota de 54,23%, euro –
pân! la 22,32%, în timp ce rubla ruseasc! a urcat la 22,95% "i pentru prima dat! a devansat moneda
european!. Banca Na#ional! a Moldovei a fost nevoit! s! întreprind! m!suri urgente pentru a stopa
supraînc!lzirea pie#ei valutare. A fost majorat! norma rezervelor obligatorii pân! la un nivel de 22%,
iar rata de refinan#are pentru opera#iunile interbancare pân! la 18,5% (cea mai ridicat! din ultimii 10
ani).
Dinamica
Ritmul de cre"tere a pie#ei valutare aproape c! s-a triplat. Dac! în anul 2007 valoarea
tranzac#iilor a crescut cu 25 la sut! fa#! de 2006, în ianuarie-mai 2008 avansul a fost de 70,4 la sut!.
Rulajul pie#ei valutare s-a apropiat în luna mai de un miliard de dolari (961,1 mln USD) "i a atins
maximul istoric, care acum un an p!rea a fi de domeniul fantasticului.
Factorii
224
Pia"a valutar! „supraînc!lzit!” de banii veni"i din exterior, http://www.eco.md/article/5478/
121
" Transferurile de valut! cresc foarte rapid, moldovenii care muncesc peste hotare au
trimis acas! în zece luni 1 mlrd. 399,16 mil dolari;
" Sporesc investi#iile de portofoliu; mijloacele financiare oferite de diferite institu#ii
interna#ionale Banca Mondial!, BERD, BEI etc. care au intrat pe contul b!ncilor
locale;
" Intr!rile de investi#ii str!ine sunt impun!toare, aproape c! s-au dublat;
" Tranzac#iile comerciale externe sunt în cre"tere au crescut semnificativ.
Anticip"ri
Ca urmare a crizei economice mondiale, în anul 2009 se a"teapt! încetinirea transferurilor
b!ne"ti din exterior. $i respectiv se anticipeaz! mic"orarea presiunii valutare asupra economiei
na#ionale.
Întreb"ri
" Ce se întâmpl! pe pia#a valutar!?
" Cum se explic! aceast! cre"tere vertiginoas! a pie#ei valutare?
" Care ar putea fi efectele?

122
E 10. Agricultura Moldovei – la nivelul celei din Europa anilor
‘70

Subiectul
Situa#ia sectorului agroindustrial din Republica Moldova este comparabil!, la etapa actual!, cu
cea din Europa anilor ’70. Productivitatea sectorului agroindustrial autohton este de dou!-trei ori mai
mic! decât în Europa. De"i dispune de un poten#ial considerabil, agricultura Moldovei a devenit
foarte anemic!.225
Descrierea
Productivitatea sectorului agroindustrial autohton este de dou!-trei ori mai mic! decât în
Europa, este una din cele mai sc!zute în regiune. De asemenea, în anii 2006 – 2007, în acest sector,
produc#ia agricol! a cunoscut o diminuare drastic!. La fel, "i poten#ialul de producere este unul sub
orice critic!. În plus, respectivul sector a fost puternic afectat în ultimii doi ani de embargoul impus
de Federa#ia Rus! la importul de produse vinicole, din carne "i fitosanitare. Din aceast! cauz!,
agricultura Moldovei a devenit foarte anemic!, de"i dispune de un poten#ial considerabil.
Procesul de privatizare s-a soldat cu o structur! extrem de fragmentat! a propriet!#ii funciare.
Problemele ini#iale privind privatizarea terenurilor au fost solu#ionate "i noile întreprinderi agricole
bazate pe proprietatea privat! corespund condi#iilor economiei de pia#a. Or, consolidarea
propriet!#ilor private "i a structurilor juridice de organizare va necesita timp "i politici publice
adecvate.
Totu"i, mediul de afaceri în sectorul agrar al R. Moldova r!mâne a fi unul dificil. Printre
probleme majore ale agriculturii moldovene"ti se num!r! subven#ionarea insuficient! a
produc!torilor. Totodat!, în sectorul agricol sunt înc! relativ pu#ini produc!tori, ce pot
implementa tehnologii noi, pot s!di noi livezi, procura tehnic! "i utilaje agricole moderne. Cre"terea
continu! a pre#urilor la resursele necesare producerii agricole, deficitul mijloacelor financiare "i
dobânzile majorate la credite, în permanen#! sporesc riscurile agricultorilor "i nu permit o dezvoltare
durabil!.
Grupul #int"
" Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare;
" Guvernul;
" Produc!tori agricoli.
Impactul
Problemele cu care se confrunt! sectorul agroindustrial au dus la majorarea pre#urilor la
produsele alimentare. Produc!torii autohtoni au devenit necompetitivi pe pia#a extern!, chiar "i cea
intern!, Moldova transformându-se dintr-o #ar! exportatoare de produse agroalimentare în una net
importatoare. În urma declinului considerabil în agricultur!, s-au redus locurile de munc! "i salariul în
sectorul agricol este unul foarte mic, ceea ce a cauzat migra#ia masiv! din localit!#ile rurale.
Dinamica
Agricultura Moldovei a suferit un declin al produc#iei "i productivit!#ii. Conform statisticii
oficiale, produc#ia agricol! a sc!zut cu circa 35% în prima jum!tate a anilor 90 "i cu 20% - în a doua
jum!tate, constituind actualmente mai pu#in de 50% din nivelul anilor 1989 - 1991. Declinul a fost
cauzat îndeosebi de sc!derea productivit!#ii, deoarece suprafa#a total! a terenurilor agricole s-a
schimbat neesen#ial. Road! la hectar, în func#ie de cultur!, este în prezent, cu 20-60% mai joas! decât
în anii 1989 - 1991. De asemenea, a sc!zut "i productivitatea muncii. Conform datelor statistice
oficiale, pe parcursul ultimilor ani, valoarea ad!ugat! brut! pe un lucr!tor în agricultura a constituit

225
Viorel Chivriga “Agricultura Moldovei – la nivelul celei din Europa din anii ‘70”,
http://www.flux.md/editii/200867/articole/2889/
123
circa 400 dolari SUA.
Factorii
" Lipsa resurselor financiare;
" Ineficien#a politicilor agricole;
" $ocuri externe.
Anticip"ri
La momentul actual agricultura Republicii Moldova dispune de un poten#ial considerabil de
dezvoltare "i putem anticipa revenirea înceat! a agriculturii la pozi#iile pierdute în ultimele decenii, în
cazul unor politici coerente de modernizare a agriculturii "i subven#ionarea produc!torilor agricoli.
Întreb"ri
" Care este cauza declinului în agricultur!?
" Ce politici agricole trebuie s! fie elaborate pentru a stimula dezvoltare sectorului
agricol?
" Ce trebuie de întreprins pentru a ridica productivitatea agriculturii autohtone?

124
E 11. Pagube enorme, provocate de inunda!iile din var"

Subiectul
Inunda#iile din vara curent! au provocat Moldovei pagube economice în valoare de 120 mln
dolari SUA.
Descrierea
La finele lunii iulie Ucraina a evacuat, f!r! s! anun#e autorit!#ile de la Chi"in!u, 4.000 de metri
cubi de ap! de la barajul de la Novodnestrovsk, în condi#iile în care orice deversare de peste 2.500 de
metri cubi trebuia s! fie coordonat! cu autorit!#ile moldovene.
Pe parcursul primei zile de inunda#ii, au fost evacua#i aproximativ 1.800 de copii din taberele
amplasate în localitatea Vadul-lui-Vod! de pe malul Nistrului, precum "i persoanele care se odihnesc
în aceast! zon! de agrement. Potrivit unor estim!ri ale autorit!#ilor, în zon! se aflau 3.500-4.000
persoane.
Numai în primele 2 zile ale inunda#iilor debitul râului Nistru la nodul hidraulic de la
Novodnestrovsk era de 4.000 de metri cubi pe secund!, la nodul hidraulic din Dub!sari de 2.100
metri cubi pe secund!, iar în Cern!u#i de 3.000 metri cubi. Au fost inundate a 453 de case, dintre care
246 au fost complet distruse de ape. Din zonele afectate au fost evacuate peste 626 de persoane, fiind
impuse restric#ii de circula#ie în regiunile inundate. Au fost distruse drumuri, terenuri agricole "i
por#iuni de cale ferat!.
Dup! rezultatele evalu!rii efectuate de grupurile de lucru, care au estimat daunele cauzate de
inunda#iile din vara anului curent, Moldovei au fost provocate pagube în valoare de 120 milioane de
dolari SUA.
Conform evalu!rilor efectuate, din suma total! de 120 mln dolari SUA, 20% constituie daunele
aduse infrastructurii, fiind distruse drumuri, c!i de acces etc., iar 15 % sunt pierderile provocate de
inundarea terenurilor agricole. Din suma total! a pierderilor provocate de inunda#ii, 65% revin
imobilelor, care includ case, vile, magazine, tabere "i baze de odihn!, zone de agrement, sanatorii ".a.
Grupul #int"
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Guvernul;
" Agen#i economici "i popula#ia, afectat! de inunda#ii.
Impactul
În total au fost inundate 453 de case. Dintre acestea, 209 au necesitat repara#ie/consolidare, iar
246 de case au fost deteriorate, inclusiv 200 case în raionul Briceni, 32 - în r-nul $tefan Vod!, 6 în r-
nul Rî"cani, 3 - în r-nul Rezina ".a. Evaluarea daunelor provocate de viituri în agricultur! a vizat 3 318
ha de terenuri agricole ale agen#ilor economici "i 1.514 ha ale persoanelor fizice. Potrivit speciali"tilor
de la Biroul Na#ional de Statistic!, evolu#iile negative înregistrate în activitatea structurilor de cazare
au fost determinate de inunda#iile din luna august. Astfel, num!rul de turi"ti caza#i în structurile de
cazare timp de 9 luni a sc!zut cu pân! la 11,6% fa#! de perioada similar! a anului trecut, constituind
233 mii de turi"ti.
Dinamica
Sistemele acvatice ale râurilor Prut si Nistru sunt situate într-o regiune unde se activeaz!
procesele sinoptice, generând ploi toren#iale intensive ce se soldeaz! cu viituri catastrofale, înso#ite de
inunda#ii. În ultimii 50-60 de ani, pe cursul râurilor nominalizate, au fost observate peste 8 inunda#ii
de propor#ii, cele mai distrug!toare fiind înregistrate în anii 1941, 1955, 1969, 1980 "i ultima - 2008.
Dup! propor#ii "i daunele aduse recenta inunda#ie a dep!"it considerabil pe cele precedente.
Factorii
" Devers!ri controlate de la barajul de la Novodnestrovsk efectuate de c!tre Ucraina
f!r! a anun#a autorit!#ile din Republica Moldova;

125
" Incapacitatea autorit!#ilor de a face fa#a situa#iilor excep#ionale.
Anticip"ri
În urma inunda#iilor a fost deschis un cont în scopul acumul!rii mijloacelor financiare destinate
asigur!rii cu locuin#e a sinistra#ilor, pe care au fost acumulate în jur de 2 milioane 643 mii de lei /cca
194 mii euro/. Aceste mijloace urmeaz! a fi utilizate pentru procurarea de locuin#e persoanelor ale
c!ror case au fost distruse de inunda#ii.
Întreb"ri
" Ce trebuie de întreprins pentru a diminua pierderile în astfel de situa#ii în viitor?
" Care trebuie s! fie procedurile de acordare a compensa#iilor financiare persoanelor
fizice care "i-au pierdut road! în urma inunda#iilor?

126
E 12. Deficitul for!ei de munc" calificate – o problem" cât mai
acut"

Subiectul
Deficitul for#ei de munc! calificate devine una din cele mai acute probleme ale economiei
na#ionale. $i Federa#ia Rus!, "i România, "i Ucraina, la fel ca "i Moldova, se confrunt! cu un deficit
acut de for#! de munc! calificat!, bine preg!tit!.
Descrierea
În acela"i timp, calitatea instruirii oferit! de respectivele institu#ii este departe de cerin#ele pie#ei
"i ale angajatorilor. Astfel, predomin! neconcordan#a între ceea ce ofer! sistemul de înv!#!mânt "i
necesit!#ile "i cerin#ele pie#ii muncii. Aceasta este explica#ia, pe de o parte, pentru surplusul de
speciali"ti (drept, economie, limbi str!ine) "i, pe de alt! parte, pentru insuficien#a altora (cus!torese,
zugravi-tencuitori, sudori, electricieni etc.).
În trimestrul doi al anului 2008, popula#ia economic activ! a constituit 1399 mii de persoane,
iar popula#ia ocupat! - 1357 mii. Num!rul de "omeri, calcula#i conform metodologiei OIM
(Organiza#ia Interna#ional! a Muncii), constituie 43 mii de persoane "i este cel mai mic nivel fa#! de
anii preceden#i sus#ine viceministrul economiei, Sergiu Sainciuc226.
Se intensific! „scurgerea de creieri” "i emigrarea for#ei de munc! calificate în #!rile vecine, ce
concureaz! cu Moldova pe pia#a regional! a factorilor de produc#ie. Ca rezultat, în #ar! va cre"te
deficitul de cadre calificate în sectoare ale economiei na#ionale cu cele mai dinamice tempouri de
dezvoltare, în primul rând în industrie "i construc#ii.
Concomitent, sectoarele economiei ce se dezvolt! cel mai dinamic (construc#ii, IT, comer#),
semnaleaz! tot mai mult cre"terea cererii pentru for#a de munc!. Totodat!, din ce în ce mai multe
ramuri ale economiei continu! s! duc! lips! de for#! de munc! calificat!, fiecare al treilea post vacant
r!mânând nesolicitat, ceea ce reflect! o orientare "i dezvoltare slab! a serviciilor educa#ionale.
Autorit!#ile moldovene"ti deocamdat! nu manifest! îngrijor!ri sesizabile în ceea ce prive"te
deficitul de for#! de munc!, de"i semnalele venite din economie sunt destul de alarmante, mai ales în
asemenea domenii cum sunt industria, construc#iile "i energetica. Pe fundalul emigra#iei intense a
for#ei de munc!, politicile autorit!#ilor de îmbun!t!#ire a calit!#ii educa#iei "i instruirii tinerilor
speciali"ti, cât "i cele de majorare a salariz!rii nu se materializeaz! în rezultate concrete. În lipsa for#ei
de munc! calificate, nu ne putem a"tepta la fluxuri serioase de investi#ii str!ine. Dac! în primii ani
emigrarea popula#iei avea efecte preponderent pozitive, reducând din surplusul for#ei de munc!
existent la acea vreme pe pia#!, atunci în prezent acest fenomen s-a transformat în exod masiv al
creierilor. Conform unui studiu al OECD, migran#ii moldoveni au nivelul cel mai înalt de calificare "i
cele mai înalte capacit!#i profesionale în compara#ie cu alte #!ri ale Europei de Est "i #!rile CSI – 37%
din diaspora moldovenilor sunt „de o calificare extrem de înalt!”.
Grupul #int"
" Institu#iile de înv!#!mânt superior "i secundar profesional;
" Ministerul Educa#iei "i Tineretului;
" Agen#ii economici;
" Agen#iile de angajare în câmpul muncii;
" Agen#iile Teritoriale pentru Ocuparea For#ei de Munc!;
" $omerii.
Impactul
Lipsa cadrelor înalt calificate are dou! consecin#e: din punct de vedere economic, scade
competitivitatea întreprinderilor, dezvoltarea vertiginoas! a acestora; din punct de social, se m!re"te

226
Sergiu Sainciuc, ministrul adjunct al Economiei #i Comer"ului:
http://www.businessexpert.md/index.php?r=10&s=1117
127
num!rul migran#ilor. Posibilit!#ile de emigrare descurajeaz! într-o oarecare m!sur! activitatea
economic!. În situa#ia în care patronii nu sunt în stare sau nu doresc s! asigure remunerarea solicitat!,
salaria#ii poten#iali prefer! s! r!mân! dependen#i de transferurile b!ne"ti de peste hotare sau s!
emigreze "i ei decât s! se angajeze.
Dinamica
Golul existent pe pia#a muncii este demonstrat "i de faptul c!, la moment Moldova este o #ar!
cu o rat! de angajare relativ mare "i o rat! mic! a "omajului. În pofida reducerii num!rului popula#iei
economic active "i a celei ocupate, rata "omajului oficial nu înregistreaz! cre"teri semnificative,
"omajul având un nivel mai mic decât în majoritatea #!rilor europene. Insuficien#a acut! de cadre
calificate în construc#ii, industria u"oar!, industria prelucr!toare de metal, agricultur!, înv!#!mânt,
s!n!tate, sfera serviciilor, denot! ineficien#a sistemului de înv!#!mânt secundar profesional. Num!rul
elevilor din institu#iile de înv!#!mânt secundar profesional a fost în sc!dere în ultimii ani, în anul de
înv!#!mânt 2005-2006 fiind de 25 mii, iar în 2006-2007 de 23,7 mii, în pofida campaniei, lansat! de
Ministerul Educa#iei la 21 iulie 2006 „Ob#ine o specialitate – devin-o independent”. De men#ionat, c!
pân! la acel moment, aceast! form! de înv!#!mânt nu a avut parte de nici o publicitate, nu i s-a creat
nici o imagine atractiv! "i conving!toare.
De"i exist! o dispropor#ie dintre absolven#ii "colilor profesionale "i ai universit!#ilor, o
neconcordan#! dintre ceea ce ofer! sistemul de înv!#!mânt "i ceea ce necesit! pia#a muncii de mai
mul#i ani, Guvernul a hot!rât în 2006, "i a men#inut în 2007, stabilirea num!rului studen#ilor cu
finan#are bugetar! "i cu tax! pentru toate facult!#ile, atât la institu#iile superioare publice, cât "i la cele
private. Drept urmare s-au redus cotele de înmatriculare pentru locurile la facult!#ile „prestigioase”:
economie, drept, limbi moderne, rela#ii interna#ionale, în favoarea specialit!#ilor cu profil pedagogic "i
tehnic. Scopul hot!rârii era s! asigure un anumit echilibru, s! stimuleze candida#ii la admitere s!
opteze pentru anumite specialit!#i de care are nevoie pia#a muncii, dar a stârnit multe dezbateri "i
nemul#umiri în rândul abiturien#ilor, p!rin#ilor "i a administra#iei universit!#ilor de stat, cât "i private.
A fost supus! criticii, în special, plafonarea num!rului de studen#i pentru universit!#ile private. În
acela"i timp, este clar c! o cre"tere a ofertei de munc! f!r! o cre"tere corespunz!toare a cererii de
for#! de munc! nu ar duce la nimic altceva decât majorarea ratei "omajului.
Factorii
" Sistemul na#ional de înv!#!mânt este r!u adaptat la cererea de pe pia#a intern! a
muncii, din cauza nedezvolt!rii sectorului secundar al serviciilor educa#ionale
(înv!#!mântul post-universitar, cursuri "i training-uri de calificare "i recalificare);
" Lipsa colabor!rii dintre "colile profesionale "i angajatorii;
" Lipsa unei analize profunde a proceselor pe pia#a muncii, care ar sta la baza
elabor!rii politicilor de formare profesionala "i ocupare a for#ei de munc!.
Anticip"ri
În anii 2008-2009 se va intensifica înc! una din particularit!#ile anilor preceden#i, o aten#ie tot
mai mare fiind acordat! condi#iilor de munc!. Men#inerea dinamicilor demografice sc!zute "i
emigrarea în continuare a for#ei de munc! va duce la mic"orarea num!rului popula#iei, evident "i a
poten#ialei oferte de for#! de munc!. Se a"teapt! ca num!rul persoanelor migrante aflate peste
hotarele #!rii s! se reîntoarc!, dar deja nu ar putea s! stea mult în Moldova odat! ce vor g!si acelea"i
condi#ii care i-a f!cut s! emigreze peste hotare. Percep#ia angajatorilor, conform c!reia ar exista ofert!
de munc! abundent! pare departe de realitate, deoarece din ce în ce mai multe firme se confrunt!, "i
se vor confrunta "i pe viitor, cu dificult!#i în recrutarea personalului calificat.
Întreb"ri
" De ce muncitorii califica#i prefer! s! plece peste hotare "i caut! de lucru?
" Ce se va întâmpla cu muncitorii care vor reveni în #ar! dar nu vor fi de acord cu
remunerarea care li se propune?

128
E 13. Panic" pe pia!a zah"rului

Subiectul
Dup! ce seceta din vara trecut! “a aprins” pre#urile la majoritatea produselor alimentare, ceea ce
a afectat grav consumatorii mai ales c! salariile au r!mas cam la acelea"i nivel, la sfâr"itul lunii mai
2008 pe pia#a zah!rului a început cre"terea brusc! a pre#urilor, ceea ce a provocat panica în rândul
consumatorilor.
Descrierea
Pre#urile la zah!r s-au ridicat brusc începând cu 31 mai, 1 iunie. Majorarea pre#ului a constituit
pân! la 50%. Informa#ia despre scumpirea acestuia a creat un deficit artificial. În acest context cererea
consumatorilor la achizi#ionarea produsului a crescut peste noapte, iar, direct propor#ional "i pre#urile.
Un kilogram de zah!r a ajuns s! fie vândut la pre#uri ce variaz! între 13 "i 18 lei, fa#! de pre#ul de 10-
11 lei, la care se vindea cu doar o s!pt!mâna în urm!.
Pre#ul la zah!r s-a majorat, chiar dac! Uniunea Produc!torilor de Zah!r din Moldova (UPZM) a
infirmat înainte de aceste scumpiri o posibil! majorare a pre#urilor la zah!r "i sporirea cererii la acest
produs pe pia#a local!. Potrivit UPZM, cele dou! companii-operatoare pe pia#!, Sudzucker-Moldova
"i Marr Sugar-Moldova, satisfac în deplin! m!sur! necesit!#ile consumatorilor industriali "i individuali.
Ca urmare a controalelor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice "i Corup#iei, efectuate în
comun cu Ministerul Afacerilor Interne, la peste 50 de agen#i economici, s-a stabilit c! la depozitele
en-gros este suficient zah!r care s! satisfac! necesit!#ile consumatorilor, iar presupusul deficit este
creat artificial "i are caracter v!dit speculativ.
Grupul #int"
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare;
" Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice "i Corup#iei;
" Agen#ia Na#ional! pentru Protec#ia Concuren#ei;
" Produc!tori de zah!r din Moldova;
" Agen#i economici;
" Popula#ia.
Impactul
În urma specula#iilor din partea mai multor depozite en gros, s-a creat un deficit artificial de
zah!r, ce a provocat panic! în rândul popula#iei Republicii Moldova. Aceast! panic! a dus la cre"terea
cererii la zah!r, "i majorarea brusc! "i nejustificat! a pre#urilor, de la 11,3 lei pân! la 18 lei.
Începând cu luna iulie "i pân! în prezent Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice "i
Corup#iei a depistat 122 de cazuri de majorare excesiv! a pre#urilor la zah!r, în fiecare dat! confiscând
venitul ob#inut ilegal, adic!, a celor ob#inute în urma stabilirii adaosului comercial de peste 20 la sut!.
De asemenea, agentul economic a fost supus s! pl!teasc! o amend!, în m!rimea venitului ob#inut
ilegal. Astfel, în perioada dat! din sanc#iunile aplicate au fost încasate circa 519,6 mii de lei. Iar pre#ul
la zah!r a revenit la nivelul de pân! la scumpirea, pân! la 12 lei pentru un kilogram.
Dinamica
Deja de câ#iva ani pia#a zah!rului din Moldova este protejat! prin sistemul „saveguard”227, adic!
la importul de zah!r este aplicat! o tax! de 115 euro pentru o ton!. Statul a exclus, în anul 2008,
subven#iile pentru produc!torii de sfecl! de zah!r. În anul 2006 acestea au constituit 25 de lei pentru
o ton!, iar în 2007 – 70 de lei sub form! de restituire a TVA.
În sectorul de producere a zah!rului sunt angajate peste 43 mii de persoane, inclusiv 3,5 mii la
întreprinderile de producere a zah!rului "i circa 40 mii în sectorul agricol. R. Moldova export! zah!r

227
Produc!torii de zah!r anun"! scumpiri cu 10-15%, http://www.eco.md/article/4978/
129
în Rusia, statele CEFTA (Serbia, Albania, Croa#ia), iar în anul curent exportul urmeaz! s! fie lansat în
#!rile UE. 80 la sut! din zah!rul produs în R. Moldova este vândut pe pia#a intern! "i doar 20 la sut!
este exportat.
Anul 2007 a fost unul extrem de dificil pentru sectorul de producere a zah!rului, deoarece
seceta a redus mult din volumul preconizat de materie prim!. „Sudzuker Moldova” a fost nevoit chiar
s! stopeze activitatea uneia din cele patru fabrici pe care le de#ine.
Amintim c! prin Hot!rârea Guvernului nr. 547 din 4 august 1995 a fost adoptat! o list! de
m!rfuri "i produse de importan#! social!, la comercializarea c!rora se aplic! un adaos comercial nu
mai mare de 20 de procente, din aceste produse f!când parte "i zah!rul.
Factorii
" Ac#iuni speculative a unor intermediari care au destabilizat pia#a;
" M!surile de protec#ie a pie#ei interne de zah!r;
" Seceta din anul 2007.
Anticip"ri
Road! foarte înalt! de sfecl! de zah!r în 2008, în compara#ie cu anul trecut va asigura pia#a
intern! de stocuri necesare de zah!r. De aceea nu exist! premise pentru un deficit de zah!r "i
cre"terea pre#urilor la acest product. Organele de resort vor #ine la control pre#urile la zah!r "i nu vor
permite specula#ii în acest sens.
Întreb"ri
" A fost oare o în#elegere de cartel pe pia#a zah!rului?
" Ce trebuie de întreprins pentru a evita astfel de situa#ii în viitor?

130
E 14. BNM înregistreaz" pierderi enorme

Subiectul
Banca Na#ional! a Moldovei a anun#at pentru nou! luni 2008 pierderi în valoare de 862,6
milioane de lei, care au ap!rut din cauza diferen#ei de cursul valutar raportat la activele în valut! ale
BNM.
Descrierea
Potrivit BNM, la 30 iunie pierderile acestei institu#ii au constituit 862,6 milioane de lei. Aceste
pierderi au fost cauzate de intr!rile masive de valut! de peste hotare "i de aprecierea leului fa#! de alte
valute.
La mijlocul lunii septembrie cursul de schimb al leului mai întâi a crescut de la 9,6 lei pentru un
dolar la aproape 11 lei, iar apoi s-a stabilit la un nou nivel - 10,3 lei. Activele BNM pentru o luna au
crescut cu 18,4%, ajungând pân! la 23,24 mlrd. lei ($2,26 mlrd.) Conform calculelor BNM, suma
lichidit!#ilor "i a depozitelor pe termen scurt în banca a crescut cu 25,7%, constituind 14,21 mlrd. lei.
Volumul de cerin#e c!tre organiza#iile interna#ionale financiare aproape c! nu a suferit schimb!ri mari
(1,99 mlrd. lei), precum "i portofoliul hârtiilor de valoare al guvernului (2,3 mlrd. lei).
Surse din cadrul administra#iei BNM au men#ionat c! aceasta cre"tere a surselor financiare ale
guvernului #ine de transferurile tuturor calculelor "i opera#iilor de stat la BNM. Astfel, conform
acordului cu guvernul, volumul hârtiilor de valoare pentru pia#a primara pân! la sfâr"itul anului 2008
va fi mic"orat cu 100 mil.lei. Volumul certificatelor proprii ale BNM a sc!zut in pasive cu 70%,
constituind 993,16 mil. lei.
Grupul #int"
" Banca Na#ional! a Moldovei;
" Guvernul Republicii Moldova.
Impactul
Pierderile B!ncii Na#ionale a Moldovei contribuie la mic"orarea activelor în bilan#ul contabil "i
rezervelor valutare. Astfel, se mic"oreaz! posibilitatea B!ncii Na#ionale de a interveni pe pia#a valutar!
pentru a diminua fluctua#iile cursului valutar.
BNM a mic"orat în luna septembrie, de asemenea, "i portofoliul de credit al b!ncilor comerciale
de la 35,26 mil. lei pân! la 22,78 mil. lei. Acestea sunt soldurile de credite oferite pentru cinci b!nci
comerciale pân! la 2000 pentru construc#ia Cooperativelor de construc#ii locative.
În prezent BNM nu elibereaz! credite pe termen lung. În calitate de serviciu special, b!ncile
comerciale pot s! ia de sine st!t!tor de la BNM credite pe termen scurt (overnight). Pentru aceasta,
banca comercial! trimite la BNM o cerere "i lista hârtiilor de valoare de#inute cu un circuit de 98 de
zile. Dac! volumul hârtiilor este suficient, cererea este aprobat! automat.
Dinamica
În anul trecut Banca Na#ional! a modificat modul de prezentare a informa#iei în bilan#ul
contabil, în care a inclus la compartimentul „profit/pierdere net» pierderile nerealizate de la diferen#a
de curs valutar228. Pierderile reale au ap!rut din diferen#a cursului valutar raportat la activele în valut!
ale B!ncii Na#ionale, care sunt calculate zilnic în lei, la cursul oficial. În primele 3 luni anului curent
pierderile B!ncii Na#ionale au constituit 440,597 mii de lei, iar la finele lunii iunie a ajuns la m!rime de
1 mlrd. 070,5 mil. lei. În septembrie pierderile BNM s-au mic"orat cu 19,4%, constituind 862,62 mln.
lei.
Factorii

228
BNM înregistreaz! pierderi de aproximativ 900 mln. lei, rezervele valutare scad,
http://www.interlic.md/2008-11-03/bnm-inregistreaza-pierderi-de-aproximativ-900-mil-lei-rezervele-
valutare-scad-7021.html
131
" Aprecierea valutei na#ionale;
" Intr!rile masive de valut! de peste hotare.
Anticip"ri
Cât prive"te pierderile anun#ate de Banca Na#ional!, riscul decapitaliz!rii acesteia este minim. În
condi#iile crizei financiare se anticipeaz! mic"orarea intr!rilor de valut! în #ar!, ceea ce va mic"ora
pierderile B!ncii Na#ionale.
Întreb"ri
" Care va fi cursul valutei na#ionale în 2008 în raport cu alte valute, "i cum va influen#a
aceasta pierderile B!ncii Na#ionale?
" Cum se va schimba fluxul capitalului în anul 2009?

132
E 15. Imaginea investi!ional" a Moldovei

Subiectul
Pe parcursul anului 2008 s-a creat o situa#ie când exist! mai multe factori care influen#eaz!
negativ imaginea investi#ional! a Republicii Moldova, ceea ce putem considera un motiv pentru
îngrijorare.
Descrierea
Volumul investi#iilor str!ine directe în economia na#ional! continu! s! fie modest, comparativ
cu nivelul acestora în #!rile vecine, sau chiar la nivel regional. Aceste rezultate modeste sunt ob#inute
datorit! imaginii investi#ionale negative, care o are Moldova.
Aceast! imagine este în mare parte rezultatul politicii Guvernului Republicii Moldova. Unul
dintre cele mai relevante exemple este decizia din 25 august curent a Grupului Industrial-Financiar
Ascom SA de a"i retrage par#ial staff-ul de baz! din Republica Moldova229. Potrivit unui comunicat de
pres! difuzat de Ascom, decizia a fost luat! ca urmare a „unor presiuni tot mai puternice la care este
supus! compania” "i care „au drept scop de a destabiliza activitatea sa în Republica Moldova”.
Totodat! autorit!#ile moldovene nu au formulat niciodat! vreo acuza#ie de evaziune fiscal! sau
de înc!lcare a legisla#iei de c!tre companiile controlate de familia Stati. Potrivit unor surse, de vin! ar
fi implicarea tot mai activ! în politic! a unor fo"ti manageri din cadrul Ascom, dar "i leg!turile strânse
ale pre"edintelui grupului cu unii lideri politici din cadrul opozi#iei. Astfel autorit!#ile comuniste ar fi
îngrijorate de faptul c! grupul Ascom, pe care nu îl controleaz!, ar putea finan#a campania electoral! a
unor partide din opozi#ie.
În afar! de aceasta un impact negativ asupra climatului investi#ional în Moldova o are diferendul
transnistrean. În iunie 2008, în cadrul unei emisiuni televizate Ambasadorul SUA în Moldova a
declarat, c! situa#ia conflictului transnistrean nesolu#ionat determin! nesiguran#! "i instabilitate, ce
împiedic! atragerea investi#iilor în Moldova. Reprezentantul diploma#iei americane la Chi"in!u a
men#ionat în acest sens c! imaginea Moldovei peste hotare este influen#at! puternic de prezen#a
acestui conflict, iar majoritatea dintre occidentali, atunci când li se vorbe"te de Moldova, se gândesc
automat la Transnistria. „Investitorii str!ini sunt rezerva#i atunci când li se propune s! investeasc! în
Moldova, deoarece se tem c!, în orice clip!, se pot pomeni cu un glon# de peste Nistru”, a afirmat
Michael Kirby.
Grupul #int"
" Guvernul Republicii Moldova;
" MIEPO;
" Investitorii str!ini "i autohtoni;
" Organismele interna#ionale.
Impactul
Impactul retragerii par#iale a staff-ul companiei ASCOM este unul cât se poate de negativ
pentru imaginea investi#ional! a Moldovei. Or, grupul ASCOM are leg!turi strânse cu o serie de
companii de consultan#! "i b!nci interna#ionale, care la sigur au fost sau vor fi informate despre
presiunile statului exercitate asupra companiei. Lipsa investi#iilor atât str!ine cât "i autohtone
afecteaz! considerabil dezvoltarea economiei na#ionale.
Dinamica
Nivelul investi#iilor str!ine directe în economia Republicii Moldova cre"te atingând nivele
similare celor înregistrate în unele state la începutul procesului de tranzi#ie spre UE. În nou! luni ale
anului 2008, Republica Moldova a atras investi#ii str!ine directe în sum! de 489 milioane de dolari, cu
68% mai mult decât în perioada similar! a anului precedent.

229
De ce grupul Ascom isi retrage staff-ul de baza din Moldova? http://www.economica.md/economie-si-
business/de-ce-grupul-ascom-isi-retrage-staff-ul-de-baza-din-moldova.html
133
De"i volumul investi#iilor str!ine directe pe cap de locuitor a atins nivelul altor state din CSI,
respectiv 116,4 USD estimativ pentru 2007, în Republica Moldova acest indicator este mult mai mic
decât în noile state-membre ale UE. De exemplu, în România "i Bulgaria nivelul investi#iilor str!ine pe
cap de locuitor a constituit în anul 2006 respectiv 529,2 USD "i 672,3 USD
Cartea Alb! pentru 2006 elaborat! de c!tre FIA230 "i care con#ine propuneri pentru
îmbun!t!#irea climatului investi#ional în Moldova, prezint! drept concluzie general! faptul c!
majoritatea recomand!rilor f!cute în Cartea Alb! din 2005 nu au fost implementate.
În anul 2007 activitatea investi#ional! a înregistrat o cre"tere a fluxului investi#ional "i a stocului
de investi#ii str!ine directe care a atins cifra de 1.8 mil. USD. În acela"i timp, investi#iile str!ine directe
atrase în economia na#ional! au crescut cu 50% comparativ cu anul 2006.
Un indicator important al încrederii investitorilor este reflectat de venitul reinvestit, care a
crescut în ultimii ani "i î"i p!streaz! acela"i curs pentru viitor. Cota venitului reinvestit din totalul
investi#iilor în economie a crescut de la 1.9% în 2000 pân! la 7.3% în 2007. Acest fapt reflect!
credibilitatea pe termen lung a afacerilor care sunt dezvoltate în Moldova. Potrivit informa#iei
Camerei Înregistr!rii de Stat, la începutul anului 2008, în Republica Moldova erau înregistrate 6300
companii cu capital str!in.
Stocul investi!iilor str"ine pe !"ri investitoare, % 1994-2007

$ara mil. lei % of total


Olanda 2748,7 21,0
Rusia 1390,4 10,6
Italia 1329,5 10,2
Cipru 1309,2 10,0
Spania 1022,4 7,8
Marea Britanie 652,7 5,0
Germania 636,5 4,9
SUA 554,9 4,2
Fran!a 500,4 3,8
România 498,9 3,8
Ucraina 138,4 1,1
Sursa: Cartea Alba FIA
Factorii
" Presiunile din partea guvern!rii asupra companiilor din Moldova;
" Conflictul Transnistrean nesolu#ionat;
" Infrastructura slab dezvoltat!;
" Nivelul înalt al corup#iei.
Anticip"ri
Investi#iile str!ine directe vor fi în anul 2009, potrivit unui scenariu pesimist, în sc!dere „sau se
vor reduce practic pân! la zero", a declarat prim-vicepremierul Igor Dodon, ministrul Economiei "i
Comer#ului. „Sunt anumite argumente în favoarea acestui scenariu, în special #inând cont de faptul c!
unele proiecte noi majore de investi#ii sunt suspendate". Dar, în opinia ministrului, cele mai multe
"anse le are scenariul moderat ce prevede investi#ii str!ine directe cel pu#in la nivelul anului 2008, cu o
mic! cre"tere în anul viitor, pân! la 700 milioane de dolari SUA.
Întreb"ri
" De ce investitorii ezit! sa investeasc! în economia Moldovei?
" Ce trebuie de întreprins pentru a spori imaginea investi#ional! a Moldovei?
" Ce presupune o imagine investi#ional! pozitiv!?

230
http://www.fia.md/wb/#t2
134
E 16. Criza în sectorul industrial continu"

Subiectul
Datele Biroului Na#ional de Statistic! pe ianuarie-octombrie 2008 ne arat!, c! industria
Republicii Moldova este departe de recuperarea pozi#iilor pierdute în anii 2006-2007, nevorbind deja
despre un salt al industriei preconizat la începutul anului curent ca rezultat a demont!rii embargoului
vinicol "i unui an agricol foarte favorabil pentru aceasta. De"i se prognoza o cre"tere de 9-13%,
prognoza a dovedit s! fie foarte optimist!, cre"tere real! în ianuarie-octombrie 2008 înregistrând
numai 2.0% fa#! de perioada similar! a anului precedent.
Descrierea
Ultimele statistici cu privire la activitatea industriei Republicii Moldova din nou sunt sub semnul
minus, în octombrie industria "i-a luat o nou! pauz! în cursa de recuperare a pozi#iilor pierdute în
ultimii ani, când s-a aflat în declin. Industria moldoveneasc! a înregistrat o nou! sc!dere, de 3,0%, în
luna octombrie fa#! de perioada respectiv! a anului 2007, astfel c! avansul care dup! primul trimestru
trecuse chiar peste 7 la sut! în raport cu perioada similar! a anului trecut, iar a"tept!rile erau destul de
optimiste, a coborât la cota 2,0%, de la un 2,7 la sut! în luna precedent!.
Evolu!ia lunar" a volumului produc!iei industriale în pre!uri comparabile
(modificarea procentual" fa!" de lun" respectiv" a anului precedent)

Surs": Biroul Na!ional de Statistic", IDIS “Viitorul”

În sectorul industriei u"oare deja se resimte influen#a crizei la nivel global. Industria
prelucr!toare, care are o pondere de 88,3 la sut! din totalul industriei, a crescut cu doar 1,6 la sut!
într-un an agricol favorabil pentru aceasta. Politica de pre#uri joase la produc#ia agricol!, stimulat! "i
de c!tre stat, a determinat produc!tori s! nu-"i vând! produsele. Ca urmare, prelucrarea "i
conservarea fructelor "i legumelor s-a diminuat cu 9,6 la sut!. $i cre"terea de 36,1 la sut! din industria
vinurilor este sub nivelul scontat, dac! i-ai în considerare recolta înalt! de struguri din acest an.
Cre"terea de 7,6 la sut! în industria alimentar! "i a b!uturilor, ce pare a fi un succes pe fondul
anului trecut, când în zece luni s-a înregistrat o reducere a produc#iei de 0.8%, a fost realizat! în
principal din contul industriei zah!rului, a vinului, b!uturilor alcoolice "i par#ial a produselor lactate.
Continu! s! se afle în declin sectorul care odinioar! aducea mari venituri agriculturii "i anume
tutun!ritul. Fabricarea produselor de tutun s-a redus cu 12,4%.
Situa#ia de incertitudine pe pie#ele financiare Interna#ionale, în complex cu politicile anti-
infla#ioniste ale BNM creeaz! riscuri suplimentare pentru întreprinderile industriale în Moldova, în
special cel mic "i mijlociu. În rezultatul aplic!rii de c!tre BNM a instrumentelor de lupt! cu infla#ia, au
crescut vehement costurile creditelor la b!ncile comerciale, ceea ce face practic imposibil! orice
activitate economic! cu ciclu investi#ional lung.
În afar! de aceasta, produc!torii de vin locali se confrunt! cu o problem! foarte semnificativ!:
nerambursarea pl!#ilor pentru vin exportat din partea partenerului principal – Rusia. Acest lucru

135
afecteaz! mult "i pe produc!torii sticlei "i cartonului.
Grupul #int"
" Produc!tori autohtoni;
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare;
" Investitori locali "i str!ini.
Impactul
Criza în sectorul industrial "i sc!dere continu! a produc#iei industriale va avea impactul negativ
asupra cre"terii economice în 2008. Anii preceden#i declinul industriei na#ionale a provocat sc!derea
cre"terii PIB de la 7,5% pân! la 3%. Întreprinderile industriale în continuare r!mân a fi slabe din
punct de vedere al atractivit!#ii, nu doar pentru investitori str!ini, dar "i pentru investitori locali. Ca
urmare, deja 3 întreprinderi din cadrul Asocia#iei Produc!torilor din Moldova s-au închis.
Dinamica
Industria las! impresia unui domeniu cuprins de convulsii231. Dup! cre"terile impresionante de
la început de an, care au atins un 11,4 la sut! în februarie "i men#inerea ascensiunii de 4-6 la sut! în
urm!toarele trei luni, a urmat c!derea de 3,7 la sut! din luna mai "i trei luni din patru în perioada iulie-
octombrie sub semnul minus. Cre"terea din primele luni ale anului a fost erodat! de sc!derile din
ultimele luni.
În anul 2006, industria Republicii Moldova a înregistrat o sc!dere de 6,9%, iar în 2007 - de
2,7%. Sub semnul minus ar putea s! încheie industria "i anul 2008, dac! tendin#ele din ultimele luni
vor continua. Lansarea unor programe de stat ce au ca #int! relansarea industriei nu-"i ating scopul
într-un domeniu cu mari restan#e la capitolul restructurare "i modernizare, precum "i aliniere la
cerin#ele "i standardele pie#ei externe.
Potrivit datelor Biroului Na#ional de Statistic!, în ianuarie-octombrie anului curent
întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au produs m!rfuri în valoarea de peste 24,5
miliarde de lei în pre#uri curente. Cre"terea real! a volumului produc#iei industriale fa#! de ianuarie-
octombrie 2007 a constituit 2%.
Factorii
" Impactul crizei mondiale asupra industriei na#ionale;
" Politica de pre#uri joase la produc#ia agricol!;
" Acces limitat la credite "i rate extrem de mari;
" Competitivitatea redus! a produc#iei industriale autohtone;
" Investi#ii limitate în sectorul productiv.
Anticip"ri
În ceea ce prive"te anticip!rile pe sectorul industrial, evident c! industria nu va putea realiza în
acest an o cre"tere pe potriva a"tept!rilor. Dac! tendin#ele din ultimele luni se vor continua, anul ar
putea s! încheie sub semnul minus. Sursa principal! pentru cre"tere posibil! ar putea fi industria
alimentar!, datorit! rezultatelor ob#inute în domeniul agriculturii. Iar criza economic! mondial! va
avea efecte negative asupra industriei "i în 2009.
Întreb"ri
" Cum poate fi sporit! competitivitatea produselor autohtone?
" Când va avea loc modernizarea "i restructurarea industriei na#ionale dup! cerin#ele "i
standardele mondiale?
" Cum pot fi atrase investi#ii str!ine directe în sectorul productiv?

231
http://www.allmoldova.com/index.php?action=newsblock&rid=1070527162&id=1227510300&lng=rom
136
E 17. Impactul crizei financiare asupra Republicii Moldova

Subiectul
Impactul crizei financiare asupra economiei reale a Republicii Moldova pare s! fie cu mult mai
mare decât s-a spus anterior. În pofida asigur!rilor date de Guvern, precum c! R. Moldova nu va fi
afectat! de criz!, simptomele acesteia s-au f!cut sim#ite.
Descrierea
Anul 2008 a devenit o adev!rat! provocare pentru economia mondial!. Criza financiar! a
cuprins aproape toate #!rile, fiind o cauz! a recesiunii în mai multe ramuri a economiei mondiale.
Impactul crizei financiare asupra economiei reale a Republicii Moldova pare s! fie cu mult mai mare
decât s-a spus anterior. Impactul se face sim#it prin reducerea cererii la exporturile moldovene"ti, a
locurilor de munc!, a volumului remiten#elor "i, în special, prin reducerea investi#iilor, inclusiv
investi#iilor str!ine directe în economie.
De"i sistemul bancar moldovenesc a demonstrat o relativ! imunitate fa#! de criza financiar!232,
primele simptome ale crizei economice în R. Moldova sunt deja vizibile, aceasta afectând în mare
parte sectorul real al economiei. Domeniile cele mai vulnerabile sunt exporturile, construc#iile si
transportul de m!rfuri. Astfel, în octombrie 2008 volumul exporturilor a sc!zut cu 2,6% fa#! de luna
precedenta, dup! o u"oar! stagnare în august-septembrie. De"i acest declin ar putea fi atribuit "i unor
factori sezonieri, sesiz!m prezen#a riscurilor multiple legate de reducerea volumului de vânz!ri ale
companiilor autohtone orientate spre export. Valoarea lucr!rilor în antrepriz! realizate de organiza#iile
de construc#ii în trimestrul III, 2008 a fost în sc!dere cu 7% fa#a de perioada respectiv! a anului
precedent, iar întreprinderile de transport auto au transportat cu 3,3% mai pu#ine m!rfuri.
Lan#ul cel slab al economiei moldovene"ti este industria. $i în primul rând trebuie s! c!ut!m
semne de criz! aici. Dup! datele Biroului Na#ional de Statistica, în ianuarie-noiembrie cre"terea
industriei Republicii Moldova a constituit 1,2%, înregistrând în ultimele luni sc!deri drastice. Numai
în luna noiembrie anului curent, fa#! de noiembrie 2007, industria a sc!zut cu 5,1%. Reducerea
produc#iei industriale a fost cauzat! de sc!deri în fabricarea articolelor de îmbr!c!minte, fabricarea
cartonului "i hârtiei, fabricarea berii, cimentului, etc.
Grupul #int"
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Banca Na#ional! a Moldovei;
" B!ncile comerciale;
" Agen#i economici;
" Popula#ia.
Impactul
Criza financiar! mondial! a avut un impact negativ, în primul rând asupra economiei reale a
Republicii Moldova. Impactul crizei deja se face sim#it în domeniul întreprinderilor vinicole din
Moldova, care export! în Rusia – nu li se întorc banii de la exportul produc#iei. În afara de aceast!,
primii, care simt impactul crizei financiare sunt cet!#enii no"tri care muncesc peste hotare. Criza
afecteaz! migran#ii moldoveni în 2 direc#ii: scade num!rul total a emigran#ilor "i se diminueaz!
volumul remiten#elor de peste hotare. Acest fapt va avea un efect negativ asupra cre"terii economice
în Moldova, care este bazat! la momentul actual pe consum.
Dinamica
În anul 2008 din cauza crizei economice globale a avut loc reducerea produc#iei la
întreprinderile cu urm!toarele activit!#i principale: fabricarea articolelor de îmbr!c!minte – cu 16,4%
(cauzând reducerea pe total industrie cu 1,7%); fabricarea hârtiei "i a cartonului – cu 26,7% (cauzând

232
Top 10 evenimente economice ale anului 2008 în viziunea EXPERT-GRUP, http://www.expert-
grup.org/?p=208
137
o reducere cu 0,7 % pe industrie), fabricarea berii – cu 18,2% (cauzând o reducere cu 0,6 % pe
industrie); fabricarea elementelor din beton, ipsos "i ciment – cu 13,2% (cauzând o reducere cu 0,3 %
pe industrie); prelucrarea "i conservarea fructelor "i legumelor – cu 3,2% (cauzând reducerea pe total
industrie cu 0,2%); fabricarea produselor de tutun – cu 14,3% (cauzând reducerea pe total industrie
cu 0,2%); fabricarea produselor textile – cu 7,5% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,2%);
fabricarea uleiurilor "i gr!similor – cu 1,6% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,1%); fabricarea
sticlei "i articolelor din sticl! – cu 3,4% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,1%); fabricarea de
ma"ini agricole – cu 17,0% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,1%) etc.
Indicii valorii produc#iei industriale pe principalele tipuri de activit!#i conform datelor operative
ob#inute de la întreprinderile industriale, incluse în cercetare statistic! lunar!, se reflect! în tabelul de
mai jos:
Indicii valorii Gradul de
Ponderea în
produc#iei în influen#! a
valoarea Informativ:
Valoarea ianuarie- cre"terii
total! a ianuarie-
produc#iei noiembrie (descre"terii)
produc#iei de noiembrie 2007
industriale, 2008 fa#! de valorii
la începutul fa#! de ianuarie-
în pre#uri ianuarie- produc#iei
anului 2008, noiembrie
curente,mil. noiembrie asupra
în pre#uri 2006,în pre#uri
lei 2007, în pre#uri indicelui
comparabile, comparabile4,%
comparabile3, general de
%
% produc#ie, %
Industria – 27023,0 101,2 +1,2 98,1
total 100,0
Industria 459,9 104,1 +0,1 102,1
extractiv" 1,8
Industria 17640,9 101,3 +1,2 97,7
prelucr"toare 88,2

Prelucrarea "i
conservarea
fructelor "i
legumelor 936,6 96,8 4,9 -0,2 111,0
Fabricarea
nutre#urilor
gata pentru
animale 23,7 82,7 0,1 -0,0 101,7
Fabricarea apei
minerale "i
b!uturilor
r!coritoare 273,7 83,9 1,1 -0,2 131,3
Fabricarea 307,3 85,7 89,7
produselor de
tutun 1,4 -0,2
Fabricarea 552,7 92,5 111,3
produselor
textile 2,8 -0,2
Fabricarea de
articole de
îmbr!c!minte;
prepararea "i
vopsirea
bl!nurilor 572,4 83,6 8,7 -1,7 93,1
Fabricarea
hârtiei "i
cartonului 361,2 73,3 1,9 -0,7 119,2

138
Produc#ia altor
produse din
minerale
nemetalifere 2976,9 98,5 12,3 -0,2 111,8
Din ele
fabricarea:
elementelor
din beton,
ipsos "i ciment 435,2 86,8 1,8 -0,3 93,5
Sursa: BNS
Factorii
" Criza financiar! mondial!;
" Dependen#! R. Moldova de pie#ele externe.
Anticip"ri
Drept rezultat al crizei financiare mondiale, putem anticipa diminuarea fluxului de remiten#e.
Mul#i dintre concet!#enii no"tri de peste hotare vor pierde lucrul sau vor primi venituri sim#itor mai
mici ca înainte. Desigur, nu-"i vor mai putea permite s! transfere bani în #ar!. S-ar putea ca mul#i chiar
s! revin! acas! peste câteva luni. Ca urmare, afluxul puternic de valut! care în ultimii trei ani a fost un
puternic factor macroeconomic "i monetar se va diminua. În termen de jum!tate de an - un an, putem
s! ne a"tept!m la apari#ia tendin#ei de depreciere a leului comparativ cu alte valute. De asemenea, ca
urmare a reducerii remiten#elor putem s! ne a"tept!m la dispari#ia presiunilor în domeniile unde de
obicei se fac investi#iile (imobile), diminuarea fluxului de studen#i pe contract "i reducerea cererii la
produse de lux (în special din partea copiilor de bani gata „de import”).
Mai multe companii exportatoare se vor ciocni de sc!derea cererii din partea partenerilor din
#!rile afectate de criz! "i de cazuri de insolvabilitate a lor. Aceste probleme „importate” de exportatori
vor fi transmise prin lan# economiei noastre - cifre de afaceri mai mici, diminu!ri de salarii sau
disponibiliz!ri, achizi#ii mai mici în #ar! de la furnizorii locali, etc.
În plin! criz!, fiecare î"i num!r! banii cu grij!, "i se gânde"te de zece ori, înainte de a-i cheltui.
To#i sunt alerta#i cu privire la faptul cum trebuie p!stra#i banii, unde trebuie p!stra#i banii, trebuiesc ei
p!stra#i sau e mai bine de cheltuit totul acum. Orice zvon genereaz! mi"c!ri masive pe pia#!, lumea
panicat! cump!r! sau vinde dolari, închide sau deschide depozite, cump!r! sau vinde apartamente.
Sigur, aceasta destabilizeaz!, în primul rând pia#a valutar! "i monetar!, care sunt cele mai lichide, dar
într-un r!stimp foarte scurt, se va resim#i "i pe alte pie#e.
Întreb"ri
" Cât de serios va afecta criza financiar! Republica Moldova?
" Cât va dura criza?
" Ce trebuie de întreprins pentru a diminua consecin#ele grave ale crizei?

139
E 18. Moldovagaz pe post de sperietoare

Subiectul
Neachitarea de c!tre întreprinderile Termocom, CET-1 "i CET-2 a datoriilor fa#! de SA
Moldovagaz, pun în pericol aprovizionarea cu gaze naturale a acestor companii pe timp de iarn!. În
aceste condi#ii, serviciul de pres! al furnizorului de gaze naturale deseori a anun#at c! Moldovagaz ar
putea limita sau chiar sista livrarea gazelor naturale pentru aceste întreprinderi.233
Descrierea
Potrivit serviciului de pres! al Moldovagaz, la 21 octombrie 2008, datoria întreprinderilor din
sectorul termoenergetic a constituit 1,36 mlrd. lei (circa 103 mil. euro), inclusiv: Termocom – 216,5
mil. lei, CET-1 - 293,3 mil. lei "i CET-2 - 852,5 mil. lei. Furnizorul de gaze precizeaz! c! datoria CET-
urilor este determinat! de neachitarea de c!tre SA Termocom a datoriilor pentru energia termic!
livrat!.
Neachitarea de c!tre întreprinderile Termocom, CET-1 "i CET-2 a datoriilor fa#! de SA
Moldovagaz, pun în pericol aprovizionarea cu gaze naturale a acestor companii pe timp de iarn!. În
aceste condi#ii, Moldovagaz ar putea limita sau chiar sista livrarea gazelor naturale pentru aceste
întreprinderi.
Reac#ia la declara#iile Moldovagaz a fost una anemic!. Doar Termocom s-a folosit de moment
pentru a ar!ta iar!"i în direc#ia prim!riei Chi"in!u, l!sând s! se în#eleag! c! de vin!, în situa#ia creat!,
este administra#ia actual! a capitalei, care nu achit! datoriile de 176 mil. lei la acoperirea diferen#ei de
tarif. Un simplu calcul arat! c! chiar dac! prim!ria ar achita aceast! sum!, problema datoriilor nu va
disp!rea. De altfel, Termocom recunoa"te indirect acest lucru. Astfel, numai fa#! de Moldovagaz,
Termocom are datorii ce dep!"esc suma de 216 mil. lei, dintre care 36 mil. lei sunt datorii curente.
Datoriile Termocom fa#! de CET-1 se cifreaz! la 368 mil. lei, dintre care datorii curente - 45
mil. lei, iar fa#! de CET-2 – 1 114 mil. lei, dintre care curente - 112 mil. lei. Datoriile prim!riei fa#! de
Termocom nu acoper! nici m!car 10 la sut! din valoarea tuturor datoriilor acumulate de Termocom.
Grupul #int"
" Moldovagaz;
" Termocom;
" Guvernul;
" Prim!ria mun. Chi"in!u;
" Consum!tori de agent termic.
Impactul
Situa#ia ar putea ie"i de sub control în cazul în care Moldovagaz va trece la ac#iuni concrete "i va
sista livrarea de gaze c!tre cei mai importan#i consumatori. Ac#iunea ar putea semnifica c! cea mai
mare parte a fondului locativ din Chi"in!u "i institu#iile medicale "i "colare vor r!mâne f!r! c!ldur!.
Pentru a se înc!lzi, lumea va începe s! utilizeze c!mine electrice, ceea ce va majora consumul de
energie electric!. În prezent, circa 70% din energie o import!m din Ucraina "i la pre#ul actual am
putea importa "i mai mult. Or, energia din Ucraina este de dou! ori mai ieftin! decât cea de produc#ie
local!. Îns!, iarna liniile electrice de interconexiune cu Ucraina sunt supraînc!rcate "i apar probleme la
asigurarea fiabil! cu energie electric! nu numai a Moldovei, ci "i a regiunii Odessa, care prime"te
energie prin linii electrice ce tranziteaz! teritoriul republicii. În acest caz, va avea de suferit întreaga
republic!. Autorit!#ile centrale de comun cu cele ale capitalei vor trebui s! g!seasc! o solu#ie.
Dinamica
Nu este pentru prima dat! când Moldovagaz amenin#! cu reducerea sau sistarea livr!rilor de
gaze în prag de iarn!. Totodat!, datoriile de 1,36 mlrd. lei au fost acumulate de cele trei întreprinderi
nu în anul 2008, ci pe parcursul a "apte ani, respectiv Moldovagaz a avut timp berechet pentru a cere

233
Moldovagaz pe post de sperietoare, http://www.eco.md/article/5914/
140
achitarea lor sau s! le recupereze într-un fel sau altul. Dac! a r!bdat "apte ani ce iar împiedica s! mai
rabde câteva luni?
Factorii
" Datoriile Termocomului fa#! de Moldovagaz;
" Probleme de ordin politic în rela#iile între Termocom "i Prim!ria mun. Chi"in!u.
Anticip"ri
Rela#iile între Termocom "i Prim!ria municipiului Chi"in!u vor r!mâne "i în viitor tensionate
din cauza datoriei pentru agentul termic. Termocom va fi nevoit iar!"i "i iar!"i s! cear! în instan#!
ajustarea tarifelor "i plata diferen#ei de tarif din conturile prim!riei.
Întreb"ri
" Va sista Moldovagaz livrarea gazelor naturale pentru Termocom "i CET-uri?
" Când va fi achitat! datoria fa#! de Moldovagaz pentru gaze livrate?

141
E 19. Declin la bursa de valori a Moldovei

Subiectul
La momentul actual putem asista în continuare la un declin al pie#ei interactive bursiere, c!deri
de pre#uri la mai multe ac#iuni, precum "i un regres ce a afectat segmentul licitare cu strigare "i
licita#iile ac#iunilor de#inute de stat.234
Descrierea
Situa#ia de la Bursa de Valori a Moldovei încetul cu încetul se aliniaz!, de fapt, la evenimentele
ce predomin! pe pie#ele interna#ionale de capital.
Asist!m în continuare la un declin al pie#ei interactive bursiere, c!deri de pre#uri la mai multe
ac#iuni, precum "i un regres ce a afectat segmentul licitare cu strigare "i licita#iile ac#iunilor de#inute de
stat.
În perioada lunilor iunie-noiembrie a acestui an valoarea indicelui bursier EVM-COMPOSITE a
sc!zut cu doar 113.5965 puncte, în compara#ie cu cre"terea de 815,9142 puncte din perioada similar!
a anului trecut. Prin urmare, stagnarea "i regresul în anul curent a pie#ei moldovene"ti de capital e
evident!, cel pu#in prin reducerea de pre#uri "i respectiv a valorii de pia#! a mai multor companii din
Moldova.
Valoarea capitaliz!rii bursiere, evaluat! dup! metodologia Agen#iei de rating "i estimare
Estimator-VM, cifra la finele lunii noiembrie 2008 circa 15.28 miliarde lei sau mai pu#in fa#! de luna
precedent! cu 14.25 milioane lei.
Clasamentul ac#iunilor cu cea mai mare valoare de pia#! la BVM pentru luna noiembrie curent
este condus de 2 clase de ac#iuni emise de b!nci comerciale, urmat! de o clas! de ac#iuni a unei
companii de asigur!ri. Altele 7 ac#iuni din acest top sunt emise de societ!#i ce activeaz! în sectorul real
al economiei na#ionale.
Grupul #int"
" Bursa de valori a Moldovei;
" B!ncile comerciale "i alte institu#ii financiare;
" Guvernul.
Impactul
În pofida acestui fapt, datorit! unei lichidit!#i reduse, precum "i a unei penetr!ri infime a
capitalului speculativ "i, în mod special, a celui str!in pe pia#a valorilor mobiliare autohtone, nu putem
vorbi ast!zi despre un efect de amploare a acestei stagn!ri asupra pie#ei financiare în ansamblu. Cu
alte cuvinte, nu asist!m la retrageri masive de capital de pe pia#!, capital care nici nu a intrat ini#ial în
cantit!#i mari pe acest segment de pia#!. În mediul financiar nu se manifest! o îngrijorare mare
pentru ac#ionariatul companiilor mari din Republica Moldova, în leg!tura cu faptul c! anume cota#ia
ac#iunilor ce le de#in a sc!zut "i, respectiv, valoarea de pia#! a ac#iunilor de#inute s-a redus. Acest lucru
e specific pentru Moldova, unde nu exist! o coeziune puternic! dintre pre#ul de pia#! a ac#iunii "i
valoarea companiei determinat! dup! acest pre#. În fine, au de suferit în urma acestei recesiuni doar
unii investitori de portofoliu care au investit sume nu atât de mari în ac#iuni care au manifestat
cre"teri stabile "i mari în ultimele perioade pân! la demararea recesiunii. Dar nici în cazul acesta nu
este atât de grav! situa#ia, deoarece cota#iile ac#iunilor nu au c!zut atât de mult în compara#ie cu
cre"terea din perioadele anterioare.
Dinamica
În timp ce pe marele pie#e asist!m la c!deri dramatice a indicilor bursieri "i nemijlocit a cota#iilor

234
Estimator-VM,
http://www.evm.md/news/Ro/2008/12/08/Evenimentele%20de%20pe%20pietele%20internationale%20se
%20precipiteaza,%20cate%20putin%20si%20asupra%20pietei%20de%20capital%20din%20Moldova.htm
l
142
la ac#iuni, pe pia#a bursier! din Republica Moldova asist!m doar la o stagnare cu mici semnale de
recesiune. Relevant! în acest sens este evolu#ia indicelui bursier EVM-COMPOSITE în perioada de
când a început c!derea valorilor acestui indice în anul curent în compara#ie cu evolu#ia din aceea"i
perioad! a anului 2007.
La finele lunii octombrie 2008, valoarea indicelui bursier EVM-COMPOSITE cifra valoarea de
2267.2570 puncte, în sc!dere cu 34.1335 puncte fa#! de luna precedent!. Prin urmare, dup! ce pe
parcursul a dou! luni anterioare valoarea indicelui sc!dea, iar spre sfâr"itul lunii revenea practic la
acelea"i nivel, în octombrie nu s-a mai întâmplat acest lucru. Astfel, c!derea indicelui EVM-
COMPOSITE e cert!.
La finele lunii noiembrie 2008, valoarea indicelui bursier EVM-COMPOSITE se ridica la
valoarea de 2262.4083 puncte, în sc!dere cu doar 4.8487 puncte fa#! de luna precedent!. La începutul
lunii noiembrie valorile indicelui au crescut, dup! care au urmat c!deri pe parcursul a mai multor
sesiuni bursiere, iar ulterior indicele "i-a revenit la valori pu#in mai mici fa#! de începutul perioadei. În
a doua jumate a lunii nu s-au produs mari schimb!ri, cu excep#ia unei c!deri din 20 noiembrie.
C!derile valorii indicelui în luna de referin#! s-au datorat preponderent reducerilor de pre# la
ac#iunile emise de societ!#ile pe ac#iuni BC Banca de Economii (ac#iuni ordinare), Franzelu#a (ac#iuni
ordinare), Zorile, Fabrica de vinuri Sângerei, BTA-20 din Nisporeni, Nectar-Nord.
Un rulaj de peste 23 mln lei s-a înregistrat, în luna noiembrie, la BVM, fa#! de circa 44.61 mln
lei în luna anterioar!, din care circa 63 % revine celui de pe segmentul licita#iilor cu strigare, 17.4 % -
licita#iilor Agen#iei propriet!#ii publice "i 9.3 % - vânzare-cump!rare, regim interactiv. Media zilnic! a
schimburilor s-a ridicat la circa 1.285 mln lei. Num!rul total de opera#iuni bursiere au atins cifra de
169, fa#! de 136 în luna anterioar!, din care 116 au revenit tranzac#iilor interactive. În luna vizat! pe
toate por#iunile bursiere au fost tranzac#ionate 46 clase de ac#iuni sau mai mult cu 3 fa#! de luna
precedent!.
Factorii
" Criza financiar! mondial!;
" Bursa de valori rudimentar!.
Anticip"ri
Din cauza existen#ei unei pie#e de capital nedezvoltate nu putem a"tepta la scenarii atât de
drastice, care au loc în alte #!ri. Nu putem vorbi despre retragerea masiv! în viitor a capitalului de pe
pia#a Moldovei. Putem a"tepta la sc!derea continu! indicelor la bursa de valori din Moldova.
Întreb"ri
" Cât va dura declinul pe pia#a de capital a Moldovei?
" La ce nivel vor sc!dea indicele bursei de valori a Moldovei?
" Care vor fi evolu#iile pe bursa de valori în anul 2009?

143
E 20. Costul gestiunii impozitelor

Subiectul
Companiile din Republica Moldova au nevoie de 234 ore anual pentru a achita cele 53 pl!#i
fiscale, drept urmare, costul întregului sistem de gestiune a impozitelor "i taxelor se ridic! la 164
milioane de lei.235
Descrierea
Sistemul na#ional de raportare este unul redundant, adic! date de aceea"i natur! sunt colectate în
paralel de diferite autorit!#i "i pot avea valori diferite. Ceea ce avem acum nu poate fi calificat drept
un sistem eficient de raportare, ci câteva subsisteme total autonome. De exemplu, pentru a ob#ine
facturi fiscale, agentul economic trebuie s! prezinte certificat de lips! a datoriei fa#! de Casa Na#ional!
de Asigur!ri Sociale (CNAS); pentru a ob#ine certificat de reziden#! fiscal!, trebuie s! prezinte la
Serviciul Fiscal de Stat certificat de lips! a datoriei fa#! de CNAS, în baza c!reia Serviciul Fiscal de
Stat elibereaz! certificat de lips! a datoriilor fa#! de Buget, care ulterior va fi prezentat la Ministerul
Finan#elor pentru ob#inerea certificatului de reziden#! fiscal!. Iat! o mostr! de lips! de comunicare
între institu#ii.
Companiile din Republica Moldova au nevoie de 234 ore anual pentru a achita cele 53 pl!#i
fiscale, ca urmare costul întregului sistem de gestiune a impozitelor "i taxelor se ridic! la 164 milioane
de lei.
Sistemul de raportare este atât de complex, încât unui antreprenor încep!tor îi este dificil s! se
descurce singur cu rapoartelor care trebuiesc completate "i perfectate corect. Exist! o mare
probabilitate ca, din ignoran#!, agentul economic nou-creat s! nu prezinte autorit!#ilor toate
rapoartele, din cauza unei „banale neinform!ri” asupra sistemului complex de raportare existent în
Republica Moldova.
O alt! problem! a sistemului de raportare obligatorie existent în Republica Moldova este c!
mul#i din func#ionarii în atribu#iile de serviciu ale c!rora intr! proiectarea formularelor rapoartelor nu
sunt suficient de preg!ti#i în acest sens. Se simte o lips! de formare elementar! în domeniul cercet!rii
statistice a func#ionarilor respectivi. Deseori, mai întâi se proiecteaz! formularul raportului f!r! a se
#ine cont de calitatea informa#iei rezultative ob#inute ca urmare a prelucr!rii datelor primare furnizate
de agen#ii economici. Drept rezultat, deseori, rapoartele perfectate nu reflect! într-o manier!
confortabil! "i exact! situa#ia raportat! de agentul economic, astfel încât ele nu au o utilitate în analiza
activit!#ii acestuia sau nu reflect! exact rela#ia între agentul economic "i sistemul fiscal na#ional.
Pentru a face fa#! sistemului complex de raportare obligatorie, agen#ii economici sunt pu"i în
situa#ia s! investeasc! resurse financiare substan#iale pentru automatizarea proceselor de raportare
obligatorie tuturor autorit!#ilor competente sau s! angajeze personal suplimentar pentru a fa#!
cerin#elor crescânde ale autorit!#ilor statale.
Grupul #int"
" Biroul Na#ional de Statistic!;
" Inspectoratul Principal Fiscal de Stat;
" Guvernul;
" Agen#i economici.
Impactul
Sistemul de raportare obligatorie este unul sofisticat "i redundant, ceea ce dubleaz!, "i chiar
tripleaz! costurile suportate de stat. Agen#ii economicii sunt nevoi#i s! stea la cozi interminabile
pentru a prezenta rapoarte. Mai mult, ei sunt percepu#i apriori în calitate de infractori, nu de parteneri
ai statului.
Num!rul mare de rapoarte, precum "i complexitatea acestora îi descurajeaz! pe agen#ii

235
“Analiza sistemului de raportare obligatorie existent în Republica Moldova”, Ion Amarfii, IDIS
“Viitorul”
144
economici. Unele dintre ele ajung pân! la volumul de dou!zeci de pagini. Sunt cazuri în care agen#ii
economici sunt impu"i s! prezinte rapoarte vide, prezentarea raportului fiind considerat! ca fiind
dovad! a activit!#ii întreprinderii. De cele mai multe ori, trebuie s! fac! fa#! cozilor interminabile.
Astfel, lunile februarie-martie devin foarte înc!rcate pentru reprezentan#ii mediului de business.
Formularele de rapoarte ale Serviciului Fiscal de Stat, de exemplu, nu con#in expres instruc#iuni de
perfectare. Încep!torilor le vine greu s! fac! fa#!. În aceast! perioad!, contabilii sunt nevoi#i s!
perfecteze pân! la 150 de rapoarte anuale. Aceast! presiune greu de suportat descurajeaz! în mare
parte de#in!torii de patente de a-"i schimba statutul în întreprinderi individuale sau societ!#i cu
r!spundere limitat!. Totodat!, diminueaz! elanul cet!#enilor de a ini#ia o afacere.
Potrivit datelor B!ncii Mondiale, o întreprindere din Republica Moldova consum! în mediu 234
ore pentru gestiunea a 53 de impozite "i ocup! locul 123 din 178 de #!ri oglindite în raportul „Plata
taxelor 2009”, pe când o întreprindere din Macedonia consum! doar 75 ore pentru 40 pl!#i,
Luxemburgul – 59 ore pentru 22 pl!#i, Noua Zeeland! 70 ore pentru 8 pl!#i, Estonia 88 ore pentru 10
pl!#i, Fran#a 132 ore pentru 11 pl!#i.
Acest lucru se datoreaz!, în mare parte, comodit!#ii procesului de raportare obligatorii (în
special, folosirea tehnologiilor informatice moderne) "i simplific!rii procesului de raportare (num!rul
redus de pl!#i "i rapoarte livrate). Astfel, în compara#ie cu Estonia, pentru gestiunea celor 53 pl!#i
fiscale o întreprindere din Republica Moldova consum! cu 146 ore (62%) mai mult. Ca rezultat,
business-ul este mai pu#in competitiv, iar afacerile se fac mai greu.
Dinamica
De"i Republica Moldova a fost recunoscut! în calitatea sa stat independent în 1991, pe
parcursul celor 17 ani de independen#! autorit!#ile statului "i-au dezvoltat un sistem greoi "i complex
de raportare obligatorie a agen#ilor economici, organiza#iilor, institu#iilor "i persoanelor fizice.
Drept urmare, din considerentele de a colecta cât mai mult! informa#ie de la contribuabili (sau
pentru a demonstra cât de necesar! este institu#ia statului "i ce volum mare de informa#ie gestioneaz!
"i st!pâne"te) nu se întreprind m!suri energice de a efectua analize de ansamblu asupra întregului
sistem na#ional de raportare obligatorie, în vederea depist!rii informa#iei redundante, colectate în
paralel de diferite institu#ii ale statului. Cu toate c! exist! deja ini#iative de optimizare a legisla#iei
Republicii Moldova, în vederea simplific!rii activit!#ii de întreprinz!tor "i raportare obligatorie a
agen#ilor economici, perfec#ionarea acesteia din urm! nu este sesizat! de agen#ii economici.
Ceea ce avem la momentul de fa#! este un sistem informa#ional na#ional de raportare obligatorie
unde se tolereaz! o colectare redundant! a informa#iei de la agen#ii economici, în vederea confrunt!rii
ulterioare a datelor furnizate de ace"tia institu#iilor de stat pentru verificarea coinciden#ei lor (se
verific!, de exemplu, datele furnizate Serviciului Fiscal de Stat cu cele furnizate Biroului Na#ional de
Statistic!). Cu toate acestea, informa#ia similar! existent! în cadrul diferitor structuri statale difer!
(datele demografice existente în cadrul Biroului Na#ional de Statistic! sunt diferite de cele înregistrate
în cadrul S.A. „Registru”, etc.).
Este inexplicabil acest fenomen, "i anume de ce statul tolereaz! s! suporte costuri duble (poate
"i chiar triple) pentru asigurarea proceselor de colectare, prelucrare "i stocare în paralel a informa#iei
de aceea"i natur! în cadrul diferitor structuri ale sale, catalogând apriori agentul economic ca un
subiect care ar putea furniza inten#ionat informa#ie denaturat!. Aceast! strategie represiv! ale
autorit!#ilor statale se manifest! "i în cazul în care agentul economic nu are ce raporta: odat! fiind
obligatorie o anumit! form! de raportare, agentul economic e obligat s! prezinte chiar "i raportul vid.
Aceast! prezentare a rapoartelor vide este considerat! de autorit!#ile statului drept o dovad! obiectiv!
c! agentul economic activeaz!.
Biroul Na#ional de Statistic! "i Inspectoratul Principal Fiscal de Stat reprezint! organiza#iile care
colecteaz! cea mai mare parte a rapoartelor obligatorii, circa 300. BNS recep#ioneaz! 177 rapoarte "i
cercet!ri statistice pe diferite domenii (37 privind salariile, 22-transporturile, comunica#iile,
informatica "i turismul, 16 - ocrotirea s!n!t!#ii...), dintre care 128 anuale. Serviciul Fiscal de Stat
recep#ioneaz! pân! la 125 rapoarte, pe opt domenii. Trimestrul întâi al anului este perioada cea mai
dificil! a raport!rii.
Factorii
" Num!rul impun!tor a rapoartelor obligatorii;
" Costurile mari întregului sistem de gestiune a impozitelor "i taxelor.
145
Anticip"ri
Una din cauzele esen#iale ale problemelor generate de sistemul de raportare obligatorie a
agen#ilor economici este faptul c! acesta nu a fost privit "i analizat, abordându-se o analiz! sistemic! a
acestuia. Astfel, fiecare autoritate public! colectoare de rapoarte î"i dezvolt! într-o manier!
independent! subsistemul propriu de raportare, f!r! a face o cercetare prealabil! asupra posibilit!#ii
recep#ion!rii într-o manier! automatizat! a datelor recep#ionate de alte autorit!#i. Simplificarea "i
armonizarea sistemului de raportare obligatorie în Moldova va dura o perioada de timp destul de
îndelungat!.
Întreb"ri
" Ce trebuie de întreprins pentru a diminua costurile gestion!rii impozitelor "i taxelor?
" Cum se poate de simplificat sistemul de raportare obligatorie, pentru a evita dublarea
costurilor?

146
E 21. Termocom vs Prim"ria - r"zboiul tarifelor

Subiectul
Începutul conflictului dintre Prim!ria Chi"in!u "i Termocom a început la 14 aprilie când
Consiliul municipal Chi"in!u (CMC) a aprobat ajustarea tarifului pentru agentul termic la nivel de 456
lei pentru o Gcal. Acest conflict, între autoritatea local! "i un serviciu aflat în subordine, continu! înc!
de anul trecut, punând în pericol începerea sezonului de iarn! în municipiul Chi"in!u.
Descrierea
Curtea de Apel Chi"in!u a anulat decizia Consiliului municipal Chi"in!u nr. 6/1 din 14 aprilie
2008, prin care a fost aprobat tariful pentru energia termic! livrat! popula#iei în m!rime de 456 lei
pentru 1 Gcal, pentru sezonul de înc!lzire 2008 – 2009. Potrivit Direc#iei Rela#ii Publice a Prim!riei
instan#a de judecat! a admis integral cererea SA „Termocom”, f!r! a #ine cont de argumentele aduse
de reprezentan#ii autorit!#ilor publice locale.
La 1 noiembrie 2007, datoria bugetului municipal fa#! de Termocom era de 91 mil. lei, iar
pentru lunile noiembrie "i decembrie s-ar mai fi ad!ugat spre plat! alte 110 mil. lei. În total, în anul
2007, Termocom-ul urma s! primeasc! din fondurile Prim!riei circa 330 mln. lei, ceea ce reprezint!
20-22% din toate cheltuielile bugetului municipal. Nici o alt! întreprindere din republic! nu prime"te
direct de la buget asemenea sume. Pentru anul 2008, îns!, sumele preconizate pentru subven#ionarea
furniz!rii de c!ldur! urmau s! creasc! la 550 mil. lei, dac! Consiliul Municipal ar fi acceptat cererea
Termocom-ului de a majora tariful la c!ldur! pân! la 715 lei/Gcal. Cea mai mare parte a acestor bani
nu r!mân, îns!, la Termocom, ci se duc pentru plata gazelor naturale furnizate de Moldovagaz, a
energiei termice primite de la CET-1 "i CET-2 etc.
Guvernul nu a acceptat s! aloce "i sume pentru compensarea diferen#ei de tarif, autorit!#ile
actuale ale capitalei sus#in c! au fost for#ate s! abroge decizia „bucluca"!”. Conflictul între Prim!rie "i
administra#ia Termocom a luat o alur! personalizat!. Dionisie Antocel, administratorul Termocom, a
anun#at o serie de m!suri de r!spuns, atât pentru a diminua cheltuielile, cât "i contra Prim!riei
capitalei, inclusiv prin debran"area acesteia "i a unor institu#ii subordonate de la re#eaua termic!.
Astfel, Termocom a sistat livrarea apei calde, dup! care va comanda agent termic la o temperatur!
mai mic!. Cu toate acestea, Termocom oricum va continua s! acumuleze noi datorii, fa#! de furnizori.
Furnizorul de energie termic! a cerut Prim!riei s! achite urgent datoriile sale de 176 mln lei fa#! de
"Termocom", pentru a solu#iona situa#ia.
Compania SWECO International AB a prezentat la 4 noiembrie 2008 raportul final privind
evaluarea tarifului la energia termic! livrat! de SA „Termocom" pentru sezonul rece 2008 - 2009,
precum "i reflectarea acestuia în urm!torii opt ani. Potrivit raportului, tariful sezonier calculat pentru
2008-2009 constituie 817 lei/Gcal, iar tariful care include "i plata datoriilor, totalizeaz! 875 de lei
pentru Gigacalorie. Conform exper#ilor, nivelul tarifului propus reflect! costul real pentru termificare,
care acoper! datoriile "i investi#iile ulterioare. Guvernul a venit cu solu#ia miraculoas!: un
memorandum între autorit!#ile capitalei "i Societ!#ile „Moldova-Gaz" "i „Termocom" "i un tarif de
740 lei pentru o gigacalorie.
Memorandumul convenit de c!tre municipalitate, SA „Termocom” "i SA „Moldovagaz” "i
aprobat de Consiliul municipal Chi"in!u (CMC) în "edin#a de mar#i, 11 noiembrie, prevede c!
municipalitatea trebuie s! achite datoriile de 148 mln lei pe care le are la moment "i alte 60 mln care se
vor acumula pân! la sfâr"itul anului. Dintre ace"tia, 70 mln urmeaz! s! fie acorda#i de c!tre Guvern
sub form! de împrumut rambursabil pân! la sfâr"itul anului. Tariful la energia termic! în municipiul
Chi"in!u s! fie de 740 lei/Gkal. Din ace"tia, popula#ia urmeaz! s! achite 540 lei pentru o gigacalorie,
restul fiind acoperi#i din bugetul municipal. Mai mul#i consilieri municipali din opozi#ie au contestat
legalitatea memorandumului.
Grupul #int"
" Cet!#enii municipiului Chi"in!u;
" Administra#ia municipal!;
" Administra#ia Termocom;

147
" Guvernul R. Moldova.
Impactul
Din cauza conflictului de interese politice locuitorii Chi"in!ului aveau s! r!mân! f!r! agent
termic în perioada sezonului rece. Administra#ia Termocom a recurs la un "antaj politic, neacceptat de
primarul urbei Dorin Chirtoac!. Indirect, Guvernul a preferat s! nu se implice, de"i locuitorii
Chi"in!ului constituie cel mai mare "i consistent pl!titor de impozite. P!r!sindu-i în aceast! situa#ie,
de"i administra#iile municipale anterioare beneficiau de sus#inerea statului, prezenta administra#ie s-a
trezit nu doar ignorat!, dar "i împiedicat!.
Dinamica
Acest conflict a început odat! cu venirea noii administra#ii în fruntea prim!riei. Conflictul a
început înc! în 2007, când Termocom a dorit modificarea tarifului. Anul acesta i-a reu"it, îns! într-o
form! nu chiar potrivit!.
Factorii
" Dorin#a autorit!#ilor centrale de a ar!ta cine este „cel mai tare” în R. Moldova;
" Datoriile prim!riei fa#! de Termocom pentru agentul termic;
" Presiuni din partea MoldovaGaz de a sista livr!rile de gaz.
Anticip"ri
Prim!ria capitalei va fi asaltat! de propuneri de a modifica tariful "i de a achita datoriile pentru
agentul termic. Aceste propuneri ar putea veni pân! la alegerile parlamentare din 2009. Dup! alegeri,
spiritele urmeaz! a se lini"ti.
Întreb"ri
" Pe cine s! învinuiasc! cet!#eanul de rând din cauz! frigului din case de"i nu are nici o
datorie la agentul termic ?
" Care dintre p!r#i este mai mult vinovat!: Prim!ria capitalei sau Termocom?

148
E 22. Investi!ii insuficiente în infrastructura drumurilor

Subiectul
În ultimii 16 ani drumurile bune au degradat de 10 ori, iar drumurile rele s-au înmul#it de 3 ori.
De"i suma impozitelor rutiere cre"te cu fiecare an, în prezent, în R. Moldova, avem mai pu#in
de 3 la sut! drumuri calificate bune. Aceast! problem! "i-a g!sit ampl! reflectare în paginile ziarelor.
Descrierea
Starea drumurilor în R. Moldova e sub orice nivel. Acest lucru se men#ioneaz! în Strategia
infrastructurii transportului terestru pe anii 2008–2017, aprobat! prin Hot!rârea Guvernului
nr. 85 din 1 februarie 2008, cu referire la un studiu efectuat de Banca Mondial!. Potrivit acesteia, dac!
în 1992 circa 70 la sut! din re#eaua rutiera era considerat! ca fiind în stare bun! sau satisf!c!toare,
atunci la finele anului 2006, doar 7% s-a men#inut în aceea"i stare. În aceea"i strategie se subliniaz!
"i faptul c! doar 2% din drumurile locale sunt într-o stare bun! sau satisf!c!toare.
O lovitur! destul de serioas! asupra investi#iilor în infrastructura Moldovei a devenit urm!toarea
noutate: Banca Mondial! a anun#at la 26 decembrie 2008 c! anuleaz! acordarea sumei de 11 mil.
dolari SUA din creditul Asocia#iei pentru Dezvoltare Interna#ional! (ADI) de 16 milioane dolari SUA,
acordat pentru Programul Guvernului în sectorul drumurilor. Cauza anul!rii par#iale a împrumutului
este procedura de achizi#ii neconforme.
Grupul #int"
" Proprietarii de automobile;
" Guvernul R. Moldova;
" Poli#ia rutier!.
Impactul
Potrivit colaboratorilor poli#iei rutiere în 2006 au fost înregistrate 80 de sectoare cu frecven#a
sporit! a accidentelor, acest lucru presupunând o por#iune de drum cu lungimea de 1 km, pe care se
întâmpl! anual cel pu#in 2 accidente rutiere. Cât prive"te anul 2007, aceea"i situa#ie s-a repetat în 19
din cele 80 de sectoare, ceea ce presupune c! ceva la por#iunea respectiv! de drum, nu e în ordine de
câ#iva ani.
Accidentele rutiere se produc din cauza calit!#ii proaste a p!r#ii carosabile. Potrivit directorului
directorul executiv al Asocia#iei Importatorilor de Automobile Autoriza#i (AIAA), Constantin
Bere"teanu, 31 % din accidente se datoreaz! anume acestui fapt, iar sistemul existent de depistare
a cauzelor accidentelor rutiere pune accentul în cea mai mare parte pe "ofer "i mai pu#in pe calitatea
drumurilor.
La fel, din cauza situa#iei drumurilor, afaceri"tii care asigur! c!l!toria pe teritoriul R. Moldova
spun c! sunt în prag de faliment, deoarece cheltuie foarte mult pe repara#ia ma"inilor. Fondul Rutier,
care a fost creat pentru între#inerea drumurilor, se duce în Bugetul de Stat, doar o parte mic! fiind
repartizat repara#iei drumurilor.
Dinamica
R. Moldova dispune de o re#ea de drumuri cu lungimea de circa 9,5 mii kilometri, dintre care 3,3
mii - na#ionale "i 6,1 mii km - locale. Circa 67% din drumurile na#ionale "i peste 75% din drumurile
locale sunt într-o stare precar!. Peste 90% din re#eaua rutier! a R. Moldova are durata de serviciu
dep!"it!.
Dac! în 2004, în Republica Moldova se aflau la eviden#! aproape 430 000 de autovehicule,
atunci în 2007 num!rul acestora era de circa 485 000. Se pare îns!, c! anul acesta se produce
un adev!rat boom. Potrivit datelor publicate pe pagina web a Ministerului Dezvolt!rii Informa#ionale
cu privire la componenta Registrului de stat al transporturilor (starea la 1 iunie 2008), în prezent,
pe traseele din #ar! circula aproximativ 575 000 de autovehicule. Acest lucru înseamn! c!, în jum!tate
de an, num!rul de mijloace de transport a crescut cu circa 90 000.
Factorii
149
" Calitatea precar! a drumurilor;
" Instabilitatea investi#iilor;
" Lipsa unor m!suri concrete din partea Guvernului;
" Caren#a resurselor financiare necesare pentru investi#ii în infrastructur!;
" Lipsa unei industrii în domeniul infrastructurii.
Anticip"ri
Investi#iile în infrastructura drumurilor vor începe s! creasc! odat! ce R. Moldova este mai
aproape de UE, iar Moldova beneficiaz! de preferin#e la export. Guvernul va fi mult mai interesat în
2009 de acest aspect. De men#ionat c! în discu#iile sale cu MCC (Corpora#ia SUA Millenium
Challenge), Moldova a propus s! utilizeze finan#area Programului Compact pentru reabilitarea a
aproape 600 de kilometri din re#eaua na#ional! de drumuri, inclusiv a dou! segmente de drum din
regiunea transnistrean!, reabilitarea multiplelor sisteme centralizate de irigare, alocarea de credite
pentru fermieri pentru irigare la scara mic! "i investi#ii pentru perioada de dup! recoltare, precum "i
activit!#i corespunz!toare de instruire.
Guvernul SUA va acorda Republicii Moldova 11,9 mln USD pentru realizarea unor studii de
fezabilitate în vederea examin!rii situa#iei în domeniul infrastructurii drumurilor "i a sistemelor de
irigare.236 Un memorandum de în#elegere în acest sens a fost semnat la 20 noiembrie, de
vicepre"edintele Corpora#iei SUA Millenium Challenge (MCC) pentru Dezvoltarea Programului
Compact, John Hewko "i premierul Zinaida Greceanii.
Întreb"ri
" Cine este responsabil de calitatea drumurilor în R. Moldova?
" Cât cost! repara#ia calitativ! a unui drum?

236
SUA vor acorda Moldovei 11,9 mln USD pentru examinarea situatiei in domeniul infrastructurii drumurilor si
sistemelor de irigare, http://www.azi.md/ro/story/226

150
E 23. Pre!ul motorinei – o nou" lovitur" asupra agricultorilor

Subiectul
În martie anului curent pentru prima dat! în Moldova s-a creat situa#ie, când pre#ul benzinei
scade, în timp ce al motorinei cre"te. Aceast! scumpire a motorinei a fost o lovitur! foarte dur!
asupra agricultorilor moldoveni.
Descrierea
În zilele de 6-7 martie, la începutul sezonului lucr!rilor agricole, sta#iile de alimentare cu produse
petroliere din Moldova au majorat cu circa 5,9% pre#ul motorinei "i l-au mic"orat cu 2,3% pe cel al
benzinei, dup! aceast! pre#ul motorinei a mai cunoscut noi cre"teri, ajungând s! coste mai mult de 15
lei.
Produc!torii agricoli "i transportatorii "i-au exprimat nemul#umirea "i chiar revolta fa#! de aceste
scumpiri. Unii chiar au acuzat petroli"tii c! ar scumpi în mod inten#ionat motorina, în pragul lucr!rilor
agricole de prim!var!. În acela"i timp, companiile ce import! "i comercializeaz! produse petroliere
deja de mai mult de o lun! de zile vindeau motorina la un pre# mai mic decât pre#ul real. Adic!
vindeau motorina f!r! a avea vre-un venit, iar uneori chiar în pagub!. E adev!rat c! pierderile de la
comercializarea motorinei le acopereau din contul unui pre# mai mare la benzin!. Dar vânz!rile de
benzin! sunt de circa dou! ori mai mici decât cele de motorin!. $i apoi o asemenea practic! nu este
un lucru normal într-o economie de pia#! "i, desigur, nu mai putea dura.
Pre#ul de import al motorinei este cu 23% mai mare decât cel al benzinei. Pre#ul mare la petrol a
dus la situa#ia când motorina la poarta rafin!riilor a ajuns s! coste peste 1080 USD/tona (circa 11650
lei), iar benzina A 95 – 880 USD/tona, adic! cu circa 200 USD/tona mai pu#in. Pentru compara#ie, la
începutul luni martie, motorina costa la poarta rafin!riilor 900-910 USD/tona, iar benzina A 95 –
840-860 USD/tona.
Grupul #int"
" Produc!tori agricoli din R. Moldova;
" Companiile de import "i comercializare a produselor petroliere;
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare.
Impactul
Majorarea pre#urilor la motorina a avut un impact negativ asupra produc!torilor agricoli, care
înc! nu au revenit dup! secet! din anul trecut. Din cauza acestei scumpiri a avut de suferit
competitivitatea produselor autohtone, care în ultimii ani devine tot mai scumpe.
Dinamica
Compania Lukoil Moldova (cel mai mare importator "i comerciant de produse petroliere de pe
pia#!) a motivat decizia de modificare a pre#urilor prin faptul c! din momentul ultimei major!ri a
pre#urilor la produsele petroliere, ce a avut loc în noiembrie 2007, cota#ia PLATT’S a motorinei pe
pia#a interna#ional! a crescut cu 9,5% (de la 835 USD la 915 USD), iar cota#ia la benzina de tip
Premium - cu 3,4% (de la 830 la 860 USD). Pe lâng! aceasta, la bursele interna#ionale au fost
înregistrate cota#ii record la #i#eiul de tip Brent, care la 29 februarie 2008 a atins maximul istoric de
103 USD/baril, comparativ cu 80-85 USD din luna noiembrie a anului 2007, sus#ine Lukoil într-un
comunicat de pres!. La momentul actual pre#urile pentru produse petroliere au sc!zut semnificativ.
Factorii
" Cre"terea pre#urilor la produse petroliere;
" Cre"terea cota#iilor pentru motorin! pe pia#a interna#ional!.
Anticip"ri
În urma crizei financiare, care a produs sc!derea pre#urilor la produse petroliere, pre#ul
151
comercializ!rii motorinei în Moldova va continua s! scad!. Se a"teapt! o sc!dere de circa 10%-15%.
Întreb"ri
" A fost oare justificat! cre"terea brusc! a pre#urilor la motorin!?
" Cum a afectat acest lucru competitivitatea produselor autohtone?
" Cine a avut de câ"tigat în urma cre"terii pre#urilor la motorin!?

152
E 24. Obscuritatea importurilor de energie electric" din
Ucraina

Subiectul
De jum!tate de an, R. Moldova import! energie electric! din Ucraina prin intermediul a dou!
firme. Modificarea schemei de import a condus la cre"terea semnificativ! a pre#urilor de import, dar "i
a tarifelor interne care au fost majorate, la 30 iulie, în medie cu 17 la sut!. Cu toate acestea, Chi"in!ul
nu ofer! nici o informa#ie privind volumul "i pre#ul real de import al energiei ucrainene. Mai mult,
autorit!#ile sus#in c! acestea ar fi confiden#iale.
Descrierea
Ucraina a anun#at oficial c! exportul de energie electric! în Republica Moldova este efectuat
prin intermediul a doi operatori. Potrivit unei declara#ii pentru pres!, f!cut! de ministrul adjunct al
Combustibilului "i Energeticii al Ucrainei, Oleg Bugaev, în afar! de întreprinderea moldoveneasc!
Energocom, un contract de livrare a curentului electric a fost semnat "i cu compania Energo-Partner.
În acela"i timp, într-o investiga#ie realizat! de Centrul de Investiga#ii Jurnalistice de la Chi"in!u,
s-a anun#at despre includerea în schema de import a curentului electric din Ucraina a companiei
Energo-Partner Kft din Ungaria, dar aceast! informa#ie a fost negat! de autorit!#ile moldovene,
inclusiv de premierul Zinaida Greceanâi "i de prim-vicepremierul Igor Dodon. Ultimul a semnat, la
finele lunii mai, la Kiev, un acord privind condi#iile "i pre#ul de import al energiei electrice din
Ucraina, dup! care a anun#at c! pre#ul de import a energiei electrice a fost majorat cu 10 la sut! - de la
4,0 cen#i SUA/kWh, la 4,4 cen#i SUA/kWh. Potrivit Ministerul Economiei "i Comer#ului, în#elegerile
privind livr!rile de energie electric! din Ucraina în Moldova ar fi cele mai favorabile pentru Republica
Moldova, deoarece în prezent pre#urile pe pia#a ucrainean! angro de energie electric! constituie peste
6,2 cen#i SUA/kWh, iar pre#urile la care este exportat! energia ucrainean! în Ungaria, Slovacia "i
România dep!"esc 7 cen#i SUA/kWh. Cu toate acestea, Chi"in!ul nu ofer! nici o informa#ie privind
volumul "i pre#ul real de import al energiei ucrainene.
Grupul #int"
" Cet!#enii R. Moldova;
" Autorit!#ile Centrale ale R. Moldova;
" „Energo-Partner” Kft "i „Ukrinterenergo”;
" ANRE.
Impactul
În ultima jum!tate de an, popula#ia Moldovei a pl!tit suplimentar circa 12 mln. USD pentru
energia electric! din Ucraina. O asemenea diferen#! denot! existen#a unui comision de circa 10 la sut!
din valoarea energiei electrice livrate în Moldova, bani care, se pare, intr! în conturile companiei
„Energo-Partner” "i ale persoanelor ce stau în spatele acestei firme. Un simplu calcul ne arat! c! în 10
luni - din ianuarie 2008, când pre#ul mediu de import al unul kilowatt era de 3,6 cen#i SUA, "i pan! în
octombrie, când a ajuns la 5,5 cen#i, - pre#ul de import al energiei electrice a crescut cu peste 52 la
sut!.
Dinamica
Astfel, potrivit datelor Ministerului ucrainean al Combustibilului "i Energeticii, publicate pe
pagina sa WEB (vezi
http://mpe.kmu.gov.ua/fuel/control/uk/publish/article?art_id=143081&cat_id=35109), în zece
luni ale anului 2008, Ucraina a exportat în Moldova 2477,2 mln. kWh de energie electric!, sau circa
247,7 mln. kWh pe lun!. Valoarea acestor exporturi a ajuns la 101,6 mln. USD. Un calcul elementar
arat! c! pre#ul de export în Moldova al unui kWh de energie electric! ucrainean! a fost de 4,1 cen#i
SUA.
Datele neoficiale din Moldova atest!, îns!, în zece luni un pre# de import cu cel pu#in 10 la sut!

153
mai mare - de 4,6 cen#i SUA/kWh. Diferen#ele ar putea fi "i mai semnificative, deoarece datele
oficiale sunt t!inuite de autorit!#i asemeni unui adev!rat secret de stat.
Factorii
" Interese comerciale ale unor grupuri acoperite de administra#ia de stat;
" Lipsa unui control riguros al statului asupra pre#ului energiei importante din Ucraina;
" Lipsa reac#iei din partea popula#iei referitor la cre"terea pre#urilor energiei electrice.
Anticip"ri
În 2009 orice gaf! de ordin comercial sau politic va fi taxat! "i va costa scump. De aceea, e
foarte posibil ca urmele importului energiei electrice din Ucraina s! fie "terse pân! la alegeri.
Întreb"ri
" Cu cât a crescut pre#ul energiei electrice pe parcursul anului 2008?
" De ce a fost admis! compania „Energo-Partner” Kft în schema de importuri ale
energiei electrice din Ucraina?

154
E 25. Pierderi enorme a bugetului municipal din cauza
deciziilor iresponsabile ale CMC

Subiectul
Din cauza a dou! decizii iresponsabile ale CMC municipalitatea va suferi pierderi de 200 de
milioane de lei.
Descrierea
Pe data de 12 iulie a anului curent, SA „Termocom” a ob#inut câ"tig de cauz! în procesul
intentat împotriva Prim!riei municipiului Chi"in!u cu privire la majorarea tarifelor serviciilor prestate
de aceast! întreprindere.
SA „Termocom” a atacat în judecat! decizia CMC din 14 aprilie 2008, prin care municipalitatea
a aprobat tariful de 456 de lei pentru o gigacalorie de energie termic!. Reprezentan#ii SA
„Termocom” au considerat c! acest tarif nu corespunde cheltuielilor suportate de întreprindere "i a
solicitat în instan#! ca pre#ul s! fie de 656 de lei. Judec!torii au dat dreptate reprezentan#ilor SA
„Termocom” "i a obligat Prim!ria capitalei s! achite 71 de milioane de lei agentului termic în calitate
de diferen#! de pre#.
Grupul #int"
" Termocom;
" Prim!ria "i Consiliul mun. Chi"in!u;
" Locuitorii mun. Chi"in!u.
Impactul
Totu"i, din cauza a dou! decizii iresponsabile promovate de c!tre CMC, bugetul capitalei a
pierdut peste 200 de milioane de lei, bani care puteau fi investi#i în alte probleme ale Chi"in!ului.
Acest lucru ar fi putut fi evitat din simpla prism! a unui dialog de restructurare a datoriilor prim!riei
fa#! de SA „Termocom”.
Dinamica
Când CMC a majorat pentru prima dat! tariful la energie termic!, în luna ianuarie 2007,
Prim!ria a fost obligat! în decurs de 7 luni s! prezinte CMC un regulament de compensare
nominativ! a diferen#elor de tarif între cel aprobat "i cel destinat persoanelor cu o situa#ie vulnerabil!.
De fapt, pe cet!#ean îl intereseaz! foarte pu#in disputele tehnice asupra tarifului "i a conflictelor care
persist! în interiorul Administra#iei Publice Locale. Pe el îl intereseaz!, în primul rând, ca acest
serviciu s! fie calitativ, pentru c! acesta reprezint! un lucru primordial în via#a fiec!rui om. Conducerii
municipalit!#ii trebuie s! aib! grij! de calitatea acestui serviciu, ca acesta s! fie distribuit la timp, iar
cet!#eanul s! fie informat cât mai concret de consumul pe care îl face "i nu s! i se impun! s! consume
atât cât dore"te cineva. Aceasta este competen#a administra#iei "i nu a SA „Termocom” sau a oric!rei
alte institu#ii.
Factorii
" Dominarea factorului politic în luarea deciziilor de c!tre CMC;
" Nu au fost efectuate consult!ri juridice pe marginea acestor probleme.
Anticip"ri
În viitorul apropiat nu ne putem a"tepta la îmbun!t!#irea rela#iilor între Prim!rie "i administra#ia
Termocom, care ar duce la pierderile suportate de c!tre locuitorii mun. Chi"in!u.
Întreb"ri
" Când va fi solu#ionat! problema cu agent termic în mun. Chi"in!u?
" Cine este responsabil pentru aceste pierderi din bugetul municipal?

155
E 26. Efectele secetei din 2007 resim!ite pân" în vara anului
2008

Subiectul
Efectele secetei din anul 2007 au fost resim#ite "i în anul 2008, având afecte asupra economiei
noastre destul de considerabile.237
Descrierea
Seceta din anul 2007 a fost resim#it! în Moldova pân! în vara anului curent din mai multe
puncte de vedere. În primul rând, secet! din 2007 a cauzat pre#uri mari la importurile agricole.
În anul 2008, pre#ul materialului semincer de grâu a crescut comparativ cu anul 2007 cu 59%,
orz de prim!var! de 2,35 ori, ov!z de 2,31 ori, maz!re de 2,9 ori, fasole de 2,4 ori, soia de 1,78 ori,
lucern! de 2,41 ori, porumb de 3,13 ori "i floarea soarelui de 3,1 ori.
În al doilea rând, au avut loc ni"te cre"teri am!gitoare a unor indici din sectorul animalier. La
începutul anului curent, procesul de diminuare a efectivului de animale a continuat în ritmuri
galopante. Pierderile efectivului de animale la 1 ianuarie 2008 au constituit 126 mii capete de porcine,
101 mii capete de ovine "i caprine, 49 mii capete de bovine, inclusiv 26 mii de vite1. Diminuarea
num!rului de animale a provocat reducerea produc#iei de lapte cu 18%, care a fost alimentat!
suplimentar "i de reducerea productivit!#ii cu 7%. Totodat!, s-a redus semnificativ, cu 16%, produc#ia
de ou!. Sacrificarea în mas! a animalelor "i p!s!rilor a ascuns gravitatea proceselor, care au cutremurat
sectorul animalier, prin scoaterea pe prim plan a unor indici, care tocmai au crescut spectaculos din
cauza pierderilor cantitative din zootehnie. Este vorba de cre"terea volumului vânz!rii animalelor "i
p!s!rilor pentru sacrificare, care a crescut cu 17%, produc#ia, prelucrarea "i conservarea c!rnii "i a
produselor din carne cu 23,9%, t!b!cirea "i prepararea pieilor cu 40,5%. În afar! de aceasta, în prima
jum!tatea a anului 2008 pre#urile la majoritatea produselor alimentare se #ineau la un nivel foarte
ridicat.
Grupul #int"
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare;
" Produc!tori agricoli;
" Popula#ia.
Impactul
Pre#urile mari la materialul semincer au influen#at negativ suprafa#a sem!nat! "i competitivitatea
produselor agricultorilor moldoveni.
Dinamica
Calamit!#ile declan"ate în anul curent au scos la suprafa#! o mul#ime de probleme din domeniul
agricol, aflate în stare de suspensie de mai mul#i ani. Moldova este afectat! de secet!, fie mai mic! fie
mai mare, fiecare al doilea sau al treilea an. Printre cele mai serioase a fost seceta din anul 2000, care
s-a soldat cu pierderi de 2,1 miliarde lei "i seceta din 2003. Din p!cate, nu a fost tras! nici o concluzie
din cele întâmplate "i ar fi o mare gre"eal! dac! nu s-ar înv!#a anumite lec#ii din cele întâmplate în
anul curent. Un nou an 2003 sau 2007 ar fi fatal pentru o bun! parte din produc!torii agricoli.
În general, agricultura este un sector cu profitabilitate sc!zut!, afectat foarte u"or de schimb!rile
climaterice, care implic! antrenarea unui volum mare de resurse umane.
În anul 2007 a lipsit mult un mecanism eficient de prevenire a crizelor, care ar fi limitat efectele
riscurilor produse. S-a întârziat foarte mult cu informarea agricultorilor privitor la m!surile ce puteau
fi întreprinse pentru diminuarea efectelor secetei. Pe lâng! aceasta, a fost demonstrat înc! o dat! c!,
pentru a rezista în fa#a naturii este necesar de a avea mai multe terenuri irigabile, tehnic! performant!

237
Monitorul Economic Nr.12, Q1 2008, IDIS “Viitorul”
156
în dotare "i soiuri de culturi agricole rezistente la secet!. Totodat!, necesitatea asigur!rii riscurilor de
produc#ie în activit!#ile agricole trebuia s! fie con"tientizat! de to#i, c! nu este un capriciu al cuiva, dar
este o necesitate stringent dictat! de ra#ionamente economice.
Factorii
" Secet! din anul 2007;
" Fondul de subven#ionare în agricultur! gestionat ineficient;
" Cre"terea pre#urilor pe plan mondial.
Anticip"ri
Efectele secetei înc! vor fi resim#ite pentru o perioad! de timp în sectorul animalier, care a
suferit prin diminuarea drastic! a "eptelului. Pentru viitor o sus#inere mare pentru ei ar fi ca statul s!
planifice în fondul de sus#inere a produc!torilor agricoli resurse pentru compensarea par#ial! a
cheltuielilor pe care le vor înregistra #!ranii la procurarea materialului semincer "i s!ditor de la agen#ii
licen#ia#i. Prin aceasta, statul ar stimula direct #!ranii s! utilizeze materii prime calitative "i s! realizeze
lucr!rile agricole de prim!var! în termene optimale. Suplimentar, ar fi stimulate indirect "i
întreprinderile produc!toare de material semincer "i s!ditor, dar "i acei agen#i economici, care sunt
specializa#i în aprovizionarea sectorului agrar.
Întreb"ri
" Vor fi resim#ite efectele secetei din anul 2007 "i în anul 2009?
" Ce trebuie de întreprins pentru a diminua în viitor efectele calamit!#ilor naturale?

157
E 27. Pia!a creditelor – insuficien!a de lichidit"!i

Subiectul
Politica B!ncii Na#ionale de majorare a rezervelor obligatorii pân! la nivelul de 22% a atins
scopul #intirii infla#iei, dar a dus la situa#ia, când b!ncile comerciale din Moldova au început s! se
ciocneasc! cu problema insuficien#ei de lichidit!#i în sistemul bancar.
Descrierea
Interven#iile semnificative din luna mai ale B!ncii Na#ionale, care s-a ar!tat hot!rât! în ceea ce
prive"te reducerea ritmului de cre"terea a pre#urilor, au dat dureri de cap atât b!ncilor comerciale, care
într-o perioad! relativ scurt! au fost nevoite s! completeze rezervele depuse la Banca Na#ional!, cât "i
consumatorilor, care au întâmpinat dificult!#i majore în ob#inerea creditelor pe parcursul ultimilor
luni.238
Pe parcursul anului 2008, masa monetar! M1 (bani în circula#ie plus depozite la vedere) nu s-a
majorat fa#! de decembrie 2007. Pentru a suplini rezervele de#inute la Banca Na#ional!, b!ncile
comerciale au fost nevoite s! ofere condi#ii cât mai avantajoase pentru atragerea depozitelor. Pe
parcursul a patru luni rata dobânzii la depozitele atrase în lei s-a majorat cu 17.9%, iar rata dobânzii la
depozitele în valut! str!in! a crescut cu 55.6%. În rezultat volumul depozitelor a crescut, mai
semnificativ pentru depozitele în valut! str!in!.
Condi#iile atractive pentru plasarea banilor în b!nci, care nu pot fi utiliza#i integral pentru
creditare în condi#iile actuale au cauzat diminuarea accesului la credite. De"i soldul creditelor continu!
s! creasc! cu un ritm mai lent, volumul creditelor acordate a fost în sc!dere dou! luni consecutiv,
dup! care o majorare de doar 5% a avut loc în luna iunie. Iar ratele dobânzilor la creditele acordate de
b!ncile comerciale au crescut cu ritmuri impresionante.
Au fost afectate serios b!ncile mari cu cele mai mari portofolii de credite, care au fost nevoite
s!-"i restrâng! activitatea de creditare pe parcursul ultimilor luni ale anului. Dac! în primul trimestru
activitatea sc!zut! de creditare a fost cauzat! "i de programul redus de lucru al b!ncilor din cauza
s!rb!torilor de iarn!, reducerea creditului din trimestrul al doilea este rezultatul interven#iilor B!ncii
Na#ionale.

Ritmul de cre#tere a volumului creditelor acordate de b"ncile comerciale (fa!" de trimestrul precedent)

Sursa: Informa!ii financiare ale b"ncilor comerciale, Expert-Grup

Astfel, cota celor cinci b!nci lideri în volumul creditelor acordate se diminueaz!. B!ncile au
continuat s! crediteze cu preferin#! clien#ii corporativi siguri "i fideli, iar creditele de consum au
disp!rut practic la unele b!nci. Astfel, de exemplu, Moldova Agroindbank a redus volumul creditelor
de consum cu 30% în trimestrul I al anului "i cu 65% în trimestrul II fa#! de trimestrul precedent. De
asemenea, VictoriaBank a majorat volumul creditelor de consum în trimestrul II cu doar 3.75% dup!
o sc!dere de circa 20% din trimestrul precedent.
Grupul #int"
" Banca Na#ional! a Moldovei;
" B!ncile comerciale;

238
Realitatea Economic! Nr. 5, iulie 2008, Expert Grup.
158
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Mediu de business din R. Moldova;
" Popula#ia.
Impactul
Este evident c! interven#ia B!ncii Na#ionale a avut efect asupra masei monetare restrânse, dar
acesta nu este neap!rat unul de lung! durat!, precum nici defla#ia din luna iunie nu poate fi
considerat! un fenomen datorat exclusiv politicilor BNM. Reducerea semnificativ! a volumului de
credite acordate de c!tre b!ncile comerciale în aceast! perioad! se datoreaz! atât cre"terii normei
rezervelor obligatorii pentru depozitele viitoare, cât "i complet!rii rezervelor pentru depozitele
de#inute anterior; iar ultimul factor nu va mai exercita presiuni în perioadele dup! 5 august, stabilit!
pentru completarea rezervelor obligatorii.
Dinamica
Decizia B!ncii Na#ionale a Moldovei din data de 25 septembrie de a diminua norma rezervelor
obligatorii pân! la 20,5% "i a ratei de baza aplicate la principalele opera#iuni de politica monetar! pân!
la 17%, arat! c! în percep#ia B!ncii riscurile infla#ioniste sunt în sc!dere. Totodat!, aceasta va reduce
pu#in din problema lichidit!#ilor bancare pe termen scurt. Or, constat!m c! "i sistemul bancar
moldovenesc a fost afectat într-o anumit! m!sur! de comportamentul deponen#ilor influen#a#i
psihologic de criza financiar! interna#ional!. Aceasta a dus la diminuarea cu 14,1% a volumului
depozitelor atrase de b!nci în septembrie fa#! de luna august. Diminuarea depozitelor a avut loc pe
fundalul major!rii ratei dobânzii pentru depozite care a crescut de la 18,41% pentru depozite în MDL
"i 10,24% - în valuta str!ina în iunie, pân! la 18,99% - în MDL "i 10,93 – în valut! str!in! în
septembrie, ceea ce arat! c! b!ncile încearc! din r!sputeri s! fac! mai atractive depozitele pentru
popula#ie. În mod firesc, cre"terea ratelor dobânzilor la depozite a cauzat scumpirea creditelor
bancare. De"i în ansamblu, aceasta nu a avut repercusiuni negative acute asupra soldului creditelor în
economie care s-a majorat cu 6,2% din iunie pân! în septembrie a anului curent, b!ncile totu"i au
început s! trieze mult mai atent solicitan#ii de credite.
Factorii
" Nivelul mare a rezervelor obligatorii ale B!ncii Na#ionale a Moldovei;
" Incertitudinea în viitorul economiei Republicii Moldova "i riscurile mari de creditare;
" Impactul crizei financiare mondiale.
Anticip"ri
Nu ne a"tept!m la o diminuare constant! a volumului de credite acordate, cu excep#ia condi#iei
c! Banca Na#ional! nu mai majoreaz! norma rezervelor obligatorii, pân! la un nivel similar cu cel din
România, unde rata rezervelor obligatorii pentru creditele atrase în valut! este de 40%. Astfel, în
condi#iile în care b!ncile comerciale nu se împrumut! de la Banca Central!, rata de refinan#are nu are
impact asupra masei monetare în circula#ie. Iar normele rezervelor obligatorii pentru mijloacele
plasate în b!nci reprezint! un instrument mai eficient pentru controlul asupra masei monetare. Totu"i,
efectul acestuia ar putea fi de scurt! durat! dac! nu va fi sus#inut în continuare de ac#iuni ale B!ncii
Na#ionale "i politici guvernamentale corespunz!toare, orientate în special la deficitul bugetar minimal
sau finan#area non-infla#ionist! a acestuia.
Întreb"ri
" Care va fi rata de refinan#are în anul 2009, "i care vor fi rate medii la credite oferite "i
depozite atrase?
" Cum vor evolua rezervele obligatorii în anul 2009 "i în ce m!sura va afecta aceasta
lichidit!#ile b!ncilor din Moldova?

159
E 28. Remiten!ele – f"r" limit" de cre#tere

Subiectul
De"i unii exper#i la finele anului 2007 au prognozat încetinirea fluxului de remiten#e sau
diminuarea volumul banilor transfera#i de moldoveni, care muncesc peste hotare, în anul 2008 fluxul
remiten#elor s-a majorat substan#ial, înregistrând o cre"tere cu circa 44% fa#a de anul 2007. Apare
senza#ia, c! nu exist! limita de cre"tere a acestora.
Descrierea
Remiten#ele moldovenilor care muncesc peste hotare, în primele zece luni ale anului curent, prin
intermediul b!ncilor comerciale, au constituit circa 1 mlrd 399 mln de dolari SUA. Cei mai mul#i bani
au fost transfera#i în Trimestrul III al anului curent, aproximativ 503.90 milioane USD, cu 86
milioane USD mai mult fa#a de Trimestrul II (435.18 mil. USD) "i cu 183 milioane USD mai mult
fa#! de Trimestrul I al anului curent (320.67 18 mil. USD).

Potrivit datelor B!ncii Na#ionale a Moldovei, remiten#ele din primele 10 luni ale anului 2008, au
înregistrat o cre"tere cu circa 44% fata de aceea"i perioada a anului trecut, când valoarea transferurilor
a constituit peste 973 mln USD.
Grupul #int"
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Banca Na#ional! a Moldovei;
" Popula#ia Republicii Moldova.
Impactul
Importan#a remiten#elor pentru economia Republicii Moldova nu mai este pus! sub semnul
întreb!rii de nimeni.239 Mai mult decât atât, acest fenomen este plasat în ultimul timp printre
procesele fundamentale, ce influen#eaz! direct evolu#ia economic! a #!rii. În conformitate cu datele
B!ncii Mondiale, Moldova se afl! pe primele locuri în lume dup! m!rimea remiten#elor în raport cu
Produsul Intern Brut, constituind peste 38% în anul 2007, iar datele recente prezentate de c!tre Banca
Na#ional! a Moldovei atest! faptul c! în primele opt luni ale anului curent migran#ii moldoveni au
transmis în #ar! peste 1,4 mlrd de dolari.
Dinamica
Începând cu anul 1999, potrivit datelor BNM, volumul remiten#elor au crescut de 15 ori. În
anul 2007, volumul remiten#elor a constituit 1,2 mlrd USD. Iar în primele zece luni 2008 volumul
remiten#elor a atins o cifr! de 1 mlrd 399 mln de dolari SUA.

239
Moldova #i procesul migra"iei în perioada de criz!,
http://capital.market.md/index.php?option=com_content&task=view&id=1065&Itemid=32
160
Sursa: BNM
Factorii
" Situa#ia economic! curent! în Moldova;
" Criza financiar! global!.
Anticip"ri
La momentul actual putem observa o mic! sc!dere a cre"terii volumului remiten#elor "i în anul
viitor sunt premise clare, c! fluxul remiten#elor va sc!dea din cauza crizei economice, cu care se
ciocnesc #!rile principale de destina#ie a migran#ilor moldoveni, cum ar fi Rusia, Italia, Turcia. Aceast!
criz! va afecta mai mult sectorul real, cum ar fi construc#iile în Rusia, unde la momentul dat lucreaz!
circa 60% de migran#i moldoveni.
Întreb"ri
" Se va reduce num!rul moldovenilor, care lucreaz! în str!in!tate în anul 2009?
" Cum va fi afectat fluxul remiten#elor în anii urm!tori?
" Ce impact au remiten#ele asupra economiei na#ionale?

161
E 29. Salt" tarifele la gaze, lumina #i c"ldur"

Subiectul
Pe parcursul anului 2008 au avut loc 2 major!ri considerabile a tarifelor la gaze naturale, energia
electric! "i c!ldur!.
Descrierea
Începând din 1 august în Moldova au intrat în vigoare noile tarife pentru gazele naturale "i
energia electric!. Agen#ia Na#ional! pentru Reglementare în Energetic! (ANRE) a aprobat majorarea
în medie cu 27% a tarifelor la gazele naturale - de la 2775 la 3523 lei pentru 1000 m3 (f!r! TVA).
Directorul ANRE, Vitalie Iurcu, a men#ionat c! noile tarife pentru consumatorii interni au fost
calculate #inând cont de cre"terea pre#ului de import la gazul rusesc de la 217 la 253 USD pentru 1000
m3, începând cu 1 iulie 2008, dar "i de o nou! scumpire, pân! la 287 USD, care se a"teapt! în ultimul
trimestru al anului.
Potrivit noilor tarife, consumatorii casnici trebuie s! pl!teasc!: pentru primii 30 m3 de gaze -
3,414 lei per 1 m3, iar pentru cantitatea ce dep!"e"te acest volum - 3,813 lei pentru 1 m3 de gaze.
Totodat!, noul tarif pentru gazul natural livrat centralelor electrice cu termoficare (CET) "i centralelor
termice constituie 3232 de lei pentru 1000 m3.
În afar! de aceast!, ANRE a aprobat "i tarife mai mari la energia electric!. Consumatorii
deservi#i de ÎS RED Nord "i RED Nord-Vest vor pl!ti pentru energia electric! un tarif de 1,2
lei/kWh (+12-17%). Pentru consumatorii deservi#i de întreprinderea spaniol! RED Union Fenosa
tariful va cre"te pân! 1,10 lei/kWh (+17%). Excep#ie fac marii consumatori, conecta#i direct la liniile
de 110 kV, pentru care a fost stabilit un tarif de 79 bani/kWh, cu 8 bani mai mare decât cel actual.
Totodat!, tarifele la c!ldur! au crescut cu 24-42%, pân! la 410-786 lei pentru o gigacalorie.
Directorul ANRE a men#ionat c! noile tarife vor r!mâne neschimbate cel pu#in pân! în aprilie 2009.
Majorarea anterioar! a tarifelor a avut loc în ianuarie 2008. Totodat!, majorarea actual! a tarifelor la
gaze nu este justificat! din punct de vedere economic "i are o explica#ie mai mult politic!. Efectul
compensatoriu creat de aprecierea substan#ial! a valutei na#ionale, în condi#iile în care tariful la gaze
fusese calculat reie"ind din cursul de 12,2 lei pentru 1 USD, permite men#inerea în continuare, cel
pu#in câteva luni înc!, a tarifelor vechi. Majorarea este operat! acum din considerente electorale,
pentru a minimiza efectele negative ale unor cre"teri de tarife înainte de alegeri, care ar fi fost în
defavoarea partidului de guvern!mânt.
Grupul #int"
" ANRE;
" Guvernul;
" Popula#ia.
Impactul
Toate major!rile a pre#urilor pentru servicii comunale afecteaz! direct consumatorii. Cre"terea
salariului nu acoper! cre"terea tarifelor pentru c!ldur! "i lumin!.
Dinamica
Pe parcursul anului 2007, tarifele la serviciile comunal-locative au crescut cu circa 20%, iar
pre#ul combustibilului a crescut cu peste 13%. Tendin#a de cre"tere a pre#urilor la combustibili "i a
tarifelor la utilit!#i s-au men#inut "i în anul 2008, iar evolu#iile au fost chiar mai spectaculoase. La
calcularea tarifelor în anul 2008 s-a luat în calcul aprecierea monedei na#ionale de la 12,2 lei pentru 1
USD, inclus în tariful actual, pân! la cursul real, de 10,85 lei în semestrul I, având în vedere "i cursul
prognozat pentru perioada urm!toare - de 10,7 lei pentru 1 USD.
Factorii
" Cre"terea pre#urilor la gaze naturale "i carburan#i pe pia#a interna#ional!;
" Factori politici.
162
Anticip"ri
În 2009 tarifele vor fi mic"orate, ca urmare a mic"or!rii pre#urilor la carburan#i pe pia#a
mondial!.
Întreb"ri
" C!rui fapt se datoreaz! majorarea tarifelor?
" Este în stare cet!#eanul simplu al R. Moldova s! fac! fa#! cre"terilor de tarife?

163
E 30. Regiunea transnistrean" afectat" de criza mondial"

Subiectul
Din cauza crizei economico-financiar! din prezent, o parte din întreprinderile din regiunea
transnistrean! se confrunt! cu dificult!#i, legate de faptul mic"or!rii cererii la produc#ia fabricat! "i
evident "i a realiz!rii ei.
Descrierea
Din cauza crizei economico-financiar! din prezent o parte din întreprinderile din regiunea
transnistrean! se confrunt! cu dificult!#i, legate de faptul sc!derii cererii la produc#ia fabricat! "i
evident "i a realiz!rii ei. Astfel, în luna octombrie 2008, volumul exportului produc#iei din regiunea
transnistrean! a constituit 56,7 mil. USD (cel mai mic indice lunar din anul curent) "i s-a mic"orat cu
16%, fa#! de volumul exportului din luna octombrie 2007.
Potrivit datelor Ministerului Reintegr!rii din Moldova, în luna respectiv!, Uzina Metalurgic!
Moldoveneasc! "i Combinatul de Ciment din Râbni#a au exportat respectiv 40 mii tone de produse
siderurgice "i 46 tone de ciment, ceea ce este cu mult mai pu#in decât media lunar! pe 9 luni ale anului
curent (66 mii tone metal "i 76 mii tone ciment).
Volumul exportului în 10 luni ale anului curent în compara#ie cu volumul exportului în perioada
ianuarie–septembrie curent s-a mic"orat aproape la toate categoriile de m!rfuri, în afar! de energia
electric!. La acela"i nivel a r!mas exportul produc#iei din industria u"oar!, datorit! volumului
exportului efectuat în luna octombrie curent de c!tre SA „Tirotex” care a constituit 6,5 mil. USD,
sau 11, 5% din volumul total al exportului în luna respectiv!. Volumul exportului produc#iei agricole
în perioada ianuarie-octombrie 2008 a atins indicii respectivi ai perioadei similare a anului 2007.
Grupul #int"
" Autorit!#ile rmn;
" Guvernul R. Moldova;
" Exportatori "i importatori;
" Popula#ia Transnistriei.
Impactul
Aceste dificult!#i, cu care se confrunt! regiunea transnistrean! d!uneaz! grav sectorului real al
regiunii, afectând semnificativ situa#ia economic!.
Dinamica
Produc#ia din regiunea transnistrean! a fost exportat! în 9 #!ri din CSI. Mai mult de 75% din
produc#ia exportat! în #!rile CSI revine Federa#iei Ruse (mai mult de 41% din volumul total al
exportului din regiune, locul doi îi revine Ucrainei cu 8%, cota celorlalte #!ri este nesemnificativ!. În
structura exportului din regiunea transnistrean! în #!rile CSI produsele siderurgice constituie – 64,4%,
cimentul – 19,8% "i produc#ia din industria prelucr!toare de ma"ini "i electrotehnice – 10,5%, care în
sum! alc!tuiesc aproximativ – 95%. La celelalte categorii de m!rfuri le revine – 5%. În #!rile CSI se
export! aproximativ 90% din volumul total al exportului produc#iei din industria prelucr!tore de
ma"ini "i electrotehnice, 98,9% din exportul cimentului "i mai mult de jum!tate (52,2%) din volumul
exportului produc#iei metalurgice.
În perioada de referin#! exportul produc#iei din regiunea transnistrean! s-a efectuat în 25 #!ri
din Uniunea European!. Partenerii principali la care le revine partea esen#ial! a exportului din regiune
sunt: România - aproximativ 30% din volumul exportului în #!rile Uniunii Europene, Italia – 13%,
Polonia – 12%, Germania – 7%. În perioada ianuarie – octombrie curent în structura exportului din
regiunea transnistrean! în #!rile Uniunii Europene produsele metalurgice constituie – 46,8%,
produc#ia din industria u"oar! – 35,8% "i energia electric! – 13,3%. Cota celorlalte categorii de
m!rfuri este de 4,1%. În #!rile Uniunii Europene se export! aproape toat! energia electric! (99,7%),
85,3% din volumul total al exportului produc#iei din industria u"oar!, "i aproximativ 27,2% al

164
produc#iei metalurgice.
Factorii
" Criza financiar! interna#ional!;
" Dependen#a regiunii de economia altor #!ri.
Anticip"ri
În urm!torii luni situa#ia economic! în Transnistria se va agrava. Putem a"tepta la diminu!ri
drastice, ce vor afecta considerabil sectorul real "i cel financiar al regiunii.
Întreb"ri
" Care vor fi dimensiunile crizei în regiunea transnistrean!?
" În ce m!sura criza din regiunea transnistrean! va afecta economia Republicii
Moldova?

165
E 31. Agricultorii – salarii mai mici decât minimum de
existen!"

Subiectul
Salariul mediu pl!tit pe parcursul ultimilor ani angaja#ilor din agricultur! nu permite
supravie#uirea acestei categorii de persoane, în condi#iile în care aceasta nu acoper! nici minimul de
existen#!.
Descrierea
În primul trimestru anului 2008 salariul mediu al agricultorilor a constituit 1129,3 lei, acoperind
doar 81,2 la sut! din minimul de existen#!, care a constituit în medie 1315 lei pentru o persoan!, fiind
în cre"tere cu 15,2% fa#! de trimestrul 4 2007. Situa#ia acestei categorii de popula#iei, destul de
numeroas! în R. Moldova, poate fi "i mai grav!, #inând cont de faptul, c! fiecare angajat din
agricultur! poate avea în îngrijire câte un copil, pentru care minimul de existen#! este de doar 1077,4
lei. Între#inerea unui copil presupune alocarea, în medie, a 1077,4 lei lunar, cu o diferen#iere a acestui
indicator, în func#ie de vârsta copilului, de la 356,7 lei pentru un copil cu vârsta de pân! la un an, "i
pân! la 1343,2 lei, pentru un copil cu vârsta de 7-15 ani. În condi#iile în care indemniza#iile lunare
pentru îngrijirea copiilor de pân! la 1,5 ani constituie, în medie, 230,7 lei pentru persoanele asigurate
"i 100 de lei pentru cele neasigurate, aceste pl!#i sociale acoper! necesarul pentru copii cu vârsta de
pân! la un an, în propor#ie de 58,5 la sut! "i 25,4 la sut!.
Grupul #int"
" Ministerul Protec#iei Sociale;
" Ministerul Economiei "i Comer#ului;
" Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare;
" Popula#ia Republicii Moldova.
Impactul
Impactul acestei fenomene asupra economiei "i protec#iei sociale a familiilor în Republica
Moldova este foarte grav. Fiind incapabil a asigura un minimum de existen#! pentru sine "i pentru
familia sa, muncitorii din acest sector sunt nevoi#i s! plece peste hotare în c!utarea unui loc de munc!
bine pl!tit. Acest lucru are consecin#e grave sociale asupra familiilor, dar "i asupra economiei
na#ionale, care în ultimii ani se confrunt! cu deficitul bra#elor de munc! în sectorul agricol.
Dinamica
În ianuarie-martie 2008 salariul mediu lunar al unui lucr!tor din economia na#ional! a constituit
2286 lei, "i s-a m!rit fa#! de perioada similar! a anului precedent cu 28% (salariul real a crescut cu
12%), iar salariul mediu al agricultorilor e de numai 1129,3 lei. Minimum de existen#! pentru
trimestrul I al anului curent a constituit 1315,3 lei, ceea ce ne arat! c! cre"terea minimului de existen#!
nu este acoperit! de cre"tere real! a salariilor.

166
Sursa: BNS
Factorii
" Agricultura nemodernizat!, cu productivitatea sc!zut!;
" Dependen#a de condi#iile naturale;
" Costurile înalte în agricultur!.
Anticip"ri
În viitorul apropiat nu ne putem a"tepta la schimbarea radical! a situa#iei. F!r! modernizarea
agriculturii nu ne putem a"tepta la cre"terea productivit!#ii "i competitivit!#ii în agricultur!, ceea ce ar
permite majorarea salariilor angaja#ilor.
Întreb"ri
" De ce în agricultur! salariile sunt a"a mici?
" Ce m!suri trebuie s! întreprind! statul pentru a solu#iona aceast! problem!?
" Când putem a"tepta egalarea minimului de existen#! "i salariului mediu lunar?

167
Indicatorii
problemelor din domeniul Social
Impact Dinamica Total escaladare Intensitatea

S 1. 6,3 4,9 6 5,7

S 2. 6,1 4,8 5,4 5,4

S 3. 6,3 5,2 5,9 5,8

S 4. 6 4,7 5,5 5,4

S 5. 4,4 3,9 4,4 4,2

S 6. 5,5 4,9 5,2 5,2

S 7. 5,6 5,4 5,6 5,5

S 8. 5,9 5,1 5 5,3

S 9. 6,3 5,3 6 5,9

S 10. 4,2 3,9 3,9 4,0

S 11. 5,8 5 5,8 5,5

S 12. 5,9 4,5 5,1 5,2

S 13. 5,2 4,8 4,9 5,0

S 14. 5,3 5,1 5,2 5,2

S 15. 5,1 4,5 4,5 4,7

S 16. 5,3 4,5 5,2 5,0

S 17. 4,6 4,2 4,7 4,5

S 18. 5 4,3 4,5 4,6

S 19. 6,2 5,2 6 5,8

S 20. 4,8 4,2 5 4,7

S 21. 5,1 4,1 4,7 4,6

Datele din tabel reprezint" valorile acordate de zece exper!i


independen!i pentru fiecare indicator al celor 100 de probleme

168
S 1. Securitatea demografic" în pericol

Subiectul
Republica Moldova se confrunt! cu o criz! demografic! profund! care a determinat reducerea
popula#iei #!rii cu aproximativ 350 mii de oameni dup! declararea independen#ei.240 Declinul
demografic se datoreaz! mic"or!rii natalit!#ii, men#inerii unui nivel ridicat al mortalit!#ii, emigr!rii
masive, acceler!rii fenomenului de îmb!trânire a popula#iei.
Descrierea
Prin securitatea demografic! se în#elege starea popula#iei ce exprim! protec#ia de riscurile de
orice natur!, de prevenire a amenin#!rilor în scopul cre!rii condi#iilor demo-socio-economice de
rezisten#! la depopulare, p!strare a structurii efectivului popula#iei inclusiv a celui activ economic,
asigurarea reproducerii pentru evolu#ia favorabil! a proceselor de mi"care a popula#iei.
Conform datelor statisticii oficiale, num!rul popula#iei stabile la 01.01.2008 a constituit 3572,7
mii persoane, inclusiv 1476,1 mii (41,3%) o formeaz! popula#ia urban! "i 2096,6 mii (58,7%) – cea
rural!, 51,9% – femei "i 48,1% – b!rba#i. Sporul natural este determinat preponderent de sporul
natural negativ din mediul rural, care a sc!zut fa#! de anul 2000 aproape de 2 ori.
Îmb!trânirea popula#iei se reflect! "i în cre"terea vârstei medii a popula#iei - de la 32,9 ani în
1998 pân! la 35,6 ani în 2007. Structura popula#iei pe vârste poart! amprenta unui proces de
îmb!trânire demografic!, datorat sc!derii natalit!#ii, care a determinat reducerea popula#iei tinere (0-
14 ani). Comparativ cu 01.01.2000, în 2008 s-a redus ponderea acestei grupe de vârst! de la 23,8% la
17,6% (-238,0 mii persoane) "i a crescut ponderea popula#iei vârstnice de 65 ani "i peste, de la 9,4% la
10,3% (+27,3 mii persoane). Coeficientul îmb!trânirii demografice de#ine valoarea de 13,7%, fiind
mai accentuat în localit!#ile rurale, unde ponderea vârstnicilor de 60 ani "i peste este mai mare,
constituind 15,2%, fa#! de 11,6% în mediul urban. Rata natalit!#ii este de 10,6 n!scu#i-vii la 1000
locuitori, fa#! de rata deceselor de 12,0 deceda#i la 1000 locuitori. Sporul mi"c!rii naturale fiind
negativ -1,4 la 1000 locuitori pentru anul 2007.
Migra#iunea popula#iei, în calitate de a treia component! demografic!, conform înregistr!rilor
Ministerului Dezvolt!rii Informa#ionale, este reprezentat! de statisticile privind emigrarea definitiv! a
cet!#enilor, repatrierea cona#ionalilor "i a imigr!rii cet!#enilor din alte state. Pe parcursul anului 2007
din #ar! au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în str!in!tate 7172 persoane.
Rezultatele cercet!rii statistice prin Ancheta for#ei de munc!, efectuat! de Biroul Na#ional de
Statistic!, denot! c! la 01.01.2008 au fost declarate plecate peste hotare la lucru sau în c!utare de lucru
– 335,6 mii persoane, ceea ce reprezint! 25,8% din totalul popula#iei active de 15 ani "i peste.
Ponderea cea mai însemnat! o de#in persoanele cu vârsta cuprins! între 25-34 ani (29,5%) "i 35-44 ani
(24,7%), care reprezint! cel mai valoros contingent în aspectele socio-demografice "i economice.
Migra#ia extern! se caracterizeaz! prin exodul masiv al persoanelor de vârst! reproductiv! "i
economic activ!.
În scopul gestion!rii priorit!#ilor "i riscurilor demografice pentru Republica Moldova, în anul
2007 a fost aprobat! componen#a nominal! a Comisiei na#ionale pentru popula#ie "i dezvoltare "i
Regulamentul de func#ionare a acesteia. Comisia nominalizat! are menirea s! evalueze situa#ia
înregistrat! în plan demografic, urm!rind tendin#ele proceselor de transformare structural! a
popula#iei "i s! recomande solu#iile în problemele prioritare ale popula#iei. De asemenea, prin
suportul Programului de asisten#! "i cooperare între Guvernul Republicii Moldova "i Fondul ONU
pentru Popula#ie în Moldova (UNFPA) au fost create condi#ii pentru fortificarea capacit!#ilor
administrative "i aprofundarea competen#elor profesionale ale personalului institu#iilor de stat în
elaborarea politicilor "i gestionarea eficient! a proceselor de tranzi#ie demografic!.
Grupul #int"
" Ministerul Economiei "i Comer#ului în calitate de autoritate public! central! abilitat!
s! coordoneze elaborare politicilor privind dezvoltarea demografic! "i corelarea
acestora;

240
Timpul, nr.945, 12.09.08.
169
" Comisia Na#ional! pentru Popula#ie "i Dezvoltare;
" Organele centrale de specialitate ale administra#iei publice, alte autorit!#i centrale,
organiza#ii "i institu#ii;
" Fondul Organiza#iei Na#iunilor Unite în Moldova;
" Mass-media;
" ONG-uri;
" Popula#ia Republicii Moldova.
Impactul
Din cauza deficien#elor la politicii demografice na#ionale se accentueaz! mai multe fenomene:
depopularea #!rii, îmb!trânirea rapid! a popula#iei, dezechilibrul structurii pe vârste "i sexe a
popula#iei, sporirea presiunii economice asupra popula#iei economic active. Dup! 2012 num!rul "i
ponderea popula#iei apte de munc! se va reduce. Erodarea valorilor familiale, manifestat! prin:
num!rul tot mai redus de familii, familii cu un num!r tot mai mic de membri, concomitent, rata înalt!
a divor#urilor.
Dinamica
Prognozele demografice pân! în anul 2030, bazate pe presupunerea men#inerii valorilor
indicatorilor demografici la nivelul actual, confirm! perpetuarea declinului demografic pentru
Republica Moldova. Astfel, în cazul men#inerii acelora"i indicatori demografici, num!rul popula#iei se
va diminua cu 173 300 persoane. În cazul sc!derii principalilor indicatorilor demografici actuali (ceea
ce se întâmpl! de fapt), popula#ia Republici Moldova va descre"te cu 222 800 persoane.241
Factorii
" Depopularea;
" Criza natalit!#ii "i a mortalit!#ii;
" Procesele intense de emigrare;
" Starea de s!n!tate, ce #ine de starea fizic!, mintal!, de stilul de via#!, inclusiv cultura
sexual! "i preg!tirea pentru evitarea riscurilor;
" Lipsa unor politici demografice ale statului destinate familiilor tinere, în special ce ar
stimula natalitatea "i ar controla fenomenul migra#iei.
Anticip"ri
Num!rul popula#iei va fi în sc!dere continu!, chiar dac! rata fertilit!#ii va fi în cre"tere. Sc!derea
mai accentuat! a num!rului popula#iei se va înregistra dup! anul 2026.
Întreb"ri
" Când va intra în vigoare Strategia Na#ional! în domeniul securit!#ii demografice în
Republica Moldova?
" Care sunt principalele rezultate ale activit!#ii Comisiei Na#ionale pentru Popula#iei "i
Dezvoltare în anul 2008?

241
Cartea Verde a Republicii Moldova, Anexa 7.
170
S 2. Satele moldovene#ti depopulate
Subiectul
Localit!#ile rurale din Republica Moldova devin tot mai pu#in populate. Popula#ia r!mas! în
sate reprezint!, în mare parte, persoanele în vârst! de pân! la 16 ani "i pensionarii. Depopularea
localit!#ilor rurale este determinat! de lipsa locurilor de munc! "i spectrul îngust al ocupa#iilor "i
meseriilor în mediul rural, infrastructura degradat! "i subdezvoltat! care îi influen#eaz! pe tinerii
pleca#i la studii în localit!#ile urbane s! nu revin! dup! absolvirea studiilor în satele de ba"tin!.
Descrierea
Fenomenul depopul!rii în Republica Moldova a început în anul 1990. Estim!rile demografiilor
indic! c! pe parcursul ultimilor 18 ani, Republica Moldova a pierdut 350 mii de oameni.242
Depopularea este mai evident! în raioanele de nord ale #!rii. Astfel, în regiunea de nord, în perioada
dintre ultimele dou! recens!minte (1989-2004), fiecare unitate administrativ teritorial! a înregistrat
pierderi de aproximativ 12% din totalul popula#iei. În topul depopul!rii la nivel na#ional se afl!
raionul Flore"ti, cu o reducere de 17,2%, raionul Edine# – 15,5%, Soroca – 13,5%, Orhei – 13%243.
Criza depopul!rii rurale este cauzat! de sc!derea ratei natalit!#ii, dar "i de exodul masiv al
popula#iei din cauza lipsei oportunit!#ilor de angajare în mediul rural. Problema ocup!rii for#ei de
munc! în mediul rural este mult mai dificil! decât în mediul urban. Majoritatea popula#iei ocupate din
mediul rural desf!"oar! activit!#i agricole care le permit cu greu s! se men#in! la limita existen#ei,
ponderea celor ocupa#i în sectorul public (educa#ie, ocrotirea s!n!t!#ii, cultur!, asisten#! social!) fiind
mic!.
Reformele promovate în sectorul agrar "i încerc!rile guvernului de a îmbun!t!#i situa#ia prin
programe pentru tinerii speciali"ti din domeniul înv!#!mântului, medicinii etc. nu au ameliorat situa#ia
privind îmbun!t!#irea condi#iilor de trai "i cre"terea nivelului de ocupare al for#ei de munc!. Din
contra, situa#ia continu! s! se agraveze. Practic, popula#ia economic activ! din mediul rural are de
ales între dou! oportunit!#i: s! accepte munca care aduce un venit modest, în condi#ii precare, fiind
sortit! la o via#! în s!r!cie sau s! emigreze în mediul urban pentru a g!si un loc de munc! mai atractiv
"i mai bine pl!tit, sau chiar s! plece peste hotare.
Grupul #int"
" Tinerii;
" Popula#ia din mediul rural;
" Antreprenori;
" Autorit!#ile publice locale "i centrale.
Impactul
Fenomenul depopul!rii satelor amenin#! securitatea demografic! a #!rii. Migra#ia tinerilor spre
mediul urban determin! îmb!trânirea popula#iei din mediul rural. Reducerea num!rului de copii pune
sub semnul întreb!rii existen#a unor "colii în mediul rural, fiind înaintat! ideea cre!rii unor "coli de
circumscrip#ie. Odat! cu închiderea "colilor, practic, se lichideaz! "ansa de existen#! a satului. În
martie 2005, a fost lansat Programul Na#ional „Satul Moldovenesc”, care are drept scop ridicarea
nivelului de trai în satele din R. Moldova pân! în 2015. La trei ani de la lansarea Programului, s-au
cheltuit deja peste dou! milioane de lei, dar situa#ia în satele moldovene"ti nu se amelioreaz!.
Dinamica
Evolu#ia demografic! a Republicii Moldova are loc în condi#ii sub nivelul necesar de înlocuire a
genera#iilor, care trebuie s! fie de cel pu#in 2,1 copii per femeie. În prezent se nasc doar 1,2-1,3 copii
per femeie. Respectiv, începând cu anul 1998 "i pân! în prezent, în republic! se înregistreaz! valori

242
Timpul, nr.945, 12.09.08.
243
Cartea verde a popula"iei în Republica Moldova. – Chi#in!u, 2008, p. 38-39.
171
negative ale sporului natural al popula#iei, care a constituit în luna ianuarie 2008 minus 4,5.244
Popula#ia scade în egal! m!sur! în spa#iul rural "i cel urban. În acela"i timp, subliniem c!
depopularea este mai devastatoare în satele republicii. Datele statistice indic! o sc!dere a în ultimii 8
ani a num!rului popula#iei urbane cu 10,3 mii, iar a celei rurale - cu 33,3 mii.

Popula!ia stabil" pe medii, anul 2000 #i 2008


Anii Num"rul popula!iei, mii locuitori În % fa!" de total
Total Urban Rural Urban Rural
2000 3644,1 1486,4 2129,9 41,5 58,5
2008 3572,7 1476,1 2096,6 41,3 58,7
Sursa: Biroul Na!ional de Statistic"

Subliniem c! în mediul rural s-a redus considerabil popula#ia economic activ!. Ponderea
popula#iei economic active din mediul rural, în popula#ia total! din mediul rural s-a mic"orat - de la
45,4% în anul 2000, pân! la 34,9% în 2006. Acelea"i tendin#e se observ! "i pentru popula#ia ocupat!.
Totodat!, a crescut ponderea popula#iei inactive, în totalul popula#iei din mediul rural - de la 54,6%
în 2000 pân! la 65,1% în 2006. În general, se poate constata c! indicatorii pie#ei muncii din mediul
rural p!streaz!, practic, acelea"i tendin#e ca "i indicatorii pie#ei muncii pe republic!, dar cu un efect
negativ mai pronun#at.
Un rol semnificativ în depopularea satelor moldovene"ti îl are migra#ia for#ei de munc! atât
peste hotarele republicii, cât "i în localit!#ile urbane, în special în capitala #!rii. Migreaz!, în special,
tinerii, care dup! absolvirea liceelor "i a "colilor de cultur! general! doresc s!-"i continue studiile în
institu#iile de înv!#!mânt mediu de specialitate "i superior "i care dup! absolvirea acestora nu mai
revin la locul de ba"tin!. Tinerii migreaz! "i peste hotarele republicii în c!utarea unui loc de munc!.
Analiza ocup!rii for#ei de munc! din mediul rural în func#ie de vârst! "i sex reflect! o situa#ie
alarmant!, în special pentru cea mai tân!r! grup! de vârst!. Astfel, popula#ia economic activ! din
mediul rural cuprins! în grupa de vârst! de 15 – 24 ani constituie doar 22,2% din totalul popula#iei
din aceast! grup! de vârst!. Aceasta se explic! prin faptul c! majoritatea persoanelor cuprinse în
aceast! grup! de vârst! î"i fac studiile la diferite institu#ii de înv!#!mânt, o parte î"i exercit! serviciul
militar în armata na#ional! "i doar o parte nesemnificativ! din tineri este prezent! pe pia#a muncii.
Analizând popula#ia inactiv! din mediul rural în func#ie de vârst!, se constat! c! cea mai mare
pondere o ocup! popula#ia inactiv! în vârst! de 15-24 ani, fiind urmat! de popula#ia inactiv! în vârst!
de 25-34 ani "i 50-64 ani. O parte din persoanele date, de regul!, desf!"oar! activit!#i casnice, îns!
majoritatea din acestea sunt plecate peste hotare în c!utarea unui loc de munc!.
Factorii
" Migra#ia la munc! peste hotare, dar "i migra#ia spre mediul urban;
" Natalitatea "i fertilitatea redus!;
" Îmb!trânirea popula#iei;
" Lipsa locurilor de munc! "i a investi#iilor în mediul rural,infrastructura degradat! "i
subdezvoltat!.
Anticip"ri
Fenomenul depopul!rii satelor moldovene"ti va continua. El va fi intensificat de închiderea
unor "coli în mediul rural, unde va sc!dea num!rul de copii din cauza natalit!#ii sc!zute din ultimii
ani. În localit!#ile rurale va cre"te propor#ia popula#iei vârstnice.
Întreb"ri
" Ce m!suri "i ac#iuni se întreprind pentru a sus#ine dezvoltarea antreprenorialului în
satele moldovene"ti?
" Pe cât de fezabile sunt strategiile de dezvoltare a localit!#ilor rurale elaborate de APL
în colaborare cu comunitatea în ceea ce prive"te stoparea fenomenului de
depopulare a localit!#ii "i p!strare a for#ei de munc! în localitate?

244
Buletin statistic, ianuarie-iunie 2008.
172
S 3. Supravie!uire imposibil" la b"trâne!e
Subiectul
Dup! o via#! dedicat! muncii în folosul societ!#ii, b!trâni ajung la odihna bine meritat!. Aceasta
îns! îi impune s! îndure foame, le aduce multiple nevoi, probleme, datorii. În Republica Moldova
b!trânii nu au parte de o via#! lini"tit!, ei încep o lupt! de supravie#uire, fiind tr!da#i de societate,
deoarece pe parcursul vie#ii ei s-au asigurat pentru b!trâne#e, achitând contribu#ii de asigur!ri sociale,
dar pensia pe care o primesc este mizer! "i nu le asigur! minimul necesar de trai.
Descrierea
Ponderea persoanelor de peste 60 de ani în totalul popula#iei în Republica Moldova în anul
2008 a fost de 13,7%.
Evolu!ia coeficientului de îmb"trânire a popula!iei, anii 1970-2008, %245
1970 1980 1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
9,7 10,7 12,8 13,6 13,6 13,9 13,9 13,8 13,6 13,5 13,9 13,7
Sursa: Biroul Na!ional de Statistic"
Sistemul de pensionare are la baz! principiul solidarit!#ii genera#iilor, conform c!ruia popula#ia
activ! din punct de vedere economic asigur! pensiile genera#iilor anterioare. Respectiv, cu cât este mai
mare num!rul persoanelor angajate în câmpul muncii, iar num!rul pensionarilor mai mic, cu atât este
mai înalt! stabilitatea sistemului de pensionare. În prezent, raportul dintre pensionari "i popula#ia
ocupat! este de 1:2, ceea ce reprezint! un coeficient destul de mic.
La 1 ianuarie 2008 num!rul persoanelor de 60 de ani constituia 488,4 mii, ceea ce înseamn! cu 2
600 mai pu#in decât în anul 2007. Num!rul total al pensionarilor la aceea"i dat! a constituit 619,4 mii,
fiind de asemenea în descre"tere fa#! de anul 2007 cu 2 mii persoane. Cuantumul mediu al pensiei la 1
ianuarie 2008 a constituit 643,7 lei. Respectiv, pensia face posibil! acoperirea minimului de existen#!
la nivel 56%.
Dinamica minimului de existen!" #i pensiei medii pentru limita de vârst",
anii 2003-2008
2003 2004 2005 2006 2007 2008246
Minimul de existen#!, total
628,1 679,9 766,1 935,1 1099,4 1341,9
popula#ie, lei
Minimul de existen#!, pensionari,
538,4 576,9 649,1 800,3 943,4 1149,9
lei
Cuantumul mediu al pensiei
217,98 336,75 397,18 457,51 565,83 643,7
pentru limita de vârst!, lei
Raportul dintre cuantumul mediu
al pensiei pentru limita de vârst! 40 58 61 57 60 56
"i minimul de existen#!, %
Sursa: Biroul Na!ional de Statistic"

A fi b!trân în R. Moldova înseamn! a fi s!rac. Costurile serviciilor de între#inere a locuin#elor


ating, iar frecvent dep!"esc suma primit! ca pensie. Indexarea anual! a pensiilor nu aduce bucurii în
casele oamenilor în etate, ci creeaz! doar iluzii fiindc! cuantumul pensiilor cre"te, dar puterea de
cump!rare scade.
Sistemul actual de pensii este unul imperfect "i nedrept. El încalc! drepturile omului "i
cet!#eanului la o via#! "i o b!trâne#e asigurat!, umile"te demnitatea uman!. Pe lâng! func#ia de
asigurare financiar!, pensia pe limit! de vârst!, mai are func#ia de a garanta viitorilor pensionari un
viitor lipsit de grij!, cum ar fi: asigurarea cu hran!, accesul la servicii de s!n!tate, între#inerea locuin#ei
etc. Îns!, dup! 30 sau chiar mai mul#i ani de munc! asidu!, pensionarul prime"te o pensie care nu-i va
ajunge nici pentru între#inerea sa alimentar!.
Sistemul de pensionare este unul discriminatoriu. Legisla#ia Republicii Moldova are stabilite

245
Num!rul persoanelor în vârst! de 60 ani #i peste la 100 de locuitori.
246
Pentru trimestrul II, 2008.
173
condi#ii speciale de ob#inere a dreptului la pensie a unor categorii speciale de cet!#eni: func#ionari
publici, deputa#i, membri de Guvern etc. Pensiile acestor persoane sunt considerabil mai înalte decât
pensiile generale de peste 10 ori (cuantumul mediu al pensiei pentru membrii guvernului la
01.01.2008 a fost de 5574.10 lei, pentru deputa#i de 5423.27 lei, func#ionari publici – 1292.19 lei). În
acest mod, sistemul de pensionare nu pune toate categoriile de angaja#i în condi#ii egale, fiind înc!lcat
principiul echit!#ii sociale. Acest sistem cauzeaz! lipsa de încredere a popula#ie în stat "i în faptul c!
va beneficia la vârsta de pensionare o pensie care s!-i garanteze un minim de trai. Respectiv, acest
fapt determin! ca o parte din popula#ia activ! s! munceasc! f!r! contract de munc!.
Dac! în trecut b!trânii erau venera#i pentru în#elepciunea pe care o posedau, în prezent nimeni
nu se mai intereseaz! de experien#a vast! de via#! pe care o au, de experien#a din care ar putea înv!#a
genera#iile tinere.
Grupul #int"
" Oamenii în etate;
" Casa Na#ional! de Asigur!ri Sociale;
" Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului;
" Angajatori;
" Persoane apte de munc!;
" Guvernul "i Parlamentul Republicii Moldova.
Impactul
Din cauza pensiilor mizere, care le asigur! în mediu 56% din minimul de existen#!, persoanele
în etate tr!iesc în s!r!cie. Chiar dac! s!n!tatea nu le permite, o parte din pensionari continu! s!
activeze în câmpul muncii pentru a-"i putea asigura minimumul de existen#!. Alimenta#ia proast!,
frigul pe care sunt nevoi#i s!-l îndure în perioada de iarn!, din cauz! imposibilit!#ii de a pl!ti pentru
înc!lzire, î"i pun amprenta asupra s!n!t!#ii. Înr!ut!#irea s!n!t!#ii duce la limitarea sferei de
comunicare, deci la izolarea b!trânilor care se simt inutili. B!trânii tr!iesc din amintiri. Ei nu mai au
grij! de via#a lor, de prezent, ci se mul#umesc doar cu trecutul. Ei sunt singuri în lupta pentru
supravie#uire.
Dinamica
În Republica Moldova, în prezent, se atest! o mic"orare a popula#iei în grupele de vârst! de
peste 60 ani. Aceast! situa#ie este o consecin#! a faptului c! la aceast! vârst! ajung genera#iile n!scute
dup! al doilea r!zboi mondial, afectate de foamete, caracterizate printr-un num!r mic al popula#iei.
Anume acest fapt, a determinat cre"terea nesemnificativ! a popula#iei vârstnice în totalul popula#iei.
Din cauza infla#iei, capacitatea de cump!rare a persoanelor în etate se mic"oreaz!, chiar dac! anul
pensiile sunt indexate. La 13 iunie 2008 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea cu privire la
ajutorul social care garanteaz! posibilit!#i egale pentru familiile defavorizate de a primi un ajutor
social garantat de stat. Persoanele în etate care au atins vârsta de pensionare stabilit! de legisla#ie vor
putea beneficia începând cu 1 iulie 2009 de un venit lunar minim garantat.
Factorii
" Nivel redus al pensiilor;
" Num!rul sc!zut al popula#iei active ocupate;
" Incapacitatea de a munci a majorit!#ii b!trânilor;
" Num!r redus de servicii sociale pentru persoanele în etate.
Anticip"ri
În urm!torii ani num!rul persoanelor în etate "i a pensionarilor va cre"te, pentru c! vor ajunge
la vârsta de pensionare genera#iile mai numeroase. Asigurarea cu pensii a persoanelor vârstnice,
cheltuielile legate de serviciile de s!n!tate "i cele sociale vor fi cele mai dificile probleme sociale ale
Republicii Moldova pe termen mediu "i lung, dat fiind c! dup! 2015 num!rul persoanelor vârstnici va
cre"te continuu. Dup! 2020 la vârsta de pensionare vor ajunge persoanele care în prezent sunt
încadrate în câmpul muncii, dar lucreaz! f!r! contract de munc! sau sunt plecate peste hotare.
174
Costurile serviciilor sociale minimale vor trebui suportate de fondurile sociale de stat. Persoanele care
au atins vârsta de pensionare vor fi mai active în plan profesional decât predecesorii lor. Persoanele
vârstnice vor fi nevoite s! lucreze, atât din cauza pensiilor mizere, dar "i din cauz! c! popula#ia activ!
nu le va putea între#ine. Cre"terea lipsei de încredere a popula#iei în sistemul asigur!rilor de stat de
b!trâne#e.
Întreb"ri
" Ce m!suri întreprinde statul pentru a mic"ora num!rul persoanelor care activeaz!
neformal "i nu achit! contribu#ii de asigur!ri sociale?

175
S 4. Sfera serviciilor publice este afectat" în continuare de
corup!ie
Subiectul
Corup#ia este prezent! la toate nivelele "i în toate sferele societ!#ii, dar cazurile care ajung în
aten#ia presei, fiind descoperite de organele de ordine, se refer! în special despre corup#ia m!runt!,
cei viza#i fiind studen#ii, medicii, profesorii, poli#i"tii.
Descrierea
Indicele ce reflect! gradul de preocupare sau îngrijorare a responden#ilor fa#! de problemele
legate de corup#ie este într-o cre"tere lent!, dar stabil!, evoluând de la 17% în martie 2002 la 25,5%
în octombrie 2008.247 În context, merit! a fi eviden#iat faptul c! în octombrie 2008 responden#ii au
fost chiar mult mai îngrijora#i de cre"terea fenomenului corup#iei decât de cel al criminalit!#ii "i
infrac#iunilor (10,3%), foamei (9,7%), r!spândirii bolilor (15,9%) sau lipsei înc!lzirii în perioada rece a
anului (5,9%). Respectiv, 73,3% din popula#ia republicii sunt „deloc mul#umi#i” "i „nu prea
mul#umi#i” de ceea ce face conducerea #!rii în combaterea corup#iei. Exper#ii consider! c! persist!
aceast! p!rere deoarece 80 % dintre cei care lupt! împotriva corup#iei sunt corup#i248.
În anul 2008 s-a vorbit mult despre corup#ie, dar în special de cea minor!, specific! domeniul
medicinii, înv!#!mântului etc. "i nu despre corup#ia politic! sau a func#ionarilor de rang înalt.
Spoturile TV care s-au difuzat în campanile de lupt! împotriva corup#iei au avut drept actori
principali studen#i "i medici în calitate de chipuri ilustrative ale corup#iei. În acela"i timp, fenomenul
corup#iei este r!spândit "i în rândul func#ionarilor de nivel înalt.
Conform datelor Barometrului de Opinie Public! din octombrie 2008, un func#ionar corupt
este asociat, de cele mai dese ori, cu o persoan! care ia mit! (opinia a 49% din responden#i), fur! din
banii publici (29%), pune mai presus interesele personale (23%) "i face abuz de putere (18%).
Grupul #int"
" Angaja#ii sistemului de stat (medici, profesori, educatori, poli#i"ti etc.), cât "i privat;
" Func#ionari publici;
" Centrul de Combatere a Crimelor Economice "i a Corup#iei;
" Elita politic!;
" Societatea civil!.
Impactul
Corup#ia afecteaz! Republica Moldova din punct de vedere economic (diminueaz! atractivitatea
investi#ional!), politic (dezechilibreaz! mecanismul exercit!rii puterii de stat), juridic (scade încrederea
în justi#ie), educa#ional (copii, tineri care nu doresc s! studieze). Corup#ia determin! dezinteresul
tinerilor de a înv!#a, de a munci, în rezultat scade nivelul de cuno"tin#e "i de profesionalism. Percep#ia
de inechitate, neîncredere descurajeaz! ini#iativele private. Societatea civil! acuz! reprezentan#ii
puterii de corup#ie, dar r!mâne ea îns!"i dependent! de corup#ie. Autorit!#ile statului adopt! multiple
programe anti-corup#ie, dar e"ueaz! în încerc!rile de a ob#ine rezultate semnificative. Reprezentan#ii
sectorului privat sus#in comportamentul autocratic "i coruptibil al oficialilor în sectorul public, chiar
dac! se arat! a fi nemul#umi#i în permanen#! de starea institu#iilor de stat.
Dinamica
Republica Moldova este situata pe locul 112 din 180 de #!ri incluse în clasamentul unui sondaj
cu privire la Indicele Perceperii Corup#iei (IPC) pentru anul 2008, realizat de Organiza#ia
Transparency International (TI).
Datele f!cute publice de TI privind nivelul perceperii corup#iei în diferite state ale lumii, denot!
c! IPC pentru Republica Moldova în anul 2008 a înregistrat 2,9 puncte, plasând, fa#! de 2,8 în anul
2007 („0” semnific! cel mai înalt nivel al perceperii corup#iei, iar „10” – cel mai sc!zut nivel al
247
Datele Barometrului de Opinie Public!, 2002-2008, realizate la comanda Institutului de Politici Publice.
248
$tefan Urâtu, pre#edintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului.
176
perceperii corup#iei). Astfel, în 2008 în #ara noastr! a fost înregistrat! o u"oar! îmbun!t!#ire a situa#iei
în domeniul prevenirii "i combaterii corup#iei.
Evolu!ia percep!iei fenomenului corup!iei în Republica Moldova.
3,5
3,1 3,2
3 2,9
2,5 2,6
2,4 2,3 2,9
2,8
2 2,1

1,5
1

0,5
I.P.C.
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rezultatele înregistrate de Republica Moldova în IPC 2008 sunt destul de modeste, #inând cont
de „investi#iile” considerabile ale organiza#iilor interna#ionale în prevenirea "i combaterea corup#iei
(Corpora#ia Provoc!rile Mileniului a oferit – 24,7 mln. dolari USD, Consiliul Europei – peste 3,5
mln. Euro, UNDP – 400 mii dolari USD).
La 22 februarie 2008, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Codul de
conduit! a func#ionarului public, care va intra în vigoare la 01.01.2009. Scopul major al acestui cod
este s! contribuie la prevenirea "i eliminarea corup#iei din administra#ia public!, la crearea unui climat
de încredere al cet!#enilor în autoritatea public! etc. Codul de conduit! stabile"te normele de
comportament al func#ionarului public în contextul accesului la informa#ie, utiliz!rii resurselor
publice, conduitei în cadrul rela#iilor interna#ionale, situa#iilor de conflicte de interese etc. Conform
unor prevederi ale codului de conduit!, func#ionarul public nu are dreptul s! influen#eze alte
persoane fizice sau juridice, al#i func#ionari publici, iar apartenen#a politic! a func#ionarului public nu
trebuie s! influen#eze comportamentul "i deciziile acestuia. În aceea"i ordine de idei, codul de
conduit! îi interzice oric!rui func#ionar public s! fac! propagand! sau agita#ie în favoarea vreunui
partid, s! colecteze fonduri pentru forma#iuni politice etc. De asemenea, func#ionarului public îi este
interzis s! solicite sau s! accepte cadouri, s! beneficieze de servicii, favoruri sau de alte avantaje
considerate drept recompens! pentru îndeplinirea atribu#iilor sale de serviciu, care îi sunt destinate
personal, familiei, rudelor, prietenilor "i îi pot influen#a corectitudinea în exercitarea func#iei publice.
Mai multe organiza#ii au implementat pe parcursul întregului an ini#iative contra corup#iei,
implicând tinerii "i mai multe grupuri sociale.
Factorii
" Salariile mici ale lucr!torilor din sfera public!;
" Lipsa de interes pentru combaterea fenomenului corup#iei ‚mari’;
" Lipsa de transparen#! în ceea ce prive"te averile demnitarilor "i modul în care au fost
agonisite;
" Ineficien#a ac#iunilor de prevenire "i combatere a corup#iei.
Anticip"ri
Sub presiunea donatorilor interna#ionali ac#iunile anti-corup#ie vor continua. Va intra în vigoare
Legea cu privire la Codul de conduit! a func#ionarului public. Pentru anul urm!tor este planificat!
reorganizarea Centrul de Combatere a Crimelor Economice "i a Corup#iei.
Întreb"ri
" De ce func#ionarii de rang înalt nu sunt învinui#i de corup#ie? Cum se explic! c!
lupta împotriva corup#iei este îndreptat! numai împotriva celor care au salarii mizere
(înv!#!tori, medici etc.)?
" Care este efectul mediatiz!rii luptei împotriva corup#iei?
" De ce popula#ia nu are încredere în organele de combatere a corup#iei?

177
S 5. Tinerii din Republica Moldova în Anul Tineretului
Subiectul
Anul 2008 a fost declarat Anul Tineretului în Republica Moldova. La 30 martie a fost aprobat
Programul de ac#iuni consacrate Anului Tineretului care cuprinde "i programe care s! sus#in! tinerii
în încerc!rile de integrare profesional! "i social!: Programul Na#ional de Abilitare Economic! a
Tinerilor (PNAE), Programul Na#ional de Sus#inere a Tinerilor Familii „Locuin#e pentru tineri”,
Programul Na#ional de Sus#inere a Tinerilor Absolven#i la încadrarea în Câmpul Muncii. O parte
semnificativ! din tineri îns! sus#in c! nu sunt în#ele"i, sus#inu#i "i ajuta#i în m!sur! cuvenit! de
conducerea #!rii, fapt ce îi determin! s! manifeste neîncredere "i s! emigreze în str!in!tate
Descrierea
Tinerii reprezint! 1/3 din popula#ia Republicii Moldova, iar acest fapt îi acord! Moldovei
statutul de cea mai tân!r! #ar! din Europa, ceea ce implic! mari responsabilit!#i pentru a îndrept!#i
a"tept!rile tinerilor. În acela"i timp, tinerii reprezint! unul din segmentele cele mai vulnerabile ale
societ!#ii moldovene"ti, deoarece ei se confrunt! cu multiple probleme în începutul unei vie#i
independente: posibilit!#i limitate de angajare în câmpul muncii datorit! lipsei de experien#!, salarii
care nu acoper! minimul de trai, lipsa unui loc de trai etc. În aceste condi#ii, o parte semnificativ! a
tinerilor aleg calea ca mai u"oar! – emigrarea peste hotare la munc!.
Afirmarea tinerilor în Republica Moldova este un proces extrem de dificil. Opiniile tinerilor nu
sunt luate în considera#ie de conducerea #!rii. Tinerii sunt slab implica#i în organele de conducere, în
luarea deciziilor: „Pe tineri nu-i aude nimeni, pentru ca nu se întreab" p"rerea lor,…conduc"torii hot"r"sc acolo
între dân#ii #i în general putini !ineri au r"mas în Moldova, mul!i se duc peste hotare.”249
Programul de ac#iuni consacrate Anului Tineretului "i aprobat de Guvern la 30 martie 2008 cuprin
de realizare "i termenii de implementare f!r! îns! a indica "i resursele financiare în acest scop. Cele
mai multe ac#iuni au fost prev!zute la capitolul participare a tinerilor.
În sprijinirea ini#iativelor tinerilor, inclusiv a celor de antreprenoriat, "i-a continuat activitatea
Proiectul „Abilitarea Socio-Economic! a Tineretului” (PASET), finan#at de Banca Mondial! "i
UNICEF "i implementat de Ministerul Educa#iei "i Tineretului. Scopul urm!rit în cadrul proiectului
implicarea activ! a tinerilor în via#a social! din comunit!#ile rurale.
Grupul #int"
" Tinerii;
" Guvernul Republicii Moldova;
" Institu#iile guvernamentale "i cele interna#ionale;
" Societatea civil!.
Impactul
În cadrul Programului Na#ional de Abilitare Economic! a Tinerilor (PNAE) pentru anii 2008-
2010 pân! la 25 noiembrie 2008 au fost ini#iate 118 proiecte. Suma total! a creditelor acordate
34,1mln.lei, inclusiv 13,6 mln. lei sub form! de granturi. Beneficiarii acestui program sunt persoane
din raioanele $old!ne"ti (20), Edine# (18), Râ"cani (18), Briceni (7) etc. În acela"i timp, în raioanele
Ocni#a, Dondu"eni, Soroca, Flore"ti, C!l!ra"i, Criuleni etc. Tinerii nu au ini#iat nici câte un proiect.
Proiectul Abilitarea Socio-Economic! a Tineretului (PASET) a sus#inut deschiderea a 25 de
Centre de Resurse pentru Tineri, activitatea a 25 de ONG-uri "i a 27 de Consilii Locale ale Tinerilor
de serviciile c!rora beneficiaz!, zilnic, aproximativ 3000-4000 de tineri.
Men#ion!m îns! c! implicarea "i participarea tineretului este redus!. Printre factorii care
determin! situa#ia dat!: lipsa de informare a tinerilor, dar "i lipsa de ini#iativ! a tinerilor.
Dinamica

249
Datele studiului calitativ din cadrul proiectului INTAS Tranzi"ii ale copil!riei #i tinere"ii într-o societate în
schimbare: cazul Republicii Moldova realizat de Facultatea de Sociologie #i Asisten"! Social! a Universit!"ii de Stat
din Moldova.
178
Programe pentru tineri au continuat s! fie anun#ate de guvernul republicii pe întreg parcursul
anului 2008. Respectiv, la 25 noiembrie a fost lansat oficial programul de acordare a locuin#elor
pentru tinerii absolven#i care se vor angaja în mediul rural. Astfel, absolven#ii institu#iilor de
înv!#!mânt superior "i a studiilor postuniversitare în domeniul înv!#!mântului, medicin!, farmaciei,
asisten#! social! "i cei din domeniul culturii, angaja#i în câmpul muncii în institu#iile bugetare de la
sate "i comune pot depune cerere pentru a beneficia de locuin#e gratuite din partea statului. Aceasta
se refer! la tinerii care au absolvit începând cu anul de studii 2007-2008.
Garantarea de c!tre stat, a unui loc de munc! "i a unui loc de trai în mediul rural ofer! tinerilor
speciali"ti în domeniul înv!#!mântului, medicinii, asisten#ei sociale "i a culturii o baz! pentru a-"i
întemeia o familie, îns! Occidentul este mult mai atractiv prin salarii, care nu pot fi comparate cu cele
din Republica Moldova. Astfel, ini#iativele Guvernului republicii nu au priz! la tineri "i marea
majoritate a acestora migreaz! la munci peste hotare.
Factorii
" Programele pentru tineret sunt adresate tuturor tinerilor (cu excep#ia tinerelor cadre
didactice, medici "i asisten#i sociali din mediul rural), nefiind focusate pe categorii de
tineri care ar permite o eficientizare a ac#iunilor, rezultatelor, sporind impactul;
" Migra#ia tinerilor la munc! peste hotare;
" Migra#ia tinerilor spre localit!#ile urbane, în special municipiul Chi"in!u;
" Salariile mult mai atractive în Occident.
Anticip"ri
Programele ini#iate de Guvern vor avea un efect moderat din cauza resurselor bugetare
restrânse. Pentru implementarea politicii de tineret se cere un buget în corespundere cu Legea cu
privire la Tineret (3% din bugetul statului) "i în corespundere cu priorit!#ile strategice ale statului în
domeniul tineretului. Pu#ini tineri sunt cointeresa#i s!-"i continue cariera profesional! în Republica
Moldova. În acest sens, sunt necesare studii care s! eviden#ieze de ce tinerii nu beneficiaz! de
programele "i proiectele anun#ate pentru a majora eficien#a lor "i a le racorda la necesit!#ile tinerilor.
Întreb"ri
" Care este totalul cheltuielilor financiare pentru ac#iunile consacrate Anului
Tineretului? Pentru ce activit!#i concrete au fost prev!zute aceste cheltuieli?

179
S 6. Reducerea num"rului de locuri la studii în institu!iile de
înv"!"mânt superior
Subiectul
În anul 2008 a fost redus drastic num!rul locurilor contra plat! la specialit!#ile cele mai
solicitate de studen#i (economie, drept, medicin!, limbi moderne etc.), fapt ce a creat o stare de
tensiune nu numai în rândul candida#ilor, ci "i în rândul p!rin#ilor. Media de admitere la aceste
specialit!#i a fost mai mare de nota 9.00.
Descrierea
În întreaga lume studiile universitare sunt tratate drept o condi#ie indispensabil! pentru orice
carier! profesional!. Respectiv, extinderea studiilor universitare nu constituie nicidecum un fenomen
negativ. Dimpotriv!, cu cât mai mul#i oameni instrui#i are o societate, cu atât mai mari sunt
beneficiile ei "i cu atât mai valoroas! este investi#ia în viitorul societ!#ii.
Guvernul Republicii Moldova înc! de la 26 aprilie 2006 prin Hot!rârea 434 a înaintat ini#iativa
de a reduce num!rul speciali"tilor cu studii superioare întrucât în anumite domenii pia#a este
suprasaturat! de speciali"ti, iar în altele num!rul speciali"tilor este extrem de redus. Pe de o parte,
aceast! hot!râre vine s! reduc!, în viziunea conducerii, num!rul de "omeri cu studii superioare în
unele domenii "i solu#ionarea problemei lipsei de cadre în agricultur!, construc#ii "i alte domenii ce
nu necesit! neap!rat studii universitare.
S-au redus "i locurile la sec#ia cu frecven#! redus! la un "ir de specialit!#i, inclusiv cu profil
pedagogic, care sunt cerute pe pia#a muncii. De obicei, la aceste studii vin absolven#ii colegiilor "i
institu#iilor superioare deja angaja#i în câmpul muncii care doresc s!-"i aprofundeze cuno"tin#ele
profesionale s! ob#in! o calificare mai înalt! "i, corespunz!tor, un salariu mai mare.
În acela"i timp, decizia de admitere numai pe baza notelor de la examenele de bacalaureat cu
excluderea notelor din anexa diplomei în anul 2008 a provocat o adev!rat! suspiciune "i revolt! în
rândul liceenilor, pe motiv c! munca lor de trei ani a fost trecut! pur "i simplu cu vederea. Mul#i din
candida#ii care au avut o reu"it! modest! pe parcursul anilor de liceu, prin diverse metode, inclusiv
corupere, au primit note maxime la examenele de bacalaureat, ceea ce i-a avantajat în procesul de
admitere.
Grupul #int"
" Absolven#ii liceelor "i "colilor de cultur! general! ce doresc s!-"i continue studiile în
institu#iile de înv!#!mânt superior;
" Institu#iile de înv!#!mânt superior;
" Cadrele didactice universitare;
" Ministerul Educa#iei "i Tineretului.
Impactul
Majoritatea tinerilor care nu au fost admi"i la facultate în Republica Moldova au plecat peste
hotare, fie la studii, fie la munc!. Reducerile locurilor contra plat! în institu#iile superioare de
înv!#!mânt afecteaz! grav bugetul acestora "i se va r!sfrânge drastic asupra salariz!rii cadrelor
universitare. S-a redus num!rul cadrelor didactice universitare. Se reduce num!rul persoanelor cu
studii superioare în totalul popula#iei.
Dinamica
Num!rul studen#ilor înmatricula#i în institu#iile superioare de înv!#!mânt este în sc!dere înc!
din anul 2005/2006.

Înmatricularea studen!ilor în institu!iile de înv"!"mânt superior, conform unor domenii


generale de studii
Domeniul general de Total Din ace#tia în baz" de
studii contract
180
2005/2006 2006/2007 2005/2006 2006/2007
1. $tiin#e ale educa#iei 5531 4444 3300 2416
2. $tiin#e umanistice 780 889 617 534
3. $tiin#e politice 915 481 786 378
4. $tiin#e sociale 593 471 508 393
5. Asisten#! social! 504 424 440 343
6. $tiin#e economice 10681 4688 9883 4020
7. Drept 5006 2134 4549 1691
8. Inginerie "i activit!#i
3614 4252 2790 3197
inginere"ti
9. Medicin! 709 725 281 85
10. Tehnologii de fabricare
1156 1237 838 907
"i prelucrare
Sursa: Biroul Na!ional de Statistic"

Datele atest! c! pentru marea majoritatea a domeniilor de studii num!rul de locuri s-a mic"orat,
inclusiv, pentru unele specialit!#i la care este o lips! acut! de speciali"ti pe pia#a muncii. De exemplu,
domeniul asisten#! social!, în care statul a fost nevoit s! preg!teasc! speciali"ti la cursuri de scurt!
durat!.
Factorii
" Lipsa cadrelor la anumite specialit!#i „nepopulare”;
" Satura#ia pie#ii muncii cu cadre în domeniul economiei, dreptului etc.;
" Num!rul mic al absolven#ilor de înv!#!mânt superior care se angajeaz! în câmpul
muncii;
" Migra#ia for#ei de munc! a absolven#ilor institu#iilor superioare de înv!#!mânt la
munc! peste hotare.
Anticip"ri
La finele anului 2008, conducerea #!rii a înaintat ideea de excludere în urm!torii 4 ani a formei
de înv!#!mânt în baz! de contract în institu#iile superioare de înv!#!mânt de stat. Astfel, înv!#!mântul
contra plat! va exista ca form! doar în institu#iile private. Institu#iile superioare de înv!#!mânt se vor
confrunta cu probleme financiare. În baza experien#ei anilor preceden#i, p!rin#ii vor utiliza atât
mijloace legale, cât "i ilegale pentru a ob#ine note mai mari la bacalaureat, care ar asigura "anse mai
mari pentru admiterea la institu#iile superioare de înv!#!mânt.
Întreb"ri
" Reducerea num!rului de locuri în institu#iile superioare de înv!#!mânt va asigura o
selec#ie a celor mai buni absolven#i de licee pentru continuarea studiilor?
" Limitarea num!rului de studen#i pentru unele specialit!#i va determina oare tinerii s!
se orienteze spre specialit!#ile pu#in întrebate sau spre studiile profesionale?

181
S 7. Lipsa locurilor de munc" bine pl"tite
Subiectul
Angajatorii din Republica Moldova continu! s! pl!teasc! cele mai mici salarii din Europa, arat!
clasamentul realizat de Federa#ia Angajatorilor Europeni (FedEE), realizat în 48 de state europene.
Potrivit datelor acestuia, salariul minim brut lunar în Moldova a fost doar de 46,29 euro în anul 2007,
de circa 34 ori mai mic decât cel al angaja#ilor din Luxembourg, unde sunt cele mai mari salarii din
Europa250.
Descrierea
Datele Biroului Na#ional de Statistic! atest! c! salariul mediu lunar al unui salariat din economia
na#ional! în luna octombrie 2008 a constituit 2609 lei. Cele mai mici salarii au fost înregistrate în
domeniul pisciculturii 1212 lei, agriculturii – 1688 lei "i înv!#!mântului – 1713 lei, iar cele mai mari în
domeniul activit!#ilor financiare – 5363 lei. În profil teritorial, cele mai mici salarii au fost înregistrate
în raioanele Telene"ti – 1471 lei, "i $old!ne"ti – 1473, iar cele mai mari în municipiul Chi"in!u – 3191
lei. Constat!m astfel c!, for#a de munc! continu! s! fie remunerat! prost, iar salariile abia de ajung s!
acopere minimumul de existen#! care în semestrul II al anului 2008 a constituit 1341,9 lei.
Capitalul uman este o resurs! care ar putea impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova, dar ea
nu este valorificat!. În prezent, tinerii speciali"ti, proaspe#i absolven#i ai institu#iilor de înv!#!mânt
superior refuz! s! se angajeze în câmpul muncii. Doar a treia parte din ei se angajeaz! la serviciu
imediat dup! finalizarea studiilor "i doar 4 % din cei angaja#i rezist! condi#iilor angajatorului mai mult
de 5 ani.251
Aproape jum!tate dintre cei care au plecat de la angajator au f!cut acest lucru pentru c! nu erau
mul#umi#i de salariul oferit, salariul unui tân!r angajat variind, de cele mai multe ori, între o mie "i
dou! mii de lei, mai rar peste 2 mii. Astfel, salariul mic determin! o treime din tineri s! nu activeze
conform specialit!#ii.
Mai bine de 50% dintre tinerii care au o activitate pe cont propriu, spun c! fac acest lucru din
dorin#a de a ob#ine un venit mai mare. Tot ei afirm! c! au "i sim#it asta pe propria piele, venitul lor
dep!"ind cu mult salariile oferite pentru o eventual! angajare. De asemenea, 62,6% dintre
antreprenorii individuali afirm! c! au activit!#i periodice peste hotare sau presteaz! diferite servicii.
Grupul #int"
" Tinerii;
" Angaja#ii din sfera bugetar!;
" Întreprinz!torii individuali "i agen#ii economici;
" Agen#ia Na#ional! de Ocupare a For#ei de Munc! "i oficiile ei teritoriale.
Impactul
Salariile mici sunt pu#in atractive pentru tineri, respectiv, ei î"i manifest! dorin#a de a pleca din
#ar!. Destina#ia lor principal! este Europa Occidental!, anume pentru c! salariile sunt foarte mari în
raport cu cât se câ"tig! în Republica Moldova. Emigra#ia mai genereaz! o problem! serioas! de
hazard moral care se manifest! la nivelul gospod!riilor casnice. Faptul c! emigra#ia asigur! fluxuri
constante de venituri face ca membrii familiilor dependente de emigran#i s! devin! mult mai iner#i în
c!utarea unor locuri de munc! sau în deschiderea unor afaceri individuale. În Republica Moldova se
formeaz! astfel chiar o cultur! a dependen#ei de remiten#e.
Dinamica
250
La elaborarea clasamentului, FedEE a luat în calcul remunerarea persoanelor cu program de lucru complet în vârst!
de peste 23 de ani. În cazul Republicii Moldova, FedEE opereaz! cu o m!rime de 766,1 lei salariu minim la 1 ianuarie
2007, care ulterior a fost modificat. Astfel, de la 1 iulie 2007 salariul tarifar pentru categoria I de calificare, cea mai
joas!, a angaja"ilor din unit!"ile cu autonomie financiar! a fost majorat pân! la 900 lei, calculat pentru un program
complet de lucru de 169 ore în medie pe lun!. Salariul pe or! este de 5,33 lei. Îns! #i în cazul acesta, Republica
Moldova r!mâne printre ultimele trei "!ri, al!turi de Muntenegru #i Ucraina, cu cel mai jos salariu minim.
251
Studiul Situa"ia tinerilor pe pia"a muncii. – ASEM, Chi#in!u, 2008
182
În perioada ianuarie-octombrie 2008 salariul mediu lunar al unui lucr!tor din economia
na#ional! a constituit 2474,9 lei "i s-a m!rit fa#! de perioada similar! a anului precedent cu 24%.
Salariul real în aceia"i perioad! de timp s-a majorat cu 9%. În sfera bugetar! salariul mediu a
constituit 1917,1 lei "i a crescut fa#! de aceia"i perioada a anului trecut cu 21%, în sectorul real al
economiei –2764,3 lei "i a crescut cu 25 la sut! fata de perioada similar! a anului precedent. Angaja#ii
din sfera bugetar! vor beneficia, începând cu 1 ianuarie 2009, de salarii cu 21 la sut! mai mari.
Potrivit unei decizii de Guvern din 8 octombrie 2008, grilelor de salarii pe categoriile de salarizare ale
Re#elei tarifare unice de salarizare (RTU) vor fi recalculate.
Factorii
" Productivitatea joas! a muncii;
" Lipsa unei politici de salarizare eficiente la nivel de stat;
" Costuri mari pentru lansarea în domeniul afacerilor.
Anticip"ri
Inten#ia Guvernului de creare pân! în 2009 a 300 mii de locuri noi de munc! "i de majorare a
salariului mediu lunar pe economie pân! la echivalentul a 300 USD este destul de ambi#ioas!.
Observatorii fenomenului economic din Moldova au contrazis deja estim!rile optimiste ale oficialilor.
În sectorul privat se vor înregistra cele mai importante cre"teri salariale datorit! investi#iilor str!ine.
Întreb"ri
" De ce în Republica Moldova sunt cele mai mici salarii din Europa?
" Sunt sectoare întregi în gestiunea statului care duc o lips! acut! de cadre din cauz!
c! se pl!te"te pu#in. De ce statul prefer! s! aib! pierderi de cadre în care a investit
bani pentru instruire "i nu majoreaz! salariile?

183
S 8. Protec!ia migran!ilor peste hotare

Subiectul
Imigran#ii din Republica Moldova afla#i legal sau ilegal la munc! peste hotare sunt lipsi#i de
protec#ie în ceea ce prive"te condi#iile de munc!, de s!n!tate, confruntându-se adesea cu probleme ce
le pun via#a în pericol.
Descrierea
Conform ultimelor estim!ri oficiale, în jur de 350 mii migran#i moldoveni lucreaz! în
permanen#! peste hotare, neoficial se vehiculeaz! cifra de 1 milion. Cei mai mul#i migran#i muncesc
în Rusia, Italia, Portugalia etc. O parte din ei au reu"it s!-"i perfecteze actele de "edere peste hotare "i
muncesc legal, o bun! parte îns! înc! se afl! în ilegalitate. Spre exemplu, Dosarul Statistic al
Migran#ilor 2008, lansat la 30 octombrie "i realizat de Caritas Italia, Funda#ia Migrantes "i Centrul de
Cercet!ri "i studii IDOS în colaborare cu organiza#iile interna#ionale, arat! c! la finele anului 2007 în
Italia erau înregistra#i 68591 reziden#i moldoveni (migran#i care de#ineau permise de "edere "i
dispuneau de un loc de trai într-o locuin#! proprie sau închiriat!). Analiza dinamicii pentru anii 2006-
2007 denot! o cre"tere de 12 788 persoane sau de 22,9 la sut! a imigran#ilor moldoveni în raport cu
16,8 la sut! – media înregistrat! în cazul str!inilor afla#i în Italia. Astfel, imigran#ii din Republica
Moldova constituie 2 la sut! din imigran#ii din Italia. Datele statistice denot! o cre"tere a acestei
comunit!#i. Cre"terea îns! nu se datoreaz! doar imigran#ilor moldoveni nou-veni#i în Italia, ci este "i
efectul unei ie"iri din ilegalitate "i clandestinitate a multor moldoveni. Ei au reu"it s! ob#in! un
contract de munc! "i un permis de "edere.
A munci peste hotare nu înseamn! îns! a fi lipsit de probleme. Astfel, datele Anchetei For#ei de
Munc! atest! c! 17,2 la sut! din migran#i sunt decep#iona#i de condi#iile de munc! peste hotare.
Printre problemele cu care se confrunt! cel mai frecvent muncind peste hotare, migran#ii au
nominalizat: lipsa accesului la servicii medicale – 29,0%, probleme de cazare – 22,6%, necunoa"terea
limbii – 22,6%, condi#ii de munc! proaste – 19,3%.
Beneficierea de urm"toarele tipuri de asigur"ri a migran!ilor moldoveni, 2008252
Indemniza!ie
Contribu!ii în pentru Zi (zile) de Plat" pentru
Asigurare Concediu de fondul de accidente de Indemniza!ie Concediu odihn" pe ore
medical" boal" pl"tit pensii munc" de #omaj anual pl"tit s"pt"mân" suplimentare

86,80%
62,90% Da

29,80% 26,20% 23,90% 28,20% 28,40%


22,40%

-13,20%
-37,10%
Nu
-70,20% -73,80% -76,10% -71,80% -71,60%
-77,60%

Chiar dac! Republica Moldova a încheiat acorduri "i conven#ii de protec#ie social! a
cet!#enilor s!i peste hotare cu Rusia (1993), Ucraina (1994), Belarus (1994), Italia (2004) etc., 77,6%

252
Datele Anchetei For"ei de Munc!, 2008.
184
din migran#i nu beneficiaz! la locul de munc! de indemniza#ii de "omaj, 76,1% de contribu#ii la
fondul de pensii, 73,8% de concediu de boal! pl!tit, 71,8% de indemniza#ii pentru accidentele de
munc!, 71,6% de concediu anual pl!tit, 70,2% de asigurare medical!, 37,1% de plat! pentru orele de
munc! suplimentare.
Migran#ii moldoveni frecvent sunt exploata#i, 39,6% au men#ionat c! salariile pe care le
primesc sunt mai mici decât cele ale persoanelor b!"tina"e, 20,4% c! primesc salariile cu re#inere, iar
16,8% c! au fost impu"i la ore/zile de munc! excesive. Astfel, 20,7 la sut! au indicat c! salariul pe
care-l primeau la locul de munc! a fost mult mai mic decât cel promis ini#ial, iar 15,6% c! condi#iile
de munc! au fost mult mai rele. Angajatorii muncitorilor moldoveni peste hotare, abuzeaz! de ei
aplicându-le mijloace precum salariu nepl!tit – 71,4%, amenin#area persoanelor – 22,0%, amenin#area
prin deportare – 14,3%, limitarea libert!#ii de comunicare "i deplasare – 13,9%, violen#! fizic!,
psihic!, sexual! – 9,6%.
Grupul #int"
" Migran#i ilegali, dar "i cei legali;
" Centre de informare în domeniul migra#iei;
" Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului.
Impactul
Lipsa de protec#ie a migran#ilor peste hotare cauzeaz! efecte de scurt! "i de lung! durat!. În
efectele de scurt! durat! se includ cele referitoare la lipsa resurselor financiare, posibilit!#ilor de
comunicare cu familia, iar în termen lung – deteriorarea st!rii de s!n!tate, lipsa pensiei la b!trâne#e.
Dinamica
Cet!#enii Republicii Moldova care doresc s! plece la munc! peste hotare i-au aceast! decizie în
baza informa#iilor neformale furnizate de rude, prieteni, cunoscu#i afla#i deja în str!in!tate. Pentru a
pleca peste hotare, poten#ialii migran#i apeleaz! la serviciile intermediarilor. Costul unor asemenea
servicii ajunge uneori la sume exorbitante de pân! la 4000 de euro. Cu toate acestea, serviciile oferite
de intermediari nu garanteaz! "ederea "i munca legal! pe teritoriul statului de destina#ie "i mul#i dintre
migran#i risc! s! fie exploata#i sau chiar trafica#i atât în statele de tranzit, dar mai cu seam! în statele
de destina#ie.
Migran#ii moldoveni nu au suficiente informa#ii veridice despre procesul migra#ional. Pentru a
minimaliza efectele acestei cauze, în anul 2008 în Republica Moldova au fost întreprinse mai multe
ac#iuni care au scopul de a eficientiza protejarea cet!#enilor moldoveni peste hotare. În acest sens, a
fost aprobat Planul Na#ional de Ac#iuni pentru anul 2008 privind protejarea imigran#ilor moldoveni
peste hotare care prevede ac#iuni de informare privind drepturile "i obliga#iunile cet!#enilor în afara
Republicii Moldova, deschiderea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în alte #!ri – Irlanda,
Spania, Consulatului General în Turcia, Consulatelor Onorifice în Federa#ia Rus!, Emiratele Arabe
Unite, Slovacia, Canada, Ucraina, Negocierea Acordurilor interguvernamentale cu privire la
activitatea de munc! "i protec#ia social!, acordarea asisten#ei juridice cet!#enilor afla#i peste hotare,
inclusiv acorduri privind procedura de repatriere "i protec#ie a copiilor abandona#i de p!rin#i în afara
#!rii.
Crearea centrelor de informare în domeniul migra#iei reprezint! o alt! m!sur! de protec#ie a
lucr!torilor "i în special a celor migran#i, menite s! informeze pe larg despre procedurile
administrative ale migra#iei, riscurile migra#iei "i formele de protec#ie. Astfel, poten#ialii migran#i vor
avea acces atât la un pachet minim de informa#ii referitor la migra#ie, cât "i la informa#ii de alternativ!
privind oportunit!#ile de angajare pe pia#a muncii din Moldova. În acest sens s-a deschis Centrul de
informare în domeniul migra#iei la Cahul (14.11.2008), urmând s! se deschid! dou! centre similare "i
în municipiile Chi"in!u "i B!l#i.
De asemenea, în anul 2008 s-a votat în prim! lectur! Legea cu privire la migra#ia de munc!.
Conform legii, statul nu se oblig! s! angajeze cet!#enii Republicii Moldova la munc! peste hotare.
Angajarea se face de sinest!t!tor, în baza contractului individual de munc! încheiat cu angajatorul
înainte de ie"irea din Republica Moldova, prin intermediul agen#iilor private de ocupare a for#ei de
munc!. Pentru a-"i proteja drepturile sale peste hotare, cet!#enii Republicii Moldova trebuie s!
îndeplineasc! urm!toarele condi#ii: s! ob#in! un contract individual de munc!; s! înregistreze
contractul individual de munc! la Agen#ia Na#ionala; s! înregistreze contractul individual de munc! la
185
Casa Na#ionala de Asigur!ri Sociale "i s! achite contribu#iile de asigur!ri sociale; s! prezinte la
Agen#ia Na#ional! dovada emis! de organul competent de protec#ie a copiilor din raionul/sectorul de
domiciliu al p!rin#ilor din care s! rezulte luarea la eviden#! a copiilor minori care r!mân în #ar!.
Aceste m!suri vor îmbun!t!#i informarea popula#iei "i vor asigura în termen lung o protec#ie social! a
migran#ilor.
Factorii
" Lipsa mecanismelor de informare eficiente;
" Lipsa unor acorduri de protec#ie social! a migran#ilor;
" Num!rul mare al migran#ilor moldoveni afla#i ilegal la munc! peste hotare.
Anticip"ri
În urm!torul an va fi primit! în lectur! final! Legea cu privire la migra#ia de munc!. Va spori
gradul de informare a popula#iei referitor la metodele de protec#ie în cazul înc!lc!rii drepturilor de
c!tre angajatori peste hotare. O parte din cet!#enii Republicii Moldova care se afl! ilegal peste
hotare, se vor legaliza.
Întreb"ri
" Care va fi impactul crizei economice globale asupra migran#ilor moldoveni care
muncesc legal peste hotare? Dar asupra celor afla#i ilegal?
" Ce ac#iuni întreprind autorit!#ile moldovene"ti pentru a cunoa"te circumstan#ele
neclare în cazul deceselor violente a cet!#enilor s!i peste hotare?

186
S 9. Consecin!ele migra!iei de munc" a p"rin!ilor asupra
copiilor
Subiectul
Procesul de migra#iune continu! "i nu exist! semne care s! ateste c! acest fenomen se va
diminua în viitorul apropiat. Un num!r semnificativ al migran#ilor sunt p!rin#i care î"i abandoneaz!
pentru o anumit! perioad! copiii.
Descrierea
Studiul sociologic realizat la cererea Organiza#iei Interna#ionale pentru Migra#ie în perioada
iulie-august 2006 a estimat 177 000 de copii cu vârsta între 0-18 ani care au r!mas f!r! îngrijire
p!rinteasc!, p!rin#ii fiind pleca#i la munc! peste hotare: 14,5% din copii aveau vârsta 0-4 ani, 18,5% -
5-9 ani, 36,5% - 10-15 ani "i 30,5% - 16-18 ani.253
La conferin#a Na#ional! privind migra#ia "i drepturile copiilor din Republica Moldova,
organizat! de UNICEF "i Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului la 15 noiembrie 2007 la
Chi"in!u s-au eviden#iat urm!toarele consecin#e ale migra#iei p!rin#ilor asupra copiilor: economice, de
s!n!tate, de educa#ie, de dezvoltare social! "i emo#ional! "i nu în ultimul rând de schimbare a
structurii familiei.
Copiii sus#in c! situa#ia financiar! a familiei lor s-a îmbun!t!#it dup! emigrarea p!rin#ilor la
munc!: 90% au spus c! îmbr!c!mintea lor a devenit mai bun!, 75% c! situa#ia locativ! s-a ameliorat,
iar 74% c! au beneficiat de produse alimentare mai bune.254
Absen#a p!rin#ilor afecteaz! îns! negativ s!n!tatea fizic! "i psihologic! a copiilor. Copiii care
locuiesc cu ambii p!rin#i sunt mai s!n!to"i din punct de vedere fizic, sunt de p!rere 87% din familiile
f!r! migran#i "i 69% din familiile cu migran#i.255
Educa#ia moral! "i reu"ita academic! a copiilor, de asemenea, sufer! din cauz! migra#iei. În
schimb, accesul copiilor la studii superioare este mai mare, în cazul copiilor care au p!rin#i pleca#i la
munc! peste hotare. 73% din familiile f!r! migran#i sunt de p!rere c! copii care au p!rin#i pleca#i la
munc! peste hotare au oportunit!#i mai mari pentru studii universitare.
Copiii migran#ilor sunt supu"i unui risc mai mare de consum de droguri, abandon "colar, rela#ii
sexuale timpurii "i comportament social nefavorabil, indic! un alt studiu asupra copiilor r!ma"i f!r!
îngrijire p!rinteasc! în urma migra#iei.256
Copiii cu p!rin#i pleca#i la munc! peste hotare au relatat c! calitatea rela#iilor interumane s-a
modificat. Mul#i dintre ei s-au descris pe sine ca fiind singuratici, izola#i "i f!r! sprijin. Ace"ti copiii
sunt nevoi#i s! ia din responsabilit!#ile p!rin#ilor "i au trebuit s! ia decizii în mod independent "i
aveau nevoie de încredere în propria persoan!, de abilit!#i de management al timpului "i de
deprinderi de a-"i controla emo#iile.
Divor#ul este frecvent întâlnit în familiile migran#ilor. Aproximativ 60% din familiile cu un
membru plecat la munc! peste hotare au divor#at ulterior, afectând deja "i sub alt! form! via#a
copiilor.257
Grupul #int"
" P!rin#ii;
" Buneii sau alte persoane care îngrijesc de copiii la care p!rin#ii au plecat la munc!
pese hotare;
" Administra#ia public! local!,
" Institu#iile de înv!#!mânt "i cele medicale;

253
Migra"ia #i drepturile copiilor în Republica Moldova. – Chi#in!u, 2008, p.6.
254
CBS AXA, UNICEF, PNUD. Impactul migra"iei #i remiten"elor asupra comunit!"ilor, familiilor #i copiilor –
Chi#in!u, 2007.
255
Ibidem.
256
CIDDC, UNICEF. Situa"ia copiilor r!ma#i f!r! îngrijire p!rinteasc! în urma migra"iei. – Chi#in!u, 2006.
257
OIM. Modele #i tendin"e ale migra"iei #i remiten"elor în Republica Moldova. – Chi#in!u, 2007.
187
" Organele de protec#ie a drepturilor copilului;
" Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului.
Impactul
Absen#a p!rin#ilor are un impact negativ asupra educa#iei morale "i academice a copiilor, asupra
s!n!t!#ii fizice "i psihologice a acestora. Migra#ia p!rin#ilor implic! un stres maxim pentru copiii în
vârst! de 2-6 ani, stres care le cauzeaz! întârziere în dezvoltarea lingvistic!, dar "i cea general!.
P!rin#ii joac! un rol primordial în toate aspectele dezvolt!rii emo#ionale a copiilor la aceast! etap!, în
special, în reglementarea "i exprimarea proprie. Absen#a p!rin#ilor constituie una din principalele
cauze de comportament afectiv dezordonat "i treze"te semne de îngrijorare la aceast! vârst!. În afar!
de aceasta, la 5-6 ani, p!rin#ii încep a preg!ti copii pentru a merge la "coal!, începând a le forma unele
deprinderi.
Migra#ia afecteaz! "i rela#iile de comunicare a p!rin#ilor cu copiii. Comunicarea copiilor cu
p!rin#ii care muncesc peste hotare se face foarte rar. Mai mult decât atât, conform cercet!rilor
efectuate de Compania de cercet!ri sociologice "i marketing, „CBS-Axa” doar 88% din migran#i
p!streaz! leg!tura cu membrii familiei.
Consecin#ele migra#iei asupra copiilor în termen mediu "i lung sunt dificil de estimat la
moment. În mod sigur îns!, ace"ti copii care nu au sim#it dragostea p!rinteasc! atunci când au avut
nevoie de ea, care nu au în#eles esen#a familiei vor perpetua modele de via#! pe care le-au cunoscut "i
le-au experimentat.
Dinamica
În Republica Moldova, fenomenul migra#iei la munc! peste hotare este analizat din perspectiv!
economic!, demografic! sau a rela#iilor interguvernamentale "i mai pu#in din punctul de vedere al
drepturilor copiilor la îngrijirea p!rinteasc!, adic! al impactului migra#iei asupra dezvolt!rii
psihologice "i emo#ionale a copiilor.
Remiten#ele contribuie la îmbun!t!#irea standardelor de via#! în gospod!riile migran#ilor, dar
impactul migra#iei asupra bun!st!rii psihologice a copiilor, asupra dezvolt!rii generale a acestora, a
educa#iei "i s!n!t!#ii abia începe s! fie sim#it. Respectiv, preocuparea pentru copiii r!ma"i f!r! îngrijire
în rezultatul migra#iei p!rin#ilor, deocamdat! nu este inclus! în strategiile "i politicile actuale din
Republica Moldova.
Datorit! propor#iilor din ce în ce mai mari ale migra#iei, Ministerul Educa#iei "i Tineretului al
Republicii Moldova a dispus ca directorii "colilor, prin dirigin#ii de clas!, s! duc! o eviden#! anual! a
copiilor r!ma"i f!r! îngrijire p!rinteasc! în urma migra#iei. Ministerul promoveaz! educa#ia copiilor în
cadrul familiei, chiar dac! acestea nu sunt familii biologice. Respectiv, cererile p!rin#ilor care migreaz!
peste hotare de a-"i plasa copiii în institu#iile reziden#iale sunt refuzate. P!rin#ii sunt încuraja#i s!
stabileasc! un tutore la copiii lor. Dar aceste m!suri, nu pot solu#iona problemele emo#ionale "i
psihologice cu care se confrunt! copii.
Factorii
" Lipsa unor politici migra#ioniste eficiente;
" Abandonul copiilor;
" Lipsa unui suport din partea membrilor comunit!#ii;
" Lipsa suportului din partea unor institu#ii de stat;
" Servicii sociale insuficient dezvoltate pentru copii r!ma"i f!r! îngrijirea p!rinteasc!
în urma migra#iei.
Anticip"ri
În prezent au loc schimb!ri la nivelul institu#iei familiei, care vor fi mai accentuate în urm!torii
ani. Valorile familiale "i modelele de comportament care trebuie preluate de la p!rin#i sunt înlocuite
cu cultul banului, iar aceasta se va r!sfrânge asupra viitoarelor genera#ii.
Întreb"ri
" Con"tientizeaz! p!rin#ii pleca#i la munc! peste hotare consecin#ele absen#ei lor
asupra copiilor?

188
S 10. Summer Work and Travel – o form" de exod al creierelor
tinere
Subiectul
Fiecare al zecelea student nu revine dup! finisarea programului Summer Work and Travel
înapoi la studii, hot!rând s! r!mân! în SUA pentru o perioad! nedeterminat!. Cre"terea continu! a
interesului fa#! de acest program din partea studen#ilor în primul rând, dar "i a mass-media a scos la
suprafa#! un "ir de dificult!#i: calitatea serviciilor, costul ridicat, atitudinea sceptic! a mediului
universitar, neclaritatea pozi#iei oficiale ale statului, dar mai ales, imposibilitatea garant!rii întoarcerii
tuturor celor pleca#i.
Descrierea
Un grup social economic cu înalt poten#ial de activitate a tinerilor este grupul studen#ilor. O
parte semnificativ! din ace"tia se încadreaz! în categoria migran#ilor sezonieri care pleac! vara la
munc! peste hotare prin intermediul programului Summer Work and Travel.
Programul de munc! sezonier! Summer Work and Travel se implementeaz! în Republica
Moldova de 5 ani. Pe parcursul acestor ani peste 12 000 participan#i au beneficiat de serviciile
programului.
Tinerii din Republica Moldova, în cea mai mare parte, v!d acest program ca o posibilitate de a
câ"tiga resurse financiare "i mai pu#in ca un program cultural ce le permite s! cunoasc! tradi#iile "i
obiceiurile altor popoare. Astfel, reprezentan#ii companiilor „Work & Travel” estimeaz! c! prin
intermediul programului în aceast! var!, au fost transfera#i în Republica Moldova peste 22 mln. de
dolari.
În Republica Moldova activeaz! peste 50 de companii care presteaz! servicii pentru studen#ii
care doresc s! plece în SUA pentru perioada de var!. Calitatea serviciilor oferite de aceste companii
este diferit!. Datorit! abuzurilor "i înc!lc!rilor pe care le-au realizat în organizarea plec!rilor, în luna
ianuarie 2008, Ambasada SUA a f!cut public! lista agen#iilor pentru care nu vor elibera vize pentru
studen#ii care doresc sa participe la programul Work and Travel. La finele lunii februarie,
ambasadorul SUA în Moldova a declarat c! unele din agen#ii nu doar c! nu respectau prevederile
legale ale programului, ci au fost implicate în traficul de persoane.
O alt! problem! ridicat! de acest program este rata mare a studen#ilor care nu revin dup!
finisarea programului înapoi în #ar!. Nu exist! date oficiale la acest capitol, dar companiile care
implementeaz! programul în Republica Moldova au men#ionat c! în anul 2008 de la 5-10% din
studen#ii pleca#i în SUA nu au revenit în termenii stabili#i de program înapoi în patrie.
Pe de alt! parte, institu#iile de înv!#!mânt superior acuz! companiile care implementeaz!
programul c! în goana dup! profit destabilizeaz! procesul instructiv-educativ.
În scopul îmbun!t!#irii managementului programului în Republica Moldova în anul 2008,
Ministerul Educa#iei "i Tineretului a recomandat institu#iilor superioare de înv!#!mânt s! permit!
participarea studen#ilor la program doar în perioada 18 mai -13 septembrie.
Grupul #int"
" Studen#i;
" Companii care implementeaz! programul în Republica Moldova;
" Institu#ii superioare de înv!#!mânt;
" Ministerul Educa#iei "i Tineretului.
Impactul
Studen#ii întâmpin! dificult!#i în selectarea companiilor, respectiv nu sunt siguri în privin#a
respect!rii contractelor semnate. Ei î"i doresc un contract de munc! sigur, care s! le garanteze un loc
de munc! bine pl!tit care s! le permit! întoarcerea investi#iilor de participare la program "i s! le
asigure un venit financiar.
Programul Summer Work and Travel destabilizeaz! procesul de studiu, întrucât studen#ii pleac!
înainte de finisarea anului de înv!#!mânt "i vin dup! începerea acestuia.
De asemenea, exist! un contingent semnificativ de persoane care r!mân ilegal în SUA,
189
abandonând studiile universitare. Conform datelor f!cute publice în anul 2007 din 5041 de studen#i
doar 36% s-au întors în termenii stabili#i. În rezultat, Republica Moldova pierde "i prin cadrul acestui
program for#a de munc! tân!r! "i capabil!. Universit!#ile de asemenea au de pierdut, inclusiv "i în
termeni financiari, în special prin faptul c! studen#ii care studiaz! în baz! de contract "i nu mai revin
în #ar!, nu mai achit! taxele respective. În acest context, universit!#ile manifest! atitudine negativ!
fa#! de acest program, fapt care creeaz! dificult!#i pentru studen#i "i influen#eaz! "i asupra deciziei de
a se întoarce sau nu în #ar!.
Costurile pe care le pl!tesc studen#ii sunt de cele mai multe ori suportate de p!rin#i. Astfel, în
2007 aceste costuri erau de aproximativ 1200 USD, iar în acest an acesta îns!, valoarea medie achitat!
de studen#i care s-au înscris pentru anul 2008 a fost de 1025258. Aceste costuri sunt apreciate de
studen#i ca fiind exagerate.
Dinamica
Migra#ia sezonier! a studen#ilor din Republicii Moldova peste hotare a fost în cre"tere între anii
2002-2008. Pân! în prezent, în cadrul programului „Work & Travel” au participat peste 12000 de
studen#i din Republica Moldova.
Num!rul foarte mare a studen#ilor în ultimii doi ani a fost determinat "i de un num!r mai mare
a studen#ilor eligibili: studen#ii anului II conform Procesului de la Bologna "i studen#ii anilor 3 a
programelor obi"nuite. Pentru anul 2008 num!rul studen#ilor eligibili a fost mai mic, deoarece este
mai mic "i num!rul studen#ilor în universit!#i. Cu toate acestea num!rul studen#ilor nu s-a mic"orat,
datorit! cre"terii gradului de informare al studen#ilor "i num!rului doritorilor de a pleca. Astfel,
num!rul studen#ilor care au participat la program în anul 2008 a atins cifra de 5500 studen#i, din
num!rul total de 126,1 mii care î"i fac studiile în înv!#!mântul superior.
Factorii
" Lipsa unor modalit!#i de control prive"te calitatea serviciilor prestate de companiile
din Republica Moldova care implementeaz! programul Work and Travel;
" Nerespectarea unor prevederi a contractului de c!tre companiile moldovene"ti;
" Interesul tinerilor de a ob#ine venituri "i de a vizita ora"ele mari americane.
Anticip"ri
În contextul socio-economic actual, tendin#a de cre"tere a num!rului de doritori de a participa
la program va cre"te, îns! nu substan#ial. Chiar dac! mic"orarea costului programului, în condi#iile
concuren#ei, va stimula dorin#a studen#ilor de a participa, capacit!#ile ambasadei SUA nu permit de a
procesa un num!r cu mult mai ridicat de cereri decât în prezent. Cu atât mai mult c! va fi necesar!
alegere mai riguroas! a persoanelor c!rora li se va oferi viza, pentru a mic"ora rata celor care nu revin
în #ar!.
Întreb"ri
" Care este num!rul exact al tinerilor care decid s! r!mân! ilegal în SUA "i nu se
întorc în termenii stabili#i în Republica Moldova?
" Care sunt efectele pozitive ale particip!rii studen#ilor la programul Work and Travel
la nivel de institu#ii de înv!#!mânt?

258
OIM, Raport analitic Programul Summer Work and Travel: riscuri #i modalit!"i de prevenire a acestora,
190
S 11. Costul ridicat al vie!ii în Republica Moldova
Subiectul
În Republica Moldova se înregistreaz! cele mai mari cre"teri la pre#uri din sud-estul Europei259.
Acest fenomen are consecin#e sociale profunde, cel mai mult au de suferit p!turile s!race, dar "i clasa
de mijloc, de fapt majoritatea popula#iei Republicii Moldova, care resimt acut efectele cre"terii
pre#urilor la alimente.
Descrierea
Datele statistice arat! c! în mediu, pe parcursul anului 2008 (septembrie 2008 fa#! de
septembrie 2007), pre#urile au crescut cu 10,7%. În acela"i timp, în anul precedent (septembrie 2007
fa#! de septembrie 2006), aceast! cre"tere a fost de 14%. De"i aparent mai mic!, cre"terea din 2008
este resim#it! mai mult de popula#ia Republicii Moldova, deoarece a avut loc paralel cu aprecierea
leului fa#! de valutele de circula#ie interna#ional!260, astfel remiten#ele se devalorizeaz!, transferurile
primite peste hotare costând mai pu#in în lei.
Majorarea pre#urilor nu este îns! uniform!, pre#urile la serviciile prestate de popula#ie au
înregistrat o cre"tere de 30,5%. Tarifele la serviciile de transport au crescut cu 20%, cele comunal-
locative – cu 20%, alimenta#ie public! – cu 14%, s!n!tate – aproape 10%.
Infla#ia anual! a alimentelor a avansat în luna mai la 24%, dup! ce pre#urile la pâine, fructe "i
lapte au crescut cu 20%, 56% "i, respectiv, 24%. Pre#urile la unele produse alimentare esen#iale s–au
dublat în doar câteva zile. Agen#ii economici au m!rit artificial pre#urile, a"teptând c! situa#ia
se va ameliora, dar pre#urile nu au mai revenit. Scumpirea produselor alimentare afecteaz! mult mai
grav persoanele s!race, pentru c! acestea cheltuiesc o parte mai mare din venituri pe alimente "i sunt
mai dependente de veniturile din salarii "i transferuri. Statistica oficial! arat! c! cheltuielile pentru
produse alimentare de#in peste 70% din bugetele gospod!riilor s!race.
Cre"terea pre#urilor în Republica Moldova, în special la alimente, este considerat! a fi rezultatul
impactului crizei mondiale alimentare asupra pie#ii "i condi#iilor sociale din Moldova. Pre#urile
mondiale la grâu, orez, lapte "i carne aproape c! s-au dublat, iar la porumb s-au triplat în ultimul an
pe fondul unei cre"teri puternice a consumului de alimente. În acela"i timp, sunt resim#ite
consecin#ele secetei din 2007. Pierderile din sectorul agricol s-au ridicat la aproximativ un miliard
dolari SUA, ducând la o criz! a produc#iei ce s-a extins "i în sezonul agricol din 2008. Criza
alimentar! la nivel mondial a influen#at completarea stocurilor de alimente prin importuri din pie#ele
agricole regionale "i mondiale, iar rezervele sc!zute de alimente la nivel na#ional au dus la cre"terea
pre#urilor la produsele alimentare, ceea ce contribuie în prezent cel mai mult la infla#ia general!.
Grupul #int"
" Pensionarii "i b!trânii institu#ionaliza#i;
" Familiile social dezavantajate, în special cele cu mul#i copii;
" Bugetarii, în special pedagogii;
" Guvernul Republicii Moldova.
Impactul
Scumpirile în lan# sunt un fenomen care afecteaz! fiecare cet!#ean al Republicii Moldova.
Potrivit estim!rilor preliminare, având o rat! infla#iei pre#urilor la produsele alimentare de 24%,
Moldova s-ar putea confrunta cu o majorare cu 13% a num!rului persoanelor s!race261. Situa#ia nu
este u"oar! nici pentru alte grupuri de popula#ie, în special pentru cei din mediul rural, care mai
resimt consecin#ele provocate de seceta din anul 2007 "i de inunda#iile din acest an.
Conform aprecierii exper#ilor, cre"terea pre#urilor afecteaz! peste dou! treimi din popula#ie262,
deoarece cheltuielile pentru produsele alimentare constituie 60% din bugetul gospod!riilor casnice.

259
Potrivit raportului „Global economic perspectives 2008”, elaborat de Banca Mondial!,
260
De la începutul anului leul s-a apreciat fa"! de dolarul american cu 14,55% #i fa"! de Euro cu 14,28%
261
Potrivit datelor Oficiului B!ncii Mondiale în Moldova
262
Ziarul de Gard!, nr. 182 (5 iunie 2008)
191
Pentru compara#ie, europenii cheltuiesc pe produse alimentare nu mai mult de 10%. Din #!rile CSI,
pre#uri mai mari de consum decât în Moldova se atesta doar Ucraina. Astfel, o mai mare parte din
venituri este cheltuit! pe produse alimentare, dar popula#ia m!nânc! mai pu#in, c!ci cu bani mai mul#i
cump!r! produse mai pu#ine.
Cel mai mult afecta#i sunt pensionarii, care au nevoie de cel pu#in 1150 lei lunar. Pensia medie
acoper! doar jum!tate din suma pentru minimul necesar care include – hran!, m!rfuri industrial "i
servicii strict necesare pentru via#!. Astfel, ei ajung s! nu se mai încadreze în limitele minimului
necesar de existen#!. De men#ionat c! majoritatea, sunt nevoi#i s! p!streze o parte din venituri pentru
achitarea chiriei "i energiei. Al!turi de pensionari, sunt puternic afecta#i de costul ridicat al vie#ii
pedagogii "i alte categorii de bugetari, care constituie 40% din to#i angaja#ii la munc!. Ei au nevoie de
cei mai mul#i bani pentru acoperirea strictului minim – peste 1400 lei lunar. Datele Ministerului
Economiei "i Comer#ului arat! c!, în prezent, peste 100 mii bugetari primesc mai pu#in decât
minimul de existen#!. În categoria celor care resimt efectele scumpirii pre#urilor sunt familiile cu
copii, între#inerea unui copil fiind estimat! la 1200 lei lunar.
Dinamica
Moldova are o tradi#ie de 17 ani de cre"tere a pre#urilor, dar în acest an puterea de cump!rare a
popula#iei a sc!zut foarte mult, fiind cauzat! atât de sc!derea veniturilor generat! de aprecierea leului
fa#! de monedele interna#ionale, dar "i de infla#ie. Cre"terea salariilor, raportat! de oficiali, nu ajunge
la tempoul scumpirilor, astfel salariile nu #in competi#ia cu pre#urile.
Chiar dac! în lunile de var! s-au redus unele pre#uri la produse alimentare, din cauza pr!bu"irii
pre#urilor la produsele cerealiere pe pia#a intern!, în aceste luni consumatorii nu au resim#it o sc!dere
a pre#urilor, ci doar au migrat de la o serie de produse la altele263.
În alte domenii îns!, s-a înregistrat cre"terea semnificativ! a pre#urilor. Înc!lzirea centralizat!
este un serviciu care consum! cea mai mare parte din veniturile p!turilor s!race în mediul urban "i s-a
scumpit cu 33,3% comparativ cu noiembrie 2007. Plata pentru serviciile comunal-locative a crescut
cu peste 15% comparativ cu aceea"i perioad!. Este relevant c! aceste servicii încep s! devin! o
povar! "i pentru locuitorii din ora"ele mici din #ar!. Pre#urile pentru energie electric! "i termic! în
general constituiau în noiembrie 2008 143,2% din pre#ul din aceea"i lun! a anului 2007.
Factorii
" Dependen#a ridicat! a Republicii Moldova de fluctua#iile pre#urilor pe pia#a extern!,
70% din produse fiind importate;
" Sc!derea dramatic! a cursului de schimb al leului fa#! de monedele interna#ionale;
" Inunda#iile din acest an, seceta din vara anului trecut;
" Competitivitatea redus! a produselor autohtone;
" Costurile înalte de produc#ie în sectorul industrial, asociate cu faptul c! multe
întreprinderi locale dependente de materiile prime importate au fost silite s!
pl!teasc! mai mult pentru acestea;
" Cercul vicios: infla#ia, care mi"c! înainte pre#urile, cre"te consumul.
Anticip"ri
Organiza#iile interna#ionale estimeaz! c! scumpirea produselor alimentare va continua la nivel
mondial în urm!torii 10 ani. Acest fapt va influen#a cu siguran#! "i Republica Moldova, îns! efectul
va fi mai acut din cauza st!rii în care se afl! economia #!rii. Dac! în urm!torul deceniu, pre#urile
mondiale vor cre"te conform prognozelor de 2 ori, în Moldova acestea vor cre"te de 3–4 ori, sau
poate "i mai mult. Consecin#ele cele mai evidente ale major!rii pre#urilor la alimente se vor reflecta în
cre"terea nivelului de s!r!cie. Ponderea produselor alimentare în consumul popula#iei, destul de
ridicat! la moment, va cre"te "i mai mult din contul celorlalte cheltuieli. Sporirea simultan! a
pre#urilor la resursele energetice ar putea avea un impact mult mai devastator decât scumpirea
alimentelor.
Întreb"ri
" De ce cresc pre#urile la alimente "i ce efecte sociale va avea aceast! cre"tere
263
Monitorul Economic: analize #i prognoze trimestriale, Num!rul 14, IDIS „Viitorul” - 2008
192
continu!?
" Ce urmeaz! s! se mai întâmple cu pre#urile din R. Moldova în anul viitor?
" Ce efecte are asupra s!n!t!#ii popula#iei economisirea permanent! din contul
produselor necesare pentru dezvoltarea organismului?
" Ce vor face oamenii de rând în condi#iile cre"terii pre#urilor "i devaloriz!rii salariilor?

193
S 12. Moldova r"mâne cea mai s"rac" !ar" din Europa
Subiectul
S!r!cia este o problem! care afecteaz! Republica Moldova începând cu primii ani ai constituirii
sale "i s-ar p!rea c! a devenit un fenomen firesc, mai pu#in prezent în paginile presei. Totu"i, situa#ia
socio-economic! "i datele sondajelor bat alarma: mai mult de 60 la sut! din popula#ia adult! a
Republicii Moldova consider! c! s!r!cia este problema care provoac! cea mai mare nelini"te a
popula#iei264.
Descrierea
S!r!cia este un concept multidimensional, care este influen#at de numero"i factori. În Republica
Moldova, s!r!cia este legat! de fenomene precum "omajul, venituri reduse, lipsa calific!rilor,
discriminare, lipsa unui loc de trai, condi#ii proaste de locuire, izolare social!, etc. În prezent, s!r!cia
continu! s! afecteze nu doar categoriile tradi#ional vulnerabile ale popula#iei, cum sunt persoanele în
etate, persoanele f!r! studii "i aptitudini profesionale, "omerii de lung! durat! "i cei angaja#i în câmpul
muncii doar ocazional, ea îi afecteaz! "i pe cei ap#i de munc!, califica#i "i s!n!to"i. Aceast! situa#ie
este determinat! de insuficien#a locurilor de munc! bine pl!tite, productivitatea sc!zut! în sectorul
agrar, remunerarea inadecvat!, dificultatea ob#inerii resurselor creditare, lipsa serviciilor sociale
adecvate.
Inegalitatea nivelului de consum pe ansamblul popula#iei Republicii Moldova, în conformitate
cu coeficientul Gini, a constituit 0,298 în 2007, ceea ce semnific! c! s-a redus decalajul de venituri
dintre cei boga#i "i cei s!raci (0,315 în 2006). Comparând nivelul inegalit!#ii din Moldova cu nivelul
inegalit!#ii din alte #!ri, se poate constata c! acesta este mai înalt decât în Ucraina, Bulgaria "i Ungaria,
îns! mai mic decât în Federa#ia Rus!, Letonia, Lituania "i Estonia.
Impactul s!r!ciei a fost foarte mult studiat, în special în perioada preg!tirii "i evalu!rii SCERS.
În prezent s!r!cia este estimat!265 în baza datelor furnizate de Cercetarea Bugetelor Gospod!riilor
Casnice (CBGC), realizat! anual de Biroul Na#ional de Statistic!. La sfâr"itul anului 2008 sunt
disponibile datele pentru 2007. Astfel, analiza ratelor s!r!ciei dup! mediul de re"edin#! pentru anul
2007 nu indic! schimb!ri fa#! de anii preceden#i, mediul de re"edin#! este unul dintre factorii cel mai
puternic corela#i cu s!r!cia. Popula#ia rural! constituie circa 59% din popula#ia #!rii "i circa 70% din
popula#ia s!rac! (cu 4% mai mult decât în 2006), cu diferen#e esen#iale între localit!#ile urbane "i cele
rurale. Popula#ia ora"elor mari continu! s! aib! cel mai redus risc de a tr!i în s!r!cie absolut!, nivelul
acesteia constituind 14%. Ratele s!r!ciei în localit!#ile rurale sunt cele mai înalte (31,3%). Fa#! de anul
2006, în mediul rural s!r!cia a sc!zut cu ritmuri mai lente decât în mediul urban. În compara#ie cu
ora"ele mari, ratele s!r!ciei în localit!#ile rurale sunt de peste 2 ori mai mari, decalaj în cre"tere fa#! de
anul trecut. Comparativ cu ora"ele mici, s!r!cia absolut! în mediul rural este mai mare cu 7,5%.
Inciden#a înalt! a s!r!ciei în localit!#ile rurale se datoreaz! productivit!#ii agricole sc!zute "i
oportunit!#ilor reduse de angajare în alte sfere decât sectorul agricol, cei mai s!raci fiind salaria#ii din
sectorul agricol, fermierii "i pensionarii. În acela"i timp, cre"terea economic! înregistrat! în ultimii ani
nu a putut influen#a reducerea s!r!ciei în spa#iul rural în m!sura scontat!, deoarece ponderea
agriculturii, care este activitatea de baz! în spa#iul rural, este de doar aproximativ un sfert din PIB.
Nivelul s!r!ciei cre"te concomitent cu num!rul membrilor gospod!riilor casnice – de la
gospod!riile mai pu#in numeroase la cele cu 5 "i mai mul#i membri. Ponderea persoanelor care
locuiesc în gospod!rii numeroase în totalul gospod!riilor casnice s!race – 53% (fa#! de 34% în 2006).
Totodat!, riscul s!r!ciei persist! "i în gospod!riile formate dintr-o singur! persoan! (29,6%), de"i
ponderea acestora în totalul popula#iei este doar de 7%.
Nivelul educa#iei este un alt factor ce influen#eaz! nivelul s!r!ciei. Rata s!r!ciei evolueaz! într-o
direc#ie invers propor#ional! cu nivelul de educa#ie al capului gospod!riei "i sunt puternic corelate. O
gospod!rie al c!rui cap de familie nu are studii primare este de circa 5 ori mai predispus! s! tr!iasc!
sub pragul s!r!ciei decât gospod!ria unui absolvent de facultate.

264
Sondajul Centrului de investiga"ii sociologice CBS AXA efectuat în cadrul programului Funda"iei Eurasia pentru
pentru sustinerea unor alegeri parlamentare libere #i corecte în 2009.
265
Raport privind s!r!cia #i impactul politicilor-2007, Ministerul Economiei #i Comer"ului, noiembrie, 2008
194
Se deosebesc printr-un grad sporit de s!r!cie, persoanele al c!ror venit de baz! este ob#inut din
transferuri sociale. Cea mai grav! situa#ie este reflectat! de rata s!r!ciei copiilor. În prezent, copiii din
Republica Moldova sunt o categorie deosebit de vulnerabil! din punct de vedere al s!r!ciei,
reprezentând aproape o treime din popula#ia s!rac! "i popula#ia s!rac! din punct de vedere alimentar.
În perioada anilor 1999-2002 atât transferurile de la stat, cât si intr!rile valutare private
provenite din activitatea cet!#enilor moldoveni peste hotarele #!rii, au contribuit la reducerea rapid! a
s!r!ciei, iar fluxul acestor intr!ri valutare din str!in!tate a continuat "i în perioada anilor 2003-2005.
Analiza datelor din anii 2002-2004266 releva c! doar o propor#ie relativ mic! a transferurilor publice "i
private ajunge la grupurile cele mai nevoia"e. Bugetul statului pentru asisten#a social! nu este axat pe
grupurile de persoane cele mai nevoia"e, dar este repartizat universal pentru întreaga popula#ie. Mai
mult ca atât, adaosurile rapide recente provenite din transferurile private nu compenseaz! declinul
din alte surse de subzistenta, în special veniturile din comercializarea produselor agricol.
Grupul #int"
" familiile cu mul#i copii;
" persoanele în etate "i invalizii;
" persoanele f!r! studii "i aptitudini profesionale;
" "omerii de lung! durat! "i cei angaja#i în câmpul muncii doar ocazional;
" salaria#ii din sectorul agricol.
Impactul
Datele Organiza#iei Interna#ionale pentru Migra#ie relev! c! absen#a unui loc de munc!,
cre"terea consumului "i s!r!cia erau principalii factori ce cauzau migra#ia. Astfel, gradul sever de
s!r!cie în care s-au pomenit majoritatea cet!#enilor Republicii Moldova alimenteaz! în continuare
fenomenul migra#iei. S!r!cia las! în egal! m!sur! amprenta asupra nivelul de s!n!tate al categoriilor
social vulnerabile. Indicatorii principali ce caracterizeaz! starea s!n!t!#ii popula#iei fiind unii din cei
mai inferiori din Europa. De asemenea, persoanele s!race sunt limitate la accesul la condi#ii locative
"i de trai adecvate, la oportunit!#ile de ob#inere a studiilor, determinând perpetuarea situa#iei de
s!r!cie.
Dinamica
Începând cu anul 1998, s!r!cia în Republica Moldova a cunoscut o cre"tere rapid! "i a atins
unul din cele mai înalte nivele (peste 70%) înregistrate în CSI. Din 2000, rata s!r!ciei a început s!
scad! semnificativ . Îns! din 2005 ratele s!r!ciei au crescut moderat, chiar dac! ritmul cre"terii
economice a r!mas pozitiv. Cauzele cre"terii s!r!ciei în #ar! au fost extinderea acesteia în zonele
rurale "i cre"terea nivelului inegalit!#ii sociale. În anul 2006, în Republica Moldova circa 1 milion de
oameni (30,2%) se aflau în s!r!cie absolut! "i circa 150 mii de persoane (4,5%) erau în s!r!cie
extrem!. În 2007, rata s!r!ciei absolute a constituit 25,8%, ceea ce este mai pu#in cu 4,4 la sut! decât
în anul 2006. Aceast! reducere se refer! îns! în m!sur! mai mic! la popula#ia rural! "i la cele mai
vulnerabile p!turi sociale. Nivelul s!r!ciei extreme s-a diminuat cu 1,7%, constituind 2,8%267.
Exper#ii Ministerului Economiei "i Comer#ului prognozeaz! o sc!dere continu! a ratei s!r!ciei
extreme, astfel c! în cazul p!str!rii ritmurilor actuale de dezvoltare social-economic! a #!rii pentru
urm!torii ani, problema s!r!ciei extreme ar deveni nerelevant! pentru Republica Moldova.
Factorii
" Ineficien#a politicilor economice "i sociale adoptate, precum "i a instrumentelor
aplicate pentru implementarea lor;
" Salariile mici "i diferen#e considerabile a salariilor în diferite sectoare ale economiei
na#ionale;
" Sistemul de asigurare social! este fragmentat "i ineficient direc#ionat spre cei s!raci.
" Lipsa unor politici de sus#inere a agriculturii "i de generare a veniturilor rurale;

266
Banca Mondial! „Raport Moldova: Actualizare asupra s!r!ciei”, Moldova, 2006.
267
În Republica Moldova, indicatorii de m!surare a s!r!ciei se calculeaz! în baza Cercet!rii bugetelor gospod!riilor
casnice (CBGC), realizate de Biroul Na"ional de Statistic!. Datele pentru 2008 nu sunt disponibile.
195
" Consecin#ele secetei din vara anului 2007 "i a inunda#iilor din vara anului 2008;
" Beneficiile sociale "i majoritatea asigur!rilor sociale sunt cu mult mai mici decât
minimul de existen#!.
Anticip"ri
Deoarece indicatorii s!r!ciei extreme sunt destul de redu"i, iar Exper#ii Ministerului Economiei
"i Comer#ului estimeaz! c! problema s!r!ciei alimentare în scurt timp va fi mai pu#in relevant! pentru
Republica Moldova.
În acela"i timp, potrivit raportului OIM268, în unele #!ri, pre#urile la produsele alimentare vor fi
atât de înalte încât vor lovi foarte puternic veniturile angaja#ilor. În absen#a unor m!suri rapide în
partea guvernelor, infla#ia la produsele alimentare ar putea conduse la reducerea nivelului de trai.
Astfel, în 2008-2009 va cre"te ponderea din venituri alocat! pentru produsele alimentare. În special,
aceasta va fi mai mare pentru popula#ia s!rac! "i cu venituri sc!zute din #!rile în curs de dezvoltare.
Potrivit OIM, cre"terea cheltuielilor pentru mâncare, în timp ce salariile nu vor cre"te prea mult, va
reduce din cheltuielile familiilor pentru celelalte necesit!#i, precum serviciile "i alte bunuri necesare
pentru un trai decent. Drept rezultat, OIM avertizeaz! c! s-ar putea înr!ut!#i starea s!n!t!#ii copiilor,
femeilor gravide "i a celor care al!pteaz!.
Este de men#ionat c! Strategia na#ional! de dezvoltare pe anii 2008–2011 preconizeaz! c! pe
termen mediu, pân! în anul 2011, Guvernul va depune eforturi pentru recuperarea a cel pu#in 7% din
decalajul de venituri fa#! de media UE269 "i reducerea ratei s!r!ciei absolute pân! la 24%.
Cheltuielile estimate pentru asigur!rile sociale de stat în anul 2009 se estimeaz! la nivel de 6
mlrd 583,2 mln de lei, cu o cre"tere de cca 22,9% fa#! de 2008. De"i este un fapt îmbucur!tor, trebuie
luat! în considerare rata infla#iei, respectiv cu ace"ti bani se pot cump!ra mai pu#ine decât în 2008 sau
în anii preceden#i.
Întreb"ri
" Când vor resim#i p!turile s!race ale popula#iei efectele cre"terii economice?
" Vor compensa beneficiile economice pe termen scurt ale migra#iei dezavantajele
sociale pe care le provoac!?

268
Global Wage Report 2008 / 09.
269
Estim!rile efectuate s-au bazat pe analiza indicatorului PIB per capita la paritatea puterii de cump!rare. Simularea
efectuat! a demonstrat c! reducerea decalajului de venituri fa"! de media UE pîn! în 2011 se poate ob"ine la o rat!
anual! de cre#tere a PIB de 6%.
196
S 13. Criza din domeniul culturii se acutizeaz"
Subiectul
Sfera culturii din Republica Moldova continu! s! se confrunte cu lipsa unei politici culturale
clar definite pe termen lung la nivel na#ional "i regional. Institu#iile ce au menirea de a promova
valorile culturale activeaz! datorit! finan#!rilor de la organiza#ii donatoare, investi#iile "i contribu#iile
statului în acest domeniu fiind umilitoare, în raport cu ceea ce se practic! la acest capitol în alte #!ri.
Descrierea
Dac! Moldova nu a r!mas izolat! pe plan cultural de spa#iul European, este numai datorit!
eforturilor unor institu#ii de cultur! de a sincroniza procesul cultural din Moldova cu procesele
artistice contemporane, eforturi care nu sunt sprijinite logistic sau financiar de c!tre autorit!#ile
statului. În ora"ele mari din #ar! se organizeaz! festivaluri, concerte, îns! în multe sate lipsesc
bibliotecile publice, casele de cultur!, instala#iile cinematografice, centrele de informare "i
documentare. Bibliotecile publice care înc! încearc! s! reziste s!r!ciei, acestea nu mai fac fa#!
cerin#elor cititorilor, deoarece nu-"i pot permite luxul de a reînnoi literatura, care de multe ori s-a
p!strat înc! din perioada sovietic!.
Autorit!#ile centrale pun responsabilitatea de a men#ine obiectivele culturale pe umerii
administra#iilor publice locale, care îns!, decid, din motive lesne de în#eles, s! se ocupe de repara#ia
drumurilor "i gr!dini#elor de copii, înc!lzirea "colilor "i de alte probleme mai stringente. Prim!riilor le
revine sarcina decid! cum s! organizeze timpul liber al tinerilor, s! vegheze activitatea institu#iilor
culturale, de a caute fonduri pentru organizarea spectacolelor de s!rb!tori. Dar politic! cultural!
responsabil! înseamn! mai mult decât finan#area unor activit!#i culturale sporadice, iar cei care
gestioneaz! cultura în Republica Moldova utilizeaz! sintagma “nu sunt bani”, ceea ce înseamn! de
fapt lipsa de prioritate a acestui domeniu. Via#a cultural! este în mare m!sur! sus#inut! de c!tre
organiza#iile neguvernamentale, asocia#iile de schimb cultural, care promoveaz! valorile culturale atât
în #ar!, cât "i peste hotare. Lipsa unei politici culturale clar definite pe termen lung la nivel na#ional "i
regional este înso#it! de absen#a dezbaterilor deschise pe teme importante, cum ar fi privatizarea
culturii, legisla#ie cultural!, regionalizare. Lipsesc programe, de training pentru manageri "i speciali"ti
în domeniul politicilor culturale, centre de cercetare cultural! regional!. De exemplu, în bugetul
Ministerului Culturii "i Turismului (MCT) pentru anul 2008 majoritatea resurselor au fost planificate
pentru salarizare (2775,2 lei), iar pentru dezvoltarea managementului resurselor umane doar 69,3 mii
lei (tab.1)270 Aceste cifre nu includ bugetele APL alocate pentru necesit!#ile culturii "i turismului în
teritoriu, volumul investi#iilor private sau proiectelor comerciale "i de asisten#! tehnic! interna#ional!.

Tabelul 1: Activit"!ile planificate #i finan!area necesar", mii lei din bugetul MCT
# Ac#iuni prioritare 2008 2009 2010 2011 Suma
total
1.1 Crearea "i implementarea unui sistem 1 31,1 13,2 15,3 60,6
. integru de planificare strategic!,
monitorizare "i evaluare în cadrul MCT "i
a institu#iilor subordonate
1.2 Dezvoltarea managementului resurselor 69,3 81 93 105 348,3
. umane "i a abilit!#ilor angaja#ilor în
domeniul culturii "i turismului
1.3 Optimizarea procesului organiza#ional "i 0 25 28 30 83
. structural în domeniul culturii "i
turismului
1.4 Îmbun!t!#irea procesului bugetar 0 0 0 0 0
. (capacit!#ii de audit "i planificare bugetar!
pe termen mediu "i lung)

270
Planul de dezvoltare institu"ional! - 2009-2011, MCT
197
1.5 Elaborarea unui sistem eficient de 40 715 415 415 1585
. comunicare institu#ional! (intern! "i
extern!) "i de administrare a institu#iilor
subordonate.
1.6 Îmbun!t!#irea continu! a condi#iilor de 2775,2 3061,6 3802,9 3851,4 13491,1
. munc! "i salarizare
Total 2885,5 3913,7 4352,1 4416,7 15568
Grupul #int"
" Oamenii de cultur!;
" Ministerului Culturii "i Turismului;
" Angaja#ii în sfera culturii;
" Organiza#iile neguvernamentale.
Impactul
Statul f!r! cultur! devine oligarhie, o sum! de grup!ri de interese. Societatea „în afara culturii”
devine o mas! f!r! identitate. Consecin#ele acestui fenomen asupra genera#iilor în cre"tere sunt
multiple, atât de ordin cognitiv, cât "i psiho-social.
În domeniul culturii problemele esen#iale rezult! din faptul c!, o dat! cu încetarea controlului
de stat, ideologic, a încetat "i preocuparea statului. Atunci când încearc! s!-"i organizeze timpul liber
într-un mod creativ, tinerii se confrunt! cu un "ir de dificult!#i. Institu#iile publice din ora"ele mici "i
din sate nu le ofer! posibilit!#i pentru o activitate creativ!. Chiar "i în ora"ele mari aceste posibilit!#i
sunt limitate din cauza lipsei de fonduri "i a suportului institu#ional. De"i sportul se bucur! în
continuare de popularitate, diversitatea activit!#ilor sportive las! de dorit. Pe întreg teritoriul
Republicii Moldova activeaz! numai 9 centre de cultur! "i întremare a s!n!t!#ii care ofer! servicii
integrate tinerilor271. Infrastructura cultural! în teritoriu este gestionat! de direc#ii/sec#ii
cultur!/turism raionale, (unele sunt direc#ii, altele – sec#ii, unele au contabilitate, transport, altele –
nu, etc.). Din num!rul total de 1225 a caselor "i c!minelor de cultur!, 561 (49%) necesit! repara#ie
capital!, 84 (8%) se afl! în stare avariat!. În perioada rece a anului se înc!lzesc doar 302 case "i
c!mine de cultur! (majoritatea din ele – par#ial, cu sobe), iar 24 sunt deconectate de la curent electric.
Infrastructura cultural! "i sportiv! slab dezvoltat! din mediul rural a afectat direct posibilit!#ile de
afirmare a tinerilor, fapt care determin! tinerii din sate "i ora"e mici s! plece în ora"ele mai mari "i în
capital! pentru a beneficia de mai multe servicii în acest sens. Este mic num!rul atelierelor de
me"te"uguri populare "i studiouri artistice, calitatea managementului "i a activit!#ilor culturale este
joas!, accesul tinerilor la serviciile oferite de unele institu#ii culturale, sportive "i asociative este
limitat. Mass-media local! "i na#ional! difuzeaz! pu#ine informa#ii despre posibilit!#ile de petrecere a
timpului liber, precum "i despre "ansele de realizare a intereselor "i talentelor tinere.
Dinamica
Implicarea factorului politic în domeniul politicilor culturale din Republica Moldova este un
handicap mo"tenit din sistemul centralizat sovietic, în care statul de#inea toate mijloacele de
producere "i distribu#ie a produsului cultural, utilizându-l în scopuri propagandistice "i control al
maselor prin cultur!. La etapa actual! Republica Moldova are un model de finan#are a culturii de
c!tre stat de „patron” 272, în care guvernul "i Colegiul Ministerului Culturii "i Turismului decide
pentru ce, cât "i cui vor fi alocate fondurile, dup! decizia politic! a guvernului "i a parlamentului a
sumei alocate pentru cultur! din bugetul na#ional. Decizia cu privire la distribuirea fondurilor publice
în raioane sau municipii apar#ine în ultim! instan#! Consiliului raional sau municipal. În realitate îns!
administra#ia public! local! este dependent! totalmente de inject!rile financiare de la centru "i nu este
în stare s!-"i constituie propriul buget, iar lipsa speciali"tilor "i a cuno"tin#elor în domeniul colect!rii
de fonduri lipse"te APL de surse alternative în bugetul local. ONG-urile din domeniul culturii de
asemenea sunt dependente financiar de donatori externi, iar afacerile din domeniul culturii sunt slab
dezvoltate.
De"i mass media din Moldova a atras aten#ia în repetate rânduri asupra acestei st!ri de lucruri,

271
Proiectul Strategiei na"ionale de tineret 2009 – 2015.
272
Ghenadie $on"u, Dilemele Politicilor Culturale Contemporane ale R. Moldova, Noiembrie, 2008
198
politica cultural! a statului nu a fost în ultimii ani obiectul unor acte legislative serioase, al unor
programe de strategie cultural. În acest an Parlamentul a votat câteva modific!ri la Legea activit!#ii
editorial, care au fost contestate de societatea civil!. Astfel, toate edi#iile de cultur! sus#inute din
bugetul de stat vor fi tip!rite la Editurile de Stat subordonate MCT, inclusive cele din banii Fondului
extrabugetar de manual, acumula#i din cotiza#iile p!rin#ilor. Editurile private, dar "i mai mul#i oameni
de cultur! "i-au exprimat îngrijorarea c! va avea loc distrugerea sistemului de editare a manualelor "i
va degrada întregul sistem educa#ional.
Factorii
" Statul nu are elaborat! o politic! politici culturale clar definite pe termen lung la
nivel na#ional "i regional;
" Lipsa finan#elor în sferei culturii;
" Infrastructura cultural! este slab dezvoltat!;
" Posibilit!#ile reduse ale organiza#iilor nonguvernamentale din sectorul cultural de a
acoperi toate necesit!#ile popula#iei.
Anticip"ri
La 1 decembrie 2008 a fost demis Ministrul Culturii "i Turismului, iar anul 2009 fiind un an
electoral, putem anticipa c! vor fi întreprinse o serie de m!suri culturale, dar care nu vor avea
influen#! major! asupra crizei cu care se confrunt! sfera culturii. A se men#iona c! în proiectul
Bugetului de Stat pentru anul 2009 pentru toate cele peste 1600 de institu#ii subordonate Ministerului
Educa#iei "i $tiin#ei au fost prev!zute prev!d pu#in peste 29 milioane lei, în timp ce pentru finan#area
Companiei „Teleradio-Moldova”, proiectul cere cu 80 % mai mult - 92,4 milioane lei. Iar pentru
reconstruc#ia a dou! obiective din patrimoniul na#ional arhitectural "i cultural - Muzeul Na#ional de
Art! "i Sala cu Org! se prev!d doar 2 "i, respectiv, 3 milioane.
Întreb"ri
" Exist! în Republica Moldova politic! cultural!?
" Ce va urma dup! Caravela Culturii?

199
S 14. Viciile sociale duc la degradarea na!iunii
Subiectul
Deja al doilea an consecutiv, problema viciilor sociale apare frecvent în presa moldoveneasc!.
Pe an ce trece, fumatul, consumul excesiv de alcool "i cel de droguri devin pentru R. Moldova o
problem! social! din ce în ce mai stringent!. Tot mai multe persoane devin victime ale acestor vicii
sociale.
Descrierea
Studiile arat! c!, în prezent 48 mii de persoane din Moldova sufer! de alcoolism, dintre acestea
17% fiind femei. Ponderea alcoolismului cronic la femei este mai mare în zonele urbane, în timp ce
în sate de alcoolism sufer! mai mult b!rba#i.
Conform studiilor273, în Moldova produsele alcoolice se consum! în 60% din toate gospod!riile
casnice, cel mai înalt nivel al consumului de b!uturi alcoolice fiind înregistrat în rândul popula#iei de
20 – 44 ani, cu studii medii de specialitate "i cu un nivel de venituri relativ înalt.
Este "i mai îngrijor!tor c! circa 4% din popula#ie consum! produse alcoolice în fiecare zi.
B!uturile alcoolice tari nu lipsesc de la nici o petrecere, iar vinul este b!utura cea mai consumat! în
Moldova. Totodat!, circa 28% din popula#ie consider! c! stresul poate fi dep!"it cu b!uturi alcoolice.
Dac! dauna alcoolului este con"tientizat! de popula#ie cel pu#in par#ial, atunci dauna fumatului
este considerat! a fi mai mic!, prin urmare "i amploarea acestui viciu este mai mare. Astfel, peste
65% din popula#ia Republicii Moldova fumeaz!, 40-45% din fum!tori fiind de gen masculin.
Statisticile mondiale mai arat! c!, la nivel global, num!rul tinerilor care fumeaz! este în continu!
cre"tere, aceast! situa#ie fiind caracteristic! "i pentru Republica Moldova. Imaginea adul#ilor care
fumeaz! face acest viciu mai atractiv "i pentru adolescen#i, astfel 15% din elevii în vârst! de 13-15 ani
fumeaz!, 9% dintre ace"tia fiind fete274. Marea majoritate a fum!torilor încep s! consume tutun
înainte de a ajunge la vârsta adult!. Printre tinerii care fumeaz!, aproape un sfert au fumat prima
#igar! înainte de 10 ani.
De"i efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac sim#ite dup! câteva decenii, exist! "i
efecte negative imediate ale fumatului asupra tinerilor. Majoritatea tinerilor fum!tori devin
dependen#i de nicotin! înc! din adolescen#!. Cu cât ini#ierea fumatului are loc mai devreme, cu atât
riscurile de apari#ie a unei boli corelate cu tabagismul sunt mai mari.
Consumul de droguri "i traficul ilicit al substan#elor stupefiante pune în gard! întreaga
comunitate interna#ional!. $i în Republica Moldova aceast! problem! ia propor#ii din ce în ce mai
mari, devenind un factor serios ce influen#eaz! negativ dezvoltarea societ!#ii "i s!n!tatea public!. În
prezent, în Republica Moldova sunt înregistra#i 9500 utilizatorilor de droguri, Consumul de droguri "i
traficul ilicit de substan#e stupefiante este considerat! a fi una din cele mai grave probleme sociale.
Statistica arat! c! tinerii r!mân a fi cei mai vulnerabili fa#! de consumul de droguri, 95% dintre
persoanele afectate de narcomanie având vârsta de pân! la 30 de ani.
Totodat!, în cazul adolescen#ilor este cu atât mai dificil de a stabili consumul de droguri, cu cât
un comportament anormal (nervozitate, negativism, izolare), caracteristic pentru consumatorii de
droguri, este frecvent întâlnit la tinerii de vârsta adolescen#ei.
Grupul #int"
" Adolescen#ii "i tinerii;
" Nefum!torii;
" Copii din familii defavorizate, cei cu p!rin#i alcoolici cronici sau dependen#i de
droguri;
" Ministerele de resort;
" Organiza#iile neguvernamentale.

273
Expert-Grup „Consumul #i abuzul de alcool în Republica Moldova: evaluarea situa"iei #i impactului”, Octombrie
2008.
274
Conform unui studiu efectuat de Centrul Na"ional $tiin"ifico-Practic de Medicin! Preventiv!.
200
Impactul
Fumatul, consumul excesiv de alcool "i consumul de droguri, determinate în mare m!sur! de
nivelul sporit al stresului social în Republica Moldova, au contribuit la cre"terea ratelor de
îmboln!vire "i de deces prin intoxica#ii, traume "i accidente, maladii cronice pulmonare "i hepatice,
tumori. Cirozele, cancerul ficatului "i pancreatitele acute se num!r! printre cauzele majore ale
mortalit!#ii asociate consumului de alcool. Valoarea nivelului mortalit!#ii din cauza consumului de
alcool în Republica Moldova este de circa dou! ori mai mare comparativ cu nivelul mediu european.
Deosebit de mari sunt costurile sociale "i economice ale consumului de alcool pe care le implic!
accidentele cauzate de conducerea automobilului în stare de ebrietate. Circa 13% din accidentele
rutiere se produc anume din cauza consumului de alcool la volan. Între 2000-2007 circa 440 de
persoane au decedat în Moldova în accidente rutiere cauzate de consumul de alcool, iar 3074 de
persoane au fost traumatizate.
Totodat!, tot consumul de alcool este cel mai important factor criminogen. Între 2000-2007,
488 de persoane au fost victime ale cazurilor de omor în care a fost implicat consumul de alcool, iar
788 de persoane au suferit de pe urma v!t!m!rii fizice inten#ionate în cazuri în care a fost implicat
consumul de alcool.
Prevalen#a morbidit!#ii prin narcomanie în anul 2007 a constituit 216,1 cazuri la 100 mii
popula#ie, în compara#ie cu 205,9 la 100 mii popula#ie, în anul 2006.
Rata mortalit!#ii atribuite fumatului în Moldova, de asemenea, prezint! o tendin#! de cre"tere,
fiind de circa 2 ori mai mare comparativ cu nivelul mediu din Europa. De"i efectele cele mai grave
ale consumului de tutun se fac sim#ite dup! câteva decenii, exist! "i efecte negative imediate ale
fumatului asupra tinerilor. Majoritatea tinerilor fum!tori devin dependen#i de nicotin! înc! din
adolescen#!. Cu cât ini#ierea fumatului are loc mai devreme, cu atât riscurile de apari#ie a unei boli
corelate cu tabagismul sunt mai mari.
La nivel familial, efectele acestor vicii sociale sunt deosebit de acute. Astfel, într-o familie în
care p!rin#ii sunt afecta#i de alcoolism sau, cu atât mai mult, de narcomanie lipse"te suportul moral,
copiii sunt neglija#i, iar peste 60% dintre ace"tia continu! comportamentul asocial al p!rin#ilor.
Dinamica
În ultimii 2 ani consumul de alcool de c!tre adolescen#i, tineri "i femei tinere a crescut de
aproape 2 ori. Num!rul total de cazuri mortale asociate cu consumul de alcool sau de droguri a
crescut în mod aproape constant din 1998 pân! în prezent.
La 7 martie 2008, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea cu privire la tutun "i la
articolele din tutun. Prezenta lege este primul act normativ na#ional ce vizeaz! domeniul tutunului "i
s!n!tatea public! (elaborat dup! ratificarea de c!tre Parlamentul Republicii Moldova a Conven#iei-
cadru a Organiza#iei Mondiale a S!n!t!#ii privind Controlul Tutunului) în baza prevederilor tratatelor
interna#ionale. Conform acestuia se interzice publicitatea direct! sau indirect! a articolelor din tutun
la televiziune, la radio, în presa scris! "i cea electronic! (prin intermediul internetului), în s!lile de
cinema. Se interzice, de asemenea, stimularea vânz!rilor, promovarea produselor din tutun prin
sponsorizare "i comercializarea articolelor din tutun persoanelor sub vârsta de 18 ani. Dar
implementarea în practic! a acesteia înc! nu este eficient realizat! "i nu se "tie dac! va da efectele
dorite f!r! reunirea eforturilor tuturor membrilor societ!#ii, organiza#iilor de toate nivelurile, a
p!rin#ilor, pedagogilor, medicilor, organiza#iilor neguvernamentale.
Factorii
" Nerespectarea prevederilor legale de interzicere a comercializ!rii produselor din
tutun "i alcool minorilor, precum "i pre#urile sc!zute la aceste produse;
" Promovarea imaginilor pozitive a consumatorilor de tutun "i alcool de c!tre
comercian#i prin campanii publicitare;
" Influen#a imaginii adul#ilor care fumeaz! "i consum! alcool, în special al p!rin#ilor.
Lipsa unei politici de control în importul, producerea, comercializarea alcoolului,
#ig!rilor;
" Atitudinea indiferent! din partea institu#iilor de înv!#!mânt "i educa#ia defectuoas!
în familie cu privire la efectele viciilor sociale;
" $omajul, neîncrederea în ziua de mâine, stresul social;
201
" Promovarea excesiv! în cadrul a evenimentelor publice "i culturale a consumului de
alcool (Festivalul Vinului, Hramul, Ziua Studentului etc.).
Anticip"ri
În prezent Parlamentul Republicii Moldova examineaz! Legea privind controlul "i prevenirea
consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri "i de alte substan#e psihotrope, care a fost
ajustat! la exigen#ele interna#ionale. În acela"i timp industria tutunului "i-a axat campaniile publicitare
asupra tinerilor, mai ales prin sponsorizarea manifest!rilor cultural-sportive. S-a estimat c!, pentru a-
"i men#ine beneficiile la acela"i nivel, aceast! industrie are nevoie s! recruteze anual 2,5 milioane de
fum!tori noi - cea mai mare parte dintre ei sunt tinerii.
Întreb"ri
" Ce este mai important pentru Republica Moldova: veniturile provenite din industria
tutunului sau s!n!tatea tinerei genera#ii?
" Câ#i adolescen#i î"i distrug viitorul c!zând prad! viciilor sociale?
" Cât de mare este impactul viciilor sociale pentru s!n!tatea unei societ!#i?
" Cine este responsabil de asigurarea s!n!t!#ii morale a cet!#enilor R. Moldova?

202
S 15. Poluarea mediului ambiant
Subiectul
Tot mai multe articole din presa moldoveneasc! bat alarma despre situa#ia ecologic! din #ar!.
Peste 90% dintre popula#ia care locuie"te în mediul rural consider! c! localit!#ile lor se confrunt! cu
grave probleme de ordin ecologic275.
Descrierea
Popula#ia din mediul rural este afectat! în special de acele probleme ecologice cauzate de
imposibilitatea de a evacua de"eurile. Majoritatea apelor din fântânile de la sate sunt poluate, ceea ce
determin! apari#ia unor grave probleme de s!n!tate sau duce la declan"area epidemiilor. Locuitorii
din sate întâmpin! dificult!#i la evacuarea de"eurilor din cur#i, cum ar fi lipsa banilor pentru achitarea
lucr!rilor de evacuare, insuficien#a sau lipsa tehnicii "i a locurilor de depozitare.
În mediul urban concentra#ia gazelor nocive din aerul atmosferic determin! cre"terea
îmboln!virilor prin maladii respiratorii, alergice, oncologice, preponderent din cauza termenului
îndelungat de folosire a vehiculelor "i a lipsei utilajului de neutralizare a gazelor de e"apament. De
asemenea, starea "oselelor "i str!zilor în urbe, dar în special în localit!#ile rurale, este nesatisf!c!toare
"i coreleaz! evident cu num!rul "i gravitatea traumatismelor rezultate în urma accidentelor rutiere.
Apa râului Nistru este foarte poluat! din cauza st!rii deplorabile a sta#iilor de pompare a apei
din aceast! regiune, care au fost construite înc! la începutul anilor ‘80, iar acum necesit! o renovare
total!276. În aceea"i situa#ie se afl! "i barajele de pe cursul acestui râu.
Zonele de agrement, în special parcurile municipiului Chi"in!u, sunt pline de mizerie "i gunoi,
din cauza indiferen#ei locuitorilor capitalei, care, în urma picnicurilor "i plimb!rilor las! în urma lor
gunoi.
Grupul #int"
" Întreaga popula#ie a RM, în special popula#ia din mediul rural "i p!turile s!race;
" Copiii "i vârstnicii;
" Persoanele cu s!n!tate precar!;
" Administra#ia public! central! "i local!;
" Societatea civil!.
Impactul
În cadrul interac#iunii între om "i mediul înconjur!tor, acesta din urma exercit! asupra omului
influen#e multiple, dintre care una din cele mai importante este ac#iunea asupra s!n!t!#ii. Principalele
probleme în domeniul s!n!t!#ii, în rela#ie cu mediul, rezult! din impactul negativ al apelor
contaminate, folosite în scopuri potabile, apelor de suprafa#!, aerului atmosferic "i al solului poluat.
Atât în zonele urbane, cât "i în cele rurale, bazinele acvatice neautorizate "i zonele de agrement
sunt un pericol pentru s!n!tatea public!. Temperaturile înalte faciliteaz! poluarea microbian! a apei
în bazinele acvatice, ceea ce poate provoca anumite maladii, inclusiv meningita enteroviral!. Din
cauza condi#iilor antisanitare din zonele de odihn! ale republicii, se atest!, în special la copii, infect!ri
parazitare.
O alt! provocare pentru Republica Moldova au fost inunda#iile de la sfâr"itul lunii iulie 2008,
care au provocat un risc sporit de infectare a popula#iei. De asemenea, s-a constatat c! în 3000 din
cele peste 4500 de fântâni din republic! apa nu este potabil! "i necesit! dezinfectat!. Inunda#iile au
adus prejudicii enorme florei "i faunei. O problem! nou!, dar care ia propor#ii este impactul
procesului de schimbare a climei la nivel global, care afecteaz! "i popula#ia #!rii noastre. Aceasta
l!rge"te spectrul riscurilor pentru s!n!tatea omului, cum ar fi sporirea concentra#iilor diferitor
poluan#i chimici drept urmare a polu!rii mediului înconjur!tor. De asemenea spore"te prevalen#a
cancerului pielii "i a cataractei, drept urmare a diminu!rii stratului de ozon din stratosfer! "i cre"terii

275
Studiu efectuat de Mi#carea Ecologist! din Republica Moldova (MEM)
276
„Eco-Tiras”
203
iradierii ultraviolete la suprafa#a p!mântului. Inunda#iile sunt consecin#e ale interven#iilor nes!buite "i
lipsei de respect fa#! de natur!, care au determinat schimb!ri ale climei la nivel global. Popula#ia, dar
"i autorit!#ile nu con"tientizeaz! impactul lipsei de respect fa#! de natur! asupra schimb!rii climei la
nivel global "i a riscurilor pentru s!n!tatea omului pe care aceasta le poate aduce la nivel local.
Aceast! problem! este înc! foarte pu#in prezent! pe agenda autorit!#ilor publice din Moldova.
Dinamica
Pe 16 ianuarie, satul Solonceni, raionul Rezina, a fost «nins» cu o substan#! de culoare
c!r!mizie277. Praful depus în localitate a îngreunat respira#ia, oamenii au început s! tu"easc!, s! aib!
ame#eli "i gre#uri. Acest incident nu a fost singurul produs la Solonceni în acest an, asemenea
fenomene se întâmpl! frecvent, iarna devenind mai evidente datorit! z!pezii. Rezultatele test!rilor
z!pezii "i apei au ar!tat dep!"iri ale concentra#iilor maximal admisibile pentru piscicultur!
de 18.750 ori — la cupru, de 814 ori — la fier, de 918 ori - la substan#e suspendate, de 40 de ori —
la produse petroliere "i la alte substan#e chimice. Cazul Solonceni nu este singular, asemenea
fenomene au loc în s. Mateu#i, precum "i în or. Rezina. Medicii afirm! c! o asemenea concentra#ie
de metale grele "i substan#e chimice în mediu reprezint! un atentat la s!n!tatea oamenilor "i pot
cauza infec#ii respiratorii acute, bron"ite, afec#iuni endocrine. Potrivit ecologi"tilor, depunerile
de metale grele "i alte substan#e chimice vor duce la degradarea florei "i faunei sau chiar la dispari#ia
unor specii de plante "i viet!#i acvatice. Cauza principal!, potrivit autorit!#ilor, sunt uzina metalurgic!
"i cele doua uzine de ciment din zon!. Acestea îns! î"i declin! orice responsabilit!#i, sus#inând
c! respect! normele privind cantitatea "i calitatea emisiilor de gaze "i praf.
În timpul verii Centrul National $tiin#ifico-Practic de Medicin! Preventiv! nu a eliberat
autoriza#ii sanitare de func#ionare nici pentru o zon! de odihn! din #ar!, din cauza condi#iilor
necorespunz!toare. Îns!, din lipsa altor alternative, popula#ia nu respect! aceste interdic#ii, punându-
"i în pericol s!n!tatea, sc!ldându-se în bazine acvatice poluate.
În acest an Ministerul Ecologiei "i Resurselor Naturale a finalizat etapa de evacuare "i distrugere
a de"eurilor chimice din sectoarele agricol "i energetic. Astfel, 2226 tone de materiale toxice au fost
transportate în Fran#a pe parcursul anilor 2006-2008 "i distruse în incineratoare speciale. Pân! în
prezent, aproximativ o treime din teritoriul #!rii a fost cur!#at de de"euri contaminate cu poluan#i
organici persisten#i278. Alte cca 2000 tone de pesticide, care se p!streaz! în depozite în celelalte
raioane, necesit! a fi eliminate.
Factorii
" Poluarea surselor de ap! de b!ut, a locurilor de agrement;
" Gradul sc!zut de educa#ie ecologic! a popula#iei, insuficien#a cuno"tin#elor igienice
elementare a popula#iei, inclusiv a copiilor, a p!rin#ilor cu copii mici;
" Nerespectarea de c!tre comercian#i a igienei personale, a regimului igienic de
comercializare "i p!strare a produselor alimentare;
" Salubrizarea insuficient! a localit!#ilor.
Anticip"ri
În anul electoral 2009 problema ecologic! ar putea avea o importan#! mai mare comparativ cu
anii preceden#i, partidele politice incluzând-o în lista de priorit!#i. Îns! dup! alegeri problema
respectiv! ar putea ie"i din vizorul noului Guvern. În acela"i timp, activizarea ONG-urilor de mediu,
în special în contextul noilor rela#ii cu UE ar putea p!stra focusat! aten#ia Guvernului.
Întreb"ri
" Care este sursa polu!rii din r-nul Rezina "i ce întreprind autorit!#ile pentru evitarea
consecin#elor ei asupra mediului "i a s!n!t!#ii oamenilor?
" Cât de informat! este popula#ia despre influen#a polu!rii mediului ambiant asupra
s!n!t!#ii?
" Pan! unde trebuie s! degradeze mediul "i cât de mult trebuie s! fie afectat! s!n!tatea
popula#iei pentru ca atât oamenii, cât "i autorit!#ile sa ia atitudine?

277
“În loc de oxigen, oamenii respir! gaze #i metale grele”, Ziarul de Gard!, nr. 168, 21 februarie 2008.
278
http://www.moldovapops.md
204
S 16. S"n"tatea public" în pericol
Subiectul
Calitatea s!n!t!#ii popula#iei provoac! îngrijorare: maladiile, care au devenit cronice "i cre"terea
invalidit!#ii generale "i infantile, cre"terea num!rului de patologii congenitale "i al#i indicatori ce
caracterizeaz! dinamica negativ! a dezvolt!rii popula#iei. Aceste procese s-au amplificat în ultimii ani
"i au generat situa#ia în care principalii indicatori, ce caracterizeaz! starea s!n!t!#ii popula#iei în
Moldova, sunt mult inferiori indicatorilor respectivi din Europa. Datele statistice confirm! chiar c!
urm!toarea genera#ie va fi apt! de munc! doar la nivel de cel mult 30%279.
Descrierea
Starea s!n!t!#ii popula#iei Republicii Moldova se caracterizeaz!, în prezent, printr-un tablou
epidemiologic dublu - pe fundalul men#inerii nivelului înalt al morbidit!#ii prin unele maladii
infec#ioase, a"a ca tuberculoza, infec#ia HIV/SIDA, la momentul actual prevaleaz! bolile cronice
necontagioase. În acest sens, sunt pe primul loc bolile aparatului cardiovascular urmate de tumori,
tulbur!ri psiho-somatice, accidente "i traumatisme, intoxica#ii "i maladii ale sistemului nervos central.
În prezent circa 300 mii de persoane sunt infecta#i sau sunt purt!tori de hepatitele B "i C. Hepatitele
virale reprezint! a cincea cauz! de deces în #ara noastr!, cu circa 3000 de decese înregistrate pe an, iar
rata mortalit!#ii din cauza acestor infec#ii este de "apte ori mai înalt! în Moldova decât în #!rile
Uniunii Europene. În aceste condi#ii, numai 12 la sut! din popula#ia #!rii posed! cuno"tin#e corecte
despre c!ile de transmitere a hepatitelor virale B "i C. Doar 21 la sut! din popula#ia adult! a #!rii a
f!cut testul la hepatitele B "i C "i doar 28 la sut! la HIV280.
Reformele petrecute în domeniul s!n!t!#ii "i în particular implementarea sistemului de asigur!ri
obligatorii reprezint! o experien#! nou! pentru Republica Moldova. Exist! opinii contradictorii
despre oportunitatea "i eficien#a acestor reforme. În timp ce unii autori consider!, sau au considerat
ini#ial c! introducerea sistemului de asigur!ri obligatorii în s!n!tate constituie o metod! ineficient! a
reformelor din s!n!tate, al#ii afirm! c! modelul de finan#are aplicat a corespuns condi#iilor socio-
economice existente la moment "i obiectivele de scurt! durat! au fost atinse.
Nivelul înalt de morbiditate poate fi diminuat prin tratarea la etapa ini#ial! de îmboln!vire sau
prin aplicarea metodelor de profilaxie. Un rol important în acest scop revine medicinii primare.
Deoarece acest domeniu este subdezvoltat, în special în mediul rural, 59% din popula#ie astfel nu are
acces la cele mai elementare servicii medicale. În total, re#eaua de asisten#! medical! primar! din #ar!
include 1226 de institu#ii. Unele dintre acestea îns! sunt mai mult închise, deoarece medicul de
familie are ore de primire doar de câteva ori pe lun!. Raza de deservire a centrelor de s!n!tate din
localit!#ile rurale constituie, în medie, cinci km, în unele cazuri îns! aceast! distan#! este de câteva ori
mai mare281. Potrivit unui studiu efectuat de Ministerul S!n!t!#ii (MS), în doar 73% din localit!#ile
unde sunt amplasate centrele de s!n!tate "i oficiile medicilor de familie exist! transport public.
Potrivit unui studiu de fezabilitate, efectuat de MS în baza unei finan#!ri japoneze, foarte pu#ine
edificii medicale corespund cerin#elor. Astfel, 74% dintre edificiile de asisten#! medical! primar! sunt
amplasate în cl!diri adaptate. Majoritatea acestor cl!diri - circa 80% - nu dispun de canalizare "i
apeduct, astfel c! medicii "i asistentele medicale sunt nevoi#i s! care ap! de la fântân!. Doar 15%
dintre edificii sunt conectate la re#eaua de gaze, iar majoritatea se înc!lzesc cu sobe. Cel mai grav este
c!, potrivit studiului, 80% din edificii nu dispun de echipamentul medical necesar "i nici de mobilier.
Remunerarea mic! a lucr!torilor medicali aduce dup! sine un "ir de alte probleme: calitatea
proast! a serviciilor medicale, abandonarea profesiei de medic "i, ca rezultat, insuficien#a de cadre în
institu#iile medicale. Potrivit statisticilor, în fiecare an se concediaz! din acest domeniu aproximativ 3
mii de speciali"ti, majoritatea pleac! peste hotare sau se orienteaz! c!tre alte specialit!#i mai
profitabile. În rezultat, peste 400 de localit!#i rurale se confrunt! cu problema lipsei lucr!torilor
medicali.
În acela"i timp, popula#ia rural! se confrunt! cu grave probleme de aprovizionare, inclusiv

279
Anuarele “S!n!tatea public! în Moldova”
280
„Hepatitele fac victime”, FLUX, nr.200844 din 12 martie 2008
281
Natalia Porubin ”În Republica Moldova, po"i s! mori cu zile în a#teptarea medicului”, Centrul de Investiga"ii
Jurnalistice, August 2008.
205
centralizat!, cu ap! potabil!, ceea ce determin! insuficien#a apei pentru necesit!#i menajere "i pentru
igiena personal! - caren#! din care rezult! sporirea îmboln!virilor prin maladii infec#ioase. În
contextul deficien#elor sanitare se încadreaz! "i asigurarea cu sisteme de canalizare a apelor reziduale
"i de prelucrare a acestora în sta#iile de epurare a apelor reziduale, c!ci din cele 560 de sta#ii de
epurare doar o jum!tate sunt în stare de func#ionare..
Un impact marcant negativ asupra st!rii s!n!t!#ii popula#iei îl au factorii de risc prin
comportament alimentar "i fizic inadecvat. Astfel, în pofida faptului c! Republica Moldova este o
#ar! agrar!, cantitatea medie de fructe "i legume disponibil! pentru o persoan! pe parcursul unui an
de zile în Moldova este de circa 1,4 ori mai mic! comparativ cu Europa, ceea ce determin! "i
consumul redus al fructelor "i al legumelor în ra#ia alimentar! a popula#iei. La aceste caren#e
nutri#ionale se adaug! subalimentarea constant! a popula#iei, care este determinat! de nivelul redus al
veniturilor, dar "i abuzul alimentar în combina#ie cu hipodinamia popula#iei din spa#iul urban. Ace"ti
factori majoreaz! riscul îmboln!virilor prin maladii digestive, cardiovasculare, metabolice "i
oncologice.
Repercusiuni negative asupra s!n!t!#ii popula#iei îl are "i procesul de degradare a mediului
ambiant. Astfel, în mediul urban este înalt! concentra#ia gazelor nocive din aerul atmosferic,
preponderent din cauza termenului îndelungat de folosire a vehiculelor "i a lipsei utilajului de
neutralizare a gazelor de e"apament, ce a determinat cre"terea îmboln!virilor prin maladii respiratorii,
alergice, oncologice.
De asemenea, starea "oselelor "i str!zilor în urbe, dar în special în localit!#ile rurale, este
nesatisf!c!toare "i coreleaz! evident cu num!rul "i gravitatea traumatismelor rezultate în urma
accidentelor rutiere.
Grupul #int"
" Popula#ia rural! a #!rii,
" Oamenii bolnavi;
" Grupurile social vulnerabile;
" Ministerul S!n!t!#ii, cadrele medicale;
" Mass-media.
Impactul
S!n!tatea popula#iei constituie un element de baz! în dezvoltarea armonioas! a societ!#ii "i un
element cheie al securit!#ii umane în #ar!. Ea este în corela#ie direct! cu posibilit!#ile economice ale
statului "i ale fiec!rei familii. Nedispunând de mijloacele financiare pentru a acoperi costul
tratamentului, mul#i abandoneaz! serviciile costisitoare ale institu#iilor medicale specializate "i se
auto-trateaz! în condi#ii casnice. Ca urmare circa 60% din num!rul total de deceda#i "i 30% din
decesele copiilor sunt înregistrate acas!.
Efectul implicit al st!rii precare din sectorul asisten#ei medicale s-a r!sfrânt "i asupra
parametrilor demografici din Moldova. Pe lâng! mortalitatea "i morbiditatea înalta, s-a accentuat
tendin#a sc!derii dramatice a natalit!#ii. Drept urmare, sporul natural al popula#iei este negativ, în
special, în spa#iul rural. Speran#a de via#! la na"tere a fost de în 2007 numai 68,8 ani (vârsta de
pensionare fiind de 62 ani pentru b!rba#i "i 57 ani – pentru femei), fiind mai mare pentru femei decât
b!rba#i cu 7,6 ani. Acest decalaj se datoreaz! nivelului mai înalt al mortalit!#ii premature a b!rba#ilor.
Datorit! nivelului diferen#iat al mortalit!#ii, durata medie a vie#ii a locuitorilor din mediul urban a fost
mai mare decât a celor din mediul rural, respectiv cu 2,2 ani la b!rba#i "i cu 2,8 ani la femei. Evident,
declinul continuu al s!n!t!#ii publice pune sub semnul întreb!rii doctrina securit!#ii na#ionale. Acest
fenomen are un caracter de for#! iner#ial! major!, cu consecin#e distructive, inclusiv pierderea
imunit!#ii sociale (apari#ia apatiei sociale), a instinctului de autoconservare "i a celui de reproduc#ie,
acumularea nelini"tii "i deprim!rii sociale, a diverselor forme de tensiuni sociale, c!derea credibilit!#ii
autorit!#ilor publice. Astfel, personalul medical încadrat prime"te salarii foarte mici, fapt ce provoac!
diminuarea aspectului moral, generalizarea procesului de mituire "i o atitudine negativ! a popula#iei
fa#! de acesta. Astfel, conform sondajelor, nivelul corup#iei în sistemul medical este perceput în
continuare de c!tre popula#ie ca fiind destul de înalt.
Nu este de neglijat impactul pe care îl are nivelul înalt de morbiditate asupra dezvolt!ri
economiei #!rii. Statele dezvoltate care au avut drept prioritate modul s!n!tos de via#!, con"tientizând

206
impactul îmboln!virilor asupra economiei, au ob#inut rezultate pozitive - s-a ameliorat calitatea vie#ii
"i a crescut longevitatea popula#iei.
Dinamica
Din punct de vedere al evolu#iei s!n!t!#ii publice anul 2008 a fost marcat de o epidemie f!r!
precedent de oreion. Dac! în anii preceden#i, pe parcursul lunilor ianuarie – septembrie, lunar se
înregistrau în mediu 25 cazuri de oreion, din octombrie 2007 morbiditatea prin oreion a c!p!tat o
tendin#! de cre"tere, fiind înregistra#i în decembrie 2007 un num!r de 1045 bolnavi "i în jur de 30 mii
bolnavi în primele patru luni ale anului 2008. Dac! în anii preceden#i cu oreion se îmboln!veau copiii
mici, în acest an parotidita epidemic! a fost suportat! de adolescen#i "i adul#i. Epidemia în cauz! s-a
declan"at din cauza pierderii imunit!#ii contra oreionului a persoanelor care au primit o singur! doz!
de vaccin parotiditic, conform calendarului existent pân! în 2002. Printre alte dificult!#i pe care le
întâmpin! sistemul de s!n!tate, aceast! epidemie a ar!tat c! nu exist! în mecanism de creare a
rezervelor de mijloace financiare disponibile pentru un r!spuns prompt la epidemii, inclusiv pentru
procurarea vaccinurilor.
De asemenea, a trezit îngrijor!ri num!rul mare de îmboln!viri de infec#iile enterovirale
(meningit!). Astfel, pe parcursul anului 2008 au fost înregistrate 185 cazuri de meningit!, comparativ
cu 131 cazuri în anul 2007. Din num!rul total de îmboln!viri 92,0% sunt copii cu vârsta pân! la 14
ani "i adolescen#i.
O alt! provocare pentru situa#ia sanitaro-epidemiologic! din #ar! au fost inunda#iile de la
sfâr"itul lunii iulie 2008. Potrivit reprezentan#ilor MS, în urma inund!rii fântânilor "i apeductelor,
exist! un risc sporit de infectare a popula#iei.
În acela"i timp, au existat mai multe tulbur!ri în cadrul institu#iilor medicale. Astfel, problema
nivelului sc!zut de remunerare a medicilor a fost cauza grevei angaja#ilor de la Spitalul „Sfânta
Treime” din municipiul Chi"in!u, care a r!mas, practic, f!r! nici un ecou din partea atât a mass-
media, cât "i a sindicatelor din medicin!282.
Factorii
" Nivelul redus al veniturilor, lipsa locurilor de munc!, lipsa suportului social,
marginalizarea social!, cre"terea nivelului de stres social prin instabilitatea mediului
familial din cauza emigr!rii popula#iei în c!utarea mijloacelor de existen#! - to#i
ace"ti factori au determinat înr!ut!#irea st!rii de s!n!tate a cet!#enilor;
" Mentalitatea popula#iei care a"teapt! s! fie tratat! pe gratis, ca în timpurile perioadei
sovietice;
" Remunerarea proast! a medicilor din Republica Moldova influen#eaz! în mod
negativ calitatea serviciilor medicale prestate în majoritatea institu#iilor din Republica
Moldova;
" Lipsa lucr!torilor medicali în peste 400 de localit!#i rurale;
" Ofertele mult mai atractive existente peste hotarele #!rii pentru medici "i asistente
medicale;
" Corup#ia din domeniul ocrotirii s!n!t!#ii genereaz! neîncrederea popula#iei în
serviciile medicale;
" Dotarea insuficient! cu echipament medical, transport sanitar, dar "i starea
nesatisf!c!toare a edificiilor centrelor de s!n!tate, lipsa infrastructurii necesare în
mediul rural;
" Nivelul redus de informare a popula#iei despre calitatea apei utilizate, precum "i
ignorarea obliga#iunii de implicare activ! în procesul de colectare a de"eurilor "i de
menajare a surselor acvatice din perimetrul localit!#ilor;
" Starea mediului înconjur!tor.
Anticip"ri
Conform aprecierilor exper#ilor în ultimii ani, Republica Moldova a ob#inut succese modeste în
fortificarea sistemului de s!n!tate, medicii absolven#i nu accept! s! mearg! s! lucreze în sate, de"i
acum doi ani, Guvernul a aprobat o hot!râre conform c!reia tinerii medici care merg s! lucreze

282
„Greva lucr!torilor medicali – un subiect tabu”, FLUX, nr.200814 din 30 ianuarie 2008
207
conform repartiz!rii primesc o îndemniza#ie unic! de 30 de mii de lei. Decizia a fost adoptat! ulterior
"i de parlament printr-o modificare la Legea privind ocrotirea s!n!t!#ii. Ace"ti bani fiind achita#i în
mai multe tran"e timp de trei ani, nu prezint! îns! un stimul suficient pentru a redresa situa#ia de lips!
a cadrelor medicale în mediul rural. De asemenea, orientarea social! a bugetului de stat pentru anul
2009 în special spre ocrotirea s!n!t!#ii e contrazis! de cifre. Legisla#ia în vigoare cere ca suma
transferurilor din bugetul de stat în fondul asigur!rilor obligatorii de asisten#! medical! s! fie de
minimum 12,1% din totalul cheltuielilor de baz! aprobate. Ceea ce ar însemna pentru anul viitor 1
miliard 882 milioane 800 mii de lei, pe când proiectul bugetului de stat pe 2009 prevede cu 16
milioane de lei mai pu#in.
Întreb"ri
" De ce popula#ia din mediul rural nu are acces la cele mai elementare servicii
medicale?
" Care este importan#a pe care o acord! statul sistemului de s!n!tate, în condi#iile în
care salariul unui "ef de sec#ie este mai mic decât al unui "ofer de troleibuz?
" Câ#i medici "i lucr!tori medicali ar mai r!mâne s! lucreze dac! ar renun#a la
veniturile suplimentare care provin din „mul#umirile” pacien#ilor?
" Dup! epidemia de oreion din acest an, la ce epidemii s! ne a"tept!m în urm!torii
ani?

208
S 17. Vulnerabilitatea autorit"!ilor în fa!a condi!iilor climaterice
nefavorabile

Subiectul
În ultimele zile ale lunii iulie "i prima decad! a lunii august, Moldova s-a confruntat cu pericolul
inunda#iilor. Ucraina, România, Ungaria "i Slovacia au fost în aceea"i situa#ie. Chiar dac! Moldova nu
a avut pierderi umane, daunele cauzate de calamitate ar fi putut fi evitate, cu condi#ia ca institu#iile
responsabile de gestionarea crizelor s! fi fost mai bine informate "i preg!tite.
Descrierea
Anul trecut, Republica Moldova a fost afectat! de secet! "i a solicitat asisten#! interna#ional!
pentru a combate efectele acesteia. În acest an, ploile abundente din regiunea de nord a Moldovei "i
din Ucraina au condus la cre"terea debitului în cele dou! fluvii majore ale #!rii: Prut "i Nistru. În
ultimii 70 de ani, pe cursul acestor râuri, au fost semnalate circa 10 inunda#ii de propor#ii, cele mai
distrug!toare fiind înregistrate în anii 1941, 1955, 1969, 1974, 1980 "i ultima – cea din vara anului
2008.
La 6 mai, 22 iulie, 31 iulie–1 august "i 22-24 august au avut loc ploi toren#iale înso#ite de
desc!rc!ri electrice "i grindin!, care, asociate cu sp!larea digurilor de protec#ie a cauzat inunda#ii mai
multe zile în "ir, provocând pagube materiale în sum! de milioane de lei. Pe partea dreapt! a râului
Nistru au fost inundate 1 813 case "i sute de vile. Daunele în partea stâng!, în regiunea separatist!
sunt mult mai mari. În ciuda propunerii de ajutor, autorit!#ile nerecunoscute de la Tiraspol nu au
acceptat ajutorul oferit de c!tre oficialii de la Chi"in!u
În cadrul "edin#ei executivului, Primul-ministrul a lansat un apel c!tre partenerii externi s!
„examineze posibilit!#ile de acordare a asisten#ei urgente pentru atenuarea consecin#elor inunda#iilor
"i ajutorarea sinistra#ilor”. Mass-media283 a remarcat îns! c! în ziua lans!rii apelului, pe ordinea de zi a
"edin#ei Guvernului figurau câteva proiecte de hot!râri care stabilesc alocarea a peste 5,7 mln lei
pentru repara#ia unui nou sediu al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, precum "i o hot!râre
privind scoaterea din patrimoniul SA "Circul din Chi"in!u" a unui imobil evaluat la circa 11 mln lei "i
transmiterea acestuia Ministerului Culturii "i Turismului, iar Agen#ia Propriet!#ii Publice trebuie s!
transmit! societ!#ii respective ac#iuni de stat în suma corespunz!toare valorii respectivului imobil.
Serviciile de asisten#! interna#ional! consider! c! Moldova a solicitat prea târziu ajutorul
comunit!#ii interna#ionale284. Spre deosebire de autorit!#ile legale, regiunea separatist! a apelat ini#ial
pentru ajutor la Parlamentul Federa#iei Ruse "i abia mai târziu a solicitat ajutorul comunit!#ii
interna#ionale.
Pentru evaluarea pagubelor a fost creat! o comisie special!. Pre"edin#ia "i Guvernul "i-au
asumat întreaga responsabilitate politic!, f!r! a convoca o sesiune parlamentar! extraordinar! cum a
solicitat partidele de opozi#ie. Un rol important în acordarea ajutorului popula#iei l-a avut armata, mai
ales la consolidarea "i reconstruirea barajelor protectoare. Circa 400 de solda#i au fost trimi"i în
diverse localit!#i pentru a ajuta Poli#ia a fost implicat!, mai ales în opera#iuni de prevenire a furturilor.
În perioada de dup! inunda#ii, Ministerul S!n!t!#ii Publice a început o campanie de vaccinare
împotriva maladiilor caracteristice pentru zonele inundate.
Mai multe ambasade "i organiza#ii interna#ionale au oferit asisten#! de urgen#! Moldovei. Au
fost deschise dou! conturi bancare pentru primirea ajutorului financiar, la 28 august, erau depozita#i
17,5 milioane lei. Cea mai mare parte a acestor bani va fi cheltuit! pentru acordarea compensa#iilor.
Cele mai generoase au fost întreprinderile "i institu#iile de stat, agen#ii, b!nci private "i guvernele
str!ine. Popula#ia "i agen#ii economici au adunat 31, 4 tone de ajutor umanitar. În total, 2 650 de
persoane "i-au manifestat solidaritatea în mod direct "i au f!cut dona#ii financiare sau materiale. Un al
doilea cont bancar a fost deschis pentru a aduna fonduri destinate construc#iei de noi locuin#e pentru
familiile r!mase f!r! ad!post de pe urma inunda#iilor.
Ajutoarele umanitare, cât "i resursele financiare acumulate, au fost îndreptate pentru preg!tirea

283
Guvernare #i democra"ie în Moldova, e-journal, an. VI, nr. 122, 16 iulie – 1 august 2008.
284
Moldova inundat!: o criz! previzibil! // Political and Security Statewatch, Nr.8 (15), August 2008, IDIS Viitorul

209
de "coal! a institu#iilor de înv!#!mânt din localit!#ile inundate; compensarea pierderilor în agricultur!;
procurarea locuin#elor, precum "i pentru necesit!#ile institu#iilor sociale amplasate în zonele ce au
avut de suferit de pe urma cataclismelor naturale; au fost asigurate cu spa#iu locativ, în marea
majoritate a cazurilor pentru ele fiind procurate locuin#e. Familiilor, locuin#ele c!rora necesitau
repara#ii, de asemenea, le-au fost distribuite materiale de construc#ie.
De"i a acordat distinc#ii de stat unor mini"tri, ale"i locali, func#ionari, poli#i"ti, militari,
muncitori - persoane care s-au implicat activ în ac#iunile de combatere a efectelor provocate de apele
rev!rsate, Pre"edintele #!rii a subliniat necesitatea ini#ierii activit!#ilor de elaborare a unui mecanism
sigur de prevenire pe viitor a efectelor negative ale acestora. A fost accentuat! importan#a definitiv!rii
proiectului de lege cu privire la securitatea construc#iilor hidrotehnice "i a fost reiterat! necesitatea
cre!rii condi#iilor necesare în scopul activiz!rii procesului de asigurare în agricultur!.
Grupul #int"
" Popula#ia din raioanele de pe malurile râurilor Nistru "i Prut;
" Autorit!#ile publice centrale ( în special Serviciul Meteorologic de Stat; Agen#ia
pentru Rezerve Materiale Achizi#ii Publice "i Ajutor Umanitar; Agen#ia Apele-
Moldovei; Comisia Guvernamental! Special! pentru Evaluarea Pagubelor produse
de inunda#ii; Direc#ia pentru Protec#ie Civil! "i Situa#ii Excep#ionale din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne; For#ele Armate)
" Autorit!#ile publice locale;
" Agen#ii economici;
" Organiza#iile interna#ionale.
Impactul
Federa#ia Interna#ional! a Crucii Ro"ii a estimat c! inunda#iile care au lovit Ucraina "i Moldova
au fost cele mai severe în ultimele dou! secole. De asemenea, România, Ungaria "i Slovacia au avut
de suferit de pe urma timpului nefavorabil. Potrivit organiza#iei citate mai sus, în Ucraina, Moldova "i
România inunda#iile au cauzat 42 de victime "i 40 000 de persoane au fost evacuate. Daunele totale în
cele trei #!ri ating cifra de un miliard de Euro.
Potrivit evalu!rii finale a guvernului R. Moldova inunda#iile au cauzat pagube de 120 milioane
USD din care 20% au fost daune aduse infrastructurii, 15% sunt pierderile rezultate în urma inund!rii
terenurilor agricole. Cea mai mare parte o reprezint! pagubele aduse caselor, vilelor, taberelor de
var!, magazinelor, diverselor sta#iuni de odihn! etc. Cele mai multe case distruse complet sunt în
Briceni (186) "i $tefan-Vod! (34).
Guvernul a decis ca tuturor familiilor, casele c!rora au fost demolate în urma inunda#iilor, s! le
fie procurate locuin#e. Din num!rul total de 233 de locuin#e ce necesitau a fi cump!rate pentru
familiile ce au avut de suferit în urma inunda#iilor, agen#ii economici au procurat 77 de case "i
apartamente pentru familiile care au r!mas f!r! case,
Ministrul agriculturii anun#a la 5 august c! în întreaga #ar! au fost inundate 6900 de hectare de
teren agricol din care 5500 cu road!. O mare parte din road! de struguri a fost afectat!.
Poluarea apei potabile este o alt! consecin#! a rev!rs!rii apelor. Dup! inunda#ii, 3000 de fântâni
din cele 4500 de pe teritoriul #!rii aveau nevoie de cur!#ire. Pentru cur!#irea acestora a fost ini#iat un
proiect na#ional cu un buget total de 700 000 lei. Pagubele ecologice au fost "i ele semnificative.
Ministrul Ecologiei "i Resurselor Naturale, Violeta Ivanov declara c! apele au adus pagube
semnificative florei "i faunei locale.
Dinamica
În perioada 22-28 iulie 2008, în Ucraina de Vest unde sunt situate cursurile superioare ale
râurilor Nistru "i Prut, au c!zut în fond 1-3 norme lunare de precipita#ii. În raioanele de nord, în
unele centrale "i de sud ale Republicii Moldova suma precipita#iilor a constituit 440-800% din norma
decadic!. Ca rezultat fenomenul din iulie – august 2008 pentru râurile Nistru "i Prut a avut caracter
de viitur! istoric!285.
Prima avertizare a venit la 28 iulie "i într-o singur! noapte autorit!#ile au fost nevoite s!
organizeze evacuarea popula#iei. În total, circa 5700 de persoane au fost evacuate de autorit!#i din

285
Serviciul Hidrometeorologic de Stat
210
regiunile inundate "i ad!postite temporar în "coli, c!mine, corturi.
Raioanele din regiunea de nord a Moldovei, în special raioanele Briceni "i Ocni#a, au fost atinse
primele de inunda#ii. În Briceni a fost inundat! "coala, la Otaci zeci de familii au r!mas f!r! gaz
natural pentru câteva zile. Popula#ia a fost avertizat! în leg!tur! cu posibilele inunda#ii, totodat!, fiind
decis! evacuarea zonei de odihn! din ora"ul Vadul-lui-Vod!, numai în primele zile ale dezastrului,
1371 de copii au fost evacua#i din diverse tabere de var!. Exista riscul ca sta#ia de pompare a apei
care aprovizioneaz! ora"ul Chi"in!u cu ap! s! fie avariat!.
În prima decad! a lunii august a fost afectat "i sudul t!rii. La 11 august datorit! cre"terii
nivelului apei în râul Prut terenurile din preajma satului Leca (Cantemir) "i unele zone ale rezerva#iei
naturale au fost inundate. De asemenea, a fost inundat punctul de trecere a frontierei Ungheni-Vale.
La sud, cel mai afectat raion de apele Nistrului a fost $tefan-Vod!.
Factorii
" Republica Moldova nu are o Strategie Na#ional! "i un Plan concret de Ac#iuni
privind Prevenirea "i Atenuarea Impactului Hazardurilor Naturale Asupra Societ!#ii
"i Mediului.
" Slaba înt!rire a barajele de protec#ie în localit!#ile situate în apropierea Prutului "i
Nistrului.
" Dotarea insuficient! a Serviciului meteorologic de Stat "i lipsa de investi#ii în
capacit!#ile de prognozare de stat.
" Lipsa unei direc#ii guvernamentale, care ar avea drept scop prevenirea "i reac#ia la
calamit!#ile naturale, direc#ia din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nefiind
suficient de bine echipat! pentru a face fa#! diverselor tipuri de calamit!#i naturale.
" Cooperarea insuficient! dintre autorit!#ile na#ionale "i cele locale, mai ales a celor de
diferit! apartenen#! politic!.
Anticip"ri
Odat! cu schimb!rile climei la nivel regional "i global exist! probabilitatea ca în urm!torii ani
fenomene meteo extreme s! se manifeste din nou. Dac! statele din regiune nu înva#! cum s!
coopereze pentru a face fa#! unor asemenea provoc!ri regionale, am putea asista la situa#ii similare în
viitorul apropiat. Este dificil de demonstrat c! seceta de anul trecut "i inunda#iile din acest an ar putea
fi consecin#ele „înc!lzirii globale”, dar este sigur c! dup! aceste inunda#ii subiectului respectiv îi va fi
acordat! o aten#ie sporit!.
Întreb"ri
" Pot fi prognozate cu succes în Republica Moldova fenomenele meteorologice
extreme?
" Experien#a a doi ani de calamit!#i naturale îi va face pe produc!torii agricoli s!-"i
asigure culturile?
" Cât de transparent au fost "i mai sunt gestiona#i banii din exterior veni#i ca ajutor
pentru lichidarea consecin#elor nefaste inunda#iilor?

211
S 18. Rata înalt" a infect"rii cu HIV/SIDA
Subiectul
Republica Moldova r!mâne în continuare una dintre #!rile din CSI unde num!rul persoanelor
bolnave de SIDA este în cre"tere, al!turi de Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Kirghistan, Tajikistan
"i Uzbekistan
Descrierea
Potrivit raportului „World Youth Report 2007”, elaborat de ONU, circa 1,1% din cet!#enii
moldoveni cu vârsta între 15 "i 49 de ani sunt purt!tori ai virusului HIV. Datele ONU mai arat! c!,
de fapt, rata infect!rii cu HIV/SIDA în Moldova este de circa zece ori mai mare decât cifrele oficiale.
În ultimii ani, procesul epidemic se caracterizeaz! prin extinderea ariei geografice de r!spândire
a infec#iei HIV/SIDA, ponderea popula#iei rurale în num!rul cazurilor noi depistate dep!"ind 25%.
Spore"te num!rul persoanelor infectate pe cale heterosexual! pân! la 69% în anul 2007, comparativ
cu 18,10% în 2001. Sunt afectate, în mare m!sur!, persoanele de vârst! fertil!, inclusiv 15-24 ani.
R. Moldova de#ine al optulea loc în lume dup! nivelul de r!spândire a cuno"tin#elor despre
SIDA în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 15 "i 24 de ani, între #!rile cu cel mai mic venit din
lume. Anume aceast! categorie de#ine mai pu#ine cuno"tin#e necesare în acest domeniu, cercet!torii
apreciaz! c! în perioada anilor 2003-2006, 42% din totalul tinerelor din republic! cuno"teau
informa#ii despre HIV/SIDA.
În prezent, nu se cunoa"te num!rul copiilor care tr!iesc în familiile afectate de HIV. Conform
unor analize preliminare ale exper#ilor externi "i na#ionali, acest num!r ar putea varia între 800 "i
2.600.
Grupul #int"
" P!rin#i, directori de "coli, medici "i autorit!#ile locale "i centrale, organiza#iile
neguvernamentale;
" Adolescen#ii, tinerii, copii n!scu#i de la mame infectate;Migran#ii "i popula#ia mobil!;
" Persoanele beneficiare de transfuzii de sânge "i componente ale sângelui;
" Utilizatorii de droguri injectabile;
Impactul
SIDA în mare m!sur! este o maladie social condi#ionat! "i face parte din cele 5 maladii care au
impactul cel mai înalt asupra mortalit!#ii, duratei "i calit!#ii vie#ii, în plan social, economic,
demografic, politic "i este o problem! prioritar! a s!n!t!#ii publice.
R!spândirea HIV/SIDA este asem!n!toare unei bombe cu ceas "i tinerii sunt #inta principal! a
acesteia. Discriminarea celor infecta#i de HIV/SIDA le distruge via#a "i reduce la zero visele unui
viitor împlinit. Societatea noastr! este intolerant! "i respinge dur persoanele infectate: p!rin#ii nu-"i
las! copiii s! se apropie de ei, "i, uneori, sunt marginaliza#i chiar de persoanele chemate a-i proteja.
Dificult!#ile pe care le au de înfruntat persoanele infectate cu HIV/SIDA se refer! "i la faptul
c! angajatorii îi concediaz! imediat ce afla ca sunt infecta#i. Aceste aspecte îi afecteaz! în egal! m!sur!
"i pe apropia#ii lor, dar î"i las! amprenta "i la nivelul întregii societ!#i
Dinamica
Potrivit datelor Ministerului S!n!t!#ii, numai în ianuarie-septembrie, în Moldova au fost
înregistrate 602 cazuri de noi îmboln!viri cu HIV/SIDA, în timp ce în perioada similar! a anului
trecut num!rul acestora era de 560 de îmboln!viri.
Num!rul bolnavilor de SIDA cre"te nu numai în Moldova, cât "i în lume. Aceste statistici sunt
"i mai alarmante în condi#iile în care institu#iile interna#ionale din domeniu aloc! milioane de dolari
pentru combaterea maladiei HIV/SIDA.
Începând cu anul 1987, când a fost înregistrat oficial primul caz de HIV în Republica Moldova,
pân! în prezent au fost depistate 4 733 persoane infectate, inclusiv 1 457 persoane în teritoriile de est.
Datele statistice privind infec#ia HIV/SIDA în teritoriile din stânga Nistrului (27,60 la 100.000
popula#ie în 2003) nu reflect! situa#ia real! din cauza c! în ultimii patru ani nu se efectueaz!

212
investiga#iile de confirmare. În total, în Republica Moldova, s-au îmboln!vit de SIDA 593 persoane,
dintre care 156 persoane au decedat.
În eforturile de prevenire a infec#iei HIV/SIDA, organiza#iile neguvernamentale din #ar!,
împreun! cu Ministerul S!n!t!#ii sunt sus#inute de organiza#iilor interna#ionale în implementarea
programelor "i proiectelor de profilaxie în rândul tinerilor, utilizatorilor de droguri, a persoanelor care
practic! sex comercial, minorit!#ilor sexuale, "oferilor de curs! lung!, gr!nicerilor, persoanelor care
tr!iesc cu HIV/SIDA, de#inu#ilor; migran#ilor, osta"ilor, copiilor str!zii.
În Republica Moldova func#ioneaz! serviciul de consiliere "i testare voluntar! la SIDA "i
hepatite virale B "i C, ceea ce a sporit esen#ial accesibilitatea popula#iei la serviciile date. Persoanele
tinere, înainte de c!s!torie, au acces la consiliere "i testare benevol! "i gratuit! la HIV. Femeile
gravide se testeaz! de dou! ori pe parcursul sarcinii, acoperirea cu testare constituind 95,8%.
Gravidele HIV pozitive sunt asigurate gratis cu tratament profilactic antiretroviral. Pe parcursul
anului, dar "i cu ocazia Zilei mondiale de combatere a HIV/SIDA, în republic! sunt organizate
diverse activit!#i sociale, întâlniri, concerte de binefacere, concursuri, raliuri, precum "i maratoane,
ac#iuni de donare.
Factorii
" Necunoa"terea suficient! c!ilor de transmitere "i metodele de prevenire a virusului
HIV;
" Lipsa controlului medical a acelor persoane care pleac! "i intr! în #ar!
" Intensificarea proceselor migra#ioniste a persoanelor de vârst! reproductiv! în #!rile
cu indicatori înal#i ai infec#iei HIV/SIDA;
" Subdezvoltarea serviciilor de consultan#! necesar! cu privire la HIV/SIDA care ar
orienta persoanele infectate referitor la ac#iunile necesare pentru a prelungi via#a
persoanelor cu aceast! maladie;
" Descre"terea importan#ei valorilor morale, familiale etc.
Anticip"ri
În efectuarea activit!#ilor de prevenire "i de sus#inere a persoanelor cu HIV/SIDA activeaz!
mai mult de 20 de organiza#ii neguvernamentale "i au sprijinul organismelor interna#ionale. În acest
an finiseaz! activit!#ile sprijinite financiar "i tehnic de c!tre grantul Fondului Global de combatere a
SIDA, TBC "i a malariei în valoare de aproape 12 milioane de dolari "i cel oferit de Banca Mondial!
de circa 6 milioane. Cu toate acestea, num!rul bolnavilor de SIDA cre"te alarmant atât în lume, cât "i
în Moldova a"a c! finan#!rile pentru diverse ac#iuni "i campanii de informare vor continua
Întreb"ri
" De ce num!rul cazurilor de HIV/ SIDA este în cre"tere în condi#iile în care
institu#iile interna#ionale aloc! resurse imense pentru combaterea acestei maladii?
" Este cre"terea num!rului de cazuri de îmboln!viri cu virusul HIV legat! cumva de
lipsa orelor de educa#ie sexual! în "coal!?

213
S 19. Absolven!ii institu!iilor reziden!iale l"sa!i în voia sor!ii
Subiectul
Victime ale unui sistem imperfect de protec#ie a copilului, în care internatele erau unica solu#ie,
absolven#ii institu#iilor reziden#iale sunt în Republica Moldova o categorie de tineri cu necesit!#i
speciale, ei au nevoie de ajutorul statului "i acceptarea societ!#ii pentru a se afirma. Actualul sistem al
protec#iei sociale nu r!spunde nevoilor acestui grup, serviciile existente trateaz! separat anumite
grupuri, îns! nu ofer! un spectru de servicii sociale integrate.
Descrierea
Dup! absolvirea unei institu#ii reziden#iale tinerii sunt obliga#i s!-"i înceap! via#a de la zero:
cas!, familie, lucru. Condi#iile social-economice actuale ofer! prea pu#ine solu#ii tân!rului, educat într-
o atmosfer! izolat! de comunitate, pentru a ob#ine specialitatea dorit!, a se angaja în câmpul muncii,
a beneficia de locuin#! "i de a nu deveni ispit! pentru persoanele ce doresc s! profite de naivitatea "i
incapacitatea de adaptare a acestuia. Sute de tineri care absolvesc anual "colile internat din republic!
nu "tiu ce pot face în continuare pentru a se descurca în multitudinea de probleme "i dificult!#i, ce
cad avalan"! peste ei. Sus#inerea pe care le-o ofer! statul la aceast! etap! este mai mult decât
simbolic!, o aloca#ie unic! "i câte un set de haine de var! "i unul de iarn!. Din considerente practice
cei care decid s! urmeze o cale cinstit! în via#!, aleg cel mai des s! mearg! la o "coal! profesional!
unde este posibil s! aib! burs!, loc în c!min "i mâncare. Astfel, ei practic sunt lipsi#i, de"i benevol, de
"ansa de a-"i continua studiile la un colegiu sau la liceu, pentru a ob#ine apoi studii superioare.
De"i, de cele mai multe ori, în cadrul institu#iei reziden#iale ei înva#! o specialitate, iar apoi înc!
dou! chiar, uneori – la "colile profesionale, ace"ti tineri se confrunt! cu problema angaj!rii în câmpul
muncii. Chiar dac! meseria pe care o au poate fi destul de solicitat! pe pia#a muncii, este nevoie, îns!,
de speciali"ti cu o preg!tire înalt!, ceea ce nu este întotdeauna valabil pentru absolven#ii internatelor,
care nu au avut posibilitatea s! practice meseria. De asemenea, ei nu au acelea"i abilit!#i ca "i tinerii
care au crescut în familii. Unii nu au sim#ul responsabilit!#ii, al#ii nu reu"esc s! se încadreze în
colectivele de munc! "i, din acest motiv, lucreaz! perioade foarte scurte de timp. În aceast! situa#ie,
pentru a supravie#ui, ei sunt nevoi#i s! se angajeze în calitate de hamali, m!tur!tori etc. Este "i mai
grea situa#ia persoanelor cu dezabilit!#i, pe care angajatorii îi refuz!, spre deosebire de situa#ia din
#!rile occidentale.
Locul de trai este una dintre principalele probleme cu care se confrunt! absolven#ii internatelor.
Conform datelor Direc#iei municipale pentru Protec#ia Drepturilor Copilului, între 1997-2007, în
Chi"in!u au fost lua#i la eviden#! 242 de tineri orfani, dintre care 61 locuiesc în familii tutelare. Al#ii
54 stau la rând pentru a ob#ine o locuin#! social!. Pân! acum, doar o singur! familie de tineri orfani a
primit un apartament cu dou! od!i în sectorul Buiucani286.
Dac! statul va avea vreodat! bani pentru a construi locuin#e sociale, ace"ti tineri ar trebui s! fie
inclu"i printre primii pe liste. Îns! ei nu pot s! a"tepte pân! atunci, în fiecare sear! ei au nevoie de un
acoperi" deasupra capului. Conform art. 19 al Legii privind Drepturile Copilului, la ie"irea din
internate copiii orfani ar trebui s! revin! în casa p!rin#ilor deceda#i pe care statul trebuia s! o
p!streze. Dac! acest lucru nu este posibil, aceast! categorie de tineri ar trebui s! beneficieze, peste
rând, de spa#iu locativ. De cele mai multe ori, îns!, ei ajung în strad!, pentru c! la locul de na"tere nu-
i a"teapt! nimeni sau rudele îi resping, iar ei nu au resurse s!-"i angajeze avoca#i.
Absolven#ii internatelor se afl! într-un cer vicios. Pe de o parte ei nu lucreaz! pentru c! nu au
un loc stabil de trai. Pe de alt! parte, le vine greu s! închirieze o gazd! pentru c! nu lucreaz! "i,
respectiv, nu au bani.
Grupul #int"
" Copii institu#ionaliza#i;
" Absolven#ii "colilor de tip internat;
" Administra#iile institu#iilor reziden#iale;

286
„Genera"ia pierdut!”, Natalia PORUBIN, Centrul de Investiga"ii Jurnalistice
214
" Tinerii "i alte persoane care "i-au isp!"it pedeapsa "i ies din locurile de deten#ie;
" Familiile social-dezavantajate;
" Re#eaua de asisten#i sociali "i ONG-urile prestatoare de servicii sociale;
" Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului;
" Ministerul Educa#iei;
" Organiza#iile donatoare.
Impactul
Conform unui raport UNICEF287, copii din internate încep s! cunoasc! via#a adev!rat! abia la
16 ani, atunci când p!r!sesc pentru totdeauna teritoriul institu#iei care i-a g!zduit atâ#ia ani. Abia
atunci ei sunt pu"i în situa#ia s! se descurce pe cont propriu, într-un mediu care le este str!in. Soarta
absolven#ilor institu#iilor reziden#iale în acest mediu este urm!rit! numai în primii doi ani de c!tre
autorit!#i pentru c! sunt obligate s! prezinte ni"te statistici despre încadrarea lor la studii. Ulterior,
nimeni nu se intereseaz! de faptul dac! devin victime ale traficului de fiin#e umane sau sunt implica#i
în activit!#i criminale. Fiind vulnerabili la viciile sociale, absolven#ii de internate sunt atra"i deseori în
re#elele de trafican#i, narcomani "i alte categorii periculoase. Mul#i dintre angajatori profit! de faptul
c! ei sunt orfani "i nu are cine le ap!ra drepturile, propunându-le munci necalificate sau îi angajeaz! la
negru, f!r! a le pl!ti.
Din cauza insuficien#ei de informa#ii despre serviciile de protec#ie a drepturilor minorilor "i
tinerilor, deseori absolven#ii institu#iilor se confrunt! cu dificult!#i în ob#inerea consulta#iilor
necesare, adreselor, recomand!rilor privind continuarea studiilor, redobândirea patrimoniului etc.
Ceea pe ce pot miza tinerii orfani la momentul absolvirii institu#iilor este doar sprijinul material
sporadic din partea unor organiza#ii neguvernamentale sau religioase. Statul nu are un program de
sus#inere a lor, cel pu#in în primii ani dup! absolvire, iar drept rezultat sunt sute de tineri care nu-"i
g!sesc rostul în via#!. Din p!cate, multora afla#i în aceast! situa#ie le este mai u"or s!-"i câ"tige pâinea
prin metode ilegale, tenta#iile în persoana trafican#ilor de droguri "i chiar fiin#e umane, reu"esc s!
intervin! mai repede decât o face statul sau societatea. Nu putem vorbi despre o integrare social!
reu"it! a acestor tineri în societate atât timp cât ei nu sunt sus#inu#i din punct de vedere financiar în
primii ani cel pu#in.
Dinamica
Reforma sistemului reziden#ial de îngrijire a copilului, început! în 2007 a adus schimb!ri
esen#iale, num!rul noilor plas!ri în institu#iile reziden#iale fiind redus în jum!tate. Scopul reformei
este de a reduce pân! în anul 2012 cu 50% num!rul copiilor ce cresc "i se dezvolt! separat de familie,
prin reintegrarea în familia natural! sau extins! a majorit!#ii copiilor care se afl! în internate sau case
de copii "i prin prevenirea institu#ionaliz!rii copiilor. Început! anul trecut în "ase raioane ale
republicii în cadrul unui proiect sprijinit de UNICEF "i Uniunea European!, în 2008 reforma s-a
extins pe parcursul anului 2008 în alte "ase regiuni. Potrivit datelor Ministerului Educa#iei "i
Tineretului, în cadrul reformei au fost reintegra#i cu succes în familiile biologice sau extinse 264 copii.
Reintegrarea a 40 copii a fost facilitat! prin crearea unui Centru de zi în cadrul gimnaziului-internat
din C!rpineni, Hânce"ti, prima institu#ie de tip reziden#ial din Moldova în proces de transformare.
De asemenea, a fost prevenit! institu#ionalizarea a 469 copii. Num!rul Caselor de copii de tip familial
s-a dublat, ajungând la 57.
Rezultatele atinse pân! la acest moment sunt îmbucur!toare, dar ele nu se refer! "i la
absolven#ii institu#iilor reziden#iale, care nu au putut fi reintegra#i în familiile biologice sau extinse.
Potrivit ultimei evalu!ri a institu#iilor reziden#iale, realizate de proiectul UNICEF-UE, în 2006
în cele 67 de institu#ii reziden#iale din Moldova cre"teau 11,5 mii de copii. 10 mii dintre ace"tia aveau
unul sau ambii p!rin#i în via#!. Cei mai mul#i dintre copiii afla#i în grija statului – 5,3 mii – se aflau în
cele 19 internate din republic!.
Factorii

287
„Strada – „casa p!rinteasc!” pentru mul"i absolven"i de internat”, Daniela Borodache, Centrul de Inevstiga"ii
Jurnalistice

215
" Condi#iile social-economice actuale ofer! pu#ine posibilit!#i de supravie#uire
absolven#ilor institu#iilor reziden#iale;
" Între#inerea sistemului reziden#ial pentru un num!r mare atât de mare de copii,
majoritatea dintre care au p!rin#i solicit! cea mai mare parte a bugetului alocat
sistemului reziden#ial, astfel nu mai r!mân resurse pentru sus#inerea lor când ies din
institu#ii.
" Salariile mici "i neposedarea unor profesii solicitate pe pia#a muncii pentru
absolven#ii institu#iilor reziden#iale;
" Lipsa unor facilit!#i la procurarea/închirierea unei locuin#e pentru absolven#ii
institu#iilor reziden#iale;
" Lipsa serviciilor sociale destinate acestei categorii socio-vulnerabile.
Anticip"ri
La moment autorit!#ile na#ionale, având suportul organiza#iilor interna#ionale, se orienteaz!
spre dezinstitu#ionalizarea copiilor. Aceast! ini#iativ! este salutabil! "i cu siguran#! va contribui în
urm!torii ani la reducerea num!rului de tineri în institu#iile reziden#iale. La moment, reforma decurge
doar în unele raioane, dar absolven#ii acestor institu#ii nu pot a"tepta pân! autorit!#ile înva#! cum s!
reorganizeze sistemul reziden#ial "i nici pân! în anul 2012 când, conform planului, vor fi cu 50% mai
pu#ini. Planul strategic de cheltuieli în domeniul asigur!rii "i asisten#ei sociale pentru anii 2009-2011
nu rezerv! nici un fel de resurse pentru aceast! categorie. Dar între timp absolven#ii institu#iilor
reziden#iale vor continua s! ias! în fiecare an în lumea pe care nu o cunosc "i în care nu au nici un
sprijin.
Întreb"ri
" De ce soarta absolven#ilor institu#iilor reziden#iale este urm!rit! doar în primii doi
ani dup! absolvire, perioad! în care autorit!#ile sunt obligate s! prezinte ni"te
statistici despre încadrarea absolven#ilor din internate la studii, dar nu "i în urm!torii
ani?
" În ce m!sur! sunt administra#iile internatelor interesa#i s! participe la crearea
serviciilor de alternativ! institu#ionaliz!rii?

216
S 20. Tensiunile sociale iau amploare
Subiectul
Tot mai multe grupuri sociale, profesionale sau politice din Republica Moldova au ales în 2008
s!-"i exprime revolta în mod public "i organizat, considerând c! protestele "i grevele sunt singura
posibilitate de a atrage aten#ia asupra nedrept!#ii, abuzurilor "i înc!lc!rilor grave pe care le sufer!.
Descrierea
Situa#ia social-economic! din Republica Moldova, starea de s!r!cie în care tr!ie"te o bun! parte
a societ!#ii, dar "i abuzurile asupra drepturilor la libera exprimare "i intimidarea presei independente
au determinat mai multe grupuri s! recurg! la proteste, greve, mitinguri "i flash-moburi.
Cet!#enii "i organiza#iile au posibilitatea s! organizeze nestingherit diferite ac#iuni publice dup!
intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la întruniri. Conform actului, pentru întruniri publice nu mai
e nevoie de autorizarea autorit!#ilor locale, pe care organizatorii, pur "i simplu, le pun la curent cu
inten#ia de organizare a întrunirilor. În realitate îns! acest drept nu le este respectat pe deplin. În mod
tradi#ional grupurile care reac#ioneaz! prin proteste sunt de obicei tinerii, precum "i sus#in!torii unor
partide, acest fapt fiind motivat inclusiv prin posibilit!#ile mai ridicate de coordonare "i organizare a
acestor grupuri. Recurgerea la aceste modalit!#i de exprimare este datorit! faptului c! alte c!i nu dau
roade, Procuratura "i organele de drept nu se autosesizeaz! când în pres! apar materiale care
dezv!luie anumite legalit!#i, iar autorit!#ile se fac a nu auzi c! pensionarii "i bugetarii au venituri mai
mici decât minimul de existen#!
Este adev!rat c! mar"uri de protest, asociate s!rb!torilor cum ar fi Zilele Libert!#ii Presei, a
persoanelor cu dezabilit!#i au mai fost "i continu! s! fie organizate, ca o modalitate de a grupurilor
vulnerabile de a-"i face auzit! vocea. Ceea ce ne îngrijoreaz! este faptul c! în ultimul timp cresc
tensiunile sociale, care iau forma unor conflicte deschise nu numai între protestatari "i for#ele de
ordine, dar "i între grupurile sociale. Se recurge la fanatism chiar, sunt împro"cate cu ou! redac#iile
ziarelor, sunt întrerupte spectacole considerate a fi imorale, se protesteaz! pentru ca alte organiza#ii
s! fie închise etc.
Grupul #int"
" Factorii interesa#i (Jurnali"tii, Pensionarii, Pedagogii, Medicii, Tinerii, Minorit!#ile
sexuale, Comunit!#ile religioase)
" Partidele politice
" Guvernul Republicii Moldova
" Societatea civil!.
Impactul
Dintre toate ac#iunile de acest fel, protestele de#in!torilor de patente au fost auzite "i acceptate
"i Guvernul a acceptat, cel pu#in par#ial, revendic!rile acestora. Îns! ac#iunile de protest ale altor
grupuri nu s-au soldat cu acelea"i rezultate. Chiar dac! de multe ori nici participan#ii nu cred c!
protestele lor vor avea vreun impact direct, este relevant c! aceasta este o modalitate de a-"i exprima
punctul de vedere în condi#iile în care alte instrumente pa"nice nu dau roade. Mai grav este c!, de"i
legisla#ia permite întrunirile, protestatarii sunt de cele mai multe ori împiedica#i s!-"i exprime opiniile
acolo unde doresc "i sunt alunga#i din fa#a Pre"edin#iei sau Guvernului. De asemenea, ei sunt agresa#i,
aresta#i, de#inu#i ilegal, chema#i în judecat!, amenda#i etc.288Am putea spune c! impactul acestor
abuzuri "i limit!ri a dreptului la libera exprimare asupra degrad!rii democra#iei în Republica Moldova
este maxim "i are ca efect limitarea doar pe termen scurt a exploziei tensiunilor sociale existente în
societate.
Apar îns! tot mai multe situa#ii de conflict, cum ar fi cele între reprezentan#i "i sus#in!tori ai
bisericii cre"tine "i minorit!#ile sexuale "i organiza#iile care le apar! drepturile. Aceste cazuri
descoper! conflictele latente existente la nivelul societ!#ii, demonstrând c! societatea moldoveneasc!

288
http://www.curaj.net
217
este polarizat!.
Dinamica
Dac! cele mai sonore proteste în anul 2007 au fost cele ale de#in!torilor de patente pentru c! li s-
a interzis activitatea de a comercializa în baza patentelor, acestea au continuat "i la începutul anului
2008 pân! în aprilie, când Guvernul Republicii Moldova a aprobat amendamentele la legea cu privire
la patenta de întreprinz!tor. Îns! în scurt timp, protestele au fost reluate de c!tre vânz!torii de carne
de la diferite pie#e din republic!, care î"i desf!"urau activitatea în baz! de patent "i au fost obliga#i
prin lege s! deschid! întreprinderi individuale.
Dup! mai mul#i ani de „suferin#! în t!cere” din cauza salariilor mici, pedagogii din Republica
Moldova s-au decis s! picheteze sediul Guvernului chiar în prima zi a anului "colar 2008, cerând
majorarea salariilor cu cel pu#in, 37%. Conform datelor statistice, mai mult de jum!tate din angaja#ii
din înv!#!mânt au un salariu mai mic decât minimul de existen#!. Ei au recurs la aceast! m!sur! dup!
ce au purtat negocieri cu guvernul pe parcursul a trei luni de var! "i au anulat protestele din respect
pentru situa#ia cret! din cauza inunda#iilor de la sfâr"itul lunii iulie 2008. Dac! în cazul de#in!torilor
de patente Guvernul a acceptat, cel pu#in par#ial revendic!rile, atunci ac#iuni de protest ale
profesorilor nu s-au soldat cu acelea"i rezultate, Guvernul anun#ând c! nu dispune de fonduri, din
cauza daunelor provocate de inunda#ii.
Pensionari de asemenea au fost un grup social care a decis s!-"i revendice drepturile prin
intermediul protestelor, sus#inu#i de reprezentan#ii organiza#iei „Salvgardare”. De mai multe ori au
încercat s! ia cu asalt cl!direa în care se afl! Executivul, îns! au fost opri#i de poli#i"ti. De replici
violente "i alterca#ii cu poli#i"tii au avut parte b!trânii, invalizii "i persoanele social-vulnerabile care î"i
doresc salarii "i pensii majorate, precum "i pre#uri mai mici la produsele de prim! necesitate.
Un caz r!sun!tor care a polarizat societatea moldoveneasc! "i a stârnit violen#e a fost protestul
mai multor grupuri, inclusiv a comunit!#ii cre"tine care au boicotat "i blocat desf!"urarea „Paradei
minorit!#ilor sexuale”, care urma s! aib! loc în centrul Chi"in!ului "i în alte localit!#i din Republica
Moldova. Mar"ul homosexualilor "i lesbienelor este acceptat în multe #!ri occidentale, minorit!#ile
sexuale manifestându-"i astfel public prezen#a în societate. Aceste proteste îns! nu au avut un
caracter unic, ele au fost reluate când deja un grup mai mare de organiza#ii au cerut prin proteste
repetate Parlamentului s! resping! proiectul de lege privind prevenirea "i combaterea discrimin!rii.
Nemul#umirea a fost provocat! de termenul „discriminarea pe criteriul orientare sexual!”, prezent în
proiectul de lege.
În afar! de cele expuse mai sus, ar mai fi de men#ionat protestele micilor comercian#i de la B!l#i
împotriva major!rii tarifelor la servicii comunale, solicitând tarife mai mici pentru serviciile comunale
în general, tarife "i mai mici pentru pensionari "i angaja#ii institu#iilor bugetare, dar "i limitarea
func#ion!rii a"a numitelor „cazinouri de cartier”, a s!lilor cu jocuri electronice de noroc. Ultimele
revendic!ri apar pentru prima dat!, dar cu siguran#! indic! asupra unei probleme persistente la nivelul
societ!#ii.
Un alt grup care a protestat pentru prima dat! a fost cel al romilor, care, cu ocazia Zilei lor
interna#ionale, au protestat împotriva discrimin!rii "i a înc!lc!rii drepturilor omului.
Agricultorii, dar "i tinerii, jurnali"tii "i partidele politice au ales de asemenea de nenum!rate ori s!
recurg! la proteste pentru a fi siguri c! vor fi auzi#i. De cele mai multe ori, revendic!rile lor au r!mas
f!r! r!spuns, func#ionarii publici nebinevoind nici m!car s! se întâlneasc! cu ei. De asemenea, de
multe ori în cadrul acestor proteste au avut alterca#ii cu for#ele de ordine.
Factorii
" Situa#ia social-economic! precar!;
" Lipsa de r!spuns a guvern!rii la solicit!rile grupurilor protestatare;
" Manipularea unor grupuri u"or influen#abile de c!tre ter#e persoane cu interese
personale.
Anticip"ri
Anul 2009 este un an electoral "i în aceast! perioad! mai multe grupuri vor alege s!-"i expun!
prin proteste problemele, în speran#a c! vor fi plasate pe agenda electoral! a principalilor actori
politici. Este posibil c!, pentru a nu destabiliza situa#ia politic! din #ar! înainte de alegeri, for#ele de
ordine vor încerca s! #in! situa#ia sub control pentru mima în fa#a organiza#iilor interna#ionale c!
218
situa#ia din #ar! este stabil!. Acest fapt ar putea îns! cre"te mai tare nemul#umirea cet!#enilor "i
tensiunile sociale.
Întreb"ri
" De ce ies în strad! cet!#enii moldoveni?
" Care sunt rezultatele protestelor popula#iei?

219
S 21. Integrarea în societate a persoanelor cu dezabilit"!i se face
cu dificultate

Subiectul
De"i persoanele cu dezabilit!#i beneficiaz! în prezent de mai mult sprijin decât în trecut, acestea
se confrunt! în continuare cu obstacole în ceea ce prive"te accesul la educa#ie, la un loc de munc! "i
la o locuin#!.
Descrierea
Datele Organiza#iei Na#iunilor Unite (ONU) arat! c! la moment în lume sunt mai mult de 650
milioane de persoane cu dezabilit!#i, dintre care aproximativ 80% locuiesc în #!rile subdezvoltate. În
Republica Moldova sunt peste 170 mii persoane cu dezabilit!#i, inclusiv 17 mii de minori, num!r aflat
într-o continu! cre"tere cu circa 1000 copii pe an. Num!rul studen#ilor cu dezabilit!#i din #ar! se
estimeaz! a fi peste 600 de tineri289, aceste cifre fiind foarte relative, deoarece o statistic! detaliat! nu
este efectuat! nici de Ministerul Educa#iei "i Tineretului, nici de institu#iile de înv!#!mânt superior.
De fapt, în Republica Moldova cadrul legal cu privire la înv!#!mânt este destul de bun, dar num!rul
mic de studen#i cu dezabilit!#i este explicat prin problemele ap!rute în momentul implement!rii
prevederilor legisla#iei.
Al!turi de accesul la educa#ie, una dintre problemele cu care se confrunt! persoanele cu
dezabilit!#i este nivelul sc!zut al calit!#ii vie#ii, determinat de pensiile de invaliditate mici "i de
posibilit!#ile reduse de angajare a acestor oameni în câmpul muncii. Chiar dac! presta#iile sociale au
fost majorate acestea nu satisfac, deocamdat!, necesit!#ile speciale ale acestor oameni, iar analiza
evolu#iei salariilor "i pensiilor de invaliditate în ultimii 5 ani denot! faptul c! pensiile de invaliditate au
crescut mai încet decât salariile. De"i legea prevede un mecanism de asigurare cu locuri de munc! a
invalizilor "i delimiteaz! responsabilitatea diferitor institu#ii la implementarea acestuia, pân! în
prezent lipse"te o politic! social! coerent! de incluziune a acestora pe pia#a muncii sau pentru
asigurarea cu servicii de orientare "i instruire profesional!.
Potrivit cercet!rilor Asocia#iei ”GAUDEAMUS”, principala problem! a persoanelor cu
dezabilit!#i r!mâne atitudinea discriminatorie a societ!#ii. Persoanele f!r! dezabilit!#i consider! c!
ace"tia trebuie s! fie izola#i în institu#ii speciale, ignorându-i sau tratându-i cu mil!.
Actualmente serviciile sociale sunt orientate preponderent spre satisfacerea necesit!#ilor
primare (alimentare, cazare, îmbr!c!minte etc.), prestate de regul! în institu#ii reziden#iale. Serviciile
alternative îngrijirii reziden#iale orientate spre reabilitare "i incluziune social! r!mân a fi prestate, în
mare parte, de administra#ia public! local! în parteneriat cu sectorul asociativ.
Grupul #int"
" Persoanele cu dezabilit!#i "i familiile acestora;
" ONG-le ce presteaz! servicii pentru persoanele cu dezabilit!#i;
" Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului;
" Autorit!#ile publice locale.
Impactul
Prin accesul limitat al persoanelor cu dezabilit!#i la serviciile educa#ionale, angajare în câmpul
muncii, deplasare în transport public "i acces limitat în institu#ii publice, nu se respect! drepturile
acestor persoane. Astfel, persoanele cu dezabilit!#i sunt excluse din societate, iar un capitalul uman al
acestora nu este utilizat. Mul#i copii cu dezabilit!#i nu sunt inclu"i nici în procesul educa#ional special,
"i nici în cel general, inclusiv din cauza unor impedimente fizice – locurile publice nu sunt amenajate
corespunz!tor. În ultimii ani se observ! o tendin#! din partea p!rin#ilor de a-"i înscrie copilul cu
dezabilit!#i într-o institu#ie de înv!#!mânt de cultur! general!, îns! acest lucru nu este posibil peste

289
În urma cercet!rilor efectuate de Asocia"ia ”GAUDEAMUS”
220
tot, astfel c! p!rin#ii acestora suport! cheltuieli "i fac eforturi mai mari. Familiile care au în îngrijire
persoane cu dezabilit!#i se confrunt! de asemenea cu probleme financiare, care cauzeaz! de multe ori
institu#ionalizarea persoanelor sau chiar destr!marea familiei.
Dinamica
Analiza datelor statistice pentru ultimii ani remarc! tendin#a de cre"tere permanent! a
num!rului persoanelor cu dezabilit!#i. Dac! în 2002 num!rul total al persoanelor cu dezabilit!#i
constituia 141,4 mii, la 1 ianuarie 2008 acest num!r constituia 170,295 mii persoane290. Ponderea
persoanelor cu dezabilit!#i de sex masculin este mai mare în totalul popula#iei - 56,8%. Aproximativ
60% din num!rul total al persoanelor cu dezabilit!#i locuiesc în zona rural. Printre persoanele cu
dezabilit!#i prevaleaz! cei cu vârsta între 40 "i 59 de ani, peste 2/3 din cazurile de invaliditate.
Republica Moldova dispune de practici pozitive în acest domeniu, acestea fiind sus#inute de
cele mai dese ori de sectorul asociativ "i/sau în parteneriat cu APL "i poart! un caracter sporadic.
Cadrul politicilor existente în Republica Moldova cu privire la persoanele cu dezabilit!#i se
bazeaz! pe câteva documente în domeniul protec#iei "i incluziunii sociale, care nu sunt deplin
coordonate între ele "i prezint! de multe ori o acoperire financiar! slab!.
Pân! în prezent Republica Moldova nu a ratificat Conven#ia ONU cu privire la drepturile
persoanelor cu dezabilit!#i, de"i a semnat-o în 2007. Conven#ia arat! în ce mod persoana cu
dezabilit!#i poate s! fie membru activ al societ!#ii: s! studieze în aceea"i "coal! cu to#i copiii, s!
mearg! la acela"i cinematograf, s! mearg! pe aceea"i strad!, dar unde exist! nu doar borduri, dar "i
pante etc.
Factorii
" Lipsa unei politici unificate "i a cadrului legal în domeniul incluziunii sociale a
persoanelor cu dezabilit!#i;
" Nivelul sc!zut al pensiilor de invaliditate "i al presta#iilor sociale, care sporesc riscul
de s!r!cie în familiile persoanelor cu dezabilit!#i;
" Predominarea formelor reziden#iale de protec#ie social! a copiilor cu dezabilit!#i,
fapt ce afecteaz! rela#iile de familie "i nu permite incluziunea acestora în societate;
" Nu este instituit la nivel na#ional "i teritorial serviciul de interven#ie timpurie,
sistemul de incluziune educa#ional! a persoanelor cu dezabilit!#i este slab dezvoltat;
" Cre"terea competitivit!#ii pe pia#a muncii, coordonarea insuficient! între domeniile
ocup!rii for#ei de munc! "i protec#iei sociale a persoanelor cu dezabilit!#i;
" Neadaptarea mediului fizic din punct de vedere al accesului ca rezultat accesul
limitat al persoanelor cu dezabilit!#i la infrastructura social!;
" Lipsa de toleran#! a societ!#ii fa#! de problemele persoanelor cu dezabilit!#i.
Anticip"ri
Sistemul de servicii sociale adresate persoanelor cu dezabilit!#i va continua s! se dezvolte, în
special datorit! eforturilor societ!#ii civile. Va cre"te lent num!rul copiilor cu dezabilit!#i integra#i în
sistemul educa#ional general. Un aspect optimist în acest sens este elaborarea proiectului Strategiei
privind incluziunea social! a persoanelor cu dezabilit!#i, care î"i propune s! reglementeze accesul
persoanelor cu dezabilit!#i la serviciile de educa#ie "i de infrastructur! social!, de încadrare în câmpul
muncii, procesul de stabilire a invalidit!#ii, precum "i incluziunea social! a persoanelor cu dezabilit!#i.
Întreb"ri
" Când vor fi respectate drepturile persoanelor cu dezabilit!#i nu numai de jure, dar "i
de facto?

290
Conform datelor Casei Na"ionale de Asigur!ri Sociale.
221
Indicatorii
problemelor din domeniul Rela!ii Externe
Impact Dinamica Total escaladare Intensitatea

Ex. 1. 4,9 4,6 4,6 4,7

Ex. 2. 4,7 4,2 4,4 4,4

Ex. 3. 4,3 3,9 4 4,1

Ex. 4. 4,8 4,6 4,1 4,5

Ex. 5. 5 4,8 5 4,9

Ex. 6. 5,6 5 5 5,2

Ex. 7. 4,9 4,5 4,5 4,6

Ex. 8. 4,3 4 4 4,1

Ex. 9. 4,2 4 4 4,1

Ex. 10. 5,7 4,9 5,6 5,4

Ex. 11. 5,1 4,5 5,2 4,9

Ex. 12. 4,8 3,9 4,2 4,3

Ex. 13. 5 3,9 4,5 4,5

Ex. 14. 4,9 4,7 4,8 4,8

Ex. 15. 5,6 4,8 5,2 5,2

Ex. 16. 5,7 4,4 4,4 4,8

Datele din tabel reprezint" valorile acordate de zece exper!i


independen!i pentru fiecare indicator al celor 100 de probleme

222
Ex. 1. Imaginea negativ" a RM în presa str"in"
Subiectul
Mass media este a patra putere în stat. În acest context, nici o #ar! nu trebuie s! fie indiferent!
fa#! de modul în care este perceput! în afara hotarelor sale. Calitatea imaginii pe care o poate crea, "i pe
care trebuie s! o creeze Guvernul unei #!ri, atât în interiorul cât "i în exteriorul acesteia, reprezint! un
punct important în favoarea sau în defavoarea imaginii #!rii. Republica Moldova nu se poate bucura de
o imagine pozitiv! în afara hotarelor #!rii. Din p!cate, pentru presa str!in! suntem fie #ara cea mai
s!rac! din Europa, fie o #int! pentru femei traficate, gaura neagr! a Europei din cauza contrabandei ne-
controlate din Transnistria sau a cazurilor pierdute la CEDO.
Descrierea
Problema imaginii de #ar! constituie unul dintre elementele de baz! ale politicii externe a oric!rui
stat. Importan#a pe care o acord! fiecare guvern acestui aspect al existen#ei statului ca subiect de drept
interna#ional, difer! în dependen#! de ponderea pe care o are pe arena interna#ional!, interese na#ionale,
m!rime, bog!#ie, recunoa"tere, situa#ie intern! "i interna#ional!, etc. Republica Moldova, de"i exist! de
jure "i de facto de aproape dou! decenii, este un stat pentru care imaginea de #ar! peste hotare
constituie o preocupare recent! "i înc! destul de slab formulat!, conturat!, argumentat!, dar, mai ales,
sus#inut!.
În acest context, topul tematicilor cu referire la Republica Moldova în presa str!in!, în anul 2008,
întrunesc diverse subiecte: aspectele economice ale RM, nivelul s!r!ciei, traficul de fiin#e umane "i de
organe, integrarea european! precum "i conflictul transnistrean.
Ca urmare a interven#iei Rusiei în Georgia au ap!rut mai multe articole în presa str!in! care au
amintit de conflictul înghe#at pe Nistru.291 Prezen#a masiv! a referin#elor privind regiunea
transnistrean! contribuie de asemenea la profilarea unei imagini de #ar! negative a Republicii Moldova,
îndeosebi men#ionându-se imposibilitatea Republicii Moldova de a g!si o solu#ie pentru rezolvarea
acestui conflict.
Presa str!in! aten#ioneaz! "i despre înc!lcarea drepturilor omului, irosirea banilor primi#i din
partea UE, precum "i lipsa reformelor în Republica Moldova. În acela"i context de imagine negativ!,
edi#ia americana a revistei Marie Claire într-un articol despre cele mai rele locuri pentru femei, public!
o informa#ie potrivit c!reia 750 000 de femei din Republica Moldova practic! prostitu#ia în
str!in!tate292. Deci, pe lâng! faptul c! se vorbe"te sporadic, negativ, imaginea Republicii Moldova mai
este creat! "i prin dezinformare, care are repercusiuni negative asupra imaginii tarii noastre. În #ara
noastr! nu exist!, deocamdat!, suporturi teoretice "i practice solide "i utile pentru crearea imaginii
pozitive a Republicii Moldova. Iar situa#ia din interior alimenteaz! în continuare aceast! imagine
negativ! a RM în presa str!in!.
Grupul #int"
" Statele partenere ale R. Moldova;
" Mass-media.
Impactul
Impactul direct al imaginii negative a RM în presa str!in! între#ine o atitudine, negativ!, eronat! a
popula#iei de pe mapamond despre noi. O #ar! nu poate vorbi despre procesul de integrare european!
"i despre o etichetare pozitiv! din partea mass-media europene, în lipsa unor eforturi interne vizibile.
În procesul declarat de integrare european!, imaginea de #ar! constituie un element foarte important
pentru #ara noastr!, iar continuarea ignor!rii acestuia reprezint! un risc pe care Republica Moldova
trebuie s! "i-l asume "i s! întreprind! toate m!surile pentru contracararea lui. Imaginea negativ!
împiedic! crearea unor oportunit!#i reale de investi#ii în Republica Moldova "i nu contribuie la

291
Russie Tensions aux marches de l'empire, Le Monde, 31 Août 2008, http://www.lemonde.fr/cgi-
bin/ACHATS/acheter.cgi?offre=ARCHIVES&type_item=ART_ARCH_30J&objet_id=1049213; Bucarest soutient
l'intégrité de la Moldavie face aux séparatistes de Transnistrie, 29 august 2008
http://www.lemonde.fr/web/recherche_breve/1,13-0,37-1049034,0.html
292
http://www.marieclaire.com/world/articles/worst-countries-for-women
223
dezvoltarea "i consolidarea turismului, care ar constitui o surs! esen#ial! pentru bugetul de stat.
Dinamica
Imaginea unei #!ri pe arena interna#ional! rezult! a fi un fenomen complex, dar în acela"i timp
sensibil "i delicat. Prima surs! în realizarea percep#iei "i reflect!rii imaginii Republicii Moldova este
dinamica succeselor "i e"ecurilor ei. În 2006 Organiza#ia de Promovare a Exportului din Moldova
(MEPO) a cheltuit 70 mil. lei pentru crearea brandului Republicii Moldova, cu toate acestea, în ultimii
cinci ani, în ziarul britanic „The Sun”, numele Moldovei a ap!rut în 5 materiale, majoritatea legate de
imigran#ii ilegali veni#i în Marea Britanie. În aceea"i perioad!, în „Financial Times”, Republica Moldova
a fost nominalizat! în 15 articole, de cele mai multe ori în contextul conflictului transnistrean”293.
Articolele în care se trateaz! direct sau indirect Republica Moldova sunt scrise la intervale de timp
condi#ionate de anumite evenimente singulare, sporadice care au avut loc fie în interiorul statului sau pe
arena interna#ional! (de exemplu: conflictul transnistrean, conflictul din Caucaz, viitoarele alegeri,
întrevederile reprezentan#ilor de stat în cadrul diferitor reuniuni etc.). Aceast! imagine dispersat!,
fragmentar!, unilateral!, episodic!, conjunctural!, profilat! de mass-media str!in! este de cele mai dese
ori abordat! prin prisma negativismului.
Factorii
" Dezvoltarea economic! a #!rii, caracteristicile sociale, politice "i geografice;
" Ignoran#a care poate veni din indiferen#! sau din necunoa"tere;
" Lipsa experien#ei;
" „Conflictul înghe#at” din stânga Nistrului.
Anticip"ri
În 2009, num!rul materialelor de pres! despre R. Moldova ar putea s! se m!reasc! odat! ce vor
avea loc alegerile parlamentare, plus urmeaz! a fi semnat un acord între UE "i R. Moldova. Aceste
subiecte ar putea fi dominante în materialele de pres!.
Întreb"ri
" Care este rolului "i importan#ei factorului mediatic în procesul de creare "i promovare
a imaginii unei #!ri pe arena interna#ional!?
" Care sunt practicile "i politicile de valorificare a mediilor na#ionale "i europene pentru
profilarea imaginii Republicii Moldova?
" Cum promoveaz! mass-media, Ambasadele Republicii Moldova, toate misiunile
diplomatice ale Republicii Moldova acreditate peste hotare imaginea #!rii?

293
Moldova v!zut! prin prisma jurnali#tilor englezi, 2008-11-03, http://www.info-prim.md/?x=&y=18871
224
Ex. 2. Conflictul armat ruso-georgian #i impactul lui asupra
Republicii Moldova

Subiectul
Conflictul ruso-georgian a fost catalogat de mul#i comentatori occidentali drept o etap! a
confrunt!rii dintre Washington "i Moscova pentru suprema#ie, care ar putea rescrie schi#a marilor
jocuri geopolitice din zona Orientului Apropiat "i Mijlociu, cheia fiind Caucazul. Indiferent de jocurile
geostrategice ale marilor puteri, acest conflict a avut repercusiuni asupra popula#iei civile, a fost în afara
dreptului interna#ional "i a generat o criz! politico-militar! de propor#ii în m!sur! s! provoace
transform!ri profunde în sistemul rela#iilor interna#ionale. Acest conflict a f!cut s! se în#eleag! despre
posibilit!#ile, inten#iile "i modalit!#ile la care poate s! recurg! Federa#ia Rus! "i ce impact poate s! aib!
asupra statelor din regiune.
Descrierea
Conflictul armat ruso-georgian, care s-a produs în august 2008 a distorsionat securitatea, lini"tea
"i stabilitatea #!rilor de pe arena interna#ional!. Federa#ia Rus! promoveaz! o politic! extern! orientat!
spre restabilirea "i afirmarea influen#ei sale pe arena interna#ional! în raport cu fostele republici
sovietice. Utilizarea for#ei de c!tre Federa#ia Rus! vine a demonstra fermitatea acesteia de a"i pune l-a
punct vecinii „neascult!tori” "i a contracara orice aspira#ii de integrare euro-atlantic! ale Georgiei "i,
indirect, a oric!rui stat din regiune. Un grup de exper#i din Republica Moldova în cadrul declara#iei
comune, din 26 august 2008 au men#ionat c!: „Rusia ar putea folosi precedentul creat în Caucazul de
Sud acela"i scenariu pentru a împiedica accederea Republicii Moldova la UE "i intensificarea cooper!rii
cu NATO”294. R!zboiul din Georgia a avut un impact indirect asupra perspectivelor de solu#ionare a
conflictului transnistrean fapt men#ionat "i de al#i anali"ti politici. Ajutorul acordat de Rusia
separati"tilor osetini a înt!rit pozi#iile administra#iei ilegale de la Tiraspol. Anali"tii politici men#ioneaz!
c! rela#iile dintre Chi"in!u "i Tiraspol se vor schimba esen#ial în urma r!zboiul din Georgia, liderii
separati"ti fiind mai rigizi în declara#ii "i ac#iuni, fiind convin"i c! au în spate o armat! ruseasc! în
m!sur! s! ocupe Moldova în mai pu#in de 2 ore295. Totodat!, sondajele de opinie din #ar! ne
demonstreaz! percep#ia pozitiv! a cet!#enilor fa#! de manevrele armatei ruse în Georgia, ca urmare a
influen#ei spa#iului mediatic din R. Moldova.
Grupul #int"
" Federa#ia Rus!, Georgia;
" Cet!#enii R. Moldova.
Impactul
Prin ac#iunile sale, Rusia "i-a compromis definitiv pozi#ia de pacificator "i mediator în
solu#ionarea conflictelor înghe#ate, confirmând rolul s!u de parte în conflict "i caracterul inter-statal al
diferendului ruso-georgian în Abhazia "i Osetia de Sud. Implicarea Rusiei în conflictul transnistrean
este similar! situa#iei din Georgia "i poate avea consecin#e negative pentru solu#ionarea acestuia. Ca
urmare a conflictului militar ruso-georgian, Uniunea European! manifest! o disponibilitate mai mare
de a se angaja activ în solu#ionarea conflictelor înghe#ate "i de a transmite semnale mai clare de
încurajare a aspira#iilor de integrare european! pentru statele din vecin!tatea sa estic!. Evolu#ia
respectiv! reprezint! o oportunitate major! "i pentru "ansele de apropiere a Republicii Moldova de
Uniunea European!. Un impact negativ îl are implicarea în afacerile interne ale unui stat independent,
ceea ce contravine cu principiile "i normele Dreptului Interna#ional. La nivel regional efectele politicii
duse de Federa#ia Rus! devin o amenin#are direct! asupra stabilit!#ii "i securit!#ii, destabilizând ordinea
regional! "i interna#ional!.

294
Moldova nu trebuie s! se lase prins! în capcanele întinse de Rusia, Edi"ia de Vineri Nr.2008167 din 12 septembrie
2008, http://www.flux.md/articole/4548/
295
C!lug!reanu V., R!zboiul ruso-georgian reaprinde vrajba interetnic! în Moldova, 19.08.2008, http://www.dw-
world.de/dw/article/0,,3577621,00.html
225
Dinamica
Pân! la evenimentele din august 2008, politica Rusiei în raport cu conflictele „înghe#ate” din
Georgia "i Moldova s-a încadrat în conceptul de „anexiune tacit!”. Evolu#ia situa#iei pe parcursul a mai
multor ani de zile a demonstrat c! lipsa progresului în solu#ionarea conflictelor, în mare parte, a fost
determinat! de formatele ”unice” ale trupelor de men#inere a p!cii, impuse de Rusia imediat dup!
stoparea conflictelor armate, "i de formatul procesului de negocieri, în cadrul c!ruia Rusia de#ine
statutul de „mediator”. La finele lui august 2008, un grup de exper#i din Moldova a emis o declara#ie cu
referire la conflictul din Georgia con#inând "i diferite recomand!ri destinate guvernului de la
Chi"in!u296.
Factorii
" Dorin#a Federa#iei Ruse de a-"i men#ine influen#a sa în statele din spa#iul post sovietic
"i a promova interesele sale în regiune;
" Dorin#a de a ob#ine controlul asupra resurselor de hidrocarburi ale M!rii Caspice, dar
"i a traseelor de transport ale acestora c!tre pie#ele de desfacere;
" Confruntarea geostrategic! dintre Washington "i Moscova pentru suprema#ie
geostrategic!.
Anticip"ri
Suprapunerea factorilor respectivi ne face s! credem c!, într-un interval de timp apropiat,
repetarea evenimentelor de tipul celor din Georgia este pu#in probabil! în cazul R. Moldova. Pe
fundalul r!zboiului din Georgia, Moscova dore"te de a"i demonstra capacitatea sa de reglementare
pa"nic! a conflictelor din spa#iul CSI, propunând Moldovei o solu#ie pentru reglementarea conflictului
transnistrean.
Întreb"ri
" Care au fost scopurile urm!rite de Federa#ia Rus! în instigarea acestui conflict?
" Poate Federa#ia Rus! s! repete acest scenariu "i pentru alte state?
" Este oare posibil ca într-un interval de câteva zile s! fie mobilizate câteva mii de trupe,
avia#ia, artileria grea "i flota sau interven#ia a fost preg!tit! din timp de c!tre Federa#ia
Rus!?

296
Pozitia unui grup de experti cu privire la impactul crizei din Georgia asupra intereselor Republicii Moldova
http://www.viitorul.org/public/1307/ro/Pozitia_Experti_Georgia.pdf
226
Ex. 3. Cooperarea regional" a Republicii Moldova în Sud-Estul
Europei: lipsa coeren!ei #i eficien!ei

Subiectul
Cooperarea regional! în Sud-Estul Europei este un mecanism complimentar de avansare a
Republicii Moldova pe drumul integr!rii europene. Urm!rind s! conving! partenerii s!i occidentali, în
special UE, s! priveasc! Republica Moldova separat de spa#iul ex-sovietic, Chi"in!ul decide s! amplifice
prezen#a sa la ini#iativele regionale din Europa de Sud-Est (de#inând chiar în anul 2008 pre"edin#ia în
câteva ini#iative regionale). Cu toate acestea RM nu înceteaz! s! colaboreze cu alte structuri (cum ar fi
de exemplu CSI) "i nu sunt înregistrate evolu#ii palpabile atât în interiorul statului (caren#e înregistrate
în domeniul securit!#ii, stabilit!#ii, democra#iei, libert!#ii mass-mediei, implementarea legisla#iei etc.), cât
"i în exteriorul s!u (de exemplu un nivel mai avansat în rela#iile cu UE). Toate acestea se datoreaz!
lipsei coeren#ei "i eficien#ei politicii promovate de Republica Moldova.
Descrierea
Republica Moldova particip! timp de aproape zece ani la procesele de cooperare regional! care
constituie o parte component! a aspira#iilor europene ale #!rii noastre "i un obiectiv concret al Planului
de Ac#iuni Republica Moldova – Uniunea European!. Cooperarea regional! este un fel de interac#iune
particular! între diferite grupe de state, economii "i culturi, care au obiective "i interese comune, pe
baza solidarit!#ii, de asisten#! "i acord mutual, "i prin intermediul compromisului, fondate pe principiul
egalit!#ii. Dezvoltarea economic! "i social!, infrastructura, justi#ia "i afacerile interne, cooperarea în
domeniul securit!#ii, consolidarea capitalului uman, precum "i cooperarea parlamentar! reprezint!
domeniile prioritare de cooperare în regiunea Europei de Sud-Est.
În acest context, a fost edificat pe parcursul anilor un cadru institu#ional de cooperare regional!,
care ar facilita dezvoltarea "i stabilizarea regiunii "i care valorific! obiectivul de aliniere a #!rii noastre la
valorile, principiile "i standardele europene. Acest cadru cuprinde : procesul Royaumont, Ini#iativa
privind Cooperarea în Sud-Estul Europei (SECI), Ini#iativa Central Europeana (ICE), Procesul de
Cooperare Sud-Est Europeana (SEECP), Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE),
Procesul de Stabilizare si Asociere (PSA), Procesul Mini"trilor Ap!r!rii din Europa de Sud-Est
(SEDM), Ini#iativa NATO pentru Europa de Sud-Est (SEEI), For#a Multina#ional! de Pace din Sud-
Estul Europei (MPFSEE), mai exist! "i cooperarea în cadrul unor structuri europene mai largi - OSCE,
PpP, EAPC, etc.
Aderarea Republicii Moldova la Acordul de Liber Schimb din Europa Central! (CEFTA), la fel se
înscrie în "irul ac#iunilor întreprinse pentru a substa#ia dezideratul s!u de a fi considerat! stat sud-est
european ce merit! "i trebuie s! fie inclus în „Pachetul Balcanilor de Vest” de integrare în UE.
În acest context ar fi oportun de a men#iona c! pe parcursul anului 2008, Republica Moldova a
de#inut pre"edin#ia a cinci organiza#ii regionale: Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP),
Ini#iativa Central-European! (ICE), Grupul Multina#ional Consultativ al RACVIAC (MAG
RACVIAC), Re#eaua de S!n!tate în Europa de Sud-Est (SEEHI), Acordul de Liber Schimb (CEFTA)
F!r! a diminua din impactul pozitiv "i avantajele pe care le ofer! politica de cooperare regional! în
Sud-Estul Europei în eforturile apropierii Republicii Moldova de UE, totu"i, politica Chi"in!ului de
amplificare a presta#iei #!rii noastre de stat sud-est european nu a convins UE s! o includ! în Procesul
de Stabilizare "i Asociere al Balcanilor de Vest.
La toate acestea ar trebui men#ionate "i lungul "ir al ini#iativelor care au fost create "i dizolvate pe
parcursul anilor dar "i rezultatele lor modeste, care din cauze obiective n-au înregistrat un impact de
anvergur! în interiorul statelor promovate (idee care va fi dezvoltat! pu#in mai jos, cu privire la
impactul acestei probleme).
Grupul #int"
" Uniunea European!;
" Ministerul Afacerilor Interne "i Integr!rii Europene;
" Ini#iativele regionale.
Impactul
227
Din cauza lipsei de coeren#! "i eficien#! a cooper!rii Republicii Moldova în Sud Estul Europei
#ara noastr! poate diminua unele procese esen#iale pentru viitorul s!u precum:
" asigurarea progresului de construc#ie "i consolidare a p!cii;
" procesul de democratizare "i securitate, men#inerea stabilit!#ii macroeconomice "i reformelor
structurale;
" stimularea integr!rii regionale, comer#ului, investi#iile str!ine directe "i dezvoltarea sectorului
privat;
" recompensa, într-o oarecare m!sur!, din cauza slabei particip!ri a #!rilor din aceast! regiune în
economia global!, l!rgind pia#a lor înainte de a face fa#! concuren#ei interna#ionale;
" punerea în aplicare a dialogului politic stabil între #!rile din regiune "i alte #!ri europene "i non
europene, precum "i organiza#ii interna#ionale;
" asigurarea transferul de know-how "i asigurarea dezvolt!rii economiei, infrastructurii;
" facilitarea dezvolt!rii proiectelor transfrontaliere "i atragerea resurselor financiare exterioare;
" ini#iativele pot reprezenta un pas important "i decisiv în drumul lung spre integrarea #!rilor din
Europa de Sud Est în structurile UE, doar dac! în interiorul statelor sunt întreprinse m!surile de
rigoare "i dac! eforul acestora este îndreptat în valorificarea oportunit!#ilor ce li se ofer!. Cu p!rere de
r!u autorit!#ile de la Chi"in!u nu au valorificat în de ajuns aceast! oportunitate pentru ca popula#ia s!
simt! schimb!ri considerabile în interiorul #!rii.
Dinamica
Evolu#ia Republicii Moldova din perioada 1998 – 2008, precum "i atitudinea autorit!#ilor fa#! de
unele angajamente europene demonstreaz! seriozitatea Moldovei fa#! de procesul de integrare
european!.297 O parte din ini#iativele regionale cum ar fi Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud Est
"i-a sistat activitatea, iar responsabilit!#ile au fost transferate c!tre un nou cadru regional – Consiliul
Regional de Cooperare (CRC). Moldova a devenit membr! a ini#iativelor din regiune îns! f!r! o
perspectiv! strategic! "i cu obiective clare fa#! de aceste institu#ii. În pofida unor apari#ii editoriale
favorabile acestor procese regionale, politica extern! ne cost!, iar autorit!#ile ar trebui s! con"tientizeze
acest lucru. Anul acesta, Moldova în calitate de pre"edinte a mai multor ini#iative regionale, a organizat
la Chi"in!u diferite întruniri "i conferin#e.
Factorii
Consiliul Uniunii Europene men#ioneaz!, c! mai sunt necesare eforturi continue pentru a înt!ri
democra#ia "i statul de drept, respectul drepturilor omului "i libert!#ilor fundamentale, inclusiv
libertatea mass-media, mai ales la urm!toarele alegeri parlamentare. UE mai recomand! Moldovei s!
în!spreasc! lupta cu corup#ia, climatul investi#ional "i, în special, transparen#a "i previzibilitatea cadrului
regulatoriu298.
Ini#iativele au rezultate modeste, ceea ce se poate explica prin câteva cauze:
" Existen#a unei discrepan#e vizibile între mesajul de integrare european! al Republicii Moldova
"i eforturile autorit!#ilor de la Chi"in!u de a substa#ia acest mesaj cu un proces continuu,
coerent "i credibil de implementare a reformelor politice, economice "i sociale obligatorii
pentru avansarea pe calea integr!rii europene - sus#inerea politic! insuficient!;
" Promovarea unei politici externe cu vectori oscilan#i, ce are ca efect diminuarea credibilit!#ii
mesajului "i eforturilor de integrare european! ale Republicii Moldova;
" Slaba capacitate institu#ional! destinat! capitaliz!rii oportunit!#ilor, avantajelor "i
perspectivelor oferite de cooperarea regional!;
" Experien#a administrativ! limitat!, condi#ii pentru activitatea politic! "i economic! insuficiente
"i lipsa resurselor financiare;
" Necesitatea diger!rii noilor state aderate la UE (cele zece state care au aderat în 2004 "i a
României "i Bulgariei în 2007);
" Lipsa obiectivelor "i a viziunilor clare;
297
Chiril! V., Cooperarea Regional! a Republicii Moldova în Sud-Estul Europei: Obiective, Realiz!ri E#ecuri #i
Perspective. http://www.ape.md/libview.php?l=ro&idc=152&id=303
298
Burciu I., Uniunea European! tempereaz! optimismul autorit!"ilor: Întâi reforme #i pe urm! noi acorduri cu
Moldova, Cotidian Na"ional Nr.200828 din 19 februarie 2008
228
" Un decalaj între ini#iative "i realitatea politic! "i economic!;
" Participarea "i influen#a nesatisf!c!toare a #!rilor din regiune în procesul de elaborare "i
organizare a ini#iativelor "i ideilor;
" Tendin#a de a organiza reuniuni în loc de a reac#iona direct în cadrul proiectelor;
" Mecanisme foarte vaste dar uneori vagi;
" Numeroase structuri care nu g!sesc maniera optim! de a reac#iona în domenii comune;
" Lipsa transparen#ei a rezultatelor ob#inute;
" Programe similare, acoperind acelea"i domenii.
F!r! dep!"irea deficien#elor din interiorul statului, "i înl!turarea tuturor factorilor men#iona#i mai
sus randamentul eforturilor de integrare european! întreprinse de Chi"in!u prin intermediul filierei sud-
est europene a politicii sale de cooperare regional! risc! s! r!mân! "i mai departe unul sc!zut "i în
disonan#! evident! cu ambi#iile europene ale Chi"in!ului.
Anticip"ri
Republica Moldova va exercita pentru prima dat! timp de un an, în 2008—2009 Pre"edin#ia
Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est. Potrivit ministrului de externe, Andrei Stratan, “
Moldova î"i va concentra eforturile asupra obiectivului comun de integrare european! al #!rilor din
regiune "i va continua implementarea deciziilor relevante edific!rii noului cadru regional în Europa de
Sud-est. În realizarea acestor obiective, ne vom baza pe ac#iuni rezultative "i sus#inerea partenerilor
regionali "i europeni”299. În acest context se preconizeaz! Reuniunea Informal! a Mini"trilor Afacerilor
Externe (30.01.2009), Reuniunea Speakeri-lor Parlamentelor (februarie 2009), Conferin#a privind
transportarea aerian! în ESE (martie 2009), Eveniment în domeniul Consolid!rii Capitalului Uman
(martie 2009) etc.
Întreb"ri
" De ce succesele realizate în domeniul politicii de cooperare regionale în Sud-Estul
Europei (men#ionate de oficialii de la Chi"in!u) nu s-au materializat cu includerea
Republicii Moldova în pachetul statelor din Balcaniii de Vest cu perspective clar
definite de integrare în UE?
" Care sunt beneficiile "i costurile pentru cet!#enii #!rii noastre ca urmare a de#inerii
pre"edin#iei Republicii Moldova în cinci organiza#ii regionale (în termeni actuali "i
prospective)?

299
Pre#edin"ia Republicii Moldova la SEECP, http://www.chairmanship.mfa.md/seecp/
229
Ex. 4. Monitorizarea RM de c"tre Consiliul Europei

Subiectul
Politicieni "i exper#i de la Chi"in!u se arat! sceptici fa#! de scoaterea Republicii Moldova de sub
monitorizarea Consiliului Europei (CoE) în viitorul apropiat. Înregistrând un "ir de caren#e în domenii
cheie precum democra#ia "i respectarea drepturilor "i libert!#ilor omului, reforma sistemului judiciar "i a
administra#iei publice locale, pluralismul de opinie, reglementarea conflictului transnistrean etc.
Consiliul Europei a continuat monitorizarea situa#ie din Republica Moldova.
Descrierea
Republica Moldova se afl! sub monitorizarea CoE din 1995, când a devenit membru al
Consiliului "i ast!zi la finele anului 2008, dup! 13 ani de monitorizare #ara noastr! continu! s! fie
supravegheat! pentru a înregistra evalu!ri pozitive. Pentru unii o monitorizare atât de lung! înseamn!
un lucru dezonorabil. Monitorizarea continu!, pe de o parte, este un lucru negativ pentru c!
demonstreaz! c! în Republica Moldova procesele democratice nu evolueaz! foarte mult. Pe de alt!
parte, monitorizarea este benefic! men#ioneaz! Vitalie Nagacevschi deoarece este „o influen#! din afar!
pentru a împiedica un derapaj total spre o tiranie similar! regimului Hussein”300 Directorul Biroului de
Informare al Consiliului Europei (CoE) în Moldova, Lilia Snegureac, a declarat c! “monitorizarea va
dura atâta timp cât R. Moldova va mima reformele”301.
Consiliul Europei pe parcursul monitoriz!rii a depistat mai multe deficien#e:
- reforma sistemului judiciar – “De"i se atest! o anumit! sporire a transparen#ei înf!ptuirii
justi#iei, r!mân valabile îngrijor!rile privind tergiversarea examin!rii cauzelor, existen#a corup#iei,
limitarea independen#ei judec!tore"ti, imixtiunea politic!”302;
- democra#ia "i respectarea drepturilor "i libert!#ilor omului;
- pluralismului de opinii în mass-media "i respectarea libert!#ii mediilor de informare;
- amendarea Codului Electoral "i coborârea pragului pentru partide – de la 6% la 4%, prezint! o
îmbun!t!#ire, dar nu corespunde întru totul recomand!rilor Comisiei de la Vene#ia "i ODIHR (Oficiul
pentru Institu#ii Democratice "i Drepturile Omului din cadrul OSCE), care recomand! un singur prag
de 3-4%, atât pentru partide, cât "i coali#ii303. A fost p!strat "i pragul de 3% pentru candida#ii
independen#i, ceea ce face imposibil! intrarea lor în Parlament;
- absen#ei unei separ!ri clare a responsabilit!#ilor autorit!#ilor centrale "i locale;
- lipsa autonomiei financiare a unit!#ilor teritoriale locale, precum "i capacitatea sistemului de
transferare a fondurilor c!tre administra#ia local! le permit raioanelor s! distribuie fondurile în baza
simpatiilor politice, aceasta devenind o form! de presiune a Statului "i pre"edin#ilor de raioane. Din
p!cate, una din problemele cruciale ale autoadministr!rii locale – autonomia financiar!, nu a fost
abordat! în proiectul noii legi privind finan#ele locale, ignorându-se recomand!rile CE.
De asemenea putem aici adnota c! conflictul transnistrean nu trebuie s! serveasc! drept scuz!
sistematic! pentru ne-realizarea reformelor "i continuarea monitoriz!rii de c!tre Consiliul Europei.
Grupul #int"
" RM, Consiliul Europei
" Cet!#enii RM.
Impactul
Monitorizarea Republicii Moldova pân! la momentul actual constituie o dovad! a lipsei de

300
Politicieni #i exper"i de la Chi#in!u se arat! sceptici fa"! de scoaterea R. Moldova de sub monitorizarea CoE în
viitorul apropiat , 2008-09-05, http://www.info-prim.md/?x=102&y=17375
301
Politicieni #i exper"i de la Chi#in!u se arat! sceptici fa"! de scoaterea R. Moldova de sub monitorizarea CoE în
viitorul apropiat http://www.info-prim.md/?x=102&y=17375
302
Euromonitor, Num!rul 3 (12), Edi"ia III, Implementarea reformelor ini"iate conform Planului de Ac"iuni UE-RM,
Evaluarea progresului în perioada iulie-septembrie 2008
303
Negru N., Alb #i negru: O bomboan!, apoi o pilul! amar!, http://www.jurnal.md/article/4258/

230
încredere a exper#ilor Consiliului Europei în desf!"urarea reformelor democratice în Republica
Moldova precum "i c!utarea, aplicarea unor solu#ii viabile pentru problemele cu care se confrunt!
societatea noastr!. Consiliul Europei are o contribu#ie important! la promovarea democra#iei "i
drepturilor omului în Europa, aici depinde doar de eforturile Republicii Moldova de a promova
reformele interne, astfel putând s!-"i promoveze interesele "i imaginea pe arena interna#ional!.
Credibilitatea sc!zut! a autorit!#ilor na#ionale în fa#a cet!#enilor s!i face s! creasc! importan#a imaginii
Consiliului Europei în Moldova.
Dinamica
În cele patru rezolu#ii ale APCE cu privire la R. Moldova din 2002-2007, în principiu, sunt
men#ionate acelea"i angajamente neîndeplinite. În rezolu#iile din 2005 "i din 2007 sunt men#ionate
caren#e la capitolul procesul electoral. De asemenea, la "edin#ele din aprilie "i din iulie 2008, APCE "i-a
manifestat îngrijorarea fa#! de ultimele modific!ri ale legisla#iei electorale – majorarea pragului electoral,
interdic#ia de a forma blocuri electorale "i interdic#ia posesorilor de dubl! cet!#enie de a accede în
func#ii publice.
Astfel, la 5 februarie 2008, la Strasbourg, în incinta Palatului Europei, delega#ia Republicii
Moldova a participat la reuniunea de programare a activit!#ilor viitoare cu #!rile din Caucazul de Sud,
Ucraina "i Moldova, în cadrul Programelor comune de cooperare între Consiliul Europei "i Uniunea
European! pentru anii 2008-2009, semnate în luna decembrie 2007.
În timpul reuniunii, "eful delega#iei moldovene"ti, Valeriu Ostalep, a reiterat cursul ireversibil de
integrare a #!rii noastre în Uniunea European!. A eviden#iat importan#a programelor de asisten#! ale
CoE "i UE pentru dezvoltarea institu#iilor democratice din Republica Moldova "i a prezentat
priorit!#ile p!r#ii moldovene"ti în cele mai diverse domenii de cooperare cu Consiliul Europei, în
particular activit!#ile considerate primordiale pentru urm!torii doi ani, în scopul realiz!rii eficiente a
urm!toarelor Programe comune: Sus#inerea procesului de alegeri libere "i echitabile; Libertatea
expresiei "i inform!rii "i libertatea mas-media; Instituirea "i dezvoltarea Re#elei Liderilor Societ!#ii
Civile; Crearea unei re#ele active a structurilor independente nejudiciare în domeniul drepturilor omului
în statele membre ale CoE, care nu sunt participante la proiectul EU'/HRC-Peer; Consolidarea
capacit!#ii interne de a elabora, implementa, monitoriza "i comunica despre planurile de ac#iuni
na#ionale destinate comunit!#ii romilor (cu accentul pe educa#ie "i s!n!tate) "i combaterea stereotipului
negativ cu care se confrunta etnicii romi304. Moldova a cerut, de asemenea, trecerea de la etapa de
monitorizare la dialogul de postmonitorizare în cadrul Adun!rii Parlamentare a CoE.
În cadrul sesiunii de var! a Adun!rii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), “la 25 iunie, a
fost adoptat! Rezolu#ia nr. 1619 privind func#ionarea institu#iilor democratice în Europa, care face
referin#e exprese "i la starea de lucruri din Moldova”. Pre"edintele APCE a #inut s! sublinieze c!
reformele promise la momentul ader!rii trebuiesc accelerate, pentru c! monitorizarea respect!rii
angajamentelor de aderare a Moldovei dureaz! 13 ani! Consiliul Europei, în special APCE, recunoa"te,
desigur, progresele realizate prin adoptarea unor acte legislative, dar este nevoit s! spun! c! esen#a
lucrurilor nu s-a schimbat spre o stabilitate democratic!. Adic!, R. Moldova este înc! departe de
îndeplinirea angajamentelor asumate305.
Iar la 9 iulie 2008, Luis Maria de Puig, pre"edintele Adun!rii Parlamentare a Consiliului Europei,
a #inut un discurs în plenul Parlamentului Republicii Moldova "i a atras aten#ia deputa#ilor moldoveni
referitor la necesitatea de a consulta Comisia de la Vene#ia în privin#a major!rii pragului electoral,
interzicerii cre!rii alian#elor electorale "i interzicerii de#inerii func#iilor publice de c!tre persoanele cu
dubla cet!#enie în contextul asigur!rii unui scrutin liber "i corect în cadrul alegerilor parlamentare din
2009. Coraportorul Consiliului Europei, Josette Durrieu, aflat! într-o vizit! de documentare la Chi"in!u
în perioada 8-9 septembrie, a declarat „dup! întâlnirea de azi cu premierul Zinaida Greceanâi c!
"alegerile parlamentare din 2009 vor fi testul maturit!#ii politice pentru Republica Moldova". Oficialul
de la Consiliul Europei l-a informat "i pe spicherul Marian Lupu în cadrul întrevederii de ieri, 8
septembrie, c! "de acum încolo, pân! în 2009, vom veni foarte des în Moldova", deoarece "a început

304
http://www.basarabeni.ro/stiri/eveniment/moldova-cere-sa-fie-scoasa-de-sub-monitorizarea-consiliului-europei-911/
06.02.2008
305
Revenco E., Mesaj univoc adresat de CoE Republicii Moldova, 2008-07-17, http://info-prim.md/?x=22&y=16259
231
monitorizarea organiz!rii alegerilor parlamentare din 2009"306.
Factorii
Republica Moldova r!mâne sub monitorizare Consiliului Europei deoarece legilor adoptate î"i au
o implementare defectuoas! "i persist! lipsa de durabilitate a acestora. La acestea se poate de men#ionat
"i lipsa de hot!râre a autorit!#ilor centrale în aprobarea "i implementare unor legi ce #in de libertatea
întrunirilor, libertatea personal! "i a cuvântului. Durabilitatea redus! a reformelor democratice "i
consecven#a în vederea redres!rii situa#iei interne face ca în continuare #ara noastr! s! fie monitorizat!
de Consiliul Europei.
Anticip"ri
Examenul cel mai serios ne a"teapt! în perioada electoral!, care va demonstra dac! putem sau nu
trece la post-monitorizare. Preg!tirea c!tre alegeri va fi urm!rit! pe parcursul anului "i nu numai în ziua
alegerilor. În acest sens, “cu referire expres! la R. Moldova, Rezolu#ia 1619, la p. 5.3 prevede c!
reformele "i procesele electorale trebuie s! fie angajate având ca obiectiv minimal:
- mic"orarea pragului electoral (APCE “regreta recent! decizie a legislativului moldovenesc care
ridic! pragul electoral la 6% pentru listele de partid”);
- crearea unei proceduri eficiente de plângeri "i apel legate de alegeri;
- crearea de condi#ii egale pentru toate partidele în curs!, inclusiv în ceea ce prive"te acoperirea
mediatic! a campaniei, care trebuie s! fie just! "i nep!rtinitoare”307.
Întreb"ri
" De ce recomand!rile "i eforturile întreprinse în RM î"i g!sesc atât de greu
aplicabilitatea?
" În ce circumstan#e va fi posibil! trecerea la post monitorizarea CoE?

306
Co-raportorul Consiliului Europei: Alegerile parlamentare din 2009 vor fi testul maturit!"ii politice a Republicii
Moldova, 09.09.2008 , UNIMEDIA,www.unimedia.md
307
Revenco E., Mesaj univoc adresat de CoE Republicii Moldova, 17 iulie 2008,
http://www.ape.md/libview.php?l=ro&id=255&idc=152
232
Ex. 5. Tergivisarea semn"rii Conven!iei moldo-române privind
micul trafic de frontier"
Subiectul
Dup! aderarea la spa#iul Schengen a nou! state europene (finele anului 2007), pentru a nu crea o
nou! linie de demarca#ie, “asemenea cortinei de fier”, UE a profilat o nou! tactic! - semnarea
conven#iilor cu privire la micul trafic, care ar dilua "i ar liberaliza regimul de trecere a frontierei.
Autorit!#ile Republicii Moldova tergiverseaz! procesul semn!rii Conven#iei moldo-române cu privire la
micul trafic la frontier! ceea ce constituie un dezavantaj pentru cet!#enii #!rii.
Descrierea
Membrii UE, în care intr! "i România, au dreptul de a încheia acorduri bilaterale cu statele care
nu sunt membre UE pentru a facilita intrarea în comunitatea european! a locuitorilor din zonele de
frontier!. Ucraina a semnat recent acorduri similare cu Ungaria "i Slovacia. Statul român poate încheia
astfel de acorduri cu Moldova, Ucraina "i Serbia. Locuitorii acestor #!ri au posibilitatea de a veni în
România în baza unui permis special ce are valabilitatea de 1 an. În acest context, autorit!#ile române
au propus R. Moldova (ca "i altor #!ri vecine) semnarea Conven#iei pentru micul trafic de frontier!.
Republica Moldova tergiviseaz! semnarea conven#iei moldo-române privind micul trafic la frontier!,
motivând c! e nevoie, înainte de toate, de semnarea unui tratat privind regimul frontierei, fapt care nu
a fost înf!ptuit nici în anul 2008.
Perspectiva semn!rii tratatului privind micul trafic de frontier! a ap!rut dup! ce a avut loc
extinderea spa#iului european, cu aderarea României "i Bulgariei în 2007, care a stabilit hotarele inclusiv
pân! la RM. Acest document reprezint! o abordare european! fa#! de necesitatea consolid!rii cadrului
legal a frontierelor externe ale statelor UE. “Acest imperativ a fost prev!zut în contextul eventualei
intensific!ri a circula#iei transfrontaliere la grani#ele UE, precum "i în scopul ridic!rii oric!ror obstacole
pentru schimburile comerciale, sociale, interetnice sau cooperare regional!”308.
Republica Moldova nu valorific! statutul de vecin al Uniunii Europene "i nu poate astfel s!
ini#ieze mai multe proiecte transfrontaliere, pentru a beneficia de aceast! ipostaz! în perspectiva
ader!rii la UE. Situa#ia în jurul Conven#iei privind micul trafic de frontier! între România "i Republica
Moldova continu! s! sufere de lips! de coeren#!, claritate "i perspectiv!.
Grupul #int"
" cet!#enii RM;
" autorit!#ile decidente ale RM "i României.
Impactul
Unii primari (din Sculeni, B!l!ne"ti etc.) au declarat c! “dup! intrarea României în UE "i
introducerea regimului de vize pentru cet!#enii R. Moldova, num!rul "omerilor "i a celor care pleac! s!
munceasc! „la negru” în str!in!tate a crescut, pentru c! ace"ti oameni au r!mas f!r! o surs! de
existen#!, iar proiectele de cooperare transfrontalier! sunt în impas "i nu pot continua în lipsa acestei
Conven#ii”309. Deci, impactul direct al nesemn!rii conven#iei se r!sfrânge direct asupra popula#iei
Republicii Moldova. Negocierea "i semnarea acestei conven#ii ar contribui la m!rirea comer#ului la
frontier!, precum "i la ridicarea calitatea vie#ii cet!#enilor din aceasta zon!.
De asemenea, nesemnarea conven#iei poate avea urm!ri negative atât pentru perspectivele de
îmbun!t!#ire a rela#iilor moldo-române, a consolid!rii încrederii reciproce "i rela#iile prietene"ti cât "i
pentru sustenabilitatea "i coeren#a dialogului cu UE "i au un impact negative asupra imaginii Republicii
Moldova pe plan European.

308
Regulation (EC) No 1931/2006 of the European Parliament and of the Council of 20 December 2006, laying down
rules on local border traffic at the external land borders of the Member States and amending the provisions of the
Schengen Convention
309
La Clubul de presa s-a discutat despre Conventia moldo-romana privind micul trafic de frontiera, 06.06.08,
http://www.ijc.md/index.php?option=com_content&task=view&id=348&Itemid=1
233
Dinamica
Cazul Conven#iei arat! c! deseori bun!starea cet!#enilor depinde de deciziile "i voin#a autorit!#ilor
politice. Semnarea acestui document era posibil! înc! în 2007, imediat dup! intrarea în vigoare a
Acordului de Readmisie. Acest caz a fost subiectul de discu#ie a mai multor runde de negocieri dintre
diploma#ii din R. Moldova "i România.
Dintre statele incluse în Politica European! de Vecin!tate, Ucraina a semnat un acord de acest tip
cu Ungaria, care a aderat la spa#iul Schengen. “Acordul simplific! regulile de circula#ie pentru
persoanele din 384 localit!#i ucrainene "i 244 localit!#i maghiare. Consulatul maghiar din Beregovo
(Maramure"ul Istoric) deja eliberase, pân! la 1 februarie 2008, 2341 de permise pentru trecerea
frontierei, iar cel din Ujgorod - 1416. În total, consulatul din Ujgorod planifica s! elibereze 25.000 de
permise în 2008”310. De asemenea Ucraina a semnat sau este în proces de negociere "i cu alte state
vecine, deoarece în compara#ie cu Republica Moldova con"tientizeaz! oportunit!#ile "i beneficiile pe
care le poate avea.
În luna mai a anului 2008 mai multe partide politice din Republica Moldova au colectat semn!turi
"i au f!cut demersuri c!tre la Ministerul Afacerilor Externe "i Integr!rii Europene (MAEIE), pentru
semnarea conven#iei moldo-române privind micul trafic de frontier!, în care men#ionau c! “dreptul la
libera circula#ie nu trebuie politizat, iar realizarea acestui drept va stimula dezvoltarea social-economic!
în zon! "i va face mai prosper! via#a oamenilor. Este o ac#iune în interesul poporului”311. Iar la 5 iunie
2008, Centrul Independent de Jurnalism "i Comitetul pentru Libertatea Presei au organizat o nou!
"edin#! a Clubului de pres! din Chi"in!u, în cadrul c!reia s-au discutat despre Conven#ia privind micul
trafic la frontiera dintre R. Moldova "i România, în special, dar "i despre proiectul Tratatului moldo-
român privind frontiera de stat "i situa#ia care s-a creat dup! introducerea regimului de vize pentru
România.
Factorii
" Republica Moldova a cerut mai întâi semnarea Tratatului de frontier! "i a Tratatului
politic de baz! dintre România "i Republica Moldova, înaintea semn!rii Acordului
privind micul trafic de frontier!. Îns! p!strarea punctelor problematice (nesemnarea
Tratatului de baz! "i a celui de frontier!) denot! lipsa de progres real în raporturilor
moldo-române.
" Chi"in!ul a propus Bucure"tiului includerea întregului teritoriu al Republicii Moldova,
inclusiv Transnistria, în zona de mic trafic la frontier!, în condi#iile în care uzan#ele
interne ale UE stabilesc o zon! de 30/50km de km pentru micul trafic la frontier!.
" Lipsa dorin#ei politice a Republicii Moldova de a discuta "i semna aceast! conven#ie
(Un grup de exper#i moldoveni s-au aflat la Bucure"ti la mijlocul lunii mai, dar potrivit
declara#iilor oficiale nu a fost discutat Acordul privind micul trafic de frontier!);
" Interese politice.
Anticip"ri
Se vehiculeaz! c! documentul ar putea fi semnat pân! la alegerile parlamentare din 2009, pentru
c! acest fapt ar putea fi folosit de partidul de guvern!mânt pentru a-"i maximiza rolul s!u politic în
rândul electoratului, cât "i datorit! interven#iei latente a României/UE, care va insista asupra
depolitiz!rii, debloc!rii "i finaliz!rii negocierilor ce #ine de acest subiect. De asemenea, teritoriului
frontalier moldo-român ca reprezentând un spa#iu de cooperare transfrontalier ar putea s! fie #inta
unor proiecte infrastructurale comune finan#ate din fondurile UE.
Întreb"ri
" Ar trebui Republica Moldova "i România s! contribuie la îmbun!t!#irea expertizei
comune în domeniul dezvolt!rii rela#iilor bilaterale?
" Ar fi necesar! instituirea unui Centru comun de studii strategice ce ar oferi
consultan#! echidistant! a ambelor guverne?
" Ce ofer! Republicii Moldova Conven#ia moldo-român! privind micul trafic
de frontier!?

310
Zece adev!ruri despre Conven"ia privind micul traffic, Timpul, 23 mai 2008, Nr.871
311
Nicolae Roibu, 5702 semn!turi pentru acces liber în România, Timpul, Nr..865, 14 mai 2008.
234
Ex. 6. Politica de Vecin"tate #i lipsa unui acord între Republicii
Moldova cu UE

Subiectul
Rezultatele înregistrate ca urmare a implement!rii Acordului de Parteneriat "i Cooperare (APC) "i
Planului de Ac#iune RM-UE, la expirarea termenului în 2008, demonstreaz! faptul c! Republica
Moldova n-a f!cut fa#! tuturor exigen#elor UE urmând ca pân! la alegerile din 2009 s! realizeze
restan#ele din Planul de Ac#iuni. De asemenea, Moldova a insistat zadarnic asupra lans!rii unor
negocieri pe marginea unui cadru juridic mai avansat în rela#iile cu Uniunea European!.
Descrierea
Procesul de cooperare cu Uniunea European! n-a demarat decât în 1994 când UE "i Republica
Moldova au semnat Acordul de Parteneriat "i Cooperare, intrat în vigoare abia în 1998 (pe o perioad!
de zece ani), care substituia printr-o manier! elegant! vidul de cooperare real!. APC n-a l!sat niciodat!
s! se în#eleag! faptul c! Republica Moldova va putea s! se încadreze în marea familie a UE prin
intermediul s!u. Politica European! de Vecin!tate, de asemenea nu oferea în mod expres o aderare a
RM la UE sau semnarea unui Acord se Asociere "i Stabilizare.
Raportul de progres, dup! finisarea implement!rii Planului de Ac#iuni UE-RM (PAUERM), f!cut
public la 3 aprilie 2008, eviden#iaz! aplicarea defectuoas! a legisla#iei adaptate la cerin#ele Planului, la
care se adaug! restan#ele cronice la un "ir de capitole de maxim! sensibilitate, precum: reforma
sistemului judiciar "i asigurarea independen#ei justi#iei; asigurarea adecvat! a drepturilor omului (dreptul
copilului, angaja#ilor "i de#inu#ilor, dreptul la libera exprimare, dreptul de a fi informat, dreptul la un
proces echitabil, dreptul propriet!#ii etc.); libertatea mass-media, mai ales a audiovizualului public;
autonomia "i eficien#a administra#iei publice locale; climatul investi#ional, dezvoltarea dialogului
autorit!#ilor cu societatea civil! "i CoE, intrarea în vigoare a noii Legi privind întrunirile, etc. În plus,
comunitatea european! este îngrijorat! de ultimele modific!ri ale Codului Electoral care m!resc pragul
electoral, interzic blocurile electorale, precum "i alegerea persoanelor cu cet!#enie dubl! în func#ii
publice.
Pe 17 iulie 2008, 9 ambasadori ai statelor membre UE (Austria, Cehia, Fran#a, Germania, Lituania,
Polonia, România, Marea Britanie) împreun! cu Delega#ia Comisiei Europene "i Reprezentatul special
al UE în Republica Moldova au f!cut public! o declara#ie comun! privind starea democra#iei "i a
libert!#ii de exprimare în Republica Moldova. În declara#ia a fost exprimat! îngrijorarea ambasadorilor
fa#! de ultimele evolu#ii politice "i în domeniul mass-media din Republica Moldova.
Rezultatele înregistrate la sfâr"itul implement!rii Planului de Ac#iuni RM-UE contureaz! un "ir de
probleme cu care se confrunt! Republica Moldova, unii speciali"ti intitulând studiile lor „Planul de
Ac#iuni UE-RM: restan#e sau e"ec total”312. Implementarea efectiv! a reformelor r!mâne o provocare "i
o problem! serioas! pentru autorit!#ile Moldovei, iar insuficien#a capacit!#ilor administrative,
politizarea administra#iei "i poten#ialul redus al sectorului public pericliteaz! posibilit!#ile de identificare
a obiectivelor "i realizare a politicilor prioritare
Începând cu Summit-ul Extraordinar al UE din 1 septembrie 2008, dedicat în întregime r!zboiului
ruso-georgian "i posibilelor sale implica#ii geopolitice, statele membre ale UE au luat, prin consens, o
serie de decizii ce denot! determinarea UE de a aprofunda cooperarea sa cu statele ex-sovietice din
Europa de Est – Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Armenia "i, chiar, Belarus. Astfel în acest
context a fost lansat la 3 decembrie 2008 Parteneriatul Estic, dar care ca "i APC sau PEV nu ofer! o
perspectiv! clar! de integrare în UE.
Grupul #int"
" Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Externe "i al Integr!rii Europene;
" Uniunea European!, Comisia European!;
" Corpul diplomatic al Republicii Moldova.

312
Mînz!rari D., Planul de Ac"iuni RM-UE: restan"e sau e#ec total?, Discussion Paper, 2 ianuarie 2008.
235
Impactul
Autorii studiului „Evolu#ia libert!#ilor mass-media în contextul implement!rii PAUEM”, lansat la
17 noiembrie 2008, la Chi"in!u, au ajuns la concluzia c!: “implementarea Planului de Ac#iuni Uniunea
European! – Moldova (PAUEM) nu a avut practic nici o influen#! pozitiv! asupra situa#iei mass-media
din R. Moldova”313, asemenea situa#ie poate fi trasat! în marea majoritate a domeniilor în care sunt
înregistrate caren#e. Lipsa unei perspective clare de integrare european!, ca urmare a restan#elor din
interiorul #!rii, instig! o mare parte a popula#iei s! fie sceptic! cu privire la viitoarea perspectiv! de
aderarea. În acest context, cei 71% din popula#ie (conform Barometrului de Opinie Public! din
octombrie 2008) pot fi dezam!gi#i "i pot opta în favoarea migra#iei, c!ci conform aceluia"i BOP,
imboldul principal pentru aderarea la UE se rezum! la o eventual! îmbun!t!#ire a condi#iilor de trai ale
popula#iei, fapt confirmat de 70% din responden#i. Pe de alt! parte, mimarea reformelor incluse în
PAUEM, discrediteaz! Republica Moldova în fa#a Uniunii Europene.
Dinamica
Înc! de la ini#ierea rela#iilor cu Uniunea European!, Republica Moldova sper! la avansarea
rela#iilor "i semnarea unui document ce ar oferi o perspectiv! clar! de aderare. Îns! oficialii UE sunt de
alt! p!rere, de exemplu, Benita Ferrero-Waldner, comisar al Uniunii Europene pentru Rela#ii Externe "i
Politic! de Vecin!tate, aflat! într-o vizit! oficial! la Chi"in!u, a declarat, în cadrul unei întrevederi cu
premierul moldovean Vasile Tarlev, c! “UE va aproba un cadru juridic mai avansat al rela#iilor cu
Moldova doar dup! ce administra#ia de la Chi"in!u va îndeplini toate prevederile reformatoare ale
Planului de Ac#iuni Moldova-Uniunea European!”314. Iar Alexander De Jager a men#ionat c!: “Planul
de Ac#iuni este un document important pentru Moldova. Desigur se observ! un mare progres în ultimii
ani, dar cred c! to#i sunt de acord c! Moldova are nevoie de mai mult timp pentru realizarea
acestuia”.315
Propunerea Comisiei Europene (3 decembrie 2008) de a institui un nou Parteneriat estic
reprezint! o nou! etap! în rela#iile UE cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova "i Ucraina.
Acest parteneriat ambi#ios prevede “adâncirea semnificativ! a nivelului de angajare politic!, inclusiv
perspectiva tranzi#iei la o nou! genera#ie de acorduri de asociere, integrarea extins! în economia UE,
facilitarea c!l!toriilor cet!#enilor din aceast! regiune c!tre UE cu condi#ia îndeplinirii anumitor cerin#e
de securitate, stabilirea de modalit!#i mai concrete de asigurare a securit!#ii energetice care s! fie
avantajoase pentru toate p!r#ile implicate "i cre"terea nivelului de asisten#! financiar!. UE propune s!
sprijine într-o mai mare m!sur!, prin activitatea sa de zi cu zi, eforturile de reform! ale partenerilor s!i,
prin intermediul unui nou program global de consolidare institu#ional! "i a unei noi dimensiuni
multilaterale, care va permite formularea unui r!spuns solidar în cadrul parteneriatului la provoc!rile
comune”316. S-ar men#iona de asemenea c! Parteneriatul ar stabili un acord de asociere, care este diferit
de Acordul de Stabilizare "i Asociere "i ar fi mai mult o continuare a cooper!rii, o adâncire a rela#iilor
bilaterale în diferite domenii care ar duce la instaurarea stabilit!#ii "i securit!#ii.
O alt! problem! cu care se confrunt! autorit!#ile Republicii Moldova în dinamica evolu#iilor
dintre RM "i UE se materializeaz! în „criz! de timp pentru preg!tirea negociatorilor, ele nu au reu"it,
pân! în prezent, s! structureze o strategie clar!, coerent! "i credibil! de atingere a obiectivelor fixate în
domeniul integr!rii europene. Actuala viziune, formulat! la 17 iulie 2008, în cadrul Comisiei Na#ionale
de Integrare European!, de c!tre ministrul Andrei Stratan, este mai curând o list! de solicit!ri "i
propuneri prezentate Comisiei Europene.317
Factorii
" Lipsa voin#ei politice de a eficientiza politicile promovate în vederea integr!rii

313
Implementarea PAUEM nu a influen"at pozitiv situa"ia mass-media din Moldova, 17.11.2008, http://www.info-
prim.md/?x=102&y=19253
314
Benita Ferrero-Waldner : Uniunea European! a#teapt! ca Moldova s! se reformeze, Cotidian Na"ional Nr.200828
din 19 februarie 2008
315
Alexander De Jager: Noi dorim s! vedem Moldova, Cotidian Na"ional Nr.200833 din 26 februarie 2008
316
Parteneriatul estic – un nou capitol ambi"ios în rela"iile UE cu partenerii s!i r!s!riteni. Comisia Europeana.
http://www.interlic.md/2008-12-03/parteneriatul-estic-un-nou-capitol-ambitzios-in-relatziile-ue-cu-partenerii-sai-
rasariteni-comisia-e-7558.html
317
Câteva întreb!ri cu privire la viitorul cadru juridic Moldova-UE,
http://europa.timpul.md/Article.asp?idIssue=183&idRubric=2185&idArticle=5565 21 noiembrie 2008
236
europene;
" Nivelul ridicat al corup#iei "i necredibilitatea justi#iei;
" PAUERM a fost perceput ca obliga#ie "i ca „ceva ce trebuie raportat” "i nu ca o etap!
în consolidarea #!rii "i a rela#iilor cu Uniunea European!;
" Lipsa experien#ei în promovarea reformelor;
" Lipsa de voin#!, competen#! "i capacitate administrativ!;
" Lipsa aplic!rii efectiv! a legilor elaborate.
Anticip"ri
A"tept!rile Chi"in!ului vizavi de viitorul acord cu Bruxellesul sunt foarte mari "i, prin urmare,
obiectivele urm!rite sunt formulate în termeni maximali"ti "i cam ireal de îndeplinit. Dar totu"i,
autorit!#ile moldovene sper! c! noul acord cu UE va fi unul de asociere, va con#ine o perspectiv! ferm
definit! de aderare la UE "i va oferi Moldovei acces liber la cele patru libert!#i comunitare: libera
circula#ie a persoanelor, m!rfurilor, serviciilor "i capitalului din interiorul pie#ii comune a UE.
Chi"in!ul va insista ca mandatul de începere a negocierilor privind noul acord juridic R. Moldova-
Uniunea European! s! fie acordat pân! la viitoarele alegeri parlamentare, în timp ce Comisia
European! a dat de în#eles c! acest lucru se va produce dup! scrutinul din 2009.
Întreb"ri
" Ce avantaje ar presupune Parteneriatul Estic al UE "i va face fa#! RM la noile
perspective ce se profileaz!?
" Dup! alegerile parlamentare din 2009, reformele din Republica Moldova "i cursul pro-
european vor cunoa"te o alt! dinamic!?

237
Ex. 7. Problema contrabandei la frontiera moldo-ucrainean"

Subiectul
Lipsa controlului autorit!#ilor Republicii Moldova asupra frontierei de est a #!rii instig! "i sus#ine
contrabanda la frontiera moldo-ucrainean!. Aceast! problem! contribuie la instabilitatea, insecuritatea
precum "i denaturarea imaginii atât a Republicii Moldova cât "i a întregii regiuni. În contextul în care
cele dou! #!ri: Ucraina "i Republica Moldova se afl! la hotarele UE "i si-au declarat op#iunea de
integrare european!, acest subiect sensibil poate constitui un obstacol care ar t!r!g!na acest deziderat.
Descrierea
Problema contrabandei la frontiera moldo-ucrainean! este una din cele mai complexe probleme
cu care se confrunt! cele dou! state în raporturile lor bilaterale "i care au un impact negativ asupra
securit!#ii statelor "i regiunii.
Contrabanda, estimat! la sute de milioane de dolari anual, în special cea cu produse din tutun,
produse petroliere "i b!uturi alcoolice, traficul ilegal de arme, droguri "i persoane au devenit cei mai
importan#i "i cei mai negativi factori de influen#! asupra securit!#ii "i economiei Republicii Moldova.
„Înghe#area” conflictului din stânga Nistrului "i nesolu#ionarea acestuia nu permite autorit!#ilor
constitu#ionale s! controleze un segment de 450 km, iar aceast! situa#ie contribuie la dezvoltarea crimei
organizate. Ca urmare a înregistr!rii problemelor la frontiera moldo-ucrainean!, exper#ii EUBAM în
colaborare cu autorit!#ile Republicii Moldova "i a Ucrainei continu! s! lucreze la punctele de trecere a
frontierei, de-a lungul celor 1.222 km a frontierei moldo-ucrainene în scopul facilit!rii comer#ului "i a
circula#iei legale a persoanelor, ajutând în acela"i timp la combaterea criminalit!#ii "i a corup#iei.
Republica Moldova "i Ucraina prin conlucrare cu Misiunea Uniunii Europene „EUBAM" au
realizat opera#iunea „Focus - 2" care este a cincea opera#iune comun! de control la frontier!.
Comparativ cu opera#iunile precedente, inova#ia principal! a constat în formarea a cinci grupuri de
lucru pentru desf!"urarea "i efectuarea opera#iunilor comune cu participarea diferitor servicii. Scopul
opera#iunii a fost combaterea deplas!rii ilegale a m!rfurilor peste frontiera moldo-ucrainean!, traficul
de persoane "i migrarea nelegitim!, precum "i îmbun!t!#irea analizei riscurilor. În mod deosebit,
opera#iunea a fost orientat! la înt!rirea colabor!rii între serviciile de gr!niceri "i organele de drept ale
Moldovei "i Ucrainei.
Cu toate acestea pe parcursul anului 2008 au fost depistate un "ir de ac#iuni frauduloase care
pericliteaz! securitatea frontierelor "i a statelor. „Poli#i"tii din Austria au oferit informa#ii, referitoare la
unele presupuneri, c! are loc vânzarea copiilor din Moldova prin Ucraina în Austria "i în alte #!ri ale
Uniunii Europene. În timpul opera#iunii serviciile moldovene"ti "i ucrainene au depistat 293 cazuri de
contraband! cu m!rfuri în punctele de trecere "i pe sectoarele frontierei verzi. Valoarea total! a
m!rfurilor re#inute pe parcursul a dou! faze ale opera#iunii a constituit peste 1 milion euro”318.
Grupul #int"
" Popula#ia de pe ambele maluri ale Nistrului;
" Serviciile vamale ale Ucrainei "i Moldovei;
" Infractorii.
Impactul
Conform $efului misiunii europene, Ferenc Banfi, „teritoriile Moldovei "i Ucrainei au devenit, în
ultimul timp, #!ri de tranzit pentru substan#ele narcotice grele, care sunt importate din America Latin!
"i Afganistan”. În cadrul opera#iunii FOCUS-II, în portul Iliciovsk din Ucraina au fost depistate 40 de
kilograme de cocain!, în valoare de 8 milioane de euro, care urmau s! ajung! pe pia#a tenebr! din
Uniunea European!. Alte, 6 kilograme de cocain! în valoare de 1,2 milioane de Euro, care f!ceau parte
din aceea"i partid! au fost re#inute pe teritoriul Republicii Moldova.319

318
Opera"iunea comun! combate criminalitatea la frontiera moldo-ucrainean!, 9 octombrie 2008
http://www.customs.md/index.php?id=1435
319
Moldova #i Ucraina solicit! prelungirea mandatului misiunii EUBAM la frontiera comun!, 14 octombrie 2008
http://omg.md/Content.aspx?id=353&lang=1
238
Contrabanda la frontiera moldo-ucrainean! au un impact asupra:
- bugetului de stat ca urmare a eschiv!rii de la plata impozitelor
- imaginii celor dou! state
- pune în pericol securitatea "i stabilitatea statului "i a întregii regiuni
- sus#inerii economiei tenebre.
Dinamica
Problema contrabandei la frontiera moldo-ucrainean! a fost tratat! pe parcursul anilor în multiple
contexte. Am vrea s! aten#ion!m asupra faptului c! de"i s-au realizat unele progrese în acest domeniu,
totu"i în anul 2008 continu! s! mai persiste infrac#iuni legate de contraband!, tranzit de droguri,
migra#ie ilegal! etc.
Numeroasele cazuri de depistare de carne, #ig!ri, valut!, pastile psihotrope, legume, precum "i
declara#ii par#iale sau lipsa lor cu privire la bunuri au continuat a fi în vizorul Misiunii ca un domeniu al
responsabilit!#ii sale. Spre exemplu, în luna aprilie 2008 EUBAM a raportat despre capturarea a circa 3
milioane #ig!ri pe arealul responsabilit!#ii sale. Cantit!#i mari de carne continu! a fi importate în
Moldova, în special în regiunea transnistrean! a Republicii Moldova. Cazurile de capturare a c!rnii f!r!
acte corespunz!toare au devenit tot mai frecvente.
Continu! a fi descoperite cazurile de subevaluare a bunurilor importate. Autorit!#ile descoper!
permanent autoturisme "i motociclete de lux subevaluate sau dezasamblate.
Misiunea Uniunii Europene de asisten#! la frontier! în Moldova "i Ucraina (EUBAM) a prezentat
un raport al Opera#iuni de control mixt FOCUS 2, care a avut loc între 7 "i 23 aprilie 2008, în care se
men#iona c!: “Opera#iunea Focus 2 a fost implementat! de serviciile partenere "i agen#iile de respectare
a legii din Moldova "i Ucraina "i EUBAM în comun cu agen#iile de drept ale UE FRONTEX, OLAF
"i Centrul SECI. Opera#iunea comun! a rezultat în descoperirea a sute de activit!#i nelegitime, inclusiv
contraband!, migra#ie ilegal! "i fraude vamale. În aceast! perioad!, s-au efectuat 174 de re#ineri de
marf! la un cost total de 409.000 euro. În timpul acestei opera#ii au fost identificate câteva re#ele "i
scheme de migra#ie”320.
În contextul acestei dinamici c!tre sfâr"itul anului 2008, Misiunea EUBAM va oferi serviciilor
partenere training în 16 domenii (spre exemplu, evaluarea vamal!, documente contraf!cute, rela#iile cu
publicul "i analiza riscurilor) "i 13 exper#i în diverse domenii (spre exemplu, combaterea crimei
organizate transfrontaliere, anti-corup#ie, facilitarea comer#ului "i consultan#! pentru nivelul
superior).321
În cadrul celei de-a 11-a "edin#e a Consiliului Consultativ al Misiunii EUBAM, Reprezentan#ii
Ministerului Afacerilor Externe "i Integr!rii Europene (MAEIE) au men#ionat c! nu au fost atins toate
scopurile propuse în activitatea sa la frontiera moldo-ucrainean!, de aceea mandatul misiunii trebuie s!
fie prelungit "i dup! 1 ianuarie 2009.
Factorii
" Nesolu#ionarea conflictului transnistrean;
" Imposibilit!#ii gestion!rii acestui segment de frontier! de c!tre autorit!#ile
moldovene"ti;
" Implementarea ineficient! a legisla#iei;
" Caren#ele managementului de control la frontier!;
" Existen#a unor grup!ri criminale, de contrabandi"ti "i ineficien#a contracar!rii lor.
Anticip"ri
În contextul cunoa"terii inten#iilor "i dorin#ei R. Moldova "i Ucrainei de a se integra în UE aceste
#!ri vor fi nevoite s! armonizeze legisla#ia lor la standardele UE. În acela"i context se poate constata c!
UE nu este cointeresat! s! aib! la frontiera sa o zon! caracterizat! de trafic, corup#ie, contraband!, de
aceea va depune eforturi pentru a ajuta la contracararea acestor fenomene.

320
Comunicat de pres!, Misiunea Uniunii Europene de asisten"! la frontier! în Moldova #i Ucraina (EUBAM),
Odessa, 27 iunie 2008
321
Cea de a 10-a întrunire a Consiliului Consultativ al Misiunea Uniunii Europene de asisten"! la frontier! în Moldova
#i Ucraina (EUBAM) – sumarul rapoartelor SUMARUL RAPOARTELOR Odesa, 27 iunie 2008
239
Întreb"ri
" Ce trebuie perfec#ionat în activitatea serviciilor de frontier! pentru a fi mai eficiente?
" Cine este interesat de men#inerea contrabandei la frontiera moldo-ucrainean!?
" Ce scheme de trecere ilegal! peste frontiere s-au depistat?

240
Ex. 8. Republica Moldova –CSI: model de duplicitate a
diploma!iei moldovene#ti
Subiectul
Cu toate c! Republica Moldova "i-a declarat obiectivul strategic de integrare european!, pe
parcursul anului 2008 r!mâne înc! membr! a Comunit!#ii Statelor Independente (CSI) "i opteaz!
pentru conlucrarea cu ambele structuri. Aceast! op#iune este de cele mai dese ori catalogat! ca o
politic! duplicitar! sau o politic! care nu are un vector foarte bine determinat. Republica Moldova
colaboreaz! în cadrul CSI mai mult pe segmentul economic, care se dovede"te a fi ineficient în
aceast! componen#!.
Descrierea
Pân! în prezent, Republica Moldova înc! mai este în a"teptarea avantajelor economice,
comerciale "i politice promise de CSI. La ora actual! statele CSI acord! o mai mare atribu#ie rela#iilor
bilaterale, decât cooper!rii multilaterale în cadrul Comunit!#ii. În formula actual! organiza#ia nu mai
este atractiv! pentru majoritatea membrilor ei. Plus la aceasta CSI "i UE reprezint! dou! procese
integra#ioniste distincte, chiar contradictorii, "i, în consecin#!, Republica Moldova va fi nevoit! s!
opteze în favoarea uneia dintre ele.
În perioada 13–14 noiembrie 2008 la Chi"in!u "i-a desf!"urat lucr!rile Summit-ul "efilor de
guverne din #!rile CSI. La acest Summit s-a încercat s! se pun! bazele relans!rii "i moderniz!rii CSI "i
s! se produc! o schimbare de accente atât în cadrul Comunit!#ii, cât "i în ceea ce #ine de rolul
Federa#iei Ruse în regiune. Aceste schimb!ri au fost determinate de r!zboiul din Georgia, de actuala
criz! financiar! interna#ional!, dar "i de schimbarea rolului Rusiei în plan regional "i interna#ional.
Chi"in!ul spera c! vizita lui Putin va contribui la solu#ionarea problemei transnistrene, fapt care nici
nu a fost discutat.
Ca urmare a evenimentelor din august, Georgia a ini#iat procedura de retragere din CSI;
Ucraina, de"i nu a f!cut acest lucru, nu "i-a ascuns simpatiile fa#! de ac#iunile conducerii de la Tbilisi;
este un semnal "i faptul c! Uzbekistanul "i-a sistat activitatea în organiza#ia EURASEC, iar Chi"in!ul
nu numai c! nu a f!cut nici cea mai mic! aluzie la o posibil! plecare din CSI, dar, din contra a
organizat Summitului în Moldova "i a preluat pre"edin#ia CSI, a dat de în#eles c! actuala guvernare
este un sus#in!tor al acestei Comunit!#i. Mai mult ca atât, Chi"in!ul a acceptat ajutorul „generos" al
Rusiei în exercitarea actului pre"edin#iei în CSI în 2009. Cu alte cuvinte, Moldova "i-a dat deschis
acordul de a fi folosit! de c!tre Rusia pentru consolidarea CSI.
Am mai putea men#iona c! întrunirea de la Chi"in!u, care a fost foarte mediatizat!, nu s-a
deosebit prin nimic de alte întruniri anterioare. Discu#iile despre adoptarea unor strategii "i
documente epocale, evident întru binele cet!#enilor, despre bugetul CSI, etc., f!r! ca textele
proiectelor acestora s! fie publicate, vorbe"te de la sine despre aceast! organiza#ie. Trebuie s!
constat!m c!, spre regret, activitatea în CSI pentru Republica Moldova practic nu a avut nici un efect
pozitiv de-a lungul anilor, cu toate acestea ea continu! s! fac! parte din aceast! organiza#ie chiar cu
acel risc de a pierde credibilitatea europenilor cu privire la obiectivul de integrare european! a
Republicii Moldova.
Grupul #int"
" Republica Moldova (cet!#enii "i deciden#ii);
" Statele membre CSI;
" Statele membre UE.
Impactul
Scopul ader!rii R. Moldova la CSI a r!mas pân! acum nemotivat. Multe dintre documentele
semnate n-au fost ratificate "i implementate. Unele au fost ratificate de un num!r mic de state, ceea
ce a f!cut imposibil! realizarea lor. Fiind determinate de ineficien#a Comunit!#ii, statele-membre au
g!sit alternativ! în colaborarea cu statele din aceea"i regiune, creând acorduri bilaterale sau diferite
structuri subregionale. Oscilarea Republicii Moldova între Occident (UE) "i Federa#ia Rus! (CSI) are
repercusiuni asupra cet!#enilor Republicii Moldova, asupra stabilit!#ii "i securit!#ii. Plus la aceasta, în
241
acest context se pune la îndoial! consecven#a politicii externe a Republicii Moldova care aduce
prejudicii imaginii #!rii.
Dinamica
În anul 2008, comparativ cu Summit-urile "i activit!#ile din anii preceden#i, întrevederea "efilor
de guverne de la Chi"in!u a ad!ugat tr!s!turi noi pentru CSI precum: p!r!sirea organiza#iei de c!tre
Georgia ca urmare a r!zboiului ruso-georgian (un stat CSI care a intervenit in treburile interne a unui
stat independent "i suveran, de asemenea membru al aceleia"i organiza#ii); desf!"urarea în ultimii ani a
unui r!zboi informa#ional de c!tre Rusia împotriva Ucrainei "i amenin#!rile permanente din partea
unor oficiali ru"i la adresa integrit!#ii teritoriale a acesteia toate astea schimba din imaginea "i
credibilitatea CSI.
Cu toate acestea se poate de men#ionat ca ani de-a rândul se discut!, practic, acelea"i probleme,
îns! care nu înregistreaz! efecte benefice asupra #!rilor membre. De fapt, cu excep#ia summit-urilor
CSI din 2004, când a fost întreprins! o ac#iune împotriva OSCE "i a summit-ului din 2005 de la
Kazani, când Rusia a anun#at monetizarea rela#iilor cu partenerii din CSI, toate celelalte summit-uri
par foarte asem!n!toare. Discu#ii în cadrul întrevederilor sunt axate pe spa#iul informa#ional comun,
asigurat prin intermediul telecompaniei "MIR", zona de comer# liber, despre probleme umanitare
etc., toate acestea migreaz! de pe o agend! pe alta. Numai c! de la o reuniune la alta lucrurile se
complic!. Spre exemplu, spa#iul informa#ional comun din CSI î"i pierde în mare m!sur! sensul dup!
ce Georgia, care a avut o contribu#ie deosebit! la trezoreria cultural! comun! a fostelor republici
sovietice, a p!r!sit CSI.
La Summit-ul din 2008, statele din CSI "i-au pus în fa#a sa o sarcin! destul de ambi#ioas! - s!
adopte Strategia dezvolt!rii economice a CSI pân! în 2020. Potrivit strategiei, membrii CSI urmeaz!
s! fac! în urm!torii 12 ani ceea ce nu au f!cut pe parcursul ultimilor 17 ani.
Referitor la aspectul economic al rela#iilor modo-ruse, restric#iile impuse de Rusia cu doi ani în
urm! la circula#ia produc#iei vinicole moldovene"ti au avut la baz! interese politice "i putem s!
men#ion!m c! "i pân! ast!zi are repercusiuni asupra Republicii Moldova.
Participarea lui V. Putin la Summitul CSI de la Chi"in!u i-a conferit întâlnirii o semnifica#ie
major! si care a constituit prima vizit! a înaltului demnitar a Federa#iei Ruse, dup! e"uarea
„Memorandumului Kozak” (în anul 2003). Cu toate acestea, la acest Summit nu s-a discutat despre
perspectiva reglement!rii conflictului transnistrean.
Factorii
" Presiuni din partea Federa#iei Ruse;
" Dependen#a de resurse energetice a Federa#iei Ruse;
" Nesolu#ionarea conflictului transnistrean;
" Indecizia autorit!#ilor RM cu privire la politica promovat!;
" Ac#iunile incoerente "i bine definite împiedic! de a înregistra progrese vizibile;
" Tendin#a Rusiei de a utiliza CSI-ul în scopuri geo/politice;
Anticip"ri
Summit CSI, din toamna anului 2008, care a avut loc la Chi"in!u a pus bazele formale pentru
impulsionarea proceselor integra#ioniste în cadrul Comunit!#ii Statelor Independente, cu toate acestea
suntem foarte sceptici cu privire la perspectivele acestui for, c!ci este lungul "ir al obiectivelor
declarate "i evenimentelor desf!"urate care nu au un rezultat palpabil "i viabil. Iar viitoarea pre"edin#ie
a Republicii Moldova în toate organele statutare ale CSI pe lâng! faptul c! nu vor înregistra progrese
pentru viitorul #!rii va semnala o dat! în plus indecizia Republicii Moldova cu privire la obiectivului
de integrare european!.
Întreb"ri
" Este Comunitatea Statelor Independente compatibil! cu Uniunea European!?
" Cât de insisten#i suntem noi în promovarea politicii noastre, care este cel pu#in
declarat!, de apropiere de UE "i de integrare în Uniunea European!
" În ce domenii coopereaz! RM în cadrul CSI "i care sunt rezultatele?

242
Ex. 9. Neutralitatea Republicii Moldova

Subiectul
Statutul de neutralitate a Republicii Moldova nu reprezint! în sine o garan#ie de securitate "i nu
ofer! avantaje în asigurarea stabilit!#ii interne "i externe a statului. În ce prive"te ac#iunile întreprinse
pentru promovarea statutului de neutralitate, putem constata c! conceptul aplicat unui astfel de stat
cum este Republica Moldova, sufer! anumite limit!ri în aplicarea sa. Se are în vederea faptul c! statul
care adopt! un astfel de statut trebuie s! dispun! de resurse reale pentru a le realiza, adic! de un
poten#ial economic, politic "i militar avansat. În ce prive"te Republica Moldova, ea nu corespunde pe
deplin parametrilor respectivi, fapt care face statutul s!u de neutralitate vulnerabil. Totu"i "i în anul
2008 conducerea Republicii Moldova a insistat asupra p!str!rii "i consolid!rii statutului de neutralitate a
RM.
Descrierea
Republica Moldova este un stat neutru din momentul adopt!rii Constitu#iei, care prin art. 11322
proclam! „neutralitatea sa permanent! "i men#ioneaz! c! Republica Moldova nu admite dislocarea de
trupe militare ale altor state pe teritoriul s!u”. Autorit!#ile Republicii Moldova insist! asupra
conceptului de neutralitate cu toate c! mass-media "i anali"tii politici au publicat diferite materiale
aducând argumente plauzibile pentru a contrazice acest fapt "i men#ioneaz! faptul c! neutralitatea este
un lucru destul de scump, pe care Republica Moldova nu "i-l poate permite. Pe parcursul acestor ani,
am avut un statut de neutralitate care s-a dovedit a fi „gol de con#inut”, deoarece pe teritoriul nostru se
afl! trupele "i armamentul unui stat str!in. În acest context, statutul de neutralitate reprezint! un
moment sensibil în procesul decizional al Republicii Moldova.
“Pseudo-argumentele, pe care le promoveaz! promotorii neutralit!#ii se reduc la compararea
Republicii Moldova cu situa#ia geopolitic! "i geostrategic! a altor state neutre din Europa. Falsitatea
acestuia este evident!, deoarece nici unul din statele neutre din Europa nu se confrunta cu problema
secesionismului, a instabilit!#ii politice, economice si puternicii presiuni ruse"ti. Amplasarea geopolitic!
a fiec!ruia din cele cinci state-neutre este total diferit!, dar cu mult mai avantajoas! celei a Republicii
Moldova. Proclamarea neutralit!#ii lor a avut loc în contexte istorice diferite, urm!rind scopuri politice
clare "i beneficiind de garan#ii externe pentru realizarea acestora. Nivelul lor de dezvoltare economic! "i
puternica atractivitate investi#ional! a acestor state se datoreaz! prezen#ei lor UE "i în imediata
vecin!tate a NATO”323.
Statutul de neutralitate a R. Moldova este unul auto-proclamat "i nu este recunoscut pe plan
interna#ional. Moldova nu are propriile mijloace pentru a impune respectarea statutului de neutralitate.
În compara#ie cu alte #!ri, cum ar fi de exemplu Suedia "i Elve#ia, care au la fel statutul neutralit!#i, dar
sunt recunoscute în mod neoficial, prin consens, pe plan interna#ional "i plus la toate dispun de
mijloace pentru a-"i permite acest lux. Suedia, Elve#ia, Finlanda au for#e armate foarte impun!toare,
care ar interzice orice agresiune din exterior. For#ele armate finlandeze "i suedeze cost! foarte mult, iar
bugetul militar este foarte ridicat. “Neutralitatea impus! a R. Moldova nu are nimic de-a face cu cea
negociat! a Elve#iei, Austriei sau Finlanda, cu care se fac adesea – aberante – compara#ii”324
Una din condi#iile principale a neutralit!#ii const! în asigurarea inviolabilit!#ii teritoriului statului.
În situa#ia Republicii Moldova, nu putem vorbi despre inviolabilitate, fiind prezent! problema
existen#ei forma#iunii secesioniste pe teritoriul din stânga Nistrului – autoproclamata Republic!
Moldoveneasc! Nistrean!, problem! cu care statul nostru se confrunt! "i în anul 2008.
R. Moldova, în pofida faptului ca are trupe str!ine pe teritoriul ei, nu are o garan#ie interna#ional!
"i nu dispune de finan#e necesare. “Nici NATO, nici Uniunea European!, nici Statele Unite ale
Americii nu s-ar al!tura niciodat! unui asemenea sistem de garan#ii. Numai Federa#ia Rus! ar fi
doritoare s! garanteze, „chipurile”, neutralitatea, pentru c! aceasta ar deveni un instrument pentru

322
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1 din 12.08.1994
323
Gorincioi R., Argumente pro si anti-NATO in Moldova, 30.06.2008, Dup! Unimedia
324
Dungaciu D., De ce nu poate fi garantat! permanent neutralitatea R. Moldova? Flux, Nr.200851, 21 martie 2008
243
interven#ie permanent! în afacerile interne ale Republicii Moldova”325.
Grupul #int"
" Autorit!#ile publice centrale (Parlamentul, Pre"edin#ia, Guvernul);
" cet!#enii Republici Moldova;
" NATO.
Impactul
Statutul de neutralitate a RM, invocat prea des f!r! de motiv real, are o consecin#! asupra
veridicit!#ii competen#elor deciden#ilor #!rii, asupra func#ion!rii statului de drept în #ar!, afecteaz! "i
imaginea Republicii Moldova. Neutralitatea Republicii Moldova nu reprezint! o garan#ie de securitate "i
nu ofer! avantaje în asigurarea stabilit!#ii interne "i externe a statului. Plus la care statutul de neutralitate
n-a reu"it s! contribuie la solu#ionarea conflictului transnistrean.
Un alt impact care poate fi detectat ca urmare a statutului de neutralitate "i care din ce în ce mai
des este invocat în presa autohton!, este ca nu va putea fi realizat obiectivul #!rii de integrare