LICENTA Ancuta

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
Controlul incasarilor si platilor in numerar , cu studiu de caz

la Unitatea Militara 01515 Turda.
Baza de date in ACCESS cu privire la Registru de casa la
Unitatea Militara 01515 Turda .
Profesor:Mircea BOULESCU
Student: Anca-Cristina DAN (ONET)

CUPRINS
CAPITOLUL I
Standardele de management/control intern la entitatile publice si pentru
dezvoltarea sistemelor de control managerial
CAPITOLUL II
Reguli privind operatiile de casa in unitatile militare
CAPITOLUL III
Reguli privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor
militare
CAPITOLUL IV
Organizarea si efectuarea inventarierii actelor de valoare si casa
CAPITOLUL V
EXTRASE ale documentelor –studiu de caz cu privire la organizarea controlului
realizat la compartimentul financiar-contabil si casierie in cadrul Unitatii Militare
01515 TURDA
CAPITOLUL VI
Bibliografie.
CAPITOLUL I
Standardele de management/control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea

sistemelor de control managerial
Codul controlului intern, cuprinde standardele de management/control intern la entitatile

publice:
Conducatorii entitatilor publice trebuie sa dispuna - tinand cont de particularitatile
cadrului legal, organizational, de personal, de finantare si de alte elemente specifice, precum si
de standardele prevazute in anexa la prezentul ordin - masurile necesare pentru elaborarea si/sau
dezvoltarea sistemelor de control managerial ale fiecarei organizatii, inclusiv a procedurilor,
formalizate pe activitati.
Obiectivele, actiunile, responsabilitatile, termenele, precum si alte componente ale masurilor
respective se cuprind in programe de dezvoltare a sistemelor de control managerial, elaborate la
nivelul fiecarei entitati publice.
In programe se cuprind in mod distinct si actiunile de perfectionare profesionala, atat pentru
persoanele cu functii de conducere, cat si pentru cele de executie.
In vederea monitorizarii, coordonarii si indrumarii metodologice cu privire la sistemele proprii
de control managerial, prin act de decizie interna, conducatorul entitatii publice constituie
structuri cu atributii in acest sens.
Componenta, modul de organizare si de lucru, se stabilesc, in functie de volumul si de
complexitatea activitatilor din fiecare entitate publica, de catre conducatorul acesteia.
In vederea asigurarii bunei gestiuni a fondurilor publice si/sau a patrimoniului public,
Ministerul Finantelor Publice, prin Unitatea centrala de armonizare a sistemelor de management
financiar si control, va aviza, din punct de vedere al referirilor la procedurile de control,
proiectele de reglementari cu implicatii financiare, care se elaboreaza si se aproba la nivelul
entitatilor publice in care se exercita functia de ordonator principal de credite al bugetului de stat,
al bugetului asigurarilor sociale de stat sau al bugetului oricarui fond special, la solicitarea
acestora.
CODUL CONTROLULUI INTERN
cuprinzand standardele de management/control intern la entitatile publice
STANDARDELE DE MANAGEMENT/CONTROL INTERN LA ENTITATILE

PUBLICE
O noua abordare a controlului intern Acquis-ul comunitar in domeniul controlului intern

este alcatuit, in mare masura, din principii generale de buna practica, acceptate pe plan
international si in Uniunea Europeana.
Modalitatea in care aceste principii, se transpun in sistemele de management/control intern
este specifica fiecarei tari, tinand cont de conditiile constitutionale, administrative, legislative,
culturale etc.
In contextul principiilor generale de buna practica care compun acquis-ul comunitar,
controlului i se asociaza o acceptiune mult mai larga, acesta fiind privit ca o functie manageriala,
si nu ca o operatiune de verificare. Prin functia de control, managementul constata abaterile
rezultatelor de la obiective, analizeaza cauzele care le-au determinat si dispune masurile
corective sau preventive ce se impun.
Natura obiectivelor
Obiectivele entitatii publice pot fi grupate in trei categorii:
1) Eficacitatea si eficienta functionarii
Aceasta categorie cuprinde obiectivele legate de scopurile entitatii publice si de utilizarea
eficienta a resurselor. De asemenea, tot aici sunt incluse si obiectivele privind protejarea
resurselor entitatii publice de utilizare inadecvata sau de pierderi, ca si identificarea si
gestionarea pasivelor.
2) Fiabilitatea informatiilor interne si externe
Aceasta categorie include obiectivele legate de tinerea unei contabilitati adecvate, ca si de
fiabilitatea informatiilor utilizate in entitatea publica sau difuzate catre terti. De asemenea, in
aceasta categorie sunt incluse si obiectivele privind protejarea documentelor impotriva a doua
categorii de fraude: disimularea fraudei si distorsionarea rezultatelor.
3) Conformitatea cu legile, regulamentele si politicile interne
Aceasta categorie cuprinde obiective legate de asigurarea ca activitatile entitatii publice se
desfasoara in conformitate cu obligatiile impuse de lege si de regulamente, precum si cu
respectarea politicilor interne.
Descompunerea si formularea obiectivelor
In entitatea publica, obiectivele generale se descompun in obiective derivate, care, la randul
lor, se descompun in obiective specifice (individuale), formand un ansamblu coerent. Formularea
obiectivelor poate fi calitativa sau cantitativa, insa, in orice caz, trebuie definiti indicatori de
rezultate, pe cat posibil comensurabili.
Planificarea
Pentru a se realiza obiectivele, se desfasoara activitati adecvate, carora este necesar sa li se
aloce resurse. Expresia valorica a resurselor se reflecta in buget, care reprezinta planul financiar.
Obiectivele, activitatile esalonate in timp si resursele aferente constituie planul de management.
Planificarea constituie un element fundamental al sistemului de control, managerial, deoarece,
prin plan, se stabileste baza de referinta in raport cu care aceasta se exercita.
Organizarea
Activitatile prin care se realizeaza obiectivele (individuale, derivate si generale) sunt transpuse
in sarcini (componenta elementara), atributiuni si functiuni (componente agregate) si sunt
atribuite, spre efectuare, componentelor structurale ale entitatii publice (posturi si
compartimente). Aceasta conduce la definirea unei structuri organizatorice adecvate indeplinirii
obiectivelor. Controlul managerial nu poate opera in afara unui plan si a unei structuri
organizatorice adecvate.
Riscurile
Evenimentele care pot afecta realizarea obiectivelor constituie riscuri care trebuie identificate.
Managementul are obligatia de a identifica riscurile si de a intreprinde acele actiuni care
plaseaza si mentin riscurile in limite acceptabile. Trebuie mentinut un echilibru intre nivelul
acceptabil al riscurilor si costurile pe care le implica aceste actiuni.
Procedurile
Pentru realizarea obiectivelor trebuie sa se asigure un echilibru intre sarcini, competenta
(autoritate decizionala conferita prin delegare) si responsabilitati (obligatia de a realiza
obiectivele) si sa se defineasca proceduri. Procedurile reprezinta pasii ce trebuie urmati
(algoritmul) in realizarea sarcinilor, exercitarea competentelor si angajarea responsabilitatilor.
In acest context, se afirma, despre controlul intern, ca:
- este integrat in sistemul de management al fiecarei componente structurale a entitatii publice;
- intra in grija personalului de la toate nivelurile;
- ofera o asigurare rezonabila a atingerii obiectivelor, incepand cu cele individuale si
terminand cu cele generale.
Activitatile de control
Controlul este prezent pe toate palierele entitatii publice si se manifesta sub forma
autocontrolului, controlului in lant (pe faze ale procesului) si a controlufui ierarhic. Din punct de
vedere al momentului in care se exercita, controlul este concomitent (operativ), ex-ante (feed-
forward) si ex-post (feed-back).
Printre activitatile de control curente se regasesc: observarea, compararea, aprobarea,
raportarea, coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea, supervizarea, examinarea, separarea
functiunilor si monitorizarea. In afara activitatilor de control integrate in linia de management,
pot fi organizate controale specializate, efectuate de componente structurate anume constituite
(comisii, compartimente de control etc), a caror activitate se desfasoara in baza unui plan
conceput prin luarea in considerare a riscurilor.
Definirea
Pentru o intelegere adecvata a conceptului de control intern, privit prin prisma principiilor
generale de buna practica acceptate pe plan international si in Uniunea Europeana, se reda mai
jos definitia adoptata de Comisia Europeana.
Controlul intern reprezinta ansamblul politicilor si procedurilor concepute si implementate de
catre managementul si personalul entitatii publice, in vederea furnizarii unei asigurari rezonabile
pentru: atingerea obiectivelor entitatii publice intr-un mod economic, eficient si eficace;
respectarea regulilor externe si a politicilor si regulilor managementului; protejarea bunurilor si a
informatiilor; prevenirea si depistarea fraudelor si greselilor; calitatea documentelor de
contabilitate si producerea in timp util de informatii de incredere, referitoare la segmentul
financiar si de management.
2. Scopul si definirea standardelor de control intern
Standardele de control intern definesc un minimum de reguli de management, pe care toate
entitatile publice trebuie sa le urmeze.
Obiectivul standardelor, este de a crea un model de control managerial uniform si coerent. De
asemenea, standardele constituie un sistem de referinta, in raport cu care se evalueaza, sistemele
de control intern, se identifica zonele si directiile de schimbare.
Stabilirea sistemelor de control intra in responsabilitatea managementului fiecarei entitati
publice si trebuie sa aiba la baza standardele, elaborate de Ministerul Finantelor Publice,
Formularea cat mai generala a standardelor a fost necesara pentru a da posibilitatea managerilor
sa le aplice, in pofida deosebirilor semnificative intre diferitele entitati publice.
Sistemele de control managerial trebuie dezvoltate tinand cont de specificul legal,
organizational, de personal, de finantare etc., al fiecarei entitati publice in parte.
La elaborarea standardelor interne s-a tinut cont de experienta in domeniu a Comisiei
Europene, INTOSAI, Comitetului Entitatilor publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway,
Institutului Canadian al Contabililor Autorizati.
Standardele sunt grupate in cadrul a cinci elemente-cheie ale controlului managerial:
Mediul de control. Acesta grupeaza problemele legate de organizare, managementul resurselor

umane, etica, deontologie si integritate.
Alte definitii ale controlului intern:
- INTOSAI
Controlul intern este un instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabila
ca obiectivele managementului sunt indeplinite;
- Comitetul Entitatilor Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway (S.U.A.) - COSO
Controlul intern este un proces implementat de managementul entitatii publice, care
intentioneaza sa furnizeze o asigurare rezonabila cu privire la atingerea obiectivelor, grupate in
urmatoarele categorii: eficacitatea si eficienta functionarii; fiabilitatea informatiilor financiare;
respectarea fagilor si regulamentelor.
- Institutul Canadian al Contabililor Autorizati (Criteria of Control) - CoCo
Controlul Intern este ansamblul elementelor unei organizatii (inclusiv resursele, sistemele,
procesele, cultura, structura si sarcinile) care, in mod colectiv, ii ajuta pe oameni sa realizeze
obiectivele entitatii publice, grupate in trei categorii: eficacitatea si eficienta functionarii;
fiabilitatea informatiei interne si externe; respectarea legilor, regulamentelor si politicilor interne.
Performanta si managementul riscurilor. Acest element subsumeaza problematica

managementului legata de fixarea obiectivelor, planificare (planificarea multianuala),
programare (planul de management) si performanta (monitorizarea performantei).
Informarea si comunicarea. In aceasta sectiune sunt grupate problemele ce tin de crearea unui
sistem informational adecvat si a unui sistem de rapoarte privind executia planului de
management, a bugetului, a utilizarii resurselor, semnalarea abaterilor. De asemenea,
conservarea si arhivarea documentelor trebuie avuta in vedere.
Activitati de control. Standardele subsumate acestui element-cheie al controlului managerial se

focalizeaza asupra: documentarii procedurilor; continuitatii operatiunilor; inregistrarii exceptiilor
(abaterilor de proceduri); separarii atributiilor; supravegherii (monitorizarii) etc.
Auditarea si evaluarea. Problematica vizata de aceasta grupa de standarde priveste dezvoltarea

capacitatii de evaluare a controlului managerial, in scopul asigurarii continuitatii procesului de
perfectionare a acestuia.
Fiecare standard este structurat pe 3 componente:
Descrierea standardului - prezinta trasaturile definitorii ale domeniului de management la care

se refera standardul, domeniu fixat prin titlul acestuia;
Cerinte generale - anunta directiile determinante in care trebuie actionat, in vederea respectarii
standardului;
Referinte principale - listeaza actele normative reprezentative, care cuprind prevederi aplicabile
standardului.
Pe ansamblu, standardele si referintele principale asociate constituie pachetul reprezentativ al
normelor de reglementare - Codul controlului intern -, care guverneaza obiectivele, organizarea
si functionarea sistemelor de management financiar si control (control intern) la entitatile
publice.
STANDARDELE DE MANAGEMENT/CONTROL INTERN LA ENTITATILE

PUBLICE
- Mediul de control
Standardul 1 - ETICA, INTEGRITATEA
Standardul 2 - ATRIBUTII, FUNCTII, SARCINI
Standardul 3 - COMPETENTA, PERFORMANTA
Standardul 4 - FUNCTII SENSIBILE
Standardul 5 - DELEGAREA
Standardul 6 - STRUCTURA ORGANIZATORICA
- Performante si managementul riscului
Standardul 7 - OBIECTIVE
Standardul 8 - PLANIFICAREA
Standardul 9 - COORDONAREA
Standardul 10 - MONITORIZAREA PERFORMANTELOR
Standardul 11 - MANAGEMENTUL RISCULUI
Standardul 15 - IP0TEZE, REEVALUARI
- Informarea si comunicarea
Standardul 12 - INFORMAREA
Standardul 13 - COMUNICAREA
Standardul 14 - CORESPONDENTA
Standardul 16 - SEMNALAREA NEREGULARITATILOR
- Activitati de control
Standardul 17 - PROCEDURI
Standardul 18 - SEPARAREA ATRIBUTIILOR
Standardul 19 - SUPRAVEGHEREA
Standardul 20 - GESTIONAREA ABATERILOR
Standardul 21 - CONTINUITATEA ACTIVITATII
Standardul 22 - STRATEGII DE CONTROL
Standardul 23 - ACCESUL LA RESURSE
- Auditarea si evaluarea
Standardul 24 - VERIFICAREA SI EVALUAREA CONTROLULUI
Standardul 25 - AUDITUL INTERN
Standard 1
ETICA, INTEGRITATEA
1.1. Descrierea standardului

Entitatea publica asigura conditiile necesare cunoasterii, de catre angajati, a reglementarilor
care guverneaza comportamentul acestora, prevenirea si raportarea fraudelor si neregulilor.
1.2. Cerinte generale
- Managerul si salariatii trebuie sa aiba un nivel corespunzator de integritate profesionala si
personala si sa fie constienti de importanta activitatii pe care o desfasoara;
- Managerul, prin deciziile sale si exemplul personal, sprijina si promoveaza valorile etice si
integritatea profesionala si personala a salariatilor. Deciziile si exemplul personal trebuie sa
reflecte:
valorificarea transparentei si probitatii in activitate;
valorificarea competentei profesionale;
initiativa prin exemplu;
conformitatea cu legile, regulamentele, regulile si politicile specifice;
respectarea confidentialitatii informatiilor;
tratamentul echitabil si respectarea indivizilor;
relatiile loiale cu colaboratorii;
caracterul complet si exact al operatiilor si documentatiilor;
modul profesional de abordare a informatiilor financiare;

- Salariatii manifesta acel comportament si dezvolta acele actiuni percepute ca etice in
entitatea publica;
- Managerul si salariatii au o abordare pozitiva fata de controlul financiar, a carui functionare
o sprijina.
Codul de conduita a functionarilor publici este aprobat prin lege. La nivelul fiecarei
institutii, codul etic se aproba de catre conducator.
Pentru a putea actiona in conformitate cu valorile entitatii publice, salariatii au nevoie de
sprijin si de o comunicare deschisa, in special atunci cand este vorba despre ajutorul acordat
pentru rezolvarea dilemelor si a incertitudinilor in materie de conduita adecvata. Salariatii
entitatilor publice sunt liberi sa comunice preocuparile lor in materie de etica. Managementul
entitatii trebuie sa creeze un mediu adecvat acestui tip de comunicare.
Conducerea trebuie sa supravegheze comportamentul efectiv al salariatilor din subordine,
referitor la standardul de etica si integritate si sa trateze in mod adecvat orice abatere de la codul
de conduita.
Standard 2
ATRIBUTII, FUNCTII, SARCINI

Entitatea publica transmite angajatilor si actualizeaza permanent:
documentul privind misiunea entitatii publice;
regulamentele interne;
fisa postului (functiei).

- Atributiile entitatii publice pot fi realizate numai daca sunt cunoscute de salariati si acestia
actioneaza concertat;
- Fiecare salariat are un rol bine definit in entitatea publica, stabilit prin fisa postului;
- Sarcinile sunt incredintate si rezultatele sunt comunicate numai in raportul manager - salariat
- manager (sef - subaltern - sef);
- Managerii trebuie sa identifice sarcinile in realizarea carora salariatii pot fi expusi unor
situatii dificile si care influenteaza in mod negativ managementul entitatii;
- Managerul trebuie sa-sustina salariatul in indeplinirea sarcinilor sale.
Standard 3
COMPETENTA, PERFORMANTA

Managerul asigura ocuparea posturilor de catre persoane competente, carora le incredinteaza
sarcini potrivit competentelor si asigura conditii pentru dezvoltarea capacitatii profesionale a
salariatului.
- Managerul si salariatii au acele cunostinte, abilitati si experienta care fac posibila
indeplinirea eficienta si efectiva a sarcinilor;
- Competenta angajatilor si sarcinile incredintate trebuie sa se afle in echilibru permanent
stabil. Actiuni pentru asigurarea acestuia:
definirea cunostintelor si deprinderilor necesare pentru fiecare loc de munca;
conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;
identificarea planului de pregatire de baza a noului angajat, inca din timpul procesului de
recrutare;
revederea necesitatilor de pregatire, in contextul evaluarii anuale a angajatilor si urmarirea

evolutiei carierei;
asigurarea faptului ca necesitatile de pregatire identificate sunt satisfacute;
dezvoltarea capacitatii interne de pregatire, complementara formelor de pregatire externe

entitatii publice;
definirea politicii de pregatire/mobilitate;

- Performantele angajatilor se evalueaza cel putin o data pe an si sunt discutate cu acestia de
catre realizatorul raportului;
- Competenta si performanta trebuiesc sustinute de instrumente adecvate, care includ tehnica
de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc;
- Nivelul de competenta necesar este cel care constituie premisa performantei.
Salariatii entitatii publice trebuie sa aiba cunostintele profesionale, competentele,
atributiile si Instrumentele necesare pentru a contribui la realizarea obiectului de activitate al
entitatii publice.
Este stabilit prin lege ca ocuparea posturilor unei entitati publice se face prin concurs. Acest
lucru asigura premisele realizarii sarcinilor entitatii de catre persoane capabile si competente,
precum si atingerea obiectivelor de viitor ale entitatii publice. Managementul entitatii publice
evalueaza continuu nevoile si cerintele acesteia, fapt care permite luarea unor decizii motivate in
materie de formare, supraveghere, atribuire a sarcinilor si de reorganizare. Conducerea poate
recurge la servicii externe pentru a raspunde nevoilor care nu pot fi satisfacute cu resursele
entitatii publice.
Formarea profesionala poate fi axata pe acele competente care favorizeaza performantele
individuale si pe abilitatile interpersonale care vizeaza luarea deciziilor si invatarea in grup.
Standard 4
FUNCTII SENSIBILE

Entitatea publica identifica functiile considerate ca fiind sensibile si stabileste o politica
adecvata de rotatie a salariatilor care ocupa astfel de functii.
- In entitatea publica se intocmesc:
inventarul functiilor sensibile;
lista cu salariatii care ocupa functii sensibile;
planul pentru asigurarea rotatiei salariatilor din functii sensibile, astfel incat un salariat sa nu
activeze intr-o astfel de functie, de regula, mai mult de 5 ani;
- In inventarul functiilor sensibile sunt reflectate, de regula, acele functii care prezinta risc
semnificativ in raport cu obiectivele;
- Rotatia personalului se face cu efect minim asupra activitatii entitatii publice si a salariatilor.
Standard 5
DELEGAREA

Managerul stabileste, in scris, limitele competentelor si responsabilitatilor pe care le delega.
- Delegarea de competenta se face tinand cont de impartialitatea deciziilor ce urmeaza a fi
luate de persoanele delegate si de riscurile asociate acestor decizii;
- Salariatul delegat trebuie sa aiba cunostinta, experienta si capacitatea necesara efectuarii
actului de autoritate incredintat;
- Asumarea responsabilitatii, de catre salariatul delegat, se confirma prin semnatura;
- Subdelegarea este posibila cu acordul managerului;
- Delegarea de competenta nu exonereaza pe manager de responsabilitate.
Standard 6
STRUCTURA ORGANIZATORICA

Entitatea publica defineste propria structura organizatorica, competentele, responsabilitatile,
sarcinile si obligatia de a raporta pentru fiecare componenta structurala, si informeaza in scris
salariatii.
- Competenta, responsabilitatea, sarcina si obligatia de a raporta sunt atribute asociate
postului; acestea trebuie sa fie clare, coerente si sa reflecte elementele avute in vedere pentru
realizarea obiectivelor entitatii publice;
- Competenta constituie capacitatea de a lua decizii, in limite definite, pentru realizarea
activitatilor specifice postului;
- Responsabilitatea reprezinta obligatia de a indeplini sarcinile si se inscrie in limitele ariei de
competenta;
- Raportarea reprezinta obligatia de a informa asupra indeplinirii sarcinilor.
Standard 7
OBIECTIVE

Entitatea publica trebuie sa defineasca obiectivele determinante, legate de scopurile entitatii,
precum si cele complementare, legate de fiabilitatea informatiilor, conformitatea cu legile,
regulamentele si politicile interne si sa comunice obiectivele definite tuturor salariatilor si tertilor
interesati
- Obiectivele generale sunt concordante cu misiunea entitatii publice;
- Entitatea publica transpune obiectivele generale in obiective specifice si in rezultate asteptate
pentru fiecare activitate si le comunica personalului;
- Obiectivele trebuie astfel definite incat sa raspunda pachetului de cerinte "S.M.A.R.T.";
- Fixarea obiectivelor reprezinta atributul managementului, iar responsabilitatea realizarii
acestora revine atat managementului, cat si salariatilor;
- Multitudinea si complexitatea obiectivelor impune utilizarea unor criterii diverse de grupare,
cu scopul de a facilita concretizarea responsabilitatilor, raspunderilor, de a asigura operativitate
in cunoasterea rezultatelor etc.
Standard 8
PLANIFICAREA

Entitatea publica intocmeste planuri prin care se pun in concordanta activitatile necesare
pentru atingerea obiectivelor cu resursele maxim posibil de alocat astfel incat riscurile de a nu
realiza obiectivele sa fie minime.
- Planificarea este una din functiile esentiale ale managementului;
- Planificarea se refera la repartizarea resurselor, pornind de la stabilirea nevoilor pentru
realizarea obiectivelor. Avand in vedere caracterul limitat al resurselor, repartizarea acestora
necesita decizii cu privire la cel mai bun mod de alocare;
- Planificarea este un proces continuu, ceea ce imprima planului un caracter dinamic.
Schimbarea obiectivelor, resurselor sau altor elemente ale procesului de fundamentare impune
actualizarea planului;
- Gradul de structurare a procesului de planificare, de detaliere a planurilor, variaza in functie
de diversi factori, precum: marimea entitatii publice, structura decizionala a acesteia, necesitatea
aprobarii formale a unor activitati etc.
- Dupa orizontul de timp la care se refera, in general, se elaboreaza:
planuri anuale;
planuri multianuale;
- Specific planificarii multianuale este stabilirea unei succesiuni de masuri ce trebuiesc luate
pentru atingerea obiectivelor.
Standard 9
COORDONAREA
9.1. Descrierea standardului.

Pentru atingerea obiectivelor, deciziile si actiunile componentelor structurale ale entitatii
publice trebuiesc coordonate, in scopul asigurarii convergentei si coerentei acestora.
- Managementul asigura coordonarea deciziilor si actiunilor compartimentelor structurale ale
entitatii publice;
- Atunci cand necesitatile o impun, se pot organiza structuri specializate, care sa sprijine
managementul in activitatea de coordonare;
- Coordonarea influenteaza decisiv rezultatele interactiunii dintre salariati in cadrul
raporturilor profesionale;
- Salariatii trebuie sa tina cont de consecintele deciziilor lor si ale actiunilor lor asupra intregii
entifati publice;
- Coordonarea eficienta presupune consultari prealabile, atat in cadrul structurilor unei entitati
publice, cat si intre structurile respective.
Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii, de:
a) angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate
aprobate potrivit prevederilor ;
b) realizarea veniturilor;
c) angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
d) integritatea bunurilor incredintate entitatii pe care o conduc;
e) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare
asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului
de lucrari de investitii publice;
g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;
h) organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale."
Standard 10
MONITORIZAREA PERFORMANTELOR*)
Entitatea publica asigura, pentru fiecare politica si activitate, monitorizarea performantelor,
utilizand indicatori cantitativi si calitativi relevanti, inclusiv cu privire la economicitate, eficienta
si eficacitate.
- Managementul trebuie sa primeasca sistematic raportari asupra desfasurarii activitatii
entitatii publice;
- Managementul evalueaza performantele, constatand eventualele abateri de la obiective, in
scopul luarii masurilor corective ce se impun;
- Sistemul de monitorizare a performantei este influentat de marimea si natura entitatii
publice, de modificarea/schimbarea obiectivelor sau/si a indicatorilor, de modul de acces al
salariatilor la informatii.
Standard 11
MANAGEMENTUL RISCULUI

Entitatea publica analizeaza sistematic, cel putin o data pe an, riscurile legate de desfasurarea
activitatilor sale, elaboreaza planuri corespunzatoare, in directia limitarii posibilelor consecinte
ale acestor riscuri, si numeste salariatii responsabili in aplicarea planurilor respective.
- Orice actiune sau inactiune prezinta un risc de nerealizare a obiectivelor;
- Riscurile sunt acceptabile, daca masurile care vizeaza evitarea acestora nu se justifica in plan
financiar;
- Riscurile semnificative apar si se dezvolta in special ca urmare a:
managementului inadecvat al raporturilor dintre entitatea publica si mediile in care aceasta

actioneaza;
unor sisteme de conducere centralizate excesiv;

- Un sistem de control intern eficient presupune implementarea in entitatea publica a
managementului riscurilor;
- Managerul are obligatia crearii si mentinerii unui sistem de control intern sanatos, in
principal, prin:
identificarea riscurilor majore care pot afecta eficacitatea si eficienta operatiunilor, respectarea
regulilor si regulamentelor, increderea in informatiile financiare si de management intern si
extern, protejarea bunurilor, prevenirea si descoperirea fraudelor;
definirea nivelului acceptabil de expunere la aceste riscuri;
evaluarea probabilitatii ca riscul sa se materializeze si a marimii impactului acestuia;
monitorizarea si evaluarea riscurilor si a gradului de adecvare a controalelor interne la

gestionarea riscurilor;
verificarea raportarii executiei bugetului, inclusiv a celui pe programe.
Standard 12
INFORMAREA

Entitatea publica stabileste tipurile de informatii, continutul, calitatea, frecventa, sursele si
destinatarii acestora, astfel incat managerii si salariatii, prin primirea si transmiterea
informatiilor, sa-si poata indeplini sarcinile.
- Informatia este indispensabila unui management sanatos, unei monitorizari eficace,
identificarii situatiilor de risc in faze anterioare ale manifestarii acestora;
- Cultura entitatii publice*) are o incidenta majora asupra cantitatii, naturii si fiabilitatii
informatiilor, ca si in ceea ce priveste largirea gamei acestora in domeniul valorilor etice,
politicii, puterii, responsabilitatilor si obligatiilor de raportare, obiectivelor entitatii publice,
planurilor etc.;
- Informatia trebuie sa fie corecta, credibila, clara, completa, oportuna, utila, usor de inteles si
receptat;
- Managerul si salariatii trebuie sa primeasca si sa transmita informatiile necesare pentru
indeplinirea sarcinilor;
- Informatia trebuie sa beneficieze de o circulatie rapida, in toate sensurile, inclusiv in si din
exterior.
Standard 13
COMUNICAREA

Entitatea publica trebuie sa dezvolte un sistem eficient de comunicare interna si externa, care
sa asigure o difuzare rapida, fluenta si precisa a informatiilor, astfel incat acestea, sa ajunga
complete si la timp la utilizatori.
- Managerul asigura functionarea unui sistem eficient de comunicare;
- Prin componentele sale, sistemul de comunicare serveste scopurilor utilizatorilor;
- Sistemul de comunicare trebuie sa fie flexibil si rapid, atat in interiorul entitatii publice, cat
si intre aceasta si mediul extern;
- Procesul de comunicare trebuie sa fie adaptat la capacitatea utilizatorilor, in ceea ce priveste
prelucrarea informatiilor si achitarea de responsabilitati in materie de comunicare.
Standard 14
CORESPONDENTA SI ARHIVAREA

Fiecare entitate publica organizeaza primirea/expedierea, inregistrarea si arhivarea
corespondentei astfel incat sistemul sa fie accesibil managerului, angajatilor si tertilor interesati
cu abilitare in domeniu.
- Corespondenta trebuie sa fie purtatoarea unor informatii utile in interiorul si in exteriorul
entitatii publice;
- Corespondenta utilizeaza purtatori diferiti ai informatiei (hartie, benzi magnetice, floppy, CD
etc.) si se realizeaza prin mijloace diferite (curierul, posta, posta electronica, fax etc);
- Ponderea in care entitatea publica utilizeaza unul sau altul dintre purtatori si apeleaza la unul
sau altul dintre mijloacele de realizare a corespondentei este determinata de o serie de factori,
cum ar fi: gradul de dotare interna si/sau al tertilor, nivelul de pregatire al salariatilor, urgenta,
distanta, costul, siguranta, restrictiile din reglementari etc;
- In functie de tipul de purtator si mijlocul de realizare utilizat cu privire la corespondenta,
operatiunile de intrare, iesire, inregistrare si stocare trebuiesc adaptate corespunzator, pe baza
unor planuri elaborate in acest sens, astfel incat, pentru fiecare caz, sa poata fi reflectate cerintele
majore privind;
asigurarea primirii, respectiv expedierii corespondentei;
confirmarea primirii, respectiv expedierii corespondentei;
stocarea (arhivarea) corespondentei;
accesul la corespondenta realizata.
Standard 15
IPOTEZE, REEVALUARI

Fixarea obiectivelor ia in considerare ipoteze acceptate constient, prin consens. Modificarea
ipotezelor, ca urmare a transformarii mediului, impune reevaluarea obiectivelor.
15.2. Cerinte generate
- Ipotezele se formuleaza in legatura cu obiectivele ce urmeaza a fi realizate si stau la baza
fixarii acestora;
- Salariatii implicati in realizarea unui obiectiv trebuie sa fie constienti de ipotezele formulate
si acceptate in legatura cu obiectivul in cauza;
- Ipotezele de care salariatii nu sunt constienti reprezinta un obstacol in capacitatea de
adaptare;
- Reevaluari ale nevoilor de informare - concretizate in schimbari in ceea ce priveste
informatiile necesar a fi colectate, in modul de colectare, in continutul rapoartelor sau sistemelor
de informatii conexe - trebuiesc efectuate daca se modifica ipotezele ce au stat la baza
obiectivelor.
Standard 16
SEMNALAREA NEREGULARITATILOR
16.1 Descrierea standardului

Salariatii, deosebit de comunicarile pe care le realizeaza in legatura cu atingerea obiectivelor
fata de care sunt responsabili, au si posibilitatea ca, pe baza unor proceduri distincte, sa
semnaleze neregularitati, fara ca astfel de semnalari sa atraga un tratament inechitabil sau
discriminatoriu fata de salariatul care se conformeaza unor astfel de proceduri.
- Managerii trebuie sa stabileasca si sa comunice salariatilor procedurile corespunzatoare,
aplicabile in cazul semnalarii unor neregularitati;
- Managerii au obligatia sa intreprinda cercetarile adecvate, in scopul elucidarii celor
semnalate si, daca este cazul, sa ia masurile ce se impun;
- Salariatii care semnaleaza, conform procedurilor, neregularitati, de care, direct sau indirect,
au cunostinta, vor fi protejati impotriva oricaror discriminari;
- Semnalarea neregularitatilor trebuie sa aiba un caracter transparent pentru eliminarea
suspiciunii de delatiune;
- Managerul trebuie sa promoveze respectul fata de lege si spiritul de incredere.
Intr-un astfel de mediu se creeaza anticorpii necesari reechilibrarii sistemului, in cazul producerii
unor agresiuni din interiorul sau din exteriorul entitatii publice. Daca nu se creeaza astfel de
anticorpi, managementul trebuie sa asigure descoperirea si inlaturarea neregularitalilor, prin
dialog liber cu membrii entitatii publice. Angajatilor le revine sarcina ca, in cazul identificarii
unor dovezi in ceea ce priveste existenta unor posibile fraude, coruptie sau orice alta activitate ce
poate afecta in sens negativ interesele majore ale entitatii publice, care depasesc nivelul de
competenta al managementului propriu, sau in cazul in care sunt implicate nivele ale acestuia, sa
aduca respectivele dovezi la cunostinta organelor abilitate ale statului. In nici un caz un salariat
care descopera dovezi de acest gen si actioneaza pentru scoaterea lor la lumina nu trebuie
sanctionat, si nici recompensat. Actiunea sa trebuie privita ca exercitarea unei indatoriri
profesionale.
Realizarea in practica a acestui standard se face si cu ajutorul fisei postului.
Standard 17
PROCEDURI
Pentru activitatile din cadrul entitatii publice si, in special, pentru operatiunile economice,
aceasta elaboreaza proceduri scrise, care se comunica tuturor salariatilor implicati.
- Entitatea publica trebuie sa se asigure ca, pentru orice actiune si/sau eveniment semnificativ,
exista o documentatie adecvata si ca operatiunile sunt consemnate in documente;
- Documentatia trebuie sa fie completa, precisa si sa corespunda structurilor si politicilor
entitatii publice;
- Documentatia cuprinde, politici administrative, manuale, instructiuni operationale, check-
lists-uri sau alte forme de prezentare a procedurilor;
- Documentatia trebuie sa fie actualizata, utila, precisa, usor de examinat, disponibila si
accesibila managerului, salariatilor, precum si tertilor, daca este cazul;
- Documentatia asigura continuitatea activitatii, in pofida fluctuatiei de personal;
- Lipsa documentatiei, caracterul incomplet sau/si neactualizarea acesteia constituie riscuri in
realizarea obiectivelor;
- Intocmirea si urmarirea executarii graficului de circulatie a documentelor la fiecare nivel de
responsabilitate din entitatea publica.
Exista doua acceptiuni cu privire la proceduri:
- aceea a procedurilor gen norme metodologice, precizari si instructiuni, elaborate de catre
entitatea publica pentru organizarea aplicarii unor reglementari de rang superior, aprobate de
catre conducatorul entitatii publice sau chiar de catre Guvern (a se vedea, ca exemplu, art. 19 lit.
d) din Legea nr. 500/2002);
- aceea a metodelor de lucru si a procedurilor scrise, formalizate - care constituie obiectul
acestui standard - specifice pentru fiecare entitate publica, referitoare la activitatile acesteia.
Aceste proceduri trebuie sa fie:
scrise, respectiv formalizate. Cunostintele individuale si colective trebuie stocate si puse in

ordinea care corespunde scopurilor entitatii publice;
simple si specifice. Procedurile scrise se constituie in instrument de lucru, pentru ca executantii

sa cunoasca normele legale ce trebuie respectate, pentru fiecare domeniu al entitatii publice;
actualizate in mod permanent, in functie de evolutia reglementarilor in materie;
aduse la cunostinta executantilor.
Standard 18
SEPARAREA ATRIBUTIILOR
Elementele operationale, si financiare ale fiecarei actiuni sunt efectuate de persoane
independente una fata de cealalta, respectiv functiile de initiere si verificare trebuie sa fie
separate.
- Separarea atributiilor si -responsabilitatilor este una dintre modalitatile prin care se reduce
riscul de eroare, frauda, incalcare a legislatiei, precum si riscul de a nu putea detecta aceste
probleme;
- Prin separarea atributiilor se creeaza conditiile ca nici o persoana sau compartiment sa nu
poata controla toate etapele importante ale unei operatiuni sau ale unui eveniment;
- Separarea atributiilor si responsabilitatilor intre mai multe persoane creeaza premisele unui
echilibru eficace al puterilor;
- Managerii entitatilor publice in care, datorita numarului mic de salariati, se limiteaza
posibilitatea de aplicare a separarii atributiilor si responsabilitatilor, trebuie sa fie constienti de
riscuri si sa compenseze aceasta limitare prin alte masuri.
Standard 19
SUPRAVEGHEREA

Entitatea publica asigura masuri de supraveghere adecvate a operatiunilor, pe baza unor
proceduri prestabilite, inclusiv prin control ex-post, in scopul realizarii in mod eficace a acestora.
- Managerul trebuie sa monitorizeze efectuarea controalelor de supraveghere, pentru a se
asigura ca procedurile sunt respectate de catre salariati in mod efectiv si continuu;
- Controalele de supraveghere implica revizuiri in ceea ce priveste munca depusa de salariati,
rapoarte despre exceptii, testari prin sondaje sau orice alte modalitati care confirma respectarea
procedurilor;
- Managerul verifica si aproba munca salariatilor, da instructiunile necesare pentru a minimiza
erorile, a elimina frauda, a respecta legislatia si pentru a veghea asupra intelegerii si aplicarii
instructiunilor;
- Supravegherea activitatilor este adecvata, in masura in care:
fiecarui salariat i se comunica atributiile, responsabilitatile si limitele de competenta atribuite;
se evalueaza sistematic munca fiecarui salariat;
se aproba rezultatele muncii obtinute in diverse etape ale realizarii operatiunii.

Managementul entitatilor publice are datoria de a stabili, pentru fiecare nivel de organizare,
atributiile ce ii revin pe linia supravegherii curente a activitatii, conditie de exercitare a acesteia
si raspunderile si, de asemenea, sa initieze, sa aplice si sa dezvolte forme de control
(supraveghere) flexibile si eficiente, bazate cu deosebire pe autocontrolul, controlul mutual si
controlul ierarhic al salariatilor.
Standard 20
GESTIONAREA ABATERILOR

Entitatea publica se asigura ca, pentru toate situatiile in care, datorita unor circumstante
deosebite, apar abateri fata de politicile sau procedurile stabilite, se intocmesc documente
adecvate, aprobate la un nivel corespunzator, inainte de efectuarea operatiunilor.
- In derularea actiunilor pot aparea circumstante deosebite, care nu au putut fi anticipate si
care induc abateri ce nu permit derularea tranzactiilor prin procedurile existente;
- Abaterile de la procedurile existente trebuie sa fie documentate si justificate, in vederea
prezentarii spre aprobare;
- Este necesara analiza periodica a circumstantelor si a modului cum au fost gestionate
actiunile, in vederea desprinderii unor concluzii de buna practica pentru viitor, ce urmeaza a fi
formalizate.
Standard 21
CONTINUITATEA ACTIVITATII

Entitatea publica asigura masurile corespunzatoare pentru ca activitatea acesteia sa poata
continua in orice moment, in toate imprejurarile si in toate planurile, cu deosebire in cel
economico-financiar.
- Entitatea publica este o organizatie a carei activitate trebuie sa se deruleze continuu, prin
structurile componente. Eventuala intrerupere a activitatii acesteia afecteaza atingerea
obiectivelor propuse;
- Situatii diferite, care afecteaza continuitatea activitatii: mobilitatea salariatilor; defectiuni ale
echipamentelor din dotare; disfunctionalitati produse de unii prestatori de servicii; schimbari de
proceduri etc.;
- Pentru fiecare din situatiile care apar, entitatea publica trebuie sa actioneze in vederea
asigurarii continuitatii, prin diverse masuri, de exemplu:
angajarea de personal in locul celor pensionati sau plecati din entitatea publica din alte
considerente;
delegarea, in cazul absentei temporare (concedii, plecari in misiune etc.);
contracte de service pentru intretinerea echipamentelor din dotare;
contracte de achizitii pentru inlocuirea unor echipamente din dotare;

- Existenta inventarului situatiilor care pot conduce la discontinuitati in activitate si a
masurilor care sa previna aparitia lor.
Standard 22
STRATEGII DE CONTROL

Entitatea publica construieste politici adecvate strategiilor de control si programelor concepute
pentru atingerea obiectivelor si mentinerea in echilibru a acestor strategii.
- Exista un raport de interdependenta intre strategiile, politicile si programele elaborate pentru
atingerea obiectivelor si strategiile de control. Fara o strategie de control adecvata, creste riscul
de manifestare a abaterilor de la strategia, politica si programele entitatii publice si, deci, al
nerealizarii obiectivelor la nivelul exigentelor preconizate;
- Strategiile de control sunt cu atat mai complexe si mai laborioase cu cat fundamentarea si
realizarea obiectivelor entitatii publice sunt mai complexe si mai dificile;
- Strategiile de control se supun conceptului de strategie, in general, acestea necesitand studii,
in vederea stabilirii obiectivelor de control, a resurselor necesare, a pregatirii personalului de
control, a imbunatatirii metodelor si procedurilor de control, a modului de evaluare a
controalelor etc.;
- Strategiile de control se refera si la tipurile de control aplicabile situatiei. In paleta larga a
modalitatilor de control si a criteriilor de clasificare a acestora, regasim:
activitati de control: observatia; compararea; aprobarea; comunicarea rapoartelor; coordonarea;

verificarea; analiza; autorizarea; supervizarea; examinarea; monitorizarea etc.;
clasificarea controlului in functie de modul de cuprindere a obiectivelor: control total; control

selectiv (prin sondaj);
clasificarea controlului in functie de scopul urmarit: control de conformitate; control de

perfectionare; control de adaptare etc;
clasificarea controlului in functie de apartenenta organelor de control: control propriu; control

exterior;
clasificarea controlului in functie de executanti: autocontrol; control mutual; control ierarhic;

control de specialitate;
clasificarea controlului in functie de modul de executie: control direct; control indirect; control
incrucisat;
clasificarea controlului in functie de baza normativa: control normativ; control practic; control
teoretic;
clasificarea controlului in functie de interesul entitatii: control pentru sine; control pentru altii;
clasificarea controlului in functie de orientarea sa: control tematic; control nedirijat;
clasificarea controlului in functie de momentul efectuarii acestuia: control ex-ante; control

concomitent; control ex-post;
Standard 23
ACCESUL LA RESURSE

Managerul stabileste, prin emiterea de documente de autorizare, persoanele care au acces la
resursele materiale, financiare si informationale ale entitatii publice si numeste persoanele
responsabile pentru protejarea si folosirea corecta a acestor resurse.
- Restrangerea accesului, la resurse reduce riscul utilizarii inadecvate a acestora;
- Severitatea restrictiei depinde de vulnerabilitatea tipului de resursa si de riscul pierderilor
potentiale, care trebuie apreciate periodic. La determinarea vulnerabilitatii bunurilor si valorilor
se au in vedere costul, riscul potential de pierdere sau utilizare inadecvata;
- Intre resurse si sumele inregistrate in evidente se fac comparatii periodice (inventare).
Vulnerabilitatea bunurilor si valorilor determina frecventa acestor verificari;
Standard 24
VERIFICAREA SI EVALUAREA CONTROLULUI

Entitatea publica instituie o functie de evaluare a controlului intern si elaboreaza politici,
planuri si programe de derulare a acestor actiuni.
- Managerul trebuie sa asigure verificarea si evaluarea in mod continuu a functionarii
sistemului de control intern si a elementelor sale. Disfunctionalitatile sau alte probleme
identificate trebuiesc rezolvate operativ, prin masuri corective;
- Verificarea operatiunilor garanteaza contributia controalelor interne la realizarea
obiectivelor;
- Evaluarea eficacitatii controlului se poate referi, in functie de cerinte specifice si/sau
conjuncturale, fie la ansamblul obiectivelor entitatii publice, fie la unele dintre acestea, optiune
care revine managerului;
- Managerul stabileste modul de realizare a evaluarii eficacitatii controlului.
Standard 25
AUDITUL INTERN

Entitatea publica infiinteaza sau are acces la o capacitate de audit, care are in structura sa
auditori competenti, a caror activitate se desfasoara, de regula, conform unor programe bazate pe
evaluarea riscului.
- Auditul intern asigura evaluarea independenta si obiectiva a sistemului de control intern al
entitatii publice;
- Auditorul intern finalizeaza actiunile sale prin rapoarte de audit, in care enunta punctele
slabe identificate in sistem si formuleaza recomandari pentru eliminarea acestora;
- Managerul dispune masurile necesare, avand in vedere recomandarile din rapoartele de audit
intern, in scopul eliminarii punctelor slabe constatate de misiunile de auditare.
CAPITOLUL II
Reguli privind operatiile de casa in unitatile militare
Unitatile militare efectueaza operatiile de incasari si plati in numerar prin casierie, care se
organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor prezentului regulament si normelor de
organizare si functionare a unitatilor.
In unitatile militare care au un volum mare de operatii de incasari si plati, in functie de
specificul si complexitatea activitatii, se pot organiza mai multe casierii, ghisee sau puncte de
incasari si plati, a caror activitate este coordonata de catre un casier central.
Operatiile de incasari si plati in numerar se efectueaza de casieri. La unitatile militare
care nu au functia de casier prevazuta in statul de functii, atributiile acestuia se indeplinesc de o
alta persoana imputernicita de conducatorul unitatii.
Denumirea de casier se refera si la persoana imputernicita sa efectueze operatii de
incasari si plati in numerar.
Imputernicirea de casier poate fi data oricarei persoane incadrate in unitate sau in
subunitatile acesteia, care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a fi gestionar.
Personalul cu atributii de control financiar si contabilii pot indeplini atributia de casier numai cu
aprobarea expresa data de ministere, celelalte organe centrale ori de comitetele executive ale
consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, dupa caz, in conditiile legii.
Casierii sint gestionari de mijloace banesti si alte valori, potrivit legii.
Casierul nu are dreptul sa incredinteze exercitarea atributiilor sale altor persoane.
In cazul cind casierul lipseste din orice cauza, iar operatiile de casa nu pot fi intrerupte,
acestea se vor face de persoana desemnata de casier, cu acordul conducatorului unitatii.
Cind casierul nu desemneaza o persoana ori aceasta nu se prezinta sau cind conducerea unitatii
nu este de acord cu persoana desemnata de casier, operatiile de casa vor fi facute de o persoana
delegata de conducatorul unitatii.
La operatiile facute de persoana delegata are dreptul sa asiste si persoana desemnata de casier.
Suplinirea casierului se face pe termenul stabilit de conducatorul unitatii, fara a putea depasi 60
de zile. La expirarea termenului stabilit se procedeaza la predarea-primirea gestiunii.
Conducatorii unitatilor militare raspund de buna organizare si desfasurare a activitatii de casierie,
in vederea asigurarii gospodaririi rationale a mijloacelor banesti si apararii integritatii avutului
obstesc.
Casieria trebuie sa functioneze intr-un spatiu adecvat, in conditiile unei depline securitati.
In acest scop, conducatorii unitatilor militare sint obligati sa ia masuri pentru a asigura
inzestrarea casieriei cu mijloace tehnice de paza si de alarma, in functie de importanta valorilor
pastrate si sa asigure conditiile de pastrare a numerarului in cadrul unitatilor si de transport la si
de la banci sau celelalte institutii de credit, conform dispozitiilor legale. In cazul in care este
necesara, transmiterea sumelor in alta localitate pentru plati se va face prin cele mai apropiate
unitati bancare, de credit sau postale.
Conducatorii unitatilor militare stabilesc programul de functionare a casieriilor, tinind
seama atit de orele la care subunitatile trebuie sa depuna sau sa ridice numerarul, cit si de orele
fixate pentru efectuarea varsamintelor sau ridicarea numerarului de la banci sau celelalte
institutii de credit. Programul de functionare a casieriilor organizatiilor comerciale sau ale unor
unitati trebuie sa asigure primirea in aceeasi zi a sumelor incasate de la toate subunitatile sau
magazinele din localitate. Pentru unitatile cu program prelungit sau cu volum redus de incasari,
termenele de depunere a incasarilor se aproba de banci, la propunerea conducerii acestor unitati.
Numerarul si alte valori, precum si documentele de casa ale unitatilor militare , se pastreaza in
tezaure, case de fier sau dulapuri metalice, care se incuie ori de cite ori casierul paraseste
incaperea, iar la sfirsitul zilei de lucru se incuie si se sigileaza.
Unitatile militare sint obligate sa depuna sumele incasate in numerar la banci sau la
celelalte institutii de credit la care au deschise conturi si sa ridice de la acestea numerarul necesar
pentru efectuarea platilor, in conditiile prezentului regulament si cu respectarea celorlalte norme
legale privind incasarile si platile in numerar.
Normele pe baza carora unitatile militare pot efectua plati direct din incasari si pot retine
numerarul in casierii, de la o zi la alta, termenele si conditiile de depunere a numerarului la banci
si la celelalte institutii de credit, eliberarea si utilizarea numerarului, precum si efectuarea
controlului bancar asupra acestor operatii, se stabilesc de catre Banca Nationala a Republicii
militare Romania, impreuna cu bancile specializate.
In exercitarea atributiilor ce le revin in legatura cu operatiile de casa, bancile si celelalte
institutii de credit pot cere de la unitatile militare , cu exceptia celor din sectorul special, datele
care sint necesare, iar acestea au obligatia sa le furnizeze.
Incasarile in numerar ale unitatilor militare , altele decit ridicarile de numerar de la
banci sau de la celelalte institutii de credit, se fac pe baza de chitanta sau de alte documente cu
functie similara aprobate de organele competente.
Ridicarea sumelor in numerar de la banci sau de la celelalte institutii de credit se face pe
baza de cecuri de numerar emise de compartimentul financiar-contabil.
Emiterea cecurilor de numerar si ridicarea numerarului sint permise numai pentru
alimentarea casieriei cu fonduri banesti. Cecurile de numerar se mai pot emite de catre unitatile
militare care au deschis conturi curente la banca si pentru alte operatii decit alimentarea
casieriei cu fonduri banesti, dar numai in cazurile aprobate de banca.
Incasarile in numerar de la persoane fizice sau juridice, reprezentind contravaloarea produselor
livrate, a serviciilor prestate, a lucrarilor executate si a altor drepturi ale unitatii militare , se
efectueaza pe baza documentelor de incasare vizate pentru controlul financiar preventiv, cu
exceptia unor incasari de la populatie, pentru care ministerele si celelalte organe centrale au
stabilit, potrivit legii, ca acestea sa fie supuse controlului ulterior.
Este interzisa folosirea numerarului din incasarile unei unitati pentru nevoile altei unitati
militare , cu exceptia cazurilor prevazute prin dispozitii legale.
Unitatile militare care nu efectueaza incasari in numerar sau realizeaza incasari mici pot
ridica de la banci sau de la celelalte institutii de credit si pot pastra in casierii, de la o zi la alta,
pentru efectuarea unor cheltuieli marunte si urgente, sume in numerar, in limita soldului de casa
stabilit acestora de catre bancile sau institutiile de credit la care au deschise conturile. In caz de
necesitate, bancile sau celelalte institutii de credit pot revizui limita soldului de casa.
Institutiile de stat pot pastra in cadrul limitei soldului de casa numai numerarul provenit
din restituiri de avansuri nefolosite, din ridicari din contul de disponibil, precum si alte sume
aprobate prin acte normative, cu exceptia birourilor executive ale consiliilor populare comunale
si orasenesti care nu au unitate bancara in localitate si care, in scopul evitarii deplasarilor
frecvente la banca ale delegatilor acestora pentru ridicarea numerarului necesar efectuarii unor
cheltuieli gospodaresti marunte si urgente, pot retine in cadrul limitei soldului de casa si sumele
incasate ca venituri bugetare sau pentru autofinantarea unor unitati sau activitati.
Unitatile militare carora li se stabileste limita soldului de casa pot pastra in casierii, peste
aceasta limita, timp de 3 zile lucratoare de la ridicarea numerarului, exclusiv ziua ridicarii,
inclusiv ziua platii sau restituirii:
a) sumele necesare pentru plata retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurari
sociale, pensiilor, premiilor, alocatiilor de stat pentru copii si a altor drepturi asimilate acestora;
b) sumele ridicate de la banci sau de la celelalte institutii de credit pentru plata drepturilor
cuvenite donatorilor de singe si donatorilor de lapte de mama, a carausilor care efectueaza
transporturi cu mijloace hipo, precum si a cheltuielilor de cazare a personalului unitatilor de
constructii sau despagubirilor de orice natura;
c) sumele retinute din retributie sau alte drepturi banesti cu titlu de garantii, de pensii de
intretinere sau cu alt titlu, potrivit dispozitiilor legale.
In cazul in care unele plati din cele mentionate la lit. a), b) si c) se fac la subunitati situate in
afara localitatii de sediu a unitatii, iar decontarea sumelor nu se poate face in temeiul stabilit,
bancile sau celelalte institutii de credit pot acorda, in cazuri temeinic justificate, termene de
pastrare a numerarului mai mari de 3 zile, fara a depasi 7 zile lucratoare.
Sumele neachitate in termenele aratate la alin. 1 si 2 se restituie bancii sau institutiei de credit
de la care au fost ridicate, urmind a fi eliberate ulterior, la cererea unitatii in cauza, cu exceptia
garantiilor retinute, care se depun la banca.
De asemenea, unitatile pot pastra peste limita soldului de casa:
a) sumele incasate dupa terminarea programului de functionare a bancilor, a celorlalte institutii
de credit la care isi au deschise conturile sau unitatilor de posta si telecomunicatii, cu conditia sa
fie depuse sau utilizate in ziua urmatoare;
b) sumele destinate partilor pentru preluari de produse agricole, la unitati cu astfel de sarcini,
potrivit normelor stabilite de catre banci sau celelalte institutii de credit pentru asemenea
operatii;
c) numerarul reprezentind venituri bugetare sau pentru autofinantarea unor unitati sau activitati
ale institutiilor de stat, care urmeaza a se depune in conditiile si termenele prevazute de
instructiunile elaborate de Ministerul Finantelor .
Platile in numerar se fac pe baza de documente vizate pentru controlul financiar preventiv
si aprobate de persoanele competente.
Documentele de plata, vizate si aprobate, se predau casierului de catre compartimentul
financiar-contabil.
La primirea documentelor de plata, casierul trebuie sa verifice:
a) existenta, valabilitatea si autenticitatea semnaturilor prin care se dispune plata, prin

confruntarea acestora cu specimenele de semnaturi, comunicate in prealabil casierului;
b) existenta anexelor la documentul de plata.
In cazul nerespectarii uneia dintre aceste conditii, casierul inapoiaza documentele pentru
completare si numai dupa ce acestea sint completate efectueaza plata.
Platile in numerar se fac persoanelor indicate in documente sau celor imputernicite de
acestea pe baza de procura autentificata, speciala sau generala.
Plata retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale, premiilor si
altor drepturi asimilate acestora catre alte persoane decit cele indicate in documente se poate face
pe baza de imputernicire, vizate de seful ierarhic al titularului drepturilor banesti, in cazul in care
plata se face unui membru din familia titularului sau altei persoane incadrate in munca in aceeasi
unitate.
Procura sau inscrisul de imputernicire ramine la casier si se anexeaza la documentul de plata.
In cazul eliberarii sumelor in numerar pe baza de procura generala, originalul se restituie,
retinindu-se o copie certificata de casier si primitor, care se anexeaza la documentul de plata.
Pentru platile facute unor persoane din afara unitatii, casierul trebuie sa solicite acestora actele
de identitate, inscriind pe documentele de plata seria si numarul actului de identitate si unitatea
care l-a eliberat. Prezentarea actelor de identitate se poate solicita si persoanelor din cadrul
unitatii, cind se considera necesar.
Persoanele care primesc numerarul semneaza pe documentul de plata numai cu cerneala,
cu creion chimic sau cu pasta, indicind data primirii sumei.
Daca plata se face catre mai multe persoane, pe baza de state de retributii sau alte documente,
primitorii semneaza in rubrica corespunzatoare din aceste documente.
In cazul in care plata se face de catre o persoana care nu are posibilitatea sa semneze personal,
primirea sumei se confirma de o alta persoana din unitate, care inscrie pe documentul de plata
numele beneficiarului sumei si semneaza. In aceasta situatie, pe documentul de plata se
mentioneaza seria si numarul actului de identitate al primitorului, care nu are posibilitatea sa
semneze personal, si al celui care a semnat pentru el, precum si unitatea care l-a eliberat.
Dupa efectuarea platii, casierul aplica pe document stampila cu textul "ACHITAT", in cazul in
care formularul nu are aceasta mentiune, indicind data operatiei, dupa care semneaza pentru
confirmarea platii.
Plata retributiilor si a altor drepturi se face de casier pe baza de state de retributii si liste
de plata.
In unitatile care au un numar mai mare de sectii sau subunitati, plata retributiilor si a altor
drepturi se poate efectua si de catre alte persoane desemnate in mod expres de conducatorul
unitatii.
Eliberarea sumelor pentru efectuarea acestor plati se face pe baza de proces-verbal de plati.
expres.
La expirarea termenelor prevazute, pentru plata retributiilor si a altor drepturi casierul are
obligatia:
a) sa aplice pe statul de retributii sau celelalte documente de plata stampila cu textul
"ACHITAT" sau sa scrie mentiunea "DEPUS", precum si numarul si data documentului de
depunere, in dreptul numelui persoanei careia nu i s-a achitat sumele respective;
b) sa intocmeasca lista nominala a persoanelor care nu au incasat retributia sau alte drepturi;
c) sa mentioneze pe centralizatorul statului de retributii sau al listelor de plata sumele efectiv
platite si cele neachitate si sa confrunte aceste sume cu totalul documentelor respective, dupa
care semneaza;
d) sa depuna, in termenele prevazute, la banca sau la institutia de credit la care are deschis
contul, sumele neplatite.
Plata retributiilor si a altor drepturi neridicate la termen se face pe baza de liste de plata care
cuprind: numele si prenumele persoanei care urmeaza sa i se achite drepturile respective, functia
acesteia, marca sau numarul matricol, luna in care a figurat in stat, suma de plata si semnatura
beneficiarului.
Orice plata catre populatie se va putea face numai in masura in care se incadreaza in
prevederile legii, iar fondurile corespunzatoare sint cuprinse in plan.
Unitatile pot acorda, prin casierie, avansuri in numerar persoanelor incadrate in unitate,
pentru:
a) cheltuieli de aprovizionare cu marfuri de la fondul pietei si pentru alte plati care se fac in
localitatea unde unitatea isi are sediul, pina la cuantumul nevoilor pe 3 zile, cu obligatia de a
justifica avansul in termen de cel mult 4 zile lucratoare de la primirea lui, exclusiv ziua primirii;
b) cheltuieli de aprovizionare cu marfuri de la fondul pietei si pentru alte plati care se fac in
afara localitatii sediului unitatii, pina la cuantumul nevoilor pe 10 zile, cu obligatia de a se
justifica avansul in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la data aprobata pentru sosirea din
deplasare, exclusiv ziua sosirii, sau in termen de 3 zile lucratoare de la sosirea din delegatie,
exclusiv ziua sosirii, in cazul in care acesta are loc anterior datei aprobate;
c) cheltuieli pentru achizitii de produse si colectari de deseuri, precum si pentru cheltuielile
expeditiilor, grupelor de cercetari geologice, in limitele si termenele de justificare a avansului
stabilite de comun acord cu bancile sau cu celelalte institutii de credit care elibereaza numerarul;
d) cheltuieli de protocol sau pentru organizarea de conferinte, simpozioane si alte asemenea
actiuni, in limitele aprobate de conducatorii unitatilor si potrivit baremurilor stabilite de normele
in vigoare, cu obligatia de a se justifica avansul in termen de cel mult 4 zile lucratoare de la
plecarea delegatiei sau incheierea actiunii, exclusiv ziua plecarii delegatiei sau incheierii actiunii;
e) cheltuieli de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata
transportului, diurnei, indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, cu obligatia de a se justifica
avansul in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la sosirea din deplasare, exclusiv ziua sosirii.
Avansurile prevazute la alin. 1 lit. b), c), d) si e) pot fi acordate cu cel mult 2 zile lucratoare
inainte de plecare sau inceperea actiunilor, cu exceptia sumelor solicitate pentru procurarea
biletelor de calatorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, care se pot elibera cu cel mult
10 zile inainte de data plecarii.
Este interzisa acordarea unui nou avans persoanelor care nu au justificat integral
avansul primit anterior, cu urmatoarele exceptii: cind diurna delegatiei prevazute initial a fost
prelungita; avansurile au fost acordate pentru cheltuieli prevazute la art. 29 lit. d), in cazul in
care in aceeasi perioada au loc mai multe actiuni; avansurile au fost acordate pentru procurarea
biletelor de calatorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, sau a cazurilor prevazute prin
normele elaborate de organele centrale competente.
De asemenea, sint interzise transmiterea avansului de la titular la o alta persoana, precum
si acordarea de avansuri in contul retributiei, cu exceptia cazurilor aprobate expres prin dispozitii
legale.
Sumele necheltuite din avansurile acordate se depun la casierie cel mai tirziu in cursul
zilei lucratoare inapoierii din delegatie.
Pentru acordarea avansurilor si justificarea acestora se foloseste formularul "Ordin de
deplasare" sau alte documente legale.
Evidenta avansurilor acordate si urmarirea justificarii lor la termenele stabilite se
efectueaza in cadrul compartimentului financiar-contabil al unitatilor.
Titularul de avans este obligat ca, in termenele stabilite pentru justificarea avansului, sa
intocmeasca si sa depuna, la compartimentul financiar-contabil al unitatii care i-a acordat
avansul, decontul de cheltuieli in care inscrie toate documentele justificative si le anexeaza la
acesta. Compartimentul financiar-contabil are obligatia sa mentioneze pe decont data primirii,
care se considera data justificarii avansului.
La primirea decontului de cheltuieli, compartimentul financiar-contabil verifica
legalitatea documentelor justificative anexate la decont, concordanta lor cu natura si destinatia
cheltuielilor pentru care s-a acordat avansul si respectarea termenului de justificare.
In cazul in care titularii de avansuri intocmesc si prezinta deconturi incomplete sau
anexeaza la acestea documente nevalabile, avansurile se considera justificate numai cu valoarea
documentelor valabile.
In cazul in care valoarea documentului de cheltuieli depaseste avansul primit, decontul
verificat de compartimentul financiar-contabil se preda la casierie pentru a efectua plata
diferentei, dupa care titularul de avans semneaza de primirea sumei.
Titularii de avans care nu depun in termen decontarile pentru justificarea avansurilor,
impreuna cu documentele justificative, sau nu restituie in termen sumele ramase necheltuite, vor
plati o penalizare de 0,50% asupra avansului primit sau asupra sumelor nerestituite in termen,
dupa caz, pentru fiecare zi de intirziere.
In cazul in care decontarea cu intirziere a avansului se datoreaza unor cauze cum sint:
suspendarea circulatiei mijlocului de transport, imbolnavirea titularului de avans sau alte
asemenea cazuri, conducatorul unitatii, pe baza propunerii facute de conducatorul
compartimentului cu atributii financiar-contabile, va stabili ca nu este cazul sa se aplice
penalizari de intirziere.
Penalizarea de 0,50% pe zi de intirziere se calculeaza si asupra sumelor primite drept avans, in
cazul in care acestea nu au fost restituite cel mai tirziu a doua zi de la data cind titularul de avans
a fost instiintat ca deplasarea a fost revocata sau aminata.
In cazul in care, in urma verificarii ulterioare a decontului de catre organele de drept din
unitate sau din afara, se constata diferente de recuperat, penalizarea de 0,50% pe zi de intirziere
se calculeaza asupra acestor diferente din ziua aducerii la cunostinta celui in cauza si pina in ziua
achitarii sumei, in afara de situatia in care titularul de avans este de rea-credinta, caz in care
penalizarea se calculeaza din ziua in care a expirat termenul de depunere a decontului.
Suma perceputa ca penalizare de intirziere nu va putea depasi debitul datorat.
Daca titularul de avans nu a justificat avansul primit sau nu a depus sumele ramase necheltuite
la termenele stabilite ori pina la data intocmirii statului de retributii, acestea, inclusiv penalizarea
aferenta, se retin din retributia titularului de avans, in conditiile stabilite de lege, pe baza
dispozitiei conducatorului compartimentului cu atributii financiar-contabile.
Personalul din compartimentul financiar-contabil care nu aplica masurile prevazute de
prezentul regulament privitor la justificarea avansurilor si restituirea sumelor necheltuite in
termenele stabilite si nu verifica deconturile de cheltuieli ale titularilor de avans in termen de cel
mult 7 zile de la primirea lor, raspunde disciplinar, administrativ sau penal, dupa caz, si material
sau civil cind s-au produs pagube.
Evidenta incasarilor si platilor in numerar se tine cu ajutorul registrului de casa, care se
intocmeste de catre casier pe baza documentelor justificative. Zilnic, casierul totalizeaza
operatiile din fiecare zi si stabileste soldul casei, care se reporteaza pe fila urmatoare.
Exemplarul al doilea se detaseaza si se preda compartimentului financiar-contabil, in aceeasi zi,
sau cel mai tirziu a doua zi, impreuna cu documentele justificative, sub semnatura in registrul de
casa.
Compartimentul financiar-contabil verifica, in mod obligatoriu, in aceeasi zi sau cel tirziu
a doua zi, documentele de incasari si plati predate de casier, precum si daca soldul inscris in
registrul de casa este stabilit corect.
In cazul operatiunilor de incasari se verifica daca sumele inscrise in registrul de casa
corespund cu cele din duplicatele chitantelor emise, din carnetele de cecuri sau alte documente
specifice aprobate de organele competente.
De asemenea, compartimentul financiar-contabil verifica daca sumele care au in casierie
si pentru care s-au emis chitante au fost depuse la banca sau la celelalte institutii de credit, la
termenele si in conditiile stabilite.
Inainte de inceperea activitatii zilnice, casierul este obligat sa verifice integritatea
sigiliilor si incuietorilor de la tezaur, de la casele de fier sau de la dulapurile metalice.
In cazul in care se constata deteriorarea incuietorilor sau a sigiliului, casierul este obligat
sa comunice de indata acest lucru conducatorului unitatii si conducatorului compartimentului cu
atributii financiar-contabile, care vor anunta organele de militie. In acest caz, inainte de
inceperea operatiunilor de casa, conducatorul compartimentului cu atributii financiar-contabile si
casierul, in prezenta organelor de militie, vor verifica existenta numerarului si a celorlalte valori.
Rezultatele verificarii se consemneaza intr-un proces-verbal, intocmit in doua exemplare,
care se semneaza de toti cei care au participat la verificare. Un exemplar din procesul-verbal se
prezinta conducatorului unitatii, iar al doilea se preia de organul de politie, in vederea
cercetarilor.
Controlul respectarii disciplinei de casa
In fiecare unitate militara se efectueaza controlul inopinat al casieriei cel putin o data pe
luna, prin numararea si verificarea tuturor valorilor existente in casa.
Controlul inopinat al casieriei se face de conducatorul compartimentului cu atributii financiar-
contabile sau de inlocuitorul acestuia ori de o alta persoana imputernicita de conducatorul
unitatii, care va semna in registrul de casa pe fila cu inregistrarile din ziua controlului.
La unitatile militare care au organizate casierii la subunitati fara organe financiar-contabile
proprii si sint situate in alte localitati, controlul inopinat al casieriei se poate face trimestrial.
In cazul in care, cu prilejul controlului, se constata neconcordanta intre soldul scriptic si cel
faptic, verificarea se extinde asupra documentelor de casa, pentru a se identifica eventualele erori
de inregistrare sau alte cauze care au influentat soldul de numerar in casa, intocmindu-se un
proces-verbal.
Daca se constata lipsuri efective de numerar sau de alte valori, se iau masuri de
recuperare prin imputarea pagubelor in sarcina celor vinovati sau prin sesizarea organelor de
urmarire penala, dupa caz.
Organele de inspectie ale Ministerului Finantelor au dreptul sa verifice, potrivit
dispozitiilor legale, modul in care este respectata disciplina de casa la toate unitatile militare .
De asemenea, organele de inspectie si control din cadrul administratiilor,
circumscriptiilor si serviciilor financiare care verifica incasarea si varsarea sumelor reprezentind
impozite, taxe, alte venituri cuvenite bugetului, precum si a primelor de asigurare prin efectul
legii, urmaresc si respectarea prevederilor din prezentul regulament.
Bancile si celelalte institutii de credit au dreptul sa verifice, potrivit normelor proprii,
disciplina de casa la unitatile militare cu privire la respectarea termenelor si conditiilor de
depunere a numerarului la banci si celelalte institutii de credit, a limitei soldului de casa si a
normelor de efectuare a platilor in numerar.
Pentru nerespectarea regulamentului de fata raspund disciplinar, administrativ sau penal,
dupa caz, si material sau civil cind s-au produs pagube, conducatorul unitatii, conducatorul
compartimentului cu atributii financiar-contabile, casierul, precum si inlocuitorii acestora,
fiecare potrivit vinovatiei sale.
De asemenea, sint raspunzatoare disciplinar, administrativ sau penal, dupa caz, si material sau
civil cind s-au produs pagube, persoanele care efectueaza plata retributiilor la sectii sau
subunitati, precum si persoanele care nu au calitatea de casier, pentru sumele incasate si
nedepuse in termenele si conditiile prevazute de dispozitiile legale.
CAPITOLUL III
Reguli privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor

institutiilor militare
In baza prevederilor art. 19 lit. d) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, ale art. 17
alin. (2) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si ale art. 13 din Ordonanta Guvernului
nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv, aprobata cu modificari
si completari prin Legea nr. 301/2002, cu modificarile ulterioare, institutiile publice, indiferent
de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor, au obligatia sa respecte procedurile
privind parcurgerea celor 4 faze ale executiei bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea,
lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, precum si sa organizeze, sa conduca evidenta si sa
raporteze angajamentele bugetare si legale incepand cu anul bugetar 2003.
In vederea respectarii prevederilor mentionate mai sus au fost elaborate prezentele norme
metodologice care au ca obiect stabilirea procedurilor, a persoanelor implicate si a documentelor
privind executia cheltuielilor care se efectueaza din fonduri publice.
Executia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea
de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Ordonatorii de credite ai bugetelor prevazute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 sunt
autorizati sa angajeze, sa lichideze si sa ordonanteze cheltuieli pe parcursul exercitiului bugetar,
in limita creditelor bugetare aprobate, iar plata cheltuielilor se efectueaza de persoanele
autorizate care, potrivit legii, poarta denumirea generica de contabil.
Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta
ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate
ale institutiei publice.
Ordonatorii de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali
sau altor persoane imputernicite in acest scop.
Actele de delegare a atributiilor desemneaza persoanele din cadrul institutiilor publice
imputernicite sa semneze pentru si in numele ordonatorilor de credite.
In actul de delegare trebuie sa se specifice limitele si conditiile delegarii, respectiv atributiile
persoanelor delegate sa semneze documentele de angajare, lichidare si ordonantare a
cheltuielilor, precum si subdiviziunile clasificatiei bugetului aprobat pentru care au fost
imputernicite sa efectueze aceste operatiuni si termenul de valabilitate a imputernicirii.
Actele de delegare, insotite de specimenele de semnaturi ale persoanelor care au fost
imputernicite, trebuie comunicate:
- persoanelor imputernicite;
- conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil) care nu poate efectua nici o
plata ordonantata de o persoana care nu a fost imputernicita in acest sens;
- persoanei imputernicite sa exercite controlul financiar preventiv.
De asemenea, actele de incetare a delegarii se comunica persoanelor mentionate mai sus.
Angajarea cheltuielilor se efectueaza in tot cursul exercitiului bugetar, astfel incat sa
existe certitudinea ca bunurile si serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate,
respectiv prestate, si se vor plati in exercitiul bugetar respectiv.
In situatia in care, din motive obiective, angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi
platite pana la finele anului, acestea se vor plati din creditele bugetare ale exercitiului bugetar
urmator.
Ordonatorilor de credite li se interzice sa ia cu buna stiinta masuri care au ca obiect angajarea
de cheltuieli peste sumele aprobate in buget, la partea de cheltuieli, cu exceptia angajamentelor
multianuale efectuate in conditiile legii.
Ordonatorii de credite nu pot incheia nici un angajament legal cu terte persoane fara viza de
control financiar preventiv decat in conditiile autorizate de lege.
creditelor necesare platii angajamentelor legale.
Angajamentele bugetare pot fi:
1. angajamente bugetare individuale;
2. angajamente bugetare globale.
Angajamentul bugetar individual este un angajament specific unei anumite operatiuni noi
care urmeaza sa se efectueze.
Angajamentul bugetar individual se prezinta la viza persoanei imputernicite sa exercite
controlul financiar preventiv in acelasi timp cu proiectul angajamentului legal individual.
Pentru cheltuieli curente de natura administrativa, ce se efectueaza in mod repetat pe
parcursul aceluiasi exercitiu bugetar, se pot intocmi propuneri de angajamente legale provizorii,
materializate in bugete previzionale, care se inainteaza pentru viza de control financiar preventiv
impreuna cu angajamentele bugetare globale.
Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului legal
provizoriu care priveste cheltuielile curente de functionare de natura administrativa, cum ar fi:
- cheltuieli de deplasare;
- cheltuieli de protocol;
- cheltuieli de intretinere si gospodarie (incalzit, iluminat, apa, canal, salubritate, posta,
telefon, radio, furnituri de birou etc.);
- cheltuieli cu asigurarile;
- cheltuieli cu chiriile;
- cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine lunare etc
Propunerile de angajare a cheltuielilor trebuie insotite de toate documentele justificative
aferente si, daca este cazul, de orice alte documente si informatii solicitate de catre persoana
imputernicita sa exercite controlul financiar preventiv.
La finele anului persoana imputernicita sa exercite controlul financiar preventiv analizeaza
modul de realizare a cheltuielilor care au facut obiectul angajamentelor bugetare globale, precum
si daca totalul angajamentelor legale individuale aferente acestora este la nivelul angajamentelor
legale provizorii.
Avizarea consta in semnarea de catre persoana imputernicita sa exercite controlul financiar
preventiv sau inlocuitorul de drept al acesteia a propunerii de angajare a unei cheltuieli si a
angajamentului bugetar, care vor fi stampilate si datate.
Avizarea proiectelor de angajamente legale se poate face dupa indeplinirea urmatoarelor
conditii:
a) proiectul de angajament legal a fost prezentat in conformitate cu prezentele norme
metodologice;
b) existenta creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul
aprobat;
c) proiectul de angajament legal se incadreaza in limitele angajamentului bugetar, stabilite
potrivit legii;
d) proiectul de angajament legal respecta toate prevederile legale care ii sunt aplicabile, in
vigoare la data efectuarii sale (controlul de legalitate);
e) proiectul de angajament legal respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor si regulilor
procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli din care fac parte
(controlul de regularitate).
Persoana imputernicita sa exercite controlul financiar preventiv poate sa refuze acordarea vizei
daca considera ca nu sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus.
Dupa avizarea angajamentului bugetar individual sau global, dupa caz, de catre persoana
imputernicita sa exercite controlul financiar preventiv, acesta se semneaza de ordonatorul de
credite si se transmite compartimentului de contabilitate pentru inregistrare in evidenta
cheltuielilor angajate.
Creditele bugetare neangajate, precum si creditele bugetare angajate si neutilizate pana la
finele exercitiului bugetar sunt anulate de drept.
Orice cheltuiala angajata si neplatita pana la data de 31 decembrie a exercitiului bugetar curent
se va plati in contul bugetului pe anul urmator din creditele bugetare aprobate in acest scop.
Aceasta cheltuiala trebuie sa se raporteze la finele anului curent pe baza datelor din
contabilitatea cheltuielilor angajate.
Salariile personalului cuprins in statele de functii anexate bugetului aprobat si obligatiile
aferente acestora, pensiile si ajutoarele sociale stabilite conform legilor in vigoare, precum si
cheltuielile cu dobanzile si alte cheltuieli aferente datoriei publice se considera angajamente
legale si bugetare de la data de 1 ianuarie a fiecarui an cu intreaga suma a creditelor bugetare
aprobate.
2. Lichidarea cheltuielilor
Este faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se
determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale
angajamentului legal pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective.
Salariile si indemnizatiile vor fi lichidate in baza statelor de plata colective, intocmite de
compartimentul de specialitate, cu exceptia cazurilor in care este necesara lichidarea individuala.
Documentele care atesta bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate sau din care
reies obligatii de plata certe se vizeaza pentru "Bun de plata" de ordonatorul de credite sau de
persoana delegata cu aceste atributii, prin care se confirma ca:
- bunurile furnizate au fost receptionate, cu specificarea datei si a locului primirii;
- lucrarile au fost executate si serviciile prestate;
- bunurile furnizate au fost inregistrate in gestiune si in contabilitate, cu specificarea gestiunii
si a notei contabile de inregistrare;
- conditiile cu privire la legalitatea efectuarii rambursarilor de rate sau a platilor de dobanzi la
credite ori imprumuturi contractate/garantate sunt indeplinite;
- alte conditii prevazute de lege sunt indeplinite.
Prin acordarea semnaturii si mentiunii "Bun de plata" pe factura, se atesta ca serviciul a fost
efectuat corespunzator de catre furnizor si ca toate pozitiile din factura au fost verificate.
Persoana imputernicita sa efectueze lichidarea cheltuielilor verifica personal documentele
justificative si confirma pe propria raspundere ca aceasta verificare a fost realizata.
Documentele care atesta parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza inregistrarii
in contabilitatea patrimoniala a institutiei publice pentru reflectarea serviciului efectuat si a
obligatiei de plata fata de tertii creditori.
3. Ordonantarea cheltuielilor
Este faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost
efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata. Persoana desemnata de
ordonatorul de credite confirma ca exista o obligatie certa si o suma datorata, exigibila la o
anumita data, si in acest caz ordonatorul de credite bugetare poate emite "Ordonantarea de plata"
pentru efectuarea platii.
Ordonantarea de plata este documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie
conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil) sa intocmeasca instrumentele de
plata a cheltuielilor.
Ordonantarea de plata trebuie sa contina date cu privire la:
- exercitiul bugetar in care se inregistreaza plata;
- subdiviziunea bugetara la care se inregistreaza plata;
- suma de plata (in cifre si litere) exprimata in moneda nationala sau in moneda straina, dupa
caz;
- datele de identificare a beneficiarului platii;
- natura cheltuielilor;
- modalitatea de plata.
Ordonantarea de plata este datata si semnata de ordonatorul de credite sau de persoana
delegata cu aceste atributii.
Ordonantarea de plata va fi insotita de documentele justificative in original si va purta viza
persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa confirme corectitudinea
sumelor de plata, livrarea si receptionarea bunurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor,
existenta unui alt titlu care sa justifice plata, precum si, dupa caz, inregistrarea bunurilor in
gestiunea institutiei si in contabilitatea acesteia.
Facturile in original sau alte documente intocmite in vederea platii cheltuielilor vor purta
obligatoriu numarul, data notei contabile si semnatura persoanei care a inregistrat in contabilitate
lichidarea cheltuielilor.
In cazuri exceptionale, cand nu este posibila prezentarea documentelor justificative in original,
vor fi acceptate si copii ale documentelor justificative, certificate pentru conformitatea cu
originalul de catre ordonatorul de credite sau de persoana delegata cu aceste atributii.
In situatia in care, in conformitate cu prevederile contractuale, urmeaza sa se efectueze plata in
rate a bunurilor livrate, lucrarilor executate si a serviciilor prestate, se vor avea in vedere
urmatoarele:
- prima ordonantare de plata va fi insotita de documentele justificative care dovedesc obligatia
catre creditor pentru plata ratei respective;
- ordonantarile de plata ulterioare vor face referire la documentele justificative deja transmise
conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil).
La emiterea ordonantarii de plata finale ordonatorul de credite confirma ca operatiunea s-a
finalizat.
Inainte de a fi transmisa compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plata
ordonantarea de plata se transmite pentru avizare persoanei imputernicite sa exercite controlul
financiar preventiv.
Scopul acestei avizari este de a stabili ca:
- ordonantarea de plata a fost emisa corect;
- ordonantarea de plata corespunde cu cheltuielile angajate si suma respectiva este exacta;
- cheltuiala este inscrisa la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul aprobat;
- exista credite bugetare disponibile;
- documentele justificative sunt in conformitate cu reglementarile in vigoare;
- numele si datele de identificare ale creditorului sunt corecte.
Nici o ordonantare de plata nu poate fi prezentata spre semnare ordonatorului de credite
decat dupa ce persoana imputernicita sa exercite controlul financiar preventiv a acordat viza.
Persoana imputernicita sa exercite controlul financiar preventiv se asigura ca ordonantarile
supuse vizei se refera la angajamente de cheltuieli deja vizate si ca sunt indeplinite conditiile de
lichidare a angajamentelor.
Ordonantarile de plata nevizate de persoana imputernicita sa exercite control financiar
preventiv sunt nule si fara valoare pentru conducatorul compartimentului financiar (financiar-
contabil) care urmeaza sa faca plata, daca nu sunt autorizate in conditiile prevazute de lege.
Dupa aprobare ordonantarea de plata impreuna cu toate documentele justificative in original
se inainteaza conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plata.
Primele trei faze ale procesului executiei bugetare a cheltuielilor se realizeaza in cadrul
institutiei publice, raspunderea pentru angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor
revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor imputernicite sa exercite aceasta
calitate prin delegare, potrivit legii.
4. Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor este faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica este eliberata
de obligatiile sale fata de tertii-creditori.
Plata cheltuielilor se efectueaza de persoanele autorizate care, potrivit legii, poarta denumirea
generica de contabil, in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate in conditiile
dispozitiilor legale, prin unitatile de trezorerie si contabilitate publica la care isi au conturile
deschise, cu exceptia platilor in valuta, care se efectueaza prin banci, sau a altor plati prevazute
de lege sa se efectueze prin banci.
Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar (financiar-contabil) in
limita creditelor bugetare deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor aflate in conturi, dupa
caz.
In cazul institutiilor publice care nu au in structura lor un compartiment financiar sau
financiar-contabil, plata cheltuielilor se va efectua de catre persoana desemnata de ordonatorul
de credite sa indeplineasca aceasta atributie in cadrul institutiei publice.
Instrumentele de plata utilizate de institutiile publice, respectiv cecul de numerar si ordinul de
plata pentru trezoreria statului (OPHT), se semneaza de doua persoane autorizate in acest sens,
dintre care prima semnatura este cea a conducatorului compartimentului financiar (financiar-
contabil), iar a doua, a persoanei cu atributii in efectuarea platii.
Plata se efectueaza de conducatorul compartimentului financiar (financiar-contabil) numai
daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- cheltuielile care urmeaza sa fie platite au fost angajate, lichidate si ordonantate;
- exista credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilitati in conturi de disponibil;
- subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectueaza plata este cea corecta si corespunde
naturii cheltuielilor respective;
- exista toate documentele justificative care sa justifice plata;
- semnaturile de pe documentele justificative apartin ordonatorului de credite sau persoanelor
desemnate de acesta sa exercite atributii ce decurg din procesul executarii cheltuielilor bugetare,
potrivit legii;
- beneficiarul sumelor este cel indreptatit potrivit documentelor care atesta serviciul efectuat;
- suma datorata beneficiarului este corecta;
- documentele de angajare si ordonantare au primit viza de control financiar preventiv;
- documentele sunt intocmite cu toate datele cerute de formular;
- alte conditii prevazute de lege.
Nu se poate efectua plata:
- in cazul in care nu exista credite bugetare deschise si/sau repartizate ori disponibilitatile sunt
insuficiente;
- cand nu exista confirmarea serviciului efectuat si documentele nu sunt vizate pentru "Bun de
plata";
- cand beneficiarul nu este cel fata de care institutia are obligatii;
- cand nu exista viza de control financiar preventiv pe ordonantarea de plata si nici autorizarea
prevazuta de lege.
In cazul constatarii unei erori in legatura cu plata ce urmeaza sa fie efectuata, conducatorul
compartimentului financiar (financiar-contabil) suspenda plata.
Motivele deciziei de suspendare a platii se prezinta intr-o declaratie scrisa care se trimite
ordonatorului de credite si, spre informare, persoanei imputernicite sa exercite controlul financiar
preventiv.
Ordonatorul de credite poate solicita in scris si pe propria raspundere efectuarea platilor.
Ordinele de plata se emit pe baza documentelor justificative din care sa reiasa ca urmeaza sa
se achite integral sau partial o datorie contractata si justificata.
Se excepteaza de la aceasta regula ordinele de plata ce se emit pentru plata de avansuri.
Sumele reprezentand plati in avans nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate si
servicii prestate pana la sfarsitul anului se recupereaza de catre institutia publica care a acordat
avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost acordate, cu perceperea dobanzilor si
penalitatilor de intarziere aferente, potrivit legii.
Sumele ridicate in numerar se pastreaza in casieria institutiei publice in conditii de
siguranta.
In vederea efectuarii de plati in numerar pentru deplasari sau achizitionarea de bunuri,
executarea de lucrari sau prestarea de servicii se pot acorda avansuri in numerar persoanelor
desemnate pe baza "Dispozitiei de plata - incasare catre casierie" semnata de conducatorul
compartimentului financiar (financiar-contabil) si de persoanele cu atributii in efectuarea platilor
in numerar. Justificarea avansurilor in numerar se efectueaza in baza documentelor justificative
eliberate de agentii economici sau de persoane fizice autorizate, respectiv facturi fiscale, facturi,
chitante , bon de comanda- sau alte formulare ori documente privind activitatea financiara si
contabila cu regim special, aprobate potrivit legii.
CAPITOLUL IV
Organizarea si efectuarea inventarierii actelor de valoare si casa
1. Inventarierea elementelor de activ si de pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor prin care

se constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa
caz, la data la care aceasta se efectueaza.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de activ si de
pasiv ale fiecarei unitati, precum si a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu, apartinand altor
persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale care trebuie sa
ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a performantei unitatii pentru respectivul exercitiu
financiar.
2. Organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv din cadrul
societatilor comerciale, societatilor/companiilor nationale, regiilor autonome, institutelor
nationale de cercetare-dezvoltare, societatilor cooperatiste, institutiilor publice, asociatiilor si
celorlalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial, precum si ale persoanelor fizice care
desfasoara activitati producatoare de venituri, denumite in continuare unitati, se efectueaza
potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, ale reglementarilor contabile aplicabile, precum si ale prezentelor norme.
3. In temeiul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, unitatile au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si de
pasiv detinute la inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii lor, in cazul
fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele situatii:
a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe
prevazute de lege;
b) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune, care nu pot fi stabilite
cert decat prin inventariere;
c) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;
d) cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
e) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora;
f) in alte cazuri prevazute de lege.
In cazul in care, in situatiile enumerate mai sus, sunt inventariate toate elementele de activ
dintr-o gestiune, aceasta poate tine loc de inventariere anuala, cu aprobarea administratorului, a
ordonatorului de credite sau a persoanei care are obligatia gestionarii elementelor de activ si de
pasiv, cu respectarea prevederilor legii.
In baza prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
Ministerul Finantelor Publice poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele
bunuri cu caracter special aflate in administrarea institutiilor publice, la propunerea ordonatorilor
principali de credite.
4. La inceputul activitatii unitatii, inventarierea are ca scop principal stabilirea si evaluarea
elementelor de activ ce constituie aport la capitalul unitatii. Elementele de activ care constituie
aport la capitalul social al agentilor economici, la patrimoniul initial al persoanelor juridice fara
scop patrimonial si la patrimoniul institutiilor publice se inscriu in registrul-inventar grupate pe
conturi.
5. Inventarierea anuala a elementelor de activ si de pasiv se face, de regula, cu ocazia
incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii fiecarei unitati.
6. Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor Legii
nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in conformitate cu
reglementarile contabile aplicabile, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei
persoane care are obligatia gestionarii elementelor de activ si de pasiv si care elaboreaza si
transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la specificul unitatii.
7. Inventarierea elementelor de activ si de pasiv se efectueaza de catre comisii de inventariere,
formate din cel putin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate.
In decizia de numire se mentioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei, numele
responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunea supusa inventarierii, data
de incepere si de terminare a operatiunilor.
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai
prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit.
8. In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de
credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii elementelor de activ si de pasiv trebuie sa
ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere, prin:
- organizarea depozitarii bunurilor grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora si
intocmirea etichetelor de raft;
- tinerea la zi a evidentei tehnico-operative la gestiuni si a celei contabile si efectuarea
confruntarii datelor din aceste evidente;
- participarea intregii comisii de inventariere la lucrarile de inventariere;
- asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariaza, respectiv
pentru sortare, asezare, cantarire, masurare, numarare etc.;
- asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pret etc.) a unor
specialisti din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de
inventariere, care au obligatia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor inscrise;
- dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si in numar suficient pentru masurare,
cantarire etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum si cu formulare
si rechizite necesare;
- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor
inventariate;
- asigurarea protectiei membrilor comisiei de inventariere in conformitate cu normele de
protectie a muncii;
- asigurarea securitatii usilor, ferestrelor, portilor etc. de la magazine, depozite, gestiuni etc.
9. Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt
urmatoarele:
a) inainte de inceperea operatiunii de inventariere sa ia de la gestionarul raspunzator de
gestiunea bunurilor o declaratie scrisa din care sa rezulte daca:
- gestioneaza bunuri si in alte locuri de depozitare;
- in afara bunurilor unitatii respective, are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor, primite
cu sau fara documente;
- are plusuri sau lipsuri in gestiune, despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta;
- are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au intocmit
documentele aferente;
- a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale;
- detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea
sa;
- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu
au fost predate la contabilitate.
De asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului
document de intrare/iesire a bunurilor in/din gestiune.
Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea bunurilor si
de catre comisia de inventariere, care atesta ca a fost data in prezenta sa;
b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista bunuri ce urmeaza a fi inventariate;
c) sa asigure inchiderea si sigilarea spatiilor de depozitare, in prezenta gestionarului, ori de
cate ori se intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.
La reluarea lucrarilor se verifica daca sigiliul este intact; in caz contrar, acest fapt se va
consemna intr-un proces-verbal de constatare, care se semneaza de catre comisia de inventariere
si de catre gestionar, luandu-se masurile corespunzatoare.
Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate, in
locuri special amenajate (fisete, casete, dulapuri etc.), incuiate si sigilate. Sigiliul se pastreaza, pe
durata inventarierii, de catre responsabilul comisiei de inventariere;
d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data la care s-
au inventariat bunurile, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de bunuri, existente
in gestiune, dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea
lor la contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea.
e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta, solicitand
intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la
casieria unitatii;
f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost
verificate si daca sunt in buna stare de functionare.
10. Pentru desfasurarea corespunzatoare a inventarierii este indicat, daca este posibil, sa se
sisteze operatiunile de intrare-iesire a bunurilor supuse inventarierii, luandu-se din timp masurile
corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor.
11. Pe toata durata inventarierii, programul si perioada inventarierii vor fi afisate la loc vizibil.
Listele de inventariere cuprinzand bunurile apartinand tertilor se trimit si persoanei fizice sau
juridice, romane ori straine, dupa caz, careia ii apartin bunurile respective, in termen de cel mult
15 zile de la terminarea inventarierii, urmand ca proprietarul bunurilor sa comunice eventualele
nepotriviri in termen de 5 zile de la primirea listelor de inventariere. Neconfirmarea in acest
termen presupune recunoasterea exactitatii datelor inscrise in listele de inventariere.
In caz de nepotriviri, unitatea detinatoare este obligata sa clarifice situatia diferentelor
respective si sa comunice constatarile sale persoanei fizice sau juridice careia ii apartin bunurile
respective, in termen de 5 zile de la primirea sesizarii.
12. Disponibilitatile banesti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garantie,
acreditivele, ipotecile, precum si alte valori aflate in casieria unitatilor se inventariaza in
conformitate cu prevederile legale.
Disponibilitatile aflate in conturi la banci sau la unitatile Trezoreriei Statului se inventariaza
prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea
unitatii.
In acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi lucratoare a anului,
puse la dispozitie de unitatile bancare si unitatile Trezoreriei Statului, vor purta stampila oficiala
a acestora.
Disponibilitatile in lei si in valuta din casieria unitatii se inventariaza in ultima zi lucratoare a
exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si plati privind
exercitiul respectiv, confruntandu-se soldurile din registrul de casa cu monetarul si cu cele din
contabilitate.
13. Inscrierea in listele de inventariere a marcilor postale, a timbrelor fiscale, tichetelor de
calatorie, bonurilor cantitati fixe, a biletelor de spectacole, de intrare in muzee, expozitii si altele
asemenea se face la valoarea lor nominala, cu exceptia timbrelor cu valoare filatelica.
14.. Pentru toate celelalte elemente de activ si de pasiv, cu ocazia inventarierii, se verifica
realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la terti se fac cereri de
confirmare, care se vor atasa la listele respective dupa primirea confirmarii.
15. Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate bunurile
si valorile banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate in listele de inventariere in
prezenta sa. De asemenea, acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire la modul de efectuare
a inventarierii. In acest caz, comisia de inventariere este obligata sa analizeze obiectiile, iar
concluziile la care a ajuns se vor mentiona la sfarsitul listelor de inventariere.
Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere si
de catre gestionar.
16. Evaluarea creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de
plata, in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Diferentele constatate in minus intre
valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a creantelor se
inregistreaza in contabilitate pe seama provizioanelor pentru deprecierea creantelor.
17. Evaluarea creantelor si a datoriilor exprimate in valuta se face la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data incheierii exercitiului financiar.
Diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile intre cursul de schimb valutar la care sunt
inregistrate creantele sau datoriile in valuta si cursul de schimb valutar de la data incheierii
exercitiului se inregistreaza potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de incasare sau de plata sunt
prescrise se efectueaza numai dupa ce au fost intreprinse toate demersurile juridice, potrivit legii,
pentru decontarea acestora.
18. Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere intr-un proces-verbal.
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa contina, in principal, urmatoarele
elemente: data intocmirii; numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere; numarul si
data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariata; data inceperii si
terminarii operatiunii de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile si propunerile comisiei
cu privire la cauzele plusurilor si ale lipsurilor constatate si la persoanele vinovate, precum si
propuneri de masuri in legatura cu acestea; volumul stocurilor depreciate, fara miscare, cu
miscare lenta, greu vandabile, fara desfacere asigurata si propuneri de masuri in vederea
reintegrarii lor in circuitul economic; propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar si
declasare sau casare a unor stocuri; constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea,
asigurarea integritatii bunurilor din gestiune, precum si alte aspecte legate de activitatea gestiunii
inventariate.
CAPITOLUL V
EXTRASE ale documentelor –studiu de caz cu privire la organizarea controlului

realizat la compartimentul financiar-contabil si casierie in cadrul
Unitatii Militare 01515 TURDA
ROMANIA
MINISTERUL APARARII APROB
UNITATEA MILITARA 01515 COMANDANTUL UM 01515
NR DIN LT COL
TURDA VASILE ILIESCU
Obiectivele generale ale controlului intern
CAPITOLUL I - Consideraţii generale
Controlul intern are următoarele obiective generale:

- realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuţiilor instituţiilor publice, stabilite în concordantă cu
propria lor misiune, în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă;
- protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei;
- respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii;
- dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi difuzare a datelor şi
informaţiilor financiare şi de conducere, precum şi a unor sisteme şi proceduri de informare publică adecvată
prin rapoarte periodice.
Obligaţiile conducătorului instituţiei publice în domeniul controlului intern;

cerinţele controlului intern
(1) Conducătorul instituţiei publice trebuie să asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea şi perfecţionarea
structurilor organizatorice, reglementărilor metodologice, procedurilor şi criteriilor de evaluarea, pentru a satisface
cerinţele generale şi specifice de control intern.
(2) Cerinţele generale şi specifice de control intern sunt, în principal, următoarele:
a) cerinţe generale:
- asigurarea îndeplinirii obiectivelor generale prevăzute la an. 3 prin evaluarea sistematică şi menţinerea la un
nivel considerat acceptabil a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operaţiunilor:
- asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere şi de execuţie, acesta având obligaţia să
răspundă in orice moment solicitărilor conducerii şi să sprijine efectiv controlul intern;
- asigurarea integrităţii şi competente: rezonabilii de conducere şi de execuţie a cunoaşterii şi înţelegerii de către
acesta a importanţei şi rolului controlului intern
- stabilirea obiectivelor.specifice ale controlului intern, astfel încât acestea să fie adecvate, cuprinzătoare,
rezonabile şi integrate misiunii instituţiei şi obiectivelor de ansamblu ale acesteia;
- supravegherea continuă de către personalul de conducere a tuturor activităţilor şi îndeplinirea de către
personalul de conducere a obligaţiei de a acţiona corectiv, prompt şi responsabil ori de câte ori se constată
încălcări ale legalităţii şi regularităţii în efectuarea unor operaţiuni sau în realizarea unor activităţi în mod
neeconomic. ineficace sau ineficient;
b) cerinţe specifice:
- reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern, a tuturor operaţiunilor instituţiei şi a tuturor
evenimentelor semnificative, precum şi înregistrarea şi păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât
acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de către cei în drept;
- înregistrarea de îndată şi în mod corect a tuturor operaţiunilor şi evenimentelor semnificative;
- asigurarea aprobării şi efectuării operaţiunilor exclusiv de către persoane special împuternicite în acest sens; -
separarea atribuţiilor privind efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât atribuţiile de aprobare, control
şi înregistrare să fie, într-o măsură adecvată, încredinţate unor persoane diferite;
- asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile;
- accesarea resurselor şi documentelor numai de către persoane îndreptăţite şi responsabile în legătură cu
utilizarea şi păstrarea lor.
Buna gestiune financiară

(1) Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniu public au obligaţia să realizeze o bună
gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficientei în utilizarea
fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.
Bază: articolul 3, 4 şi 5 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 (republicată) privind controlul intern şi
controlul financiar preventiv.
CAPITOLUL II - Organizarea controlului intern
Comandantul/şeful unităţii militare, care are atribuită calitatea de ordonator de credite, numeşte prin ordin de
zi pe unitate persoanele care au dreptul să execute controlul.
Ordinul de zi pe unitate, în care este înscris modul de organizare al controlului intern. cuprinde următoarele
date:
a) gradul numele, prenumele şi funcţia, persoanelor desemnate să exercite controlul intern:
b) desemnarea numărului şi datei de înregistrare la registratura unităţii a : "Documentului privind organizarea
controlului intern"; La elaborarea proiectului ordinului de zi pe unitate pentru organizarea controlului intern şi a
„Documentarului privind organizarea controlului intern" participă în mod efectiv, locţiitorul comandantului/şefului
unităţii militare, şeful de stat major, contabilul şef, şefii compartimentelor de specialitate precum şi alţi specialişti
din cadrul unităţii.
CAPITOLUL III - Atribuţiile unor funcţii din unitatea militară în domeniul controlului intern
e) Contabilul şef:
- permanent
a) privind organizarea activităţii la casierie şi respectarea disciplinei de casă:
- să solicite comandantului (şefului) unităţii asigurarea tuturor condiţiilor de pază pentru păstrarea şi transportul
numerarului şi a altor valori importante;
- înregistrarea şi efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar;
- evidenţierea, emiterea şi justificarea documentelor militare de transport;
- evidenţierea şi utilizarea formularelor cu regim special;
b) privind organizarea şi conducerea contabilităţii:
- ţinerea la zi a contabilităţii.
c) privind stabilirea şi plata (alocarea, modificarea, scoaterea la şi de la) drepturilor băneşti:
- verificarea extraselor din O. Z. U. şi operarea lor în fişele de salarii.
d) planificarea şi execuţia bugetară:
- utilizarea creditelor bugetare alocate conform destinaţiei şi în limita prevederilor înscrise în buget;
- respectarea celor patru etape ale execuţiei bugetare (angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata);
e) privind exercitarea controlului financiar preventiv-propriu:
- respectarea condiţiilor de formă şi fond a documentelor primare de strictă justificare;
- verificarea sistematică a operaţiunilor din punct de vedere al legalităţii, regularităţii şi încadrării în limitele
bugetului.
- lunar:
a) privind organizarea activităţii Ia casierie şi respectarea disciplinei de casă:
- controlul inopinat al casieriei.
- controlul înregistrărilor din contabilitate cu ajutorul balanţei de verificare;
- controlul asupra concordanţei înregistrărilor cantitative din fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitic
pentru valori materiale.
c) privind stabilirea şi plata (alocarea, modificarea, scoaterea la şi de la) drepturilor băneşti:
- verificarea documentelor, privind plata soldelor şi salariilor, .
- să verifice îndeplinirea condiţiilor legale privind numirea (încadrarea) gestionarilor, constituirea garanţiilor şi
reţinerea ratelor:
d) planficarea şi execuţia bugetară:
- analiza execuţiei bugetare In şedinţele de lucru ale comandantului şi luarea măsurilor ce se impun;
- să verifice încadrarea în limita valorică a normelor de hrană pentru militarii ce servesc masa prin cantine,
înainte de a efectua decontarea sumelor datorate.
- - trimestrial:
- verificarea situaţiilor financiare trimestriale.
e) alte domenii:
- să verifice activitatea a caselor de ajutor reciproc, popotelor, cercurilor militare, căminelor militare.
ROMANIA NESECRET
MINISTERUL APARARII Exemplar unic
UNITATEA MILITARA 01515 TURDA
Nr.___________ din _________________
APROB
COMANDANTUL U.M. 01515 Turda
Lt.col.
Vasile ILIESCU
PLAN DE CONTROL INTERN
IN DOMENIUL FINANCIAR-CONTABIL PE ANUL 2007
Persoanele
Nr. Obiective de
Activităţi specifice obiectivelor care execută Termen Observaţii
crt. control
controlul
0 1 2 3 4 5
-verificarea respectarii prevederilor Le-gii nr.500/2002
privind finantele publice, referitoare la principiile si
regulile bugetare;
-verificarea existentei documentelor care au stat la baza
intocmirii proiectului de buget;
-verificarea existentei planului de achi-zitii publice;
-verificarea existentei notelor de calcul si fundamentare Lt.col. Vasile
Intocmirea
pentru fiecare articol si alineat in parte; ILIESCU Anual
1. proiectului de
-verificarea corectitudinii bugetarii chel-tuielilor in Mr ONET Anual
buget
concordanta cu clasificatia economica si functionala a Sorin
cheltuielilor;
-verificarea incadrarii in numarul maxim de posturi
prevazut;
-analiza incadrarii propunerilor de cheltuieli potrivit
prevederilor legale, din punct de vedere al necesitatii si
oportunitatii acestora.
2 Executia -verificarea respectarii legilor bugetare anuale; Lt.col. Vasile Inopinant
bugetului de -verificarea existentei bugetelor de venituri si cheltuieli, ILIESCU
venituri si a programelor si a pla-nurilor anuale de achizitii publice Mr ONET Trimestrial
cheltuieli aprobate; Sorin
-verificarea transmiterii la trezorerie a bugetelor
aprobate;
-verificarea modului de fundamentare a cererilor de
credite lunare;
-verificarea modului de angajare si utilizare a creditelor
bugetare;
-analiza executarii bugetelor, in structura (venituri
realizate, efectuare a cheltuielilor si obtinere a
rezultatelor, responsabi-litati, concluzii etc.);
-verificarea organizarii si desfasurarii procedurilor de
achizitie publica;
-verificarea modului de inregistrare, evidenta si utilizare
a bunurilor materiale primite ca donatie, sponsorizare;
- actualizarea modului de executie a programului anual
al achizitiilor publice;
- verificarea monitarizarii programului anual de achizitii
publice si a programului de lucrari si investitii publice;
- verificarea modului de intocmire si inaintare a situatiei
lunare privind executia bugetara la cheltuielile de
personal;
0 1 2 3 4 5
- modul de intocmire si inaintare lunara a contului de
executie, pe fiecare sursa aprobata si pe structura
clasificatiei bugetare;
- verificarea modului de intocmire si inaintare a situatiei
privind monitorizarea cheltuielilor de personal;
- verificarea modului de stabilire, realizare si transmitere
la destinatia legala a sumelor care constituie venituri
bugetare;
- verificarea subventiilor si transferurilor pentru actiuni
de sanatate;
- verificarea cauzelor care au determinat imobilizarile de
fonduri;
- verificarea indicatorilor bugetari aprobati
3 Organizarea si -modul de inregistrare cronologica si sistematica in Mr ONET Lunar
conducerea contabilitate potrivit planului de conturi, a clasificatiei Sorin
contabilitatii indicatorilor si a normelor emise de Ministerul
Finantelor Publice a tuturor documentelor justificative
privind bunurile materiale, disponibilitatile banesti,
drepturile si obligatiile, precum si modificarile
intervenite in urma operatiunilor patrimoniale;
-utilizarea (completarea) registrelor de contabilitate
obligatorii( registrul jurnal, registrul inventar si cartea
mare, daca este cazul ) in stransa concordanta cu des-
tinatia acestora astfel incat sa permita in orice moment
identificarea si controlul operatiunilor contabile efec-
tuate;
- verificarea modului de intocmire si utilizare a for-
mularelor comune si a celor cu regim special utilizate in
activitatea financiara si contabila astfel ca orice opera-
tiune economica efectuata sa fiae consemnata intr-un
document justificativ;
- modul de utilizare a conturilor, in sensul respectarii
continutului si functionalitatii acestora;
- inregistrarea operatiunilor in contabilitate pe baza de
documente, care au calitatea de documente justificative,
conform legii;
- modul de organizare a contabilitatii costurilor
programelor aprobate;
- verificarea rapoartelor anuale de performanta, in care
directorii de programe prezinta, pe fiecare program,
obiectivele preconizate si cele obtinute, indicatorii si
costurile asociate;
- verificarea prin intermediul balantelor de verificare
lunare a corelatiilor dintre egalitatile generate de dubla
inregistrare a operatiunilor patrimoniale in conturi;
- verificarea concordantei dintre conturile sintetice si
conturile analitice prin intermediul balantei de verificare
analitica;
- verificarea exactitatii platilor de casa, a soldurilor
conturilor de disponibilitati din contabilitate cu cele din
conturile corespunzatoare deschise la unitatile de
trezorerie si contabilitate publica;
- organizarea si conducerea evidentei angajamentelor
legale si bugetare;
- verificarea modului in care au fost respectate preve-
derile legale referitoare la inchiderea si deschiderea anu-
lui financiar;
- modul de organizare a contabilitatii analitice a crean-
telor si datoriilor ;
- modul de reconstituire a documentelor justificative si
contabile pierdute, sustrase sau distruse;
- modul de arhivare si pastrare a registrelor si a docu-
mentelor justificative si contabile;
- modul de organizare si conducere a contabilitatii chel-
tuielilor conform legislatiei aprobate;
- modul de utilizare a conturilor in afara bilantului;
0 1 2 3 4 5
- modul de organiozare si conducere a contabilitatii mij-
loacelor banesti, a fondurilor si altor valori;
- verificarea criteriilor minimale pe care trebuie sa le
indeplineasca programele informatice utilizate in
activitatea financiara si contabila.
- modul de inregistrare in contabilitate a intrarilor si
iesirilor de active fixe si terenuri;
- modul de utilizare a registrelor si formularelor cu care
se conduce contabilitatea activelor fixe si terenurilor;
- modul de clasificare si grupare a activelor fixe in
conformitate cu prevederile legale;
- modul de respectare a prevederilor legale referitoare la
scoaterea din functiune si casarea activelor fixe;
Organizarea si
amortizarea activelor fixe;
conducerea
contabilitatii
reevaluarea activelor fixe; Mr ONET
4 activelor fixe, Lunar
- modul de inregistrare in contabilitate a intrarilor, iesi- Sorin
obiectelor de
rilor de obiecte de inventar si materiale;
inventar si
- modul de utilizare a registrelor si formularelor cu care
materialelor
se conduce contabilitatea obiectelor de inventar si ma-
terialelor;
- modul de respectare a normelor de consum a bunurilor;
- modul de asigurare a evidentei completelor( completa-
rea si dezmembrarea acestora)
casarea si declasarea bunurilor materiale;
- asigurarea evidentei operative la locurile de depozitare
si pe naturi de bunuri materiale.
- efectuarea inventarierii bunurilor aflate in
administrare;
- verificarea listelor de inventariere pentru bunurile
depreciate, inutilizabile, deteriorate, precum si creantele
si obligatiile incerte sau in litigiu;
-modul de evidentiere, legalitatea miscarilor si transferu-
rilor, inregistrarea in contabilitate a bunurilor materiale
Modul de pe surse de finantare si capitole bugetare; Lt.col. Vasile
gestionare a -inventarierea elementelor de activ si pasiv, precum si a ILIESCU Anual
5
bunurilor aflate bunurilor detinute cu orice titlu apartinand altor institutii Mr ONET Anual
in administrare conform reglementarilor legale; Sorin
-aplicarea dispozitiilor legale cu privire la numirea ges-
tionarilor;
-modul de inregistrare si recuperare a pagubelor;
-respectarea prevederilor privind predarea-primirea ges-
tiunilor;
-stabilirea rezultatelor inventarierii, modul de valorifica-
re a acestora
-cunoasterea legislatiei care reglementeaza salarizarea
personalului militar si civil;
-cunoasterea procedurilor de operare cu programul de
stabilire a salariilor;
-legalitatea stabilirii drepturilor banesti cuvenite, potri-
Stabilirea si pla- vit legii , personalului; Lt.col. Vasile
ta drepturilor ba- -verificarea legalitatii datelor primite prin extrasele ordi- ILIESCU Inopinant
6
nesti cuvenite nelor de zi pe unitate, in baza carora se stabilesc dreptu- Mr ONET Lunar
personalului rile banesti; Sorin
-incadrarea in numarul de posturi si fonduri aprobate;
-stabilirea retinerilor conform legislatiei in vigoare si ti-
nerea evidentei lor lunare pe categorii de persoane;
-modul de plata al soldelor si salariilor prin intermediul
cardurilor
7 Stabilirea, plata -cunoasterea legislatiei care reglementeaza stabilirea,
si declararea im- plata si declararea impozitului pe veniturile realizate din
pozitului pe ve- solde/salarii, precum si a contributiilor sociale;
niturile realizate -verificarea documentelor privind virarea obligatiilor da-
din solde/salarii, torate bugetului de stat si a celorlalte retineri, precum si
0 1 2 3 4 5
precum si a con- situatia recapitulativa catre Directia de Trezorerie;
tributiilor socia- -verificarea declaratiei privind obligatiile de plata la bu-
le getul de stat, precum si declaratiile privind evidenta no-
minala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul
asigurarilor sociale de stat, asigurarilor sociale de sana-
Lt.col. Vasile
tate si bugetul asigurarilor de somaj;
ILIESCU Inopinant
-verificarea fiselor fiscale pentru personalul militar si ci-
Mr ONET Lunar
vil aflat in plata;
Sorin
-stabilirea retinerilor conform legislatiei in vigoare si ti-
nerea evidentei lor lunare pe categorii de persoane;
-verificarea documentelor pentru virarea obligatiilor da-
torate bugetului de stat si a celorlalte retineri, lunar, cand
se face plata drepturilor salariale;
-prezentarea in termen;
-existenta raportului explicativ si corectitudinea comple-
tarii formularelor si indicatorilor ceruti de situatia finan-
ciara;
-modul de completare si utilizare a formularelor editate
de Ministerul Finantelor Publice;
-existenta semnaturilor ordonatorului de credite si conta-
bilului sef;
-exactitatea aritmetica a indicatorilor cuprinsi in formu-
larele situatiei financiare;
-concordanta dintre datele de plan trecute in situatia fi-
nanciara cu cele din bugetul de venituri si cheltuieli;
-existenta concordantei intre indicatorii comuni cuprinsi
in diferitele formulare ale situatiei financiare;
-corespondenta soldurilor conturilor de la inceputul pe-
rioadei raportate in bilant, cu cele din bilantul anului an- Lt.col. Vasile
Intocmirea si-
terior raportarii; ILIESCU Inopinant
8 tuatiilor finan-
-modul de respectare a corelatiilor obligatorii ce trebuie Mr ONET Lunar
ciare
indeplinite conform normelor metodologice ale Ministe- Sorin
rului Finantelor Publice primite;
-existenta depasirilor sau disponibilitatilor de credite bu-
getare si cauzele lor;
-modul de efectuare a cheltuielilor cu respectarea nor-
melor si a baremurilor de cheltuieli aprobate si baza lor
legala;
-cresterile soldurilor conturilor de materiale si cauzele
lor, verificandu-se in ce masura aprovizionarile facute s-
au incadrat in limita nevoilor reale;
-dinamica soldurilor conturilor de debitori, clienti, credi-
tori, furnizori, mijloace fixe, obiecte de inventar si a
altor conturi care caracterizeaza activitatea financiara a
institutiei si masurile ce trebuie luate pentru lichidarea
debitorilor, clientilor, creditorilor, obligatiilor catre fur-
nizori si intrarea in situatia de normal a acestora
-existenta bazei legale si concordanta dintre aceasta si
documentele justificative;
-intocmirea documentelor potrivit cerintelor de regulari-
tate prevazute de actele normative;
-stabilirea obligatiilor de plata in conformitate cu preve-
Stabilirea si pla-
derile legale;
ta altor drepturi Lt.col. Vasile
-incadrarea cheltuielilor pe destinatii potrivit clasificatiei
banesti cuvenite ILIESCU Inopinant
9 bugetare;
personalului, e- Mr ONET Lunar
-plata la termen a sumelor datorate, cu incadrarea in bu-
fectuarea decon- Sorin
getul aprobat;
tarilor cu tertii
-justificarea in termenul legal a sumelor acordate sub
forma de avans;
-existenta semnaturilor persoanelor care au beneficiat de
drepturile respective;
-virarea la termen a sumelor cuvenite bugetului de stat
Organizarea si -modul de organizare si executare a controlului financiar Lt.col. Vasile
exercitarea con- preventiv propriu si a controlului intern; ILIESCU Inopinant
10
trolului financiar -existenta documentelor legale privind avizarea persoa- Mr ONET Lunar
preventiv nelor care exercita controlul financiar preventiv; Sorin
0 1 2 3 4 5
propriu -analiza documentelor pentru care s-a refuzat viza de
control financiar preventiv, precum si a operatiunilor
efectuate pe raspunderea ordonatorilor de credite;
-existenta si modul de completare a registrului cu ope-
ratiunile supuse controlului financiar preventiv propriu.
-existenta numerarului prin numarare efectiva si con-
fruntarea cu soldul inregistrat inregistrul de casa;
-respectarea limitei soldului de casa;
-respectarea programului de lucru a casieriei;
-existenta documentelor justificative si a formularelor pe
Existenta nume-
baza carora s-au efectuat incasarile si platile, ca anexe la
rarului si a ce-
registrul de casa; Lt.col. Vasile Cel putin 1
lorlalte valori a-
-respectarea conditiilor de fond si forma a documentelor ILIESCU Inopinant data pe luna
11 flate in casa po-
pe baza carora s-au facut incasari si plati; Mr ONET Inopinant Cel putin de 2
trivit datelor din
-respectarea de catre casier a normelor legale privind e- Sorin ori pe luna
registrul de casa
fectuarea platii drepturilor banesti cuvenite personalului;
si contabilitate
-respectarea de catre casier a normelor privind securita-
tea numerarului si a altor valori;
-existenta altor valori prevazute in registrul de casa pe
feluri si categorii prin numarare efectiva si confruntarea
cu evidenta analitica a acestora.
-numirea/angajarea si mentinerea in functie a gestionari-
lor care indeplinesc conditiile prevazute de lege;
Incadrarea ,
-existenta cazierului judiciar; Lt.col. Vasile
drepturile, obli-
-nominalizarea persoanelor care indeplinesc functii de ILIESCU Inopinant
12 gatiile si raspun-
gestionari si stabilirea garantiilor, constituirea si resti- Mr ONET Inopinant
derile gestiona-
tuirea lor, potrivit prevederilor legale; Sorin
rilor
-respectarea dispozitiilor legale privind predarea-
primirea gestiunilor
-respectarea prevederilor legale cu privire la utilizarea
formularelor cu regim special, care au imprimate datele
Gestionarea si Lt.col. Vasile
de identificare ale unitatii militare;
utilizarea for- ILIESCU Inopinant
13 -modul de gestionare, folosire si evidenta a formularelor
mularelor cu Mr ONET Inopinant
cu regim special, in conformitate cu prevederile legale;
regim special Sorin
-existenata formularelor cu regim special si concordanta
cu datele inscrise in contabilitate si in evidenta operativa
-existenta documentelor justificative pentru primirea, e-
liberarea/evidenta si utilizarea bunurilor materiale, efec-
tuarea incasarilor/platilor pentru cheltuirea mijloacelor
banesti;
-intocmirea si completarea documentelor potrivit indica-
Respectarea nor- tiilor formularului respectiv si a normelor in vigoare,
melor legale de semnarea acestora de catre persoanele in drept si preda-
intocmire si cir- rea lor la termen;
culatie a docu- -conducerea corecta si la zi a evidentei operative la locu-
14 Mr ONET
mentelor pentru rile de depozitare si pe naturi de bunuri materiale; Inopinant
Sorin
evidenta tehni- -conducerea clara, exacta si la zi a evidentei contabile,
co-operativa si a care sa asigure in orice moment reflectarea si cunoaste-
celei contabile rea situatiei patrimoniale;
-concordanta dintre evidenta operativa si evidenta conta-
bila, realitatea datelor inscrise in acestea;
-respectarea regulilor de reconstituire a documentelor
justificative pierdute, sustrase sau disparute, precum si
de pastrare (arhivare) a actelor de gestiune
-verificarea modului de evidenta, indosariere si arhivare
a documentelor; Lt.col. Vasile
-verifi. existentei unui plan de pregatire de specia-litate; ILIESCU Inopinant
15 Alte obiective
-verificarea modului de consemnare a principalelor as- Mr ONET Inopinant
pecte legislative etc privind activitatea econ-financiara; Sorin
-verificarea organizarii evidentei specialistilor de clasa;
INTOCMIT
CONTABIL SEF
Mr
ONET SORIN
ROMANIA NESECRET
MINISTERUL APARARII Exemplar nr….
Unitatea Militara nr 01515
Nr din ……..03.2007
VAZUT
COMANDANTUL U M 01515 TURDA
LT COL
Vasile ILIESCU
SINTEZA ACTIVITATII DE CONTROL INTERN IN DOMENIUL FINANCIAR-CONTABIL

PE TRIMESTRUL I/2007 in Unitatea Militara nr 01515 TURDA
Nr crt din Registru de c

Obiective controlate Activităţi specifice Constatări
1 2 3
-Execuţia bugetului de - Activitatea se desfăşoară în raport cu 7/21,03,2007
cheltuieli şi fundamentarea bugetul de cheltuieli aprobat de ordonatorul
cererilor de credite lunare, secundar, dar cererile de credite lunare nu
potrivit bugetului aprobat. sunt fundamentate şi întocmite potrivit
acestui document.
-Angajarea şi utilizarea -Creditele bugetare au fost angajate şi

creditelor bugetare în limita utilizate în limita prevederilor şi destinaţiilor
prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Nu au fost constatate încălcări ale
aprobate. prevederilor legale.
Execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli
-Bugetul unităţii a fost transmis către
-Transmiterea la trezoreriile trezoreria statului.
statului a bugetelor aprobate.
-Contul de execuţie bugetară a fost întocmit
şi înaintat la termenele ordonate pe fiecare
-Întocmirea şi înaintarea lunară sursă şi pe structura clasificaţiei bugetare.
a contului de execuţie bugetară
pe fiecare sursă şi pe structura
clasificaţiei bugetare.
-Înregistrarea cronologică şi -Toate documentele justificative au fost 5/08,03,2007

sistematică în contabilitate a înregistrate în contabilitate cronologic şi
tuturor documentelor sistematic, neconstatându-se deficienţe.
justificative privind bunurile -Registrul jurnal şi inventar se întocmesc şi
rganizarea şi conducerea contabilităţii materiale, disponibilităţile se utilizează în conformitate cu prevederile
băneşti, drepturile şi obligaţiile, ordinului ministrului finanţelor publice nr.
precum şi modificările 1850/2004.
intervenite în urma operaţiilor -Formularele cu regim special sunt
Nr crt din Registru de c
Obiective controlate Activităţi specifice Constatări
1 2 3
patrimoniale. evidenţiate cu ajutorul “Fişei de evidenţă a
formularelor cu regim special” de către
-Completarea registrului jurnal persoanele împuternicite prin OZU.
şi inventar.
-Distribuirea formularelor cu regim special
se face în baza bonurilor de consum.
-Întocmirea şi utilizarea -Formularele comune sunt întocmite şi

formularelor comune şi a celor utilizate în conformitate cu prevederile
cu regim special. ordinului ministrului finanţelor publice nr.
1850/2004.
-Au fost verificate condiţiile de formă şi
-Înregistrarea operaţiunilor în fond ale documentelor înregistrate în
contabilitate pe bază de contabilitate. S-a constatat că acestea
documente, care au calitatea de îndeplinesc calitatea de documente
documente justificative. justificative pentru a putea fi înregistrate în
contabilitate.
-cunoaşterea legislaţiei care -În cadrul compartimentului financiar se 4/20,02,2007
reglementează salarizarea cunoaşte aplicaţia “Salarii” de către
personalului militar şi civil; persoanele în drept sa o utilizeze
-cunoaşterea procedurilor de
operare cu programul de -Au fost verificate modul de acordare a
stabilire a salariilor; gradaţiilor, sporului de vechime,
-legalitatea stabilirii drepturilor concordanţa dintre statele de plată cu statele
băneşti cuvenite personalului; de organizare şi nu au fost constatate
Stabilirea şi plata drepturilor băneşti, -verificarea legalităţii datelor, deficienţe
nstituirea şi plata contribuţiilor sociale primite prin extrasele ordinelor
de zi pe unitate, în baza cărora -Contribuţiile sociale au fost calculate şi
se stabilesc drepturile băneşti; virate corect şi la termenele legale.
-stabilirea reţinerilor conform
legislaţiei în vigoare şi ţinerea
evidenţei lor lunare pe categorii
de persoane;
-Inregistrarile in Registru de control 2/19,01,2007

-Existenta registrului de control financiar preventiv se tine cronologic, in
Organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv , OZU format electronic , cu respectarea
financiar preventiv nr1/2006 cu privire la CFP , reglementarilor Fi6/2003, dar nu exista
intocmirea acestora conform Fi semnaturile tuturor gestionarilor cuprinsi in
6/2003. activitatea de control financiar preventiv.
-Numirea/angajarea şi -Numirea gestionarilor în funcţii s-a făcut cu 8/28,03,2007
menţinerea în funcţie a respectarea prevederilor legale în vigoare.
gestionarilor care îndeplinesc
condiţiile prevăzute de lege. -Constituirea, restituirea garanţiilor şi
predarea-primirea funcţiilor de gestionari s-a
-Existenţa cazierului judiciar. făcut cu respectarea prevederilor legale în
Încadrarea, drepturile, obligaţiile şi
vigoare.
răspunderile gestionarilor
-Nominalizarea persoanelor care
îndeplinesc funcţii de gestionari
şi stabilirea garanţiilor,
constituirea, restituirea lor,
potrivit prevederilor legale.
INTOCMIT,
CONTABIL SEF
Mr.
Sorin ONET
IV. Bibliografie
1.Boulescu Mircea,Audit intern,Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti,2007.
2.Boulescu Mircea,Control financiar,Editura Didactica si pedagogica,Bucuresti,1997.
3.Boulescu Mircea,Fundamentele auditului,Editura Fundatiei Romania de

Maine,Bucuresti,2001.
4.Boulescu Mircea,Cornelia Barnea, Bianca Preda,Expertiza contabila si audit financiar-

contabil-
Aplicatiisi Studii de caz,Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti,2004.
5.LEGEA nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice.
6.LEGEA nr. 301 din 17 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind
auditul intern si controlul financiar preventiv.
7. ORDIN nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si

organizarea,
evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale
8.ORDONANTA nr. 119 din 31 august 1999.

LICENTA Ancuta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICENTA Ancuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

Controlul incasarilor si platilor in numerar , cu studiu de caz

Student: Anca-Cristina DAN (ONET)

Standardele de management/control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea

Codul controlului intern, cuprinde standardele de management/control intern la entitatile

STANDARDELE DE MANAGEMENT/CONTROL INTERN LA ENTITATILE

O noua abordare a controlului intern Acquis-ul comunitar in domeniul controlului intern

Mediul de control. Acesta grupeaza problemele legate de organizare, managementul resurselor

Performanta si managementul riscurilor. Acest element subsumeaza problematica

Activitati de control. Standardele subsumate acestui element-cheie al controlului managerial se

Auditarea si evaluarea. Problematica vizata de aceasta grupa de standarde priveste dezvoltarea

Descrierea standardului - prezinta trasaturile definitorii ale domeniului de management la care

STANDARDELE DE MANAGEMENT/CONTROL INTERN LA ENTITATILE

1.1. Descrierea standardului

valorificarea transparentei si probitatii in activitate;

valorificarea competentei profesionale;

initiativa prin exemplu;

conformitatea cu legile, regulamentele, regulile si politicile specifice;

respectarea confidentialitatii informatiilor;

tratamentul echitabil si respectarea indivizilor;

relatiile loiale cu colaboratorii;

caracterul complet si exact al operatiilor si documentatiilor;

modul profesional de abordare a informatiilor financiare;

2.1. Descrierea standardului

documentul privind misiunea entitatii publice;

fisa postului (functiei).

3.1. Descrierea standardului

definirea cunostintelor si deprinderilor necesare pentru fiecare loc de munca;

conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;

revederea necesitatilor de pregatire, in contextul evaluarii anuale a angajatilor si urmarirea

asigurarea faptului ca necesitatile de pregatire identificate sunt satisfacute;

dezvoltarea capacitatii interne de pregatire, complementara formelor de pregatire externe

definirea politicii de pregatire/mobilitate;

4.1. Descrierea standardului

inventarul functiilor sensibile;

lista cu salariatii care ocupa functii sensibile;

5.1. Descrierea standardului

6.1. Descrierea standardului

7.1. Descrierea standardului

8.1. Descrierea standardului

9.1. Descrierea standardului.

11.1. Descrierea standardului

managementului inadecvat al raporturilor dintre entitatea publica si mediile in care aceasta

unor sisteme de conducere centralizate excesiv;

definirea nivelului acceptabil de expunere la aceste riscuri;

evaluarea probabilitatii ca riscul sa se materializeze si a marimii impactului acestuia;

monitorizarea si evaluarea riscurilor si a gradului de adecvare a controalelor interne la

verificarea raportarii executiei bugetului, inclusiv a celui pe programe.

12.1. Descrierea standardului

13.1. Descrierea standardului

14.1. Descrierea standardului

asigurarea primirii, respectiv expedierii corespondentei;

confirmarea primirii, respectiv expedierii corespondentei;

stocarea (arhivarea) corespondentei;

accesul la corespondenta realizata.

15.1. Descrierea standardului

16.1 Descrierea standardului

scrise, respectiv formalizate. Cunostintele individuale si colective trebuie stocate si puse in

simple si specifice. Procedurile scrise se constituie in instrument de lucru, pentru ca executantii

actualizate in mod permanent, in functie de evolutia reglementarilor in materie;

aduse la cunostinta executantilor.

19.1. Descrierea standardului

se evalueaza sistematic munca fiecarui salariat;