Sunteți pe pagina 1din 10

c 


   c     
  c
?
„  - - fiind în profund analizat şi studiat, dar care nu cunoaşte o definiţie
exactă, - este un fenomen deosebit de complex şi multipolar care se manifestă atât
în plan economic cât şi social.
- înseamnă creşterea interconexiunilor dintre societăţi, astfel încât
evenimente ce se petrec într-o anumită parte a lumii au un impact puternic şi influenţează într-o
mare măsură oameni şi societăţi din diferite colţuri ale lumii.
- Pentru unii, înseamnă accesul la Internet; pentru alţii, posibilitatea de a
munci în străinătate.
- Pentru investitori, înseamnă să-ţi muţi capitalul dintr-o ţară în alta, de la
o zi la alta. Pentru muncitori, poate însemna fie un salariu peste media naţională, fie şomaj
- extinderea relaţiilor capitaliste de producţie sau ca interdependenţa
crescută în cadrul sistemului economic mondial.


    - o lume in care evenimentele politice, economice, culturale şi sociale
devin din ce în ce mai interconectate,
-Acest lucru presupune existenţa unei noi lumi, mai condensată, în care
graniţele contează doar ca delimitare a spaţiului geografic, o lume în care au dispărut barierele
ridicate în calea fluxurilor comerciale şi investiţionale transfrontaliere,
-creându-se astfel, o lume în care economiile naţionale fuzionează într-un
imens sistem economic interdependent.

 
  este resimţit - atunci când accesăm Internetul,
- savurăm o cafea columbiană în timp ce vizionăm un post
de televiziune american.
- cel mai important impact este cel resimţit de investitori,
care îşi pot muta capitalul dintr-o ţară în alta făcând posibilă interdependenţa dintre oameni.

Această lume interconectată şi interdependentă se datorează, în cea mai mare parte,


apariţiei şi dezvoltării unor instituţii economice cu caracter mondial care au cel mai înalt grad de
integrare şi de redistribuire a capitalurilor atrase din diferite zone, regiuni sau ţări ale lumii în
interiorul structurii operaţionale promovată la scară globală.
globalizarea, înseamnă eliminarea frontierelor, creşterea comerţului transfrontalier şi a
investiţiilor, dereglementare, produse globale şi clienţi globali, competiţie globală şi standarde
globale.

               .


Procesul deosebit de complex al globalizării se manifestă în economia mondială pe mai multe
planuri : al integrării sistemului internaţional de producţie, al integrării unor pieţe de mărfuri sau
servicii, al convergenţei politicilor economice ale economiilor naţionale.

 este un fenomen economic aflat în plină dinamică.


-? Liviu Voinea în Äc  ?
 ? ? 
?  consideră corporaţia
transnaţională ca fiind forma modernă a companiei multinaţionale, îmbogăţită cu o gamă
mai largă de pieţe şi cu strategii mai diversificate de cucerire a acestora.
-? conform raportului UNc AD(1999), există aproximativ 60.000 de c N, cu peste
500.000 de filiale în toată lumea. cum însă primele 500 sau 1.000 de corporaţii au filiale
aproape în orice ţară, media numărului de filiale ale celorlalte aşa-zise corporaţii este
mult diminuată.
Sintetizând, Liviu Voinea, defineşte corporaţia transnaţională ca fiind acea entitate economică
formată dintr-o firmă-mamă şi filialele ei din mai multe ţări, ce se caracterizează de
internaţionalizarea producţiei, se bazează pe un Äbazin internaţional de resurse umane, materiale
şi financiare, şi promovează la scară globală un anumit set de valori proprii.
-Se estimează că două treimi din comerţul mondial se derulează prin intermediul primelor 500
de corporaţii transnaţionale;.
- La ora actuală, în lume există aproximativ 77.000 de corporaţii transnaţionale cu peste 866.000
de filiale.
- Majoritatea corporaţiilor transnaţionale au sediul în SUA, Uniunea Europeană sau Japonia, însă
globalizarea a condus la apariţia şi dezvoltarea unui nou val de corporaţii care se ivesc din
economiile emergente. - Asia, Africa şi comunitatea Statelor Independente.

c 
      

-?  
? ?
?
? ? ?    ?? ? ???
? ?  ?
?
?? ?  ?? ? ??
  ?? ? ?
?
  ? ?
??  ?  ? ? ?
?? ?
  ?  ? ? ? ? ? ?

 ?
 
 ?
 ?
? ? ? ? ? ?  ?? ????
 ? ?  ?
??  ? ?? 
? ?  ? ? ?
??
 ?  ? ?
 ? ?  ?
 ? ?  ?
 ?? ??  ? ? ?  ? ??
 ? ??  ?? ? ??? ???
 ??

? 
? ? ?  ?  
?
   ? ?  ?  ?

 ?  ? 
?  ? ? ? ? ?  ?
?   ?   ?
    ?  ? ?
???????????? ?  ?
c ? ?c c ???  ? ?? ?
   ? ? ? 
?? ?  ?  ??? ?
   ? ??  ? ?  ?
 ??
???????????? ? ?!  ? 
?c"#? ?  ? ?  ??? ? ??

 ?? ?$??
?   ?   ? ?  ? %
? ?
????????????
???????????????&  ? ? ? ? ?  ?  ??'(?
? ?
 
? ??

V  




   

   

Principala modalitate de expansiune a corporaţiilor transnaţionale, în variate domenii de
activitate, a fost şi a rămas investiţia străină directă. De aceea, uneori, însuşi conceptul de flux
investiţional este asociat automat prezenţei şi activităţii acestor firme.
Investiţiile străine directe pot presupune fie achiziţionarea afacerilor existente, fie
construirea de noi facilităţi
. Expansiunea în afara graniţelor este în mod frecvent însoţită de fuziuni, preluări sau
alianţe intercorporaţionale cu alte firme de alte naţionalităţi.
Ô     au constituit motorul creşterii economice mondiale şi forţa
propulsatoare a globalizări. Ele au avut un rol deosebit de activ în creşterea volumului
investiţiilor străine directe şi alcătuirea arhitecturii economiei globale de astăzi.
-rezultatul direct al procesului de formare a capitalului intern, absorbit în bună măsură de
pieţele autohtone, dar, pe de altă parte, aflat în căutare de noi pieţe.
- aceste ţări s-au remarcat prin stabilitate politică şi socială, legi clare şi simple, care au
oferit siguranţă şi garanţie investitorilor.

 a fost un an în care fluxurile ISD au înregistrat creşteri semnificative faţă de anii
precedenţi, ceea ce îl transform într-un an de referinţă.
-conform UNc AD, cele mai importante achiziţii realizate şi foarte semnificative în
economia mondială până în 2006 au fost următoarele: în china Ächina National Petroleum
corporation a achiziţionat PetroKazakhsta în anul 2005, iar Sinopec a cumpărat ÄRussian-
United Kingdom joint venture Udmurtneft în 2006. Alte companii ruseşti, precum Gazprom,
Rosneft şi Lukoil, şi-au început expansiunea în Europa, Gazprom făcând investiţii în Germania
în sectorul energetic, iar ÄRussian Aluminium preia o parte din ÄGlencore International
(Elveţia, Äc  Holdings¶(Alfa Group) achiziţionează Ä urkcell Iletisim Hizmetleri, o companie
turcească de telecomunicaţii

 a fost un an de creştere continuă al ISD, chiar dacă în a doua parte a anului a debutat
criza financiară. ca rezultate putem să spunem că fluxurile globale de ISD au crescut cu 30%, la
o cotă de 2.063 miliarde de dolari SUA.
-? Achiziţiile şi fuziunile tranfrontaliere au determinat din nou o creştere globală a ISD, cota
acestora fiind de 1.637 miliarde de dolari SUA.
-? 2007, - achiziţii precum: ABNAMRO Holding NV de către Royal Bank of Scotland,
ortis şi Santander sau achiziţionarea companiei Alcan (canada) de către Rio into,
Anglia.

 reprezintă sfârşitul unui ciclu de expansiune a investiţiilor străine directe, ciclu ce a
început în 2004.
- fluxurile ISD înregistrează o scădere cu 10% faţă de cota din 2007.
-Reducerea producţiei, concedierile importante de personal şi reducerea investiţiilor au
generat o reducere considerabilă a valorii cumulate a achiziţiilor şi fuziunilor transfrontaliere cu
29% în 2008, la circa 1.200 miliarde de dolari SUA
-?Situaţia din Europa este cu totul diferită, din cauza crizei economice resimţite puternic
de către ţările europene. Dacă viziunea companiilor din ţările din Asia şi America de Nord este
una optimistă, cea din ţările europene este pesimistă, mai ales datorită faptului că se anticipează
o revenire minoră a cheltuielilor lor de ISD după căderea la minimum a acestora în 2009. Există
totuşi şi excepţii, precum Germania, unde companii precum Volkswagen AG sunt doritoare de
investiţii ambiţioase. cele mai afectate sectoare au fost reprezentate de: industria auto, industria
chimică, industria produselor metalice şi nonmetalice, industria de maşini şi utilaje şi sectorul
manufacturier.
ca o concluzie, conform previziunilor realizate se poate observa că anul 2009 a reprezentat
o acutizare a efectelor din anul 2008, continuându-se efectele negative ale crizei financiare, iar
anul 2011 va reprezenta o reluare a fluxurilor ISD, viziunile ţărilor fiind una general optimistă.
   !    "

   # 
O caracteristică definitorie în ultimii ani este aceea a megafuziunilor transfrontaliere
În scopul atingerii acestor obiective, corporaţiile transnaţionale recurg la redimensionare,
la achiziţii şi fuziuni de firme şi la realizarea de acorduri şi aranjamente între firme care implicit
duc la creşterea afluxurilor investiţionale în străinătate, în special pentru ţările dezvoltate
economic.
În perioada 1991-1993, numărul şi valoarea fuziunilor şi achiziţiilor transfrontaliere cu
valori mari au scăzut, probabil pentru că după prăbuşirea comunismului în Europa de Est multe
companii locale au fost privatizate în favoarea firmelor străine la preţuri foarte mici.
În schimb, perioada 1998-2001 a înregistrat cel mai mare număr şi cea mai mare valoare a
fuziunilor transfrontaliere, anii 1999-2000 fiind de vârf ± şi pe fondul trecerii la moneda unică
europeană din 1999.
cea mai mare fuziune şi achiziţie transnaţională de până acum a fost Vodafone ±
Mannesmann în anul 2000.
Alte afaceri importante au fost : British Petroleum ± Amoco, Daimler Benz ± chrysler,
Astra ± Zeneca ( toate în 1998 ), Vodafone ± Air ouch communications ( în 1999 ).
În 2004, cea mai mare fuziune şi achiziţie transnaţională a fost în sectorul bancar, între
Abbey ( Marea Britanie) şi Santander central Hispanico ( Spania ), cu o valoare de 15,8 miliarde
euro1.
În anul 2008, aproximativ 80% din fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere s-au înregistrat în
ţările dezvoltate. cu toate acestea, influenţa acestui factor a fost susţinută şi de alte elemente care
au condus la un nivel record al fluxurilor de ISD deţinut de pieţele emergente în anul 2009.
Se estimează că, în perioada 2011-2012 va fi înregistrată o redresare a economiei mondiale şi
o creştere a fluxurilor de ISD datorată, în principal, intenţiilor de expansiune a companiilor
transnaţionale, ceea ce va conduce la o majorare a numărului achiziţiilor şi fuziunilor
transfrontaliere.
În $ %, la nivelul anului 2001 piaţa de fuziuni şi achiziţii era de aproximativ 400
milioane USD. Această valoare scăzută (reprezentând doar 1% din PIB) se datorează în mare
parte faptului că investitorii străini au preferat să cumpere companii din ţările vecine, care de
câţiva ani buni înregistrează o creştere economică solidă.
În plus, inexistenţa unui capital românesc puternic a făcut, şi el, ca numărul şi valoarea
tranzacţiilor de A să fie la un nivel scăzut.
câteva dintre tranzacţiile de tip A de răsunet din România au fost preluarea ` de
către 
, preluarea   de către   , a  de către , fuziuni pe
piaţa serviciilor de televiziune prin cablu, a internet provider-ilor, preluarea    de către
 , etc.
Începând cu anul 2003, evoluţia fuziunilor şi achiziţiilor, în România a reprezentat o
creştere nu doar cantitativă, ci mai ales valorică. Valoarea totală a pieţei de fuziuni şi achiziţii s-a
dublat în anul 2003 faţă de anul 2002, ca urmare a creşterii încrederii investitorilor respectiv a

1
Voinea Liviu ± ÿc  ?
 ? ? 
? ), Ed. Polirom, Iaşi 2007, pagina 95
valorii societăţilor.
cele mai active domenii de activitate s-au dovedit a fi industria prelucrătoare, industria
alimentară şi de băuturi, serviciile, sectorul financiar, telecomunicaţii şi sectorul farmaceutic2.
În 2006, din surse publice, au fost identificate 134 de tranzactii finalizate in sectorul privat,
reprezentănd o crestere de peste 15% in comparatie cu 2005 Pe parcursul 

  , valoarea
totală a tranzacţiilor a atins 5,2 miliarde dolari, o mică scădere faţă de 2005 când a ajuns la 5,8
miliarde dolari , luând în considerare tranzacţii cu capital străin investit în Romănia şi capital
românesc investit în companii străine.

Insă datele fundamentale ale pieţei s-au schimbat radical: în timp ce în 2005 o singură tranzacţie
(achiziţionarea Mobifon-connex de către Vodafone) a reprezentat aproximativ jumătate din
volumul pieţei, în 2006 au fost încheiate un numar din ce în ce mai mare de tranzacţii cu valoare
medie.

În anul 2008 s-a înregistrat o scădere de circa 40% faţă de anul de top 2007", Valoarea fuziunilor
şi achiziţiilor realizate în România în primele cinci luni ale anului 2010 a fost de 211 milioane de
euro, în creştere cu 67% faţă de perioada similară din 2009, potrivit unui studiu al capital
Partners şi numarul tranzacţiilor a crescut cu 60%, fiind încheiate 33 de preluări.

În ceea ce priveşte România, cu toate avantajele de care dispune, s-a confruntat cu serioase
probleme în atragerea investiţiilor străine directe,
Dintre acestea cea mai importantă a fost vânzarea Petrom către compania austriacă
OMV. Preluarea pachetului majoritar de la Petrom a adus în România în jur de 1,5 miliarde de
euro.
La începutul anului 2005 domeniile de interes major pentru investitorii străini au fost
cele din telecomunicaţii, servicii, industria energetică industria constructoare de maşini şi
industria metalurgic
Desi România a fost una dintre primele tari din Europa centrala si de Est care a initiat
demersuri pe lânga comunitatea Economica Europeana (cEE) pentru dezvoltarea relatiilor
comerciale înca din anii 70, negocierile de aderare la Uniunea Europeana au început efectiv de
abia în anul 2000.
România este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini prin aderarea la
Uniunea Europeana, adoptarea acquisului comunitar si pretul redus al fortei de munca superior
calificate atât în comparatie cu vechii cât si noii membrii ai Uniunii Europene.

 ca fiind unul de exceptie in atragerea ISD in economia Romaniei.
Iar & ' se înregistrează o scădere cu 54,4% - la 6,1 miliarde de dolari.
Investiţiile străine directe au scăzut cu 31,5% în primele cinci luni ale anului 2010
faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Investiţiile străine directe în România s-au prăbuşit la 754 de milioane de euro în primul
trimestru din 2010, jumătate din nivelul înregistrat în 2009 şi de şase ori mai puţin decât intrările
de investiţii înregistrat în Polonia. România a ajuns, astfel, la marginea hărţii investitorilor, dintr-
o ţară care beneficia de intrări puternice în anii dinaintea crizei.

2
udor, Adriana iron ± ÿc  ??  ?* ? ? ), Ed. Accent, cluj-Napoca 2005, pg. 141
c     c   
   

()( $
    & *   

În evoluţia economiei mondiale se înregistrează o trecere de la autonomie la o interdependenţă


economică complexă. Actorii care însoţesc dinamica procesului de multinaţionalizare sunt
corporaţiile transnaţioanale industriale şi financiare iar impactul lor economic este multivalent.
Globalizarea a condus la redefinirea universului corporaţiilor, considerate de adepţii
globalizării drept structuri autoritare alternative, care le concurează tot mai mult şi chiar cu
succes pe cele statale în determinarea direcţiei economiei politice globale.
Pe de o parte, globalizarea a fost aceea care a deschis drumul dezvoltării corporaţiilor în
postura de lideri,
pe de altă parte, acestea din urmă au potenţat procesul de globalizare a pieţelor.

Dincolo de perspectiva tradiţională a abordării investiţiilor derulate de operatorii multinaţionali


în graniţele diverselor economii receptoare, corporaţiile multinaţionale sunt considerate instituţii
economice cu caracter mondial, având cel mai înalt grad de integrare sub aspectul complexului
politicilor manageriale şi de redistribuţie a capitalurilor atrase din diferite zone, regiuni sau ţări
ale lumii în interiorul structurii operaţionale promovată la scară globală.

$       


    +    
  & 


  

compararea societăţilor transnaţionale cu naţiunile ; -relaţiile cu ţările de origine,


- relaţiile cu ţările gazdă
- şi raportul stat ± corporaţie în condiţiile în care forţa economică şi
influenţa marilor corporaţii depăşeşte puterea economică a multor state, unele dintre ele chiar
dezvoltate
 

       asupra activităţii corporaţiilor transnaţionale va fi o
funcţie dependentă de interacţiunea dintre configuraţia avantajelor de locaţie specifice statului şi
configuraţia avantajelor de proprietate asupra unor active intangibile unice, specifice firmei şi a
avantajelor de proprietate asupra unor active complementare specifice corporaţiilor
transnaţionale.
$   
     sunt, în cea mai mare parte, relaţii de parteneriat. Prin
extinderea dincolo de graniţele propriei ţări, marile firme duc cu ele valorile culturale, obiceiurile
de consum ale ţării de origine. McDonalds, coca cola

     corespund cel mai adesea cu cele ale ţărilor de origine. Prin
internaţionalizarea firmelor, fiecare ţară îşi extinde, practic, influenţa în ţara sau zona respectivă.
Prin intermediul corporaţiilor, ţările de origine controlează, practic economiile multor ţări.
Există, însă, situaţii când relaţiile nu mai sunt atât de cordiale. Divergenţele pornesc
tocmai de la ceea ce înseamnă, în fapt, o companie transnaţională.
Interesele acesteia pot fi şi sunt, destul de des, diferite de interesele ţărilor de origine.
Multe dintre societăţile transnaţionale îşi realizează marea parte a cifrei de afaceri dincolo de
graniţele propriei ţări; - impozite mai mici pentru ţările de origine, iar dacă statele gazdă au
politici de atragere a profiturilor realizate de firmele străine prin reinvestirea acestora, şi sumele
repatriate către ţara de origine pot fi mai reduse.
- Impozitele mai reduse înseamnă venituri ale statului mai mici, ceea ce
poate avea efect asupra politicilor susţinute de către stat: educaţia, asistenţa socială, asistenţa
sanitară, balanţa de plăţi
-a"   activităţii corporaţiilor transnaţionale asupra balanţei de plăţi
a unei ţări pot fi directe şi indirecte.
a"     pot fi determinate prin indentificare tranzacţiilor
legate de activitatea lor şi reflectarea acestora în balanţa de plăţi pe partea de credit (+) sau de
debit (-).
 
 asupra balanţei de plăţi este, la rândul său,
complex. corporaţiile transnaţionale pot induce firmelor naţionale capacitatea de a produce
bunuri pentru care există cerere externă, contribuind astfel la creşterea exporturilor, ele putând
apela însă la furnizori locali care folosesc bunuri de import, contribuind astfel la creşterea
importurilor.
a"     ale implantărilor firmelor în străinătate, din
perspectiva ţărilor gazdă, sunt demonstrate, de altfel, de politicile susţine ale ţărilor, în special
din partea ţărilor în dezvoltare, de a atrage investiţii străine directe.
cu toate aceste afecte pozitive, în relaţia dintre ţările gazdă şi cele de origine apar
deseori tensiuni. Se impune, totuşi o precizare. Impactul implantării societăţilor transnaţionale pe
anumite pieţe depinde în mod esenţial de nivelul de dezvoltare al mediului economic al acestora.

(,(-„%      .-

ransformările economice şi sociale de la nivel global au determinat schimbarea modului


de desfăşurare a business-ului marilor corporaţii, a modului de gândire şi a comportamentului
faţă de stakeholderi.
La nivel european, programele de corporate Social Responsability au devenit deja o parte
din business-ul liderilor de piaţă din diverse sectoare de activitate. companiile multinaţionale
investesc în acest tip de programe o parte importantă din cifra de afaceri, astfel că bugetele
pentru dezvoltarea de proiecte în beneficiul comunităţii ating adesea sume foarte mari.
³În 2001, comisia Europeană a publicat cartea Verde ± ÿ ?  ? ?
  ? ?

?
??   )- care avea rolul să lanseze dezbaterea
asupra conceptului de responsabilitate socială şi să definească mijloacele pentru elaborarea
cadrului european care să promoveze acest concept.
Alte acţiuni au fost lansate în 2005 şi 2006 venind să întărească ideea că întreprinderile
europene au o contribuţie majoră în realizarea strategiei de dezvoltare durabilă la nivel
european.
La nivel european, responsabilitatea socială este mai mult decât un program sau o
campanie. Este o filosofie, un mod de comportament etic şi responsabil care atinge toate
aspectele: de la business, la relaţia cu proprii angajaţi, cu clienţii, cu acţionarii, cu furnizorii, cu
mediul înconjurător şi bineînţeles cu comunităţile locale.
Deşi un concept nou în România, corporate Social Responsibility şi-a făcut intrarea într-
un mod activ şi susţinut prin intermediul multinaţionalelor care vin să implementeze platforme
globale, bineînţeles adaptate la piaţa locală.
Programele des întâlnite sunt cele de asistenţă socială, de sprijin al fundaţiilor umanitare,
donaţiile şi susţinerea programelor educaţionale şi de cercetare.
considerată la început o practică la modă, implicarea în proiectele comunităţii începe să
capete contur în România şi să nu mai fie privită ca o simplă modalitate de construire a imaginii,
de obţinere a notorietăţii sau ca un simplu act de caritate ci ca un element esenţial al desfăşurării
activităţii de business, care conduce la succesul pe termen lung, direct legat de performanţele
economice şi sociale ale comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea.

(/(        & 


 
   

Procesul deosebit de complex al globalizării se manifestă în economia mondială pe mai


multe planuri:
-al integrării sistemului internaţional de producţie,
-al integrării unor pieţe de mărfuri sau servicii,
- al convergenţei politicilor economice ale economiilor naţionale.
Importanţa corporaţiilor transnaţionale reprezintă un element cheie al globalizării economiei
mondiale. Ele au modificat profund structura şi funcţionarea economiei mondiale.
-? Aceste firme gigant şi strategiile lor globale au devenit determinanţi majori ai fluxurilor
de comerţ, ai locaţiei industriilor şi ai altor activităţi economice.
-? Aceste firme au devenit un element central în expansiunea fluxurilor tehnologice atât în
economiile industrializate cât şi în economiile în care se desfăşoară un proces de
industrializare şi, prin urmare, reprezintă un element important în determinarea bunăstării
economice, politice şi sociale a multor naţiuni.
Influenţa corporaţiilor multinaţionale în Europa de Est are un impact benefic în dezvoltarea
economică şi socială a ţărilor aflate în tranziţie către economia de paiţă.
De la căderea comunismului în 1989, Europa de Est a atras peste 300 de miliarde de
dolari sub formă de investiţii străine directe. Însă multinaţionalele care au venit aici au făcut mai
mult decât să investească bani. Au oferit tehnologie, expertiză şi acces la pieţe străine şi, cel mai
important, au introdus standarde mai înalte de performanţă, etică şi practică, aspecte care s-au
diseminat în întreaga regiune.
01232 ,( + 1411a 5062$ 53216Ô62a
76 $586  
    +

cele mai mari 50 de companii locale, au derulat în 2009 operaţiuni în valoare de circa 152
de miliarde de lei cu cifre de afaceri care au ajuns să reprezinte aproximativ o treime din
Produsul Intern Brut al României. cea mai mare companie din România continuă să fie Petrom,
cu afaceri totale de 16,75 miliarde de lei în 2008, însă poziţia de cea mai profitabilă companie -
deţinută în 2007 tot de Petrom - a revenit operatorului de telefonie mobilă Orange, care a raportat
la finalul anului 2008 un profit net de 1,61 miliarde de lei, corespunzător unei cifre de afaceri de
4,71 miliarde de lei.
Rompetrol Rafinare a reuşit în doar un an să-şi crească afacerile cu 59,59%, după acest criteriu
fiind una dintre cele mai performante companii,
Poziţiile 3, 4 şi 5 ale topului 50 sunt ocupate, în ordine, de Automobile Dacia,
ArcelorMittal Galaţi şi Metro cashcarry,
cele trei companii şi-au păstrat relativ neschimbată linia de business, creşterile cifrelor de afaceri
fiind minime, de 3,18% şi 2,7% în cazul ArcelorMittal şi Metro, şi de 0% în cazul Automobile
Dacia. De altfel, evoluţia din 2008 a ArcelorMittal şi Automobile Dacia prefigura criza
economică din 2009, întrucât aceşti doi mari exportatori români şi-au încetinit ritmurile de
creştere a afacerilor, aflate în relaţie directă cu evoluţia pieţelor străine afectate anul trecut de
recesiunea economică. O evoluţie aparte a avut retailerul Metro cashcarry, unde creşterea de
2,7% arată, practic, o consolidare a afacerilor din România.
Următoarele cinci poziţii ale topului 50 al celor mai mari companii din România au fost
adjudecate de Rompetrol Downstream (în urcare cu un loc), Petrotel Lukoil (avans de patru
poziţii), Orange România (în staţionare), Lukoil România (în coborâre 3 locuri) şi Vodafone
România, care încheie primul palier al top 50, ocupând locul 10. În acest grup se observă
creşterea afacerilor Rompetrol Downstream şi Petrotel Lukoil cu 38,1%, respectiv 34,32%
comparativ cu 2007, rate de creştere care le-au şi ajutat să avanseze în clasamentul general pe
2008.

  

    

Datele oficiale confirmă tendinţa de scădere a activitaţii din comerţ. Dacă anul trecut a fost
marcat începutul unor situaţii de corecţie a pieţelor, de la începutul acestui an cifra de afaceri în
comerţul cu amănuntul a scăzut, primii zece producători din şase segmente ale industriei McG
au incheiat anul 2008 cu profituri mai mici decât in 2007.
Oricum, e dificil de presupus ca primii 10 jucători din industriile legate de producţia şi
comercializarea bunurilor de larg consum vor mai atinge ratele de creştere economică
înregistrate înaintea crizei, în condiţiile în care consumului îi va lua o vreme să re-demareze, iar
procesul de convergenţa reală a salariilor cu ţările UE ar putea dura peste 10 ani. Una peste alta,
2008 a fost anul în care majoritatea managerilor din industria bunurilor de larg consum s-au
confruntat direct cu luarea unor decizii de multe ori neplăcute. Dar fără de care nu poate fi
asigurată creşterea viitoare.

  

        
Pe segmentul bunurilor de strictă necesitate, 2008 a însemnat o scădere a afacerilor. Întrucât
primele luni consemnau un avânt al industriei, e de presupus că picajul a intervenit în a doua
parte a anului, odată cu adâncirea crizei economice. chiar dacă afacerile primilor 10 jucători au
crescut cu peste 40%, profitabilitatea s-a prabuşit, intrând în ceea ce economiştii denumesc
"teritoriu negativ". Amploarea pierderilor afişate de liderul acestei pieţe, Bunge România,
depăşeşte micile profituri înregistrate de ceilalţi jucători.
chiar dacă şi pentru producătorul local de ulei, 2009 a adus o scădere a afacerilor, la final de an
situaţia se îmbunătăţeşte uşor. La polul opus, pierderile cele mai mari, după Bunge România, şi
le asumă Expur, companie deţinută de fondul de investiţii Quispel Investments din Olanda şi
care operează brandurile Ulcom şi Marisol, producând de asemenea ulei de rapiţă şi biodiesel.
Expur a înregistrat pierderi de peste 24 mil. lei în 2008, la afaceri de aproape 600 mil. lei.3

5
         
În 1994 existau 125 de mici producători români , iar în 2006 au reuşit să facă faţă puţin peste 10
dintre aceştia. O parte dintre firmele de atunci au fost fie preluate de companiile multinaţionale,
fie închise sau încă sunt operaţionale. cei mai mari producători de bere la nivel mondial
Heineken, InBev sau Ursus Breweries au cumpărat, rând pe rând, producătorii locali, iar
vânzarea Bere Azuga de la începutul anului 2008 a încheiat seria tranzacţiilor importante din
domeniu.
piaţa a crescut în volum, în 2008 cu doar 4,1%
Anul 2009, investiţiile din România ale celor patru multinaţionale membre ale Asociaţiei Berarii
României au ajuns la 210 mil. euro. Altfel spus, de la intrarea lor în ţară şi până anul acesta,
investiţiile totale ale multinaţionalelor s-au cifrat la peste 950 mil. euro, fără a lua în calcul şi
achiziţia Bere Mureş de către Heineken pentru 150 mil. euro, conform datelor asociaţiei
profesionale a berarilor. Ursus Breweries rămâne cel mai puternic berar din România, dar
Heineken este cel mai rentabil, . Heineken şi-a consolidat poziţia pe piaţă prin achiziţionarea
unui puternic berar autohton, Bere Mureş.

$  9   (     


Planurile de dezvoltare ale principalilor retaileri de pe piaţa românească ± dezvoltare în primul
rând pe calea deschiderii de noi magazine, dar şi prin achiziţii ± au fost încununate de succes în
2008, iar aceasta se observă foarte bine şi din scăderea ratei rentabilităţii. Nu numai investiţiile in
extindere au grevat profiturile retailerilor, ci şi investiţiile în campaniile de marketing, devenite
tot mai dese şi mai complexe într-o piaţa cu concurenţa din ce în ce mai puternică.
Grupul celor mai mari 10 lanţuri comerciale cumulează vânzări de peste 24 de miliarde lei ±
aproape 90% din totalul primilor 25 de retaileri.

3
Idem

S-ar putea să vă placă și