Daca dimensiunile dreptllnghiurilor astfel formate sunt suficient de mici, atunci putem idera ca

variatiile luifin interiorlll fiec<lrui dreptunghi sunt neglijabile' ; yom presupune este constanta in
interiorul fiecarui element, $i anume ca este egalti cu valoarea pe care 0 in centrol dreptunghiului
respectiv sau cu valoarea sa medie in elementul respectiv. \inem astfel 0 noua functie g, constanta
pe portiuni, pe care 0 vom numi versiunea discreta -unctiei necunoseute.f Evident. g
aproximeaza functia j, iar aproximalia este eu atat mai
a eu cat dimensiunile fieearui dreptunghi sunt mai recluse.
De asemenea, in praetidi nu putem obtine proieqiile Po/, .. , Ponf ca funqii reale
- "ariabilii reala, ci numai ni$te versiuni discrete ale acestora, obiinute prin e$antionare. Mai
_~is, putem afla doar valorile lui Pof intr-un numar finit de puncte, pentru fiecare
-=={B1, .. ,Bp}'
A~adar, sub aspect praetie, problema reeonstructiei se poate formula astfel: sa se afle 0 ,..:tie g
constanta pe pOT/iuni, flula in aiara unui dreptunghi P, in conditiile in care se cunosc
_-siullile discrete ale proiectiilor
sale Po g, ... ,Po g",
I . p'

de p esle un numar natural dill, iar B 1 ' B 2 .. , B P suIll unghiuri din intervalul [0, 7r) .
Teorema urmatoare arata Cll 0 [unqie constanta pe portiuni este perfect determinata de ectiile sale
discrete, daca acestca sunt judicios alese. Mai mult, unghiurile () i ale
iectiilor pot sa descrie un interval mult mai mic dedit [0, 7r) .

Teorema 3. Consideram un dreptunghi ABeD cu laturile a = AB, b == CD $i doua ere naturale n

$i m. impartim figura ABeD in mici dreptunghiuri de laturi aln, respectiv , eu ajutorul unor drepte
paraleJe eu AB, respectiv CD (figura IIL9); tlotam elementele "":d fo.tnUllC I..:U p, 1), (1, 2) ... (1, n),
Cz., I), ,L, L), .•. , V:, h}, ... ,(m, 1). <_, Z), ... , 1..n1, n),
. a cum arata figura III.9.,
Consideram 0 func(ie rea/a g definiltl in intregul plan, cu urmatoarele doua proprietilti: a) g
ia valoarea 0 in p1111ctele exterioare dreptunghiului ABeD,
b) g este constanta pe Fiecare dil1£re dreptunghiurile (i, j) ... ,
= 1,2, ... ,m, j = 1,2, ... ,11.
In aceste condit;i, se pol alege If unghiuri () 1, B 2, .. , B n in [0, 7r) $i n proiee(ii ;-a]ele
discrete Po f,··· ,Po f (fjecare dintre aces lea continfind m raze echidistante) astfel
I n
.it functia g sa fie complel delermina/a de acestea.

~asta afimlalie este inexacta pentfU dreptungh.iurile situate pc contuml secliunii de studiat sau pc una din
walele curbe de discontinuitate ate funClieif Oriculll, lnsa. ramane adevarat faptul ca functia g. construita ..1i
jos, aproxin1eaza din ce in ce mai bine funqia f. pc masura ce dreplUnghiurile devin din ce in ce mai adica pe
masma ee discretizarea devine din ee In ce mai fina).
lema care se pune este: In ce masura proiectiile luif, estimate In practica eu ajutomllegii lui Lambert, J Cll
proiectiile functiei g (versiunea disereta a lui}). Este foarle dificil de dat un raspuns general ~i exact
--:asta lnlrebare. Este aici binecunoscuta problema a apIicabiJitillii modelului matematic in practka.
IV, se pare ea proiectiile lui g vor aproxima [aarte bine proieqiile 11Ii./; dar, de fapt numai rezultatele e
oblinule in cadrul a oumeroase experimente pot confirnla sau infirn13 aeeastii afirnlalie.
d spun em ea g este constanta pe tin dreptunghi UI:\1' (figtlra IIl.9"l subinlelegem ca g ia aeeea.si valoare "e
punctele aeesluia. eu exceptia lalurilor ex si .\1'.

87
 A B

I
!
i

D c
(1, (l, (1, (l, Figura III.9
(I,l)
2) 3) 4) ... n)
...
(2,3) (2,4) Demonstratie.
(2,n) rile
Vom eonsidera ca raze Ie fieci1rei proiectii sunt ordonate. Vom nota BLl
prima raza a proiectiei de unghi Bj, eu BI,2 eea de-a doua raza a proiectiei de une
BI, ~.a.m.d. In general, notam eu Bk,j razaj apraieetiei de unghi Bk' De asemenea, v nota eu POk g(j]
valoarea proieetiei paralele discrete de unghi (h, corespunziHoare razeij.

(2,
(2,2)
Fie'v un numar strict pozitiv astfei incat v < _'?... Notam eu
1) m
din dreapta sus ale dreptunghiurilor din randul de sus al figurii III.! O. Punet"'
U] , U 2 ' ... , U m se aleg pe latura AD astfel ineat AUI ;::: \I

U]U2;::: U2U3 =",Um-1UI/I m =!

Alegem prima raza 0 L1 a pri.mei proiectii ea fiind dreapta U I X I . Astfel, aceasta

m,3)illtersecteaza
(m,4) ... dedit dreptunghiul
(m,n) (I, I). Din egalitatea POI K[I];::: U I X] . g(l,I)' rezulta valoar
(m.! (m,2)
necunoscuta g( 1,1), pentru ca segmentul U 1 X I poate fi determinat din geometria figurii.
P OJ g( 1] este cunoscuta prin ipoteza .. In ge _,
Coo-
Alegem prima raza 02,1 a celei de-a doua proieqii ca fiind raza U 1 X 2' Astf
aceasta nu intersecteaza dedit elementele (l, 1) 5i (1,2). Din egak-'
S
POzg[1]=U1X; 'g(1,l)+X;X2g(I,2) rezulta valoarea lui g(I,2), pentm eft g(l,l) a
deja determinat, iar UX; ~i XIX 2 se pot afla din geomeLria figurii. --aretg-

. g(I.;) reprezinta valoarea functiei gin dreptunghiu! (i,j).

88