Sunteți pe pagina 1din 4

Istoria sexualitatii

Michel Foucault

Volumul I Vointa de a cunoaste

Autorul incepe relatarile sale prin descrierea comportamentului sexual


de la inceputul secolului 18. se afirma faptul ca practicile sexuale nu prea
erau tainuite, cuvintele erau rostite fara pudoare, iar faptele se desfasurau
“fara perdea”. In compartatie cu secolul 19, codurile ce defineau obscenul,
trivialul, indecenta, erau extreme de permisive. Gesturi pe fata, vorbe spuse
fara jena, copii dezghetati ce se perindau fara sfiala ori teama de scandal
printer hohotele de ras ale adultilor, toate acestea erau considerate lucruri
normale la vremea respectiva.
Urmeaza apoi o transformare odata cu aparitia epocii victoriene.
Sexualitatea era ascunsa grijuliu, era “confiscata” de patul conjugal si
absorbita pe de-a intregul de functia de reproducere, aflata sub semnul
seriozitatii. Tacerea se asterne in jurul sexului iar cuplul legitim si procreator
isi impune legea.
Pana la sfarsitul secolului 18, trei mari coduri explicite, in afara
reglementarilor prin cutume si constrangeri de opinie, reglementau practicile
sexuale : dreptul canonic, pastorala crestina si legea civila. Ele fixau fiecare
in felul sau linia de demarcatie dintre licit si illicit. Ele erau toate centrate pe
relatiile matrimoniale : datoria conjugala, capacitatea de a o indeplini, modul
in care era dusa la indeplinire, exigentele si violentele ce o insoteau,
mangaierile necuvenite carora aceasta indatorire le servea drept pretext,
caracterul ei fecund ori modul in care se actiona impotriva fecunditatii,
momentele in care avea loc solicitarea, frecventa ori raritatea raportului.
Sexul celor casatoriti era bantuit de reguli si de recomandari. Relatia
rezultand din casatorie era focarul cel mai intens al restricxtiilor, despre ea
se vorbea mai mault decat despre orice altceva, mai mult decat orixcare alta
ea era cea care trebuia sa se marturiseasca in modul cel mai amanuntit. Ea se
gasea sub supraveghere maxima de cum cadea in greseala de indata trebuia
sa se infatiseze sis a explice de fata cu martori. In plus aceste coduri diferite
nu faceau o delimitare clara intre infractiunile la regulile matrimoniale si
deviatiile in raport cu procrearea. Incalcarea legilor casatoriei ori cautarea de
placeri mai bizarre duceau oricum la condamnare. In lista pacatelor grave,
deosebite doar prin importanta lor figurau: destrabalarea, adulterul, rapirea,
incestul spiritual sau carnal dar si sodomia sau “magaierea reciproca”. In
ceea ce priveste tribunalele, ele puteau condamna atat homosexualitatea cat
si infidelitatea, casatoria fara consimtamantul parintilor ori bestialitatea.
Din punct de vedere istoric exista doua mari proceduri pentru a
produce adevarul despre sex. In primul rand sunt societatile care s-au dotat
cu o ars erotica. In arta erotica adevarul este extras din placerea insasi
considerate ca o practica si recoltata ca experienta. Placerea este luata in
considerare in raport cu sine, in functie de calitatea sa, de intensitatea ei, de
durata si de revelatiile pe care le are in trup si suflet. Despre civilizatia
noastra nu se poate spune ca detine o ars erotica in schimb ea este probabil
singura ce practica o scientia sexualis, sau mai degraba este singura care a
dezvoltat de-a lungul secolelor, pentru a spune adevarul despre sex,
proceduri ce se supun in esenta unei forme de putere : marturisirea.
In Grecia, adevarul si sexul se legau in cadrul pedagogiei sub forma
transmiterii corp a corp a unei pretioase stiinte : sexul servea drept support
initierilor in cunoastere. In ceea ce ne priveste, adevarul si sexul se impletesc
in marturisire prin exprimarea obligatorie si completa a unui secret
individual. Marturisirea a fost si ramane si astazi matricea generala care
guverneaza discursul adevarat asupra sexului.
Sub tema generala ca puterea reprima sexul ca si sub ideea legii
constitutive a dorintei se regaseste aceeasi mecanica presupusa a puterii. Ea
este definite intr-un mod limitativ. In primul rand pentru ca ar fi o putere
saraca in resurse, economa in procedee, monotona in ceea ce priveste
tacticile utilizate, incapabila de a inventa si oarecum candamnata la a se tot
repeta. In al doilea randn pentru ca este o putere care nu ar avea decat
capacitatea de a spune nu, lipsita de posibilitatea de a produce ceva. In
sfarsit pentru ca este o putere al carei model ar fi in esenta juridic, centrat
doar pe enuntul legii sip e functionarea interdictiei. Toate modurile de
dominatie de supunere, de inrobire s-ar reduce in cele din urma la efectul de
obedienta.
Analizand sexul in termeni de putere, putem face urmatoarele
afirmatii : ca puterea nu este ceva ce se dobandeste, se smulge ori se
imparte, ceva ce poate fi pastrata sau lasata sa scape, puterea se exercita din
nenumarate puncte si aceasta exercitare se face prin interactiunea unor relatii
inegale si mobile. Relatiile de putere nu sunt in pozitie de suprastructura, ele
au acolo unde actioneaza un rol in mod direct productiv. Puterea vine de jos
ceea ce inseamna ca nu exista la originea relatiilor de putere si ca matrice
geerala o opozitie binara si globala intre dominatori si dominati. Relatiile de
putere sun deopotriva intentionate si nesubiective iar acolo unde exista
putere exista si rezistenta insa totusi, rezistenta nu este niciodata in pozitie
de exterioritate in raport cu puterea.
Autorul reuseste sa faca distinctia intre patru mari strategii de
ansamblu care dezvolta cu privire la sex dispozitive specifice de cunoastere
si de putere : Isterizarea corpului femeii, triplu process prin care corpul
femeii a fost analizat, calificat si descalificat ca un corp integral saturat de
sexualitate ; Pedagogizarea sexului copilului , dubla afirmatie ca aproape toti
copiii se dedau ori sunt susceptibili de a se deda unei activitati sexuale
precum si ca aceasta activitate sexuala fiind nepotrivita poarta in sine
pericole fizice si morale collective si individuale ; Socializarea
comportamentelor proceatoare , socializare economica prin intermediul
tuturor mecanismelor de incitare si de infranare introduce prin masuri
sociale ori fiscale in fecunditatea cuplurilor, socializare de oridin politic,
socializare medicala ; Psihiatrizarea placerii perverse, instinctul sexual a fost
izolat ca instinct biologic si psihic autonom, i s-a atribuit un rol de
normalizare si de patologizare in cadrul oricarei conduite.
Per ansamblu, acest capitol face o istorisire a conceptelor ce stau la
baza sexualitatii si anume,