P. 1
CURS_IV

CURS_IV

|Views: 1,603|Likes:
Published by liutu

More info:

Published by: liutu on May 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/16/2013

pdf

text

original

•Ca si în cazul calculatoarelor si al sistemelor de operare, ideea
instrumentatiei virtuale s-a nascut în mintea unui tanar (James Trouchard),
pe cand era doctorand la University of Texas, in Austin USA, iar Hewlett-
Packard introducea pe piata un computer nou ce putea culege date din
masuratorile efectuate cu instrumente ale aceleasi firme.
•Trouchard a avut ideea ca in locul unui instrument gata facut, ce costa destul
de mult, sa realizeze instrumente pe care chiar utilizatorii sa le poata
ansambla in propriul calculator folosind o placa si un software.  Asa s-a
nascut Instrumentatia Virtuala si odata cu ea Compania National Instruments
pe care James Trouchard a fondat-o in 1976. Solutia propusa de Trouchard
permite astazi multor firme sa depaseaca cu usurinta decalaje tehnice şi
tehnologice, pentru eliminarea cărora ar fi necesare investiţii uriaşe. Există
un singur obstacol: creatorul, dar şi utilizatorul unui instrument virtual, nu
mai poate fi inginerul sau muncitorul anilor trecuţi.

Instrumentele virtuale sunt combinații de elemente hardware și/sau software, utilizate
cu un PC, care au funcționalități similare instrumentelor tradiționale, clasice, de sine
stătătoare.

•Pe panoul frontal al unui instrument virtual, se vor găsi butoane, comutatoare, ecrane,
afisaje digitale, indicatoare grafice, e.t.c. cu acelasi aspect ca al instrumentelor clasice .
•Un instrument virtual este compus deci, dintr-o parte hardware si o parte software care
permite configurarea instrumentului dupa dorinta utilizatorului.
•Prin termenul de Instrumentaţie Virtuală se înţelege utilizarea unui computer, dotat cu
echipamente periferice de intrare şi ieşire specializate, pentru a simula caracteristicile şi
funcţionarea unui instrument sau sistem de măsurare, de testare sau de înregistrare a
datelor.
Instrumentele virtuale fac uz de traductoare si senzori pentru a intra în contact cu
mărimea fizică măsurată, de eventuale sisteme de condiţionare a semnalelor, precum şi
de circuite pentru conversia analog - digitală.
Diferenţa în raport cu sistemele de măsurare "clasice" este aceea că de aceasta dată toate
funcţiunile de prelucrare şi analiză a valorilor măsurate, de stocare a acestor informaţii şi
de transmitere a lor către utilizatorul uman sunt realizate de către computer şi nu de către
aparatura dedicată.
Aplicaţiile software înlocuiesc astfel componente estimate a reprezenta 80% din circuitele
unui aparat de măsurare sau testare specializat "clasic".

•Software-ul care realizează aceste funcţiuni posedă în majoritatea cazurilor o interfaţă
grafică având acelaşi aspect ca şi cel al panoului frontal al unui aparat de măsurare. Acesta
este motivul pentru care aplicaţiile respective sunt numite Instrumente Virtuale.
In sistemele de măsurare computerizate cu instrumente virtuale, natura mărimilor fizice
măsurate dictează doar configuraţia componentelor de genul traductoarelor şi în unele
cazuri a condiţionatoarelor de semnal. In aval de acestea, după convertorul analog - digital,
informaţia referitoare la valoarea mărimii măsurate este procesata doar prin intermediul
componentelor software.
•Dacă, de exemplu, un semnal de tip tensiune electrică necesită atât vizualizarea variaţiei în
timp cât şi determinarea spectrului de frecvenţe, utilizarea instrumentaţiei virtuale permite
folosirea aceluiaşi sistem de măsurare. Se înlocuieşte doar aplicaţia de prelucrare a
semnalului sau se construieşte o aplicaţie care să afişeze simultan, într-o fereastra unică,
ambele informaţii necesare. Mai mult, acelaşi sistem de măsurare, dar cu o aplicaţie
software diferita, poate fi utilizat ca voltmetru, ca instrument de stocare a datelor sau ca
sistem de avertizare.
•Apariţia instrumentelor virtuale a permis astfel ca mai multe aparate de măsurare sau
testare specializate sa poată fi înlocuite printr-o singură configuraţie hardware de sistem de
măsurare computerizat, completată apoi cu diverse aplicaţii software.

•De aici derivă unele dintre avantajele utilizării Instrumentaţiei Virtuale:
- flexibilitatea sporită a configuraţiilor sistemelor de măsurare;
- fiabilitatea crescută a componentelor;
- precizia crescută a prelucrării informaţiei;
- capacitatea de a efectua prelucrări de mai mare complexitate;
- costul mult redus în raport cu aparatele clasice.
•Aplicaţiile instrumentaţiei virtuale nu se rezumă doar la măsurarea de mărimi fizice
analogice. Rezidente în sisteme computerizate, instrumentele virtuale pot fi folosite
drept generatoare de semnale analogice, pot manipula bidirecţional semnale digitale
şi pot efectua operaţiuni de numărare/cronometrare sau de generare de trenuri de
impulsuri.

•Instrumentele virtuale pot transforma un computer în "centrul de comandă" al unei
reţele de zeci de aparate de măsura capabile sa comunice prin protocolul GPIB. Seturi
de instrumente virtuale specializate pot efectua funcţii de comandă a motoarelor pas
cu pas sau operaţii evoluate de prelucrare şi analiză a imaginilor sau sunetelor.
•Sistemele de instrumentaţie virtuală nu se rezumă astfel doar la a înlocui aparatele de
măsurare utilizate în aplicaţiile din laboratoarele de cercetare sau didactice, ci devin
unelte complexe şi puternice de monitorizare şi control ale proceselor industriale.

•Un sistem de instrumentaţie virtuală nu trebuie înţeles ca fiind majoritar
rezident într-un computer. In laboratoarele de cercetare se utilizează
îndeosebi plăci multifuncţionale de achiziţie de date montate în PC-uri,
conţinând multiplexoare şi convertoare A/D şi D/A. Sistemele de achiziţie
"Real Time" îşi îndeplinesc funcţiunile şi în timpul "căderilor" sistemului
de operare sau al resetărilor computerului gazdă.
•In multe categorii de sisteme distribuite, multiplexoarele şi convertoarele
au "migrat" din computer în zona condiţionatoarelor de semnal, însoţite
de o interfaţă serială. Computerul gestionează astfel o reţea de puncte
de măsurare, mult mai numeroase decât ar fi permis varianta sub forma
analogică.
Sistemele dedicate uzului industrial, din gama PXI, utilizează computere
de proces (controllere), având configuraţii şi caracteristici de funcţionare
specifice şi dispunînd de o întreagă gamă de posibilităţi de comunicaţie
ce includ protocoalele serial, Ethernet, SCSI, GPIB (IEEE 488), PCMCIA,
CAN şi DeviceNet.
•Facilităţile oferite de hardware-ul de achiziţie de date şi control de proces
nu ar putea fi puse în valoare fără existenţa unui software adecvat. În
acest sens se foloseşte mediul LabVIEW (LABoratory Virtual Instrument
Engineering Workbench) – un mediu de programare bazat pe limbajul de
programare graficǎ G, produs de Firma National Instruments (NI).

•Avantajul folosirii mediului de programare grafica LabVIEW în instrumentaţia virtuală constă
în abordarea în mediu unitar a dezvoltării aplicaţiilor pentru configuraţii hardware diverse şi
protocoale de comunicaţie dedicate interacţiunii cu procese (începând de la cele mai simple
pana la procese industriale de mare complexitate).
•Funcţiunile mediului de programare grafică LabVIEW de transmitere a informaţiei prin
intermediul diverselor protocoale de comunicaţie specifice Internet-ului vor face posibil un
salt calitativ în dezvoltarea utilizatorilor spre folosirea de laboratoare virtuale şi spre
monitorizarea şi comanda la distanţă a proceselor.
•În concluzie, se poate aprecia că Instrumentaţia Virtuală are, datorită flexibilităţii şi
versatilităţii sale, un potenţial imens pentru cei ce lucrează în domeniul educaţiei, ştiinţei şi
tehnologiei, indiferent de gradul lor de specializare sau de nivelul de calificare. Instrumentele
şi aparatele vor deveni din ce în ce mai ieftine şi mai performante, software-ul va putea fi
dezvoltat în masă, chiar de către programatori neprofesionişti, iar aplicaţiile realizate vor
avea un grad mare de accesibilitate datorită facilităţilor de comunicaţie existente.
•Astăzi, utilizatorul introduce o placa de achizitie date in computer si cu ajutorul soft-ului de
programare grafica isi configureaza instrumentul de masurare si in plus poate crea si cate
inregistratoare grafice doreste. Toata partea fizica a lantului de masurare aflandu-se pe o
placa controlata de microprocesorul computerului, utilizatorului nu-i ramane decat sa se
conecteze la traductoarele specifice marimii de masurat si sa stie sa manevreze un mouse.
Reprezentarea instrumentelor fizice se face pe monitorul computerului cu ajutorul
elementelor grafice existente in biblioteca limbajului de programare grafica.

Din punct de vedere al domeniului de utilizare, sistemele de instrumentaţie
virtuală pot fi clasificate în:
•sisteme pentru testare şi măsurări;
•sisteme de control automat al proceselor;
•sisteme pentru efectuarea de cercetări ştiinţifice.
Din punct de vedere al modului în care poate funcţiona un instrument virtual
există două variante:
•modul de lucru “live”, în care se configurează fizic echipamentul de măsurare,
cuplat la sistemul de calcul şi care achiziţionează date din procesul studiat,
urmat de procesul de analiză, interpretare şi afişare a rezultatelor;
•modul de lucru “not live” (simulare), în care se poate doar simula funcţionarea
echipamentului de măsurare asupra eşantioanelor unor semnale generate prin
mijloace software.
Exista doua posibilitati de a lucra cu instrumentatia virtuala:
•doresti sa-ti creezi singur instrumentele necesare si atunci trebuie sa cunosti
limbajul de programare grafica si sa dispui de acesta (necesarul de timp minim
pentru invatare ar fi de 30 de ore);
•doresti sa fii numai utilizator de instrumentatie virtuala, si atunci trebuie sa-ti
cumperi de la un dezvoltator de aplicatii un program executabil ce va face numai
ceea ce iti doresti.

Avantajele instrumentatiei virtuale față de instrumentele tradiționale:
•ocupa un spatiu mic (practic un computer si un monitor);
•poate fi cu elemente distribuite (pot masura in mai multe locuri odata);
•datele se pot transmite prin internet (laboratorul de masurare se poate afla
intr-un anume loc iar analiza rezultatelor se poate face in cu totul alta parte);
•instrumentele nu mai ocupa un spatiu fizic (o magazie) ci sunt stocate in
memoria computerului;
•flexibilitate maxima privind configurarea instrumentelor (oricand se poate
sterge un instrument din memorie si se poate face altul, se pot adauga
elemente de comanda sau indicatoare, canale sau memorie);
•dispar practic problemele legate de murdarirea comutatoarelor sau
imperfectiunea conexiunilor;
•costurile privind achizitia de aparate si intretinerea lor se reduc foarte mult,
tinand cont ca o singura placa multifunctionala de achizitie date, impreuna cu
softul aferent poate inlocui o multime de alte instrumente fizice dedicate;
•interfata grafica foarte prietenoasa cu utilizatorul;
•timpul relativ mic de invatare a limbajului de programare grafica;
•multimea de instrumente virtuale gata construite pentru a masura, a face
analiza semnalului, a-l prelucra si a-l transmite oriunde doreste utilizatorul;

Instrumentaţie Virtuală cu
LabVIEW

Laboratory Virtual Instruments
Engineering Workbench

•LabView este un limbaj de programare grafică (limbaj G) care foloseşte
diagrame bloc în loc de linii de text pentru a crea aplicaţii.
•Este destinat în special, construirii de aplicaţii pentru controlul şi achiziţia de
date, analiza acestora şi prezentarea rezultatelor
•LabView a fost dezvoltat de firma National Instruments, prima variantă a
programului apărând în anul 1986. În prezent s-a ajuns la versiunea a 8-a a
programului. Denumirea sa provine dintr-o prescurtare din limba engleză:
“Laboratory Virtual Instruments Engineering Workbench”.
•Noutatea adusă de LabView, comparativ cu limbajele de programare clasice
(Pascal, C,C++,BorlandC++), este rapiditatea programării datorită introducerii
unei interfeţe grafice mai intuitive.
•Mediile de programare grafică înlătură necesitatea cunoaşterii unui limbaj
de programare. În locul descrierii algoritmului de calcul sub forma unui set de
instrucţiuni în format text, într-un mediu de programare grafică algoritmul este
descris desenându-l sub forma unei scheme logice (organigramă, diagramă).
Dispare astfel necesitatea memorării unor nume de instrucţiuni şi a unor reguli
complicate de sintaxă, iar riscul de apariţie a erorilor de programare scade
drastic. Modul în care algoritmul este descris este astfel mult mai intuitiv, un
program putând fi înţeles mult mai uşor şi de către alţi programatori decât cel
care l-a conceput.
•LabVIEW este cel mai răspândit şi mai evoluat mediu de programare grafică.

•Deşi LabVIEW este un instrument foarte puternic de simulare, acesta este cel mai
adesea folosite pentru achiziția, analiza și prezentarea datelor de la diferite surse
externe, conținând în librăria sa, multe instrumente virtuale special dedicate
acestui scop.

•De exemplu LabVIEW poate comanda plăci de achiziție pug-in sau pe USB pentru
achiziția sau generarea semnalelor analogice și numerice.
•S-ar putea utiliza plăcile DAQ şi LabVIEW pentru a monitoriza temperatura, trimite
semnalele de la un sistem extern, sau determinarea frecvenţei unui semnal
necunoscut.

•LabView permite achiziţia semnalelor de la o varietate de echipamente. Se pot
achiziţiona date de la instrumente GPIB, seriale, Ethernet, PXI şi VXI, folosind
driverele incluse. Există posibilitatea comunicării cu mai mult de 1400 instrumente
aparţinând a 150 de producători, folosind driverele de comunicaţie LabView.
Programul oferă performanţă şi portabilitate ridicate.
•Driverele de comunicaţie simplifică controlul instrumentelor şi timpul de
dezvolatare a noi aplicaţii, eliminând necesitatea de a învăţa protocoale de
programare pentru fiecare instrument în parte. Multe drivere folosesc Visual
Instrument Software Architecture (VISA) pentru a comunica cu o gamă de bus-uri de
comunicaţie, cum ar fi GPIB sau serial, folosind acelaşi cod LabView. Indiferent pe
ce tip de bus este instrumentul, driverele VISA preiau controlul protocoalelor de
comunicare respective.

Achiziție, Analiză și Prezentare

Aproape toate aplicațiile de măsurare, testare și control,
pot fi împărțite în 3 mari componente: capacitatea de
achiziție, analiză și prezentare a datelor. LabVIEW este cel
mai puternic și mai simplu instrument pentru achiziția,
analiza și prezentarea datelor din lumea reală.

Achiziția cu LabVIEW

LabVIEW poate achiziționa date
utilizând următoarele dispozitive și
multe altele:

•GPIB, Serial, Ethernet, VXI, PXI
Instruments
•Data Acquisition (DAQ)
•PCI eXtensions for Instrumentation (PXI)
•Image Acquisition (IMAQ)
•Motion Control
•Real-Time (RT) PXI
•PLC
•PDA
•Instrumente modulare

LabVIEW este strâns integrat
cu toate componentele
hardware NI, și în plus se
poate conecta la mii de
dispozitive I/O de la alte sute
de furnizori.

Tipuri de magistrale de proces, pentru
interconectarea instrumentelor
programabile, cu un sistem de calcul

GPIB (General Purpose Interface Bus - magistrală de interfaţare de uz general) este
specializată pentru comunicaţie cu instrumente programabile. Este standardul cel mai
utilizat pentru controlul instrumentelor programabile de catre sistemele de calcul.
Rolul dispozitivelor GPIB poate fi de a trimite mesaje, de a primi mesaje si/sau de a
monitoriza comunicatiile pe retea. Este disponibilă pentru diverse platforme (PC, IBM,
MacIntosh, etc.) şi oferă o rată de transfer de 1 Mbyte/secundă. Protocolul de
comunicaţie este specificat de standardul industrial IEEE-488 (protocol pe 8 biţi,
comenzi tip ASCII, maximum 14 instrumente aflate la cel mult 20m). O dezvoltare
ulterioară, HS-488, a crescut rata de transfer la 8 Mbytes/secundă;
RS-232, RS-422, RS-485 sunt utilizate în special la sisteme personale de calcul. Sunt
destinate comunicaţiilor seriale sincrone/asincrone între instrumente, oferind o
imunitate ridicată la zgomotul din mediul industrial. Dezavantajul major este rata de
transfer redusă (sute de kbits/secundă). Protocolul de comunicare poate fi ASCII sau
un protocol special al instrumentelor ce se interconectează. Ceea ce le diferenţiază
este distanţa de interconexiune (de la 15m la RS-232, la 1200m la RS-485), care este
mărită prin amplificări suplimentare pe intrări/ieşiri. Interfaţa RS-485 permite legături
multi-punct (“daisychain”), deci economii importante de cablu;

SCXI (Signal Conditioning eXtensions for Instruments): reprezintă o platformă de
înaltă performanță pentru condiționarea sau direcționarea semnalelor din sistemele
de măsurare sau automatizare. Utilizată pentru măsurări directe sau prin
intermediul senzorilor, pentru generarea de semnale în tensiune sau curent, pentru
manipularea semnalelor digitale sau pentru direcționarea unor semnale, gama de
produse SCXI oferă o platformă unică, integrată, ce satisface toate necesitile. Un
sistem SCXI constă din module multicanal de condiționare instalate în unul sau mai
multe șasiuri. Șasiul (sau unul dintre șasiurile sistemului) este conectat la o placă
de achiziie de date. Aceste module, montate sub formă de “rack” (dulap cu sertare
de conexiuni modulare), sunt utilizate deci, la condiţionarea semnalului. La intrare,
se admit semnale provenite de la traductoare, cum ar fi: termocupluri, termistoare,
mărci tensometrice etc, iar la ieşire se obţin semnale permit efectuarea analogice
(curenţi sau tensiuni) sau semnale numerice. Se utilizează module de filtrare,
liniarizare, izolare galvanică, ieşiri de putere, etc.; Condiionatoarele de semnal
SCXI au un design integrat care simplifică instalarea și configurarea maximizând
performanele. Modulele SCXI măsurărilor cu o gamă largă de senzori și tipuri de
semnale, permițând o paletă largă de combinații pentru formarea unui sistem de
măsurare.

PXI (extensie PCI pentru instrumentatie): PXI reprezinta o platforma pentru sisteme de masurare si
automatizare, bazata pe PC. Instrumentatia  modulara PXI profita de avantajele magistralei de mare viteza
PCI (Peripheral Component Interconnect), care reprezinta standardul de facto ce dirijeaza proiectarea in
domeniul calculatoarelor PC, atat ca hardware cat si ca software. In consecinta, utilizatorii de PXI pot sa
beneficieze de toate avantajele PCI in cadrul uneri arhitecturi ce adauga caracteristici mecanice, electrice si
de software, potrivite pentru aplicatiile de masura, achizitie de date si automatizari industriale. Bazată in
intregime pe un stadard industrial deschis, instrumentatia modulara PXI reprezinta o solutie eficace,
deoarece combina arhitectura electrica de mare viteza a PCI cu o carcasa industriala de înalta fiabilitate,
functii de sincronizare si temporizare incorporate si deplina interoperabilitate cu CompactPCI. Dimensiunea
redusa a sistemului PXI este ideala pentru o larga varietate de aplicatii portabile, cu montare pe birou sau in
rack, pentru testare, masuratori, culegere de date si automatizari industriale.
În sistemul PXI exista șasiuri (cu 4, 8 sau 18 sloturi), controlere, placi de achizitie de date, placi de achizitie
de date in timp real, surse de semnal, module I/O digitale, placi de achizitie de semnal dinamic, numaratoare/
temporizatoare de 32 biti, instrumente dedicate, comutatoare, placi de achizitie si prelucrare de imagine,
placi de control al miscarii, interfete de comunicare seriale, CAN, DeviceNet, Ethernet, GPIB, etc.
VXI (VME eXtension for Instrumentation, unde VME reprezintă VESA Module Eurocard) reprezintă un
standard de instrumentaţie ale cărui baze au fost puse încă din 1987 şi are ca obiectiv creşterea
interoperabilităţii diverselor instrumente. Structura sa modulară permite o integrare atât din punct de vedere
electronic, cât şi mecanic, conferindu-i denumirea de “standard pentru instrument pe cartelă”. Specificaţiile
VXI grupează norma IEEE-488 şi norma VME, prima remarcăndu-se prin compatibilitatea între constructori
diferiţi, iar cea de-a doua prin rapiditate.

Plăcii GPIB ale firmei NI

Sistem GPIB tipic

Analiză cu LabVIEW

LabVIEW include următoarele instrumente cu ajutorul cărora pot fi
analizate datele:
•Mai mult de 400 de funcţii de analiza măsurării pentru: Ecuatii
Diferentiale, Optimizare, Curbe, Calcul, Algebra Liniara,
Statistică, etc.
•12 noi VI-uri Express special proiectate pentru analiza
măsurării, inclusiv filtrare și analiză spectrală.
•VI-uri pentru procesarea semnalelor (Filtrare, Ferestruire,
Analiză Armonică, Analiză spectrală, e.t.c.).

O analiză intensă a
măsurării este realizată
în mediul de dezvoltare
LabVIEW.

Prezentare cu LabVIEW

LabVIEW include următoarele
instrumente utilizate pentru
prezentarea datelor:

•On your machine — Graphs, Charts,
Tables, Gauges, Meters, Tanks, 3D
Controls, Picture Control, 3D Graphs
(Windows Only), Report Generation
(Windows Only)
•Over the Internet — Web Publishing
Tools, Datasocket (Windows Only),
TCP/IP, VI Server, Remote Panels,
Email

Prezentarea cu
LabVIEW poate
fi facuta pe PC
sau printr-o
reţea.

PC, Mac, Linux, Sun

LabVIEW Everywhere

Networked I/O

PC Boards

Workstation

Handheld

Embedded

(FPGA)

Industrial Computer (PXI)

Wireless

Sensor

Tektronix Open Windows
Oscilloscopes

Fapte istorice

1983 – începe proiectul LabVIEW
1986 –LabVIEW pentru Macintosh
1990 –LabVIEW 2.0 și 2 brevete
1992 –LabVIEW pentru Windows și Sun
1993 –LAbVIEW 3.0
1994 – LabVIEW pentru Windows NT și 2 noi brevete
1995- 2000 LabVIEW pentru Windows 95/98, LabVIEW

5.0

2001 – LabVIEW 6i pentru Windows 2000/NT/ME
2003– LabVIEW 7.0 pentru Windows XP
2006 - LabVIEW 8.0 pentru Windows XP
•2009- LabVIEW 2009 pentru Windows 7

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->