Sunteți pe pagina 1din 47

CAPITOLUL

COMPORTAREA

PAMiNTURILOR

SUB SOLICITARI

Pentru rezolvarea problemelor puse de proiectarea Jund atiilor si a constructiilor de pamint, nu este suf icienta numai cuno asterea caracteristicilor care servesc la identificarea si clasificarea paminturilor (granulozitate, compozitie mineralogica, plasticitate, permeabilitate etc.). Comportarea sub solic itari depinde in primul rind de pro prietiitile mecanice ale piiminturilor : compre sib i l i tat e a si r e z i s ten ~ a I a for fee are. Inainte de a se prezenta modul de determinare in laborator 9i pe teren a acestor proprietat.i, se prezint.a principalele faze ale proeesului de deformare suh iucarcare la paminturi.

4.1. FAZELE

PROCESULUI DE DEFORMARE LA PAMTNTURI

SUB INCARCARE

Un mijloc concludent de a pune in evidenta modul in care se desfaso ara acest proces il constituie efect.uarea unei incarcar-i de prob« asupra unei placi sau chiar a unei Iuud atii la scara natur ala (fig. 4..1). Se imegistreaza tasarile s ale placii (Iundatiei) corespunzatoare presiunilor p care se dezvolta pe supraf a\ a de contact cu terenul, construindu-se diagrarn a de incarcare-t.asare, In c azu] eel mai general, pc 0 asemenea diagr ama se pot distinge trei sectoare

Ip

p.lII!lmlllm!!lill!~ ;
----.--.------dc proba

Fig. -'..L inc[lrcarc

asupra

unci Iundatii ..

Fin. 4.2. Diagrama tasarc

i ncarcarc-

care corespund (fig .. 4.2):

u nor faze distincte

ale procesului

de deformare

sub incarc arc

I - relatia intre presiunea p 9i tasarea s este cvasiliniara ; de exernplu, d aca s-ar examina doua volume de pamint situate pe verticalele duse pr in muchiile supr afetei de inoarcare, inainte 9i dupa deformare, s-ar constata ca se produce 0 modificare de volum, nu'si de forma, pe seama Indesar ii, a mic7J

~Jrarii porozitatii (fig. 4.3, a); sectorul I corespunde, asadar, unei faze in care predomina def'ormatiilc de indesare, fiind numita din acest motiv [aza de indesare. Proprietatea care guvernsaza comportarea pamintului in aceasta faza este compresibilitatea;

a
Fig. 4.3. Deforuiatitlc parnintului a '- Iaza de Indesarc; b -iaza

b
in diferite stadii de incarcarc: dezvoltarli zonelor plastice.

II '- d aca presiunea d epaseste 0 anum ita valoare PI, relatia p-s devine in mod vadit neliniara ; crest.erea t.asar ilor este mai accentuata decit crestere a presiunilor. Modificarile de volum sint insot.it.e 9i de modifioar i de forma, ceea ce denots ap arit ia u nor deform at.ii de lunecare determinate de cresterea tensiunilor t.angent.iale (fig. 4.3, b). Ca urmare, la inceput in puncte situate sub muchiile placii, iar apo i in zone numite zone plastice (fig. 4.4), este intrecuta rez.ist.ent.a la Iorfecare a pamintului (capacitatea pamintului de a prelua solicitar i t.angentiale). Sectorul II corespunde [azei de dezcoltare a zonelor plastice sau fazei lunecarilor progresioe ; I II- dincolo de 0 anum ita valoare P2 a presiunii, def'orm atiile devin neamortizate 9i se pot produce chiar ruperea sau cedarea prin desprindere a unei parti din m asivul de pamint de restul masivului, ca urmare a depasirii rez istent.ei la forfecare de-a lungul unei suprafete numita suprafata de alunecare (fig. 4.5). Aceasta este [aza de rllpere sau [aza de cedarc.

Fin. " ..... Dezvo ltarca zo nclor plastice sub Iundat.ic:


1-

Fin. {.5. Cedarca

t crcuului

de

i undarc.

zone plastic(';

par ticulclor

2 - traiect.ori i ale de p.iml nt.

prietatea

In

f azele II ~i III

care guverncaza

predornina deform atiile specifice de lunecare. Procomport.ar-ea pamintului in aceste faze este rezistenta

la [orfecarc.

Car-actcr-ist.ica este 9i evolut.ia in timp a deform atiilor. Cu cit p amlntul este mai put.in permeabil, cu atit timpul necesar pentru amortizarea defor-

74

--

..

__

... _-------_.

-~-----

matiilor sub 0 incarcare constants este mai indelungat. La descarcarea placii (Iundatiei) se produce 0 revenire care evolueaza, de asemenea, in timp, dar deformatiile nu se anuleaza, ci se mregistreaza 0 tasare remanenta S1 (fig. 4.6).
p

Fig. 4.6. Reprezentarea

relatiei

incarcare-tasare-descarcare.

4.2. COMPRESIBILITATEA PAM1NTURILOR

4.2..1.COMPORTAREA

FAZELOR COMPONENTE ALE PAMiNTUR~LOR SUB ACTIUNEA SOLICITARILOR DE COMPRESIUNE

Compresibilitatea reprezinta proprietatea pamtnturilor de a se deforma sub actiunea unor solicitari de compresiune, devenind mai indesate (mai compacts). Dupa cum s-a arat.at., compresibilitatea guverneaza comport.area pamlntului in prima faza a procesului de deformare sub incar care, in care rclatia incarcare-t.asare poate fi ccnsiderata liniara. Se spune cti parnintul se comporta in aceasta faza ca un mediu Iiniar deform abil 9i nu elastic, deo arece in cazul rid iciir ii lncarcar ii tasarea nu se anulcaza, ci se Inr egistreaza a tasare rem anenta SI (v. fig. 4.6). Pentru a intelege b az ele f izice ale cornprcaihilitat ii se va exam ina comport.area Iazelor componente ale piimtntur ilor sub act iunea solicitarilor de compresiune. a. Faza sulida, Ca urmare a aplicar ii Inci3.rciirilor ext.erio are, cresc pl'Osiunile la contactul dintre p art.icule, ceca ce produce comp r-imarea acestora. Desi presiunilo de contact sint mari, rezistentele mec anice ale p art.iculelor solide sint de asemenea m ar i, asLfel incit cornprirn area acestor a este fo art e mica 9i nu poatc explica doform atiile importante ale st.r at.ului de pamint. Aceasta comprirnare are, in general, u~ caracter reversibil, p art.iculele revenindu-si elastic la ridicarea lncarcar ii. In unele puncte de contact se pot produce si strioiri locale, al caror efect global asupra deform atiei este de asemenea neglijabil. In schimb, strivirile locale constituie a explicatie a defurm atiilor remanente. Legaturile dintre particule fiind mult mai slabe declt rezistent.ele p articulelor, sub actiunea solicitarilor de compresiune se produce 0 rearanjarc a particuleior, insotita de 0 micsor are a volumului de goluri. b. Apa din pori. Presiunile suplimentare care se dezvolts in pamint sint in prirnul moment preluate de apa din pori. Ap a fiind practic incornpresihila, cre9terea presiunii apei din pori nu poate explica deform atiile pamintului. Pe masur a drenar ii apei din pori, presiunea excedcntara in apa se diminueaza si, pe seama porilor care ramin neocupati de apa, se poate produce rearanjarea particulelor. In cazul paminturilor coezive, sub efectul presiunilor suplimentare se produce trecerea unei parti din apa legata in ap a liherii, suhtiindu-se astfel t nvelisul de apa legata, La d escarcare, fenomenul se produce in sens invers,

7,s

!~_"""'=_ ..
.---'---

.. ,., '_" ....


---------

existind tendint.a de refaeere a grosimii initials a invelisului de apa Iegata ; este eeea ee se numeste "efeetul de p ana" al apei legate (fig. 4.7). e. Aerul ~i gazele din pori. Aeeste componente sint comprimate Ia cre9terea presiunii. Tot.odata , gazele pot fi dizolvat.e in apa din pori. Ambele fenomene au un earaeter reversibil.

fHHItHHHH

lHHfHHH!Hv de pana al apei legate.

Fig. 4.7. Efectul

In concluzie, principala explicaii« a deformaiiilor sub solicitarca de COIlipreswne rezidd in rearanjarea particulelor, In eazul paminturilor saturate, rearanjarea p art.iculelor est.e posib ila numai dupa evacuarea apei din pori. Hitmul de defonnare este deci determinat de permcabilitatea piiminiului,

4.1.2. DETERMINAREA

COf'.1PRESIBIUTATH

iN

lABORATOR

Pentru studiul com pr-esib il itat.ii in laborator se utilizeaza ap aratul denum it cdometrii (fig .. 4.8). Pr-incip alcle caracteristici ale Incercarii sint urrnato arelc : - deformarca later-ala a prohei este impiedicata ; in acest. scop , prob» t· . ·1 t' I cu diametrul de 7 .... 10 ern ~llJl(tJ,lillea (8 2· ..... ') _)cm eS,8 In t rouusa '" im l ru n iucl de ot el :
• '~I

- trehuie asigur ata posib ilit at ca evacuarii apci din pOrI: prob a est e a~ezaUi intrc doua p ietre pOl'oa::,e. InC<li'cat'ea se ilplic,\ in tl'epLe prin interrned iul unui sistern de pir'ghii .. Sub Iiecar« incil.!'Cal'C se lac cil iri 1;< m icrocomp aratnr, In. d ifel'ite int.er, all' de limp, pin;l cind se co nst.at a arrlOrLi!(d'("~ de[n!'l1lH\iilol' sub inC<lI'Cal'C;) d at.i (tl'C~j «it iri su('\'(~si\(~ lit intervale de 0 ()]',-\ S;1 nu direr,' ell m ai m u ll de 0,0'1 mrn )..
,
7

Pentru f'iccare ll1C;1l'Cat'e J\, dtr(~iit Ii C(Iresp u nd e () pres iunc p = AI-A 1 unde1 ('Sl(' aria inclului, so inregislreaz{\ t asari ~H l a diversi t im ni t:
, 1

PI:
nl!· LH. Schc mn

(j"H)/"

(j"H)/" (~!1)/21 (0"l!)/",

(ClU)/fillal; (611)/I,nol;
(j"J-Otfll<ul

easel.a

incarcari cdo mct.mlu i:

in

P2:
]711:

(~rn"
(ClIO:"

1-- proba , 2.- i n«! ;i~ piatra poroasa; i ~ !Jlac;) de lncarc.ue : ,J ~ cascta : I; ~ Ini(,[()COlllparatOl: (~illc;11CaI'C; S---IJiuICL1.

In

Hl1w\a

I si nt. date

dct alii asupra

inc0l'carii.

Inreglstrarca
zenta

$1

prelucrarea

rczuliatclor

poroz.it ate.

Rezultatele unei inccrcari de compresibil itat.c in edometru se pot preprin curb a de compresiune-tasare sau pr in curb a de com presiu ne-

76

Curba de com.presiune-tasare zintfl presiunea, la scara obisnuita iar in ordonata tasarea specifica 0.H sub presiunea P 9i inaltimea

este 0 diagrama in care in abscisa se repre(fig. 4.9,a) sau la scara logar itmica (fig. 4.9,b), e delinita ca r aportul intre delormatia Iin ala H, exprimate in procente.

c
Fi~j. 4.H. Curbe
(1 -

b de cotnprcs iunc-tasar repr ezcntare c:

reprczent ar e normal

a :b-

scmilogarltmtca.

Pe baza curbei de compresiune-tasare, se pot determina unnat.oarele c aracterrstaci de cornpresibilitate: tasarea specif'icu, modulul de deform atie edometric si modulul de deformatie liniara. , , Tosarea specificii pentru 0 presiune d ata. Pentru compararea p{ul1inturilor in Iunct ie de cornpresihilit ate se utilizeaza tasarea specif'ica corcspu n Z[ttOl' presiunii de 2 daN/em2. In Iu uct ie de aceasta valo are Sp~2, parnintllrile
S8

co nsidera

- put.in compresibile, .1'1 - compresu» e, d aca o


v

d aca
Sp='2

Sp=2

<

2%:
(j"

=~
')

0' '0 '"

0' /0 :

Io art.e compresibile,

claca

Sp=2

> Gl/,~.
Jl. nsidera d intrc do ua

Jlodllilll de deformaiie cdomeiric S8 co int.erv alul presiu ni P: si P2 (fig. 4.9, a) 9i t.asarile spccifice corespunz.atc are SPI' int er valul co nsid erat se asimileaza curb a cu 0 dreapt a :

Sp,

Pentru

(4.1)

Definitia modulului de deformatie edometr io J[ rcarn int.esl.e de cea a modulului 'de elasticitate E = Gis (l'egea lui Hooke). Intre cele doua car acterist.ici exists to tusi 0 dif'erenta impor t.anta, ;;i anum.e faptul ca pentru un pamirit d at modulul de defocm atie edometric _M nu este constant, ci depinde de int.ervalul de presiu ni pentru care este definit. Pentru a com para paminturile in Iu nct ie de aceast.a car act.erist.ica. se obisnuieste sa se calculez e II pentru inten~lul de presiuni de la 2 Ia 3 da~ /cm~,' astfe']:

M2_3

=----

3100

100

77

In tabelul 4.1 se dau citeva valori orient.ative ale lui M2_3 pentru diferite pamlnturi.
Tabelul 4.1 Natura parnlntulul
M'-3, daN/em'

Argila plastic moale /I..gila plastic r consistcnta Argila plastic virtoasa Nisipu ri afinate Nisipuri de indcsare medie Nisipuri indesatc, argile tari Modulul de deformaiie liniarii E. Accst solicitarii edometrice (fig. 4.10), astfel:
EX

15 50 100 100 200

50 100 150 200 500 500

modul
E1j

se obtine

in Iunctie

de ]1'1 in condlfiile

=
G.x

= 0;

= uy.

Se cx pt-ima

lcgca

lui

Hooke

gencralizata
1::.1: = Ey

: 1 [ux v (uy

=-

+ uz)] =

0, ale carui valori la pa-

unde v este coeficientul de deform are laterala minturi sint date in tabeluI 4.2" ux ux(1 G.,t

(coeficientul vuy = Vuz;


v) = Vuz;
V

lui Poisson)

= uy = --uz= 1\ ouz; 1- v (4.3)

Accasta est c rclatia tntre t.cnsiunile norrnale in stadiul cornport arii pamint ului ca un mediu (Iniar-clcfoIl1labil; ]{o sc dcnunicste cocfici ent de impmgerc Iaterala ill stare de rcpaus.
Sc

= 2_ [u: E dar: s:

v(ox

-+.ulI

uy) =

2_

[uz -:2

1- ')

uz]

= Uz
Jl~;

[1- 2~]
1- v

=:!!_ E

~,

il-'

Uz

= D.p:

--0,/1=
lJ

up

E = Jlp

(4,J)

[ntructt B < 1 rozult a d. tcorcti c, E < Jr. lolll,!i, iI~ STAS ~~300-/7,' se (1<'\ rclat ia : E = JloJ/, 'Fabelal (45) 1.'';

Cite, a \ alorl exp erhuenta!e pcutru euef ie.ientul lui Polssou ~i cocficientuI ImpiuHcrii laterule 'in stare de rcpaus ---------------_.
pfUl1inturi1ol'

Denumirea

'J

ri(l'

'<.10. Coud itii de solicit arc cdomctru : 1Il! oua de jlam)!! L,

in

Nisipuri Nisipuri prafoase Argile praf'oase Praturi argiloase Argile

0,26 .... 0,29 0.,30 0,33. 0,'11 0,41 , .0,42

0,33 . , 0,41 0,43 0,50 0,70 0,10 0,74

unde 1\1 este un coeficient de corectie pentru trecerea de la modulul de dcformatie edometric 0 la modulul de deforrnat.ie liniara, care la nisipuri este 1,0, iar la pamlnturl argiloase variaza intre 1,0 ~i 2,3. Valorile supraunitare valorilor modulului edometric, rccoltare tor etc. turii paminturllor a probelor ale lui Mo , stabilite a strucpe calc empirica prin comparar ea de modulul E, ob tinute prin mcercarl coezive produs pe teren, prin pe teren, cu cele ob tinutc in tunctie

se explica prin cfectul de deranjare transportul

opera tille de la labora-

Curba de compresiune-porozitate (fig. 4.1.'1) este 0 diagrama in care in abscisa se 1'eprezinta presiunea la scara obisnuita sau la scara logaritmica, iar in ordonata indicele porilor e. Trecerea de la un mod de 1'eprezentare la celalalt se poate face stabilind relatia care leaga variatia de volum (sau de inaltime) a probei de var iatia indicelui porilor. Deoarece deformatia Iat.erala este impiedicata, se poate scr ie : A·!J.H A·H

/' Incarcare

p
Fiq, ~.11. Curbe de compres iuneporozitatc.

=H;
= =

!J.H

(4.6)

Vo Vt

= Vs + = V, +
Vs

VgO Vgj

V, Vs -

+ eo Vs

+ eo Vs: + ejVs;
Vs ef V, _ eo - ef= 1 eo 1

Vs(1

+ eo)
H

+ Co
(4.7)

Deei:

.6.H

L\e 1

+ eo

Pentru a putea construi curba de compresiune-porozitate, atunci cind se cunosc tasarile6Ji, este necesar sa se cuno asca ind icele initial al por ilor co' Caracteristicile de compresibilitate obiinute din curba de compreswrze-porozitaie sint: coeficientul de compresibilitate a; este dat de relatia: !J.e av = __ .
L\p

em? [. daN

oJ

( 4.8)
det.errn ina m . 6.1') .

1

_ coeficientul

de eompresibilitate

volumica a~,. !J.p 1. eo

astfel:

su
H
rnv

!J.e

1+
=

eo 1

+ eo

av

em" ] [. daN

( 4.9)
79

i~_
i

Legatura

intre m; ~n J11:

D.p D.H H mv

111 =

1 =-_ ..

(4.10)

4.2.3. DETERMINAREA

COMPRESiBIUTATH

PR!N

INCERCARI.

PE

TEREN

cercari ti ci\). rigide

Aceasta dctcrminare se poate efectua cu presiometre, fie pe eale indirecta, a .. Incereart patrate
ell plaea

fie pc cale dirccta prin incercari cu placa sau inpe baza probclor de penetrare (dinarnica sau st.alui E. Se proccdcaza de 2500 cm2 (de regula la lncarcarca 5000 ... 10000 unei placi cm-), la

pentru

dctcnuinarea minima

sau circulare,

cu aria

incercarea in sandaj dcschis, si de minimum 600 cm-, 1a inccrcarca in gaura de faraj. Inainte de incepcrca Incarcarii prapriu-zise, plaea se prclncarca cu a prcslunc Po corespunzatoare coIo anei de pamint de dcasupra nivclului placii. Incarcarca sc face in trcptc, masurindu-sc tasarca metalic placii direct solidanzat (fig pe supraf.ata cu placa, incerearller placii Ia inccrcarilc in faraje pentru aflat preslornetrlee
a sonda

in sandaje (v. anexa

dcschise I),

sau pe prclungitorul Presioin prcacst.e alcade in

Ia inccrcarile

b .. Utllizarea mctr ul Menard Iahil ~i dintr-un


t ui t a dintr-o

earaeterlzarea la suprafat

compresibiIit{ttii. foraj cxccutat Sonda cclulci Jnsa garda in

4.12) euprindc de masurat

cili ndri ca coborl ta intr-un presi unii unui lichid, dcasupra gaz" Scopul cimp
t

aparat

(volurnetru) garda, unui unui

a tcrcnului.

cclula

cen tr ala, gonf lahila

sub etcctul

si din do u a cclulc centrale,


Cll

~i dcdcsubtul

care sc crccaz a acceasi uniform de

presiunc, de prcsiuni

ajutorul
CTCHl-C,l

celulclor

cst c [urul

cclulci
J)

centrale,
ell aju o ru

ale carci deforrnat ii radiale l volumctrului. ia radiala


Sr

sc stabilcsc
prcsiunc a

In Iunct ic de

si dcforrnat
;/;\ vj,{\9%z I)'/-N/<'V/:'f 2

sc dc tcrrnin a maduJul

de

defort1l3\ie
ill calculc

r+: I

/-t
150 .. ,75mm

prcsl om c t ric liprcs care poat« Ii ut iliz a! de t asa rr-. Pres iotncttul cu aulo'[otcn (' exccut:1rii prcsiomr
t or a-

prcz int a a\ an t aj ul ctl, IW masura


j ului ,
SL'

declue<lz;l

si

inr crcarca

t rica. 1'('III1'lI PClll'-

c .. ttiliz;tn';l
olJ!incl'ea

Ineercartlor

de penetrare

\
,,'----1:'----1

eanH·tcristi(·i[o['

dc compr eslhllluete.

1~-

trarea st at ica co nst.ii din Infigcrea in parnint prin prcsare a unci t.ije Icrru inat a en un virl conic,
inregl st rlndu-se

pc con rczistcnt manta

a Rp, si a unci (c\ i Iort a tataU\


Fl.

conccnt rice

cu pc

Lija , inrcgistrfndu-sc de variatic 5).

Fin. '..I:!.

Schema lnC;l.ICarii in gaura de ioraj cu presl omctrul Menard :


{j -

de

frccarc

(suprafa ta Iat crala)

Sc

Imcgistreaza

cJiagrHlllclc

cu adincimca (4.11 )

J-cclulii centrala;2-cclul;1 3 - volu met ru ; 4 -_ apii; siunc.

de garda : gaz sub pre-

ale valori lor Rp si F, (Y. cap. Dupa Schrncrt.maun

: E = 2Rp.

PI' haz a rcz ulta t clor probci

de pcnct rare din ami ca standard: E

8 :-.., [daN/cI112] pentru s tratul consi dcr at pri n proha

(4.12) de pcnct rar«

uudc

di n ami ca standard

_y «s tc numarul de lo vi turl (Y. cap .. 5) ..

obt mutc

80

4.2.4. PARTICULARITATi

ALE COMPRESIBILITATIl TIPURI DE PAMiNTURI putin compresibile vihratlilor. de

DifERITElOR

Ptuuinturilc deforrnat.iile edomctru elastica

nisipoase

slut, in general, ajunge,

sub Incarcari 0 proba sa .. cicluri,

statice. de nisip aiba


0

In schirnb
supusa cornportare

cresc mult

in cazul paminturilor ciclicc dupa dcscarcarc

supuse

in

unor incarcarl (curhele

un numar

de incarcarc,

si rcincarcare

se suprapun) a unci

Piimitiiuri Icctiouata nate cel ei pc care drcapta .. Dad. continua curba


0

arqiloasc . Fie curba arc un strat 13


0

de compresiune-porozitate initial consistenta stadiu in prirnul


p proba

probe

de argila

COI1-

in laborator

(fig. 4 ..13, a), avind de argila

unci paste poate care

moi, asemanat oare de coordocu


0

al Iorrnarii. prirnara) dupa

In sisternul

c -- log p (fig. 4.1:3, b), curba anumi ta incarcare forllleaza


0

de incar care (curba hucla de h isterezis,

fi aproximata curha

se dcscarca,

iar apoi se rcincarca,

curbele

de

des car care sl rcincarcare prlmara.

de rcincarcarc foraj de la 0 (fig .. 4.14).

Curba c·_ log p a unci probe cu s truct ura naturala, rccol l ata dintr-un anumita adincirnc, se caractcrizcaza print r-o portiunc initiala, cvasi-orizontala

Expli catia estc urmatoarca : poitiunca cvasi-orizont ala rcprezi nt.a, de fapt, 0 curb a de reincarcar«, dcoarece prin rccoltarca probci de la adincirnc ca a lost dcscarca ta de presiunca corespunzatoarc grcutatii coloanci de pamint. Proba se
\<1

dcforma

in edomctru

abia dupa

ce

presiunca aplicata va intrccc prcsiunca maxima Ia care a fost supusa a unci probe de argilii poatc ofcri dcci intorrnatii asupra .Lsioriei" a fost supusa proba .. Se defiucstc drcpt in existent a sa un strat zatoarc greutapi stratclor

anterior. Curba e - log P siarii de tetisiuni la care

prcsi unc de consolidarc, Pc, prcsiunca maxima la care a fost supus de pamint argilos, iar drcpt ptesiutu: ,r;cologidi, Pg, prcsiunca corcspunde pamint aflate in prczcn t dcasupra p.imintului considcrat.

In Iuncti e de rapor tul in trc Pc si Pa se dcosebcsc:


cari mari - argile normal mai mari dccit dccit consolidate, Ia care Pc = Pg, parnint uri care nu au lost supuse presi uuca geologidi act uala ; la care p«> croziunc Pa- parninturi a unor supuso ghetari in trccut geologid. Prcconsolidarca san excavarc, s-a putut dat ora greutatii care s-au topit unci incarmai

argile su pracousolida!c, act uala prcsiune prin

unor prcsiuni

unnr strate la schim-

de pamln t indcpart.atc

et

eA I

~-I-----~
I

~---p

log P b

c Fin.

l
reco ltat a din

~
tcren.

log P

~.13. Curha de co mprcslunc-poroz.itat c a unci probe de argila coufcctionata in Iaborator: a- reprrzentare normala ; b - reprezentare semilogaritmica : 1- curba de incarcare (pr imara) ; 2 - curbe de
, dcscarcare ; 3curha elc retncarcarc.

Fin. 't.l {. Curb« de co mprcsiun eporoz itnt e a unci probe de argiL"l

harca climci etc. Conditii pentru prcconsolidare se creeaza in zonclc cu climat cald ~i arid, prin uscarca pamint.ului. De asemenea, ridicarea nivclului apei sub tcr ane dcasupra unui strat compresibil echi\aleaz{i ell 0 prcconsoli darc, dcoarcce micsorcaz a - pr:,cs}Ullc:1' efcrttvt\.,-._-_ .. . _

l i.'i L). L ~

__

I
r
J

~:~~! CYi8iEC4
~.

~~

....... '''''''''<»-.....~.

i < [.

Presiuuea sc due
t augcn

de consnlidare tc la port iuuilc clog

se poate drcptc,

detcrrnina iniPalii

cu urmritoaron Pcunor rcduccre

metoda

aproxlmattva log p. Absclsa

(fig. 4.15): punct uhj] ale a).'

~i finala,

ale curbei

e-

de in tcrscctte Curba p:"iminturilor siunii fap

rcprczi n t d prcsi unca

de consolidnre definirca de
0

p servcstc
Astfcl, geologica

~i pentru in cazul unei

caractcristici consolidate,
0

de corupreslbilitate crcstcrc
ell

argtloasc.

argile normal

6p a pre ..,

de prcsiuncn

estc illso\itii

~e a indi cclui

pori lor (fig. 4.16,

e
e
\ -"'t-\ ,\
\

Pc
Fig. 4.15. siunii

1\
argile 4.16, unci

<L

eor-=~~~~~~t\

159
log P pre-

Pg.AfJ

Pc

log p.

Determinarea de consolidare.

Fig. 4.16. Delinirea unor earacteristici de compresibilitate cu ajutorul curbei de cornpresiune-porozitate: a-arg!lll normal consoli data ; b-argilA supraconsoltdata : r=-curba prlmara : 2 - curba de descarcare , 3 - curba de retncarcare. semiloga-.

Intruclt, dupa cum s-a aratat, eurba primara poate Ii aproximatii In reprezentarca rttmica eu 0 linie dreaptii, panta acestei !inii Ce, se Ioloseste la calculul lui Cle: . Cle = Cc[log pg
Cc se defineste unci (fig. drept b). parli geologica curbele eu panta lui din presiunea actuala de consoli dare (prin cxcavare, punctul ramurii erozlune, b. drept

+ Clp)

log pgl = Ce log

- +Cl!!E._______l!_ . pg

(4.13)

tndice de cotnpresiune,
supraconsolidate, consolidarii in teren Ii corespunde un punct uscare

~.''
a, de . ctc.)

In cazul

absctsa
conduce aproximativ

pc
la

Indepartarea presiunea egala ealculul Studiindu-sc

Pg,

careia

Ii eorespunde ca panta

de aeest

fel, s-a constatat de descarcare sltuatii :

de relncarcare

C, a ramurli doua

cd; C, se delineste

b'a este indice de expati-

siune,
clnd

La

Cle apar

(pg

+ Clp) < pc; + Clp + Clp


pc
aproximativ, in Junette jig (4.14)

Cle = C, log jig


clnd

(pg

+ Clp) >

Pc;

p Cle = C, log ~ pg
Indicele de compresiunc poate

+ Ce log
in mod

jig

(4.15)

Ii calculat,

de limita

de


_)32

curgere

WL,

cu relatia :
Ce = 0,009
(WL -

10).

(4.16)

4.3. CONSOLIDAREA

ARGILELOR

Consolidarea reprez.inta tasarea in timp, sub incarcare const.anta, a paminturilor. Consolidarea este caructeristica paminturilor argiloase Ia care drenarea apei din pori se face lent. In cazul nisipurilor nu se poate vorbi de consolidare, deoarece datorita permeabilitatii lor ruari, apa este expulzata din pori imediat dupa aplicarea tnoarcarii, dind posibilitate particulelor sa ocupe pozitia corespunzatoare noii stari de indesare.
4.3.1. MODELUL MECANIC AL CONSOLIDARIl

Pentru Intelegerea procesului de consolidare se poate folosi un model mecanic prop us de Terzaghi. Fie un vas cu apa inchis la partea superio ara eu un piston prevazut cu un orificiu 9i legat de fundul vasului cu un arc (fig. 4.17). Un tub piezometric la partea inferio ara a vasului permite masurarea presiunii apei din vas (fig. 4.17, a). Asupra pistonului se aplica 0 presiune P: La timpuI t = 0, cind apa nu a inceput sa fie ev acuata din vas, deoareee orificiul din piston este inchis, intreaga presiune peste preluat.a de apa. In tubul piezometric apa se ridica Ia inaltimea H

= .E..
Yw

(fig. 4.17, b). In timp,

dupa deschiderea orificiului, apa incepe sa fie ev acu ata pr in orificiu. 0 parte din presiune se transmite arcului, iar cealalta parte este preluata de apa (fig. 4.17, c). Procesul este incheiat atunei cind intreaga presiune peste tr-ansmisa arcului (fig. 4.17, d). In acest model, arcul simuleaza scheletul solid al pamintului, iar apa din vas, apa din pori. Notind presiunea in scheletul solid (in arcul modelului) cu }Jell iar presiunea in apa din pori cu u, se poate scrie

b
Fill' '..17. ;"Iodclul mccauic

c
al conso lidiirii.

pentru cele tiei momente caracteristice ale procesului de transfer al presiunii P' (fig. 4.18): - momentul initial, t = 0; }J = u., Pc! = 0; - momentul intermediar, t = t1; P = PelL + u1; - momentuI final, t = [final; P = Pel; U = 0. 83

Consolidarea po ate fi privita c a unproces de transfer al presiunii de la apii ciitre scheletul solid. Deformat.iile !J.H, pe b az a caror a se eonstruiesc curbele de compresiunetasare, reprez inta deform atii finale, inregistrate 1a incheierea cousolidarii sub treapta respectiva de jncarcare.
24 t.ore

48

"Fi~j.{.la.

Evo lutia intrc

II

in limp s i Pel

rcl:li!ei

Vi!!. ~.15). Curlie

de co nsol idatc F(,lltlll (\ifnitc


pauuntru i.

Pcntru studiul cousolidarii cu ajutorul edornetrului. S8 proced eazn astfel: pentru una f}i acecasi treapta de incarcar e S8 inrcgistl'eaz{i deformat.iile la diferite intervale de timp (!J.IJ)t1' (!J.H)t (!J..f1)trl;;al"
2 •••

Se definest e graclul

de co nsolid are corespu nzator

u nui Limp t : (4 ..1 / ) reprezinta

( !J.HL
(,0.H)f
final

. 10:).

Curb a de consolidare

a unui pamrnt,

inf.r-un edometru,

v ar iat.ia
dilestr ate

in timp a gradului de consolid arc. In figura '1. '19 si nl. date curbe rite pamjnturi.
Intre tirnpii de co nsol idar«

de cousolid are caract er istice pentru


;;;i

din

acelasi

pi.lmint,

c'\isUi

t1
relat-ia:

1'2 ;;;i

gr'osim

de

iiI

9i II.,

(de

nor

(~.18) Helat ia 4.G se Ioloseste, de obicei, pcntru a tr ece de 1a timpul

lidate t1 din.Iahocator 1. eel . ~ \n anexa II so prez int a )matematidi a -..-._--_._--_ consolid.u-ii.

-if

curent
.

__

----.--..--," ... --......--..\ int il n it in praetica teoria ~. . ..-- --~------...--.--

de conso-

.---_

4.4. REZISTENTA LA FORFECARE A PAMINTURILOR


4.4.1. CONDiTIA DE RUPERE LA PAMINTURI

Huperca

l'ezistenta defini condit ia de rupere

intr-u n rn asiv de pamint se produce acolo uncle este depasita la Iorfecare. Pr in cuno asterea rez istent e i la Iorf'ec are se poate deci

la pamtntur

i..Hezistent a Ia Inrf'ecare

a paminturilor

84

se exprims tangential

printr-o relatie intre efortul unital' normal (J fi;I efortul '1 care noate avea una din urrnatoarele forme:
(\ .~ 7f 7f 7f

unitar
( 4.19)

= (Jtg <I> ;
= =
(Jtg <I>
C.

P Pt (t
{
t

+ c;

? pI,

r-.\ FCc, \:= C-<. ,-_,t::

\.".

(4.20) (4.21)

\\t_

t;r

!6(
I
1

f6r

I
r'b('
0

I
I

~ ~ a
Fin.

(J

....

(..)

I
b (drcapta
pfunlnt
b ~i c -

0lui

I:>-

II
1 0

4.20.

Drcap l.a intrinscca


pamlnt necoeziv;

Coulomb):

a-

coezrv.

Grafic, rez istent a la forfecare se exprima printr-o dreapta (fig. 4.20) care poart.a nurnele de dreapui intrinsecii sau dreapta lui Coulomb :;;i este definitii pi-in doi parametri: - inclinarea fata de orizont.ala Q), d enumita unghi de [recare interioard : - ordoriat.a la origine c, denum ita coeziunc. E\:presia (:±.19) este car acteristica pentru paminturile necoezive (nisipuri. p ietrisur-i), in timp ce expresiile (4.20) :;;i (4.21) sint. caracteristice pamintur-ilor coezive. Se const.at.a ca , excep tind cazur ile in care pihninturile argiloase se cornporta ca medii ideal coezive, lipsite de frecare irrterna (<D = 0, cj = c), in toate celelalte cazuri i-ez istcnt.a 1a Iorf'ecaro a piiminturilor estc functie de marimea efortului norm al 0 .. 111 consecint.i.~ , ceca ce contcaz.i nu , ssto valoarca absolute} a ef'ortului unitar tangential" ci raport ul in care acest.a se aflJ fat,l de dortul G.
Fie (Jig
11]1

1113Si,ul un puuct

de t.i

pamin

t de

sub

Iuu da t ic
~i

1 :21)
plall
(1-

in in tcrior ul masi vului a care t ncc prin punctul .1. Fie


jJl'

p
ele

cfo rt u l toLd

planul

a-

(I

ill

pun ctul

.1,

Sc
in punc

Cdc'

sit sc st.abi lcasca .1.


Problema va Ii

coridi t ia
cxamlnatu

de ru pcr c
m ai

ul

in l ii pcn tru
cclc coczi\' c

p amint ur llc nccoczl ve si apoi

pcntru

Fill. ~.:!l. I::IOIlul lnt r-un punct al masivului de pamint de sub Iundatie. intrinscca de ccuat ic :

3.. l':lmillturi

ueco ezlv c. Est e data

clrcapta
-:j

= Citg (D,
~i punct ul punctul

rcprczcn tatd

in sis tcmul

de coordouate

CiO-: ill care sc construicstc total p pc planul

S, avtn d dr cp t S sc gils(")te

coo rdon at c componen

t clc o ;;i -: ale dortului

a- a. Daca

3S

pe dreapta intrlnseca (fig. 4.22, a), atunci conditia de rupere este Indeplinlta chiar nul a- a care poarta numele de plan de rupere. Daca punctul N se gase~te sub trinseca Problema un alt plan (fig. 4.22, b), a- a nu este plall de rupere. care trece prin punct~l revine la a studia varia/fa eforturilor Trebuie care ins a sa se verlfice de rupere punci, daca A sl pentru conditia unui

pentru pladreapta innu exista

sa fie indeplinita.

in jural

___L I£-------+----~._

o:

a
Firl' 1.22. Verifiearea

indeplinirii

condrtlci

de

rupcrc .. (fig. 4..23, a), pe Ie tele

Fie un element

de pamint

care t.recc prin

punctul

A. din rnasiv

caruia actioncaza cfort.urilc unitare care trece prin elementul considcrat, telor pcntru unitare normala_G_cx_ si tan gcnt.iala 5a_ale orice Pentru care Ecuatia valori ale unghiulni conditiile asupra a cxprima acl ioncaza de proicctic
Go: . BC

normale 0x, Gz. si 'XZ = 'z.];. Fic un plan oarccarc BC [,kind unghiul 0: ell axa Ox .. Se cere af'larca cornpon eneforlului
b).

total...E.£_ care acttoncazii

asupra

planului

BC,

cc (fig. 4.23,
Iort.olor AB normalc
Gzl]]

de cchi lib ru ale clernentului si .AC dupa pc cos dircctia csle:

.A.BC. sc dcscornpun BC ~i dupii

clort.urilc

norrn ala Ia BC.

a f ortclor

15c
0:

= 0[ AC sin 0:-]-

--;-"01:: (AC

cos

Ct.

.in

sill

:z)

Impiirtind

prin

11C, S:· ob tinc : ( ·L:2:3) Ecuatia


ell

nc

de

proirct i« a Ior tclor paralclo

cst,c :

-:-X3

cos :2:z.

(t:21) drcap tii a

Egalind
a Fif) .. L2:l. Starca
b

ell zero parka se ObPIlC:

eCllapci de

(4.24), tg:2
0:

eclrilibru Acccasi Ecuatia


urighi

de tcnsiuui (a) s i co nd it ii k pcntr u un clement plan (b),

= __ '-_':1:
G:'U£

'J .-

..

(4 .. 5) 2

exprcsic a lui x sc ob l.inc ~i clad. se anulcaza dcriva ta expresiei (L2:3). (4.25) arat a ca cxis tii d ouii plane care tree prin punctul .:1., iufilnln du-sc

sub un

pcctiv

drcpt, caracterlzate minima, iar cfortul Eforturilc unitare principale Idalia

pri n faptul ea cforturile uni tarc norrnale au valo area maxima, resunital' tangential cstc nul. Aces to plane stnt numite plane princi pale, normale care
G1

actioncnz.a (maxim)
,?i

asupra
0'2

planclor

principalc acestor

sin t numi te eforef'orturi se ohtin

turi unitarc inlocuind

si sc notcaz i

(minim).

Valorilc

(4 .. 5) in rclatia 2

(4..23):
0x

+
2

Gz

.t. ~ 1((GZ?. CYx)2 + __

,2XZ.

(4.26)

86

In cazul in care planul neaza efortul principal unitar toarele expresii

BC face unghiul 0: cu directia planului principal maxim (J'I (fig. 4.24) cele doua ecuatii de echilibru

pe care actiodue Ia urma-

ale lui (jex si 'rex: (4.23')

'0: =

(0'1 -

(j2) sin

0:

cos

0:=

(jl'2

02

sin 20: ..

(4.24'}

o
6

FiH. 4.2~. Condil,iilc de echi libru in Iunctie de tcnsiunllc pt incipale, In sistemul


(O'J .-

Fin. ~.25. ;Ccrcul

lui

1\10hr.

de coordonate la distanta

0'0"

ecua tiile

(4.23')

si (4.24')

descriu

un

cere de diametru

()2)' cu ccntrul

Du13a cum rezulta din rclatiile (4.23) si (4.24), cornponentclc O'cx:;;i '0: ale efortului p pe un plan care face unghiul 0: cu planul de cLort unitar principal maxim sint date de coordonatele punctului ob tinut prin interscctla eu ccrcul a razei construitri vcctorului
0'1

de coordonatc

(0'1, 0) si (0'2'

2 0). Acesta

(jl

0'2 fata estc

de origine,
dcnumit

care irrtilneste
eforttu

axa O() in punctele

cercul

ilot sau cerctil lui Mohr,

cu unghiul 0 paralela

la centru eu directia
0'2

20: (fig. 4.25). 1 care tntil-

Polul cerculul. nestc cercul in P (fig

Se ducc din extremitatea 4 .. 5) 2 punct 0 paralola

dusii din cxtremita <j::CAIJ

neste ccrcul in acelasi tia planului BC, accasta

P (-c9:EPD

=~J

tca vectorului [Dudnd

la dircctia
0

2 lntilIa dircc-

din N

paralela
<j::

lnttlncstc,

de ascmcnca,

ccrcul in punctul

P (-9: N PD =

ABC = 0:).

Punctul P astf el obtinut cstc un punct caractcrist cet cului si care sc bucura de urmat oarca proprie tatc: treeind prin punctuI din masiv ccrcul unitar intr-un total a carui stare punct pe planul dc tcnsiuni lela Intcrscctcaza o si ':' ale cfortului ale carui

ic al cercului tcnsiunilor, denumit polul duciud dill polo paralcla la un plan este dcscrisa de cercul lui l\Iohr,:paracomponcntclc polulul ccrrcprczln ta chiar aflarea

coorclonate

eu care s-a dus paralcla .. Pcntru

cului este ncccsar sa se cunoasca acclui plan .. Ducind din punctul rr-cl ia cuuoscutii ccrcul. Veri li carca dccurge astfcl : se calculcaza de terrni ua
O'r,

marimca elortuIui unitar total pc un plan oarccarc si dlrcctia de pe cere, care rcprczin ta efortuI cunoscu t, 0 parnlcla la diacest tntr-un si ctort actioncaza, se ob tinc polul la Intcrscctia cercului eu

a planului

pe care

cou di ti ci de rupcrc otorturi le vx, cercul cercul cercului

pun ct din masiv in punctul

cu ajutoru1

lui Mohr se

O'z

"rxz

considerat

; in Junette

de acestca

0'2;

sc construicst.c cunoscindu-sc tr-o data condlf.ia se cxarninezc pozltia

cforturilor; eforturiIor pcntru toate eforturiIor pentru fata punctul de drcapta dat din masiv, prin se poate verifica dinsa planele care tree accl punct; estc suficicnt

de rupere

intrinscca

87

1>1 cazul in care cercul eforturiIor este tangent la dreapta intrinseca (fig. 4.26, a), punctul de tangenta reprezinta extremitatea efortuIui total p pe planul de rupere a carui dircct ie trebuie determinata. Unghiul TCB, ca unghl exterior triunghiului dreptunghic OCT, are va-

Ioarea :
»<: TCB = 20:0 = 90 Planul de rupcre face cu directla planului

<1>. maxim unghiul 0:0 = 45

de efort principal

+ <1>/2.

i
_____ _"J~

U;

"

_____

o
Fifl. 4.2G. \crifiearca
11 -

indcplinirii
estc

conditici

sind ccrcul
condil ia inclep!iniU:
(J -

de rupert> la p.imtnt lui Mohr :


condltia uu

u l nccocziv,

folo

est.e incl('pjiniUL

Dill

Iigura

4,,24 rozulta

pentru

inclinarca

faUi de no nnula
";;

a ef ort ulul

P cxpresi

a:

tg

0=

In sistcmul
total

de

coorclonatc ia efortului

GO,,;; se l'.Cgase~te
425) III cazul
I):x

uugliiul

0 ca uughi
nccoczi

de

inc li nar«

a cfort.ului c.-i Ia rupcrc,


lOlllU:

pC/.

lata

de a xa OG (y" fig,

piimluturllor

vc , sc constat:!

adi ca ai un ci cin d dirccl

sc co ni u n d.i ell din'ctia

drvp tcl i nt ri us.-ci

(12i)

Lngl1iulO poarL£i nurn clc dc tuujlti de dcmeic . Con di t ia (42/) pou t« li Io nuula t a ::sUd: int ruu p~l!llinl nccoeziv, rupcrca sc produce pc ace! plan pcn l ru care uughlul de dl'\ it'n' d('\ in e egal
cu ullghiul Cine! dill de Lrcca rc intcr ioara. cforl urilor
IlU

cercul

cstc

tangent Pcntru

la

drcapta ori cc plan

l nt.ri nseca carl' t rccc

(Jig. prin

·1 '2G_. b).

puuct

ul

Jl

m asi v sc g6sqtc
ell

in ochilibru

s tabil.

pun ct ul Jl,O

< (I),

ujutor ul ccrcului lui "[ollI sc ponte cia drcptci l n trinscci OCT

Iormularc

analilid Ia
('eTCU!

pcntru

co ndi tia ell' rupert',


Ulll'

bazaUi
r upcrii in

pe proprictatca
tri unghrul

de a Il langclltii
se scric:

ctort ur ilor

co rr-s pu n d«

drcp tunghic

sill <1> =

CT

OC
2

88

0"2

1 .0"1

sin <D

+ sin
0

<D

sin 90
0"1

sin <I>

2 cos

90° 90°

+
2 2

<D

sin

90° 2

<D <D

sin 90

+ sin
-

<D

= 0"1
2 sin 90
0 -

+ <D

90°cos -----

0"1

90 ctg ----

+ <D
2

90 tg ----

<D

01 • tg2

-----

<D

2 Z

0"2

01 •

tg-9 ( 45 0 -

<D) 2' .
T

(4.28) ~i T ell alua

Fie P polul fiind punctcle plinita acestc numite necare ccrcului principalc TPB
»<:

ccr cului. de rupere,

Pun ctelc unind plane

de pe cere pentru se ohtin de polul rupcrc dircctfile sau

care este indepolul de a doua plane

condi tia puncte plane Unind ..


= _--

(fig. 4.27). Cll punctelc de Intersect.ic cu axa Oc se ob tin dircctiile TCB


./"'--...

plauelo r

222 Planul actioncaza tensiunea


C!.o

90 = __ <D _2_.
0 ••

= 45

<D + -.
pc. care Fig. 4.27. Dcterrninarea de sub
(f

de alunecarc

face cu planul unghiuI


:>:0:

maxima
= 45)

<1)

direc1,iilor

planclor

r upcrc ~i ale planelor ajutor ul polnlu i cercului

principalc ell lui Mohr ..

b .. I'£iIllIHtUl'i
~j ..

eoezi\ P.
10

Se cxpr ima

':f

forma:

(J

tb <I

(D _;-

1"

cD

(u

-j,

_C_) =
tg <D

t v·, (1) (o -:.. c· co t" (1» o·

t" (1) b·

(0"

.J-li_)C I

( 4 ..29) Iormucocziv, nc-

Exprimarca Iarca principiului astf'el : "l;n cocziv de acccasl

sub accastu iorma a ccuat.ici drcptci stdrilor cot espondcnic pcntru trcccrca cste in cchilibru si Irccarc daca
forma in lcri oara,

intrinseci a sugcrut lui Caquot de la mcdiul necoczi v la mcdiul sa-i corcspundii sub actlunca incarcarilor

mr.di u cocziv

sc po at.c face

un m cdiu

in cchilibru

cxtcrioare

cc act.ioncaza asupra mcdi ului coczi v complcta tc de 0 prcsi unc hidrostutlca lIs = c - co tg (D.' Exprcsici lui Caquo t ii corcspundc de fapt 0 translat ic de axe pri n mut arna ori ginei tn punctul de intcrscct T: Cl CT 2 ic a l drcptci intrinscci Cll axa 0 (fig.4 .. R): 2 1n0.0iC

sin

cD = ---

=-----OC -,_ 0i{) .

= ~--.------Ul

Ole

+
2

..
'j
Ul

U[-

Uz (1) :

00

-. _;_ccotgO

·r·

0;~

+: 2c·· co t g

Ul .. sin

cD

-!--

°2'

sin cD

cos + 2c ---u~(1+

<1>

sin <I)
sill

..si 11 (I>

== U[ -

u,,:

O"i(1 -

sin C[»

CD)

+ 2c·

cos cJ):

(4.30)

Fin. 4.28. Con d it.ia de rupcre Directiile planclor de alunecare nu

pentru

pamlnturi

coezive.

se schimba :

2 In cazul parniutului coeziv: Bmax>

<D.
conditia de rupcre:

Pentru Sc

punctul arnhii

T care

Indcplincstc ell:
7f

Tf = a'

tg

(I)

+ c.
C

impart

tcrrneni

tg <D

dar

dcci :

tg 0max

= tg <'I) -1-

(4.31)

4.4.2. METODiCA Hczistcn ta Dctcrrninarca la

DETERMINARI! a paminturilor

REZISTENTEI cst c cxprimatu

LA

FORFECARE prin drcapt.a lui Coulomb

Iorfccarc

rczistcntci

13. Iortccare

a ptimlut uri lo r Inscamua

dcci dctcrrniuarca

parnmctrilor

<D si c al drcptci

intrinscci.

Conditii le de soIicitare a probei de pamint in cursul iuce r carll pcntru ob tincrca drcptei intrinscci intlucntcaza in masura inscmnata valor ilc lui <D si c; de aici rczulta doua concluzii : - <.D 91 c nu sint niste constant e Iiz icc ale pamintuluf cu modul in care au fast ohtinutc : .- trebuie in masivul min are. Incercarile de lab orator pcntru dctcrrniuarca r caist cnt ci Ia forfccare cuprind, de regula, doua faze: prima Iaz a se caracterizcaz« de a doua Iaz a se caracterizeaz.a prin rca probei. prin dcforrnat ii care produc indcsarea prober, iar cca dcformatii de lunccare ce erose progresiv pin a la rupealcasa acea mct odica de d ctcriulnan: cit mai mult condi tiilc de solicitare de piirnint. se intclcge ansarnblul de rcguli si proccdcc Iolosit c int r-o anumita deterPrill metodica din cursul lnccrcarii , ci Ircbuic in to tdcauna carl' cordate
S,~! apropi« \3.

a drcptci

lui Coulomb

de cclc pc care

const ruct la l c

induce

90

Principalele criterii dupa care se diferentiaza rnetodicile curent rezistentei la forfecarc a paminturilor sint prezentate in continuare. a" Criteriul posibiIitatii cii.di. incerciiri de drenare a apei diu poril pamlntulul san incerciit i rapide

folosite

la deterrninarea

in diferitele faze ale Ineertteconsolidale drenarea consolidate (Incercari

In Iunctie de acest criteriu se deosebese trei tipuri de Incercari :


neconsolidaie-nedrenaie pe probe apei din porii (incercarl de consolidarea pentru a se

de tip DC); atit in prima, cit si in cea de a doua Iaza a incercarlt, pamtntului este Impiedicata; incercari consolidaie-tiedrenaie faza a Incercarii, normale aplicate; de rapid, sau incerciiri drenarea rap/de pe probe tip CD); in prima probci sub tensiunile
S'all

apei este perrnisa,

producindu-se necesar (incercari

in cea de a doua Iaza, drenarea Incit apa din pori nu are timpul lenie pe probe consolidate

apei este tmpledicata

ritrnul drena;

solici tarii este atit

- incercart sau D).

consolidate-dretiaie

san ineercari

de tip CD

In prima Iaza, ca si in cazul inccrcarii de tip CU, drenarea apei estc perrnisa, In cea de a doua faza, ri trnul solicitarli este atit de lent, tncit cstc posihila drcnarca apci din pori. Adoptarea tlonata. cuta en Iabricarc, Astfel,
0

uncia din celc trei metodici la fundarea pe un pamlnt


0

depinde argilos

de natura de ridicare

problemci a structurii

ce se cere a Ii solua se exe(prea permcabisub fieeare de rezlstenta

a unci

constructli

ee urmcaza

tebnologie

care Iavorizcaza

un ritm rapid

cof'raje glisantc etc.),

lncercare

de tip CD estc cea potrivi ta (ca urmare consolidarea ncccsar stratului timpul co nsolldaril

litii\ii reduse a pamintului

si aplicarii rapidc a incarcarii,

uu estc poslbila).

Dad incarcarea se aplica in trepte, l.isiud treapt a, incercarea de tip CC este indicat.a. b. Crlterlul tipulul ciclice si dinamicc. carilc c. Crlterlu! pot Ii :

de solicltar e. D apa aces t criteriu iutr e ciorllll'i

cxis til iucercar i ell so Iici tari : statice, Aviud in verlcre aeesL critcriu , incer-

rnportulul

9 ddnrmatii.

- en eiort iuipus (si deformatii masuratc), la care solici tarca care duce la r uperca probei este aplicatii in trcptc, masurinrlu-sc dcforrnatii le sub Ii ccarc treaptfi ; - cu deiormaii! impuse (;;i clorturi m.isuratc), Ia care se impunc ritmul de dcf'ormarc sub solici tarca care duce Ia rupcrca prober. rniisurindu-sc vari al.ia cou ti n ua a crcrturrlor

4..4.3, DETERMINfi..REA

EN
PRIN

LABORATOR fORFECARE

RiEllSTENTEI

LA

t=ORFECARE

Dm.:=:CT';).

lnccrcarca de [orjccare directii se efect.ueaz a in ap.uat.ul de Iorf'ecare directa, alcatuit din dona caset.e care se pot dcpl asa una faFt de cealalta , determinind Iorf'ccarea prohei de parntnt afIat,1 in interior dup« plan ul de sep arat.i«

dintrc cascte (fig. 4.29). Incercar ea corupor ta dona faze (fig. 4:.30):

II

t_
..
TT

Fig. 4.29. Schema Incercari i in aparatul de forfecare dir ecta: 1 - casete; 2 - placa de tncarcare; 3- proba de pamint.

Fin. 4.30. Fazele

incercari i de iorfccare

d ir ecta.

91

I) proba

este sup usa unui efort normal

N, caruia li corespunde

tensiune

normals
efort

(J

1V =- ; A.
deplasarea T; sub
0

II) prin
tangential

relat.iva a casetelor se exercita asupra probei un valo are T max se produce forfecarea probei careia Ii
7f

corespun de tensi e tensmnea

.a t angent ia l~ 1a rupere

Tmax = --, [i

I
<------·~6
b Fin_ -'t.:H. Diagrame caracterist ice ,-;) I

Lncercarea de forf'ecare d irecta sau de forfecare cu plan obligat este de tipul deform atie impusa - efort masurat, La inceroarile cu Iorfecarc rapids (UD sau CD), r itrnul iIT1PUS deplasarii relative a easetelor este de 1 ... ... 1,5 mm/min, in t irnp ce fa Incercar ile cu fOt'fecare Ienta acest ritm este de 0,05 mm/min sau ch iar m ai mic. Dcf'inirea 1ui 7(( 7ma\) pentru f'iecare inceroare so face pe baz a d iagrarnoi care leaga tensiunea t.angeritiala de d elorm at ia ega]{:; cu dcplasarca relat.iva ;) d intr-e casete (fig. ft ..:31) .. Dac,l diagcama 7- 6 evidcntiaza 0 crestere cont.inu.i a lui 6 Ia cresterca lui 7 (fig .. 4,31) a), pcntru dcf'inirca lui 7( se Ioloscste un cciteriu de deform at ie: 7/ corespu nde lui 6 = 12,5 mm. Perechile de valori (o,-=-max) sc reprez int.d in sistcrnul de coordonate G07. Pent.r u un piimint ;~elac eel put.in trei inccrc.ui, dilcrito intr-e ele pr in marimca efortului norma! .X aplicat in faza L Pr in prelucf,u'e st.at.ist icu (ell mct od a ('(dol' m ai mici [l,Hl'ate) sau pc cal« geometJ'ic;_l se construiest« dreapt« m cdic C,l;'(' [['(:c(' prill cele trci sat! m.ai m ul t e punct.e (fig,. ~.:-;2) .. Se mit;)();ll',; lilclill<ll'('(t <in'pl (,j l;,\;l di' (l;'i/onf.altL pcnLnl ail area unghiului de Irec.u:e IJlll~;'in(_H'u eJ) ~j ordnllnta 1<1()iigitlc~ p enuu af'larca eOeZWI111 c..

444 .. DETERr-1!NAREA IN LABORATOR PRiN COMPRIMARE

A REZ!SiiENTE! TRlAX!ALPI.

LA FORFECARE

Incercarea de comjnirnare t.ria xi al.i s(' efl?('lueH/:t in C\jlan1lul tr-iax ial a caru i p iesa de bazd 0 const ituie 0 celula cu 1)('1'([i l'eli~,t('nti in jQ\.erlul'ld careia se introduce 0 pI'obit cilindricfi de ptll1:lnt .. (\\ ind In mod ob is nu it inillt.imea de 8 ern 9i diam euul d(~ :3 em (fig .. L3J). Prob a est.e inv eliUi cu 0 membrana sub tire, etansa
l· •

Proba \ olumul saturate),

poate prccum

f i ]egat<1 pri n in tcrmcdiul

pi ct r ci porouse Inccr carii


illcllizindu-sc

de

bi urc t.i in care se mascara a probei Iuncdc schis apc i din pori. Acosta

de ap~l cvac uut si de

din pro b a ill cursu]


Ull

(ega]

cu variat ia de velum

disp ozit lv pcntr u masurnrca


la (oincidcl1\,l

prcsiunil

\iol1c;lz<l pe principiul

a ducerii

rol iin c t c l« .t si C ~i Iiincl

92

robinetul

B, iar coriducta

de Jegatura
0

ell proba

Iii nd plina,

mice
0

crest.ere Pcrrtru presiune

a prcsiunii

apei

din pori este iusoti ta de

dcnivelare

in manometrul

ell rnercur.

readucerea

la nivcl

a rnercurului, se lnvlrte pistonul cu surub din dreapt.a, realizind tate se mascara la un manometru racordat Ia dispozi tiv .. Presiunea siunea necesara pentru adueerea la nivel a manomctrului neutrala ..

a carei intensicoincide ell pre-

ell mercur

'0!
!

.-~
'~I

A
,

'

Fi!1·1.:32. Pre lucrarca rezultatelor incei car i i de lor fecal e di rcct.a.

Fig. -<':3:3.Schema

lnccrcatii

in aparatul

triaxial:

l-ecluJa; 2-'[J10ilij cJep:UlIlnt; 3-IJlac~idclnc'\rcalc: /-mel!lbland etansa : S-jJidirt[l)o[oasd; G-iliurct;l; 7-!nanomettu ell mer cur; S - piston; [) - InanOmeirLl .4, 13 s i C - rolunct c

Cele do ua faze ale incercar ii sint urmato arele I)

(fig. 4":34):.

celul i se introduce' U,,11 fluid (0))8. ulci, aer comprimut). Aplicind o presiu ne Uo aSIJIH'a Iluid ului, prob a este supusa unei solicitiu-i lndrost.at.ice. Daca drennrea apei din proba este permisa. modificarea de volum a probci saturate se face iuasurtndu-se v ar iat.ia nivelului apei in hiurct.a legat;;. ell celula. Corcul t.ensiunilor corespunzato are fazei I se reduce l a un punet (vI = =--= v2 = (0); pent.ru a duce proba la rup ere trehu ie aplicata 0 solicit.are devia-

In

tor-ica. ad ic« 0 solicit are pentru care Gl :=,£ 02' I I) Prin intel'mediul u nui piston, prob a este SUPUS,{ unei presiuni ver titale supfirnent.are d.v care se rnar este treptat pina Ia valo arca ~(jl care ducc la rollpel'ea pt'obei .. '1'(' lIS iIi n ile p t·j ncip aJ e cores p 1I nz,'\ to are L: ,~-;'Jo
ru peiu :.
=
Vo

_j_LLL
, i

LLt~
I

:•I

Vt

ci0/

c::_,. o
(d eviatoru l de

;"_':r-

r~C;;
, :-.c$+

a2 =--=
civ!

- _I

3~' :=~
II
~

;"<- L'o
IL.-

VI -

V2

tensiuni).
0;;
1

:--

Ca ~i in cazul incercarii de Iorf'ecare d irectn , 111a1'i111ea lui ':f S8 precizeaz;\ pe haz a d iagr amei care leaga (01 - (2) = = .6.0 de def'or-m at ia specif ica ax iala :::1 \stfel, in c az ul u nor probe de consist.ent a

n
co mp ri-

Fin. ?'.:I'.. Fazcle lucercari i de marl' t rlaxiala.

redusa , ruperea llU este distinct m arcata pr in Iormarea unui plan de rup ere in proba, iar deforrnatiile cresc continuu cu cre9terea d ev iatorului (fig. 4.35). tl acest caz6.0/ cnrespu nd e lui :::1 = 20%. Od at.a d ef init d.0f se co nstruiest e cercul tensiunilor avind ea diametru 6.0;.

93

Pentru determinarea dreptei intrinseci, se repeta incercarea cu 0 alta proba din acelasi pamint, care se supune, de asemenea, comprimarii triaxiale, cu diferenta ea in faza I se aplica 0 alta presiune hidrostatica ; proba este dusa pin a la rupere eonstruindu-se un nou cere al lui Mohr eu noile tensiuni pr ineipale. In mod obisnuit, se efectueaza trei Incerciiri (fig. 4.36).

l
a
Curba deforrnatic. ales estc: flu Unind
21

20%

C,%

«
FifJ. 4.36. Pr elucrarea rezultatclor triaxiale. lncercarii

Fig. 4.35. Deforrnatia probei de consistenta redusa sup usa Ia comprimare tr iaxlala [a) ~i diagrama corespunzatoare (b).

Dreapta intrinseca reprez int.a tangenta P arametrii <P 9i c se det.errnina prin prelucrare
prezinta exprimat iuteres si pcntru partea origiuca cu un punct in eforturi

ccmuna statistica

la cercurile lui ::'IIoht'. sau pe cale geometries.


efort-

ei ini ti ala, la fel ca oricc curba secant corespnnzator

a al curhei se definestc
efective, flO: E=-,
£1

modulul secant E (fig. 4 .. 5). 3


punctului (4.30)

Cind deviatorul

estc

modulul

4.4.5. DETERf"iINAREA IN lABORATOR A REZISTENTE! PRIN COMPRIt-1ARE CU DEFORMARE LATERAlA (COMPRiMARE MONOAXIAlA)

LA FORFECARE LIBERA

intr-u

Aceasta metoda se aplica in c azul pamtnturilor coez.ive, din, care se confectioneaza probe cilindrice supuse comprirnar ii pe direct.ia vert icala, fie de laborator destinat ii,
n ap arat anum e inccrcar fie int.r-un ap arat

r---l

t
I

1 q
v

~
I

tt

L_ _j
I

u1

l
.L

&q !

FiU. 4.37. Schema incercari i elc cornprlmarc mo-

Fig. 4.3U. Prelucrarca rczultatclor inccrcar i i de eomprimare mcnoaxiala.

noaxiala.

triaxial (fara a se m ai introduce viz ate pe santier, urmarindu-se capat (fig. 4.37).

presiune in celula}, fie ch iar in cond it ii improcu str ictete p aralelismul celor doua fete de .

94

Cercul tensiunilor

este tangent

la origine (fig. 4.38):

Fiind 0 lncercare rapids pe probe saturate, cercul tensiunilor admite 0 tangenta orizont.ala. Se ohtine astfel : eu

la rupere

= --.
2

QllUlX

(4.31)

4.4.6. DETERMINAREA

PE TEREN A REZISTENTEI A PAMINTURILOR

LA FORFECARE

Se Iolosestc aparatul palete aplicat dispuse asupra in cruce tijei, pentru

cu paleie sau sci zomelrul , care consta dintr-o (fig. 4 .. 9). Se tnreglstrcaza 3 a se produce argiloase
0

tija terrninata
.Lift

cu doua Aparatul vy care

momentul cornplcta

de

torsiune Efortul

care trebuie

rotire

a palctelor rcdusa.

in pamint. taugcntial

se Ioloseste in special in paminturi se dezvolt.a pc supratata tirnca Ii a paletelor laterala si diametrul

de consistcnta

~i pc cele doua haze ale cilindrului d, se de terrnina din rclatia : d +"6 .


) 3

de pamlnt,

avin d in al-

J.Ut

;:'.1 ( -2-

d21z

(4.32)

In condit

iile in care se cfectueaza

incercarca

sc ia : e
0

'":f

ut.ilizare

intcrcsanta

a aparatului

cu palete

constituic

rccons ti tuirca

formei

supra-

fe~ei dupa care s-a produs alunecarea unci masc de pamint, In acest scop, se efcctueaz.a Incercari de forfecare Ia difcrite adincimi intr-uu numar de forajc dispusc pe un profil trans-

FifJ. 4.40. Folosirea aparatului cu palete la rcconstituirca suprafetci de alunecarc: 1- taluzul (lnainte de alunecare); 2 - taluzul d upa alunecare; 3 - supraf'ata probabila de alunecare.

Fig. 4.39. Aparatul cu palete: 1 - pozitla inainte de lncercare; 2 - pozttia in cursu! lncer cartt versal in axa alunecarii in adincirue nime si se raporteaza cu
0

valorile

"f (sau c) obtinute

in diagrame le corespund

de variatle valorile mi-

(fig. 4.40). Unind

curba

continua

punctcle

carora

ale lui 'f se obtine

alma

probahila

a suprafctci

de alunecare.

95

4.4.7. PARAMETRll EFECTIVI $1 PARAMETRiI APARENTI AI REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMINTULUI In cazul in care in cursul presiunea detcrminari! rezistcntci aflarea a' in care a este efortul
Ll

la forfecare unital'

a pamintului normal

sc lnasa arii

u a apei din pori, este posibila

efortului u, asupra

efecti v cu rela_ ~ia:

a-

unitar

normal se poate

total

aplicat

sectiunii

de rupcre unital'

(in daN/crn2), normal efecti"\r

iar
ell

prcsiunca

masurata

a apci din pori (prcsiunca exprima

ncutrala,

in daN/cm2). dc efortul

Rezistenta relatia : in care:


c' estc

la forfecare
-~f

in Iunctic

= a' tg <P'
in

+ c'

= (G - u) tg <P'

+ c',

coczi unca

efcctiva,

da:\"/cm2; sc cxprirl1a In

unzhiul de~'" Irccare iniP,pioara cl.crti\, in grade .. , """-'!-----::.__--Daca presiunea apei din pori 11U este cunoscuta, rczistcnta Ia iorfccarc Iunctic de ctortul unital' normal total G, eu re la tii lc : la inccrcarca -- la incer carca de tip U de tip CO
"f =
(Ill., G

<P' -

tg 9cn

+ c(U;
i ai rczistcn

(4.35) tci la Iorfccarc.

clU

<D(U

)i Cw

sint dcnumit i paranictri

aparcnt

44..8. REZISTENTA

LA FORFECARE A NISIPURILOR

Accasta
Tf Tf

rezist.ent ,a se expr ima cu relatiile: ,


(J'

tg <1> tg <1>'
=:

in t.ermcnii
((J -

tensiu nilor

totale;

(J'

ll)

tg <1>' -

in termenii

t ensiu nilor efect.ive.

Rezistent.a la forfecare a nisipurilor este caracterrz.ata prin llulriulea u~lui de Irecare intel'i.oarr~~~eayc_~!_('pilJdE:l1titdellatuUl"~L.:~~~1I'ea fi7js) a'pamlntului, ciL ~i de condi~llie de ln~'_(Tc(~~~ Fie ~'tiGif1ii pt:r;ltr-o probil de uisip ind esat sup usa la i'orh,e::tee d irectii (fig.4ltl). Pl anul ohligCll dp Iorfcc are 1--1 int.ersect.euz a aUt. por ii «li. ~i p articulele solicIe. J. Tendinta de Est.e ey ident ca rez istent , a 1eo<)_ bel.,_ r »> urntlore a probei t.ut-ilor d intr c p articule. rcprezentata prin forte de fl'ec;JI'P CP 7 7 se dczvclt.i sub un ef'ort nonn al dat, r-ste mult m ai mica chial' decit rez.ist.ent.a p articulelor. C(-\ urru are, forfecarea in lungu1 p l aa b nului obligat est e preeedaU\ de Cl Fig. 4.41. Sectiune vert.icala printr-o probii ell' umflare care face ca to ate parti-uisip iudcsat supusa la IoiIccarc dirccta: culele sa se gaseasca numai de 0 a - inainte elc rortecare , b - du pa lorlecare p arte sau de alta a pl auulu i de Iorf ecare. 0 corn po nent.a a rezistentei 1a Iorf ecare a nisipur ilor se datoreaza cieci inclestar ii sau impanarii intre p art.icule, cu at.it m ai pronunt ati'l. cu eii indesarea este mai p ut ernica. Ccalalta component a est e d at a ell' fl'cearPH elp alu nec are (free area propriu-z isa ). p art icula ]W p art icula.

96

Dirnpotrivs , la nisipul afinat., forfecarea este insot.ita de 0 comprimare a pamintului, iar curba , ._ 0 pune in evidenta 0 valoare de regim a lui 'f' Diferenta dintre 'Imax ~i 'r<!li1ll exprirna efectul de rnclestare prezent Ia nisipul indesat (fig. 4.42). Exista 0 valo are a poroz itat ii, numita porozitate critica, Ia care 0 proba satur ata de nisip supusa la forfecare in conditii drenate nu m anifest a nici umflare, nici comprimare. Cind porozit.atea pamiritului depaseste porozitatea critica, tendint.a de micsorarc a volurnului produce 0 crestere a presiunii neutrale ceea ce, d aca 6(reQfm ,, vitez a de drenare a apei este m ai mica dccit viteza a de micsor are a volumului, conduce la reducere a presiunii efective o' 9i poate chiar I a anularea acesteia, adica la instahilitate. I Influenta, stat-ii de indesare si a efectului de in, clestare explica de ce unghiul de taluz natural al nisipului in urriplutura este mai mic elecit cel al nio 6, sipului in sapatura. Fill' -'1.42. Diagrarna 7-- ;) J' ", S e consu. 1era un t a 1uz CllI1 IllSIP 111 untp 'Iut.ura 91 caracterisl.lcc pentru nisip : se cere determinarea inclinarii ~ la care taluzuI est e nlsip j~11j;1~~t;b nisip stabil (fig. 4.43). Greutatea G a unei gt'amde af'lata la supr af at.a taluzului se descornpun« dupi'i dirE'ctia t aluzului 91 dupa
1

___ .__ r""m.

v'

(J -

norm.ala

la t aluz,

astfel:

T
..,\T \

= G' SIll = G cos


'

i..J

(J "-' ,J"

Tt Set alunec area gt'cullilei Spl l i. forte i se opune 0 fo1'ta de fr8Cal'e F. DUPel cum est.c 9tiut, int.re dou8 corpuri aflate in contact, care se cIeplaseaZil l'pcip"OC se dez.volt a 0 fOI'\a de fl'8care egala eu forti! nor m ala pe supl'afa\(~ de sepal'alie~ inmult ita cu coef'icicut ul de Irecare d int.re eele doua corpuvi. In e\emplul «o nsiderat , feecm'ra se produce Ia co nt.actul nisip pe nisip. La lirnitri , cind p articulele de nisip tind sa alunece una in raport cu cealalt a, rez istent a l a f'orfcc arc a pamintului este integral mohilizuta , iar coeficientul de fr'eccll'p dnine ('0.(tl ell tangentR ullghi\lCornponeut a indc ]lJ'o\oetce e b az a al uz.ulu

.Acestei

lui

de frecare

int.erio ara :

Coud it ia de echilihru

este::

G sin S~G cos '3 t2'<.1)


, , L'

tg p~tg
0~q)·

q)
(t ,j I" ')(j) ~A:l. Taluzos ill mtul os nisipos
ptl-

i 1 . D"eel. () ca 1e (e n f1 are a 1lit . () (I po at.e co nst rt tu . Fi". si realiz arca pe t eren sau j n Iahorator a U ne i umpluturi din nisip si ruasur-are a unghiului de taluz
a lui q) corcspu nde ins« co nd iti a de st abil itate I a su prafR\ sint pract ic nule. Fiind 0 valo are de pam int. inclus.iv pent.ru cele din valo are

natur-al. Aceast a nisipului aIiuat. intrucit rezulta din a m asivulu i, 1.1 ndc efort ur ile norm ale m ed ie p entru to ate pctl'tieulele m asci interior' care lWJF'ficiRz;:i :;;i de erectul de 97

inclestare, unghiul de frecare interio ara <D este mai mare decit unghiul ~ al t.aluzului in umplutura. Din aceleasi motive, la taluzul in sapatura W > p. In practica se poate adopta: <!> = p, la nisipul aflnat, <P = ~ 4°, la nisipul de indesare medie ;;i <D = ~ 6° la nisipul indesat. A1ti factori, mai pu tin import.anti decit starea de indesare, care influenteaza miirimea unghiului de freeare intorioara, sint : - marimea particulelor: <1) este eu at.it m ai mare, ell cit p art.iculele sint mal rnari : - [orma iii, rugozitatea pariiculelor; <D est e mai mare la partieule colturo ase decit la eele ell muehii rotunjite: - gradul de 1m iformitate; cu cit pamintul este m ai neuniform, <D este m ai mare, deoarece volurnul porilor este m ai m ic, iar efectul de inclestare ereste: . , - conipo zitia nuneralogicii; prezent a m icei. alaturi de cuaitul predominant, miscoreaza unzhiul de free are interio ara. , Starea de'-'umiditate nu influcnteuza, prac tic, rez ist.ent a la forfeeare a nisipului, <D avind aceleasi valori pentru nisip ul sat urat SEW nisipul uscat. Se evita, insa, incercar ile pe nisip partied saturat. la care se po atc manifesta coeziunea ap arenta (v. cap. J). Valorile uzuale ale lui cD, oht inut e prin inccrcari drenat.e, in conditii st atice, sint urrnato arelc: 28:) ... 34° l a nisipuri af'inat.e. :32° ... 40° la nisipuri de indesare medie, 33° ... 4S:) Ia nisipur i indcsate. Pentru calcule uzuale si in Iipsa unor elate pr ivind st.area de indes;",re ,1 nisipullli se po at.e !LU-l: (\) = 3iY'.

449. REZ!STENTA

LA fORFECft,RE A PANlNTURILOR

COEZ!VE

lu..ru

plO\OaciJ 0 reoricntare H purt iculclor c are t ind <\ ;":C; C10ClC dup.i dir'eqiCl!C'!'fec,{rii .. Fie dOU[l nro he de arQ:iW. de CU;l,Ut pu['ozitatc ;:,;i um id il.ale, dar' cu SIn:(tur-i cJifer'ile. supuse la fOI''feCRl'P di7'pcltl.. PJi!]Ji( eu' s l ruct ur a de lip flocular (fi IL44. a) va m aniiost a (I rez ist ent.. tel illlieCiue m ai marl' deed proba ',1.1 sl ruc.t ur a de Lip d isp ers (iig .. 4.4~, h) ckn;(!!'I\' ('s[I' I)('CPSi-\!' Su. H~ (kp1ln;'l. un pini'i jlC1.1liudele c;C OJ iento;(z;{ Spl'C' pali-dele cu llianl1i de Iorf'ecare Panta 111ept,.1i cale e:\j)!·im{\ reln\ia dint!'\?
mec anic mai m are cine! a aju n

Piincip alii f actori de care d epind p ararnet rn (j) ~i C Hi J'czisLcntei ia fucfeccue a p[nninturilor cocz ive sint : st ruci ura pamintului, st area de um id itat e ~i st arca unter io arii de ef'orturi. Struciura piiminturilor. 0 solicit a: I: de ioi'fecal'c H u nu i parnint cl.1'gih:s

_--'-_----

Fiij.

{. ~ L Fodee<l!(';1

u nor

prulY>.
dio'I"jo.

de :llgiL-t
((,-tiI>

C'1I

strall'
[.-lip

di Ier it «:

fJ"cl!!al:

co eziu uea

CUI

mare Ia argila

:;;i p!'C'siU!lE'Cl. d« consulid are l a cu st ru ct ur a de tip Ilocul ar.

ilE:c'j U1.l'PH

de tip

CL est e mal

l a Iorfecare clepincle de natura se st abilesc int.re p a rt iculele de pam int. numar

Rezistcnta

<;:i

de num.u-ul

coni act elor care


ell t11jl'~:"l'(U

('<'(I'P

('re~te odatJ

'"cl

98

partieulelor. Un indiee geotehnie usor de determinat (necesita probe tulburate) care depinde, de asemenea, de numarul de contacte ~i creste eu cont.inutul de parti fine il constituie indicele de plasticitate 1]) = IVL ._ Wpo Skempton a stabilit urmato area relatie empirica pentru argile normal consolidate (fig. 4.45):
. celt _

pg
Intr-un

0J, 1'1

.L
i

U-Y>i [ 11fC,' ~lJ.. 0/

(4.37)

;;" r

omogen. presiunen geologic{1. pg este: pg = '( '.z., y fiind greutat.ca \0lumica, iar z adincimea. Rez ulta ca la argile L normal eonsolidat e rezistenta la forfeeare ereste Ip Ip Iiniar cu adincimea. Aeeast~ relat ie este import.anta in pr actica, atunci cind se eunose caracFi!!.'t.~5. Hcla\ia lui Skempton teristicile de identificare ale stratului de pcntru argile normal consolidate. 8.I'gila (y, IpL dar nu s-au efeetuat incercari pe probe netulburate pentru determinarea rez ist.entei la forfecare. Se intra in d iagram a pe ax a abseiselor eu valo area cunoscut.a Ii'; se cluce 0 \ ert.icala si se cite§te ordonata punctului de intersectie cu dreapta lui Skempton. Fie a raport.ul cel/lpg' Se obtine :

m asiv

ar=:
r

• L_.---lIo-

puternic rez istent a la IorIecare a pamintuiilor coez ive. Lncercari U1.cule pc m ai multe seturi de prohe, din acelasi pilmint, avind umiditat.i initiale d iferite, forfecate in conditii identice, ar ata ea rez ist.ent a la f'orfecarc este cu at it m ai redusa , ell cit umid it.atca est e m ai mare (fig. 4..46) .. La panrintur i saturate, C1'e~Lel'ea um id itat ii inseam na si cresterea porozitatii. Intensitatea f01'\('101' de legcHul'a d intrc p art.iculele de argila clepinde de marirn ea sp atiului d intre p articulc, deci de porozit ate .. Urmarind varial ia coez iunii cu umiditatea s-a const at.at (£1. .. la uncle paminturi, coez iunea nu se anuleaza nici atu nci Unci pumintul cu structure naturala are 0 umidit at e egal{t en l im ita de curgere (fig. 4..47); cst.e cazul

Starea de umuliiatc influentcaza

w,
Fig. 't.Hi. lezisL(,llici Inf lucuta um id itat ii asup: la Iorfccarc a argilclor
~l

-_
w

FiU'
1_

'..n. \
lJi1.!tlinL :.! _

1:\1:(;

ariat ia cocziunii en u mid it atca : ell rczis(en1il structufJamlnt jill;:>,,' r ez istenta st ruct m a la

p amint.ur-ilor pamlntui-ilor

care pos('cl{( re,jst('nFi. argiloase lloate fi piivita


(0

st ruct in-ala. Dupa ~ Iaslov , co ez iunea ca suma a cloi terrueni : .

= (' ~_(' -a
99

este coeziunea prim ara sau moleculara , datorata Ior telor de atractie intre particulele din pamint, care se exercita prin intermediul moleculelor de apa
Ca

coeziunea structur ala dator ata legaturilor de cimentare care se dezvolta intre particule in procesul de diagencza : aceasta components a coeziunii disp are d aca proba este tulhur ata.
Cs-

adsorbita ;

__

J_

__

__

__

Pz
a
Fig. 4.48. Intluenta

Ps

...______,_a_~_U___
P
de etort un asupra rezisten\l'i

,04

P;

~
b

,03

P (IT)

st.iri i anl.erloarc

la Ior lecar e a argilelor.

Starea arucrioara de efort uri est e un factor ese nt ial pentru rezistenta la forfecare a argilelol'. Argilele normal consolidate all rez.ist en! a Ie\. Iorf ecare m ai III iCe~ decit argilele supraconsolidate .. Acest lucru po ate fi pus in evid enta pi-in urrnatoarva exp erienta : - se prepara 0 pastel de argile de co nsistent a Io art.e red usa (umidit atea initial£i aprop iata de Iim it a de curgere wJ} Supusa unui ciolu de inoarcare-descare are in co nd it ii de deform are latel'aUt impied icata, pasta s-at' com port a in modul arat.at pt'in diagcama din figma 4.48. a : - se iau mai mult.e probe din pasta respect iva si. dup.i cc sint lasat e sa se co nso lidez e sub presiu nile PI, fJ"2' fJ:3' sint sup use la f'orf'ecare III ap arat ul de Iorfecare di!'(~cUi. Tn ('()IHli\,iiie u nor inc8n\l'i de tip CU S8 ob t in of'or tur ile u nif are tangentiale de i-upcre S1' '\:2, .\';3: - se iau alt.e probe ~i se Jas(~t S<'lS8 ('OlhOlideze sub n Pt'C'sIII llf' jJ 4' mai m are dfcit P3' Apo i pi'obelE' sint supuse la Iorf'ec are dupc\ ('I' in pr-ealClbil au fost desc<it'cate de Ie{ fJJ In Pl' let P:2 ~i, respect iv. Ia fJ:3: se «bt in s ~ Sl~ ~'~ ~>":2 •
"3

.'

. Hez istent a Ii{ rOl'h'I'({I'E' spol'iU( )Ie ( UI'\' () llldf]ih'sEt j)l'obele d . t ~i g se datoreaza faptului <'tl all Iost sup use ant error u nvi presiuni m ai m ari. p;. Piobelo d, g si n! pIn])e de argilet SllPt'dC'()!lS(didat;~\, in t irup cc' prohele a, h. C S8 comport;'! ('{\ probe de AI'giLt norru a! cnnsolidc1.u'\

In figura 4.48~ b si nt repl'ezenlatc' sase det erm inari ..

, /

S3'

inl.r-« diclgl(lmc~t p-s

rez.ul t atcie color

t,

4.. ,. ECHILlBRUL 5

MASIVELOR

DE PAMINT

Esaminind dill nou diazrum.a in6u'cal'e-tasa!e~ oht inut» Pt'ill Incarcare a u nei placi (fund atii] clp pro})a, pe haz a cc\reia all f'ost ilust ratc pI·incipalele faze ale pl'ocesului de cleful'llHU'e sub solicit are la p.un inturi (\ .. fi~t, 4.2)~ rezultJ

100

ea i? mo.d. simpl~fie.at evaar putea fi asimil~ta eu 0 diagr ama biliniara (fig. 4.49). simplilicare similara se poate adopt.a 91 pentru d iagr arn a ~cr .- S oht.inuta prin incarcarea de eomprimare u-iaxiala a unei probe de pamint (fig. '4.50).

J
Fig. 4.49. Simplificarca diagramei tasare.

8 incarcarcFi!J. 4.5H. Simplificarea diagrame i


~G St,

Potriv it diagramelor idealizate sub solicit.are ii sint caracteristice

p-s sau
doua

~G-

0:1

.procesului

de deformare

stadii:

- stadiul de comporiare liniara, definit prin prima parteOA a diagr amelor, in care eforturile din pamint se situeaza in domeniul elastic. Problemele de mecanica pamintului, legate de acest stadiu sint problema de echilibru elastic; - stadiul curgerii plasticc, definit prin palierul .. B al diagramelor, in 1 care eforturile din pamint se situeaz a in dom eniul plastic. Problcmelc de mecanica paminturilor legate de acest stadiu sint problerne ale cclulibrul ui limiti: sau ale cchilibrului plastic.
4.5.1. ECHIUBRUL MASIVELOR iN STADIUL DE COMPORTARE UNIARA DE PAMINT (ECHILIBRUL

ELASTIC)

problema practica de maxima important.a p e care trebuie sc1. (J rezolve mecanica pamintur ilor este cea a determ inar ii d eform at.iilor prob abile ale terenului de fundare. ca urm are a incarcarilor tr ansmiss de constructii .. In acest capitol ~-au arat at ruod alit at ile de obt incrc a relat iilor e1'ort-('leIorm atie ale pamtnt.urilor in stadiul de comport are liniara. Cu no ast.ere a caracteristicilor de compresibilitate este necesara pentru estim area dcformatiilor terenului de fundare, dar nu este 9i suf'icienta. In plus trebuie sa se cunoasca si marimea eforturilor unitare care se dez vol ta in cupr insu! m asivului de pamint sub efectul pr esiunilor ce se e\erCiUI pe talpa Iund at iei ~i sub efect.ul greutatii proprii a pam intului. Faptul ca, in limitele unei anum it e game de solicitcll'i, comport.u-ea pamtntur-ilor este liniara, just if'ica ut iliz area in scopuri practice, in vederea stabilirii tensiunilor care se d ez.volta in interiorul m asivelor de pamint sub incarcari exterioare, a solut iilor din teoria elust icitat ii. Acest e solutii au in vedere un mediu ideal elastic, corit.inuu, omogen, izotrop. Paruint.urile. ca medii disperse, bi sau tri-fazice, eu legaturi cornplex e intre faze. sint departe de a se asemana cu acest mediu ideal. Cu toate accstea, st.udii experiment.ale precum 9i masucatori la scara natur ala au confirm at. valahilit atea ut.ilizarii rezolvarilor ohtinut.e in teoria elast icit atii pentru determinarea tensiunilor 9i deform atiilor in masivele de pamint , at.it timp cit solicitarile extcrio arc nu au depasit pragul dincolo de care comportarea parnint ului inceteaz.a de a mai fi Iiniarii. Hslatii din teoria elast icitat.ii s-au ut iliz at 9i in cuprinsul acestui capitol, in legatura cu interpret.area rezultatelor det.erminarilor de laborator 9i de teren, pentru aflarea caracteristicilor de cleformabilitate.

101

Solutiile privitoare Ia stabilirea eforturilor unitare in interiorul m asivelor de parnint VOl' fi prezentate in capitolul 11, in legatura eu calculul deform atiilor probahile. , -

4.5.2. ECHIUBRUL

llMITA iN

MASIVELE

DE PAMINT

As a cum s-a aratat la subcapitolul4.L pentru 0 anum ita mar ime a presiunii ce se dezvolta pe talpa unei placi (Iundatii) de proba, se poate p ro duce pierderea de stabilitate a fund at iei impreuna cu 0 parte din m asivul de pamint (fig. 4.51, a); 9i un mal taluzat de p[ul1int l~i po ato pierde stabiiitatea, d aca supraincarcarea p aplicata la supraf at a terenului dcpaseste 0 anumit.a valoare, d aca inclinarea (panta) t aluzului este pre a mare sau claca actioneaza un curent de apEi etc. (fig. 4.51 , b). n urrn a unei w:;;oare ro tu-i sau deplasari a unui zid de sprijin in sonsul indepartarii de m asivul de pamlnt din spate, o parte din m asiv se desprinde de rest ~iurruareste mise are.a zidului (fig .. 11.51, e).

pi1.minturilot' ilustrate de aceste exeruple - capacitatea port anta a fund atiilor, st.ahilit atea t aluz urilor ~i impingerea pihnintulu i - reprez inta o m anilcst.aro a echilihi-ului limitrl in 111asivu 1 de p amint. Int.r-adevar, suprnfata dupa care se produce desprind erca unei parti din m asiv, in fiecare din exerriplele date: est e 0 suprafa~a in lungul carcia est e j ndepJ init a condit ia de ru p ere, deci D fstp Rtins:'1. st area de eclril ihru limiUt ..

Cele trei problema

de hadl ale meeanicii

·-~-~-:c--i, r! ~-:--:--;--:-=--:~"" }~
c

Dctcrmi mint af lat

narca

s l iirii ell' tcnsiunl lil1liUi

in l r -un

lll~lSi\

de

p6-

ill cchi libru

im pu n e rez o lvarcn

slst cuiului

cie ccua t ii format. pc ell' 0 parl e , dill co n di t ia de echilibru. inr, pc ell' alt« p.utc, din co ndit ia de rupcre De cxcmplu ,
ill c az ul unci

prohlenrc

plane
;:}G?

sist cruul dc\ inv :


('·~Z(' ~

-- + -_---=?::
;: eX
-_l_

(-r
7/ 00=

-c

.\

i<

(4

40)

!(c).
de un ccu atii
1ll1m;11

Solll\ii ob tinu t«
ill

rlguro tcoria Pot

asc fi

HIc sis t emulul tat ii pcntru ami nl i t c

(J.4G)
rt

sin t mil'. lui

plastici

lati v in

Fi!j. 1.31. Probl.mc all' ecllililnulu i li mit a in masivelc dc'


p,'\.mlnl: canacita tca pot'lanla a fnn da(iilo]' tic suprarata : b - sLllJ!l itat ca tuluzur+lnr : c--lrnvingel'l':l
(J-

de

problcmc.

solut ii l«

carl'

apart

Sokohnski.

b
\edele anumc
so lut.ii

continuarc,

se

\3.

cxamuia

problem:'i

pnr-ticulara din punct de

de cchl libru

limit a, ale calei

solu t ii iiguroasc

p:'unintului

tcorctic au Iost dale de _E'tal~,:in.s.. (1820- 18'72), ~i cchilibrul Iimit.ii in tr-u n mash semiinfini t , limilal
pot Ii ul ilizatc direct, impingcrca pamintului,
ill

de

supraiata

oriz o n tala.

Acestc

anumi

tc

co udlt.il,

in pro-

blcrnc
brli ta tca

de

cclulibru
t aluz uri lor

limit a,

cum

sin

t:

capacitatca

po rtan tii, st a-

102

a. Starea de eehfllbru Ilmlta in masivul de pamlur Iimitat de un


(Jz

suprafata

orfzontala.

Fie

maisv si
Ox

de sint :

pamlnt

necoeziv.

Intr-un

punct

situat

Ia adincirnca

z (fig. 4.52),

tensiunile (4.41) (4.42)

Uz

=== y. z ;

unde

Eo reprez.int a coeficicntul

de imptngerc

later ala in st ar ea de repaus.

Ii

iL.

1'"7

__ 3'"

masi vul Iimit a ; (h: () sll-prfd~lJ~~1 or izcn1alii vcrticnln


cipalr a sc ~
G'? =-=:

FiH' {.5~. Staica intr-un p.imiu t

de din

t en siuru

F'ifj.

1~3;t ~rOdllrilc de ~ltjll;itl'l' ~1 st:trii de cchilib!u m i la. ~_xpril11~it() ell aj nt orn l ccrcului Iu i ~\[QIlJ

lj·~

prin puuctul
ut_:
G,;:,

JI fli nd n~i\ de simct rlc, cs l« (\idud


03'

6\ 0,: )i

0,

si n t llllsiuni
(Olnporla;

prin1ini~1Ij

===

02

==

rlcl::~n~!
Ca

0:: :-:.-:: !~·n(j'l_

COICSPlll:d( t(PSiulliJn;

st adi ului

de

p amint [ifL!

ului, sub

cchi librului

clastic

urmnr:,

CCfClll

d rcap t a i11 t ri l l St. c;'i


ciOlla

E:;isl:"j
ell'

c~-ti piin

l;~;C,

ill

nu n cl ul

l(JJ1Si<iu,ll

rli n

111;\0,]\.

S(

jio;lll'

,1jUflc'('

):1

st a rca
de

c( hi libr u 1i111] Ui :

r upcrc
18 care
Pcntru

prin micso nuca pTGgrcsi \£i rl tell~il!.nli pr inripulc pc di rc c l ia o riz ou l ala IJ. care Sf ajungc p08It~J. cleuumirea de stare cu t iiu: de tcn-iinni li mit a ;
pri n marirea progrlsi\~~l a tr nsiunii principale pc dil('(i,ia n;'j/:();11~1l<~: ::;'2: lin it«. dill dill
Ill!

G~2;

starca

~Ll!'t

c1(' lUP(l'C
liru lui

sc ajungc
a

poar t.i d(nUlnirc~i_


trcccrca de

de
st arca

.iar. clt
ill

r;({c!ud
rrpaus

de
In

fCll':iuni
una

I~1.cC

1~1

('ll~ a unui

dUll8

st.u

de

cchi

li

limi t.i, de lung,

FZankine

imaginc

aza

in trodu lucios,

ccrca Jig.

m asi vul

de

p amint

]lC'lc\c

sub l irc

infini t pcrctr

lura
0

Irccar

e (perfect

±.
ni ell

Ium.itatca din masiv


arliucimca,

mash

af la t ii la ~tilifu,
25\11'1a !\'·001

poate

Ii indcpartata,

iar stares

de tcnsiu Ilmiui.

sc mo difi ca da ca r,,]~,\i(j
02

pcrc t clui c!c inapcrctelui,

sc cxcr ci ta

presume

care crc,;te lini ar

conform Iict.iv,
0

S,<;[C<l «('(hr, de t ensluni sind


ell' p amint
0

D(pLlS~1]

ca pcrctclui l 'r nt
i II

in sri.sul j]:dq;"llruii

aflat

in spate,

posi bila prf n rc duccrea


0:2

prcsiunl lor oriz ont alc asupra anumit a marimc care sc Indcplincst
ell' tcnsiuni

produce

destindcr

e (rc lax arc ) in ac(sL mash. pri nci pala v:, si


V1

a (!cph'oiirii

0(1 a

perctclui, tcnsiunca (fig. 4.. 33) Hclatia intrc

aUnge

valo ar e pcntru star ii active

e condl t in de rupcrc

co rcspunz atoarc

cste pcnt ru :

pamint

pfimint

COe7]\,

_ <D).
:2

10.'3

Directiile tcnsiunilor total tal' total

planelor

de alunecare

se obtin

unind Pentru

polul eu punctele a afla polul trehule

de tangcnta cunoscut

ale cercului atit un efort uni(care

la rupere

la dreapta

Intrinseca. Paralela dusa

in cercul lui Mohr,

cit ~i directia

planulut prin

ell care acosta actioncaza. extrcrnitatea vcctorulul

Fie crl efortul

pe pla nul orizontal.

crl eu orizontala

.j

J1a ..
z

I I
f

1 ....... _---1. Fig. 4.54. un perete Subst ituirea f{uii. Irecarc unei jumtltt,ti din masiv pri nt ractionat He presiunea In stare de re paus. Fi!l. ~.;)5. Starea activa de tensiuni li m it.; in spatele perct.elu! vertical.

11tod---\

I--~",

fIooot-...".......

se conrunda aleasa Iac,

ell

axa Ocr) Intilnest e ccrcul Unci alte adlnclmi eu orizontula

in P, polul
<1» +"2 .

ccrcului

(fig .. 4.56), plane

Adiucimca

::; a lost care

arhi trar.

::;Ii corcspuud unghiul


(

alt cere :,;i aIle doua

de alunccarc,

de asemenca, SU'lrii active

45°

in spa tcle peretclul (planul de tcnsiune

ii corespuud

d cci dotui [aniilii de plane llllglliuI (45


0

de alunecat c (:Ill' iar int rc ell',

f ac en
~l()O_

orizontaIa
(j)

prillcipah'i. lllaxillltl)

+ ~).

(iig. 457).

Fig. staiii

~.~(j.

Cercul lui Mohr co rcspunzuto i active de tcnsiuni limiL)' In caz u l piimlutulu i necocz i,

.Fi!J. '!.~;7. I'Iauclc (k alunccare ill cazul uiasivului i:l stare activ;} de Le.ns iuu i lillliUt

III cazul Tcoriu Ia calculul orizontala.

paminturl

lor

coczivc,

marimea de unui

lui

o,

sc mo difica, lui Rankine, \ crt leal.

dar

dircct iilc plauu ri lor de direct de


0

alu nc cu re siu l ncschlmhat ex pus a, care impingl'lii

c (fig. 4.58). po ar ta active numclc asupra tcor ia poa te


Iirni tat fi

aplicat a suprafat;'i

perct e

104

Fie un perote telui, rezulta :

de Inaltirne

H (fig. 4 .. 9). Exprimind 5

tensiunile

principale

la baza

perE-

VI

yII;
[Ja[{

.--?

./

v2 =

-n tg2

(45

<D) .
2 ' Iiniar cu aclincimea.

(4.43)

in care Pa este presiunca

activa

a parntntului

care variaza

;'

/---"P/an de a/unecare

rig. '1.53. Cercul lui Mohr corespunz.itor starii active de tensiuni l im ita in cazul ipamintlllui
co ez.iv.

Fin. 't.;:)!). Calculul lmpingerii active a pamtntului necoeziv asupra unu i perete vertical liruitat de 0 supratata

orizontala.

Hez ultan ta

diagrarnei

de

prcsiunc

acti

\{l:

1 II"') -"';,.~tg-

(. '·I,) 'co

~--.

(1)) ~2}

(!.. 44)

In cazul

pamint.ulul
VI

cocz i v:

'(If:

Diagrama LuI de anulare

de prcsiuui a diagrarnci

active

apare

din
S('

suprapu

uerca

a do ua diagollli_'
-<).

(lig.~G(),

PUllC-

de p rcsiuni

alLt la adinciruca

paz
o

=:::0

)'tg2

(45' -_ <1,)) '2


tg

'2c· tg

(4;)' __ CD)
~:2

= o.

-0 -

2c
-,»

45' - (') 'I~ ~2.1

~2c

19 43' -:-

<T)-

=-1 ;
?_.J

Pe 0 adincim e egala cu 2:0 = Her) imfilil<;crea to tala estc nula (tri unghlul cu ordonate ncagati ve abc din diagrama rezultanta auureazu un trtunghi egal cu ordonate pozi tive cdev. Ituiliimea tine crilica Her reprezinta inalt imea teoretl ca pc care un mal de parnint s-ar putea menJa ver ticala

fara

a fi sprljini t.

10)

Irnplrigerea total:"i se ob trne prin insumarea toarele doua varian te : turi in cazul in care s-ar Ina in considerare impingerea to tala este egala ele Intmdere,

prcsi unilor pc inalthnea capacitatea pamintului

peret elui. Apar urrna" efor-

cocziv de a preJua

cu aria

trapczului

de prcsiuni:dcfu
0-

(4 ..61• 0); (4.1'7)

t-, = ~;Ii2tg2
'J ._

(4.')0 - ~) ,') \,

:2 el! tg

('13

<})) ;
,;...

')

l:'in .. ~~tjH" Calculul


COlZi\'

Inlpingcrl

active

;;'.,upr8 unui IV'lde \CIUC;J! l imi tat. pr "fa Ft OriZ(;r;l;IL\

pCun1ntu1ui de () SlI-

'Fin .. "~(;j. 1}lagl'a111C rcz u ll an t c ..

ale lmpingerii active a piimlnt u lu i coez iv asupra unui ]Jerde veri ical lim itat ell' 0 sup: alJ.\a orizont al.i :
(f

lu t i nd ere ; b-p;rmlntllllJll ctorrur j de lntincil'H

paltlinluJ

pleia

ehi] i uri

de

j! cia

sc iglloflaZ<l.

a intngii

~'".--III accst
::iUtl'C:l

in mod

norma).

p{,mlnL1Jl
de ef o riuri

nu poat c prclua
de in tl nderc

1;; limp

cf o r t uri de in t.in d crc .. In accst


gcrca

c az ,
a rie

diagrainu

abc, lur

impin

total;"l

sc considcra

(8

di agramc

ric co mprcsiuui

e{U, avi n d valo arca :

C!J)
:2
(',iZ Sl' ;lc]lllit,'

+ _'2e~ .
y
=-tI (fig.

cj 11l51!imc3. pc Hillitii.
1'..I.isU:

C~Il('

1111 SI'

\'.'\l'uiUi

impi ugcre a csic tii t iv SPIt pcrctclui, soli cit ari d(


111:15i\ HI

(i l

, /j) ..
dill

pashtt
pri n (fi"

([('

cnslunl

De plasare a p('rdclui
orizon mull

de p.imint
0

sp,1Lc

pusilJilrt

l'l't"L'IC3

prcsillllilol

talc
m:li

asupra hl nc la

produce

comprcslun« fini[ 1:\

:1 ;11:"'[' ului

l'~ilJ]illLul

c o mprcsiunc

'~

-----

.-.--\,~------~

Start:2 111 spatcl«

pasiva (:e t cns iuni pcre tc lui vcrt leal

Fin.
pasiv«

,U;:L

Cvrcul

lui

:\101n

COICSPUI1Z;"llOI

slatli
pcre t clui

d c t cns.iuni

l irn it ii in vertical

spat ole

cele de int indcre. pasivc cstc cu mult v2 atirigc princlpal.i

Dc accea , dcplasarca mat marc valoarea pcntru care

op

a pe re l.clui , nccesar a pcnt ru atingerca

de cit deplasarea

oa.. Pontru

valoarca

oj)

st arii Iimi t a tcnsiunca

a deplasarli,

SC' indcplincst

c coricll tia

dc rupcre

106

----Rclatille intre v2 ~i vI corespunzatoare st.arii pasive de t ensiune se obti n din conditla de tangen ta acercului lui Mohr la dreapta Intrinseca (fig. 4.63) 5i sint de forma (v. fig. 4.62): pentru pamint necoezi v, v2

_______

--"------

VI tg2 (450

+ ~-);

.. 449) (

(4.50)

r-.

~I
!

./

/'

FifJ.~.G~. Planele de alunccarc In cazul rnasivului in stare pasiva de t.ensiuui lnnit«. De aserrieuea, orizo n tala unghi ul st arii pasivc de 45° (1)

Fill. cU;:;. Calculul rez istcntc i pas ive a pamint ului ne cocz iv ~nat in spatele unui per cte vert.lcal limltat de o sllprafaFl ruizoutal.i.
ii corespuncl

doiui [atnilii

de plane

de alnnecare

care fae en

III continuare spatele (fig unui 4.65). Expreslilc

sc aplica

__:_ (fig. 4..64) .. :2 teo ria lui Rankine

la calculu 1 rc zi s tell \ ci pasi ve a parnin t ului din


If, li mi t a!
dl' 0

perc te vcrtical

lara

Iri« Iiuuc, L\

de in<ll\ill1C'
]),lZ<l

su p ral'at ii orizon

tala

t cnsi uni lo r principnl«

pcrct

clui

si n t

Fin· {'(H" Calculul


spat ele unui per e

tc

rcz is tcnt ei pasive a pamintului co ez iv af lat in vcrt ical lirnit at de 0 suprafata oriz ou tahi. pasiva este data de rclatia : (4.51)

Rezultanta

diagramei

de rezistenta

107

In cazul

pamintului

coeziv
VI

(fig. 4.66),

rezulta:

= yH; (45
0

0~

= PPfl = yHtg2

+ <D)
2

...L2C.tc>(450 0
I

__L I

<D).
2

(4.52)

.Aplicaijii
1. Rezultatele unci ill<11~il11eade 20 111111 sint Inccrcari edomctricc asupra unci probe saturate elate ill coloanele 1 ~i 2. din tahclul 4.3. de pral argilos Tcbeltii Presiunea daN!em~
_ or

cu
1 :'; ..

Tasarea

.j.i!l, Jl11H

.;;.. 0 ,

_-

~h

II 3
()

100

M 4-

'2

1 :2

(j

U.U

0.24 0,32 0,38 0,42 0,45

0,7 1.2 1.6 1,9 2,1 .) ')._,._0

142 20{) 250 333

500 666

Sa se reprezinte graiic a cest c rezultate sub forma cur bei de comprcslunc-tasarc ~i, pc ace as ta haza, sli sc calculezc mo dulul de del ormat ii cdornetric pcntru t oat c ireptcle de iodrcarl'. Si'l sc caracterizeze c ompresi hilit atca pamint ului in l un c l ie de s%p='2 ~i 1112-:1.
Rezoloare Consi dc rin du-sc
relat ia :

lasarca:::"'lli

sub

0 prcsi un c Pi

se cideTlllin,j

tas,11(,;1 specific,l

Io loxi nd

a 01
2
3

Q2

Q3 04 Q5

H-L

10
i

20

JOt.()

I: I j
I

___ ~ J
I

I
i

J II
i
I ,

5060

pdo !
!

S" (kter!llill~l:

,
!

-----l-I I

i,

N Ii ! I N._!
,
i

I I

0,14 20
0,:24

100

= (),/%,

I 11
i i I

T
I

,
i :

, ,

I' ~~~--1
i
!

20
;

··100

= 1,:2%

~.anLCI

I II I II

J
si nt

\ alor ile
t re cu tc in

calculate coloana

ale 3 curba
-

lui

s% tabe1

din

lul 13. Fig. '..67. Mo dulul de def'or mat lc edornetri calculcaza ell relatia : c corespunz ator

Cu valori le

din [coloallelc

si 3 sc (construie~te presiune-tasare int ervalului de

de cornPi+!

(fig. 4.67), presiuni Pi

se

Pi-'-l Pi -------·100; E

%P'~l -

S %Pi

108

1110_1

= --

0,7

·100

142 da);!cm2:

2_ 1 7\11-2 = ---1,2 - 0,7 1'v12-3

. 100 = 200 da~/cI112;

31,6 -

2 1,2

. 100 = 250 da Njcm>;


in

s.a.m.d.
Valorrlc

calculate

ale lui .IM sint trecute

colo ana

4 din

tahclul

4.3;

Pamin tul poate 2. Folosind edometrice probei estc


lVO

Ii caracterizat cuprinse curbei

ca fiinel putin in tabelul

cornpresi hil. incerciir-ii ini tiala a

datcle 25,9%,

4.. sa se rcprezint e grali c rezult.atcle 3 tate, cunoscincl d. umiditatea

sub forma

de compresiuue-porozl speclfi ca Ys

iar greutatea

27,2 kNjm:::. (ir ;;i coef'icicn tul de com-

Sa se calculeze pe aceasta presibilitate voluruica ni.: Rczoioarc


Pcntr

haza coeficien tul de comprcsibilitnte

u pamint.ul

saturat:
-_
llla ~/~

..

0,259

')-

1(lO

'-',.,10

"

0,704

Pen tru

incarcarca

Pi:

--__:-ce
==

0 ..7

(1
.

lUI)

. U,iU!)

= 0,;:U1 -- (J,()1:.2== O,G~'2:

1.:.2
{'J _. -.~-

100

(1 "'. 0,704)

=~ O.iU-l _

-- U.020 _._.

0,60{:
== U.-;-U-l _

i.o

(1 -'- O,'f(4)

lOU
_ (J,Wi

(J,G'I.

:;;. .a
cull'

III

d \alorile in Cu calculate

ale lui e,
t abclul co loa n c lc curha 4.4.

sillt

Irc".0 -SOi~ :2 di r.
COlll-

colo ana valor ilc 4.4

:2 dill
din

1 ::;i ell'

..,

I
2 3 '5 6 7 p,daNlcm2

Labclul

sc construleste (fig

prcsiullc-po['QzitaLl' Cocf icicnt.ul

4.(8).
litat.c pcntru
_ C,

ell' compresibi
(Iv,

un interval

elal ell' presi uni sc calculcaza

ell rcla tia :

= --

.0.c

/s p

=
('[

C,_l
I){ -

[Ji-l

Co -

III

0.104 _ 0.69.2 -~-_---_. 1

= (UJ1:2 ela).' em>:


0

109

0,692,-

0,684

2,- 1 0,684 30,677 2

= 0,008

da Njcms ;

= 0,007

daN/cm2;

~.. .m .. . a d
Valorile calculate ale lui au slat compresibilitate
ni«,

trecute vo lumica

in coloana sint :

3 din tabelul

4..4

Coef'icient il de

0,012 1 me, \alorile calculate

+ 0,'/04
=
0,005
da~!c1ll2,.

0.008 1.704

ale lui lllv Sl11t t r ecu l e in coloan a 4 din tabelul

~,L
Tabdlll 14

Presi unea
da:\/cm'
:2

(l

(I

lOt
001:2
(J,O()i')

1
].

(\, ()~l:.2 (, ,(j84

O,(J07

n .()'i 7 II, (j 7:2

{IOU,

() ,00;:)
(I ,un j
(J,()()2

(/.oo 'J

(IGGS

(1,00;) (),001 0,00:3 0,002


(),001

~ :~, Illdicclc '" = 1,0:21 Din

p ori ior
(!lI));{

ill

S[;IIC

1J;\lul;d;j

<II uuui

S!LI! Iczlllt:,

(it'

P;llllilll 0

;l\

IIH1i.!IosilllC;1 cga1ii o,n/:J

de
ell

;)
(,';\

lJ]

cs t c

<it
t

(OJlllllnilllll"pormi!:lic

(;1, sub

prcsi un«
cc=

I.ra u s-

mis«

de Iundat

ia unc i

o nstru c t i]. ]lor()zit:)!(;1

p;'UlIllilullli

d( vin«

!,(

S;1 s(' :111<: L1S;]rC<1

proliabila

a stra tului

Rczoloar c
Sl' a dmi t c
form

C{I
st

sporul
ra

ell' prr si unc

(:lll',
I-fJosime

pro duc c llliqoJ;uc';)

po roz it at ii pilll1il1tlllui
r ezu

(sic

uni-

ill

cnpr

insul

ului

(;e

111

III
Co -

~lccstc

ondi t ii,

lt

1
,j,iI

+-

Co

lz

Co -

!'f
;)

,--,-.'-----'

1 Jf24 1

-_ O,n7:)
-''"

U,l:2

1I1

1,021 str a t ele <lrgi];'t normal co nso lidat a. de 2 I1l


0

${

PrCSiUllC;] gcologid af Ia t sub nivclul


Cll 0 suprain

(xn(iLlt~'i asupra

unui
1112

grusimc,
t
UTa

apri. csl(' ell' 10(1 k:\


c'ircarc grcutalcD

Is suprala t a t crcnului ';',

sc rt aliz eaz a

urnplu-

cchlvalcnt.a 0,20,

de 30 k'\ 'rn" specific;,)

Sit sc dc t crrnin c t asar ca st ratului

de argij{i,

'tiine] Cc

c.i umtdit at ca IV

:36

2i,') k~/1112,

ia r indicclc

de comproslune

Rezoloare Sub efectul unci supraincarcari rcpartizata uniform la supratata terenului, se realizeaz a condi tii de dcforrnare de tip edometric (deformare Ia terata impiedicata), putmdu-se aplica rclatia :
.~h

.6.e
1 -;- Co cur
DCI
1 •

h Peritru normal atlarca lui 6c se u t iliz eaza


, , .])g

rclat ia carl' def incst.c panta 100 100 50

primare

~t

argilei

consolidate: _\c = C; 109 Pentru pamint ul saturat

+
=

.~p

= 0,20 log ----

0,0:35.

(.5)

1)

w%
100 0,3G .. ~2i,5 co'10
1;

..1h

h ---~~-

.ic

=2

1 -:- Co .~ Stratlficatia
{I(

1 .:. 0,99 unci lucr ari

0,035 cstc

111

ern. in ligula grcutatea 4.G~I,


(I.

pc amplasamcntul in trc co telc -12 si

sr2ilalt, sub

Sl rat ul af lat e ape! uni-

ClrgiLi cupr ins

- 14 s-s

consolidat

st.ratvlor

dcasupra .. Ddp,", cf('clu~uea sub tcrane


f o rm a q --

unci ('xca\a\ii

pillii lu cot.i

-- 8,(J(), inso tlt a ell' () conorirc

a ni vclului

pill:'!. la co ta -10,

se e:"ecllt~l 0 cons truct ic care transmit


ti ci =--= ,53 gcotl'llllicC'. pcn l ru :
Xi,U 1118: l-;'., 1118:

c la cot a - g 0 presiuuc

(fig .. 4.69, b) .. ,).,' CUllOSC urmiito arcle caractcris


:30 k'>\'m2 de sl ratul praf
algi]:],

nisi pos.
ll~

III

''!~:

'('l

cc.=

--- s t rat ul de
S~-t sc
ne~l)l/J(1I

,= L~ "0:

';", == J.i;) (k

k',\

C[

==-=

O.~.J;

I-I!

(1,(1,,,

determine

tasarca

st ra l ului

argiL-l

c nr% 1
-1-0(-)

= (\ 1

J "r', = (1-

()3J)

lU,U) == 11.U3 k'.

m ~-----14 -- -=_:_c_
=--==-=-~

(1
~
Pr. si uncn ~lrgiU1 (~te:

lL!%)
100 . C:l'
c onsolidnrc [a mij lo c u l s l ra t u lui ck
G

-----

Prc

si

unca

gco!ogi61

la

mi

jlo

cu l

s l ral

u lui

de

algiEl,

dup.i

dcca

pare

es

le :

,:'7g

==

Yd; " 2

~-- "{~.. 2
la Jl

-+- "'t~" 1
cul
1)g

li,;J5··~2 st rat ului dl'

_:_. lL05·:2;-10.,13·1

= 6i.:Ei

k'\'!l1~.

Pre

sluncu

t otala

mijlo

algiE,
==

rcz

ulta

:
lll~

-+- q = Gi,:l'5~-lO

~li.'35 k'\

111

Intructt

< Po
.3C

micsorarea

poroztt atil stratulul


P

de argila

se calculcaza

ell relatia

Cc Ieg -

[Jg

0,08 log --'67,33 al porilor

97.35

0,08' 0,16 = 0,013 .. cle- argila 0,42 es te :

Indicele

initial

stratului 100

Co=----

1- _-_'_

n;

=._o/~

= 0,72 ..

0.38

\ ,.:' (j)1'

100
Tasarca
/

.0.1z so

calculcazu

ell

rcla t ia : 0,013

Fig. 4.70.
t:. Ln strat supus Curba comprimarli de consolidarc de algila prin dc 1 aplicarca

.0.11 = 11---

f1e

eo

=2

.----.
1

+ 0,72

= 0,015

!11

1,5

em.

11l

grosime. unci

al lat iu l rc dom'i. straturi uniform n-partiz atc

de nisrp stratului

1 (Jig .. 4.70), cst c a t crenului


,

presiuni

q la suprafaf

a unci probe

de 2 em grosimc

ext rase din ccntrul

, ob l i nut a prin

triccrcarc ill cdornctr u, aratu ci'i dupa 1000 min sc arin gc un grad de consolidarc de 50 %. Care cstc timpul nc ccsar pcnt.ru atiugcrca de catrc stratul de argihl 2 a nceluiasi grad de COliSOIidar c ?

Rez.Loare 1I1 "" :2 cm ,


12 Se cunosc

U«= 100 cm : 11 ,= WOO min;


(j()(). ---

t2

= .)

II _-

1I~

=1

100~

:2 ;)00 OO!) min

== 1 ,'H3 zi le.
01

IIi
i ..

·4
PUllet din rnasi v ul de panunt : plauclor pri nci pn!c.
0,OO/V/Lfll

t cusiuni

lc p rin cipa lc intr-un

03

1 caN/em:?

;;i

di rccl iilc

f. 5 6

2 '--+-, -t,~--:o~~c-_'------_'

=r+:> ~,

S~l plimip<1hl

sc

dell'flllin,'

t c nsiu ni

lr

o ; ~i .x

un

pL111 UHl'

LIce

ell

di

rccl

ia

plun

ulu

i de kllSiulH:

max im a unghiul

Y.

6(1°

(Ii!_! .t71.

0).

Rczoluarc
A.. n a l Lt Lc
Ci

ex

===

;) ...:, :2 (-- (I,:jO()

:2,00 da~

cm-";

-:Cf. =
'j

Sill

:2:<

= :2 . ()S6n

112

Grafie

Prima
-

uartanta
de axe 00'"; se construlcste raza cn°3

In sistcmul si

ccrcul Iui Mohr, avind (fig, 4 ..71, b).

ccntrul

OC

3 daNjem2

= 2 daNjcm2

2
Se construicst c unghiul Sc dctcrmina la ccntru 2x

= 120°, obt inindu-se


N care reprczinta

puuctul

N.
(J

grafic coordonatclc

punctului

tensi unilc

si -; diu tale :

.1 doua uat iania -Se neaz a siune cons truicste Din cxtrcrni tatca
01,

ce rcul lu i Xlohr , vcctorului P (fig trccc


01

sc duce

paralcla dusa

cu dircctia priu
02

planului

pc care

3ciiode t cnde

af'lindu-sc

polul

4 ../1,

b) .. Paralcla punct ul P.

la dl re c t ia planului

principala

minima

tot prin

Prin pol se duce 0 paralela in directia planului inclina.t cu unghiul tensiune principala maxima, care intcrsccteaza ccrcul in punctul S. Sc dctclmin,\ grafic coordonatcle
Gu

o: fa~a de planul

punctului

= :2,()O

da:\ !cm~:

a. Sc
puuct dill

CU110SC

t cnsi unilc de p.irnint

pc d o ua plane
:

..\_ sl B de dircct ic cunoscuta,

care

t rcc priutr-un

1113Si\ul

10 cia:'\. !cm~

(fig ..41:2

a).

-----~~'a------~:r-a
b

Se cere dcterrninarea tcnsiunilor pri n ci palc 01 si 02 ~i a uughiurilor Y-" ~i ~.i) pc carl' plalll'iC rcspc ctiv B le f ac cu dircctia planului de t cnsluuc priucipal.i maxima .. Rezoloare A. si B In sist emul de axe 00-: sc rcpr.-zint« (fig .. 4.'/2, b) pun ct clc a si b carl' cxprim.i

.·i,

tcnsi uuilc 1)(>p lu nri«

113

Pun ctele a sl b apartin

cercului

lui Mohr, care are centrul

pc axa Oa. Pentru

aflarea abo

centrului cercului se unesc punctele a ~i b ~i se duce 0 perpendiculara La intersectia acesteia cu axa Oo se afla ceutrul cercului VI

1£1 mijlocul ssgmentului cercului

Se det ermina
v2

grafic marirnea

tensiunilor

principale pianului

la intersecttile

cu axa Oc : la intersectla

6,6 da Njcm";
ell

1,4 da Njcm",
a
0

Se duee din punctul acesteia cercul poIu!

paralcla
VI

en directia

.1. si se dcterrnlna principalc. 2:Za =4IjO,

P.
si
V~

Unin d poled eu punetelc Unind rezulta:


'i.([

se aWl. dircctii le plane/or

ecntru!

cercului 101°.

eu punct ele a si b se dcf incsc ungliiurilc

',h.b

202';

= 20°;

'i.u =

9. Unghiul de Ire care interioara £11unui pamint nisipos estc cD = 35°. Tenslunile pe dona plane pcrpendiculare care tree printr-un punct M din masiv sint : Ga = 5,0 da:\/cm2, '":a = 1,0 daN/cm2; plincstc couditia vlJ = 2,0 da Nrcrn", de rupere.
7!J

= -1,0

cla:\ 'em". pc care sc iride-

Sa sc prccizez c daca cxlsl a \ rcun plan trccirid prin punct ul considcrat

Rezoloare III sistcmul (de coordoriate de axe GO, (fig,


GI!,

4,,73) sc rcprczin t.a puuct e lc a (de coordonatc drcptci


7j

Ca, -:a) ~i b lui ::IIollr..

'I;)' Int.orscctia

ab ell'

;'lX;\

00 constitute Sc construiest

ccnt rul ccrcului e cercul

Sc cons truicsf e dreap ta intrinscc.i tnLrucil


pcntru

= GlS 33°

lui :Mollr. prin pnnct ul ,t\l,

ccrcul sc afla sub dreapta si"\ se indepllucnsca

intriuseca,

nu «xist« niei un plan trcciud

care

coudil.ia

de rupcr«
elL- comprhnarc t ri ax ial.i ell' tip

conso

HL Do u a probe saturate de argih-l sin t supusc Illccldrii lidat-uedrenat. rnrcgistrrnrlu-sc urm{l(o:udc rcz u l l at c :

k
'T" ; O!
I

---------.--------Pro hu
G:;,
~0,

(;:1:\ (m~

cLt:\

(,lJ\~

I,

S:l. sc dcLcrmi

nc pc cdc

anali l ic a par.uuct

rti ll'zish'n(,i

L\ lorfcc;ul'

:li p.imintu

lul s tudi a t

Ltczolnatc
PrODa a
0;;

Go

2,0 da:\,

Clll~ :

114

Proba

b
G3 G1

= =

Go

3>0 daNJcm2; 2>2

D.Gj

+ G3 =

-+

3,0

5,2

da Nrcm>;

rl;

/).CJI = --

:2

= 1,1 daN/cm2• cforlurilor corespunzat oarc cclor doua probe si se duce tan010
= 1,

Se rcprczint.a genta
C1Tl

gratic

ccr curile

cornuna
= la-

a care! prelungire

int crsect eaza

axa OG in 01 (fig. 4,74)"

Sc notcaza

C2T2 =

t»-

III

(1

T(; -

Ia
.)

--

OCr

:2.\J d;l:'\ lr1J~:

0(;,

2
l

L1
C~ ... -~--------~.---.-

U~) -

2.9

1.1

1.1-(;.~J

II. Folosinrlu-sr
la Iorfccar c

clalclc

c!t' b

ap lic at ia precedent
iin

a,

5,'1 s«

deteImille
nsc

p arrunct
sint

rii rczislcll(ci
li-

ill

dat-ncdrenat. 1 a pr obn

cfortmilor dcctiH', sl jar prcsiunca in apa din pori,


tcrrncnii

d ca inccrc.iri lc int rcpri niasura t a in momcntul

de i ipul conso rup crii , 1I = 1,8 da:'\

'C1112

a 5i

II

.2.:2 eLi"

CI11~

la proba

{J,

III

Rezoluare Se exprima Proba a 01 efort.urile ef'ecti vc in momentul ruperii 1,8 1,8 (fig. 4./5).

Ul -

u
II

3,8 -

= =

2 r 0 daI\jcm2; 0,2 daI\/cm2;

U3 = u3 Tn

= 2,0 -

1.8 = -' - = 0.9 da?\/cm2.

Proba

b U~ = 5,2 2.2 = ~1.0 cla?\/cI112; 2,2

U; = 3,0
1b

08

da N, em" ;

=~

OJ ')

:2

1,1

cla::\,'cm2 ..

Se r-eprezl ntu

ccrcurilc
OCI

lui Mohr ,

in Iunct ie de ef orf u ril« cl cct iv« (fig. 4./5) 0,2


= 1.1 cia\.
'0112 ;

= --'--= ~---

2.0-'-

DC;

:1+ 0,8
oJ

1,~1 da\.'cm2:

1.9· O.~)-

1.1 . 1.1

1,1-0,9
Sill

(D'

= -_. =
;3,6

O.~l

0.:25:

..

(1)'

U':3U';

"t:!.

in illcl'I(arca

ell' comprlmarc

triaxiala

ill con di t ii

consolidate

lll'drCllate

asupr a unci
._\0f =

probe saturate' de argil;1 s-au Illl'l'gistr:lt = 1 (i cl;l?\,'CIll~ U= (J.e; cla\.,clll:!. 7.".-=

uruuit onrclc
SU' (iigL/li)

n-z ult at c :

Uo = 1.() da\./cll12,

G, do NI em
t
]

2
-:

I
?:

<3

L.

) OJ'

'~~~--~~~L++---HL--~~--~~--4---~:~

(--~do

?'';/ cr/7'?

"e' ._).
--

FiU' ~.7Ij. 0x". ~:;({) ::;i

Si'( S(' ddl'l'Il1iJll' Rczolua) (

dorlllrill-

c:;':u

pC' pblwl

ell-

1lil'Ll'\'

ell' Iuc linarc

:Zl"

Gu

G:J

=1

cla\.:cll1::;

116

eu

Cunoscindu-se uv u3' se calculcaza directla planului de efort principal,


u(Xo -

componcntele cfortului maxim cu relatiile :


Xo

total

pc planul 100

de incllnarc

Xo

Ul

+
2

u3

+
SIll

Ul -

u3

2
2

cos 2

2,6

+
2

'+

2,61_ ,,_:___--cos _

__

= 1,8,- 0,8' 0,17 = 1,66 dflN/em2; ..


'(Xo -

Xo

2,6 2

-sin

1000

0,8' 0,98

0,79 daNjcm2

0'Y.O =

<;':

II =

1,66 -

0,8 = 0,86 daN/em:!. de forfecarc directa asupra a trei probe de nisip

,,13.

Incercarile

intreprinse

in aparatul rezu1tate:

fin s-au solda t ell urmatoarele

proba a, c = 1 daN/em2, proba b, a = 2 da Nrcm"; proba de pamint , pc plan ele r upcrc. Rczoloar c In sistcrnul ele axe 00: e dreapta
Sf:

-: = 0,47 daN/em2; -: = 0,93 da Njcrn>;


-;

c, a = 3 daN/em2, parametrii se exercita care

= 1,43 daN/em2.

Sa se determine

<D si c 5i sa se precizczc
tensiunile c

dad si

un plan
'7

Irccind

prin

rnasi vul

3 daN/cm2

= 1 da?\/cm2

reprezin ta un

rcprczint prin

a punct ele 0, b, c corespunz atoarc cell' trei punctc, ai carei paramctri

cclo r trei probe sc dctcrmina

(fig. 477). - Se construlcst


graf'ic

medic

(<D = 25°, c = 0). - Se rcprezlnt a punctul .\ de coordonate (3, 1). Punctul X se gaseste sub drcapt a int rinseca. Dcci, planul
plan de rupere. rczultat sc ajunge de tg deviere
= -; o

pe care actioneaza unghiului

tensiunilo de freearc

(3, 1) nu este La acelasi


intcrioara

5i pe calc anali tica, prin

<D cu unghiul

e.
;3

cornpararca

= 2._ =

0,:33;

18';

e <<D
pc m ai mult e cal. 0 prob a
0

" H. supusa

Hczi st cn ta la Iorf'ccar c a unci argile Ia comprimare Frill triaxial unital eu dcf ormarc incercari se lateral:1

saturate lib cra

sc dctcrmina ccdcaza sub

presiunc

norrnala

'Im«;

=
in

~2 daN/cm2, aparatul Efort.ul

de tip consolielat-drenat param ct rii el ecli vl ai da:,\icm2, un plan

ob tin

rczis ten tci la pri n masivul pc acest carea

Iorf ccarc

c = 0,',
pc

<D = 20°.
care trcce

....

normal

<:2

$
.g t:-:>-

)~~
2

din pamin tul considcrat momente: la un

cst e sporit brusc Ia Iorf ccare dupa aplidupa

cu 1,0 elaN/cm2 .. Sa se determine plan la dona illcarcarii:


J)

rezistenta a) imediat timp

1 ~----+---¥::__,..*"

-}/L
N-

indelungat

incarcaril a) Imediat dupa la Icl ca in incercarca

apli carea

,, Fig. ~ --

..

4 u,daN/CIT12

aplicarea indrcarii, stratul de argila de comprimarc monoaxi ala :


'7:f

est e solici tat In conditii


,

ned rcnatc,

= en

qmax = _-

b)

La un timp drena tc :
'7:j

indelungat

dupa

2 apli carca

= 1.0

daN/cm~"

incarcar ii , stratul

de argila

est e solicitat

in

c on di tll

= c tg

<D

+c=

1 tg 20° -i- 0,7 = 0,36 -;- 0,7 = 1,06 da:'\jcm2.

e 15, Un masiv de pamint necocziv limitat de 0 supraf'ata orizout ala se caractcriz eazn prin <D = 30°. Tensiunea normala vert icala intr-un punet .11 aflat la 0 adin cimc de 6 m est e de 100 kNjm2•

117

Sa se determine care se tndeplineste si S~l. se construiasca

valorile conditia suprafetclc

tcnsiunii

normale

pe un plan trecind prin

vertical si starii 1\1.

trecind

prin

J.11, pentru lirnit a

de rupere

in ipo teza starr! active

pasive de icnsiuni

de alunecare

~M(j
a
j-.

c;

Rezoloarc Tensiunea normals verticalii rcprezint a 0 tensinne principala Star ea activo de iensiuni
(0"1

in puuctul 1\£ a1 masivului = 100 kN/m2).

limi t a t de

supraf'ata

orizontala

Litnit/:

Planurilc
::r.o= 45°

de alunecare

trecind a).

prin punct ul JI sin t inclina te Llt~l de or lz ont ala ell unghiul

(D = G(f 2

(fig. 4.78, de iensiuni

Stat ca pasiot:

limit«

Planurile de alunccarc trccind prin punctul .11 s in t inclinatc Ltt~l de ortzo n tala en unghiul ::t." = ·L7S. 11).
i)

16. S,-l Sc
k,\illl~

determine
0

dia gram«

prcsiunilor

active sprijiu
S;-l

c.xercil at c de ell
ar;llc

';' =--= 1f) sc

umplutur.i de nisip, aviud ,i (D = 25=. asupru unui zid cIe


Sl'

parumc nt
cu m

il1oc!ific;l

vcrti ca l a vin d II = 3 III ~i diagrama dac.i pl' sc aplica 0 suq = :20 k:\:/m2.
presiuni

supraf a] a or izontal.l a lcrcnului pratncarcar« uniform repartizaUl


neW/NilI'

Ordonat a diagrunu-i baz a zi dului (fig. L79):

ell'

active

la

SuprnineJrcHC:1

gl'!1Clc';)Z;\

1;1 coronamcu

tu l z idului

() pres:unc

act iv.i : k.'\lll~.

r-, =
Presiullca : masurat.a punct vertical activa

q .. tg2(45

0 -

~~j)=20 datorata Diagrama


JJaq

.. tg2(4:)

~:)

=0,1..:.,

supltmentara tcrcnului. IniUtimea strat constanta,

suprainc.ircarii de presiuni pc care ';- =:20

q cs te illdcpelldellta active

de adincimea

dc la supralata

cstc dcci majorn tfi ill Ile care nicntinc


C

ell 0 ordonaUi rcalizat


intr-un

8,123 k Nrrn". se poate k.'\'m


2,

~ 17. Sa sc determine

teorctica

nesprijiul da::\'cm2,

t un

taluz

de argi la, avlnd

= 0,15

<1>= 22".

118

Cu cit se reduce accasta Inaltimc, dad pc suprafata orizontala a tcrcnului se aplica


0

supraincarq

care uniform 10 kN/m2? Rezoloare Hr,

rcpartizata

4c 2:0 = - tg
.. /

40-;-

-0

'

::.

<1:»

=
28,5 kN/r::2

= 4' 15 tg ( 45'-;--, 20 , active,

-22 ) =4,45 m. .2
q, punctul

In caz ul existen tci unci supraincarcari :~, se d e.tcrrni n a ell rclatia :


Pa:~

de anulare q 19-

a eli ~lgra mci de

prcsiuni

,t == -Y:og-

,-0

(4 - , _'.2<1»
.'.J ~

:2 c tg

! 45'
(

., (1-

'0

-:; ,

"

cD) = 0 :
'1

.- " :2c tg

(45

0 -:-

:D-J :2

-0 -~

-r ,

2u

S:'l sc determine diagrams rczistcn\ci pasivc d~L'< 121?, <1) = pr un perc'll' vcrt i o rizo ntala. Cit dl' marc tre hui c s{t fie supr.unc.irc.uca nului, pcntru ca rczistcnt a pasiva sa snorcasca ell

lB.

0,1(J

:20°,

tru

al

a unui paurint cot-z iv, ~1\iJ1(i y =, 181d\!111~ <le{ 111 t 0 (} "p!iU1U'\ pc suprafa t a OJ izonta];! a tc rc'1,,'
in.il im«. Iirni l at de supraiat a

Rezoloar e 1.;1 supratat.i

t('renului

(li",,4

v» =
cr

2c tl1 (450 _.- (~)

c=:2 ,10 tg

(43

C -.:-

:2~j)

= ::28,3 k"im2.

lj~V,l

P'; ct cl ui :

P pr'{

= "'H t,,2 , to

' ( 45"

_:_

,(t)
:2 }

4.
1_

t(~:?

'"

45°

')() -!-- ~

'.2

)+
.

-.- 28" S Huu1tanla Pp rezis t cntci


".f12

==

44 ---- ~28,6

pasivc
_:_

cst c :
C :,-

=1
:2

tg2

L!5
\:2

(D) .:. :2c tg {45


-:- 28,5· =:288
0

-:D-"l'
2,/:2 111 =

j[

= _ 18,42. _l:_
];::'\, Jl1.

tg2 (4Y -i\

~2(J)' +
L a vin d ordo-

-+-

c1 0:2

nata

Supraincarcari constanta:

i r; il co rcspundc

diagram,)

supli rue n l arf ell' rczistcnt~1. pasiva


q' tg2

q'

19-

\,,0-;-

,-:'

cD 'J 2

_.

I' -

c, ,40---

20) 2.

, = .2q
se egalcaz;'\ cu 0,205
Pp;

Pcntr u aflar ca lui q aria

diagramci

suplimcntare

de presiuni

2q·· H = 0,205' Pp; q

= ----

0,205 Pp 2H

0,205" 402

2'4

11 D