Sunteți pe pagina 1din 50

CAPITOLUL

LUCRARI 8.1. NOTIUNI

DE SUSTINERE CLASIFICARE

GENERALE.

Lucrarile de sustinere sint Iucrari de construct.ii Ia care principala solicitare este data de impingerea pamtutului. Ohiectul lucrar ii de sustinere Il constituie sprijinirea unui mal in teren natural, a unei umpluturi de pam int sau a peretilor unei exeavatii subterane. Dupa destinaiie, 1uerari1e'de sustinere pot fi grup ate in: lucrdri ell caracter temporar 9i lucrdri cu. caracier definiti». e Lucrarile de sustinere cu caraeter temporal' servesc pentru crearea unei incinte, la adapostul careia sa se execute fund atia sau constructia subt er ana.

pot

Dupa alcatuirea construct.iva, lucrar ile de sustinere en caracter temporal' fi elasifieate in: ._ 1 u era rid i n e 1 e 111 e n t ere c u per a b i Ie (sprijiniri simple, spr-ijinir i de tip m ixt , sprijiniri din palpl anse}; .- 1 u c r a rid i n e 1 em e n ten ere cup era h i 1 e (pereti in-

grop ati) .
• Lucrarile de sust.inere cu caracter d efinit iv pot fi reprezeut.at.c de con s t r u c t iiI a sup r a fat, ate r en u 1 u i (z idur-i de sprijin, cheiuri por tuare etc.) sau de co 11 S t r u c t i j s u h t era n e (z.idui-i de subsol, galerii de met.rou , conclucte magistrale ctc.) ..

8.2. SPRIJINIRI

SIMPLE

Spr ijinirile simple sint Iucl'al'i de sustinere cu caract.er temporal', avind forma unor pcrcti ocrticali nectansi. Princip alele element« COmpOlletlte ale unci spr ijinir-i simple, cele care yin in contact cu parnintul, sint d.ulapii. Acest.ia sint, de regula, din lemn, cia!' uneori pot fi 9i m et.alici. In princip iu, exista doua modalitati de a executa () e xcavat ie dcschisa : hi sdpiiturii ialu.zaui (nespr ijinita ) 9i in s(lpatura sprijinitii .. \legerea uneia dintre ele depinde de condit.iile specifice ale lucrar ii 9i trebuie sa se hazez e pe un calcul tehnico-economic. Sapaturile taluzate (nesprijinite) recl ama un velum de excavat ii mai mare declt eel strict necesar pentru execut.area Iu ndutiilor-, precum 9i umplerea ulterio ara cu pamint S1 comrJactarea spatiului d intre taluzuri si constructie. , , " Daca supr af at.a in plan a co nstruct.iei este mare, iar volumul de excavatie, ch iar in cazul unei adinoimi reduse, este important, c ant itatile de Iucrari supliment.are devin neglijahile, iar solut.ia cu sapatur« t aluz ata poat.e fi mai avant.ajo asa (fig. 8.1, a). In cazul unei f'undatii inguste si adinci (fig. 8.1, b), sapatura nesprijinita duce 1a un volum suplimentar de lucrari exagerat de mare; daca se dispune de materialul necesar-, sapatura sprijinit a este mai rat ,io nala.
163

Exemplele ilustrate in fig. 8.1 s-au referit la excavatii pe un amplasament in care nu sint constructii in apropiere, Sint, insa, frecvente cazurile cind excavatia urmeazs a se realiza in vecinatatea unei constructii existente, la 0 cotii infcrioara cotei de fund are a acesteia. Daca intre cota f'inala de excavare ~i

~~'.-':'"

:;l--.l:_""",:, . . . . . .

u
Fin. 8.1. Sapaturri
l-funrlatic;

nesprij inita

Ja Iun dat ii:


3-t:J!uz,

2-umplutura;

Fin. 8.2. Spr ijin ire pentru protcjarca Iundatlci existcntc in apropierea unci excavatii adinci:
1 - Iuridatle f'u n da t ie ce

executa;

existcntil.; :.?urmc;)zil. a se ,,- sprijinire

cota de fundare a coustructrer existente nu se po ate inscrie un t.aluz st.ahil, adoptarea sap,ltul'ii sprijinite devine ohligatorio (fig .. 8.2). Dupa poz itin dulup ilor , se disting doua t.ipuri de spr ij iniri simple: ell dulapi orizontalt 9i ell dulap: ocrticali. Din punctul de ved ere al tehnologiei de executie, exist.a 0 d eoseb ire esen~iala in l.re ccle doua t ipur i de spr ijinii-i simple, ~i anume: la spl'ijinif'ca eu dulapi oi-izo nt.al i, sap{itul'a precede spr ijinirea, In t.im p ce la spri.iinil'l~a cu dulapi ver l ica l i, sprij inirea precede si1plitunl.
8.2.1. SPRljlNIRI SjJl'U n;';8 pu tca execu
3,1.

CU

DJLAPi

ORIZONTAU

l a ()

;:,;pT'ijini!'l'

de ,H'esl Lip) este ncces ar ca j)kimintul

dispuJlcl de () COCZiUllC ;.;uficj.:nl de mal'(~.p(l,lltl'u ca sup(tLul'a ski se poaLtt m ent inc 118Sut'ijiniti\ pe 0 anum iui i!l(d~iille. in capiLolul precedent s-u Hl'utat eu inalt iruea teol'(ltic{i. m ax irna pe care se po at e ment ine nesust.inut u n mal \el'tieai de p,lmint covz iv este If" = 4('/: .. Ut.iliz.i nd In'aceasla e<presi(=>' valor-i uzu ale ale c(wziunii c (corespunzatoare dileritelor sLll'i de consistenta) 1}1ale gl'l'ut,l\ii vol um ice ",': re/,ultil valori ale inaltimii cr itice lIu care variaza intre 1,5 m , pent ru !J;lmi nt 111 pl ast iC-Clll'giltOI', 1,5" ;) m , p en u-u parninLul plasticmo alc ~i :3 ... ;) m, p e nl.ru p.imlntu! pl ast.ic-consistunt. Adoptarea u nui l(r = = k/'( irn plica lns{\ i\(Ceptal'ea ipotcz~i privind c ap acitat ea p(~.mlnlului co ez iv
de
it

pl'eiUH soJiciUil'i

de inlindere

.. l nl ruoi!

aceasUi

c ap acit at e este

LJal'te

l im il.atii. estv Ind ic at de a S(~ adrn it e eft adlncime p,'actictl pc care S8 po at.e sJpa 1<11',1pr ijinu-e H,JZ, ad ica ad incirn i cupr inse l ntre 0,7S m 9i 2,5 m. s o sprijinil'e ell dul api or izo nt ali cupi-ind c trei tipur i de clemente, 9i
anut11(; .

- dul a p, ori zonial i. disp usi jo antiv, ill c azul pamintul'ilol' reciusa, san ell int.ersp atii in c azul pamint ur ilor cu coeziune - [il atc. clemente verticale de solidar-iz.are a dul ap ilor,
~~I'lnz I
164

eu

cocz

iu

ne

r id ic ata : cilcillnite din

- $prairuri, elemente supuse la compresiune care prerau sclicitarile de la filate 9i sint alcatuite din bile sau grinzi ecarisate. De obicei, filatele sint elemente discontinue pe adincimea gropii. In figura 8.3 se ar ata et.apele de execut.ie ale unei sprijiniri cu dulapi orizo nt.ali :

.l
Fill' 8.:1. Etapele cxecut.ici

.II
unci sprij ini ri ell dulapi (discontinue). orlzoutali
~i Iilat c

scuri.e

in et ap a 1 se executa sapat.UI'H ncspr-ijinita pe ina ltiruea pe cal'e 13el'etele se po at e ruent ine citva limp l a ver ticala ; - in el2tpa n II-a se mo nt eaza dulap ii, f ilatele ~i WI'Hitlll'ile COI'pspullzat o ar« priruei t rep t e de Sapal'8: de regula, 9pl'ai\,lJJ'ile se introrl uc I'OI\Ht ~ prin b atcre, el im ini nd u-se astf'ol m at erialul Iem nos necesar penl!'ll imp{mCl.l'ea filatelor , d ar se pot utiliza 9i pene de lern n l a una din ex tremitat ile 9pl'ai\ldui:. - in elapa a Ill-a se co ntinua sapatUt'n pc ad incimea u n«i no i treplc 9i se mOl1leazA no u l set d e dulap i, filate 9i spraituri. Ciclul se t'eppl;l pinrl lei alingct'ea cot ei finale de excavare. La gr'opi de f'u nd at ic cu d iruensiu ni m ari in plan (Icl\imi ell' pestr 5 Ill), se PUtlP p!CJbl(~rna reducel'ii lungimii de f'lamh aj a spr aiturilor .. 0 solutie const.i In !'caliza!'eCl u nor re az em e int.ermcd iarc d enumit e pOpl, din bile sau grinzi

Fi!> B.L Sprij i n ir« ell ICDZl'Jl1C


cliarc (popi): ! - I,'azcm Iu t crnrc.tiar

intcr mc-

Sprij iu irc

ell

co n l raf'isc

i-cunll;t!i"

,
~-;

reazema

(fig. 8 ..4) .. 0 alta solut ie consltl in Spt'lJIllll'ea Iil at elor pr iu COl1Lt'ati~p care pe fundul silpJtut'ii p ri n in term ed iul u nor \at'u~i (fig. 8.5). aceast a avind f7i avant ajul de a las a m ai libel' sp at iul de lucru din incintn .. Acela:;.i a\ ilnUlj il pl'pzintll ~i p8['(-,\ii let care in locul Iil atelor se ut il iz eaza p ilot i de lern n 165

ancor ati de taru§i prin int:rm~diul unor clesti (fig. 8.6, a) sau printr-un cablu (fig. 8.6. b), solutii aplicabile in cazul unor sapaturi put in adinci, sub

4m.

Fig. 8.6. Sprijinirc ancorata: 1-- cleste ; 2 -_ cablu.

8.2.2. SPRlJINIRI

CU

DUlAPI

VERTICALI

Sprijinir-ile eu clulapi vert.icali se ut ilizcaza in special in paminturi nccoezi\e ~i in panuntur-i coezive de consistenta redusa, cafe nu se pot ruent.ine 1<1vert icala ncsprij iuitc, impunind astfel punerea in opera a perete1ui de sustinere inainte de excavarea p amintului din interior. Ele se pot ut iliz a ~i in pam inturi co ez ive, de obicei la gropi de adincime redusa Ia care, ca ~i in cazul sprijinii-ii ell dulapi orizo ntali, sap area se po at.e realiza in aY(1I1S p e adincimea gl'opii, urm.ata de poz.ar ea dulap ilor verticali a f'ilatelor si sprait.urilor (fig. 8.7). Pamtnturile care co nst it.uie dorneniul propriu de aplicare it sprijinirii ell dulapi verticali - pamintul'ile neooez ivc, pam intur-ile argiloase-prafoase mo i - excl'ciUi irnp inger! m ari asupra luor.ir-ii de sust.iner e. 0 rczolvare construe1- 1

Fig. S.7. Sptij ini ic ell dulapi verticall :


l-clulapi; ::--lilaUi; 3--pcnc; 1-::pl'ail

sprijiniri este ca olrful dulapilor sa 0,3 m mai jos de [undul sapiiturii. 166

I iva curenta 0 constituie inlocuirea filatelor si spraitur ilor ca element e independente, prin cadre orizontalc din bile sau gr'inzi ecarisate legate pe verticala prin popi. Regula de baza ce trehuie respect.ata la execut area unei asemenea
Sf

gas-casca in permaneruii

cu eel puiin

In figura 8.8 se prezinta etapele executiei unei sprijiniri adinci cu dulapi si cadre. , • In etapa I se tr aseaza sprijinirea, se a~aza la supraf ata terenului prirnul ~1r de cadre uti1izat §i p entru ghidarea dulapilor ; dupa haterea la 0 adincime egala cu prima treap ta a sustiner ii, acestia se impaneaza de cadre.

ver ticali

I-f

if d'l HAf/\
II
I '

II I

rrl\

1\
A

l\
'

[/\

r'\ri'
1\

L\10
f\

11\

"" fi\'
:,

,,1
r-.

~" f\

A /'

i\ "\ II .r."
.~
J

F
'
r,

~j
\

!j

fA r! V
q

flA

1 'l'n"}trltrll\~~11 II I\' ~ t, I\f~


IIIII IIIIII
II II J--LJ(_J-~J_-{_l~

,.

1~
'
A

\T~'\

{'I [1\ VI
~

'c.;!-

\I

f\~
In

,V '(\1
'

Jf\h

\'i

,1\

~'\I,~ ir 0,

"\

\~ ~,~tr~(I~
I

.\

Gf4_J-LJ_-L~J..J.j__LJ

I IIIIIII I IIIIIIIIII

1I11I1
--'>

h'IM\

r\ \ /I~

Vin. B.It. Et apclc l--(adl(~ (lliz!llIlalc;

exccut ici unci

sprijiniri nccoez.ivc:

ell dulapi

vert.icali

in pamtuturi
silp;llu!ir

:?-fiOpi; 3-dulapi pc tronsonul

vcrt i ca li ; 4de I 1,5 Ill.

pcnc ; 5-conlul'1I1

• in et ap a a II-a, l a adapostul incintci de dulapi se executa sapaturi pe t ro uso an« de 1 ... 1,5 m , respectindu-se regula ea, inainte de atacarea sa·patuf'ii, dul apii t ro nsonului respect.iv sa fie hatuti cu un pas mai departer pe adineimea treptei urmato are .. In acest seop, se desfac succesiv penele care fi\eaza dul apii de c adru ~i se b at , unul dupa celal alt , dulapii. Apo i se f'ixeaza u n alt (,ReII'u de care se irupaneaza dulap ii, in continu are se u-ece la un alt t r-o nso u s.a.m.d .. p ina cind eel de-al do ile a t-ind de cadre este mo nt a t pe intreaga supraf'ata a sprijinirii. • In et ap a a llI-a se reia ciclul in acel asi mod, pentru 0 JlOUC{ treap ta de sapatul'a, 9i apoi se rep eta pin a Ia atingerea cotei finale. Cu tehnologia descrisa, adincime a unei sprijiniri este l im it at a dr lungimea dulap ilor vert.icali (de regula, nu 1'l1Rimult de 4 ... 5 m). Spre R Sf' pu tea Rtinge adincim i mai rn ar i. se recurge la procedeul telescopic - sectiunea sapaturii se miqoreaza tr ept at , 'pent.ru a se asigura sp atiul de bat ere al rindurilor sue167

de dulapi (fig. 8.9). Daca parntntul f)e evacueaza pl atforrne pentru aruncarea pamintului In releu.

manual,

seameriajeaza

Sapatur a de tip telescopic duce la un consum de material lemnos si la un volum de excavatie mai mari decit cele strict necesare pentru lucrare si , , care corespund trcptei inferioare a sapaturii. Pentru a se evita acest dezavan-

Fig.
n nc

lUL :;pIijiell sccl iuuc \;11 i;llJil;"!

Fin.
1-

B.lH. ELapt'lc
dlll;:pi: :: -

('x('cll\ici

unci sprrjnuri ,.lllarciavantc" :


3j\()pi; f-

ell dulapi
nene de gllidaj;

In s istctuu
j-

cidl C Ofizunlale;

pen c

ta

j. se p"('fe/'(\
I'ed,ile
~

sol11~ia

ell d ul a pi tl~ol'ineljnR\i,

III marciavantc,

ale (';lr'ci eLape

sint

ill fig. fl ..JO.


!'inc! de cadC'(',

j n (~tapa I sc rnOJlt(,HZ;~l jll'il1lul

hid

dlllilpi
p('ile.

u~()J' irl('lirl;l~j,

d('1,;)

' .. :2 m lungim«:

pc c o nl urul (<'\I'uin se int re ;H'e~(i{\ ~l cadr'e se Ii-

\ (;d/(\

~ j n el ap a a 11-H se sap;t p.un lntul din int eriorul incintei pin;) la 0,:30 m de virIul dulapilol' ~i se rno nl eaz.a eel de al doiJea !'inc! de cadr'c, care se soliclcu'lzeaza pc \ (,l'ticcd,l de prunul rind, pi-in popi, Intl'8 dulap i 9i al doilearind de cadre se mo nt.eaxa pene de ghidaj, p enl.r u HSlgmal'ea lncliu.u-ii dorite a

dul ap ilo:: trep t ei a d ou a


In et apa ell] I-a se bal dulapii incl inat ; ai celei de a do ua trep te. l ntre ace~ti du lap i ~i eel de al do ilea rind d e cadre se fixeaza pene: in continuare, et apele a II-a 9i a HI-a se succed pina 1a atingerea cot.ei finale. La si"tpatul'i in sp atii lar'gi, cadrele orizo nt.ale sint prevazut.e cu contravint uir i care asigura rigid iz area necesar.i si tot.odata servesc p enl.ru a m icsora deschiderea de calcul a elementclor incovo iate, in contact eu du1apii, sau Iu ngimea de flambaj a elementclor com primate (fig. 8. I I].
@

168

La tr ansci inguste si cu adincimi reduse, cum sint,_de exemplu, cele necesare pentru mo ntarea diferitelor retele edilitare sautehnologiee, se pot utiliza sprijiniri din elemente metaliee de inventar, cum este cea aratata in f~gura 8.12, la care 9prai~urile metalice sint prsvazute cu m ansoane de tensionare.
1-/

-=rr=-

----, I ,

n!l'

(i'e

lU i. Spriji nirca ell du lapi \('Il ical i in spa\ii larg i: l--dtli;lpi ver l i c ali ; '~!-fJenc~ )-C;1<II

izulI:llle

CII

scoa

c.out rn.viut.uiri
11(',

:
'

<1 _.. _-

Fill·
<I _

H. L~.
S2C;~ill:t'~

Sprijini
_1

"iizonta!;

wlllal,.,:

rc ell clemente met.alice de in vcu t ar lr;W'\'ersllii; /) _. (!;[ diu al ci Iruuu 11l2talic _ du lap ,.,11 icn l : :? _ cadre mcraltcc ori3_ IlWIl':{)Il; .f chcic.

!ndil\~i'(~il!

dt:

incit s,\ se pnat(l m cnt.a L11';1 d ificul tat i od at.i eu coborirea sRpaturii 9i sp poat-l dC'J1l()lhll'c{ ~i \'(:cllpel'<-t integral pe m.isur-a t urnarii bet o nulu i din fund at ic ~;({11 d in luc: ai'eel SUht(:I'aIH1 ..

t ip

ul

utili/ill,

()

Spr'JJIllll'e

Sill1plc1

uebuie

ast.lel

realiz

sa

ata

8.3. SPRljlN1RI
SprijilliriiL l'kllH'ldl' t incri dcsuis(' cu llll'lalicl' pcrformaut ill palagrafdl' 8.1:l sprijini ell'
lip

DE TIP MIXT
uccl aus«

in

ix

siu t sau oarv

sp

iji ni ri

carl'.

ri n

Iolnsi

rca

cornbi ell'

nnt

no

si de

k-m n autcri

n u m ai ;1 l'll'lllcnll'lor crlo r (l'


Sl'

mct ali cc.


ell

pcrmi l reu liz a rca simple

uno r SlISlrlul cvlo r

c superioarc ('s[e arMal Berlin rii simple la dist anl.c m asura in spat.clc

pol

ob t iuc

sprijiniri!c

III figura \carisatc so bat linaEl carl' gerl'a c adrc


S(' ill

sis t cru ul dl' s usl iuc.rc ~i dcnurnit cu dulapi :) ele:2 s;lpilrii ill o r izo n lnli
1l1.

a pli ca l la iuccpul.u

l accs t u i sc-co! la met.a lice 1 dulapi (fig. 8 ..14). 1,5

('011-

st rucl in m c l.r-o ulu i din ale de prca la hil.

eOllsccill\;lsis/cll1ul pc adin cimc dill in t r c cell' care

bcrli ncz . dl'p;l~e~le sc montcaza Uilpi

Fi lu t cl« dill grinzi I carl'


III

sin t in lo cu it.r pri n profile cu in ci n t a.

cola

ex cav ar , .. Pc
liG

parnint

u lui

or iz o n t a li Im pi n-

Illlp;llleaz;1 din

profilclor

I. til'

do u.i

pamin tului
i n tcr ioarc

p n-Iu a t a ell' dulapi


grinzi lougl tudinalc 10
0

est.c Lrausmi sa,


elcrnvntc

pr in int.crmcdiul
m etalicc.
0

profilclor
clcmc nt c de

me t alicc,

la

~i sprai turi , alcat uit c din

lcm n sau , la

dist an tc in Lre pcrct i ell' peste La Io n arii s:1p:1Luri radicrului in spat.ii ell' be ton largi,

m , din

solu t ic ratioriala al lucrarii

consti

tuie

corclarca lncit

c x ca val icl ~i a benile sprai turil«

arrnat

sub tcrune

, astfel

scl. se

169

.....

" 4.44

.'

a-a
Fig. 8.13. Sprijiuirc in sistemul berlinez: 1 --_ dulap orizontal; 2 - Iilata; 3- spralt : 4 - prom metalic 1. Fin. 3.14. Detali i la 0 sprijinirc de tip m ixt : 1- dulap orizontal; 2·- filaLa mctalica.: 3- spralt ; 1proJil metalic I; 5 - pene pentru sprai] ; 1;- j)('IlC jlcntru
dulapi.

de la un mal la cclalalt. pe inaltimea pc care firiala de cxcavare tral al radierului. gcrilor sc poate
i lustrata

In prima

etapa,

cxcavatia mcntinc

se rcalizcaz a pc intrcaga ncsprai t uit., In continuare,

supralata

a gropii

pcrctclc

se poat.e

lnt.re pe rctc si cota

se interpunc un taluz stabil, la adapostul caruia Dupa Intarirea hctonului, acest t ronson scrvestc prin intermediul laluzului a ltor tipuri
solu l ii in

se toarna tronsonul cenpentru preluarca tmpinspraiturilor 8.15 est«

transrnisc trcce
u t.i liz arca

unor

sprait.uri

in clina tc.

Oda t ii eu mon tarca

la sa parea
aces lei

si apoi Ia hctonarca
cazu l unui

rcst ului radic rul ul.

In figura

pcrct c in sist cm bcrlincz,

dar solut ia poat e

l i aplicata

~i In cazul

de spr-iji ni ri.

FiU.

B.t;).

Trausmit

crea

Impi ngeri i

Fi\l.
C'U

p.inunt ulu! de la sprij i nirc la radi er:


1sprijillir e : :! - portiuue pc: cart: SPIijillirea p(j:Jle lUCIa in co usola : :! -laluz <iUpfl cxcavare : 4 -:;;prai! mont at dupil lnt ri rca t ronsonulu! central al ra.d ierului ;

11._W Spri [i ni rc iul cgrul UH'Lliicl, transm it.erea imp iugcrii p.im int ulu i pe m iezu l de pam!nl uecxcavat :
clement c \ ertIcu le : :! [iI;lle; .:;(uri; 4 -- pla61; ;) -- fllll<i;I(il' ~Pl':Ji-

1-

)-

tronso

nul

central

al rad ieru lui.

Sprijiniri dulapi lor verticali profile se f oloscsc

de

lip de

mi x l pot

Ii considerate profile

'5i spriji ni rih-

integral

met.alice sau 8.1G

in

carl'.

in

lo cu l () asc-

lCJ1m, se bat

mct ali c« C, plat handc

palplansc,

d rt-p t fila t «

I. iar sprait.urrle

SII1[. de l'eglll:l, dill \ni

III

Ii gu ra

se prczi n ta

170

mcnea sprijinire Solutia in zona vertical adoptata ccntrala, dc bcton

Ia adapostul evita, Dupa armat,

careia urrncaza
0

a sc realiza temporara

structura in miezul perimctral

suhterana de pamint

de heton neexcavat

arrnat. in Iasat ~i

ca si cca din figura Insa la turnarca sc umplc .-~ dcscarcare si Intarirea spatiul

8..15, spraiturllc tronsonului peretc

Iungi dintr-un

mal in altul,

acest caz rccurgindu-se

de radier

~i a peretelui filatele

dintre

sl sprljinire,

demontindu-se

sprai turile ; apoi sc trecc

~)

-:

la excavarea

miezului

dc parnlnt .

8.4. PALPLAN~E

Palplanscle sint elemente prefabricate din Iern n, metal sau beton armat, infiptein pamtnt pr in b ai.er e sau vibrare. utilizate pent.ru erearea UDOf' pEll'eti de sust.inere care, pe lingfi coruliiii!e de rczistcruii s: stabiiitatc, caracteristice spr ijinirilor obisuuitc, 1 rebuie sa indep lineasca conduia de impermeabiliiate sal! ctcav/cztate.ln consecinta, spee deoschirc de clulapi, p alplansele trebuie prevazut e cu un sistem de imbinare lntre elemente, care sa asigure et.ansarea pi-in inchidcre» rosturilor.
Cs element e de sust.inere ell car act.er temporal', p alpl ansele se Iolosesc la realiz arca de incinte sub nivelul apei subterane sau in bazine de apa, inciute la ada post.ul c[u'ora, dupa evacuarea apei, sa se poat.a executa in uscat Iucrar ile de sap are, hetonare etc,
Palplansc!« pot a vca ill~a ~i I1UI1lCrOase aIlc u tlllzar! pentru f'undatla pilclor
III coust ructii,

de excmplu

ca clciuun t.e ell' pro tcctic

de pod uri faFt de actiunea

de afuicre

Ia ape Ill;)!'i (fig I) 17); ill accst scop, palplanselc care au servi t la crcarca incint ci pcn tru executa rca Iundat ici propriu-zisc siut Iasal c ill Lcrcn , t.aindu-sc doar partca ell' doasupra fe\ei SUPl'rioa rr a Iundai lci ; (';1 Clellll'l1tc' de illllJull,1.L:l\irc a s tahi li tat ii uno]" const.rucl ii Iundal.e fJi_ t crr-nu ri slabe; ;!sUcJ, picdica
ill

cazul

Iuudat ici ell' suprafal.a de sub

dill figura Iundat ic ;

8,18, pa lplanselc

crccaza

0 C L:L;ra

cue im-

rcfular ca pamin tului

Fig. 8.17. Palplan~e in jur u l unci pile de pod:


: 1palpln nsc

Fin. 8.13. Palplanse

in jurul unci f'undat.i i pc un ter en foarLc slab.

Fin. 8.19. Palplanse inglo bate lntr-o constructie, ell caractcr dcfini tiv:
:3 -

1-

radicr

palplanse : 2 - piloti : din beton annat.

ca par] i cotnponcnlc tat, spre cxcmplilicarc, din palplansc, rcalizat

ale unor construct por tuar

il , ell caract.cr

dcfini ti v ; in ngura continuu "in capra ".

8 ..19 este araapa estc

un chci ill spatcle

la care

peret ele vet-tical pilot i inclinati

di nspre

caro ra sc dispun

171

8.4.1. PALPLAN$E DIN LEMN

P alpl ansele din lemn se executa din brad san stejar, avtndIorma un: dulapi de 5 ... to em grosime sau a unor grinzi ecarisate eu grosimi plna 25 em si Iat.im i de 20 '" 30 em. La'debi'te mici de apa, cind nu se impune 0 et ansare perfecta, se pc Iolosi dulapi joantivi (fig. 8.20, a) sau dulapi-suprapusi (fig. 8.20, b ;;;i c

.,
/\ \ ;"
/
I

~«'0~~~~~*
f)
srrl"

~Cf<6cm
~

'~~
c ~

X~12:W~~~~6cm
d

~~;d'6an
?till]

Directia~

batere

Fin. B.2!.

Fasonarea vlrIulu palplanse i din leru n :


1 -lallllJa

;:.: -

uluc.

~~;d"10.30cm

1-±-1 11
9

Fi!j. l;':W.

Palplanse

eli n lcmn ,

cclcl alte c az uri se utilizeaz a p alpl anse prc\uzute cu direl'il!' I ipul'i de imb in.u-i ('dl'(' si'i asigure ctan~Cl['ea, ~i anurn e : im hi n are in jurn.i t at e .l e lern n (fig. 8,.:2U, d), in co ad.i de ,.]ndullicii (fig. 8.20, e) sau ell Lllllb,);i ul u« (rig. 8,.:2(1,II PcnlJ'u it se folosi 11l8i b ine m at eri alu! lern no s sau In lip:-:i\ gIillZi!(H dedi!l1eIlSiullil(~ ceru t c, palplilll~(d(' (II !alllhtl ~i u luc se po t rc.rl iz a ~i pIif] snlidal'i/cu'ca ell CUi8 sau ell hulo ane a u nor clul ap i (fig .. 8,20, /,:). Palplal1~ele se int rod uc 111 ptunint prill b at ere sau vi br ar-« Pr nt ru a e\ila distr'llgcrea prin b at.er«, capul l)(llpl(ln~ei de lem n se L1S()I jPilZ,-, ~i s(~ p f· 0 t ej e d I it cu in e J n m 8 tal iC8, Ia f 81 c Cl ~ i l a P u I P i1()\ i !() I· del e In n (v. cap 14 ).. De aSC'flH'IH"l. virf'ul p alpl ansei uehuie pro tcjat , daeti palplHI10dp au de stl'Ah;\Lul pielli~lll'i sau pamlntur: ce co ntin holovani sau aile obstH('ule m ar i. Penuu a se usur-a infigel'ea si a se asigur« inchid ere« I'osillriir)f" p(j[plan~ele se legesc lit p arf ea inferioara pe lat.ur a ell lamb.i. Pe Lesit.ur« de l a baz,l se dez\olL1 0 presiune a p aruint ului c are apas<l p alplansa dr Ct'a \8cintt (fig. 8,.21). Palplallge1e se bat ell l amb a in ain l e 9i cu ulucul culisind PI' l amb a p alplansei anterior batu t e: daca S-C1r b at e ell ulucul inaint e. cwesla S-Cl.1' put ea colm at a cu pi"imint. De nhicei, pal p lansele din lemn sf's(dirii1i'izPHZ<\ cite doua, ell sco ahe (fig. 8,.22). Pcntru a asigura batel·('ci pe cl ii'ec\ia Iix at a a jJcdplangelo1' se iut.ro d uc , in prealabiJ, in pill11inl p ilot i dl' lcrn n, l a intervale de 4 ... 4,5 m 91 in orice c az in colturile incintei (fig. 8.2:3). In vederea baterii, capetele p ilo tilor de lern n se leagcl eu clest i san 1110<1ze care servesc la ghidarea p alpl anselor ..

1n

l72

Fig. 3.23. Pcrcte


1-

de palplanse din lemn en de ghiclaj:


pilot; 2 -- palplanse.

piloti

Fin. H.:!:!. Palplanse solidarizata cu scoabc: 1 -- Iarnba ; 2 - uluc,

Prnt.ru a evii a deschiclel'c(l rostului dintre p achotele de cite doua palplans« la Int.ilnirea uno!" obst acolc, hatcrea nu se execut.i compl«t pe intreag8 adincinie, pentru Iiecare p achct ill parte, ci in scar;'i, prin depl asarca succesi\a H utilajulu i de b aterc de-a lungul ppr(~t(d{li, urruariudu-sc en dislan\H d int.re capctcle pacll(;tpjn,' ,\lilt ur-al e S;{ nu dep{\:;;eilSCrl J Lj 111. De asem('·nea, batej'(~a so e\_ccuU't pc u-o nso ane de cile 8 .... 10 p achct e fixate ell pene in 1 UlH! u I III 0 a v. el ()j' (f ig.. 8 ..:2 4 ). . P;dplallge1c se confcctionpi\zi'i dill jpmn veroe, dco arcce lem.nul uscat in contact ell apel s-al' umfla, def'orm ind peretcle .. \. llntajP.lp palplarls(>lOl de lem n sin}: eonfec\ion;Jn; U90FU'<1, gl'8ulate l'Pilus;" cl eci u t il aje Sillll'l() de lilfigp"e, 9i I'ost rcodus. Dela\ antajeie p alplan9e lor d fO Ie III n sin t .. III n U'i In iii mit at p (6 ... 8 m , din c a !'c ;:l .. ..4 111 f i9a): imp 0 xihil it utca practiccl a l'l'CllpE'r'arii integTale: nu pot fi u lil iz ate in p{unint'ul'i
t ari.

8.4.2. PALPLAN~E

METALICE

mct alic« se urilizeazil. ci nd si nt nec('s(ll'C 1unginli man sau tf'chuie st;'i~lb;ilut\> piiJlllnturi t ari in care palpl(l!]:~el(~ de lern n nu pot pat! uncle.\c(>,ste palp1an9c si nt din profile l arn inat e special, care se deoselwsc prir: Iorrn«, mnd ul de alcil.tllil'c a jo antclor SHIl imb inar-ilor ; astf'el
PalpJa!19pj(' cind

- palpl<Jli~e cu seqiunea in Iorma de L. la care jnanlele se g[l.sese pp ax a peretelui 1<1 riecrll"~ pund de intel'seqie a axe i ell profilul (fig' ..·'8..2;), a): -- p alpl anse (\I s('cl,iunea in form;} de S, l a ('Me jo ant elc se ):Jisesc pe ax a pet'etelui, din doua in doua puncta d e int.cr-sect ie ell prof ilul (fig. 8.~2:), b):
palpl anse ell sect iunca in forrnii

se Iolosesc :

axci

pel'etelui,

altcrnind

pe

(1

parte

~i pe alta

de Z1 la care jo ant clc se afJ{i in af'ar a (rig .. 8.25, c) ..


I 1 ~')
c_)

2/
~r+-H-+--+--+-7-t-++-+-f--L--.t-+U-l.J....-:....:L·---D..o

I-L

8
FiU. H.2'..
1pilut

Executarea

pcret.elu i din

palplanse

de

]('IIlJ1:

de ghicla}; ':-d('~tj; 3-pacll('[ din duu;'l palplall"e; 5-pilo\i de lemn , I;-p'~nl'; 7·-sconlJe; ~'-djstan\i(,l.

4-p:1!lii;

Fig.

8.2;'). Pcret.i 1-

din pal plansc

mctalice:

palpl anse; 2·- joant.c.

174

La masa egala si la dispunere vertical, peretii realizati pozitiei joantelor.

identica

a materialului de profile

de

parte

si de alta a planului ea urmare a

eu eele trei tipuri

au rigiditat!

diferite,

Astfel, la peretii din palplanse

V, axa princlpala

x' ._- x' a fiecarul element

este paralela eu axa x - x a peretelui.Sint posibile usoare rotlri relative ale palplanselor sub efectul prcsiunii normale pe axa x - x, de aceea rigiditatea reala, tinind seama de joante, trebuie dirninuata in raport eu riglditatea teoretlca. La verificarea eforturi1or in perete se

l"ig. 8.2f;. Tipuri de joante planse mctalice.

pentru

pal-

va considcra Wx iar Wx modulul axele principale axa x -

0,75 wx, unde

lV.x

este modulul de rezistenta

al scctiunii

faVi de axa x _. x, S, de =

de rczistcn ta corcctat, tinlnd searna de [oante. La peretil din palplanse x' -- x' ale Iiccarui clement sint paralele lntre \le dar incllnate fata de rotirc sint mal reduse dccit in prirnul caz, iar Z, axele principale x' -x' ale elcmentelor alaturate de rotirc ale elementelor
Wx

x a peretelui .. Poslbilttatilc
11'1>

0,85

La pcrctii

din palplanso

vecine sint

normale una fatii de ccalalta, tcudlntelc proc; In accst caz Wx = 1,0 wx.

se anuleazii reci-

Existi'i 0 mare diversitato de tipuri de joante (fig. 8.26). J oantele trebuie sa fie rezistente, pentru a prelua eforturile de intindere la care sint supuse in explo atare, sa fie et.ause 9i sa asigure 0 infigere 9i extragere uso ara a p alp lanselor. Pniplansele met.alice pot atinge lungimi do 30 m. In tara no astra ele se Iolosesc numai la lucrar i dcosehite, deoarece so procura din import.

8.4.3. PALPLAN~E

OlN

BETON

ARMAT

\ccste p alplanse sint clemente prefabr-icate, de sectiune drep tunghiusau patr ata, cu lat.imi de eel mult 50 ... ()o em 9i grosimi de to ... 50 em. Lu ngiruc« 10[' est.e lim it.ata 1a maximum 18 ... 20 m, din cauz.a greutatii m ari care cni dif icultati 111. bater-e. Sistemul lot' de imbinare poate fi asernanatol' celu i de 111. alp lansele din lernn san so poate apropia de eel al palp pl anselor metalice.
[11.[',\

Fi!J. 8.:.!7. Palplanse annat.

din

bet on

~~].I ~~_ ..
Q

In figura 8.27, a se ar ata 0 sect iune printr-o p alplansa din heton arm at ell irnb inare in lamha ~i uluc. Pentr u a se reduce Irecare a mare care ap are in timpul hat.erii, se obisnuieste a se rcaliz a lamba num ai pe treimea infer io ar-a a p alpl ansei, la partea super ioara prevazindu-se doua ulucur i. Spa1iul diutre ulucur i so et.anseaza ell iu t.a 9i mortar de eiment (fig. 8.27, b).
175

rQ1d_e__ lemente g e sustmere .. ~e elemente portante ale unor const.ructii subterane sau de ecrane de etansa.:e. In acest capitol se vor exam ina peretii ingropaii ca lucriiri de sustinere. domcniu in care s-au introdus si ext ins considerabil in ultimele den:;') c1ecenii ( rnat iva Ia pel'ctii de pall)l8n~e. Ca 9i acestia, perrt,ii !ogTOjl<,\t! tl'pbui~ sr, iJlde')lil sett conditii de rezistenta si dealll~are. Spre deosob ir« ins;'! de peretii de p alpl ause, peret.n lflgr'opat,i nu pot fi r ecuper at i 9i I'pfulu~i~i. Din Dunctul de Vedel'8 al~dcatllif'ii constructi\8, peretii ingTop~lt i pot f1 fOI;ma~i elm panolln sau dill pilott: foraCi. ,

pel'etiLin~.~

8.5~1::;:~e:j:::::'_!BI'al'e ~al'r.

pot

indeplini

8.5,1, PERETI

iNGROPATi

DlN

PANOUfH

Peretii ingropa\i Slut formati. de obicei. din )HU10Uri - Li'clll~ej d.:.? fOI'm{, dreptunghiutal'8, cu lungimi care depind de ut.ilajul de saparc, pn('um ~i de pOZl ~Ia in cadi'ul perct elui. St ab ilit.al ca pere\ ilor transeii in C'UI'f:U ~(;p(}r ii I e~te asig'urat[l prin intl'ociuC81'ea ullui nor(j! de [eToj. A('Psta ['cpi'ezintiI () suspcnsie de argIle!, eu dellsJ1alea de J .0::3 .... l_jO g!(1!13. ob~inuU! m'iJJ amestecuT lIil!"fc '-itp{\ ~ () 'nlgiLl bng,d,l ]_n rnontm.ol'iJlollit, num it.a lJClliotlii/i Sus!lc;n;;U;-(IPAqJil(1 :; infjlli~-"pNi1 perptii ~i fundul l!'anspii, C'()jnwtin(rp-e u anumit a distanta porii prtminlu}ui. Pj'in acest streit (1(' r/ililint m':;ili:at, puJirL-ll8l'meabil. .JlQHte tl'e~e cloar apn, in timp ce_Jl(l!'ticul(~le dp an."iLl ~(' acumuleaz a 1<1 fatCl. stratull!i, formind un JIl\eli9 c!Rl\urnit t urt«. S{l'~ilJJ~'gi0Tu~hidr(lstatice n suspe.nsiei asupnl pcol'ctiiol'i SP i,l!'ibui(~ mrll~il](;l'('aT\ vert.icala a 'Jere! jlo!' ll'a~;Jil-()]'i('e fel de nii ::11nt li f'; d ;;Q1iJiif'1 n l eJes, sin i n:spect;de co nd it iilc de Z;iTtCltc~~ susJlell~ici. ' Perc\ii illgl'opnti din p anouri se pot c!c\sifj"l if I furd Ii!, d(' m;dl'! iallll
din ('art: si nl H!c;~ti1Ji\j jll'CCl1l1l 0i in rUllc\ie d(~ modul cum (~st(' dispw; m atviH lul. ali t 1)(' v ('It i( n 1;,\, cit ~ i III III n g 11I )l e I'f' t e IIIi.. D U l);1 11 a t U l' it f /1 ; tl~J i i d 1Illl i din i\C e (' a~i ff ( \ iU 11 e \ (~I l in;l i~t, Ii\:1'(' [ ii j_~ pelti dill panoul'i s('_ll(i[ ('lm;i!'ica ill: pri'(;ti n111U~('iJI:;;1 l')('!('ti (,(lfl1l2J1Si .. P ('/'('( i i 0 ilI;;;;;-m <Till('eJ !() (' <ll' eat i{ Il] ill (' j' i i-tluLi I L s J _ r 1I -il!JT~_~_:_~() i~:dep,]i~(de su~\iTl('l'e, <II' p()t'lanFi. sau de t'l<lllf,;(l.l'(') sin! idellti('\' ill iUilglil
f'

l iz at jmpl'cun,1_~_ll..tuIL'1

aJci\tllies(;

OIl

rtiar: PreZrni('1

(lcpstl\i

eel'all

~;iH lIN'-

I-

aceleiasi \ed..ica{p. --~--

~; --~-iiii: H.

In
-

fu !lc_tj_e_d__e_.lnjili~Li in:
1)_(}__

n III I d j n (' 'l.I'C'

Sill

(t

leti I lli_UlBI'e

tiL OJllog('~!l~\'(~! u('sic

in int:'egirne
ill'Uli-I! SiiU

I.:__~J__ __I _l_1~. i


e

realizaL-(1j-l-]--beioI1

!l

n \ i sa

Turll"af

111 II

1 at i,I,1
pe ]oc:--ell (d{,I1W'ltl,-

c~lr:_~_~;~'j)~l_l)('!('lelui

pel'

het o n p_I'ecolJ1jli'inJat l,~ul'i si p_e ret i __Jl_I_:_J~l2_LjJL_~Ui ,tlc'dui\i

t_i~Tr~~

111 i.\

I, cu

prefabricate dill hrLo n beioll nWllolit in (iJll~ ill J/ltl'(~giIlle dill (~l('tl]('fli~'(~-

abl'icHte.

I~er('{h C01l/fJlf\~'! :'Jilll eei la_.cill'(~ fu nc tiil« (I~ !~/"i2_l~!~i)L]J(~r\HJlti\ __ i d(~ et ansa!'(_' :38 sep afT p8 \(~diud;). Ca ~; peret ii (lii1(1gell i, 1~~J.__uut i f i realiz:( lid ill IwL()ll t ur n a t IJt:.'--,--.lQs_din heto n l.urnat ~i Iwt(Jfl pl'efaiJllcuL saliintH~l{lj dill IWi()Il pl'eI'D.hric at.
176

Perctii lngropati turi coezi ve .. Folosirea graficc scama stincoasc


Ioruj.

dill panouri se.-pot utiliza atlt in pamint.uri nccoezive, acestor pereti nu este indicat a at unci cind in cuprinsul posibilitatca Iormarii

cit si ill parntncoloanei stratiargilizat


clCP8)CSC

rccunoscutc pe amplasamcnt se tntilncsc: blocuri cu golurile ncumplute, in care

ccranului care

pc 1/3 ell'

act iunii suspcnsici de argila este exclusa : pamtnt uri care coritin bucati de l'oeil. ~i pi et rc a viu d dimcnsiuni cupci-grnif ar; cc pot goluri in cazul uuor sape rotative sr de .v. ·cut~nte,.
fi accept ate

din h1\imul

marimca

incluziunilet ell noro iul

depindc

de capacitatca

l ..iprcuna

a hucal.i lor de ro ca ; carst ice :


~i coudi t iilc hidrogcologtcc,

- mlluri in stare curgatoarc. De ascm cnca trcbuic avut.e in vcdcrc chi a r impo5ibila c xccu t ia pcret.llor iugropatl didl de
torruarca

care :

Iac dif'icila

sal!

din panouri ntrcn arii

; ell' cxcmplu
i

cocf icicn
ccranului

Pi de pcrmcabill ta tc mari sl, ca alan',


argi lizat , datorit

vi Iczclc mar i ale apci


suspcnsi. de argilil

sub tcranc, de ciHre care

im piecurcul ul

apa ; - prczcuta unor pi nz« de ap:l sub tcrana sub prcsiuuc, ell 0 iu tcnsi tatc prcsium-a llidroslati6i in t ranscc, face ca tran scia s,1 Iur rcz e ca drcu ..

cll'j)c'i)l)k

PI
g_n)l) Dt

incinalele

procese

tehnologice

inlil~lile

In

I'PHJizHl'ea

unUl

)Jerde

ill-

din panOlH'; s11)1' 8xpcutprea gTinzi)or de 2:h ida i : p,\C(l.\C1rCa nanourilor: coborirea in transeia 8.\c.a\a\(; helnf1al'ea
tr'atHI'PH

(!

('it!

('w,,>[nl'

de al'ma.tu!'(\:

panoul'ilor: rosturilor

d int

ce

nanulll'i. -~-de 0 parte 9i de alta a de proteJ~l'i~~'ni\ltTTf a carcaselor de HJnliHu{,(~1 terell a t raseului jH'l ('-

g,.inzi :-Of' pxecllttl a llllel(pJ(i'f.dc s{ll)Hi, t;angei["'i:l padea stlpel'iOHn1, de sust iner« 1(;I1-:porar'{\ si a m ijlnacelor de hel o nare :;;i de matcl'i::.lizal'c JlC 1,('lul. CI'inzi!e de s:hid4j-+W-l-.1.i. d j n !)f! ()rl-.i;! r111i1.! mo no lit l'2.i.'l.U pr.clB----.. inUl~(~ii"
!1\lild

a. UI'illzile

de ghi(laj. "'ceste

1'01 de .ghidal'e

bl~

... III i'igUt'd 8.28

O}Sm
-<1

se ;!Tat,l a!ca.l u ire a u nor i2:t'inzi nto nolite cu di'f'erite sectiuni. Cl'inzile pref'abricat e .lll.L- d(" oblcei, secl.iuni in forma de L sau_L

~~:;,--'i\

r---

91 Sf~sulillIuizPHzi'

pr'itl

sIJdal'f:_(l uno!' p1aeute mel alice pl'e\8.z11te de la tU!IlHI8 la capet ele Qyinzilo!' .. Distanta diQt~e grinzile nal'aIde se ia ('gaL"( 'e;:;-l5.timea u nelt ei de sapat plus;] nPl'ea acestei distante. at it inmnlea eTI Sl til snatde jll'c\{ic! d ist antieri (91;l'ai~uri). "

0,10.'11

hel on

annat

mono li! pen l r u

... 10 em. Pentl'u meJltiu nel tei de eXCH\ ,U'E' Sf:


.!

r-) rocP([ee 1e
J

cI e exc avare

'I '\ a lHU1UUl'! or. avmn

fen Sid)

J)1'()tectia ,.

noroiulu i her\tonitiC'.

O!'epl

.1.

I erem en t ComUJI

SH[J_a-

Sf'

dif81'entii-\z,~.

ciUlla

inst al at ii!« utij

77

___ ¥~~ u. .uvo.~t_,la, s-au utuizat plna in prezent, la aeest gen de lucrari, mst.alatii tip Kelly, instalatii Else ~i instalatii eu circulatie inversa a suspensiei C. 1. S. Soletanehe.

h. Excavarea panourilor. 1) Exca(Jarea panourilor ell jnstalatii tip Kelly'. CaraeterlstIe tuturor mstalayii]or care utilizeaza proeedeul eunoseut sub denu1,£irea Kelly este utllizarea unei priijini grele (in limba engleza "kelly"),_ la eapatul earela se montea~a 0 cupii-graLfiir (bena) actionata hidraulie. Pr~ jina se ata~eaza la un excavator., macara etc., este ae'tionata de troli;ll ace~ utilaj ~i culiseaza in interiorul unui ghidaj rigid de sectiune patr ata. In t.ara noastra s-aufolOslt mstafatii de a('est fer prod use de firmele Soletanche, ~asagrande, Poclain. In ultimii ani, in cadrul Centralei de Constructii Cai Ferate s-au afnmllar ~i se produc in serie echipamente de sap are eu graifar hidraulic (v. anexa III). In figura 8.29 este aratata 0 inst.alatie tip Kelly, echipata cu un gr aifar hidraulie produs in tara no astra. Graifarul este prevazut cu doua falei a -caror inehidere ~i deschidere este comandata hidr aulic prin intermediul a

Fig. 8.2~}. Echipamcnt acchipamcntul D, F-\ anexa

dc sapat
3(1:

ell graifiir h idraulic

E.S ..GIL

:20 - 30 proclus de
dimcnstunilo telescopic;

c.c.c.

F.:

E,SG.H. 20 III); l--grail,ll';

b - graW\1' act ionat hid rau lic (pcntru. :!-Uja (h.e11y); 3-gl1iclaj; 4-JJr<!\

.-t, fJ, C,
5-IOI[{

9i cohorh-ca, cu doua cahlnr i ale excavatorulu i, legate de eupa-graifar 9i de un punet de pe pr.ijina. In \ederea {orarii, se ~d_uce graifarul ell faleile deschise deasupra__g~lor de ghidare 9i se introd uee USOI' in transee, evit.indu-se producerea de v alur i m ari in noror, care do ua verine, iar ridicarca

a;P-~a
178

dalwa

peretilor

tr anseii.

Gr ailarul este lasat -'--.---

s<l cada,

sub gr€u.::

tatea proprie ~i a prajinii, de ]a 0 ina1time __d_e_~,,3_m, infigindu-se astfel in pamintul de la baza tran~eii. Cupa incarcata cu pamint este scoasa si t,inuta citeva secunde deasupra tram;;eii, pentrY:_,2_J?~, ermite scurgere§. nop rOlUlm prin orificii__p'revazute in acest scop. Apoi,. excavatorul (macaraua) se rote~te spre mijlocul de transport in care este descarcata cupa-graifar. In timpul Iorar-ii, se urmareste mentinerea constanta a nivelului noroiului cu 0,5 ... 1,0 m sub nivelul terenului, dar eel put.in cu 1,0 m deasupra nivelului apei subterane. Prin probe extrase periodic din traw;;ee, in Iaboratorul de §antier se atahilesc caracteristicile susDensiei de argila, care se cornp ara eu cele cefute prin eaietuLj.~.sarcini (densit.atea, viscozit.atea, fIItr atra, contmutlli de nisip etc.). 'COntinutul in nisip 31 suspensiei poatc cre~te pe masur a saparii, in special cind se strahat pamintur i nisipoase, ceea ce determine alterarca car acterist.icilor noroiului 9i cresterea depuneriior pe fundul transeii. Curatirea de nisip a suspensiei sau desablarca se executa cu pompe suhmersibile coborlte la baza tr anseii, urmai-indu-se mentinerea procentu!ui de nisip sub 2%). ' Cu insta1g,tij tjp Kelly S8 pot excava transei de 0,60 0,80 1,illLlIl~roslme, la adincimi care pot atinge 35 m. Lungimea mlfllma a unUI panou esle egala cu ~Sclllaerea maxima a taICIlor gTaifarului care~ in functie de ecbipament, variaza intre 2.20 ~i 2,RO_lJJ. Lungirnea maxima a nanoului nu este ind icat ~{{dE;paf7easc<l 8~60 m. In tigura 8.30 se aratel, spre excmplific arc, execut ia unui palloll de 7,0 rp l~~in~e, cu ut.ilajul rom a nesc E ..S. G. H. !)a_~~ut se sapa. doua plltllli:_la_~ tl'emltatIl9~oulU11 ell o~_Ulnglme de _ 2,80 J:!!_ fiecare. J ~1tre .Quturi rami~n Iniez de pamint numit merton, care see\-_ (_'a\eaza 13 sfi!,~jL. tn eUl1illLsgtpillii st 8b iliLaLe.a,.iuRLal.aJ;iBi,_g_L eli ru i cwtr:u_.Jie. greuta~te ridicat datoriti:i ncaiinii 1'oart8. lIt o S'4-,este asigllr'aJa prjlL~~ linea OpllS3 de pfu:uintul aflat wb ffitB+le l',Taif,lrului. Daca aceasta r eact.iune nu ~ste unifo~lla~ exi~~1 pericolul d(3~til'e_ ~i rastuJ'nar'(,: a instalatie.i. La sap area p1.1turdor In succesiune, una din f'alci ar rez ern a p e pamlnt. iar cealalta ar intra , it 1'I IJ t l' teri ~ Fi\l. 8.:10. Saparea unui panou ell un 111eYlam III go u pu,u Ul an error sauti laj tip Kelly .. pat, sit uatie care trebuie eyit ata.
A

2) EtCaUaIC{( -panourilor creaza dupa principiul la t ie pc vrrticala, de rot at ic in jurul drcpt


t uindu-se

cu insialaiia

Else .. Aceast.a unui catarg capatul

inst alat ie, de producl

ie It ali ana, ~i
0

lu-

excavatorului

cu Iingura

drcapt a, cupa deseriind mash panoului si

atlt greu,

miscare cit

de transmiscarc cfcc-

pri n cob or ire a de-a Iungul un ui punct Cupa de sprijin cu catargul

(fig .. 8.:31). Ins talat ia Else, folosind mobilIa in Iung ul acestuia In ccntinuare,

gr inzile de ghidaj

cai de Tulare, se asaza prin re tragere,

de exccuta

t, saparca
cind cupa

ghida ta de cat arg coboara Io cas special

pina

un bolt

ell carr- cstc pn>\<'\zu[,l

in t ra intr-un

de pc catarg

in poz.i t ic

179

'vertlcala, Actionat

ell dint.ii indreptati hidraulie, catargul

in jos, coboara apasa asupra

imprcuna

cu catargul

~i se Inf'ige in pamlnt. Cupa este apoi"'adusa terenului, la tnals-a Iasat ce in prealabil

cupei care sc umple cu parnint. catargului unui capac de fund (dupa

in pozi tic orizontala tirnca nccesara pcntru

~i estc ridicata

ell ajutorul

mobil dcasupra

ca, prin dcschiderea

sa se scurga in transee noroiul), sa se descarce Sapat este ridicata pc un plan inclinat., pentru .apoi se indcparteaza ele sub cupa.

intr-o bena trans porto are, Bena ell parntntul a se descarca intr-un mijIoc ele transport, si sc reia plna ce se ajunge la cota stabi-

Ciclul ele saparc

Fi\l. H.:U. S~ip~n"a cu ili~;\ala\ia


I -(liP;;:

Flse:
il;tIISP"iii',IIT 1'" plJI'

'!-calarg:

j-lrqlill: 1--lii''';1 illclill;J I

li Ui pi ill proi cct (;lIii cupci, Iuudul . st« SC' asigllrc


]Jc'

Luugimca de maximum

pc

ClIC

S(' po;\lc' Ill.

sJpa

ln l r-o

l\'pri/,~~\,

didala

de

:llll-j1rfil1(iill(,~1

lllisS~~I

:l,S(j

La

r.-priza

u rm at oa n-. i nst ala t in sc relrage puuo ului \:'r~l


sC' pol

alii

iu ci!

s<~lparca n ta O,S,
d01I:l.

rcst ului panoului, s.ipat c de rcpri z«

ca tars;ul

mobil iu cas t ri ncl u-s« (,1I c x trcruit.a lca iIlfl'l'i():Ir;~,


s(' fixe)z,! Ja;) c xccu t a ccr anc Ll -; m. c('ca c u I,l\illii
;,('('S[OI ell

t ranscii deja

In moe! o hi su ui l . Iuugimca

('(, rcprczi

saparc
uni l at ilo r dill vc si cell' slab

ell
de (J,G, i nstala

inst alal ii lc Else 1.0 m si

al lal c In dot area


ell

adincirni turik-

de eel mult :lO IlL Dom cni u l op tiru de u l iliza n- a


nccoczi ar;';ik
C()('ZI\C'

t ii II cons tit.uic

pamiu

parnin turi lc ((jl'zi\l' cit mai

plast ici t at c :;;i cocz.i unr- 111<11'(' a1'gik, (

grase)

apar

dificuIU\\i

a l it la sapar«,

a lc s

180

la dcscarcarea cupci, din cauza ad cruntei mari a pamintulul de cupa, In terenuri (grcsli , calcare cornpacte, conglomerate etc .. , inst.alatia Else nu poate sapa, Pentru )

compacte iSlgur!tfca

tncastrarii perctclui in aseme.nca Lercnuri, se poate organiza saparea in doua trepte: cu instalatia Else in stratele de acopcrire si cu un alt utilaj, Iucrind de regula prin percutie, in roca de buza Instalatlilc
0;\1C

Else s-au
c, iaz uri

utilizat (c:\r. Iasi

in tara , Mctr

noastra oul

mui ales la cxccut ia unor


19hi;;. Tg .. :\Iure5 etc ) ~i in

ccranc
mai

la dl guri , baraj

(Ho vi nari,

Tirlung,

de etanmica rna-

sura
rl'~ti).

la

iucint.c

sub

tcrauc

BUCl!-

:1) ErcaiJ:uca ctanclie. Instalati

ptuiourilot a produsa

ell insialati«

C1.S .. Soldin

de firma

Solct.an chc

Franta ut ili zcaz a circulat ia i n vers a a suspcnsiei : SlISpcn sia de argila, amcs tccat a ell matcri alul sapat (del ri l usu l) siu t absorhi t c prin Lij a inst al al ici ; dupa
0

in-

c!cp,ll'tarea
mite

partilor

grosicrc,

suspcnsia

in transce

pompa de noroi rcl r i.. I. nealla ell' sapat, care sc in Iun ct ic de nat ransci i sc f i , d up a caz , porcut ant

Ii xcaza la capatul

tijci sc adaptcaza putiud

tura

sl rat ului, forajul

salt rot.ativ.

La tcrrninarca

Io rari i, Iundul

ClIl'<1.~a prin clrculat.ia noroiului. Ex cava rca unui pauou ell iust alal ia C. IS .. Solel.auch c in cepe

prin

cxecut.arca

la

tina

din

cx

a u n ui [Jut .\poi, Else. s\.' latc iuai n t c Io losi Lc drcpt ~i sc


j

avin d diamct.rut

cg~ll cu grosiIllca pc
(;1

trcrnit a] i panoului
gllidaj a ext rcgrosill1(' ins t alat ici

i ns ln lati a sc dcplascazfi cai ell' rularc , orcaza


1I11

grinzile ~i ill cazul

de

al doi lea P 1I \ lu ccalalt dint r.- cdc \i(' (fig. 1 de


.j()

m i l aIc Ex cava rca mcrlonulni ill s l ra t uri pc :;i ina poi slIcc('si\(' o ri z o n l al a. a lorezei S. fel [ni u r ahotat c

cloll;l pu t url
(ill

;)0 prin 0.:l:2). sc

adicil

d c plasarra pol executa In

FiU. ll.;t!. Saparca Cll instalatia Soleta nchc:


1r oi ,
j-

CLS.

mulOl
4-{;(

:! de

troliu
fora;
G--

; 3-]lornpfl

ell ins l.a la t ia C.I p crt-I i cu grosil1li de 5() m,


ill

Soidalllllc
U() Ill,

5:1]1:\

e rora};
)1

dr no~idealJsorlJ(.ie; nor ot lrcnt onn I«.

cIe O,iO

piua la adiucimi incIusiv perclclui te.re nu ri cu Iari Ioarlc lip

ori c e

icrCllllli, t c Ii lolosila

c oudi t ii, ins l a lal ia a l u n ci c iud

(;,1.

s..poa

lad.
hdl\

In
sau

accste Else,

ill cornhi nat ic

insl ala l ii de

cs tc n('c('s~lr<l. in cus tru rca

in Lr-o rO(,~1 compacta.

Armurea. ~j hctollarea uaunnrilur. Punourile pe.l'eLijor IDlllati se ;U'eu eal'case mctajice Hlcatuite din bar:e jongitudinale ~j t!'ans\ers~le, sub for'ma a ciUlla pJgS(~ plll~:1.]eIelegate intt'e ele pl'in et['ieri si bal'e lnclinat c (fig. 8.:33). Carcass este preyazllf1L ('II dis! antjel'l, alei'itl~i de obicei din cil indri de beton mo nt.ati pe cele doua fete ale carc asei prin intermeditrl uno!' bare scurt.e din otel-hcton, asez at.e la 1,5 .....2 m distantcl pe eeje doua direot.ii 9i ie9i~i in af'ara arma t urii cu 7 ... 8 em (aooperire» eu beton prevaz uta in project). ~areasa de ar'matura est e pl'e\RzutR la pcl.t'teil supcrioara eu bare de agR\ar'e 9i se introduce in Lr'angee ell ajlli.Q.[uJ unei macal'al~ (fig. 8.34). Carcasa po atc fi alcatuita dintr-o singllrR bucata SH.U din tro nso an« care se asambleaz.a prin sudura pe masur a l ansarii in transee. Carcasa este cobori tii p ina aproape de fundul transeii fclrcl a rezema pe lund, si esl.e suspendata ~!'ginea grinzilor de ghidaj cu ajutorul urechilor montate 1a pal·tea Stlperioara. .--~. ~
c. I11CHZa

-Panour-ile

peretilor

loda

Contractor

mulat! Sp hetaneaza ('11 wrtQc1a pUnic.l f!..XJ' sau me-_ (, ', cap .. 9). Se uti_~azil un heto n de consistent;.l fluid0
181

(tasarea conului 16 ... 20 cm). Lucrabilitatea betonului. care este de minin1'ftrn"15ore (hmpuI adnlls pentru betonarea unui panou) se obtineprin fo10Slrea unm aditiv intirzietor de priza cu un dozaj de 1 .. , 2 1£100 kg ciment. La panouI'IIe cu lungllnea sub 5 m se folose~te 0 singura pilnie de betonare; in cazul p anourilor mai lungi ce f'olosesc doua pilnii prin care se bet.oneaza simultan.

..~utom%xor ,

Fin. 8.:;:3 Carcasa


pcuu u
.trunsversalc
1"1

de atmJturtl pallOU:
:!-ll:trc '(;: j -tl

Fin. H.:tL Lansarea l-caleas;l;


het.onat

carcasci ell' armaturi panou lu i:


tractoi
t uruat III pauou

~i bct ouarca
rust; 4-pannu
CUllell metod:1

I-bare

clrlig ; .5 -

Iililgii'di!l:!/(>; : 3 - 1 U:;i,,.,

2--11ot'oilJCntonitic;3-tulJde
ant crr.u: 5 -lJeion

r!d

t!'t.

npCI'R se efectueaz,i

in m« 1 ohligatoriu ell automulaxoarc TUr'Jwl'ca IwtQ..m_jj_Lli trcbuie S,-j inc(~C\j),1 l a eel mulL 0 Or,) de l a t erminare a CUI'itt ir'ii LtlpiiJHHlOtdui 9i ~(;(~LIs()a~~"l"j)OlTDTElX'-co"nj inuu, pintCIR comp!nt<-1'bel:0rlal'c a patlOUlui, adica pinc{ Ia nivelul superior al gl'inzilor de ghidaj,.
d .. Trutarea proccdcul ~t
In utilizatepentru cazul ,......_~ rn_;;turi.ll~r diutre

TJ~!_j

bej:Qilll]U i

de 1<1.statia

de _l~l:~~pan1.reJjLlQ.tllLJ"l..e..--Pll~,

in

p~ll.

cxcavar

panouri. Tratarea rosturilor ('sIc diferen~iaUL in Iunctic de ~!. c gradul de ill1pcrmcabilitate i rn p us perdelu! Iurnat d ii t ranse ii ell ins talat ii tip Kelly sal! C..LS, Solctanchc. solut ii k: curcn t exca:..~~_
rost.uri
.

dc-~Jabricate
1'llbllr'['[f([C

Lrat.arca de rost

lor

cOllstau

--

in

utilizarca

____.,

de

t uburl

de

rost

(rc cu pcrabile)

-----sau
sc intro-

(ncrcc'upcrabilc)
mc talicc,

-------~
ell diam ct ru l egal Cll lu(illl('a

.----tran';di.
care

ro';;tSlllt O\('\i

c1uc in pozi\ie \ ertical':i la extrel11it@le p:1nour~lfingil1du-sc de haz a, pcntru a :)\(':1 asigura ta st abih tatca. Pentr u a sc nita

pc 0,50 .... 100m in st ra t u! patr undcrca de hetou in tub,

l<i"lJazaaccstuia, pc 0 iniil(iml' de 2 .... :l m , sc introduce nisip, halast sau pamint local. Tub uri lc de rost se intig sl se extrag Cll macaraua sal! Cll cchipam cn tc spccial o ac\ionate hidrauli c, dup~i! .. 6 ore de la puuerca in opcraaj)-ctolli.lluiJnpanolil resp~-~ti~. I~x.traf,~liZeaza

mi scari line, pcn tru a se nita dcspr indcr ea bctonului dc la baza panoului .. Sta hili rca morncntului optim pcnt ru extragcre cst e irnportanUi. Daca tubul cst e extras prea devrerne , cs t e posihi l ca bctonul ncintarit din spatcle t ubului sa se scurga in golul ramus .
ell

.Daca,

dimpo tr.lva,

tubul

est e

extras

prea

tlrziu,

exisUl riscul

de a se in t cpenl

in hcton

:;;i

;182

de a nu mai putea

Ii recuperat.

Pentru

a evita

Intepenirea

tuburilor,

este indicat

sa Ii se

imprimc u~oare, rotiri in tot timpul care sc scurge pina la cxtragere. 0 alta solutie pentru limitarea contactului intre tub ~i beton consta in montarea la capatul carcasei de armatura a unu i sort." din tabla sub tire, extins pc Intreaga adineime a transeei . ., La percti la care se impun condit ii de ctansare speciale, pe Iata semicirculara a panoului bctouat, dupa extragerca tubului pc rost, se introduce un tub metalic sau din material plastic

'~~~~~~~~~~LL~
Fig. 8.:35. Panou ell prefabricate de rost, Fig. 3.36. Realizarea rostului la peretele excavat cu instalatia Else: 1- panou betonat anterior; :! - pan au in curs de excavare. care, ca si tubul de rost, sc rccupereaza dupa

cu diamctrul

de 25 .. , :~5

CI11,

denumit

claueta,

betonarea panoului. Golul ramas sc bctoncaz a cu metoda Contractor. Prciabricaiclc de lost sint clemente din beton annat sau beton precornprirnat, avind de obicei sccl.iunca in dublu T, care sc ihtroduc in transec, in pozitie perfect verticala, cu ajut.orul unci macarale; acestc clemente se infig pc 0,:30 .....0.60 In in baza transcii. iar la partca supcrioara sc Iixcaza de grinzile de ghidare. Dupa lansarca ~i Iixarca prefabricatelor, se cohoara carcasa de armatura si se hctoncaza panoul, Se obtine astfe! un percte de tip mixt (fig. 8.35). In cazul cxcavarii ell lnstalatia Else, ctansarca rosturi lor se r-calizr az a, de regula, prln ruclarca ell din til cupel, pc 0 adiucimc de 10 .... 15 em, a hctnn ului din panoul turnat anterior. In profilul crcnclat ast.tcl ob tinut (fig. S.:l6) p al rundc ulterior bctonul, asiguriudu-sc Inchidcrca rost ului dintrc panouri. In vcdc rca raclarii, Ia cx treml tatca panoului sc lasa 0 rezerva de pamlnt dill panoul ncsapat in Iun gi m e de eel putin 0,80 m. Saparca acestuia si raclarea vccin sc cl cctucaz a dupa mini mum 6 ore de Ia turnarca hctonului, betonului

g uI tr a se ~llu I Ee~T z~Itj) r 1;) pro 1 t .. e -0b tir:.:Q.~~~1}.I1IlgEO 1f.l\1~lIT·~~~9.1~_~. ee s pa i~lere a panourllor sau panotarea, d imensiunile in plan ale acestor a, su ccesillnea exeeut,lel se stahilese prin proie.0., in funetle de-parrtcularita111e1u-=crarn, de ll1stalatllle ae excavare folosit e etc. [n cazul exc~varii cu inst alat.ia Else, peretii rezulta din p anour i consecut.ive la care se realizeaza integral ciclul tehnologic sap are-coborh-ea carcasei de arrnatura-betonare. In cazul cxcavarii cu instalatia de tip KGllv sau c.I.S. 43oletanche, p anourire-se-wtexecuta unul dupa celalalt sau pe sarite .. Se deosebesc, din aeest punet e vee er0rei tipun de p anour i: pr·imar. seeunaar:IT-rnfit:PentrU exetnphflcace, lTl iigUl'a 8.3iSe-BTata etapele de' execut ie ell 0 i~1stalatie tip Kelly a UIlU~_eI'ete mulat. alcatuit din panOllrl' T?rzmarc _§l
pal/ollri sccllndare:

Pacti

tllrnati

realL-.,ati din panouri,

Pr in alatur area

p ancur ilor in lun-

I - excavarea panourilol' prirn are 9i plasarea Ia extremitatile acestor a a tllbul'ilol~- de resort; I I - Iansarea careasei de armature in panourile pnmare_; III - betonar'ea panounlol' prim are ; IV - exj:.ragel·ea tublll'i!or de rQ~t_;_ y - sa )area )anoul'ilor secundare, radarea ell unealta de sapat a peret ilor semieu'cu an dint['e panomile SeeUIl( are $'1 ee e pnmare;

183

Fin· a.:l/. Etapele


(-jl:1.1l0U jl!irnar

de cxccutie
siipat:
,) -

ale unui perctc mula! sccun darc:


secundar

alc.ituit

din pnnouri
·J-panoll
]w(ollal..

pri mar,

~i panouri
il('lnnat;

2-tuli
[>;UlUU

de rosi : 3,-c;,;'(;;;5;{ de al'll1iitul'u: s;lpai; o - p;J!lOIJ sccunuar

prilll;1l

----"'w>//~~~777&""7Z?777;;;;;;?77?~~--··

_P/.&:L0//?>::2/'//X/////6'lZ~L%;t'*
l:.:m. Etapclc
panouri

._

l;in· 1-

de exccut ic ale unu i pcrcl e mulat pri mar« ~i pauouri (ll' tip m ixt.:
a;lpal:

alcat u i; dill

pallo\! primal'
<f-palwl!

)If!Ill;U

'.! ! Iii, de rosi.: ;, - carcasa de armiU uri; ; !.el()ll;il: 5--pallOu de tip mix! s;tpat

de ({l'Iwltura in p anourile eecund are : __:'iru:llndal'e _ ---... 1 8.38 se etapele in "\ aJ f(:losirii de panouri primarc (t uhur-i de rost plasate fa ambele extrern it at i) ~l ]J(172ou.n de tIP mixt (cu tub de rost pl asat la 0 singud'i extrem itat e).

YT n figura

VII - be~a_panourdor
ar

I({~.£.±l!'(;rtsei

at

exeout.iei

aceluiasi

perete

iant

184

Pereii

prejabrtcait,

Prcocuparca

pcnt ru

crestcrca

gradulul

de indusl rializ arc a cxecupreiabrican,

~ici ~i Ia acest gcn de lucrari a coudus la dezvo ltarca petciilor inqropali sc arat.a un percte alcatuit
f;ii uluc,

In

Iigura 8.3H Tran-

din placi prefabricate

de hcton annat care Imtta palplanse lc en Iamba care illlita sprijinirea de tip bcrlinez.

In figura

8.40 est.e ararat

un percte tngropat

scea sc excavcaza la adincimi variabile. In panourile adtnci se introduc prefabricate in forma de '1', prin a caror Incastrare sc asigura stabiliiatcaperetclui. In panourile iutermcdlaro. coho-

FillJ ,_,

a_:~!). Pcret c din


ell
jI;! III III ;

panouri prcLllnilalc h~ll111;'t ~i uluc:


clt
l

F1!I' ~L~O. l'l'lde


1(it'

ell pauouri III ct~dJl i('all' lost ~i de C!II1P:

de

"l-!irilldJ. cu

ghid~li:

3-tr:tli-

Ji(irfli

di' Jost::! -palilHI tll'(i!llp: i--gri,,!!:'1 P;lll'"1 (11 1II1II1i:i-t:lliti ;111(0~'!Ii(I;t!: !~lra,"'('e . Ii! 1;1I' i till

rite

pln~l

la

cola

de

CXCU\[U'C'

incin

tci.

se

nt

rotlu

pEI,i

prelalniulle
intrud:'(t'lT:1

Cali'

r('~lz\'I11~t

pc

.uipi

l.-

clcmcutclor

prelailricaLl' clcrncnt
lucrari de

T
clo r prdalnicate
sust iucrc a l

Lt llizarca
lllgropa\i, ca

a ddclmi!lat
n ic

~i In
Io

c1O!\1cniuJ
losit« pill~l

Ih'it'(ilol
a l u nc

ih ck

ii [Iui dului
(UlIl?:U\'

de [ot a] «atoinuiritor,
UlJ

doar

!a pere\ii

ingro pa ti (a

('([[U1e

Sc lolos('-:;le

noroi

b\'!)!oJlilil

in

(UTe

sc

introduce Intre chiderea

si 0 canti tatc prrz a si apoi sc intal('~te


percle si t ercnul silpAlurii

de cill1el'l din j ur,

)i un adi l i v I!lUrzidor cliiar si sc

ca un mortar,
pre cum tor

111 iran~\'ea
inch.i dcn-a

ell' peizii. Fluldu l a ut ol n lfi ri t o r f:1('(' e xca vat a. rca liz ind 0 kg:\( lira 1\ 1m:!

ros tu ri lor

di n t rc

pref abrica

to

L1

de s-

mo rtar ul bentonitic autoint.arl corcspunda sa

raclcaza

de pc fata

prctubr

icat c-lo r di nxprr-

iuci n t ii-

Heieta Ii l al.c , t rcbuind


pefmiUi l ranscc :

fluidului

sc dctennilla

priu

iu cc rc arl , lut r-un

blJ(llalor
:

de spccln
sfi

ci Lor x a ccrlnt c spccifi(('

lucrfirli , ;;i anuuic

dcnsi tatca.

ex cavarea aditlvul

\ Iscoxit.atca ;;i ccle lalt c caracter-ist ici ale lluidului sc aleg panoului ill Iirnpul normal pcntru accast a opc rat ic :

as t lc I Inti!

tr ehuic

sa

asigure

dcclausarca

prizr-i

dupa

iutr oducercn

prdalJlicatdol'
iuc it , Ia de

in
S

-- crcsterea in timp a rczistcntci Lrcb uic sa lie suf'icicn t de rapida asHe! chidcrea sapaturlt, rnort arul sa asigurc legMlIw di n t re prefabricate ~i tcrcn

Pereti compusi Fluidul de t oraj autotntarit or isl gase~tc un cimp larg de aplicare in cazul pcrct.ilor compusl. Int r-adevar, in zona inlcrloar a a unui pcrct e in care, dcscor i. ('sie Ill'" cesara dear co n di t ia de impcrmeabilj tatc, bct o nul anna t. mouoll t sal! prcfabri cat. poa II Ii cu succcs inlo cuit de morland bentonitic ..

18,)

a
1-

Fig. 8.41. Etapcle de executle ale unui perete cornpus: graifar ; 2- furtunul prin care se trimite fluidul autotntaritor , 3pornpa pentru evacuarea norotulut bentonitic; 4 - mortar bentonitic; 5- beton; 6- pllnie de betonare; 7- carcasa de armatura, In figura 8.41 sin t aratate avind baza intr-un strat taritor cxcavarea sub protcctia fazele de realizarc imperrncahil : noroiului ale unui pauou piua curent din tr-un perote
COI]].-

pus.

bentonitic

la cola

Iinala ; cu fluid de Ioraj autoinpe

substituirea noroiului de la partca Inrcrloara avlnd densitate mai mare (1,20 ... 1,25 g/cm3); carcasei de arrnatura de circa 1
111

a transect fluidului

_- Iansarea

dupa

in tarirea

si ex cavarea Contractor

mortarului

o adincime de srguranta a per ctcl ui.

si hctouarea

eu metoda

in zona

supcrioara

Pcret i cornpusl, folosind acecasi separarc a Iunct.iunllor pc vcrticala, sc obt.in rcaliztn d partca inferloara din heton simplu sau inlocuind betonul annat 11101101itde la partca su pcrloara ell hcton prcfahri cat.

8..5.2. PERETI INGROPAT!


."...

[lIN PILOTI FORATI

Pcretii ingropati din panouri all fatii...ele pel'!,tii)ngl'opati di!l...jlilo.LU:0,....illl: tah.!l. ul1ui eost uiai seazuL,.a unor dur at e de execut ie mult m ai recluse. Totu~i) siiit situ a tii cine! perctii din p a nour-i nu pot fi Iolosit i si, in mod excep tional , trebuie sa se recurga Ia p eret i din p ilot i.. vstf'el. d aca vei-ific arr-a stabiliUi\ii pel'et.i101' panoului in laz a de Sklp(ll"(~ ara t.a C{t stahilitatea 11U este asiguntUl, c h iar dactl se adopt a lungimea m inim« dt~ p ano u (situ atie care puate apal"e at.unci cilld p eret.ii se executA in imediala \eeiw1late a unor funda\ii ell incarcari rn ari); sau d aca in cuprinsu l stt-a t ilicat.iei se int il ncsc miluri in sLm'e clH'gatoare sau nisipuri autrenat.e de curerit u] de ap,l (ch isaiuri). se f'pcul'ge la p ilot.i Iorat i cu t.ub aj recuperahil. De asem enea, dac(t peret.ele e:::lp astfel amplasat incit accesul instalatiei de excavaie a p anourilor est e in,pieclic(tt sau nu poate fi asigurat gabaritul de lucru a1 acestoJ'a, p ilot ii fond i I'epl'ez int.a

alter

nat iva

v alabila.

turi

Cind et ansarea nu este obligatorie, iar t erenul est.e alcat.uit din ptullinput in permeahile, peretele ingropat se po ate realiz a din pilot) joan t iot (fig. 8.42). In Iunctie de d est.inat ia peretelui si de solicitari, l)ilo~ii jo ant ivi pot fi din heton simplu sau din heton arm at. Ei se pot executa l a rind, u nul dup a celalalt., cind sint arrn at i sau pe sarit.e, Ia inceput p ilot ii imp ari (pl'imal'i) ar apoi eei pari (secundari), oind sint nearrn ati. La peretii la care se impun cond it.ii de et ansare, se Iolosesc plto{l sccanti (fig. 8.43). Pilotii sccant i se executa numai pe sarit.e. Daca este necesara armarea pereteJui, se armeaza do ar pilotii secund ar-i.

186

-e--e--G--0Bf3(?££)99a 2 3 2 4 6

-e-··e-··-8--82 4
6 Fig. 8.43. Perete din piloti secanti

".
I

Fig. 8.42. Perete 8.5.3. EXEMPLI:: DE UTILIZARI

din

pi lot i joantivi.

ALE PERETILOR iNGROPATI Se dcosepcret i in-

besc

Cca mai larga utilizare doua metodc priucipale in


ill

a peret.ilor ingropati 0 constituic Iucrdrilc de sus/inc/c. de exccutic a lucrarllor sub tcranc la adapostul uuor

gropati :

sapatura

dcschis a ; acopcrita. Ia luerar! subterune exeeutate in sap:!.l uri't d esehisft. III t igu: a 8..ll s« ale cxecu tici in siip~Hura deschlsa a unci galerii de mctrou : accst e

sapatura

a. Pei'cii innropa!i arata ct apele principale ct apc sint : annat):

exccutia perctilor ingropati ; prima trcapta ell' excavate la adapost.ul pcrct ilor ingropa ti : introduccrca pri mului rind de sprai turi (din \e\i met.alice sal! din prt-Iabricat a doua trcapta de excavare ; introducerca celui de al doilca rind de sprait.n ri : a treia trcapta de excavare ; introduccrea cc.ui de al trcilca riud de sprai] uri ; turuarca radierului galcrici ; dupa inl~lrirea bctonului in radicr, dcmont.arca rinrlu lui tumarea pcret.ilor si planscului gatcrici: dupa lnb1rirea betonului in galer!c, dcmoutarca inchidcrea sapaturii priu rcalizarca umplut urii rindulul dcasupra III ,.; ipi!turil

c clc j)l'lon

inferior

de

sprai turi :

int crmcdlar de sprni turi : tunclului, inclusi x demon:wopel'i1ii. Accst mod de dcoade a

{area cxecutic

riudului h. J>ereli

superior ingropa!i pe ntru

de

sprait ur l. subt erane oara exc{:utat(' de specialitale la constructia si sub dcuumi rva de metoda niilunc:«,

la tuerart in Iitcratura prima

cste cunoscut aplicat

rcce a lost

ructr ou lui din ".liIano. Metoda consUi ill a


l'\

rcaliz a de Ia inceput in apropicre de supraiata tcrcriului un planseu de beton annat legal perePi ingropa ti, in care sc lasa goluri pcntru accesul o amcni lor, in troducerca utilajclor si cuarca
parui nt.ului

sapat.

Excavarca

s e rcallz caza sub acest

acoperis .. "\ vautajul

metodci

co nst

in posibilitatea de rcstaliilire a activi tatil normale la supralata terenului (traflc auto etc.) ina i nte de iucheicrea lucrari lor in sub teran .. 0 parti culari tate a solu tiei 0 consti tuie posihi li ta lc de rczcmare a planscului pe stilpi mctalici Iunrlati pe bat etc, b locuri de bcton arrnn t cxccut a t ell tehnica perctilor ingrcpati. In Iigura 8.45 se arata principalele tura acopcritii a unci statii de mctrou. Acestc et apc sin t : I _ executia pcre tilor ingropati ; II·_ cxecul.ia
t ranscelor

ctapc

ale exccuttci

cu si\p!l-

scurtc

Iutcrioarc

, sub

pro tecl.ia

noroiului

bentonitic;

18'7

f.

f----

Fin· 8."11. El apcle

ell' cxccut ic in s,ip,'iLlIl,l dvschi t.chnica pcret i lor inglopaii

sa a u nu i lund Io los ind

"~~.~.-_---J~ Go Ii

-)

j!

Ii
J

Ii :i 11
!

iLJI
'. 8
I

I! I:

l1J

,-,

II

!I
I!

"

"
L_

1~1

IJ

J
de cxccut.ie

11

v
in sapatm,~l acopcr i t.i a unei tch nica pcret ilor in gropat}:
rJ-l'adil'r; lO-perl'll:

Fin· II.~:'. Etapc]c metauc , 5-'carcasa


l)-jJla!l~Cu de

IUCl<'lIi subt cranc

fnlosind-?P_

l-[Jcrete

lngropat ; ncton

2-grindii rIc g!Iid;lj:l-li;ll!~ \; sculitl s;'iji;];_ii SliI, li()I,i: i-stilp de arm;Hurii; I;-[unda(ia slil IIIlIi 1Il1i;liic (1I:lId;i): l-kll;15(;
arma r .
lI'-piall-;"ll

iIlL"JIIII'<iiar;

1!-s(1I[l,

HI --Iansarea .arrnatura IY VVI a baretei; bctonarea turnarea cxcavarea executia

stiIpiIor baretei

metalici

de care

sc so lidar izeaza ,;i umplerea terenului


fi nala ;

la partea cu balast

inf'erloara a rcstului

carcasa

de

cu metoda de

Contractor

transeii ;

planseului sub

Ia supratata plna la cota -

planseu

VII -

structurii

de rezistcnt.a

realizarea

unui

preradier

(din

balast , dren,

Ireton de cgalizare), montarea armaturil si turn area betonului radierului, inglobarea stilpilor metalici in stilpi de bcton annat monolit, cxecutarca planseului peronului, executarea perctilor lateraIi ai sta ticl, executarea planscelor intermediarc ale vestibulelor etc. \III cxccutia urnplut ur ilor peste p entru din planscul reallzarea superior. unel Iundatli ,nash e de utila] III Interlolargile posibi litati ale metodei talpa perca unul funtrebuia cxecuta ta Iunda tia masiva si cu circa 4 m sub

c. Inelnta tilor utilaj ingrcpati. Ia


0

diu pereli ingropa!i Exernplul h ala mctalica


7
111

Tul unei hale exlstente. La


0

care ur mcaza

ilustreaza

Bucuresti

cota si tuat a cu circa

sub nivelul apei subterane

da tiilor h alci .. Utilizarca palplansclor sc cxcludca, dcoarecc vibratille produse Ia Infigere erau inacccptabilc pcn tru cons truct ie. S-a realizat 0 lncinta din pcrct i ingropati dupii un proicct cIaborat Solu tia in cadrul cat cdrci de Gcotchnica si Fundatil prezirita do ua partl cularit a \ i, ~i anume : din Institutul de Coustructii Bucurcst i.

- pc Iatura ineintei adiaccnta cu un sir de Iundatfi ale Iialei , peretele s-a rcalizat din panouri scurtc, sapate sub noroi bcntonl uc inlocui t apol ell fluid de Ioraj autotntaritor, in care s-au Iansa t clemcnte p rct ahrica l c : mcdiarl

In
1! 1-

pentru rcduccrca lun gimii de flamb aj a sprai turi lor, s-an tolosi t popi mc l alici interIurida l i pc harc t c ligula 8AG sc aU1Ul llupl'ic de cxccul ic ale in ci n tr i ; ac('slt' etape sint:
rcaliza rea c xccu l ia pnc\ilo! Lran serlo r I!lgropa\i: scur[e in lv ri o nrc :

II J )i

la nsarca
I)(>LOl1arc

ansrun hlu lui


)i
jlltO!1ar('~l

Format. din po pu l mct ali«,


iJardci:

CllC:lSa

de u rnuit ura ~l h.uc tc i

p iln i.; de

\ a

--

cx cava rva

pIIi~"l la

<Ilz\c'lifl'a

po pi lor:

mo n Iu rt a

unui

c a pi t: I I:) pa rl ca

sllpcrio:lr:l

po pului ;
\1 -

m o nt.arca

Fila l c lo r

si la

xprait

u ri lo

r:

\11-

cxcava n-a
8 ..47 8.48
sc

pln{t

cota
ctapele

Ii nal.'. longiludill:lL"t dr- ('x('(u\il'

Itt

figllra Ii gura

arat:!

0 S('C\illlle

pri n i n c i n l ii , dt:p£i
ale u nui
P:1Il011

111011[al(':1

'5Pr:li\lllilor. prcfuliri cat e :

In
I-

siu t fedate

din

dllllentl'

.accs te ct.ape

sin t : pano ulu:


Jl ()

saparcu

sub
10 i u lu i

pro Lccti a n oroi ului b l' Jl lo Il iti cell

l ic n lo ni I ic :
U\ r i l()r

II ~
II

S1Ih s tit u ina

fIu id u I d (' I()I :1j au l ()ill

l II III e l 0 cI a pi I-

i l'i f i x c :

de

J 1[la nsarca gl1idare. d. Ciclon

SUCCl'SiyCI

a color

l rci

clcmc ntc

prcJalnicatl'

pIn

<'\zutc

III

picso

metallc

deealltol'

realizut

ell tchulca

pen'!iIor

11I!jI'Opa(i.

!'clc\ii

ingrojla1,i

sin! Irccvcnt dill


de

u l ili zn t i 5i in lucr ari


BllCllll'0tL

cu caract.-r

dcf inil i v, ca clrme nt c port an t« aIL> u nor

cons l.rucl ii sub t cranc

L 11 c x cm pl u II cons l i Luic lIIl ci clo n decanter rcalizu l pcnl ru 0 in l n-prIndr rr: llHtalurgic{l Carac l c ru l special al lu(l<1! ii a l o s l <fat cit' udluc imca f(l;]rtl~ mare cil' eXC1\arC, Forma III plan a c o n str uct i.I prvc um si (Ic s l ra t i ll ca l iu til pc .uuplasnmcnt.

1_R9

5
~ -3

-'

, I.

II

... -·--f····· -. '.; -6


~.

lJl

Fiu·

H.1H. Etapcle

de cxccut ic ale unci incintcdm


.j -

tcntc:

perct.i lngropat

i in int er lorul

unci bale ex isdeglddaj; balast , 7-

l-~l'elek ingr(Jpat .3- ]lup metalic;

tUIII,)l: l'--]lere!e Ingropa t din clemente prciajJlicate; :!-grinzi l<tfcasI de armatura , 5 - coloana de hetonare a Iiaret ci ; 6 filate; S--pop; 9-:,:,prai!

__§Q. 1~550-l~Ll'Qg __
i!
~

I
I

'

._ ..

. __ . __

Lz°o J..~ ,..~- I' 3500 '


I !
J. . .. .....

!I

l!

Fi!j. 8.17. Sectiune longj tudinala prin incinLa din percti ingropat i ill intcriorul unci hale cxistent e.

Fig. H.-W. Etapele de cxccut.ie a unui din clemente prefabricate:


1~

panou

grind:t

de gh lda]:

2 ~ clement prelabricat

190

In figura 8.49 se arata dispozi tia in plan a peretilor tngropatl, in doua etape ale executiei : inainte de excavare ~i dupa realizarea primei trepte de excavare; Intrucit nu exista 0 continuitate a arrnaturilor orizontale din perete, fieeare panou lucreaza preluarea solicitarilor ea
0

placa independenta pamlntului

reazemele suplimentare

necesare pentru

datorate

impingeril

s-au realizat sub forma unor ceniuri din profile metalice.

I
If.
.

.
!

I,
I

! --,
I

tf I i
fl

I
c

£I~j
_____,__,.---::;;?""~~

-'----~--~-----

---------I------.,

--T-'

'-

I
I

·--··------···----T'.-.!

..__

~_l._......... _
I

b Fig. 8.-'19. Dispozi1;ia in plan a percti lor lngropati la cxecutarea unui eiclon dccantor: a -lnainte de excavare : b - dupa pr ima tr eap t.i de excavate
1-

glincll

ell' ghi(\aj:2

peretc ingropat;

3-

rost:

.j -

~pral(;

:; -

ccn t ura:

G-

PIUW mctalic.

19 j

In Iigura c. Folosirea Tchni ca peretilor de terminarea

8.50 cstc data

scctiune

prin

constrncuc,

la terminarea

cxcavarii.

pcrcli1orinlj['opa!i 'tngropatl rcrecaza

Ia Infrastruetura cliidirHor inalte eu subsolurl multiple. posibilitatea atacaril Iucrarilor la supI'astI'uctlU~ inainte ingropati pe conturul pc Iiarete. Dupa turnarea planseului ~i Inlrastructura se pot dcsf'asura in-

intrastructuifi.

In acest scop, dupa execlitareaperetilor

co nst.i-ucl ici sc executa de la nivelul tcreuului,

in interior stilpi ingrupatt Iundatt activit at llc pcntru suprastructura

Fill.
J~--

11.:)0. S('c!illlH' pri n iucint a din ciclou «(,C2I1tor, la


1,,'11'1
I'

pcrc l i illgrcjw\i pcnt ru l crm ina: ca cxcavat ic i :


dill IJllJiil!'
PI'fllll1

rcalizarca

unui

f.~-::jlf;lil

ilup(lpal: :;-I('IlIIIl:1 I'I' C(';rI:rll;'{ dilt'liie:

jfl'rifl1clr,ll;1

1I1(,(;lli(,':

j~ligidi!al(,: (;~-I'l1( ;) ui v.-Iu lui :tpI'i ~1I);I"f all('

J~slllail; «(lII<,;i!e;J g('ll(~lal:\

,iCjlll](II'I;[,

«('(';1

IC

SIlIr!(':lZ:1

lOllSidnal)il
;lk

clurat a de h lo
c

«x cc ut ie l rri , hxulu: su

III

Ji;.',lILl
o n

.S.;)1 sill! cl
metod a

alMa

I,

pri u c ipa lc-lv ('[ape '1«('Sll' d~qH' sin t : I~ III I J -~ l\-~ ,; l r II C III n\ :
\ lUI ii:U(';l

(k

('x('cu\ pUt'\

i('

unui

lUIIl

i. l losi

dcscris~·I:

reali;r:lTe:) rc:!liz:uca t urn.nca


l'X(<1\

i lor

illglopa ingIopa\i de

\i :

st i lpi Io r p;;,ll)<'u]ui suI)

Iu n da t i PI'
ni vclul ndinciruca

harct

c;

la pc

tncllullli: pril1lullii suhso l : -i m u ll a n sc alae'-l:


SUpUl_

arra

plunscu

]11:\11)\ 1I11ii

cic dC:lsllpr;\ mca cc lui

celui de al cc lui

de

a l doi lcu suliso!

s u hso l : : ;

\ J~ " II ~

cx.cavarca

pc

adiuci

doi lca
de al

i urnarca cx cavarca

plansrului l i ua l.i : pardoscll antu]c nor mal

etc ekasupra

I rri h-a subsol

\ 111I~ Fa\a j u r: -

realiz a rcn de

i ell' : zgol1lot

la

ultimul ,?i trcpida nl x l'J u lui

subsol: ell' sust inc n-. upel l ch ni ca pcret ilor aproplcrc ingropat din maxima E<lparca i tii recluse: dcl orm at ii mi ci ale
0

a lt.e p rocc d cc ell' c xccutarc


:J\

a lucrarilor

prvzi n lfi u rm at oarelc


Ill!

Lcrcn ului

i 111pu

Il

ill

mod

co liorirea

sub tc ran c, p ermi t dificulUl\i ell'

de Iundat ii k (],ldirilol'

cxist cnt c etc.

Tot ust. pol

aparc

cx ccu l ic, dar:l

192

Iritercepteaza Ientile de msip curgator sau daca baza sapaturl] este supusa unei presiuni ar teziene si poate ceda prin decopertare (v. cap. 9) .. Totodata, in special in zonele intcns construite prepararea, transportul sl Indepartarea suspcnsicl de argila ce no se rnai f'closcstc pot P'IlW probleme dificile.

I
5\
/

IL
-7
/

,~ JI
/{t:.L//,-

//

-1

[/ [/ !j

6 -,
"

t/,
~ ~
rA~"'Y"'W'''''''"/''~

r;
~ ~ ~ ~

~ ~ ~ ~

~:

V
V
V

:%

FI

~ ~ ~ ~

)0

IY Fi!j. ft.;:;!.
] -l!'~rete

EII, Vii?

IX Inlosind
10 l'~lJ

Et apclc de cxecut ie ale iuf'rastruct ur-i i une i clad!]i ina lt e cu subso lui i multiple tchnica pcret ilor ingropat i:
i!lglopat; ;) klll
t;j;

.3 st ilp ; i doscala de la

III

hal.rst : ;, (; \ ~i r; -huul su lrsol.

j1!al1~e(';

7-

5! jlp;

(!_j.J EL.EMENTE
Prm cipalelc m{,toarcJc:
(f)

7")

DE PR01ECTARE CU CARACTER
prcicct arll unci lucrari

A LUeRA R1LOR DE SUSTIf"-lERE TEMPORAR


(ll- sust i n. re c u a! lucr arii
um

ctape

all'

C!l:H

t cr

t cm po rn r Silll

ur-

stahilirc
I

a t raseul
ell car act

ni sau
c r

cont
prcli
mi

urul
nar

ui ill plan
a

:
l ilo r
componcn tc

l'

s t ahilirca dulapi,

cli

mvnsi

lo

ar

ale

lu

cr-ari

i--

pcr ct e k- (din sprait uri,

palplanso,

plan

cadre verl ical :


c alculul

iu tcr ioare],
ell
rezistcn\{i

heton monolit sau prvIaln-icat ) 5i lhllll'ntl'ie de sust incr« (Ii lat «, pre cum 0i a modului cIe dl spunc rc a aCt s Lora ill plan orizont al ~ ell' aliilit ell'

C)

~i

st

at

al

luL'r:hii

susl

incrc

192

d)

rcluarea

ctapet

<:l! modif'icarea

dupa caz

a ditnensiunllor

si modului

de dispunere prescrise ;

a clemcntclor de sustincrc, pcntru asijurarca c) alcatulrca ~i dimcnstonarca tuturor

condit.illor de rczistenta componcntclor lucrarii.

si stabili tatc

FaVi de marca diversitatc a tipurilor de lucrari de sustiriere si a condi+iilor naturale in care se utilizcaza, etapcle enumerate trebuic adap tatc la spccificul lucrarii. o problema comuna. csentiahi. pentru calculul de rezlstenta al perctelui. cst.e rea :1 diagramei de impitujcrc a paminllllul care urrueaza [I Sl' adopts in calcul.

8.6,.1. O:AGRAME

D'= CALCUL

AL iMPINGERIl

PAMiNTULUI cste coudit iouat I de pamint atlala

de

in capilo!u! 7 s-a arata l (',1 dcz voltarea impingerii acti vc a pamiutului deptasare a constructiei (1(' susl ine.re in sonsul Indcpartarli de masa In cazul in care cons tr uct ia (I\> sust incre arc Iegaturl care
0

in spate,

irupicdi ca s~l se dcpla-

Sezl' ~i sa sc rotcasca tiber, impingvrca p amint u lui poat« fi dif'cri ta. alit La m ari m e cit si cu dist ribut ie de tmpingcrc a ct iv.i ca lcu lat fi cu teoria clasi ca a lui Coulomb Acest Iucru a tos t pus in
l'\

identil.

prin

m asur-atori

L1 scara

nat urala sau sau


S;-l

int r-epri nsc asupra

uno!

sprij iniri

simple,
mutter

sprijiniri

de tip mixt,

pcre t i de palplaus,

pcre l i ingropat

i la can' prez cnt a mai

rinduri de spraj turi sau cadre i ut cricare pe rct clui, laci nd ca prcsiuuca prtlninlului
ede

ancoraje limita posi hlllt at ile de dcplasurc crcasca ill zona supcrioara, unde fkplas"irile

ale s!nt

mai

rcdust

~i s~i. scada

spre

1>3.7;1 (fig .. 8 .. :2). In practica. 5

la pcrc t i cu rcaze rue mu lt iple ,

CLIm sin t spr ijinirikul iliz.caz a diagranic


8.54

si mp lc si de tip mi xt ~i unii pe re l i dill palplanse sau pe rc t i illgrnpa~i, S(' simpli ticat c de impinge!l' a p;illlin1 ului de Ie lul cclor date in iiguriL: ~..5 5.
diteri te lipuri de

si 8.55 pcntru

p.imin turt.

I F
I
I

I========:l§~

~==-=-=-=_:d::===1
I~~~~~~~~~~~~,~~.~.~" ~"
FiU. fl.;}:!. Diagralll[l a impi nuv: ii P(Im int ului asupra unui S[HI]IIlI!l c" rcazemc multiple. slahilit(l p rin 11L",Fi!J. B.:):L Diaglalll~i co nvcnt icnaFt de calcUl al illlpjl1~~_l_j_i \,;}. 'mintului necol'zi\' a,;upra spriun ru

sur.itorl

-----

8.. .. . CA.lCULUL 62
l'rcserip(ii 1.Iazl'lOl1structi\c LIbel ... c u dirncnsi St' pol
c o nsi st

0:: REZISTENTA ,
((jl1di\iill' can' \,,(fcl.

AL SPRIJINIRILOR .
sc
cct

dill uni

di lvri t« !;-lIi ~ll:!t:t ca lru Ic de d u la pi . fibt..:,?i


r idi

iudcp liui t c pcu t ru german Lip uri !)!':\

aie-ltuir;_';,

pl.'

liiri!

;1 ujJ.,j s p r ij ini ri

s taudardul

.tl:2cj Cl:pr~nlk
t;:l:

s pr ai t u ri pcn l ru ctt cva

e!asin'

cie sp riji ni r i. co,"zi\,

iolosi

ci n d : s upral a t a tl'lI'Ilu,ui

l,tt' orizoutahi u t ilajclor

: pamtn
grcle

t ul cst c nccocz i x sau

cie

cn lfi medic

sat!

cu t a : circulJ\ia

de peste

180 k':\

Se face

la

0 clislar:tj

m ai mare de :.l III de m a rgi ncu ~rop;!: adi1\cill1ea sapiHurii g"ollll'trin' :dl !~),,:'ii grosillil'~cdutapdor
de carnc l.crlst icl!c

~-

IlU dl'pii;;l'~le
sc int 5

-----~--_.,---, ia rc

;) Ill. ..\stfel. ~i -; (Ill,


scct

iunca

in lunl'L,~ lib-

194

telor, de 8/' 16 em sau 12 X 16 em, 1a sprijiuirt eu dulapi orizontali, si 16 X 16 em,li'i .20 X 20 em, la sprijiniri eu dulapi verticali, iarsprai turile sint din bile cu diametrul de 10 ... 12 em, respcctiv 12 ..... 14 em. La dimcnsiuni in plan si adincimi mari. de peste 5 .. 6 m , calculul sprijinirii devine obligatoriu .. Prill calcul se eel' rezolvate atit probleme de reiisienia a perctilor, cit si probleme de st obiliiai c a icrenului,
I f

...

....:

'"-t·vj

... _,.\

=l:f
<,
<,

\~S \, if ff

In,

Cj.~

~I

'\

~ '!\' /-L
~.-

~---"

=i~
j

(.

\..._.l. .• (

====~:===~\ \. ! __ .-----;
I

::t:
C)

(~

'6-H
\.\() 7 ~-8

_
:...,'<":1;'(""'-""'' ' ~' ' ' "' ' ' ' ' 0'7'ij''"' \\'' ';~'_~-p--=rH-4 ..
Fin. H.:lL

c: '\'\ .~ ,
._ 'j -

rI

(\!~ ( )
cJJ~,

,\.u_.-:::.
b

Diagrama convcnt.ionab cie calcu l al Impingerii pa]'J:ntului cocz iv de cons istcnta reclus:l asupra sprijinirii ..

l-

'I

t,G' ~II

U/i.

n~;)~~~ ,lwc[k~
, j.-

t-----,

-/"

C:::1

C)i !..{)l

:d
1

_'
,I

-:7

;:d

I[$~~:~'~/"/"-'T/I <t , I_',,-u


.("/:',<.:4,.

V
'

A <"
Iv

~OH";'i'

-~
'~'~~,,\\ \'\._}

\-\'.\ ~~ i
,

7)

u i , u'"cl

'-i.U \

j'L("'.~,'lJ 0,4 t H

: \;.~' v. l::_".
l J.,i_.j (

L,
\.

WI,fAre
\

({~l{

\)A.:::
de rc:islen!cf

'-{ t-()
al unci

r {~-., :J!..:J
sprijurui
asupra
(lll()I1ll'Il((,.

Fi~;. 8~:)5. Diagrams ecinvel1\i'o,· ... . ~ nala d e calcul a l impingerii pit· \:\.J)"~: \_.(I. mint ulu i cocziv de consistcnta ; ridic:ata asupra sprijiuuii
,i
.,

-A...

~:{

j\.

'v

I.

'-

(if!'.·
d('

.• ..--{....... ~J

!u.'''''ttULU.,i
a in

Ccl c u iul

c ornport
peretl'lui jur\('

a rirmi1to,:r1 Ie ct apc :
(di;lgranJa U·,i.. lO;UI' impiugcr« a x iak) pamlut te!c ului}: sprifor(e clemcn

(0/., ,

(1\ t cru.iuarca <I( t c rmi na r ca

\clliciUirilor cl o rluri l o r

"J;n;~'; ~-.-, l icarvu -, \ I ri


i:

Sl'C(ilillilol

<ldopt;llc
ill

PI n l rn
1](o111(

clement( II sptiji nirii


0

!'t n t ru ddu!llillan'[: cl o rl uri lo r

n l , Ic' spr iji nir ii. pcut ru si v: de

diagrama

de impingeri

n(j"pt.:(;}
",!1Sici(r;-j
III

nu

s(' l i n« scam a d(
rez cm at c

c o n t i nui t a l ca do u.i moclul d u la pi fi de

l'I('l11cnt,[o!
S'.i(((

l iu lap ii. f ila t elc , grinzile r. z c marc.


;1 lforturilol'

cad re lor :,(,


:1

si mp lu

in l rr

pu nct ,
\('Iticlli

c o nt i n uarc unc i ',prijiniri


dulu]!l[or

se ('x(mpliliu!
si m p l« ell rctiicali
Sl.'

d\'\( rn iin a r.
int r-un

si d(' \( liliealc

ck-

:,"

:l~( k,:'

p.uuin! nrc orz i v.

(;!!J_(UZul

_0_liSl~_

(li~: ~:.')h)

cl i\ t nil \ a ----II o dilltIe Ptn l ru LHilllc

d ~~

b 8 clulaplll11i,
.. b

laTC--('Oi]S-;-;:'UtT~~~i7;-;U-~t;;'0:~-~~,-0i ;n tr C ;~l'{l ~.il1dn~":~_llI'itoml Il'partizat:J c st e:


....

dectllcaZ<1

ca pc-lltll!

grinf:i si rn pl u rezllnat!c'L~LyiJHL_C!L_(JJ.Sc_ ..

"p r a it 1I

~i

----__,....
;,;,_:;1,.

/JaJI

fLd;)
lSle

.---------.L
dut de rrlut

i'" Ii . 19~

14'Jia :

~-_.~.,....

~~).

!i.

-(0 1)

._----_._---,
n ul iuc o vui ct or

ill

dulap

j',I:trll

\uifie,1!,(,1

scc t

iu

nii

dulap

ului

s('

foloslstl'

rdati;1:
.;:;---"7' !i

r;

(0 .. 3)

s(' ;,!lil gro~iml:J.

c·'.ulat[, ~-------.-----=~~

~lor

se face ca pentru

grinzi simplu rczematc

ayind

ca deschidere dist~a unui cimp

12
[1.

dintr~ ~praituri in plan orizoIl!.aL Ftlafa prpja rcactilmea de Ia dulapi atcrenta 'Inearcarea unhorm "repartizata pc unitatea de lungime a fiI~tei cstc : -/

(8A)

'N.

'A',.-._V

"r,Vh\i'

1- 1

-.:
-~

I
~ I
1-

:I:
,

i
I

~I
I
simple

-,-

-t-' ' ---I

L _L _or-----I __

-.:-

I
I

" PaH
l.

_l
unci sp.ijiniri
ell Ii lat a :

, i"1
... 1 •

-\

f'jl

!.. <d

Fi~l. H.SH. Calcu lul ('1.~lllcnteiOl


:\Iomentul incovolct oz maxim

dulapi

vcrt icali

Pl'l1tIU

~
T

~1=-0-)
(

/-=;;:;~"
ti"illlab-!

(85)

Fie c

t.i '0...-______cuuoscu-----li'i(iIllC3

~l

!iblci

"ITl.(ro~illll'a

-----"--v,
i'

1£[
\\ I

r~

::s:

0a·

CUi)

(S7)
\\lili(<11(':1 l.: c o a
Sl

prt

si

uu«

spr~lillll\ii

('1(dul3z<1

ell

rvlal

iu

(Sy,) u n d: :

.-i n'pl('Zinltl (.) 0(1' , l'cllt!ll

Sl'CPUIlC3

sprai l u lui : cit: f i~!llllJaj :

llllli ti pli en tor til \ crificarca

]czislellia aclmisibil,l la COl11pI(_'siulll ill lUllglll fillrei ll'1_!_l_I1Ullii. la st rivi rc uo rmu l pe fillre In con tactu l s prai t-Ii lat ri sc I oloscst c Il'Lt\ia:

----'-----------

(K.9) rcp['ezinL\ !ezisl( Ilia a drni -;iiJilc\

196

----

l~l co m pr csi uuc

norm al.i

pC' Ii b rch-

lcmuului

Tn mod ohisnuit,
care;; - _incovoiezy, - cornprcsiunc sionare

sprijiniriIe simple se executa pot [oloST u[!nfitoarrje valo1'i ale rezistrnttlor


Ga

la, Bei din

admisibile

chcrcst ea de r5.~inoase,-pel1t1'll ~ ~--'-'-~'~' -"."--~---,~

daN Icm2: in lllnglil fihrelor, nOTll1ala pe fibre

= 120

(Jae!!

comp:csilll1C
~i verificarc

~~---------~ daNjem2. (s trivirc] = 118


(Jac~_

= 120 da X /cm2:

Daca

in locul elcrncntclor
date mal

de lenin se u tllizcaz a cle men t e metalice,


i naint.e

in relat iilc de dimcnale lui IF si


Ga.

se vor lIi:liza valori

corcspunzatoarc

8,,6.3. CAlCUlUL

PERETllOR palplanse 5i pcret.ii


static

DfN

PAlPlAN$E pot

$1 Al

PERETllOR

INGROPATI s ta ti c ill

Pe[c\ii

din

ingropa\i

Ii grl!ra(j

du pa natura

si sl cmului

doua
-

cat(gorii: pcrciii f()rmind~i~l('mc

in parnin t ~i aucorat i sau spr ij initi

dctet mi nat c (pcrct i incas t ra] i ill parnin t : peret.i rezcrnat i Ja par-tea supcrioara : pccc\i lara rczcmare in pamint, ancot crcnul
(pl'fl'~i

rat i sau s priji ni] \ ill do ua punctc dcasupra ni velului - pereti [ornti nd sisicrnc static nedeicrminat c
san jilJi\i mint. sp rlji nl l i la partea ancor at i sat! supcrioara ; per-ct.i in dour! sail mni mu ltc punctc Pc

ui}; incas t rat i ill


i ill paruin

pamint
t , aucorati

~i ancnra l i sat! spri-

rezell1a\i sal! iucastra]

dcasupra ni vel ul u i t crcnului : perc] l tara

rezcruarc

in 1)<1-

spr ijinlt.i ill t rei sau mai mult e pu nct e dcasupra nivclului tercnului ). linga uccunoscu t c!e sistemului static adopt at , calculu l statie al perct clui mal trcbuie ~:a preciz('zc 0 mar imc cscu l iala pcn l r u proi cc t.arc, si aIlUf11C: adinr imca de infigcrc ill pamint san [i sa perctelui,

Ell cell' cc UrllJeaz{(


(ategorii Lindll-Il d"
p;j!l;int

Sf' \01' cx a m ina lnai n t c.

cit eva

Iipuri

ck perc \i carat t cris t icr

pcnt ru

celC' clout!
sLalJilitate[l

mcnl ion at c ina! llH'a~lrat


pl'retl'

a. I'erl'!e
<(Jlicit:u(': rI'

ill piimilil.
pc de

.\c('~t i peIc\i
0

sin! lil)( ri la partca JI


"Hi

supcrioar.i,
S,' dC'OSCJ;lSC

~,\i!illr;lt:-! pri n illlig('l'ca a c t iouat i u al l i m c h.

a<lII1Cil11l'

s u l i c ic-u t a in p,jl1lin[
pudl'

dOll,j

cuz u ri
III a I de'

() joti.:) IOIlu'lItraLi

can' sust in c !Ill

ae'\iUll;!t

(ic' II fOIL!

conccnt.ra t.i.

!Ii

.n n l caz , 101(a

('Ollcclltrai£i

poa te Ji a pen l clui

(Ie n,('I~qJ';lI
(tig.

It

z ull an l a p rcsi unii ac \iuJlC<l [wntl'l('

cxcrcit

al «

C'.'

(>

loi(J~',Il{\ dl

;Ip{l pc i n alt inu-» liber;i care sc ro t cstc illjllltil pu n c t u lui 0, pi rtl(']e


t

:-;,)7

(,l, Still
I(

10r(,: I". (wrl'lck


pont!'

Sc illCO\O;J!(
t;; ,J
"i;i(

<i s( ro lcst «. [);1c:'[ se Ill'!:dijeaz{l

ddolll1a(iii._ as u pra
IJWl/(

prj;, ;

'\oi(',·(',

li pri , i t (eii n Sl'

i; rigid;: lOlldiliik

unui PUllet () (li~, ,"..57. 0) ap asa l)i!1l1illtliltli•


ill

Pc Ia t a an t criourf cOII1j'rill1<Jt.

Uing,,)
~rt.,;,;;;'·,

dliblijH:,

acc.s l.a csll'


II

pcnt ru drz volt a rt a

czi-a cntc:

t im

SULl

pun ct ul 0 1JC'ld,"'),

"

19/

dcparteaza

de pamlnt, si tuatia

acesta este

se destinde, inversa. dintre si

dezvolttndu-se perete unde: si parntnt,

im pirujerea

actina. Pc fata

posterioara (fig. 8.57, c) ,

(din dreapta) au, dnpa

Daca se neglijcaza Rankine,

Irccarea
Y/{p

diagrarnelc

de presiuni

pantcle

Y/{a ..

Facindu-se pe inalt.imea fisei diferen'i.a in Iiecare punct dintre rezistcnta pasha si impiugerca activa de pe ccle doua fete ale peretelui, se ob tiue diagrama rezultanta (fig. 8 .. 8, a), 5 aviud ordonatcle limitate pe ambclc fete de doua drcpte de inclinarc y(/{p _, J{a)' In rcali tatc, trecerea de la par-tea stlnga la cca dr eap ta a diagraruci de prcsiunl rczult ant e nu se poat e face printr-un salt ca in figura 8.58, a, ci gradat, dupa 0 curb a care trccc prin punctul ~i care poate fi suficient de bine aproxirnata cu 0 drcap ta (fig .. 8.. 8. c) 5 Peretclc tantcle Iibrcaza arc stabili tatca asi gurat a d aca cuplul (momcntul de lncastrarc) 0 (fig .. 8 .. 8, b) 5 dat de rcz ulechi-

E~

~i E;, ale rezlstentelor rnomcn t ul de rast.urnarc atlarca plcaca aflarca

pasi ve cc se dez volt a pc cdc do ua parti dat de Iorta If. stabilitatea Iinala din figura 8 .. 8, 5
C,

ale diagrarnci

Pcntru

tisei l care S<1asigure de la diagrama carom stau

se pot folosi do ua melodc: avlnd ca necunoscute ccual.ia pe de de cchilibru

._ 0 metoda t, d ~i e, pcntru proiectie

la dispozi tic do ar do ua ccuatii

pc orizoutala

si cca de mornentc. Pcntru rcz olvarc se cf'cct ucaza mai multe se alcge 0 fi~a l oarccare : - se scriu cele doua ccuat ii de cchilibru :
2.; X

inccrcar i:

= =

0: O.

(810.a) (B ..I0,b)

JIe Relatia (8 ..10, a) reprezin ta ccuatia couditia ca momcntul fa\a de punctul sc rezo lva sis tcmul format se repet.a calculul pcntru
0

de proiect ie a Iorl clor pc orlzont aia, ia r rcln].ia (8 ..10, b), C a i l ut ur or tor lclor s;l fie zero;

din ce lc c1cu:'i e cuat ii ~i sc at la nccunoscu te lc d ~i e ; no ua valoare a fi~ei t pina cind, in trc rczis ten t.a pasi va

1 m>v/{s,>fo/~\/

/'

J
Q

II

\(C~ __ ._tt=~~
b

Fig.

3,:")3. Dlagrama

de calcu l pc nt ru pcrct c lc lncast

rat

act iouat

de

forta

couce nt ratt

efectiv mohilizat a e ~i cea maxima relatia :

de care cst c ca pabi l parniu! ul la adin ci mca t, sc ob t iuc

,
(8.11 ) sc ia 1,5 ..... 2).

I .)

unde

1'" cst e un coeficient

de sigurallt<!

(de obicci

198

- 0 alta metoda inlocuicst.e diagrama finaJa din Iigura 8,,58, c prin diagrarna simplificat;'! din Iigura 8.59, a, in care rezistenta pasiva pc Iata posterioara a perctelul s-a lnlocuit ell o forta ccuatiilor momentul concentrata necunoscuta, Practic, ]) de punctul Sint doua in tereseaz.a sa fie nul :
,lID = 0;

necunoscutc doar marirnea

: f ~i Ep, care pot Ii afIate lui [ care

eu ajutorul

de echilihru.

se obt ine din condit ia ea

fata

1 2

0,

(8,13)

Ea

.._,

i,
a
b
incast.rat ~,cFiU' H.•HI. Perctc l ilrer care sustine un malde pamtnt ,

Fiy. U.59. Diagrama de caleul pcntru pcrctele t iona t de 0 [01 t~l conccnt.rat a.

Din

c cua l ia (8,1:3)

rczulUi
10 --

ccua t ia ell' graduJ 1i


h.t,) In·-

t rti in 11 6 -------Y (t; » -

I: -J, (/) Ii =ce {] (8,14)

_"

0 ,'-------

"[( /\ P -

Solutia
'or lolosi

(C1l3ii(i

(K.,14).

adin cirnca

10,

SC

obl inc pri n i n c cr ca ri. Pcn t.ru prima


ill IUI1((i(' de llIlghiul de

tnccrcare
Irecarc

sc
i n t c8,]

in mod

oricnt

a ti v valori lc din

l a hr l u I 0.,1 dal(

r.a-t.«
<1'
'F _,j

1.:2
Ftllllll

0.7
dedi 10:

a s(' put ca con t a pc Incnst rarca


1

ill P~!Jll!I1t. li~~l{ !I c h u i e Iuat a m ai marc


1.:2:))
cum s-;}

=
ta

(1,20.
, ;153

r'i
ara

(8 15)
t
a

Fi

sa

dsUcl

ddcrrnillahl a! sigll[<,lljei la\;)

rchui

verlfica

ill

cn

pi

to

lul

:3, dill

pun

ct

ul

de

\ ('deH' cu

de

ant rcnarca

hidrodinamic

i~.
St' p01l1('~le

Pcntru
Cd(

afIarea c;:[eia

momcn

tu lui iucovoiet
JIJI/{(T' JJ-

or maxim.

<It

la diagrama
: de ligula dill

til: prcsi un i a forl<'i

s-a alJat

fi;;a (fig.

8 .. 8, c sau 5

rig,. 8,.:i9) )i s(' dtturnill,\

adin ci mr-a

auularc

t2jtt('~HC

ii co rcspunclc

Fie,

de rx c m p l u , di,{!-'Ialll:l
<I:

8.59:

_
-0

r --- '2IJ ---- • 1i -::( _-;::,)-h, ,


~ i

f-J

(,

.11"",,, 111 caz ui P( r ct cl ui li hrr de D<1:~1i!1t ell' in:dtill1t' rior ',\;,:''In::t cu dilcrl'!1\;: clcasupra ell' abord niv clului {stc d8Ui gropii Ill(
j

(8,.15) ];; IUlIda(i!', (stt' dar Ill:1sci carl' susl.lu« la cazul (fig. 1I1I nial ante8.60),

h. mo dul

ar c a prohh

idt n l i c cu cel de

(';1 SOJitiUHUl

de irllpiIl;.;u(a

de p~lmillt

199

succeslve ale preslunilor pamintului pe cdc doua fete (fig. 8.61 ~i fig. 8.62). Se observa ea s-a revenit practic Ia cazul examinat anterior, eu deosebirea cii in locul fortci H actioneaza Iorta Ea, rezultanta trnpingerii active a parnintului deasupra punetului de rotire. Cele doua metode pentru aflarca fi~ei sint prezcn tatc in figurile 8.62 si 8.63.

Facindu-se

acecasi

lpotcza

cu pri vire la rotirca

perctclui

If! pamtnt

se obtin

diagramele

Fin. 3.(;1. Dcplasarea rotcste

perctelui ea 0 placa rigida in jurul punetului O.

care sc

~/~~~~--~-----l'{..,:f~§
:\

0t:::===_~
Q

b,
ell' ca lcu l
pCllt III

c
incasl.ral care

>-------f-:-...j
_'-----__'

Fill·

~l.(i:!. Diagram"

plll'lelc

sust iue lin

mal de pCulllnL

b Peret e re zcmat in IHlullnt ~i a urorut sau sprijillit la partea superioaru. Cln d pcrc tcle Iib er , lucrind ca o conso l.i.
n u po at c prclua cind natura fi::;ei ncccsarc solici l ari lc care impicdlca incast rarc, pcnt ru apar sc xa u asiin daca lucru, inci n tci c ast
i

t.crcnului

o!Jtinqca

gunl
S

un punct prin
spate din

dc

rczcm arc
(fig .. 8 ..64, pcnnite

la
a) san,

partca

upcrioara,

ancorarca

pcrctclui
acest

t crcnul s pccificu prin (Iig.

l lucr'arii

sprait 8 ..64,

uir ca sprc

intc ri orul

b de calcu l pcnt.ru
un mal de

Ii) eel ell' al doi lca rcaz cm se Tl'alizcaz(, pc scama Iisr-i Sc ad mi t c Ui prin dqllasarea elastica a aucorajulul
pasive doua in Iata

FiU' lUi:\. Diagl<1I11,\


:It CHl'

pcrctclc
p{lllllnl

1n-

Sl]s\ inc

sa u sp r.u t ului ~i p ri n ro tirca


piugcrii aviud de

perc t.clui in j u rul lJazl'i


in cuprinsul tisci

SI.'

cH'l'az;:i

c oudi l il lc pcn l ru ,'sLc static sc dispunc 1,S

a pu ri l ia imde prea, ecu a l i] det crmlnat

perctclui,
c (fi5<1 0, JIA~=

(fig .. 8.ti5). Cunosciudu-sc


](A)

diagrall1dc
de doua

si u ni pc cc le douii
cclulibru

lc\(alc

pcrctclui,

sc pot af la so li ci i iiri lc. Problema


pcn tru care egal rcz ist cnt a paslva
ell

ncr unoscut

~i for l a In aucor aj 0). sigufanp

(L: X =
UIl

II] mod ohi snu il ,


Fe;
C:Ht'

l;'p sc introduce :2.

in calcul

dimi uuat ii de

cocl ici cn t de

s,' poalc lila

200

1lr---r-------I1 /
/ 2
a

~!
3

Fig. 8.6{. Perete


1tirant;

ancorat
placa

(a)

sau

spraituit
: 3sprait.

(b):

2-

de ancora]

Fin. 8.65. Diagrams pentru calculul peretelui ancorat sau spraltui t ~i rezernat in pamint.

Masu rato ri la scara naturals au pus in evidcnta faptul ca diagrama rea la de impingere a cti va este diferi ta dc diagrama tr iunghlulara obtinuta pr in ap1icarca tcorici clasice .. Ca urrnare a lncovoicrii pcretclui, se produce 0 redistribuire a presiunilor, conducind Ia incarcarca mai pronuntata a reazemelor ~i la dcscarcarea in cimp (fig. 8 .. 6). In practica, se tine seama de 6 accst elect prin introducerea unui coeficien t de re ducere la mornentul lncovoictor maxim calculat pc baza diagrarnei triunghiulare. Astfel, normele germane EAU cu 1/3 a momentu1ui maxim in cazul perctelui flexibil care intra pamintulul din fata. 77 prcvad rcduccrea in Iucru pri n saparoa

Iwrtea incit

c.. Perete Ineastrat In pamint ~i aneorat sau sprljinlt fa sllpcrioara. Spre dcosebirc de cazul examinat anterior, de rot ire se situeaza i~i schimba
0

punctul

dcasupra parte,

bazei

pcrctclui,

aslfcl

perctelc

curbura

in cupr insul fi)ci. dczvo ltindu-sc


cit ~i de ccalalta

rczistcn ta pasi va, atlt dc


t clui (fig .. 8 .. 6) .. Diagrama (

a fi5l'i percla fel ca


par-tea supcr ipcntrul

de prcsiuni in tcrcn
teoreticii

sc cous truicst.e
~i lihcr po atc fi

in cazul
,
\

perc.tclut

incastrat

la

O~lr;l (fig .. 8 .. :2).. Diagramu 6

inlocuiU\
I

calc ul cu diagrama libel, incastrat


printr-o {j~tl rcdusa

din figura
to' la

8 .. 8_ La tel ca in cazul 6
[i)8.

perctcl u

FiH. 8.{;(j. Influcuta rigid:t:'1\ii peretdlli ~i a ccd.irii reazemului asupra dist.ribu~iei presiunilor p.uulntului

in parninl

(v ..fig .. 8.G:l), capiitul

rcala

sc inlocuicst e

carcia

sc co n cc n l rcazfi rczisell', int lcxiun c.

t('nla

pasha

Lp mobihzata

sub punctul

Fr~~~")<'<f':-~~"<"·:;

,
! I f
~
ii

i',_. __

._."_.,

__

'._"-'_'

fiA

I
q

V
I
FiU'

H.W;'. l'crele

incastralln

p[ullint

Fig.

8,(;8. J\[ctoda

grinzii

inlocu

it.oarv.

:;;i ancorat

sal! sprijinit superioara.

la

partea

denurnirca i nflexiunc
tIU

<P

.• ,.....v .... Jld.U\a H ae ca!cul care se poat e aplica in accst c;tz cste cunoscut a sub de .,metoda glin:U inlocuitoatc", Se admite cunoscuta adrncimca ya punct ului de al fibrei deform ate a pcrctelui. Astfel, pentru <'D = 20° se poate lua U = 0.25 ii, pen30°, y = 0,08 h, unde h este ini'ilpmea litera a peretelui. Considcrlnd punct ul de

inf'lexiunc conditiile rcazcmul


D, pentru

drept artlculatie, peretcle se lmpartc in doua grinzi de echilibru ale grinzii superioare se afla reactiunea C, Re. Treclnd la grinda inferioara, a se obtlnc marimea fi~ei reduse
to'

simplu rczcmate Be :;;i CD. Din in ancoraj RA sl rcactiunea in

sc cxprima condi tia de moment nul in punctul Flsa cfecti\a se ia [ = (1,20 ... 1,25)(0

8,6.4. PARTICUlARITATI ALE ALCATUIRIl $1 PROIECTARII PERETILOR DIN PALPLAN$E Prob lemc spcclfice se pun ill cazul peret ilor din palplanse prevazu t i Cll 0 IcgfiturCI b parsupcr ioara. Preluarea reactf unii care sc dczvolt a la ni velul ancorajului sau sprijir:if'ii de 1;c1 parte-a super ioara a perctclui sc poat c rcaliza in mai mult e moduri : -- prin t iran l i care transmit soliclt arca de t ract iunc R.i Ia 0 placa de anco raj (fig .. 86~~.a) S2U la 0 .,capra de pilot.i " torrnata din pi lo t i de inclinar! opuse , solidarizat l ca un bloc de bdoll
lUJ

(Jig.

8.G9,

"):

llllre

prin prin prin

piloti de ancora] (fig. 8.69, c); ancoraje forate ~i Injcctat.e (fig,. 8 ..69, sprait.uri (fig, 8 .. 4, b). 6 cu caracter detiniti v de tipul

d);

La Iucrarilc

chciur+lor

port narc, rolul tiraut ului de kg:lf;.~r;-I

perete ~i capra de pilot i poate fi preluat de 0 placa de bet on armat (fig .. 8.19),. I'irant ii se rcaliz caza din oiel rotund, sc dimension eaza pcn t ru a prclua tracti unea N.t si sc pr('\ad cu mansoane de t ensionare. Ei se Iixeaz a artrculat de pe.rcl c. In Iigura 0,.70 se pnzinta un detaJiu de perote ancorat, in care se disting palplan sclc, profilclc longitudin:de ( pent ru solidarizarra palplanselor ~i fi rantul cu mansonul de tension arc. Placa de ancora], din bcton annat, poat e Ii alcatui ta din clemcllte izolat e (fig I) 7!. U)
;;3:J continue

(fig, 8.'71, b)

Stabilitatea

placii

cstc asigurat estc :

a de fczistcn\a

pas;y;l

a p;'imin[;'l;ui

;]flat in lai,j (fig. 8. "(2). Condi tia de stabilitatc

b moduri de legare
rrspccti care

c la parte-a supcrioaru
pasiva

d a pcreti lor din con SPUllZ;l\O;U(' p,llp[;"'",,' phh ii de "L-

Fi!{. 8.ti!J. Diferite wide.


}J~. jJ~)

sint

llllpingere de

Fs

un

locficicllt

act iva, sigurant;;


..

, lczistcll\ii se ia

egal c u 1.;),.

1<, =
jJ'
J'

_l_
.)

y 'd2

l l-: a -i- y . C .. d

'Ha

= ';" d
p

··1· 1\0 d

(_l_ 2
/0:2

d~- . e) , •

.)

.. -r , d2 , I ' K p

-+ -r'

c ' d .. I ' I,

= .. ,

l : h.

(_l_

d .:

'

e) ,.

,sic
'.~

dist ant a
jl];'iI\ill1eB

din t re placi}:

t ira n ti ; lllargi]1<:a superioara a pLicii la SUP[;1J;1\a

ciist ant a ell la

tcrcnulul.

. Fill' 3 .,. ""0 Percte di 1. cu tirant dil;noialplan~e metalice ._ pal plansa : •el rotund' 1
(] "jrr','"
•c

sionare , (AIZarc' 0" _ :

ten'

.',

,un'pI' 0 f"il U' 5 - pI ranson Il " une : S _ IplUlita.. ' -:- placa d e aca de , presl4 SC'l irant :
N

z-t·

'

'

F'19. a_
, 1

n.n ', IYrspuncrc. a III plan . a pbcii (IC' ' . ancora i .


Cd

element e 'iz o lat e : 'J, b tinua : -

con-· 3-

-;:ITb
--fIb
a

palpians("

Illac;l'

'Je • - t ir a nt ancorai.
<) ,

: '

Fig. 8.72 : ,\A' ificarea rea pozit.iei ci optime a ab il itat.i i ~,statlli-.' c st placi i • ancora]. II de

'

ReJatii1(' Hiiime peretelui incastrat


~i perete

(8.18) ~i (8.19) se aplica I ~ Zb. De asemenea, pozi tia placli, este rezernat

in cazul se aplica

placilor pentru

continue

~i in cazul placilor : se duel'

izolatc de

b. daca (dad

c ~ 4d.
in felul urmator de inflexiune de la picioru! (daca cste al pcretelui

in ceca ce priveste

sc pro cedeaza

in pamint ) sau de la punctul

in pamin t) planul de alunccare inclin at cu (450+

~)

fa1ii de orizontala:

Intre aceasta

se Iormeaza prisrnul I in care amplasarca placii estc strict in tcrzisa, in trucit odaUl cu desprinderea prismului I dupa suprafata de alunccarc ar ccda si placa de ancoraj. optima-de amplasare a placii estc 1\', deoarece care face in acest
(4,,)0

Zona

caz,

suprafat

a de cedare
till

COrc'5-

punzatoare tersecteaza
~i placa

re zistentei cu planul ernpirica ancoraj)

pasive

a placii,

unghiul hnpingerii lnal


t imea

+ :)

cu o rizo ntala,

~c ;l~

o regula
de

de aliuiere pcntru este:

co respunz ator

active , iar

in spate le perctclu i. dintre pcrete

stabilirca L=h

lungimii

L a tirantului

(egala cu dist anta

t , 11

f iind

t fi~a

peretc

lui.

Capra de piloti solicita ta de tort a oriz oritala R.t se dimcnsioneaza ca 0 Iu nda ti e pc pllo!i ell radicr ingropat (v. cap. 12). Dc asernenea , pilotul de ancoraj (Iig. 8,.69, c) sc \Crilicii la smulgere (, .. cap. 12) la leI ca ~i ancorajul forat ;;i inj cctat (fig,. 8.6H, d).

In caz ul pcrc t.i lo r


acestora so face la

sust inuti la interioru! incintei prin Je! ca in cazul sprijinirilor simple,

sprai turi, verifi carea 5i dimcnsionarca pentru prcluarca rcacf iuuii RJ"

8.6,.5. PARTICULARITATI ALE ALCATUIRII ~I PROIECTARII PERETILOR INGROPATI

o
~I

«t apa

car act erts tl ca in proicct.arca panourilor

pcrct ilor ingropa\i. sint

ea Iucrari

de

sustincre.

(011-

s l it uie st ahili rea Iurrgimii

dill care

alcatui t l pereiii

5i a modului

de dispuncr :-

panourilor in lungul pcrct ilor (planul de panotaj sau , in cazul pcrct ilor alcatui ti dill pi lo t i. planul de pi lo t aj ). Se t rccc apoi la s t abi lirca prclirni nara a grosirnii pcret ilor Grosimea miilima a pere t ilor lngr opat i, executa\i
('~!C

cu utilaje

af la t c in dotarea sau ancorajc),

In trcprinderi de ci alcgerca

lor din tara noastra. ~i n uma(it" Sll-

de 0,60

Ill.

St ahilirca

cu caract er prclimi nar a li;;ei perctelui (Ii lat e, sprai] uri

, a tipului , scctiunli

rului

elcmcntclor

de sust incrc

t.i pu lni de pc ret c,

sc Ia ce in Iuncl ic de di mcnsiu ni le si de Iorma ill plan a c o ns tru ct lci , de adin ci nica de s,J.pan'. part icula rl t at i!c t ch nologice 5i const ructiv l' ale lu cr arii etc, Astfvl. pcrct ii libcri la partca pcrioar{l
:1.. J! rcprczin sr pot Io losi , la or i. « l o rmf tot ala a perdclui
ill

plan.

at unci

cind

adin cim cn rx cavat ic-i

1111 (J.;);)

ckp£isc::;t(, ll,

6 m ; ill mod

pr cli mi na r, fi~a accs l o r pefc(i

se poate

adopt a
ill

= «(J.E)
t ~l a vi n d
Ill!

un d«
Ili\

t a inalt imca

P("r('\ii iuca st rat i

parnin

lIll

si ng ur

(I

de r cz cmare

la par t ca supcrloara

se pot Io losi cind adln ci nua

de ex ca va ro

dcp'\)l'::;te

::i

1(1 m : in accst caz f = (O.:{ de cx ca varc can' c!epa5csc:-;


eel

0.4;)) II. Pcre t ii cu rcaz ernc mult iplc s(' utilizeaza 10 Ill: In acest c az sc poat« adop t.a prcli nu nu r f

la a diu cim i = 0.1 l l , da r

put in 1.0 m.
in Iunct ic de condl l ii lc de r('Z(,111<1re ill pa min t )i de leg:!turile 1<1 partea supcrioara, ingropat i reprezinti! si s lcm« static determinate sau s t a t ic nr-dcl cr miua t c Pcn t ru ca lc u-

jte.qii
ji('

Ide ell' rezist en t a 5i de stalnh tatc. pcrr-t ii iugro pal i pot fi asi mi Ia t i fie eu pcrct ii di n pa lpla nxr , ell spr iji ni ri le adiuci Avi n d in \eden' so li c i t ari le m a r i ]a elfe sint supusi, de fcgul£!. :lccs[i
lor. cst.e lndl ca t a u l iliz ar ea ill pr oi cct a rc a u no r me t o dc de calcu: care conlu crarca di n t r« percle si t ercn dcpcudcn (a prcsi unii pami n t ul u i ell'

jlcll'\i ~i co nsumurile s;'\. ia ill considerate

dcplasarca pcrvt clui , dctorrnat ii lc clcll1clltelor de sust incr« var iat ia ri gidi t at ii In lurigul p eretclui inl lucn t a supraincar carilor apli ca t e Ia supra/ala l cre nu lui , influcnt a rcciproca iut rc pcrt-l i i para lcll )

vscmcrica me to de pcrfr-ct iunat c de calc u l S-3U u t iliz a t 13 proicct arca gakriilor ;:: ~;ip{\tura d esch isa ~i a st al ii lor pr irnului tro nso n aJ m ct ro ului din BlIClIIC)ti,
3 ..

8.7. TIRANTI DE ANCORARE

Tir antii de aneorare repr-ez inta elemente de sustinere solieitate 1a tr aotiune care se f'ixeaza eu 0 extrernitate lntr-o Iucr are a car ei stabilitate trebuie ~sigurata, iar eu cealalta extremitate se ancoreaza intr-un strat de pamint sau irrtr-un masiv stineos. 1n prezent, t.irant ii de ancor are se folosesc pe scars l arga 1a lucrari de susttnerc ell caractcr tem porar : pereti din p alplanse (fig. 8.69, d) sau pereti ingrop ati (fig. 8.73, a). Tot.od ata, t.ir antii de aneorare se ut.ilizeaza 9i la luerar! cu car act.er definitiv: de exernplu la: ziduri de spr ijin (fig. 8.73, b) radiere generale aflate sub nivelul apei ~i supuse efeetului de subpresiune (fig. 8.73, e), fund atiile unor co nstructii inalte (sttlpi de 1inii electriee aeriene, pilo ni de radio sau t.v., cosur i de fum etc.), pe talpa caror a se dez volt a efort uri de intindere (fig. 8.73, d) 9' a. Un domeniu in care t.irantii de ancorare sint intrebuintati din ce in ce mai mult 11eonstituie Iucrarile de stabilizare a versanti .or, e'a de pilda "coaserea" u nor m asive stincoase puternic fisurat.e in care se opereaza decapari care per icliteaza stabilitatea.
Cel mai raspindit tip de ti ran t ell' ancorare il constituie tirantul [otat, in jeciat si precotnpiimat . In tirant de ancorar e se compline, in mod obisnui t, din doua part i (fig. 8.74): ')i
0

arniatura , Iorruata

din

bare

de o t el sal! din
t;
ill

cabluri lungul

din arrnatur

t oroanc

de slrma.
0

de fdu[
Libera

cclor Iolosi t c la clemente

de bctou

prccornpruua

li se disting in cuprinsul bulbului.

zona

:owl de aticorat e : - bulbul, realizal prin injectarcn a arm:Hurii: pcntru a impiedicn

su l: presiune alun ccarea

a u nui mortar

zouei de ::mcoaceasta estc

rare

ar mat uril in int e rlorul

a
--;-_.-

~''!---~f~''''''

Fln. 3.7:1. Ditcrit c ut ilizuri prt \:uuU


ClI

all'

t.iran t.i lo r sau

ele ancora re. dcspicarca


~i ovazarea :)3.rdor

un pl cior

format

pri n liirgirea

('xtrl'I1liUi\ii

de o(eJ. sau priu dcst accrea toroanclo r de siruui etc Priucipalele raze ale exec u l ir-i u n ui t irant de ancorarc slnt: 1- (orarc(l giilllii; sc u t iilzcaza ins tula t ii spccialc de Iora] , capabile la o ri cc in cli na re : pro ccdeul
l ui d de Io ra] e l.c.},
PICClll1l

s,\ sub

iealizt'Zl'

g:luri

de f orar«

(t uha t . netub at

ill

uscat , nct uhat

pro tcct ia unul

si uural t a ek s:""tpat se acl:lple:ut!

dupii coudi t iil« t crc n ului :

203

II maturii Iorata
lib era tului

introducct ca

artniiturii

in qanra [orata ; de obicci, in cuprinsul


printr-o tcacii din material plastic;
0

zonel Iiberc, arrnatura dupa


introducerea

este prot ejata

impo trl va coroziunii

arper-

sc procedeaza la curatirea gaurii Iorate de fluidul de foraj; I II ._ ancot at ea arnuiiur ii in !eren; in gaura Iorata so introduce in portiunca Iinala, prin care se injecteaza printr-un sub prcsiun e mortarul gonflabil; sc face
Iiran-

tcava de inject.ie ; separarca

in+re zona

si zona de ancorarc IV - precom pritnarca

obturator

, dUP:1 in t ari rea mor taru lui de injcct ie , tirant.ul cstc precomprirnat , f o losindu-sc 0 instalatic ascm anatoare ce lei utilizatc la «Iemen tcle din bet on precornprimat care sc mo n teaz a pe capul

2 5

de iensionarc

«l iirantului a

: punese

Tea sub t eusiunc

tirantului

lace la u n dort cu2U .... 25% mai marc dccil «Ior tul din exploatarc ; \ - proicciia auiicot osioa a
ij:-aniului: ~,
(j •.. Ll

m asu ri lc ell' ill f u nrl ic


:1

pro t cct ic de (pro

:idopUt sc rvi c iu
\~lll

durata
viz oagrcsi\i-

FiU. n.t't. Tirallt

I
-;

t~/~,
.

,
de ancorarc Iorat , cornpri mat :
i njcct at ~i P"cch pinrlc in principal pot l clor de alinge vcrIticarca marcn UI]()[ na tura ic';,'mtlui dc'
POI-

Lira li \)

n t u lui -:;i
ell'

ddilli

1-1ilal11: l--(ap dt' jllt'le!1sionare; .)--tcac:i; 1-[;11)1(;11 inj('ctat sub 1'11,illIlC: 'i - nic.Ioru l ancuraiu lul : I; [>t';d!'.

Lil( a mcdi u lui Capacitate:! b


:":i!ll

port anta bulbul, de ;) in argile .. In prin

a li ran t ilo r ell' fi in d d c 1 ()()(). m asi ve


()(J() ... J() ()()()

81]('0Iar('

(art
t,

sc lor m.-a dl
'lil(j

:2 (lOO h'\ k.'\ Capaci l s t ad!u Ill' 1l0astr:l diu

1:1 an cornrca anco rarc cunost.iu t at c a al

in nisipuri

~i pie trisuri capaciL\(i dt' pri;,

k'\

s t inr.on s c. t i ran l ii de In actualu olJligaloli('


t i r.m

an

m u l t m a i m ari. l i lslilllal:l p. lo c

port ant a a t i rau t ului

:Wi.()ra,('
i!ln r-

P,,~dl
C;',I,:l

ca lcu l , Ins:'i Liran l lslc a

t. rt.n
de

a lil'l'~hui veri l i ca rc anco ra r«

a lt f c l. insa5i prccorupri pcu t ru sust iucrca

cO;]'iiitliit

!J:: mij p:i(i


;1 \\

c a li t a t i i
S-<1U

t ului
\:ll:l

li ra n l i i dl' pc t rascul r s.iu l i lo r 1).11;\ l ii ud

u ti liz a t ill

pt;\\i

tll:";I(l-

pri m ulu i tronsun


S.:]

al nrct roului

HlI"Ul(';;ti

ln u nck- 11l(,Ulli l i ra n l i elt ill alcst

d« ~~;Ii."i::;r:l!l' tIt-

t chuici

l al c a ri di ca t a

:1

l ucr.i ri lo r. r. a1iz:1I,:1

1I1101

:1

nco rar-

[L.i

L":i in crvdi 11\:11:-1 dll it uu«i

u ni Li t i d, spc(i,llital(,

c u ("P( lil'n\,j

!-:\ 11 de

Iu: it: (

8..8" ZIDURI
lidul

DE SPRIJIN

de tiP sprij u: I'('plezinti', (()llstnH t ii dp SUS\iIWI'P ('U cat'cH'i," 11'!iLiti\ 1.1t il iz.at e JiP traser1e drurnurilur si C~,iJ(l\ lentte in zo neie de <j!);;(;;i ill" rnu nt e in lu nuu l canalelor Il(\\igc1bile ~i br-viIH,j(lt' port u arc. de jul'lmpr"'iul'ul cii:ldir il«: pt' [r'i'(,IlUli in p a n t a , In diiel'itc lWi{u·i suht erane etc .. 7.iduri :' <i,' :::priji[l - ust in parn intul af'l at in spate .. asi~u! irld Hstfel trec('I'('n pe di~i·n:iJ( m i n im a iut re dourl cOie. at u nci cil1d IlU ('\isl{l sp at iu pcntf'll cl:-,ic_:,p';'IJ'('il uniC'i trec(1ri t alu z at e. Pinc-l IH a p arit ia het o nului, ziduril« de SP!!JII1 S-C1.U execut at din bUll d(' piatn-\_ f n prez ent , het onul ~j beto nul arm at s int m aterialele eel" nlell ;aspinclite p ent ru rca liz.are a z id ur ilor de Sj)i ijin. tn material rel at i . nOli . ar« cu no ast e (I n'ispindil'e din ce in Cf' m ai ]R[L'_cl in acest dorneniu, p~t,i prlmin t ul arniat,

206

Exist.a 0 mare diversit.ate de forme constructive ale zidurilor de spriJ in. In continuare se vor examina patru dintre tipurile de zidur i de sprijin cele mai raspindit.e, 9i anurn e : de grcutate, tip cornier, tip cdsoaie din elemente pref'ahricate 9i din piimint annat.
8.8 .. .. ZIDURI 1 DE SPRIJIN DE GREUTATE

Ft~. ~l.':}. Zid

zidului : - J~eactiunea R pe talpa fu nd atiei .. D(; l'egulil~ rez istent a p asiv« Pp. H carei rnohiliz are este conditionaUl (dup{, cum s-a arat at in c apit olul i). de d epl asari im port ant e ale elemen Lulu] de sustinere, se neglijeaz,'t ..
greutat« ..

de

sprij in

ell'

Sint co nstruct ii de sustinere m asive. din z idar ie de p iatra sau beton, ~stfel alca tuit e incit sa rez ist e prin propria greutate 1a impingerea act iva a parrunt.ului. n Figura 8.75 s€ arat a 0 sectiune tr-ansversala caracter ist ica pr intr-un zid de sprij in de Qreu tate si Iort ele care intervin, si anume:: ~. - im'pinge;·ea act iva Pa a pAmintului din sp at ele zidului: - rez ist enta p asiva Pp a pJmintului din fL'ita z id ulu i, in cupr insul adtncimii de Iu nd are :

Q,l'eutatea

_Q

..

c
riy. a.7(;. AkgcIl':l 10rt1Wi opt i rue a z idulu i de sprij iu ck gh'utatc'

f n figul'a
<1

8 ..75 sint

date

~i l'ecornanddri

priv ind alegel'ea.

ill pi·ecdabil,

dinlf'nsiunilor zidului in sectiune t ra nsversala. IJi\imea minima a tc~lpii z id u lu i este im p usa. in mod obi911UiL d,:. t'Ut:diti" '8 rezult ant a impingerii act ive a parnintului Pa ~i a gl'euUqii pl'liprii (; :",i. ~.J edle in intcriorul stm hurclui central (fig .. 8.7()~ a). E"tinder'e<'t a(('ieia~i

2D7

pe inaltimea zidului, ar conduce simplificarea executiei se adopta de obicei 0 sectiune trapezoid ala, ca in figura 8.75. Tot.usi, la ziduri cu Inal~imi rn ari, de peste 10 .. ; 15 m , caracteristice pentru zonele muntoase, se adepts 0 sectiune tr ansversala mai apropiata de cea t.eor etica, pentru Iolosirea optima a materialului (fig. 8.76, d). In af'ara de ccrificarea rezistenielor in cit eva sectiuni caracteristice pc inaltirnea zidului, dar IlU mai putin de doua, la mijlocul elev at.iei s i l a rostul elevatie-fund atie, dimensiunile zidu1ui de sprijin se def'init.iveaza })e baza oerificarilor de stabilitate si a oerificarii presiunilor pc tcren,

cond itii ~i pentru or-ice sectiune orizont.ala Ia un parament curb (fig. 8.76, b). Pentru

a. Verifidiri

de stabilitate

ale zidului de sprijin

Verificarea stahilitatii la rasturnare. Sub actiunea rezultantei Pa impingerii active, cunoscuta ca rnarime, dircct ie, 'punct de aplicatie, zid ul l'9i poate pierde stabi1itatea rasturnindu-se in jurul muchiei din fata (punctul A in sectiune transvei-sala, fig. 8.75), Mom ent ului de rastur nare ill dat de Iort.a P a i se opune momentul de stahilitate clat de greutatea proprie G (ealculul se face pe un metru liniar de zid). Potrivit STA S 8316-77, trehuie indep linit a cond itia:
(S.2el)

in care : 1I1r = Pa . a, JI.~= G .. d, a si d fiind brat ele de pirghie ale fort.elor Pa .. respect iv G, in r aport eu muchia din fap a zidului; m, este un e'oeficiellt
a1 cond it.iilor de lucru egal eu 0,8 . Aplic area relat iei (8 ..20) presupune ut.ilizarca calorilor de calcul ale (';:1)'<'\('ltlisticilol' geotehniee <D, c, '( la ea1culul impingrol'ii act ive a pamint ulu i. Verilicarea stahiIitatii la alunecare pe t<lJpa.\ceasla const.a in U1lllPHr are a fOl'tei S de Irccare pe talpa eu corn po nent.a If a impingerii p,\mllll ulu i dil'ijata clupti ciirect ia talp ii. forta 5 repl'ezil1tc1 com pouenta in lungul t;;lpii a ['eactiunii R Eli este egala eu components "Y dupa norrnala pe talpa a re act iu n ii R multiplicatJ eu eoeficientul de frc('i\re 'J.. pe talpa Iu nd at ie i. Din I~chi!ibl'ul fOI\elor vert ic ale rezult.a :
...t

\' =

r·· =

Pn
.

i'

_- G

lIi

,_are

com pouent a pe vert ic ala a imp ingerii Du P<\ ST\ S 8:3Hi-/7 se cere ind epl ill itc\ cO nd it ia:
POi

(':::t8

ptnnil1tuIui.

Jl ~ m.: :J." ..

CHI'e 7lI{ est e coeficie n t al co nd it iilor de lucru care se III 0,8. In Iipsa UllOI' date obt inute prin il1cprUui pe te1'en, pentru coef icientul de fr'cc'C\l'e :J_ intre })(lmint 9i talpa Iuud at iei Sf' pot adopta \alorilp dill t abe lul II ..J~).cia t in anexa II.
111

Verilicare» stahilitatii Ia alunccare !,!,ellerah1. Cole doua \erifil'(~j'i de st abilit at e ex aminate anterior sint obljgat~l'ji, Sint sit u at ii, insa, in carp pif-'l'deI'ea ell' st ab ilit ate sc po ate produce si prin alunccare generalii, adica piin deSpl'llldel'ea unei parti din rnasivul de prtmint irupreuua ell -zidul de spi·ijiri. pi in raport ell restul m asivului. dupa 0 supr afatu de aluneeare. In mod nhisnuit se adopt.a ipot ez a suprafct ei de aluuec are circul ar-cilindr-ice. 0 sit u at i« de acest fel se poate intiIni, de e.cem plu. ci nd in cuprinsul terenului de fund are 81 zie! ul u i se 1nt il nest e un str a t mo ale. 1n limi tele caruia se po ate c1m (l1'SCl

:?-Oo

o supr af'ata de cedare (fig. 8.77). Pentru veriEcarea st.abilitatii Ia alunecare genet-ala se poate Iolosi ~i metoda [isiilor (v. cap. 6). Diferent.a fata de cazul t aluzului stratificat consta in faptul ca in greut.atea unor fi9ii trebuie inclusa ~i greutatea zidului de sprijin. Se cere indeplinita corid it.ia:

in care .lIr ~iU, reprez inta momentul de rasturnare. respect.iv de stabilitate, aferent tuturor Iisiilor fata de centrul 0 -al supr af et.ei circulare de alunecare; tn. est e un coeficient al co ndit iilor de lucru egal cu 0.8" , h. Yerificarea Lpresiunilor pc teren • .Aceasta verificare so cfectueaza ca l a o / or-ice f'u nd at ie de supraf ata supusa la / / compresiune excent rica (v. cap. 12). Ad')// 2 miti:1cl 0 \'a~·i.atie Iiniara a presiunilor pe talpa, se ut ilizeaz.a formula cunoscut.a :
}Jmax
win

.Y M I ~-II'

.M I .B'2
(8.22)

Fiu. ~V.77. Pierdcrea de stabilitalc a z icJlll:;i pri n alunccarc generah\.: 1 -- sir at ;nn~]c; ;; - supra [a til de aluriecare

~"~(l ~ l~;).

in care

are acee8~i sem nificatie ca in rel at ia (8.:21 L iarl! este momentul J .. 1 une are : eX(('lltrlcltalraeste(' . 11 t ut uror fl' ]orte,(lI' tH\[~ (le ce nlru 1 ta I pll ce fl· =--"
]V
v

.V

jJ

1/1.1

P (( 71,
,. ~

1']

1f1r.' \:'

"<;

~l')

,-J

.1) (

t:

{ill

,.
"

(8 .. 4) 2
(8 .. :2:))

in cai i' i. ;Jste preiuJlea conventio nala de .alcul H t ercuului st ahilit.i p8 haz a ,d)elcl('1 din ST\S 8:3JG-77 .. Helat ia ((_~.2:J) P.\13l'il11i1 co ndit ia ca rezult artt2 f"1 Vc jC'l J\ ~i G sit se sit uez e in tr eim e a 111 ijlocie a 1<1im ii t.alpii (c ~ 13 jG). t
I

8.8.2 .. ZIDURI

SE SPRIJiN

DE T!P

CORNIER

1:;
PI"CtU"l,c

it

fa

c:s.. 7c-s es1('

datil

u n .~id d. de ti p conner. Avant ajul arest ui tip cI('> zid il co nst ituic u t ili zar fe',; l'ctmil1tului all at d casupr a co nsolei din spnte p entru asigurarea st abilit at ii.. I edudndu-se astf'el in m.isura impoitaut« gtPutntea p roprie a z idu lu i III sc himb. element.ele cornponent e ale zidului .. pli'tcile .113, 13C ~i DE,; lu. [inc: \_H ni~t e console, trehuie arm ate. P e n tIU m icsorare a COIlSUlll ulu i dp (!"\Ed If; nal t irn i de peste G m , se recorn and a u t il iz are a uno!' controforti (af'p" 1:1>r i:" If: t irant i. asigul'a legatura intre pl ar a \Pl ti':()L~ ~i talp<1 (fig. 8.79).

[fC('comand;-\J'ile \j!njlll

p eut.ru

() sect iune adop t area

t!'RtlC:\\'ISHi,\

.u act er istica

dimens.iu

nilor

f)j.plimincH'e

~l sin! pentl'll

200

Verlficari le care t rebuie etectuate la ziduI Up cornier slut aceleasi ca ~i in cazul zidului <de greut.atc. Pentru deterrninarea impingeril pamintului care urrncaza a se lua in calcul, se porncstc de In faptul di tendint a de deplasare si rotire a zidului in scnsul Indepartarii de rnasivul de pamint din spate este insotita de Iormarea in acest masi v a unci zone in care se Indeplille~te condi tla de ruperc, delimitata de planele de alunecarc CF sl CC .. In ..umbra" placii vcrti cale A. B ramine asadar prismul de pamlnt in stare elastica C Bl>, care face corp cornun cu zidul. Irnpingcrea activa a pamtritului ar trebui calculata ca cxcrcl tlndu-se asupra unui perote cu pararncnt Irlnt APe.. In mod simplificat, in pract lc.i se adoptcl 0 ~"lt:l schem;( de

I / I
/

Fin. S.7H. Zid

(k

sprijin

tip

cornier ..

Fill,

tip
.calcul,

3.79. Zid cor nics ell

de

sprij in

dialragruc.

consldc riudu-sc e~l nu HU 1113 i pr ismu l FBC lace corp comu n (U zidul. ci illtn:g masivul dcl'i ni t prin planul vcrti cal Cll . Impingcrea parnin tului sc determilla asupra pcre t e lui Iicti v Cll . Yerifidrile de s tabili ta te 'ii de presiuni pe t cren SC' efeetu('az;J (':I pc nt ru l!!l zid (!to gl'n:ta Le ill :1 c.ir ui gn'ulaL' ~'_' include ';'1 greutatea prismu lui ell' P;llllllll _\ He If

8.8 . 3.. ZIDURI

0':

SPfUjlN

TIP CASOAIE DIN

ELEMENTE

PREfABRiCATE

Casoaicl c si n ! t(lllstruc~ii aic;-ltui[e din dulapi sal! grillzi cit- k m n (<,Slit" prill ~li\uii" dclillliUlld i miu I c sal! «c hi uri pat rare S;l\1 rectung ularc (;11'(' St' um p lu eu piatr,-, spar(j S~IL p;llllinl ncco czi v: S(' iojosc'sc din (de mai vcchi t impuri ca j);ltarciOllri (\. eq). ~I). pik p,'ntr::
po duri prdu;1l;1 ;t\;tlltajo;ts'.' ~t1ll' lip u r i ill jlll'zillt:l ill hun« d\lt'flilinal£i l' CIII
c o ns

pun

iz.o ri}.

lun;hi tho

tic

ap;}r:tri

de

m alu ri etc.

Solul la

c o ns t ru cl i x ;"1 ;\

C"I'O;1;'.'~"r,'

o,'1,C;,_i)

~i Lt ;,lclluir,':l
dill

u""r

ziduri

mcn t« prd:tlHicak

Ill'ttl!! :ll;;Ut oil'

de spr iji n Prill in Iocui n« ,1,lIltol,ll>r pot f('aliz;l ziduri ell' i!ljllill1i mn ri dt'
de maleri;!k
~I

d"
Jlnl\.'

k;nn
1;;

',C,
[if.

pun:

l u l d.'

\l'doc'

a l co nsu m ulul

It rmrnului i:ll

d\

(\.,'(:1;1;:

(:,'c;'

ligur;1 iLSil ~,' ~U':lU llwdul l u m Sc' f,es dClll('lll<:k () sc rl iu nr \nlil;ll:'i pr.utr-un zid de acest tel.
lip Lh(l~lil'

pr('l:dHic:([(
[t n

in ri~l:1:i

:'.,~

'\

/.icll1fik

s in t indicate
i'll'galelan'

ill cu z ul IUllcl:1rii pol apare

Il(

nu ri (()1l1pn '·il,i:·.
u iu:
I:l\illl('

:H~:p~;::Z;u->('

c o n d i l ii !a Li<i.rik

ill lUll~tll

.n n p las a n nut

1 ;:;; iJ:'z,;

pun _c
;1:·U._

\ccI('f(' s l ru c lUI;!1
f
lo

zid!lfilc
III

iuc it Il'zu!bnla
II
losi

tip 6bO:lic Still zicluri de gn'ula[(', :1 "lror r,vtdur l'a ')i (; sa sc si t uez« ill lnillica
till, cusu r:
(:1 0
sau

I: irdJU!-'
i'

m ij lo rili II ",id

zi,,:c:'t:l, I c,;,

i II :"tl \ ir II i
na

i(i ~ b; li
Uillp;U.

so

III \ ic

((
ne

0n
rc

() III i(;1 p r n t r U
para lcli

C'l' !-'J l U;.;: : t 0

ii t i
u

(Icc urc

gabioolli',
St'

con

tei

plpr-dico,

c{J!I!t-C\iOiUCc'

('~!lt1-(:

pillZ~i

ell' sirlll;'t.

~i di.soaide,

cu

pia t ra

su u p;ilJlinL

8.8.4 .. PAMINTUL

ARHAT

ldcc a ut ilizfirii p:-unintuit:( iUSH?i pent ru a alcat ui co ns t ruct il c a n. ~;! l<7i,:,_ ,'. gen'a pamint nlui. aplicaU b c:hoal\.' ~i la zi durilc de spriji n tip co r nicr. • st« nl mil: t)i::" e xpri~llaUl de piuninin! atmut . sistl~!ll const ruc ti x introdus ill Frnnta ill cll'Cl'llill! :;i ::;;!pte"',, ;lc :!Cl'st~:;

210

sccol ~i cxtins apoi 111 numeroasc material plastic dispuse de regula material
de parameni

Pamintul sc armcaza cu fi~,ii subtirt din metal sail' orizontal la distaute interax d, In t re stra tc succcsive de

tari.

granular (nisip sau pietris] de grosime !1H" Fi sii le de lungimc L se prind de pliicile care, de obicei, sint din tabla de 5 ... 6 mm grosimc (fig. 882, a); din conside-

(
I
I I

Fig. 8.80. Teserea element.elor prefabricate zidului tip caseate.

ale

Fiy. a.HE. SCCPllllC vcit icala print r-uu zid casoaic din clemente prcfabricat e. rente de ordin difeiite forme
Lucrarca
t rri

tip

_,_,

,,

('stetic.
de

(fig, 8,8:2,

paramcu Ii)

tul

51,'

poa te rcallza
armat
SC31lU
ta

si din prefabricate
astfel
~11(

de Ix-Lon arniat
in ci t s:'\ fie Ie
is

a x iud:
tc
Sil

sust iuo n- din

pamin! pe
s

Ircbuic pamint Irecari:

iituiti"t
II
rxz

indcplini

condit

ii : par amcn t u l s;'\ rvz ist«


p:

prcsiunii

ulul : lUllgiTll(:: l . a li si i Io r de mo hi liz a t , pc : fi,:,iik si,


dOll;'\
!e\l'

armarc
ale

iic suli(ie!1Li,
f:"jj
ll1c'n\in(';-cl

n t ru

<l

,c asigura
)i

fiedlf('i de t rac-

paramcnt ului

t ahi li

tca ausamhlului

t c solicit:lrilor

f~;r
?_--i+,~

i'_
>~!
t,;un. Iucrarii '" xi t
n

I:"~
",(

I'

"'''~
f/
"<,

-~~~,y
-,
~"
fJH
r

":

Fin- H.H2. Co nst i uct i i de sust inerc dill p:':lni;,t Inct~tl S,ltt IIL\1cria.l plastic ;:!pLH:'! ;ii" 11;:;:,-i~'.;1 <I •. p::ralllcnl dill lrct o u :1! m a t : f~ "is!:
III

.irmu l :
'1t

li:tLdil;"t;

)- - pl:\(:i

(;{TC

";UpUSl'

Cl'lc

ce urrncaza

se prt-zln t a lese,

metod:"
\oi.;,];,\

praclici-I

pcn

ru

proicct

arca

de p:1minl

ar ma t

Pvu l ru d :;;i0.[[ I)

Ill1pingcrc;1 : .. d .::.,
If,

pc pur amcn

l alCfcllta

unci

I\.· 'y

(lUG)

:n 1

Fie b Iatimca Iislei, L Iungirnea Iisiel, 0 unghiul de frecare lntre fisie si parntntul din UlUplutura, Forta de Irecare F, rezultanta tensiunilor tangentiale care se dezvolta pe cele doua Jete ale Jislei, este :

F = 2Lby:tg O.
Pentru ohtincrca lungirnii minime necesare Lmin, P sc mul tiplica ell un cocflcicn t de siguran\ii T,. de o hicc! L5 ..... :2. sl .sc scriu rclat iilc :

(8.27)

/',' t: ..y':' d·':-'Il


F;

2rE;:tg

i):
Q
j

I mill

.. J\.
:2bt~

a
0..

j.i/

/4 /

B .:'''}i..m/~.' . '?'

b
a

(8.28)

Fig. 8.83. Stabi lirea lungimii de ancorare tlsi ilor din metal sal! mat eria! pJ9sti,.

Din expresia (8 ..28) fl'Zultii c:l Lmin estc constant si independent de : .. Grosiruea Iisi e, -se dcterrnina cuuosciudu-se Ior] a de t ract iunc P ~i latimea b, dill cuu dit ia (k a nu se depasi rczistcnta malerialului .. Grosimea placil de parament sc dctermiua ill iU!lcii,_' de P, D.H si d ~i ell' caractcris ticilc mat c rlalului din placa: Lungunca de anco rarc Lmin treb uie asigurata in aiara pl anului de altuiecare trccind prin piciorul zidului (fig .. 8.8:1. a). In locu! variat iei Ilniarc cu adrncimca a IUllgirnii li'5iHof, se adoptu, pcn tru si mplificarca execul lci,
0

va riat ie in treptc

(fig .. 8.8:~. Ii) .. .vs tfc l. latimeu

masivului

de

pamtn t annat se poa t c lua ill zona supcrioara Hs = 0,8 II. iar ill zona iufcrioara Hi= 1,;3 Lilli" Cin d niatcrialul de umplutura cste nisip corupactat , pe rr tclc adrui t e dcplasari suticicn t ell' m a ri pcnt ru a putc.i Ilia 1~-= /\a ~ in cazul unci umpIuturi arglloasc. carl' HU este re comandahi la. Se adop t a I{ = /\1) ill mo d prelimin ar, pilla la decluareu culcull'lor ~Hjtat.·. S'_' poate IU:l d c= 0.7 111. ':-'Jf ,= O.:2;i ... O.W Ill,~ b = 75 ru. o p rob lerna l'sctl(iah-l pcn tru lucrarilc Cll caract cr defini tiv dill p:Jllliut :un;~ttc,·con~Utuie coroztunca la care sin t sup use armat uri le, de care trcbuic S~t se till;l se.uua dura lei de S('! viciu a lu crfirii. dt si la adoptan-a rczlst cntclo r de ell( [:1. ,JUt Ia st abi lirca

,r'::..
I

-~